CUPRINS

Organe de maini – partea a II-a


8. Lagre i ghidaje cu alunecare 5
8.1. Definire. Clasificare. Materiale, tehnologie 5
8.2. Lagre radiale cu alunecare 9
8.3. Lagre axiale cu alunecare 17
8.4. Lagre aerodinamice (gazodinamice) 19
8.5. Elemente constructive ale lagrelor 20
8.6. Ghidaje 22
Bibliografie. Întrebri recapitulative 25
9. Lagre cu rostogolire (rulmeni) 26
9.1. Caracterizare 26
9.2. Clasificare i simbolizare 28
9.3. Materiale i tehnologie 31
9.4. Fenomenul de oboseal. Fiabilitatea rulmenilor 33
9.5. Alegerea rulmenilor 42
9.6. Montajul rulmenilor 45
9.7. Ungerea rulmenilor 51
9.8. Etanarea rulmenilor 54
9.9. Ghidaje cu rostogolire 54
Bibliografie. Întrebri recapitulative 55
10. Etanarea în construciile de maini 57
10.1. Definire. Alegere 57
10.2. Etanri fixe 58
10.3. Etanri mobile 60
Bibliografie. Întrebri recapitulative 64
11. Cuplaje 65
11.1. Caracterizare. Rol funcional 65
11.2. Elemente constructive i de calcul ale cuplajelor permanente 67
11.3. Elemente constructive i de calcul ale ambreiajelor 81
Bibliografie. Întrebri recapitulative 93
12. Transmisii prin roi dinate 97
12.1. Caracterizare. Rol funcional 97
12.2. Legea fundamental a angrenrii 98
12.3. Elemente geometrice ale angrenajelor 102
12.4. Cauzele scoaterii din funciune a angrenajelor 109
12.5. Angrenaje cilindrice cu dini drepi 110
12.6. Angrenaje cilindrice cu dini înclinai 118
12.7. Angrenaje conice cu dini înclinai 121
12.8. Angrenaje melcate cu dini înclinai 130
12.9. Elementele constructive ale roilor dinate 134
Bibliografie. Întrebri recapitulative 136

13. Transmisii prin roi de friciune 140
13.1. Caracterizare. Rol funcional 140
13.2. Roi cu friciune cilindrice 141
13.3. Roi cu friciune conice 143
Bibliografie. Întrebri recapitulative 144
14. Transmisii prin curele 145
14.1. Caracterizare. Rol funcional 145
14.2. Transmisii prin curele late (TCL) 146
14.3. Transmisii prin curele trapezoidale 153
Bibliografie. Întrebri recapitulative 157
15. Transmisii prin lan 159
15.1. Caracterizare. Rol funcional 159
15.2. Elemente geometrice 160
15.3. Forele din lan 161
15.4. Calculul transmisiei prin lan 162
Bibliografie. Întrebri recapitulative 164
16. Variatoare de turaie (VT) 165
16.1. Elemente cinematice i geometrice 165
16.2. Scheme de variatoare 165
16.3. Funcionarea variatoarelor 168
Bibliografie. Întrebri recapitulative 169
17. Organe pentru conducerea i închiderea circulaiei fluidelor 171
17.1. Conducte 171
17.2. Organe de închidere (armturi) 181
Bibliografie. Întrebri recapitulative 186





























PREFA


Prezenta lucrare este destinat studenilor de la facultatea de Ingineria
Sistemelor Biotehnice care urmeaz cursul de Organe de maini i poate fi consultat
i de studeni de la alte faculti cu profil mecanic.
Cursul este prezentat ca suport de notie i devine util pentru studenii care
frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Prezentele
notie de curs trebuie completate cu discuii i comentarii indirecte sau directe în
procesul de educaie.
Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc, de la simplu la complex. Notiele
de curs sunt grupate pe dou pri, funcie de modul de predare (semestrul I sau II).
Partea I cuprinde noiunile generale privind asamblrile, arborii, osiile i unele
elemente de tribologie.
Partea a II-a cuprinde lagrele, cuplajele, transmisiile mecanice i organele
pentru închiderea i dirijarea circulaiei fluidelor.
Cunotinele necesare înelegerii cursului sunt cele de baz, însuite la cursurile
de Desen industrial, Mecanic, Tehnologie, Rezistena materialelor, Vibraii
mecanice etc.
La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de
maini i experiena didactic, tehnic i tiinific a autorului.
Autorul anticipeaz utilitatea notielor de curs ca o prim msur de studiu
permanent i ca material de comentat i discutat în timpul prelegerilor. Autorul are
convingerea c prin prezentele notie de curs i prin accentuarea studiului individual,
prelegerile vor deveni mai atractive i mai formative, astfel ca verificarea
cunotinelor s aib loc pe tot timpul semestrelor, sesiunile de examene fiind doar
etape de finalizare a întregii activiti.
Totodat, autorul accept orice sugestie pentru îmbuntirea însuirii
cunotinelor în domeniul propus.
Lucrarea poate fi consultat i pe pagina de internet a catedrei
www.omtr.pub.ro.
Andrei TUDOR





Universitatea POLITEHNICA Bucureti
Catedra Organe de maini i Tribologie



Andrei TUDOR



ORGANE DE MAINI

Note de curs

Partea a doua


Lagre
Etanri
Cuplaje
Transmisii mecanice
Conducte i armturi







2004
Universitatea VALAHIA Târgovite



Andrei TUDOR Ivona PETRE






ORGANE DE MAINI

Note de curs

Partea a doua



Lagre
Etanri
Cuplaje
Transmisii mecanice
Conducte i armturi




2004


PREFA


Prezenta lucrare este destinat studenilor de la facultile de Inginerie din
Universitaea VALAHIA din Târgovite care urmeaz cursul de Organe de maini i
Elemente Constructive de Maini i Aparate i poate fi consultat i de studeni de la
alte faculti cu profil mecanic de la alte universiti din ar.
Cursul este prezentat ca suport de notie i devine util pentru studenii care
frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Prezentele
notie de curs trebuie completate cu discuii i comentarii indirecte sau directe în
procesul de educaie.
Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc, de la simplu la complex. Notiele
de curs sunt grupate pe dou pri, funcie de modul de predare (semestrul I sau II).
Partea I cuprinde noiunile generale privind asamblrile, arborii, osiile i unele
elemente de tribologie.
Partea a II-a cuprinde lagrele, cuplajele, transmisiile mecanice i organele
pentru închiderea i dirijarea circulaiei fluidelor.
Cunotinele necesare înelegerii cursului sunt cele de baz, însuite la cursurile
de Desen industrial, Mecanic, Tehnologie, Rezistena materialelor, Vibraii
mecanice etc.
La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de
maini i experiena didactic, tehnic i tiinific a autorului.
Autorii care au predat i pred aceast disciplin la universitate anticipeaz
utilitatea notielor de curs ca o prim msur de studiu permanent i ca material de
comentat i discutat în timpul prelegerilor. Autorii au convingerea c prin prezentele
notie de curs i prin accentuarea studiului individual, prelegerile vor deveni mai
atractive i mai formative, astfel ca verificarea cunotinelor s aib loc pe tot timpul
semestrelor, sesiunile de examene fiind doar etape de finalizare a întregii activiti.
Totodat, autorii accept orice sugestie pentru îmbuntirea însuirii
cunotinelor în domeniul propus.

Andrei TUDOR, Ivona PETRE

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
5

8. LAGRE I GHIDAJE CU ALUNECARE
8.1. Definire. Clasificare. Materiale, tehnologie

Lagárele cu alunecare sunt organe de masini compuse care permit sustinerea
osiilor, arborilor sau a altor organe de masini si pot transmite forte (reactiuni din
reazeme) în prezenta miscárii relative de alunecare.
Componenta unui lagár cu alunecare: fus, cuzinet, corpul lagárului, sistem de
aducere a lubrifiantului în zona de contact, sistem de etansare.
Condiiile cerute lagrului sunt legate de formá, material si prelucrare
- sá reziste la socuri statice, variat;
- sá asigure rezemarea corectá a cuzinetului pe arbore, un raport
d
l
si o
grosime a cuzinetului corespunzátoare scopului;
- cuplul de material fus-cuzinet trebuie astfel ales încât sá asigure si sá
mentiná în exploatare jocul necesar unei bune ungeri, iar în cazul încetárii ungerii
sá nu pericliteze fusul, iar cuzinetul sá reziste si fárá ungere, sau sá se distrugá el
protejând fusul;
- cuplul de material sá aibá coeficientii de dilatare apropiati între ei, cât si cu
cei ai corpului si capacului, pentru a mentine în timpul functionárii jocul si
rezemarea continuá între corp si cuzinet;
- forma lagárului trebuie sá permitá montarea si înlocuirea usoará a
cuzinetului;
- sá permitá jocul în timpul exploatárii;
- forma sá asigure împiedicárile axiale sau tangentiale ale cuzinetului;
- sá asigure evacuarea cáldurii si o eventualá rácire suplimentará a uleiului.
Clasificarea lagrelor se face dupá tipul fusurilor. Astfel, se disting:
1. Dup direcia forei (reaciunea) preluat de fus
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
6
a. fusuri radiale - forta are directia razei fusului (fig.8.1.a)
b. fusuri axiale(pivoti) forta are directia axei longitudinale (fig.8.1.b)
c. fusuri combinate (fig.8.1.c)
2. Dup poziia fusului pe arbore sau osie
a. fusuri frontale sau de capát – (fig.8.1.a)
b. fusuri inferioare sau superioare – (fig.8.1.b,c)
c. fusuri intermediare (fig.8.1.d) – supus si la un moment de torsiune(rásucire)
3. Dup forma geometric a fusurilor
a. fusuri cilindrice - (fig.8.1.a,…d, h)

b. fusuri conice - (fig.8.1.e)
d. fusuri sferice – (fig.8.1.f)– folosite atunci când sunt supuse la solicitári, miscári
oscilatorii care pot fi verticale si orizontale (teodolite etc.)
e. fusuri canelate – (fig.8.1.g)


Fig.8.1
a

b

d
F
a
c

f
g
F
r
h
F
a
F
a
F
a
F
r
F
a
F
r
ω
F
a
ω
ω
ω
ω
e
F
r
ω
F
r
ω
F
r
ω
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
7
Material i tehnologie
Fusurile se executá din acelasi material cu arborele. Ca tehnololgie, trebuie
o prelucrare mai îngrijitá si necesitá tratamente termice de suprafatá. Uneori pentru
a nu face întregul arbore din acelasi material cerut de cuplul cuzinet-fus atunci
fusurile se pot executa si separat. În acest caz fusurile se executá din otel carbon de
cementare sau îmbunátátire sau din oteluri aliate.
Ca tehnologie dupá prelucrarea prin aschiere finá, fusul poate fi întrebuintat
fárá un tratament, alteori necesitá un tratament urmat de o rectificare dupá care se
asambleazá.
Cuzineii se executá din:
Fonte speciale antifrictiune (STAS 6707): perlitice, nodulare, aliate cu Cr, Ni, Cu,
Al, No care sunt foarte rezistente dar, de asemenea, în cuplu cu otelul, dacá nu este
asiguratá o ungere buná, duc la uzura fusului. Sunt utilizate pentru presiuni medii
mai mici de 1 MPa, si viteze mai mici de 3m/s.
Bronzuri (STAS 1512) cu cupru, plumb (Cu Pb 30), cu cupru, plumb si staniu
(CuPb 22 Sn 4)
Compoziiile ( aliajele) pentru lagre
- aliaje de Sn cu Pb ( metale albe)sunt standardizate (STAS 202):Y -Sn 83, Y-Sn
80, Y-PbSn 10.
- compozitiile pe bazá de Al-Sn au µ foarte mic, foarte buná conductibilitate
termicá, rezistentá la sarcini statice, dar slabá la socuri Al Sn 6Cu Ni, Y-Pb 6 Sn 6
- compozitia pe bazá de Pb – STAS 202 : Y- Pb 98,Y- Pb 70 (restul Sn, St si
altele).
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
8
- aliaje de Al - se folosesc, atât la viteze mici, cât si la viteze mari, ele însá au
coeficient de dilatare foarte mari, ceea ce obligá la jocuri relative ψ > 2
o
/
oo
.
- Zn si aliajele lui - au calitáti bune antifrictiune, rezistá la sarcini statice, se
înmoaie la cresterea temperaturii, protejând fusul, jocul relativ ψ este relativ mare,
ψ > (1,5…2)
o
/
oo
(rezistá pâná la 100
o
).
- materiale sinterizate:
executate din pulberi metalice presate si apoi încálzite la cca 2000
o
în
cuptoare. Ca metal de bazá : Fe, Cu, se mai adaugá Zn, Pb, Sn.
prin sinterizare materialul obtinut este poros, spongios, este un avantaj
deoarece uleiul pátrunde în acesti pori saturându-se de ulei la functionarea
normalá; în cazul întreruperii lubrefiantului lagárul se încálzeste, porii se
dilatá si se strâng si expulseazá uleiul în afará, asigurând ungerea pâná se
repará instalatia.
- lemnul - este cel mai vechi, se foloseste, fie în stare naturalá, fie fiert – la masini
textile, agricole, mase cu apá sau chiar liber.
- materiale plastice - materiale macromoleculare din care fac parte : textolitul sau
lignofilul (mase plastice stratificate), teflon (politetrafluoretilená), poliamide.
au coeficient de frecare foarte redus µ = 0,01…0,04, au o rezistentá însá
relativ micá, atât la sarcini statice, cât si la sarcini dinamice, au coeficient
de dilatare mare, deci jocul relativ trebuie sá fie mare ψ > 4
o
/
oo
, pot sá
functioneze unse cu tot felul de lubrefianti si chiar neunse.
din cauza rezistentei mici la deformatii, în special s-a recurs la o solutie
de îmbunátátire, la acoperirea cuzinetilor cu strat foarte subtire de mase
platice.
bachelita – folositá la lagárele de laminoase, poduri rulante.
tehnologia de executie duce la esecuri sau la succese.
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
9
8.2. Lagre radiale cu alunecare

a) Elemente geometrice
Fus – diametrul d, lungimea B
f
Cuzinetul – diametrul D, lungimea B
c
Lungimea de contact dintre fus si cuzinet este
lungimea lagárului B si este B
c
.
Se definesc si urmátoarele elemente
geometrice:
- jocul relativ u=(R – r)/R=(D –d)/D
ca ordin de márime u=(0,5….3)10
– 3

- excentricitatea e = O
1
O
2
- excentricitatea relativá c = e / (R – r)
- grosimea minimá a peliculei de
lubrifiant h
o

- grosimea minimá relativá a peliculei
de lubrifiant o
o = h
o
/ ( R- r) = h
o
/ (u r) = h
o
/ (ud)
geometric R - r = e + h
o
sau
1 = e/(R –r) + h
o
/(R –r) sau
c + o = 1
b) Funcionarea în regim de frecare uscat (fig.8.2)
Se considerá grosimea filmului de lubrifiant h
o
= 0.
• presiunea medie de contact
p
m
= F /(B D) < p
adm
( functie de materialul
cuzinetului)
• încálzire – puterea consumatá prin frecare se transformá în cáldurá
F
F
f


e

h
o

R
r
O
2

O
1
F
r
F
e
Fig.8.2
R
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
10
P
f
= F
f
.v = µFv , v fiind viteza perifericá a
fusului ( viteza de alunecare din lagár);
Se defineste puterea specificá consumatá prin frecare
P
sp
= P
f
/ ( B D) = µp
m
v ;
comportarea materialului la încálzire se apreciazá printr-o valoare admisibilá a
produsului (p
m
v)
adm.
În timpul functionárii normale coeficientul de frecare variazá putin, astfel cá
verificarea simplificatá la încálzire a lagárului cu functionare în regim de frecare
uscat se face prin determinarea produsului (p
m
v) si compararea cu valori
admisibile specifice materialului cuzinetului



p
m
v < ( p
m
v )
adm

• durabilitatea lagárului
Se apreciazá pe baza cresterii
jocului án timpul functionárii ca
urmare a uzárii de tip adeziv. Se
considerá intensitatea de uzare liniará ca indicator al procesului de uzare:
kp kp
L
h
I
m
f
u
h
≈ = =
Se aplicá aceastá relatie celor douá elemente din contact (fus si cuzinet) si
considerând contactul de tip hertzian pentru presiunea p:
p k I
1 1 h
= p k I
2 2 h
=
Jocul din cuplá dupá un numár de ore de functionare L
h
va fi
adm 2 f 2 1 f 1 2 f 2 1 f 1 2 u 1 u
j L k L k p p L k p L k h h j ≤ + = + = + = ( (1)
v

p
m
(p
m
v)
adm
pentru L
h
= 100 ore

pentru L
h
= 1000 ore

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
11
Pentru calculul lungimilor de frecare specifice fusului si cuzinetului L
f1
si L
f2
se considerá cá fusul are aceeasi pozitie în cuzinet si sub sarcina exterioará F
semilátimea hertzianá de contact este

r
r
H
BE
FR
52 1 b , =
unde:
f
r
2
D
r R
Rr
R
ψ
=

= ,
u
f
fiind jocul în functionare;
E
r
modulul de elasicitate redus al celor douá materiale.

Dacá n

este turatia relativá dintre fus si cuzinet (în rot/min), atunci în timpul
de functionare L
h
(în ore), numárul ciclurilor de solicitare va fi

h c
nL 60 N =
Lungimile de frecare corespunzátoare acestui numár de cicluri vor fi:

H c 1 f
b 2 N L = , D N L
c 2 f
π =
Pentru presiunea de contact p se poate considera presiunea hertzianá p
H

r
r
H
BR
FE
p p = =
Din expresia jocului (relatia 1), pentru un joc admisibil acceptat j
adm
, se
deduce durata de functionare

) D b 2 ( np 60
j
L
H
adm
h
π +
=
c) Funcionarea în regim de frecare (ungere) hidrodinamic
c
1
) Formarea peliculei de lubrifiant (fig.8.3)
Transmiterea fortei de la fus la cuzinet sau invers se face prin intermediul
filmului continuu de lubrifiant. Realizarea si mentinerea acestui film de lubrifiant
sunt conditionate de :
1
2 b
h
e
2
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
12
1. existenta unei viteze relative între suprafata perifericá a fusului si suprafata
interioará a cuzinetului;
2. forma de “pana” a peliculei de lubrifiant – se poate obtine prin jocul lagárului
rezultat din diferenta dintre diametrul interior al cuzinetului si cel exterior al
fusului;
3. existenta în permanentá între suprafetele alunecátoare a lubrifiantului.

În primul moment de pornire fusul are tendinta sá urce pe cuzinet în sens
opus miscárii. Odatá cu rotirea fusului, lubrifiantul aderent este antrenat în miscare
si datoritá viscozitátii se formeazá pelicula portantá si fusul începe a fi “ purtat” de
peliculá.
c
2
) Ecuaia presiunilor
Presiunile din filmul de lubrifiant, ca urmare a fortei exterioare F ce trebuie
transmisá, sunt definite de ecuatia Reynolds ( ecuatia hidrodinamicá de bazá):
0
x
h
v 6
z
p h
z x
p h
x
3 3
=


+


η ∂

+


η ∂

) ( ) (
în care: x,z sunt coordonatele unui punct al peliculei;
h – grosimea peliculei în punctul x,y (neglijând rugozitátile);
O
2

O
1
O
2

O
1
O
2


O
O
2


O
O
2
=O
1
Grosimea minimá
a peliculei
e = 0 e | e = e
nominal

n = n
nominal
e > e
nominal

n > n
nominal
e ÷ ·
n ÷ ·

Repaos Demaraj cu
frecare uscatá
Turatie
redusá
Turatie
mare
Turatie
foarte mare
Fig.8.3
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
13
p – presiunea;
n- viscozitatea dinamicá a lubrifiantului;
v – viteza dintre cele douá elemente ale cuplei (fus – cuzinet).
Aplicarea ecuatiei Reynolds la lagárele radiale
complete cu o zoná portantá este posibilá. În
figura aláturatá sunt prezentati parametrii
geometrici specifici filmului de lubrifiant
(fig.8.4). Unghiurile u
1
si u
2
delimiteazá zona
portantá.


Cu acesti parametri, în ecuatia Reynolds se
poate scrie:
z z si r x = α =
γ + + γ − α = cos ) h r ( ) cos( e R
v este mic si cos v -1 rezultá
h

p
h
z
v
x
Cuzinet Zona neportant
d

D

Q/2
Q/2
z
y
B
A
A
Zona portant
F
α
2
α
x

α
1
h
h
o
Linia centrelor
Distrinutia presiunilor
Fig.8.4
O
2
O
1
n
Intrare
lubrifiant
h

r

R

O
2
v
α
α-v
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
14
) cos ( cos ) ( α − ε = α − − ≈ e e r R h
v = re; ω = πn; n[rot/s]
Rezultá deci cá p = p(n,v,h,x,z) = p(n,r,e,u,o,u,z) si portanta

α =
α
α − −
2
1
2 / B
2 / B
dz pd F
Din integrare se deduc:
- portanta ) B / D , ( BD
n
F
1
2
δ Φ
ψ
η
= si ) B / D , (
n
DB
F
p
1
2
m
δ Φ
ψ
η
= =
în care 4
1
(o,D/B) este o functie de parametrii adimensionali o si D/B;
- coeficientul de frecare fluidá
m
p / nη = µ
- debitul de lubrifiant ) B / D , ( d n q
2
3
z
δ Φ εψ =
c
3
) Parametrii adimensionali ai peliculei hidrodinamice
1) Cifra caracteristic de portana C
p
Din expresia presiunii medii
) B / D , (
n
BD
F
p
1
2
m
δ Φ
ψ
η
= = , se deduce
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
δ Φ =
δ Φ
=
ψ
η
=
Acest parametru
adimensional (C
p
) se numeste
cifra de portantá, reprezentatá
grafic ca functie a grosimii
relative a peliculei de lubrifiant
si a raportului B/D.



Frecare minim
B/D=0,25
B/D=1
B/D=2
o

0,01 0,1 1 10 C
p

Portantá maximá
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
15
2) Coeficientul de debit C
q

Din expresia debitului, ) / , ( ) ( ) / , ( B D D 1 n B D d n q
2
3
2
3
z
δ Φ ψ δ − = δ Φ εψ = ,
se deduce debitul specific q
z
*
si cifra de
portantá C
q
) D / B , C ( ) B / D , (
Dn
q
C
) B / D , (
B
D
) 1 ( D n
BD
q
q
p 22 21
*
z
q
2
z
*
z
Φ = δ Φ =
ψ
=
δ Φ δ − ψ = =

3) Cifra de frecare C
f

Din expresia coeficientului de frecare,
m
p / nη = µ , si a cifrei de portantá
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
δ Φ =
δ Φ
=
ψ
η
= , se
deduce
p
C ψ = µ .
Pe baza expresiei coeficientului de
frecare
se defineste cifra de frecare C
f
,
) D / B , ( C C
13 p f
δ Φ = =
ψ
µ
= ,
reprezentatá grafic aláturat.
c
4
) Metodica practic de calcul a lagrelor radiale cu alunecare
Se cunosc: sarcina F, turatia n (rot/s), felul agregatului ,conditiile specifice
de mediu
Se aleg: cuplul de material, raportul B/D
♦ Prin calcul de rezistentá simplificat se determiná diametrul D si lungimea B
♦ Se determiná presiunea medie p
m
= F/ (BD) si viteza de alunecare v = Dn.
0,01 0,1 1 10 C
p
C
q

1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
B/D=0,25

B/D=0,5

B/D=1
B/D=2
B/D=1
B/D=0,25
C
f


10

1
0,1

0
0,01 0,1 1 10 C
p
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
16
♦ Se alege uleiul si viscozitatea n la temperatura ipoteticá de functionare (50…60
o
C)
♦ Se alege jocul relativ = (1,2…3)
.
10
–3
sau 0,8
4
v , cu viteza v în m/s
♦ Se calculeazá cifra de portanta C
p
= n /(p
m

2
) si din diagrama functie de
C
p
, pentru diferite valori ale raportului B/D, se determiná grosimea relativá a
peliculei de lubrifiant si apoi grosimea minimá a peliculei h
0
= D/2
♦ Se verificá dacá grosimea minimá a peliculei de lubrifiant este mai mare decât
suma înáltimilor rugozitátilor fusului si cuzinetului; în caz contrar se realege alt
joc relativ sau alt raport B/D si se reiau calculele
♦ Se determiná coeficientul de debit C
q
din diagrama C
q
functie de cifra de
portantá, C
p,
si apoi debitul de lubrifiant Dn C q
q z
= BD
♦ Se determiná cifra de frecare C
f
din diagrama C
f
functie de C
p
si apoi
coeficientul de frecare µ
♦ Calculul temperaturii medii si compararea cu temperatura estimatá la care a
fost aleasá viscozitatea dinamicá, necesará calculului cifrei de portantá:
- puterea pierdutá prin frecarea fluidá si transformatá integral în cáldurá
Fv C Fv P
p f
ψ = µ =
- puterea evacuatá prin lubrifiant si prin carcasa lagárului
) t t ( q c ) t t ( A P
i z o o ev
− + − α =
unde u este coeficientul de convectie termicá a carcasei lagárului cu mediul
ambiant de temperaturá t
o
, A – suprafata exterioará a carcasei care poate evacua
cáldurá,
t – temperatura medie a lagárului, inclusiv a lubrifiantului,
c
o
– cáldura specificá a lubrifiantului,
t
i
– temperatura de intrare a lubrifiantului în zona de contact, se acceptá diferenta
t – t
i
= 5…8
o
C .
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
17
- din egalitatea P
f
= P
ev
, rezolvatá grafic, se deduce temperatura realá de
functionare

Pentru deducerea temperaturii de functionare
este necesar ca din startul calcului sá se
estimeze mai multe temperaturi de functionare
si sá se afle viscozitátile uleiului la aceste
temperaturi.

♦ Calculul hidrodinamic urmáreste optimizarea, în special dupá criteriul
temperaturii minime de frecare sau a coeficientului de frercare minim.

8.3. Lagre axiale cu alunecare

a) Elemente geometrice (fig.8.5)
z - numárul de sectoare z = 6…18
Functie de solutia constructivá pot fi:
cu palier – geometrie fixá (fig.8.5.a), cu treaptá (fig.8.5.b), cu sectoare oscilante
(fig.8.5.c)
b) Funcionare în regim hidrodinamic
Ipoteze
-încárcare uniformá a sarcinii axiale F
a
pe sectoare
-sector de formá dreptunghiulará
Se cunosc:
- viscozitatea si variatia sa cu temperatura =(t);
- viteza perifericá U, geometria sectorului B,L;
- modul de ungere.
Se cer:
P
ev
P
f
P
t
functionare
t

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
18
- grosimea minimá a peliculei de lubrifiant h
m
;
- debitele de lubrifiant circumferential Q
x
si radial Q
y
;
- debitul de alimentare Q
alim;
- temperatura de functionare.

Parametrii adimensionali
♦ Coeficientul de portan ) L / B , h / h ( f
h p
UL
C
m M 1
2
m m
p
=
η
=
unde MPa ) 5 ... 2 ( p
zLB
F
p
a
a
m
= ≤ =
si h
m
, h
M
sunt grosimile minime respectiv maxime ale peliculei de lubrifiant.
♦ Coeficientul de debit
circumferenial )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
2
m
x
Q
x
= =
radial (lateral) )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
3
m
y
Q
y
= =
♦ Coeficientul puterii consumate prin frecare )
L
B
,
h
h
( f
UBh p
P
C
m
M
4
m m
F
F
= =
y
D
A A
z
x
y
v
u
x
L
B

z
d
a D
i
u
u
L
h
2

h
1

h
1

h
2

h
1

u
h
2

Sectiunea A-A
a
b
c
Fig.8.5
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
19
♦ Pozitia relativá a punctului de pivotare ( pentru lagárele axiale cu sectoare
oscilante)
) , ( /
L
B
h
h
f L L
m
M
5 0
=
♦ Pozitia relativá a rezultantei câmpului de presiuni (geometrie fixá)
)
L
B
,
h
h
( f F / X
m
M
6 F
=
Pentru ipotezele fácute: h
M
= h
1
si h
m
= h
2.
Functiile f
1
, f
2,
…,f
6
sunt tabelate.
Exemplu: pentru B/L=1 si h
M
/h
m
= 1,25, rezultá f
1
=C
p
=22,03 ; f
2
= C
Qx
=0,606; f
3

= C
Qy
=0,092; f
4
=C
F
=20,80; f
6
= X
F
/L=0,531.

8.4. Lagre aerodinamice (gazodinamice)

Au apárut atunci când turatiile au depásit 10000 – 20000 rot/min si, ca
urmare, la lagárele lubrifiate cu ulei temperaturile devin foarte mari (inacceptabile).
Singura situatie era micsorarea vâscozitátii lubrefiantului. S-a gásit solutia cá
vîscozitatea cea mai micá o au gazele sau chiar aerul (10…100 ori mai micá).
S-au construit lagáre la care ungerea se face cu aerul din atmosferá, pe care
singur fusul si-l atrage sub el.
Totusi, pâná la ajungerea fusului la turatia maximá, are loc o frecare-uscatá,
ceea ce duce la uzurá – de aceea trebuie ales un cuplu de material adecvat.
Aerul si gazele fiind compresibile, presiunile aerodinamice sunt ceva mai
mici decât hidrodinamici – deci, sarcini mici.
Zona portantá se realizeazá si în partea superioará a fusului, însá presiunile
de deasupra sunt mai reduse, totusi, au efect contrar – micsoreazá portanta.


Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
20

8.5. Elemente constructive ale lagrelor

Formele constructive ale lagárului cu alunecare sunt foarte variate, de la
forma unei simple bucse pâná în cele mai complexe. Pentru exemplificare se
indicá schita unui lagár dintre cele mai complexe (fig.8.6):

Párti componente : cuzinet 1a si 1b, corp 2, capac 3, elemente de asamblat 4,
elemente de reglaj 5 – plácute de otel, surub de legat la fundatie 6, canal de ungere
7, dispozitiv de ungere 8.
Dispozitive de ungere
Depind de : - felul lubrefiantului
- natura masinii
- posibilitatea de supraveghere si alimentare.
Se disting :
1.- dispozitiv de ungere pentru unsori consistente :
a) - pentru ungere localá
b) – pentru ungere centralizatá
2. – dispozitiv de ungere pentru ulei

1a
1b
Fig.8.6
1a
1b
2
3
4
5
6
7
8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
21
a) – la presiune naturalá (fárá exces de ulei sau cu exces).
b) – cu suprapresiune – înaltá
(cu circuit închis sau deschis)
- joasá
- materialul si forma trebuie sá asigure o prelucrare usoará si ieftiná
- sá permitá o deservire usoará
- precizia de prelucrare trebuie sá asigure forma si dimensiunea corecte ale
elementului lagár, pentru functionare optimá
- când se folosesc cuzineti din 2 bucáti, planul de reparatie trebuie astfel ales încât
sá fie perpendiculará pe directia fortei pentru a nu fi în zona portantá
- când sunt mai multe lagáre pentru acelasi arbore, prelucrarea lor la interior
trebuie fácutá dintr-o singurá prindere
- sá se foloseascá lagáre standardizate (numai bucsele sunt STAS) sau sá se
foloseascá elemente standardizate.
Condiii legate de ungere
- Prin forma constructivá sá se asigure o ungere buná cu respectarea temperaturii
admisibile;
- jocul dintre fus si cuzinet trebuie asigurat;
- calitatea suprafetelor si rigiditatea cuzinetului sá asigure forma peliculei de
lubrefiant;
- locul de introducere a lubrefiantului sá nu cadá în zona portantá, nici canalele de
ungere nu se admit în zona portantá (exceptie fac lagárele hidrostatice);
- forma constructivá sá permitá introducerea uleiului în cantitate suficientá la
timpul potrivit si cu presiune corespunzátoare;
- pentru evitarea pierderilor de lubrefianti pe la capete se vor prevede etansári la
capetele cuzinetului si canale de întoarcere în cuzinet, pentru a fi readus în baia de
ulei;
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
22
- lubrifiantul trebuind sá fie controlat întâi sub aspect cantitativ si calitativ si
înlocuit din când în când;
- lagárul trebuie sá aibá aparate de control si cu dopuri de aerisire, de golire.
Lagre inverse la care stratul de compozitie sau de masá plasticá foarte subtire
se depune pe fus iar cuzinetul se face din fontá sau otel.
Eliminarea cuzineilor depunând stratul de aliaj antifrictiune direct pe corpul
lagárului, iar pe fus se monteazá o bucsá din fontá sau din Bz.

8.6. Ghidaje

Ghidajele sunt organe de rezemare care asigurá deplasarea unor
subansambluri (mese, sánii, suporti într-o anumitá pozitie, asigurând precizia
necesará si preluarea fortelor.
Un parametru important pentru functionarea unui ghidaj este variatia
coeficientului coeficientul de frecare (µ) cu viteza de alunecare (v). Forma si starea
de ungere a ghidajelor poate fi (fig.8.7):

v/2
v
v v
µ
v
µ µ
v
µ
v
µ
v
µ
Plane cu alunecare Cu rostogolire HS - hidrostatice
metale/
metale
plastic/
metale
Fárá
circulatie
Cu
circulatie
Lichid

Gaz

Fig.8.7
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
23
Presiunea medie de contact (p) se recomandá sá aibá valorile p ∈ [50…500
kN/m
2
] pentru masini unelte.
Indicatorul comportárii termice (pv) se limiteazá la o valoare admisibilá pv
< (pv)
adm
specific materialului.
Functionarea fárá aparitia miscárii sacadate (fenomenul de stick- slip) este
asiguratá când viteza de alunecare (v) este superioará uneia minime (v
min
) v > v
min
=
functie de: stick-slip, rigiditate, forta si greutatea transmisá).
Solutii constructive de rezemare sunt prezentate în fig.8.8:

Elemente de calcul: se face în functie de natura ungerii: uscat, limitá, mixt,
hidrodinamic sau hidrostatic.
Pentru ghidaje cu alunecare, distributia de presiuni poate fi ca în fig.8.9.
= ≤

=
ad
a
ned
p
L B
F
p 2,5…3 MPa pentru viteze mici → ghidaje din fontá;
0,8 MPa pentru viteze mari;
1 MPa pentru masini unelte speciale cu regimuri grele de
aschiere si viteze mici;
F
n
F
n F
n
F
n
b

F
n F
n
3 suprafete 4 suprafete 4 suprafete
2 fatete 4 suprafete 4 suprafete
Fig.8.8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
24
0,4 MPa pentru masini unelte speciale;
0,05 – 0,1 pentru masini de rectificat.

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de masini. Edit.Tehnicá, Bucuresti, 1970
2. Gafitanu M.s.a. - Organe de masini. Edit.Tehnicá, Bucuresti,1981 si 1983;
3. Pavelescu D. s.a. - Organe de masini. Edit. Didacticá si Pedagogicá,
Bucuresti, 1985;
4. Pavelescu D – Conceptii noi, calcul si aplicatii în frecarea si uzarea
solidelor deformabile, Editura Academiei R.S.România, bucuresti, 1971.
5. Sandu I. Gh., Moraru V. si Minciu C. – Ghidajele masinilor unelte,
Editura Tehnicá, Bucuresti, 1967.

?? Intrebri recapitulative
1) La temperature foarte ridicate i turaii mai mari de 10.000 – 20.000 rot/min se
utilizeaz:
a) lagre hidrodinamice;
b) lagre hidrostatice;
c) lagre aerostatice.
B

v

F
t
L
L
4
3
2
1
Distributia
presiunii
1 – distributie constantá
2 – distributietrapezoidalá
3 – distributie triunghiulará
4 – distributie alternantá
Fig.8.9
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
25
2) Care este temperature ideal de funcionare a lagrelor:
a) 60
o
… 80
o
C
b) – 20
o
… 20
o
C
a) 100
o
… 200
o
C
3) În cazul lagrelor hidrodinamice grosimea minim a peliculei de lubrifiant
trebuie s fie:
a) mai mare decât suma înlimilor rugozitilor fusului i cuzinetului;
b) mai mic decât suma înlimilor înlimilor rugozitilor fusului i
cuzinetului;
c) nu are importan înlimea rugozitilor.
4) Caracteristica de portan C
p
este o funcie dependent de:
a) grosimea minim relativ a lubrifiantului i raportul B/D;
b) viteza de deplasare a lubrifiantului i raportul B/D;
c) debitul lubrifiantului i raportul B/D;
5) Pentru ghidajele de translaie a cror cupl de frecare este de tip material
plastic/metal, coeficientul de frecare:
a) scade cu viteza de deplasare;
b) crete cu viteza de deplasare;
c) se menine constant indifferent de mrimea vitezei.
6) Cum se dorete a fi distribuia de presiuni în cazul ghidajelor cu alunecare:
a) constant;
b) triunghiular;
c) trapezoidal;
d) alternativ.

Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

26

9. LAGRE CU ROSTOGOLIRE (rulmeni)
9.1. Caracterizare

Lagrele cu rulmeni sunt acele lagre la care frecarea de alunecare este
înlocuit cu frecarea de rostogolire. Prezint urmtoarele avantaje :
- pierderi mici prin frecare chiar la porniri i opriri, deci cldura puin degajat
i randament mai mare decât la cele cu alunecare;
- nu uzeaz fusul deoarece pe ele se monteaz unul dintre inelele rulmentului;
- portan mare, raportul 1
d
l
≤ ;
- gabarit mic;
- lubrefierea se face periodic i nu necesit nici un fel de supraveghere în timpul
funcionrii - consum redus de lubrefiant;
- jocul radial, respectiv axial foarte mic, ceea ce mrete precizia de lucru a
mainii;
- nu folosesc materiale deficitare;
- se monteaz relativ uor, se înlocuiesc uor, deoarece sunt standardizai;
- nu se rodeaz în exploatare.
Dezavantajele rulmenilor sunt:
- nu pot funciona la turaii i sarcini foarte mari, deoarece ar rezulta dimensiuni
radiale foarte mari, fiind necesari rulmeni speciali i nu de serie;
- costul este relativ ridicat;
- la turaii mari produc vibraii i zgomot;
- când st pe loc i maina este supus la vibraii, bilele fac amprente pe inelele
respective;
- nu se pot monta decât pe la capete.
Elemente componente (fig.9.1)
- carcasa sau corpul lagrului A
- capacul B care se prinde cu uruburi de carcas
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

27
- dispozitiv suplimentar de fixare a rulmenului – un inel plastic, o rondea cu
urub etc.
- rulmentul format din:
- inelul interior 1, caracterizat prin diametrul alezajului su d i care se
monteaz pe fus prin strângere sau prin ajustaj intermediar, este prevzut cu ci
de rulare;
- inelul superior 2 care se monteaz în carcas i care se caracterizeaz
prin diametrul exterior D i limea b, prevzut cu ci de rulare.
- corpuri de rulare care pot fi : - bile
- role de diferite forme (3)
- colivia 4 – împiedic contactul dintre bile.

Forma corpurilor de rulare poate fi (fig.9.2):
a) sferic sau de bil (fig.9.2.a);
b) rol cilindric (fig.9.2.b)care se numete scurt când d 5 , 2 l ≤ i rol lung,
când d 5 , 2 l ≥ corpuri de rulare numite ace, caracterizate prin lungime mai mic
de 5 mm.
c) conice (fig.9.2.c);
d) butoia – inelul superior are o cale de rulare sferic (fig.9.2.d);
e) role înfurate din bande de oel din bande de elice (fig.9.2.e).

Inel fixare
axial
Cale de
rulare
d

D

1

2

3

4
Carcas
(corp lagr)
Arbore
1 – inel exterior
2 – corp rostogolire
3 - colivie
4 – inel interior

Fig. 9.1
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

28

Observaii:
1. Exist cazuri când lipsete unul din inele sau ambele.
2. Exist cazuri când lipsete carcasa.

9.2. Clasificare i simbolizare (STAS 1679)

Clasificare:
- Dup forma corpurilor de rulare : rulmeni cu bile, cu role cilindrice, cu role
conice, cu role butoia (fig.9.2);
- Dup direcia sarcinii :
b
1
– rulmeni radiali pentru sarcini exclusiv radiale cu role cilindrice.




b
2
– rulmeni radiali care pot prelua i mici sarcini axiale – pot fi oscilani cu
bile care au o cale de rulare normal i una sferic (fig.9.3).
Cum se explic faptul c rulmentii radiali cu bile pot prelua i sarcini
axiale: Când sarcina este radial, bila se gsete perpendicular pe axa de
simetrie. Datorit acestei fore, inelul interior este deplasat spre stânga cu a i
are contact cu cile de rulare în C
1
i C
2
dup normala N-N, perpendicular pe
tangenta T-T – r
c
> r
b
de ordinul 4%.
d
r
l
r
d
r

a b c d e
Fig.9.2

F
r
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

29

Se observ c fora F
a
se transmite la inele dup direcie normal i se
descompune dup direcia radial i axial.
F
ra
= F
a
tgα, F
ra
= fora radial datorit forei axiale
Dar cos α = a/ (r
c
– r
b
) din ∆ haurat din fig.9.3.
Cu cât (r
c
– r
b
) este mai mic, cu atât cos α este mai mare .
Practic, aceti rulmeni preiau sarcin axial de circa 0,3 din fora radial.
b
3
. Rulmeni radiali
– axiali (fig.9.4)
- cu bile, cu cale de rulare
adânc (fig.9.4.a);
- cu role conice pentru a
prelua sarcini radiale i
axiale (fig.9.4.b);





A
O’
O
O

c
1
r
c
r
b
a a
Fig.9.3

O’
O
O’
N
T
T
F
a
α
c
2
c
1
r
b


r
c
O’ – centrul de curbur al cii de rulare
r
c
– raza cii de rulare
α
F
ra
F
a
F
n
F
ra


F
a

F
n
F
ra
F
a

F
n

a b
Fig.9.4
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

30
b
4.
Rulmeni axiali (fig.9.5)
Preiau sarcina într-un sens Preiau sarcina în ambele sensuri
Simbolizarea rulmenului (fig.9.6):
STAS R 7760 indic simbolurile noi în corelaie cu normele
internaionale I.S.O.
Simbolul alezajelor alezajul interior ( diametrul fusului d):
- pentru diametrul d mai mare de 20 i mai mic de 500 mm, simbolul
alezajului este un numr natural ce reprezint raportul
5
d

- pentru d mai mic de 10: 10 simbol 00
12 simbol 01
15 simbol 02
17 simbol 03
- pentru d mai mare de 500 mm se prevede scrierea întregului numr sub
form de fracie 73/520 unde 520 mm – mrimea alezajului
Exemplu : 6214 alezaj 14
.
5 = 70 mm
7315 alezaj 15
.
5 = 75 mm


F
a
F
a
F
a
mobil (pe fus)

colivie


fix (în carcas)
fix (în carcas)

mobil (pe fus)

colivie

fix (în carcas)
Fig.9.5
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

31


9.3. Materiale i tehnologie

Materiale
Inelele i corpurile de rulare se execut din oel aliat cu crom (Mn, Ni, în
cantiti mai mici).
Aceste oeluri sunt standardizate în STAS 1456 / 1 în 3 categorii :
mari rulmenti pentru RUL
RUL
mici rulmenti pentru RUL
3
2
1



cu coninutul în Cr
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
65 , 1
4 , 0

În ultimul timp s-au realizat rulmeni din mase plastice, îns pentru sarcini
mai mici. S-au realizat rulmeni cu ci de rulare metalice i corpuri de rulare din
mase plastice sau din materiale ceramice (nitrura de siliciu), numii i rulmeni
hibrizi.
litere
Tip,
dimensiuni,
litere, cifre

Simbol
auxiliar
Simbol de
baz
Simbol
auxiliar
prefixe sufixe
Alte materiale
decât cele normale
Simbolul seriei
Simbolul
alezajului

Particulariti constructive ale inelelor
sau etanrilor, protejrii
Jocul radial, clasa de
precizie.
Fig.9.6
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

32
Coliviile se execut din oel, bronz i din mase plastice (ebonit,
poliamide).

Tehnologie
Inelele se execut în funcie de mrime prin forjare, laminare dintr-un
material forjat în prealabil sau prin turnare centrifugal. Se pot executa i prin
tiere din eav. Inelele în stare brut se prelucreaz pe strung pân la
dimensiuni finale. Se clesc în ulei la temperatura de 820
o
, se face o revenire
înalt i apoi rectificarea la dimensiuni finale cu toleranele respective. Duritatea
HRC = 58…65

Corpurile de rulare:
1. Bilele se execut prin matriare la rece pentru φ< 20 mm i la cald
pentru φ> 20 mm. Apoi se face o rectificare iniial pentru înlturarea crustei i
pregtire pentru tratamentul termic. Se clesc i prin revenire se obine o duritate
HRC = 60 –65.
Dup tratament se face o rectificare final, folosindu-se nite plci pe
care se aaz o past de rectificat (ulei - substane compuse). Apoi urmeaz
lustruirea care se face în tobe cu deeuri de piele. Dup lustriure se face
montarea bilelor în aa fel ca într-un acelai rulment bilele s nu difere mai mult
de (2…5) µm.
2. Rolele cilindrice se execut pe strung automat direct din bar, dup care
urmeaz aceleai faze. Rolele conice au o tehnologie apropiat de bile:
matriare, recoacere, tratament termic, lustruirea, sortare.
3. Coliviile se execut din table de oel prin tanare, bronz prin turnare,
mase plastice prin injectare.

Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

33
9.4. Fenomenul de oboseal. Fiabilitatea rulmenilor

a) Frecarea suplimentar de alunecare Dei frecarea, teoretic, este
numai de rostogolire, din cauza deformaiei elastice suferite de inele i corpurile
de rulare, apare o frecare de alunecare, în special la bile i role butoia.
Iat cum se prezint fenomenul.
Admiând c inelul este elastic iar bila rigid, atunci bila va ptrunde în
inel. În realitate i bila este elastic i, deci, se vor deforma diferit.
Din cauza acestor deformaii, vitezele periferice ale diferitelor pete de
contact nu mai sunt egale.
Vitezele fiind diferite rezult alunecri în zonele I i II (fig.9.7). La fel se
întâmpl i la role butoi. Numai în A
1
i A
2
avem rostogolire pur, în celelalte
puncte fiind alunecri. Deci apare frecarea suplimentar de alunecare. La rolele
cilindrice i conice nu avem o frecare suplimentar, cci contactul se face dup o
suprafa, îns aceast frecare apare pe margini (la capete).

- Frecarea corpurilor de rulare de colivie;
- Frecarea inelelor pe colivie;
- Frecarea corpurilor de rulare i a inelelor cu lubrefiantul.



1
A
1 A
2
II I
II
A
2 A
1
frecare
Fig.9.7
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

34
b) Repartizarea sarcinii pe elementele de rulare
Cazul 1 Rulmeni radiali cu un singur rând de bile.
Cunoaterea repartizrii sarcinii exterioare este
necesar pentru a determina fora maxim care revine
unui corp de rulare, rspectiv inelului, în scopul
dimensionrii sau verificrii corpului de rulare sau
inelului. Fora F nu se repartizeaz decât pe partea
inferioar a rulmentului (fig.9.8). Fora F se
repartizeaz în mod inegal. Fora cea mai mare revine
bilei 1 care este chiar pe direcia forei

z
360
= α
Ipoteze de calcul
- toate bilele au aceeai form i aceleai dimensiuni (exact);
- nu exist lubrefiani între bile i inel;
- nu exist joc radial între bile i inel;
- bilele sunt executate din material omogen, izotrop i sunt elastice;
- inelele i carcasa se consider rigide.
În baza acestor ipoteze, forele sunt cele artate în fig.9.9 – variabile.
Ecuaia de ehilibru, sub forma proieciei pe axe :
( ) α + + α + α + = n F 2 2 F 2 F 2 F F 1
n 2 1 0
cos cos cos
sau ( )
|
|
.
|

\
|
α + + α + α + = n cos
F
F
2 2 cos
F
F
2 cos
F
F
2 1 F F 2
0
n
0
2
0
1
0

o ecuaie cu mai multe necunoscute.
Facem apel la ecuaiile de deformaii -legtur între fore i deformaii.
În cazul bilelor care un contact punctiform (teoretic) s-a gsit de Hertz
relaiile:
Fig.9.8
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

35

¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
= δ
= δ
= δ
3 2
n n
3 2
1 1
3 2
0 0
cF
cF
cF
/
/
/

unde c = elasticitatea

Îns o dat cu deformarea bilelor, coboar i carcasa, dup aceeai
cosinusoidal cu a forelor

α =
δ
δ
α δ = δ
|
|
.
|

\
|
=
δ
δ
α =
δ
δ
α δ = δ
2 sau 2
F
F
0
2
0 2
3
2
0
1
0
1
0
1
0 1
cos cos
cos cos
i din ecuaia lui Hertz ¬
α δ = δ n cos
0 n

F
1
F
2 F
2
F
1
F
o
F
3
F
3
Fig.9.9

o
α

1

o
α


F
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

36
deci
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
α =
α =
α =
¬
2 3
0
n
2 3
0
2
2 3
0
1
n
F
F
2
F
F
F
F
/
/
/
cos
cos
cos

sau
2 / 3
0
1
3 / 2
0
3 / 2
1
0
1
cos
F
F
cos
F
F
α ¬ α = =
δ
δ

Înlocuind în (2) ( ) α + + α + α + = ¬ n 2 2 2 2 1 F F
2 5 2 5 2 5
0
/ / /
cos cos cos i
¬
i
n
1 i
2 / 5
2 / 5 2 / 5
0
cos 2 1
F
2 cos 2 cos 2 1
F
F
α ¯ +
=
+ α + α +
=
=

|
.
|

\
|
¯ α +
=
=
n
1 i
i
2 / 5
0
cos 2 1 z
zF
F , dac z = 10, s-a gsit 36 , 4
2 1
z
=
¯ +

z = 15, s-a gsit 37 , 4
2 1
z
=
¯ +

z = 20, s-a gsit 38 , 4
2 1
z
=
¯ +

S-a fcut media i
z
F
37 , 4 F
0
= ¬
Cazul 2: Rulmenii cu 2 rânduri de bile s-a gsit :

z
F
3
z
F
6 2 F
0
≈ = ,
Caz 3: Rulmenii cu role s-a gsit
10 / 9
1 n
10 / 9
1 1
10 / 9
0 0
F
cF
cF
= δ
= δ
= δ

i
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

37
z
F
6 4 F
0
, = ¬ pentru un singur rând de role
z
F
6 , 2 F
0
= pentru 2 rânduri de role
Caz 4: Rulmenii axiali ¬
z
F
F
0
= (teoretic), practic se constat c nu se
repartizeaz uniform sarcina pe cele z corpuri de rostogolire i se ia:
z 8 , 0
F
F
0
=
c) Solicitrile corpurilor de rulare
Între corpurile de rulare i inele, contactul are loc teoretic într-un punct la
bile i la role butoia, sau pe linii la celelalte corpuri. Din cauza deformaiilor
elastice, contactul are loc pe nite suprafee de contact mici în raportul cu
dimensiuni corpurilor de rulare. Tensiunile se numesc tensiuni de contact local
i studiul lor a fost fcut pentru prima dat de Hertz în baza urmtoarelor
ipoteze:
- corpurile de rulare sunt omogene, izotrope i perfect elastice;
- solicitarea se menine tot timpul în domeniul elastic;
- suprafaa de contact este foarte mic în raport cu dimensiunile corpurilor de
rulare;
- fora este perpendicular pe suprafaa de contact, deci nu exist fore
tangeniale;
- nu exist lubrefiant între suprafee , iar suprafaa de contact nu este plan, dar
este aplatisat.
Aplicarea acestui studiu în cazul bilelor se prezint astfel (fig.9.10) :
Notm diametrul bilei cu d
b
, cu r
c
– raza cii de rulare i R
i
, R
e
razele de
curbur ale cilor de rulare. Aceast suprafa a fost calculat de Hertz.
Repartizarea tensiunilor este spaial i are forma unui elipsoid (σ
z
):
2
2
2
2
ab
0
z
b
y
a
x
1
F
2
3
− −
π
= σ
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

38
pentru
ab
F
2
3
p 0 y , 0 x
0
max max z
π
= = σ ¬ = =

a) Solicitarea rolelor cilindrice
Contactul are loc teoretic pe o linie de lungime l (fig.9.11). În realitate,
din cauza deformaiilor elastice, contactul are loc dup o suprafa
dreptunghiular, având dimensiunile l i 2b.

Repartiia presiunii pe aceast suprafa este pe un elipsoid (plan dup o
elips).
z
y
2a
x
2
b

R
i

R
e

r
c
r
b
2
a 2
b

2b
2
a

d
b
=2r
b
Fig.9.10
D
i

2
b

d
r

l
x

z max
=p
max
2b
l

p
max

zmax
z
o

x

z

max
Fig.9.11
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

39
red
red n tn
1
E
l
F
418 0 p
ρ
= = σ , (Hertz)
2 1
2 1
rad
E E
E E 2
E
+
=
E
1
, E
2
– modul de elasticitate a materialului rolei i materialului inelului.
red
1
ρ
=
i r
R
1
r
1
+ raport de curbur redus
b
F
l
4
,
l E
F
52 , 1 b
z
π
= σ

ρ
=
În afara tensiunilor normale σ
z
exist i tensiuni tangeniale, care îns nu
sunt chiar pe o suprafa de contact, ci la o anumit adâncime sub suprafaa de
contact. Valoarea maxim a lui τ este τ
max
= 0,31 σ
z max
i se gsete la o
adâncime :
z
o
= 0,47 a pentru rulmeni cu bile
z
o
= 0,39 b pentru rulmeni cu role
a = semiaxa mic a elipsei
Datorit strii spaiale de tensiuni i timpului scurt de solicitare (contact),
valoarea tensiunii este foarte mare (fr a se produce deformaii plastice):

2 z
mm
N
5000 = σ
max
pentru bile

2
max z
mm
N
3500 = σ pentru role
Explicaia fizic: Pentru deformarea local trebuie s se deformeze întreaga
mas a bilei care este foarte mare, în raport cu dimensiunea suprafeei de
contact.
b) Fenomenul de oboseal la rulmeni
Dat fiind durata lung de funcionare i variaia permanent a mrimii
tensiunii, materialul bilelor este supus unor solicitri variate i ¬ ca efect,
oboseala în timp i, deci, uzarea.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

40
Forma de oboseal este frecvent i foarte rar spargerea sau ruperea.
Fenomenul uzual este uzarea prin gropie (pitting), deoarece sunt
satisfcute condiiile :
- existena unor mici fisuri care apar iniial la o adâncime sub suprafaa de
contact (deci, se produc din cauza tensiunii tangeniale τ);
- aceste fisuri sunt apoi lrgite de lubrefiant care ptrunde în ele i ¬ mici
cratere sau gropie.
Se face constatarea c oboseala este datorat :
- mrimii i variaiei tensiunilor (în special τ)
- numrul de solicitri în unitatea de timp (frecvena solicitat).
Se pune întrebarea: când acest fenomen apare mai repede ? Când se
rotete inelul interior sau inelul exterior al rulmentului ?
Pentru a rspunde la întrebare se
consider un rulment cu cele dou inele
(fig.9.12).
Cazul 1 - Se rotete inleul interior (1) - se
observ c fiecare punct al su vine în contact
cu corpurile rotitoare.
Reprezentm grafic variaia tensiunilor (σ,τ) în
timp cu fiecare bil rezult o variaie oarecare.


v
e
A
CIR
B
v
e
v
ci
Fig.9.12
CIR
Inel exterior rotitor
Inel interior rotitor
t
t
,
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

41

Ce se întâmpl pe inelul exterior care este fix. Variaia se face dup un
ciclu pulsator cu amplitudine mai mic sau mai mare dup punctul unde ne
gsim.
Cazul 2 - Dac s-ar roti inelul exterior, atunci punctul inelului interior ar
varia dup un ciclu pulsator rezult un fenomen invers.
Deci nu avem o concluzie definit, care este situaia cu solicitarea
maxim.
S urmrim alt aspect :
- dac se rotete inelul interior – bilele au ca centru instantaneu de rotaie
(C.I.R.) punctul A,
- dac se rotete inelul exterior – bilele au ca C.I.R punctul B.
În contactul din A, raza de curbur a inelului exterior este mai mare decât
în punctul B deci tensiunile sunt mai mici, cci suprafaa elipsei este mai mare.
Dac se rotete inelul interior, tensiunile pe corpurile de rulare sunt mai mici.
Frecvena solicitrilor este dat de numrul de rotaii ale corpurilor de rulare,
deci de turaia bilelor.
Dar cum
2 d
V
m
c
b
/
= ω unde V
c
= viteza centrului bilei, d
m
fiind acelai, viteza
unghiular va fi cu atât mai mare, cu cât viteza V
c
va fi mai mare.
- Dac se rotete inelul interior
2
1
Vc
i
= viteza periferic a inelului interior
=
i
V
2
1

- Dac se rotete inelul exterior Ve
2
1
Vc
e
= dar ¬ Vi Ve i
i e
Vc Vc ≥
i deci
i b e b
ω ≥ ω
Deci viteza unghiular i implicit frecvena este mai mare când se rotete
inelul exterior. De aici concluzia c soluia optim este s se roteasc inelul
interior.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

42

9.5. Alegerea rulmenilor

Se face pa baza capacitii dinamic de încrcare, adic pe baza
capacitii rulmentului de a suporta sarcini exterioare în timpul rotirii sale, fr
s apar pe unul din inele semne de oboseal. Se apreciaz prin aa numita
durabilitate a rulmentului sau a unei grupe de rulmeni.
Prin durabilitatea unui rulment se înelege timpul exprimat în [rot] sau în
[ore funcionare la turaie constant], pân la care nu apar pe rulment semne de
oboseal (gropie - pitting).
Durabilitatea unie grupe de rulmeni – aparent identici se exprim tot prin
numrul de rotaii sau numrul de ore funcionale la turaie constant, efectuate
de 90% din numrul de rulmeni ai grupei, fr apariia primelor semne de
oboseal.
Capacitatea dinamic de încrcare de baz a rulmenilor radiali se
definete (STAS 7160) ca sarcina pur radial de valoare i direcie constante, la
care o grup de rulmeni aparent identici, cu inelul interior rotativ (exterior fix),
ating durabilitate de 1 milion de rotaii, fr apariia vreunui semn de oboseal.
Capacitatea de încrcare dinamic pentru rulmeni axiali se exprim prin
sarcina pur axial de mrime i direcie constante, la care rulmenii sau grupa de
rulmeni axiali aparent identici, cu inelul de fus rotativ, atinge durabilitatea de 1
milion de rotaii, fr s apar semne de oboseal.
Pentru stabilirea formulei de calcul, s-au fcut o serie mare de încrcri i
s-au gsit urmtoarele relaii :
L
1
F
1
p
= L
2
F
2
p
= …= 1 C
p
= constant = LF
p
,
unde: F
1
, F
2
… forele echivalente (radiale, axiale)
L
1
, L
2
… durabilitile [milioane de rotaii].
p - exponent = 3 pentru bile
= 10/3 =3,33 pentru role.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

43
C = capacitatea de încrcare ¬ [ ]
p
p
F
c
L sau L F C N C
|
.
|

\
|
= =
6
10
nh 60
L = [milion rotaii]
unde: n = rotaii/minut
h = numr de ore.
Sarcina echivalent F este sarcina pur radial la rulmenii radiali i pur
axial la rulmenii axiali de mrime i direcie constante, la care un rulment
radial cu inelul interior rotativ, respectiv un rulment axial cu inelul de fus rotativ
atinge aceeai durabilitate, ca i în condiiile reale de funcionare.
Expresia sarcinii echivalente F depinde de felul rulmenilor.
Pentru rulmenii radiali cu bile
a r
YF XF F + =
în care: X= coeficient radial
F
r
= sarcina radial
F
a
= sarcina axial
Y = coeficient axial i are semnificaie de a transforma sarcina
axial în sarcin radial.
Valorile lui X i Y se dau în tabele în funcie de F
a
/F
r

|
|
.
|

\
|
=
r
a
F
F
f X i
o
a
C
F

unde C
0
= capacitatea static de încrcare care se exprim prin fora static (de
repaos), care produce o deformare permanent de 0,0001 d, (d = diametrul
corpului de rulare)în punctul cel mai încrcat al corpului de rulare cu inelele.
Având fora echivalent F i avînd durabilitatea L se poate calcula
capacitatea de încrcare dinamic i apoi din catalog s se aleag pentru tipul
respectiv de rulmeni, rulmentul corespunztor (pentru diametrul fusului).
Pentru rulmenii axiali formlulele de baz sunt aceleai cu deosebirea notrii:
a r a
YF XF F + = - X, Y aceleai semnificaii, dar au alte valori.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

44

p
a a
L F C =
p
a
a
F
C
L
|
|
.
|

\
|
=

Pentru rulmenii radiali axiali F = fora echivalent

a r
YF XF F + =
X,Y aceleai semnificaii, dar valori diferite.
Fora axial preluat de rulment se determin în funcie de fora axial de
pe arbore i de modul de montaj al rulmenilor.
Fora echivalent pentru sarcini i turaii variabile: În cazul în care
forele nu sunt constante ca mrime i nici turaiile de funcionare, se pune
întrebarea cum se determin fora echivalent?
Putem spune c avem un regim de funcionare care nu este constant.
Cum se procedeaz:
- Se calculeaz fora dinamic echivalent corespunztoare regimului nestaionar
i restul calculului se face la fel :
De exemplu : F
1
acioneaz cu turaia n
1
un numr h
1
de ore
F
2
acioneaz cu n
2
un numr de h
2
de ore
F
n
acioneaz cu n
n
un numr h
n
de ore.
- Se pornete de la ecuaia de baz a durabilitii: L
1
F
1
p
= L
2
F
2
p
= … = 1 C

p

(L
i
= 60 n
i
h
i
/ 10
6
cu turaia n
i
în rotaii pe minut, durata de funcionare h
i
la
aceast turaie în ore i numrul de cicluri de solicitare L
i
în milioane) i se
consider efectul de oboseal cumulativ
¬ ¯ =
i
n
1
i
p
i 6
p
6
h n F
10
60
nh F
10
60


p
n n p
n
2 2 p
2
1 1 p
1
nh
h n
F
nh
h n
F
nh
h n
F F + + + =
p =3 pentru bile i p = 10/3 pentru role
Cum lum pe n i h ?– se iau arbitrar.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

45
Se recomand n = turaia pentru care h = h
maxim
(cel mai mare numr de ore).
h = durata care vrem s o asigure rulmentul (la fel ca i în primul caz).

9.6. Montajul rulmenilor

Dimensiunile rulmenilor se aleg din STAS sau din cataloage. Tot aici se
dau i ajustajele i toleranele corespunztoare rulmenilor, respcetiv se
precizeaz c inelul interior se monteaz pe fus dup sistemul alezaj unitar iar
inelul exterior se monteaz în carcas dup sistemul arbore unitar. Toate
abaterile sunt negative.
Ca ajustaje – cu strângere, dar cel mai frecvent ajustaje intermediare –
STAS 6671, sau tabele din cataloagele de rulmeni.
Clasa de precizie, de obicei 6 , 7.
Arbore Carcas
Solicitare local
h6; g6; f6 H7; H8; G7
Încrcri rotative i
oscilatoare
h5; g5; m5, 6; r5, 6 H6; J6; K6; K7;
M7; H7; R7

Scheme de montare a rulmenilor (fig.9.13)










Fig. 9.13
a b c d
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

46

Schia a) – este reprezentat montarea inelului interior pe fus cu strângere, deci
fr elementele suplimentare de evitare a deplasrilor axiale.
Schia b) – inelul interior este blocat cu ajutorul unui inel elastic între un loca
practicat în fus.
Schia c) – inelul interior este blocat cu ajutorul unei plci fixate cu urub pe
capul arborelui.
Schia d) – acelai inel fixat suplimentar cu piuli i contrapiuli.
Inelul exterior poate fi fixat în carcas, fie limitându-i deplasarea în ambele
sensuri (ca în fig.9.13.c), sau poate fi limitat numai spre capac (fig.9.13.d), ca
varianta c, dac totui trebuie s asigure deplasarea axial, atunci între capac i
carcas se monteaz o garnitur i se creeaz un mic joc.
În ceea ce privete montajul rulmenilor radiali de la ambele capete ale
arborelui, în practic se întâlnesc 2 scheme de montaj :
- flontant
- rulment conductor i condus.
În schema de montaj flotant rulmenii se monteaz pe fus fr nici un fel
de asigurare suplimentar, iar inelul exterior este limitat numai de capac.
Avantaje
- construcie simpl
- tehnologie uoar
- piese puine.
Dezavantaje
- necesit tolerane foarte precise între fus i inelul interior i între carcas
i inelul exterior, pentru a sigura montarea fr efecte duntoare.
- arborii trebuie s fie scuri.
În acest caz, forele echivalente din cei doi rulmeni se determin pe baza
forelor radiale respective (reaciunile din reazeme) i de fora axial de pe
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

47
arbore. Se consider cazul cel mai defavorabil posibil i anume c rulmentul cu
încrcarea radial cea mai mare preia i fora axial de pe arbore.
În schema de montaj cu rulment conductor i condus unul dintre
rulmeni are inelele interioare i exterioare fixate axial suplimentar (rulment
conductor), iar cellalt rulment are fixat axial numai un inel (rulment condus).
Avantaje
- universalitate – orice fel de lungime de arbore
- nu necesit tolerane prea strânse.
Dezavantaje
- construcie mai complex
- piese mai multe.
Soluia optim se obine în urma unui calcul economic i care s
corespund i scopului.
Din punctul de vedere al calculului forelor echivalente, se consider ca
încrcare optim a rezemrii, cazul în care rulmentul cu reaciunea radial cea
mai mic este complet fixat axial (rulment conductor) i va prelua i fora
axial de pe arbore, iar cellalt rulment ca fiind condus (cu reaciunea radial
preluat mai mare) i deci nu are ambele inele complet fixate axial
Scheme speciale de montaj
1. Montarea rulmenilor pe o buc conic (fig.9.14)
Pe arbore se monteaz o buc conic
elastic prin locul unde nu existumeri.
Se recomand la arborii verticali.
Deci, nu trebuie un rulment cu alezaj conic.
Piulia i contrapiulia împing rulmentul pe
buca conic.

2. Montajul rulmenilor cu strângere – de obicei rulmenii radial- axiali cu bile
sau cu role conice care se monteaz perechi. Pentru transmiterea reaciunilor
piuli
contrapiuli
Fig.9.14
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

48
este necesar strângerea inelelor cu ajutorul unor asamblri filetate, montate pe
carcas sau pe arbore.
a) Montajul în “X” (fig.9.15)












Se recomand rezemrii arborilor lungi cu forele între reazeme.
Denumirea montajului provine din forma descris de normalele la axele
corpurilor de rostogolire (aproximativ litera X).
Calculul forelor echivalente din fiecare rulment are unele particulariti,
ca urmare a forelor axiale suplimentare F
axs
din fiecare rulment.
Pentru rulmenii radiali- axiali cu role conice,
F
axs
= 0,5 F
r
/ Y
unde F
r
este fora radial din rulmentul considerat i Y este coeficientul de
echivalare a forei axiale.
Pentru rulmenii radial-axiali cu bile,
F
axs
= e F
r
Referitor la aceti coeficieni (Y, e ) se fac urmtoarele precizri:
Pentru rulmentul radial axial cu role conice, coeficientul Y este specificat
pentru fiecare rulment în parte – tabel funcie de simbolul rulmentului;
F
rA
= R
A
; F
rB
= R
B

K
l

R
B
F
axsB



B
A
a

R
A
F
axsA

R
Fig.9.15
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

49
Pentru rulmentul radial-axial cu bile coeficientul e se alege prin
interpolare, ca funcie de raportul F
a
/ C
o
, F
a
fiind fora axial posibil de a fi
preluat i se estimeaz a fi fora axial de pe arbore K
a
iar C
o
este capacitatea
static de încrcare, dat în catalogul de rulmeni sau în standarde.
De menionat c un rulment radial- axial poate prelua for axial numai
într-un singur sens, funcie de montajul su pe arbore.Astfel, rulmentul A la
montajul în X preia fora axial de arbore numai în sensul de la A spre B, iar
cellalt rulment ( B) poate prelua fora axial de la B spre A.
Pentru stabilirea forei axiale din fiecare rulment (A i B), se face
urmtorul raionament:
- se consider forele radiale preluate de fiecare rulment cunoscute
(reaciunile radiale F
r A
, F
r B
), astfel c se determin forele axiale suplimentare
F
axs A
, F
axs B
ca mrime i sens, tiind c rezultanta dintre fora radial i cea
axial este normal pe rol i pe calea de rulare (R
A tot
,
R
B tot
);
- se stabilete rezultanta celor trei fore de pe direcia axei arborelui: K
a
,
F
axs

A
i F
axs B
;
- în funcie de sensul acestei rezultante axiale, se stabilete care rulment
(A sau B) preia reultanta cu acest sens; de exemplu, presupunem c sensul
rezultantei este de la B la A: rulmentul din A poate prelua fora axial cu acest
sens i deci fora axial preluat de rulmentul A este
F
aA
= F
axs B
+ K
a

iar fora axial preluat de rulmentul B este
F
aB
= F
axs B
.
Dac sensul rezultantei este de la A la B, atunci forele axiale preluate de
cei doi rulmeni sunt
F
aB
= F
axs A
- K
a

,

F
aA
= F
axs A.
Analog se analizeaz i alte cazuri posibile de încrcare (K
a
alt sens,
reaciunile radiale cu alte mrimi i sensuri).
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

50
Dup cunoaterea forelor axiale preluate de fiecare rulment, se poate
determina fora echivalent i apoi durabiltatea fiecrui rulment.
a) Montajul în “O” (fig.9.16)









Se recomand pentru rezemarea arborilor cu fore în consol. Denumirea
montajului provine de la forma descris de normalele la axele corpurilor de
rostogolire , aproximativ litera O.
Forele axiale suplimentare F
axs A
i F
axs B
au sensuri diferite fa de cele de
la montajul în X.
Calculul forelor axiale preluate de fiecare rulment se face cu acelai
raionament, descris la montajul în X.
Condiii generale de pstrare i montaj
- înainte de montaj trebuie ferii de coroziune i ruginire.
- se recomand ca rulmenii s fie meninui în ambalajul fabricii pân ân
momentul montrii.
- Din punct de vedere al montajului :
- Se vor evita la montaj înepenirile i blocrile corpurilor de rulare.
- Se va asigura perfecta centricitate a arborelui cu gurile carcasei – se
recomand ca gurile s se dea dintr-o singur trecere i cu aceeai scul;
Fixarea poziiei axiale a arborelui se face numai cu un singur rulment, de
regul montat la jumtatea arborelui sau la rulmentul (lagrul cel mai încrcat).
Fig.9.16
B

A

l

K
a
R
B
F
axs
B


F
axsA




R
A tot
R
A
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

51
- dac se monteaz un rulment axial, atunci toi rulmenii radiali trebuie s aib
posibilitatea deplasrilor axiale.
- se va asigura deplasrile sau dilatrile axiale ale arborelui – deci unul din
rulmeni trebuie s aib posibilitatea deplasrilor axiale.
- trebuie s se asigure ungerea suficient a rulmenilor.
- rulmenii radiali axiali se vor monta perechi
- asigurarea unor rigiditi perfecte în zona de montaj prin grosimea pereilor sau
nervuri.
- asigurarea unor etaneiti sigure pentru a împiedica scurgerea lubrefianilor
sau ptrunderea impuritilor din mediul de lucru.

9.7. Ungerea rulmenilor

Ungerea rulmenilor are ca scop:
- micoreaz frecarea;
- uureaz deplasrile axiale ale rulmenilor;
- protejeaz contra coroziunii;
- evacueaz cldura – rol de rcire;
- amortizeaz vibraiile i ocurile;
Ungerea se poate face în funcie de turaie, de temperatur, de mediul ambiant,
de dimensiunea rulmenilor i de încrarecu - unsoare consistent
- uleiuri
În funcie de vitez
- la viteze de v = 5…6 m/s se pot folosi, atât uleiuri, cât i unsori, temperatura va
hotrî când se va folosi uleiul sau unsoare.
- la viteze de v > 6 m/s se folosesc numai uleiuri.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

52
În funcie de temperatur
- la temperaturi mai mici de 0
o
, se folosesc numai uleiuri, al cror punct de
congelare s fie cu 15
o
…20
o
mai jos decât temperatura de funcionare (de
regim).
- la temperaturi t = (0…70)
o
C, se folosesc uleiuri sau unsori, viteza hotrând
care.
- la temperaturi t = (70…80)
o
C, se folosesc tot unsori sau uleiuri, uleiuri cu atât
mai vâscoase, cu cât temperatura este mai mare.
- peste temperaturi mai mari de 80
o
, se folosesc uleiuri i anume foarte vâscoase.
În funcie de mediu
- în mediu cu praf, gaze, vapori de ap, se folosesc unsori, dac temperatura i
viteza permit acest lucru.
- dimensiunile rulmenilor, cu cât sunt mai mici, cu atât necesit uleiuri cu
vâscozitate mai mic.
- cu cât încrcarea este mai mare, lubrefianii sunt mai vâscoi.
Dispozitive de ungere
- în general, aceleai ca i la lagrele cu alunecare, exist îns i construcii
speciale;
- pentru unsori consistente se folosesc casete de unsoare = spaiul dintre capac i
rulment;
- pentru uleiuri se folosete foarte mult sistemul ungerii prin barbotare, stropii
sunt aruncai direct din baie sau din buzunarul lagrului;
- la rulmenii cu turaii foarte mari i de importan deosebit se folosete ungere
cu cea de ulei obinut prin pulverizare, venind prin conducte într-o priz,
unde vine i aer comprimat.
Lubrefiani - lichizi (uleiuri) → Tb, H, Te, L, K, TIN, T, M
- plastici (unsori) → RUL, UM
- solizi –coliviile din materiale autolubrifiante (teflon + bronz +
S
2
Mo, teflon + fibr sticl +S
2
Mo, teflon + Ag + Se
2
, W).
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

53
Criterii de alegere :
* - mrimea rulmentului
- turaia
- sarcina
- temperatura funcionrii
inându-se cont de condiiile de lucru:
- t< 50
o
¬ν=16-37 c St (50, 80
o
C) 37-75 c St
- t < 120 75 c St
- t < 150 220 c St
** produsul d
m
n=n (D+d)/2 (mm
.
rot/min)
≤ 50.000 → unsoare consistent.
50.000-300.000 → uleiuri minerale, unsori.
300.000-600.000 → uleiuri minerale cu vâscozitate redus, cu fitil sau
ungere cu cea.
600.000-1.200.000 → uleiuri minerale, ungere sub presiune, ungere cea.
71.200.000 → rcire obligatorie.
*** asigurarea peliculei de lubrefiant în regim EHD
Cantitatea de lubrefiant. Perioadele de ungere.
- uleiul s nu depeasc centrul corpului inferior de rostogolire;
- timp: ≈ 6 luni
- unsori – în locaul rulmenilor – 1/2…3/4 din volumul liber din carcas în
funcie de turaie: pentru n = n
lim
se introduce
3
1
din volum; d
m
n < 10.000 →
plin 1/1
Sisteme de ungere:
* cu ulei - ungere baie
- ungere prin picurare din rezervor
- ungere prin barbotare
- ungere cu cea prin barbotare
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

54
- ungere cu fitil
- ungere cu cea de ulei
- carcas
**cu unsoare- centralizat

9.8.Etanarea lagrelor cu rulmeni


Etanarea lagrelor cu rulmeni este valabil i pentru lagre de alunecare.
Scop:
- împiedicarea pierderea lubrefianilor de la rulment spre exterior
- împiedicarea ptrunderii unui exces de lubrefiant venit din interiorul mainii
- împiedicarea ptrunderii impuritii din afar spre rulment.
Metode (a se vedea capitolul 10 - Etanarea în construcia de maini )

9.9. Ghidaje cu rostogolire

Ghidajele de rostogolire sunt (ca i ghidajele cu alunecare) organe de
rezemare care asigur deplasarea unor subansambluri (mese, snii supori etc.)

3 sau 4 suprafee 4 suprafee Cu recircularea bilelor
Fig.9.17
F
n
F
n F
n
3 suprafee
F
n
4 suprafee
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

55
într-o anumit poziie, asigurând precizia necesar i preluarea forelor (a se
vedea paragraful 8.6 , fig.8.7). Ghidajele cu rostogolire pot fi cu 2, 3 sau mai
multe suprafee (fig.9.17)
Elemente de calcul: pentru ghidajele cu rostogolire se determin presiunea
de contact cu relaiile lui Hertz:
role :
adm H
0
H
p
br
E F
418 0 p ≤ = ,
max
10
3
…1,2
.
10
3
MPa pentru role din oel
bile :
adm H
3
2
2
0
max H
p
r
E F
388 , 0 p ≤ = 1,8
.
10
3
MPa pentru bile din oel
250…300 MPa pentru role din font
450 MPa .pentru bile din font

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti, 1970
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. Gafitanu .a. – Rulmeni, Editura Tehnic, Bucureti, 1987
5. Sandu I.s.a. – Ghidajele mainilor unelte, Editura Tehnic, Bucureti,
1967.
6. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Pentru aceeai sarcin radial, care dintre rulmenii de mai jos sunt mai
solicitai:
a) rulmenii cu bile;
b) rulmenii cu role.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

56
2) Care este principala cauz de scoatere din funciune a rulmenilor:
a) deteriorarea corpurilor de rostogolire;
b) oboseala superficial (pe cile de rulare);
c) deteriorarea fusului.
3) Care este mrimea diametrului arborelui pe care se monteaz rulmentul
radial cu bile 6205:
a) 50 mm;
b) 25 mm;
c) 20 mm.
4) Coliviile rulmenilor au rolul:
a) de a ine corpurile de rostogolire echidistante între ele;
b) de a nu lsa corpurile de rostogolire s se roteasc;
c) de a nu lsa impuritile s ptrund în interiorul rulmentului.
5) Alegerea rulmenilor se face:
a) în funcie de diametrul arborelui pe care se monteaz;
b) în funcie de capacitatea dinamic de încrcare;
c) inând seama de forele care acioneaz asupra arborelui;
d) în funcie de durabilitatea rulmentului.
6) Calculul de verificare al rulmenilor const în:
a) stabilirea duratei de funcionare L
h
>L
hadm
;
b) stabilirea capacitii dinamice C > C
catalog
.


Note de curs. Capitolul 10. Etanri



57

10. Etanarea în construciile de maini
10.1. Definire. Alegere


Etanare = un element sau un ansamblu de elemente, integrate sau nu în
construciile de ansamblu, a cror funcie este de a împiedica circulaia de fluide
sau de particule între spaii separate.
Clasificare :
- fixe - fr garnitur (1)
- cu garnitur (2)
Etanri - mobile - fr contact - Interstiiu (3)
- Labirint (4)
- Efect centrifugal (5)
- cu contact - radiale - Segmeni (6)
- Inel profilat i manet (7)
- Presetup (8)
- axiale - Simple (9)
- Compensate HS
HD
THD
Criterii de alegere
a) Viteza fluidului (v) - orice vitez: (4), (9), (10)
- v < 14 m/s: (6), (8)
- v < 2…3 m/s: (3), (8)
- v < 1 m/s: (7)
b) Temperatura,
o
C - nelimitat: (4)
< 1200-1400: (6), (8), (9), (10)
- medie: (6), (8), (9), (10)
< 40: (6), (8), (9), (10)
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



58
c) Presiune, MPa < 500-600: (7), (9), (10)
- 0,3-40: (4), (6), (7), (8)
d) Etanare - Perfect: (1), (2), (7)
- Satisfctoare: (6), (7), (9), (10)
- Slab: (4)
e) Uzur - Redus: (3), (4)
- Moderat: (6), (8), (9), (10)
- Ridicat: (7), (8)

10.2. Etanri fixe

(1) Etanri fr garnituri (fig.10.1)– pentru elemente care nu se demonteaz
sau se demonteaz foarte rar: - suprafee plane
- suprafee conice (de preferat)










Presiunea de etanare : ( ) b 05 0 cp p p
0 e
, + =
p
0
= funcie de mediul de etanat = 1,5 MPa pentru ap
=5 MPa pentru abur
c = 1,2…1,5 coeficient
p
b
b
p
a) Suprafee plane b) Suprafee conice
Fig.10.1
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



59
b = element dimensional
Fora de etanare :
e e e
A p F = A
e
= aria de etanare (m)
(2) Etanri cu garnitur
Materialele pot fi moi sau tari (metalice) – fig.10.2







Se deformeaz, astfel c se creaz presiuni de contact suficient de mari ca
s depaeasca presiunile fluidului de etansat (fig.10.3).







Calculul forelor necesare
•) În funcionare
••) La montaj
•) In funcionare: F’ = 1,2 F
fluid
+ F
e
+ F
t

unde : mp b D p b D F
4
D
p F
ef m e ef m e
2
m
fluid
π = π =
π
= ;
în care b
ef
= 0,5 b pentru garnituri netede
0,38b pentru garnituri profilate
0,125b pentru garnituri ovale
Fig.10.2
p
D
m
F
p
p
e
b
Fig.10.3
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



60
m = coeficient : funcie de materialul garniturii/exemplu:
cauciuc m = 0,5+1,0
azbest m = 0,75-1
cupru m = 4
F
t
= fora determinat de dilatri termice
( )
g g
g
s s s s g g g s s s g tg s ts t
A E
L
s
A E t 1 A E A E A A F + ∆ α + = ε + ε = σ + σ =
indicii: s = urub; g = garnitur; σ
ts
, σ
tg
- tensiunile termice din urub, respectiv
garnitur; A
s
, A
.g
–ariile sectiunii urubului i garniturii; E
s
, E
g
– modulele de
elasticitate ale materialelor urubului i garniturii;α
s
– coeficientul de dilatare
liniar a materialului urubului; s
g
= grosimea garniturii; L = lungime urub
••) În condiii de montaj
' ' ' F b D F
strivire ef m
≤ σ π =
în care σ
strivire
= tensiunea de strivire, dependent de materialul garniturii:
σ
strivire
= 3,5 MPa pentru cauciuc
2,8 MPa pentru azbest
90 MPa pentru cupru
Durabilitatea = f (temperatur)



10.3. Etanri mobile
a) Fr contact
(3) Interstiii





10 ani

1 an


10
I

Propilen


teflon

400 300 200 t
o
C
0
,
2
.
.
.
0
,
5

0,2...0,3
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



61

(4) Labirint






Debit de scopri Q = kp
a
; k,a = constante, dependente de geometria
labirintului i caracteristica fluidului
(5) Etanri centrifugale







b) Etanri cu contact
b
1
) Radiale – segmeni (6)
b = (0,75…2) t
D/t = 16 – 24 instalaii hidraulice
= 25 – 37 compresoare
D/b = 9…13
Radiale – inele profilate i manet (8 fig.10.4)
Recomandari de utilizare
Mansete de etansare STAS 7950-71
p< 3 MPa p ≤ 30 MPa p < 0,1 MPa p< 1,4 MPa
Disc
Forte
centrifuge
L
r

3r
2r
d
A

1
1

d
h

1
0

r

d
A

1
1

d
h

1
0

L
3r
2r
Labirint radial cu canale
circulare
Labirint radial cu
canaledreptunghiulare

b
t
D
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



62
v < 10 m/s v ≤ 0,40 m/s v < 7 m/s v < 3,8 m/s
R
a
= 1,6 µm (rugozitatea fusului)


Radiale – cu presetup (8)





b
2
) Etanri cu contacte axiale (9)

Grupa p, MPa v, m/s pv, MPa
m/s
I ≤ 0,1 ≤ 10 ≤ 1
II ≤ 1 ≤ 10 ≤ 5
III ≤ 5 ≤ 20 ≤ 50

Fig.10.2
Inele racloare
Inele din pâsl Manete de rotaie
Inel O
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



63
IV
> 5 > 20 > 50
Elemente componente:

Materiale :
funcie de mediu :
- materiale plastice (teflon,
poliamid, cauciuc)
- materiale ceramice pe faz
de carbon impregnate cu
materiale plastice
- materiale metalice: aliaje de Ni-O
2
, oxizi (MgO, Al
2
O
3
), carburi
Fiabilitatea etanrii axiale - asigurarea rezistenei mecanice
- asigurarea contactului permanent
- uzur redus
- durabilitate
4
D D
p F
2
i
2
e
p

π = - fora axial determinat de fluid (p- presiunea fluidului de
etansat)
Fa – fora din arc
Fs – fora determinat de fluid pe suprafaa de separaie
F
f
– fora de frecare
F
e
– fora de etanare
F
e
+ Fs = Fp + F
f
+F
arc
→ pentru dimensionarea pieselor componente.
Pentru presiuni foarte ridicate, ca i pentru evitarea uzurii prea rapide, se
folosesc unele construcii speciale, care realizeaz o cretere a presiunii p
s
pe
interfa:
- introducerea prin canale adecvate a unui fluid cu rol de lubrifiant,
portan hidrostatic i etanare prin baraj de presiune
p
D
e
D
i
F
e
F
s
F
a
F
f
F
p
Carcasa
Inel fix Inel alunecator
Sistem de antrenare
Arc
Arbore Etansare
Stift
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



64
- realizarea unei portane hidrodinamice prin practicarea unor canale pe
una dintre suprafeele de etanare care s determine deformaii termice sau
mecanice controlate i zone de portan hidrodinamic cu grosimi de film
variabile

Bibliografie
1. Cristea V. – Etanri, Edit. Tehnic, Bucureti 1973
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. Draghici I etc. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
Editura Tehnic, Bucureti, 1982

?? Intrebri recapitulative
1) Pentru alegerea unui sistem de etanare eficient trebuie s se in
seama de:
a) viteza fluidului;
b) temperatur;
c) presiune;
d) calitatea suprafeelor
e) calitatea lubrifiantului.
2) Etanarea organelor de rezemare a arborilor transmisiilor mecanice
are în vedere:
a) etanarea interioar pentru meninerea lubrifiantului în zona de
ungere;
b) evitarea ptrunderii din exterior a unor impuriti;
c) atât etanarea interioar cât i evitarea ptrunderii din exterior a unor
impuriti.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

65

11. CUPLAJE
11.1. Caracterizare. Rol funcional

Cuplajele sunt organe de maini care realizeaz legtura permanent sau
intermitent între 2 arbori, cu scopul transmiterii micrii de rotaie i a
momentelor de torsiune, fr modificarea valorilor nominale i a sensului
acestora (fig.11.1).

Cuplajele se pot utiliza i pentru realizarea legturilor între un arbore i
piesele montate liber pe acesta: roi dinate, roi de transmisie, roi pentru lan.
Cuplajele pot servi ca elemente de siguran (limitare de moment, turaie,
sens).
Obiectivele utilizrii cuplajelor:
a) cuplarea arborilor chiar în cazul existenei unor abateri de la coaxilitate
(radiale, unghiulare) sau în cazul existenei deplasrilor axiale;
b) modificarea frecvenelor proprii ale agregatului din care fac parte
(cuplaje cu elemente elastice);
c) micorarea efectului solicitrilor dinamice prin înmagazinarea unei
energii poteniale la apariia supraîncrcrilor (cuplaje elastice) ;
d) cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului i sub sarcin
(cuplaje intermitente = ambreiaje).


ω
1
M
t1 M
t2
ω
2
1
2
3
4
5
1 – arbore conductor;
2 – arbore condus;
3 – semicupl
conductoare
4 – semicupl condus;
5 – element de legtur
Fig.11.1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

66
Clasificare:
1. permanente
a) fixe (rigide) - cu buce
- cu manon
- cu flane
- dinate
b) mobile (compensatoare) – cu elemente intermediare rigide
- abateri axiale
- abateri radiale
- abateri unghiulare
- abateri combinate
- cu elemente intermediare elastice - metalice
- nemetalice
2. intermitente (ambreiaje)
- dup modul de transmitere a momentelor de torsiune
- mecanice
- electromagnetice
- hidraulice
- dup caracteristicile funcionale
- comandate - cu comand mecanic
- cu comand hidrostatic
- cu comand electromagnetic
- automate - centrifuge (ω)
- direcionale (sens)
- siguran
Într-un cuplaj acioneaz urmtoarele sarcini :
- momentul de torsiune util care trebuie transmis;
- sarcini dinamice care se manifest în timpul regimului tranzitoriu;
- sarcini datorate ocurilor i vibraiilor.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

67
Mrimea acestor sarcini depinde de :
- tipul motorului de antrenare i al caracteristicilor sale mecanice
- construcia mainii antrenate i regimului de lucru
t tc
kM M =
unde :
tc
M - momentul de torsiune de calcul

t
M - momentul de torsiune nominal : M
t
= P/ω = 30P/(πn) [N.m] cu
puterea P [W], viteza unghiular ω [rad/s] i turaia n [rot/min];
k=k
1

.
k
2
– coeficientul de suprasarcin
(k
1
-coeficient dependent de maina motoare; k
2
– coefficient dependent de
maina de lucru)
Coeficientul k este funcie de:

Exemplu: k=1,6…1,7 pentru acceleraia unei mese mici, a unei benzi
transportoare cu mers uniform, acionarea cu motor cu ardere intern (MAI) cu 4
cilindri.
11.2. Elemente constructive i de calcul
ale cuplajelor permanente
11.2.1. Cuplaje permanente

a) Cuplaje fixe - îmbin rigid doi arbori formând un tot unitar. Utilizarea
acestor cuplaje impune o coaxialitate perfect a organelor cuplate, deoarece
chiar abaterile foarte mici de la coaxialitate (radiale, unghiulare) produc tensiuni
suplimentare importante în linia de arbori i reaciuni periculoase în lagre
(contact pe muchii).

k=f mersul mainii,

-uniform…
ocuri f.mari
maina motoare)

- M.E.-M.A.I.-
(6 cil.,…1)
(masa accelerat,

-f.mic…mare
tip maina lucru,

-ventilator…,
m.ridicat
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

68
Cuplajele fixe pot prelua atât momente de torsiune M
t
cât i momente de
încovoiere M
i
.
Exemple
a1) Cuplajul cu buc (fig.11.2). La aceste cuplaje (nestandardizate),
buca se execut din font sau OT. În variant constructiv cu tift (fig.11.2.a)
sau cu pene (fig.11.2.b)-
Constructiv L=2,5 d i din condiia de egal rezisten la torsiune a
arborelui i a bucei rezult:
M
t
capabil arbore = M
t
capabil buc)
at at
'
D
d D
d τ
− π
= τ
π
4 4
3
16 16
dar ( )
at at
' τ ≈ τ 3 2
( )d , , D 7 1 4 1 = ¬
Se face verificarea penelor la forfecare i strivire.
În locul penelor se introduc câte o dat dou tifuri conice cu diametrul:
d
c
≈ (0,2…0,3)d ¬
- se face o verificare la forfecare
d
M
F
tc
= (cuplu)
af
c
f
d
F
τ
π
τ ≤ =
2
4



b
L = 2,5 d
d
c
D

d

a
Fig.11.2
Bucsa
Stift
Pana
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

69
a2) Cuplaje cu manon secionat (fig.11.4) (STAS 870-)






- simbol CMO –cuplaj pentru arbori orizontali.
- simbol CMV – cuplaj pentru arbori verticali
Avantaj – arborii nu mai sunt deplasai axial la montare. Pentru siguran
suplimentar se monteaz o pan.
Prin strângerea uruburilor cu fora
F
S
(fig.11.4), apar presiuni, p, între
semicuplaje i arbore care conduc
la fore de frecare prin intermediul
momentelor de torsiune.


dp
L
p
d L
p d
d L
F
s
2
2
2 2
cos
2 2
2
2
= ⋅ ⋅ = |
.
|

\
|
=
í

α α
π
π


Fig.11.3
F
s
/2
α
F
s
/2
p dα
Fig.11.4
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

70
µπ = µ
í |
.
|

\
|
α = =
π
p
d
d
L d
p d
d L
M M
f tc
2 2 2 2 2
2
0

s
tc
s tc f
F
d
M d
F M M =
µ π
¬ µπ = = ¬
2
2

Ce efecte are F
s
în urub? – întindere i torsiune
¬ pentru predimensionare:
STAS at S s
d d i F ,
1
2
1
4
3 1 ¬ σ
π
=
i
s
– numr de uruburi ce revine unui arbore
Dar în STAS 870 se dau: i
s total
, tipul urubului i deci se face o verificare
la solicitarea compus :
( )
at t t echiv
S
S
t
S
t
d i
' tg
d
F
;
d i
F
σ ≤ σ + σ = σ ¬
π
ϕ + α
= τ
π
= σ
2 2
3
1
2
1
2
3
3
16 2
2
4 2

Aceste cuplaje pot transmite momente de torsiune maxime de circa
M
tc
∈ (18 N m…63000 N.m) i pot cupla arbori cu diametre cuprinse
între 18…200 mm.
Turaii maxime 2250 rot/min.
Notarea unui cuplaj-manon cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mrimea cuplajului, urmat de o liniu;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 870
Exemplu de notare: Cuplaj manon tip CMO, destinat cuplrii a doi
arboriorizontali ale cror capete au diametrul d = 50 mm
Cuplaj CMO 9-50 STAS 870
a3) Cuplaje cu flane (fig.11.5) STAS 769 simbol:
- CFO – pentru arbori orizontali
- CFV – pentru arbori verticali
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

71
Cele 2 semicuplaje se centreaz cu ajutorul pragului de centrare,
dup care se asambleaz cu uruburi precise (uruburi de psuire STAS 5930-)
Material: - semicuplajele 1,5 → Fc20, OLC 35, OT 45
- uruburi OL 50, OLC 45
Toate dimensiunile cuplajului (dimensiunea uruburilor i a diametrului
de montare D
S
) sunt date în STAS 769.
Cuplajele se aleg în funcie de momentul de transmis.
Se pot monta arbori de diametre diferite dar s aib acelai diametru al
cercurilor la montare a uruburilor.
Se verific prin calcul uruburile. Pentru uruburile montate psuit,
verificarea se face la forfecare i strivire:

af
S
f
S s
tc
S
d
F
D i
M
F τ
π
τ ≤ = ¬ =
4
2
2
1
i
as
s
s
s
dl
F
σ ≤ = σ
unde l
s
este lungimea tijei urubului în contact cu una dintre semicuple (cea mai
mic lungime dintre cele dou lungimi de contact ale urubului cu semicuplele);
5 3, 4 2 1
1, 5 – semicuplaj;

2 – urub de psuire cu cap hexagonal
forma A STAS 5930;

3 – piuli hexagonal STAS 4071;

4 – aib grower MN STAS 7666
Fig.11.5
Prag (umr) de centrare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

72
D
s
-diametrul de dispunere al uruburilor; d - diametrul urubului;.i
s
– numarul
de suruburi.
Pentru uruburile montate cu joc, momentul de rasucire se transmite prin
frecarea dintre flanse. Astfel, este necesar ca la montaj, sa se stranga suficient
de bine suruburile cu piuliele ( forta F
axs
). Aceasta forta solicita suruburile la
tractiune (intindere) si torsiune, calculul de verificare facandu-se asa cum s-a
demonstrat in capitolul de asamblari filetate:
¬
¹
´
¦


¬ = ¬ =
indere
torsiune
F
F F F
t
t
s ax s ax s
int
5
σ
τ
µ
µ
se calculeaz tensiunea echivalent
2 2
3
t t echiv
τ + σ = σ
Notarea unui cuplaj cu flane cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mrimea cuplajului, urmat de o liniu;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 769
Exemplu de notare: Cuplaj cu flane, tip CFO, destinat cuplrii a doi arbori ale
cror capete au diametrul d = 40 mm
Cuplaj CFO 7-40 STAS 769

11.2..2. Cuplaje permanente mobile

Cuplajele permanente mobile pot fi:
- cu elemente intermediare rigide
- cu elemente intermediare elastice
Aceste cuplaje permit mici deplasri - axiale ∆l (fig.11.6.a)
- radiale ∆r (fig.11.6.b)
- unghiulare ∆α (fig.11.6.c)
- combinate ∆l, ∆r, ∆α (fig.11.6.d)
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

73





a) Cuplaje cu ghiare - permit deplasri axiale (fig.11.7)

Fig.11.7

i
g
- numr de ghiare
Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj; i
g
= 2…3 i se
execut din font - nu este standardizat.
Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de
centrare.
∆l

r

∆α
∆l
∆α

r

a b c d
Fig.11.6
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

74
Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj; i
g
= 2…3 i se
execut din font; cuplajul nu este standardizat.
Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de
centrare.
Elemente de calcul :
Se face numai pentru ghiare - încovoierea în seciuni de încastrare în butuc
- strivire

2
2 2
e i
tc
m
tc
t
D D
M
D
M
F
+
= =
g
t
t
i
F
F =
1

fora ce revine unei ghiare

2
2 2
1
0 50 0 30
6 2 6 2
mm / N , ... ,
h D D
i
a F
h D D
i
) a a ( F
W
M
ai
i e
g
t
e
g
t
ig
i
i
= σ ≤






∆ + ⋅
± = ± = σ



(h = h
mediu
, deoarece seciunea exact este un trapez); a- lungimea de contact a
ghearelor corespunztoare celor dou semicuple:

2
/ 7 ... 5
2
mm N p
a
D D
i
F
A
F
p
a
i e
g
z
S
t
S
= ≤

= =
(
D
e
-
D
i
)
/
2

D
m
h

h
Mtc
F
t1
D
e

D
i

Seciunea de încovoiere
a
∆a
F
t1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

75
Deplasrile axiale sunt de ordinul a 10…12 mm la dimensiuni mici (50…60 mm
- diametru) i ajung la 25 mm pentru dimensiuni mari.
b) Cuplaj Oldham (fig.11.8) - pentru deplasri radiale - cu disc radial


Fig.11.8

Manoanele (semicuplele) 3, 3’ au locauri dreptunghiulare pentru
proeminenele discului intermediar 5.
Material - semicuplaj (3,3’) →oel
- discul intermediar 5→font
Permite deplasri radiale de ordinul de mrime ∆r = 0,01 d + 2,5 mm
Permite i foarte mici deplasri unghiulare
0
3
2
= α ∆
O dat cu transmiterea micrii apare alunecarea în ghidaje, discul
intermediar executând o micare planetar, centrul su se deplaseaz pe un cerc
cu diametrul ∆r. La o rotaie complet a arborilor, centrul discului intermediar
face 2 rotaii.
Ca urmare a alunecrii se produce uzur; randamentul are valori cuprinse
între η= 0,93…0,97 – ca urmare a alunecrii.
Verificarea acelor cuplaje – se face pentru discul intermediar – ghearele la
torsiune din contact.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

76
b) cuplaje cardanice (fig.11.9) - permit deplasri unghiulare ∆α.


Fig.11.9
2R – diametrul mediu corespunztor fusurilor. Cele dou furci 1, 3 sunt montate
în plane perpendiculare. Unghiul α ∈ [0,45
0
] - teoretic. Practic din cauza
variaiei mari a turaiei arborelui condus în raport cu cel conductor α se
limiteaz la 7…8
0
.
α
ω
= ω
cos
max
1
2

α ω = ω cos
min 1 2

=
α
=
ω
ω
¬
2
2
2
1
cos
min
max 0 0
10 031 1 5 008 1 = α = α pentru , si pentru , .
Domeniu de utilizare: autovehicule, tractoare (la prize de putere).
Se pot lega mai multe cuplaje cardanice în serie - cuplaje bicardanice
(fig.11.10).
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

77

Fig.11.10

Elemente de calcul – se exemplific numai calculul fusurilor crucii
cardanice (2) care face legtura între cele dou furci (1, 3).
Intereseaz fora maxim, deoarece, dei M
t1
=ct, rezult o for variabil,
ca urmare a variaiei unghiului α.
Din condiia de transmitere a puterii : P
1c
= P
2c

2 2 1 1
ω ⋅ = ω ⋅
t t
M M


max min t
min max t
M
M
2 2
2 2
ω
ω

Deci:
α
=
α ⋅ ω
ω
=
ω
ω
=
cos
M
cos
M
M
M
t
t
min
t
max t
1
1
1
1
2
1 1
2

i :
α
= = ¬ =
cos R
M
R
M
F
R
M
F
t max t
max
t
2 2 2
1 2
2
2
2


α
=
cos R
M k
F
t
max
c
2
1
2

2R
F
2



F
2
F
1
F
1
M
t1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

78
Cunoscând F
2max c
– se calculeaz fusurile i rezemarea acestora (buce sau
rulmeni). Aceste cuplaje sunt supuse la vibraii torsionale – apar vibraii
parametrice.
d) Cuplaj dinat STAS 6589 - permanent mobil (compensator) cu
elemente intermediare rigide permite deplasri combinate.
Este format (fig.11.11) din dou manoane (1) cu dantur interioar,
prinse între ele cu uruburi i doi butuci, cu dantur exterioar, fiind etanai cu
inele de etanare O (3), deoarece – pentru micorarea uzurii – cuplajul
funcioneaz cu ungere. Dantura butucului are o form sferic.
Deplasri axiale: ∆r = 1…2 mm

e) Cuplaje permanent mobile (compensatoare) cu elemente
intermediare elastice
Elementele intermediare elastice pot fi din:
- piele, cauciuc, materiale plastice
- metal sub form de arcuri foi, elicoidale, band.
Au avantajul c, pe lâng faptul c permit deplasri, amortizeaz ocurile
sau schimb frecvena proprie.
Rolul principal al cuplajelor elastice const în: atenuarea ocurilor
torsionale, prin acumularea elastic temporar a lucrului mecanic i redarea
Fig.11.11


r

1

2




3
1 – manon

2 – butuc

3 – inel
etanare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

79
acestuia sistemului, printr-o revenire treptat a elementului elastic la forma i
poziia iniial i deasemenea limitarea vibraiilor nocive, de rezonan.

ϕ ∆

=
t
M
c rigiditate
e
1
) Cuplajul elastic cu boluri (fig.11.12) STAS 5982
Se compune din 2 semicuple (3, 3’) montate prin pene paralele (2, 2’) pe arbori
1, respectiv 1’. Elementele intermediare sunt compuse din bolurile 4 i
manoanele elastice 7.

Fig.11.12

Materiale: - semicuplaje OL 37, OT 50 sau Fc 20
- bol →OLC 45
- manon 7 → cauciuc
În STAS se dau: - diametrul de dispunere a bolurilor
- nr. boluri i
b

- geometria bolului i a manonului
Calcul elementelor intermediare se face la:
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

80
- bol-încovoiere
2
0
3
70 45
2
32
mm / N
D i
M
F ,
d
l F
W
M
ai i
tc
t
t
i
i
i
= σ ≤ σ
=
π

± = ± = σ

- manon –
presiune de contact
- pe bol (p
m

- b
) -

- pe
semicuplaj (p
m

sem
)
pentru elemente STAS , max (p
m-b
, p
m-semicuplaj
) = p
m-b

2
2 2 1 mm / N , p
d l
F
p
adm
t
mb
= ≤ =
Aceste cuplaje se aleg în funcie de momentul M
tc
. Permit deplasri
unghiulare pân la 1
0
i deplasri radiale i axiale de câiva mm.
e
2
) Cuplaje cu arcuri elicoidale = cuplaje permanent mobile cu elemente
intermediare elastice metalice.
Pe periferia semicuplajelor 1 i 2 se monteaz arcuri elicoidale cu
prestrângere iniial în nite locauri (F
1
). În timpul funcionrii putem avea
urmtoarele 2 situaii :
1.
1 t 1
M R Z F ≥ ⋅ ⋅ ¬ arcurile nu se deformeaz mai mult – deci cuplajul
funcioneaz ca un cuplaj rigid
F
1
– fora de prestrângere iniial
z – numr arcuri

2.
1 1 t
M R z F ≤ ⋅ ⋅ - începe s se deformeze dup caracteristica sa liniar.
- funcioneaz ca un element elastic

d

l
l
F
t
Sectiunea de
incovoietre
Sectiunea
de strivire
d
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

81








11.3. Elemente constructive i de calcul ale ambreiajelor

Ambreiaje sau cuplaje intermitente comandate se folosesc, pe scar larg,
la sistemele de acionare care necesit cuplri i decuplri repetate, modificarea
regimurilor de funcionare, schimbarea sensului de micare. Ambreiajele pot fi
clasificate în ambreiaje rigide i ambreiaje cu friciune.

11.3.1. Ambreiaje rigide

Din aceast categorie fac parte cuplajele cu gheare frontale i cu dini.
Exemplu: ambreiaj cu gheare (fig.11.13)





1


2
f

F
1
F
f
1
F
1
F
1
R

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

82

Pe arborele 2 se monteaz pene paralele sau arborele este prevzut cu
caneluri. Ghearele, de obicei, au form trapezoidal, ferstru (transmit numai
într-un singur sens). Semicuplajul 4 este mobil pe axa arborelui 2. Deplasarea se
face cu ajutorul unor pârghii, iar apsarea se face cu ajutorul unor arcuri.
Materiale: F
c
200, mai frecvent OT 50, OLC 10, OLC 15, la care se
efectueaz un tratament termic de cementare în special în zona ghearelor.
Numr de ghiare: i
g
= 3…60
Când profilul ghearelor este dreptunghiular cuplarea i decuplarea se face
numai în gol. Pentru profilul trapezoidal, cuplarea se face în gol i decuplarea în
sarcin.
Calculul cuplejelor cu gheare se face pentru
- gheare la: încovoiere;
presiune de contact;
- fore de ambreiere i debreiere, necesare pentru dimensionarea
mecanismelor respective (arcuri).
Exemplu de calcul: considerm o ghear de profil trapezoidal.



3
4
Fig.11.13
1
2
Sistem de ambreiere
Q
Forme de
gheare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

83


Fora se transmite prin normala la contactul ghearelor
m
tc
t f
D
M 2
F ; tg N N F = ϕ = µ = - cunoscut
( )
( ) ϕ + α
= ¬ ϕ + α =
ϕ
=
cos
F
R cos R F ;
cos
N
R
t
t

( ) ϕ + α = tg F F
t a
° = ϕ 6 5
Pentru a nu se produce blocarea ghearelor, trebuie îndeplinit condiia ca
α > 2ϕ
Mai exist frecare i pe pan în momentul când ambreim (cuplarea) .


'
t
'
t
m
t tc
F
2
d
F
2
D
F M ¬ ⋅ = = ¬ fora de ambreiere Q
( )
d
M 2
tg F F F Q
tc
t
'
t a
µ + ϕ + α = µ + =
M
t
D
m
F
t
F
a
F
f
ϕ
α
α
R
N
F’
t
F’
t
D
m
d
µF’
t
=F’
a

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

84
Fora de debreiere Q
1
este mai mic – contribuie i fora ( ) ϕ − α = tg F F
2
'
a

( ) ϕ − α − µ = − = tg F F F F Q
t
'
t
'
a
'
f 1


11.3.2. Ambreiaje cu friciune

a) Elemente geometrice
a1) Cu o suprafa de frecare (fig.11.14)

a2 Ambreiajul multidiscular (cu discuri multiple) (fig.11.15)
Fig.11.14
dρ ρ
D
i

D
e

dA

1

2
-
variabil
1 3 5 4 2
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

85

Fig.11.15

Pe arborele 1 se monteaz fix un manon 3 prevzut la interior cu o serie
de caneluri. Pe arborele condus 2 se gsete o poriune prevzut de asemenea
cu caneluri. În aceste caneluri se introduc în mod alternativ nite discuri
prevzute cu caneluri la interior sau exterior dup felul montrii.
La ambreiajele cu friciune (cu una sau mai multe suprafee de frecare)
elementul elastic este frecarea între 3 i 4, atunci când semicuplajul 4 se apas
cu fora Q pe semicuplajul 3. Viteza unghiular ω
2
nu devine instantaneu egal
cu ω
1
.
Atâta timp cât ,
D
M 2
F F
m
tc
t f
= discul 4 nu se pune în micare ω
2
=0 ¬
discul patineaz i ¬ cldur i uzur
Dac F
f
> F
t
¬ ω
2
crete

pân când ω
2
= ω
1
. Acest timp necesar creterii
lui ω
2
se numete perioad de ambreiere T.
Calculul ambreiajului cu o singur suprafa de frecare se reduce la
determinarea suprafeelor de frecare (D
e
, D
i
) i a forei de ambreiere Q.

tn t tc f
M M k M M β = = =
1 3 5.3 5.4 4 2
Q
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

86
β - coeficient de suprasarcin, explicitat pentru maina de lucru i maina
motoare.
M
tn
– momentul de torsiune nominal la maina motoare.

Momentul de torsiune se transmite prin frecare, astfel c se poate obine prin
integrare
( )
3
i
3
e
3
i
3
e
2
De
2
Di
f
D D p
12 8
D D
p
3
2
d p 2 M − µ
π
=

π µ
í
= ρ µρ πρ = ,
p fiind presiunea medie de contact, considerat constant pe suprafaa de
contact; µ- coeficientul de frecare dintre discuri; ρ- raza curent de contact; dρ-
elementul infinitezimal de raz, în funcie de care se face integrarea.
Se alege raportul 8 , 0 6 , 0 = = α
e
i
D
D

deci ( )
( )
3
3
a
tn
e
3 3
e a tn f
1 p
M 12
D 1 D p
12
M M
α − µ π
β
= ¬ α − µ
π
= β =
Fora de ambreiere:
( )
2
i
2
e
2
De
2
Di
2
i
2
e
D D
4
Q
p
8
D D
p 2 pd 2 Q

π
= ¬
í

π = ρ πρ =
Q
1
3
4
5
D
i
D
e ω
1
ω
2
=variabil
Sistem de cuplare
D
e
D
i
ρ

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

87
sau
( )
( )
3
i
3
e
2
i
2
e
t 2
i
2
e
3
i
3
e
tn
D D
D D
M
D D
4
D D
M 12
Q


µ
= −
π

− πµ
β
=
Condiiile unei bune ambreieri
- ambreieri i debreieri s se fac fr ocuri
- contactul s fie uniform
- arborii d fie centrici
- s se asigure o bun evacuare a cldurii
- s se evite variaia coeficientului de frecare în timpul funcionrii
- durata ambreierii s fie scurt pentru a reduce înclzirile i uzura
- acionarea uoar Q < 50…100 N
- reglaj i întreinerea uoar
- gabarit redus
Observaie: Toate ambreiajele trebuie s fie cât mai aproape de lagre pentru a
nu se situa în zona deformaiilor mari ale arborelui.
b) Procesul (fenomenul) ambreierii
Considerm schema de acionare, arbore motor – ambreiaj – arbore condus
I
1
- momentul de inerie a prii conductoare, redus la arborele
conductor.
I
2
- momentul de inerie ale prii conduse redus la arborele condus.
Ecuaia de bilan energetic:
ω
1
ω
2
M
tn
M
tr
M
ta
M
f
I
1
I
2
Arbore motor
(MM)
Arbore
condus
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

88

2 r 2 p a m 1
L L L L + + ≥
unde: L
1m
= lucrul mecanic disponibil la arborele motor
L
a
= lucrul mecanic opus de forele de inerie reduse la arborii
ambreiajului
L
p2
= lucrul mecanic pierdut prin frecare în ambreiaj
L
r2
= lucrul mecanic rezistent de pe arborul condus care înglobeaz atât
rezistenele pasive din transmisia mainii de lucru cât i rezistenele utile opuse
de acesta în procesul funcionrii.
- În stare debreiat (discurile ambreiajului îndeprtate) – viteza
unghiular ω
1
a arborelui motor este constant i egal cu viteza unghiular
nominal ω
1n
a motorului, iar arborele condus este în repaos (ω
2
=0).
- La ambreiere, momentul de frecare M
f
începe s creasc treptat în
timp, dar arborele condus începe s se roteasc numai când momentul de frecare
atinge valoarea M
t rez.
(punctul A). În tot acest timp (0 - t
1
) întreaga energie
cedat de la arborele motor se transform în cldur i uzura discului de
friciune.
- În perioada urmtoare (T - t
1
), corespunztor timpului t
2,
momentul de
frecare trebuie s înving pe lâng momentul rezistent M
t rez.
i momentul dat de
forele de inerie ale maselor în micare M
ta
(M
f
= M
t rez.
+ M
ta
). Acest moment se
menine constant pân când ω
1
= ω
2

- Dup terminarea ambreierii, la timpul T, când cei doi arbori s-au
cuplat, momentul de accelerare devine 0 (M
ta
= 0), iar ambreiajul continu s
transmit momentul rezistent M
t rez.

