Prezentare Colosseum

Ipoteză

„Cea mai mare parte a ceea ce în mod normal percepem ca artă de-a lungul întregii perioade romane
poate fi considerată, de fapt, drept maniefstări mai mult ori mai puţin directe ale propagandei. De la bun
început arta a servit, indiferent dacă scopul ei era sau nu conştient formulat, la întărirea puterii şi reputaţiei
persoanei care o finanţa sau o comanda, întrucât fiecare operă de artă este purtătoarea unui mesaj ”1
Apoi, romanii sunt cei care au extins sfera artelor, pentru a fi accesibilă, dar şi dedicată marelui
public. De aici reiese în primul rând pragmatismul roman, dar şi utilitarismul specific monumentelor
romane. Încadrându-se tipologiei monumentelor dedicate artei spectacolelor sau ludicului, Colosseumul este
un amfiteatru care în timp a devenit un avatar al Romei antice. Pentru a susţine această idee, amintesc faptul
că în 2007 acest monument a fost declarat una dintre cele şapte noi minuni ale lumii.2
O altă simbolistică a acestui monument se înscrie în susţinerea specificului sau identităţii artei
romane. Deşi din punct de vedere arhitectural ilustrează stiluri precum cel toscan doric, cel ionic şi corintic,
Colosseumul a fost şi rămâne un simbol al civilizaţiei romane.
În cele din urmă, Colosseumul se înscrie în categoria monumentelor ce oglindesc ierarhia socială a
Romei, dar şi ca simbol al puterii imperiale.

Context istoric
Fiind cel mai impunător monument al dinastiei Flaviilor, Amphitheatreum Flavium, cunoscut din
Antichitatea târzie sub numele de Colosseum, a fost ridicat în timpul lui împăraţilor Vespasian, Titus şi
Domiţian, între 71-72 e.n., fiind inaugurat în anul 80. Acesta a fost un cadou al împăratului către cetăţenii
Romei, fiind ridicat pe un teren de umplutură pe care mai înainte fusese un lac în grădinile ce înconjurau
Domus Aurea, reşedinţă a lui Nero (37 – 68 e.n.).3 Toate acestea nu sunt lipsite de semnificaţie, după cum va
reieşi din cele ce urmează.
Pentru a înţelege mai bine perioada istorică la care facem referire, voi trasa câteva coordonate
cronologice.
- În primul rând, deşi a fost construit în timpul dinastiei Flaviilor, denumirea pe care a căpătat-o
Amfiteatrul în Evul Mediu se datorează unei statui a lui Nero (ultimul împărat al dinastiei iulio-
claudiene), denumită colossus şi care îl reprezenta pe împărat sub aspectul zeului Soare. Iniţial aceasta se
găsea în vestibulul de la Domus Aurea, dar ulterior a fost mutată lângă amfiteatrul flavic, inspirând şi
numele acestuia.Trăsăturile chipului au fost totuşi modificate.4
- După sinuciderea lui Nero în anul 68 e.n., urmează o perioadă de 18 luni de război
civil, în care legiunile romane se luau la întrecere pentru a-şi susţine proprii candidaţi
la tronul imperial, în această idee, anul 69 primind într-o notă eufemistică şi titlul de
Anul celor patru împăraţi. La Roma se afla bătrânul Galba cu fiul său adoptiv Piso, în
Germania a fost proclamat împărat Vitellius, în Africa de Nord Clodius Macer, în timp
ce armata din Orient îl susţinea pe comnadatul său, Titus Flavius Vespasianus, care va
ieşi victorios din această dispută. Acesta din urmă, cunoscut ulterior doar sub
titulatura de Vespasian, era comandantul legiunilor romane din Iudeea, unde şi condus
acţiunea de reprimare a rebeliunii evreilor din 66 e.n. 5 Ca şi personalitate, se distinge
de predecesorul său fiind „pe deplin conştient de valoare banului, ...dar şi un om cu picioarele pe

1
Niels Hannestad, Monumentele publice ale artei romane,vol.1, Editura Meridiane, Bucureşti, 1989, p.6.
2
http://www.new7wonders.com/en/the_whole_world_of_new7wonders/the_official_new_7_wonders
_of_the_world/, accesat la 5 decembrie 2010
3
http://www.the-colosseum.net/idx-en.htm, accesat la 6 dec.2010
4
Niels Hannestad, op.cit., p.215.
5
Keith Hopkins, The Colosseum, p.26. şi Neils Hannestadt op.cit., p.230.
1
 pământ. Prin verismul lui aproape republican, portretul lui Vesapsian disociază personajul de lipsa de
prudenţă a lui Nero”6

