Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn, cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn

Capitolul 2 SISTEME STRUCTURALE CU PEREŢI DIN PANOURI DE LEMN, CU STRUCTURI ÎN CADRE ŞI CU PEREŢI DIN GRINZI DE LEMN
Sistemele constructive pentru structurile de rezistenţă ale caselor integral prefabricate din lemn pot fi realizate conform prezentării din capitolul 1 cu panouri portante, cu schelet portant sau cu pereţi şi planşee din bârne de lemn (grinzi ecarisate sau cioplitură). În tabelul 2.1 se prezintă valorile termice pentru pereţii din lemn masiv, utilizaţi la construcţiile civile (conform normei DIN 18910). Pereţi din bârne de lemn – valori termice Grosimea (m) 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,20 0,21 0,22 Greutatea (kg/m2) 60 66 72 78 84 90 96 102 108 114 120 126 132 Rezistenţa la transfer termic (m2K/W) 0,71 0,79 0,86 0,93 1,01 1,07 1,14 1,22 1,29 1,35 1,42 1,48 1,57 Tabelul 2.1. Coeficientul de transfer termic (W/m2K) 1,13 1,01 1,02 0,96 0,91 0,85 0,80 0,74 0,69 0,64 0,60 0,56 0,52

Conform normei C107 „Normativ pentru izolarea termică a clădirilor” valoarea recomandată pentru rezistenţa la transfer termic a pereţilor este 1,80 m 2K/W. Se constată că această valoare este superioară celor date în tabelul 2.1, deci pentru asigurarea rezistenţei termice necesară pentru pereţii din bârne de lemn apare necesară termoizolarea suplimentară a pereţilor exteriori. 6.1. Structuri de rezistenţă din panouri portante Structurile verticale de rezistenţă realizate din panouri portante şi de contravântuire pot fi:  cu panouri portante dispuse pe direcţia transversală a clădirii (fig. 2.1, a);  cu panouri portante dispuse pe direcţia longitudinală a clădirii (fig. 2.1, b);  cu panouri portante dispuse în sens transversal şi în sens longitudinal (fig. 2.1, c). În primele două variante, pe direcţia perpendiculară axelor structurale se dispun panouri autoportante de contravântuire a clădirii. În toate cazurile, panourile de planşeu şi de acoperiş reazemă pe liniile structurale de rezistenţă.

Structuri de zidărie şi de lemn

2.1

 panouri portante de dimensiuni reduse.  modul de compunere în secţiunea transversală – ventilate.00…1.1. cu lungimi până la 10. În funcţie de dimensiunile şi alcătuirea în secţiune transversală.00 m. de contravântuire. c – cu panouri portante dispuse pe ambele direcţii ale clădirii. b – cu panouri portante dispuse longitudinal.1. preasamblate în elemente spaţiale. 2. Sisteme de panouri 2.  panouri portante de dimensiuni mari. utilizate ca elemente pentru pereţi interiori şi exteriori.1. Sisteme structurale cu panouri portante[51]: a – cu panouri portante dispuse transversal. 2.1.  panouri portante de dimensiuni mari. Panouri portante de dimensiuni reduse Structuri de zidărie şi de lemn 2. cu alcătuire compozită.1. neportante. realizate cu sau fără strat de aer ventilat.2 . cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Panourile prefabricate care intră în compunerea caselor din lemn variază în funcţie de:  rolul static – portante. a b c Fig.1. utilizate ca pereţi despărţitori interiori. neventilate. ca elemente de planşeu sau de acoperiş. utilizate ca elemente pentru pereţi exteriori şi interiori. cu structură ventilată sau neventilată. pot fi:  panouri portante de dimensiuni reduse – 1.  dimensiunilor pe care le au: cu lăţimi reduse sau mari.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.25 m.

• combinaţii ale materialelor prezentate. • plăci din OSB. • placaj de construcţie în grosime de 10…12 mm.25 m şi înălţimea egală cu cea a etajului.scânduri dispuse vertical. dispus la interior. • plăci din boiscement.2 cm dispuse longitudinal şi transversal (perpendicular pe cele două feţe ale panoului. a b Fig. alcătuit din: • montanţi dispuşi la distanţe de 50…60 cm. c .  feţe portante sau neportante alcătuite din: • scânduri în grosime minimă de 2. rezistente la umiditate. Pereţi portanţi din panouri cu lăţimi reduse[51]: a – cu feţe din placaj. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Panourile portante sunt realizate în sistem modulat. dispuse diferenţiat pe cele două feţe.3 . • rigle intermediare pentru rigidizarea montanţilor şi pentru delimitarea golurilor de uşi şi ferestre. Structura de bază a panourilor este realizată din:  cadru de lemn. • rigle amplasate la partea superioară şi la cea inferioară. b – cu feţe din betopan. cu lăţimea de 1. 2.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.2. • plăci din ghips-carton în grosime de 10 mm. c Structuri de zidărie şi de lemn 2.00…1. • diagonale de contravântuire. încleiate cu răşini epoxidice. • plăci din fibre de lemn (PAL) în grosime de 12 mm.

prin încleiere sau cu plăcuţe multicuie (Gang-nail).3).  subansamblele pentru circulaţie şi iluminare (uşi. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Elementele componente ale cadrului interior sunt asamblate prin cuie. poziţia pereţilor perpendiculari. 2. distanţa între montanţi se stabileşte în funcţie de trama de bază adoptată. numărul rosturilor etanşate. panourile sunt realizate dintr-o serie de montanţi. peste 90% se realizează în fabrică. În mod curent. Majoritatea manoperei. Încărcările orizontale sunt preluate de ansamblul cadru interior rigidizat cu feţele exterioare prin tije sau încleiere. elementele având montate conductorii şi ţevile pentru instalaţii şi fiind finisate pe feţe. Panourile portante de dimensiuni mari Panourile portante cu structura de rezistenţă din lemn au înălţimea unui nivel şi sunt constituite. precum şi radiatoarele pentru încălzire pot fi uşor corelate cu lăţimea panourilor. clădiri de locuit. cele cu dimensiuni mari sunt fixate în fundaţii.  dimensiunile de fabricaţie a plăcilor de închidere a panourilor pot fi stabilite în funcţie de lăţimea panoului (de exemplu plăcile aglomerate pe bază de fibre sau aschii din lemn cu lăţimea de 1220 mm. Soluţia cu panouri de lăţimi reduse prezintă o serie de avantaje:  panourile respective sunt foarte facile a fi combinate pentru partiuri cu diferite destinaţii. în principiu. Cu acest sistem constructiv se pot realiza pavilioane şcolare.4 . de posibilităţile de transport şi de limitele impuse de capacitatea de ridicare a utilajelor. respectiv pe celulele montate anterior. din panouri de dimensiuni reduse.4). rigidizaţi la partea superioară şi la cea inferioară prin rigle continue. panourile respective pot constitui pereţi prefabricaţi de dimensiunile lăţimii sau lungimii celulei funcţionale.2. Structuri de zidărie şi de lemn 2. ferestre).1. dimensiunea plăcilor utilizate la feţele panourilor şi de sistemul ales pentru transmiterea încărcărilor de la planşeu. Concepţia de stabilire a tipodimensiunilor elementelor spaţiale ia în considerare:  limitele tehnologice de realizare în fabricile de prefabricate. Riglele intermediare şi diagonalele dispuse între montanţi asigură stabilitatea plană a panourilor. care prin intermediul riglei de bază sunt transmise la fundaţii sau la panoul de la nivelul inferior. birouri. fiind utilizate la panouri cu lăţimea de 1200 mm). în principal. cu variante reduse a planurilor de arhitectură. asamblate (fig. panourile cu dimensiuni reduse pot fi stocate pe orizontală şi pot fi manevrate manual sau cu utilaje de ridicat de capacitate redusă. 2. În funcţie de lungimea lor.  considerentele de ordin economic privind transportul şi montajul panourilor sunt corelate cu greutatea şi dimensiunile panourilor. transportul este relativ simplu. La construcţiile din elemente spaţiale cu un grad mare de prefabricare. operaţie care măreşte mult durata montajului. Încărcările verticale sunt preluate de montanţi. soluţia se recomandă la ansamble de clădiri repetitive. Similar panourilor de dimensiuni reduse. Lungimea totală a panourilor se alege în funcţie de distribuţia în plan a pereţilor.  poziţia grinzilor de la planşeu sau de la acoperiş poate fi corelată cu poziţia montanţilor verticali ai pereţilor structurali. Prin configurarea în fabrică a panourilor mari.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. Elementele spaţiale sunt transportate de la fabrică la şantier cu trailere speciale şi sunt fixate pe fundaţiile realizate în prealabil. Prin utilizarea panourilor de dimensiuni mari se reduce numărul de îmbinări verticale dintre panouri şi. 2. grădiniţe. montajul se face într-un timp redus şi există posibilitatea ca structura de rezistenţă să poată fi demontată şi remontată pe un alt amplasament.1. Elementele spaţiale prefabricate sub formă de celule cu un număr variabil de feţe plane se montează cu un consum redus de manoperă pe şantier. cămine pentru elevi şi studenţi etc (fig. La interior.

Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. c – panou mare pentru planşeu Structuri de zidărie şi de lemn 2. 2. b – cu feţe din boisbeton. a b c Fig. transport şi montaj.5 . Pereţi portanţi din panouri cu lăţimi mari [51]: a – cu feţe din placaj.  capacitatea mijloacelor de ridicare.3. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn  suprafeţele şi volumele impuse de partiul de arhitectură.

b – sistem constructiv cu elemente spaţiale modulate cu dimensiunile 2.60 m şi sistemele de contravântuire ale acestora.6 sunt prezentate diferite sisteme de realizare a unei celule spaţiale cu dimensiunile 2. 2.40× 7.80× 9.20 m … 4.40× 3. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Fig.80 m.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.40× 4.40× 8. 2. În figura 2.4.40 m. sunt prezentate patru variante de partiuri de arhitectură.20 m şi 2. Fig. Sistem constructiv cu elemente spaţiale: a – exemple de planuri de construcţie realizate din elemente spaţiale.5.6 . 2.60 m. realizate din elemente spaţiale. Partiurile prezentate folosesc module cu dimensiuni la 2.40× 4.5 Exemple de partiuri de arhitectură realizate din elemente spaţiale În figura 2. Structuri de zidărie şi de lemn 2.

Alcătuirea panourilor Panourile portante sunt realizate dintr-un cadru interior din lemn masiv sau din lemn lamelat încleiat şi feţe portante. Structuri de zidărie şi de lemn 2. traverse de rigidizare. în general. Sisteme conceptuale pentru celule spaţiale [51] 2.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.1. Elementele cadrului interior – montanţi.7):  tehnologia de asamblare cu tije cilindrice necesită manoperă mai multă decât celelalte soluţii şi se utilizează.  îmbinarea elementelor de cadru prin încleiere sau cu plăci metalice se poate aplica în cazul producerii în fabrică a panourilor cu utilaje speciale. eventual diagonale de contravântuire se asamblează cu tije cilindrice (preferabil zincate şi cu spirală). rigle superioară şi inferioară.6.7 . prin încleiere sau cu plăcuţe metalice zincate (fig. 2. 2.2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Fig. în atelierele tradiţionale.

6 – faţă exterioară din placaj. 2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Fig. se asigură în acest mod un ansamblu rigid. b – prin încleiere. c – cu plăcuţe metalice.8 b). Conceperea panourilor exterioare: a – neventilate.ventilate 2. 1 – riglă superioară. 5 – faţă interioară din placaj. a Fig. 4 – montanţi. Conectorii metalici se aplică concomitent în toate punctele necesare ale panoului prin presare hidraulică. 2 – riglă intermediară. 2. Structuri de rezistenţă cu cadre din lemn Structuri de zidărie şi de lemn b 2.2. 2.8 a) sau ventilate (fig. Faţa exterioară a panoului este prevăzută cu fante la partea superioară şi la partea inferioară pentru circularea curentului de aer pe faţa rece a termoizolaţiei. 2. 3 – riglă inferioară. b . În secţiune transversală panourile pot fi neventilate (fig. Tehnologia de realizare a panourilor portante: a – îmbinarea elementelor de cadru interior cu cuie.8 .8.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.7.

Structuri de zidărie şi de lemn 2.10): • grinzile principale ale structurii de rezistenţă a clădirii sunt realizate cu secţiune dublă şi sunt dispuse la cote diferite pe cele două direcţii principale ale clădirii.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn 2. • grinzile secundare sunt dispuse în planul grinzilor principale superioare. • grinzile secundare se dispun pe o singură direcţie. în diferitele panouri  Structuri de rezistenţă cu stâlpi având secţiune dublă (fig. grinzile principale sunt fixate pe stâlpi.9): • pe cele două direcţii principale de inerţie ale structurii de rezistenţă. precum şi cu diferite sisteme de îmbinări. în acest mod înălţimea stâlpilor este constantă la interior şi la exterior.2. care sunt continui. 2. 2. Sisteme constructiv-structurale Structurile de rezistenţă cu cadre din lemn pot fi alcătuite în diferite moduri de realizare şi dispunere a elementelor portante şi a celor secundare. • grinzile secundare sunt dispuse între grinzile principale pe direcţii diferite în diversele panouri de planşeu astfel încât să se asigure o compartimentare similară pe direcţia transversală şi pe cea longitudinală a clădirii.1.  Structuri de rezistenţă cu grinzi principale având secţiune dublă (fig. de o parte şi de alta a stâlpilor structurii de rezistenţă.9. Structură de rezistenţă cu grinzi principale şi stâlpi dintr-un singur element.  Structuri de rezistenţă cu grinzi principale având secţiune simplă (fig. 2. grinzile principale dispuse pe direcţii ortogonale.11): • grinzile principale pe una din direcţiile principale ale clădirii au secţiune simplă şi sunt amplasate între stâlpii structurii de rezistenţă. în planul grinzilor principale superioare. care au secţiune dublă.9 . Fig. 2. • grinzile principale pe direcţie perpendiculară au secţiune dublă şi sunt dispuse peste grinzile principale anterioare. • stâlpii cu secţiune simplă sunt continui printre grinzile principale.

2. 2. precum şi cu stâlpi dublii Structuri de rezistenţă cu stâlpi şi grinzi dispuse la distanţe reduse (fig. Fig.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. • sistemul asigură o rigiditate sporită a structurii de rezistenţă verticală şi orizontală ceea ce permite preluarea şi transmiterea în condiţii optime a încărcărilor gravitaţionale şi a celor orizontale din vânt şi seism. 2.12.12): • structura de rezistenţă este realizată în acest caz cu elemente structurale – stâlpi şi grinzi – dispuse la distanţe reduse (60 cm). Structură de rezistenţă cu grinzi principale şi stâlpi la distanţe reduse – structură cu nervuri Îmbinările la noduri se realizează astfel încât să se asigure continuitatea elementelor structurale – stâlpi.10 . grinzi principale. Structură de rezistenţă cu grinzi principale simple pe o direcţie şi cu grinzi principale duble pe cealaltă direcţie. • soluţia constituie un sistem intermediar dintre soluţia în cadre şi cea cu panouri. Structuri de zidărie şi de lemn 2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Fig.13). 2.11.10. grinzi secundare (fig. Structură de rezistenţă cu grinzi principale duble pe cele două direcţii şi cu stâlpi cu secţiune simplă  Fig. 2.

13. la nivelul planşeului peste etaj sunt dispuse grinzi transversale. 2.15. existente în producţia diferitelor combinate de prelucrare a lemnului din ţara noastră planşeul dintre parter şi etaj este rezolvat astfel:  talpa inferioară a fermelor de acoperiş. dispuse la interax de 1. b – cu furură 2.20 m constitute şi grinzile de planşeu peste etaj. 2.  intermediar. a b Fig. 2. solidarizată de stâlp cu elemente metalice. Îmbinări la nodurile structurii de rezistenţă: a – grindă principală continuă.  cu grinzi cu inimă plină din placaj. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn a b b Fig. 2.14. pe stâlpi continui. Structuri de zidărie şi de lemn 2.2. La soluţiile curent utilizate de case prefabricate din lemn. b – stâlp şi grindă principală continuă prin profilarea elementelor. c – stâlp. c).15 a şi b) şi podini din scânduri pentru pardoseală şi pentru tavan. încleiate (fig.2.14 sunt prezentate detaliile de rezemare ale grinzilor principale de planşeu de pe cele două direcţii.  cu ferme din lemn realizate cu zăbrele metalice. cât şi grinzile intermediare sunt realizate dintr-un pachet de scânduri fixate cu cuie.11 . grinzi principale şi grinzi secundare amplasate decalat În figura 2. Detalii de îmbinare grinzi-stâlpi cu dispozitive metalice: a – cu sabot.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. care reazemă pe riglele scheletului portant (fig. între ferme. Soluţii structurale pentru planşee În mod curent planşeele la casele din lemn integral prefabricate se realizează:  cu grinzi din lemn dispuse la distanţe reduse (40…60 cm). dispuse în acelaşi plan.  atât talpa inferioară a fermelor de acoperiş.

rigidizate cu distanţieri. rigidizate cu contravântuiri. c – grinzi cu inimă plină. cu dinţi sau poansonate.15.12 . astfel încât să se poată acoperi deschideri diverse. ţeavă metalică sau din profile metalice. în care:  grinzile de planşeu zăbrelite sunt realizate cu tălpile paralele.  termoizolaţia şi fonoizolaţia la nivelul planşeului este rezolvată din saltele de vată minerală semirigidă. în funcţie de capacitatea portantă pe care trebuie să o asigure.  soluţia permite ca tubulatura şi conductele pentru instalaţii (electrice.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. din dulapi. pentru forme oarecare în plan ale construcţiei şi pentru încărcări diferite pe planşee. apă-canal. Avantajele principale ale acestor tipuri de grinzi cu zăbrele constau în:  posibilitatea de modulare în secţiune transversală şi pe lungime. Structuri de zidărie şi de lemn 2. O soluţie modernă de grinzi de planşeu o constituie cea prezentată în figura 2.  diagonalele din ţeava metalică sunt profilate la capete sub formă de plăcuţe poansonate. având în vedere greutatea redusă a pieselor. în funcţie de intensitatea încărcărilor. a b c Fig. b – grinzi dese din lemn. 2. prinderile la noduri se realizează cu plăcuţe metalice. ca elemente de rezistenţă şi de închidere sunt realizate din scânduri de pardoseală şi de tavan. cu dinţi. ridicarea la poziţia de montaj se face manual sau cu scripeţi şi frânghii.  în cazul utilizării diagonalelor din lemn.  posibilitatea de uzinare a confecţiilor prefabricate şi creerea de stocuri astfel încât livrarea grinzilor să se facă imediat. prin golurile existente.  posibilitatea de montare simplă pe şantier fără a se folosi utilaje de ridicare. ventilaţie.  diagonalele sunt realizate din lemn. condiţionare) să se monteze în înălţimea grinzii.  capacitatea portantă a grinzilor cu zăbrele dictează traveea de amplasare si deschiderea. fixate pe grinzi de rezistenţă.16. rigle sau grinzi din lemn masiv sau din lemn lamelat încleiat. la cerere. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn  planşeele peste parter şi peste mansardă. Sisteme constructive la planşee: a – grinzi dese din lemn masiv.

2.. care trebuie să preia eforturile de lunecare în plan orizontal.17.13 . cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn a Fig.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.60 cm (fig.16. b – perspectivă planşeu b Pentru îmbunătăţirea comportării construcţiilor integral prefabricate din lemn la solicitări seismice sau la solicitări climatice deosebite (vânt cu intensitate mare) se pot utiliza ca soluţie de planşeu şaibe antiseismice. 2. Fixarea podinei de grinzi se face cu cuie.17). este formată din două rânduri de scânduri cu dimensiunile minime de 15× 2. dispuse la interax de 50. Structuri de zidărie şi de lemn 2. 2.. Detaliu de rigidizare a planşeului cu podină din scânduri încrucişate Şaiba rigidă. Fig. care are şi rol de podină pentru circulaţie. Grinzi cu zăbrele pentru planşee [21]: a – detaliu grindă. prin intermediul cărora să se realizeze o transmitere echilibrată a solicitărilor seismice la elementele structurale de pereţi.5 cm. Grinzile planşeului sunt realizate din dulapi sau din grinzi de lemn. bătute încrucişat la 45° faţă de linia pereţilor.

 cu căpriori şi pane rezemate pe pereţii transversali.18 c).18. fixate cu şuruburi pentru lemn. îmbinările fiind cu cuie sau cu plăcuţe metalice (fig. Stratul de fonoizolaţie şi/sau de termoizolaţie dispus între grinzi este susţinut de plăcile sau scândurile de tavan. Soluţii constructive pentru structura de rezistenţă a acoperişului: a – cu ferme cu zăbrele.3. Îmbinările în lambă şi uluc dintre dulapii de planşeu au şi rol de eliminare a deformaţiei relative în timpul circulaţiei sau la montarea unor piese grele de mobilier.18 b). 2. c În figura 2. la partea inferioară a grinzilor de planşeu. Structuri de zidărie şi de lemn 2.  cu şarpantă pe scaune (fig.19 se prezintă în detaliu structura de rezistenţă a acoperişului realizat cu ferme cu consum redus de metal. 2. 2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Se recomandă ca faţa superioară a podinei să fie rindeluită. a b Fig. iar îmbinările fiind din plăci metalice cu dinţi. cu consum redus de metal. Soluţii structurale pentru acoperiş Structura de rezistenţă a acoperişului se rezolvă în diferite variante constructive:  cu ferme din lemn.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn. Dispunerea acestor dulapi s-a prevăzut la 45° faţă de direcţiile principale ale pereţilor. 2. spaţiul fiind până sub panele acoperişului (fig.18 a). barele fermei fiind realizate cu secţiune simplă. iar scândurile să fie prelucrate pe cant pentru îmbinarea longitudinală cu lambă şi uluc. astfel încât transmiterea solicitărilor seismice să se realizeze prin compresiune în planul podinei.2. c – cu tavan în pantă. b – cu şarpantă pe scaune.14 . 2.

fără goluri de uşi sau ferestre) se recomandă dispunerea unor panouri de contravântuire la colţurile clădirii (fig. 2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn a b Fig. Fermă de acoperiş cu consum redus de metal.20 şi 2. Structuri de zidărie şi de lemn 2.20). Panourile de contravântuire sunt rigidizate cu diagonale duble şi pot fi dispuse:  pe pereţii exteriori şi interiori. 2. iar panourile de pe contur sunt legate de zona centrală prin intermediul planşeului rigid (fig. Fig.4. 2. Stabilitatea spaţială a construcţiilor de lemn Stabilitatea spaţială a construcţiilor din panouri de lemn se asigură prin dispunerea unor panouri rigide pe cele două direcţii principale de rezistenţă ale clădirii (fig. acolo unde partiul de arhitectură permite (pereţi plini. 2. pe pereţii exteriori şi pe cei interiori [51]: 1 – contravântuiri verticale.  în cadrul unui nucleu central.21).15 .19.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.20. îmbinări cu plăci cu dinţi: a – perspectivă fermă. Asigurarea stabilităţii spaţiale a unei construcţii din lemn prin dispunerea de contravântuiri la colţurile clădirii şi intermediar. 2.21). b – elevaţie fermă 2. Cadrele exterioare şi interioare se tratează în acelaşi mod în ceea ce priveşte preluarea încărcărilor orizontale. 2 – panouri rigide de planşeu. care constituie o zonă rigidă.2.

în funcţie de zona climatică de amplasare a clădirii şi de condiţiile de microclimat interior. Asigurarea stabilităţii spaţiale a unei construcţii din lemn prin realizarea unui nucleu central contravântuit şi panouri de planşeu rigide în plan orizontal.00 m.  să asigure rezistenţa termică necesară (condiţie impusă la pereţii exteriori).20). 2. v.1.20). 2 – panouri rigide de planşeu. la încărcările din exploatare. această condiţie se poate satisface prin profilarea grinzilor cu lambă şi uluc (fig. în mod curent pereţii cu grosimea de 18…22 cm. cu dornuri plasate între grinzi (fig. Structuri de rezistenţă din bârne de lemn În paragraful 2. dispuşi în sistem fagure satisfac această cerinţă.  panourile de planşeu şi/sau cele de acoperiş constituie prin modul lor de conformare şi prin legăturile cu elementele structurale verticale un ansamblu rigid la forţe care acţionează în planul lor.00 m (v. îmbinările panouri-fundaţie sunt dimensionate la rezultanta forţelor orizontale care acţionează pe întreaga clădire. Conform normei germane DIN 1052 construcţiile din lemn cu un etaj sunt considerate rigide dacă:  pereţii exteriori şi pereţii interiori care au un rol portant au lungimea maximă de 12.  la pereţii exteriori elementele de contravântuire să fie dispuse la intersecţia acestora (colţurile clădirii.3. 2.  îmbinările la colţurile. 2. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn Fig.21. intersecţiile şi ramificaţiile clădirii să asigure preluarea eforturilor de lunecare în plan orizontal. fig. iar distanţa dintre contravântuiri este de maximum 6.1 s-au prezentat soluţiile de principiu privind realizarea structurii de rezistenţă verticală la casele alcătuite din bârne de lemn. 2.16 . această condiţie poate fi satisfăcută prin profilarea capetelor grinzilor conform detaliilor din figura 2.0 m. 2.3. fig. au prevăzute minimum trei elemente rigide cu lăţimea de 1. care asigură stabilitatea pereţilor exteriori [51]: 1 – contravântuiri verticale.  pentru asigurarea stabilităţii globale a clădirii.22 a). în cazul în Structuri de zidărie şi de lemn 2.22 b) sau prin încleierea grinzilor. Pereţii acestor categorii de construcţii trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:  să asigure rezistenţa şi stabilitatea clădirii.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.  să asigure preluarea unor eforturi de lunecare în secţiunea transversală a peretelui. 2.

b – cu dornuri pentru împiedicarea deplasării laterale a grinzilor Structuri de zidărie şi de lemn 2.Capitolul 2 Sisteme structurale cu pereţi din panouri de lemn.22. a b Fig. cu structuri în cadre şi cu pereţi din grinzi de lemn care peretele din lemn nu poate satisface această cerinţă. aceasta se plachează cu un strat de termoizolaţie eficientă (polistiren expandat sau vată minerală semirigidă). 2.17 . Detalii de pereţi exteriori realizaţi din bârne de lemn: a – cu bârne profilate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful