Sisteme religioase in orientul vechi

a prejudecatilor care se doresc absolute. nu numai în relatie cu anticii suverani. descrie relatavitatea punctelor noastre de vedere. Sursele principale ale acestui mod de viata numit taoism sunt lucrarile clasice ale corifeilor taoismului ca de pilda: Tao Te Ching. Toti acestia au un tao al lor. peren. Activitatea noastra trebuie sa tina cont mereu de conditiile temporale.C. Chuang Tzu. Acestia erau chemati la curtea suveranului. În Scriptura Vidului perfect.inspirat din ritmurile fenomenelor naturale.nimic ocult pâna acum . a regulilor de viata. sau cursul lumii naturale. politicieni iscusiti etc. sportivi de performanta pe care lumea îi aclama. Lao-tze. Lao-tze. Tao semnifica ideea de iscusinta. Dupa cum vedem. muzica. Principiile acestei tendinte por fi descoperite în ritmurile regulate ale apei. mai târziu. de aplicare a ceva etc.atac. în general pe toti cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. La fel si în viata domestica de fiecare zi exista posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale. aparare. Cuvîntul tao are mai multe întelesuri în China antica. filozofii. vidul. eschiva etc . în sensul de tehnica de învatare. În zilele noastre aceasta înclinatie deosebita nu este absenta: sunt oameni foarte priceputi la afaceri. taoismul este un mod de viata . Un alt sens al cuvîntului tao este de metoda. Avem astfel scoli de arte martiale care poarta nume pitoresti ca scoala tigrului. Nu exista nimic impus dinainte. Chinezii admirau arcasii. Nu exista în aceasta lume un principiu care sa fie valabil în toate împrejurarile. în multe dintre formele artei. gazelor si focului. Aceasta iscusinta era laudata de Confucius si evocata pentru a redeveni un izvor de inspiratie pentru contemporanii sai.din miscarile corespunzatoate ale animalelor salbatice. la arta. Temele care abunda în aceste carti se pot grupa în jurul câtorva idei de baza: tao. Dar cum se poate inspira un mod de viata omenesc din natura ? Exemplul cel mai bun ni-l ofera artele martiale. adica o aptitudine iesita din comun. de îndemânare. talent pentru ceva anume. 5-4 î. scoala maimutei etc. care au împrumutat la origina elemente esentiale . autorul. Si omul de rînd poate dovedi ceva iesit din comun. Pentru Confucius si confucianisti el indica arta de a cârmui a vechilor suverani. Un tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao (adica: nu . nimic prestabilit. adaptarea la conditiile exterioare. s-au cristalizat o suma de idei si un mod de viata care au ajuns sa fie cunoscute sub numele de taoism. calea cooperarii dintre om si tendinta. nonactiunea (wu-wei). caligrafii. pusi la încercare. ritmuri care sunt ulterior întiparite sau reproduse în cele din piatra si lemn si. si omeniti cum se cuvine atunci cînd îsi aratau dibacia.Taoismul Prin sec. si de aici nevoia de suplete.

ci alterneaza. Acestea insemnau pentru Confucius sâmburele societatii chineze. De aici rezulta ca Yin si Yang nu pot coexista. adunate de-a lungul mai multor generatii. ci reprezinta doar un punct de trecere. Confucius nu avea intentia sa intemeieze o religie noua. reprezintând una din însusirile Cerului care alterneaza constant secventele de Plin si Gol. de a se descompune în elementele constituente. Capacitatea receptiva a totalitatii noastre psihice care permite manifestarilor psihosomatice. În Cartea Schimbarilor (I-Ching). Notiunea de vid desemneaza în literatura taoista mai multe lucruri: 1. În viata sociala. întrupând modele de comportament civilizat. Yin si yang sunt termeni esentiali în filozofia taoista clasica. tao este legea Cerului. vidul desemneaza perioadele de haos sau entropie sociala. înseamna a deveni una cu tao. 3. în care alterneaza tendintele yang si yin. ci sa interpreteze si sa renasca religia dinastiei Zhou. si sunt înlocuiti cu luminosul si obscurul. sa coexiste si sa se exprime fara nici o rezistenta în actele noastre. pe care el le-a interpretat nu ca niste sacrificii facute de oameni. un cod de purtare universal valabil etc). de extreme opuse. poate fi considerata un tao în sine (talent. Exista un moment însa cînd lumina si întunericul se intersecteaza: clarobscurul. ci ca niste ceremonii ale oamenilor. masculin si feminin. pentru a primi iertarea de la zei. al carui nume . Confucianismul Fondat de filozoful chinez Confucius (551-479 î. yin si yang confirma opiniile noastre legate de complementaritate. intelepciunea practica si relatiile sociale. de polaritate. adica modul lui de manifestare. cu ritualurile sale. intuitie etc). 2. activ si pasiv. ei nu apar. de pilda. adeseori conflictuale. La nivelul întelegerii populare. adaptarea la miscarea cerului. A te adapta la aceasta miscare. Vidul este tendinta lucrurilor de a reveni la obârsia lor. Tao-ul este o miscare de du-te-vino. Starea fara dorinte de care pomeneste întreaga literatura taoista. Confucius. expresii care evoca o polaritate la nivel fenomenal. de progres si declin. asa cum lumina zilei nu coexista cu întunericul notii. existente în sânul unitatii.exista o metoda absoluta de a proceda în toate împrejurarile. în care însasi notiunea de ordine a suferit malformatii. care se preocupa de principiile bunei conduite. Un moment care nu dureaza. cu tarele si moalele. Celalalt pol al Plinului. Am putea folosi pentru aceste adjective multe altele ca. cald si rece. Într-o perspectiva si mai larga.C).