Motivaţia construirii Amfiteatrului

- Fără îndoială Colosseumul este cel mai impunător monument al Flaviilor, fiind şi cel
mai mare edificiu din lumea romană.7
- Care este de fapt motivaţia construirii acestuia şi se pune şi întrebarea de ce a durat
atât de mult până a apărut idea construirii unui amfiteatru permanent, care să aibă ca
scop rpimar crearea unui loc pentru desfăşurarea luptelor dintre gladiatori? Se pare că
în epoca republicii ideea adunării maselor într-un singur loc, chiar doar pentru
distractie, nu era un gând comod pentru aristocraţi, respectiv senatorii romani. În
perioada imperială însă, cetăţenii romani şi implicit armata, sunt răspândiţi în toate
colţurile lumii, pentru a asigura unitatea imperiului. La momentul construirii
Colosseumului, puterea împăratului era suficient de bine consolidată, pentru ca acesta
să îşi poată permite un contact direct cu supuşii săi, într-un loc care să fie de fapt
simbol al puterii imperiale. Colosseumul devine un spaţiu construit într-o manieră
admirală, care aducea laolaltă atât pe împărat, cât şi pe supuşii săi, fie aristocraţi sau
oameni de rând. Keith Hopkins foloseşte o metaforă destul de plastică pentru a descrie
această situaţie – ca sardinele in conservă - 8 . Cu alte cuvinte, prin funcţia pe care o
avea acest monument, se stabileşte legătura directă dintre cetăţenii imperiului şi
fiecare categorie socială a acestora, şi împărat, care capătă recunoaşterea mulţimii
prin ovaţii „la scenă deschisă”. Practic, este subliniat în acest context spiritul politic specific roman.
- Pe de altă parte, deşi în acelaşi context al spiritului politic, Vespasian urmăreşte prin această construcţie să
creeze o antiteză cu personalitatea şi opera politică a lui Nero. Percepţia este că centrul oraşului este spaţiu
public ce revine cetăţenilor săi, principiu încălcat de Nero prin construirea reşedinţei sale – Domus Aurea -.
Vespasian se erijează în figura politcă ce va reda cetăţenilor Romei spaţiul care le aparţine, construind
Colosseumul, monument dedicat plăcerii sau pentru folosul popular – arta plebeiană, pentru cei mulţi.
Paradoxul este însă evident. Dacă Vespasian a încercat să înlăture din mentalul
colectiv roman imaginea lui Nero, nu a reuşit în totalitate. Această ipoteză este
susţinută de faptul că denumirea acestui monument provine, cel mai probabil, tocmai
de la o statuie a lui Nero – colossus – la care am făcut referire anterior.Colosseumul
pare să fie mult mai legat de personalitatea lui Nero decât se poate deduce la o primă
interpretare.9 Se pare că imaginea unui împărat, chiar dacă are o coordonată negativă,
este greu de îndepărtat din mentalul colectiv. Chiar dacă înlăturăm faptul că
denumirea are legătură directă cu Nero, rămâne permanent în atenţie faptul că
amfiteatrul lui Vespasian va fi în amintire ca monumentul care a fost construit pe locul
unde Nero îşi amenajase lacul din gradinile sale.

Semnificaţia monumentului

Apare întrebarea în acest context: care a fost semnificaţia şi mesajul pe care îl transmite acest
monument?
- În primul rând este un loc pentru plăcerea poporului şi pentru distracţia acestora
- În al doilea rând simbolizează un tip de interacţiune între împărat şi cetăţenii Romei. Este un element
aflat la confluenţa dintre aristocraţia romană şi popor.
- În al treilea rând este un simbol al schimbării dinastice şi al încercării împăratului
de a controla oraşul şi pe cetăţenii săi, mai ales că Roma are statut de urbs, este
deasupra tuturor celorlalte oraşe.
6
Neils Hannestad, op.cit., p231.
7
Ibidem, p.238
8
Keith Hopkins, op.cit, p36-41.
9
Ibidem, p.45.
2
- Prin dispunerea spectatorilor în interiorul monumentului, se reproduce la nivel
micro societatea Romei. Regula oficială, cel puţin până la sfârşitul primului secol
e.n. este că statutul social determina locul pe care îl ocupai în amfiteatru.Senatorii
se aflau mai aproape de arenă, pe locurile din faţă, apoi urmau cavalerii şi aşa mai
departe, până la sclavi şi cei care nu erau cetăţeni, aceştia din urmă ocupând
locurile de sus, practic cel mai departe de arenă şi de spectacolul ce se desfăşura
acolo. Cel mai important loc râmîne în această configuraţie cel al împăratului. Fiind şi cel care
sponsoriza manifestările şi spectacolele desfăşurate în Colosseum, acesta are un loc privilegiat, pe
centrul uneia dintre părţile alungite ale monumentului.Semnificaţia acestei poziţii: prin participarea la
aceste evenimente, împăratul se supune judecăţii sau aprecierii poporului său.10
- În concluzie, „atare clădire era unul din mijloacele importante de menţinere a populaţiei Romei, aflată în
continuă stare de nemulţumire latentă, în bună dispoziţiei, fiind totodată reprezentativă pentru societatea
imperială. Reprezentaţiile şi ceremoniile erau factorul unificator al unui public dispus ierarhic, în funcţie de
gradul său social”11