- În toat perioada de timp t
2
– între suprafeele de frecare ale
ambreiajului exist alunecarea dat de viteza relativ a celor dou discuri (ω
1
-
ω
2
) → cldur i uzur
Intereseaz cunoaterea urmtoarelor mrimi : T, L
p
, P
f
(puterea pierdut prin
frecare), h (numrul de ore de funcionare).
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

89
Durata de ambreiere T
T = t
1
+ t
2
; t
1
= timp de patinare total =f (sistemul de ambreiere,
abilitile mecanicului)
t
1
≈ (0,2…0,7)s = f(tractor, atovehicul, automobil etc).
Ecuaia de momente

2 2 rez t f 1 1 tn
I M M I M ε ⋅ + = = ε +
admiând o variaie liniar a vitezei unghiulare
t
1 n 1 1
⋅ ε − ω = ω
t
2 2
ε = ω
pentru t =
2 1
n 1
2 2 2 2 1 n 1 2 1 2 1
t t t t t
ε + ε
ω
= ¬ ε = ε − ω ¬ ω = ω ¬ +
Din ecuaia de echilibru de momente rezult:
2
. rez t f
2
1
tn f
1
I
M M
;
I
M M

= ε

= ε
deci
2
. rez t f
1
tn f
n 1
2
I
M M
I
M M
t

+

ω
=
ε
1


ε
2
ω
1
ω
2
demarare
M
f



0

ω


0

ε


0
t
1
t
2


ambreiere
M
f



0

ω


0

ε


0
t
1
t
2


T
ω
1
ω
2
T t


ω

t




t
A
M
t

r
e
z
M
t

r
e
z

t
t
t
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

90
punând condiia c
tn max f f
M M M β = = i c motorul este folosit la
momentul nominal
tn . rez t
M M =

( ) ( )
( )
2 1
2 1
tn
n 1
2
tn
1
tn
n 1
2
I I
I I
1 M
I
M 1
I
M 1
t
+


− β
ω
=
− β
+
− β
ω
= ¬
Observaii:

( )
g 4
volant GD
2 , 1 I 2 , 1 I
2
v 1
= ≈
I
v
– momentul de inerie masic al volantului
( )
2
r m
r R
2
m
I I I
2
2 2 2 1
2 v 1 v v
+ + = + =
m
1,2
= masele corpului 1, 2 G – greutatea volantului, D – diametrul, g
– acceleraia gravitaional;
I
2
= ? din condiia de accelerare a maselor de dup ambreiaj
( ) ( )
2
2
xi x
2
i
n
1 x
2
xf x
2
f
2
n 1
2
2 a
I
2
I
2
mv
2
I
2
v m
2
I
L ¬
¯
ω
− −
¯
ω
+ =
ω
=
=

unde : m = masa total a agregatului (autovehicul + maina de lucru tractat)
v
f
, v
I
= viteza final de deplasare a autovehiculului dup ambreiere
respectiv iniial;
ω
xf
, ω
xi
– viteza unghiular final respectiv iniial a unui element
oarecare x
La autovehicule, influena maselor în micare de rotaie de dup ambreiaj
este foarte mic cca 5%
( )
2
n 1
2
i
2
t
2
i
2
t
2
n 1
2
g
v v G
05 , 1 ) v v (
m
05 , 1 I
ω

= −
ω
≈ ¬ , m fiind masa, respectiv
greutatea total (G) a autovehicului (cu, eventual, remorc);
β= f(maina motoare, maina de lucru, tip ambreiaj)
r

R

1



2
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

91
exemplu: β = 2, 5…4 pentru tractoare de transport cu ambreiaje facultativ
cuplate cu arcuri compresoare.
În cazul acionrii motoarelor cu turaie constant (maini electrice
asincrone)

ta n 1
2 a
ta
2 n 1
. rez t f
2 n 1
2 1
M
L 2
M
I
M M
I
t , 0 t
ω
=
ω
=

⋅ ω
= ≈
- Lucrul mecanic pierdut prin frecarea în ambreiaj la o ambreiere (L
p
)
dt M d M L L L L
a t t p 2 p 1 p p
ω
í
= ϕ
í
= + =
a f
1
2
1
a
1 t
0 1
f
1 p
M
t 2
t
dt t
t
M
L ω = ω
í
=
1 n 1
m
n 1 . rez t 1 p
t i
2
D
Q
2
1
t M
2
1
L ⋅ ω ⋅ ⋅ µ
β
= ⋅ ω ⋅ =
( )
2
t
M
2
t
M dt M L
2 n 1
tn
2 n 1
f 2 1
2 t
0
f 2 p
ω
β =
ω
≈ ω − ω
í
= (≈ deoarece
exist o zon de la A când M
f
variaz liniar)
dar ( )
|
|
.
|

\
|

+

− ω = ε + ε − ω = ω − ω
2
. rez t f
1
tn f
n 1 2 1 n 1 2 1
I
M M
I
M M
t t
ω
1
ω
2
ω
a
t
t
1
t
2
ω
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

92
c) Înclzirea ambreiajului
- la ambreieri repetate, puterea pierdut prin frecare la z ambreieri pe or
va fi :
3600
z L
P
p
f

= (L
p
– N
.
m; z – ambreiere/or; P
f
–W)
Transformând puterea la frecare în cldur i scriind ecuaia de bilan
termic se obine :
C 90 80
A
P
adm . med
c c
f
0 . med

= θ ≤
α
+ θ = θ

C m
W
v 8 , 2 71 , 12
2
a c

+ = α
A
c
=aria exterioar a carcasei (m
2
)
θ
0
=temperatura mediului înconjurtor
v
a
- viteza aerului de lâng carcasa ambreiajului i poate fi considerat ca
fiind viteza autovehiculului în treapta respectiv de vitez ( m/s).
- În cazul ambreierilor singulare, întreaga cantitate de cldur produs la
o ambreiere (z=1) se consider c este înmagazinat de discul de friciune
C 200 180
mc
L
adm
p
0

− = θ ≤ + θ = θ
m = masa discurilor de friciune (kg); c – cldura specific ( J / (kg .
o
C)
c = 450 J/(kg
0
C) pentru disc din oel
c = 540 J/(kg
0
C) pentru disc din font
d) Durabilitatea ambreiajului
Uzarea ambreiajului se apreciaz prin intensitatea energetic a uzrii
adm
f f
uz
q
P h
i s A
W
V
q ≤

⋅ ⋅
= = = (0,04…0,1).10
-9
[m
3
/ J] pentru oel (font)/ferodou
cu funcionare uscat
= (0,02…0,06) pentru oel (font)/ferodou cu funcionare
în ulei
q – uzura volumetric specific;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

93
V
uz
– volumul de material uzat; ;
W
f
– energia transmis prin frecare;
h - durata de funcionare ;
A – aria de contact (frecare);
s – grosimea materialului uzat;
i – numrul suprafeelor de frecare
f adm
P q
i s A
h
⋅ ⋅
= ¬

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti, 1970
2. Drghici I. .a. – Calculul i construcia cuplajelor. Edit.Tehnic,
Bucureti,1978;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative (exemple)
1) Cuplajele fixe se utilizeaz pentru:
a. îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi;
b. îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplasrii axiale;
2) Cuplajele cu flane se aleg în funcie de:
a. diametrul arborelui pe care se monteaz;
b. momentul de torsiune;
c. turaia arborelui;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

94
3) La cuplajele cu flane ale cror uruburi sunt montate psuit, verificarea
acestora se face la:
a. forfecare i strivire;
b. torsiune i întindere;
4) Cuplajele cu gheare permit:
a. deplasri axiale ale arborilor;
b. deplasri radiale ale arborilor;
c. deplasri unghiulare ale arborilor;
5) Cuplajele cardanice permit deplasri:
a. radiale ale arborilor;
b. unghiulare ale arborilor;
c. axiale ale arborilor;
6) La cuplajele cu gheare calculul acestora se face la
a. încovoierea i strivirea cuplajului;
b. torsiune;
c. încovoierea i strivirea ghearelor;
7) Ce cuplaje pot fi utilizate în urmtoarele condiii:
a.îmbinri ale arborilor care permit deplasri axiale;
b. îmbinri ale arborilor rigizi;
c. pentru evitarea ruperii pieselor
8) Cuplajele elastice cu boluri permit compensarea unor:
a. dezaxri radiale i unghiulare;
b. dezaxri axiale;
c. dezaxri unghiulare;
9) Alegerea dimensiunilor principale ale elementelor cuplajului cardanic se
face în funcie de:
a. momentul de torsiune nominal;
b. diametrul arborelui;
c. turaia arborelui;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

95
10) Pentru cuplajele cu flane, pragul de centrare (inelul de centrare) este
necesar pentru:
a. evitarea apariiei solicitrilor suplimentare;
b. pentru evitarea deplasrii axiale a acestuia;
c. nu are motivaie;






Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

96

IV. TRANSMISII MECANICE
Generaliti

Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de transmitere a
micrii i prin randamentul energetic:
1
2
2
1
12
P
P
n
n
i = η = unde n
1
, n
2
sunt turaiile la intrarea în transmisie,
respectiv ieire, iar P
1
i P
2
sunt puterile la intrare i ieire. Se convine notaia cu
indicele 1 pentru intrarea i cu indicele 2 pentru ieirea din transmisie.
Schema unei transmisii mecanice este indicat în fig.12.1
T.M. pot fi :
- roi cu friciune
- roi cu elemente elastice sau articulate (curele, lan)
- angrenaje - cilindrice (cu dini drepi, dini înclinai)
- conice
- melcate
sau combinaii ale acestora.

C
C
TM
MM
ML
MM – main motoare: ME; MAS; MAC; MH;
ML – main de lucru;
TM – transmisie mecanic;
C - cuplaj
Fig.12.1
i
12
η
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

97
12.Transmisii prin roi dinate
12.1. Caracterizare. Rol funcional


Angrenajul e mecanismul cu roi dinate care servete la transmiterea
direct i forat a micrii de rotaie de la un arbore conductor (1) la un arbore
condus (2).
Roile dinate sunt organe de maini care au la periferia lor dini dispui în
mod regulat pe suprafeele teoretice numite suprafee de rostogolire.
Roata dinat montat pe arborele conductor se numete pinion i se
rotete cu turaia n
1
sau viteza unghiular ω
1
, iar roata dinat condus, montat
pe arborele condus, se rotete cu turaia n
2
(viteza unghiular ω
2
).
Procesul continuu de contact între dinii roilor conjugate ale unui
angrenaj, în vederea asigurrii micrii neîntrerupte a celor dou roi dinate, se
numete angrenare.
Angrenajul poate transmite micarea în ambele sensuri.
Avantaje :
- raport de transmitere constant :
2
1
n
n
i = ;
- durabilitate i siguran în funcionare;
- dimensiuni i gabarit reduse;
- transmiterea puterii într-un domeniu larg de viteze i rapoarte de
transmitere.
Dezavantaje:
- necesitatea unei precizii înalte de execuie i montaj;
- funcionarea cu zgomot la viteze ridicate;
- rapoarte de transmitere discrete (numrul dinilor este un numr
natural).

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

98

Materiale
Roile dinilor se pot construi dintr-o gam foarte larg de materiale
metalice i nemetalice. Alegerea raional a sortimentului de material trebuie s
aib în vedere sarcinile ce se transmit prin dantur, durata total de funcionare,
viteza i precizia de execuie.
Oeluri: oel carbon de calitate pentru cementare i îmbuntire STAS 880
(OLC45)
oeluri aliate pentru construcia mainilor STAS 791-66-80 : 41MoCr11
oel carbon turnat în piese STAS 600
oel aliat turnat în piese STAS 1773
Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02
cu grafit nodular STAS 6071 : Fgn 700-2
antifriciune STAS 6707
Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10; CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2
Materiale nemetalice : bachelita, textolit, lignofol, poliamide.

12.2. Legea fundamental a angrenrii
(teorema Willis)
Legea fundamental a angrenrii arat condiia ce trebuie s-o
îndeplineasc curbele de profil care mrginesc doi dini în contact (dini
conjugai), pentru ca transmiterea micrii s se poat realiza cu un raport de
transmitere constant (fig.12.2).
0
1
, 0
2
- centre de rotaie ; a distan dintre axe
V
1M
= R
1
ω
1
(O
1
M) , V
2M
= R
2
ω
2
(O
2
M)
N-N – normala comun în punctul de contact al profilelor
T-T – tangenta comun în punctul de contact al profilelor
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

99
Se descompun vitezele : V
1M
i V
2M
dup N-N i T-T;
t
2
n
2 M 2
t
1
n
1 M 1
V V V V V V + = + = ;

Din momentul intrrii în angrenare a punctului M (primul contact) pân la
ieirea din angrenare (ultimul contact), punctul M descrie o curb plan numit
traiectoria de angrenare
Elementele 1 i 2 fiind rigide,
transmiterea micrii devine posibil
numai dac V
n
1
= V
n
2

2 2 n 2
1 1 n 1
V V
V V
α =
α =
cos
cos

2 2 2 1 1 1
2 2 1 1
R R
V V
α ω = α ω
α = α ¬
cos cos
cos cos

dar

2 2 b 1 1 b
2 b 2 2 2 2
1 b 1 1 1 1
R R
R T O R
R T O R
ω = ω ¬
¦
¹
¦
´
¦
= = α
= = α
cos
cos

deci :
1 b
2 b
2
1
2
1
12
R
R
n
n
i =
ω
ω
= =
Observaii importante:
Dac i
12
= ct, atunci trebuie ca ct
R
R
1 b
2 b
=
Se observ c O
1
O
2
taie normala N-N în punctul C i c
2 2 1 1
CT O CT O ∆ ∆ ~
(dreptunghice i unghiul C opus la vârf)

12
2
1
2
1
2 2
1 1
i
C O
C O
C T
C T
T O
T O
= = = ¬
Fig.12.2
a

C
α
1

V
1M

V
2M

V
1
n
=V
2
n

V
1
t


ω
2

O
2


α


α
2

M


C
1
T
N

α
1
α
O
1


ω
1
N
T
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

100
deci, dac
2 2
1 1
T O
T O
= ct atunci i
C O
C O
2
1
= ct, îns O
1
i O
2
sunt constante – ca atare
punctul C trebuie s fie fix.
Punctul C = polul angrenrii sau centrul de rotaie al vitezei relative.
-Se poate enuna legea fundamental a angrenrii:
Pentru ca angrenarea s fie posibil i s se realizeze cu raport de
transmitere constant, profilele conjugate ale dinilor trebuie astfel construite,
încât în timpul angrenrii, normala lor comun în punctele succesive de
contact s treac prin polul angrenrii.
Concluzii
1) Deoarece V
1
≠ V
2
, dei V
1
n
= V
2
n
¬ V
1
t

≠ V
2
t
, deci profilele dinilor în
contact se rostogolesc cu alunecare ;
2) Traiectoria angrenrii este o dreapt suprapus normalei comune N-N,
deci trece prin pol; când M ajunge în C, au loc relaiile :
V
1
este paralel cuV
2
; V
1
= V
2
= V
1
n
= V
2
n
= V
C
⊥O
1
O
2
i V
1
t
= V
2
t
= 0
(alunecare nul). În C – numai
rostogolire.
3) Cercurile tangente în C, cu
centrele O
1
i O
2
,se numesc cercuri de
rostogolire ( razele r
w1
i r
w2
)
r
w1
ω
1
= r
w2
ω
2

1 w
2 w
2
1
12
r
r
i =
ω
ω
= ¬ =
ct
4) Fora se transmite de la o roat
la cealalt prin normala de
contact
1 b
1 t
1 b
1 t
1 1
1 t
1 n
d
M 2
r
M
T O
M
F = = = r
b1
= raza cercului de baz

ω
1
ω
2
M
t1
M
t2
F
n1
F
n2
O
2
O
1
C
T
1
T
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

101
Curbe folosite pentru construcia profilurilor dinilor conjugai
Satisfacerea legii fundamentale a angrenrii este asigurat de orice pereche de
curbe reciproc înfurate : curba generat de un punct situat pe o generatoare
(rulet) care se rostogolete fr alunecare pe baz fix.
Dac baza are raza foarte mare r
b
→∞ (dreapt)¬cicloid propriu-zis
Dac ruleta R
G
→∞ iar baza este un cerc fix ( r
b
)¬ evolvent
Cea mai utilizat este evolventa
de ce ?
- angrenajul cu dini în evolvent nu este sensibil la abaterile distanei dintre axe,
deoarece profilele dinilor conjugai fiind evolvente rmân în contact pe o nou
linie de angrenare, deci raportul de transmitere nu-i schimb valoarea ;
- roile cu dini în evolvent se pot prelucra cu o
scul simpl având profil rectiliniu ;
- angrenajele evolventice se controleaz uor cu
aparate obinuite de msurat dimensiuni.
Condiia rostogolirii fr alunecare:
arcul de cerc AT = segmentul de dreapt NT
( ) α = θ + α tg r r
b b

Fig.12.3
C

R
G
M
2
R
G
M
1
G
2
G

G

G

r
b

B
B – baza; G -generatoarea
C
1
– epicicloid;
C
2
– epicicloid;
C – cicloid

R
G
C
2 C
1
M
O
T
Evolvent
N
1
N
A
θ
α
r
b
r
b1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

102
[ ]

45 ... 10 ev inv tg ∈ α α = α = α − α = θ
Functia invα se numete funcia involut sau evolvent de argumentul α. Unghiul
α se numete unghi de presiune i poate lua valori cuprinse între 10 i 45
o
.
12.3. Elementele geometrice ale angrenajelor (STAS 6522)
Se disting elemente geometrice ale fiecrei roi dinate i elemente geometrice
ale angrenajului în ansamblul su.
A. Elementele geometrice ale roii (fig.12.4)
- cercul de vârf;
- cercul de baz;
- cercul de rostogolire;
- înlimea dintelui;



Cercul de
baz
T
2
O
2
C
T
1
O
1
h
h
f





h
a

Cerc de vârf
(exterior)
Cerc de fund
(interior)
h
a
= h
*
oa
m
h
f
= h
*
of
m
c* = hg - ha
Linia de angrenare
Cerc de rostogolire
Fig.12.4
O
2
T
2
T
1
a

Cerc de rostogolire
Cerc de vârf
Cerc de fund
Cerc de fund
O
1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

103
Cremaliera de referin
Cremalier: când z →∞ roata dinat devine cremalier ¬ cercurile
devin drepte, iar evolventa devine profil rectiliniu (fig.12.5).
Elementele geometrice standardizate se definesc pe cremaliera de
referin:

m
h
h
a
a
=

(coeficientul înlimii capului dintelui)
m
c
c =

(coeficientul
jocului danturii) m /
f f
ρ = ρ

(coeficientul racordrii piciorului dintelui).
Cremaliera de referin standardizat: α=20
o
; h
*
a
=1; c
*
=0,25; ρ
*
f
=0,38

a) pasul danturii p - msurat pe cercul de divizare = distana dintre 2 flancuri
omologe consecutive
p
b
= pas pe cercul de baz;
b) modulul - parametrul principal al unui angrenaj m. Modulul m este o
mrime standardizat prin STAS 822:
d
1
= z
1
p, rezult d
1
= z
1
p/ = z
1
m ; z
1
= numrul de dini.
Observaie important: roile dinate cunjugate pot angrena numai dac sunt de
acelai fel i au acelai pas i deci acelai modul.
c) Diametrele caracteristice
- de vârf (exterior) d
a
: d
a1
= d
1
+ 2h
a
; d
a2
= d
2
+ 2h
a

α
h


p/2 p/2
p
ρ
f
Dreapta de cap

Dreapta de referin

Dreapta de picior
Fig.12.5
h
a

h
f

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

104
- de fund (interior) d
f
: d
f1
= d
1
- 2h
f
; d
f2
= d
2
- 2h
f

- de divizare (de generare) d: d
1
= m z
1
; d
2
= m z
2

- de rostogolire d
w

- de baz d
b
: d
b1
= d
1
cosα; d
b2
= d
2
cosα; (α = 20
o
)
d) Înlimea dintelui h:
- înlimea piciorului dintelui h
f
;

h
f
= h
*
f
m ; h
*
f
– coeficientul înlimii
piciorului dintelui
- înlimea capului din h
a
; h
a
= h
*
a
m; h
*
a
- coeficientul înlimii capului
dintelui
- jocul la fund danturii c = h
f
- h
a
; c = 0,25 m
Pentru roile dinate obinuite : h
a
= m; h
f
= 1,25 m
B)Elemente geometrice ale angrenajului
În procesul de funcionare, punctele succesive de contact definesc segmentul de
angrenare AE.
Puncte pe linia de angrenare: A – punctul de intrare în angrenare; E – punctul
de ieire din angrenare; B, D – punctele de angrenare unipar.
{ } { } { }
b 2 1 2 e
b
b
p E A B T T c A
cos p
z
cos d
z
d
p
− = =
α =
α π
=
π
=

{ } { } { }
{ } { }
2 1 2 1
b 2 1 1 e
T T 0 0 C
p E A D T T c E

=
− = =










p
b
p
b
A
B
C
D
E
d
a2
d
f2
d
2
d
1
d
a1
d
f1
Linia de
angrenare
O
1
O
2
ω
2
ω
1
T
1
T
2
C
e2
C
e1
1
A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
2
A
2
B
2
C
2
D
2
E
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

105
Corespunztor celor doi dini conjugai, punctele specifice pe linia de angrenare
sunt: A
1
, A
2
, B
1
, B
2
, C
1
, C
2
, D
1
, D
2
, E
1
, E
2

Se definete :
b
p
AE
e rostogolir de cerc pe Pasul
angrenare de Arc
= = ε
ε = grad de acoperire i reprezint, sub aspect fizic, numrul mediu de
perechi de dini aflate simultan în angrenare;
ε > 1 pentru ca angrenarea s fie continu, micarea s fie uniform i raportul
de transmitere i = constant
Dac pinionul are un numr foarte mic de dini (z
1
< 17) i angreneaz cu
o roat condus cu numr mare de dini (z
2
>>17), în timpul procesului de
angrenare apare fenomenul de interferen, care const din tendina de
ptrundere a vârfului dinilor roii (z
2
) în profilul evolventic al dinilor pinionului
(z
1
).
Evitarea acestui lucru se poate face prin :
- alegerea unui numr minim de dini z
1

min

- corijarea danturii

Numr minim de dini : z
1min

În ∆BC
α
= ¬
α
=
α
=
α
=
α
= = α
2
*
a
min
o
a
*
o
*
a 0 a
0 a
sin
h 2
z
sin mz
m h 2
sin
2
d
m h
sin ) 2 / d (
h
sin OC
h
BC
C A
sin


Cum scula cremalier se caracaterizeaz prin:
( ) 17
20 sin
h 2
z 20 , 1 h
2
o
*
min o
*
a
= = ¬ = α = dini
d
b
d
h
o
N
N
α
α
C
B
A
T
T
Scula cremalier
O
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

106
Corijarea danturii
Se deplaseaz scula cremalier fa de linia de referin T-T cu distana x, care
se exprim în funcie de modulul m:
→ = ξ ξ =
m
x
m x deplasarea specific sau coeficient de deplasare (corijare)
Dac x > 0 ¬ roi corijate pozitiv (cremaliera se apropie de centrul roii
fa de poziia de referin);
x < 0 ¬ roi corigate negativ(cremaliera se îndeprteaz de centrul
roii fa de poziia de referin);
x = 0 ¬ roi necorijate.








C
x = - ξm<0
α
o C
x = ξm = 0
d
b
/2
d/2
h = h
a
+ h
f
=
= m(h
*
oa
+ h
*
of
)
h

= h

a
+ h

f
=
= h
a
- x +h
f
+x
= h
α
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

107
h = h
on
+ x + h
of
- x = h
o
h = h
on
+ h
of
= m(z+1,25) = h
o

h = h
on
- x + h
of
+ x = h
o

Forma aproximativ a unor dini necorijai (“0”) i corijai (“+”) sau (“-”) este
precizat în schema de mai jos:

Pentru a îmbunti comportarea angrenajului, deplasarea profilului se
poate face, diferit, pe cele 2 roi :
a) ( )
2 1 2 1 S
0 ξ − = ξ = ξ + ξ = ξ - angrenaj cu dantur compensat (se
schimb raportul dintre înlimile capului i piciorului dinilor)
( )
2 1 w
z z
2
m
a a + = =
b) 0
2 1 S
≠ ξ + ξ = ξ
x = ξm = 0
x = +ξm
>0
“0”
“ + “
“ – “
d
b
/2
C
d/2
h = h
a
+ h
f
=
= m(h
*
oa
+ h
*
of
)
h
’’
= h
’’
a
+ h
‘’
f
= h
= h
a
+ x +h
f
-x = h
C
α
o
α
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

108
( )
( )m a
a z z
2
m
a a a
2 1
2 1 W
ξ + ξ = ∆
∆ ± + = ∆ ± =

Necesitatea deplasrii (corijrii)
a) realizarea unor roi cu gabarit redus, deci cu numr de dini foarte mic,
astfel încât s se evite fenomenul de interferen
b) realizarea unor distane dintre axe impuse
c) creterea capacitii portante la încovoiere i la presiune contact
d) reducerea alunecrii dintre flancuri
e) creterea gradului de acoperire.
Realizarea unei roi cu un numr minim de dini

ξ + =
ξ + α =
ξ + α = + = + =
α = α α = α =
min z
2
2
z
h
m sin
2
mz
m h
m sin
2
mz
x AC x h h
sin
2
mz
sin sin ) 2 / d ( sin BC CA
1
1
a
*
2 1 *
a
2 1
ao a
2 1

dar z
min
= 2 h
a
*
/ sin
2

dac
min
min *
z
z z
1 h
1
a

= ξ ¬ =








h
a

h
a
o





N
N
α
α
C
B
A
T
T
O
+x
-x
+x
d
b
/2
d/2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

109
12.4. Cauzele scoaterii din funciune a angrenajelor

a) Cauze care duc la ruperea dinilor:
- rupere prin oboseal
- suprasarcini
- desprinderea achiilor
b) Cauze care duc la distrugerea flancurilor (suprafeelor)
- ciupire (pitting)
- gripare
- uzur atraziv
- strivire
- coroziune de contact
- fisuri pe flanc
- exfoliere
a) Ruperea dinilor prin oboseal este cauza principal a scoaterii din uz
a roilor dinate din materiale dure (HB > 350) sau a angrenajelor din materiale
plastice.
Fenomenul se datorete încovoierii repetate a
dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de
oboseal care duce în final la ruperea dintelui.
Fisura începe de obicei în zona de racordare a
dintelui cu capul roii unde se produce o puternic
concentrare de tensiuni.
b) Ciupirea (pittingul) este principala cauz care duce la reducerea
durabilitii unui angrenaj din materiale cu duriti mici i mijlocii (HB < 350).
Fenomenul se manifest prin desprinderea unor
achii fine de pe suprafeele active ale flancurilor i
apariia ca urmare a acestor desprinderi a unor gropie
localizate cu precdere pe linia polului.
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

110
c) Griparea reprezint deteriorarea rapid prin uzarea intensiv de
aderen a flancurilor active ale dinilor i este hotrât de factorii tribologici ai
angrenajului.
Transmisiile cele mai sensibile la gripare sunt cele cu
viteze mari de alunecare pe inimea dintelui
(transmisia melcat, transmisia cilindric elicoidal).


12.5. Angrenaje cilindrice cu dini drepi

a) Forele de angrenaj: Fora F
n
se deplaseaz pe flancul activ dup cum
se deplaseaz dintele de la intrarea la ieirea din angrenare.
inând seama de imprecizia de
execuie i montaj si de repartiia
sarcinii pe limea angrenajului ¬
sarcini dinamice suplimentare
Fortele nominale
1 1
1 1 1
1 1
1
1
1
1
1
sin
cos
cos
2 2
n f
t n r
n t
w
t
b
t
n
F F
tg F F F
F F
d
M
d
M
F
µ
α α
α
α
=
= =
=
= =

µ fiind mic, µ=0,08…0,1
F
f1
≈ 0.
Analog se pot scrie i forele pentru
roata 2 (F
n2,
F
t2
, F
r2
, F
f2
). Conform
principiului aciunii i reaciunii, se poate scrie F
n1
= F
n2
i apoi se poate stabili
legtura dintre momentele de torsiune i raportul de transmitere.
În calculul angrenajului se consider fora nominal de calcul F
nc
:
Fig.12.8
M
t2

ω
2


ω
1


M
t1
F
n1
T
2
F
r1
F
t1
C
T
1
α
α
α
O
1
O
2

d
b1
= 2 O
1
T
1

d
w1
= 2 O
1
C
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

111
k
d
M
k
F
k F F
w
t t
n nc
⋅ ⋅ = = ⋅ =
α α cos
1 2
cos
1

k = factor de sarcin: k = k
S

.
k
V

.
k
B

unde: k
S
= coeficient de suprasarcin, dependent de maina de lucru i de
maina motoare
k
V
= coeficient dinamic dependent de vitez i clasa de precizie a
angrenajului.
k
B
= coeficient de repartizare a sarcinii pe limea dintelui, dependent de
limea roii i de diametrul de rostogolire.
b) Calculul la solicitarea de încovoiere
Ipoteze simplificatoare :
- se consider fora normal de valoare F
nc
/ε aplicat în vârful dintelui (A
2
sau
E
1
) (ε - gradul de acoperire);
- se consider doar efortul de încovoiere în seciunea de la baza dintelui;
- seciunea periculoas de la baza dintelui se definete prin punctul de tangen
la profilul dintelui în zona de racordare cu corpul roii dinate.


E
1

D
1

C
1


B
1


E
1

D
1


C
1


B
1
2
1
30
o
30
o
F
tc
F
nc

F
rc
h
3
0

d
f
s
30
α
e
α
e
σ
ip
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

112
ε
α
α
ε
α
α ε
α
ε
σ
Y Y k
m B
F
k
m
s
m
h
m B
F
m
m
B
s
h
k
F
B
s
h
F
B s
h F
Wi
Mi
f
t
e
t
e
t
e
nc
te
ip
⋅ ⋅ ⋅

± = ⋅
⋅ |
.
|

\
|
|
.
|

\
|

⋅ ⋅
± =
= ⋅

⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ± =

⋅ ⋅
± =

± = ± =
cos
cos 6
6
cos
cos
1
6
cos
6
2
30
30
2
30
30
2
30
30
2
30
30

unde : B este lungimea dintelui; Y
f
= coeficientul de form al dintelui

ε
=
ε
1
Y = coeficientul gradului de acoperire
PN
p
p
pai f
t
ip
k k
C
Y Y k
Bm
F
⋅ ⋅
σ
= σ ≤ ⋅ ⋅ ⋅ = σ
ρ ε
min
lim
relaie ce poate fi utilizat pentru
dimensionare sau verificare;
unde : σ
p lim
- rezistena limit la oboseal prin încovoiere la piciorul dintelui
σ
p lim
= - 250…300 N/mm
2
pentru oeluri aliate îmbuntite
- 400…450 N/mm
2
pentru oeluri aliate de cementare
- 230…270 N/mm
2
pentru oeluri aliate clite superficial
- 40…60 N/mm
2
pentru fonte cenuii (F
c
)
- 150…170 N/mm
2
pentru fonte cu grafit nodular(F
gn
)
C
p min
= factorul minim de siguran la încovoiere
C
p min
= - 1,25…1,35 pentru materiale îmbuntite
- 1,75…2 pentru materiale cementate-clite
k
ρ
= factorul concentratului de tensiune : funcie de raza de racordare a
piciorului dintelui – k
ρ
= 1…1,2
k
pN
= factorul numrului de cicluri

7
7
3
9 / 1
7
10
10 1
10
10

p
p
p pN
N
N pentru
pentru
N k
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦

|
|
.
|

\
|
=
Y
f
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

113
N
p
= 60
.
n
.
h ( n – turaia în rotaii pe minut , h – numrul de ore de
funcionare).
Pentru dimensionare :
Se alege : = = ψ
m
B
m
- 6 pentru dini neprelucrai
- 10…20 pentru dini prelucrai i roi pe lagre
detaabile
= = ψ
a
B
a
0,1…0,3 angrenaj deschis
0,15…0,3 angrenaje cu duritatea HB > 350
0,3…0,4 pentru reductoare obinuite

¦
¹
¦
´
¦


= = ψ
350 HB 5 0 3 0
350 HB 1 8 0
d
B
1
d
, ... ,
... ,
0,3 pentru angrenaje
cementat clite prin CIF (cureni de înalt frecven)
- Determinarea modulului

pai f
t
ip
Y Y k
m B
F
σ σ
ε
≤ ⋅ ⋅ ⋅

=
ε
ε
ε ε
σ
σ ψ
σ
ψ
σ
Y Y k
d m
d
B
M
sau
z
Y Y k M
m
Y Y k
m m m z
M
Y Y k
m B d
M
f
t
ip
pai m
f t
ai p f
m
t
f
t
ip
⋅ ⋅ ⋅

|
|
.
|

\
|
=
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
= ¬
≤ ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅
=
2
1
1
1
3
1
1
1
1
1
1
2
2
2 2

i 1
a 2
d iar
1
+
= , i fiind raportul de transmitere.
Dac se calculeaz modulul, atunci se standardizeaz m → STAS 822
Se calculeaz
( )
w
2 1 2 w 1 w
2
z z m
2
d d
a
α
α

+
=
+
=
cos
cos
i apoi se
standardizeaz a. STAS 6055; pentru realizarea STAS a distanei dintre axe se
face corijarea danturii (α = 20
o
, α
w
- unghiul real de angrenare).
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

114
In cazul când se calculeaz din relaia de dimensionare d
1
i apoi distana
dintre axe a
pai
2
2
1 t
a 4
d
B
i 1 M 2
m
σ
+
= ¬
) (
min

b) Calculul pe baza solicitrii de contact (ciupire, pitting)
Ipoteze simplificatoare (teoria lui Hertz)
- corpuri omogene i izotrope
- materialul respect legea lui Hooke (E = ct)
- forele exterioare acioneaz normal pe suprafa
- suprafeele sunt netede
- se neglijeaz forele de frecare
Contactul sub aciunea sarcinii este o fâie de lime 2b i lungime B
ρ ⋅

= σ

ρ ⋅
=
B
E F
418 0
E B
F
52 1 b
nc
H
nc
,
,
max
(1)
unde ρ = raza de curbur redus

2 1
r
1
r
1 1
+ =
ρ

E = modulul de elasticitate redus
Relaia lui Hertz se aplic pentru flancurile
evolventice ,considerate cilindri, în polul
angrenrii.
Identificarea mrimilor din (1) pentru
angrenajul cilindric cu dini drepi :
F
nc
= fora normal din punctul C; pentru
angrenajul cilindric cu dini drepi, fora normal de calcul este (a se vedea
punctele a i b):
2b
R
1
R
2
B σ
H
F
nc
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

115

ε
α
Y k
F
kF F
w
t
n nc
.
cos
⋅ = =
b = lungimea de contact a cilindrilor →lungimea dinilor;
R
c
= raza de curbur echivalent a cilindrilor
→ pentru angrenaj
2 1 c
R
1
R
1
R
1
+ = ,
unde R
1
= T
1
C i R
2
= T
2
C razele de curbur ale cilindrilor cu care se
aproximeaz evolventele celor dou flancuri. Dar T
1
C = O
1
C sin α
w
i T
2
C =
O
2
C sin α
w
¬
¬ ( ) ( ) i 1
d 2
d d
2
R
1
w
1 w
2 w 1 w
w c
+
α
= +
α
=
sin sin

i = raportul de transmitere

E = modulul de elasticitate redus al materialelor
cilindrilor
2
2
2
1
2
1
E
1
E
1
E
2 υ −
+
υ −
= ;

E
1,2
= modul de elasticitate; υ
1,2
= coeficientul Poisson
Înlocuind în 1) ¬ ( ) 2
1
1
max ad H c m
w
t
C H
Y Y Y k
i
i
bd
F
σ σ
ε
≤ ⋅ ⋅ ⋅
+
⋅ =
unde E 418 0 Y
m
, = - factor de material;
w w
C
2
Y
α α
=
cos sin
- factor al poziiei punctului C pe linia de angrenare
σ
H ad
= tensiunea admisibil :
N d R
H
H
Had
k k k
c
min
lim
σ
σ = , în care : σ
H lim
= tensiunea de
contact minim, dependent de material.
De exemplu:
α
w
α
w
T
2
C
T
1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

116
σ
H lim
= 2,6 HB – pentru oel, unde HB este duritatea Brinell (N/mm
2
)
= 1,5 HB – pentru font cenuie
= 1,8 HB – pentru font de înalt calitat
c
H min
= coeficient de siguran minim la oboseal superficial c
H min

1,15…1,25
k
d
= factor de duritate
k
R
= factor de rugozitate
k
N
= factor al numrului de cicluri – ine seama de oboseala
materialului (curbe tip Wohler)

( )
¦
¹
¦
´
¦
⋅ ≤ ⋅
⋅ ≥
=
7
H
6 1
H
7
7
H
N
10 5 N dac N 10 5
10 5 N dac 1
k
/
/

N
H
= 60 hL
n

N
H
– numr cicluri
h – rot/min
L
n
– ore
Relaia (2),
ad H c m
w
t
c H
Y Y
i
i
bd
Y k F
σ σ
ε

+


=
1 .
max
, poate fi utilizat pentru
verificarea angrenajului sau pentru dimensionare.
Pentru dimensionare – intereseaz distana dintre axe a = ? cunoscând: M
t1

(momentul de torsiune), i (raportul de transmitere);
Se alege materialul (σ
H ad
), se alege un raport b/d
w1
= ψ
b

b
= 0,8…1 pentru
materiale cu HB < 350 i ψ
b
= 0,3…0,5 pentru materiale cu HB ≥ 350)
În (2): Y
m
i Y
C
se determin, respectiv se estimeaz pentru α
w
≈ α = 20
o
;
1
1
2
w
t
t
d
M
F = ;
k, Y
ε
se estimeaz
ad H c m
w w
w
t
c H
Y Y
i
i
d d
d
b
k Y M
σ σ
ε
≤ ⋅
+


|
|
.
|

\
|

= ¬
1 . ) / ( 2
2
1 1
1
1
max
(3)
N
H
σ
ob
5
.
10
7
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

117
singura necunoscut este d
w1
; dar
( )
i 1
a 2
d
2
i 1 d
2
d d
a
1 w
1 w 2 w 1 w
+
= ¬
+
=
+
=
Înlocuind d
w1
în (3) i la limit
( )
3
2 2
4
2
1
1
4
). / (
c M
rad b
t
Y Y
i
i k Y M
a ⋅ ⋅
+
⋅ =
σ ψ
ε

d) Metodica de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dini drepi
Se dau : M
t1
, i, condiii de lucru
Se aleg : materialul (σ
H lim
, σ
p lim
); b/d
1
;
Calcul : a
H min
→ a
STAS 6055
; m
min încov.
→ m
STAS 822
(dac m< 1 se consider m
= 1)
¬
( )
¬ ≈ ∆ ≤
|
|
.
|

\
| −
= ∆ → = →
+
= %; , 3 i
i
i i
i
z
z
i z
i 1 m
a 2
z
a
STAS 12
ef 12 STAS 12
1
2
ef 12 2 1
calculul
elementelor geometrice.
Calcul geometric:
A) Elementele cremalierei de referin α
o
= 20
o
; h
*
oa
= 1; h
*
of
= 1,25, c
o
*
=
0,25
B) Calculul deplasrilor specifice ale danturii
- unghiul de rostogolire a cremalierei a
w
cosα
w
= a
o
cos α
a
w
- distana dintra axe standardizat,
a
o
distana de referin a
o
= m (z
1
+ z
2
)/2 )
¬ α
w

- suma deplasrilor danturii roilor
( )
α
α − α
+ = ξ + ξ = ξ
tg 2
inv inv
z z
w
2 1 2 1 s

- repartizarea deplasrilor specifice ¬ ξ
2
i se calculeaz ξ
1
= ξ
s
– ξ
2

Elementele geometrice ale angrenajului
d
1,2
= mz
1,2
; d
b1,2
= d
1,2
cos α; d
w1,2
= d
1,2
cos α/cosα
w

d
f1,2
= d
1,2
– 2 m (h
*
of
– ξ
1,2
); d
a1,2
= - d
1,2
+ 2 m (h
*
oa
+ ξ
1,2
) ( angrenaje
fr joc)
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

118
d
a1
= 2 [a + m (h
*
oa
– ξ
2
)] – d
1

d
a2
= 2 [a +m (h
*
oa
– ξ
1
)] – d
2

- unghiul de presiune la capul dintelui (α
a1,2
); arcul dintelui pe cercul de
cap (D
a1,2
)
- limea danturii b
1,2
; b
2
= d
1
(b/d
1
); b
1
= b
2
+ (2…6 mm)
- diametrele cercurilor începutului profilului evolventic d
11
, d
12
(relaiile
sunt date în Indrumare de proiectare).
- gradul de acoperire ε
α

C) Relaii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii roilor
- lungimea (cota) peste N dini; coarda de divizare etc (relaiile sunt date
în Indrumare de proiectare).

12.6. Angrenaje cilindrice cu dini înclinai

a) Particulariti fa de angrenajele cilindrice cu dini drepi
- roata echivalent
Dac se secioneaz roata cu
planul normal N-N, angrenarea are
loc pe o poriune de elips cu 2…3
pai normali i ca urmare se
consider c aparin unei roi
dinate cilindrice cu raza cercului
de divizare egal cu raza de
curbur a elipsei în punctul C. Raza
de curbur a elipsei în punctul C este:
( )
o
2
2
0
2
e
2
d
2 d
2 d
b
a
β
=
β
= = ρ
cos /
cos /

unde a = semiaxa mare a elipsei: a = (d/2 cos β
o
)
N
N
d

o Roata
echivalent
(înlocuitoare)
Axa
roii
C
b
a
C
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

119
b = semiaxa mic a elipsei: b = d/2
Diametrul cercului de divizare al roii echivalente (înlocuitoare)
d
V
= 2ρ
e
= d / cos
2
β
o

- pasul roii echivalente (înlocuitoare) : p
n
= p
f
cos β
o

unde p
f
este pasul frontal (distana dintre dou flancuri succesive în
plan frontal)
- modulul roii echivalente (înlocuitoare) : m
n
= m
f
cos β
o
= modul normal
i este STAS 822
- numrul de dini ai roii echivalente (z
V
) : d
V
= d / cos
2
β
o
dar d
V
= z
V
m
n

i d = m
f
z ¬
o
3
V o f n
o
2
f
n V
z
z m m dar
z m
m z
β
= ¬ β =
β
=
cos
cos
cos

Elemente geometrice
Observaie : - este standardizat modulul normal m
n
→ notat m
*) pentru dinte - idem roata cilindric cu dini drepi :
h = h
a
+ h
f
= h
*
oa
m + h
*
of
m = m + 1,25 m = 2,25 m
**) pentru roat -
2 1
o
2 1
o
f
z
m
d z
m
z m d
, ,
cos cos β
= ¬
β
= =

( )
( )
o 2 1
o
f 2 1 2 1 f
o 2 1
o
oa 2 1
o
a 2 1 2 1 a
5 2 z
m
h 2 d d
2 z
m
m h 2 z
m
h 2 d d
β −
β
= − =
β +
β
= +
β
= + =

cos ,
cos
cos
cos cos
, , ,
, , , ,

* *) pentru angrenaj → distana dintre axe : ( )
2 1
o
2 1
z z
m
2
d d
a +
β
=
+
=
cos

ε - gradul de acoperire; punctele specifice pe linia de angrenare
**) roata echivalent (înlocuitoare) → modulul m; numrul de dini
z
V
= z / cos
3
β
o

** (d
V
= mz
V
)
angrenaj echivalent : m; z
1V
, z
2V

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

120
b) Forele din angrenajul cilindric cu dini înclinai se pot determina
utilizând roata echivalent.
Se d : M
t
(momentul de torsiune)
d - diametrul de divizare sau rostogolire
α
n
= 20
o
; β
o
(unghiul de înclinare a danturii)
Se cer : F
r
, F
t
, F
a











¦
¹
¦
´
¦
=
β = =
¬
?
;
r
o t a t
F
tg F F
d
M 2
F

F
r
= ? din F
tn
= F
t
/cos β
o
¬ în planul roii echivalente F
r
= F
tn
tg α
n
Ca atare rezult
o
n t
r
tg F
F
β
α
=
cos

În plan frontal :
o
n
f f t
n t
f t r
tg
tg tg F
tg F
tg F F
β
α
= α ¬ α =
β
α
¬ α =
cos cos
, deci se
cunoate i unghiul α
f

c) Calculul angrenajului cilindric cu dini înclinai – identic cu cel al
angrenajului cilindric cu dini drepi, îns calculul se aplic pentru angrenajul
echivalent (înlocuitor), deci, pentru angrenajul cu modulul
F
n
F
tn
F
r
α
n
F
a
F
tn
F
t F
nf
F
r
α
f
Planul
normal
N
N
d

o
C
C
F
t
Plan frontal
β
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

121
m
n
= m i numerele de dini z
1V
= z
1
/ cos
3
β
o
; z
2V
= z
2
/ cos
3
β
o

Unghiul β
o
de înclinare a danturii se recomand a fi:
β
o
= 12
o
…15
o
pentru angrenaje din materiale cu HB < 350
o
= 8
o
…10
o
pentru angrenaje din materiale durificate (HB ≥ 350
o
)
- Relaia de încovoiere a dinilor se aplic roii echivalente
( ); , ;
2
;
2 1 V V
V
t
te
te
ip
z z functie K
d
M
F Y k
bm
F
= = ⋅ =
ε ε
σ
b = lungimea dinilor (b = B / cos β
o
, B - limea roii)
- Relaia pentru solicitarea de oboseal superficial a flancurilor
i
z
z
z
z
i Y k
i
i
bd
F
v
v
e
e
e
v
tc
c H
= = = ⋅
+
⋅ =
1
2
1
2
1
max
;
1
ε
σ
i
e
= raportul de transmitere al angrenajului echivalent.

Metodica de proiectare – idem angrenajelor cilindrice cu dini drepi – cu
deosebirea c iniial se alege i β
o
(direcia dinilor fa de axa roii) – apoi
calculul se face pentru angrenajul echivalent (înlocuitor – m, z
1,2
)
Din calcule de portan ¬ m i a; se aleg z
1
i z
2
¬ celelalte elemente
geometrice

12.7. Angrenaje conice

Sunt angrenaje cu axele roilor coplanare care se intersecteaz, iar
suprafeele de rostogolire formeaz o pereche de conuri tangente care se
rostogolesc fr alunecare.




Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

122
a) Tipuri :

δ = unghiul dintre axele roilor ; δ
1,2
– unghiular roii 1, respectiv 2
Dup forma dinilor ¬

Exist, teoretic, o infinitate de conuri tangente; se consider doar dou: -
conul exterior i conul mediu.
b) Elementele geometrice standardizate
Se refer la conul exterior
¬ d
1,2
= m z
1,2
, m = modulul standardizat; z
1,2
= numerele de dini.

2

1

2

1

Exterioare Interioare Cu roat plan

1


2
δ
2
Conic dreapt Conic
înclinat

Conic în arc de
evolvent
(dantur paloid)
Conic în arc de
cerc
(dantur hipoid)
Evolvent
Arc de cerc

Dreapt
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

123
Elementele geometrice ale unui dinte :
h = h
a
+ h
f
= h
*
oa
m + h
*
of
m = m (h
*
oa
+ h
*
of
) = 2,25 m
¬ d
a1,2
= d
1,2
+ 2h
a
cos δ
1,2

(d
a1,2
– diametre exterioare sau de vârf, d
f1,2 -
- diametre interioare sau de fund)
¬ d
f1,2
= d
1,2
– 2h
f
cos δ
1,2
Ca atare rezult:
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
δ − =
δ + =
=
m 5 2 z m d
m 2 z m d
z m d
2 1 2 1 2 1 f
2 1 2 1 2 1 a
2 1 2 1
, , ,
, , ,
, ,
cos ,
cos


h
f
=1,25m
h
a
= m
δ
1
d
1
d
a1
d
f1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

124
pe conul mediu (dus pe jumtatea
dinilor
2
B
,
2
B
)

Modulul danturii pe acest con – m
m
(modul mediu)
Ce legtur este între m (modulul exterior standardizat) i cel mediu m
m
?
M
O
2
O
1
axa roii 2
a
x
a


r
o

i
i

1

G
d
f
2

d
2

d
a
2

d
a1
d
1
d
f1
δ
2
δ
1
δ
h
h
h
a
B

con mediu
con exterior
G

1


M
e

B/2
M
e

2
G
B
Conul
mediu
M
m
M
m
δ
1
δ O O
1m
O
e
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

125
Din triunghiurile asemenea O O
1m
M
m
i O O
e
M
e
¬
g
e
e
e
m
e e
m m 1
5 0 1
G
B
5 0 1
G
2 B G
OM
2
B
OM
OM
OM
M O
M O
ψ − = − =

=

= = ¬ , ,
/

unde ψ
g
= coeficientul de lungime a dintelui : ψ
g
= 0,2…0,3
dar
( )
g m g
1
1 m 1 1
e e
1 m m 1
m m 1
5 0 1 m m 5 0 1
2 z m
2 z m
2
z m
2
d
M O i
2
z m
2
d
M O
ψ − = ¬ ψ − =
= ¬ = = = =
, ,
/
/

Ce legtur exist între δ
1
i δ
2
, atunci când se cunoate δ i raportul de
transmitere i:

1
2
2
1
d
d
i =
ω
ω
= ?
Viteza periferic într-un punct M :

2 2 2
1 1 1
ω
ω
⋅ =
⋅ =
M O V
M O V
M
M


1,2
– viteza unghiular a roii 1,2
Corpurile se rostogolesc ¬ V
1M
= V
2M
¬

( )
1
1
1
1
2
1
2
2
1
OM
OM
M O
M O
i δ ¬
δ
δ − δ
=
δ
δ
= =
ω
ω
=
sin
sin
sin
sin

Dac
2
π
δ = (cazul cel mai frecvent) ¬ δ =
δ
δ
=
δ
|
.
|

\
|
δ −
π
= ¬
1
1
1
1
1
ctg
2
i
sin
cos
sin
sin

δ
1
= arcctg i i apoi ¬ δ
2
= δ - δ
1

Deci elementele geometrice sunt :
- modulul exterior m; mediu m
m

- unghiurile δ
1
, δ
2

1
= arc ctg i pentru δ = π/2)
- diametrele
- divizare d
1,2
= m z
1,2

1
ω
2
ω
1
O

O
1
M
O
2
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

126
- de vârf sau exterioare : d
a1,2
+ 2h
a
cos δ
1,2
=
- = m(z
1,2
+ 2 cos δ
1,2
)
- de fund sau interioare : d
f1,2
= d
1,2
– 2h
f
cos δ
1,2
=
- = m(z
1,2
– 2,5 cos δ
1,2
)
- lungimea dintelui B = Gψ
g
; G = d
1,2
/ sin δ
1,2

c) Particulariti geometrice - angrenajul înlocuitor (echivalent) pe :
- conul exterior (în punctul M)
- conul mediu (în punctul M
n
)
Angrenaj înlocuitor exterior
Prin punctul M se duce un plan (N-N) perpendicular pe generatoarea comun
celor dou conuri (OM). Acest plan intersecteaz axele roilor în O
1v
i O
2v
. Se
translateaz planul N-N i punctele de intersecie O
1v
, M, O
2v
spre stânga ¬ un
angrenaj cilindric cu dini drepi numit angrenaj înlocuitor sau echivalent i se
caracterizeaz prin urmtoarele :
- modulul, egal cu cel exterior, m (modul standardizat)
- numerele de dini z
1,v
, z
2v
= ?
- raportul de
transmitere i
v

;
cos
cos
cos
cos
2
1
2
1
1
2
v 1
v 2
v
i
z
z
z
z
i
δ
δ
=
δ
δ
⋅ = =
pentru δ = δ
1
+ δ
2
=
π/2 ¬ i
v
= i
2

Analog se definete i
un angrenaj
înlocuitor (echivalent)
pe conul mediu
(determinat prin
intersectarea conurilor
A
x
a

r
o

i
i

2

d
2v
d
1v
O
2v
O
2v
O
1v
O
1v

1
O

O
1
M
O
2
Axa roii 1
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

127
medii al celor 2 roi cu un plan perpendicular pe generatoarea comun dus prin
punctul M
m
)
Acesta se caracterizeaz prin : - modulul mediu m
m
= m (1 - 0,5 ψ
g
)
- numerele de dini z
1v
, z
2v
(z
1,2v
= z
1
/cosδ
1,2
)
- raportul de transmitere i
v
= i
2

Observaie: Pentru calculele de rezisten privind capacitatea portant se
recomand utilizarea angrenajului înlocuitor (echivalent) pe conul mediu.
d) Forele din angrenajul conic
Se consider cunoscute momentele de torsiune (M
t1
, M
t2
) transmise de
cele dou roi i elementele geometrice (diametre de vârf, de divizare, de fund,
lungimile dinilor, unghiurile δ
1,
δ
2
).
Se cer forele (radiale, axiale, tangeniale) necesare verificrilor privind
capacitatea portant a angrenajului i calculul reaciunilor arborelui pe care sunt
rezemate roile.
Se consider conul mediu i angrenajul înlocuitor pe conul mediu :
Fora tangenial a roii 1 pe diametrul mediu
d
1m
= z
1
m
m
= z
1
m (1 - ψ
g
.
0,5) :
m 1
1 t
m 1 t
d
M 2
F = (direcia
perpendicular pe planul foii
x)
Pe angrenajul înlocuitor
mediu, aceast for este
tangent la cele dou cercuri
de pe diametre d
1mv
i d
2mv
i
face cu normala unghiul α =
20
o
pentru angrenaje
necorijate.


O
1mv
F
r1v
F
n1m
F
t1m
M
t2
M
t2
A
x
a

r
o

i
i

2

d
2mv
d
1mv
O
2mv
O
2mv
O
1mv

1
O

O
1
M
m
O
2
Axa roii 1
F
t1m
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

128
Conform teoremei fundamentale a angrenrii, fluxul de for se transmite
prin normala la profile, astfel c F
t1m
este o component a forei normale F
n1v
,
cealalt fiind F
r1v
.
Deci F
r1v
= F
t1m
tg α. Se translateaz aceast component F
r1v
în punctul
M
m
i se descompune dup direcia radial a roii 1 i dup direcia axial a roii
1 i
¬ componentele radial F
r1
i axial F
a1


1 v 1 r 1 a 1 v 1 r 1 r
F F F F δ = δ = sin ; cos
Deci:
1 0 1 t 1 r
m 1
1 t
m 1 t
tg F F
d
M 2
F δ α = = cos ;

1 0 1 t 1 a
tg F F δ α = sin
Din principiul aciunii i reaciunii se constat c forele pentru roata 2 sunt :
m 2
2 t
m 2 t 1 a 2 r 1 r 2 a
d
M 2
F F F F F = = = ; ;
e) Metodica de calcul a angrenajelor conice
Calculul de rezisten (încovoiere la piciorul dintelui i oboseala
superficial (pitting) a flancurilor) este asemntor cu cel de la angrenajele
cilindrice cu dini drepi. Se aplic toate relaiile obinute la angrenajele
cilindrilor drepi pentru angrenajul înlocuitor (echivalent) mediu (modulul m
m
= m(1-0,5ψ
g
), z
1v
= z
1
/ cos δ
1
, z
2v
/ cos δ
2
)
- Din solicitarea de pitting se deduce d
1

- Din solicitarea de încovoiere se deduce modulul m ¬ celelalte elemente
geometrice
De exemplu : pentru solicitarea de încovoiere :

pai f
t
ip
Y
mb
KY F
σ ≤ = σ
ε
(relaie dedus la angrenaje cilindrice cu dini
drepi)

1
F
a1
F
r1v
F
r1
M
m
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

129
( ) ( ) b b m m z z f Y z z f Y
d
M 2
F F
m v 2 v 1 v 2 1
m 1
1 t
m 1 t t
→ → = → = = →
ε ε
; ; , ;
(lungimea dintelui considerat de aceeai înlime)





Deci, relaia portanei la încovoiere devine
=
⋅ ⋅ ⋅
= σ
ε
b d
Y Y K M 2
m 1
fv v 1 t
ip

( )
( )
( )
2
1
2
1 t
1
1
g g 1
1 1 t
g g 1
1 1 t
1
1
g
1 t
z m
M
k
2
d
5 0 1 mz
M
k
G 5 0 1 mz
M
k
b
z
5 0 1 m
4 k M
' ' '
sin
,
cos
' '
,
cos
' '
cos
,
'
=
δ
ψ − ψ
δ
=
ψ − ψ
δ
=
δ
ψ −

=

Deci ¬ σ ≤ = σ
pai
2
1
2
1 t
ip
z m
M
k ' ' ' modulul m pentru un z
1
cunoscut sau ¬
pai
1 t
1 1
M k
mz d
σ
= =
' '

Deci, din condiiile de portan (pitting i ruperea dinilor prin oboseal de
încovoiere) se deduc modulul exterior (modul standardizat) i numrul minim de
dini z
1
)
- Din definirea raportului de transmitere ¬ =
ω
ω
=
1
2
2
1
z
z
i z
2
i unghiurile δ
1
, δ
2
;
( )
;
sin
sin
1
1
i
δ
δ − δ
= pentru δ = π/2 ¬ δ
1
=2 arc ctg i
- Deducerea celorlalte elemente geometrice
b

b

h
m h
m

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

130
diametre - de divizare : d
1,2
= mz
1,2

- de vârf sau exterioare : d
a1,2
= d
1,2
+ 2h
a
cos δ
1
- de fund sau interioare : d
f1,2
= d
1,2
- 2h
f
cos δ
1
cu h
a
=
m; h
f
= 1,25 m
lungime dinte b = ψ
g
G = ψ
g
(d
1
/
2
) sin δ
1





12.8. Angrenaje melcate

a) Particulariti cinematice
Generarea unui angrenaj melcat este identic cu a angrenajelor cilindrice
cu dini înclinai.
Melcul se caracterizeaz printr-un numr mic de dini (z
1
) (numr de
începuturi, similar cu un urub). Se recomand z
1
= 1…4, în funcie de raportul
de transmitere i (de exemplu: z
1
= 4 pentru i = 7…8 i z
1
= 1 pentru i ≥ 40).
Pe un cilindru se înfoar mai multe spire echidistanate. Dac raza cilindrului
este r
o
(diametrul d
o
) i pasul unei elice este p
x
, la o rotaie a cilindrului pasul
total este p
E
= z
1
p
x
;

p
E

=

z
1
p
x


πd
o

0
Spira 2

Spira 1
d
o
θ
0
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

131
Din figura alturat, ;
o
x 1
o
E
o
d
p z
d
p
tg
π
=
π
= θ
θ
0
= unghiul de înclinare a elicei melcului ;
β
0
= unghiul de înclinare a dinilor în comparaie cu axa cilindrului (similar cu
angrenajul cilindric cu dini înclinai) (β
0
+ θ
0
= π/2)
Dar, p = m π, m
x
= modulul axial i este standardizat prin STAS 822
Deci, ;
/ q
z
m d
z
d
m z
tg
1
x o
1
o
x 1
o
= =
π
π
= θ parametrul adimensional q = d
o
/m
x
se
numete coeficientul diametral al melcului i este standardizat în STAS 6845.


b) Elementele geometrice
- diametrul de referin al melcului d
o1
= d
o
= m
x
q (din definirea
coeficientului diametral).
- diametrul de referin al roii melcate d
o2
: d
o2
= m
x
z
2

L
1
A
A
b
2
d
e
2

d
a
2

d
f
2

d
a
1

d
1

a
1
2

d
f
1


0
A-A
d
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

132
- diametrul de divizare (rostogolire) al melcului d
1
= d
o1
+ 2m
x
x
t2,

x
t2
- coeficientul de corijare a danturii roii melcate)
- diametrul de divizare (rostogolire) al roii melcate : d
2
= d
02
= m
x
z
2

- diametrele de picior (interioare sau de fund)
d
f1
= d
01
- 2 (h
*
oa
+ c
*
o
) m
x
= d
o1
- 2h
*
of
m
x
(h
*
oa
= coeficientul
capului dintelui)
d
f2
= d
o2
- 2 (h
*
oa
+ c
*
o
- ξ
t2
) m
x
(c
*
o
= coeficientul jocului)
(h
*
of
= coeficientul piciorului
dintelui)
- diametrele de cap d
a1
= d
o1
+ 2h
*
oa
m
x

d
a2
= d
o2
+ 2 (h
*
oa
+ ξ
t2
) m
x

- limea coroanei melcate b
2
= ≤ 0,75 d
a1
pentru z
1
= 1; z
1
= 2
≤ 0,67 d
a1
pentru z
1
= 3 sau 4
- lungimea melcului L
1
≈ f (m
x
, z
1
, z
2
)
de exemplu : pentru z
1
= 1 sau 2L
1
= (11 + 0,06 z
2
) m
x

c) Forele din angrenajul melcat
Viteza de alunecare este mare i nu mai pot fi neglijate efectele forelor de
frecare
;
cos
o
1 2
2
2
1 a
V
V V V
θ
= + =
pentru valori normale (θ
o
< 30
o
) ¬ V
a
> V
1
deci alunecri mari (V
1
= π d
o1
n
1

unde n
1
= turaia melcului)
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

133

Date : momentele de torsiune transmise de cele dou roi , M
t1
; M
t2
; geometria
roilor. Se determin
forele

1 a
2
2 t
2 t
2 a
1 o
1 t
1 t
F
d
M 2
F
F
d
M 2
F
= =
= =

Se poate demonstra, analog cu asamblrile filetate, c F
t1
= F
a2
tg (θ
o
+ ')
unde ' este unghiul de frecare (tg ' = µ / cos α
on
, µ = coeficientul de frecare,
α
on
= 20
o
), i ¬
( )
o
on
1 t 1 r
tg
F F
θ + ϕ
α τ
=
' sin
' cos

d) Calculul angrenajelor melcate
- Se alege q = f (P
2
) = 12 pentru P
2
< 4 kW
10…11 pentru P
2
= 4…7 kW
8…11 pentru P
2
> 7 kW
(P
2
= puterea transmis de roata melcat)
- Se alege z
1
= f (i) = 4 pentru i = 7…8
3 pentru i = 9…13
2 pentru i = 14…27
1 pentru i ≥ 40
(i = raportul de transmitere)
V
1
θ
o
V
2
V
a
Spir (dinte)
roat
Spir melc
Axa roii 1
(melc)
Axa roii 2
d
2

M
t1
M
t2
F
r2
F
t1
= F
a2
F
t2
= F
a1
F
r1
d
0
1

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

134
- Din solicitarea de oboseal a flancurilor sau din condiia de transfer
termic, se determin distana dintre axe, a = max (a
H
, a
T
), a
H -
distana dintre axe
din condiia de oboseal superficial a flancurilor; a
T
- distana dintre axe din
condiia termic (viteze de alunecare mari) (a
T
= f (n
1
, P
2
, condiii rcire, etc)
- Determinarea modulului axial (m
x
) din condiia geometric

2 1
x
2 1 x 2 o 1 o
o
z z
a 2
m
2
z z m
2
d d
a
+
= ¬
+
=
+
=
) (
i se standardizeaz prin
STAS 822;
- Dac distana dintre axe se standardizeaz ¬ corijarea (modificarea)
danturii roii melcate
;
xSTAS
o
t t xSTAS o
m
a a
x x m a a

= ¬ + = se recomand - 0,5 ≤ x
t
≤ 0,5 (x
t
-
coeficient de corijare);
- Cunoscând modulul standardizat (m
x
), coeficientul de corijare (x
t
),
numerele de dini i coeficientul diametral standardizat q se determin toate
elementele geometrice (d
o1
, d
1
, d
2
, d
f1
, d
f2
, d
a1
, d
a2
, b
2
, L
1
).


12.9. Elementele constructive ale roilor dinate

Forma roilor dinate depinde de : - dimensiunile roii
- materialul din care se execut dantura
- posibilitile de execuie ale
întreprinderii
Pentru ca roata s se fac separat de arbore
trebuie ca :
g ≥ 0,6 p = 0,6 πm - pentru roi din oel (m =
modulul standardizat)
g

d
arbor
e
d d
f
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

135
g ≥ 0,8 p = 0,8 πm - pentru roi din font

Dac g < 0,6 p
< 0,8 p atunci se face dintr-o bucat cu arboreal
Criteriu practic : dac d ≥ 2 d
arbore
– roata se face separat de arbore.
Când se face separat, exist dou variante constructive :
a) roata în construcie masiv - execuie uoar, mas mare de amortizare
a vibraiilor.









b)roat cu obad, disc i butuc (d
a
≥ 500 mm). Discul poate fi pe ⊥ butuc
sau oblic
s
c
≈ (0,5…0,6) p ≥ (8…10) mm
s
b
= 0,4 d
arbore
+ 10 mm pentru roi din font
0,3 d
arbore
+ 10 mm pentru roi din oel turnat
0,15 d
arbore
+ 5 mm pentru roi din oel forjat
L
b
≈ (1,2 … 1,5) d
arbore
sau L
b
≈ b + 0,05 d/2
Când diametrul roii este foarte mare, roile se execut separat de arbore i se fac
din 2 jumti - execuie numai prin turnare, cu spie. Planul de secionare trece
prin golul dintre dini.

L
b

s
c

d

d
a
r
b
o
r
e

s
b

d
a
<

5
0
0

m
m

Coron
dinat

Obad

Disc

Butuc
s
c
a b c
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

136
Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Sauer L. – Angrenaje vol I i II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1970;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Transmisiile mecanice sunt organe de maini care au rolul funcional
de a:
a. transmite micarea i fluxul de for de la o main motoare la o
main de lucru;
b. de a susine diferite elemente aflate în micare pe ele;
2) Parametrii de baz ai oricrei transmisii sunt:
a. puterea taransmisiei;
b. sensul sau orientarea transmisiei;
c. turaiile i raportul de transmitere;
d. gabaritul transmisiei;
e. felul transmisiei (interioar, exterioar);
f. randamentul transmisiei;
3) Care dintre urmtoarele transmisii au raportul de transmisie cel mai
mare;
a. transmisii cu roi dinate cilindrice;
b. transmisii cu roi dinate conice;
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

137
c. transmisii cu roi dinate melcate;
d. transmisii cu elemente flexibile;
4) Care dintre urmtoarele transmisii pot transmite putere la distane
mari (a >1 m):
a. transmisii prin friciune;
b. transmisii cu elemente flexibile;
c. transmisii cu roi dinate;
5) Care dintre transmisiile de mai jos, pot proteja mecanismele la
suprasarcini:
a. transmisii cu elemente flexibile;
b. transmisii prin friciune;
c. transmisii cu roi dinate;
6) Care transmisii pot fi utilizate pentru transmiterea micrii între
arbori, care se încrucieaz
a. transmisii cu roi dinate cilindrice;
b. transmisii cu roi dinate conice;
c. transmisii cu roi dinate melcate;
7) Numii caracteristica cinematic a unei tarnsmisii mecanice:
8) Numii caracteristica geometric de baz a unei transmisii mecanice:
9) Condiia de func]ionare continu i neîntrerupt a unui angrenaj este
ca:
a. componentele vitezelor tangeniale s fie egale;
b. componentele vitezelor normale s fie egale;
c. rezultantele vitezelor în punctul de contact s fie egale;
10) Care din urmtoarele mrimi sunt standardizate:
a. modulul m;
b. pasul p;
c. numrul de dini z;
11) Gradul de acoperire al angrenajului ne indic:
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

138
a. mrimea danturii;
b. numrul de perechi de dini aflai în angrenare;
12) Prin corijarea danturii se poate modifica:
a. numrul minim de dini;
b. îmbuntirea capacitatea portant;
c. distana dintre axe;
d. gradul de acoperire;
13) Care este ordinea cresctoare a randamentului urmtoarelor
transmisii:
a. roi dinate cilindrice;
b. roi dinate conice;
c. roi dinate melcate;
14) Pasul danturii se definete ca distana dintre dou flancuri alturate
msurate pe:
a. cercul de divizare;
b. cercul exterior;
15) În relaia πd = pz, legtura dintre diametrul d i pasul p este dat de:
a. valoarea π;
b. numrul de dini;
15) Valorile coeficienilor de deplasare x
1
, x
2
se aleg din nomogramie în
funcie:
a. mrimea modulului;
b. mrimea diametrului roilor;
c. numrul de dini ai roilor;
16) În relaia forei normale necesare de calcul F
nc
= k ⋅ F
n
, k este:
a. un coeficient de siguran;
b. un factor de suprasarcin;
c. un coeficient de uniti de msur;
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

139
17) Roile dinate conice au diametrul de rostogolire msurat fa de
punctul O:
a. variabil;
18) În cazul roilor melcate, mrimile standardizate sunt:
a. q – coeficientul diametrelor;
b. m – modulul axial;
c. q i m;
19) În care dintre tipurile de angrenaje enumerate mai jos nu se pot
neglija forele de frecare:
a. cilindric;
b. conic;
c. melcat;


Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

140

13. TRANSMISII PRIN ROI DE FRICIUNE
13.1. Caracterizare. Rol funcional

Transmiterea micrii de la roata conductoare 1 la cea condus 2 se
realizeaz prin contact direct, prin intermediul forei de frecare, care apare pe
periferia roilor, ca urmare a apsrii reciproce a celor 2 arbori cu fora Q.
Condiia de funcionare : M
f 12
≥ M
t
(M
t
– momentul de torsiune ce trebuie
transmis, M
f
– momentul de frecare) sau

M
f 12
= k
a
M
t

unde k
a
= coeficientul de siguran la alunecare; ca valori recomandate
k
a
= 1,05…1,2.

Clasificarea roilor prin friciune:
- dup poziia arborilor - arbori paraleli (roi cilindrice)
- arbori perpendiculari (roi conice)
ω
2
ω
1
1 2
ω
1
ω
2
D
1
M
t
M
t2
D
2
Q
b

Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

141
- dup raportul de transmitere
2
1
i
ω
ω
= : - i = constant
- i = variabil (variatoare cu friciune)
Avantaje: construcie simpl; ieftin; funcionare linitit, fr zgomot i
vibraii; posibilitatea patinrii la suprasarcini.
Dezavantaje: exercitarea unor reaciuni mari în lagre; necesit dispozitive
suplimentare pentru fora de apsare; uzur rapid; randament relativ mic =
0,85…0,9; puteri relativ mici de transmis P < 20 kW; viteze periferice mici v< 10
m/s; i = variabil cu sarcina ca urmare a alunecrii.
Materiale: cu coeficient de frecare (µ) ridicat.
Cerine: rezisten mare la uzare ¬ cuplul de material este foarte important.
Exemplu:
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦ ↑ µ
piele/otel
el ferodou/ot ntã; ferodou/fo
ã fontã/font
ã cãlit/font otel
) ( cãlit otel cãlit/ otel


13.2. Roi cu friciune cilindrice


Pot fi: - cu periferia neted
- cu periferia canelat
Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

142
Vitezele periferice într-un punct
1
2
2
1 2
2
1
1 2 1
D
D
i
2
D
2
D
v v =
ω
ω
= ¬ ω = ω ¬ =
cand se neglijeaz alunecrile; dac nu se neglijeaz alunecrile ¬
1
2
2
1
D
D
i
ξ
ω
ω
= = ;
ξ = 1,02…1,04, factor de alunecare = f (cuplu material)

Elemente de calcul
- Diametrele roilor se aleg constructiv i anume :
D
1
= (5…12) d
1
, d
1
= diametrul arborelui roii 1; D
2
= i D
1

- Fora de apsare necesar meninerii în contact i a transmiterii momentului M
t1

;
t a 12 f
M k M = dar
2
D
M k
Q
2
D
Q M
1
t a 1
12 f
µ
= ¬ µ =
- Limea de contact a roilor – b :
Se definete încrcarea specific
a
q
b
Q
q ≤ = =100…150 N/mm pentru oel/oel
=40…70 N/mm pentru ferodou/font
2 1 a
t a
a
D q
M k
q Q b
/
/
µ
= = ¬ .
Se face o verificare la presiune hertzian de contact:
( ) ( )HB 5 0 3 0 duritate HB f p
R
1
R
1
E
b
Q
418 0
a
2 1
red M
, , ,
max
= − = ≤
|
|
.
|

\
|
+ = σ ,
HB fiind duritatea cea mai mic a acelor materiale; E
red
= modulul de elasticitate
redus

|
|
.
|

\
|
= υ υ
υ −
+
υ −
= Poisson lui ii coeficient
E
1
E
1
E
1
2 1
2
2
2
1
2
1
red
, ,

Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

143
13.3. Roi cu friciune conice

δ - unghiul dintre arborii roilor: δ = δ
1
+ δ
2

1
2
1 m
2 m
2
1
12
D
D
i
δ
δ
= =
ω
ω
=
sin
sin

din condiia vitezelor periferice egale într-un punct M
2
D
2
D
2 m
2
1 m
1
ω = ω

Pentru δ = π/2 ¬ i = ctg δ
1
O problem specific: Care roat trebuie apsat (cu sistem special – de
obicei arc –) pentru a avea situaia optim ?
La montaj:
2 n 2 n 2
1 n 1 n 1
P P Q
P P Q
δ µ + δ =
δ µ + δ =
cos sin
cos sin
=
δ µ + δ
δ µ + δ
= ¬
2 2
1 1
2
1
Q
Q
cos sin
cos sin

( )
( )
1
2
1
2 2
1 1

ϕ + δ
ϕ + δ
=
δ
ϕ
ϕ
+ δ
δ
ϕ
ϕ
+ δ
=
sin
sin
cos
cos
sin
sin
cos
cos
sin
sin

1
b
µP
n
P
n
Q
1
Arc 2
Arc 1

2
D
m2
D
m
1

ω
1
ω
2
δ
δ
1
Q
1
Q
2
M
Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

144
Deoarece δ
1
< δ
2
(ϕ = unghi de frecare) ¬ Q
1
< Q
2
; deci este bine s apsm
roata mic (va rezulta un arc mai mic) i roata mare s prezinte doar reaciune (ca
atare, arcul 2 nu va trebui).
Elemente de calcul
- Diametrele D
m1
, D
m2
; D
m1
≈ (5…10) d
1
, d
1
= diametrul arborelui 1
sau v = ω
1
D
m1
< v
a
= (5…7) m/s i rezult D
m1 ;
D
m2
= i D
m1
- Limea b – idem roile cilindrice :
a
n
q
b
F
q ≤ = unde F
n
se determin din
condiia de transmitere a momentului de torsiune M
f 12
= k
a
M
t1
;

1 m
1 t a
n
1 m
n 12 f
D
M k 2
F
2
D
F M
µ
= ¬ µ =
- Verificarea la presiune hertzian de contact – se aplic relaia lui Hertz pentru
conul mediu echivalent (înlocuitor R
1v
, R
2v
):
2
2 m
v 2
1
1 m
v 1
2
D
R
2
D
R
δ
=
δ
=
cos
;
cos

( )
2 1 adm
v 2 v 1
rad
n
max N
HB , HB f p
R
1
R
1
E
b
F
418 , 0 = ≤
|
|
.
|

\
|
+ = σ , HB
1
, HB
2
fiind duritile
suprafeelor celor dou roi;
R
1v
= D
1v
/2; R
2v
= D
2v
/2.

Bibliografie
1. Chisiu A. s.a. - Organe de maini. Edit.Did. si Pedag, Bucureti, 1978
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit. Tehnic, Bucureti ,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985.

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

145

14. Transmisii prin curele
14.1. Caracterizare. Rol funcional
Transmiterea fluxului de for de la arborele motor (1) la arborele condus se
face indirect, prin intermediul unui element flexibil (fig.14.1). Acesta poate fi curea
lat, trapezoidal, dinat, rotund.
Domenii de utilizare:
- puteri transmise P ≤ 2000 kW pentru curele late;
P≤ 1200 kW pentru curele trapezoidale
- viteze periferice v < 30 m/s pentru curele late;
v< 40 m/s pentru curele trapezoidale
- distane dintre axe a < 12 m pentru curele late;
a< 10 m pentru curele trapezoidale
- raparte de tranmsitere i ≤ 6 pentru curele late;
i ≤ 10 m pentru curele trapezoidale
h

h

h

d
b
b
ω
2
ω
1
a

1
2
TEF
Fig.14.1
TEF- transmisie cu element flexibil
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

146
Avantaje
- transmite la distane mari i poziii convenabile;
- funcionare relativ silenioas;
- amortizeaz ocurile i vibraiile;
- pre de cost sczut în comparaie cu roile dinate, lan;
- precizie de execuie relativ sczut.
Dezavantaje
- gabarit mare, comparativ cu roile dinate;
- i nu poate fi meninut constant pentru fore tangeniale variabile datorit
alunecrilor;
- produc încrcri suplimentare în lagre;
- durabilitate limitat; randament = 0,94…0,96.
Clasificare
- dup poziia relativ - cu axe paralele
- cu axe încruciate
- dup forma seciunii - late, trapezoidale, dinate, rotunde.

14.2. Transmisii prin curele late (TCL)

Materiale: În funcie de materialul din care sunt confecionate, se disting curele din
piele, textile esute (cauciucate sau necauciucate), materiale compuse (esute i
piele), band de oel etc.
b1) Elemente geometrice (fig.14.2)
Exemplu pentru arbori paraleli : - diametrele roilor: D
1
, D
2

- distana dintre axele 0
1
, 0
2
…a
- unghiurile de înfurare β
1
, β
2

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

147
- unghiul dintre ramurile curelei (γ)
β
1
= 180 - γ; β
2
= 180 + γ
În funcie de sensul vitezei unghiulare ω
1
(roata conductoare) se definete ramura
conductoare i ramura condus.
Geometric – lungimea curelei este :
2
D
2
D
2
a 2 L
2
2
1
1
β + β +
γ
= cos (β
1
, β
2
– în radiani)
dar
a 2
D D
2
1 2

=
γ
sin (cunoscut), 2
2
1
2
1
2
2
2
/ sin cos

γ
− ≈
γ
− =
γ
(descompunere
în serie) :
( )
( )! !
cos
n 2
x
1
2
x
1 x
n 2
n
2
⋅ − + − = )
Astfel, ( )
( )
a 4
D D
D D
2
a 2 L
2
1 2
2 1

+ +
π
+ ≈
a
Ramura conductoare

2

1

ω
1
/2
/2

O
1


O
2



ω
2
Ramura condus
Fig.14.2
D
1
D
2
A
B
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

148
Raportul de transmitere :
( )
1
2
2
1
D
1 D
i
ξ −
=
ω
ω
= ;
ξ = coeficient de patinare, ξ = (1…3)% = (1…3)
.
10
-2


b2) Forele din TCL
Se neglijeaz forele de inerie (fig.14.3). Pentru a transmite momente de
torsiune, cureaua trebuie întins iniial cu o for F
0
.
Cunoscând M
t1
(momentul de torsiune ce trebuie transmis), unghiurile de
înfurare, coeficientul de frecare µ i diametrele D
1
, D
2
, ne intereseaz F
0
.
F
frecare
= F
util
= 2M
t1
/D
1

Între F
1
i F
2
(forele din ramurile curelei în timpul funcionrii) se stabilete
relaia lui Euler (relaia firelor) : F
1
= F
2
e
µβ1
(cu β
1
în radiani)
Dar F
1
– F
2
= F
util
= F
u
(cunoscut)

1 l
A
F F
1 l
e
F F
1
u 2
1
1
u 1

=

=
µβ µβ
µβ
;
Dar, forele F
1
i F
2
provin din fora iniial F
0
(condiia de echilibru)

F
1
F
2
a
Ramura conductoare
ω
1

ω
2
Ramura condus
Fig.14.2
D
1
D
2
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

149
2
F F
F
2
D
F
2
D
F
2
D
F
2
D
F
2 1
0
1
2
1
1
1
0
1
0
+
= + = +
Deci :
1 e
1 e
F
2
1
F
1
1
n 0

+
=
µβ
µβ

b3) Tensiunile (efortuirle normale) din curea
- Tensiuni de întindere ca urmare a forelor F
1
i F
2
:
σ
1
= F
1
/A
c
= F
1
/(bh); σ
2
= F
2
/(bh)
unde A
c
este aria seciunii curelei A
c
= b h

dar F
1
> F
2
σ
1
> σ
2

- Tensiune de încovoiere ca urmare a îndoirii curelei în zona roilor – ecuaia
fibrei medii deformate.
EI
M 1
i
c
=
ρ

c
- raza de curbur, E – modulul de elasticitate la încovoiere, I
– momentul de inerie geometric, M
I
– momentul de încovoire)
pentru roata 1
1
1 i
i
i 1 i i
1
D
h
E
2
h
EW
W
EI
M
D
2
= σ
σ
= =
(W
I
= modulul de rezisten la încovoiere)
pentru roata 2, analog
1
2 i
D
h
E = σ , cum D
1
< D
2
σ
i1
> σ
i2

- Tensiuni de traciune ca urmare a forei centrifuge.
Fie un unghi elementar dα din zona de înfurare.
Fora centrifug a masei elementare este:

α ρ = ρ = ρ = d
2
D
A dl A dV dm
c c

F
0
F
0
A
c
b
h

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

150
unde:ρ - densitatea
materialului curelei;
A
c
– aria seciunii curelei.
dm
2
D
dF
2
c
ω =
(dF
c
– fora centrifug a masei
elementare).

În seciunea curelei,
corespunztor zonelor MN i PQ, efectele forei dF
c
sunt fore de traciune ∆F
c
i
fore radiale preluate de roat. Unghiul elementar dα este mic, astfel c funcia
sinus a acestui unghi se poate aproxima unghiul, exprimat în radiani:
2
2
2
c
c
2
c
c
c
c
tc
c c
c
v
4
D
d A
d
2
D
A
2
D
A d
dF
A
F
d
dF
2
d
sin /
2
dF
F
ρ = ρω
α
α ρ ω
=
α
=

= σ
α

α
= ∆

unde
2
D
v ω = = viteza curelei.
Deci, în orice seciune a curelei exist tensiuni de întindere determinate de
forele centrifuge din zonele de curbur.
Efortul total (tensiunea maxim) din curea:
- reprezentm tensiunile din ramurile curelei :
- σ
tc
= constant pe toat lungimea curelei σ
tc
= ρv
2
-
σ
1
i σ
2
- σ
i1
, σ
i2
(numai în zonele unde cureaua este încovoiat = zonele roilor)
M
N
Q
P
dF
c

∆F
c
dF
c
/2
ω
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

151

La intrarea pe roata mic, apare tensiunea maxim:

1 c
1 2
1 i 1 tc t
D
h
E
A
F
v + + ρ = σ + σ + σ = σ
max

La intrarea pe roata mare, apare tensiunea minim:

c
2 2
t
A
F
v + ρ = σ
min

[ ]
max t min t t
,σ σ ∈ σ ; ca urmare a variaiei tensiunilor din curea, apare oboseala
curelei.
Deoarece tensiunile difer pe roat, vom întâlni alunecri diferite i ca atare
alunecri elastice, pot apare patinri “funcionale”.
b4) Metodica de calcul
Se dau : P
1
(puterea), turaia n
1
sau viteza unghiular ω
1 ,
raportul de transmitere i
i, eventual, distana dintre axe a.
Se cer : dimensiunile curelei (b,h,L), dimensiunile roilor.
Se alege materialul raportul
na
1
40
1
30
1
D
h
σ ≈ ; (rezistena util admisibil)

i1
ω
1

i2

tmin

2

tmax

1
ω
2

tc
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

152
Din condiia transmiterii forei utile
3
1
1
1 na
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1 1 1 1 t
c
u
u
n
P
k D
D
D
b
D
D
h
D
30
h
P 2
b D
D
h
D
30
n
P 2
hb D
P 2
hb
D M 2
A
F
= σ ≤


π
=
=


π
=
ω
= = = σ
/ /

k fiind constant, funcie de (
na
1 1
D
b
D
h
σ , , alese)
- Diametrele roilor D
1
→ D
1 STAS
D
2
= iD
1 STAS
→ d
2 STAS
L pentru a ales sau
impus;
dac L este standardizat → L
STAS
i se recalculeaz distana dintre axe a sau se alege
un sistem de întindere a curelei.
- Seciunea curelei ;
STAS 1
1
D
D
h
h

= dar
c na
c
u
u
A
A
F
σ ≤ = σ i apoi b = A
c
/h.
-Verificarea curelei
7 6 c
c
rupere
at 1 i tc 1 t
=
σ
= σ ≤ σ + σ + σ = σ ;
max
(coeficient de siguran la
rupere)
frecvena de încovoiere
1
a
s 15 5 f
L
x v
f

= ≤

=
unde x – numrul roilor peste care trece cureaua.




Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

153
- Fora exercitat de curea asupra arborilor

γ + + = cos
2 1
2
2
2
1
F F 2 F F Ra



14.3. Transmisii prin curele trapezoidale

În figura 14.3 sunt prezentate moduri de aezare a curelelor trapezoidale în
canalul lor i caracteristicile dimensionale ale curelelor.

D
p
= diametrul primitiv (similar curelelor late – fig.14.1)
L
p
= limea primitiv a curelei trapezoidale (în seciunea care nu sufer
deformaii de încovoiere)
Seciunea curelei trapezoidale este standardizat:
- curele clasice (7 tipuri) STAS 1164 : Y, Z, A, B, C, D, E
R
a
F
1
F
1
F
2
F
2
Fibre de
rezisten
h

l
p
l
α=40
o
Bine Ru Foarte ru Seciunea
curelei
Fig.14.3
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

154
- curele înguste (5 tipuri) STAS 7192-65 : 16X15; SP2; SPA; SPB; SPC

Consideraii teoretice
Ca urmare a formei trapezoidale a seciunii curelei, intervine efectul de pan,
care contribuie la creterea frecrii i implicit la creterea portanei.
Pentru o for de întindere dat F
F F
2
F
F
2
F
F
frecare n
µ µ =
α
µ =
α
= '
sin sin


deci transmite mai mult ca la curele late :
(µ’ ≈ 3…4µ)
Pentru evitarea înepenirii curelei în
canalul roii α
min
>
frecare
; α
min
= 34
o
(
frecare
= unghi de frecare)
Se pot aplica concluziile de la curelele
late i se pot face urmtoarele observaii :

O
1
O
2
D
p1
D
p2
β
2
β
1
F
F
n
/2
F
n
/2
α
F/2
F/2
α/2
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

155
1 p
c
n 2 1
2 1
D
M 2
F F F
l F F
= = −
=
µβ

dar 1
l
1 l


β µ
β µ
'
'
deoarece
n 1
F F ≈ µ µ ' i ; ,
n 2
F 1 0 F =
( )
n 2 1 0
F 55 0 2 F F F , / ≈ + =
Metodica de calcul a curelelor trapezoidale
Se cunosc : P
1
, n
1

1
), i
Alegerea curelei se face pe baza curbelor de oboseal deduse experimental
(nomograme): - nomograme pentru curele clasice
- nomograme pentru curele înguste
Cunoscand turaia n
1
i puterea ce trebuie transmis, din nomogram rezult
profilul curelei (SPZ, SPA sau Y, Z, A, B, …).
Exemplu : Nomogram pentru curele trapezoidale înguste.
Din nomogram se alege i intervalul în care se gsete Dp
1
(diametrul
primitiv al roii mici).

D
p1
=63…180
SPB
SPA
SPZ
n [rot/min]
2 10
100
200
P [kW]
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

156
- Din STAS 1162 se alege D
p1
, apoi D
p2
= i D
p1
→ D
p2 STAS

- Se alege distana axial dac nu este impus
( ) ( )
2 p 1 p 2 p 1 p
D D 2 a D D 7 0 + ≤ ≤ + ,
- Se calculeaz lungimea primitiv a curelei L
p
→ Lp
STAS
→ se recalculeaz a sau
se iau msuri de întindere a curelei
- Viteza curelei v = πD
p1
h
1
/60 ≤ 30 m/s curele trapezoidale clasice
40 m/s curele trapezoidale înguste
- Se determin numrul de curele :
- preliminar ;
0 L
f 1
0
P C C
C P
z
β
=
P
1
– puterea de transmis
P
0
– puterea ce o poate transmite o curea (se alege din STAS – funcie de n
1
);
C
f
– coeficient de funcionare = funcie de maina motoare i de maina de
lucru;
C
β
= coeficient al unghiului de înfurare;
C
L
= coeficient al lungimii curelei;
z= z
0
/C
z
; C
z
= coeficient al numrului de curele.
- Verificri durabilitate – nomograme speciale
frecvena îndoirilor 40 f
L
xv
f
a
p
≈ ≤ = îndoiri/secund, x =
numrul roilor de curea;
- Fora transmis arborelui

a
D D
sin cu cos F F F F R
p p
2 2
2
1 2
2 1
2
2
2
1

=
γ
γ + + =


Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

157
Bibliografie
1. Chiiu A. .a.- Organe de maini. Edit.Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1978.
2.Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol
III, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Roata de întindere a unei transmisii cu element flexibil se monteaz pe:
a. ramura condus;
b. ramura conductoare;
c. nu are importan pe care ramur.
2) Cureaua unei transmisii cu element flexibil se rupe datorit:
a. oboselii
b. încovoierii
c. întinderii
3) Pentru care dintre urmtoarele tipuri de curele transmiterea fluxului de
for se realizeaz prin feele laterale ale ei:
a. trapezoidal;
b. lat;
4) Alegerea curelei trapezoidale se face în funcie de:
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

158
a. putere i turaie;
b. moment de torsiune i turaie;
5) Pentru evitarea cderii curelei late de pe roat, aceasta din urm se
execut:
a. uor conic;
b. uor în V;
c. cu un bombament;
d. dreapt i mai lat decât cureaua.


Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

159

15.TRANSMISII PRIN LAN
15.1. Caracterizare. Rol funcional


Transmisiile prin lanuri sunt larg utilizate în construcia de maini
prezentând, comparativ cu alte tipuri de transmisii, o serie de avantaje: încrcare
redus pe arbori; randament relativ ridicat
r
= 0,86…0,98; gabarit redus;
funcioneaz i în condiii de exploatare grele (praf, temperatur, umiditate)
Ca dezavantaje putem enumera: vibraii i zgomot; montaj precis; viteze
relativ mici v < 20 m/s.
Performane : P< 4000 kW; ω < 500 rad/s; a ≤ 8 m.

Clasificarea lanurilor STAS 2577
- lanuri de transmisie
- cu eclise i boluri
- cu buce
- cu buce, eclise i boluri
- lanuri pentru variator
- lanuri de transmis
a
f

ω
1
ω
2
lan
Roat conductoare Roat condus
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

160
15.2. Elemente geometrice
- pasul (p)
- numrul de dini ai roilor (z
1
, z
2
)
- profilul dinilor
- distana dintre axe (a)
- lungimea i limea lanului i razele cercurilor caracteristice.



*) Numerele de dini ai roii mici z
1
se aleg cat mai mare posibil, pentru a mri
durabilitatea;
de exemplu : z
1
= 30…27 pentru lan cu buce i role pentru i =1…2
35…32 pentru lan cu buce i role pentru i = 1…2
z
2
= i z
1
( i = raportul de transmitere, dat sau ales).
**) Lungimea lanului se determin la fel cum s-a calculat lungimea curelei :
( )
a 4
Dd Dd
2
Dd Dd
a 2 p z
360
360 180
p z
360
180
2
a 2 L
2
1 2 2 1
2 1

+
+
π + ≈
γ +
+
γ −
+
γ
= cos

p p
Eclise
exterioare
Eclise
interioare
Bol


Rol


Buc

Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

161

π

π
= = = = =
z
p
z
p
z
180
p
D
2
180
2
p
2
D
R OA
d
d
d
sin sin sin

(aproximând sin x ≈ x, x în radiani)
a
p
2
z z
p
2
z z
a 2 L
2
2
1 2 2 1

π

+
+
+ ≈

sau în numrul de zale

a
p
2
z z
2
z z
p
a 2
p L W
2
1 2 2 1

π

+
+
+ = = /
Se poate demonstra c raportul de
transmitere
2
1
i
ω
ω
= nu este riguros constant pe lungimea unui pas (p).

15.3. Forele din lan

Forele din lan sunt similare celor de la curele – cu excepia faptului c
lanul nu este solicitat la încovoiere la trecerea peste roi (fiind format din elemente
articulate), în schimb, apar fore dinamice cauzate de acceleraiile lanului.

a
D
p1
D
p2
2α=360
o
/z
O
p
A B
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

162


; F F F F
; F F F F F ;
Dd
M
F
d g c
d c g u
t
u
2 2
1 1
1
1
2
± + =
± + + = =

unde: F
g
– fora datorat greutii proprii a lanului
F
g
≈ k
g
qa (k
g
– coeficient al poziiei lanului);
k
g
= 6 pentru transmisii orizontale, k
g
= 1 pentru transmisii verticale);
q – greutatea lanului pe metru liniar; [N/m];
F
c
– fora de traciune ca urmare a forei centrifuge:
g
qv
F
2
c
= (v – viteza lanului; g – acceleraia gravitaional);
F
d1
, F
d2
-fore dinamice ca urmare a acceleraiilor lanului (radiale i
longitudinale).

15.4 Calculul transmisiei prin lan
Se face la urmtoarele condiii de rezisten care determin durabilitatea i
portana:
- rezistena la uzare a elementelor articulaiilor (boluri i buce)
- rupere la oboseal a elementelor zalelor (eclise i boluri)
- rezistena la oc (oboseal) a rolelor (bucelor).
Ramura conductoare

Ramura condus
F
u
F
2
F
1
D
p1
ω
1
ω
2
D
p2
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

163
*) Alegerea lanului – cu ajutorul unei transmisii de referin (z
01
= 19; i
0
= 3;
α
0
= 40 p; w= 100 zale; 2 arbori paraleli; h
0
= 15ooo ore de funcionare,
alungirea ca urmare a uzrii este 3%) diagrame ale puterii limit admisibil (P
D
).
Puterea limit (puterea de diagrame) P
D
= P
n
/C
p
[ kW ], unde P
n
este puterea
nominal ce trebuie transmis [ kW ] i
C
p
– factor de încrcare = f(z
1
, i).
Din diagrama P
D
= f(n
1
) tipul de lan, de
exemplu, lan cu role 8A. Din STAS 5174,
de exemplu , celelalte elemente
geometrice ale lanului (p, geometria rolelor,
bolului, eclise etc.).
**) Verificarea lanului
- Verificarea la uzare se apreciaz prin presiunea de contact dintre buc i bol.

⋅ = ≤
+ +
= =
ca f rs u ca
g c u
a
ef c
p c c c p
d ja
F F F
jA
F
p
3 1
1

unde : j = numrul de randuri ale lanului multiplu;
a
1
= lungimea bucei; d
3
= diametrul bolului; c
u
= coeficient de ungere;
c
rf
= coeficient al regimului de solicitare;
c
f
= coeficient al drumului de frecare;
p
*
ca
= presiunea de contact de referin admisibil = f(v,z
1
).
Exemplu: p
*
ca
= 32 MPa pentru v ≥ 0,1 m/s i z
1
= 20
- Verificarea la rupere la oboseal
- static 7
F
s
c
1
r
st
≥ = unde s
r
= sarcina de rupere dat în STAS 5174
- variabil ( )
1 av
1 s
r
v
z , p f c
F c
s
c = ≥ = ;
c
s
= coeficient de suprasarcin = f(maina motoare i maina de lucru)
Lan cu role 8A
n
1
P
D
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

164
- Rezistena la oc (spargere) a rolelor (bucelor) se asigur prin limitarea turaiei
roii mici i a frecvenei angrenrii n
1
< n
1 max
= f (tip lan)
- Apsarea lanului pe arbori - R = k
p
Fn – mult mai mic decat la curele;
k
p
= 1,15 – transmitere orizontal
1,05 – transmitere vertical = coeficient de poziie a lanului.

Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol
II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Horovitz B. .a. – Transmisii i variatoare prin curele i lanuri,
Edit.Tehnic, Bucureti, 1970;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Alegerea tipului de lan se face în funcie de:
a. putere i turaie;
b. putere i numr de dini;
c. putere i diametrul roii;
2) În relaia forei datorat greutii proprii a lanului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a, Kg este:
a. coeficient de siguran;
b. coeficient al poziiei lanului;
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

165
3) În relaia forei datorat greutii proprii a lanului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a, q este:
a. greutatea pe metru liniar;
b. încrcarea specific.

























Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

165

16. VARIATOARE DE TURAIE (VT)
16.1. Elemente cinematice i geometrice

Variatoarele sunt transmisii mecanice care au proprietatea de a regal
continuu raportul de transmitere într-un interval dat.
Clasificarea variatoarelor se poate face:
- în funcie de transmisia de referin:
- cu contact direct – roi de friciune(cu variaie în trepte sau
continu)
- cu contact indirect – element flexibil (curele, lanuri speciale,
benzi cu sabot)
La orice variator exist - element conductor (1)
- element condus (2)
- sistem de reglare a turaiei (SRT)
La variator se definete în afara raportului de transmitere i
x
= ω
1
/ ω
2x
i
gama de reglare G
r

15 2 G ; G
r
min 2
max 2
r
= =
ω
ω
.
În VT exist alunecri specifice a
s
= (1…3)% randamente de ordinul
η = 0,85…0,92.
Puterile maxime transmise de un VT sunt P
max
≤ 16…20 kW.
La orice variator trebuie cunoscut raportul P
1 max
/P
1 min
(P
1
fiind puterea la
arborele de intrare).

16.2. Scheme de variatoare

Variator cu contact direct: contactul teoretic liniar al acestor variatoare,
în raport cu cel punctiform, prezint dezavantajul unor alunecri geometrice
VT
ω
1

ω
2x

Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

166
importante, cu consecine defavorabile asupra durabilitii la uzur. Acest
dezavantaj este compensat doar, parial, prin creterea capacitii de transmitere.
a) Variator frontal cu roi cilindrice.
Roata 1 are form de tor pentru a reduce alunecrile i uzurai se poate
deplasa axial pe arborele su; roata 2 este fixat axial pe arbore.
Din condiia V
1M
=V
2M
(vitezele pe cele 2
roi)
ω
1
r
1
= ω
2x
r
2x

1
x 2
x 2
1
x
r
r
i =
ω
ω
= i
min 2
max 2
max 2 1 1
min 2 1 1
min 2
max 2
r
r
r
r / r
r / r
G =
ω
ω
=
ω
ω
=

b) Variator direct cu conuri.

x 1
x 2
x 2
1
x
x 2 x 2 x 1 1 M 2 M 1
r
r
i
r r V V
=
ω
ω
=
ω = ω =

min 1 min 2
max 1 max 2
min 2
max 2
r
r r
r r
G =
ω
ω
=








r
1
1
ω
1
2
r
2x
ω
2x
r
1
ω
1x
ω
2x
r
1
x

1 2
r
2
x

M
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

167
c) Variator direct cu bile. d) Variator cu roi toroidale.


Variator cu contact direct: contactul între elemental motor i cel condus
este realizat prin intermediul unui element flexibil (curea, lan, etc.).
a) Variator indirect cu conuri: are doi tamburi tronconici, cu axele i
generatoarele paralele, peste care se înfoar cureaua (lat, trapezoidal, banda
metalic), tensionat permanent cu o rol de întindere sau prin deplasarea unui
tambur. Raportul de transmitere se modific prin translatarea curelei cu ajutorul
unei furci.

min 1
max 1
min 2
max 2
min 2
max 2
r
x 2
1
x
D
D
D
D
G ; i ⋅ =
ω
ω
=
ω
ω
=




b) Variator cu curele tip “mono”: discurile roii 1 sunt fixe pe arbore, iar
discurile roii 2 (2.1 i 2.2) se pot deplasa pe arborele su. Prin tensionarea
curelei se modific distana dintre axe i se modific diametrul de contact pe
roata 2.

min 2
max 2
min 2
max 2
r
x 2
1
x
D
D
G ; i =
ω
ω
=
ω
ω
=
r
2
x

r
1
x

bile
colivie
ω
1
x
ω
2x
ω
1x
r
2
x

r
1
x

ω
2x
D
1
x

D
2
x

ω
1
ω
2x
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

168

c) Variator cu curele tip “duo”: ambele roi au diametre reglabile în opoziie
prin deplasare în diagonal
(exemplul din schi) sau
simetric, deci se modific
poziia relativ a discurilor
pentru ambele roi (1.1, 1.2 i
2.1 , 2.2). Roile 1.1 i 2.1 sunt
fixate axial, iar 1.2 i 2.2 se pot
deplasa axial pe arborii
respectivi.




16.3. Funcionarea variatoarelor

Funcie de necesitile de lucru ale mainii de lucru, variatoarele pot
funciona :
a) la moment de torsiune constant : M
t2
= constant;
b) la putere constant P
2
= constant;
c) la momente i puteri variabile.
Întotdeauna variatorul are ω
2x
(variabil) i ω
1
= constant. Se consider
randamentul η
x
≈ constant cu turaia ω
2x.
Pentru orice variator intereseaz P
1max
,
raportul P
1max
/P
1min
(pentru alegerea corect a motorului de antrenare) i fora
util maxim (pentru dimensionarea sau verificarea elementelor intermediare:
curele, bile, role) F
n max

a) Funcionarea la M
t2
= constant;
x 2
1
x
i
ω
ω
= = variabil.
ω
2x
Sistem de
reglare
2.1 2.2
1.2 1.1
ω
1
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

169
Din
x 2
1
x 2
2 t 1 t
1 1 t
x 2 2 t
1
2
k M M
M
M
P
P
ω =
ω
ω
=
ω
ω
= = η

η
ω
=
η
=
x 2 2 t 2
1
M P
P

min min 2 2 t min 1
max
1
2 1
2 t max 2 2 t max 1
i k M P
i k M M P
= ω =
=
ω
ω ω
= ω =

;
D
M 2
F ; G
i
i
P
P
min 2
2 t
max n r
min
max
min 1
max 1
= = =

D
2 min
= diametrul minim al roii conduse.
b) P
2
= constant; din ≈
η
= = η
2
1
1
2
P
P
P
P
constant P
1 max
/P
1 min
≈ 1
min 2
max
1
2
1 min 2 min 2
1 2
min 2
max 2 t
max n
2
2 t
n
D
i P 2
D
P 2
D
M 2
F
D
M 2
F ⋅
ω
=
ω ⋅ ω
ω
= = =
c) P
2
= constant; M
t2
≠ constant; pentru determinarea P
1 max
,
min 1
max 1
P
P
i F
n max

trebuiesc cunoscute P
2 max
, M
t2 max
, P
2 min
, i M
t2 min
.

Bibliografie
1. Chiiu A. .a.- Organe de maini. Edit.Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1978
2. Rdulescu Gh. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol III, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;


?? Intrebri recapitulative
1) Gama de reglare a variatoarelor cu roi este:
M
t1
ω
2x
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

170
a.
min
max
ω
ω
=
r
G ;
b.
1
2
r
G
ω
ω
= ;
2. Gama de reglare a variatoarelor este:
a. o caracteristic geometric;
b. o caracteristic cinematic;
c. un indicator de performan;
3. Variatoarele au turaie de funcionare:
a. ω
1
= ct; ω
2 t
≠ ct;
b. ω
1
≠ ct; ω
2 t
= ct;
4. Pentru alegerea motorului de acionare a unui variator intereseaz raportul
(1 – r – conductoare; 2 – r – condus):
a. P
1 max
/ P
1 min
;
b. P
2 max
/ P
2 min
;
c. P
1max
/ P
2 max
;
d. P
1 min
/ P
2 max
.
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
171


V. ORGANE PENTRU CONDUCEREA I ÎNCHIDEREA
CIRCULAIEI FLUIDELOR
17.1. Conducte
17.1.1. Definire. Pri componente

Prin conduct se înelege un ansamblu de elemente montate pe un traseu
determinat, separând un spaiu închis, prin care se transport materiale în stare
fluid sau fluidizat (soluii sau corpuri solide aflate în suspensie).
De regul, fluidul transportat umple întreaga seciune transversal a
conductei. Când fluidul umple numai parial aceast seciune, conducta se
numete canal.
Prile componente.

1. tubulatur (elementul principal)
2. flane
3. piese fasonate (ramificaii)
Pomp
6
1
2 4
3
4
6
1
5
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
172
4. armturi
5. compensator de dilatri
6. supori (dispozitive de rezemare)
Forma constructiv, dimensiunile i materialul conductelor depind de
proprietile fizico-chimice ale materialelor transportate, presiune, temperatur
i debit.
Dimensiunea caracteristic a conductei i elementelor sale este diametrul
nominal care corespunde cu seciunea de trecere, fiind STAS 2099 (D =1…2000
mm). De asemenea sunt standardizate presiunile nominale (p
n)
, presiuni de
regim i presiuni de încercare ( STAS 2250 ).
p
regim
= p
n
pentru t < 120
o
C
< p
n
pentru t ≥ 120
o
C
p
încercare
= 1,5 p
n
pentru p
n
< 200 at
1,25 p
n
pentru p
n
> 200 at

17.1.2. Materialul conductelor

Materialul conductelor depinde de diametrul conductei, presiune,
temperatur i natura inelului transportat, în special sub aspectul coroziunii.
Materiale metalice :
- feroase: fier pur (garnituri), OL, OLC, OT, aliat, OLT, Fc, Fm, Fgn.
- neferoase: Cu, alam, Bz cu Sn, Pb.
Materiale nemetalice :
- anorganice : gresie antiacid, sticl i porelan, azbest (garnituri), clingherit
(garnituri), emailuri.
- organice : policlorura de …(PCV), textalitul, cauciuc în plci, polietilena,
teflon, lacuri organice.

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
173
17.1.3. Elemente constructive

1. Tubulatura
Seciunea transversal a conductei poate avea teoretic orice form, dar în
majoritatea cazurilor este circular (inelar), deoarece asigur aria maxim la
acelai perimetru.
Tuburile cu seciune inelar care au lungimea mult mai mare decât
diametrul se numesc evi.
Asamblarea conductelor se face inând seama de materialul elementelor
de îmbinat, condiii de funcionare, de montaj, de siguran în exploatare i de
aspectele economice.
Asamblrile pot fi: 1. nedemontabile, 2.demontabile
1. Asamblri nedemontabile
a) prin sudare – se aplic la evi din oel. Se evit sudura atunci când
produsul transportat corodeaz materialul de aport al sudurii, când se cere o
demontare frecvent sau când se afl într-o zon cu pericol de incendiu sau
explozie de la lucrul cu flacr sau scânteie.




b) asamblare cu muf – una din poriunile de conduct este prevzut cu
muf, în care intr captul celeilalte poriuni. Permit mici devieri de la
coaxialitate la montaj.






2 3 1 4
1 – muf
2 – umplutur de etanare
3 – rondel
4 - conduct
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
174
c) asamblri prin lipire i încleiere
Se aplic rar la tuburile de oel. La tuburile din PVC se recomand utilizarea
manonului intermediar.





2. Asamblri demontabile
a) Asamblri cu presetup





Pentru asigurarea etaneitii, umplutura moale se preseaz cu lunetele 2
filetate, sau prevzute cu flane i strânse cu uruburi de flanele montate.
Se utilizeaz pentru presiuni mici p < 16 bari (at)
Se utilizeaz, în special, pentru tuburi din materiale neelastice (font,
sticl).
Prezint avantajul unor mici devieri coaxiale i chiar mici deplasri
axiale.
b) Asamblri filetate – pentru conducte de joas presiune (p ≤ 6 at) pentru
ap, abur, aer comprimat, acolo unde îmbinarea sudat e dificil sau
neadmisibil. Etanarea se asigur prin înfurarea filetului cu câli de in
(cânep) uni cu past de minium de plumb. Pentru temperaturi mari se
utilizeaz azbestul.
c) Asamblri cu flane – este cea mai rspândit form de asamblare (dei
consumurile de material i de manoper sunt mai ridicate), deoarece e sigur în
1

2

3
1 2
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
175
exploatare, comod la montaj). În STAS 1155 se d clasificarea general a
flanelor din oel.

F
s
– fora de strângere a flanelor cu uruburile
3. Piesele fasonate
Sunt elemente de conducte care au rolul :
- de a lega evi cu acelai diametru sau diametre diferite
- de a schimba direcia traseului conductei
- de a ramifica o conduct special, sau a închide un capt sau orificiu al
acesteia.
Forma constructiv = f(rol funcional, material, proces tehnologic, dimensiune
nominal).







4. Compensatoarele de dilatare
Sunt elemente de conduct care, prin forma lor constructiv, pot prelua
deformaiile mari ale conductelor produse de variaiile de temperatur
Tub de
legtur
Cot de racordare la
90
o
Ramificaie
simpl
Ramificaie
dubl
D
F
s
D
F
s
Flane plate
sudate
Flane cu gât
pentru sudare
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
176
- fluid
- anotimp – fr a crea în pereii conductei tensiuni periculoase i fr a
periclita etaneitatea.
Dup principiul de funcionare i forma constructiv:
a) compensatoare cu evi îndoite
b) lentriculare
c) cu presetup

a) Compensatoare cu evi îndoite







Avantaje - capacitate mare de compensare ( < 400 mm)
- încrcri mici ale reazemelor
- uurin de execuie
Dezavantaje - gabarit relativ mare
- rezistene hidraulice mari
- apariia fenomenelor de oboseal în materialul compensatorului
b) Compensatoare lenticulare – funcioneaz pe baza ncovoierii elastice a
plcilor plane sau pe dilatarea ondulatorie a prilor compensatorului.
Avantaje: capacitatea i uurina manevrrii
Dezavantaje: reaciuni mari în reazeme, capacitate mic de compensare (5 – 10
mm pentru o cut i max 80)
evi îndoite
D ≤ 250 mm
evi cu cute din oel
D > 250 mm
evi ondulate evi în form de
cerc
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
177

Materiale: oel, Cu, Al
c) Compensatoare cu presetup – cel mai simplu – funcioneaz prin
posibilitatea de deplasare axial a conductelor. Funcionarea este aceeai cu a
îmbinrilor cu presetup.
Sunt indicate pentru conducte din materiale puin elastice (font, sticl,
ceramic).
Presiunea maxim 16 at i D < 150 mm
Capacitatea mare de compensare > 300 mm
Dezavantaje – eforturi axiale mari transmise reazemelor
Mrimea dilataiei liniare cauzat de variaia ∆t
o
a temperaturilor este :
∆l = α l ∆t
unde : l = lungimea iniial a poriunii de conduct ce revine compensatorului
∆l – dilataia liniar
α - coeficient de dilatare termic liniar
Dac extremitile poriunii de conduct nu au posibilitatea de deplasare liber,
în pereii conductei iau natere tensiuni σ
t
:
t E
l
t l
E
l
l
E E
t
∆ α =
∆ α
=

⋅ = ε ⋅ = σ
Reaciunea introdus de aceste tensiuni în reazemele capetelor conductei (R)
t A E A R
c c
t
∆ α = ⋅ σ = unde A
c
- aria net a seciunii conductei
Lenticulare cu o und
- în special pentru
conducte care lucreaz
în vacuum sau la
presiuni sub 6 at i D>
(100…150) mm

Lenticulare cu 2
unde
Lenticulare tip
burduf
- se execut prin
sudur din 2
discuri de tabl

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
178
Pentru un compensator dat, se poate determina diferena maxim de
temperatur ∆t

E
t
t
a
α
σ
= ∆
max
σ
t
a
- tensiunea admisibil din reazem

17.1.4. Elemente de calculul tubulaturii

Calculul tubulaturii are 3 aspecte a) calculul hidraulic
b) calculul eonomic
c) calculul de rezisten
a) Calculul hidraulic – prin care se stabilete legtura dintre caracteristicile de
transport ale fluidului (debit, vitez, presiune, temperatur) i caracteristicile
constructive ale conductei (seciune, lungime, traseu).
- diametrul interior al tubulaturii d
i
– din condiia de debit
v
Q 4
v
G 4
d vd
4
Q G
i
2
i
π
=
πγ
= ¬ γ
π
= γ =
unde : G – debitul gravimetric al fluidului (N/s)
Q – debitul volumetric al fluidului (m
3
/s)
γ - greutatea specific a fluidului (N/m
3
)
v – viteza medie recomandat a fluidului (m/s)
v = f (materialul fluidului i scop transport)
v = 0,6…5 m/s pentru ap
5…30 pentru abur
10…30 pentru aer
b) Calculul economic
Costul unei conducte C = C
1
+ C
2

C
1
– costul materialului i al întreinerii
C
2
– costul pierderilor de energie de transport în timpul exploatrii
Calculul economic const în determinarea diametrului optim (d
I

optim
) C= minim
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
179
1 m
a
2
i 1 m
a
i
i 1 m i 1 a 1
a L
p
d
2
a L
2
pd
d a L s d P C ⋅ γ ⋅ ⋅
σ

π
= γ ⋅
σ
⋅ π ≈ ⋅ γ ⋅ ⋅ ⋅ π = =
P = greutatea materialului conductei
d
i
– diametrul interior al conductei
a
1
= costul unitar al materialului i întreinerii
= =
a
i
2
pd
s
σ
grosimea pereilor → din ecuaia Laplace (tensiunile din
pereii vaselor sub presiune)
γ
m
= greutatea specific a materialului conductei
L = lungimea conductei
p= presiunea din conduct (presiune nominal - presiune hidrodinamic)
σ
a
= rezistena admisibil a materialului conductei
C
2
= ?
C
2
= W
.
a
2

a
2
- costul unitar al energiei;
W = energia cinetic a materialului transportat;
= λ
γ
= = t
d
L
g 2
v
Q t Qp W
i
2
p
5
i
3
2
i
2
2
i
d
t L Q
g
8
t
d
L
d
4
Q
g 2
Q
⋅ ⋅ γλ

⋅ π
= ⋅ ⋅ λ ⋅
|
|
|
|
.
|

\
|
π

γ

λ = coeficient de pierderi liniare
λ = f
2
(Re)
υ
=
i
e
vd
R (invariantul Reynolds)

2
i
2
i
d
4
Q
v v d
4
Q
π
= ¬ ⋅
π
=
2
5
i
3
2
a
d
t L Q
0826 0 C
⋅ ⋅ λ ⋅ γ ⋅
= ¬ ,
Deci :
2
5
i
3
1 m
a
2
i 2 1
a L t
d
Q
0826 0 a L
p
d
2
C C C ⋅ λ ⋅ ⋅ ⋅ γ ⋅ + ⋅ γ ⋅ ⋅
σ

π
= + = ,

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
180
d
i
= d
i
optim când
0
d
C
i
=


0 d a L t Q 0826 0 5 d a L
p
2
2
6
i 2
3
1 1 m
a
= ⋅ ⋅ λ ⋅ γ ⋅ − ⋅ ⋅ γ ⋅ ⋅
σ
π
¬

,
7
1
2 3
m
a
optim i
a
a
t Q
p
75 0 d ⋅ λ ⋅ ⋅ ⋅
γ
γ

σ
= ¬ ,
sau grafic


c)Calculul de rezisten
Conductele sunt expuse la solicitri complexe permanente sau accidentale,
provenite din presiunea interioar a fluidului 2 1
d
d
i
e
, ≤ = β tuburi cu perei subiri



- grosimea pereilor
a
at
i
C
p 2
pd
c s +
− σ ϕ
= + δ = (dedus din ecuaia Laplace la sudura vaselor
sub presiune)
C
a
= adaos = C
a1
+ C
a2
;
ϕ = coeficient de calitate a sudurii: dac conducta nu este sudat atunci ϕ = 1
p = presiunea interioar a fluidului – pentru conductele verticale sau înclinate se
adaug i presiunea hidrostatic.
d
e

d
i

d
i
C
2
C
C
1
d
i
optim

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
181
Calculul complex const din calculul la stabilitate pentru tuburile supuse i unei
presiuni exterioare.

17.2. Organe de închidere (armturile)
17.2.1. Caracterizare. Rol funcional

Armturile sunt dispozitive montate pe conducte, pe instalaii similare
(recipiente, cazane, rezervoare) sau pe pri de maini (motoare, compresoare,
maini-unelte) au rolul de a închide, controla sau dirija circulaia fluidelor, de a
regla unele caracteristici ale acestora (debit, nivel, vitez, presiune).
Dup rol - armturi de închidere
- armturi de dirijare
- armturi de reinere
- armturi de reglare
- armturi de siguran
- armturi de aerisire
Din punct de vedere constructive: element de acionare
organ de execuie a comenzii primite
Armturi de închidere



Cu ventil
(supap)
Cu sertar
(van)
Cu valv Cu cep
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
182
Condiii cerute la armturile de închidere :
- rezisten mecanic suficient
- asigurarea unei bune etaneiti
- rezisten la coroziune

17.2.2. Organele de închidere (robinetele) cu ventil

Forma i dimensiunile robinetelor din font i oel turnat sunt STAS 1357,
1519

Elemente de calcul
a) Calculul hidraulic
- Diametrul nominal al ventilului este acelai cu al conductei din care se face;
- Cursa ventilului (înlimea de ridicare) h
Din condiia de continuitate a fluidului :
4
D
D 4
D
h
v h D v D
4
n
1
2
n
1
2
n
≈ = ¬
⋅ ⋅ π =
π



6

5
4

3

2


1
1 – ventil
2 – tija ventilului
3 – cutie de etanare
4 – piuli fix
5 – roata de manevr
6 – piuli de fixare
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
183
Pentru a compensa pierderile
prin schimbarea direciei fluidului, h
rezultat se majoreaz.
Pentru robinete STAS, se
majoreaz cu 70%.
Diametrul camerei D
3
trebuie s
fie suficient de mare pentru a permite
trecerea fluidului pe lâng ventilul ridicat, fr strangulare:

( )
b 2 D D
D D D v D D
4
v D
4
n 2
2
2
2
n 3
2
2
2
3
2
n
+ ≈
+ = ¬ −
π
= ⋅
π

Pentru scurgerea uoar se aplic o majorare de 10%.
b) Calculul de rezisten
- Talerul ventilului
Fore - fora F
1
– produs de presiunea fluidului p = p
n
+p
h
pe faa activ a
talerului
( ) p b D
4
p D
4
F
2
1
2
m 1
+
π
=
π
=
- fora F
2
– reprezentând reaciunea
scaunului la apsarea talerului în scopul asigurrii
etaneitii.
( )
e m e
2
1
2
2 2
bp D p D D
4
F π = −
π
=
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= + =
Bz pentru
mm
N
30
font pentru
mm
N
0 13
cp a p
2
2
e
,

Fora total ce trebuie acionat asupra talerului: F = F
1
+ F
2

- Tija ventilului
- asupra ei acioneaz fora total F = F
1
+ F
2
h

D
n
b
D
1
D
2
D
3
F
b D
1
D
2
p
e
p

p
e
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
184

Sunt cazuri când forele F
1
i F
2
au
sensuri diferite. Se trateaz cazul cel
mai defavorabil –
F = F
1
+ F
2

Pentru realizarea forei F, dirijat în
lungul tijei, este necesar un moment
de rotire a tijei la roata de manevr,
având valoarea :
M
t
= M
t1
+M
t2
+M
t3

M
t3
= momentul de frecare
dintre capul tijei de form sferic cu raza ρ i taler.
15 0 1 0
Fd
3
1
M
Hertz
E
F
2 2 d
3
c 3 3 t
3
c
, ,
,
≈ µ
µ =

ρ ⋅
=

E – modulul de elasticitate al materialului urubului
Dac tija este solidar cu ventilul, frecarea are loc pe o suprafa inelar de
etanare

2
1
2
2
3
1
3
2
3 3 t
D D
D D
F
3
1
M


µ =
( )
( )
F
3
1
D D
4
D D F
12
p
2
D D
12
2
3
r
2 r rdrp 2 M M
2
1
2
2
3
1
3
2
3
1
3
2
2
D
2
D
2
D
2
D
3
f 3 t
2
1
2
1
µ =

π

µ
π
=


µ
í
π
=
í
µ π = ⋅ µ ⋅ π = =
D
1
= 0 ¬ cazul în care tija este direct pe taler.
M
t2
– momentul de frecare al tijei în cutia de etanare
l
f

d
c
d
t2
d
1
Etanare
Lunet
h

M
t
M
t3
M
t2
M
t1
F
d
c
ρ
F
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
185

( )
( )
H t
x
n
x
f
t
g t 2 2 t
p h d
2
d
F
2
d
F
2
d
p h d M
π µ = µ =
⋅ π µ =

de regul p
g
= 0,4 p
e
→ presiunea medie dintre garnituri i tij
Presiunea de etanare obinut prin strângerea lunetei ( )
m e
p 3 25 1 p , ≈
µ
2
= coeficient frecare 0,06…0,1
M
t1
= momentul de frecare ca urmare a înurubrii tijei în piuli
( ) ' ϕ + α = =
2
2 2
1 t
tg
2
d
F
2
d
H M
d
2
– diametrul mediu al filetului în zona filetat a tijei.
Cunoscând fora total i momentele de torsiune, tija se predimensioneaz
la solicitare compus (traciune i torsiune) i se verific din flambaj (lungimea
la flambaj l
f
– fiind de la captul tijei i mijlocul înlimii piuliei).

A
i
i
50 42 OL 90
37 L 0 pentru 150
i
l
0
f min
min
min
;
,
=
¦
¹
¦
´
¦
= λ = λ pentru flambaj elastic
pentru flambajul plastic avem : 3 c c b a
a
f
f 0
=
σ
σ
= ¬ λ − = σ λ λ ' ' ;
Roata de manevr – se determin diametrul D
r
– din condiia de transmitere a
momentului M
t
.
2
D
F M
r
n t
⋅ = F
n
– fora periferic aplicat de om
n
t
r
n
F
M 2
D
N 150 100 F
= ¬
=

Luneta cutiei de etanare
Fora de strângere :
( )
e
2
t
2
2 s
p d d
4
F −
π
=
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
186
Încovoierea în seciunile I-I i II-II
I s
r s
iI
W i
a F ⋅
= σ
i
s
– numr de uruburi
II s
s
iII
W i
2
l
F
= σ













Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

I
I
a
r
d
2
d
t
l
II
II

13. Transmisii prin ro i de fric iune 13.1. Caracterizare. Rol func ional 13.2. Ro i cu fric iune cilindrice 13.3. Ro i cu fric iune conice Bibliografie. Întreb ri recapitulative 14. Transmisii prin curele 14.1. Caracterizare. Rol func ional 14.2. Transmisii prin curele late (TCL) 14.3. Transmisii prin curele trapezoidale Bibliografie. Întreb ri recapitulative 15. Transmisii prin lan 15.1. Caracterizare. Rol func ional 15.2. Elemente geometrice 15.3. For ele din lan 15.4. Calculul transmisiei prin lan Bibliografie. Întreb ri recapitulative 16. Variatoare de tura ie (VT) 16.1. Elemente cinematice i geometrice 16.2. Scheme de variatoare 16.3. Func ionarea variatoarelor Bibliografie. Întreb ri recapitulative 17. Organe pentru conducerea i închiderea circula iei fluidelor 17.1. Conducte 17.2. Organe de închidere (arm turi) Bibliografie. Întreb ri recapitulative

140 140 141 143 144 145 145 146 153 157 159 159 160 161 162 164 165 165 165 168 169 171 171 181 186

PREFA Prezenta lucrare este destinat studen ilor de la facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice care urmeaz cursul de Organe de ma ini i poate fi consultat i de studen i de la alte facult i cu profil mecanic. Cursul este prezentat ca suport de noti e i devine util pentru studen ii care frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Prezentele noti e de curs trebuie completate cu discu ii i comentarii indirecte sau directe în procesul de educa ie. Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc , de la simplu la complex. Noti ele de curs sunt grupate pe dou p r i, func ie de modul de predare (semestrul I sau II). Partea I cuprinde no iunile generale privind asambl rile, arborii, osiile i unele elemente de tribologie. Partea a II-a cuprinde lag rele, cuplajele, transmisiile mecanice i organele pentru închiderea i dirijarea circula iei fluidelor. Cuno tin ele necesare în elegerii cursului sunt cele de baz , însu ite la cursurile de Desen industrial, Mecanic , Tehnologie, Rezisten a materialelor, Vibra ii mecanice etc. La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de ma ini i experien a didactic , tehnic i tiin ific a autorului. Autorul anticipeaz utilitatea noti elor de curs ca o prim m sur de studiu permanent i ca material de comentat i discutat în timpul prelegerilor. Autorul are convingerea c prin prezentele noti e de curs i prin accentuarea studiului individual, prelegerile vor deveni mai atractive i mai formative, astfel ca verificarea cuno tin elor s aib loc pe tot timpul semestrelor, sesiunile de examene fiind doar etape de finalizare a întregii activit i. Totodat , autorul accept orice sugestie pentru îmbun t irea însu irii cuno tin elor în domeniul propus. Lucrarea poate fi consultat i pe pagina de internet a catedrei www.omtr.pub.ro. Andrei TUDOR

Universitatea POLITEHNICA Bucure ti Catedra Organe de ma ini i Tribologie Andrei TUDOR ORGANE DE MA INI Note de curs Partea a doua Lag re Etan ri Cuplaje Transmisii mecanice Conducte i arm turi 2004 .

Universitatea VALAHIA Târgovi te Andrei TUDOR Ivona PETRE ORGANE DE MA INI Note de curs Partea a doua Lag re Etan ri Cuplaje Transmisii mecanice Conducte i arm turi 2004 .

cuplajele. autorii accept orice sugestie pentru îmbun t irea însu irii cuno tin elor în domeniul propus. Ivona PETRE . Autorii care au predat i pred aceast disciplin la universitate anticipeaz utilitatea noti elor de curs ca o prim m sur de studiu permanent i ca material de comentat i discutat în timpul prelegerilor. Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc . Partea I cuprinde no iunile generale privind asambl rile. Prezentele noti e de curs trebuie completate cu discu ii i comentarii indirecte sau directe în procesul de educa ie. Tehnologie. sesiunile de examene fiind doar etape de finalizare a întregii activit i. Cuno tin ele necesare în elegerii cursului sunt cele de baz . astfel ca verificarea cuno tin elor s aib loc pe tot timpul semestrelor. Noti ele de curs sunt grupate pe dou p r i. Vibra ii mecanice etc. însu ite la cursurile de Desen industrial. Autorii au convingerea c prin prezentele noti e de curs i prin accentuarea studiului individual. transmisiile mecanice i organele pentru închiderea i dirijarea circula iei fluidelor. Rezisten a materialelor. tehnic i tiin ific a autorului. Totodat . prelegerile vor deveni mai atractive i mai formative. La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de ma ini i experien a didactic .PREFA Prezenta lucrare este destinat studen ilor de la facult ile de Inginerie din Universitaea VALAHIA din Târgovi te care urmeaz cursul de Organe de ma ini i Elemente Constructive de Ma ini i Aparate i poate fi consultat i de studen i de la alte facult i cu profil mecanic de la alte universit i din ar . Cursul este prezentat ca suport de noti e i devine util pentru studen ii care frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Andrei TUDOR. Mecanic . osiile i unele elemente de tribologie. func ie de modul de predare (semestrul I sau II). Partea a II-a cuprinde lag rele. de la simplu la complex. arborii.

Componen a unui lag r cu alunecare: fus. Lag re i ghidaje cu alunecare 8. . un raport grosime a cuzinetului corespunz toare scopului. cât i cu cei ai corpului i capacului. material i prelucrare . tehnologie Lag rele cu alunecare sunt organe de ma ini compuse care permit sus inerea osiilor. .forma s asigure împiedic rile axiale sau tangen iale ale cuzinetului. . arborilor sau a altor organe de ma ini i pot transmite for e (reac iuni din reazeme) în prezen a mi c rii relative de alunecare.cuplul de material s aib coeficien ii de dilatare apropia i între ei. . se disting: 1. variat. Clasificarea lag relor se face dup tipul fusurilor. cuzinet.forma lag rului trebuie s cuzinetului. sau s se distrug el protejând fusul. pentru a men ine în timpul func ion rii jocul i rezemarea continu între corp i cuzinet. .Note de curs. Dup direc ia for ei (reac iunea) preluat de fus 5 l d i o permit montarea i înlocuirea u oar a . . Capitolul 8. Materiale. Condi iile cerute lag rului sunt legate de form .s asigure evacuarea c ldurii i o eventual r cire suplimentar a uleiului. Definire. LAG RE I GHIDAJE CU ALUNECARE 8. iar în cazul încet rii ungerii s nu pericliteze fusul.s permit jocul în timpul exploat rii. sistem de aducere a lubrifiantului în zona de contact.s reziste la ocuri statice. Astfel.cuplul de material fus-cuzinet trebuie astfel ales încât s asigure i s men in în exploatare jocul necesar unei bune ungeri.s asigure rezemarea corect a cuzinetului pe arbore. Clasificare. . corpul lag rului.1. sistem de etan are. iar cuzinetul s reziste i f r ungere.

fusuri canelate – (fig.1. fusuri inferioare sau superioare – (fig.(fig.b.8. fusuri radiale . fusuri frontale sau de cap t – (fig.8.8.1.8.1.c) c.g) Fa ω ω ω Fr a b ω Fa ω e Fr Fr f g Fa Fr ω h c Fa Fa Fr ω Fr d Fa ω Fig.1.) e.b) c. fusuri sferice – (fig.e) d.8.1.f)– folosite atunci când sunt supuse la solicit ri.a) b. mi c ri oscilatorii care pot fi verticale i orizontale (teodolite etc. fusuri intermediare (fig.1. fusuri conice .1 6 . fusuri cilindrice . Dup pozi ia fusului pe arbore sau osie a.…d. h) b.for a are direc ia razei fusului (fig.a. Dup forma geometric a fusurilor a.(fig.d) – supus i la un moment de torsiune(r sucire) 3. Lag re i ghidaje cu alunecare a.8.8.Note de curs.8.1.1. Capitolul 8. fusuri axiale(pivo i) for a are direc ia axei longitudinale (fig.a) b.8.1.8.c) 2. fusuri combinate (fig.1.8.

trebuie o prelucrare mai îngrijit i necesit tratamente termice de suprafa . (restul Sn. cu cupru. i viteze mai mici de 3m/s. Cuzine ii se execut din: Fonte speciale antifric iune (STAS 6707): perlitice. Cu. . Bronzuri (STAS 1512) cu cupru. Al.Note de curs.compozi iile pe baz de Al-Sn au µ foarte mic. foarte bun conductibilitate termic . aliate cu Cr. de asemenea. Y-Pb 6 Sn 6 . duc la uzura fusului. În acest caz fusurile se execut din o el carbon de cementare sau îmbun t ire sau din o eluri aliate. Ni. rezisten la sarcini statice. dac nu este asigurat o ungere bun . Y-PbSn 10. plumb i staniu (CuPb 22 Sn 4) Compozi iile ( aliajele) pentru lag re .Pb 98. Ca tehnologie dup prelucrarea prin a chiere fin . alteori necesit un tratament urmat de o rectificare dup care se asambleaz . Y-Sn 80.Y. în cuplu cu o elul. Ca tehnololgie. dar slab la ocuri Al Sn 6Cu Ni. fusul poate fi întrebuin at f r un tratament.Pb 70 altele). No care sunt foarte rezistente dar. St i 7 . nodulare. Uneori pentru a nu face întregul arbore din acela i material cerut de cuplul cuzinet-fus atunci fusurile se pot executa i separat.aliaje de Sn cu Pb ( metale albe)sunt standardizate (STAS 202):Y -Sn 83. Lag re i ghidaje cu alunecare Material i tehnologie Fusurile se execut din acela i material cu arborele. Sunt utilizate pentru presiuni medii mai mici de 1 MPa.compozi ia pe baz de Pb – STAS 202 : Y. plumb (Cu Pb 30). Capitolul 8.

la acoperirea cuzine ilor cu strat foarte sub ire de mase platice. pot s func ioneze unse cu tot felul de lubrefian i i chiar neunse. rezist la sarcini statice. tehnologia de execu ie duce la e ecuri sau la succese.au calit i bune antifric iune. poliamide. prin sinterizare materialul ob inut este poros.materiale plastice .este cel mai vechi. este un avantaj deoarece uleiul p trunde în ace ti pori saturându-se de ulei la func ionarea normal .lemnul . mase cu ap sau chiar liber. ψ > (1. în special s-a recurs la o solu ie de îmbun t ire. atât la viteze mici.Zn i aliajele lui .materiale macromoleculare din care fac parte : textolitul sau lignofilul (mase plastice stratificate). asigurând ungerea pân se repar instala ia. se mai adaug Zn. teflon (politetrafluoretilen ). cât i la sarcini dinamice. Sn.aliaje de Al . ceea ce oblig la jocuri relative ψ > 2o/oo. porii se dilat i se strâng i expulseaz uleiul în afar . se înmoaie la cre terea temperaturii. Ca metal de baz : Fe.Note de curs.01…0. . atât la sarcini statice. din cauza rezisten ei mici la deforma ii. în cazul întreruperii lubrefiantului lag rul se înc lze te. se folose te. .materiale sinterizate: executate din pulberi metalice presate i apoi înc lzite la cca 2000o în cuptoare. spongios. Capitolul 8. au coeficient de dilatare mare.se folosesc. Pb. cât i la viteze mari. Cu. au coeficient de frecare foarte redus µ = 0. . au o rezisten îns relativ mic . bachelita – folosit la lag rele de laminoase. poduri rulante. ele îns au coeficient de dilatare foarte mari. Lag re i ghidaje cu alunecare . fie în stare natural . . deci jocul relativ trebuie s fie mare ψ > 4o/oo. protejând fusul. fie fiert – la ma ini textile.5…2)o/oo (rezist pân la 100o). agricole.04. jocul relativ ψ este relativ mare. 8 .

• presiunea medie de contact pm = F /(B D) cuzinetului) • înc lzire – puterea consumat prin frecare se transform în c ldur padm ( func ie de materialul 9 .excentricitatea e = O1O2 . Lag re radiale cu alunecare a) Elemente geometrice F R e O2 O1 Fus – diametrul d.8.2) Se consider grosimea filmului de lubrifiant ho = 0.3)10 – 3 .jocul relativ Ff F =(R – r)/R=(D –d)/D ca ordin de m rime =(0. Se ho r definesc i urm toarele elemente geometrice: .5….2.2 .r = e + ho sau 1 = e/(R –r) + ho /(R –r) sau + =1 b) Func ionarea în regim de frecare uscat (fig. lungimea Bf Cuzinetul – diametrul D.grosimea minim lubrifiant ho R F r = e / (R – r) a peliculei de Fig.grosimea minim relativ a peliculei de lubrifiant = ho / ( R. Capitolul 8.Note de curs.r) = ho/ ( r) = ho/ ( d) geometric R . lungimea Bc Lungimea de contact dintre fus i cuzinet este lungimea lag rului B i este Bc. Lag re i ghidaje cu alunecare 8.excentricitatea relativ .8.

Lag re i ghidaje cu alunecare Pf = Ff . comportarea materialului la înc lzire se apreciaz printr-o valoare admisibil a produsului (pmv)adm. Se define te puterea specific consumat prin frecare Psp = Pf / ( B D) = pm v . Capitolul 8.v = Fv . astfel c verificarea simplificat la înc lzire a lag rului cu func ionare în regim de frecare uscat se face prin determinarea produsului (pmv) i compararea cu valori admisibile specifice materialului cuzinetului pm (pmv)adm pentru Lh = 100 ore pentru Lh = 1000 ore v pm v ( pm v )adm • durabilitatea lag rului Se apreciaz pe baza cre terii jocului n timpul func ion rii ca urmare a uz rii de tip adeziv. Se consider intensitatea de uzare liniar ca indicator al procesului de uzare: Ih = hu = kp m ≈ kp Lf Se aplic aceast rela ie celor dou elemente din contact (fus i cuzinet) i considerând contactul de tip hertzian pentru presiunea p: I h1 = k 1 p Ih2 = k 2p Jocul din cupl dup un num r de ore de func ionare Lh va fi j = h u1 + h u 2 = k 1L f 1p + k 2 L f 2 p = p( k 1L f 1 + k 2 L f 2 ≤ jadm (1) 10 . În timpul func ion rii normale coeficientul de frecare variaz pu in. v fiind viteza periferic a fusului ( viteza de alunecare din lag r).Note de curs.

Realizarea i men inerea acestui film de lubrifiant sunt condi ionate de : 11 . Capitolul 8. 2 bh Er modulul de elasicitate redus al celor dou materiale. L f 2 = N c πD Pentru presiunea de contact p se poate considera presiunea hertzian pH p = pH = FE r BR r Din expresia jocului (rela ia 1). Lag re i ghidaje cu alunecare Pentru calculul lungimilor de frecare specifice fusului i cuzinetului Lf1 i Lf2 se consider c fusul are aceea i pozi ie în cuzinet i sub sarcina exterioar F semil imea hertzian de contact este b H = 1. se deduce durata de func ionare Lh = jadm 60np(2b H + πD) c) Func ionarea în regim de frecare (ungere) hidrodinamic c1) Formarea peliculei de lubrifiant (fig.8. R − r 2ψ f fiind jocul în func ionare.3) Transmiterea for ei de la fus la cuzinet sau invers se face prin intermediul filmului continuu de lubrifiant. Dac n este tura ia relativ dintre fus i cuzinet (în rot/min). num rul ciclurilor de solicitare va fi N c = 60nL h Lungimile de frecare corespunz toare acestui num r de cicluri vor fi: L f 1 = N c 2b H .Note de curs. atunci în timpul de func ionare Lh (în ore).52 unde: R r = f FR r BE r 2 1 Rr D = . pentru un joc admisibil acceptat jadm.

12 .Note de curs. i fusul începe a fi “ purtat” de c2) Ecua ia presiunilor Presiunile din filmul de lubrifiant. Lag re i ghidaje cu alunecare 1. 2.3 În primul moment de pornire fusul are tendin a s urce pe cuzinet în sens opus mi c rii.z sunt coordonatele unui punct al peliculei. ca urmare a for ei exterioare F ce trebuie transmis . lubrifiantul aderent este antrenat în mi care i datorit viscozit ii se formeaz pelicula portant pelicul . forma de “pana” a peliculei de lubrifiant – se poate ob ine prin jocul lag rului rezultat din diferen a dintre diametrul interior al cuzinetului i cel exterior al fusului. existen a în permanen între suprafe ele alunec toare a lubrifiantului. sunt definite de ecua ia Reynolds ( ecua ia hidrodinamic de baz ): ∂ h 3 ∂p ∂ h 3 ∂p ∂h ( )+ ( ) + 6v = 0 ∂x η ∂x ∂z η ∂z ∂x în care: x. h – grosimea peliculei în punctul x. Repaos Demaraj cu frecare uscat O2 O1 Turatie redus O2 O Grosimea minim a peliculei =0 = nominal n = nnominal > nominal n > nnominal n Turatie mare O2 O Turatie foarte mare O2 O1 O2=O1 Fig. 3. Capitolul 8.y (neglijând rugozit ile). Odat cu rotirea fusului. existen a unei viteze relative între suprafa a periferic a fusului i suprafa a interioar a cuzinetului.8.

Unghiurile portant .8.8. v – viteza dintre cele dou elemente ale cuplei (fus – cuzinet).viscozitatea dinamic a lubrifiantului.4). Capitolul 8.4 αR α Cu ace ti parametri. h z p h v x Aplicarea ecua iei Reynolds la lag rele radiale complete cu o zon portant este posibil . Intrare lubrifiant 1 2 delimiteaz zona Cuzinet F n α1 ho O1 α Zona neportant y B A O2 d Q/2 Zona portant Distrinu ia presiunilor A D α2 x h Linia centrelor Q/2 z O2 Fig. în ecua ia Reynolds se poate scrie: x = rα si z = z r h R = e cos(α − γ ) + (r + h ) cos γ este mic i cos 13 1 rezult . În figura al turat sunt prezenta i i parametrii geometrici specifici filmului de lubrifiant (fig. Lag re i ghidaje cu alunecare p – presiunea.Note de curs. .

ω = πn. ( . D / B) c3) Parametrii adimensionali ai peliculei hidrodinamice 1) Cifra caracteristic de portan a Cp Din expresia presiunii medii pm = Cp = F nη = 2 Φ 1 (δ.r. Lag re i ghidaje cu alunecare h ≈ ( R − r ) − e cos α = e( ε − cos α ) v = r .z) i portan a α2 B / 2 F= − α1 − B / 2 pdαdz Din integrare se deduc: . Capitolul 8.h.8 0. . D / B) p m ψ 2 Φ1 (δ.01 B/D=2 B/D=1 B/D=0.6 0.portan a în care 1 F= nη BDΦ1 (δ. D / B) .v. D / B) Acest 1 0. . D / B) ψ2 i pm = F nη = 2 Φ 1 (δ. D / B) DB ψ i D/B.1 1 10 Cp parametru adimensional (Cp) se nume te cifra de portan .25 Portan maxim Frecare minim 0.debitul de lubrifiant q z = nεψd 3 Φ 2 (δ. n[rot/s] Rezult deci c p = p( .Note de curs.4 0.z) = p( .coeficientul de frecare fluid µ = nη / p m . . se deduce BD ψ nη 1 = = Φ11 (δ.x. reprezentat grafic ca func ie a grosimii relative a peliculei de lubrifiant i a raportului B/D.2 0 0. 14 .D/B) este o func ie de parametrii adimensionali . .

µ = nη / p m . Lag re i ghidaje cu alunecare 2) Coeficientul de debit Cq Din expresia debitului. D / B) = Φ 22 (C p . felul agregatului .1 B/D=0. D / B) BD B * Cq 1.condi iile specifice de mediu Se aleg: cuplul de material. 15 . D / B ) = n( 1 − δ )D 3 ψΦ 2 ( δ .6 0. 2 pmψ Φ1 (δ. tura ia n (rot/s).25 B/D=0.1 0 0.1 1 10 Cp B/D=0. raportul B/D ♦ Prin calcul de rezisten simplificat se determin diametrul D i lungimea B ♦ Se determin presiunea medie pm = F/ (BD) i viteza de alunecare v = Dn.8 0.2 1 0. µ C f = = C p = Φ 13 (δ.25 deduce µ = ψ C p Pe baza expresiei coeficientului de frecare se define te cifra de frecare Cf . B / D) .Note de curs. ψ reprezentat grafic al turat.6 1. Cp = nη 1 = = Φ11 (δ. q z = nεψd 3 Φ 2 ( δ . D / B ) . c4) Metodica practic de calcul a lag relor radiale cu alunecare Se cunosc: sarcina F. B / D) Dnψ 3) Cifra de frecare Cf * 1 10 Cp Din expresia coeficientului de frecare. se deduce debitul specific qz* i cifra de portan Cq q D q z = z = nψD(1 − δ) Φ 2 (δ.5 B/D=1 q C q = z = Φ 21 (δ.01 B/D=1 B/D=2 0. D / B) . i a cifrei de portan se Cf 10 1 0. D / B) .4 1. Capitolul 8.01 0.

cu viteza v în m/s 2 ♦ Se calculeaz cifra de portan a Cp = ) i din diagrama func ie de D/2 Cp. în caz contrar se realege alt joc relativ sau alt raport B/D i se reiau calculele ♦ Se determin coeficientul de debit Cq din diagrama Cq func ie de cifra de portan . i apoi debitul de lubrifiant q z = C q Dn BD ♦ Se determin cifra de frecare Cf din diagrama Cf func ie de Cp i apoi coeficientul de frecare ♦ Calculul temperaturii medii i compararea cu temperatura estimat la care a fost aleas viscozitatea dinamic . 16 i transformat integral în c ldur este coeficientul de convec ie termic a carcasei lag rului cu mediul ambiant de temperatur to. Cp. co – c ldura specific a lubrifiantului.2…3). necesar calculului cifrei de portan : . Capitolul 8.puterea pierdut prin frecarea fluid Pf = µFv = ψ C p Fv .10 –3 sau n /(pm 0.8 4 v . Lag re i ghidaje cu alunecare ♦ Se alege uleiul i viscozitatea o la temperatura ipotetic de func ionare (50…60 C) ♦ Se alege jocul relativ = (1.Note de curs. se determin grosimea relativ a peliculei de lubrifiant i apoi grosimea minim a peliculei h0 = ♦ Se verific dac grosimea minim a peliculei de lubrifiant este mai mare decât suma în l imilor rugozit ilor fusului i cuzinetului. t – temperatura medie a lag rului. se accept diferen a t – ti = 5…8 oC . pentru diferite valori ale raportului B/D.puterea evacuat prin lubrifiant i prin carcasa lag rului Pev = αA( t − t o ) + c o q z ( t − t i ) unde c ldur . A – suprafa a exterioar a carcasei care poate evacua . ti – temperatura de intrare a lubrifiantului în zona de contact. inclusiv a lubrifiantului.

a).modul de ungere.8.8.Note de curs. în special dup temperaturii minime de frecare sau a coeficientului de frercare minim.viteza periferic U.3.5) z . cu treapt (fig. Se cer: 17 .8.num rul de sectoare z = 6…18 Func ie de solu ia constructiv pot fi: cu palier – geometrie fix (fig. cu sectoare oscilante (fig. Capitolul 8.5. Lag re axiale cu alunecare a) Elemente geometrice (fig. .din egalitatea Pf = Pev.8. se deduce temperatura real de Pentru deducerea temperaturii de func ionare este necesar ca din startul calcului s i s tfunc ionare t se estimeze mai multe temperaturi de func ionare se afle viscozit ile uleiului la aceste temperaturi.L. rezolvat func ionare P Pf Pev grafic. 8.5. . geometria sectorului B.viscozitatea i varia ia sa cu temperatura = (t).b). criteriul ♦ Calculul hidrodinamic urm re te optimizarea.c) b) Func ionare în regim hidrodinamic Ipoteze -înc rcare uniform a sarcinii axiale Fa pe sectoare -sector de form dreptunghiular Se cunosc: . Lag re i ghidaje cu alunecare .5.

8. ) p m UBh m hm L ♦ Coeficientul puterii consumate prin frecare C F = 18 h2 h2 y u v . .. ) hm L PF h B = f4 ( M . hM sunt grosimile minime respectiv maxime ale peliculei de lubrifiant.debitele de lubrifiant circumferen ial Qx i radial Qy. . .Note de curs. Sec iunea A-A y B z L h1 x z A a u b x A u h1 h2 u h1 c L D Di da Fig. ♦ Coeficientul de debit circumferen ial C Q x = radial (lateral) Qx h B = f2 ( M . Capitolul 8.5 Parametrii adimensionali ♦ Coeficientul de portan Cp = ηUL = f 1 (h M / h m .temperatura de func ionare.grosimea minim a peliculei de lubrifiant hm..debitul de alimentare Qalim. Lag re i ghidaje cu alunecare . B / L) 2 pmh m unde p m = Fa ≤ p a = (2.5)MPa zLB i hm. ) UBh m hm L Qy UBh m = f3 ( CQy = hM B .

Exemplu: pentru B/L=1 i hM/hm = 1. ) hm L Pentru ipotezele f cute: hM = h1 i hm = h2.f6 sunt tabelate. …. f2.03 .4.80. totu i. ceea ce duce la uzur – de aceea trebuie ales un cuplu de material adecvat. ca urmare. 8. f6 = XF/L=0. sarcini mici. S-au construit lag re la care ungerea se face cu aerul din atmosfer . f4 =CF=20.092. pân la ajungerea fusului la tura ia maxim . Lag re i ghidaje cu alunecare ♦ Pozi ia relativ a punctului de pivotare ( pentru lag rele axiale cu sectoare oscilante) L0 / L = f5 ( hM B . Lag re aerodinamice (gazodinamice) Au ap rut atunci când tura iile au dep it 10000 – 20000 rot/min i. îns presiunile de deasupra sunt mai reduse. pe care singur fusul i-l atrage sub el. f2 = CQx=0. 19 .Note de curs. rezult f1=Cp=22. Singura situa ie era mic orarea vâscozit ii lubrefiantului. ) hm L ♦ Pozi ia relativ a rezultantei câmpului de presiuni (geometrie fix ) XF / F = f6 ( hM B . Func iile f1. are loc o frecare-uscat .531. Capitolul 8. presiunile aerodinamice sunt ceva mai mici decât hidrodinamici – deci. la lag rele lubrifiate cu ulei temperaturile devin foarte mari (inacceptabile). f3 = CQy =0.25. Zona portant se realizeaz i în partea superioar a fusului. au efect contrar – mic oreaz portan a. S-a g sit solu ia c vîscozitatea cea mai mic o au gazele sau chiar aerul (10…100 ori mai mic ).606. Aerul i gazele fiind compresibile. Totu i.

Pentru exemplificare se indic schi a unui lag r dintre cele mai complexe (fig. de la forma unei simple buc e pân în cele mai complexe.8.Note de curs.natura ma inii . Se disting : 1. Elemente constructive ale lag relor Formele constructive ale lag rului cu alunecare sunt foarte variate.8. Lag re i ghidaje cu alunecare 8.6): 8 3 7 4 1a 6 5 1b 2 1b 1a Fig. elemente de reglaj 5 – pl cu e de o el. canal de ungere 7. dispozitiv de ungere 8. Capitolul 8.6 P r i componente : cuzinet 1a i 1b..pentru ungere local b) – pentru ungere centralizat 2. corp 2.posibilitatea de supraveghere i alimentare. capac 3.felul lubrefiantului .5. urub de legat la funda ie 6. Dispozitive de ungere Depind de : . elemente de asamblat 4. – dispozitiv de ungere pentru ulei 20 .dispozitiv de ungere pentru unsori consistente : a) .

precizia de prelucrare trebuie s asigure forma i dimensiunea corecte ale elementului lag r. pentru a fi readus în baia de ulei.s permit o deservire u oar .forma constructiv s permit introducerea uleiului în cantitate suficient la timpul potrivit i cu presiune corespunz toare. . 21 . .jocul dintre fus i cuzinet trebuie asigurat.joas .pentru evitarea pierderilor de lubrefian i pe la capete se vor prevede etan ri la capetele cuzinetului i canale de întoarcere în cuzinet. Lag re i ghidaje cu alunecare a) – la presiune natural (f r exces de ulei sau cu exces). i ieftin Condi ii legate de ungere . .locul de introducere a lubrefiantului s nu cad în zona portant .când se folosesc cuzine i din 2 buc i.calitatea suprafe elor i rigiditatea cuzinetului s asigure forma peliculei de lubrefiant.Note de curs. planul de repara ie trebuie astfel ales încât s fie perpendicular pe direc ia for ei pentru a nu fi în zona portant .când sunt mai multe lag re pentru acela i arbore. prelucrarea lor la interior trebuie f cut dintr-o singur prindere . nici canalele de ungere nu se admit în zona portant (excep ie fac lag rele hidrostatice).Prin forma constructiv s se asigure o ungere bun cu respectarea temperaturii admisibile. b) – cu suprapresiune – înalt (cu circuit închis sau deschis) .s se foloseasc lag re standardizate (numai buc ele sunt STAS) sau s se foloseasc elemente standardizate. .materialul i forma trebuie s asigure o prelucrare u oar . . Capitolul 8. pentru func ionare optim .

s nii.hidrostatice Lichid Gaz v v/2 v v v v v v Fig. deplasarea unor pozi ie.7): Plane cu alunecare metale/ metale plastic/ metale Cu rostogolire F r circula ie Cu circula ie HS .Note de curs. iar pe fus se monteaz o buc din font sau din Bz. Ghidaje Ghidajele sunt organe de rezemare care asigur subansambluri (mese.8. 8.8. Eliminarea cuzine ilor depunând stratul de aliaj antifric iune direct pe corpul lag rului. de golire. asigurând precizia Un parametru important pentru func ionarea unui ghidaj este varia ia coeficientului coeficientul de frecare (µ) cu viteza de alunecare (v). Forma i starea de ungere a ghidajelor poate fi (fig.lubrifiantul trebuind s fie controlat întâi sub aspect cantitativ i calitativ i înlocuit din când în când. Lag re inverse la care stratul de compozi ie sau de mas plastic foarte sub ire se depune pe fus iar cuzinetul se face din font sau o el. lag rul trebuie s aib aparate de control i cu dopuri de aerisire.6. Lag re i ghidaje cu alunecare . Capitolul 8. supor i într-o anumit necesar i preluarea for elor.7 22 .

1 MPa pentru ma ini unelte speciale cu regimuri grele de a chiere i viteze mici.8. rigiditate.8. Lag re i ghidaje cu alunecare Presiunea medie de contact (p) se recomand s aib valorile p ∈ [50…500 kN/m2] pentru ma ini unelte. Solu ii constructive de rezemare sunt prezentate în fig.Note de curs. 23 . B⋅L 0. distribu ia de presiuni poate fi ca în fig.slip) este asigurat când viteza de alunecare (v) este superioar uneia minime (vmin) v > vmin = func ie de: stick-slip. limit . Capitolul 8.8.8: Fn Fn Fn Fn Fn Fn b 3 suprafe e 4 suprafe e 4 suprafe e 2 fa ete 4 suprafe e 4 suprafe e Fig.8 Elemente de calcul: se face în func ie de natura ungerii: uscat. Indicatorul comport rii termice (pv) se limiteaz la o valoare admisibil pv < (pv)adm specific materialului.8 MPa pentru viteze mari. hidrodinamic sau hidrostatic. Func ionarea f r apari ia mi c rii sacadate (fenomenul de stick. p ned = Fa ≤ p ad = 2. for a i greutatea transmis ).5…3 MPa pentru viteze mici → ghidaje din font .9. mixt. Pentru ghidaje cu alunecare.

Moraru V. Didactic Bucure ti. bucure ti.000 – 20. Editura Tehnic . Bucure ti. . Lag re i ghidaje cu alunecare 0. . Gafi anu M.8.Organe de ma ini.. 24 . Edit. ?? Intreb ri recapitulative 1) La temperature foarte ridicate i tura ii mai mari de 10.a. 1967. Edit. b) lag re hidrostatice.Organe de ma ini. 5.4 MPa pentru ma ini unelte speciale. Capitolul 8. Editura Academiei R. i Pedagogic .05 – 0. 4. 0. 1971. Bucure ti. Pavelescu D.1981 i 1983. v Ft B 2 3 4 L L 1 Distribu ia presiunii Fig. .S. 1970 2. c) lag re aerostatice. Manea Gh.000 rot/min se utilizeaz : a) lag re hidrodinamice.România.a.9 1 – distribu ie constant 2 – distribu ietrapezoidal 3 – distribu ie triunghiular 4 – distribu ie alternant Bibliografie 1. Pavelescu D – Concep ii noi. Sandu I. i Minciu C. Gh. – Ghidajele ma inilor unelte. Bucure ti.Note de curs. 3. 1985. .Tehnic ..Organe de ma ini. calcul i aplica ii în frecarea i uzarea solidelor deformabile.1 pentru ma ini de rectificat.Tehnic . Edit.

d) alternativ . b) triunghiular .Note de curs. 6) Cum se dore te a fi distribu ia de presiuni în cazul ghidajelor cu alunecare: a) constant . Capitolul 8. b) mai mic cuzinetului. c) trapezoidal . 5) Pentru ghidajele de transla ie a c ror cupl de frecare este de tip material plastic/metal. decât suma în l imilor în l imilor rugozit ilor fusului i a) grosimea minim relativ a lubrifiantului c) debitul lubrifiantului i raportul B/D. coeficientul de frecare: a) scade cu viteza de deplasare. c) nu are importan 4) Caracteristica de portan în l imea rugozit ilor. b) cre te cu viteza de deplasare. Lag re i ghidaje cu alunecare 2) Care este temperature ideal de func ionare a lag relor: a) 60o … 80oC b) – 20o … 20oC a) 100o … 200oC 3) În cazul lag relor hidrodinamice grosimea minim a peliculei de lubrifiant trebuie s fie: a) mai mare decât suma în l imilor rugozit ilor fusului i cuzinetului. c) se men ine constant indifferent de m rimea vitezei. b) viteza de deplasare a lubrifiantului i raportul B/D. Cp este o func ie dependent de: i raportul B/D. 25 .

fiind necesari rulmen i speciali i nu de serie.consum redus de lubrefiant. bilele fac amprente pe inelele respective. .1) .nu se pot monta decât pe la capete.nu uzeaz fusul deoarece pe ele se monteaz unul dintre inelele rulmentului. . Prezint urm toarele avantaje : . deci c ldura pu in degajat i randament mai mare decât la cele cu alunecare.gabarit mic. deoarece ar rezulta dimensiuni radiale foarte mari. respectiv axial foarte mic. Capitolul 9. d Dezavantajele rulmen ilor sunt: . . se înlocuiesc u or. Lag re cu rostogolire 9. Caracterizare Lag rele cu rulmen i sunt acele lag re la care frecarea de alunecare este înlocuit cu frecarea de rostogolire. .când st pe loc i ma ina este supus la vibra ii. . raportul .portan mare.pierderi mici prin frecare chiar la porniri i opriri. .la tura ii mari produc vibra ii i zgomot. . ceea ce m re te precizia de lucru a ma inii.Note de curs.costul este relativ ridicat.nu pot func iona la tura ii i sarcini foarte mari.se monteaz relativ u or.nu se rodeaz în exploatare. . .lubrefierea se face periodic i nu necesit nici un fel de supraveghere în timpul func ion rii .jocul radial. LAG RE CU ROSTOGOLIRE (rulmen i) 9.capacul B care se prinde cu uruburi de carcas 26 . deoarece sunt standardiza i.nu folosesc materiale deficitare. l ≤ 1. . .9. Elemente componente (fig.1.carcasa sau corpul lag rului A .

c). e) role înf urate din bande de o el din bande de elice (fig.9. o rondea cu urub etc.b)care se nume te scurt când l ≤ 2 .5d i rol lung .d).1 Forma corpurilor de rulare poate fi (fig.colivia 4 – împiedic contactul dintre bile.bile . .9.role de diferite forme (3) . 27 D 4 .2): a) sferic sau de bil (fig.2. când l ≥ 2 .2. Lag re cu rostogolire .inelul interior 1.5d corpuri de rulare numite ace.2. caracterizat prin diametrul alezajului s u d i care se monteaz pe fus prin strângere sau prin ajustaj intermediar. prev zut cu c i de rulare. 1 – inel exterior 2 – corp rostogolire 3 .9.2.corpuri de rulare care pot fi : .rulmentul format din: . Capitolul 9. caracterizate prin lungime mai mic de 5 mm.inelul superior 2 care se monteaz în carcas . 9.colivie 4 – inel interior d Fig.e). .2. b) rol cilindric (fig. d) butoia – inelul superior are o cale de rulare sferic (fig.9.9.dispozitiv suplimentar de fixare a rulmenului – un inel plastic. Carcas (corp lag r) Cale de rulare Inel fixare axial Arbore 1 2 3 i care se caracterizeaz prin diametrul exterior D i l imea b.9. c) conice (fig.a).Note de curs. este prev zut cu c i de rulare.

Capitolul 9. Exist cazuri când lipse te carcasa.2.3).Dup forma corpurilor de rulare : rulmen i cu bile.9. perpendicular pe tangenta T-T – rc > rb de ordinul 4%. Fr b2 – rulmen i radiali care pot prelua i mici sarcini axiale – pot fi oscilan i cu bile care au o cale de rulare normal i una sferic (fig.9. bila se g se te perpendicular pe axa de simetrie. cu role cilindrice. Exist cazuri când lipse te unul din inele sau ambele. Lag re cu rostogolire dr a b lr c Fig. inelul interior este deplasat spre stânga cu a i are contact cu c ile de rulare în C1 i C2 dup normala N-N. 28 dr . Clasificare i simbolizare (STAS 1679) Clasificare: .2). cu role butoia (fig.9. .Note de curs. Cum se explic faptul c rulmentii radiali cu bile pot prelua i sarcini axiale: Când sarcina este radial .2 d e Observa ii: 1. Datorit acestei for e.Dup direc ia sarcinii : b1 – rulmen i radiali pentru sarcini exclusiv radiale cu role cilindrice. cu role conice. 2. 9.

4 Fn Fra b adânc (fig.9. i 29 .9. Fa Fn .3. Lag re cu rostogolire c1 N T O’ O O’ c1 c2 T rb rc a Fa Fig.9. ace ti rulmen i preiau sarcin axial de circa 0. Capitolul 9. Cu cât (rc – rb) este mai mic. cu cale de rulare Fa Fra a Fig. cu atât cos α este mai mare .4) . Rulmen i radiali – axiali (fig.4.a). i se Practic.cu role conice pentru a prelua sarcini radiale axiale (fig.cu bile.4. Fra = for a radial datorit for ei axiale Dar cos α = a/ (rc – rb) din ∆ ha urat din fig.9.9.3 din for a radial .9.b).Note de curs. b3 .3 rb A O ’ O O’ a rc Fra Fn α Fa α O’ – centrul de curbur al c ii de rulare rc – raza c ii de rulare Se observ c for a Fa se transmite la inele dup direc ie normal descompune dup direc ia radial i axial . Fra = Fatgα.

S. simbolul alezajului este un num r natural ce reprezint raportul .9. Capitolul 9.pentru diametrul d mai mare de 20 i mai mic de 500 mm. 5 = 70 mm 7315 alezaj 15 .5 Simbolizarea rulmenului (fig.6): STAS R 7760 indic interna ionale I.9.5) Preiau sarcina într-un sens Fa Preiau sarcina în ambele sensuri Fa fix (în carcas ) mobil (pe fus) colivie mobil (pe fus) colivie fix (în carcas ) Fa fix (în carcas ) Fig. 5 = 75 mm d 5 simbolurile noi în corela ie cu normele 30 .Note de curs.9.pentru d mai mic de 10: 10 simbol 00 12 simbol 01 15 simbol 02 17 simbol 03 .O. Lag re cu rostogolire b4. Rulmen i axiali (fig. Simbolul alezajelor alezajul interior ( diametrul fusului d): .pentru d mai mare de 500 mm se prevede scrierea întregului num r sub form de frac ie 73/520 unde 520 mm – m rimea alezajului Exemplu : 6214 alezaj 14 .

Ni. litere.4 − RUL 1 pentru rulmenti mici − RUL 2 − RUL 3 pentru rulmenti mari cu con inutul în Cr 1. îns pentru sarcini mai mici. Lag re cu rostogolire Simbol auxiliar prefixe litere Simbol de baz Tip. protej rii Jocul radial.3. cifre Simbol auxiliar sufixe Alte materiale decât cele normale Simbolul seriei Simbolul alezajului Particularit i constructive ale inelelor sau etan rilor.65 În ultimul timp s-au realizat rulmen i din mase plastice. Aceste o eluri sunt standardizate în STAS 1456 / 1 în 3 categorii : 0. 31 . S-au realizat rulmen i cu c i de rulare metalice i corpuri de rulare din mase plastice sau din materiale ceramice (nitrura de siliciu).6 9. Materiale i tehnologie Materiale Inelele i corpurile de rulare se execut din o el aliat cu crom (Mn. în cantit i mai mici). Fig. dimensiuni. numi i i rulmen i hibrizi. clasa de precizie.Note de curs.9. Capitolul 9.

Dup tratament se face o rectificare final . se face o revenire i apoi rectificarea la dimensiuni finale cu toleran ele respective. 32 . folosindu-se ni te pl ci pe care se a az o past de rectificat (ulei . Apoi urmeaz lustruirea care se face în tobe cu de euri de piele. 2. Dup lustriure se face montarea bilelor în a a fel ca într-un acela i rulment bilele s nu difere mai mult de (2…5) µm. dup care urmeaz acelea i faze. bronz prin turnare. 3. bronz i din mase plastice (ebonit . Tehnologie Inelele se execut în func ie de m rime prin forjare. sortare. recoacere. Lag re cu rostogolire Coliviile se execut poliamide). Rolele cilindrice se execut pe strung automat direct din bar . lustruirea. din o el. Inelele în stare brut înalt se prelucreaz pe strung pân la dimensiuni finale. Rolele conice au o tehnologie apropiat de bile: matri are.Note de curs. Se c lesc i prin revenire se ob ine o duritate HRC = 60 –65. laminare dintr-un material forjat în prealabil sau prin turnare centrifugal . mase plastice prin injectare. Coliviile se execut din table de o el prin tan are. Se c lesc în ulei la temperatura de 820o. Capitolul 9.substan e compuse). Apoi se face o rectificare ini ial pentru înl turarea crustei i preg tire pentru tratamentul termic. Bilele se execut prin matri are la rece pentru φ< 20 mm i la cald pentru φ> 20 mm. Se pot executa i prin t iere din eav . tratament termic. Duritatea HRC = 58…65 Corpurile de rulare: 1.

în special la bile i role butoia . Deci apare frecarea suplimentar de alunecare. în celelalte puncte fiind alunec ri.7 . La rolele cilindrice i conice nu avem o frecare suplimentar .7). Numai în A1 i A2 avem rostogolire pur . . atunci bila va p trunde în inel. 33 . din cauza deforma iei elastice suferite de inele i corpurile de rulare. teoretic. îns aceast frecare apare pe margini (la capete).9. Fenomenul de oboseal . deci. Fiabilitatea rulmen ilor a) Frecarea suplimentar de alunecare De i frecarea. Capitolul 9.4. este numai de rostogolire. La fel se întâmpl i la role butoi. apare o frecare de alunecare.Frecarea corpurilor de rulare de colivie.9.Note de curs.Frecarea corpurilor de rulare i a inelelor cu lubrefiantul. . c ci contactul se face dup o suprafa . Lag re cu rostogolire 9. În realitate i bila este elastic contact nu mai sunt egale.Frecarea inelelor pe colivie. Din cauza acestor deforma ii. Vitezele fiind diferite rezult alunec ri în zonele I i II (fig. Admi ând c inelul este elastic iar bila rigid . Iat cum se prezint fenomenul. se vor deforma diferit. vitezele periferice ale diferitelor pete de A1 A2 II II A1 I A2 1 Fig. frecare i.

bilele sunt executate din material omogen.inelele i carcasa se consider rigide. for ele sunt cele ar tate în fig. . izotrop i sunt elastice. rspectiv inelului.nu exist joc radial între bile i inel.9 – variabile.Note de curs. . For a F se repartizeaz în mod inegal. Ecua ia de ehilibru. . For a cea mai mare revine bilei 1 care este chiar pe direc ia for ei α= Ipoteze de calcul 360 z i acelea i dimensiuni (exact). Lag re cu rostogolire b) Repartizarea sarcinii pe elementele de rulare Cazul 1 Rulmen i radiali cu un singur rând de bile. Capitolul 9. în scopul dimension rii sau verific rii corpului de rulare sau inelului.toate bilele au aceea i form . Facem apel la ecua iile de deforma ii -leg tur între for e i deforma ii. În cazul bilelor care un contact punctiform (teoretic) s-a g sit de Hertz rela iile: 34 . . For a F nu se repartizeaz decât pe partea inferioar Fig. sub forma proiec iei pe axe : (1) sau F = F0 + 2F1 cos α + 2F2 cos 2α + F = F0 1 + 2 + 2Fn cos nα +2 Fn cos nα F0 (2 ) F1 F cos α + 2 2 cos 2α + F0 F0 o ecua ie cu mai multe necunoscute.9.nu exist lubrefian i între bile i inel.8).9.8 a rulmentului (fig. Cunoa terea repartiz rii sarcinii exterioare este necesar pentru a determina for a maxim care revine unui corp de rulare.9. În baza acestor ipoteze.

dup aceea i cosinusoidal cu a for elor δ1 = δ 0 cos α δ1 = cos α δ0 δ1 F = 1 δ0 F0 i din ecua ia lui Hertz δ 2 = δ 0 cos 2α sau δ n = δ 0 cos nα δ2 = cos 2α δ0 35 .Note de curs. coboar 2 3 i carcasa.9 α F1 F3 2α F2 o 1 o Îns o dat cu deformarea bilelor. Capitolul 9.9. Lag re cu rostogolire δ 0 = cF0 δ1 = cF1 2/3 2/ 3 unde c = elasticitatea δ n = cFn 2/3 F α 3α F3 F2 F1 Fo Fig.

Capitolul 9. dac z = 10. s-a g sit S-a f cut media i = 4.Note de curs.37 F z Cazul 2: Rulmen ii cu 2 rânduri de bile s-a g sit : F F F0 = 2 .6 ≈ 3 z z δ 0 = cF0 δ1 = cF1 9 / 10 9 / 10 Caz 3: Rulmen ii cu role s-a g sit i δ n = F1 9 / 10 36 .36 z = 15.37 = 4. Lag re cu rostogolire F1 = cos α 3 / 2 F0 F2 = cos 2α 3 / 2 F0 deci sau δ1 F1 = = cos α δ 0 F0 2 / 3 2/3 F1 cos α 3 / 2 F0 Fn = cos nα 3 / 2 F0 Înlocuind în (2) F0 = 1 + 2 cos 5/2 F = F0 (1 + 2 cos 5 / 2 α + 2 cos 5 / 2 2α + F α + 2 cos 5 / 2 2α + = F 1 + 2 cos 5 / 2 α i i =1 n + 2 cos 5 / 2 nα ) i F0 = zF z 1 + 2 cos i =1 n 5/ 2 αi .38 F0 = 4. s-a g sit z = 20. s-a g sit z 1+ 2 z 1+ 2 z 1+ 2 = 4.

6 F z F z pentru un singur rând de role pentru 2 rânduri de role F0 = F (teoretic).for a este perpendicular tangen iale.10) : Not m diametrul bilei cu db. . .nu exist lubrefiant între suprafe e . dar este aplatisat . cu rc – raza c ii de rulare i Ri. Repartizarea tensiunilor este spa ial 3 F0 x 2 y2 σz = 1− 2 − 2 2 π ab a b 37 i are forma unui elipsoid (σz): pe suprafa a de contact.6 F0 = 2. practic se constat c nu se z F 0.corpurile de rulare sunt omogene. Lag re cu rostogolire F0 = 4. . izotrope i perfect elastice. . sau pe linii la celelalte corpuri.solicitarea se men ine tot timpul în domeniul elastic. iar suprafa a de contact nu este plan . Tensiunile se numesc tensiuni de contact local i studiul lor a fost f cut pentru prima dat de Hertz în baza urm toarelor ipoteze: .9. Aceast suprafa a fost calculat de Hertz. Capitolul 9.Note de curs. contactul are loc teoretic într-un punct la bile i la role butoia .suprafa a de contact este foarte mic în raport cu dimensiunile corpurilor de rulare. deci nu exist for e . Re razele de curbur ale c ilor de rulare. contactul are loc pe ni te suprafe e de contact mici în raportul cu dimensiuni corpurilor de rulare. Aplicarea acestui studiu în cazul bilelor se prezint astfel (fig.8z Caz 4: Rulmen ii axiali repartizeaz uniform sarcina pe cele z corpuri de rostogolire i se ia: F0 = c) Solicit rile corpurilor de rulare Între corpurile de rulare i inele. Din cauza deforma iilor elastice.

din cauza deforma iilor elastice.9. având dimensiunile l i 2b.11 Reparti ia presiunii pe aceast suprafa elips ).11). z este pe un elipsoid (plan dup o 38 l x zmax x max 2b rb x .10 a) Solicitarea rolelor cilindrice Contactul are loc teoretic pe o linie de lungime l (fig. Lag re cu rostogolire pentru x = 0.9. În realitate. Capitolul 9. y = 0 σ z max = p max = 3 F0 2 π ab z db=2rb rc Re Ri 2a 2a y 2b 2 a 2b Fig. contactul are loc dup dreptunghiular . l pmax o suprafa dr z max=pmax Di 2b 2b zo Fig.Note de curs.9.

47 a pentru rulmen i cu bile zo = 0. deci. Capitolul 9.Note de curs. 1 1 1 raport de curbur redus = + rr R i ρ red b = 1. 39 ca efect. b) Fenomenul de oboseal la rulmen i Dat fiind durata lung de func ionare i varia ia permanent a m rimii tensiunii. Lag re cu rostogolire σ tn = p n = 0 . valoarea tensiunii este foarte mare (f r a se produce deforma ii plastice): σ z max = 5000 σ z max = 3500 N pentru bile mm 2 N pentru role mm 2 Explica ia fizic : Pentru deformarea local trebuie s se deformeze întreaga mas a bilei care este foarte mare. care îns nu i se g se te la o de contact. materialul bilelor este supus unor solicit ri variate i oboseala în timp i. în raport cu dimensiunea suprafe ei de contact.52 Fρ 4 F . ci la o anumit adâncime sub suprafa a de max În afara tensiunilor normale σz exist sunt chiar pe o suprafa adâncime : zo = 0. σz = E ⋅l πl b i tensiuni tangen iale. .39 b pentru rulmen i cu role a = semiaxa mic a elipsei contact. uzarea. E2 – modul de elasticitate a materialului rolei i materialului inelului.31 σz Datorit st rii spa iale de tensiuni i timpului scurt de solicitare (contact).418 E rad = 2E 1 E 2 E1 + E 2 F 1 E red l ρ red (Hertz) E1. Valoarea maxim a lui τ este τmax = 0.

12 .τ) în timp cu fiecare bil rezult o varia ie oarecare. Lag re cu rostogolire Forma de oboseal este frecvent satisf cute condi iile : i foarte rar spargerea sau ruperea.Note de curs. Cazul 1 .existen a unor mici fisuri care apar ini ial la o adâncime sub suprafa a de contact (deci.9. . Inel interior rotitor Inel exterior rotitor t t 40 .se observ c fiecare punct al s u vine în contact cu corpurile rotitoare.9. Se pune întrebarea: când acest fenomen apare mai repede ? Când se rote te inelul interior sau inelul exterior al rulmentului ? CIR vci ve CIR ve mici Pentru a r spunde la întrebare se consider (fig.num rul de solicit ri în unitatea de timp (frecven a solicitat ). Se face constatarea c oboseala este datorat : . Fenomenul uzual este uzarea prin gropi e (pitting). deoarece sunt . Reprezent m grafic varia ia tensiunilor (σ.m rimii i varia iei tensiunilor (în special τ) .Se rote te inleul interior (1) . Capitolul 9.12).aceste fisuri sunt apoi l rgite de lubrefiant care p trunde în ele i cratere sau gropi e. se produc din cauza tensiunii tangen iale τ). un rulment cu cele dou inele B A Fig.