In confucianism. cu introspectii profunde in natura umana. nu un creator de nou. intrucât amândoua au idei asemanatoare despre om. pe care incerca sa-l transforme in realitate. In tinerete a fost profesor. cât un cod moral. Si-a petrecut mult din viata calatorind prin China. Ultimii ani din viata i-a petrecut in orasul natal.C. Era unul din acei filozofi. Se declara un traditionalist. Despre tatal lui. societate. Spre deosebire de ceilalti. El nu este atât o religie. de interesele si realizarile lor. La rândul lui. umilinta. fara insa a-l venera ca pe un zeu. Este foarte greu de distins intre ce e element taoist si ce apartine confucianismului. mai degraba decât de abstractiuni sau probleme de teologie. frate-frate. traind in saracie. loialitate fate de prieteni. daca fiecare din cei implicati si-ar aduce contributia: conducator-supus.chinezesc era Kung Fu Tzu. se spune ca fusese un razboinic puternic. Confucianismul este una din cele mai influente traditii filozofice din lume. ci un iubitor al vechiului. Confucius a fost cel mai mic dintre cei 11 copii. Confucius a descoperit ca intre oameni se stabilesc 5 feluri de relatii fundamentale. s-a nascut in statul Lu. care se poate obtine prin pace. cer si univers. conducatori. pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. prin sfaturile pe care le dadea. care aspirau la salvarea unei tari. Principiile fundamentale ale acestei gândiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti. confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. Astazi. pastrate de discipolii lui. care-si pierduse averea si pozitia. Desi confucianismul a devenit ideologia oficiala a statului chinez. Amândoua . parinte-fiu. Confucius s-a inspirat din trecut. dar a aspirat la o pozitie guvernamentala. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamântesc. Scopul vietii este atingerea fericirii individuale. care ar putea fi imbunatatite. omul este centrul universului. bazate pe dragoste si datorie. dând sfaturi conducatorilor. in anul 551 î. cu biserici si preoti. intr-o familie aristocrata. care a murit când Confucius avea 3 ani. unde s-a dedicat in totalitate propovaduirii invataturilor sale. Analectele reprezinta o colectie de invataturi ale lui Confucius. Confucius nu a pretins niciodata a fi o divinitate. n-a existat niciodata ca religie instaurata. ci in comunitate. sot-sotie. Confucianismul este pur umanism. dar primind o educatie sanatoasa. considerate singurele care i se pot atribui lui Confucius cu siguranta. intrucât avea o deplina incredere in capacitatea lui de a reorganiza societatea. care si-au gasit calea in cunoastere. prieten-prieten. datorie fata de familie. Savantii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare intelept. el nu poate trai in izolare. sinceritate si politete. o filozofie care se preocupa de fiintele umane. care a influentat foarte mult gândirea si modul de viata al chinezilor.

studii. primeste numele personal de Siddharta. va calatori prin Valea Gangelui. Buddismul Buddismul nu poate fi separat de mediul in care a aparut: India secolelor 6 si 5 î. acceptând chiar. urma sa devina tata. când. si nici n-a fost privit ca atare de buddisti. prin imaginea senina a unui calugar care traieste in sihastrie. ci un titlu. animale si umane. a se ilumina). Nascut print. Aceasta este Desteptarea si din acest moment merita pe deplin titulatura de Buddha (Cel iluminat). In pofida zelului unor naratori ulteriori. opteaza pentru Calea de mijloc. Tineretea lui a fost cea obisnuita pentru un tânar nobil din epoca sa: viata indestulata. mânat de compasiune fata de fapturile aflate in suferinta pe tarâmul Indiei. adunând in jurul lui calugari si adepti laici. Terai. intrarea in comunitate si a calugaritelor. care nu este un nume. Buddha se hotaraste sa raspândeasca invatatura sa. mai este inca posibila reconstituirea marilor etape ale vietii celui care. Rezistând ispitei de a accede imediat la o eliberare personala egoista. Buddismul are peste 370 milioane de adepti si a fost fondat de Siddharta Gautama. ca ei au avut câteva dialoguri. Buddha nu a pretins niciodata ca ar fi Dumnezeu. si este stiut in ambele traditii. trecatoare si sa descopere o metoda ce poate elibera definitiv fiinta de patimi. apelând din când in când la amintirile din vietile sale anterioare.C. apoi o cale spre speranta unei eliberari. in care s-a dedicat practicarii virtutilor si acumularii unor fapte meritorii. care se pare ca manifestate calitati iesite din comun. intr-un mic regat nepalez. explicându-si doctrina. in sânul unei familii bogate. descopera prin intermediul a patru intâlniri. fondatorul Taoismului. Timp de 40 ani. casatorie. Dezgustat de existenta sa de placeri desarte. In jurul vârstei de 30 de ani. hotaraste sa se manifeste pentru ultima data. El a fost o fiinta omeneasca care a atins un nivel ridicat de cunoastere. insemnând Cel iluminat. se spune. moartea. Ajuns la o vârsta avansata si . boala. de iluzii aducatoare de suferinta. mai intâi suferintele care-i apasa pe oameni: batrânetea.credintele au radacina in gândirea a doi filozofi chinezi. la insistentele discipolului sau Ananda. dupa 547 de existenta anterioare. intelegând viata cât mai adanc posibil. care il va face sa inteleaga lucrurile asa cum sunt: iluzorii. copilul. spre sfârsitul vietii. el alege sihastria si dupa multi ani de cautari felurite. care a transformat biografia lui Buddha intr-o adevarata legenda. Confucius si Lao Tze. cunoscut si sub numele de Sakyamuni (numele de clan) sau Buddha. din radacina sanscrita Budh (a se destepta. au fost contemporani.

Buddismul s-a stins in India acum 1000 de ani (desi. altele rele. Karma inseamna intentie buna sau rea. efecte ale comunismului. care impreuna cu oamnii impart acelasi mediu. iar buddismul a dezvoltat multe metode de antrenare a mintii. desi inainte de a ajunge aici. ei trebuie sa aiba grija si sa contribuie la bunastarea celorlalte fiinte. el dispare pentru totdeauna.considerându-si misiunea implinita. Asta inseamna ca. La baza invataturii lui Buddha stau cele patru adevaruri sfinte: 1. inaltându-se in Parinirvana. unde sute de mii de oameni au devenit adepti. iar scopul celor ce practica aceasta religie este sa profite de acest fapt. S-a extins la sud. in opinia lor. inainte de a le accepta. de a intreba este o trasatura importanta a buddismului. . Mongolia si Japan. in Sri Lanka si sud-estul Asiei. relicvele sale vor fi vehement disputate. o stare de iluminare. factorul decisiv in aceasta schimbare il detine mintea omeneasca. Buddismul vede viata ca un proces de schimbare continua. Buddismul recunoaste toate fiintele ca fiind egale. concentrare. Conform pricipiului cauza-efect. cum ar fi prietenia. Oamenii ar trebui sa puna in aplicare numai ceea ce cred ei ca le este benefic fizic si psihic. Forme ale buddismului mai sunt practicate in aceste tari. unele dintre ele bune. apoi impartite intre mai multe regate. constienta si emotii. De asemenea. Viata este suferinta. buddismul a ajuns si in Vest. in Tibet. si la nord. bunatatea si compasiunea nu numai fata de semeni. se poate atinge Nirvana. depinzând de karma fiecaruia. vorba sau fapta facute constient si intentionat. omul se poate schimba in bine. indiferent de rasa sau religie. Deoarece buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur. de desteptare. ci si fata de toate creaturile. Buddha insusi a incurajat oamenii sa cerceteze ei insisi adevarul invataturilor sale. invatând oamenii sa traisca in armonie unii cu altii. Imediat dupa moarte. unde o forma a buddismului continua sa infloreasca. desi in ultimul secol au suferit mari modificari. Spiritul liber de a cerceta. caracterizate de calm. karma dintr-o viata anterioara determina natura vietii prezente. Buddha nu a vrut niciodata ca oamenii sa practice invataturile sale din credinta oarba sau din superstitie. Buddismul ne invata ca prin meditatie si printr-un comportament moral. fiecare gest. in ultimul secol. predica iubirea universala. omul este subiectul mai multor vieti. a renascut recent). Foarte importanta este meditatia. Karma este definita ca actiunea intentionata. este o religie toleranta fata de celelalte religii. China. Daca oamenii doresc sa traiasca fericiti in lumea aceasta. altfel spus. care este o cale de inducere a unor stari pozitive.

tinzând catre nirvana. fara temple si zei. deveni calugar muni. 2. care a si asigurat succesul buddismului. Întemeietorul acestei religii. Deci. denumit Nobila Carare Octupla. 4. dar mai ales prin admirabilele ordine calugaresti pe care le-a organizat. indiferent de imbogatirile si transformarile sale. Pentru a indeparta dorinta. din familia princiara Sakya. În India. Cele patru adevaruri constituie mostenirea inestimabila lasata de Buddha. a ajuns prin meditatie un întelept (Buddha). si niciodata. sub care mai e cunoscut. 4. desi Buddha însusi propaga aceleasi invataminte: agnosticismul religios. Cele cinci percepte sunt: 1. în fond. 5. 3. de pura contemplare filozofica. trebuie sa stii sa te eliberezi de ea. prin anihilarea totala a dorintei. efort drept. Acesta i-a asigurat succesul. Buddha este un mântuitor.2. si drumul este lung si solitar. Întelepciunea descoperita de el era ca. Ducând o viata plina de placeri în cadrul familiei. desi nici el nu învata masele despre zei. adeptii lui Buddha l-au facut pe el semizeu si i-au instituit un cult. e ca. Linia de conduita este propusa. mai ales în afara granitelor Indiei: China. care numara peste 150 de milioane de credinciosi. pentru a domina viata. fapta dreapta. dar fiecare ramâne liber s-o urmeze sau nu. eliberarea de viata. concentrare dreapta. Sa nu fi imoral. Japonia. Sa nu omori. Sa nu furi. mijloace de existenta drepte. cuvânt drept. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. nu impusa. acelasi principiu ca si brahmanismul. buddismul nu va lepada nici cea mai mica parte din aceasta invatatura initiala. Setea de placere este originea suferintei. . metempsihoza dupa moarte si trecerea în nirvana. este înteleptul Buddha (nume de nastere: Siddharta). Prin organizarea pe care si-a dat-o. buddismul. gândire dreapta. trebuie urmat drumul cu opt ramuri. înlocuind peste tot aproape complet brahmanismul anterior. care era brahmanismul. care nu putea concepe religia austera si rece. care inseamna: intelegere dreapta. in sensul ca arata o cale. Buddismul a venit ca o religie noua. buddismul a izbutit sa se raspândeasca foarte rapid. parasind familia. de-a lungul istoriei sale. Deosebirea. Sa nu minti. de aici si denumirea de Sakyamuni. 3. ceruta de sufletul popular. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete. Tibet. fata de rigiditatea abstracta a brahmanismului. dupa ce.

practicile si ceremoniile lor sunt asa de bizare – se merge chiar pâna la sacrificiii umane oferite zeitei Kali – încât neobrahmanismul (hinduismul) pare a reprezenta un posibil regres spiritual. în el. iar prin purificare si spiritualizare. Din acest neant. vishnuismul. denumite hinduism sau neobrahmanism. Brahmanismul Este un amestec între politeismul naturalist al Vedelor. Acum ea cauta sa fie o sinteza a diverselor idei si influente ce strabat intreg subcontinentul indian si care reprezinta sute de grupuri sociale. În schimb. anterioara brahmanismului. pentru ca. cât si pe cea de întrupare si rascumparare. brahmanismul face sa se nasca totul. prin reincarnarea sufletelor dupa moarte în alte trupuri. Sensul si rostul vietii fiind neantul-nimicul. care nu este altceva decât rugaciunea zeificata. iesit din meditatiile religioase ale preotilor brahmani. brahmanismul nu a fost accesibil maselor populare. si care este astazi religia cea mai raspândita în India. a adoptat atât ideea de treime. sa se poata face purificarea si reintoarcerea lor în Brahma. care au fost adoptate de hinduism. cum se numesc cartile sacre ale brahmanismului. insasi termenul hindu nu este originar din India. culturale si tribale. chiar fata de brahmanismul clasic anterior. Religia Vedelor. Yoghi Ramacharaka face . datorita curentelor si riturilor populare. s-a amestecat în curând cu alte religii populare. si monismul panteist. Brahma. Cu toate acestea. adica în neant. De aici caracterul de austeritate si asprime ascetica al brahmanismului. În forma aceasta abstracta. ca si de vishnuism. brahmanii-preoti au facut din religie mai mult un motiv de meditatie filozofica. suprema fericire este sa parasesti aceasta viata. Pazitorii si cititorii Vedelor – preotii brahmani – au cautat sa spiritualizeze acest naturalism si au creat un zeu unic. Caracteristic e faptul ca neobrahmanismul (hinduismul) a împrumutat foarte multe elemente crestinismului si o directie a lui. El este denumirea persana a fluviului Indu. în care s-a contopit si brahmanismul. era prea naturalista si prea senzualista. sa se reîntoarca tot la el.desi a prins. Hinduismul (Neobrahmanismul) Hinduismul zilelor noastre nu este acelasi cu Hinduismul de acum 5000 de ani. În fond. un neant. dând nastere unei noi religii. De aici principiul metempsihozei sustinut de brahmanism. Religia hindusa a evoluat in acesti ani. De fapt. t Brahma nu este decât o abstractie. numarând peste 200 milioane de adepti.