Reprezentări ale Colosseumului

The classic image of the Colosseum, immortalised on countless postcards, souvenirs – and as the design on
the modern
Italian five cent coin. (p.22., Keith Hopkins, op.cit.)

În ceea ce priveşte conservarea acestui monument în forma sa orginală, se

pune întrebarea dacă se mai păstrează aceeaşi strucutră şi formă pe care avut-o în
momentul inaugurării, în anul 80 e.n. Arheologii sunt de părere că de-a lungul
timpului au fost realizate multiple schimbări, care nu au modificat aspectul general,
dar în mod sigur nu au conservat în totalitate imaginea iniţială.

10
Keith Hopkins, op.cit.,p113
11
Neils Hannestad, op.cit, p.238.
3
A relief sculpture of the Colosseum from a first-century Roman tomb gives a quite
different, and
probably more accurate, impression of the decorative excess of the building in its
original state (p.124.).

Descriere12:
De formă eliptică , Colosseumul are axa mare de 188 m , axa mică de 156 m şi înălţimea
de peste 48 m ( echivalentul a patru etaje, fără a pune la socoteală două etaje de subsol). Arena
centrală (86x54 m) este înconjurată de 80 de rânduri de gradene de marmură şi granit, în care puteau
lua loc, aproximativ 50.000 de spectatori.
Zidul exterior şi culoarele principale erau din blocuri de piatră , prinse între ele cu cârlige de
fier . Interiorul era realizat parte din piatră, parte din beton, totul fiind îmbrăcat în cărămizi. Lemnul a
fost rareori utilizat şi, în general, în cantităţi mici, cu excepţia arenei, care avea podeaua din scânduri.
Trapele şi chenpengurile amenajate în duşumea permiteau comunicarea cu instalaţiile de la subsol ,
unde se găseau canalele de drenaj, cuştile animalelor, depozitele de arme etc.
12
http://www.the-colosseum.net/idx-en.htm, accesat la 8.dec. 2010
4
 De jur imprejurul amfiteatrului , cele optzeci de arcade de la parter reprezentau intrările pentru
public. Două dintre acestea – şi anume cele situate la extremităţile axei mici – erau interzise
spectatorilor de rând. Acestea duceau la două sectoare rezervate, ambele situate la mai puţin de cinci
metri de arenă : unul destinat împăratului şi suitei sale, celălalt – ambasadorilor şi oaspeţilor de rang
înalt.
Ca şi stiluri arhitectonice, Colosseumul reprezintă cel mai bine capacitatea romană de a
asimila influenţe venite dinmultiple direcţii, pentru a-i da ulterior o formă originală. LA primul nivel
este reprodus stilul toscan doric, la al doilea nivel stilul ionic, iar la al treilea nivel stilul corintic, toate
trei evident de inspiraţie grecească. (imagine cu dispunerea celor trei stiluri).

Manifestări ce au loc în Amfiteatru

Pe baza unei anumite tradiţii nescrise se spune că13:
- Dimineaţa se desfăşura vânătoarea animalelor sălbatice, de către vânători care foloseau fie suliţa, fie
sabia sau arcul;
- La prânz aveau loc execuţiile proscrişilor, fie prin tortură sau alte forme ingenioase de măcelărire
(simbolistica leilor)
- Abia după amiaza urmau deja cunsocutele lupte dintre gladiatori.
Aceste tipuri de spectacole sunt descrise şi de către Martial, poetul de curte al Flavilor. Cu toate acestea,
nu toate tipurile de manifestări au fost justificate prin surse istorice.

Graffiti from the Colosseum itself depict the contest of spearmen and
animals.

Concluzii
Colosseumul rămâne unul dintre cele mai faimoase monumente care au rezistat Antichităţii,
deşi este un loc al tragediei şi un simbol al morţii. A rămas un simbol al concepţiei romane despre
artă şi monumente. Într-adevăr, acesta nu poate fi explicat şi înţeles dincolo de contextul care l-a
generat.

More books pe http://books.google.ro

http://www.new7wonders.com/en/

http://www.touropia.com/ancient-roman-monuments/ (colosseumul e primul pe lista

monumentelor prezentate)
13
Keith Hopkins, op.cit., p.55.
5
6