Analiza critica a manualelor Abecedarelor

1. Marcela Penes
Abecedar, Editura Ana

Puncte forte:
- continutul este structurat pe unitati de invatare tematice, in jurul evolutiei unui personaj, Anicuta,
care ii conduce pe copii in lumea cartii;
- are o paginare aerisita;
- propune activitati transcurriculare, dar numai in prima parte a manualului.
Puncte slabe:
- nu respecta curriculum-ul pentru ca: introduce dialogul, virgula, textele sint fortate, nu se refera la
universul de cunoastere propriu acestei virste;
- structura tematica nu se pastreaza pe tot parcursul cartii, se schimba personajul, nu mai exista
unitate;
- seamana foarte mult cu abecedarul anterior, nu propune solutii noi de invatare, organizare a
continutului, de organizare a activitatii, de evaluare;
- succesiunea literelor e cea din abecedarele vechi, chiar si unele texte si imagini;
- e monoton, neatractiv atit ca aspect, cit si ca tematica a textelor, ca tipuri de activitati propuse
elevilor;
- textele sint rigide, fortate, uneori ilogice, caraghioase, la fel ca si numele proprii: Aricica, Zebrut,
Kiki, Chelareasa, Doamna Gaga, „Camila cara animale mici“, „Vrei un fes?/ Yes“;
- evaluarea este prevazuta la intervale prea mari, elevii nu se pot autoevalua dupa criterii clare;
- nu ofera posibilitatea de a fi utilizat pentru activitati si evaluare diferentiate;
- nu sprijina desfasurarea unor activitati activ participative, motivante;
- cartea e prea „serioasa“ pentru copii, acestia nu o percep ca pe un prieten.

2. Olga Piriiala
Abecedar, Editura Aramis

Puncte forte:
- are la inceput teme cu rol diagnostic, care sa dea posibilitatea de a identifica cunostintele,
capacitatile, deprinderile pe care se poate baza invatatorul;
- valorifica experienta individuala a elevilor;
- include teme si activitati transdisciplinare;
- propune multe activitati de comunicare orala in perioada prealfabetara;
- da posibilitatea elevilor de a identifica litera noua si in alte texte scrise, prin discriminare fata de
altele cu care se aseamana.
Puncte slabe:
- nu respecta curriculum-ul, pentru ca introduce dialogul – chiar daca la sfirsitul cartii –, iar textele
sint prea lungi;
- din punct de vedere al structurarii continutului, nu este foarte atractiva pentru elev, deoarece
urmareste logica didactica, nu o prezentare tematica menita sa il conduca pe elev ca intr-o carte-
prieten care sa il ajute sa invete in joaca;
- seamana foarte mult cu abecedarul anterior, nu propune solutii noi de invatare, de organizare a
continutului, de organizare a activitatii, de evaluare;
- succesiunea literelor e cea din abecedarele vechi;
- e monoton, neatractiv atit ca aspect, cit si ca tematica a textelor, ca tipuri de activitati propuse
elevilor;
- textele sint rigide, fortate, uneori ilogice, caraghioase, la fel ca si numele proprii: Sandru, Celia,
Ichim, Karol etc.;
- imaginile sint multe si mici, paginarea nu e facuta prea inspirat, deoarece apar uneori textele scrise
pe doua coloane si in stinga este asezata imaginea – sau imaginea in stinga si textul in dreapta etc.;
- literele sint foarte mici pentru nivelul lor de virsta;
- textele sint cam lungi;
- evaluarea este prevazuta la intervale prea mari, elevii nu se pot autoevalua dupa criterii clare;
- nu ofera posibilitatea de a fi utilizat pentru activitati si evaluare diferentiate;
- nu sprijina desfasurarea unor activitati activ participative, motivante.

3. Cleopatra Mihailescu, Tudora Pitila

Abecedar, Editura Aramis

Puncte forte:
- respecta prevederile curriculum-ului;
- propune activitati transcurriculare si transdisciplinare;
- pagina e mai aerisita;
- este realist din punct de vedere al planificarii activitatilor pe durata anului scolar;
- succesiunea literelor e mai diferita decit la cele anterioare, introduce grupul de litere „ce“ mai
devreme;
- evaluarea se face la intervale mai mici, elevii se pot autoevalua, exista activitati de consolidare, sint
prevazute activitati mai variate si mai atractive pentru elevi;
- textele pentru literele w, y, q sint mai logice.
Puncte slabe:
- din punct de vedere al structurarii continutului, nu este foarte atractiv pentru elev, deoarece
urmareste logica didactica, nu o prezentare tematica menita sa il conduca pe elev ca intr-o carte-
prieten care sa il ajute sa invete in joaca;

- imagini urite;
- seamana foarte mult cu abecedarul anterior, nu propune solutii noi de invatare, diferentele apar din
eliminarea elementelor de continut care s-au scos din programa;
- textele sint rigide, fortate, uneori ilogice, la fel ca si numele proprii: Soni, Hilda, Chelaru Costache,
Haralambie Herescu, Ghita, Riki, Miki, Kolea;
- nu prevede activitati organizate pe grupe, in perechi, ci mai mult frontal si indivi-
dual;
- textele sint relativ simple, simpliste chiar, scurte, nu ofera posibilitatea de a fi utilizat pentru
activitati diferentiate, nu se refera la nivelul maxim de cerinte, ci mai mult la cel minimal;
- revenirea la liniatura oblica, de sprijin, impune prea multa rigoare pentru elevi in scriere, ii
oboseste;
- nu sprijina desfasurarea unor activitati activ participative, motivante;
- cartea e prea „serioasa“ pentru copii, acestia nu o percep ca pe un prieten.
4. Mariana Rusu
Abecedar, Editura Aramis

Puncte forte:
- solutia de predare aleasa, care separa procesele de invatare a cititului si a scrisului, motivind foarte
bine din punct de vedere psiho-pedagogic acest demers, in argumentul cu care incepe manualul;
- succesiunea literelor e fericita pina la un punct;
- introducerea scrierii literelor si cu minuscule, si cu majuscule;
- nu mai apar liniile oblice care sa il constringa pe elev sa respecte foarte strict o anumita incadrare in
spatiu si ii usureaza efortul depus;
- copiii invata sa citeasca mai repede;
- cartea este mai atractiva pentru elevi pentru ca propune o alta abordare decit cea clasica si
presupune o alta dozare a efortului pe care elevul il depune pentru adaptarea la cerintele clasei I;
- propune activitati transcurriculare si transdisciplinare;
- evaluarea se face la intervale mai mici, elevii se pot autoevalua, exista activitati de consolidare, sint
prevazute activitati mai variate si mai atractive pentru elevi;
- textele pentru literele w, y, q sint mai logice.
Puncte slabe:
- din punct de vedere al structurarii continutului, nu este foarte atractiv pentru elev, deoarece
urmareste logica didactica, nu o prezentare tematica menita sa il conduca pe elev ca intr-o carte-
prieten care sa il ajute sa invete in joaca;
- textele sint rigide, fortate, uneori ilogice;
- nu prevede activitati organizate pe grupe, in perechi, ci mai mult frontal si indivi-dual;

- textele sint relativ simple, simpliste chiar, scurte, nu ofera posibilitatea de a fi utilizate pentru
activitati diferentiate;
- sint introduse in exercitii litere care nu sint inca studiate (p. 47);
- imaginile ar trebui sa sustina textul, dar nu se intimpla intotdeauna asa;
- paginile sint cam aglomerate, pe aceeasi pagina apar doua texte, pe doua coloane, imaginile sint
prost plasate;
- scrisul este prea mic (p. 78…) sau si mic, si mare pe aceeasi pagina;
- apare linia de dialog, element care nu se studiaza (p. 53, 54, 55… 82);
- modul in care se grupeaza activitatea de scriere pe o saptamina este dificil de urmarit si realizat de
catre elev si de aplicat practic;
- nu e sistematic grupat pe teme, se aglomereaza in perioada „minialfabetului de mina“, dar nu se
face clar corespondenta cu cuvinte, texte care pot fi scrise, ci se fac trimiteri la paginile anterioare;
- texte lungi introduse prea devreme (p. 75, 80, 82);
- putine exercitii de consolidare, cam de acelasi tip (adevarat/fals, formare de cuvinte din silabe
disparate, completare de enunturi, rebus);
- planificarea in timp a acestor teme nu este realista;
- acest nou tip de abordare a predarii-invatarii citit-scrisului presupune un alt mod de organizare a
lectiilor si necesita pregatirea cadrelor didactice in aceasta directie, caci altfel solutia va fi respinsa
deoarece este mult prea diferita de cea clasica, pe care o cunosc si cadrele didactice, dar si parintii.
4. Marcela Penes
Limba romana, manual pentru clasa a II-a, Editura Ana

Puncte forte:
- programa este respectata;
- sint prevazute multe exercitii, relativ variate, care permit consolidarea;
- elevii pot lucra diferentiat;
- continutul este organizat pe teme transcurriculare.
Puncte slabe:
- manualul este aproape identic cu cel vechi (aceleasi texte, aceleasi exercitii si chiar aceleasi
imagini), cu exceptia elementelor de continut, care s-au scos din programa;
- continuturile nu sint corect grupate tematic pe unitati de invatare;
- unele exemple depasesc nivelul de virsta al elevilor: „explicati semnificatia expresiilor…“;
- texte prea lungi;
- formulari ciudate ale cerintelor sau definitiilor: „Semnul intrebarii ne arata ca trebuie sa folosim un
ton intrebator“; „Cum il dezmiarda pe baiat?“;
- programa prevede faptul ca povestirea unui text nu se face decit pe baza de imagini sau benzi
desenate, dar manualul cere acest lucru pe baza textului scris.

5. Tudora Pitila, Cleopatra Mihailescu

Limba romana, manual pentru clasa a II-a, Editura Aramis

Puncte forte:
- imagini frumoase;
- tipuri variate de exercitii;
- prevede activitati ce se pot desfasura in forme diferite de organizare (grupe, perechi etc.);
- elevii se pot autoevalua;
- apar texte pentru lectura suplimentara;
- activitati si exercitii atractive pentru elevi.
Puncte slabe:
- paginarea e uneori defectuoasa, prea multe culori;
- evaluarea se face la intervale prea mari;
- unitatile de continut nu sint grupate intotdeauna fericit: textul narativ si cel liric apar in aceeasi
unitate de invatare;
- dialogul putea fi cuplat cu Amintiri din copilarie;
- elemente de fonetica, de constructie a comunicarii sint disparate in unitati de invatare diferite, pe
tot cuprinsul anului scolar;
- textele sint vechi, nu sint atractive, nu motiveaza elevul, nu-i stimuleaza imaginatia;
- sint putine exercitii pentru activitati diferentiate.