desi practic par sa fie religii diferite. 3. Cu toate acestea atunci când cineva citeste scriptura vedica timpurie.C. si considerat forma suprema de divinitate.aceasta observatie: "Diferitele secte hinduse. cea mai superioara manifestare a divinitatii. fie ca este divina sau nu). e vorba de un singur Dumnezeu. care subliniaza unitatea filozofica a universului. Dumnezeul descris de catre Gita este personal si adeseori pare monoteist (adica. Poate cea mai bine-cunoscuta parte a Vede-lor este legenda hindusa a lui Bhagavad-Gita. care sunt devotati inchinarii (in multe forme diverse) zeului Vishnu (manifestat in forme diverse). in timp ce Societatea Internationala pentru Constiinta Krishna. Hinduismul contemporan Exista trei clasificari de baza. in ispasirea karmica si in reincarnare. Adeptii lui Vishnu. care se devoteaza inchinarii zeului Shiva. pe numele de Arjuna si a conducatorului sau de car Krishna. 2.C. incepând cu scrierea traditiilor orale existente in ultima jumatate de mileniu inainte de Cristos." Scrieri sacre Scripturile hinduse au fost culese de-a lungul a sute de ani. Principalele invataturi ale scrierilor Upanishads includ crezul in panteism. astfel ei fiind identificati cu adeptii Vishnuismului. Portiunea de incheiere a scrierilor Veda este numita Upanishads. care este personal si nu parte a creatiei sale). bineinteles. Aceste scripturi sunt cunoscute sub numele de Veda (care inseamna. si 200 d. care este povestea unui print razboinic. Bhagavad-Gita a fost scrisa si ulterior modificata intre anii 200 î. in realitate se considera a nu fi decat diferite secte si diviziuni ale Unei Singure Religii Eterne a Indiei. care reprezinta o sinteza a invataturilor vedantice. Meditatia Transcedentala. in locul ideii religioase sau teiste. fiecare considerându-se pe sine ca fiind cea mai buna si mai favorizata exprimare si interpretare a ei. Dumnezeul suprem. cu accentul ei filozofic. se incadreaza in clasa monista. Adeptii Shivei. o incarnare deghizata a zeului hindus Vishnu. O ilustratie a pluralismului si a naturii Hinduismului se gaseste in compararea Dumnezeului legendei Bhagavad-Gita cu Dumnezeul literaturii vedice timpurii. Expertul in religiile lumii Ninan Smart remarca problemele . sustine ca Krishna. este totuna cu Vishnu. intelepciune/cunoastere). toata creatia este una. va descoperi ca Dumnezeu este prezentat ca fiind panteist (adica. in care sutele de secte hinduse se impart în: 1. Monistii abstracti.

Legea Ordinii Morale. . dupa Josh McDowell. devreme ce omul nu este in afara. doctrinele reincarnarii si a eternitatii sufletului. pietrele. eternul Trimutri. Intr-o asemenea varietate de opinii teologice. traiesc/salasluiesc in creatiile sale. . ii acorda un loc secundar. in Hinduism se mai gasesc urmatoarele concepte comune: . panteismul (toata creatia/tot ce exista este divin). considerându-l o faza iluzorie a Absolutului. Hinduismul nu este doar una dintre cele mai vechi religii ale lumii. desi nu-l neaga pe Dumnezeu. pe care fiecare individ trebuie sa o gaseasca si sa o urmeze pentru a atinge Nirvana. Prin urmare. panenteismul (Dumnezeu se afla in creatie ca si sufletul in corp). sau Dumnezeu trei-in-unul (trinitar): Brahma (ca si Creator).diverselor sisteme contemporane de crezuri hinduse: In concluzie ar trebui sa se puna intrebarea. Exista hindusi ortodocsi.Supunerea Soartei. De aceea. Vishnu (ca si Pastrator) si Shiva (ca Nimicitor). Aceasta complexitate manifestata prin unghiurile diferite din care se determina realitatea finala este cea care atrage si ii fascineaza pe multi intelectuali. care neaga existenta lui Dumnezeu. Conceptele hinduse despre divinitate includ oricare dintre urmatoarele: monismul (toata creatia/existenta este una). apologet crestin. Altii. Desi foarte variat. Ca adaugire. care este esenta Hinduismului ? Este o intrebare grea.Dharma. monoteism (exista doar un singur Dumnezeu). . ci si una dintre cele mai complexe. ce ramâne necesar crezului hindus ? Cu certitudine. Hinduismul este foarte tolerant fata de celelalte religii. starea finala atinsa la emanciparea sufletului din lantul de nasteri si renasteri. fiindca gaseste o asemanare la fiecare si cauta sa le asimileze. henoteismul (exista mai multi Dumnezei dar ne inchinam unuia singur). determinate de legile lui Manu. ci parte a lui Brahma.Sistemul Castelor. animismul (Dumnezeu. animalele etc).Yoga. un complex sistem social a dat forma religiei actuale a subcontinetului intr-o indelungata perioada de timp. cum ar fi copacii. Imaginea lumii ca un loc in care spiritul nemuritor al omului este la nesfârsit implicat in ciclul reincarnarii domina imaginatia indiana de aproape trei milenii. .Brahman. Crezuri hinduse Dumnezeu: Nu exista despre Dumnezeu o idee unica.Nirvana. sau mai multi Dumnezei. . politeismul (exista multi Dumnezei). disciplina care-l face in stare pe individ sa-si controleze trupul si emotiile. .

este impersonalul . Din vremurile cele mai timpurii. chiar daca a fost scoasa in afara legii de catre guvernul indian. (renastere ca membru al unei caste superioare) sau coborînd pe scara sociala. Din Manu s-au nascut patru feluri de oameni. este termenul hindus folosit pentru scaparea. sau chiar de plante si alte obiecte fara viata). telul suprem al existentei sale este sa fie eliberat din samsara (ciclul obligatoriu al vietii) si din legea karmei cu sirul ei lung de nasteri. (renastere intr-o casta mai inferioara sau ca animal). pentru ca el sa scape din ciclul de Samsara. respectivul se crede ca intra intr-o stare de desavârsire. Sistemul de caste: Este o trasatura unica a religiei hinduse. de reincarnari (in care sufletul locuieste in trupuri omenesti succesive). De aceea. hindusii au venerat vaca si au considerat-o posesoarea unei mari puteri. Acesta constituie inca parte integrala a ordinii sociale a Indiei. Odata cu trecerea timpului. Se spune ca Brahma l-a creat pe Manu. cei mai buni si mai sfinti oameni. de perfectiune. renasterea poate lua o forma superioara sau inferioara. Restul oamenilor au iesit din picioarele lui Manu si sunt cunoscuti sub numele de Sudras. Meseriasii au iesit din coapsele lui si au fost numiti Vaisyas. fiinta suprema a Hinduismului este indefinita. Legea karmei se aplica atât oamenilor cât si animalelor. sistemul castelor din India a devenit tot mai complicat. ajungând astazi sa existe mii de subcaste. eliberarea sufletului din ciclul karmei. pentru un hindus. De aceea. Mântuire: Cele trei cai principale hinduse de mântuire includ karma marga (adica metoda). primul om. bhakti marga (calea devotarii) si jnana marga (calea cunoasterii si a descoperirii mistice). Când cineva obtine aceasta eliberare. sau de transmigrare (in care sufletul locuieste in trupuri succesive . Jnana marga obtine realizarea de sine prin constienta intuitiva si revelatie mistica. dupa cum a hotarît creatorul Brahma. Din mâinile lui Manu au iesit Kshatriyas. Din capul lui Manu au iesit Brahmanii. Relatarea originilor castelor este interesanta. animale.omenesti. In privinta notiunii de Dumnezeu.Karma si Samsara: Fundamentala pentru gandirea hindusa este idea ca toate sufletele sunt eterne si raspunzatoare pentru faptele lor din timp. morti si renasteri. Bhakti marga obtine realizarea de sine prin jertfe rituale si disciplina. care este calea actiunii dezinteresate. conducatorii si razboinicii. Karma se refera la datoria creata de faptele rele ale unui om pentru care trebuie sa se ispaseasca (prin diferitele sisteme hinduse). Moksha: Concept cunoscut si sub numele de mukti. urcând prin ea in sus pe scara sociala.

sau prin fapte savârsite conform ritualurilor. care inseamna dragoste si ascultare fata de o anume zeitate. o parte a Absolutului. Conform Hinduismului problema fundamentala a omului nu este morala. Aceste contradictii reprezinta diferentele majore intre cele doua religii. Hindusii privesc lumea ca fiind doar o extensie. In Hinduism mântuirea se poate dobândi in trei feluri: prin cunoastere. Problema se afla in constiinta lui. fiindca a cunoaste reprezinta parte a fundamentalului Brahma si nu o entitate separata. omul ar fi inca nespus de pretuit de catre Dumnezeu. in timp ce crestinii o privesc ca fiind o entitate cu totul diferita in natura ei de Dumnezeu si care nu este parte a unui sistem universal sau monist. Desi imaginea lui Dumnezeu din om a fost corupta la caderea acestuia in pacat. Adevarata natura a omului sau constiinta lui originala este definita in . Aceste rele pot fi biruite urmând principiile si doctrina mântuirii castei din care face parte.Brahma. Omul nu este vinovat ca a incalcat legea morala a lui Dumnezeu ci pentru ca si-a uitat adevarata lui natura. Absolutul filozofic. Pur si simplu el este ingorant fata de sine. ci metafizica. vede pacatul ca fiind un act real de rebeliune impotriva unui Dumnezeu perfect si sfânt. o prelungirea a lui Brahma. Hindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului Brahma. Aceasta mântuire este necesara din lungul ciclu de nasteri. in puternic contrast cu distanta divinitate a Hinduismului. Crestinismul afirma ca exista o singura fiinta suprema care este infinitul Creator personal. Toate pacatele sunt acte de razvratire impotriva legii lui Dumnezeu. ci este oferita fara plata de Dumnezeu tuturor celor ce vor sa o primeasca. iar acum se recunoaste ca fiind altceva. Faptele nelegiuite nu sunt savârsite impotriva vreunui Dumnezeu. Pe deasupra. lipsit de valoare individuala sau personala. prin devotament. Dumnezeul crestin este iubitor si deosebit de interesat si implicat in treburile umanitatii. Mântuirea lui consta in atingerea acelei stari originale de constiinta pe care a pierdut-o. ci sunt in principal rezultatul ignorantei. Crestinismul insa. Mântuirea in Crestinism este scapare de la potentiala separare eterna de Dumnezeu si ea nu se poate obtine prin fapte bune. Crestinismul. In Hinduism nu exista ideea de pacat impotriva unui Dumnezeu sfânt. morti si renasteri. Omul nu este un pacatos. in timp ce Crestinismul considera lumea ca având o realitate obiectiva ce isi are sursa in vointa creatoare a lui Dumnezeu. invata ca omul a fost facut in imaginea lui Dumnezeu având personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. Hinduismul considera lumea materiala ca fiind trecatoare si de importanta secundara fata de descoperirea Brahmanului. de adevaratul lui Eu.

mântuirea consta in depasirea. Problema pe care o creaza Hatha . ce depinde de starea sistemului nervos al omului. care crede ca Dumnezeu. de a depasi. Aceste tehnici sunt in general cunoscute sub numele de tehnici yoga. Crezul ca omul poate dobândi mântuirea prin exercitii fizice se bazeaza pe faptul ca mântuirea se presupune a fi o chestiune de perceptie. nu-ti ramâne decât sa percepi sau sa realizezi acest fapt. Dar omul a uitat acest lucru si a devenit captivul acestei lumi materiale. deoarece constiinta este dependenta de el. Starea originala a omului este constiinta Krishna. dar care s-a implicat intr-o constiinta finita. in acest context. sistemul nervos poate fi imbunatatit iar constiinta modificata/schimbata. aceasta cunoastere rationala si constienta si de a experimenta o stare superioara de constiinta sporita. Deja esti una cu Dumnezeu. In Hinduism mântuirea consta deci in descoperirea. Una dintre aceste tehnici este hatha yoga (mântuirea prin exercitiul fizic). Hatha Yoga. este o metoda foarte veche. omul si universul sunt de fapt un tot unitar. Prin manipularea psihologica a trupului omenesc. Gurul monist. ci mai degraba de a transcende. Aceasta realizare are loc atunci când putem sa ne modificam constiinta noastra si sa ajungem la o stare superioara de constiinta. Dumnezeu ar fi o fiinta personala pe numele de Krishna.moduri diferite de guru monisti sau panteisti. care la rândul lui depinde de conditia lui fizica. In mileniul care s-a scurs. Doar atunci omul va iesi din ciclul de nasteri si morti si va trai pentru totdeauna impreuna cu Krishna in Goloka. afirma ca Omul este Constiinta Infinita sau Dumnezeu. De aceea. A percepe. Mântuirea este o chestiune de perceptie sau de realizare. care consta din exercitii fizice si de respiratie. iar adevarata lui natura este de a fi un slujitor iubitor al lui Krishna. rationala si personala. care este Dumnezeu si adevaratul sine. sau devine vreodata. Gurul panteist nu sustine ca omul este. Dumnezeu. nu este o activitate a mintii. perceperea sau experimentarea naturii noastre adevarate. Acum trebuie sa-si restabileasca legatura cu Krishna si sa dobândeasca Constiinta Krishna. Nu se pune problema de a cunoaste din punct de vedere intelectual sau de a deduce logic ca noi suntem Dumnezeu. Cum putem sa ne modificam constiinta ? Prin manipularea sistemului nostru nervos. s-au pus la punct numeroase tehnici care sa manipuleze sistemul nervos al omului pentru a putea obtine modificarea constiintei lui. Atâta vreme cât ramâne in aceasta stare. in felul acesta scapând din ciclul de nasteri si morti. transcenderea acestei constiinte personale si finite si prin contopirea cu Constiinta Infinita si Impersonala (sau cunoasterea ei). se va naste de nenumarate ori in aceasta lume de suferinta. adica cer.

.. Dupa aceasta se ajunge la starea finala de Unitate a Constiintei. Faptul acesta induce o stare in care mintea este constienta sau treaza. Om. I se spune ca mai intâi va uita de restul lumii si ca va deveni constient doar de mantra.Ram. sa nu creeze. cu pietrele. Hrim. De obicei. primele 20 de minute.. ea este simpla.. Gurul de orientare monista prefera sa folosesca un nume simbolic al lui Dumnezeu cum ar fi Om.. Odata ce o persoana cunoaste modificarea de constiinta si are o viziune a posibilitatilor. care cere multa disciplina si un profesor competent. Repetarea constanta a unui sunet elimina toti ceilalti stimuli. Japa Yoga inseamna repetarea sau invocarea unei mantre (de regula. dar nu este constienta sau treaza fata de ceva anume sau de vreo idee. Aceasta este starea transcedentala de constiinta. concentrând astfel mintea asupra lui si in cele din urma sunetul devine un nonstimul. va uita si de mantra si va transcende toate gândurile si simtamintele. Se spune ca aceasta este constienta constiintei. Discipolului ii este cerut sa seada intr-o pozitie confortabila. Aing. respectivul poate atinge Constiinta Divina. camfor etc. pentru ca astfel numele. Ea este numita Constiinta Pura sau Constiinta Transcedentala. dulciuri. sa-si inchida ochii si sa repete mantra cu voce joasa. stare in care el este constient atât de lume cât si de Constiinta Pura. sau mantra respectiva. O alta metoda de transformare a constiintei este japa yoga (metoda mecanica de mântuire). Invatatorul sau instructorul cere binecuvantarea diversilor zei si diferitelor zeite apoi ii transmite initatului o mantra. aceasta persoana se deschide filozofiei hinduse.. in care omul se percepe in . in care el ajunge sa perceapa nivelurile mai subtile ale lumii obiective. in mintea lui gânduri sau imagini. Sring. Celui ce este interesat in initiere i cere sa aduca flori. de exemplu. Intrebarea frecvent pusa este daca un crestin poate sa practice Hatha Yoga. devenind constient de constiinta. Se spune ca in aceasta stare omul poate chiar comunica cu pasarile. Dupa ce au trecut mai multi ani de meditatie. Ram. sau o mantra al carei inteles initiatul discipol nu-l cunoaste.. este o formula care contine numele unui Dumnezeu sau al un spirit rau). nume al unei divinitati cum ar fi Ram.Yoga este faptul ca ea necesita un proces indelungat si anevoios. mantra este un cuvânt scurt. o batista alba. cel ce mediteaza atinge o stare superioara de constiinta. Ca omul este constient de constiinta. Apoi. In timpul ceremoniei instructorul se inchina unei fotografii a guru-lui lui si apoi ii cere initiatului sa se plece inaintea pozei acestuia. cu plantele. De fapt. Fiindca initierea in Meditatia Transcedentala este o chestiune privata. Dupa câtva timp. prin asociere.Ram. cu animalele. multi crestini o considera misterioasa. numita Constiinta Cosmica.

metoda mecanica de realizare a Dumnezeirii. Perceptia exterioara este rezultatul cresterii progresive a activitatii sistemului nervos. In felul acesta se ajunge la realizarea lui Stai nemiscat si afla ca Eu sunt Dumnezeu. Pentru a percepe obiectele externe nu trebuie decât sa ne deschidem ochii. Mahesh Yoghi numeste aceasta metoda.unitate/contopire cu universul. In acelasi fel. nu trebuie decât ca noi sa ne indreptam atentia inspre interior si. vom ajunge sa o percepem. o stare de atentie odihnitoare. in mod automat. . El spune ca este posibil sa-l descoperi pe Dumnezeu pe aceasta cale. pentru a percepe constiinta interioara. fiindca Realizarea Dumnezeirii este o chestiune de perceptie iar procesul de perceptie este atât mecanic. pâna ce intreg sistemul nervos inceteaza sa mai functioneze si atinge o stare de liniste. iar vederea obiectului vine automat fara folosirea intelectului sau a emotiilor. cât si automatic. Perceptia launtrica este rezultatul diminuarii activitatii. Aceasta este considerata eliberarea.