În contactul din A. Dar cum ωb = Vc unde Vc = viteza centrului bilei. Deci nu avem o concluzie definit . Frecven a solicit rilor este dat de num rul de rota ii ale corpurilor de rulare.I. Dac se rote te inelul interior. tensiunile pe corpurile de rulare sunt mai mici. raza de curbur a inelului exterior este mai mare decât în punctul B deci tensiunile sunt mai mici.Dac se rote te inelul exterior Vc e = Ve dar Ve 2 i deci ω b e ≥ ω b i Deci viteza unghiular interior.I.R. Varia ia se face dup un ciclu pulsator cu amplitudine mai mic sau mai mare dup punctul unde ne g sim. deci de tura ia bilelor.Dac se rote te inelul interior Vc i = 1 = Vi 2 1 . 41 i implicit frecven a este mai mare când se rote te inelul exterior.Dac s-ar roti inelul exterior. . dm fiind acela i. De aici concluzia c solu ia optim este s se roteasc inelul Vi i Vc e ≥ Vc i . Cazul 2 . care este situa ia cu solicitarea maxim .Note de curs. atunci punctul inelului interior ar varia dup un ciclu pulsator rezult un fenomen invers. Lag re cu rostogolire Ce se întâmpl pe inelul exterior care este fix. S urm rim alt aspect : .R punctul B.) punctul A. c ci suprafa a elipsei este mai mare. . Capitolul 9.dac se rote te inelul interior – bilele au ca centru instantaneu de rota ie (C. viteza dm / 2 1 viteza periferic a inelului interior 2 unghiular va fi cu atât mai mare.dac se rote te inelul exterior – bilele au ca C. cu cât viteza Vc va fi mai mare.

Durabilitatea unie grupe de rulmen i – aparent identici se exprim tot prin num rul de rota ii sau num rul de ore func ionale la tura ie constant . Capacitatea de înc rcare dinamic pentru rulmen i axiali se exprim prin sarcina pur axial de m rime i direc ie constante. axiale) L1.33 pentru role. s-au f cut o serie mare de înc rc ri i s-au g sit urm toarele rela ii : L1F1p= L2F2p = …= 1 C p= constant = LFp.Note de curs. la care o grup de rulmen i aparent identici. Capacitatea dinamic de înc rcare de baz a rulmen ilor radiali se define te (STAS 7160) ca sarcina pur radial de valoare i direc ie constante. Pentru stabilirea formulei de calcul. Prin durabilitatea unui rulment se în elege timpul exprimat în [rot] sau în [ore func ionare la tura ie constant ]. unde: F1. 42 . f r apari ia primelor semne de oboseal . F2… for ele echivalente (radiale. atinge durabilitatea de 1 milion de rota ii. f r apari ia vreunui semn de oboseal . ating durabilitate de 1 milion de rota ii. la care rulmen ii sau grupa de rulmen i axiali aparent identici.exponent = 3 pentru bile = 10/3 =3. L2… durabilit ile [milioane de rota ii]. pân la care nu apar pe rulment semne de oboseal (gropi e . p . cu inelul interior rotativ (exterior fix). f r s apar semne de oboseal . f r s apar pe unul din inele semne de oboseal .pitting). Alegerea rulmen ilor Se face pa baza capacit ii dinamic de înc rcare.5. Capitolul 9. cu inelul de fus rotativ. Lag re cu rostogolire 9. Se apreciaz prin a a numita durabilitate a rulmentului sau a unei grupe de rulmen i. adic pe baza capacit ii rulmentului de a suporta sarcini exterioare în timpul rotirii sale. efectuate de 90% din num rul de rulmen i ai grupei.

rulmentul corespunz tor (pentru diametrul fusului).X. 43 . la care un rulment radial cu inelul interior rotativ. ca i în condi iile reale de func ionare. care produce o deformare permanent de 0.Note de curs. Expresia sarcinii echivalente F depinde de felul rulmen ilor. Pentru rulmen ii axiali formlulele de baz sunt acelea i cu deosebirea not rii: Fa = XFr + YFa . (d = diametrul corpului de rulare)în punctul cel mai înc rcat al corpului de rulare cu inelele. Având for a echivalent capacitatea de înc rcare dinamic F i avînd durabilitatea L se poate calcula i apoi din catalog s se aleag pentru tipul respectiv de rulmen i. Y acelea i semnifica ii. Lag re cu rostogolire C = capacitatea de înc rcare L= 60nh [milion rota ii] 10 6 C[N ] C = F L p c sau L = F p unde: n = rota ii/minut h = num r de ore. Valorile lui X i Y se dau în tabele în func ie de Fa/Fr X=f Fa Fr i Fa Co unde C0 = capacitatea static de înc rcare care se exprim prin for a static (de repaos). Pentru rulmen ii radiali cu bile F = XFr + YFa în care: X= coeficient radial Fr = sarcina radial Fa = sarcina axial Y = coeficient axial i are semnifica ie de a transforma sarcina axial în sarcin radial . Sarcina echivalent F este sarcina pur radial la rulmen ii radiali i pur axial la rulmen ii axiali de m rime i direc ie constante.0001 d. dar au alte valori. respectiv un rulment axial cu inelul de fus rotativ atinge aceea i durabilitate. Capitolul 9.

Capitolul 9. 44 .Y acelea i semnifica ii.Se calculeaz for a dinamic echivalent corespunz toare regimului nesta ionar i restul calculului se face la fel : De exemplu : F1 ac ioneaz cu tura ia n1 un num r h1 de ore F2 ac ioneaz cu n2 un num r de h2 de ore Fn ac ioneaz cu nn un num r hn de ore.Se porne te de la ecua ia de baz a durabilit ii: L1F1p = L2F2p = aceast tura ie în ore i num rul de cicluri de solicitare Li consider efectul de oboseal cumulativ 60 p 60 F nh = 6 6 10 10 F = p F1p n 1 … = 1 Cp (L i = 60 ni hi/ 106 cu tura ia ni în rota ii pe minut. . dar valori diferite. durata de func ionare hi la în milioane) i se Fip n i h i + Fnp nnhn nh n1h 1 n h + F2p 2 2 + nh nh p =3 pentru bile i p = 10/3 pentru role Cum lu m pe n i h ?– se iau arbitrar.Note de curs. se pune întrebarea cum se determin for a echivalent ? Putem spune c avem un regim de func ionare care nu este constant. Lag re cu rostogolire C a = Fa L p C L= a Fa p Pentru rulmen ii radiali axiali F = for a echivalent F = XFr + YFa X. Cum se procedeaz : . For a axial preluat de rulment se determin în func ie de for a axial de pe arbore i de modul de montaj al rulmen ilor. For a echivalent pentru sarcini i tura ii variabile: În cazul în care for ele nu sunt constante ca m rime i nici tura iile de func ionare.

respcetiv se în carcas dup sistemul arbore unitar. H7.13 45 d . M7. 6 Carcas H7. K7.13) h6. K6.6. Capitolul 9. R7 a b c Fig. Montajul rulmen ilor Dimensiunile rulmen ilor se aleg din STAS sau din cataloage. H8. 9. h = durata care vrem s o asigure rulmentul (la fel ca i în primul caz). m5. 9. G7 H6. Toate precizeaz c inelul interior se monteaz pe fus dup sistemul alezaj unitar iar inelul exterior se monteaz abaterile sunt negative. Lag re cu rostogolire Se recomand n = tura ia pentru care h = hmaxim (cel mai mare num r de ore). g5.Note de curs.9. dar cel mai frecvent ajustaje intermediare – STAS 6671. Arbore Solicitare local Înc rc ri rotative i oscilatoare Scheme de montare a rulmen ilor (fig. f6 h5. g6. 7. J6. sau tabele din cataloagele de rulmen i. Tot aici se dau i ajustajele i toleran ele corespunz toare rulmen ilor. Ca ajustaje – cu strângere. Clasa de precizie. r5. 6. de obicei 6 .

Dezavantaje . iar inelul exterior este limitat numai de capac.d). dac totu i trebuie s asigure deplasarea axial .necesit toleran e foarte precise între fus i inelul interior i între carcas i inelul exterior. . sau poate fi limitat numai spre capac (fig. Schi a b) – inelul interior este blocat cu ajutorul unui inel elastic între un loca practicat în fus.piese pu ine. În acest caz.construc ie simpl . fie limitându-i deplasarea în ambele sensuri (ca în fig.arborii trebuie s fie scur i.tehnologie u oar . Avantaje .flontant . atunci între capac i carcas se monteaz o garnitur i se creeaz un mic joc.9. Schi a d) – acela i inel fixat suplimentar cu piuli i contrapiuli .Note de curs. În ceea ce prive te montajul rulmen ilor radiali de la ambele capete ale arborelui.13. în practic se întâlnesc 2 scheme de montaj : .rulment conductor i condus. deci f r elementele suplimentare de evitare a deplas rilor axiale. În schema de montaj flotant rulmen ii se monteaz pe fus f r nici un fel de asigurare suplimentar .c). Schi a c) – inelul interior este blocat cu ajutorul unei pl ci fixate cu urub pe capul arborelui. pentru a sigura montarea f r efecte d un toare. ca varianta c. Lag re cu rostogolire Schi a a) – este reprezentat montarea inelului interior pe fus cu strângere.13.9. for ele echivalente din cei doi rulmen i se determin pe baza for elor radiale respective (reac iunile din reazeme) i de for a axial de pe 46 . Inelul exterior poate fi fixat în carcas . Capitolul 9.

axiali cu bile sau cu role conice care se monteaz perechi. Avantaje .Note de curs. Montarea rulmen ilor pe o buc conic (fig. Dezavantaje . Se consider cazul cel mai defavorabil posibil i anume c rulmentul cu înc rcarea radial cea mai mare preia i for a axial de pe arbore.9. Capitolul 9. Piuli a i contrapiuli a împing rulmentul pe piuli contrapiuli Fig. Solu ia optim corespund se ob ine în urma unui calcul economic i care s i scopului. iar cel lalt rulment ca fiind condus (cu reac iunea radial preluat mai mare) i deci nu are ambele inele complet fixate axial Scheme speciale de montaj 1.nu necesit toleran e prea strânse. Din punctul de vedere al calculului for elor echivalente.9.construc ie mai complex . cazul în care rulmentul cu reac iunea radial cea mai mic este complet fixat axial (rulment conduc tor) i va prelua i for a axial de pe arbore.piese mai multe. iar cel lalt rulment are fixat axial numai un inel (rulment condus). Se recomand la arborii verticali. 2.14) Pe arbore se monteaz o buc conic elastic prin locul unde nu exist umeri. Lag re cu rostogolire arbore. Montajul rulmen ilor cu strângere – de obicei rulmen ii radial. Deci. În schema de montaj cu rulment conduc tor i condus unul dintre rulmen i are inelele interioare i exterioare fixate axial suplimentar (rulment conduc tor). nu trebuie un rulment cu alezaj conic.14 buc a conic . Pentru transmiterea reac iunilor 47 .universalitate – orice fel de lungime de arbore . se consider ca înc rcare optim a rezem rii.

15) a A RA FrA = RA .9. e ) se fac urm toarele preciz ri: Pentru rulmentul radial axial cu role conice. 48 . Faxs = 0. coeficientul Y este specificat pentru fiecare rulment în parte – tabel func ie de simbolul rulmentului.9. a) Montajul în “X” (fig. Pentru rulmen ii radial-axiali cu bile. Calculul for elor echivalente din fiecare rulment are unele particularit i. ca urmare a for elor axiale suplimentare Faxs din fiecare rulment.axiali cu role conice.15 Se recomand rezem rii arborilor lungi cu for ele între reazeme. Lag re cu rostogolire este necesar strângerea inelelor cu ajutorul unor asambl ri filetate. Capitolul 9. FrB = RB FaxsA R K FaxsB l B RB Fig. Pentru rulmen ii radiali. montate pe carcas sau pe arbore.5 Fr / Y de normalele la axele unde Fr este for a radial din rulmentul considerat i Y este coeficientul de echivalare a for ei axiale. Faxs = e Fr Referitor la ace ti coeficien i (Y.Note de curs. Denumirea montajului provine din forma descris corpurilor de rostogolire (aproximativ litera X).

Capitolul 9. se face urm torul ra ionament: . De men ionat c un rulment radial. de exemplu. 49 .Astfel. Faxs B ca m rime i sens.Note de curs. se stabile te care rulment (A sau B) preia reultanta cu acest sens. ca func ie de raportul Fa / Co. Faxs A i Faxs B . rulmentul A la montajul în X preia for a axial de arbore numai în sensul de la A spre B. iar cel lalt rulment ( B) poate prelua for a axial de la B spre A.se consider for ele radiale preluate de fiecare rulment cunoscute rezultanta dintre for a radial i cea (reac iunile radiale Fr A . . Fr B). astfel c se determin for ele axiale suplimentare Faxs A. atunci for ele axiale preluate de cei doi rulmen i sunt FaB = Faxs A . . .se stabile te rezultanta celor trei for e de pe direc ia axei arborelui: Ka. Dac sensul rezultantei este de la A la B. Fa fiind for a axial posibil de a fi preluat i se estimeaz a fi for a axial de pe arbore Ka iar Co este capacitatea axial numai static de înc rcare.axial poate prelua for într-un singur sens.în func ie de sensul acestei rezultante axiale. reac iunile radiale cu alte m rimi i sensuri). Lag re cu rostogolire Pentru rulmentul radial-axial cu bile coeficientul e se alege prin interpolare. RB tot ). func ie de montajul s u pe arbore.Ka FaA = Faxs A. Analog se analizeaz i alte cazuri posibile de înc rcare (Ka alt sens. Pentru stabilirea for ei axiale din fiecare rulment (A i B). tiind c axial este normal pe rol i pe calea de rulare (RA tot. presupunem c sensul rezultantei este de la B la A: rulmentul din A poate prelua for a axial cu acest sens i deci for a axial preluat de rulmentul A este FaA = Faxs B + Ka iar for a axial preluat de rulmentul B este FaB = Faxs B . dat în catalogul de rulmen i sau în standarde.

înainte de montaj trebuie feri i de coroziune i ruginire. Calculul for elor axiale preluate de fiecare rulment se face cu acela i ra ionament. . Fixarea pozi iei axiale a arborelui se face numai cu un singur rulment.Se va asigura perfecta centricitate a arborelui cu g urile carcasei – se recomand ca g urile s se dea dintr-o singur trecere i cu aceea i scul . Lag re cu rostogolire Dup cunoa terea for elor axiale preluate de fiecare rulment. se poate determina for a echivalent i apoi durabiltatea fiec rui rulment.Note de curs. Denumirea montajului provine de la forma descris de normalele la axele corpurilor de rostogolire . de regul montat la jum tatea arborelui sau la rulmentul (lag rul cel mai înc rcat).9.16) FaxsA A Ka B Faxs B l RA tot RA RB Fig. . For ele axiale suplimentare Faxs A i Faxs B au sensuri diferite fa de cele de la montajul în X. Condi ii generale de p strare i montaj .9. aproximativ litera O.se recomand ca rulmen ii s fie men inu i în ambalajul fabricii pân ân momentul mont rii.Din punct de vedere al montajului : .Se vor evita la montaj în epenirile i bloc rile corpurilor de rulare.16 Se recomand pentru rezemarea arborilor cu for e în consol . descris la montajul în X. a) Montajul în “O” (fig. . 50 . Capitolul 9.

atunci to i rulmen ii radiali trebuie s aib posibilitatea deplas rilor axiale. .protejeaz contra coroziunii.amortizeaz vibra iile i ocurile. . de dimensiunea rulmen ilor i de înc rarecu .7. .rulmen ii radiali axiali se vor monta perechi . 51 . 9.dac se monteaz un rulment axial.se va asigura deplas rile sau dilat rile axiale ale arborelui – deci unul din rulmen i trebuie s aib posibilitatea deplas rilor axiale.la viteze de v > 6 m/s se folosesc numai uleiuri. Ungerea rulmen ilor Ungerea rulmen ilor are ca scop: . temperatura va hot rî când se va folosi uleiul sau unsoare.Note de curs. . cât i unsori.unsoare consistent . . Ungerea se poate face în func ie de tura ie. .evacueaz c ldura – rol de r cire.u ureaz deplas rile axiale ale rulmen ilor. atât uleiuri. de temperatur . .asigurarea unor etan eit i sigure pentru a împiedica scurgerea lubrefian ilor sau p trunderea impurit ilor din mediul de lucru.la viteze de v = 5…6 m/s se pot folosi.mic oreaz frecarea. de mediul ambiant.trebuie s se asigure ungerea suficient a rulmen ilor. . .asigurarea unor rigidit i perfecte în zona de montaj prin grosimea pere ilor sau nervuri. Capitolul 9. Lag re cu rostogolire .uleiuri În func ie de vitez .

teflon + fibr sticl +S2Mo. exist îns speciale. . i construc ii . cu atât necesit vâscozitate mai mic . Dispozitive de ungere uleiuri cu .lichizi (uleiuri) → Tb. T. lubrefian ii sunt mai vâsco i. L. uleiuri cu atât mai vâscoase. se folosesc uleiuri i anume foarte vâscoase. Lag re cu rostogolire În func ie de temperatur . dac temperatura i viteza permit acest lucru. K.la rulmen ii cu tura ii foarte mari i de importan deosebit se folose te ungere cu cea de ulei ob inut prin pulverizare.cu cât înc rcarea este mai mare. Te. venind prin conducte într-o priz . al c ror punct de congelare s fie cu 15o…20o mai jos decât temperatura de func ionare (de regim).la temperaturi mai mici de 0o.dimensiunile rulmen ilor. W). M .solizi –coliviile din materiale autolubrifiante (teflon + bronz + S2Mo. se folosesc uleiuri sau unsori. stropii sunt arunca i direct din baie sau din buzunarul lag rului. gaze.peste temperaturi mai mari de 80o. . TIN. viteza hot rând care. 52 . Lubrefian i . . se folosesc tot unsori sau uleiuri. vapori de ap . teflon + Ag + Se2. cu cât sunt mai mici. . se folosesc unsori. cu cât temperatura este mai mare. În func ie de mediu . unde vine i aer comprimat.în mediu cu praf. UM .Note de curs. acelea i ca i la lag rele cu alunecare.pentru uleiuri se folose te foarte mult sistemul ungerii prin barbotare. . Capitolul 9. se folosesc numai uleiuri.în general. . .la temperaturi t = (0…70)oC. H.pentru unsori consistente se folosesc casete de unsoare = spa iul dintre capac i rulment.plastici (unsori) → RUL.la temperaturi t = (70…80)oC.

000 → unsoare consistent . 71.uleiul s nu dep easc centrul corpului inferior de rostogolire.000-1.000-600.t < 120 .sarcina .200.ungere baie .t< 50o ν=16-37 c St (50.200.000 → uleiuri minerale.ungere prin barbotare . 300. Capitolul 9.timp: ≈ 6 luni . 600.tura ia .000 → r cire obligatorie.Note de curs. Lag re cu rostogolire Criterii de alegere : * .temperatura func ion rii inându-se cont de condi iile de lucru: . 50. . ungere sub presiune. cu fitil sau ungere cu cea .000 → uleiuri minerale cu vâscozitate redus . unsori.ungere prin picurare din rezervor .ungere cu cea prin barbotare 53 . dm n < 10.000 → 3 . 80oC) 37-75 c St . ungere cea .m rimea rulmentului . Perioadele de ungere.t < 150 75 c St 220 c St ** produsul dmn=n (D+d)/2 (mm .000 → uleiuri minerale. . rot/min) ≤ 50.unsori – în loca ul rulmen ilor – 1/2…3/4 din volumul liber din carcas în func ie de tura ie: pentru n = nlim se introduce plin 1/1 Sisteme de ungere: * cu ulei 1 din volum.000-300. *** asigurarea peliculei de lubrefiant în regim EHD Cantitatea de lubrefiant.

Ghidaje cu rostogolire Ghidajele de rostogolire sunt (ca i ghidajele cu alunecare) organe de rezemare care asigur deplasarea unor subansambluri (mese.împiedicarea pierderea lubrefian ilor de la rulment spre exterior .împiedicarea p trunderii unui exces de lubrefiant venit din interiorul ma inii . . s nii supor i etc.ungere cu fitil .centralizat 9.Note de curs. Capitolul 9.Etan area în construc ia de ma ini ) 9.9.carcas **cu unsoare.împiedicarea p trunderii impurit ii din afar spre rulment. Metode (a se vedea capitolul 10 .8. Lag re cu rostogolire .9.17 54 .) Fn Fn Fn Fn 3 suprafe e 4 suprafe e 3 sau 4 suprafe e 4 suprafe e Cu recircularea bilelor Fig.ungere cu cea de ulei .Etan area lag relor cu rulmen i Etan area lag relor cu rulmen i este valabil Scop: i pentru lag re de alunecare.

1981 i 1983.a. – Rulmen i. 1970 2. Gafitanu .s.Organe de ma ini.Organe de ma ini. Ghidajele cu rostogolire pot fi cu 2.Tehnic . 4. Bucure ti.Note de curs.3883 F0 E ≤ p H adm br F0 E 2 ≤ p H adm r2 103…1.8 .pentru bile din font Bibliografie 1. Editura Tehnic . 3 sau mai Elemente de calcul: pentru ghidajele cu rostogolire se determin presiunea de contact cu rela iile lui Hertz: role : p H max = 0 .a.9. i Pedagogic . Bucure ti. Editura Tehnic . 1967.6 . . Edit. ?? Intreb ri recapitulative 1) Pentru aceea i sarcin radial . Bucure ti. – Ghidajele ma inilor unelte. care dintre rulmen ii de mai jos sunt mai solicita i: a) rulmen ii cu bile. 1972.2 . Bucure ti. 103 MPa pentru bile din o el 250…300 MPa pentru role din font 450 MPa .8. Manea Gh.17) i preluarea for elor (a se vedea paragraful 8.a. . *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii. 3..Organe de ma ini. Edit. Didactic Bucure ti.a.7). b) rulmen ii cu role. . 1987 5. asigurând precizia necesar multe suprafe e (fig. 103 MPa pentru role din o el 1. Sandu I. 55 . Pavelescu D.Tehnic . Capitolul 9. Edit. . 1985. Lag re cu rostogolire într-o anumit pozi ie. Bucure ti. Gafi anu M. Editura Tehnic . fig. 6.418 bile : p H max = 0.

b) de a nu l sa corpurile de rostogolire s se roteasc . b) 25 mm. Lag re cu rostogolire 2) Care este principala cauz de scoatere din func iune a rulmen ilor: a) deteriorarea corpurilor de rostogolire. Capitolul 9. c) deteriorarea fusului. 5) Alegerea rulmen ilor se face: a) în func ie de diametrul arborelui pe care se monteaz . c) 20 mm. 6) Calculul de verificare al rulmen ilor const în: a) stabilirea duratei de func ionare Lh >Lhadm. c) inând seama de for ele care ac ioneaz asupra arborelui.Note de curs. c) de a nu l sa impurit ile s p trund în interiorul rulmentului. b) în func ie de capacitatea dinamic de înc rcare. 4) Coliviile rulmen ilor au rolul: a) de a ine corpurile de rostogolire echidistante între ele. 3) Care este m rimea diametrului arborelui pe care se monteaz rulmentul radial cu bile 6205: a) 50 mm. b) stabilirea capacit ii dinamice C > Ccatalog. d) în func ie de durabilitatea rulmentului. b) oboseala superficial (pe c ile de rulare). 56 .

Compensate HS HD THD Criterii de alegere a) Viteza fluidului (v) . (9).v < 14 m/s: (6).v < 2…3 m/s: (3).Labirint (4) . Etan ri 10. (10) .Simple (9) . Clasificare : .Presetup (8) . (10) .radiale .medie: (6). (8). oC. (10) < 40: (6).Efect centrifugal (5) . (8) . integrate sau nu în construc iile de ansamblu.mobile .v < 1 m/s: (7) b) Temperatura.Note de curs. (8).axiale .Inel profilat i man et (7) . a c ror func ie este de a împiedica circula ia de fluide sau de particule între spa ii separate. (8) .1. (8). (10) 57 .fixe . Etan area în construc iile de ma ini 10. Definire.cu garnitur (2) Etan ri . (9).nelimitat : (4) < 1200-1400: (6). Capitolul 10.Intersti iu (3) . (9). (9).Segmen i (6) .orice vitez : (4).cu contact .f r garnitur (1) . Alegere Etan are = un element sau un ansamblu de elemente.f r contact .

(8) d) Etan are .3-40: (4).10.Redus : (3).05 b p0 = func ie de mediul de etan at c = 1. (10) . (9).1 b) Suprafe e conice Presiunea de etan are : p e = (p 0 + cp ) 0 . (7) .suprafe e plane . (7).Satisf c toare: (6). (8).suprafe e conice (de preferat) b p b p a) Suprafe e plane Fig.Ridicat : (7). MPa < 500-600: (7). (10) . Capitolul 10. (6). (2).2. (9).2…1.Perfect : (1).1)– pentru elemente care nu se demonteaz sau se demonteaz foarte rar: .0. (7).5 coeficient = 1.10. Etan ri fixe (1) Etan ri f r garnituri (fig. Etan ri c) Presiune. (9). (4) .5 MPa pentru ap =5 MPa pentru abur 58 .Note de curs. (8) 10. (10) .Moderat : (6).Slab : (4) e) Uzur .

2 Fe = p e Ae Ae = aria de etan are (m) Fig.10.10. astfel c se creaz presiuni de contact suficient de mari ca s depa easca presiunile fluidului de etansat (fig.10.3 Calculul for elor necesare •) În func ionare ••) La montaj •) In func ionare: F’ = 1.5 b pentru garnituri netede .125b pentru garnituri ovale 59 în care bef = 0.2 Ffluid + Fe + Ft unde : Ffluid π D2 m =p .3).2 Se deformeaz . Etan ri b = element dimensional For a de etan are : (2) Etan ri cu garnitur Materialele pot fi moi sau tari (metalice) – fig.38b pentru garnituri profilate 0. Capitolul 10.Note de curs. Fe = π D m b ef p e = π D m b ef mp 4 0. pe p b F p Dm Fig.10.

L = lungime urub ••) În condi ii de montaj F' ' = π D m b ef σ strivire ≤ F' în care σstrivire = tensiunea de strivire. Es..Note de curs. σtg.2.2..3 60 . dependent de materialul garniturii: σstrivire = 3.0 azbest m = 0.tensiunile termice din urub. g = garnitur .75-1 cupru m = 4 Ft = for a determinat de dilat ri termice Ft = σ ts A s + σ tg A g = ε s E s A s + ε g E g A g = (1 + α s ∆ t s )E s A s + sg L EgAg indicii: s = urub. Etan ri m = coeficient : func ie de materialul garniturii/exemplu: cauciuc m = 0.0. σts. sg = grosimea garniturii.αs – coeficientul de dilatare liniar a materialului urubului. respectiv garnitur .g –ariile sectiunii urubului i garniturii.5 MPa pentru cauciuc 2..0. Capitolul 10.5 0. Etan ri mobile a) F r contact (3) Intersti ii 0. As..3.8 MPa pentru azbest 90 MPa pentru cupru Durabilitatea = f (temperatur ) 10 ani 1 an 10I 400 300 200 toC Propilen teflon 10. A.5+1. Eg – modulele de elasticitate ale materialelor urubului i garniturii.

4) Recomandari de utilizare Mansete de etansare STAS 7950-71 p< 3 MPa p ≤ 30 MPa p < 0. k. Capitolul 10. dependente de geometria labirintului i caracteristica fluidului (5) Etan ri centrifugale Disc Forte centrifuge b) Etan ri cu contact b1) Radiale – segmen i (6) b = (0.Note de curs.4 MPa 61 . Etan ri (4) Labirint L L r dA 11 dh 10 Labirint radial cu canale circulare Debit de scop ri Q = kpa .a = constante.10.75…2) t D/t = 16 – 24 instala ii hidraulice = 25 – 37 compresoare D/b = 9…13 Radiale – inele profilate i man et (8 fig.1 MPa dA 11 dh 10 2r 3r 2r 3r Labirint radial cu canaledreptunghiulare D r b t p< 1.

10. MPa m/s ≤1 ≤5 ≤ 50 62 .6 µm (rugozitatea fusului) Inele racloare Inel O Inele din pâsl Fig. Capitolul 10.2 Man ete de rota ie Radiale – cu presetup (8) b2) Etan ri cu contacte axiale (9) Grupa I II III p. Etan ri v < 10 m/s v ≤ 0.40 m/s v < 7 m/s v < 3.8 m/s Ra = 1. MPa ≤ 0.1 ≤1 ≤5 v. m/s ≤ 10 ≤ 10 ≤ 20 pv.Note de curs.

carburi Fiabilitatea etan rii axiale . Capitolul 10. Al2O3).materiale metalice: aliaje de Ni-O2.introducerea prin canale adecvate a unui fluid cu rol de lubrifiant. oxizi (MgO.presiunea fluidului de 4 etansat) Fa – for a din arc Fs – for a determinat de fluid pe suprafa a de separa ie Ff – for a de frecare Fe – for a de etan are Fe + Fs = Fp + Ff +Farc → pentru dimensionarea pieselor componente.materiale ceramice pe faz de carbon impregnate cu materiale plastice .for a axial determinat de fluid (p. care realizeaz o cre tere a presiunii ps pe interfa : . se folosesc unele construc ii speciale. Pentru presiuni foarte ridicate.materiale plastice (teflon.Note de curs.uzur redus .asigurarea rezisten ei mecanice . De Di Fe Fs Arbore Fa Etansare Arc poliamid . Etan ri IV Elemente componente: Carcasa Inel fix >5 > 20 > 50 Inel alunecator p Sistem de antrenare Stift Fp Ff Materiale : func ie de mediu : .asigurarea contactului permanent . ca i pentru evitarea uzurii prea rapide. portan hidrostatic i etan are prin baraj de presiune 63 .durabilitate 2 D e − D i2 Fp = π p . cauciuc) .

Gafi anu M. b) temperatur . .Organe de ma ini. Bucure ti 1973 2. – Etan ri. 3.Tehnic . Cristea V. 4. .a. Pavelescu D.Note de curs. 1985. Didactic Bucure ti.Organe de ma ini. ?? Intreb ri recapitulative 1) Pentru alegerea unui sistem de etan are eficient trebuie s se in seama de: a) viteza fluidului. Edit. 2) Etan area organelor de rezemare a arborilor transmisiilor mecanice are în vedere: a) etan area interioar ungere. Draghici I etc. Edit. Capitolul 10.realizarea unei portan e hidrodinamice prin practicarea unor canale pe una dintre suprafe ele de etan are care s determine deforma ii termice sau mecanice controlate i zone de portan hidrodinamic cu grosimi de film variabile Bibliografie 1. . 64 pentru men inerea lubrifiantului în zona de . Tehnic .a. Editura Tehnic . b) evitarea p trunderii din exterior a unor impurit i. – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. Edit. . 1982 i Pedagogic . Bucure ti. d) calitatea suprafe elor e) calitatea lubrifiantului. Bucure ti.1981 i 1983. c) atât etan area interioar cât i evitarea p trunderii din exterior a unor impurit i. Etan ri . c) presiune.

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

11. CUPLAJE 11.1. Caracterizare. Rol func ional Cuplajele sunt organe de ma ini care realizeaz leg tura permanent sau intermitent între 2 arbori, cu scopul transmiterii mi c rii de rota ie i a modificarea valorilor nominale i a sensului momentelor de torsiune, f r acestora (fig.11.1).
5 2

1

ω1

Mt1 3 4

ω2

Mt2

1 – arbore conduc tor; 2 – arbore condus; 3 – semicupl conduc toare 4 – semicupl condus ; 5 – element de leg tur

Fig.11.1

Cuplajele se pot utiliza i pentru realizarea leg turilor între un arbore i piesele montate liber pe acesta: ro i din ate, ro i de transmisie, ro i pentru lan . Cuplajele pot servi ca elemente de siguran sens). Obiectivele utiliz rii cuplajelor: a) cuplarea arborilor chiar în cazul existen ei unor abateri de la coaxilitate (radiale, unghiulare) sau în cazul existen ei deplas rilor axiale; b) modificarea frecven elor proprii ale agregatului din care fac parte (cuplaje cu elemente elastice); c) mic orarea efectului solicit rilor dinamice prin înmagazinarea unei energii poten iale la apari ia supraînc rc rilor (cuplaje elastice) ; d) cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului i sub sarcin (cuplaje intermitente = ambreiaje). (limitare de moment, tura ie,

65

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje Clasificare: 1. permanente a) fixe (rigide) - cu buc e - cu man on - cu flan e - din ate b) mobile (compensatoare) – cu elemente intermediare rigide - abateri axiale - abateri radiale - abateri unghiulare - abateri combinate - cu elemente intermediare elastice - metalice - nemetalice 2. intermitente (ambreiaje) - dup modul de transmitere - mecanice - electromagnetice - hidraulice - dup caracteristicile func ionale - comandate - cu comand mecanic - cu comand hidrostatic - cu comand electromagnetic - automate - centrifuge (ω) - direc ionale (sens) - siguran Într-un cuplaj ac ioneaz urm toarele sarcini : - momentul de torsiune util care trebuie transmis; - sarcini dinamice care se manifest în timpul regimului tranzitoriu; - sarcini datorate ocurilor i vibra iilor.
66

a momentelor de torsiune

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje M rimea acestor sarcini depinde de : - tipul motorului de antrenare i al caracteristicilor sale mecanice - construc ia ma inii antrenate i regimului de lucru
M tc = kM t

unde : M tc - momentul de torsiune de calcul
M t - momentul de torsiune nominal : Mt= P/ω = 30P/(πn)

[N.m] cu

puterea P [W], viteza unghiular ω [rad/s] i tura ia n [rot/min]; k=k1 . k2 – coeficientul de suprasarcin (k1-coeficient dependent de ma ina motoare; ma ina de lucru) Coeficientul k este func ie de:
k=f (masa accelerat , mersul ma inii, -f.mic …mare -uniform… ocuri f.mari tip ma ina ma ina motoare) lucru, - M.E.-M.A.I.-ventilator…, m.ridicat (6 cil.,…1)

k2 – coefficient dependent de

Exemplu: k=1,6…1,7 pentru accelera ia unei mese mici, a unei benzi transportoare cu mers uniform, ac ionarea cu motor cu ardere intern (MAI) cu 4 cilindri. 11.2. Elemente constructive i de calcul ale cuplajelor permanente 11.2.1. Cuplaje permanente a) Cuplaje fixe - îmbin rigid doi arbori formând un tot unitar. Utilizarea acestor cuplaje impune o coaxialitate perfect a organelor cuplate, deoarece chiar abaterile foarte mici de la coaxialitate (radiale, unghiulare) produc tensiuni suplimentare importante în linia de arbori i reac iuni periculoase în lag re (contact pe muchii).

67

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

Cuplajele fixe pot prelua atât momente de torsiune Mt cât i momente de încovoiere Mi. Exemple a1) Cuplajul cu buc sau cu pene (fig.11.2.b)Bucsa Pana

(fig.11.2). La aceste cuplaje (nestandardizate),

buc a se execut din font sau OT. În variant constructiv cu tift (fig.11.2.a)

Stift

L = 2,5 d a b

Fig.11.2

Constructiv L=2,5 d i din condi ia de egal rezisten arborelui i a buc ei rezult : Mt capabil arbore = Mt capabil buc )
π 3 π D4 − d 4 d τ at = τ' at 16 16 D D = (1,4 1,7 )d Se face verificarea penelor la forfecare i strivire. În locul penelor se introduc câte o dat dou dc≈ (0,2…0,3)d - se face o verificare la forfecare F =
τf = π
4 F dc
2

la torsiune a

dar τ at ≈ (2

3)τ' at

tifuri conice cu diametrul:

M tc (cuplu) d

≤ τ af

68

D

dc

d

11. Fs/2 Fs/2 Prin strângerea uruburilor cu for a FS (fig.11.11. Pentru siguran suplimentar se monteaz o pan . α p dα Fig.4) (STAS 870-) Fig.simbol CMO –cuplaj pentru arbori orizontali.simbol CMV – cuplaj pentru arbori verticali Avantaj – arborii nu mai sunt deplasa i axial la montare.Note de curs. . Capitolul 11.11.3 .4 π Fs = 2 − π 2 Ld Ld L dα p cos α = ⋅ p ⋅ 2 = dp 2 2 22 2 69 . Cuplaje a2) Cuplaje cu man on sec ionat (fig.4). apar presiuni. p. între semicuplaje i arbore care conduc la for e de frecare prin intermediul momentelor de torsiune.

. tipul urubului i deci se face o verificare la solicitarea compus : F3 σt = .m) i pot cupla arbori cu diametre cuprinse între 18…200 mm.CFV – pentru arbori verticali 70 .11. . τt = iS πd 2 2 4 FS d1 tg (α 2 + ϕ' ) 2 iS d13 π 2 16 σ echiv = σ t2 + 3σ t2 ≤ σ at Aceste cuplaje pot transmite momente de torsiune maxime de circa Mtc ∈ (18 N m…63000 N. Cuplaje M tc = M f = 2π 0 Ld d L d dα pµ = d pµπ 22 2 2 2 d µπ 2 2 M tc = Fs πdµ M f = M tc = Fs Ce efecte are Fs în urub? – întindere i torsiune pentru predimensionare: 1.m rimea cuplajului. urmat de o liniu .3Fs = i S π 2 d1 σ at 4 d1 STAS is – num r de uruburi ce revine unui arbore Dar în STAS 870 se dau: is total.STAS 870 Exemplu de notare: Cuplaj man on tip CMO. destinat cupl rii a doi arboriorizontali ale c ror capete au diametrul d = 50 mm Cuplaj CMO 9-50 STAS 870 a3) Cuplaje cu flan e (fig. Notarea unui cuplaj-man on cuprinde: .simbolul tipului constructiv.Note de curs. Tura ii maxime 2250 rot/min. . Capitolul 11.5) STAS 769 simbol: .diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate.CFO – pentru arbori orizontali .

FS ≤ τ af πd 12 4 verificarea se face la forfecare i strivire: FS = τf = i σs = Fs ≤σ as dl s unde ls este lungimea tijei urubului în contact cu una dintre semicuple (cea mai mic lungime dintre cele dou lungimi de contact ale urubului cu semicuplele). OLC 35. Cuplajele se aleg în func ie de momentul de transmis.5 → Fc20. dup care se asambleaz cu uruburi precise ( uruburi de p suire STAS 5930-) Material: . 3 – piuli hexagonal STAS 4071. OLC 45 Toate dimensiunile cuplajului (dimensiunea uruburilor i a diametrului de montare DS) sunt date în STAS 769. 4 – aib grower MN STAS 7666 Prag (um r) de centrare Fig. Cuplaje 5 3. 4 2 1 1. 71 . Se pot monta arbori de diametre diferite dar s aib acela i diametru al cercurilor la montare a uruburilor. Se verific 2 M tc i s DS prin calcul uruburile.Note de curs. Capitolul 11.semicuplajele 1. Pentru uruburile montate p suit.11.uruburi OL 50. 5 – semicuplaj. OT 45 .5 Cele 2 semicuplaje se centreaz cu ajutorul pragului de centrare. 2 – urub de p suire cu cap hexagonal forma A STAS 5930.

unghiulare ∆α (fig.Note de curs.2.cu elemente intermediare rigide . calculul de verificare facandu-se asa cum s-a demonstrat in capitolul de asamblari filetate: Fs = µFax s Fax s = F5 µ τ t − torsiune σ t − int indere se calculeaz tensiunea echivalent σ echiv = σ t2 + 3τ t2 Notarea unui cuplaj cu flan e cuprinde: . Capitolul 11. Cuplaje Ds -diametrul de dispunere al uruburilor.6.combinate ∆l.radiale ∆r (fig.11. d . urmat de o liniu .axiale ∆l (fig.a) .c) .cu elemente intermediare elastice Aceste cuplaje permit mici deplas ri .2..11.diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate.11.. momentul de rasucire se transmite prin frecarea dintre flanse. Aceasta forta solicita suruburile la tractiune (intindere) si torsiune. destinat cupl rii a doi arbori ale c ror capete au diametrul d = 40 mm Cuplaj CFO 7-40 STAS 769 11.simbolul tipului constructiv. . Cuplaje permanente mobile Cuplajele permanente mobile pot fi: . tip CFO. este necesar ca la montaj. sa se stranga suficient de bine suruburile cu piuli ele ( forta Faxs).11.is – numarul de suruburi.6. . ∆r. .b) .d) 72 .6. ∆α (fig.STAS 769 Exemplu de notare: Cuplaj cu flan e.6. Pentru uruburile montate cu joc.m rimea cuplajului. Astfel.diametrul urubului.

11. Capitolul 11. ig = 2…3 i se execut din font .nu este standardizat. 73 .11.7) Fig.6 a) Cuplaje cu ghiare . Cuplaje ∆r ∆l a b c ∆α ∆l ∆r ∆α d Fig.Note de curs.permit deplas ri axiale (fig.7 ig.num r de ghiare Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj.11. Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de centrare.

0 N / mm 2 2 2 D − D1 h D −D h Wig ig e ⋅ ig e i ⋅ 2 6 2 6 h h ≅ De Ft1 Dm Mtc (h = hmediu.strivire F Ft 1 = t ig a Ft1 Sec iunea de încovoiere ∆a Mi F ⋅ ( a + ∆a ) Ft ⋅ a =± t ≈ ≤ σ ai = 30 . Capitolul 11.0. Cuplaje Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj. cuplajul nu este standardizat.Note de curs. ig = 2…3 i se execut din font . Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de centrare. Elemente de calcul : Se face numai pentru ghiare 2 M tc 2M tc Ft = = Di + De Dm 2 for a ce revine unei ghiare σi = ± .încovoierea în sec iuni de încastrare în butuc ....lungimea de contact a ghearelor corespunz toare celor dou semicuple: pS = Ft = AS Fz ≤ p a = 5. deoarece sec iunea exact este un trapez).50 ..7 N / mm 2 De ⋅ Di ig a 2 74 Di (De-Di)/2 . a.

discul intermediar executând o mi care planetar .11.cu disc radial Fig.01 d + 2.97 – ca urmare a alunec rii.3’) →o el .8 Man oanele (semicuplele) 3. Ca urmare a alunec rii se produce uzur .diametru) i ajung la 25 mm pentru dimensiuni mari. Capitolul 11.93…0.discul intermediar 5→font Permite deplas ri radiale de ordinul de m rime ∆r = 0. centrul discului intermediar face 2 rota ii. Material .11. centrul s u se deplaseaz pe un cerc cu diametrul ∆r.Note de curs.8) .5 mm Permite i foarte mici deplas ri unghiulare 2 ∆α = 3 0 O dat cu transmiterea mi c rii apare alunecarea în ghidaje.pentru deplas ri radiale . b) Cuplaj Oldham (fig.semicuplaj (3. Cuplaje Deplas rile axiale sunt de ordinul a 10…12 mm la dimensiuni mici (50…60 mm . 3’ au loca uri dreptunghiulare pentru proeminen ele discului intermediar 5. 75 . Verificarea acelor cuplaje – se face pentru discul intermediar – ghearele la torsiune din contact. randamentul are valori cuprinse între η= 0. La o rota ie complet a arborilor.

Capitolul 11. Practic din cauza varia iei mari a tura iei arborelui condus în raport cu cel conduc tor α se ω 2 min = ω1 cos α ω2 max 1 = = 1.008 pentru α = 50 si 1.031 pentru α = 10 0 .10).11. 76 . ω 2 max = ω1 cos α .permit deplas ri unghiulare ∆α. Unghiul α ∈ [0.11.11. Se pot lega mai multe cuplaje cardanice în serie .cuplaje bicardanice (fig.Note de curs. 2 ω2 min cos α Domeniu de utilizare: autovehicule.9) .450] limiteaz la 7…80. 3 sunt montate în plane perpendiculare.9 2R – diametrul mediu corespunz tor fusurilor. tractoare (la prize de putere).teoretic. Cuplaje b) cuplaje cardanice (fig. Cele dou furci 1. Fig.

Cuplaje Fig. Intereseaz for a maxim . Din condi ia de transmitere a puterii : P1c= P2c M t1 ⋅ ω1 = M t 2 ⋅ ω 2 M t 2 max ω2 min M t 2 min ω2 max F1 Deci: M t 2 max = i : F2 = M t2 2R M t1ω1 M t1 ω1 = M t1 = ω 2 min ω1 ⋅ cos α cos α F2 max = M t 2 max M t1 = 2R 2 R cos α F2 2R Mt1 F2 F1 F2 maxc k M t1 = 2 R cos α 77 .10 Elemente de calcul – se exemplific numai calculul fusurilor crucii variabil . 3). Capitolul 11. cardanice (2) care face leg tura între cele dou furci (1.Note de curs. deoarece. rezult o for ca urmare a varia iei unghiului α. de i Mt1=ct.11.

Este format (fig. Cuplaje Cunoscând F2max parametrice. elicoidale. Deplas ri axiale: ∆r = 1…2 mm 1 2 ∆r 1 – man on 2 – butuc 3 – inel etan are 3 Fig. Aceste cuplaje sunt supuse la vibra ii torsionale – apar vibra ii d) Cuplaj din at STAS 6589 .permanent mobil (compensator) cu elemente intermediare rigide permite deplas ri combinate. c – se calculeaz fusurile i rezemarea acestora (buc e sau rulmen i).11 e) Cuplaje permanent mobile (compensatoare) cu elemente intermediare elastice Elementele intermediare elastice pot fi din: . Rolul principal al cuplajelor elastice const în: atenuarea ocurilor torsionale. pe lâng faptul c permit deplas ri.metal sub form de arcuri foi.11) din dou man oane (1) cu dantur interioar . cauciuc.11. amortizeaz sau schimb frecven a proprie. prinse între ele cu uruburi i doi butuci.11.piele. band .Note de curs. deoarece – pentru mic orarea uzurii – cuplajul func ioneaz cu ungere. prin acumularea elastic temporar a lucrului mecanic i redarea 78 ocurile . materiale plastice . Dantura butucului are o form sferic . fiind etan a i cu inele de etan are O (3). cu dantur exterioar . Au avantajul c . Capitolul 11.

de rezonan . 2’) pe arbori 1. i Fig.man on 7 → cauciuc În STAS se dau: . ∆M t → rigiditate ∆ϕ e1) Cuplajul elastic cu bol uri (fig. Cuplaje acestuia sistemului. bol uri ib .12 Materiale: .bol →OLC 45 .nr.11.Note de curs.12) STAS 5982 Se compune din 2 semicuple (3. 3’) montate prin pene paralele (2. Capitolul 11.11. Elementele intermediare sunt compuse din bol urile 4 man oanele elastice 7.geometria bol ului i a man onului Calcul elementelor intermediare se face la: 79 . printr-o revenire treptat a elementului elastic la forma i pozi ia ini ial c= i deasemenea limitarea vibra iilor nocive. OT 50 sau Fc 20 . respectiv 1’.diametrul de dispunere a bol urilor .semicuplaje OL 37.

F1 ⋅ Z ⋅ R ≥ M t1 d arcuri elicoidale cu prestrângere ini ial în ni te loca uri (F1).începe s se deformeze dup caracteristica sa liniar . . Permit deplas ri unghiulare pân la 10 i deplas ri radiale i axiale de câ iva mm. Pe periferia semicuplajelor 1 i 2 se monteaz urm toarele 2 situa ii : 1. În timpul func ion rii putem avea arcurile nu se deformeaz mai mult – deci cuplajul func ioneaz ca un cuplaj rigid F1 – for a de prestrângere ini ial z – num r arcuri 2.bol -încovoiere σ i ≤ σ ai = 45 presiune man on de – . Ft = Wi πd i0 D 32 70 N / mm 2 . Cuplaje σi = ± Mi F ⋅l 2 M tc = ± t 3 . max (pm-b.b) contact Sectiunea de strivire Ft d .2 ld 2 N / mm 2 Aceste cuplaje se aleg în func ie de momentul Mtc. pm-semicuplaj) = pm-b p mb = Ft ≤ p adm = 1.func ioneaz ca un element elastic 80 .Note de curs. Capitolul 11.pe bol (pm semicuplaj (pm sem) l l Sectiunea de incovoietre - pe pentru elemente STAS . e2) Cuplaje cu arcuri elicoidale = cuplaje permanent mobile cu elemente intermediare elastice metalice. F1 ⋅ z ⋅ R ≤ M t1 .

schimbarea sensului de mi care.Note de curs. la sistemele de ac ionare care necesit cupl ri i decupl ri repetate.11. pe scar larg . Capitolul 11. 11.3.13) 81 . Elemente constructive i de calcul ale ambreiajelor Ambreiaje sau cuplaje intermitente comandate se folosesc. Cuplaje 1 2 F1 R F1 F F1 f1 f 11. modificarea regimurilor de func ionare.1. Ambreiaje rigide Din aceast categorie fac parte cuplajele cu gheare frontale i cu din i. Ambreiajele pot fi clasificate în ambreiaje rigide i ambreiaje cu fric iune. Exemplu: ambreiaj cu gheare (fig.3.

iar ap sarea se face cu ajutorul unor arcuri. Ghearele. 82 . Capitolul 11. .11. Semicuplajul 4 este mobil pe axa arborelui 2.Note de curs. au form trapezoidal . Materiale: Fc 200. de obicei. mai frecvent OT 50. cuplarea se face în gol i decuplarea în sarcin . fer str u (transmit numai într-un singur sens). la care se efectueaz un tratament termic de cementare în special în zona ghearelor. Pentru profilul trapezoidal. Exemplu de calcul: consider m o ghear de profil trapezoidal. presiune de contact. necesare pentru dimensionarea mecanismelor respective (arcuri).gheare la: încovoiere. Cuplaje Q 1 3 Forme de gheare 4 2 Sistem de ambreiere Fig.13 Pe arborele 2 se monteaz pene paralele sau arborele este prev zut cu caneluri. Num r de ghiare: ig= 3…60 Când profilul ghearelor este dreptunghiular cuplarea i decuplarea se face numai în gol.for e de ambreiere i debreiere. Calculul cuplejelor cu gheare se face pentru . OLC 15. OLC 10. Deplasarea se face cu ajutorul unor pârghii.

Dm d F’t F’t µF’t=F’a M tc = Ft Dm d = Ft' ⋅ 2 2 Ft' for a de ambreiere Q 2M tc d Q = Fa + µFt'= Ft tg (α + ϕ) + µ 83 . Capitolul 11. Ft = 2 M tc .Note de curs.cunoscut Dm R= N . Ft = R cos(α + ϕ) cos ϕ R= Ft cos(α + ϕ) Fa = Ft tg (α + ϕ) ϕ = 5 α > 2ϕ 6° Pentru a nu se produce blocarea ghearelor. trebuie îndeplinit condi ia ca Mai exist frecare i pe pan în momentul când ambrei m (cuplarea) . Cuplaje N Ft α α Ff ϕ R Dm Fa Mt For a se transmite prin normala la contactul ghearelor F f = µN = N tgϕ.

11.11.2.15) 84 .3. Capitolul 11.14 a2 Ambreiajul multidiscular (cu discuri multiple) (fig. Ambreiaje cu fric iune a) Elemente geometrice a1) Cu o suprafa de frecare (fig.Note de curs. Cuplaje ' For a de debreiere Q1 este mai mic – contribuie i for a Fa = F2 tg (α − ϕ) ' Q1 = Ff'− Fa = µFt' Ft tg (α − ϕ) − 11.14) De 1 variabil 2- dρ dA ρ Di 1 3 5 4 2 Fig.11.

Note de curs. Atâta timp cât Ff discul patineaz i Ft = 2M tc . discul 4 nu se pune în mi care ω2=0 Dm i uzur c ldur Dac Ff > Ft ω2 cre te pân când ω2= ω1. În aceste caneluri se introduc în mod alternativ ni te discuri prev zute cu caneluri la interior sau exterior dup felul mont rii. Pe arborele condus 2 se g se te o por iune prev zut de asemenea cu caneluri. La ambreiajele cu fric iune (cu una sau mai multe suprafe e de frecare) elementul elastic este frecarea între 3 i 4. Acest timp necesar cre terii de frecare se reduce la lui ω2 se nume te perioad de ambreiere T. atunci când semicuplajul 4 se apas cu for a Q pe semicuplajul 3. Cuplaje 1 3 5. Calculul ambreiajului cu o singur suprafa M f = M tc = k M t = β M tn determinarea suprafe elor de frecare (De.15 Pe arborele 1 se monteaz fix un man on 3 prev zut la interior cu o serie de caneluri.3 5.11. 85 .4 4 2 Q Fig. Viteza unghiular ω2 nu devine instantaneu egal cu ω1. Capitolul 11. Di) i a for ei de ambreiere Q.

6 De 0. considerat constant pe suprafa a de ( ) contact.8 π µ p a D3 1 − α 3 e 12 ( ) De = 3 π µp a 1 − α 3 12 β M tn ( ) For a de ambreiere: 2 2 De − Di Q = 2πρpdρ = 2π p 8 Di 2 86 De 2 p= π 2 2 D e − Di 4 ( Q ) . explicitat pentru ma ina de lucru i ma ina motoare. Se alege raportul α = deci M f = β M tn = Di = 0. Capitolul 11.coeficientul de frecare dintre discuri. Mtn – momentul de torsiune nominal la ma ina motoare. în func ie de care se face integrarea. dρelementul infinitezimal de raz . e i 3 8 12 Di p fiind presiunea medie de contact. 5 Sistem de cuplare 3 1 4 De Di Q ω2=variabil dρ ρ ω1 Di De Momentul de torsiune se transmite prin frecare. astfel c se poate ob ine prin integrare De 2 2 D3 − D3 π 2 e i = M f = 2πρpµρ dρ = µpπ µp D 3 − D 3 .coeficient de suprasarcin . µ.Note de curs.raza curent de contact. ρ. Cuplaje β .

Ecua ia de bilan energetic: 87 . Capitolul 11.arborii d fie centrici . ocuri b) Procesul (fenomenul) ambreierii Consider m schema de ac ionare.ambreieri i debreieri s se fac f r .reglaj i între inerea u oar .momentul de iner ie ale p r ii conduse redus la arborele condus.Note de curs.ac ionarea u oar Q < 50…100 N . Cuplaje 2 2 M t De − Di π 2 2 Q= ⋅ De − Di = 3 µ D3 − D3 πµ D 3 − D i 4 e e i sau 12M tn β ( ) ( ) Condi iile unei bune ambreieri . I2.s se asigure o bun evacuare a c ldurii . arbore motor – ambreiaj – arbore condus Mf I1 I2 ω1 Mtn Arbore motor (MM) Mtr Mta ω2 Arbore condus I1.durata ambreierii s fie scurt pentru a reduce înc lzirile i uzura .gabarit redus Observa ie: Toate ambreiajele trebuie s fie cât mai aproape de lag re pentru a nu se situa în zona deforma iilor mari ale arborelui.momentul de iner ie a p r ii conduc toare.s se evite varia ia coeficientului de frecare în timpul func ion rii .contactul s fie uniform . redus la arborele conduc tor.

h (num rul de ore de func ionare). la timpul T. dar arborele condus începe s se roteasc numai când momentul de frecare atinge valoarea Mt fric iune.În stare debreiat (discurile ambreiajului îndep rtate) – viteza i egal cu viteza unghiular unghiular ω1 a arborelui motor este constant nominal ω1n a motorului. momentul de frecare Mf începe s creasc treptat în timp. .Dup terminarea ambreierii.La ambreiere. i momentul dat de for ele de iner ie ale maselor în mi care Mta (Mf = Mt rez. rez. iar ambreiajul continu s transmit momentul rezistent Mt rez. Lp.Note de curs. În tot acest timp (0 . Cuplaje L1m ≥ L a + L p 2 + L r 2 unde: L1m= lucrul mecanic disponibil la arborele motor La= lucrul mecanic opus de for ele de iner ie reduse la arborii ambreiajului Lp2= lucrul mecanic pierdut prin frecare în ambreiaj Lr2= lucrul mecanic rezistent de pe arborul condus care înglobeaz atât rezisten ele pasive din transmisia ma inii de lucru cât i rezisten ele utile opuse de acesta în procesul func ion rii. Pf (puterea pierdut prin frecare). momentul de frecare trebuie s înving pe lâng momentul rezistent Mt rez.În toat ω2) → c ldur perioada de timp t2 – între suprafe ele de frecare ale ambreiajului exist alunecarea dat de viteza relativ a celor dou discuri (ω1 i uzur Intereseaz cunoa terea urm toarelor m rimi : T.+ Mta). Capitolul 11. Acest moment se men ine constant pân când ω1 = ω2 . corespunz tor timpului t2.t1) întreaga energie i uzura discului de cedat de la arborele motor se transform în c ldur 88 . . (punctul A). iar arborele condus este în repaos (ω2=0). momentul de accelerare devine 0 (Mta = 0). .t1).În perioada urm toare (T . când cei doi arbori s-au cuplat. .

Capitolul 11. Mf A Mt rez T Mf t 0 0 ω 0 ω1 ω2 ω t ω 0 ≅ t t ε 0 t1 T t2 ε t t2 demarare 0 t1 ambreiere t1 ≈ (0. ε2 = I1 I2 ω1n M f − M tn M f − M t rez. M f − M tn . t1= timp de patinare total abilit ile mecanicului) Mt rez t ω1 ω2 ε1 ε2 =f (sistemul de ambreiere. atovehicul. + I1 I2 89 . Ecua ia de momente M tn + I1ε1 = M f = M t rez + I 2 ⋅ ε 2 admi ând o varia ie liniar a vitezei unghiulare ω1 = ω1n − ε1 ⋅ t ω2 = ε 2 t pentru t = t1 + t 2 ω1 = ω 2 ω1n − ε1t 2 = ε 2 t 2 t2 = ω1n ε1 + ε 2 Din ecua ia de echilibru de momente rezult : ε1 = deci t2 = M f − M t rez.2…0. Cuplaje Durata de ambreiere T T = t1 + t2.Note de curs. automobil etc).7)s = f(tractor.

2 I v = 1.2= masele corpului 1. Capitolul 11. Cuplaje punând condi ia c M f = M f max = β M tn i c motorul este folosit la momentul nominal M t rez. respectiv 2 2 ω1n g ω1n m ( ) greutatea total (G) a autovehicului (cu. ma ina de lucru. tip ambreiaj) 90 R r 2 . ωxi – viteza unghiular oarecare x La autovehicule. 2 – accelera ia gravita ional . final de deplasare a autovehiculului dup ambreiere final respectiv ini ial a unui element ωxf.05 ( v t − v i ) = 1. D – diametrul. influen a maselor în mi care de rota ie de dup ambreiaj este foarte mic cca 5% 2 G v 2 − vi t 2 2 I 2 ≈ 1. vI = viteza respectiv ini ial .Note de curs. eventual. m fiind masa. g I2 = ? din condi ia de accelerare a maselor de dup ambreiaj La2 = 2 I2ω1n 2 2 m(vf )2 n Ix (ωxf )2 mvi I xωxi2 = + − − 2 2 2 2 x=1 I2 unde : m = masa total a agregatului (autovehicul + ma ina de lucru tractat ) vf. = M tn t2 = (β − 1) M tn (β − 1) M tn I1 + I2 ω1n = I ⋅I ω1n ⋅ 1 2 M tn (β − 1) I1 + I 2 Observa ii: I1 ≈ 1.05 .2 (GD 2 )volant 4g m1 2 m r R + r2 + 2 2 2 1 Iv – momentul de iner ie masic al volantului I v = I v1 + I v 2 = ( ) 2 m1. remorc ). β= f(ma ina motoare. G – greutatea volantului.

5…4 pentru tractoare de transport cu ambreiaje facultativ cuplate cu arcuri compresoare.Note de curs. ⋅ ω1n ⋅ t = µQ m ⋅ i ⋅ ω1n ⋅ t 1 2 2β 2 t2 0 L p 2 = M f (ω1 − ω 2 )dt ≈ M f ω1n t 2 ω t = β M tn 1n 2 2 2 (≈ deoarece exist o zon de la A când Mf variaz liniar) dar ω1 − ω 2 = ω1n − t (ε1 + ε 2 ) = ω1n − t M f − M tn M f − M t rez. În cazul ac ion rii motoarelor cu tura ie constant asincrone) t1 ≈ 0. + I1 I2 91 . Cuplaje exemplu: β = 2. M ta ω1n M ta (ma ini electrice . Capitolul 11. t 2 = 2L a 2 ω1n ⋅ I 2 ω I = 1n 2 = M f − M t rez.Lucrul mecanic pierdut prin frecarea în ambreiaj la o ambreiere (Lp) ω ω1 ω2 ωa t1 t2 t L p = L p1 + L p 2 t1M L p = M t dϕ = M t ω a dt 2 f ω t dt = t1 M ω L p1 = a f a 2 t1 0 t1 L p1 = D 1 1 M t rez.

1). Pf –W) i scriind ecua ia de bilan Transformând puterea la frecare în c ldur termic se ob ine : θ med.04…0.06) pentru o el (font )/ferodou cu func ionare în ulei q – uzura volumetric specific . întreaga cantitate de c ldur produs la o ambreiere (z=1) se consider c este înmagazinat de discul de fric iune θ = θ0 + Lp mc ≤ θ adm = 180 − 200 C m = masa discurilor de fric iune (kg). c – c ldura specific ( J / (kg .adm = 80 αcAc W m2 C 90 C α c = 12 .În cazul ambreierilor singulare. Capitolul 11.71 + 2 .la ambreieri repetate.10 -9 [m3/ J] pentru o el (font )/ferodou Wf h ⋅ Pf = (0. . = θ 0 + Pf ≤ θ med.viteza aerului de lâng carcasa ambreiajului i poate fi considerat ca fiind viteza autovehiculului în treapta respectiv de vitez ( m/s).8 v a Ac=aria exterioar a carcasei (m2) θ0=temperatura mediului înconjur tor va.Note de curs.02…0. puterea pierdut prin frecare la z ambreieri pe or va fi : Pf = Lp ⋅ z 3600 (Lp – N .oC) c = 450 J/(kg 0C) pentru disc din o el c = 540 J/(kg 0C) pentru disc din font d) Durabilitatea ambreiajului Uzarea ambreiajului se apreciaz prin intensitatea energetic a uz rii q= Vuz A ⋅ s ⋅ i = ≤ q adm = (0. z – ambreiere/or . Cuplaje c) Înc lzirea ambreiajului . 92 cu func ionare uscat . m.

5. ?? Intreb ri recapitulative (exemple) 1) Cuplajele fixe se utilizeaz pentru: a. Editura Tehnic . . – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. Pavelescu D. . îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplas rii axiale. 1985.Organe de ma ini. Cuplaje Vuz – volumul de material uzat. Edit. 1972. Bucure ti. Didactic Bucure ti. 1970 2.a. Wf – energia transmis prin frecare.a. s – grosimea materialului uzat. *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii.Tehnic . Bucure ti.Tehnic . momentul de torsiune.Note de curs. . Edit. Bucure ti. 4. i – num rul suprafe elor de frecare h= A ⋅s⋅i q adm Pf Bibliografie 1. diametrul arborelui pe care se monteaz . îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi. Bucure ti. Dr ghici I. .Tehnic . 93 .a. . A – aria de contact (frecare). i Pedagogic .Organe de ma ini. 2) Cuplajele cu flan e se aleg în func ie de: a. 3. tura ia arborelui. Edit. Edit. h . Dr ghici I.durata de func ionare . c. – Calculul i construc ia cuplajelor.1982. b. Manea Gh. b. vol II. Capitolul 11..1978.

9) Alegerea dimensiunilor principale ale elementelor cuplajului cardanic se face în func ie de: a. dezax ri unghiulare. îmbin ri ale arborilor rigizi. radiale ale arborilor. deplas ri axiale ale arborilor. c. tura ia arborelui. b. c. b. încovoierea i strivirea ghearelor. c. Cuplaje 3) La cuplajele cu flan e ale c ror uruburi sunt montate p suit.Note de curs. forfecare i strivire. Capitolul 11. 4) Cuplajele cu gheare permit: a. 7) Ce cuplaje pot fi utilizate în urm toarele condi ii: a. deplas ri radiale ale arborilor. pentru evitarea ruperii pieselor 8) Cuplajele elastice cu bol uri permit compensarea unor: a. c. 94 . c. dezax ri radiale i unghiulare. axiale ale arborilor. b.îmbin ri ale arborilor care permit deplas ri axiale. încovoierea i strivirea cuplajului. c. torsiune. b. unghiulare ale arborilor. diametrul arborelui. dezax ri axiale. verificarea acestora se face la: a. 6) La cuplajele cu gheare calculul acestora se face la a. torsiune i întindere. deplas ri unghiulare ale arborilor. b. momentul de torsiune nominal. b. 5) Cuplajele cardanice permit deplas ri: a. b.

c. evitarea apari iei solicit rilor suplimentare. b. Capitolul 11. nu are motiva ie.Note de curs. pentru evitarea deplas rii axiale a acestuia. 95 . pragul de centrare (inelul de centrare) este necesar pentru: a. Cuplaje 10) Pentru cuplajele cu flan e.

lan ) .angrenaje . Schema unei transmisii mecanice este indicat în fig. ML – ma in de lucru.12.Note de curs.1 T.M. pot fi : . n2 sunt tura iile la intrarea în transmisie.cilindrice (cu din i drep i. TRANSMISII MECANICE Generalit i Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de transmitere a mi c rii i prin randamentul energetic: i12 = n1 n2 η= P2 unde n1. Se convine nota ia cu indicele 1 pentru intrarea i cu indicele 2 pentru ie irea din transmisie. P1 respectiv ie ire. MAC. MH. C .conice - melcate sau combina ii ale acestora. 96 . Angrenaje IV.ro i cu fric iune .cuplaj i12 C TM η C ML MM Fig. Capitolul 12.12. TM – transmisie mecanic . din i înclina i) .ro i cu elemente elastice sau articulate (curele.1 MM – ma in motoare: ME. MAS. iar P1 i P2 sunt puterile la intrare i ie ire.

rapoarte de transmitere discrete (num rul din ilor este un num r natural).transmiterea puterii într-un domeniu larg de viteze i rapoarte de transmitere.necesitatea unei precizii înalte de execu ie i montaj. .Note de curs. .durabilitate i siguran în func ionare. Dezavantaje: . Caracterizare. iar roata din at condus . se rote te cu tura ia n2 (viteza unghiular ω2).Transmisii prin ro i din ate 12. Roata din at montat pe arborele conduc tor se nume te pinion i se rote te cu tura ia n1 sau viteza unghiular ω1. Avantaje : . Capitolul 12. n2 . . se nume te angrenare.1. Angrenaje 12. în vederea asigur rii mi c rii neîntrerupte a celor dou ro i din ate. Rol func ional Angrenajul e mecanismul cu ro i din ate care serve te la transmiterea direct i for at a mi c rii de rota ie de la un arbore conduc tor (1) la un arbore Ro ile din ate sunt organe de ma ini care au la periferia lor din i dispu i în mod regulat pe suprafe ele teoretice numite suprafe e de rostogolire.dimensiuni i gabarit reduse. condus (2). 97 . .func ionarea cu zgomot la viteze ridicate. Angrenajul poate transmite mi carea în ambele sensuri.raport de transmitere constant : i = n1 . montat pe arborele condus. Procesul continuu de contact între din ii ro ilor conjugate ale unui angrenaj.

2). 02 . Alegerea ra ional a sortimentului de material trebuie s aib în vedere sarcinile ce se transmit prin dantur . Angrenaje Materiale Ro ile din ilor se pot construi dintr-o gam foarte larg de materiale metalice i nemetalice. poliamide.2.centre de rota ie . pentru ca transmiterea mi c rii s se poat realiza cu un raport de transmitere constant (fig. durata total de func ionare. 12. Capitolul 12. 01. V2M = R2ω2( O 2M) N-N – normala comun în punctul de contact al profilelor T-T – tangenta comun în punctul de contact al profilelor 98 . textolit. O eluri: o el carbon de calitate pentru cementare i îmbun t ire STAS 880 (OLC45) o eluri aliate pentru construc ia ma inilor STAS 791-66-80 : 41MoCr11 o el carbon turnat în piese STAS 600 o el aliat turnat în piese STAS 1773 Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02 cu grafit nodular STAS 6071 : Fgn 700-2 antifric iune STAS 6707 Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10. CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2 Materiale nemetalice : bachelita.Note de curs. Legea fundamental a angren rii (teorema Willis) Legea fundamental îndeplineasc a angren rii arat condi ia ce trebuie s-o curbele de profil care m rginesc doi din i în contact (din i conjuga i). a distan dintre axe V1M = R1ω1( O 1M) .12. lignofol. viteza i precizia de execu ie.

12.Note de curs. punctul M descrie o curb plan numit O1 ω1 N α1 α T V1t C1 M α α2 T ω2 O2 α1 traiectoria de angrenare Elementele 1 i 2 fiind rigide. Angrenaje Se descompun vitezele : V1M i V2M dup N-N i T-T. transmiterea mi c rii devine posibil numai dac Vn1 = Vn2 V1M V2M N V1n = V1 cos α 1 V2 n = V2 cos α 2 V1 cos α1 = V2 cos α 2 R 1ω1 cos α1 = R 2 ω 2 cos α 2 dar C a V1n=V2n R 1 cos α1 = O1T1 = R b1 R 2 cos α 2 = O 2 T2 = R b 2 R b1ω1 = R b 2 ω 2 Fig. Capitolul 12. atunci trebuie ca Se observ c O1O2 taie normala N-N în punctul C i c ∆ O1CT1 ~ ∆ O 2 CT2 (dreptunghice i unghiul C opus la vârf) O1T1 T1C O1C = = = i12 O 2 T2 T2 C O 2 C 99 . V2 M = V2n + V2t Din momentul intr rii în angrenare a punctului M (primul contact) pân la ie irea din angrenare (ultimul contact).2 deci : i12 = n 1 ω1 R b 2 = = n 2 ω2 R b1 R b2 = ct R b1 Observa ii importante: Dac i12 = ct. V1M = V1n + V1t .

V1 = V2 = V1n = V2n = VC⊥O1O2 i V1t = V2t = 0 O1 ω1 Fn2 T1 Mt1 C T2 Fn1 Mt2 O2 (alunecare nul ). rostogolire. de i V1n = V2n contact se rostogolesc cu alunecare . deci trece prin pol. normala lor comun în punctele succesive de contact s treac prin polul angren rii. 2) Traiectoria angren rii este o dreapt suprapus normalei comune N-N. deci profilele din ilor în V1 este paralel cuV2. încât în timpul angren rii.se numesc cercuri de rostogolire ( razele rw1 i rw2) rw1ω1 = rw2ω2 ct 4) For a se transmite de la o roat la cealalt contact Fn1 = M t1 M t1 2M t1 = = O1T1 rb1 d b1 prin normala de i12 = ω1 rw 2 = ω 2 rw1 = ω2 rb1 = raza cercului de baz 100 . au loc rela iile : V1t ≠ V2t. -Se poate enun a legea fundamental a angren rii: Pentru ca angrenarea s fie posibil i s se realizeze cu raport de transmitere constant. Angrenaje deci. Punctul C = polul angren rii sau centrul de rota ie al vitezei relative. îns O1 i O2 sunt constante – ca atare O 2 T2 O2C punctul C trebuie s fie fix. În C – numai 3) Cercurile tangente în C. dac O1T1 OC = ct atunci i 1 = ct. profilele conjugate ale din ilor trebuie astfel construite. când M ajunge în C. Concluzii 1) Deoarece V1≠ V2.Note de curs. cu centrele O1 i O2 . Capitolul 12.

G C2 G2 G rb C B M M2 RG G RG M 1 C1 RG B – baza. Capitolul 12.i schimb valoarea . C2 – epicicloid . deoarece profilele din ilor conjuga i fiind evolvente r mân în contact pe o nou linie de angrenare. deci raportul de transmitere nu. G -generatoarea C1 – epicicloid . Angrenaje Curbe folosite pentru construc ia profilurilor din ilor conjuga i Satisfacerea legii fundamentale a angren rii este asigurat de orice pereche de curbe reciproc înf urate : curba generat de un punct situat pe o generatoare (rulet ) care se rostogole te f r alunecare pe baz fix .ro ile cu din i în evolvent se pot prelucra cu o scul simpl având profil rectiliniu . C – cicloid Fig.Note de curs.3 Dac baza are raza foarte mare rb →∞ (dreapt ) cicloid propriu-zis Dac ruleta RG →∞ iar baza este un cerc fix ( r b) Cea mai utilizat este evolventa de ce ? .angrenajele evolventice se controleaz u or cu aparate obi nuite de m surat dimensiuni.12. . Condi ia rostogolirii f r alunecare: arcul de cerc AT = segmentul de dreapt NT rb (α + θ ) = rb tgα 101 O A N θ α N1 Evolvent T evolvent rb1 rb . .angrenajul cu din i în evolvent nu este sensibil la abaterile distan ei dintre axe.

Elementele geometrice ale angrenajelor (STAS 6522) Se disting elemente geometrice ale fiec rei ro i din ate i elemente geometrice ale angrenajului în ansamblul s u. Angrenaje θ = tgα − α = invα = evα α ∈ 10. Elementele geometrice ale ro ii (fig. Capitolul 12.12.. .ha h O1 Cerc de fund Cerc de rostogolire T1 Cerc de vârf Cerc de rostogolire Cerc de fund (interior) Linia de angrenare Cerc de fund T2 a Fig.în l imea dintelui. 102 .4) Cerc de vârf (exterior) ha hf O1 T1 O2 Cercul de baz C T2 O2 ha = h*oam hf = h*ofm c* = hg . 12.Note de curs. A. Unghiul α se nume te unghi de presiune i poate lua valori cuprinse între 10 i 45o.4 .45 [ ] Functia invα se nume te func ia involut sau evolvent de argumentul α. .3.12. .cercul de vârf..cercul de baz .cercul de rostogolire.

ρ*f=0.25. rezult d 1 = z 1 p/ = z 1 m . b) modulul . iar evolventa devine profil rectiliniu (fig.38 a) pasul danturii p . z 1 = num rul de din i. Capitolul 12.m surat pe cercul de divizare = distan a dintre 2 flancuri omologe consecutive pb = pas pe cercul de baz . 103 da2 = d2 + 2ha . Cremaliera de referin standardizat : α=20o.12.Note de curs. h*a=1.parametrul principal al unui angrenaj m.de vârf (exterior) da: da1= d1 + 2ha.5 Elementele geometrice standardizate se definesc pe cremaliera de referin : h∗ = a ha (coeficientul în l imii capului dintelui) m c∗ = c (coeficientul m jocului danturii) ρ ∗f = ρ f / m (coeficientul racord rii piciorului dintelui). c*=0.5). Observa ie important : ro ile din ate cunjugate pot angrena numai dac sunt de acela i fel i au acela i pas i deci acela i modul. α cercurile h ha hf ρf p/2 p p/2 Dreapta de cap Dreapta de referin Dreapta de picior Fig. Angrenaje Cremaliera de referin Cremalier : când z →∞ roata din at devine cremalier devin drepte. c) Diametrele caracteristice . Modulul m este o m rime standardizat prin STAS 822: d 1 = z 1 p.12.

Pentru ro ile din ate obi nuite : ha = m. d) În l imea dintelui h: .în l imea piciorului dintelui hf .în l imea capului din ha. df2 = d2 . E – punctul de ie ire din angrenare.2hf. D – punctele de angrenare unipar .de fund (interior) df: df1 = d1 . h*a .coeficientul în l imii capului dintelui . d2 = m z2 .ha.de baz db: db1 = d1cosα. Puncte pe linia de angrenare: A – punctul de intrare în angrenare.Note de curs. Angrenaje .25 m B)Elemente geometrice ale angrenajului În procesul de func ionare.de divizare (de generare) d: d1= m z1 . (α = 20o) c = 0. ha = h*am.de rostogolire dw . Capitolul 12. h*f – coeficientul în l imii piciorului dintelui .jocul la fund danturii c = hf . π d b π d cos α = = p cos α z z {A} = {ce 2 T1T2 } {B} = A E − pb pb = ω1 O1 da1 d1 df1 pb A B C D pb Ce1 E T2 {E} = {ce1 {C} = {0102 A1 B1 1 T1T2 } T1T2 } {D} = A E − pb Ce2 B2 A2 T1 d2 da2 df2 Linia de angrenare ω2 C1 D1 E1 C2 D2 E2 2 O2 104 . hf = h*f m . db2 = d2cosα.25 m hf = 1. punctele succesive de contact definesc segmentul de angrenare AE.2hf . B.

A2. C1. Capitolul 12. C2. Evitarea acestui lucru se poate face prin : . care const (z1). sub aspect fizic. B1. punctele specifice pe linia de angrenare sunt: A1. E2 Se define te : ε = Arc de angrenare AE = Pasul pe cerc de rostogolire pb ε = grad de acoperire i reprezint . E1.alegerea unui num r minim de din i z1 min . D2.corijarea danturii din tendin a de p trundere a vârfului din ilor ro ii (z2) în profilul evolventic al din ilor pinionului i raportul Num r minim de din i : z1min În ∆BC ha 0 AC = = BC OC sin α * ha 0 ha m 2 h* a m = = ( d / 2 ) sin α d mz sin α o sin α o 2 * 2 ha z min = sin 2 α sin α = O d α α db N ho Scula cremalier A T N C B T Cum scula cremalier se caracaterizeaz prin: (h * a = 1. B2. în timpul procesului de angrenare apare fenomenul de interferen . num rul mediu de perechi de din i aflate simultan în angrenare. mi carea s fie uniform de transmitere i = constant Dac pinionul are un num r foarte mic de din i (z1 < 17) i angreneaz cu o roat condus cu num r mare de din i (z2 >>17).α o = 20 ) z min = 2 h* o = 17 din i sin 2 20 105 . D1. Angrenaje Corespunz tor celor doi din i conjuga i. ε > 1 pentru ca angrenarea s fie continu .Note de curs.

care x>0 x<0 x=0 fa de pozi ia de referin ).x +hf +x =h 106 .Note de curs. C C αo db/2 d/2 h = ha + hf = = m(h*oa + h*of) h’ = h’a + h ‘f = = ha. x = ξm = 0 x = .ξm<0 αo de linia de referin T-T cu distan a x. ro ii fa de pozi ia de referin ). Angrenaje Corijarea danturii Se deplaseaz scula cremalier fa se exprim în func ie de modulul m: x = ξm ξ = Dac x → deplasarea specific sau coeficient de deplasare (corijare) m ro i corijate pozitiv (cremaliera se apropie de centrul ro ii ro i corigate negativ(cremaliera se îndep rteaz de centrul ro i necorijate. Capitolul 12.

pe cele 2 ro i : a) ξ S = ξ1 + ξ 2 = 0 (ξ1 = −ξ 2 ) . Angrenaje h = hon+ x + hof .angrenaj cu dantur schimb raportul dintre în l imile capului i piciorului din ilor) compensat (se aw = a = m (z1 + z 2 ) 2 b) ξ S = ξ1 + ξ 2 ≠ 0 107 . Capitolul 12.x + hof + x = ho x = ξm = 0 x = +ξm >0 αo C αo C db/2 h = ha + hf = = m(h*oa + h*of) h’’ = h’’a + h ‘’f = h = ha+ x +hf -x = h d/2 Forma aproximativ a unor din i necorija i (“0”) i corija i (“+”) sau (“-”) este precizat în schema de mai jos: “+“ “0” “–“ Pentru a îmbun t i comportarea angrenajului. deplasarea profilului se poate face. diferit.x = ho h = hon+ hof = m(z+1.Note de curs.25) = ho h = hon.

astfel încât s se evite fenomenul de interferen b) realizarea unor distan e dintre axe impuse c) cre terea capacit ii portante la încovoiere i la presiune contact d) reducerea alunec rii dintre flancuri e) cre terea gradului de acoperire.Note de curs. deci cu num r de din i foarte mic. Angrenaje aW = a ± ∆a = m (z1 + z 2 ) ± ∆ a 2 ∆ a = (ξ1 + ξ 2 )m Necesitatea deplas rii (corij rii) a) realizarea unor ro i cu gabarit redus. Realizarea unei ro i cu un num r minim de din i mz1 sin 2 α 2 CA = BC sin α = ( d / 2 ) sin α sin α = ha = hao + x = AC + x = * ha m = mz1 sin 2 α + mξ 2 h* a mz1 sin 2 α + mξ 2 z 2 = 1 +ξ 2 z1 min O d/2 α db/2 B T N hao +x ha dar zmin = 2 ha* / sin2 dac h a = 1 * z − z1 ξ = min z min +x T -x N A C α 108 . Capitolul 12.

uzur atraziv .exfoliere a) Ruperea din ilor prin oboseal este cauza principal a scoaterii din uz a ro ilor din ate din materiale dure (HB > 350) sau a angrenajelor din materiale plastice.fisuri pe flanc .strivire .ciupire (pitting) . Fenomenul se datore te încovoierii repetate a dintelui.gripare .Note de curs. 109 . ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseal care duce în final la ruperea dintelui.rupere prin oboseal . Fenomenul se manifest prin desprinderea unor a chii fine de pe suprafe ele active ale flancurilor i apari ia ca urmare a acestor desprinderi a unor gropi e localizate cu prec dere pe linia polului. Cauzele scoaterii din func iune a angrenajelor a) Cauze care duc la ruperea din ilor: . Capitolul 12.coroziune de contact . b) Ciupirea (pittingul) este principala cauz care duce la reducerea durabilit ii unui angrenaj din materiale cu durit i mici i mijlocii (HB < 350). Fisura începe de obicei în zona de racordare a dintelui cu capul ro ii unde se produce o puternic concentrare de tensiuni.suprasarcini .desprinderea a chiilor b) Cauze care duc la distrugerea flancurilor (suprafe elor) . Angrenaje 12.4.

Angrenaje cilindrice cu din i drep i a) For ele de angrenaj: For a Fn se deplaseaz pe flancul activ dup cum se deplaseaz dintele de la intrarea la ie irea din angrenare.1 Ff1 ≈ 0. Angrenaje c) Griparea reprezint deteriorarea rapid prin uzarea intensiv de aderen a flancurilor active ale din ilor i este hot rât de factorii tribologici ai Transmisiile cele mai sensibile la gripare sunt cele cu viteze mari de alunecare pe in imea dintelui (transmisia melcat .Note de curs. Conform O2 Fig.08…0. 12. transmisia cilindric elicoidal ). Fr2. Capitolul 12. O1 ω1 inând seama de imprecizia de db1 = 2 O1T1 dw1= 2 O1C Ft1 T2 α execu ie i montaj si de reparti ia Mt1 T1 α C Fr1 α sarcinii pe l imea angrenajului sarcini dinamice suplimentare Fortele nominale Fn1 Fn1 = 2 M t1 2 M t1 = d w1 cos α d b1 Ft1 = Fn1 cos α Fr1 = Fn1 sin α = Ft1tgα Mt2 ω2 F f 1 = µ Fn1 µ fiind mic.5. Analog se pot scrie i for ele pentru roata 2 (Fn2.8 principiului ac iunii i reac iunii. se poate scrie Fn1 = Fn2 i apoi se poate stabili leg tura dintre momentele de torsiune i raportul de transmitere. Ff2). µ=0. Ft2.12. În calculul angrenajului se consider for a nominal de calcul Fnc: 110 . angrenajului.

se consider for a normal de valoare Fnc/ε aplicat în vârful dintelui (A2 sau E1) (ε . Capitolul 12. kV . . i clasa de precizie a b) Calculul la solicitarea de încovoiere Ipoteze simplificatoare : . dependent de ma ina de lucru i de ma ina motoare kV = coeficient dinamic dependent de vitez angrenajului. dependent de l imea ro ii i de diametrul de rostogolire. kB = coeficient de repartizare a sarcinii pe l imea dintelui.gradul de acoperire).se consider doar efortul de încovoiere în sec iunea de la baza dintelui.sec iunea periculoas de la baza dintelui se define te prin punctul de tangen la profilul dintelui în zona de racordare cu corpul ro ii din ate. Angrenaje Fnc = Fn ⋅ k = 2M t Ft 1 k= ⋅ ⋅k cos α d w1 cos α k = factor de sarcin : k = kS .Note de curs. kB unde: kS = coeficient de suprasarcin . Frc Ftc E1 E1 D1 C1 B1 2 1 30o 30o s30 σip αe df Fnc/ε αe D1 1 C1 B 111 h30 . .

400…450 N/mm2 pentru o eluri aliate de cementare . σ p lim Ft ⋅ k ⋅ Yf ⋅ Yε ≤ σ pai = ⋅ k ρ ⋅ k PN Bm C p min unde : σp lim .40…60 N/mm2 pentru fonte cenu ii (Fc) .150…170 N/mm2 pentru fonte cu grafit nodular(Fgn) Cp min = factorul minim de siguran la încovoiere Cp min = .250…300 N/mm2 pentru o eluri aliate îmbun t ite . Yf = coeficientul de form al dintelui Yε = σ ip = 1 = coeficientul gradului de acoperire ε rela ie ce poate fi utilizat pentru dimensionare sau verificare.25…1. Angrenaje Fnc ⋅ cos α e ⋅ h30 Fte h30 h Mi 1 F m σ ip = ± =± 2 =± ε = ± ⋅ t ⋅ k ⋅ cos α e ⋅ 30 ⋅ = B B m Wi ε cos α s30 ⋅ B 2 2 s30 ⋅ s30 ⋅ 6 6 6 Yf h 6 30 cos α e Ft F m =± ⋅ ⋅ k = ± t ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε 2 B ⋅ m ⋅ ε s30 B⋅m ⋅ cos α m unde : B este lungimea dintelui.1.230…270 N/mm2 pentru o eluri aliate c lite superficial .rezisten a limit la oboseal prin încovoiere la piciorul dintelui σp lim = .1. Capitolul 12.35 pentru materiale îmbun t ite .2 kpN = factorul num rului de cicluri k pN = 10 7 Np 1/ 9 pentru 10 3 Np 10 7 1 pentru N p ≥ 10 7 112 .75…2 pentru materiale cementate-c lite kρ = factorul concentratului de tensiune : func ie de raza de racordare a piciorului dintelui – kρ = 1…1.Note de curs.

3 pentru angrenaje cementat c lite prin CIF (curen i de înalt frecven ) σ ip = 2M t1 2 M t1 ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε = ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε ≤ σ p ai d1 ⋅ B ⋅ m z1 ⋅ m ⋅ψ m ⋅ m ⋅ m 2 M t1 ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε m=3 ψ m ⋅ z1 ⋅ σ pai ⋅ sau σ ip = 2 M t1 B 2 m ⋅ d1 d1 ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε iar d1 = 2a .. pentru realizarea STAS a distan ei dintre axe se face corijarea danturii (α = 20o.5 HB ≥ 350 .4 pentru reductoare obi nuite 0 ...Note de curs.6 pentru din i neprelucra i .3. i fiind raportul de transmitere.3…0.unghiul real de angrenare).1…0. atunci se standardizeaz m → STAS 822 Se calculeaz a= d w1 + d w 2 m(z 1 + z 2 ) cos α = ⋅ 2 2 cos α w i apoi se standardizeaz a. Angrenaje Np = 60 .. STAS 6055. 1+ i Dac se calculeaz modulul.1 HB ≤ 350 B ψd = = d1 0 .8.3 angrenaje cu duritatea HB > 350 0. h – num rul de ore de 0.Determinarea modulului σ ip = Ft ⋅ k ⋅ Y f ⋅ Yε ≤ σ pai B⋅m ( n – tura ia în rota ii pe minut . αw .0 .15…0.10…20 pentru din i prelucra i i ro i pe lag re deta abile ψa = B = a 0. Capitolul 12. 113 . n . Pentru dimensionare : Se alege : ψm = B = m .3 angrenaj deschis 0. h func ionare).

Identificarea m rimilor din (1) pentru angrenajul cilindric cu din i drep i : Fnc = for a normal din punctul C.Note de curs. Capitolul 12.materialul respect legea lui Hooke (E = ct) .for ele exterioare ac ioneaz normal pe suprafa . pitting) Ipoteze simplificatoare (teoria lui Hertz) .suprafe ele sunt netede .corpuri omogene i izotrope . pentru R2 angrenajul cilindric cu din i drep i. în polul angren rii.considerate cilindri. for a normal de calcul este (a se vedea punctele a i b): 114 .se neglijeaz for ele de frecare Contactul sub ac iunea sarcinii este o fâ ie de l ime 2b i lungime B b = 1.52 Fnc ⋅ ρ B⋅E Fnc ⋅ E B⋅ρ (1) σ H max = 0 . Angrenaje In cazul când se calculeaz din rela ia de dimensionare d1 i apoi distan a dintre axe a m min 2 M t1 ( 1 + i ) 2 = B 2 4a σ pai d b) Calculul pe baza solicit rii de contact (ciupire.418 unde ρ = raza de curbur redus 1 1 1 = + ρ r1 r2 E = modulul de elasticitate redus Rela ia lui Hertz se aplic pentru flancurile R1 σH 2b B Fnc evolventice .

Rc = raza de curbur echivalent a cilindrilor → pentru angrenaj 1 1 1 = + .Note de curs.2 = modul de elasticitate.factor al pozi iei punctului C pe linia de angrenare sin α w cos α w σ H lim cH min k R kd k N . Capitolul 12. Angrenaje Fnc = kFn = Ft ⋅ k .418 E . Dar T1C = O1C sin αw i T2C = O2C sin αw 2d 1 2 = (d w1 + d w 2 ) = w1 (1 + i ) R c sin α w sin α w i = raportul de transmitere αw T1 C T2 αw E = modulul de elasticitate redus al materialelor 2 2 1 − υ1 1 − υ 2 2 cilindrilor = + . R c R1 R 2 unde R1 = T1C i R2 = T2C razele de curbur ale cilindrilor cu care se aproximeaz evolventele celor dou flancuri. E E1 E2 E1. YC = 2 .Yε cos α w b = lungimea de contact a cilindrilor →lungimea din ilor.factor de material. în care : σH ad = tensiunea admisibil : σ Had = σH lim = tensiunea de contact minim . dependent de material.2 = coeficientul Poisson Ft i + 1 ⋅ ⋅ k ⋅ Yε Ym ⋅ Yc ≤ σ H ad bd w1 i (2) unde Ym = 0 . De exemplu: 115 . Înlocuind în 1) σ H max C = υ1.

6 HB – pentru o el. respectiv se estimeaz pentru αw ≈ α = 20o. unde HB este duritatea Brinell (N/mm2) = 1.5 pentru materiale cu HB ≥ 350) În (2): Ym i YC se determin .8…1 pentru materiale cu HB < 350 i ψb = 0.Note de curs. Pentru dimensionare – intereseaz distan a dintre axe a = ? cunoscând: Mt1 (momentul de torsiune).25 kd = factor de duritate kR = factor de rugozitate kN = factor al num rului de cicluri – ine seama de oboseala materialului (curbe tip Wohler) kN = 1dac N H ≥ 5 ⋅ 10 7 σob ( 5 ⋅ 10 7 / N H )1 / 6 dac N H ≤ 5 ⋅ 10 7 NH = 60 hLn NH – num r cicluri h – rot/min Ln – ore Rela ia (2).5 HB – pentru font cenu ie = 1. Angrenaje σH lim = 2. Ft = 2 M t1 .Yε i + 1 ⋅ YmYc ≤ σ H ad .15…1. Capitolul 12. d w1 k. i (raportul de transmitere). σ H max c = Ft ⋅ k . Se alege materialul (σH ad). bd w i 5 10 . 7 NH poate fi utilizat pentru verificarea angrenajului sau pentru dimensionare. Yε se estimeaz σ H max c = 2( M t1 / Yε ) ⋅ k . i + 1 ⋅ ⋅ YmYc ≤ σ H ad i b 2 d w1 ⋅ d w1 d w1 116 (3) .3…0.8 HB – pentru font de înalt calitat cH min = coeficient de siguran minim la oboseal superficial cH min ≈ 1. se alege un raport b/dw1 = ψb (ψb = 0.

2 = d1. h*of = 1.unghiul de rostogolire a cremalierei aw cosαw = ao cos α aw. co* = 0. Capitolul 12. Angrenaje singura necunoscut este dw1.distan a dintra axe standardizat .2 cos α/cosαw df1. = 1) z1 = i −i z 2a . z 2 → i12ef = 2 → ∆ i = 12STAS 12 ef ≤ ∆ i a ≈ 3%.2).2. i. da1.2 + 2 m (h*oa+ ξ1. db1.Note de curs. condi ii de lucru Se aleg : materialul (σH lim.d1. m(1 + i ) z1 i12STAS calculul mmin încov. h*oa= 1.2 – 2 m (h*of – ξ1. dar a = Înlocuind dw1 în (3) i la limit a=3 d w1 + d w 2 d w1 (1 + i ) = 2 2 d w1 = 2a 1+ i ( M t1 / Yε ).2 cos α.25.2 = mz1. → mSTAS 822 (dac m< 1 se consider m elementelor geometrice.suma deplas rilor danturii ro ilor ξ s = ξ 1 + ξ 2 = (z 1 + z 2 ) inv α w − invα 2 tgα ξ2 i se calculeaz ξ1 = ξs – ξ2 .2 = . b/d1. Calcul : aH min→ a STAS 6055. ao distan a de referin a o = m (z1 + z2 )/2 ) αw .25 B) Calculul deplas rilor specifice ale danturii . dw1.2 = d1. Calcul geometric: A) Elementele cremalierei de referin αo= 20o. σp lim).2 = d1.2) ( angrenaje f r joc) 117 .repartizarea deplas rilor specifice Elementele geometrice ale angrenajului d1.k (i + 1)4 2 2 ⋅ ⋅ YM ⋅ Yc 2 i 4ψ bσ rad d) Metodica de proiectare a unui angrenaj cilindric cu din i drep i Se dau : Mt1.

2) . b2 = d1 (b/d1). Raza de curbur a elipsei în punctul C este: a 2 (d / 2 cos β 0 ) d ρe = = = b d/2 2 cos 2 β o 2 unde a = semiaxa mare a elipsei: a = (d/2 cos βo) 118 .gradul de acoperire εα C) Rela ii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii ro ilor . angrenarea are loc pe o por iune de elips cu 2…3 pa i normali i ca urmare se consider c apar in unei ro i Roata echivalent (înlocuitoare) C o Axa ro ii N d din ate cilindrice cu raza cercului de divizare egal cu raza de curbur a elipsei în punctul C.2).diametrele cercurilor începutului profilului evolventic d11. Angrenaje da1 = 2 [a + m (h*oa – ξ2)] – d1 da2 = 2 [a +m (h*oa – ξ1)] – d2 . b1 = b2 + (2…6 mm) . d12(rela iile sunt date în Indrumare de proiectare). Capitolul 12. coarda de divizare etc (rela iile sunt date în Indrumare de proiectare). Angrenaje cilindrice cu din i înclina i a) Particularit i fa de angrenajele cilindrice cu din i drep i .unghiul de presiune la capul dintelui (α a1.2.l imea danturii b1.roata echivalent Dac se sec ioneaz roata cu C N a b planul normal N-N.6.lungimea (cota) peste N din i. 12.Note de curs. . arcul dintelui pe cercul de cap (Da1.

Angrenaje b = semiaxa mic a elipsei: b = d/2 Diametrul cercului de divizare al ro ii echivalente (înlocuitoare) dV = 2ρe = d / cos2 βo .Note de curs.25 m **) pentru roat . z2V 119 .2 − 2.2 = d 1.idem roata cilindric cu din i drep i : h = ha + hf = h*oa m + h*of m = m + 1.modulul ro ii echivalente (înlocuitoare) : mn = mf cos βo = modul normal i este STAS 822 . num rul de din i zV = z / cos 3 βo (dV = mzV) angrenaj echivalent : m.2 + 2 cos β o ) oa cos β o cos β o m (z1. z1V.este standardizat modulul normal mn → notat m *) pentru dinte .2 cos β o m m z 1.gradul de acoperire.d = m f z = d a1.2 + 2h a = m z cos β o d 1.2 = m z1. Capitolul 12.25 m = 2.5 cos β o ) cos β o d1 + d 2 m = (z1 + z 2 ) 2 cos β o d f 1.2 + 2h ∗ m = (z1.num rul de din i ai ro ii echivalente (zV) : dV = d / cos2 βo dar dV = zV mn i d = mf z zVmn = mf z cos 2 β o dar m n = m f cos β o zV = z cos 3 β o Elemente geometrice Observa ie : . punctele specifice pe linia de angrenare **) ** roata echivalent (înlocuitoare) → modulul m.2 − 2h f = * *) pentru angrenaj → distan a dintre axe : a = ε .2 = d 1.pasul ro ii echivalente (înlocuitoare) : pn = pf cos βo unde pf este pasul frontal (distan a dintre dou flancuri succesive în plan frontal) .

îns calculul se aplic pentru angrenajul echivalent (înlocuitor). Se d : Mt (momentul de torsiune) d . deci.Note de curs. Fa N Planul normal C Fr αn Ftn Fr C Fa βo Ftn N Fn d Ft αf Fnf o Ft Plan frontal Ft = 2M .diametrul de divizare sau rostogolire αn = 20o. Angrenaje b) For ele din angrenajul cilindric cu din i înclina i se pot determina utilizând roata echivalent . cos β o deci se Fr = Ft tgα f cunoa te i unghiul αf c) Calculul angrenajului cilindric cu din i înclina i – identic cu cel al angrenajului cilindric cu din i drep i. Ft. Capitolul 12. Fa = Ft tgβ o d Fr = ? Fr = ? din Ftn = Ft /cos βo Ca atare rezult În plan frontal : Fr = în planul ro ii echivalente Fr = Ftn tg αn Ft tg α n cos β o Ft tg α n = Ft tgα f cos β tgα f = tg α n . βo (unghiul de înclinare a danturii) Se cer : Fr. pentru angrenajul cu modulul 120 .

o pereche de conuri tangente care se 121 . K ε = functie( z1V .2) 12. Metodica de proiectare – idem angrenajelor cilindrice cu din i drep i – cu deosebirea c ini ial se alege i βo (direc ia din ilor fa Din calcule de portan geometrice m i a. z1.Rela ia pentru solicitarea de oboseal superficial a flancurilor σ H max c = Ftc ie + 1 z z ⋅ k ⋅ Yε .Rela ia de încovoiere a din ilor se aplic ro ii echivalente σ ip = Fte 2M t k ⋅ Yε .l imea ro ii) . Fte = . Capitolul 12. Angrenaje mn = m i numerele de din i z1V = z1 / cos3 βo. B . se aleg z1 i z2 de axa ro ii) – apoi celelalte elemente calculul se face pentru angrenajul echivalent (înlocuitor – m.Note de curs. z 2V ). iar suprafe ele de rostogolire formeaz rostogolesc f r alunecare.7. ie = 2 v = 2 = i bd v1 ie z1v z1 ie = raportul de transmitere al angrenajului echivalent. z2V = z2 / cos3 βo Unghiul βo de înclinare a danturii se recomand a fi: βo = 12o…15o pentru angrenaje din materiale cu HB < 350o = 8o…10o pentru angrenaje din materiale durificate (HB ≥ 350o) . Angrenaje conice Sunt angrenaje cu axele ro ilor coplanare care se intersecteaz . bm dV b = lungimea din ilor (b = B / cos βo.

2 = numerele de din i. o infinitate de conuri tangente. b) Elementele geometrice standardizate Se refer la conul exterior d1. δ 1. 122 .2 – unghiular ro ii 1. se consider doar dou : conul exterior i conul mediu. Capitolul 12.2 = m z1. Angrenaje a) Tipuri : 1 2 1 δ2 1 2 2 Exterioare Interioare Cu roat plan δ = unghiul dintre axele ro ilor . z1.Note de curs. respectiv 2 Dup forma din ilor Dreapt Evolvent Arc de cerc Conic dreapt Conic înclinat Conic în arc de evolvent (dantur paloid ) Conic cerc în arc de (dantur hipoid ) Exist . m = modulul standardizat.2. teoretic.

Capitolul 12.Note de curs.2 = m z 1 ..2 – 2hf cos δ1. df1.2 m 123 .5 cos δ1.2 (da1.2 + 2m cos δ1. Angrenaje Elementele geometrice ale unui dinte : h = ha + hf = h*oam + h*ofm = m (h*oa + h*of) = 2.2 = m z1.2 .25 m da1.2 Ca atare rezult : d a1.2 = m z1.2 = d1.diametre interioare sau de fund) df1.2 – diametre exterioare sau de vârf.25m d f 1.2 = d1.2 δ1 df1 d1 da1 ha = m hf =1.2 − 2.2 d 1 .2 + 2ha cos δ1.

Capitolul 12. Angrenaje G B ha axa ro ii 2 δ δ1 hh δ2 O2 M con mediu df1 con exterior d1 da1 δ δ1 Conul mediu 2 axa ro ii 1 O1 Oe O1m 1 Mm Mm Me B G Me B/2 G pe conul mediu (dus pe jum tatea din ilor B B .Note de curs. ) 2 2 Modulul danturii pe acest con – mm (modul mediu) Ce leg tur este între m (modulul exterior standardizat) i cel mediu mm ? 124 df2 O da2 d2 .

modulul exterior m.2 = m z1.3 O1m M m = i OeM e = dar = 1 − 0 .5ψ g ) Ce leg tur exist între δ1 i δ2.Note de curs. mediu mm .diametrele .δ1 Deci elementele geometrice sunt : .2 – viteza unghiular a ro ii 1.5 B = 1 − 0.2…0. atunci când se cunoa te δ i raportul de transmitere i: i= ω1 d 2 = ? ω2 d 1 O1 1 ω1 O δ2 O2 Viteza periferic într-un punct M : V1M = O1 M ⋅ ω1 V 2 M = O2 M ⋅ ω 2 M (ω1.5ψ g OM e G G d 1 m z1 = 2 2 m m z1 / 2 = m z1 / 2 unde ψg = coeficientul de lungime a dintelui : ψg = 0.divizare d1. δ2 (δ1 = arc ctg i pentru δ = π/2) . Capitolul 12.2 125 .2 Corpurile se rostogolesc i= V1M = V2M δ1 ω1 O 2 M OM sin δ 2 sin (δ − δ1 ) = = = ω2 O1M OM sin δ1 sin δ1 π 2 ω2 sin (cazul cel mai frecvent) Dac δ = i= π − δ1 cos δ1 2 = = ctgδ1 sin δ1 sin δ1 δ1 = arcctg i i apoi δ2 = δ . Angrenaje Din triunghiurile asemenea O O1mMm i O OeMe O1m M m OM m = = OeMe OM e d1m m m z1 = 2 2 OM e − B 2 = G − B / 2 = 1 − 0.unghiurile δ1.5ψ g m m = m(1 − 0 .

v. z2v = ? raportul de Axa ro ii 1 O1v O1 1 un angrenaj cilindric cu din i drep i numit angrenaj înlocuitor sau echivalent i se transmitere iv z z cos δ1 cos δ1 i v = 2v = 2 ⋅ =i .conul mediu (în punctul Mn) Angrenaj înlocuitor exterior Prin punctul M se duce un plan (N-N) perpendicular pe generatoarea comun celor dou conuri (OM).2) . Se translateaz planul N-N i punctele de intersec ie O1v.2 + 2 cos δ1.5 cos δ1. m (modul standardizat) . M.lungimea dintelui B = Gψg.2) .2 – 2hf cos δ1.numerele de din i z1.2 / sin δ1.2 = d1.modulul. egal cu cel exterior.Note de curs.2 – 2. z1v z1 cos δ 2 cos δ 2 O1v pentru δ = δ1 + δ2 = π/2 un pe conul iv = i2 angrenaj mediu prin d1v O δ2 M O2 Analog se define te i înlocuitor (echivalent) (determinat O2v d2v O2v intersectarea conurilor 126 Axa ro ii 2 .de vârf sau exterioare : da1.= m(z1.conul exterior (în punctul M) . Angrenaje .de fund sau interioare : df1.2 = .angrenajul înlocuitor (echivalent) pe : . Acest plan intersecteaz axele ro ilor în O1v i O2v. O2v spre stânga caracterizeaz prin urm toarele : . G = d1.= m(z1.2 c) Particularit i geometrice .2 = .2 + 2ha cos δ1. Capitolul 12.

raportul de transmitere iv = i2 Observa ie: Pentru calculele de rezisten d) For ele din angrenajul conic privind capacitatea portant se recomand utilizarea angrenajului înlocuitor (echivalent) pe conul mediu. axiale.2v = z1/cosδ1.0. de divizare. tangen iale) necesare verific rilor privind capacitatea portant a angrenajului i calculul reac iunilor arborelui pe care sunt rezemate ro ile. δ2). Se consider cunoscute momentele de torsiune (Mt1.numerele de din i z1v.5) : Ft1m = 2 M t1 (direc ia d 1m O1mv Fn1m d1mv Fr1v Axa ro ii 1 O1 Mt2 Mm Ft1m Ft1m Mt2 1 O1mv perpendicular pe planul foii x) Pe angrenajul înlocuitor mediu. aceast for este tangent la cele dou cercuri de pe diametre d1mv i d2mv i face cu normala unghiul α = 20o pentru angrenaje necorijate. Mt2) transmise de cele dou ro i i elementele geometrice (diametre de vârf. unghiurile δ1. z2v (z1.modulul mediu mm = m (1 .Note de curs. de fund.5 ψg) .ψg .2) . O δ2 O2 O2mv d2mv O2mv 127 Axa ro ii 2 . Angrenaje medii al celor 2 ro i cu un plan perpendicular pe generatoarea comun dus prin punctul Mm) Acesta se caracterizeaz prin : . Se consider conul mediu i angrenajul înlocuitor pe conul mediu : For a tangen ial a ro ii 1 pe diametrul mediu d1m= z1mm = z1 m (1 . Capitolul 12. Se cer for ele (radiale. lungimile din ilor. 0.

Deci Fr1v = Ft1mtg α.5ψg). Mm Fa1 = Ft1 tgα 0 sin δ1 Din principiul ac iunii i reac iunii se constat c for ele pentru roata 2 sunt : Fa 2 = Fr1 . astfel c Ft1m este o component a for ei normale Fn1v. Se translateaz aceast component Fr1v în punctul Mm i se descompune dup direc ia radial a ro ii 1 i dup direc ia axial a ro ii 1 i componentele radial Fr1 i axial Fa1 Fr1 = Fr1v cos δ1 . z1v = z1 / cos δ1.Din solicitarea de încovoiere se deduce modulul m geometrice De exemplu : σ ip = drep i) pentru solicitarea de încovoiere : la angrenaje cilindrice cu din i Ft KYε Yf ≤ σ pai (rela ie dedus mb celelalte elemente 128 . Fr1 = Ft1 tgα 0 cos δ1 d1m Fr1v Fa1 Fr1 1 se transmite prin normala la profile.Note de curs. Fa1 = Fr1v sin δ1 Deci: Ft1m = 2 M t1 . Se aplic toate rela iile ob inute la angrenajele cilindrilor drep i pentru angrenajul înlocuitor (echivalent) mediu (modulul mm = m(1-0. Capitolul 12. Angrenaje Conform teoremei fundamentale a angren rii. Ft 2 m = 2M t 2 d 2m i oboseala e) Metodica de calcul a angrenajelor conice Calculul de rezisten (încovoiere la piciorul dintelui superficial (pitting) a flancurilor) este asem n tor cu cel de la angrenajele cilindrice cu din i drep i.Din solicitarea de pitting se deduce d1 . z2v / cos δ2) . fluxul de for cealalt fiind Fr1v. Fr 2 = Fa1 .

rela ia portan ei la încovoiere devine σ ip = 2M t1 ⋅ K ⋅ Yεv ⋅ Yfv = d 1m b = m(1 − 0. b → b d1m (lungimea dintelui considerat de aceea i în l ime) hm ≅ b b hm Deci. din condi iile de portan (pitting i ruperea din ilor prin oboseal de încovoiere) se deduc modulul exterior (modul standardizat) i num rul minim de din i z1) .5ψ g ) M t1k' ⋅4 z1 b cos δ1 = k' ' M t1 cos δ1 = mz1ψ g (1 − 0.5ψ g )G M t1 2 m 2 z1 k' ' mz1ψ g (1 − 0.Deducerea celorlalte elemente geometrice 129 .Note de curs. δ2.z 2 v ).Din definirea raportului de transmitere i = i= sin(δ − δ1 ) .5ψ g ) M t1 cos δ1 d1 2 sin δ1 = k' ' ' Deci σ ip = k' ' ' M t1 ≤ σ pai 2 m 2 z1 modulul m pentru un z1 cunoscut sau d 1 = mz 1 = k' ' M t1 σ pai Deci. pentru δ = π/2 sin δ1 ω1 z 2 = ω2 z1 z2 i unghiurile δ1. Angrenaje Ft → Ft1m = 2 M t1 . δ1 =2 arc ctg i . Yε = f (z1z 2 ) → Yεv = f (z1v . Capitolul 12. m → m m .

25 m lungime dinte b = ψgG = ψg(d1/2) sin δ1 cu ha = 12. Dac raza cilindrului este ro (diametrul do) i pasul unei elice este px.2 + 2ha cos δ1 . Angrenaje melcate a) Particularit i cinematice Generarea unui angrenaj melcat este identic cu a angrenajelor cilindrice cu din i înclina i. Capitolul 12. Angrenaje diametre .2 = d1.2 = d1.de divizare : d1. în func ie de raportul de transmitere i (de exemplu: z1 = 4 pentru i = 7…8 i z1 = 1 pentru i ≥ 40).2 . similar cu un urub).de fund sau interioare : df1.de vârf sau exterioare : da1.2 .2 = mz1.Note de curs. Se recomand z1 = 1…4. do πdo pE = z1px θ0 0 Spira 2 Spira 1 130 . Melcul se caracterizeaz printr-un num r mic de din i (z1) (num r de începuturi.2hf cos δ1 m. la o rota ie a cilindrului pasul total este pE = z1 px.8. hf = 1. Pe un cilindru se înf oar mai multe spire echidistan ate.

b) Elementele geometrice . β0 = unghiul de înclinare a din ilor în compara ie cu axa cilindrului (similar cu angrenajul cilindric cu din i înclina i) (β0 + θ0= π/2) Dar.Note de curs. tgθ o = pE zp = 1 x. mx = modulul axial i este standardizat prin STAS 822 Deci.diametrul de referin coeficientului diametral). Angrenaje Din figura al turat . πdo πdo θ0 = unghiul de înclinare a elicei melcului . parametrul adimensional q = do/mx se πdo do / mx q nume te coeficientul diametral al melcului i este standardizat în STAS 6845.diametrul de referin al ro ii melcate do2 : do2 = mxz2 A L1 al melcului do1 = do = mxq (din definirea A-A 2θ0 da1 d1 df1 d2 a12 df2 A b2 131 da2 de2 . Capitolul 12. tgθ o = z1m x π z1 z = = 1 . . p = m π.

diametrul de divizare (rostogolire) al ro ii melcate : d2 = d02 = mx z2 .diametrele de picior (interioare sau de fund) df1 = d01 .06 z2) mx c) For ele din angrenajul melcat Viteza de alunecare este mare i nu mai pot fi neglijate efectele for elor de frecare Va = V12 + V22 = V1 . corijare a danturii ro ii melcate) xt2 .75 da1 pentru z1 = 1.67 da1 pentru z1 = 3 sau 4 lungimea melcului L1 ≈ f (mx. z2) de exemplu : pentru z1 = 1 sau 2L1 = (11 + 0.ξt2) mx dintelui) diametrele de cap da1 = do1 + 2h*oamx da2 = do2 + 2 (h*oa + ξt2) mx l imea coroanei melcateb2 = ≤ 0.2 (h*oa + c*o) mx = do1 . Capitolul 12.2h*ofmx capului dintelui) df2 = do2 . z1.coeficientul de .2 (h*oa + c*o . cos θ o Va > V1 deci alunec ri mari (V1 = π do1n1 pentru valori normale (θo< 30o) unde n1 = tura ia melcului) 132 . Angrenaje diametrul de divizare (rostogolire) al melcului d1 = do1 + 2mx xt2. z1 = 2 (c*o = coeficientul jocului) (h*of = coeficientul piciorului (h*oa = coeficientul ≤ 0.Note de curs.

µ = coeficientul de frecare. Capitolul 12. Mt2. analog cu asambl rile filetate.Se alege z1 = f (i) = 4 pentru i = 7…8 3 pentru i = 9…13 2 pentru i = 14…27 1 pentru i ≥ 40 (i = raportul de transmitere) 133 .Se alege q = f (P2) = 10…11 pentru P2 = 4…7 kW 8…11 pentru P2 > 7 kW (P2 = puterea transmis de roata melcat ) . Se determin for ele Ft1 = 2 M t1 = Fa 2 d o1 d01 Fr2 Mt2 Ft2 = Fa1 Fr1 Axa ro ii 2 d2 2M t 2 Ft 2 = = Fa1 d2 Axa ro ii 1 (melc) Ft1= Fa2 Mt1 ) Se poate demonstra. i d) Calculul angrenajelor melcate .Note de curs. geometria ro ilor. Angrenaje V2 θo V1 Va Spir melc Spir (dinte) roat Date : momentele de torsiune transmise de cele dou ro i . = cos τ' tgα on sin(ϕ' + θ o ) 12 pentru P2 < 4 kW αon = 20o). Mt1. c Ft1 = Fa2tg (θo + ' unde ' este unghiul de frecare (tg Fr1 = Ft1 ' µ / cos αon.

Capitolul 12. coeficientul de corijare (xt).Determinarea modulului axial (mx) din condi ia geometric ao = STAS 822. aH .Cunoscând modulul standardizat (mx). se recomand m xSTAS . numerele de din i i coeficientul diametral standardizat q se determin toate elementele geometrice (do1.distan a dintre axe din condi ia termic (viteze de alunecare mari) (aT = f (n1.6 p = 0. P2. xt = a − ao .6 πm . df1.materialul din care se execut dantura întreprinderii Pentru ca roata s se fac separat de arbore trebuie ca : g ≥ 0.0.dimensiunile ro ii . . L1).5 ≤ xt ≤ 0. se determin distan a dintre axe.Dac distan a dintre axe se standardizeaz danturii ro ii melcate a = a o + m xSTAS x t coeficient de corijare).9.pentru ro i din o el (m = d df darbor e posibilit ile de execu ie ale g modulul standardizat) 134 . condi ii r cire. da2. Elementele constructive ale ro ilor din ate Forma ro ilor din ate depinde de : .5 (xt corijarea (modificarea) d o1 + d o 2 m x ( z 1 + z 2 ) = 2 2 mx = 2a z1 + z 2 i se standardizeaz prin 12. etc) . df2. d1.Note de curs. aT). aT . Angrenaje .Din solicitarea de oboseal a flancurilor sau din condi ia de transfer termic. . d2. a = max (aH.distan a dintre axe din condi ia de oboseal superficial a flancurilor. da1. b2.

5…0.Note de curs. mas mare de amortizare a vibra iilor.8 p atunci se face dintr-o bucat cu arboreal Criteriu practic : dac d ≥ 2 darbore – roata se face separat de arbore.execu ie numai prin turnare. Angrenaje g ≥ 0.6) p ≥ (8…10) mm sb = 0.5) darbore sau Lb ≈ b + 0. Discul poate fi pe ⊥ butuc sau oblic sc ≈ (0. exist dou variante constructive : a) roata în construc ie masiv . Capitolul 12.3 darbore + 10 mm pentru ro i din o el turnat 0. cu spi e. ro ile se execut separat de arbore i se fac din 2 jum t i .8 p = 0. Când se face separat. da< 500 mm Lb a b darbore Butuc d Disc sb Obad sc Coron din at sc c b)roat cu obad .2 … 1. disc i butuc (da ≥ 500 mm).4 darbore + 10 mm pentru ro i din font 0.05 d/2 Când diametrul ro ii este foarte mare.8 πm .execu ie u oar .pentru ro i din font Dac g < 0.6 p < 0. Planul de sec ionare trece prin golul dintre din i. 135 .15 darbore + 5 mm pentru ro i din o el forjat Lb ≈ (1.

136 de la o ma in motoare la o . Capitolul 12.Tehnic . 3.Organe de ma ini. randamentul transmisiei. de a sus ine diferite elemente aflate în mi care pe ele.Tehnic . b. Edit. Bucure ti. Edit.1982. Bucure ti. 3) Care dintre urm toarele transmisii au raportul de transmisie cel mai mare. a.Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. b. Angrenaje Bibliografie 1. Edit. . 1986. 4. e. . vol II. Bucure ti. 1985. transmisii cu ro i din ate conice. *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii. 5. 1970. 2) Parametrii de baz ai oric rei transmisii sunt: a. transmite mi carea i fluxul de for ma in de lucru. tura iile i raportul de transmitere. d.a. transmisii cu ro i din ate cilindrice.Note de curs. Sauer L. Pavelescu D. felul transmisiei (interioar . 2.a. b. – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. Didactic Bucure ti. i Pedagogic . . R dulescu Gh. 1972. Bucure ti. Edit. vol II.a. – Angrenaje vol I i II. Editura Tehnic . c. f.Tehnic . Dr ghici I. exterioar ). ?? Intreb ri recapitulative 1) Transmisiile mecanice sunt organe de ma ini care au rolul func ional de a: a. gabaritul transmisiei. . puterea taransmisiei. . sensul sau orientarea transmisiei.

Capitolul 12. transmisii cu ro i din ate conice. d. care se încruci eaz a. b. c. Angrenaje c. 6) Care transmisii pot fi utilizate pentru transmiterea mi c rii între arbori. 7) Numi i caracteristica cinematic a unei tarnsmisii mecanice: 8) Numi i caracteristica geometric de baz a unei transmisii mecanice: 9) Condi ia de func]ionare continu ca: a. transmisii cu ro i din ate melcate. transmisii prin fric iune. transmisii cu elemente flexibile. transmisii cu elemente flexibile. transmisii cu ro i din ate melcate. transmisii cu ro i din ate. transmisii cu ro i din ate cilindrice. transmisii prin fric iune. b. pot proteja mecanismele la suprasarcini: a. c. b. pasul p. rezultantele vitezelor în punctul de contact s fie egale. num rul de din i z. componentele vitezelor tangen iale s fie egale. b. modulul m. transmisii cu elemente flexibile. b. 11) Gradul de acoperire al angrenajului ne indic : 137 i neîntrerupt a unui angrenaj este . 5) Care dintre transmisiile de mai jos.Note de curs. c. 4) Care dintre urm toarele transmisii pot transmite putere la distan e mari (a >1 m): a. 10) Care din urm toarele m rimi sunt standardizate: a. c. componentele vitezelor normale s fie egale. transmisii cu ro i din ate. c.

16) În rela ia for ei normale necesare de calcul Fnc = k ⋅ Fn. b. 138 . un coeficient de unit i de m sur . num rul de din i. cercul exterior. ro i din ate melcate. 13) Care este ordinea cresc toare a randamentului urm toarelor transmisii: a. x2 se aleg din nomogramie în func ie: a. ro i din ate cilindrice. b. valoarea π. c. b. m rimea diametrului ro ilor. d. 15) Valorile coeficien ilor de deplasare x1. gradul de acoperire. Angrenaje a. Capitolul 12. cercul de divizare. un factor de suprasarcin . num rul de perechi de din i afla i în angrenare. distan a dintre axe. m rimea modulului. 14) Pasul danturii se define te ca distan a dintre dou flancuri al turate m surate pe: a. leg tura dintre diametrul d i pasul p este dat de: a. num rul de din i ai ro ilor. m rimea danturii. c. un coeficient de siguran . b. 15) În rela ia πd = pz. c. c.Note de curs. num rul minim de din i. k este: a. ro i din ate conice. b. b. 12) Prin corijarea danturii se poate modifica: a. îmbun t irea capacitatea portant . b.

cilindric. q i m. 19) În care dintre tipurile de angrenaje enumerate mai jos nu se pot neglija for ele de frecare: a. Capitolul 12. melcat. c. conic. de 139 . b. m rimile standardizate sunt: a. q – coeficientul diametrelor. variabil.Note de curs. 18) În cazul ro ilor melcate. c. m – modulul axial. b. Angrenaje 17) Ro ile din ate conice au diametrul de rostogolire m surat fa punctul O: a.

2.arbori paraleli (ro i cilindrice) . Mf – momentul de frecare) sau Mf 12 = kaMt unde ka = coeficientul de siguran la alunecare. care apare pe ≥ Mt (Mt – momentul de torsiune ce trebuie transmis. Capitolul 13.1. Condi ia de func ionare : Mf 12 2 se realizeaz prin contact direct.Note de curs.arbori perpendiculari (ro i conice) 140 . Caracterizare. Rol func ional Transmiterea mi c rii de la roata conduc toare 1 la cea condus periferia ro ilor. ca urmare a ap s rii reciproce a celor 2 arbori cu for a Q.dup pozi ia arborilor . prin intermediul for ei de frecare.05…1. ca valori recomandate ka = 1. Transmisii prin ro i de fric iune 13. TRANSMISII PRIN RO I DE FRIC IUNE 13. 1 ω1 ω2 D1 Mt D2 Mt2 ω2 b Q 2 ω1 Clasificarea ro ilor prin fric iune: .

func ionare lini tit . necesit dispozitive suplimentare pentru for a de ap sare.9. randament relativ mic m/s. posibilitatea patin rii la suprasarcini. Ro i cu fric iune cilindrice Pot fi: .i = variabil (variatoare cu fric iune) Avantaje: construc ie simpl .cu periferia canelat 141 . Capitolul 13. Dezavantaje: exercitarea unor reac iuni mari în lag re.2. viteze periferice mici v< 10 Materiale: cu coeficient de frecare (µ) ridicat. ferodou/otel piele/otel 13.dup raportul de transmitere i = ω1 : . Exemplu: fontã/fontã ferodou/fontã.85…0.i = constant ω2 . i = variabil cu sarcina ca urmare a alunec rii. f r zgomot i vibra ii. uzur rapid . Cerin e: rezisten mare la uzare otel cãlit/ otel cãlit ( µ ↑ ) otel cãlit/fontã cuplul de material este foarte important. ieftin .cu periferia neted .Note de curs. = 0. puteri relativ mici de transmis P < 20 kW. Transmisii prin ro i de fric iune .

For a de ap sare necesar men inerii în contact i a transmiterii momentului Mt1 M f 12 = k a M t . D2 = i D1/ξ .Note de curs.5)HB .υ1 . dar M f 12 = Qµ D1 2 Q= kaMt D µ 1 2 . dac nu se neglijeaz alunec rile ω 1 ξ D2 = ω2 D1 ξ = 1.Diametrele ro ilor se aleg constructiv i anume : D1 = (5…12) d1.υ 2 = coeficientii lui Poisson E red E1 E2 142 .04. Capitolul 13. q a µ D1 / 2 Se face o verificare la presiune hertzian de contact: σ M max = 0 .L imea de contact a ro ilor – b : Se define te înc rcarea specific q = Q ≤ q a =100…150 N/mm pentru o el/o el b =40…70 N/mm pentru ferodou/font b = Q / qa = kaMt . HB fiind duritatea cea mai mic a acelor materiale.3 b R1 R 2 0 . d1 = diametrul arborelui ro ii 1. Ered = modulul de elasticitate redus 2 1− υ1 1− υ 2 1 2 = + .02…1. Transmisii prin ro i de fric iune Vitezele periferice într-un punct v1 = v 2 ω1 D1 D = ω2 2 2 2 i= i= ω1 D 2 = ω 2 D1 . factor de alunecare = f (cuplu material) Elemente de calcul . cand se neglijeaz alunec rile.418 Q 1 1 E red + ≤ p a = f (HB − duritate) = (0 .

Note de curs. Capitolul 13.unghiul dintre arborii ro ilor: δ = δ1 + δ2 i 12 = ω1 D m 2 sin δ 2 = = ω 2 D m1 sin δ1 din condi ia vitezelor periferice egale într-un punct M ω1 D m1 D = ω2 m 2 2 2 b Dm1 δ1 M Q2 Arc 2 Dm2 ω2 µPn Pn δ Q1 1 2 ω1 Q1 Arc 1 Pentru δ = π/2 i = ctg δ1 O problem specific : Care roat trebuie ap sat (cu sistem special – de obicei arc –) pentru a avea situa ia optim ? La montaj: Q1 = Pn sin δ1 + µ Pn cos δ1 Q 2 = Pn sin δ 2 + µ Pn cos δ 2 Q1 sin δ1 + µ cos δ1 = = Q 2 sin δ 2 + µ cos δ 2 sin ϕ cos δ1 sin(δ1 + ϕ) cos ϕ = = 1 sin ϕ sin(δ 2 + ϕ) sin δ 2 + cos δ 2 cos ϕ sin δ1 + 143 . Transmisii prin ro i de fric iune 13.3. Ro i cu fric iune conice δ .

Capitolul 13. Dm2. d1 = diametrul arborelui 1 Fn ≤ q a unde b sau v = ω1Dm1< va = (5…7) m/s i rezult Dm1 . Transmisii prin ro i de fric iune Deoarece δ 1 < δ2 (ϕ = unghi de frecare) atare. R1v = D1v/2. . .a.Organe de ma ini. Tehnic .418 suprafe elor celor dou ro i.1981 i 1983. arcul 2 nu va trebui). Bucure ti. Edit. 1978 2. 3. deci este bine s ap s m roata mic (va rezulta un arc mai mic) i roata mare s prezinte doar reac iune (ca Elemente de calcul . . 1985.Organe de ma ini. Bucure ti . R 2v = 2 cos δ1 2 cos δ 2 Fn 1 1 E rad + b R1v R2 v ≤ p adm = f (HB1 . HB2 ) .Diametrele Dm1. Didactic Bucure ti.L imea b – idem ro ile cilindrice : q = Fn se determin din condi ia de transmitere a momentului de torsiune M f 12 = µFn D m1 2 Fn = 2 k a M t1 µ D m1 Mf 12 = kaMt1. si Pedag. HB1.a. R2v): R 1v = D m1 D m2 . Q1< Q2.Verificarea la presiune hertzian de contact – se aplic rela ia lui Hertz pentru conul mediu echivalent (înlocuitor R1v. 144 i Pedagogic . .Note de curs. . s.a. R2v = D2v/2. Edit. . Pavelescu D. Edit. Bibliografie 1.Did. Chisiu A. Dm2 = i Dm1 . HB2 fiind durit ile σ N max = 0 . Gafi anu M. .Organe de ma ini. Dm1 ≈ (5…10) d1.

v< 40 m/s pentru curele trapezoidale .viteze periferice v < 30 m/s pentru curele late.14. Rol func ional Transmiterea fluxului de for de la arborele motor (1) la arborele condus se face indirect.1. a< 10 m pentru curele trapezoidale .1 lat . Transmisii prin curele 14. rotund .transmisie cu element flexibil b h h ω1 Fig.14. prin intermediul unui element flexibil (fig. Capitolul 14. din at .distan e dintre axe a < 12 m pentru curele late. Transmisii prin curele 14.Note de curs. Caracterizare. i ≤ 10 m pentru curele trapezoidale 145 . P≤ 1200 kW pentru curele trapezoidale . Domenii de utilizare: . trapezoidal .raparte de tranmsitere i ≤ 6 pentru curele late. Acesta poate fi curea b h 1 TEF a 2 d ω2 TEF.1).puteri transmise P ≤ 2000 kW pentru curele late.

trapezoidale.96. 14. . .durabilitate limitat . . .14. Transmisii prin curele late (TCL) Materiale: În func ie de materialul din care sunt confec ionate. = 0.gabarit mare. β2 146 . D2 .i nu poate fi men inut constant pentru for e tangen iale variabile datorit alunec rilor. rotunde.2. 02…a .produc înc rc ri suplimentare în lag re.pre de cost sc zut în compara ie cu ro ile din ate. Dezavantaje . .94…0. Capitolul 14.cu axe încruci ate .unghiurile de înf urare β1. materiale compuse ( esute i piele). b1) Elemente geometrice (fig. . se disting curele din piele.func ionare relativ silen ioas . textile esute (cauciucate sau necauciucate). band de o el etc. lan .cu axe paralele . .Note de curs.2) Exemplu pentru arbori paraleli : .dup pozi ia relativ . randament Clasificare . comparativ cu ro ile din ate.transmite la distan e mari i pozi ii convenabile.distan a dintre axele 01.diametrele ro ilor: D1. Transmisii prin curele Avantaje . din ate.dup forma sec iunii .precizie de execu ie relativ sc zut .amortizeaz ocurile i vibra iile.late.

unghiul dintre ramurile curelei (γ) β1 = 180 . cos = 1 − sin 2 ≈ 1 − 2 2a 2 2 2 în serie) : x2 cos x = 1 − + 2! Astfel.γ. x 2n (− 1) ⋅ ) (2n )! n 2 / 2 (descompunere (D − D1 ) π L ≈ 2a + (D1 + D 2 ) + 2 2 4a 147 2 ω1 O1 O2 ω2 .Note de curs. β2– în radiani) 2 γ γ γ γ D − D1 dar sin = 2 (cunoscut).14. Geometric – lungimea curelei este : D D γ L = 2a cos + β1 1 + β 2 2 2 2 2 (β1. Capitolul 14.2 . Transmisii prin curele Ramura condus D2 A 1 D1 B /2 Ramura conduc toare /2 a Fig. β2 = 180 + γ În func ie de sensul vitezei unghiulare ω1 (roata conduc toare) se define te ramura conduc toare i ramura condus .

for ele F1 i F2 provin din for a ini ial F0 (condi ia de echilibru) 148 . Ramura condus F2 D1 D2 ω1 F1 Ramura conduc toare ω2 a Fig.14. D2. ω2 D1 ξ = coeficient de patinare.3). unghiurile de înf urare. Capitolul 14. Pentru a transmite momente de torsiune.10-2 b2) For ele din TCL Se neglijeaz for ele de iner ie (fig. Transmisii prin curele Raportul de transmitere : i = ω1 D 2 (1 − ξ ) = . coeficientul de frecare µ i diametrele D1. cureaua trebuie întins ini ial cu o for F0.14. Ffrecare = Futil = 2Mt1/D1 Între F1 i F2 (for ele din ramurile curelei în timpul func ion rii) se stabile te rela ia lui Euler (rela ia firelor) : Dar F1 = F2eµβ1 (cu β1 în radiani) F1 – F2 = Futil = Fu (cunoscut ) e µβ1 A F1 = Fu µβ1 . ξ = (1…3)% = (1…3).2 Cunoscând Mt1 (momentul de torsiune ce trebuie transmis).Note de curs. F2 = Fu µβ1 l −1 l −1 Dar. ne intereseaz F0.

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele
F0

F0

D1 D D D + F0 1 = F1 1 + F2 1 2 2 2 2 Deci :

F0 =

F1 + F2 2

F0

1 e µβ1 + 1 F0 = Fn µβ1 2 e −1

b3) Tensiunile (efortuirle normale) din curea
- Tensiuni de întindere ca urmare a for elor F1 i F2 : σ1= F1/Ac = F1/(bh); σ2 = F2/(bh) unde Ac este aria sec iunii curelei Ac = b h dar F1 > F2 σ1 > σ2
h Ac b

- Tensiune de încovoiere ca urmare a îndoirii curelei în zona ro ilor – ecua ia fibrei medii deformate. 1 Mi = ρ c EI
(ρc - raza de curbur , E – modulul de elasticitate la încovoiere, I

– momentul de iner ie geometric, MI – momentul de încovoire) pentru roata 1
2 M i σ i1 Wi = = h D1 EI EWi 2 σ i1 = E h D1

(WI = modulul de rezisten la încovoiere) pentru roata 2, analog σi2 = E h , cum D1 < D2 D1 σi1 > σi2

- Tensiuni de trac iune ca urmare a for ei centrifuge. Fie un unghi elementar dα din zona de înf urare. For a centrifug a masei elementare este: D dα 2

dm = ρ dV = ρ A c dl = ρ A c
149

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele
∆Fc

unde:ρ

-

densitatea

P dFc Q

dFc/2
ω

materialului curelei;
Ac – aria sec iunii curelei.

dFc =

D 2 ω dm 2

N M

(dFc – for a centrifug a masei elementare). În sec iunea curelei,

corespunz tor zonelor MN i PQ, efectele for ei dFc sunt for e de trac iune ∆Fc i for e radiale preluate de roat . Unghiul elementar dα este mic, astfel c func ia sinus a acestui unghi se poate aproxima unghiul, exprimat în radiani:
dFc dα dFc / sin ≈ 2 2 dα D 2 D ω ρ Ac dα dFc ∆ Fc D2 2 σ tc = = = 2 ρω 2 = ρv2 Ac dα Ac Ac dα 4 ∆ Fc =

unde v = ω

D = viteza curelei. 2

Deci, în orice sec iune a curelei exist tensiuni de întindere determinate de for ele centrifuge din zonele de curbur .

Efortul total (tensiunea maxim ) din curea:
- reprezent m tensiunile din ramurile curelei : - σtc = constant pe toat lungimea curelei
-

σtc = ρv2

σ1 i σ2

- σi1, σi2 (numai în zonele unde cureaua este încovoiat = zonele ro ilor)

150

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele
tmin

2

ω1
i1 tmax 1

tc

ω2

i2

La intrarea pe roata mic , apare tensiunea maxim : σ t max = σ tc + σ1 + σ i1 = ρv 2 + F1 h +E Ac D1

La intrarea pe roata mare, apare tensiunea minim : σ t min = ρ v 2 + F2 Ac

σ t ∈ [σ t min , σ t max ] ; ca urmare a varia iei tensiunilor din curea, apare oboseala

curelei. Deoarece tensiunile difer pe roat , vom întâlni alunec ri diferite i ca atare alunec ri elastice, pot apare patin ri “func ionale”.

b4) Metodica de calcul
Se dau : P1 (puterea), tura ia n1 sau viteza unghiular ω1 , raportul de transmitere i i, eventual, distan a dintre axe a. Se cer : dimensiunile curelei (b,h,L), dimensiunile ro ilor. Se alege materialul raportul h 1 ≈ D1 30 1 ; σ na (rezisten a util admisibil ) 40

151

dar σ u = u ≤ σ na D1 Ac A c i apoi b = Ac/h. c=6 7 (coeficient de siguran la unde x – num rul ro ilor peste care trece cureaua. .Note de curs. dac L este standardizat → LSTAS i se recalculeaz distan a dintre axe a sau se alege un sistem de întindere a curelei. Capitolul 14. func ie de ( h b . . Transmisii prin curele Din condi ia transmiterii for ei utile σu = Fu 2M t1 / D1 2P1 / ω1 2P1 = = = = Ac hb D1hb π n1 h ⋅ D1 D1 ⋅ b 30 D1 D1 = k 3 P1 n1 = 2P1 ≤ σ na π h1 h b ⋅ D1 D1 D1 30 D1 D1 k fiind constant .Sec iunea curelei h = -Verificarea curelei σ t max = σ1 + σ tc + σ i1 ≤ σ at = rupere) frecven a de încovoiere f = v⋅x ≤f a= 5 15s −1 L σ rupere c F h D1STAS .Diametrele ro ilor D1 → D1 STAS impus. .σ na alese) D1 D1 D2 = iD1 STAS → d2 STAS L pentru a ales sau . 152 .

Transmisii prin curele trapezoidale În figura 14. l lp h Fibre de rezisten Bine R u Foarte r u α=40 o Fig. Capitolul 14. B.14.1) Lp = l imea primitiv a curelei trapezoidale (în sec iunea care nu sufer deforma ii de încovoiere) Sec iunea curelei trapezoidale este standardizat : .3 Sec iunea curelei Dp = diametrul primitiv (similar curelelor late – fig. Z.For a exercitat de curea asupra arborilor F2 F2 F1 F1 Ra Ra = F12 + F22 + 2F1 F2 cos γ 14.3 sunt prezentate moduri de a ezare a curelelor trapezoidale în canalul lor i caracteristicile dimensionale ale curelelor.Note de curs. Transmisii prin curele . D. E 153 .14. A.3. C.curele clasice (7 tipuri) STAS 1164 : Y.

SPB. intervine efectul de pan . Fn/2 F/2 α F/2 Fn/2 α min = 34 o = unghi de frecare) Se pot aplica concluziile de la curelele late i se pot face urm toarele observa ii : 154 . Transmisii prin curele . Capitolul 14. SP2. SPC Dp1 β1 Dp2 O2 O1 β2 Considera ii teoretice Ca urmare a formei trapezoidale a sec iunii curelei. Pentru o for de întindere dat F Fn = α sin 2 F Ffrecare = µ α sin 2 F = µ' F µF F α/2 deci transmite mai mult ca la curele late : (µ’ ≈ 3…4µ) Pentru evitarea în epenirii curelei în canalul ro ii α min > ( frecare frecare.curele înguste (5 tipuri) STAS 7192-65 : 16X15.Note de curs. SPA. care contribuie la cre terea frec rii i implicit la cre terea portan ei.

A. …). Z.nomograme pentru curele înguste Cunoscand tura ia n1 i puterea ce trebuie transmis . i Alegerea curelei se face pe baza curbelor de oboseal deduse experimental (nomograme): .nomograme pentru curele clasice .Note de curs. Exemplu : Nomogram pentru curele trapezoidale înguste. deoarece F0 = (F1 + F2 ) / 2 ≈ 0 . B.1Fn . Din nomogram se alege i intervalul în care se g se te Dp1 (diametrul primitiv al ro ii mici). Transmisii prin curele F1 = F2 l µβ F1 − F2 = Fn = dar l µ' β − 1 ≈1 l µ' β 2M c D p1 µ' µ F1 ≈ Fn i F2 = 0 . SPA sau Y. n1(ω1). din nomogram rezult profilul curelei (SPZ. Capitolul 14.55Fn Metodica de calcul a curelelor trapezoidale Se cunosc : P1. n [rot/min] SPZ SPA Dp1=63…180 200 100 SPB P [kW] 2 10 155 .

x = Lp 156 .Verific ri durabilitate – nomograme speciale frecven a îndoirilor f = num rul ro ilor de curea.Se alege distan a axial dac nu este impus 0 .Viteza curelei v = πDp1h1/60 ≤ 30 m/s curele trapezoidale clasice 40 m/s curele trapezoidale înguste .preliminar z 0 = P1C f . C L C β P0 P1 – puterea de transmis P0 – puterea ce o poate transmite o curea (se alege din STAS – func ie de n1). apoi Dp2 = i Dp1 → Dp2 STAS . For a R = F12 + F22 + 2 F1 F2 cos γ cu transmis γ D − D p1 sin = p 2 2 2a arborelui xv ≤ f a ≈ 40 îndoiri/secund . Transmisii prin curele . Capitolul 14. Cf – coeficient de func ionare = func ie de ma ina motoare i de ma ina de lucru.Note de curs. Cβ = coeficient al unghiului de înf urare.Din STAS 1162 se alege Dp1.7(D p1 + D p 2 ) ≤ a ≤ 2(D p1 + D p 2 ) .Se determin num rul de curele : .Se calculeaz lungimea primitiv a curelei Lp → LpSTAS → se recalculeaz a sau se iau m suri de întindere a curelei . Cz = coeficient al num rului de curele. . z= z0/Cz . CL = coeficient al lungimii curelei.

1985.R dulescu Gh. 5. 2. b. Dr ghici I. 1972. Edit.a. c.. 4) Alegerea curelei trapezoidale se face în func ie de: 157 pe care ramur .Note de curs. lat . b. 1986.Tehnic . ramura conduc toare.Didactic 1978. Pavelescu D.Organe de ma ini. vol III. 4. oboselii b.a. ramura condus . Edit. .Organe de ma ini. . vol II. Edit. 2) Cureaua unei transmisii cu element flexibil se rupe datorit : . . Transmisii prin curele Bibliografie 1.a.1982. . Bucure ti. Editura Tehnic . *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii. Bucure ti. i Pedagogic . Capitolul 14. i Pedagogic . Bucure ti. 3. . încovoierii c. Bucure ti. Didactic Bucure ti. – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. Edit. întinderii 3) Pentru care dintre urm toarele tipuri de curele transmiterea fluxului de for se realizeaz prin fe ele laterale ale ei: a. nu are importan a.Tehnic . Chi iu A. ?? Intreb ri recapitulative 1) Roata de întindere a unei transmisii cu element flexibil se monteaz pe: a. . trapezoidal .Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini.a.

Capitolul 14. b. 158 .Note de curs. moment de torsiune i tura ie. putere i tura ie. Transmisii prin curele a. u or conic . u or în V. d. aceasta din urm se execut : a. cu un bombament. b. dreapt i mai lat decât cureaua. c. 5) Pentru evitarea c derii curelei late de pe roat .

randament relativ ridicat r = 0. temperatur . gabarit redus.lan uri de transmis 159 .cu buc e. func ioneaz i în condi ii de exploatare grele (praf.Note de curs. Roat condus ω < 500 rad/s.86…0. Rol func ional Transmisiile prin lan uri sunt larg utilizate în construc ia de ma ini prezentând. eclise i bol uri . montaj precis. Performan e : P< 4000 kW. Roat conduc toare ω1 lan ω2 f a Clasificarea lan urilor STAS 2577 . Caracterizare. Capitolul 15.lan uri de transmisie . viteze relativ mici v < 20 m/s. o serie de avantaje: înc rcare redus pe arbori.cu eclise i bol uri .lan uri pentru variator .cu buc e . umiditate) Ca dezavantaje putem enumera: vibra ii i zgomot. Transmisii prin lan 15.TRANSMISII PRIN LAN 15. comparativ cu alte tipuri de transmisii.98. a ≤ 8 m.1.

Capitolul 15. Transmisii prin lan 15.distan a dintre axe (a) .pasul (p) . pentru a m ri durabilitatea.Note de curs.2.num rul de din i ai ro ilor (z1. **) Lungimea lan ului se determin la fel cum s-a calculat lungimea curelei : Dd + Dd 2 (Dd 2 − Dd1 ) γ 180 − γ 180 + γ360 L = 2a cos + z1p + z 2 p ≈ 2a + π 1 + 2 360 360 2 4a 2 160 . de exemplu : z1 = 30…27 pentru lan cu buc e i role pentru i =1…2 35…32 pentru lan cu buc e i role pentru i = 1…2 z2 = i z1 ( i = raportul de transmitere. dat sau ales).lungimea i l imea lan ului i razele cercurilor caracteristice. Eclise exterioare Eclise interioare Bol Rol Buc p p *) Numerele de din i ai ro ii mici z1 se aleg cat mai mare posibil.profilul din ilor . z2) . Elemente geometrice .

x în radiani) z + z2 z − z1 L ≈ 2a + 1 p+ 2 2 2π sau în num rul de zale z − z1 2a z1 + z 2 W =L/ p= + + 2 p 2 2π 2 2 p2 a p B A p a 2α=360o/z O Se poate demonstra c raportul de transmitere i = ω1 nu este riguros constant pe lungimea unui pas (p). ω2 15. Transmisii prin lan Dp1 Dp2 a OA = R d = Dd = 2 p 180 2 sin 2 Dd = p p z = ≈p 180 π π sin sin z z (aproximând sin x ≈ x. For ele din lan For ele din lan sunt similare celor de la curele – cu excep ia faptului c lan ul nu este solicitat la încovoiere la trecerea peste ro i (fiind format din elemente articulate). 161 .Note de curs. în schimb.3. Capitolul 15. apar for e dinamice cauzate de accelera iile lan ului.

Note de curs.4 Calculul transmisiei prin lan Se face la urm toarele condi ii de rezisten portan a: . kg = 1 pentru transmisii verticale). 15. Capitolul 15. Fd1.rupere la oboseal a elementelor zalelor (eclise i bol uri) . 162 care determin durabilitatea i . Fc – for a de trac iune ca urmare a for ei centrifuge: Fc = qv 2 g (v – viteza lan ului. Fd2 -for e dinamice ca urmare a accelera iilor lan ului (radiale i longitudinale).rezisten a la oc (oboseal ) a rolelor (buc elor). Dd 1 F2 = Fc + Fg ± Fd 2 . kg = 6 pentru transmisii orizontale. F1 = Fu + Fg + Fc ± Fd 1 . g – accelera ia gravita ional ). Transmisii prin lan Ramura condus Fu F2 ω1 Dp1 F1 Ramura conduc toare ω2 Dp2 Fu = 2M t1 . q – greutatea lan ului pe metru liniar. [N/m].rezisten a la uzare a elementelor articula iilor (bol uri i buc e) . unde: Fg – for a datorat greut ii proprii a lan ului Fg ≈ kgqa (kg – coeficient al pozi iei lan ului).

Capitolul 15. p*ca = presiunea de contact de referin admisibil = f(v.z1). w= 100 zale. 2 arbori paraleli.). bol ului. c s F1 163 cs = coeficient de suprasarcin = f(ma ina motoare i ma ina de lucru) . tipul de lan . cf = coeficient al drumului de frecare. de elemente n1 PD Lan cu role 8A diagrame ale puterii limit admisibil (PD). Puterea limit (puterea de diagrame) PD = Pn/Cp [ kW ]. crf = coeficient al regimului de solicitare.static . α0 = 40 p. eclise etc. Din STAS 5174. pc ef = F1 Fu + Fc + Fg ∗ = ≤ pca = cu crs c f ⋅ pca jAa ja1 d 3 unde : j = num rul de randuri ale lan ului multiplu. lan cu role 8A. alungirea ca urmare a uz rii este 3%) nominal ce trebuie transmis [ kW ] i Cp – factor de înc rcare = f(z1. celelalte geometrice ale lan ului (p.Verificarea la rupere la oboseal . i). **) Verificarea lan ului .Verificarea la uzare se apreciaz prin presiunea de contact dintre buc i bol . Transmisii prin lan *) Alegerea lan ului – cu ajutorul unei transmisii de referin (z01 = 19. Din diagrama PD = f(n1) de exemplu . h0 = 15ooo ore de func ionare.1 m/s i z1 = 20 . i0 = 3. cu = coeficient de ungere. Exemplu: p*ca = 32 MPa pentru v ≥ 0.variabil c st = cv = sr ≥ 7 unde sr = sarcina de rupere dat în STAS 5174 F1 sr ≥ c av = f ( p . unde Pn este puterea exemplu. a1 = lungimea buc ei. d3 = diametrul bol ului. geometria rolelor.Note de curs. z 1 ) .

164 . R dulescu Gh. *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii. Editura Tehnic . Capitolul 15.Tehnic .a.a.15 – transmitere orizontal 1. Bucure ti. Bucure ti. Dr ghici I. putere i num r de din i. Edit.1982.Tehnic .05 – transmitere vertical = coeficient de pozi ie a lan ului.Ap sarea lan ului pe arbori . 1986.Tehnic . putere i diametrul ro ii. – Transmisii i variatoare prin curele i lan uri. Horovitz B. vol II. coeficient de siguran . – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. Didactic Bucure ti. . i Pedagogic .a.Note de curs. b. Edit. .a. ?? Intreb ri recapitulative 1) Alegerea tipului de lan se face în func ie de: a. . 1985. 5.Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. coeficient al pozi iei lan ului.Rezisten a la oc (spargere) a rolelor (buc elor) se asigur prin limitarea tura iei ro ii mici i a frecven ei angren rii n1 < n1 max = f (tip lan ) . Transmisii prin lan . . vol II. 4. Kg este: a. 1970. 1972. Bucure ti. Edit. 3. Bucure ti. Edit. 2. Bibliografie 1. c. Pavelescu D. .Organe de ma ini. 2) În rela ia for ei datorat greut ii proprii a lan ului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a. kp = 1.R = kp Fn – mult mai mic decat la curele. putere i tura ie. b. .

Note de curs. Capitolul 15. înc rcarea specific . q este: a. greutatea pe metru liniar. 165 . Transmisii prin lan 3) În rela ia for ei datorat greut ii proprii a lan ului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a. b.

în raport cu cel punctiform.1. Scheme de variatoare Variator cu contact direct: contactul teoretic liniar al acestor variatoare.cu contact direct – ro i de fric iune(cu varia ie în trepte sau continu ) .element conduc tor (1) . Gr = 2 ω 2 min 15 .element condus (2) . ω1 VT ω2x randamente de ordinul În VT exist alunec ri specifice as = (1…3)% η = 0. VARIATOARE DE TURA IE (VT) 16.92. lan uri speciale.2. Clasificarea variatoarelor se poate face: . Elemente cinematice i geometrice Variatoarele sunt transmisii mecanice care au proprietatea de a regal continuu raportul de transmitere într-un interval dat.în func ie de transmisia de referin : . Capitolul 16. prezint dezavantajul unor alunec ri geometrice 165 . Variatoare 16.sistem de reglare a tura iei (SRT) La variator se define te în afara raportului de transmitere ix = ω1 / ω2x i gama de reglare Gr Gr = ω 2 max .85…0. benzi cu sabot) La orice variator exist . 16.Note de curs.cu contact indirect – element flexibil (curele. Puterile maxime transmise de un VT sunt Pmax ≤ 16…20 kW. La orice variator trebuie cunoscut raportul P1 max/P1 min (P1 fiind puterea la arborele de intrare).

V1M = V2 M ix = r2x M ω1x 1 ω1r1x = ω2 x r2 x ω1 r2 x = ω2 x r1x r1x 2 ω2x Gr = ω2 max r2 max r1 max = ω2 min r2 min r1 min 166 . Capitolul 16. Acest dezavantaj este compensat doar. Din condi ia V1M=V2M (vitezele pe cele 2 1 ro i) ω1r1 = ω2xr2x ω1 r2 x = ω2 x r1 ω2 max ω1r1 / r2 min r2 max = = ω2 min ω1r1 / r2 max r2 min r1 r1 r 2x ω1 2 ix = i Gr = ω2x b) Variator direct cu conuri.Note de curs. a) Variator frontal cu ro i cilindrice. prin cre terea capacit ii de transmitere. Roata 1 are form de tor pentru a reduce alunec rile i uzura i se poate deplasa axial pe arborele s u. Variatoare importante. cu consecin e defavorabile asupra durabilit ii la uzur . roata 2 este fixat axial pe arbore. par ial.

tensionat permanent cu o rol de întindere sau prin deplasarea unui tambur.2) se pot deplasa pe arborele s u. iar discurile ro ii 2 (2. banda metalic ).1 i 2. G r = 2 max = 2 max ω2 x ω 2 min D 2 min 167 r2x ω1x r2x . trapezoidal . peste care se înf oar cureaua (lat . G r = 2 max = 2 max ⋅ 1 max ω2 x ω 2 min D 2 min D1 min D1x ω1 ix = D2x ω2x b) Variator cu curele tip “mono”: discurile ro ii 1 sunt fixe pe arbore. Raportul de transmitere se modific prin translatarea curelei cu ajutorul unei furci. etc. ω D D ω1 . r1x ω1 x ω2x Variator cu contact direct: contactul între elemental motor i cel condus este realizat prin intermediul unui element flexibil (curea.Note de curs. bile colivie r1x ω2x d) Variator cu ro i toroidale. Variatoare c) Variator direct cu bile. Capitolul 16. Prin tensionarea curelei se modific distan a dintre axe i se modific diametrul de contact pe roata 2. cu axele i generatoarele paralele.). ix = ω D ω1 . lan . a) Variator indirect cu conuri: are doi tamburi tronconici.

2 i 2. 2.3.2 se pot deplasa axial pe arborii ω2x respectivi. Variatoare c) Variator cu curele tip “duo”: ambele ro i au diametre reglabile în opozi ie 1. Întotdeauna variatorul are ω2x (variabil) i ω1 = constant.2). ω2 x 168 .Note de curs.1 sunt fixate axial. Pentru orice variator intereseaz P1max. Se consider randamentul ηx ≈ constant cu tura ia ω2x.1 i 2. 1. pozi ia relativ Sistem de reglare pentru ambele ro i (1.2 1.1 prin deplasare din deci în se a diagonal sau modific discurilor (exemplul ω1 schi ) simetric . Capitolul 16. iar 1.2 16.1. 2.1 . raportul P1max/P1min (pentru alegerea corect a motorului de antrenare) i for a util maxim (pentru dimensionarea sau verificarea elementelor intermediare: curele. role) Fn max a) Func ionarea la Mt2 = constant. variatoarele pot func iona : a) la moment de torsiune constant : Mt2 = constant. c) la momente i puteri variabile. i x = ω1 = variabil.2 i 2. Func ionarea variatoarelor Func ie de necesit ile de lucru ale ma inii de lucru. b) la putere constant P2 = constant. bile. Ro ile 1.1 2.

c) P2 = constant. . 1985. ?? Intreb ri recapitulative 1) Gama de reglare a variatoarelor cu ro i este: 169 . 3. Mt2 ≠ constant. pentru determinarea P1 trebuiesc cunoscute P2 max. din η = Fn = 2M t 2 D2 Fn max = P2 P1 P1 = P2 ≈ constant η P1 max/P1 min ≈ 1 2M t 2 max 2P2 ω1 2P i = = 2 ⋅ max D 2 min ω2 min D 2 min ⋅ ω1 ω1 D 2 min max. Mt2 max.Organe de ma ini. 1978 P1max P1min i Fn max .. Chi iu A. 2. vol III. R dulescu Gh. – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini.a.a. 1986. Fn max = . Edit.Tehnic .Didactic i Pedagogic . Pavelescu D.Organe de ma ini. Edit. Bucure ti. . i Mt2 min. Edit. b) P2 = constant. Variatoare Din η= P2 M t 2 ω2 x = P1 M t1ω1 M t1 = M t 2 ω2 x = kω 2 x ω1 Mt1 P1 = P2 M t 2 ω 2 x = η η P1 max = M t 2 ω 2 max = M t 2 P1 min = M t 2 ω2 min = k i min ω1ω2 = k i max ω1 ω2x P1 max i 2M t 2 = max = G r . Bucure ti. Bibliografie 1. i Pedagogic .a. P2 min. . Capitolul 16. Didactic Bucure ti.Note de curs. P1 min i min D 2 min D2 min = diametrul minim al ro ii conduse.

un indicator de performan . o caracteristic cinematic . d. P1 min/ P2 max. ωmin ω2 . ω1 2.Note de curs. Capitolul 16. c. P1 max/ P1 min. Gama de reglare a variatoarelor este: a. c. 2 – r – condus ): a. P2 max/ P2 min. o caracteristic geometric . P1max/ P2 max. G r = b. 170 . ω1 ≠ ct. ω2 t = ct. G r = ωmax . b. ω1 = ct. b. Pentru alegerea motorului de ac ionare a unui variator intereseaz raportul (1 – r – conduc toare. ω2 t ≠ ct. 3. Variatoarele au tura ie de func ionare: a. Variatoare a. b. 4.

ORGANE PENTRU CONDUCEREA I ÎNCHIDEREA CIRCULA IEI FLUIDELOR 17. Conducte i arm turi V. tubulatur (elementul principal) 2. fluidul transportat umple întreaga sec iune transversal nume te canal.1. Definire. prin care se transport materiale în stare fluid sau fluidizat (solu ii sau corpuri solide aflate în suspensie). Conducte 17. P r ile componente.1. piese fasonate (ramifica ii) 171 .Note de curs.1. P r i componente Prin conduct se în elege un ansamblu de elemente montate pe un traseu determinat. separând un spa iu închis. De regul . flan e 3. Când fluidul umple numai par ial aceast sec iune. conducta se Pomp 1 4 1 6 2 4 5 3 6 1. Capitolul 17. a conductei.

polietilena. presiune. OL. OT. emailuri.anorganice : gresie antiacid .25 pn pentru pn > 200 at 17. în special sub aspectul coroziunii. OLC. lacuri organice. Pb. Bz cu Sn. temperatur i debit. pregim = pn pentru t < 120oC < pn pentru t ≥ 120oC pîncercare = 1. Materiale nemetalice : .2. Fc.Note de curs. textalitul. Conducte i arm turi 4. presiune.5 pn pentru pn < 200 at 1.feroase: fier pur (garnituri). i por elan. sticl (garnituri). Dimensiunea caracteristic a conductei i elementelor sale este diametrul nominal care corespunde cu sec iunea de trecere. dimensiunile i materialul conductelor depind de propriet ile fizico-chimice ale materialelor transportate. temperatur i natura inelului transportat.1. alam . Fm. supor i (dispozitive de rezemare) Forma constructiv . . . Capitolul 17. azbest (garnituri). cauciuc în pl ci. clingherit 172 . compensator de dilat ri 6. Materiale metalice : .organice : policlorura de …(PCV).neferoase: Cu. Materialul conductelor Materialul conductelor depinde de diametrul conductei. teflon. arm turi 5. Fgn. OLT. De asemenea sunt standardizate presiunile nominale (pn). aliat. presiuni de regim i presiuni de încercare ( STAS 2250 ). fiind STAS 2099 (D =1…2000 mm).

dar în majoritatea cazurilor este circular (inelar ).conduct cap tul celeilalte por iuni. de montaj. Tuburile cu sec iune inelar diametrul se numesc evi. Permit mici devieri de la 173 . Se evit sudura atunci când produsul transportat corodeaz materialul de aport al sudurii. Tubulatura Sec iunea transversal a conductei poate avea teoretic orice form .1. Elemente constructive 1. nedemontabile. Conducte i arm turi 17. deoarece asigur aria maxim la acela i perimetru. condi ii de func ionare. Asamblarea conductelor se face inând seama de materialul elementelor de îmbinat. de siguran aspectele economice. în care intr coaxialitate la montaj. Capitolul 17. 4 3 2 1 1 – muf 2 – umplutur de etan are 3 – rondel 4 . când se cere o demontare frecvent sau când se afl într-o zon cu pericol de incendiu sau explozie de la lucrul cu flac r sau scânteie. 2. Asambl ri nedemontabile a) prin sudare – se aplic la evi din o el. Asambl rile pot fi: 1.3.demontabile 1.Note de curs. în exploatare i de care au lungimea mult mai mare decât b) asamblare cu muf – una din por iunile de conduct este prev zut cu muf .

pentru tuburi din materiale neelastice (font . Conducte i arm turi c) asambl ri prin lipire i încleiere Se aplic rar la tuburile de o el. în special. sau prev zute cu flan e i strânse cu uruburi de flan ele montate. La tuburile din PVC se recomand utilizarea man onului intermediar. c) Asambl ri cu flan e – este cea mai r spândit form de asamblare (de i consumurile de material i de manoper sunt mai ridicate). sticl ). Se utilizeaz pentru presiuni mici p < 16 bari (at) Se utilizeaz . b) Asambl ri filetate – pentru conducte de joas presiune (p ≤ 6 at) pentru ap . Asambl ri demontabile a) Asambl ri cu presetup 1 2 3 1 2 Pentru asigurarea etan eit ii. aer comprimat. 2. Capitolul 17. umplutura moale se preseaz cu lunetele 2 filetate. Prezint axiale. deoarece e sigur în 174 avantajul unor mici devieri coaxiale i chiar mici deplas ri e dificil sau prin înf urarea filetului cu câl i de in de minium de plumb. acolo unde îmbinarea sudat neadmisibil . abur.Note de curs. Etan area se asigur (cânep ) un i cu past utilizeaz azbestul. Pentru temperaturi mari se .

În STAS 1155 se d clasificarea general a flan elor din o el.de a ramifica o conduct special . Piesele fasonate Sunt elemente de conducte care au rolul : . prin forma lor constructiv .de a schimba direc ia traseului conductei . Forma constructiv = f(rol func ional. Capitolul 17. dimensiune nominal ). Fs D D Fs Flan e plate sudate Flan e cu gât pentru sudare Fs – for a de strângere a flan elor cu uruburile 3. proces tehnologic. pot prelua deforma iile mari ale conductelor produse de varia iile de temperatur 175 . comod la montaj). Compensatoarele de dilatare Sunt elemente de conduct care. sau a închide un cap t sau orificiu al acesteia.de a lega evi cu acela i diametru sau diametre diferite . Tub de leg tur Cot de racordare la 90o Ramifica ie simpl Ramifica ie dubl 4. material. Conducte i arm turi exploatare.Note de curs.

Note de curs.rezisten e hidraulice mari .gabarit relativ mare . Conducte i arm turi . Capitolul 17.înc rc ri mici ale reazemelor .capacitate mare de compensare ( < 400 mm) . Avantaje: capacitatea i u urin a manevr rii Dezavantaje: reac iuni mari în reazeme.fluid . capacitate mic de compensare (5 – 10 mm pentru o cut i max 80) 176 .anotimp – f r a crea în pere ii conductei tensiuni periculoase i f r a periclita etan eitatea.u urin de execu ie Dezavantaje . Dup principiul de func ionare i forma constructiv : a) compensatoare cu evi îndoite b) lentriculare c) cu presetup a) Compensatoare cu evi îndoite evi îndoite D ≤ 250 mm evi cu cute din o el D > 250 mm evi ondulate evi în form de cerc Avantaje .apari ia fenomenelor de oboseal în materialul compensatorului b) Compensatoare lenticulare – func ioneaz pe baza ncovoierii elastice a pl cilor plane sau pe dilatarea ondulatorie a p r ilor compensatorului.

în pere ii conductei iau na tere tensiuni σt : σt = E ⋅ ε = E ⋅ ∆l α l∆ t =E = α E∆ t l l Reac iunea introdus de aceste tensiuni în reazemele capetelor conductei (R) R = σ t ⋅ A c = α E A c ∆ t unde Ac . sticl .Note de curs. Presiunea maxim 16 at i D < 150 mm Capacitatea mare de compensare > 300 mm Dezavantaje – eforturi axiale mari transmise reazemelor M rimea dilata iei liniare cauzat de varia ia ∆to a temperaturilor este : – cel mai simplu – func ioneaz prin posibilitatea de deplasare axial a conductelor.în special pentru conducte care lucreaz în vacuum sau la presiuni sub 6 at i D> (100…150) mm Lenticulare cu 2 unde Lenticulare tip burduf . Cu. Al c) Compensatoare cu presetup îmbin rilor cu presetup . Func ionarea este aceea i cu a ∆l = α l ∆t unde : l = lungimea ini ial a por iunii de conduct ce revine compensatorului ∆l – dilata ia liniar α . Conducte i arm turi Lenticulare cu o und .aria net a sec iunii conductei 177 . Capitolul 17. ceramic ).se execut prin sudur din 2 discuri de tabl Materiale: o el.coeficient de dilatare termic liniar Dac extremit ile por iunii de conduct nu au posibilitatea de deplasare liber . Sunt indicate pentru conducte din materiale pu in elastice (font .

temperatur ∆t ∆ t max t σa = αE se poate determina diferen a maxim de σta . vitez . Conducte i arm turi Pentru un compensator dat.Note de curs.diametrul interior al tubulaturii di – din condi ia de debit G = Qγ = unde : π γ vd i2 4 di = 4G 4Q = πγv πv G – debitul gravimetric al fluidului (N/s) Q – debitul volumetric al fluidului (m3/s) γ .6…5 m/s pentru ap 5…30 pentru abur 10…30 pentru aer b) Calculul economic Costul unei conducte C = C1+ C2 C1 – costul materialului i al între inerii C2 – costul pierderilor de energie de transport în timpul exploat rii Calculul economic const în determinarea diametrului optim (dI optim) C= minim 178 . presiune. traseu). Elemente de calculul tubulaturii Calculul tubulaturii are 3 aspecte a) calculul hidraulic b) calculul eonomic c) calculul de rezisten a) Calculul hidraulic – prin care se stabile te leg tura dintre caracteristicile de transport ale fluidului (debit.tensiunea admisibil din reazem 17. Capitolul 17.greutatea specific a fluidului (N/m3) v – viteza medie recomandat a fluidului (m/s) v = f (materialul fluidului i scop transport) v= 0.1. . temperatur ) i caracteristicile constructive ale conductei (sec iune.4. lungime.

costul unitar al energiei.0826 5 ⋅ γ ⋅ t ⋅ L ⋅ λ ⋅ a 2 2 σa di 179 . 2 W = Qp p t = Q γ v2 L γ Q ⋅ λ t = Q⋅ 2g π 2 2g d i di 4 ⋅λ⋅ L 8 Q 3 γλ ⋅ L ⋅ t ⋅t = 2 ⋅ di π ⋅g d5 i λ = coeficient de pierderi liniare λ = f2(Re) Q= π 2 di ⋅ v 4 Re = v= vd i (invariantul Reynolds) υ Q π 2 di 4 C 2 = 0 .Note de curs. Conducte i arm turi C1 = Pa1 = π d i ⋅ s ⋅ L ⋅ γ m ⋅ a 1 ≈ π d i ⋅ pd i π p ⋅ Lγ m a 1 = d i2 ⋅ ⋅ L ⋅ γ m ⋅ a 1 2σ a 2 σa P = greutatea materialului conductei di – diametrul interior al conductei a1 = costul unitar al materialului i între inerii s= pd i = 2σ a grosimea pere ilor → din ecua ia Laplace (tensiunile din pere ii vaselor sub presiune) γm = greutatea specific a materialului conductei L = lungimea conductei p= presiunea din conduct (presiune nominal . a2 a2 . W = energia cinetic a materialului transportat.presiune hidrodinamic ) σa = rezisten a admisibil a materialului conductei C2 = ? C2 = W. Capitolul 17.0826 Q3 ⋅ γ ⋅ λ ⋅ L ⋅ t a2 d5 i π 2 p Q3 Deci : C = C1 + C 2 = ⋅ d i ⋅ L ⋅ γ m ⋅ a 1 + 0 .

757 sau grafic C σa γ a ⋅ ⋅ Q3 ⋅ t ⋅ λ ⋅ 2 p γm a1 C1 C2 di optim di c)Calculul de rezisten Conductele sunt expuse la solicit ri complexe permanente sau accidentale. Capitolul 17.Note de curs.0826Q 3 γ t ⋅ Lλ ⋅ a 2 ⋅ d i−6 = 0 2 σa d i optim = 0 . 180 di . provenite din presiunea interioar a fluidului β = de de ≤ 1. Conducte i arm turi di = di optim când ∂C =0 ∂ di 2 π p ⋅ L ⋅ γ m ⋅ a 1 ⋅ d1 − 5 ⋅ 0 .grosimea pere ilor s =δ+c= pd i + Ca 2ϕ σ at − p (dedus din ecua ia Laplace la sudura vaselor sub presiune) Ca = adaos = Ca1 + Ca2 . ϕ = coeficient de calitate a sudurii: dac conducta nu este sudat atunci ϕ = 1 p = presiunea interioar a fluidului – pentru conductele verticale sau înclinate se adaug i presiunea hidrostatic .2 tuburi cu pere i sub iri di .

2.arm turi de aerisire Din punct de vedere constructive: element de ac ionare organ de execu ie a comenzii primite Arm turi de închidere Cu ventil (supap ) Cu sertar (van ) Cu valv Cu cep 181 . 17. Conducte i arm turi Calculul complex const din calculul la stabilitate pentru tuburile supuse i unei presiuni exterioare.arm turi de închidere . compresoare. Capitolul 17. nivel. Rol func ional Arm turile sunt dispozitive montate pe conducte. vitez . presiune). cazane.arm turi de reglare . de a regla unele caracteristici ale acestora (debit. Caracterizare. Organe de închidere (arm turile) 17. ma ini-unelte) au rolul de a închide.arm turi de siguran . Dup rol .arm turi de re inere .1. rezervoare) sau pe p r i de ma ini (motoare.2.Note de curs.arm turi de dirijare . controla sau dirija circula ia fluidelor. pe instala ii similare (recipiente.

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i arm turi Condi ii cerute la arm turile de închidere : - rezisten mecanic suficient - asigurarea unei bune etan eit i - rezisten la coroziune

17.2.2. Organele de închidere (robinetele) cu ventil
Forma i dimensiunile robinetelor din font 1519 i o el turnat sunt STAS 1357,

6 5 4 3 2 1

1 – ventil 2 – tija ventilului 3 – cutie de etan are 4 – piuli fix 5 – roata de manevr 6 – piuli de fixare

Elemente de calcul a) Calculul hidraulic - Diametrul nominal al ventilului este acela i cu al conductei din care se face; - Cursa ventilului (în l imea de ridicare) h Din condi ia de continuitate a fluidului :
π 2 D n v = π D1 ⋅ h ⋅ v 4 h= D2 D n ≈ n 4 D1 4
182

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i arm turi
Pentru a compensa pierderile
D3 D2 b h D1 Dn

prin schimbarea direc iei fluidului, h rezultat se majoreaz . Pentru robinete STAS, se majoreaz cu 70%. Diametrul camerei D3 trebuie s fie suficient de mare pentru a permite

trecerea fluidului pe lâng ventilul ridicat, f r strangulare:

π 2 π 2 D n ⋅ v = (D 3 − D 2 )v 2 4 4 D 2 ≈ D n + 2b

D3 = D 2 + D 2 n 2

Pentru scurgerea u oar se aplic o majorare de 10%.

b) Calculul de rezisten
- Talerul ventilului For e - for a F1 – produs de presiunea fluidului p = pn+ph pe fa a activ a talerului F1 = π 2 π 2 D m p = (D1 + b ) p 4 4 F2 – reprezentând reac iunea
b

for a

F D2 D1

scaunului la ap sarea talerului în scopul asigur rii etan eit ii. F2 = π 2 (D 2 − D12 )p e = πD m bp e 4
N 13,0 pentru font mm 2 30 N pentru Bz mm 2

p pe pe

p e = a + cp =

For a total ce trebuie ac ionat asupra talerului: - Tija ventilului - asupra ei ac ioneaz for a total F = F1 + F2
183

F = F1 + F2

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i arm turi

Sunt cazuri când for ele F1 i F2 au sensuri diferite. Se trateaz cazul cel
Mt1 Lunet Mt F Mt2 Etan are lf d1 h Mt3 dt2

mai defavorabil – F = F1 + F2 Pentru realizarea for ei F, dirijat în lungul tijei, este necesar un moment de rotire a tijei la roata de manevr , având valoarea : Mt = Mt1 +Mt2+Mt3 Mt3 = momentul de frecare
F

dc

dintre capul tijei de form sferic cu raza ρ i taler. d c = 2,23 F⋅ρ → Hertz E

ρ

1 M t 3 = µ 3 Fd c 3 µ 3 ≈ 0,1 0,15 E – modulul de elasticitate al materialului urubului Dac tija este solidar cu ventilul, frecarea are loc pe o suprafa etan are
3 D 3 − D1 1 2 M t3 = µ3F 2 2 3 D 2 − D1

dc

inelar de

3 3 r 3 2 2 π D 3 − D1 π F(D 3 − D1 ) 1 2 M t 3 = M f = 2π rdrp ⋅ µ ⋅ r = 2π µ = µ 2 p= µ = µF D1 3 D1 12 2⋅ 12 π 2 2 (D 2 − D1 ) 3 2 2 4 D1 = 0 cazul în care tija este direct pe taler. D2 2 D2

Mt2 – momentul de frecare al tijei în cutia de etan are

184

4 pe → presiunea medie dintre garnituri i tij Presiunea de etan are ob inut prin strângerea lunetei p e ≈ (1.50 . i min = i min pentru flambaj elastic A c' = σf σ ca' = 3 pentru flambajul plastic avem : λ λ 0 . tija se predimensioneaz d2 – diametrul mediu al filetului în zona filetat a tijei. σ f = a − bλ Roata de manevr – se determin diametrul Dr – din condi ia de transmitere a momentului Mt. Capitolul 17. M t = Fn ⋅ Dr 2 Fn – for a periferic aplicat de om Fn = 100 150 N Dr = 2M t Fn Luneta cutiei de etan are For a de strângere : Fs = π 2 (d 2 − d 2t )p e 4 185 . λ= lf i min λ0 = 150 pentru 0L 37 90 OL 42 . Conducte i arm turi M t 2 = µ 2 (πd t ⋅ h )p g Ff dt 2 dx d = µ Fn x = µ(π d t h )p H 2 2 de regul pg = 0.Note de curs.06…0.1 Mt1 = momentul de frecare ca urmare a în urub rii tijei în piuli M t1 = H d2 d = F 2 tg(α 2 + ϕ' ) 2 2 i momentele de torsiune. Cunoscând for a total la solicitare compus (trac iune i torsiune) i se verific din flambaj (lungimea la flambaj lf – fiind de la cap tul tijei i mijlocul în l imii piuli ei).25 3)p m µ2 = coeficient frecare 0.

Edit. Bucure ti. Capitolul 17.Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. 1986. . Bucure ti. i Pedagogic . .Organe de ma ini. Editura Tehnic . Edit. Didactic Bucure ti. Dr ghici I. 186 . 1972. .a. Edit. . Conducte i arm turi Încovoierea în sec iunile I-I i II-II F ⋅a σ iI = s r i s WI is – num r de uruburi l Fs 2 σ iII = i s WII ar l dt d2 I II I II Bibliografie 1. Pavelescu D. R dulescu Gh. 4.a. *** Organe de ma ini – Standarde i comentarii. vol II.Tehnic . .Tehnic .Note de curs. 2. 3. Bucure ti. 1985.1982.a. – Îndrumar de proiectare în construc ia de ma ini. vol II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful