P. 1
Buget Public Curs

Buget Public Curs

|Views: 213|Likes:
Published by Sry Sorinuta

More info:

Published by: Sry Sorinuta on Jan 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/11/2014

pdf

text

original

Sections

  • CURS 1
  • CURS 2
  • CURS 3
  • CURS 4
  • CURS 5
  • CURS 6
  • CURS 7

BUGETUL PUBLIC

Curs Master
Conf.univ.dr. Adrian Niţu

BUGETUL PUBLIC
CURS 1
DEFINIŢII;COMPONENTE;VALENŢE

BUGET PUBLIC - definiţii
 Bugetul public este un instrument complex folosit de către stat prin care se proiectează şi se desfăşoară activitatea privind finanţele publice.  Planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pentru o perioada viitoare determinata (un an).  Prin buget public se stabileşte un raport între veniturile publice, care sunt, în principal impozite şi taxe şi nevoile sociale, urmărindu-se evitarea inechităţii în repartiţia sarcinilor fiscale asupra membrilor societăţii.

 garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor categorii importante din rândul populaţiei.BUGET PUBLIC .  are un important rol stabilizator al economiei naţionale.  asigură echilibrul financiar. constituite în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale.prerogative  participă în mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului. monetar şi valutar al statului. .  asigură autonomia reală a colectivităţilor locale.

a prezenta previziunea pe o anumita perioada de timp.atat a veniturilor cat si a cheltuielilor unei tari.a familiei.etimologie  Cuvântul “buget”provine din franceză “bougette”si inseamna “o punga de bani.”  Termenul de buget are o larga raspandire si este folosit pt.1 an.BUGET PUBLIC . .unitati economice.unei unitati administrative teritoriale.institutii.

 Este obligatoriu şi  Se stabileste prin lege .  Bugetul public defineşte o situaţie previzionată  Este rezultatul unei decizii politice.BUGET PUBLIC – caracteristici  Conţinutul bugetului public naţional este format din:  veniturile publice şi  cheltuielile publice.

BUGET PUBLIC NATIONAL  Din punct de vedere politic. . importanţa bugetului decurge din atribuţiile ce revin parlamentului în materie de autoritate bugetară şi de control al execuţiei bugetare.  Din punct de vedere financiar bugetul redă în expresie valorică veniturile şi cheltuielile statului urmărind realizarea echilibrului financiar.

preponderent politic. democratic. continuu ciclic. . impact public:  la nivel macroeconomic  microeconomic  se manifestă:  pe plan economic  social.Procesul bugetar      decizional.

. ca instrument de influenţare a conjuncturii economice. rolul bugetului de stat se refera la realizarea obiectivelor politicii economice şi sociale a guvernului în fiecare etapă. taxelor.  Plan economic.Rolul bugetului de stat  Se manifestă. Din punct de vedere economic. precum si a subvenţiilor şi alte cheltuieli publice ca pârghii economice. bugetul de stat asigură mobilizarea şi dirijarea resurselor financiare necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului. Utilizarea impozitelor. Din punct de vedere financiar. pe 2 planuri  Plan financiar.

Execuţia bugetului. Controlul execuţiei bugetului Incheierea exerciţiului bugetului Aprobarea execuţiei bugetului . Aprobarea bugetului.BUGET PUBLIC – faze        Pregatirea bugetului. Elaborarea proiectului de buget.

BUGET PUBLIC . .conţinut  Conţinutul bugetului public naţional este format din:  veniturile publice şi  cheltuielile publice.

 suplimentarea masei monetare aflate în circulaţie printr-o nouă emisiune monetară.  emiterea de bonuri de tezaur şi  vânzarea unei părţi din rezervele de aur ale statului.VENITURI PUBLICE  Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor băneşti ale statului. .  venituri ordinare (curente)  taxe şi impozite  venituri extraordinare constituite din:  împrumuturi (datoria publică).

autostrăzi. construcţii de străzi. porturi şi aeroporturi. sănătate. protecţia mediului . modernizarea mijloacelor de transport.CHELTUIELILE PUBLICE  reprezintă modalităţi de repartizare şi utilizare a fondului bănesc bugetar în vederea satisfacerii necesităţilor generale ale societăţii:       armata. ordine publică. locuinţe. cultură. agricultură. învăţământ.

SISTEMUL FINANCIAR Constitutia Romaniei  ARTICOLUL 137 (1) Formarea. administrarea. întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului. ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege .

BUGET PUBLIC NATIONAL Constituţia României  ARTICOLUL138 (1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat. separat. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor. .  (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat. pe care le supune. aprobării Parlamentului. ale oraşelor şi ale judeţelor.

 (4) Bugetele locale se elaborează.  (5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. până la adoptarea noilor bugete. .BUGET PUBLIC NATIONAL  (3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. se aprobă şi se execută în condiţiile legii. se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent.

.Impozite. taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.  (3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc. numai potrivit destinaţiei acestora.  (2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene. taxe şi alte contribuţii ARTICOLUL 139  (1) Impozitele. în condiţiile legii. în limitele şi în condiţiile legii.

În condiţiile legii organice. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. .  (2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat. cuprinzând şi neregulile constatate. litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.Curtea de Conturi  ARTICOLUL 140  (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare.

 (5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament. în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii. .  (4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani. Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. din 3 în 3 ani. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. care nu poate fi prelungit sau înnoit.Curtea de Conturi  (3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului.  (6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament. în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

 bugetele locale. se pot determina bugetul public naţional şi bugetul general consolidat.  bugetul asigurărilor sociale de stat.SISTEM UNITAR DE BUGETE clasificare  În cadrul sistemului unitar de bugete. formate astfel:  Bugetul public naţional:  bugetul de stat.  Bugetul general consolidat: - .

bugetele fondurilor speciale. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat.  bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare. bugetele instituţiilor publice cu caracter autonom. .BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT      bugetul public naţional.  bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice. bugetul trezoreriei generale a statului.  bugetul fondurilor externe nerambursabile.

 numărul de salariaţi.Resurse financiare publice  Volumul total al resurselor financiare publice este determinat de nivelul cheltuielilor totale.  obiectivele stabilite pentru domeniul economic.  reţeaua de instituţii publice în funcţiune şi cele care urmează a se înfiinţa.  dobânzile aferente datoriei publice.  finanţarea administraţiei centrale şi locale.  obiectivele din domeniul social propuse a se realiza în noul an. etc.  Cheltuielile totale sunt influenţate conform Legii finanţelor publice de:  politica financiară a statului. .

Bugetul public – sistem de fluxuri financiare.valenţe  Bugetul public poate fi privit ca:     Bugetul public – document. .Buget public . Bugetul public – lege. Bugetul public – instrument de politică economică.

Bugetul public este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate. veniturile şi cheltuielile publice. .document  Bugetul public – document. în fiecare an.BUGETUL PUBLIC .

indicând resursele băneşti ale statului şi destinaţiile acestora sub forma cheltuielilor. veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice.BUGETUL PUBLIC – lege  Bugetul public este un act juridic în care se prevăd şi se aprobă. . precum şi perioada în care se realizează execuţia indicatorilor bugetari. respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile şi cheltuielile bugetare. potrivit prevederilor legale. prin lege.  act de previziune.  act anual.  act de autorizare. prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să perceapă venituri.

 de repartizare a acestora. contribuţii.  În cea mai mare parte. taxe. pe de altă parte.BUGETUL PUBLIC – sistem de fluxuri financiare  Bugetul public reflectă un sistem de fluxuri financiare legate:  de formarea resurselor financiare publice (impozite.). aceste fluxuri sunt reprezentate de prelevările şi transferurile prin care statul şi colectivităţile locale îşi constituie resurse băneşti necesare desfăşurării activităţii specifice. pe de o parte. . prin cheltuieli.

subvenţiile şi transferurile care au un rol important în plan economic şi social. întrucât prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflectă politica fiscală şi cheltuielile bugetare. .BUGETUL PUBLIC – instrument de politică economică  Bugetul public este un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii şi al cheltuielilor publice.

.OBIECTIVELE ÎNTOCMIRII BUGETULUI  Instrument de management: pentru că dezvăluie ansamblul previziunilor şi al obiectivelor care servesc drept “busola” acţiunii cotidiene.  Instrument de motivare şi de prevenire a conflictelor: prin negocieri se ajunge la compromis.  Instrument de simulare: înaintea stabilirii bugetului definitiv se testează mai multe ipostaze.

BUGETUL PUBLIC CURS 2 Bugetul instituţiilor publice Execuţia bugetară .

un buget este stabilit pentru un anumit nivel al veniturilor şi pentru un anumit nivel al cheltuielilor de resurse. se folosesc pe scară largă în institutiile publice bugete flexibile sau variabile.Bugete flexibile sau variabile  De regulă.  Întrucât flexibilitatea previziunilor bugetare este o cerinţă a creşterii eficienţei şi a realizării unei bune planificări. .

Bugete flexibile sau variabile  Bugetul variabil sau bugetul flexibil prezintă nivelul resurselor care trebuie alocate pentru fiecare activitate a sectorului public conform nivelului activităţii desfăşurate.  Acest buget variabil va semnala automat top managementului necesitatea alocării unor resurse suplimentare pentru diverse activităţi din cadrul sectorului public / organizatiei în momentul în care nivelul activităţii va înregistra o creştere şi micşorarea resurselor alocate atunci când nivelul activităţii va înregistra o scădere. .

Bugetul cu baza zero
 Bugetul cu bază zero reprezintă un proces de planificare şi de proiectare a bugetului care presupune ca managerii institutiilor publice să-şi justifice detaliat întregul buget, nu doar să se raporteze la sumele din bugetul pe anii anteriori.  Avantajul folosirii acestui tip de buget este că obligă managerii să stabilească noile programe şi costurile aferente acestora fără a ţine seama de realizarile trecute, ci în funcţie de condiţiile previzionate în care programele respective vor fi materializate.

Previziune bugetară
 În actualul context, planurile şi bugetele trebuie să
depăşească stadiul unor simple previziuni a posibilului iar managementul activităţii financiare trebuie să realizeze că bugetele nu vor mai caracteriza „posibilul cel mai dorit, ci posibilul cel mai probabil”.  În prezent i se reproşează bugetului încetineala şi rivalităţile interne sau egoismul la care dă naştere dar în realitate el constituie un mod de diminuare sau chiar eliminare a tensiunilor interne şi a rapoartelor de putere care, datorită lui devin mai puţin dure şi mai acceptabile.

Previziune bugetară
 Introducerea unui sistem de previziune prin intermediul bugetelor în managementul financiar public prezintă numeroase avantaje, dintre care menţionăm:

acordă prioritate analizei modului de asigurare şi utilizare a resurselor financiare, resurse ce pot fi considerate “rare” în zilele noastre;  prevede surse de informare care permit cunoaşterea evoluţiei institutiei şi adaptarea activităţii ei la fluctuaţiile pieţei ;  presupune implicarea tuturor nivelurilor mangeriale, fapt care contribuie la o cunoaştere mai bună a realităţii organizatiei;

. prin implicarea acestora în executarea şi realizarea obiectivelor de performanţă stabilite.Implicaţii bugetare  asigură evaluarea realistă şi controlul acţiunilor institutiilor.  reprezintă un real suport pentru calculul şi utilizarea diferitelor categorii de indicatori .  permite clarificarea autorităţilor şi responsabilităţilor.  asigură evaluarea performanţelor şi stimularea salariaţilor şi funcţionarilor publici.

planificarea viitorului ca o extrapolare a trecutului. care afectează creativitatea şi inovaţia. care ignoră conţinutul real al procesului . orientată mai mult spre resursele interne decât spre evoluţia mediului exogen. .  viziunea introvertită.  tendinţa de a reda schemele anterioare.Obiectivitatea bugetului  Organizarea activităţii de bugetare la nivelul instituţiilor publice are însă şi anumite limite determinate în principal de problema unei reale evaluări a cheltuielilor şi neluarea în considerare a dimensiunii umane.  impunerea mai mult sau mai puţin autoritară şi arbitrară a obiectivelor de către manageri.  imposibilitatea de a corela deciziile pe termen scurt de perspectivele pe termen lung .

 Prin măsurarea nivelurilor planificate cu cele realizate la finalul perioadei se determină :  gradul de îndeplinire sau de neîndeplinire a indicatorilor prevăzuţi în BVC.  oferind o imagine reală asupra rezultatelor obţinute la nivelul unei perioade.Rolul BVC  Elaborarea riguroasă a bugetului de venituri şi cheltuieli  asigură instituţiei baza legală pentru realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.  cauzele care au determinat –dacă este cazul-abaterile de la nivelul planificat şi  soluţiile care se impun pentru corectarea abaterilor. .

 operaţionalizare anuală a obiectivelor strategice asumate. . devenind instrumentul de:  cunoaştere şi asigurare a echilibrului financiar. se impune ca o necesitate obiectivă.Rolul BVC  Bugetul de venituri şi cheltuieli în contextul noilor concepţii manageriale.  conducere  prognoză şi  analiză a activităţii economico-financiare a instituţiei.

Plafoanele veniturilor si cheltuielilor  Necesitatea unei proiecţii riguroase şi realiste a BVC rezidă din unele constrângeri care apar pe parcursul execuţiei astfel. .  veniturile reprezintă plafoane minime iar  cheltuielile plafoane maxime ce nu pot fi depăşite. conform prevederilor Legii Finanţelor Publice 500/2002.

.  planificarea şi conducerea activităţii instituţiei  evidenţa existenţei şi evoluţiei elementelor patrimoniale gestionate.  evidenţierea surselor de constituire a fondurilor şi destinaţia lor.C.Rolul B.  reflectarea fluxurilor băneşti.  dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor aferente legislaţiei în vigoare.V.

Rolul B. . asigurarea unei instruiri avansate conform necesităţilor societăţii.C. creşterea răspunderii personale şi colective în gospodărirea fondurilor.V.  Bugetarea anuală şi imposibilitatea predictibilităţii finanţării fac dificilă realizarea unor previziuni multianuale şi un management financiar performant.  sporirea eficienţei activităţii .  întărirea disciplinei financiare.  ţinerea sub control a activităţii prin intermediul proiectării şi urmăririi modului de formare şi utilizare a resurselor băneşti.

capitole. după caz.  Veniturile sunt structurate pe  capitole si  subcapitole. . titluri. precum si alineate. subcapitole.Structura bugetelor  Veniturile si cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare. iar  Cheltuielile pe       părţi. articole.

Exemplu

Principii bugetare
         1.Principiul unităţii; 2.Principiul universalităţii; 3.Principiul echilibrului bugetar; 4.Principiul anualităţii; 5. Principiul specializării bugetare; 6. Principiul neafectării veniturilor bugetare; 7. Principiul realităţii bugetului; 8. Principiul unităţii monetare; 9. Principiul publicităţii;

Principiul unităţii
 Toate veniturile si cheltuielile publice se înscriu
într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.  Toate veniturile reţinute si utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile si principiile acestui buget.

în sume brute.Principiul universalităţii  Veniturile si cheltuielile publice se includ în buget în totalitate. cu excepţia donaţiilor si sponsorizărilor.  Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume. . care au stabilite destinaţii distincte.

 În funcţie de relaţia dintre (R) şi (C) putem avea una din următoarele situaţii:  R = C = echilibru bugetar anual  R < C = deficit bugetar anual  R > C = excedent bugetar anual .Principiul echilibrului bugetar anual  Echilibrul bugetului anual egalitatea dintre  nivelul încasării veniturilor statului (R) şi  nivelul cheltuielilor totale (C).

Dacă:  L = P = echilibru de trezorerie  L < P = gol de trezorerie  L > P = excedent de trezorerie .  Echilibrul bugetului pe parcursul execuţiei se realizează atunci când lichidităţile băneşti (L) provenite din încasarea veniturilor publice acoperă nevoile de plăţi scadente (P).  Total încasări la momentul T(L) = total plăţi exigibile la momentul T (P) .Principiul echilibrului bugetar in executie  Veniturile publice trebuie să acopere cheltuielile publice ceea ce înseamnă că bugetul trebuie să fie echilibrat. balansat.

Principiul anualităţii  Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.  Veniturile şicheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an. . care corespunde exerciţiului bugetar.

Principiul specializării bugetare  Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu si se aproba în buget:  pe surse de provenienţa si.  grupate după natura lor economica si  destinaţia acestora. .  potrivit clasificaţiei bugetare. respectiv.  pe categorii de cheltuieli.

nefiind permisă perceperea unui venit public pentru finanţarea unei anumite cheltuieli publice.Principiul neafectării veniturilor bugetare  Veniturile bugetare servesc la acoperirea cheltuielilor publice privite în ansamblul lor. .

a cheltuielilor bugetare.Principiul realităţii bugetului  Presupune evaluarea realistă a veniturilor şi dimensionarea judicioasă. . conform legii.

.Principiul unităţii monetare  toate operaţiunile bugetare se exprima în moneda naţionala.

Principiul publicităţii  Sistemul bugetar este deschis si transparent .

datorita complexitatii sale si a dependentei de o multitudine de factori. . face ca structura initiala a bugetului sa se modifice ca urmare a necesitatilor de realocare a resurselor. ceea ce implica modificarea structurii creditelor.Execuţia bugetară  Procesul executiei bugetare.

aprobate pe ordonatorii principali de credite şi. precum si structura funcţionala si economica a acestora.  Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.  Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite.  Alocaţiile pentru cheltuielile de personal. creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol. . pe capitole. nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli. în cadrul acestora.Principii în execuţia bugetară  Prin legile bugetare anuale se prevăd si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar. De asemenea.

 Sumele aprobate. precum si reglementari specifice exerciţiului bugetar. se ordonanţează şi se efectuează plăţi. . prin bugetele prevăzute în cadrul cărora se angajează. la partea de cheltuieli. veniturile si cheltuielile bugetare.  Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. pentru anul bugetar. reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.Autorizarea bugetară  Legea bugetara anuala prevede si autorizează.

Deschiderea de credite bugetare  Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior. bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite. după caz. la cererea ordonatorilor principali de credite. precum si în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare si de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar. numai după deschiderea de credite. titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare. subcapitole. .  Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare si potrivit destinaţiilor aprobate pe capitole. repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

BUGETUL PUBLIC CURS 3 CHELTUIELILE PUBLICE .

cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice. cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului. care se manifestă între stat. şi persoane fizice şi juridice. în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia. .  Cheltuielile publice cuprind în sfera lor: cheltuieli bugetare.Cheltuielile publice  Cheltuielile publice exprimă relaţii economico – sociale în formă bănească. pe de altă parte. cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala. acestea din urma fiind o subcategorie.  Trebuie facuta o distinctie clara între cheltuielile publice si cele bugetare. pe de-o parte.

 corelatia dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB.  schimbarea structurii cheltuielilor publice.  schimbarea raportului cheltuielilor publice în PIB.  schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor. .  elasticitatea cheltuielilor publice raportata la PIB .Dinamica cheltuielilor publice  cresterea nominala si cea reala a cheltuielilor publice.

Cheltuielile publice  conceptul este indisolubil legat de conceptul de sector public  sunt ocazionate de realizarea rolului statului ca autoritate publica si ca actor economic si sunt suportate de cetateni  reprezinta costurile realizarii politicilor publice – depind de politicile publice ale puterii politice  constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea gradului de interventie al statului in economie .

ceea ce contează nu este atât mărimea ei. Cheltuielile cu investitiile sunt cu efecte economice si sociale semnificative in raport cu cheltuielile de consum .Evaluarea cheltuielilor publice Cheltuiala publică este cercetată şi apreciată în primul rând prin prisma naturii sale. cât efectele pe care le produce în viaţa social economică.

realizate în domeniul economic şi social cultural care au efecte mai apropiate sau îndepărtate asupra creşterii economice:  Investiţii efectuate de către stat. dobânzi aferente datoriei publice interne. cheltuieli pentru învăţământ.Efectul cheltuielilor publice în economie  Cheltuielile negative reprezintă un consum efectiv şi definitiv de venit şi nu au efect asupra viitorului PIB  Cheltuieli cu întreţinerea aparatului de stat a armatei sau dobânzile plătite la creditele externe  Cheltuieli pozitive: . sănătate.  Cheltuieli neutre: nu reprezintă un consum efectiv de PIB dar nici nu au influenţă asupra creşterii ulterioare:  Cheltuieli sociale. .

care se referă la sporul natural al populaţiei şi la modificarea structurii acesteia pe vârste şi categorii socioprofesionale. inclusiv persoanelor în vârstă sau care necesită asistenţă socială.  Urbanizarea.Factori care influenţează creşterea cheltuielilor publice  Factorii demografici. Aceasta reprezintă un factor de creştere a cheltuielilor publice. referitori la dezvoltarea economiei  Factori sociali. să aloce resurse categoriilor sociale cuprinse în sectorul public. antrenând resurse financiare pentru crearea şi dezvoltarea centrelor urbane şi pentru finanţarea unor unităţi publice caracteristice mediului respectiv. Creşterea venitului mediu pe locuitor antrenează preocuparea statului ca.  Factori economici. prin efort financiar. .

Acelaşi statut îl au şi programele Băncii Mondiale. care contribuie la creşterea complexităţii sarcinilor statului contemporan. conduc la creşterea cheltuielilor legate de apariţia unor conflicte armate sau de eliminarea efectelor nefavorabile ale acestora pe plan economic sau social.  Factori politici. . prin împrumuturi publice.  Factorii de ordin istoric. U. prin pregătirea sau purtarea de războaie.. care. etc. care sunt începute într-o anumită guvernare şi derulate pe termen mediu şi lung. care acţionează prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor sporite de cheltuieli şi de suportare a poverii celor făcute în anii anteriori.E.Factori care influenţează creşterea cheltuielilor publice  Factorii militari.

 volumul cheltuielilor publice ce revine în medie pe un locuitor .Indicatori de evaluare a cheltuielilor publice  volumul cheltuielilor publice. în expresie nominală şi reală.  ponderea cheltuielilor publice în PIB.

în moneda naţională) . în moneda naţională).Volumul cheltuielilor publice  Volumul cheltuielilor publice (Crp) pentru anul t(0) şi pentru anul t(1)  Cr p(0)= Cnp(0): Ip(0)  Crp(1) = Cnp(1): Ip(1)  Crp(0) .  Ip(0) – indicele preţurilor.  Indicatorul cheltuielilor publice în expresie reală sau nominală nu are putere de comparaţie internaţională.cheltuielile publice nominale ale anului t(0) (în preţurile curente ale anului considerat.  Ip(1) – indicele preţurilor. .  În ţările europene cheltuieli le publice reprezintă în medie 42% din PIB.cheltuielile publice nominale ale anului t(1) (în preţurile curente ale anului considerat.  Crp(1) .

cheltuielile publice exprimate în preţuri curente (cheltuieli publice în expresie nominală).  Cnp .Volumul cheltuielilor publice medii pe locuitor  Relaţia de calcul este următoarea:  Cp/loc = Cnp: P  Cp/loc – cheltuielile publice medii pe un locuitor.  P – populaţia (număr de locuitori). .

în total cheltuieli publice.  Cpt – cheltuieli publice totale. pe diferite categorii  Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili în ce proporţie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective sociale. cât şi din punctul de vedere al structurii lor. . administrative. pe baza relaţiei:  GsCpi = Cpi/Cpt x 100  GsCpi – ponderea cheltuielii publice „i”.  Cpi – cheltuiala publică „i”. economice.Analiza structurii cheltuielilor publice  Analiza cheltuielilor publice ale unei ţări poate fi efectuată atât din punct de vedere global. pe baza nivelului total al acestora.  Stabilirea ponderii fiecărei categorii de cheltuieli publice în totalul acestora.

ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare. dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. .Reguli privind cheltuielile publice  Cheltuielile publice au destinaţie precisă si limitată si sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.  Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete.  Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajată.

. direct sau indirect. iar  autorizarea bugetară este creditul prin care se afecteaza fondurile baneşti necesare stingerii obligatiilor de plată.Principiul dublei autorizări a cheltuielilor bugetare  Cheltuielile ce se efectueaza din bugete au la baza doua autorizari: autorizarea legala si autorizarea bugetara. o obligatie de plata in sarcina statului.  autorizarea legala este legea ca act juridic din care rezulta.

orientata spre satisfacerea necesitatilor de interes public. companiile naţionale şi societatile comerciale cu capital de stat au acelasi regim de gestiune cu cel al societatilor comerciale private. regiile autonome.  Între sectorul public si sistemul de gestiune a cheltuielilor publice nu trebuie pus semnul egalitatii! Nu toate entitatile organizate in sectorul public se supun regulilor din finantele publice.Comentarii  Dubla autorizare a cheltuielilor bugetare si regulile cu caracter imperativ dupa care se efectueaza acestea deosebesc :  gestiunea publica. Spre exemplu. orientata spre fructificarea capitalului. de  gestiunea privata. .

 Nici un titlu executor nu poate fi emis daca nu exista o creanta/datorie.  Nici o creanta/datorie nu se poate constitui in afara unui act juridic constitutiv de drepturi si obligatii .Reguli în execuţia bugetară  Nici o plata nu poate fi facuta daca nu exista un titlu executor.

Reguli în execuţia bugetară  Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fost ordonantata. .  Nici o ordonantare nu poate fi facuta daca nu exista o lichidare.  Orice lichidare se face in baza unui angajament.

Reguli în execuţia bugetară
 Nici o plata nu poate fi efectuata daca nu a fost dispusa;  Nici o plata nu poate fi dispusa daca nu exista o datorie;  Nici o datorie nu poate exista daca nu exista un act juridic din care rezulta o obligatie de plata.

BUGETUL PUBLIC
CURS 4
Etapele executiei bugetare. Ordonatorul de credite

Fazele legale ale execuţiei bugetare
 Executia bugetara Art. 54. - (1) In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

lichidate si ordonantate.  Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice. se face numai pe baza de acte justificative. executarea serviciilor si altele asemenea. intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.  Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiarcontabil. conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de catre contabil si seful compartimentului financiar-contabil.Operaţiuni şi responsabilităţi  Operatiunile specifice angajarii.  Efectuarea platilor. si numai dupa ce acestea au fost angajate. in limita fondurilor disponibile. receptia bunurilor. in limita creditelor bugetare aprobate. . Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata.

pe baza unui document legal întocmit (contract . Toate celelalte faze prin care trece o cheltuială pana a deveni efectiva sunt o consecinta a acestuia.  Angajamentul juridic este actul de origine al cheltuielii. odata facut (prin vointa legiuitorului. institutia publica este tinuta sa-l respecte. .  Un angajament juridic.Angajamentul juridic  Angajarea – crearea obligaţiei unei instituţii publice de a plăti o sumă de bani unui terţ. a administratiei sau prin acord de vointa). decizie.). atata timp cat angajamentul fiinteaza. etc.

ci o operatiune specifica contabilitatii publice.  respectarea obligatiei institutiei de a nu depasi autorizarea bugetara (creditul).Angajamentul bugetar  “Angajamentul bugetar . afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii. in limita creditelor bugetare aprobate. menita sa asigure:  respectarea obligatiilor institutiei ce decurg din angajamentele juridice. . Acest angajament nu este un act juridic.”  Angajamentul bugetar isi are izvorul in autorizarea bugetara. potrivit legii.orice act prin care o autoritate competenta.

iar  angajamentul bugetar este o rezervare de credite.  Prin urmare.Angajament juridic versus angajament bugetar  Angajamentul juridic si angajamentul bugetar coexista si sunt inseparabile. . daca se creeaza o obligatie de a plati.  Angajamentul juridic este un act juridic creator de drepturi si obligatii (din care rezulta o obligatie de plata). ca urmare a executarii angajamentului juridic. trebuie sa se rezerve si creditele in baza carora sa se dispuna plata.

Actul juridic constitutiv de drepturi si obligatii privind remunerarea este legea de salarizare a functionarilor publici. ci de drepturi si obligatii in legatura cu exercitarea functiei. intrucat functionarul trebuie platit. Prin lege se majoreaza / micsoreaza salariile functionarilor publici. ordonatorul creeaza obligatii de plata in sarcina institutiei. Prin el insusi acest act juridic nu este creator de drepturi si obligatii patrimoniale. Prin acest act juridic ordonatorul constata obligatiile de plata ce revin institutiei. prin acest act juridic s-au creat indirect obligatii de plata.   . Numirea unui functionar public. Contractele sunt acte juridice si. Actul juridic (act administrativ) este ordinul de numire. Odata cu ordinul de numire. in executarea in concret a legii. unul pentru achizitia unor bunuri.Exemple  Incheierea de contracte. ordonatorul emite ordinul de incadrare. iar celalalt pentru furnizarea de agent termic. Totusi. prin semnarea lor (exercitarea competentei).

.  O astfel de situatie nu exista decat in cazul cand actul juridic din care rezulta obligatia de plata este perfect individualizat :  se cunoaste titularul creantei .Angajamentul bugetar individual  Angajamentul bugetar este individual atunci cand beneficiarul si suma sunt perfect determinate.si  cuantumul obligatiei .suma care urmeaza a fi platita.beneficiarul platii .

Angajamentul bugetar global  Angajamentul bugetar este global atunci cand cel putin unul din elementele necesare identificarii angajamentului bugetar individual (titularul creantei si suma) sunt nedeterminate..  [..] angajamentul bugetar global acopera suma totala a angajamentelor juridice individuale pana la data de 31 decembrie [..] ..

pentru a achizitiona bunuri.  Prin acest angajament bugetar global ordonatorul rezerva creditele bugetare prevazute la diferitele subdiviziuni ale clasificatiei bugetare. angajamente juridice individualizate (personal angajat). Acesta acopera. dar si angajamente juridice neindividualizate (care urmeaza a fi facute).Exemple  Angajamentul bugetar global privind cheltuielile cu salariile personalului.  Angajament bugetar global privind achizitiile publice .  O ratiune pentru care se practica acest angajament bugetar global este multitudinea de angajamente juridice individuale care il compun.Programul de achizitii publice. iar evidentierea acestora in contabilitatea angajamentelor prin angajamente bugetare individuale ar fi dificila. lucrari si servicii prin procedurile prevazute privind achizitiile publice . pe perioada exercitiului.

) condiţionat de realizarea faptului în sine prin livrare. situaţie de lucrări etc. .).Lichidarea  constatarea obligaţiei de plată şi determinarea sumei ce urmează a se plăti în baza unor documente legale (facturi.  este operatiunea prin care se constata realitatea faptelor pe care se intemeiaza creanta creditorului si cuantificarea in bani a acestei creante (determinarea sumei). inregistrare si arhivare este reglementata prin acte normative. dovedit cu documente (notă de recepţie. etc.  o operatiune de determinare sau verificare a realitatii faptelor pe care se intemeiaza dreptul creditorului si de determinare sau verificare a sumei datorate. toate acestea trebuie consemnate in documente justificative a caror descriere. devize.

prin care se realizeaza constatarea realitatii faptelor pe care se intemeiaza dreptul de creanta al tertului creditor si pe determinarea sumei.Lichidarea  Operatiunea de lichidare nu este. o verificare de documente justificative.  Etape:  Constatarea realitatii faptelor pe pe care se intemeiaza dreptul creditorului consta in certificarea serviciului facut. in sine. ci o operatiune complexa.  Determinarea sumei datorate .

pentru ca acesta sa plateasca unui tert care detine un titlu de creanta asupra agentului care emite titlul executor.Ordonanţarea cheltuielilor  Fază în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate.  Ordonantarea este operatiunea prin care se emite un titlu executor asupra agentului platitor. .  Ordonantarea este actul prin care ordonatorul da dispozitie agentului platitor sa faca o plata unui tert dupa ce a constatat si individualizat creanta acestuia asupra sa (lichidarea).

). titlu.  suma ce urmeaza a fi platita. .  obiectul platii. act intern.  identitatea beneficiarului platii.  angajamentul bugetar aferent angajamentului juridic. subcapitol. etc. contract. acord. hotarare judecatoreasca. alineat. articol. dupa caz).Ordinul de plată  Ordinul de plata transmis de ordonator agentului platitor trebuie sa contina urmatoarele informatii:  pozitia bugetara de la care urmeaza a se face plata (capitol. cuprinzand si referintele bancare.  angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata (lege.

. pe categorii de cheltuieli . completând ordinul de plată (documentul de plată) conform prevederilor din bugetul aprobat şi deschiderii de credite. iar în cadrul acestora . la nivel de capitol (acţiune).Plata  fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi.

a unor competente. conform careia orice cheltuiala. in cea mai mare parte. din dubla autorizare bugetara. b) sa existe credit aprobat prin buget  b.) credit de angajament.1. in conditiile legii. potrivit clasificatiei bugetare si alocarii pe programe a resurselor. de forma si continut. pentru a putea fi efectuata. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:   a) sa existe o baza legala.Controlul financiar preventiv  Continutul controlului financiar preventiv deriva.   Cheltuiala (asa dupa cum se va arata) presupune o succesiune de acte juridice a caror efectuare este conditionata de o serie de reguli procedurale si metodologice. in cazul actiunilor multianuale structurate in programe. c) sa respecte destinatia creditului ce urmeaza a fi imputat. in cazul actiunilor multianuale si curente.  b.2.) credit bugetar. . precum si de exercitarea.

stabilite potrivit legii.Controlul financiar preventiv  “Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni [. dupa caz. .] din punctul de vedere al:  legalitatii si regularitatii.“  Organizarea controlului preventiv intern intra in competenta ordonatorului de credite si se bazeaza pe principiul separarii agentilor (compartimentelor) care initiaza operatiunea de cei care o verifica..  incadrarii in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament..

conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. conducatorii altor autoritati publice si conducatorii autoritatilor publice autonome.  Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite. .  Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept.Ordonatorul de credite. secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Definiţie si competente  Ordonatorii principali de credite sunt ministrii (conducatorii ministerelor). dupa caz. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.

BUGETUL PUBLIC CURS 5 Instituţii publice Bugetul local .

. create în societate pentru gestionarea afacerilor publice. diversitatea şi complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfăcute). singurul mod de organizare social-economică a statului care poate face faţă provocărilor sociale (numărul mare al populaţiei.Instituţii publice  ansamblul structurilor organizate.

. operează într-un mod previzibil. pun accent pe cuantificare. standardizat.Instituţii publice  instituţiile birocratice sunt instrumente eficiente datorita caracterul lor raţional – observa Max Weber – manifestat în cele patru dimensiuni principale ale acestora:     pot manevra un număr mare de sarcini. pun accent pe controlul asupra celor angrenaţi în sistemul instituţiilor.

comunicare şi conducere valorificare potenţial creativ subordonat tipuri de organizaţii – funcţie de loc şi obiective manager performant ŞTIINŢIFIC  leadership conjunctural  rol mărit leadership  organizaţia asigură structura pentru exercitarea puterii politice  instituţia determină schimbări în structura politicului .subordonat  dimensiune exagerată a organizaţiei  conducere unipersonală  ierarhie clar definită  rezultatele duc la promovare      RAŢIONAL evaluare angajaţi după rezultate atenţie mare la coordonare.Modele de instituţii publice BIROCRATIC  regulamente clare  rigiditate comunicare manager .

indiferent de gradul lor de dezvoltare economicăcaracter obiectiv.  opţiunea forţelor politice aflate la putere.  gradul de dezvoltare economico-socială a ţării.Constituirea si distribuirea resurselor  Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare la dispoziţia statului. în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale. se resimte în toate ţările.  Distribuirea acestor resurse are un caracter subiectiv. deoarece depinde de:  capacitatea organelor decizionale de a percepe şi răspunde corect nevoii sociale la un moment dat. .

Constituirea si distribuirea resurselor  Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se efectuează în vederea satisfacerii unor cerinţe colective.  Repartizarea resurselor băneşti pentru  realizarea acţiunilor social culturale.  a dezvoltării economice  depinde de mobilizarea lor:  în cuantumul aprobat şi  la termenele legale .  a serviciilor publice.

 bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.Bugetul local  Structura bugetului general al unei unităţi administrativ-teritoriale:  bugetul local.  bugetul creditelor externe şi interne .  bugetul instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local.

.  exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor locale.  afirmarea autonomiei locale.Bugetul local  Asigură:  dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor.  fundamentarea resurselor financiare.  stimularea iniţiativei locale.

care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat prin sumele defalcate şi transferurile de care beneficiază autorităţile administraţiei publice locale. .  valorificare eficientă a resurselor locale.  îmbunătăţire a utilizării fondurilor locale.  Reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul bugetului consolidat.Bugetul local  Constituie instrument de:  asigurare a autonomiei decizionale a autorităţilor administraţiei publice locale.

Veniturile bugetelor locale şi clasificarea lor .

Cheltuielile bugetelor locale şi clasificarea lor .

 Cheltuielile din bugetele locale au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările prevăzute în legile speciale şi în legile bugetare anuale.  Cheltuielile nu se pot înscrie în bugetele locale şi nu pot fi angajate şi efectuate din bugetele respective.  Cheltuielile din fondurile publice locale nu pot fi angajate.  După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative care au implicaţii asupra acestora. ordonate şi plătite dacă nu sunt aprobate potrivit legii şi dacă nu au prevederi bugetare şi surse de finanţare. dar numai cu precizarea surselor de acoperire .Reguli bugetare  Interdicţia de a efectua plăţi directe din veniturile încasate cu anumite excepţii prevăzute de lege. dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.

 stabilirea.  urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale. . precum şi rectificarea acestora. cu încadrarea în termenele legale stabilite prin lege. în condiţii de echilibru bugetar. prin compartimentele proprii de specialitate. constatarea. urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale şi alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale . pe parcursul anului bugetar.Competente si responsabilitati ale administratiei locale  elaborarea şi aprobarea bugetelor locale în condiţii de echilibru . controlul.

Competente si responsabilitati ale administratiei locale  administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale.  garantarea de împrumuturi interne şi externe. pe termen scurt. mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari. mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea. .  contractarea directă de împrumuturi interne şi externe. pe termen scurt.

 Impozitul pe venit / cap locuitor.  Gradul de colectare a veniturilor proprii.  Venituri proprii/ cap locuitor.  Capacitatea administraţiei publice locale de a genera venituri.  Gradul de autonomie decizională.Indicatori ai veniturilor bugetare  Gradul de autofinanţare a APL.  Gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat .

ponderea transferurilor de la buget . legislaţia fiscală.venituri nefiscale şi fiscale pentru care APL au competenţă de stabilire. descentralizarea activităţilor de la nivel central către comunităţile locale însoţite de surse.Gradul de autofinanţare a APL  DEFINITIE: Reprezintă gradul de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii . control şi încasare. urmărire.  Este influenţat de:     capacitate administraţiei publice locale de a genera venituri.

în total venituri bugetare aferente autorităţilor administraţiei publice locale  Acest indicator reflectă credibilitatea financiară a unităţii administrativ teritoriale. .Capacitatea APL de a genera venituri  DEFINITIE: pondere a veniturilor proprii şi cotele din impozitul pe venit colectat la nivelul unităţii administrativ teritoriale.

Reprezintă gradul de dezvoltare economică a APL. . într-o anumită perioadă.Gradul de colectare a veniturilor proprii  Definiţie: reprezintă nivelul încasării veniturilor proprii. comparativ cu prevederile bugetare ale perioadei corespunzătoare. Venituri proprii/ cap locuitor  Definiţie: reprezintă suma globală în urma aplicării prevederilor legale în vigoare în ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale stabilite de către APL.

Gradul de autonomie decizională  Definiţie: Se calculează ca raport între veniturile fără o destinaţie şi totalul veniturilor. .  Acest indicator reflectă gradul de autonomie decizională al autorităţilor APL în repartizarea cheltuielilor.

respectiv gradul de ocupare al forţei de muncă. Ne indică dezvoltarea UAT şi activitatea economică. Gradul de dependenţă a bugetului local faţă de bugetul de stat  Indicatorul ne arată cât de dependentă este din punct de vedere financiar UAT faţă de bugetul de stat.Venituri din impozitul pe venit pe cap de locuitor  Definiţie: Reprezintă raportul dintre suma din cota din impozitul pe venit realizat în UAT şi numărul locuitorilor. .

Indicatori ai cheltuielilor  Rigiditatea cheltuielilor  Capacitatea de investire  Ponderea cheltuielilor cu APL în total cheltuieli .

întrucât trebuie să asigure mai întâi funcţionarea autorităţii si numai după acea să aloce sume pentru celelalte activităţi şi pentru dezvoltare .  Arată cât de limitată este autonomia decizională a autorităţii APL în prioritizarea cheltuielilor.Rigiditatea cheltuielilor  Se determină ca raport între cheltuielile de personal şi total cheltuieli.

Ponderea cheltuielilor cu autorităţile publice în total cheltuieli  Reflectă politica APL de a gospodări fondurile de care dispune .Capacitatea de investire  Acest indicator ne oferă informaţii utile şi necesare pentru stabilirea de politici bugetare pe termen mediu şi lung şi în prioritizarea cheltuielilor. . pentru asigurarea unei bune funcţionări.

Capacitatea de management financiar  totalitatea resurselor mobilizate pe plan local comparativ cu cheltuielile totale angajate. . în baza principiului autonomiei locale.Indicatori de performanta  Reflectă capacitatea de management financiar a unei administraţii publice locale şi oferă o imagine clară a participării acesteia la activitatea economică în comunitate.

capabil să asigure administraţiei locale furnizarea unor servicii publice de calitate în beneficiul cetăţeanului. .Managementul financiar al administraţiei publice  obţinerea unui buget echilibrat sustenabil în timp.  creşterea solvabilităţii financiare a administraţiei publice locale. astfel încât să asigure o finanţare optimă şi echilibrată a unei dezvoltări durabile.

 îmbunătăţirea luării deciziei în administraţia publică locală .Utilizarea indicatorilor financiari ai bugetului administratiei publice  Asigura:  un management financiar performant al administraţiilor publice locale .  îmbunătăţirea politicilor financiare ale administraţiei publice locale . .  îmbunătăţirea transparenţei procesului de administrare locală .

BUGETUL PUBLIC CURS 6 Analiza bugetelor APL din Romania .

p.Administraţia locală in Romania  Unităţile administrativ teritoriale din România  Personal angajat în adm.-urilor România – Polonia .locală (2009)  UAT d.a.63) raportat la veniturile proprii din localitate  Raportul dintre venituri – cheltuieli din administraţia locală.000 locuitori din punct de vedere al cheltuielilor și veniturilor  Evoluţia veniturilor bugetelor locale  Analiza comparativă a u. al cheltuielilor de personal din primării (cap.t.v.d.  Granturi din administraţia centrală  UAT sub 1.

390.939 Total 1.061 Administraţie locală 699.000 Altele 1.000 .Personal in sectorul public     Administraţie centrală+deconcentrate 689.

Structura personalului in sectorul public administratia centrala          Ordine publică şi apărare Funcţionari publici Personal contractual Personal auxiliar Magistraţi Învăţământ preuniversitar si universitar Sănătate Demnitari Alte categorii .

Structura personalului in administratia locala        Angajaţi autorităţi publice Angajaţi servicii publice Angajaţi servicii dezvoltare publică Educaţie Cultură Asistenţă socială Poliţie comunitară .

Unităţile administrativ teritoriale din România (UAT) .

).t.a.227 unităţi administrativ teritoriale (u.      comune orașe municipii municipiul București + 6 sectoare judeţe .Unitati administrativ teritoriale  În 2009 România avea 3.

457 636 556 365 3. publ.533 56.226 3.000) 4 (5.178 934 433 77.T.36 2 197 50 3.000) 5 (10.975 3.Personal public angajat in administratia locala .214 17.009 13.757 115.941 2.293 C Total 2.a.398 762 33.654 3.884 61.285 1.547 Total (6+7) = 172.222 89. Posturi ocupate 30.283 1.285 31.000) 1.t. publice 1 Alte serv.575 9.520 1.11.A.695 2.667 1.014 799 56 298 10.494 Comune Comune Comune 2 (1.080 .136 1.09 Autorit.231 16.5003.193 91 616 226 265 4.509 2.00010.500) 284 11.704 6. u.000) 3 (3.998 Comune 25 6.854 246.0005. 2 Dezv.497 15.196 1.00020.comune Tip U.203 43.753 21. populație Nr.325 45. public ă 3 Poliția com 4 Cultură Educație Asistență socială 7 5 6 Comune 1 (<1.

Personal public angajat in administratia locala .362 persoane  Total în aparatul primăriilor = 57.704 persoane  în dezvoltare publică – 10.520 persoane  în servicii publice – 1.325 .586 persoane  În 2854 comune lucrează –     în cultură – 3.533 persoane  Total posturi ocupate la nivelul a 2854 comune= 246.comune  În 2854 comune lucrează –  în autorităţile publice – 45.757 persoane în asistenţă socială – 56.226 persoane în educaţie – 115.547 pesoane în poliţia comunitară – 6.

u.355 1.772 4 35 356 429 56 880 29 214 1.166 4.868 81 249 4.Personal public angajat in administratia locala .740 35.11.125 4.T. Cultură Educație Asist.00050.000) 5 (10.073 5.orase Tip U.959 24.09 Autorit Publice Alte serv.A.927 71.015 Total (1+2+3) : 14.0005.705 2.t.233 232 853 12.087 36.596 30 37 740 1.521 434 4.971 7.5003. publică Poliția com. publ.152 983 8.137 111 360 3.215 211 2.000) 4 (5.903 4 92 610 1.257 11.000) 3 (3.555 Total (6+7) : 47. Posturi ocupate 30. socială 1 2 3 4 5 6 7 Orașe Orașe Orașe Orașe Orașe O Total 2 (1.304 586 2.000) 6 14 98 87 11 216 541 1.572 19. populație Nr.a. Dezv.883 .00020.00010.000) 6 (20.

Personal public angajat in administratia locala - orase
 În 216 orașe lucrează –
 în autorităţile publice – 8.772 persoane  în servicii publice – 880 persoane  în dezvoltare publică – 4.903 persoane

 Total în aparatul primăriilor = 14.555 persoane  În 216 orașe lucrează –
    în cultură – 2.223 în asistenţă socială – 11.015 în poliţia comunitară – 2.596 în educaţie – 36.868

 Total posturi ocupate la 216 orase = 71.137 persoane

Personal public angajat in administratia locala - municipii
Tip U.A.T. populație Nr. u.a.t.

Posturi ocupate 30.11.09

Autorit publice 1

Alte serv. publ.
2

Dezv. publică 3

Poliția com 4

Cultură 5

Educație 6

Asis. socială 7

Mun. Mun. Mun.

5 (10.00020.000) 6 (20.00050.000) 7 (50.000100.000) 8 (100.000200.000) 9 (200.000400.000)

14 45 19

9.361 50.691 46.288

1.020 4.212 2.805

106 774 846

638 3.945 2.839

173 1.656 2.890

546 1.964 1.666

5.122 29.206 27.544

1.228 6.859 6.088

Mun.
Mun. M Total

13
10 101

53.739
72.732 232.810

3.413
5.178 16.628

299
956 2.981

2.604
3.684 13.710

2.696
3.598 11.013

2.075
2.886 9.137

33.327
43.841 139.039

7.130
10.980 32.284

Total (1+2+3): 33.319

Total(6+7) : 171.323

Personal public angajat in administratia locala - municipii
 În 101 municipii lucrează
 în autorităţile publice – 16.628 persoane  în servicii publice – 2.981 persoane  în dezvoltare publică – 13.710 persoane

 Total în aparatul primăriilor = 33.319 persoane  În 101 municipii lucrează
    în cultură – 9.137 persoane în asistenţă socială – 32.284 persoane în poliţia comunitară – 11.013 persoane în educaţie – 139.039 persoane

 Total posturi ocupate la 101 municipii = 232.810 persoane

020 3.191 25.371 89.672 51.462 12.A.526 2. Cons.351 47. publ.216 697 771 448 810 777 1.057 5.267 .258 845 850 sectoare 6 Total(1+2+3): 4.790 25.11. Posturi ocupate 30. public ă 3 Poliția com 4 Cultură Educație Asis socială 7 5 6 25 16 41 42.036 2.329 25.020 12.304 3.815 5.203 12.126 7. jud.T.417 2.076 11 (peste 500.000) Alte serv. jud.015 7. populație Nr.911 Total(6+7): 37. 2009 Autorit Publice 1 Cons.Personal public angajat la – consilii judetene si municipiul Bucuresti Tip U.722 48. CJ Total București 10 (<500.887 6.t.468 1. 2 Dezv.a.303 2. u.000) 1.

036 persoane în asistenţă socială – 51.030 persoane  În 41 judeţe lucrează :     în cultură – 12.258 persoane  Total în CJ = 9.304 persoane  în servicii publice – 1.329 persoane  Total posturi ocupate in 41 Consilii Judetene= 89.722 .Personal public angajat la – consilii judetene  În 41 judeţe lucrează :  în autorităţile publice – 6.462 persoane în poliţia comunitară – 2.468 persoane  în dezvoltare publică – 1.303 persoane în educaţie – 12.

160 persoane în poliţia comunitară – 3.002 persoane  în dezvoltare publică – 1.394 persoane în asistenţă socială – 12.592 persoane  Total în primariile din Bucuresti = 6.339 persoane în educaţie – 25.337 persoane  Total posturi ocupate in municipiul Bucuresti = 61.504 .Personal public angajat la municipiul Bucuresti  În București lucrează:  în autorităţile publice – 4.876 persoane  În București lucrează :     în cultură – 5.284 persoane  în servicii publice – 1.

462 12.233 9.362 4.039 56.216 1.035 1.013 3.020 13.303 2.057 2.191 25. u.057 3.574 .468 845 845 157 8.068 81.757 2.11.329 25.484 701. publică 3 Poliția com.520 8.015 32.824 2.815 2.226 2.477 12. 2 Dezv.854 216 101 246.a.A. populați e Nr.337 32.722 48.T.Personal public angajat in UAT.258 850 850 742 31.556 12.216 3.903 13.508 1.868 139. publ.020 48.710 6.191 146 329. Total Tip U.t.106 51.815 524 25.284 CJ Total București S Total București România PMB sectoare 41 6 6 1 3.772 16.137 115.304 3.533 36.036 2. 4 Cultură 5 Educație 6 Asist socială 7 C Total O Total M Total 2.09 Autorit Publice 1 Alte serv.547 11.628 1.367 Total(6+7): 492.498 6. Posturi ocupate 30.810 45.325 71.596 11.076 12.137 232.704 880 2.219 89.468 Total(1+2+3): 121.076 84 163.981 10.

acestea fiind conduse de directori care nu au nicio obligaţie în domeniul administrării școlilor.  Guvernul a transmis către administraţia locală doar salarizarea în EDUCAŢIE.227 de u. Acest număr mare se datorează legislaţiei și normativelor Ministerului Muncii.t.  Administraţia locală plăteşte cheltuielile de funcţionare a școlilor și liceelor. .  În cultura locală sunt 32.556 angajaţi.000 de angajaţi pentru prestări sociale. ajungându-se la costuri exagerate cu salarizarea. Cota de autofinanţare a instituţiilorde cultură nu a depăşit niciodată 5-10%. administraţia neavând nicio pârghie legislativă faţă de sistemul educaţional.Concluzii  România are 3. cu un număr mare de personal.  În administraţia locală sunt 163.a.

Gradul de autofinantare a UAT  Cheltuieli de personal raportat la venituri proprii .

036 341.852 9.484 95.0 0 Nu își acoperă - 2465 12.645 35 6 6 .048 3.

t. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării  Total: 2.  87 de orașe din totalul de 216 orașe (40. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării .82%)nu reușesc.854 comune (82.69% ) nu reușesc. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării. (76.38%)nu reușesc.27%)nu reușesc.465 u.360 de comune din totalul de 2. .a. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării  18 de municipii din 101 municipii (17.Concluzii  2.

.

17%) 6 sectoare din Bucuresti din 6 sectoare (100%) reușesc.t din 3227 u.t. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării  Total: 711 u.854 comune (17. (22.Concluzii      493 de comune din totalul de 2.27%) 129 de orașe din totalul de 216 orașe (59. din veniturile proprii (taxe și impozite) să-și plătească angajaţii din primării .033%) reușesc.a.72%) 83 de municipii din 101 municipii (82.a.

135 72.940 11.580.677.657 50. (lei) / Ch.640.821.697.378.871.382.022.605.4% 2.931 252.819 3.6% 3.855 102 216 6 Locuitori_ Venit total_ Total Cheltuieli Granturi Adm.3.536.170 7.609 1. / loc 902 742 831 529 815 Tip Nr_ UMT UAT C M O S 2.537.695.923 25.562 27.760 3.387 805 PMB 1 .384 45.774.702 1.490.936.653.427 3.425.525.034.004.725.Venituri – cheltuieli administraţia locală.506.082.6% 1.328.720.148.142 17.900 12.950 2.423.3% .851.7% 7.707.646 3.867.438.150 5.750 8. Granturi din administraţia centrală 2008 Grant VP/ adm loc centr. 338 891 663 Grant adm centr.273.7% Total 3.956.227.180 21.357.660 1.029.959 34.792.786.Centrala 9.406 55.780 12.944.

0% 19.6% 20.3% 9.3% 82.23 34.0% 9.0% 86.1% .5% 8.Indicatori bugetari administratia locala Tip UMT Grad Ch_ acoperire funct din VP Nr_pers chelt Chelt Bunuri& Personal serv chelt capital_ chelt.7% 2.1% 8.6% 3.0% 983 556.9% 1.0% 1.8% 7.9% 4.1% 34.1% 1.2% 774 239.9% 1.2% 26.1% 1.743 43.0% 17.3% 64.0% 2.3% 26.7% 75.062 46.4% 24.8% 65.6% 2.4% 0.909 38.4% 1.102 202.1% 12.7% 22.0% 1.6% 21.2% 108.7% 3.315 47.6% 58.1% 9.2% 19.213 2.8% 69.0% 10.2% 18. salarii_ primarii chelt chelt chelt chelt sal_ salarii_ salarii_ salarii_ ordine_ invat Asis_soc cultura pub_ (%) [lei/loc] % % % % % % % % C M O S Total 50.6% 15.0% PMB 805.018 65.662 43.3% 65.9% 18.4% 1.5% 58.9% 0.0% 7.7% 22.0% 1.

248.987 7.755.8% 79.125 19.514 2.685.T Comune Municipii Oraşe Total Locuitori 9.3% 81.681.7% 79.4% .A.626 GC_media 79.Gradul de colectare U.

Evoluţia veniturilor bugetelor locale 2007 Realizat – 2008 – 2009 Estimat .

energie electrică) și pentru gospodărirea localităţii (iluminat public.a.t.  Tot prin “echilibrare”. consumabile. canalizare. .a. încălzire. bugetul local primește bani de la bugetul de stat. prin “echilibrare” (22% din impozitul pe venit ). 2.). bugetul local primește bani pentru cheltuielile de funcţionare ale primăriei (apă. din taxe și impozite proprii.  Pentru plata integrală a funcţionarilor. etc.465 (76% din u.219 u.t.Concluzii  Dintre cele 3. bugetul de stat contribuie cu alţi bani prin programe speciale ale ministerelor sau cu bani de la consiliile judeţene. dezinsecţie. spaţii verzi. întreţinere drumuri. analizate. să își plătească proprii angajaţi din primării. școli.  Pentru investiţiile care se fac în localităţi.-uri) nu reușesc.

BUGETUL PUBLIC CURS 7 Guvernanta economica in UE .

creșterea competitivităţii produselor din ţările emergente.Guvernanţa economică globală  Guvernanţa economică globală se referă la un set de instituţii supranaţionale și la unele reguli și relaţii internaţionale între ţări. statele naţionale aderă la organizaţiile supranaţionale. care produc efecte asupra tranzacţiilor economice și financiare transfrontaliere. . relocarea companiilor în ţări unde salariile sunt mai mici. scăderea standardelor de mediu. pentru a putea depăși aceste provocări. creșterea dramatică a migraţiei.). creșterea ponderii domeniului serviciilor etc.  Guvernanţa globală urmărește reducerea costurilor tranzacţiilor și facilitarea comerţului și încearcă să facă faţă provocărilor globalizării. Statele naţionale nu se pot confrunta singure cu unele probleme cauzate de globalizare (diversificarea proceselor de producţie. De aceea.

ca urmare a acordului GATT din 1947. Banca mondială pentru dezvoltare.  În 1944 s-au creat organismele Bretton Woods: Fondul Monetar International (FMI) pentru finanţe. în 1995 s-a format Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).Guvernanţa economică globală  Guvernanţa globală este caracterizată de instituţii supra-naţionale cheie. iar în 1997 s-a format G7 (forum informal) transformat în G20 (în 1999). .

 FMI are 186 de state membre. la stabilitate economică și combaterea sărăciei. asistenţă tehnică și financiară. contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forţei de muncă. garantarea stabilităţii financiare. facilitarea comerţului internaţional. stimularea creșterii economice.Fondul Monetar Internaţional  FMI este o organizaţie internaţională care are ca scop principal promovarea cooperării și stabilităţii monetare internaţionale.  FMI oferă supraveghere bilaterală și multilaterală. .

. Resursele Fondului sunt asigurate din contribuţia statelor membre. prin plata unor cote în funcţie de puterea economică a fiecărei ţări.  Mandatul FMI după criză: o perspectivă sistemică în vederea promovării stabilităţii financiare globale.Fondul Monetar Internaţional  FMI acordã asistenţă financiară temporară ţărilor care se confruntă cu dezechilibre ale balanţelor de plăţi. FMI a reformat sistemul de acordare a împrumuturilor. evaluări de vulnerabilitate).  Ca urmare a crizei. apelul la FMI a atins un nivel fără precedent. supravegherea devenind mai eficientă (avertismente. Ca răspuns. analize în detaliu a sectorului financiar.

 Scopul declarat al Băncii Mondiale este reducerea sărăciei. oferă asistenţă financiară și tehnică ţărilor sărace (în special în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii). .Banca Mondială  Banca Mondială. Deciziile sale sunt ghidate de angajamentul de a promova investiţiile străine. comerţul internaţional și de a facilita investiţiile de capital. susţinută prin finanţări internaţionale.

R.) .D.I.).D.F.C. consiliere în materie de politici și pentru întărirea capacităţii instituţionale. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare ( I.I. Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile ( C.D.Banca Mondială  Banca Mondială urmărește evoluţia bunurilor publice globale relaţionate cu dezvoltarea. Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor (M.I.).A.  Banca Mondială are in componenta urmatoarele institutii:      B.A.).R.I. finanţare concesională. Corporaţia Financiară Internaţională (I.G.

a luat fiinţã Organizaţia Mondială a Comerţului. după îndelungate și complexe negocieri.Organizaţia Mondială a Comerţului  La 1 ianuarie 1995. reguli și discipline care asigură un cadru îmbunătăţit de desfășurare. exponentă a noului set de principii. fiind unica organizaţie internaţională care trasează regulile globale ale comerţului dintre ţãri.  OMC reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral. adaptat cerinţelor actuale și de perspectivă comerţului internaţional. .

cooperarea cu alte instituţii internaţionale în formularea politicilor economice la scarã mondialã. fiind denumite "Comunităţile europene".examinarea politicilor comerciale naţionale. drepturi de proprietate intelectualã). este corp de acord în privinţa disputelor. mãsuri investiţionale.  OMC este un forum de negocieri pentru discuţii asupra regulilor comerciale. solutionarea diferendelor comerciale . . are ca scop încorporarea în cadrul multilateral de drepturi și obligatii comerciale al rezultatelor obţinute în noile domenii de reglementare (servicii. Cele 27 de state europene sunt reprezentate.Organizaţia Mondială a Comerţului  OMC are 153 de membri.

G7. care nu făceau parte din G7. G7 (format din miniștrii de finanţe și guvernatorii băncilor centrale) s-a dovedit a fi depășit în condiţiile actualei crize financiare globale G20 s-a creat pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente. un forum informal de dezbateri al ţărilor dezvoltate. G20 a devenit astfel cel mai important forum internaţional pentru guvernanţa economică globală. crearea agendei și managementul crizei. Aceastã organizare s-a dovedit benefică pentru atingerea consensului.G20  Iniţial. .  Fiind un forum informal. s-a creat în 1997 în timpul crizei financiare din Asia de Est. G20 nu are reguli formale legate de statutul de membru și nici o autoritate care sã reglementeze autoritatea. oferind cel mai mare și mai coordonat stimul fiscal și monetar din istorie. coordonarea politicilor.

Australia. Japonia. alături de reprezentanţi ai Uniunii Europene. un cadru de cooperare în vederea evaluării mutuale a politicilor ţărilor membre. Brazilia. reforma instituţiilor financiare internaţionale etc. de asemenea. India. sustenabilă și echilibrată. implementarea unui Cadru pentru o creștere puternică. Coreea de Sud.G20  Provocările G20 sunt legate de coordonarea strategiilor de ieșire din criză. Canada. La Summit-ul de la Pittsburg din martie 2009. Mexic. Arabia Saudită. China. Germania. Italia. Franţa.  Ţările G20 reprezintă două treimi din populaţia planetei și aproape 90% din Produsul Intern Brut al acesteia. Turcia. . G20 a stabilit.  G20 este format din reprezentanţi din Africa de Sud. ai Fondului Monetar Internaţional și ai Băncii Mondiale. Statele Unite. Indonezia. Rusia. Marea Britanie. Argentina.

monitorizarea şi revizuirea planurilor naţionale şi regionale economice pentru a facilita guvernanţa economicã globalã.Consiliul pentru Stabilitate Financiara(FSB)  După criza financiară și economică ce a început în 2008. FSB va colabora cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) și stabili împreunã cu acesta un sistem de avertizare timpurie pentru a identifica potenţialele probleme din sistemul economic. s-au format noi instituţii cu rolul de supraveghere macro. FSB va raporta aceste provocări guvernatorilor băncilor centrale şi miniştrilor de finanţe G-20.  Sarcina primordială a FSB va fi de a identifica problemele din sistemul financiar. prin Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB). de a evalua vulnerabilităţile şi de a supraveghea acţiunile necesare de a soluţiona problemele.și microprudenţială  G-20 şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au în plan. .

.  FSB are capacitatea de a cere organizaţiilor sã efectueze teste de stres pentru a determina capacitatea lor de a preveni recesiunile economice. ca atare. Mai mult. FSB va revizui politicile internaţionale de stabilire a standardelor pentru gestionarea crizelor transnaţionale şi punerea în aplicare a unor noi principii cu privire la plăţi şi compensaţii.Consiliul pentru Stabilitate Financiara(FSB)  FSB va facilita. de asemenea.  FSB a fost stabilit ca un regim de reglementare la nivel mondial. coordonarea economicã internaţionalã şi de schimb de informaţii. are implicaţii semnificative la nivel mondial de guvernare care ar putea limita potenţial suveranitatea guvernelor naţionale. cu scopul de a asigura supravegherea eficientă de importanţă sistemică. În plus. va monitoriza şi consilia cu privire la diferitele standarde de reglementare şi la cele mai bune practici. şi.

Banca pentru Reglementări Internaţionale de la Basel (BIS)  este o organizatie internaţionalã care încurajează cooperarea monetară internaţională şi financiarã şi serveşte ca o bancă pentru băncile centrale. .  este un centru de cercetare economică şi monetară.  este un forum pentru a promova discuţii şi analiza politicilor între băncile centrale şi în cadrul comunităţii financiare internaţionale.

creștere economicã și locuri de muncã .Obiectiv: stabilitatea economicã globalã.

Locul economiei europene în economia globalã .

Locul economiei din zona euro în economia europeanã .

pdf  2.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_527en.europa.europa.COM(2010) 527 final Poate fi accesat la: http://ec.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_526en.pdf . Un regulament de modificare a componentei corective a Pactului de stabilitate şi creştere (Regulamentul 1467/97) : Poate fi accesat la : http://ec.Propuneri legislative ale Comisiei Europene în domeniul guvernanţei economice  1.europa. Un regulament de modificare a componentei preventive a Pactului de stabilitate şi creştere (Regulamentul 1466/97): Poate fi accesat la: http://ec.pdf  3.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_522en. Un nou regulament privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice .

eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010__523en. O nouă directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final Poate fi accesatã la: http://ec.pdf . Un regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final Poate fi accesat la: http://ec.europa.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_524en.pdf  6.pdf  5.europa. Un regulament referitor la aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro: COM(2010) 524 final Poate fi accesat la: http://ec.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/pdf/com2010_525en.Propuneri legislative ale Comisiei Europene în domeniul guvernanţei economice  4.

Componenta preventivă a PSC (Regulamentul 1466/97)  Are rolul de a se asigura că Statele Membre ale UE urmează politici bugetare prudente în vremuri de prosperitate pentru a beneficia de rezerve în perioade mai puţin favorabile. Pentru a se delimita de autosuficienţa manifestată anterior în perioadele de prosperitate economică.  Comisia poate formula o avertizare dacă se constată că Statele Membre din zona euro deviază în mod semnificativ de la politica bugetară prudentă. care are rolul de a asigura convergenţa către obiectivul pe termen mediu. monitorizarea finanţelor publice se va axa pe noul concept de politică bugetară prudentă. .

într-un singur an sau de cel puţin 0. abaterea de orice fel care are un impact total asupra soldului bugetului de cel puţin 0. un exces de cheltuieli ce nu sunt compensate de venituri și  2.5% din PIB. în doi ani consecutivi.Componenta preventivă a PSC (Regulamentul 1466/97)  Abaterea de la politici fiscale prudente înseamnã:  1. .25% din PIB în medie pe an.

 http://www.com/publicdata/explore?ds=ds22a34krhq5p_&ctype=l&strail=false&nselm=h&met_y=gd_pc_gdp &hl=en&dl=en#ctype=b&strail=false&nselm=s&met_y=gd_pc_gdp&scale_y=lin&ind_y=false&met_x=gd_pc_gdp&scal e_x=lin&ind_x=false&idim=country:be:bg:ro:uk:pl:it:ie:hu:gr&ifdim=country&hl=en&dl=en .Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)  Doreşte evitarea comiterii unor erori grave în derularea politicilor bugetare. Modificarea regulamentului are rolul de a urmări mai îndeaproape evoluţia datoriei publice şi de a o corela cu evoluţia deficitului bugetar în luarea deciziilor legate de procedura de deficit excesiv.  Statele membre a căror datorie publică depăşeşte 60% din PIB trebuie să ia măsuri de reducere a acestei datorii întrun ritm satisfăcător.google. definit ca o reducere cu 1/20 a diferenţei faţă de pragul de 60% în ultimii trei ani.

Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)  Astfel.  Modificãrile apãrute sunt în conformitate cu Strategia UE 2020. propuneri de stabilizare a macroeconomiei printr-o mai bunã supraveghere și prin instituirea de mecanisme de alertã și sancţiuni. ce sunt definite la nivel de deficit bugetar de 3% din PIB si la nivel al datoriei publice de 60% din PIB. corectarea sistemului presupune obligaţia statelor membre de a evita deficitele publice excesive.  Baza legalã pentru modificarea PSC o constituie Articolele 121 si 126 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. de asemenea. unde se adreseazã. .

Programele de stabilitate se prezintã anual între 1 și 30 aprilie. cu excepţia cazului în care un stat membru a adoptat moneda euro. .  Statele membre sunt obligate să prezinte (PSC) programe de stabilitate și convergenţã. plan ce reunește politicile deja existente în cadrul PSC cu programe de convergenţă și reforme naţionale. statul respectiv trebuie sã prezinte un program în termen de 6 luni.Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)  Toate aceste sancţiuni vor fi incluse în planul "Semestrul European". prin care își prezintã planurile de atingere a obiectivelor bugetare pe termen mediu (OTM) ce sunt definite ca procent din PIB în termeni structurali. Atunci.

cu condiţia ca ele sã fie temporare și ca deficitul sã rămânã aproape de valoarea de referinţă de 3%. costul de reformã trebuie să fie luat în considerare de cãtre Comisie și Consiliu. . reflectat în evoluţia deficitului şi a datoriei. (printr-un sistem de piloni) în ceea ce privește criteriile deficitului și ale datoriei. în cazurile în care rata datoriei depăşeşte valoarea de referinţă. vor fi permise abateri. pentru o perioadă de cinci ani începând de la data intrării în vigoare a unei astfel de reforme. În acest sector. În acest scop. pe baza unei scãri lineare degresive.  Trebuie menţionat cã existã și unele dispoziţii speciale pentru reformarea sistemului de pensii. vor încerca îmbunãtãţirea anualã a soldului la un ritm anual de 0. Astfel.Componenta corectivă a PSC (Regulamentul1467/97)  Statele membre care nu au atins încă OTM. se ia în considerare costul său net.5% din PIB ca valoare de referiniţă.

Pe această bază.COM(2010) 527 final  Procedura de dezechilibru excesiv este un element nou al cadrului UE de supraveghere economică. Consiliul. . în cazul Statelor Membre cu un risc ridicat. Consiliul European pentru Riscuri Sistemice va face și el recomandãri. în urma discuţiilor cu Comisia. Aceasta cuprinde o evaluare periodică a riscurilor de producere a dezechilibrelor. Parlamentul European trebuie sã fie informat despre aceste recomandãri.  În cazul Statelor Membre cu dezechilibre grave sau cu dezechilibre care periclitează funcţionarea UEM. Comisia poate lansa examinări minuţioase în urma cărora se vor identifica problemele care determină respectiva situaţie.Prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice . pe baza unei "tabele de marcaj" a indicatorilor economici. De asemenea. poate adopta recomandări şi poate iniţia o „procedură de deficit excesiv”.

 Dacă se constată în mod repetat că acţiunile corective nu se realizează. poate schimba recomandările.COM(2010) 527 final  Un stat membru vizat de procedura de deficit excesiv trebuie să prezinte un plan de acţiuni corective.  Statele Membre trebuie sã raporteze regulat Consiliului și Comisiei.Prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice . . în urma discuţiilor cu Comisia. statul membru respectiv va fi supus unor sancţiuni. care va stabili termenul de realizare a acţiunilor corective. supus aprobării Consiliului.Termenul poate fi revizuit. progresele făcute și astfel Consiliul. ulterior.

. consecinţa unei devieri semnificative de la politica bugetară prudentă va fi constituirea unui depozit purtător de dobândă.  În ceea ce priveşte componenta preventivă.2% din PIB-ul din anul precedent. în sumă de 0.Aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro:COM(2010) 524 final  Modificările componentei corective şi a celei preventive a PSC sunt susţinute de un nou set de sancţiuni financiare etapizate pentru statele membre ale zonei euro. Acesta poate fi transformat într-o amendă în cazul neconformării cu recomandarea de corectare a deficitului excesiv. ţara respectivă trebuie să constituie un depozit nepurtător de dobândă. dacă se stabileşte că într-o ţară există deficit excesiv.  În cazul componentei corective.

 Dobânzile acumulate la depozite şi amenzile vor fi redistribuite statelor din zona euro care nu se află nici în situaţia de deficit excesiv. care trebuie să voteze în unanimitate sau pe baza unei propuneri specifice a Comisiei pe motive de circumstanţe excepţionale sau pe baza unei cereri motivate din partea Statului Membru. . Depozitul cu dobândã sau amendă ar putea fi reduse sau anulate de către Consiliu. nici în cea de dezechilibru excesiv.Aplicarea eficace a supravegherii bugetare în zona euro:COM(2010) 524 final  Sancţiunile sunt propuse de cãtre Comisie și se consideră adoptate. cu excepţia cazului în care Consiliul decide contrariul cu majoritate calificată în termen de 10 zile.

cu competenţe bugetare pentru guvernele sub-naţionale. adică în setul de elemente care compun fundamentul guvernanţei bugetare la nivel naţional (sisteme contabile. reguli de politică bugetară. statistică. previziuni. precum autorităţile locale sau regionale). proceduri bugetare şi relaţii bugetare cu alte entităţi.  Pentru cã unele State Membre au o descentralizare fiscalã mare. guvernul central trebuie sã se asigure cã Pactul de stabilitate şi de creştere este respectat.Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final  Deoarece politica bugetară este descentralizată.  Directiva stabileşte cerinţele minime care trebuie respectate de statele membre. . este esenţial ca obiectivele PSC să fie reflectate în cadrele bugetare naţionale.

cheltuielile fiscale și contingentul pasivelor.  Previziunile Comisiei trebuie să ofere statelor membre o valoare de referinţă utilã pentru planificarea lor. .  Autorităţile naţionale trebuie să garanteze. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii. transparenţa procesului bugetar prin furnizarea de informaţii detaliate cu privire la fondurile existente extra-bugetare. de asemenea. Statele Membre trebuie sã se bazeze pe planificare multianualã într-un cadru bugetar pe termen mediu.Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final  Măsurile fiscale au implicaţii bugetare care depăşesc ciclul bugetar anual. O perspectivã anuală oferă o bază slabă pentru politicile bugetare solide.

. raportare financiară și audit.Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final  Guvernele statelor membre și sub-sectoarele administraţiei publice trebuie să ţină evidenţe contabile care includ elemente cum ar fi contabilitate. Reguli fiscale clare vor conduce la realizarea acestor obiective.  Statele membre ar trebui să evite politicile fiscale prociclice şi eforturile de consolidare fiscală ar trebui să fie mai mari în perioadele favorabile. control intern.  Acestea ar trebui să fie diferite de datele statistice care se referă la rezultatele guvernului bazate pe metodologii statistice și pe previziuni bugetare.

regulile fiscale trebuie să conţină specificaţii pe următoarele:  (A) definiţia ţintă şi domeniul de aplicare a normelor. .Directivă privind cerinţele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre COM(2010) 523 final  Fără a aduce atingere dispoziţiilor din Tratat.  (D) stabilirea unui număr limitat de situaţii specifice în care nerespectarea regulilor este permisã temporar. pe teme de supraveghere bugetară a Uniunii. prin birouri naţionale independente sau instituţii care acţionează în domeniul politicii bugetare.  (B) monitorizarea eficientă şi la timp a respectării normelor.  (C) consecinţe în caz de nerespectare.

. Astfel. ce a adus la acumularea de datorii interne și externe. se va crea o legătura necesară între măsurile preventive și corective pentru a evita pe viitor ajustări economice majore. este important să se dezvolte o nouă procedură structurată pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice negative în fiecare Stat Membru.  În principal. Prin urmare. se va pune accent pe prevenirea timpurie a acestor deficienţe macroeconomice.Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  În anii anteriori crizei a avut loc o alocare greșită a resurselor.

Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  Pentru a realiza acest lucru. se va stabili “semestrul european" pentru coordonarea politicii economice. inclusiv evoluţia deteriorãrii competitivităţii.  Mecanismul de dezechilibru excesiv are ca scop monitorizarea și rezolvarea dezechilibrelor macroeconomice. Task Force și Strategia UE 2020. . mecanism ce ar permite SM să beneficieze de o coordonare timpurie la nivel european.  Aceastã supraveghere macroeconomicã ar trebui sã funcţioneze alături de supravegherea prezentată în Pactul de Stabilitate și Creştere.

se aplică pentru fiecare stat membru.Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  Procedura de dezechilibru excesiv este un element complet nou al procesului de supraveghere economică.  Mecanismul de alertă va monitoriza si analiza date. care îşi propune să identifice statele membre cu niveluri potenţial problematice al dezechilibrelor macroeconomice. inclusiv un mecanism de alertă.  Procedura de dezechilibru excesiv. cuplat cu norme proiectate pentru a permite acţiuni corective în caz de dezechilibre macroeconomice negative existente dincolo de politica fiscală. Procedura de supraveghere începe cu un mecanism de alertã. . Ea cuprinde evaluări periodice ale riscurilor de dezechilibre.

conturi curente ale datoriei externe. preţul sau competitivitatea costurilor (ratele reale de schimb efective).  Indicatorii vor include atât elemente de analizã internã (datoria sectorului privat şi public). cât și elemente de analizã externã.  Indicatorii se pot schimba în funcţie de ameninţãrile la adresa stabilitãţii macroeconomice. .Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  În acest scop. Comisia va publica un document separat pe acesta temã. cum ar fi de exemplu. un set de indicatori sunt meniţi să asigure identificarea în timp util a dezechilibrelor care apar. Acest set de indicatori ar trebui să fie suficient de larg pentru a acoperi orice caz posibil de dezechilibru major şi pentru a asigura că este suficient de sensibil pentru a detecta dezechilibrele anticipate pentru fiecare Stat Membru.

Pragurile de alertă vor fi stabilite şi anunţate pentru fiecare indicator în vederea creşterii transparenţei şi responsabilitãţii. . Prin asta se întelege cã un deficit de cont curent de 3% poate fi considerat acceptabil într-o ţarã cu nevoie de investiţie puternicã. considerate ca valori orientative. Combinaţi. aceşti indicatori ar acoperi o mare parte din nevoile de analiză pentru o evaluare preliminară a dezechilibrelor posibile.  Acești indicatori nu trebuie sã fie luaţi întru totul ca referinţã politicã. Pragurile ar trebui. dar nu într-o ţară mult mai avansatã. cu o populaţie ce îmbătrâneşte rapid.Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  Monitorizarea indicatorilor interni există și pentru că dezechilibrele interne pot avea repercusiuni asupra altor state membre. dar nu ar trebui să fie interpretate într-un mod mecanic. Pentru unii indicatori vor fi stabilite praguri pentru a identifica atât niveluri ridicate cât și niveluri scãzute. prin urmare.

exprimat exclusiv de statele membre ale zonei euro.1% din PIB-ul său din anul precedent.Regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislaţiei în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro: COM(2010) 525 final  În domeniul bugetar. dacă se constată că un stat membru al zonei euro nu respectă în mod repetat recomandările Consiliului în scopul remedierii dezechilibrului excesiv. .  Amenda poate fi oprită numai prin votul cu majoritate calificată (așa numita votare inversă). acesta va trebui să plătească o amendă anuală egală cu 0.

dacă este necesar. .  CERS va emite din timp avertismente cu privire la riscurile sistemice susceptibile de a se acumula și.  Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS) are ca sarcină să monitorizeze și să evalueze riscurile ce ameninţă stabilitatea sistemului financiar în ansamblu („supraveghere macroprudenţială”). recomandări cu privire la măsurile care se impun în vederea gestionării riscurilor respective.Autoritãţile europene de supraveghere financiară  Pilonul I.

constă dintr-o reţea de autorităţi naţionale de supraveghere lucrând în strânsă cooperare cu noile Autorităţi europene de supraveghere.  Autoritate bancară europeană (ABE).  Autoritate europeană pentru asigurări și pensii ocupaţionale (AEAPO)  Autoritate europeană în domeniul valorilor mobiliare (AEVMP). create prin transformarea Comitetelor existente pentru sectorul bancar. cel al valorilor mobiliare și cel al asigurărilor și pensiilor ocupaţionale. .  Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF) pentru supravegherea instituţiilor financiare individuale („supraveghere microprudenţială”).Autorităţile europene de supraveghere financiară  Pilonul II.

respectând principiile unei mai bune legiferări. acolo unde legislaţia le obligă să coopereze sau să ajungă la un acord.  soluţionarea cazurile de dezacord între autorităţile naţionale de supraveghere. .  un rol de coordonare în situaţii de urgenţă.  Autoritatea europeană în domeniul valorilor mobiliare va deţine competenţe directe de supraveghere a Agenţiilor de rating al creditelor.Autorităţile europene de supraveghere financiară  Sarcini:  elaborarea de propuneri pentru standarde tehnice.  contribuţia la asigurarea unei aplicări consecvente a normelor tehnice comunitare (inclusiv prin intermediul evaluărilor inter pares).

Guvernanta economica in UE .

SM putand sa faca acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de UE sau pentru punerea in aplicare a actelor UE Uniunea vamala Politica in domeniul concurentei Politica monetara pentru SM din zona EURO Conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune privind pescuitul Politica comerciala comuna Incheierea unui acord international in cazul in care aceasta incheiere este prevazuta de un act legislativ al UE ori este necesara pentru a permite UE sa isi exercite competenta interna SM isi coordoneaza politicile economice in cadrul UE.In acest scop Consiliul adopta orientarile generale ale acestor politici. transporturile. protectia consumatorului Spatiul de libertate. tineretul si sportul Protectia civila Cooperare administrativa Numai UE poate legifera si adopta acte cu forta juridica obligatorie. energia.Tratatul de la Lisabona Competente exclusive ale UE Competente partajate cu statele membre UE si SM pot legifera acte obligatorii din punct de vedere juridic in acest domeniu.Competente UE. securitate si justitie Obiectivele comune de securitate in materie de sanatate publica Cercetare.SM din zona euro li se aplica dispozitii speciale . sociala si teritoriala Agricultura si pescuitul(cu exceptia conservarii resurselor biologice ale marii Mediul. formarea profesionala. fara a inlocui insa prin aceasta competenta lor in aceste domenii Protectia si imbunatatirea sanatatii umane Industria Cultura Turismul Educatia. retelele transeuropene.SM isi exercita competenta in masura in care UE nu si-a exercitat competenta sau in masura in care UE a hotarat sa sa inceteze sa si-o exercite Piata interna Politica sociala(anumite aspecte) Coeziunea economica. dezvoltare tehnologica si spatiu Cooperarea pentru dezvoltare si ajutor umanitar Competente sprijinire/coordonare/ completare a actiunilor SM UE este competenta sa intreprinda actiuni de sprijinire coordonare sau completare a actiunii SM.

Pactul de stabilitate si crestere OBIECTIV. Intarirea disciplinei bugetare si asigurarea sustenabilitatii finantelor publice pe termen mediu si lung Latura preventiva Programe de stabilitate(zona euro) Programe de convergenta(zona non euro) Atentionare timpurie(Comisia Europena) Recomandare(Consiliul European) Recomandare + depozite purtatoare de dobanzi Latura corectiva Introducerea in procedura de deficit excesiv si depozite nepurtatoare de dobanzi Amenzi Amenzi crescute Masuri privind reputatia politica Recomandari si cerinte sporite de raportare Raport oficial catre Consiliul European Supraveghere accentuata in cadrul PSC Rapoarte publice NOTA: Aplicare in doua etape: Zona euro Toate statele membre cu exceptia Marii Britanii .

OBIECTIV:extinderea supravegherii economice si adancirea coordonarii politicilor economice Mecanismul de supraveghere a dezechilibrelor macroecomice si a divergentelor de competitivitate Adancirea coordonarii politicilor economice Semestrul european (primavara) Evaluarea anuala a riscului si dezechilibrelor 2 procese: PSC si Liniile Generale de Politica Economica macroeconomice si a vulnabilitailor •Analiza simultana a programelor nationale de reforma Recomandari de politica economica si a programelor de stabilitate si a celor de convergenta pentru fiecare Stat Membru •Mecanism de alerta(set de indicatori si analiza) (iunie) Analize aprofundate + misiuni in Statul Membru Etapa corectiva •Avertizare timpurie •Intrarea in procedura de deficit excesiv •Misiuni de supraveghere •Rapoarte publice catre Consiliul European (pentru zona euro posibile sanctiuni) Pentru a fi incluse in Proiectele de bugete nationale (toamna) .

Arhitectura europeana de supraveghere a riscului sistemic si a sectorului financiar Consiliul European pentru Riscuri Sistemice(ESRB) Supraveghere macro-prudentiala Condus de presedintele ECB Membrii ECB si ESCB Presedintii Consiliul General + EBA. EIOPA si + Comisia Europeana (cu alternative atunci ESA cand este necesar) Sistemul de prevenire timpurie a riscului Informatii despre evolutia macro-prudentiala Sistemul european de supraveghere financiara(ESFS) Supraveghere micro-prudentiala Autoritatea Bancara Europeana (EBA) Autoritate nationala de supraveghere bancara Autoritatea europeana in domeniul asigurarilor si pensiilor ocupationale EIOPA Autoritate nationala de supraveghere a asigurarilor Autoritatea europeana in domeniul valorilor mobiliare(ESMA) Autoritate nationala de supraveghere a valorilor mobiliare .

evitarea fenomenului de contagiune Situatia actuala 1. . Stat Membru. zona euro. In timpul crizei au fost infiintate pentru zona euro: • Facilitatea europeana de stabilitate financiara • Mecanismul european de stabilitate financiara 2.OBIECTIV: Stabilirea unui cadru de solutionare a crizelor pentru zona euro – tari aflate in dificultati financiare. Pentru Statele Membre ce nu apartin zonei euro: • Asistenta pentru balanta de plati externe Ce se propune Infiintarea unui cadru de rezolvare a crizelor pentru zona euro: • Previne instabilitatea financiara – in cazul in care nu mai exista accesul la finantare pe piata • Conditionalitati puternice pentru tarile in cauza • Responsabilitatile fiecarui actor: sector privat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->