Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analizarea violentei domestice in familie

Tema: Familia, teren de manifestare a violenţei domestice.

"...respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educaţia globală şi din demnitatea omului, iar toate aspectele violenţei fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale." (Parlamentul European, Rezoluţie, 11 iunie 1986)

Introducere Considerată structură de bază a oricărei societăţi, familia nu reprezintă doar un grup format din câţiva membri, de regulă soţ, soţie şi copii, ci mult mai mult de atât, înseamnă o relaţie de sprijin reciproc, ajutor dezinteresat, dragoste şi securitate emoţională. Deşi există familii care întruchipează idealul, membrii cărora nu sunt doar părinţi şi copii, ci şi prieteni, în altele, din ce în ce mai multe, caracteristica principală o reprezintă relaţiile tensionate. De altfel, în fiecare familie există probleme mai mari sau mai mici, discuţii în contradictoriu sau chiar situaţii limită, important fiind ca acestea să fie depăşite cât mai repede. Din păcate, mulţi par să uite că familia este locul în care există siguranţă şi în care copiii capătă primele noţiuni despre viaţă. Oamenii nu pot trăi singuri, chiar dacă sunt înconjuraţi de prieteni. Acesta este motivul pentru care a apărut familia, cu toate regulile ei, care au transformat-o într-o instituţie al cărei rol este de a-i apăra pe membri şi de a-i ajuta pe copii să crească. Din păcate, schimbările ce au caracterizat sfârşitul de mileniu au afectat şi structurile sociale, începând cu familia. Aceasta este supusă schimbării şi se observă din ce în ce mai des apariţia unor manifestări negative: alcoolism, adulter, abuz sexual, inclusiv asupra copiilor, delincvenţa

Pagina 1 din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

juvenilă, promiscuitate, săracie, abandonul copiilor şi al bătrânilor, violenţa fizică şi verbală între soţi. Pentru cei mai mulţi dintre noi, „acasă” înseamnă locul în care ne simţim ocrotiţi şi linistiţi. Din păcate, există familii în care relaţiile afective au de suferit, se acumulează tensiuni care, nu de puţine ori, degenerează în diferite forme de violena. Intoleranţa, rigiditatea relaţiilor ierarhice din societate, statutul inferior al victimei cât şi lipsa unor mecanisme de protecţie socială şi a unui cadru legislativ adecvat, sunt factorii specifici care explică comportamentul violent în familie. Originea violenţei în familie şi ceea ce o înrădăcinează puternic este mentalitatea tradiţionalistă care vizează şi statuează diferenţa între rolurile masculine şi feminine trimiţând la societăţile patriarhale. Tradiţiile, respectate altadată cu stricteţe, au ajuns să fie încălcate şi nici măcar normele religioase nu mai pot face faţă tendinţei de desfacere a căsătoriilor sau violenţei. Această mentalitate are la bază “principiul celui mai puternic” şi “legea pumnului”. Lucrarea de faţă este structurată în trei capitole, astfel, în primele două capitole sunt prezentate generalităţi privind familia şi violenţa domestică, urmând ca în capitolul trei să fie dezbătută problema violenţei asupra femei în propriu său cămin.

CAPITOLUL I . Consideraţii generale privind familia . 1. Familia - scurt istoric „Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi şi casa ne era îndestulată...”, oftează nostalgic Ion Creangă în ale sale “Amintiri din copilărie”. Familia devenise, în cursul timpului, centrul lumii, al istoriei, reperul constant în care se vor căuta mereu întelegerea şi liniştea sufletească. O istorie care se clădea în jurul familiei, al membrilor ei, o istorie plină de pasiune, de ură şi dezastre, dar şi de foarte multe evenimente pline de farmec. Familile solide au înfruntat timpul, ridicându-se din istorie. Încă de la începuturile sale, mai pretutindeni, familia a presupus exercitarea unei puteri, aceasta revenindu-i, printr-o deducţie logică, celui mai puternic fizic (bărbatul) care va veghea asupra tuturor membrilor reuniţi sub autoritatea sa. Elementul central este bărbatul, cu predilecţie în ipostaza sa de soţ şi tată iar elementul secundar femeia, ca soţie şi mamă, iar undeva, la contingenţa dintre cele două planuri, copilul. Aceste tipare sunt destul de bine împământenite prin obiceiuri străvechi.

Pagina 2 din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Legiuirea lui Caragea, moment important în evoluţia juridică a spaţiului nostru la sfârşitul perioadei feudale (1818), stipula extrem de clar menirea principală a căsatoriei: „Nunta este tocmeala unirii bărbatului cu femeia spre facere de copii”. Inegalitatea la nivelul membrilor principali ai familiei se regăseşte la capitolul drepturi. Chiar dacă Legiuirea Caragea, mai sus- numită, pomeneşte de o cvasiegalitate succesorală, în multe privinţe starea de inferioritate a femeii, în ceea ce priveşte moştenirea, este evidentă. Infidelitatea se raporta constant doar la soţie, care, conform Codului lui Callimachi – culegerea de legi, inspirată în mare parte din codul civil austriac şi apărută în Moldova la 1817 – era pedepsită în asemenea caz cu închiderea la mănastire şi pierderea zestrei. Soţului, în schimb, după cum avea să observe cu ironia-i cunoscută Ionel Teodoreanu, îi revenea „răscumpărarea metehnei” de a călca strâmb cu daruri care mai de care mai alese. Asadar sotia trebuia sa uite si sa ierte cele intamplate. Cazul divorţului, al dezacordului final, era şi mai revelator. La 1817 era foarte clar: soţul dispunea de dreptul de a desface căsătoria pentru infidelitatea soţiei sau chiar şi numai dacă „aceasta mănâncă şi bea sau se scălda împreună cu alţi străini fără voia bărbatului ei.” În schimb, soţia putea apela la divorţ doar în cazul în care, conform Codului lui Callimachi, „bărbatul, căzând în dragostea altei femei, nu se va părăsi de aceasta”, iar Legiuirea lui Caragea era şi mai explicită, bărbatul fiind vinovat şi divorţul legal numai atunci când acesta îşi aducea „posadnica“ în casă sau când „o ţine cu cheltuială”. Actele normative mergeau şi mai departe. „Pater familias” îşi putea exercita şi dreptul de corecţie asupra soţiei. În Cartea Românească de Învăţătură, din timpul lui Vasile Lupu (1634-1653), se precizează că „bărbatul poate să-şi bată muierea cu masură pentru vina ei, măcar de ar avea şi zapis să nu o bată”. Problema durităţii, a limitei până la care putea merge violenţa în sânul familiei era însă foarte permisivă. Exagerată era considerată doar bătaia cu toiagul sau „când se va sfărâma lemnul”. Legea aducea chiar lămuriri mai explicite: „De-şi va bate în neştire muiarea cu pumnul sau cu palma, aceaia nu se cheama că iaste cu vrajmăşie asupra ei”. Probele în caz de abuz de folosire a dreptului de corecţie erau foarte greu de instrumentat. Pentru că nici „văetele muierii şi ţipetele ce se aud în casă“, „nice ochii ei de vor fi vineţi sau obrazul de va fi umflat”, „acelea nu vor putea arata vrajmaşia bărbatului”. Codul civil din 1864 a păstrat, în mare parte, tradiţia. Bărbatul primea, cum era şi normal, în cadrul familiei „direcţia bănească”, având dreptul să controleze conduita, relaţiile soţiei şi chiar corespondenţa acesteia. Soţia era obligată să ceară constant autorizaţia „stăpânului” pentru orice acte civile ce voia să le încheie. Iar, în cazul extrem al părăsirii
Pagina 3 din 78

cursuri si referate postate de utilizatori. însă – în funcţie de poziţia ei socială – şi soţia va cere divorţul (foarte rar în familia tradiţională sătească). care se încheie drăgaătos la adresa întregii familii: „Vă sărut . XIX. capul familiei putea să o readucă acasă.Vizitati www. o va lua pe Pulcheria de soţie pe când el avea 40 de ani. Cum se şi întâmplă în cazul „sentenţios” creionat de pana lui C-tin Argetoianu al frumoasei fiice a lui C-tin Bălăceanu. În urmă cu patru secole. Dialogul dintre soţi/părinţi şi copii funcţionează de cele mai multe ori. sau când aceasta nu voia să-şi urmeze soţul. drepturile femeii în societate. căsătorită „de nevoie cu C-tin Glogoveanu. fară a savârşi prin aceasta vreo fărădelege. de tânarul Eminescu – „părintele vrea ca fiecare să trăiască şi să-şi măsoare paşii după cum doreşte domnia sa”. „să-şi Pagina 4 din 78 . anume Grigore a lui Giorgiu C-tin. Deabia în Constituţia din 1923. pentru că era cu avere” (1855). s-a înapoiat la Bucureşti şi s-a pus pe petreceri”. Cum se şi vede dintr-o scrisoare din 1867. din Berlin. fie că fac parte din elita oraşelor. Din sec. copiii trebuie să urmeze profesiuni bănoase. Gheorghe.ro ! Arhiva online cu diplome. se va stipula efectiv egalitatea între sexe. chiar şi dacă s-au născut copii dintr-însa. Fie că provin din mediul rural. Puţin după naşterea fiului ei Alexandru. Situaţia se repetă şi în cazul părinţilor lui C-tin Stere: tatăl acestuia. XIX. nici cu calicia lui. de o mie de ori cu focul sărutăţi”. după cum aprecia un studiu de la sfârsitul sec. Pentru ca. Verancsics (1504-1573) nota că. a divorţat. Maria. „boala de a face din familie mai mult un adapost pentru satisfacerea egoismului se lăţeşte tot mai mult şi va creşte mereu. „care era urât şi anost dar bogat. Numai prin lumina femeii se va lumina familia şi se va înălţa societatea”. dar şi în familie situându-se acum pe alte pozitii. în general. pentru că era fecior bătrân şi ea avea pre altul în sat. ci mumă-sa şi unchii o nevoira a se duce după tata. Brodiu. Rupturile apar mai ales în cazurile în care – după cum observă într-o „misivă” trimisă tatalui. Visurile tatălui. „în ciuda faptului că la români o singură căsătorie era considerată legiuită şi pe aceea ei puteau s-o desfacă. Diferenţa de vârsta creează obstacole de comunicare şi chiar inexistenţa sentimentelor. dând carte de despărţire şi plătindu-i soţiei”.. nici cu monotonia vieţii de provincie. mult mai complexe şi pline de inedit. domiciliului conjugal de către femeie.tocilar. dacă nu le plăcea. cu care se ţânea şi după care vrea să meargă. Nu s-a putut obişnui nici cu urâţenia lui Glogoveanu. Caragiale. purtând semnătura elevului de 15 ani I. Dar nu întotdeauna. trebuie îndeplinite de copii. prin articolul 6.L. Capitolul relaţiilor interfamiliale prezintă şi alte situaţii.. cât va dura starea de semicultură a femeii. Amintirile lui Timotei Cipariu stau în acest sens mărturie: „Mama nu s-a măritat de bunăvoie după tata. iar aleasa abia 19 ani. Aproape o linie definitorie pentru întregul interval temporal marcat de secolele trecute se înregistrează participarea târzie a bărbatului la miracolul casatoriei. aparţinând lui St. umanistul A.

toate vicisitudinile. nu se putea exclude tocmai „odrasla”. uneori.. Pagina 5 din 78 . indulgenţa. prin pseudo-vânzare de prunci bolnavi (pentru a-i scăpa de blestemul bolii).. vorba lui Slavici. Familia se înmulţeste. aceste instituţii au preluat unele din funcţiile de protecţie ale familiei. pot duce la distrugerea familiei. însă pe de altă parte evenimentele negative. iar mama mă lovea peste ochi îndârjit şi fară judecare. caute înţelepciunea sau bunăstarea în noile familii sau în străinătaturi”. Pe atunci nu era la modă pedagogia. surprinzându-mă desenând pe faţa de masă. Şi. Tonitza vorbeşte de la sine: „Când întârziam. Familia se impune în societate şi prin practica înfierii. (texte . Scopul unei famili în zilele noastre este de a asigura membrilor săi satisfacerea nevoilor prin acţiunea conjugală a tuturor membrilor pe perioada întregi vieţi şi acest lucru asigură supravieţuirea familiei. autoritatea în casă.copiate de Internet şi transcrise din acesta) 2. de către persoanele sau rudele mai înstărite. în cazul familiilor foarte sarace. Slavici. totuşi. dar se mai utiliza. în ziua aceea. chiar în primi ani de căsnicie. rememorat de Brâncuşi. copilaria rămâne.ro ! Arhiva online cu diplome. „o poveste lungă şi frumoasă” Familia încercă să surmonteze. iar în altă parte peste o fină” – comentează. zdrobindu-mi coastele şi picioarele”. astfel. dar regăsibil şi în alte părţi ale ţării). spre seară. I. efectele stresante. mă întâmpina totdeauna cu o vorbă aspră. de astă dată înlocuitorul tatei. Cea mai „apăsatoare” zestre a familiei româneşti în secolele trecute pare să fi fost înclinaţia spre educaţia de tip violent.. necesităţiilor şi împrejurărilor timpului. Proverbul “bătaia e ruptă din rai” era parcă la ordinea zilei. Astfel în societatea românescă. pe măsură ce au apărut primele creşe sau grădiniţe la dispoziţia comunităţii. Amintirea bârladeană a lui N. colo peste o verişoară. în anumite cazuri. unita. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. încercă să învingă chiar şi moartea. iar tradiţia ei se încăpăţânează să dăinuiască.. legal. mă izbi cu pumnul peste cap şi mă răsturnă pe duşumea. dădeam peste o mătuşă.tocilar. Familia în zilele noastre Evoluţia familiei de-a lungul timpului s-a suprapus evoluţiei societăţii. bunica. prinde rădăcini la nivelul întregii societăţi – „orişiunde mă duceam. şi biciul. de la tratamentul ce i se putea aplica soţiei. a naşitului sau chiar a datului de pomană. ea răspunzând prin funcţiile de protecţie sau sociale. De cele mai multe ori se apela la „joardă” Ilie Vladoianu îşi „mângâia“ astfel „odraslele” ce întârziau la masă. mai ales în mediul rural. Societatea în care trăim fiind într-o permanentă transformare are nevoie ca membri săi să dispună de adaptabilitate şi flexibilitate. la sfârşitul secolului trecut. sau schimbare de nume pentru alungarea „Necuratului” (obicei din Oltenia. Familia învinge mereu.

mama „optimă” are succes în profesie. Aşadar rolul cel mai imortant al familiei este creşterea şi educarea copiilor. armonie şi loialitate. lucrează mult dar îi ramane timp pentru familie. tatal „optim” are suces în profesie este „mentor” al tinerilor. relaţia părinte-copil şi prieteni sunt „calde”. copiii care cresc şi trăiesc într-o astfel de familie au o dezvoltare corespunzatoare vârstei. Se poate spune că ea este prima şcoală a copilului. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influenţează şi modelează persoana umană. membrii familiei preiau responsabilitatea. consideră o satisfacţie majoră în familie şi căsnicie. „Famila reprezintă nucleul social în care se naşte copilul şi de la care peimeşte primele elemente de educaţie. care exercită influienţe şi asupra dezvoltării ultrioare a lui. constituie permanent modelele pe care copiii caută să le imite. abuzurii asupra copiilir. atletici. părinţii nu sunt în competiţie „cine face mai mult. în primul rand al părinţilor. iar familia clădită pe aceste relaţii este o familie funcţională. Familia zilelor noastre este o „familie activă” pentru că: a) Membri familiei sunt angajaţi în activităţi diferite. Rolul familiei.1999. cum se achită de îandatoririle sociale. famili disfuncţionale.Familia funcţională se prezintă sub urmatoarele aspecte: părinţii sunt implicaţi în relaţii în care „puterea” este împărţită. se spune că „cei sapte ani deacasă” au un rol hotarator asupra formarii coportamentului uman. obiceiurile şi coportamentele civilizate. Relaţiile benefice pe care se întemeiază familia sunt bazate în primul rând pe deagoste. interziceri. prin modul cum vorbesc. planurile şi acţiunile lor.Vizitati www. sociale şi educaţionale. Copilul trăieşte cea mai mare parte a timpului sau în familie. violenţa între soţi (violenţa fizică. plină de optimism fără a sugera un conflict nerezolvabil.ro ! Arhiva online cu diplome. N. deschişi. copiii mici sunt mai expresivi îşi exprimă deschişi sentimentele. 3. prietenoşi. sunt activi. dar are preocupari şi în afara familiei. întrajutorandu-se reciproc.tocilar. p 200) Pagina 6 din 78 . cine face mai puţin”. violenţa psihică. Prin comprtamentul membrilor familiei. atunci este vorba de o familie disfunctională. iar dacă într-o familie apar relaţii de ură conflicte. În familia în care apar probleme ca: separarea între soţi. b) Bărbaţi sunt profund implicaţi în funcţionarea familiei (participă la creşterea şi educarea copiilor) spre deosebire de familia tradiţională în care acest lucru este făcut de femeie (soţie). cum gesticulează. cursuri si referate postate de utilizatori. De aceea . c) Familia profită mult mai mult de servicile medicale. atmosfera în familie este caldă. violenţa sexuală) apar mai frecevent diferite boli cu consecinte dezastroase.” (Oprescu. unde învaţă limba. cum se coportă cu alţi oameni. afectoasă. pentru gândurile. famili puternic disfuncţionale. În literatura de specialitate familia este clasificată după nivelul de competenţă astfel: famili funcţionale (famili optime).

Vizitati www. tematoare. metodelor corective de pedeapsă.ro ! Arhiva online cu diplome.125 ) Relaţia părinte-copil. pentru că în mod conştient sau mai adesea inconştient. nelăsându-l niciodată în pace. agitat şi chiar pretenţios. ci şi din ceea ce aşteaptă de la tată însăşi familia şi întreaga societate. defapt rolul tatalui este de a fi un model. chiar dacă este capabilă să o facă. cursuri si referate postate de utilizatori. poate să provoace la copil o instabilitate psihomotorie. îl face pe copil nemulţumit. din diferite motive. p. exprimându-se adesea prin violenţă verbală sau fizică. un suport moral şi spiritual.tocilar. Sa luăm cazul când balanţa e în favoarea. Este cazul mamelor instabile. pentu că nu este perfect echilibrată cu ea însăşi. În păturile sociale cu posibilităţi materiale mai mici. ci mai degrabă este văzut ca fiind o forţă agresivă. al evenimentelor zilei. educarea nu se poate obţine prin pedeapsă sau prin recompensă. Mama se trădează. La fel de periculoase. Mama prea neliniştită. ea respinge sau îşi refuză copilul. Mama ale carei dispoziţi oscilează permanent între tandreţe şi agresare sau furie. printr-o mare neîncredere când se ocupă de copli sau printr-un exces de grijă şi de scrupule. copilul vede în tată „legea” el este cel care decide ce e rău şi ce e bine şi totodata este văzut ca fiind „judecătorul” aşteptat şi temut. în care copilul nu găseşte siguranţa de care are nevoie. care creează în jurul lor. camuflate şi inconştiente.”( Vincent. Această combinare variază de la individ la individ. precum şi după rezultatele obţinute de nesfârşitul şir al cercetărilor experimentale şi statistice de laborator. Imaginea tatălui nu reprezintă pentru copil o fiinţă pe care să o admire şi în care să aibă încerdere. Începand cu vârsta cea mai fragedă. E cazul părinţilor răi la inimă de la natură sau înrăiţi de pe Pagina 7 din 78 . ci prin o justă combinare a lor. p. după împrejurari. Autoritatea de care copilul / adolescentul are nevoie nu are numic în comun cu disciplinarea impusă în mod brutal. anxioase. Asemenea cazuri sunt întâlnite destul de frecvent şi pot apărea atunci când copilul n-a fost dorit. judecând după toată experienţa pedagogică de veacuri.” (Vincent. după situaţia socială şi economică a fammiliei şi bunătatea sufletească a părinţilor. Mama nu vrea de fapt să stabilească o comunicaţie.116 ) Rolul tatalui. „Relaţiile dintre fraţi şi surori nu depind însa numai de ordinea naşterii ci de atitudinea părinţilor. înodeauna procupată să evite un accident posibil. indiferent de starea socială. autoritatea tatălui intrevine mai direct şi mai bruteal. însă sunt cazuri când : Mama nu este capabilă să stabileascaăo comunicaţie chiar dacă doreşte acest lucru cu ardoare. E în afară de orice îndoială că educaţia unui copil. „Rolul mamei este „definitoriu” în creşterea şi educarea copilului. nesiguranţă şi nehotărâre. când venirea lui pe lume i-a pricinuit mamei dificultăţi materiale sau morale. un climat nesănătos şi încordat. de pildă. „Imaginea tatalui şi a rolului său nu derivă în închipuirea copilului numai din raporturile ce se stabilesc între ei în viaţa cotidiană. sunt atitudinile refulate de respingere.

În toate aceste cazuri copiii sunt pedepsiţi şi adeseori în modul cel mai brutal . într-un fel sau altul. bunăstarea sau vanitatea. cât şi a facultăţilor spiritului. Definiţiile violenţei domestice sunt utile în primul rând cercetătorilor şi profesioniştilor. De data aceasta ei se dovedesc a fi nişte învinşi. în alte cazuri pedeapsa e aplicată deoarece părinţilor li se pare că progresul copiilor merge prea încet.tocilar. pentru că sunt în mod natural egali. fizic şi sexual produs de un membru al familiei. Violenţa domestică este un tip de abuz emoţional. incapabili de a da ordine. urma împrejurărilor prea vitrege în care au trăit. pentru că sunt lipsiţi de iniţiativă şi curaj. Prin natura sa omul este mai degrabă o fiară decât o fiinţă raţională.” ( Vincent ) CAPITOLUL II.ro ! Arhiva online cu diplome.copilul va ajunge să dezvolte o personalitate de revoltat în care dorul răzbunării clocoteşte continuu şi care aşteaptă prima ocazie de manifestare a rebeliunii sale. preocupaţi într-o măsură excesivă de desăvârşire morală a odraslelorlor. în societate sunt consideraţi copii cuminţi şi buni daţi drept model. problema violenţei şi a aparenţei acesteia la natura umană. Situaţia lor devine neplăcută atunci când ei părăsesc famila şi intră într-o luptă aprigă a vieţii. cu mentalitate de sclav. Aristotel. La fel e cazul părinţilor mult prea moralişti. căutand să răstoarne totul. atât în privinţa facultăţilor trupului. ei devin duşmani. ori de câte ori doi indivizi doresc acelaşi lucru. nu ştiu să meargă pe propiile picioare şi ajung să fie repede dezarmaţi. a considerat că omul este „o fiinţă socială”. menite să-i asigure conservarea. Uneori această pedeapsă le e aplicată chiar din senin pentru simplul fapt că părinţii au un necaz care nu priveşte cu nimic copiii. cursuri si referate postate de utilizatori. În celalalt caz de revoltă . iar alteori fiindcă soţii sunt certaţi. a susţinut că natura omului este violentă şi animalică. pentru a putea identifica şi clasifica fenomenul şi pentru a orienta o abordare terapeutică în cadrul serviciilor de specialitate.Vizitati www. Violenţa domestică. de obicei de partener. Ce este violenţa ? „Filozofii care au dezvoltat o reflecţie sistematică asupra raportului dintre individ şi societate au abordat. întrucât posedă din natură două trăsături definitorii: limbajul articulat şi sentimentele morale Hobbes. cu voinţe frânte. copilul dezvoltă o personalitate foarte supusă care nu are nici o părere şi nici o iniţiativă ajungând personalităţi învinse. iar cu timpul va ajunge un revoluţionar pornit contra oricarei ordine şi disciplină. Rezultatele în toate aceste cazuri pot lua două căi: supunerea copiilor sau revolta lor. afectele şi instinctele îl domină şi îl determină să vadă în semenii săi simple mijloace pentru atingerea scopurilor imediate sau de lungă durată. În cazul supunerii. 1. Definiţiile surprind Pagina 8 din 78 . Natura umană nu este deloc sociabilă.

cu un agresor unic şi victime multiple. distrugerea bunurilor care aparţin victimei.tocilar. Având în vedere că familia. furturi. manifestarea lui. Violenţa domestică se aseamănă cu un război. cursuri si referate postate de utilizatori. o relaţie pozitivă cu o relaţie cauzală.Vizitati www. numai să dorească acest lucru. orice cuplu are probleme şi conflicte. Funcţia principală a familiei. bărbatul violent nu se poate controla. Exemple de „miturii” : violenţa domestică este un fenomen izolat. fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark şi Flitcraft „Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. obiectivitatea unui fenomen. în consecinţă merită să fie abuzat(ă). alcoolul şi problemele maritale sunt cauza violenţei domestice.ro ! Arhiva online cu diplome.149) „Se numeşte „violenţă domestică” orice act vătămător. a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali. La nivelul mentalităţii funcţionează mai degrabă „mituri” decât definiţii. violenţa domestică apare numai la anumite categorii sociale. Toate caracteristicile războiului se pot manifesta în violenţa domestică. inclusiv a copiilor. ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. victima îl provoacă pe atacator. „Miturile” pot avea o parte de adevăr dar cel mai adesea identifică în mod eronat. familie sau alte potenţiale surse de sprijin. abuzatorul este o persoană bolnavă psihic iritat şi agresiv tot timpul. lucrurilor personale ale victimei. controlul asupra banilor. deplasărilor. o femeie oricând poate să îşi părăsească soţul.” (Ferreol şi Neculau. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. petrecută în prezent sau în trecut. indiferent de cultură. reprezintă „celula Pagina 9 din 78 . ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă. a părintelui este protejarea familiei. Spre deosebire de alte tipuri de violenţă în cazul violenţei domestice apar modificări de structură a personalităţii tuturor celor implicaţi. izolarea de prieteni. alimentelor. 2003. refuzul accesului la resurse financiare. telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. victimele exagerează abuzul. Trăirile victimelor vor fi aceleaşi. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale. izolarea de prieteni şi familie. aceasta însă este de cele mai multe ori neglijată în familile unde predomină violenţa domestică. p.

vecinii. Agresorul are un control total asupra lor ceea ce va amplifica aspectul de terorizare şi de neputinţă a victimelor. nu există limite Pagina 10 din 78 .tocilar.Turcia. Pe de altă parte. mult mai răspândit decât arată sondajele.state islamice) care se bazează pe un sistem patriarhal. Unele persoane au probleme de personalitate. fără posibilitatea de a se apară în mod legal. colegii. În spaţiul privat al căminului nu există locuri sigure în care victimele să se poate proteja. De multe ori izbugnesc conflicte pe tema rolului femeii în familie şi în societate. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit. prietenii.” (texte-copiate de pe Internet şi transcrise din acestea ) 2. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de ruşine şi culpă care le face să se izoleze. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Există state (Kenia. Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. bătrâni şi copii. în vreme ce. alcoolul şi somajul. la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi. devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt. Pentru partenerii violenţi. de bază a societăţi” măsurile de protecţie în cazul violenţei trebuiesc conştientizate mai ales la nivelul comunităţii. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. un rol jucat în limitele orelor de serviciu. din punct de vedere spaţial şi temporal. pentru simplu fapt că unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. ele neavând sentimentul de vinovăţie şi căinţă după o întamplare violentă. refugiindu-se în momentele dificile. în mediul intim al căminului. a comunica. când veniturile familiei sunt foarte scăzute. „Nevoia unei explicaţii paradigmatice asupra fenomenului de violenţă domestică a apărut de îndată ce s-a constatat că. astfel încât să se minimalizeze violenţa faţă de cei mai slabi membri ai familiei şi anume femeile. Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social: familia lărgită. dificultăţile sexuale şi lipsa satisfacţiei la locul de muncă. iar aici dependenţa femeii este mare şi este destul de des victimă a violenţei domestice în cadrul familiei . Cauzele violenţei domestice. Deşi s-au căutat factori specifici care să explice comportamentul violent în familie nu s-au găsit alţii decât cei de natură socială: atunci când soţii sunt foarte tineri.

În virtutea tradiţiei care trece de la o generaţie la alta. chiar între doi ani şi jumătate şi trei ani şi jumătate şi se confirmă de-a lungul întregii vieţi. trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coşmar ireal. care aduce frustrări şi nemulţumiri Pagina 11 din 78 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceste roluri se conturează la vârste foarte fragede.Ca urmare a nevoii de explicaţii generalizatoare. în reprezentările sociale asupra fenomenului. este un fenomen de moment datorită pierderii controlului” „este o parte a dragostei dintre cei doi” „biserica îl va schimba şi nu-şi va mai bate partenera” „chiar daca îşi bate partenera este un tată bun pentru copii şi deci trebuie să rămână împreună ca să crească copiii” „dacă vor sta împreună destul de mult timp. îşi bătea soţia şi el a învăţat acasă acest mod de comportare cu soţia” „din cauza necazurilor pe care le au. Şi totuşi există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obişnui cu situaţia. se învaţă rolurile sexuale de dominator-bărbatul şi supus-femeia. Unica explicaţie şi cauză reală a violenţei domestice este funcţionarea dominaţiei bărbatului asupra femeii. Cea mai des invocată cauză este situaţia economică a familiei sau statutul social precar.” ( texte. au început să funcţioneze „miturile explicative. lucrurile se vor schimba în bine şi el va înceta să o mai bată” Toate aceste afirmaţii conţin o parte de adevăr chiar dacă relaţia cauză-efect nu este cea „proclamată”. în societăţile patriarhale. la nivelul comunităţilor. marcată de stresul cotidian al supravieţuirii. a greutăţilor vieţii o bate” „ea s-a învăţat să fie fără apărare în faţa lui” „din cauza sărăciei” „ea îl cicăleşte întruna până îl scoate din minţi şi-l face să o bată” „ei îi place altminteni s-ar desparţi” „violenţa există numai în cuplurile lipsite de educaţie” „bătaia este fără urmări. iar realitatea arată mai degrabă o acompaniere reciprocă în cadrul evenimentelor de violenţă domestică.Vizitati www. în toate instanţele sociale. ale manifestări şi că violenţa domestică este un rău prezent în oricare societate.tocilar. Astfel: „alcoolul şi drogurile conduc la incidentele de violenţă” „tatăl lui era un om violent.copiate de pe Internet şi transcrise din acestea) „Sunt situaţii în care familia nu are o viaţă nesigură.

au dispute cu părnţii. dar şi a lipsei de educaţie şi de informaţie generează contexte de viaţă privată. pirn lipsa de intimitate şi prin depeneţa socială a acestora.1999 ) 2. Sociologii. care au venituri „mizerabile” şi populaţiile de romi. Viitorul cuplurilor este afectat negativ şi în cazul celor care locuiesc cu părinţii. În multe din aceste cazuri. apelează la o modalitate extremă cea de „copilul străzi” respesctiv „boschetar”. furnizează pseudomodelele. şi bătanul(a) simt că familia este un mediu mai periculos decât stada. Pe fondul perimari valorilor tradiţionale. schimbări profunde de ordin social. Mentalitatea tradţională a contribuit şi ea la accentuarea dependentei familiei de bărbat sş a obligat-o să asculte de legile societăţii patriarhale. Astfel creşte riscul de marginalizare a acestor persoane şi scad şansele de viaţă pe termen lung.Vizitati www. Agresivitaea care a invadat şi a „contaminat” toate canalele informaţionale. În acest sens o altă cauză importantă care poate fi pusă în discuţie este lipsa unor modele pozitive. Schimbarea în plan economoc atrage dupa sine. Conflictele datorate sărăciei. atunci când sunt şomeri.1. agresivitatea socială a crescut. Marclli. Săracia afectează în principal. ce sunt rapid preluate şi adaptate la nivelul familial.tocilar. pot anticipa penru urmatorii ani. menţinerea sau agravarea unor serii de tulburări de adaptare caracterizate în comortamente agresive. De multe ori. copilul. nu este de mirare că multe famili ajung la violenţă şi divorţ. În codiţiile în care femeia.ro ! Arhiva online cu diplome. în care violenţa este un comportament tolerat. În condiţile în care tineri căsătoriţi trebuie să lupte cu greutăţile vieţii. „sacrificile materiale” şi securitatea socială a oricărui individ. consideră că modernitatea şi coditia urbană au generat noi forme de violenţă şi au provocat schimbari la nivelul valorilor şi aspiraţiilor indivizilor. pensionarii. droguri sau diverse medicamente. dar şi abuzul de alcool. Printre motive se mai înscriu şi dificultăţile sexuale. cei care se căsătoresc sunt prea tineri şi nu au forţa morală şi materială pentru a forma şi a întreţine o familie. care aduce frustrări şi nemulţumuri permanente este cea mai des invocată cauză a volenţei domestice. invocă adeseori drept acuză violenţa domestică. Problemele cotidiene şi stresul conduc la creşterea agresivităţii precum şi situaţiile frustrante. familile cu mulţi copii. La această creştere se adaugă sş faptul că nu există o protecţie socială eficientă. „Situaţia economică a familiei şi statutul social precar. chiar acceptat. atunci când apare o sacină nedorită. cursuri si referate postate de utilizatori. el fiind învătat de copii şi reprodus ca modalitate esenţială şi frecventă de comportament interpersonal. familile se creează la insistenţele părinţilr. Starea socială.” ( Cateline. respectiv socrii. permanente. în care predomină valorile Pagina 12 din 78 .

atitudinile sunt exprimate mult mai uşor. să respecte femeia necăsatorită sau divorţată.Vizitati www. Femeile. afectează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrui. apărând astfel simptomele clasice: mersul împleticit. Obiceiurile. alcoolul. droguri şi alte substanţe. Femeia. Alcoolul şi drogurile.tocilar. produce o stare de inhibare a anumitor zone ale scoarţei cerebrale. abuz de alcool. „Unul dintre factorii care declanşează comiterea faptelor cu violenţă îl constituie alcoolul. În mod paradoxal. a voinţei şi în general a puterii de discernământ cu privire la acţiunile individului. Copii. neîncredere accentuată. Factorii culturali şi economici contribuie şi ea la „perpetuarea” agresiunilor asupra femei şi copilului. atac de panică. Produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gândire. considerându-se singura vinovată. Prin urmare violenţa domestică se manifestă în toate medile socio-culturale. Violenţa domestică afectează profund comportamentele. are singura responsabilitate de a se îngriji de familie fără să aibă posibilitatea de a încheia prin divorţ o relaţie care nu funcţionează. motiv pentru deseori ajung să fie victimizate.ro ! Arhiva online cu diplome. Mai sunt afectaţi centrii coordonării. va privi divorţul ca pe un eşec al vieţii. Pe lângă efectul excitant pe care îl are asupra sistemului nervos. 2003) 2. masculine. vor limita oportunităţile economice şi vor contribui la dependenţa femei faţă de bărbat. Copii au şi ei de suferit pentru ca de multe ori cad victime ale proprilor părinţi a căror pe prim plan este „sticla”.2. percepţia. căzăturile. cu parteneri alcoolici au fost abuzate. deoarece aceea Pagina 13 din 78 . deşi încetineşte funcţiile organismului. sentimentele. manifestată prin pierderea controlului. depresie. iar bărbatul care are o astfel de educaţie va refuza. tradiţiile şi legile care restrictionează rolul femei. Studii recente arată faptul ca multe femeii. sunt educaţi în mod greşit că o femeie. au o putere mai mică în societate. Cele mai intalnite manifestari psihopatologice sunt : izolarea socială. alcoolul duce la dispariţia inhibiţiilor.” (Ferreol şi Neculau. Unii tineri. Emoţiile. ajungându-se până la imposibilitatea de a mai ţine un chibrit aprins în mână. vorbirea şi gândirea. cursuri si referate postate de utilizatori. Din punct de vedere medical alcoolul. neputinţa de a comunica. ca grup. crescuţi într-un mediu familial vilent vor fi nesiguri în stabilirea relaţiilor intreumane şi vor imita la maturitate comportamentul agresiv din familia de bază. tentativă de suicid.

tocilar. Formele şi efectele violenţei domestice. Copii care sunt neglijati pot ajunge la dependenţă de droguri asemeni părinţilor lor. persoana deja dependentă manifestă o stare de violenţă greu de stăpânit şi astfel copii. de la 25-30 de ani la 15 ani. cu diferenţe culturale. În momentul în care doza de drog. ori va adormi ori va inta în comă alcoolică. fără îndoială. (heroină. drogurilor. de asemenea mult crescute.Vizitati www. în toate societăţile. care să-şi educe copilul astfel încat să facă faţă realităţilor dure ale vieţii. Acestea la un loc pot fi „scânteia” care declanşează „scandalul” cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave. România a intrat în atenţia traficanţilor de droguri. afecţiunea. anxietate şi paranoia. Natura umană are. Persoanele care cosumă alcool în cantităţi mari au şanse să sufere de depresie. Ministerului Sănătăţii şi Centrului de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret. cursuri si referate postate de utilizatori. parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este „scoasă din funcţie sau se relaxează” astfel încât sentimentele. Odată ce un membru al familiei consumă droguri. Şansele apariţiei demenţei sunt. Din perspectivă psohologică şi socială. sociologică. După izbucnirea războiului din fosta Iugoslavie. este unul din motivele consumului de stupefiante care din nefericire o dată incepută nu mai poate fi controlată deâcat în centre specializate. urmând ca aceste activităţi ilicite să fie desfăşurate prin tranzitarea ţării noastre. canabis. Orice persoană care cosumă în mod exagerat alcool. care poate fi abordată din perspective diferite(istorică. arată faptul că în România. emoţiile şi atitudinile. cocaină. anropologică şi psihologică). Agresivitatea este utilizată ca mijlic de reglare a relaţiilor de putere în diferite spaţii private. constituie astfel principalul aliat în lupta împotriva. Un studiu realizat de Ministerului de Interne. Lipsa comunicări între parteneri. media de vârstă a consumatorilor de droguri a scăzut în ultimii doi ani. etc. comunicarea între părinţi şi copii. între părinte – copil.” ( texte – copiate de pe Intrenet şi transcrise din acestea ) 3. „Violenţa este o realitate multidimensională. Pe lângă faptul că drogurile degradează corpul pot duce şi la modificări psihice. Pagina 14 din 78 . Un rol în preântâmpinarea consumului de droguri îl au părinţii. siguranţa şi stabilitatela familiei este periclitată. care au decis schimbarea traseului de traficare a stupefiantelor. violenţa domestică se manifestă.ro ! Arhiva online cu diplome. aşazisa „rută balcanică”. devin exagerate. pot fi ţinte uşoare ale agresiuni. Atmosfera sănătoasă din familie. biologică. potenţialul de agresivitate în structura sa. femeile şi bătrânii. dragostea.) nu este administrată.

Rolurile de victimă şi de agresor pot fi transgresate şi în închisorile de femei unele care şi-au ucis soţii dupa ani întregi de suferinţă. Cei mici şi slabi au fost întodeauna victime potenţiale. care a luat forma unei frustrări explicit manifestate şi a unei incapacităţi de a se acorda unei căsători impuse pe fondul unor speranţe deşarte. a rămas un stereotip al vechi şcoli şi al mici copilării. că de ce nu este acasă când el vine de la serviciu.tocilar. ei nu fac faţă forţei fizice masculine. bătaia severă. care justifică suspiciunea şi frica bărbatului faţă de femeie.ro ! Arhiva online cu diplome. sunt raportate familiei. „Tradiţia şi realitatea „prezentă” ne spun că femeile.” ( Ferreol şi Neculau. cu rigla. aşa fiind diagnosicată. a fost internată într-o mănăstire şi tratată de faimosul medic Krafft Ebing. Viaţa modernă a rafinat însă manifestările ei şi a adus în domeniul acesta forme noi legate de realităţiile prezentului: violenţa fizică. 48 ) Violenţa fizică este „nucleul” dur al violenţei. pentru ca ea ştie de ce” nu a apărut din senin pentru că se pare că „iubirea” dintre bărbat şi femeie coexista cu violenţa. s-a constatat în urma unei cercetări că 41% dinte femei şi 60% dintre bărbaţi au fost abuzaţi fizic în copilarie şi 25% dintre femei şi 26% dintre bărbaţi au fost martori în copilarie la abuzuri fizice şi violenţa în relaţiile părinţilor lor. obsesia trebuia exorcitată. violurile. Pălmuirea. Colette. Sophie. pentru obsesie sexuală. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Femeia este asociată cu înşelaciunea. şi mai ales de urechi. bruscarea sş impingerea au fost declarate de catre 48% dintre femei. traficul de fiinţe umane. etc. aducandu-şi aminte de copilărie. la acea vreme. din cauza că nu au cumparat băuturi alcoolice. loviturile şi rănirile voluntare grave. sora mai mică a împăratului Austriei. În 1999. spunea că ea a însemnat palme.” ( Ferreol şi Neculau. practici admise şi au făcut cariera ca stil educaţional şi expresie a autorităţii adultului. şi trasul de păr. în care sunt incluse faptele cele mai grave: omorurile voluntare sau tentativele de omor. iar lovirea cu pumnul sau cu obiecte. că mâncarea gătită este prea rece sau nu le place. Tratamentul era dur. au fost instrumente pedagogice larg răspândite. Vedem dese ori la televizor femei bătute de parteneri de viaţă. iar literatura şi discursul religios au fixat adesea o imagine negativă a femeii. Bătutul cu palma. Gluma ironica „pe femeie să o bati ori cum. p 50-51 ) Pagina 15 din 78 . statul pe coji de nuci. violenţa psihică. copii şi bătâni sunt „victime preferate” datorită capacităţi lor reduse de a se apara. violenţa sexualaă violenţa prin Internet. cât şi în instituţii. 2003. 2003. A existat şi încă există o pedagogie cu intenţi educaţionale acceptate atat în familie. p. iubirea ei prelungă pentru un fotograf. Ceea ce era obsesie atunci ne apare acum doar o iubire nerealizată.

există în familie adesea. pumni grei ai soţului şi să-şi fardeze apoi în fiecare dimineaţă ochii învinetiţi. Ruşinea sau teama de alte bătăi le îndeamnă pe multe femei să suporte. p. îngrozită de perspectivele sumbre ale unei vieţi fără un sprijin financiar. Traumatizată de ideea alungării în stradă. Legea cu greu poate. deşi paradigma modernă a violenţei impune modelul psihosocial. o vorbă grea doare. cu copiii după ea. dominaţia masculină nu mai este pusă sub semnul întrebari ci dinpotrivă. în continuare. considera că „violenţa psihologică poate ucide sau umili fară să-ţi murdareţti mâinile pentu ca una din marile bucuri ale vieţi este cea de a ne umili semenii.ro ! Arhiva online cu diplome. umilirea. femeia ajunge să se resemneze şi să se complacă în starea conflictuală de care se simte vinovată. li s-au acordat mai puţină importanta „ea” fiind medicalizată tradiţional. ce include variabilele extrem de importante cum sunt educaţia. dincolo de cea fizică. 2003. fie banalizată.” ( Ferreol şi Neculau.tocilar. al cooabiturii cotidiene. fără a avea credinţa că poate să-şi decidă soarta.” Violenţa psihologică este un tip de violenţă ce este agravată de societatea conteporană. fie redusă la o simpla relaţie de domonare. religia. şantajul. 49 ) Violenţa sexuală „Interpretările psihananliste. În acelaşi timp. în cazul violenţei fizice. analize. mai mult decât o palmă. Violenţa domestică psihologică.Vizitati www. pentru că modelul medical încă rezistă. dar este fie negată. dar ea existat şi în trecut. introduce în domeniul ei referinţele care nu au vizibilitate. se numără abuzul psihologic. Printre cele mai grave forme de violenţă domestică. dominaţia masculină a constituit o preocupare imortantă a Pagina 16 din 78 . Oamenii însă acordă o mare imortanţă violenţei fizice. ce mai cunoscută şi investigată. Violenţa fizică care are o istorie mai largă în câmpul conştinţei şi cunoaşteri umane şi ca atare. care se manifestă în spaţiul privat. violenţa verbală este la fel de greu de suportat. de multe ori. se poate spune că este violenţa psihologică . cum ar fi izolarea forţată. Urmele. se văd cu spitalizare adesea.manifestare a „violenţei perverse” în cotidian. lipsirea de ajutor financiar şi ameninţarea cu bătaia sau rănirea. mai larg. tratamente. Ea se exprimă prin distrugerea morală a victimei. Maria France Hirigoyen. Violenţa psihică poate fi teroarea şi stresul în care trăiesc ceilalţi membri ai familie. are un prestigiu social mai mare. care au repercusiuni nefaste asupra dezvoltării psihice ale victimei. fiind un tabu. experize. cursuri si referate postate de utilizatori. astăzi. „În condiţiile contextului actual al conceptelor ce au apărut şi care cotribuie la înţelegerea fenomenului violenţei. cultur. dar şi cea mai puţin observabilă şi mai puţin mărturisită.

Motivele pentru care femeia agresata îşi acceptă situaţia sunt variate. argumentul invocat este.ro ! Arhiva online cu diplome. ironic. le poate influenţa viaţa. „În ceea ce îl priveşte pe agresor. atracţie pentru arme. Acestea trebuiesc recunoscute în vederea tratamentelor de reabilitare. gelos. în oricare formă ar fi ea. violenţa sexuală ) se pot combina întrun ansamblu infernal şi cu anumite consecinţe şi de profunzime asupra victimelor. Moartea copilului din această cauză este de neiertat. ci mai degraba sunt drept contexte in care barbatii pot alege violenta pentru a rezolva confilctele. 1992. lipsa unui suport moral îi vor alimenta sentimentul de nesiguranţă şi de neîncredere în proprile forţe. critic. temperament violent. cariera. unor sociologi de mare anvergura.S. maturitate emoţională. nu consideră că partenera-partenerul este egalul lui.Vizitati www. 1990 ) „Violenţa sexuală a fost şi este folosită pentru a întări supunerea femeilor şi statutul lor de inferioritate. Femeia care îşi pierde încrederea şi bucuria vieţii. Sărăcia familialei. sunt dramaticile dovezi ale modificărilor profunde care apar în cazurile de violenţă domestică. violenţa familială se manifestă în toate mediile socio-culturale. victima va lua greu decizia unei despăţiri. Fără excepţie. abilităţi scăzute în viaţa intimă. schimbă parteneri. la maturitate. instabilitate. nu trebuie acceptată. pentru că legea.” ( Rowland.”(Bartky. Dependenţa emoţională sş obişnuiţa să trăiască pentru şi prin partenerul ei. existenţa copiilor şi imposibilitatea de a le asigura un trai decent. violenţa psihică. Caracteristicile mai importante sunt : istorie personală cu abuz în copilărie. posesiv. copii care cresc învăţând violenţa ca pe o monedă de schimb în relaţile cu ceilalţi. dependenţa financiară. p.” ( Doworkin. supărat pe lume. motivele sunt multiple. După principiul adânc înrădăcinat cultural care spune că „rufele murdare se spală în familie”. de multe ori.463 ) „Feministele consideră că brutalitatea masculină şi actul sexual este o expresie a puteri bărbatului asupra femei manifestată prin furie.tocilar. însa cei cu un statut social ridicat sunt mai puţin dispuşi să o recunoască. 1978 ) Abuzul sexual asupra copilului este frecvent în interiorul familiei. ruşinea. Aceste forme ( violenţa fizică. lipsa de suport social. învinovăţeşte pe alţii pentru eşecurile proprii. 1990) „Sexismul şi societatea patriarhala nu mai sunt concepute drept cauze principale ale violentei. şi forţa fizică nu sunt suficiente pentru intimidare.” ( Hoff. inabilitatea de a-şi identifica sentimentele. neîncredere în sine. există câteva trăsături care sunt definitorii pentru personalitatea agresivă. consum de alcool sau droguri. în conversaţii încearcă să domine. nemulţumiri la locul de muncă. cursuri si referate postate de utilizatori. Copiii abuzaţi sexual rămân cu traume şi urme care mai târziu. preferând astfel sitaţia de coşmar în care trăieşte. persoanele agresate îşi acceptă rolul de victimă şi speră în mod nejustificat că nu va mai exista o situaţie similară. crede că Pagina 17 din 78 .

Explicaţiile ei privitoare la semnele de violenţă fizică şi/sau sexuală nu par realiste. dereglarea ritmurilor fireşti ale organismului. dureri cronice. tradiţionalist şi rigid privind rolul bărbatului şi al femeii. Tentative de suicid. neajutorate. Dificultăţi în luarea deciziilor sau planificărilor de viitor. Teamă. Incapacitatea de a identifica alternative ale situaţiei sale.” ( Darlene.” (texte – copiate de pe Intrenet şi transcrise din acestea) Pagina 18 din 78 . să fie nevoită să avorteze ori să aibă un avort provocat sau spontan. ca urmare a violenţei sexuale să fie însărcinată. Soţul încearcă să controleze soţia şi situaţiile. tăiere. în acest caz simptomele nu au o cauză organică. Stresul posttraumatic.Vizitati www. atitudine negativă faţă de femeie. Efectele imediate sunt : Stare de şoc. migrene. Aplatizare afectivă.ro ! Arhiva online cu diplome. Efectele sunt mult mai grave dacă femeia este victimă atât a violenţei fizice cât şi a celei sexuale! În acest caz femeia prezintă simptome de oboseală cronică. În alte cazuri se pot produce depresii. zgâriere etc. cursuri si referate postate de utilizatori. să ia legatura cu asistenţii sociali sau să apeleze la instituţii speciale de îngrijire. Femeia poate. tulburări de somn sau alte simptome somatice vag definite. Confuzie. Dependenţă de alcool sau de droguri. foloseşte sexul ca pe un act agresiv.tocilar. puterea şi controlul. pasivitate extremă. toate acestea ducând la tentative de sinucidere. Există situaţii în care victimele suportă violenţele partenerului fără să ia nici un fel de măsură. pot duce în unele cazuri la moartea victimei. Stimă de sine extrem de scăzută. Izolare. Negare. Persistenţa memoriei traumatice şi a flashback-urilor. Copii care sunt martori ai cazurilor de violenţă în familie vor suferi şi ei de depresii şi boli ale sistemului nervos şi este foarte posibil să devină şi ei violenţi. 2000 ) „Efectele violenţei domestice sunt atât pe termen scurt dar şi pe termen lung. îşi vede partenera ca pe o mamă. Rănile produse prin lovire. Efecte pe termen lung sunt : Oboseală cronică Iritabilitate. Putem avea şi efctele cumulative ale traumei: Sentiment al pericolului exagerat. Tulburări de somn (coşmaruri) şi alimentare. abuzatorul de cele mai multe ori acompaniază soţia la spital sau la cabinetul medical. Depresie. Ele refuză să anunţe poliţia. Gânduri suicide. Aplatizare afectivă. apar multe neconcordanţe în explicaţiile ei şi ale soţului. încredere în sine din ce în ce mai scăzută. folosirea alcoolului în mod exagerat sau a unor medicamente. pot fi obţinute prin violenţă.

când o victimă are o criză de efect. dacă este o victima adultă – ea are nevoie să i se ofere „mama bună” de care nu a avut parte în copilărie. „Când însă este vorba de o traumă produsă.frică . trebuie ţinută în braţe (dacă e copil). adesea ea se află într-o stare de teroare iar agresivitatea ei semnifică răspunsul de „luptă”. poate chiar al bătăilor este greu de iesit pentru că se uită că dincolo de acest vârtej. liniştită. Pagina 19 din 78 .tocilar. abordările terapeutice trebuie să ia în considerare frica. Intervenţia va trebui să ţină seama de următoarele aspecte : intervenţiile cognitive şi verbale nu au efect asupra zonelor creierului care generează reacţiile de alarmă .teroare modalitatea principală de a acţiona asupra structurilor profunde ale creierului este aceea de a asigura un mediu previzibil.ro ! Arhiva online cu diplome. şansele sunt mai mari. frică. p. cu atât succesul terapeutic este mai sigur persoanele traumatizate au o reacţie de „încremenire” când sunt speriate. în care victima să se simtă în siguranţă. poate. Explcaţia: violenţa este. Atunci când vorbim despre victimă şi abuzator. Această reacţie este adesea considerată drept „sfidare”. „În unele tratate de specialitate este afirmt faptul că. dragoste şi compasiune să se încerce dezvoltarea unui ataşament real. Odată intrat în vârtejul scandalurilor. anxietatea permanentă a victimei şi trebuie să se adreseze acelor zone ale creierului care mediază reacţiile crescătoare de: alarmă. empatic. 1999. aşadar intervenţia este de durată şi specialistul poate lucra şi cu voluntari cărora să le ofere permanenta supervizare cu cât victima este mai puţin anxioasă. Aspecte psihosociale. ne lovim de mitul complicităţii celui care „se supune” şi celui care acceptă abuzul. relaţiile dinte cuplu pentu a funcţiona au nevoie de „violenţă”. teroare. Acea imagine fragilă care transformă unele femei în adevarate victime. unii afirma faptul că „acestea cer să fie abuzate”. mai e şi altceva . ( Speckhard. dacă este copil.Vizitati www. victimele traumatizate sunt mai vulnerabile şi anxioase când nu pot controla situaţia în care se află. al ameninţărilor. cursuri si referate postate de utilizatori. cel mai familiar mod de comunicare pe care l-a învăţat cel puţin unul dintre parteneri. negativism.73 ) 4. Victima are nevoie de ajutor pentru a se calma. confort. al certurilor.liniştea.

” ( Radulescu. familia devine mediul de exprimare a agresivităţii refulate. duc la o relaţie de echilibru. Studiile sociologice privind mediul în care se manifestă acest fenomen relevă o stare de fapt deloc încurajatoare: mediul familial este cel mai violent dintre mediile sociale.tocilar. de armisiţiu fără un final clar. conflictul „se reazolvă” printr-o formă de agresiune verbală sau fizică. realizarea nevoilor cotidiene împreună. În cazul în care această „morală” nu există cei mai slabi membrii ai familiei vor fi la bunul plac al celor puternici. 2001 ) Pagina 20 din 78 . acceptarea acestuia ca egal în drepturi. la soluţionarea problemelor comune în interiorul familiei şi la eliminarea pericolului existenţei actelor de violenţă. De cele mai multe ori. În cazul cuplurilor în care raportul de forţe dintre parteneri este la egalitate agresivitate este de acelaşi nivel riscul violenţei domestice este mai scăzut. Partenerul mai puternic va găsi explicaţii pentru disconfortul apărut în conduita inadecvată a celui mai slab şi se va simţi îndreptăţit să pedepsească greşelile partenerului mai slab de exemplu: bărbatul poate înjura iar femeia aruncă o cană cu apă în el … dacă de data aceasta cel care îşi impune forţa este bărbatul. remuşcările partenerului violent.ro ! Arhiva online cu diplome. Respectul faţă de celălat partener. surpriza că a fost cu putinţă un asemenea act şi în final teama de a fi părăsit. După o rezistenţă iniţială proporţională cu gradul de luciditate al victimei.Vizitati www. de descărcare a stresului acumulat în afara mediului familial. şocat de evenimentul violent este dornic de a se proteja fapt ce conduce de cele mai multe ori la impulsul de a pleca şi de a părăsi situaţia şi pe agresor. Cuvintele şi darurile o vor convinge că ceea ce sa petrecut este un incident izolat şi astfel îşi va găsi o parte din vină în declanşarea conflictului. într-o stare permanentă de alertă. mult mai la îndemană decât orice încercare de comunicare de bun simţ. compasiunea partenerului agresat. speriat. Partenerul agresat. prezintă nevoia unei morale bazate pe cunoaşterea şi dragoste care să reglementeze relaţiile dintre membrii familiei. ea va ceda şi se va umple de speranţe. violenţa ia o forma agresivă. de atac reciproc. familia privită ca spaţiu al satisfacerii nevoilor existenţiale ale tuturor membriilor. După acutul violent apar tentativele agresorului de a convinge vicitma să îl ierte prin autoculpabilizare şi daruri. Regulile morale pe care individul le achizitionează în familie în primul rând şi care fac parte din procesul numit „naşterea psihică” sunt actul de identitate al individului în lume. în schimb în cazul în care într-un cuplu unul dintre parteneri domină din punct de vedere al agresivităţi riscul violenţi domestice asupra celuilat partener sau al familiei este mai crescut. cursuri si referate postate de utilizatori. Pe fondul schimbărilor rapide şi spectaculoase care caracterizează societatea în ultimii ani. viitorul conflict ar putea aduce victoria femei În general după actul de violenţă apar regretele.

Este evidentă izolarea socială a acestor familii. violenţa împotriva femeilor cuprinde. cursuri si referate postate de utilizatori. vecinii.Putem defini. patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie. Prin urmare.Pe de altă parte. următoarele: Pagina 21 din 78 . Flitcraft. este consecinţă mai intensă şi cu mai profunde şi mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor. Aşadar pe lângă loialitate personală. prietenii. chiar dacă nu ei sunt victimele directe. Tradiţia. alături de câteva limitări legale. 4. bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi. reprezentată istoric prin instituţii.Tot în acest fel funcţia principală a familiei. inclusiv ameninţarea cu astfel de acte. Perturbarea acestei funcţii se petrece în general. creşterea copiilor.1. Ele capătă o ruşine în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de ruşine şi culpă care le face să se izoleze. ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă.În cele mai multe cazuri bărbatul este în poziţia dominantă iar femeia este supusă şi îmbracă „haina de victimă” situaţie întalnită în forma patriarhatului. impune singurele constrângeri sistemului de dominare masculină. 1996. ca însăşi viaţa. Femeia şi violenţa domestică. în mediul intim al căminului. „Prin violenţa asupra femeilor se întelege orice act de violenţă bazată pe diferenţa de sex care are drept rezultat sau poate conduce la vătamarea sau suferinţa fizică.ro ! Arhiva online cu diplome. dar nu se limitează la. p.tocilar. chiar dacă acestea apar în viaţa publică sau privată. 36 ). este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în viitor. din punct de vedere sociologic. în cadrul căruia loialitatea datorată „şefului” se bazează pe puterea lui de a dispune de bunuri. colegii. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă. „Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită. inclusiv de femeie şi copii şi pe mentalitatea că aceste relaţii personale de dependenţă sunt la fel de naturale. a comunica. de legitime. cu constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate. devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. sexuală sau psihologică a femeilor. patriarhatul mai depinde şi de respectarea tradiţiei.” ( Stark.Vizitati www. De multe ori soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

psihică (depresie. din cadrul cele de A Patra Conferinţe Mondiale a Femeilor. încluzând bătaia. Pagina 22 din 78 . constrângerea de a folosi pilule contraceptive. precum: sensibilitate. sclavia sexuală şi constrângerea de a rămâne însărcinată şi de a naşte copii. sentimente deosebite. preocupari pentru frumos. date fiind caracteristicile sale bio-constiuţionale şi psihocomportamentale. de la forme mai uşor agresive până la forme violente. emotivitate. bărbaţii. septembrie 1995). în special crimele de război. precum şi sterilizarea forţată. incluzand violul. în instituţiile educative. uciderea pruncilor de sex femeiesc şi selecţia sexuală prenatală. violul. având drepturi depline. (Conform Declaratiei de la Beijing.ro ! Arhiva online cu diplome. femeia desemnează o serie de trăsături de personalitate specifice femeii. violul marital.Vizitati www. Violenţa împotriva femeii include şi violarea drepturilor femeilor ca drepturi ale omului în situaţii de conflict armat. Tot prin tradiţie. Astfel. alteori a trebuit să suporte consecinţele „regulilor” sociale privind conduita bărbatului pentu deflorarea femeii. de la o etapă istorică la alta. Efectele violenţei domestice asupra femeilor sunt de natură fizică (sănătate). Uneori femeia a trebuit să accepte. aptitudini educaţionale. oriunde s-ar întâmpla aceasta. violenţa pe motive de zestre. avortul forţat. Formele de victimizare la care a fost supusă femeia au variat de la o cultută la alta. Prin tradiţie. prostituţia forţată. Violenţa fizică. imaginea femeii în raport cu cea a bărbatului a fost în general devalorizată. mutilarea genitală a femeii. neîncrederea în sine). hărţuirea sexuală şi intimidarea la locul de muncă. Femeia a trebuit să suporte de-a lungul timpului multe variante de umilire. stimă de sine scazută. gânduri suicidare) şi socială (retragerea socială. traficul de fete şi femei. Femeia face parte din categoria persoanelor ce prezintă un grad mare de vulnerabilitate victimală. abuzul sexual al fetelor. fizice şi psihic traumatizante. mai ales cei căsătoriţi. desconsiderare şi chiar maltratare şi toate acestea ca urmare a unor norme socio-culturale acceptate şi promovate de grupuriie şi macrogrupurile de apartenenţă. conform „comenzii sociale”. fineţe. activitate ordonată. pedepsirea fizică (bătaia) din partea soţului sau tatălui ca pe ceva firesc şi normal. sexuală şi psihologică săvârşită sau ordonată de către stat. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. sexuală şi psihologică care apare în comunitate. inclusiv de aplicare a sancţiunilor bazate pe agresiunea fizică. violenţa în afara căsătoriei şi violenţa corelată cu exploatarea. sexuală şi psihologică care apare în familie. abuzul sexual. Violenţa fizică. Violenţa fizică.

tocilar. prin aplicarea forţei fizice sau a unei presiuni psihice. 1992. Când mama plânge.ro ! Arhiva online cu diplome. Câtă vreme femeia crede că suferinţa o atinge doar pe ea şi că pentru copil este de preferat să aibă amândoi părinţii. independenţă. mânată de „raţiuni practice” mama rămâne încleştată într-o relaţie distructivă pentru ea şi pentru copil. îndrăzneală. Cucerirea unor drepturi egale cu bărbatul. p. Pagina 23 din 78 . Zdenghea. paralizează capacitatea de apărare demenţei sexuale ale unei finţe. 1992. Butoi.De-a lungul timpului transformările şi modificările socio-culturale au acţiont profund asupra schimbarii rolului femei în societate. aptitudini de conducere. accesul la şcolarizare exercitarea de profesiuni şi asumarea unor roluri ce aparţineau bărbaţilor au redus distanţele dintre femeie şi bărbat. femeia rămâne în relaţie pierzându-şi încetul cu încetul sentimentul.81 ) Se constată că femeile prinse într-o relaţie violentă încearcă să ia o măsură de protecţie abia în momentul în care simt că pericolul se răsfrânge asupra copilului. Putem vorbi despre viol atunci când o persoană.78 ) „Motivele pentru care femeia este victimă în propria sa familie sunt variate. de exemplu: Gelozia Conflicte intaconjugale Infidelitatea Suspiciuni privind fidelitatea conjugală Soţ alcooilc sau bolnav psihic Nu de rare ori apare şi situaţia violului în familie. unele dinte aceste „reguli” prescriu că femeia trebuia să fie bătută chiar la începutul căsătoriei. de a dărui dragoste şi de a crea bucurie în jur. ca să ştie de „frica bărbatului” toată viaţa. iniţiativă.” ( Mitrofan. Butoi. altele permiteau bărbatului să-şi etaleze capacităţile virile în funcţie de numărul de zile de convalescenţă a femeii după deflorare.speranţa unei eventuale schimbări a relaţiilor pe care le întreţin cu cei care le abuzează. spirit de organizare etc.sau\ şi prin acesta face posibilă agresarea sexuală a victimei. Cu toate acestea. în sensul că femeia a câştigat şi câştigă: forţă. cursuri si referate postate de utilizatori. nici imature. Zdenghea. Femeile abuzate nu sunt nici debile. nici bolnave incurabil.Vizitati www. cu o singura condiţie: ca speranţa să le fie permisă . p.” ( Mitrofan. „microcosmosul” copilului se zguduie.

Până la urmă.Vizitati www. suportând până la capătul vieţii bătăile soţului. la casa lor. femeia nu are un venit propriu şi poate că nici nu mai are unde să se ducă. cum ar putea crede unii. să fie ascultatoare şi să-şi iubească bărbatul. în lipsa unei alternative. organizat în cadrul Policlinicii Titan din Capitală se hotaraseră să-şi părăsească soţii violenţi după mai bine de 20 de ani de căsnicie. care reuşeşte să muncească. este privit ca un lucru normal. Acestor femei le-a trebuit prea mult timp pentru a-şi înfrange mentalităţile.tocilar. ce au auzit de la părinţii sau bunicii lor. că este valoroasă şi că merită mai mult. ideea că atunci când vor fi măritate. În această situaţie. de-şi încasaseră câte un pumn în fiecare zi. fără să se gândească vreodată la divorţ.atât din cauza bătăilor încasate de la soţi. Pagina 24 din 78 . Chiar în ziua de azi. oricum s-ar comporta acesta. Multe femei n-au independenţa financiară. fără a mai pune la socoteală scandalurile.ro ! Arhiva online cu diplome. să întreţină o afacere din umbra soţului. Mulţi români ar putea povesti. recurgând la divorţ. se poate spune că unele românce sunt de doua ori victime . Dincolo de comportamentul de „victimă” se ascunde de cele mai multe ori o femeie puternică. femeia este dependentă material de soţul ei. măcar o dată pe săptămână. înca de mici. Pentru multe familii din ţara noastră faptul că bărbatul o plesneşte pe femeie. chiar ruşinos. În ţara noasţră a aparut o adevarată cultură a bătăii în familie. multe femei renunţă la ideea divorţului.mai ales mamele . se consideră că bărbatul are dreptul a-şi bate nevasta. unii părinţii . vor trebui să-şi asculte cu sfinţenie bărbatul şi să suporte toanele acestuia. Unele dintre femeile care în ultimii ani au apelat la serviciile Centrului de protecţie a victimelor violenţei în familie. până să se hotărască să plece de acasă. responsabilă. Nu doar în mediul rural. iar soţia este obligată să tacă şi să-şi plece capul în faţa soţului ei. din acest punct de vedere. Acest lucru a fost constatat şi în cadrul Policlinicii Titan din Capitală. este privită dezaprobator de comunitate. decât pe bărbaţii beţivi şi violenţi. „Violenţa domestică în familie are rădăcini adânci în România şi în nici un caz nu se poate spune că acest fenomen este un produs al vremurilor actuale. femeia care are „o reacţie” de independenţă faţă de soţul violent. Pentru că a fost casnică toată viaţa. Însa îi este greu să accepte că are aceste capacităţi. despre bătăile pe care le încasau femeile de la bărbaţii lor.inoculează fetelor lor. În alte situaţii. Nu în puţine situaţii. decât faptul că bărbatul îşi bate nevasta. cursuri si referate postate de utilizatori. în cazul în care vrea să-şi părasească soţul. să crească copiii. Este ciudat că la noi divorţul continuă să fie privit în anumite comunităţi drept un lucru mult mai grav. crescandu-şi copiii. care se pricepe la multe. ca să divorţeze. dar şi din cauza mentalităţilor arhaice din ţara noastră. considerânduse că menirea femeii pe lumea aceasta este să-şi plece capul. care mai degrabă le condamnă pe femeile independente.

au o capacitate redusă empatică şi nu pot discerne între intenţile bune şi rele ale altor persoane.” ( Mitrofan . 1992 . Printre acestea se numară constituirea unei Comisii Naţionale de Prevenire şi Monitorizare a Violenţei Domestice. Datorită particularităţilor psiho-comportamentale .Vizitati www. De asemenea ei au capacitatea redusă de înţelegere a efectelor. mai greu de evidenţiat pentru că nu lasă urme fizice: brutalităţi controlate. Morellec. Monitorizare şi Combatere a Violenţei Domestice la nivelul fiecarui judeţ şi înfiinţarea în fiecare judeţ a unui Adăpost pentru victimele violenţei domestice. sinceritatea şi puritatea sentimentelor. 1999 ) „Fenomenul de maltratare a copilului din punct de vedere psihologic. Butoi. fie prin acte brutale voluntare comise contra copilului fie prin omisiunea intenţionată a îngrijirilor. gândurilor şi intenţilor lor sunt particularităţi care îi caracterizează. Zdenghea . au capacitate redusă de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora.” ( Divet. p. Nivelul înalt de sugestibilitate şi al credulităţii. 84 ) „Copilul victimă a părintelui sau a adultului care îl are în grijă. Având în vedere faptul că foarte puţine femei au dorit să discute cu un cadru medical în urma unui abuz intrafamilial şi doar o femeie din cinci. Toate acestea afectează dezvoltarea psiho-afectivă a copilului putând duce până la distrugerea corporală a copilului. cursuri si referate postate de utilizatori. în special a adulţilor. Heleine.ro ! Arhiva online cu diplome. în cazul celor care au suferit leziuni în urma abuzului a solicitat servicii de îngrijire. comportamente sadice. manifestări dispreţuitoare faţă de copil.” ( texte-copiate de pe Internet şi transcrise din acestea ) 4. abandon afectiv.tocilar. „Copilul face parte. exigenţe educaţionale disproporţionate faţă de capacităţile copilului ca şi abuzul sexual. din categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimală crescută. sistemul de sănătate îşi propune să adopte măsuri active de depistare a femeilor abuzate şi de prevenire a abuzurilor ulterioare. Copilul şi violenţa domestică. înfiinţarea de Centre de Prevenire. cuprinde cateva elemente definitorii : Pagina 25 din 78 . fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale. a consecinţelor unor acţiuni proprii sau ale altor prsoane. sunt lipsiţi apoape complet de posibilităţi fizice şi psihice de apărare.2.

de viaţă ordonată. Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. Amândouă pot fi fizic. psihic şi sexual. iar alţii sunt expusi în propriile lor cămine la violenţa dintre părinţi. ceea ce le prejudiciază dezvoltarea emoţională şi cognitivă. copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă. se află în îngrijirea agresorului agresorul are un acces permanent la victimă imoralitatea /iresponsabilitatea agresorului efectele sunt asupra dezvoltării copilului: încetinirea.” (texte-copate de pe Internet şi transcrise din acestea) „Într-o familie „bântuită” de violenţă. stoparea sau regresia în dezvoltarea copilului maltratarea poate fi produsă prin omisiunea unor nevoi ale copilului (neglijare) sau prin comiterea unor acte agresive împotriva copilului (abuz) abuzul se face cu intenţie distructivă neglijarea are loc de obicei pe un fundal al indiferenţei şi ignoranţei parentale vis-àvis de nevoile copilului. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană. igienă. Abuzul reprezintă varianta activă a maltratări copilului-prin comitere de acte(lovirea) iar neglijarea reprezintă varianta pasivă a maltratări copilului .tocilar. 1989. pe care nu doreşte să le facă. să-l expui unor situaţii periculoase sau percepute de el ca periculoase. raport inegal de forţe între victimă şi agresor victima. accidente. 2001 ) Abuzul fizic. pericole fizice sau sociale. 63 ) Pagina 26 din 78 . copilul. de dragoste) sunt profund neglijate.” ( Toch. Se pot identifica trei forme diferite de abuz şi neglijare a copilului. sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri. p. Orice acţiune care produce vămari corporale sau tulburari psiho-emoţionale reperezintă un abuz. cursuri si referate postate de utilizatori. mecanismele şi dispozitivele motivaţionale care susţin asemenea forme de conduită.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. haine.” ( Rădulescu. consecinţele imediate şi de perspectivă asupra sănătăţi fizice şi psihice a copiilor supuşi unui asemenea tratament.prin omiterea de acte de ingrijire a copilului. casă.A abuza înseamnă a folosi forţa pentru a încerca să domini un copil. În ultima perioadă mulţi copii sunt subiectul direct al abuzului din partea familiei sau a altor persoane. să-l obligi să facă lucruri periculoase. îmotriva copiilor a atras de mult atenţia specialiştilor care la rândul lor au încercat să evidenţieze structurile de personalitate specifice celor ce maltratează copiii. „Violenţa manifestată în cadrul familiei.

Contuziile pot apărea de la lovituri. Alte vătămări provenite frecvent din abuzul fizic deliberat sunt mâinile şi picioarele rupte. care. p.357361 ) „Scuturări puternice provocate copiilor de vârstă mică pot duce la un efect de biciuire a capului. vârsta copilului şi explicaţia felului în care acestea au apărut. sau în interiorul ochiului. pot indica totuşi abuzul. pot avea efecte mult mai serioase. Astfel. bătaia este frecvent folosită. Arsurile provin adesea de la ţigări.Este posibil ca abuzul să se fi perpetuat Pagina 27 din 78 .Categoria copiilor abuzaţi fizic îi include pe cei care au fost răniti în mod deliberat precum şi pe cei răniţi datorită insuficienţei supravegheri. mai ales bebeluşilor. Situaţia poate fi chiar şi mai complicată datorită faptului că vătămările cele mai grave nu au în mod necesar nici un semn exterior cum ar fi de exemplu loviturile la cap făcute unui copil mic. paralizia şi întârzierea în dezvoltare. „În viaţa de zi cu zi şi pe multe meridiane ale globului. pe termen lung. fier de calcat.tocilar. urme de degete pe obraji. experienţele sale avute cu un adult. care nu mai are control asupra propriilor acte şi care este capabil să provoace vătămări fizice.“ ( Hobbs. pe picoare. apa fiarta.Vizitati www. plite. Exemple: contuzii pe spatele sau fundul coplului lăsate de palme sau obiecte.ro ! Arhiva online cu diplome. producând copiilor leziuni corporale şi chiar decesul. încălzitoare electrice. Asemenea semne vizibile ale traumei sunt şocante şi trebuie să atragă atenţia opiniei publice şi a specialiştilor. de multe ori. ciupituri. Căderile sau loviturile la cap pot conduce la serioase vătămări ale creierului chiar dacă acestea nu sunt observate imediat. tăieri. Razele X pot arăta de asemenea semne ale unor fracturi anterioare. care arată folosirea mâinilor sau a unor obiecte. Sechelele pot. membrana protectoare a creierului. luând uneori forme deosebit de grave. vătămare care ar putea apărea în alte circumstanţe cum ar fi accidentul de maşină (ciocnire frontală). 1989. Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziileşi arsurile. Pe lângă aceste răni. să nu fie evidente decât târziu. Localizarea rănilor. Este vorba de copilul care a fost trântit de nenumărate ori cu capul de masă pentru că „nu se mai opreşte din plâns”. anxietatea. Acest efect poate conduce la sângerări ale meningelui. pe braţe precum şi ochi vineţi ca urmare a loviturilor primite. Nu întotdeauna este observată suferinţa. lampa de petrol. copilul este lăsat să se adapteze şi să facă singur faţă acestor experienţe abuzive care vin din partea celor care se consideră că ar trebui să-l protejeze. fierul de călcat. neajutorarea şi disperarea copilului. cursuri si referate postate de utilizatori. pot exista acele contuzii care nu arată foarte diferit de cele pe care copiii şi le fac adesea la joacă. Aceste experienţe se cumulează vătămărilor emoţionale. Aceste lovituri pot avea serioase consecinţe cum ar fi epilepsia.

îşi descarcă frustrările şi agresivitatea pe copil.ro ! Arhiva online cu diplome. S-a propus ca modalitate de limitare a conceplului de abuz asupra copilului să se considere doar vătămările produse în mod Pagina 28 din 78 . Spaima trece. Părinţii şi adesea fraţii şi surorile. manevrarea mai dură a copilului poate avea serioase consecinţe care cu uşurinţă pot fi considerate ca abuz fizic.”( Killen. iar oasele se sudează. Toate acestea sunt probabil mult mai pronunţate în cazul şomajului extins sau al altor dificultăţi.cu toate acestea copilul trăieşte mai departe în incertitudinea şi anxietatea unui nou abuz. În conflictele maritale agresiunea care se doreşte direcţionată spre unul din soţi poate fi adesea canalizată spre copil. Copilul trăieşte zilnic în această situaţie la nivele diferite de conştientizare. În situaţiile în care copilul respins devine turbulent. totul petrecându-se cu repetate abuzuri fizice. dintr-o perioadă cu mult anterioară apariţiei şansei ca o persoană sau situaţie să permită depistarea acestuia. 81 ) „S-au prelucrat diferitele categorisiri ale abuzului fizic. Dacă părinţii recunosc sau nu faptul că au cauzat vătămării copilului depinde foarte mult de relaţia lor cu specialistul care analizează acest caz. folosindu-şi toate eforturile pentru a evita stârnirea furiei celor mari. Este foarte greu de evaluat dacă vătămarea produsă este urmarea unui act deliberat sau este urmarea pasivităţii şi a neprotejării copilului. iar toate acestea îl duc pe copilul abuzat fizic într-o stare confuză. Există diferite situaţii care pot fi asociate cu aceste tipuri de abuz.tocilar. 1980. p. Unele fac diferenţa între rănirile dovedite sau admise a fi deliberate şi suspiciunea legată de asemenea răniri. el ajunge „să-i înnebunească” pe părinţi. Dacă un copil are anumite probleme de sănătate. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a nu risca o nouă respingere. Copilul pare să funcţioneze în familie ca un fel de „ţap ispăşitor”. 1998 .189-198 ) „Copilul învaţă să se perceapă ca un „copil rău” care nu merită dragoste şi îngrijire. Altele fac diferenţa dintre abuzul activ şi cel pasiv.” ( Rohner. p. Neîncrederea. Se aşteaptă să fie respins. cu toate că aceste consecinţe nu ar fi fost atât de severe în cazul unui copil sănătos. va încerca să se apere. Rohner. cum ar fi o fragilitate a oaselor (osteogeneză imperfectă). În această situaţie foarte dificilă copilul dezvoltă anumite strategii de supravieţuire. atmosfera emoţională din casă şi atitudinile părinţilor sunt încă prezente. 0 situaţie mult mai complicată pare să apară atunci când copilul reprezintă o proiecţie negativă pentru părinţi. vânătăile dispar. De la o zi la alta copilul se obişnuieşte cu faptul că adultul îl abuzează şi îl neglijează.Vizitati www. Unii dintre aceşti copii sunt respinşi în mod extrem încă de la început.

În literatura de specialitate abuzul emotional apare ordonat sub forma : Rejectarea şi ignorarea se referă la respingerea activă sau mai puţin activă a dovezilor de afecţiune şi a chemărilor copilului. Consecinţa abuzului fizic depinde şi de anumite elemente. deliberat. este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare şi poate să apară în situaţii foarte diferite de viaţă. Terorizarea copilului constă în adresarea unor ameninţări care au scopul de a linişti copilul dar care au consecinţe mult mai profunde şi grave decât îşi pot imagina părinţii care spun copilului: „dacă mai plângi. Alte categorisiri fac diferenţe între pedepsele fizice disciplinare şi abuzul fizic. Umilirea. ceea ce ne depărtează de o evaluare clară a situaţiei familiale.ro ! Arhiva online cu diplome. Gradul de intenţie este adesea neclar chiar părinţilor. De cealaltă parte. Abuzul emoţional. poate fi definit ca o atitudine sau acţiune cronică a părinţilor sau altor persoane îngrijitoare care dăunează sau împiedică dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului. indiferent de faptul că suntem sau nu de acord cu forma folosită. Există tendinţa de a ne concentra atenţia asupra vătămării în sine şi mai puţin asupra situaţiei în care aceasta a avut loc. Este important să fim conştienţi că mărimea sau gravitatea vătămării nu e în mod necesar o măsură a gradului de patologie a familiei. Acest lucru este însă extrem de dificil de evaluat. pe canapea. abuzul asupra copilului arată răbufnirile tensiunilor interioare ale părinţilor. Unii accentuează asupra faptului că scopurile sunt diferite. sau „te dau la lup” sau „o să te spun lui tata şi o să vezi tu” sau frecventa ameninţare: „daca mai faci nu te mai iubesc!” Exploatarea copilului constă în utilizarea copilului pentru satisfacerea nevoilor adultului. În cultura românească se petrece adesea exploatarea copilului mai mare. copiii au o sensibilitate deosebită. cursuri si referate postate de utilizatori. mai ales dacă este fetiţă.Vizitati www. hărţuirea.tocilar. iar conflictele părinţilor pot avea efecte neaşteptate asupra psihicului lor fragil. adresarea unor cuvinte abuzive şi izolarea copilului sunt doar cateva forme de abuz. mai ales îngrijirea animalelor din Pagina 29 din 78 . La ţară mai ales se practică exploatarea copilului pentru treburile gospodăreşti. cum ar fi cazul în care copilul trântit cade pe cimentul unei încăperi de baie în comparaţie cu cel în care cade pe carpetă. „Abuzul emotional asupra copilului este la fel de dăunator ca şi abuzul fizic. aici te las!”. Pe scurt. Abuzul emoţional. pentru a-i îngriji şi creşte pe cei mai mici. Disciplinarea doreşte să-I educe pe copil.

copiii simt că ceva nu este în regulă cu ei. Izolarea copilului. 2003 ) În cazul în care abuzul durează de mult timp familiile sunt fie izolate.” ( Ferreol şi Neculau . În asemenea situaţii copilul va dezvolta adesea tulburări psiho . de exemplu trimiterea de mesaje. abandon şi analfabetism. Coruperea este o formă de abuz emoţional în care imoralitatea adultului câştigă avans asupra moralităţii copilului prin oferte care-l tentează pe copil.cazul răpirii copilului sau a separării ilegale a acestuia faţă de părinţi. prin încuierea lui în casă sau pe dinafară cu orele.557-563 ) Pagina 30 din 78 . Aceste forme de abuz sunt de obicei prezente într-o combinaţie care le face mai eficiente în influenţarea negativă a dezvoltării copilului. „Klosinski. cursuri si referate postate de utilizatori. cu părăsirea sau cu alungarea.cazul în care părinţii se bat în prezenţa copilului. .somatice şi de comportament: . . (texte-copiate de pe Internet si tanscrise din acestea) „Un tip de abuz este acela legat de copiii care sunt percepuţi în mod negativ de părinţii lor. de multe ori sunt trecuţi cu vederea şi se văd ca o problemelor părinţilor lor. Abuzul emoţional include terorizarea copilului prin ameninţări cu pedeapsa. hoţiile şi prostituţia sunt singurele căi de a satisface aceste nevoi. Din acest motiv copilul este într-o permanentă stare de alertă şi stres din cauza comprtamentului ciudat pe care părinţi îl manifestă. uneori chiar de la naştere.”( Kaasinski. Pentru mulţi dintre aceşti copii a experimenta violenţa înseamnă a trăi în acelaşi casă cu părinţii şi de asemenea de a suporta consecinţele climatului. prin interzicerea de a se juca cu alţi copii. menţionează patru aspecte legate de separare şi divorţ care pot fi identificate ca abuz emoţiona: . fie au o reţea socială dezorganizată.atunci când copilul dezvoltă o anxietate cronică de separare şi sentimentul de vină datorită faptului că „a ţinut partea” unuia dintre părinţi. gospodărie. Un alt grup de copii care sunt expuşi abuzului emoţional sunt cei ai căror părinţi sunt violenţi unii cu alţii. 1993. sau „nebuni”. p. Această formă de abuz poate merge mână în mână cu abuzul fizic. Fiind un mod de viaţă extrem de costisitor spargerile.folosit în mod conştient sau inconştient spre a ajuta la „funcţionarea” unuia dintre părinţi.Vizitati www.tocilar. Aceasta conduce adesea la sacrificarea obligaţiilor şcolare ale copilului şi astfel apare o creştere a fenomenelor de eşec şcolar.ro ! Arhiva online cu diplome. că sunt „proşti”. au ca şi efect sentimentul de neputinţă şi lipsa de încredere în sine şi în ceilalţi copii.

legată de anumite probleme intime. Este infiorator faptul că. (MacFarlen. Definiţia lui ar putea fi aceea formulată de Schechter şi Roberge „implicarea unor copii sau adolescenţi imaturi. în timp ce se joacă. „Abuzul sexual săvârşit de către cei ce îngrijesc copilul cuprinde un larg spectru de activităţi. Copiii pot fi adesea foarte „direcţi” în exprimarea lor legată de amintirile lor. „Eşecul non-organic de dezvoltare . Depistarea abuzului sexual este variat. „Abuzul sexual este un fenomen care a început să fie recunoscut şi studiat doar în ultimii ani. inocenţa. exercitat de adulţi asupra copilului are efecte negative asupra personalităţii copilului. pentru a-şi satisface dorinţele sexuale. în activităţi sexuale pe care ei nu le înţeleg pe deplin şi (de aceea) sunt incapabili să-şi dea un consimţământ adevărat. sesizează că ceva nu este în regulă doar în momentul în care i se spune că „jocul” este secret şi astfel nu trebuie să spună la absolut nimeni ceea ce se va petrce. copiii sunt abuzaţi începând cu vârste foarte mici. de la urmărirea împreună cu copilul a filmelor obscene până la practicarea unor jocuri cu tentă sexuală. Formele de abuz sexual asupra copiilor pornesc de la incidente minore ca expunerea la bancuri. cursuri si referate postate de utilizatori. Copilul neavând capacitatea de a înţelege ceea ce se întâmplă.tocilar. clisee verbale obscene. Etiologia sa este centrată pe omiterea sau tulburarea unor aspecte din cadrul relaţiei părintecopil. dependenţi din punct de vedere al dezvoltării. Problemele existente în cadrul diadei pot varia de la simpla lipsă de cunoştinţe sau deprinderi până la complicate patternuri de ataşament care se pot traduce în patternuri de hrănire greşite faţă de satisfacerea nevoii de hrană.ro ! Arhiva online cu diplome. adultul foloseşte copilul pentru satisfacerea propriilor sale nevoi sexuale.” ( Finkelhor. Comportamentul inadecvat. p. 1986. depedenţa sau imposibilitatea de apărare a unui copil sau adolescent. pot să-şi destăinuiască experienţele sexuale.nu poate primi un diagnostic organic. mai mici.deoarece produce daune sau reduce în mod substanţial potenţialul de dezvoltare psihică şi de creativitate.este întâlnit la copiii care primesc o îngrijire fizică adecvată dar care sunt neglijaţi din punct de vedere emoţional. schiţându-le Pagina 31 din 78 . De asemenea. unii copii. Eşecul de dezvoltare datorat mediului . 1986) Vorbim despre abuz sexual. Suferinţa lor în plan afectiv duce la o slabă dezvoltare şi o slabă creştere în greutate.21 ). atunci când un adult se foloseşte de încrederea.” ( texte-copiate de pe Intrenet şi teanscrise din acestea ) Abuzul sexual. acte care violează tabu-urile sociale ale rolurilor familiei”. Această stare poate fi întâlnită într-o mare varietate de condiţii caracterizate prin lipsă de competenţă sau nesiguranţă în îndeplinirea rolului de părinte.Vizitati www. obligarea copilului să privească persoane dezbracate.

gestual şi/sau verbal. crize isterice cu ţipete. ei încep prin a se masturba şi se angajează în a realiza contacte sexuale mai târziu în viaţă sunt în general blânzi. Alex Thio. 32 ) „La înrebarea care sunt caracteristicile psiho-comportamentale ale celor care recurg la molestarea sexuală a copiilor. El consideră că acesteştia sunt : sunt mult mai în vârstă decât violatorii. „Copiii care au fost expuşi abuzului sexual vor prezenta un comportament sexualizat timpuriu şi din acest motiv se feresc adesea să aibă contacte cu alţi copii de vârsta lor. tremurături sau leşin precum şi tulburări ale poftei de mâncare.tocilar. Copiii mai mărişori se întâmplă să povestească altor copii de aceeaşi vârstă care.fiind mult mai anxioşi şi mai puţin abili în comunicarea cu aceasta cei mai mulţi comit infracţiuni asupra aceluiaşi copil pe o perioadă mai lungă de tip. încearcă să contureze un profil. Abuzul nu se întâmplă decât atunci când copilul se află singur cu abuzatorul iar acea întâmplare nu poate fi împărtăşită cu nimeni altcineva. 1986. De asemenea abilitatea lor de a se concentra slăbeşte.Vizitati www.amabili şi pasivi în timp ce violatorii sunt mult mai duri şi mai agresivi spre deosebire de violatori sunt mult mai incapabili în a întreţine relaţii cu persoane de sex opus. precum şi vulnerabilitatea copilului îl obligă pe acesta la tăcere şi permite repetarea abuzului timp de mulţi ani. rezultatele şcolare devin din ce în ce mai proaste. ar putea să povestească unor adulţi însă de obicei copilul păstrează secretul acelor întâmplări şi le neagă dacă este întrebat direct. este văzută ca fiind singura cale de ieşire dintr-o dilemă irezolvabilă: „Să spun sau să nu spun ceea ce mi s-a întîmplat în copilărie. p. Caracterul secret care domneşte în legătura abuzivă.ro ! Arhiva online cu diplome. De multe ori adulţii nu cred ceea ce spune copilul şi astfel „data viitoare” nu o să mai încerce să mărturisească abuzul.” ( MacFarlen. comparativ cu cei care comit violuri. pe când violatorii atacă diferite victime cei mai mulţi îşi recunosc vinovăţia spre deosbire de violatori care resping orice acuzaţie Pagina 32 din 78 . fobii şi coşmaruri. pe când violatorii sunt sub 20 de ani sunt mult mai inhibaţi sexual sau mai puţin agresivi sexual. ameninţărilor şi încercărilor suicidale va creşte pentru că. pot suferi dereglări serioase ale somnului. având în medie vârsta de peste 35 de ani. În perioada adolescenţei frecvenţa apariţiei gândurilor. la rândul lor. cursuri si referate postate de utilizatori.

consum de droguri şi alcool. care creşte într-o familie violentă este rezultatul neîmplinirii funcţiilor parentale se afla în modul în care se structurează personalitatea copilului.1998. Personalitatea copilului. 1992 . homosexualii (cei care molestează barbaţi) recunosc mult mai uşor fapta decât heterosexualii (cei care molestează fete). 89 ) Neglijarea fizică. Deşi nu sunt se manifesta prin semne fizice. probleme psihologice. Neglijenţa fizică este evidentă. p. devine nesigură. adesea imposibil să determini copilul să exprime sentimentele pe care le trăieşte şi care ar putea fi formulate astfel : Pagina 33 din 78 . tulburată de cele mai mici disfuncţii care apar. copilul devine neglijat. relaţii pentru a scăpa de acasă. Ei prezintă probleme fizice. incapabilă să facă faţă unor situaţii dificile care ar cere rezolvarea unor probleme prin propriile forţe şi prin implicarea celorlalţi. violenţă care nu mai lăsă copilului locul de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta normal. comportament defensiv (minciuna). Copilul va învăţa o singură regulă: să se ferească cu orice preţ de agresiunea parinţilor. fragilă.”( Killen. probleme cu somnul. Copilul urât mirositor. lipsa dragostei va împiedica dezvoltarea normală a copilului pentru ca dragostea este marele motiv pentru care copilul creşte şi se dezvoltă intro familie. cursuri si referate postate de utilizatori. începând de la cele casnice până la cele rutiere. fuga de acasă.47 ) „Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente uşor de recunoscut. rămânand într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur. Neglijarea emoţională. prost hrănit şi cu o igienă proastă. simţământ de culpabilitate. Ei îşi pierd în ochii copilului demnitatea si respectul. p. Butoi. Această situaţie este probabil şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii. probleme. probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită. neprotejat de accidente. mutilare. Imaginea de sine. agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi. În atmosfera unui cămin plin de violenţă nici mama şi nici tatăl nu mai pot să se preocupe de copil.Vizitati www. p.tocilar.”( Ferreol şi Neculau. 150 ) Copilul prezintă un tablou uşor de recunoscut. Zdenghea. cu haine nepotrivite şi murdare. Investigaţii sumare în cazurile de copii neglijaţi scot la iveală violenţa din căminele lor. În atmosfera de violenţă. încrederea în ceilalţi şi în propriile forţe. 2003.ro ! Arhiva online cu diplome. este copilul neglijat fizic. lipsit de îngrijiri medicale atunci când se îmbolnăveşte. Este însă greu.” ( Mitrofan. „Neglijenţa emoţională este lipsa de afecţiune faţă ce copil.

Pagina 34 din 78 . Ca urmare a violenţei copiii supuşi mediului violent din familie vor avea cel mai mult de suferit .3. simt că înnebunesc!” „Sunt fără importanţă . exploatarea fianciară prin minciună şi furt ilegal. Neglijenţa sexuală pune copilul în situaţie de risc. unor materiale pornografice si într-un mediu. Bătrânii şi violenţa domestică. Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii.ro ! Arhiva online cu diplome. Spre deosbire de perioadele de vârstă anterioare bătâneţea prezintă o serie de caracteristici specifice : diminuarea capacităţi de efort fizic. Persoanele în vârstă prezintă deasemenea un grad înalt de vulnerabilite victimală. pentru ce sa mai traiesc. de a fi abuzat sexual.” 4.” „Nimeni nu mai are problemele pe care le avem noi.” „Chiar dacă am părinţi mă simt de parcă a-şi fi singur pe lume. „Eu sunt singurul vinovat pentru problemele din familia mea.” „Nu poate fi adevărat.” „Nu pot să fac nimic ca să nu mai fie scandal în casă. „Viata mea este distrusa. a rezistentenţei la suprasolicitare şi la acţiunea factorilor perturbatori din mediul extern. a tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei. singurătatea lor din copilarie se va prelungi la maturitate. cursuri si referate postate de utilizatori. neglijarea lor prin : ignorarea prezenţei lor. Maltratarea bătrânilor este a treia formă de violenţă maifestată în familie (primele fiind maltratarea soţiei şi a copilului). Astăzi maltratarea persoanelor în vârstă se referă la o multitudine de acte victimizante intenţionate cum ar fi: agresiunea fizică. el poate fi expus activităţilor sexuale ale adulţilor. agresiunea psihică. privarea de hrană şi medicamente.sunt un nimic. neperceput de copil.Vizitati www.” Neglijarea sexual.tocilar.vor fi nesiguri în stabilirea relaţiilor interumane şi astfel. daca copil nu este protejat şi educat de către cei care-l îngrijesc.” „Nu am nici un rost pe lumea asta.

mai rar. bătâneţea prezintă dezorganizări mai puţin ample decât cele în plan boi-fiziologic ale sistemului neuroendocrin : stabilitate emoţională. victimizatorii tind să devină suprasolicitaţi în raport cu citimele care devin depresive. rezistenţă la stres. cursuri si referate postate de utilizatori. victima şi victimizatorul locuiesc în aceaşi casă dar izolaţi social în raport cu prietenii. La toate acestea se adaugă sentimentul de insecuritate.Vizitati www. predominarea proceselor involuntare. O serie de cercetări care s-au ocupat de studiul acestui fenomen au scos în evidenţă următoarele aspecte : victimizatorul persoanelor în vârstă este cel mai frecvent o rudă. „În anul 2001 (luna mai) s-a dat publicităţii un studiu care ne plasează pe primul loc în Europa. Cei care îi victimizează sunt propri copii. accentuarea tendinţei de reactualizare şi retrăire a trecutului existenţial şi tot o dată de interpretarea prezentului prin prisma lui. creşterea gradului de dependenţă interpersonală. accentuarea fenomenelor de sclerozare. Aceştia profită de capacitatea redusă de apărare şi de caracteristicile. soţ sau copil. poate fi noră sau ginere. dacă ficele sunt abuzive. când părinţi care se află în aceeaşi casă sunt maltrataţi fizic. Pagina 35 din 78 . adaptative. a mobilităţii şi rapidităţii mişcărilor Din punct de vedere psihologic.uitare. în ceea ce priveşte violenţa domestică în cadrul famiei. concentrarea. Zdenghea. prieten sau vecin. rude sau persoane ce le poartă de grijă. ( Mitrofan. spontaneitatea imaginaţiei. Butoi.ro ! Arhiva online cu diplome.1992. victimizarea ia în mod uzual forma neglijări emoţionale. scăderea labilităţii funcţionale a organelor de simţ şi a sistemului nervos. reducerea treptată a potenţialului energetic şi a capacităţi vitale. cel mai frecvent sunt fiii. frecvent personalul cu răspunderi privind îngrijirea celor în vârstă sunt suspecţi de a-şi neglija aproape comlet obligaţiile ce le revin. Date statistice de pe teritoriul ţări noastre. bolnăvicioasă şi suferindă. slăbirea dinamismului instinctiv.tocilar. psihocomportamentale (credulitate. nepot. Procesul de victimizare a batrânilor poare avea loc în cadrul mediului familial de apartenenţă. confuzie). flexibilitatea gândiri. veciniişi rudele care ar putea să intrevină în a pune capăt procesului de victimizare. izolate şi dependente. vivacitatea. p. în cele mai multe cazuri. 90-92 ) 5. victimă tipică este femeia de peste 60 de ani. stabilitatea atenţiei. neglijenţă. în special frate.

cursuri si referate postate de utilizatori. şi la creşterea. cu efectele sale imediate şi vizibile legate în principal de situarea a mai mult de jumătate din populaţie sub pragul de subzistenţă şi scăderea drastică a numărului populaţiei ocupate a dus la schimbări majore în structura criminalităţii în general.Vizitati www.tocilar. Tranziţia prin care încă mai trece societatea românească. Infracţiunea Omor Loviri cauzatoare de moarte Vătămare corporală Viol Pruncucidere Rele tratamente aplicate minorului 2000 210 44 691 56 31 62 2001 220 49 764 66 39 73 Pagina 36 din 78 . în special a acelor tipuri de infracţiuni comise cu mare violentă.ro ! Arhiva online cu diplome. Stress-ul cotidian. grefat pe tipul de personalitate şi accentuat de consumul frecvent al băuturilor alcoolice a făcut ca sfera agresivităţii să se mute cel mai adesea în familie.

03.tocilar. 800 700 600 Omor Lovituri cauzatoare de moarte 500 400 Vătămare corporală Viol Pruncucidere 300 Re le tratamente aplicate minorului 200 100 0 2000 2001 „La 05.ro ! Arhiva online cu diplome. ofiţer din cadrul Direcţiei Poliţiei Pagina 37 din 78 . la sediul Ministerului de Interne din Bucureşti. cursuri si referate postate de utilizatori. a avut loc conferinţa de presă unde doamna subcomisar Liliana Simion.Vizitati www.2003.

tocilar. ce a prezentat un documentar cu tema “Dinamica Violenţei Intrafamiliale în anul 2002”. sa prezentat după cum urmează: Pagina 38 din 78 .890 asemenea infracţiuni.86%. Judiciare.ro ! Arhiva online cu diplome. în 2115 autorii şi victimele au fost soţi sau rude apropiate. cursuri si referate postate de utilizatori. Din studiul situaţiei infracţiunilor săvârşite în perioada 2002-2003 rezultă ca majoritatea faptelor comise între membrii familiei le constituie cele de Astfel din totalul de 26.Vizitati www. Situaţia pe genuri de fapte. reprezentând 7.

Infracţiuni în familie . cursuri si referate postate de utilizatori. "a" din art.Vizitati www. 14 15 305) Rele tratamente aplicate minorului Punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji TOTAL GENERAL Membrii ai familiei 182 77 37 40 525 72 2 43 5 6 43 4 1029 bandon de f amilie A 44 6 V ătămare corporală Omor Tentativă de omor 400 2115 V ătămare corporală gravă Rele tratamente aplicate minorului V iol Incest 200 Pruncucidere Loviri cauzatoare de moarte A lte inf ractiuni 0 Pagina 39 din 78 .tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.2003 1200 1000 Infracţiunea 1 Omor 2 Tentativă de omor 3 800 Loviri cauzatoare de moarte 4 Pruncucidere 5 Vătămare corporală 6 Vătămare corporală gravă 7 Act sexual cu un minor 8 Viol 9 Perversiune sexuală 10 600 Corupţie sexuală 11 Incest 12 Tâlhărie 13 Abandon de familie (numai lit.

tocilar. Ilfov 3 infracţiuni.ro ! Arhiva online cu diplome. Alba. Arad. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Teleorman 7 infracţiuni. Argeş 13 infracţiuni. Pe plan naţional mai multe asemenea infracţiuni au fost comise pe raza Capitalei – 268 şi a următoarelor judeţe: Hunedoara – 380 de infracţiuni Bistriţa-Năsăud – 336 de infracţiuni Bacău – 300 de infracţiuni Brăila – 192 de infracţiuni Dolj – 87 de infracţiuni Bihor – 75 de infracţiuni Mehedinţi – 68 de infracţiuni Mureş . Pagina 40 din 78 . Timiş 2 infracţiuni.51 de infracţiuni Infracţiuni în familie (pe judeţe) Hunedoara 192 87 300 75 68 51 336 380 Bistriţa-Năsăud Bacău Bucuresti Brăila Dolj Bihor Mehedinţi Mureş 268 Mai puţine infracţiuni de violenţă intrafamilială s-au comis pe raza judeţelo r: Braşov. Harghita şi Sălaj 9 infracţiuni.

ro ! Arhiva online cu diplome.04 % ) din care: cu vârsta între 0-14 ani – 570 cu vârsta între 14-17 ani – 282 majori – 1330 ( 60. respectiv : minori – 852 ( 39.Copii 14 14 ani 18 ani Cele 2182 persoane au fost victimele următoarelor infracţiuni: Nr. Crt.tocilar.95 %) din care: femei – 943 bărbaţi– 387 Infracţiuni în familie 250 200 150 100 50 0 Omor Tentativă de omor Loviri cauzatoare de moarte Vătămare corporală Vătămare corporală gravă Femei Bărbaţi Copii 0 . La cele 2115 infracţiuni intrafamiliale au fost victime 2182 persoane.Vizitati www. Infracţiunea Victime minori Total Din care 01414 1 2 3 Omor Tentativă de omor Loviri cauzatoare 25 3 2 ani 19 2 1 18 ani 6 1 1 173 79 37 109 29 19 64 50 18 198 82 39 Victime majori Total Din care Femei Bărbaţi Total victime Pagina 41 din 78 . cursuri si referate postate de utilizatori.

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 de moarte Pruncucidere Vătămare corporală Vătămare corporală gravă Act sexual cu un minor Viol Perversiune sexuală Corupţie sexuală Incest Tâlhărie Abandon de familie (numai lit. Mureş – 37 de infracţiuni. Bacău – 56 de infracţiuni. victime al violenţei domestice în caderul familiei. "a" din art. cursuri si referate postate de utilizatori. Mehedinţi – 56 de infracţiuni. Bihor – 51 de infracţiuni. 305) Rele tratamente aplicate minorului Punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se 44 40 4 2 28 5 6 40 0 589 44 14 2 2 14 0 2 22 0 401 0 26 2 0 14 5 4 18 0 188 0 340 75 1 19 0 0 13 4 587 0 235 52 1 19 0 0 13 3 461 0 105 23 0 0 0 0 0 1 126 44 380 79 3 47 5 6 53 4 1176 14 15 55 9 39 8 16 1 1 1 1 1 0 0 56 10 îngriji TOTAL GENERAL 852 570 282 1330 943 Minori. Brăila – 182 de infracţiuni. Bucureşti – 186 de infracţiuni.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.Vizitati www. Cluj – 31 de infracţiuni 387 2182 Pagina 42 din 78 .

cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. 22 bărbaţi) Victime femei 330 Bistriţa Năsăud Bacău 259 Bucureşti Dolj 54 77 Pagina 43 din 78 .Vizitati www. Minori. victime al violenţei în familie 37 51 56 56 31 186 Bucureşti Brăila Bacău Mehedinţi Bihor Mureş 182 Cluj iar majori ale infractiuni intrafamiliale : Bucureşti – 96 de infracţiuni (77 femei.ro ! Arhiva online cu diplome. 2 bărbaţi) Bacău – 295 de infracţiuni (259 femei. 36 bărbaţi) Dolj – 76 de infracţiuni (54 femei. 19 bărbaţi) Bistriţa Năsăud – 332 de infracţiuni (330 femei.

scăderea nivelului de trai. şomajul. neasigurarea unei protecţii sociale adecvate. alte cazuri = 918 (43.61 %). Important de menţionat este faptul că dintre infracţiunile intrafamiliale. atitudinea specialiştilor oscilează între Pagina 44 din 78 .Vizitati www.15 %). bolnavi psihic = 33 (1. Victime bărbaţi 36 Bistriţa Năsăud 19 Bacău Bucureşti Dolj 2 22 Dintre cei 2105 autori care au săvârşit infracţiunile intrafamiliale menţionate.56 %). lipsa unui loc de muncă.33 %) sub influenţa alcoolului = 761 (36.58 %.26 %). dar ale căror consecinţe – în majoritatea cazurilor – au fost foarte grave.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Aspecte juridice În absenţa unei pregătiri iniţiale şi a posibilităţilor de specializare în domeniul prevenirii şi a intervenţiei în violenţa domestică.2. 770 au fost comise spontan. neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiunilor de către instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale abilitate în domeniu. creşterea galopanta a preţurilor. toxicomani = 7 (0. devalorizarea monedei naţionale.31). au fost : cu antecedente penale = 386 . moşteniri ( 30 cazuri-1. (18.tocilar.41 %) sau împărţirea unor terenuri agricole (49 cazuri .42. În 372 de asemenea cazuri. datorită unor discuţii conflictuale privind situaţia financiară şi materială precară.” (statisticii preluate de la Poliţia Română ) 6. ce reprezintă 17. este important de evidenţiat ca la escaladarea acestui fenomen contribuie condiţiile socio-economice ale perioadei de tranziţie. nemulţumirea ca un membru al familiei nu s-a conformat la anumite solicitări sau a încălcat o anumita cerinţă (894 cazuri .33 %). printre care enumerăm: criza economica. Totodată. mobilul este constituit de gelozie (196) şi răzbunare (176).

violenţa în famile a cresut iar reglementările statului democrat asigură protecţie şi sprijin fiecărui membru al comunităţii indiferent unde s-ar afla. violenţa domestică să apară ca un rău care trebuie tratat şi nu ascuns sau ignorat. capabili să intervină preventiv. înseamnă a acoperi anumite costuri de formare. conştientizarea pericolului. incriminarea relelor tratamente aplicate copilului se poate face conform Codului Penal. Codului familiei.tocilar. Sub presiunea împăcării. Astfel. Pe de altă parte. nu există nici reglementări care să oblige specialistul la o intervenţie adresată violenţei domestice. mai ales că percepţia comună e că femeia fie a provocat violenţa în familie „în care caz o şi merita!”.” Până la a exista servicii. care aplică rele tratamente copilului. ba chiar iritare. specialişti pregătiţi. Pentru a face aceste investiţii. ei recunosc că singura lege aplicabilă în situaţii de violenţă domestică. drepturile omului sunt legi pentru a căror respectare există un aparat bine articulat şi deţinând depline puteri puse în slujba protejarii cetăţenilor. care prevede decăderea din drepturile parentale a acelor părinţi. căci: „Faptele care nu se vad şi sunt ignorate continua să existe. ceea ce generează o conduită profesională superficială. chiar şi în spatele uşilor închise ale căminului familiei.Vizitati www. În orice stat democratic. amuzament şi compasiune. legi. care sancţionează agresiunile produse asupra unei persoane de către o alta. fie este o „soţie rea” în care caz trebuie să fie disciplinată.ro ! Arhiva online cu diplome. violenţa domestică este percepută ca o rutină care Pagina 45 din 78 . este din Codul Penal şi se referă la vătămările corporale de orice fel. A forma specialiştii necesari. Femeile ajung aici mânate de dorinţa de a obţine un certificat medical prin care să se protejeze într-un fel faţă de agresor. În cadrul serviciilor medicale. compasiune şi amuzament. un rol în acest sens îl are serviciul de medicină legală. femeile victime ale violenţei domestice sunt într-o poziţie foarte dificilă şi adesea renunţă la acţiunea legală. în România. Este relevantă în acest sens situaţia poliţiştilor care din 1998 au primit noi reglementări prin care sunt chemaţi să intervină în situaţii de violenţă în familie. În ceea ce îi priveşte pe jurişti. În societatea contemporană interesul faţă de viaţa privată. Din punct de vedere legislativ. care îl eliberează pe agresor de răspunderea penală şi datorită procedurii plângerii prealabile. cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea în Codul Penal român nu există nici o prevedere legală cu privire la violenţa în familie sau violenţa asupra femeii. adresată în special simptomului şi mai puţin cauzei. violenţa în familie continuă să fie privită atât de către specialişti cât şi de către comunitate ca un subiect de ruşine. este necesar ca la nivelul comunităţii.

copiate de pe Intrenet şi transcrise din acestea ) Capitolul lll. sau când viaţa copiilor este pusă în pericol. care e considerat principala dovadă a comportamentului violent. Când poliţiştii intervin într-un astfel de caz. de obicei sfătuiesc cuplul respectiv şi mai ales pe agresor să se liniştească. ( texte . cea care pleacă de obicei nemaisuportând situaţia este.Vizitati www. printr-o ordonanţă prezidenţială acest lucru (ceea ce presupune acţiunea în instanţă. aşadar poliţia are mari ezitări înainte de a interveni. La ora actuală. le opreşte pe femei să mai vorbească despre violenţa din familiile lor. se consideră că o persoană cade mult mai uşor victima unui agresor din mediul familial decât unuia din afara lui. Deşi numărul cazurilor de violenţă în familie tinde să devină o problemă naţională. nu se cunosc exact motivele violenţei în familie. dosare pline de certificate medico-legale. În general. după ce mult timp ne-am prefăcut a nu vedea aceste lucruri. acest aspect deosebit de grav. violenţa domestică este considerată „o problemă de familie”. Acesta nu este îndepartat din domiciliul conjugal. în timp ce agresorul pune stăpânire pe casă şi pe restul bunurilor. amânări). Pentru a depune plângerea sau pentru a începe acţiunea în instanţă. chiar şi în lipsa plângerii din partea victimelor. care le aduc într-un punct atât de critic. noul act normativ stipulează că soţul agresiv va trebui să părăsească locuinţa conjugală şi în nici un caz nu se mai permite ca victima să plece deacasă. Pagina 46 din 78 . eventual dându-i agresorului o amendă. victima trebuie să obţină un certificat medico-legal. încât nu mai pot îndura.tocilar. femeia.ro ! Arhiva online cu diplome. Poliţia nu arestează de regulă agresorul în astfel de cazuri. Potrivit acestei legi. Victimele violenţei în familie nu-şi cunosc drepturile şi de cele mai multe ori tocmai aceşti oameni îşi părăsesc locuinţa conjugală. Este vorba despre Legea nr. Dar există şi cazuri în care certificatul medico-legal nu dovedeşte gravitatea abuzului. în mod serios. dacă tot e ceva atât de comun. deşi se pare că nu este vorba despre un fenomen nou. cursuri si referate postate de utilizatori. 197/2000. pedepsele au fost majorate în cazul celor vinovaţi de agresiuni familiale. Astăzi. mai mult decât atât. termene. Cercetările au arătat că femeile cer divorţul din motivul violenţei soţului doar după un număr impresionant de episoade violente. ci mai degrabă de faptul că abia acum societatea românească ia în discuţie. de regulă. plângeri la poliţie. În România există totuşi deja o lege care pedepseşte violenţa în familie şi care permite autorităţilor să intervină împotriva agresorilor. Agresorul nu poate fi îndeprtat din domiciliu decât dacă femeia cere.

ca grup social. Astfel ipotezele sunt formulate sub următoarele enunţuri : „Dacă comportamentul bărbatului este inadecvat. De multe ori când mergem pe stradă şi vedem o casă care ne atrage atenţia.ro ! Arhiva online cu diplome. 2. 4.. Ipoteza de lucru după cum ştim este un element indispensabil al cercetării. Pagina 47 din 78 . Metode şi instrumente folosite la cercetare. cu siguranţă ne întrebăm „Oare cine locuieşte acolo ?”.. pune în pericol însăşi existenţa familiei.”. Ipoteza de lucru. victime ale violenţei fizice şi psihice în propriile familii şi în societate. enunţul unei realtăţi cauzale într-o formă care permite verificarea empirică. atunci şansele femei de a fi agresată este ridictă.” „Cu cât condiţiile de trai ale familiei sunt scăzute.” 4. trebuie să fie de la prieten la prieten. Cartierul Ciucului ). prin amploarea şi formele grave în care se manifestă. cursuri si referate postate de utilizatori. 1. „ investigarea ” să decurgă în mod normal. comunicarea cu victima în propriul său cămin. Pentru că indiferent de starea socială „ VIOLENŢA NU ARE PREFERINŢE. iar obiectivul este de a demonstra dacă comportamentul inadecvat al bărbatului şi condiţiile de trai sunt cauzele irevocabile care determină violenţa asupra femei în propruil ei cămin. iar atitudinea ori cărui cercetător trebuie să fie de-o aşa manieră încât subiectul să nu se simtă complexat sau stânjenit în dezvăluirea vieţii private 3. Studiul de caz. se pot ascunde adevărate traume ale violenţei domestice. deoarece conţinutul ei exprimă adevărurile adică. locuiesc în diferite zone( Cartierul Simeria.1. Astfel un număr foarte mare de femei.tocilar.şi totuşi în spatele unor uşii frumos ornate şi decorate. Cartierul Lenin. Pentru ca. Violenţa domestică în cadrul familie.Vizitati www. în apartamente de bloc. Tema şi obiectivele Tema studiului este „Femeia. au fost şi sunt. victimă a violenţei în familie.” Subiecţii care au acceptat să discute cu mine sunt din Municipiul Sfântu Gheorghe. Mediul cercetat. cu atât mai mare este riscul ca femeia ca femeia să fie victimă a violenţei domestice.

bazate pe observaţii amănunţite asupra comportamentului copiilor aflaţii la diferute etape ale dezvoltării. susţine psihologul S.C) 4.” (Răulea. scopul psihologiei este mai degrabă studierea indivizilor (deoarece psihicul este o realitare subiectivă individuală în intriorul conştiinţei individului). Deoarece în special femeile sunt atente. cum te manifeşti în preajma lor şi mai ales în propriul lor cămin. .C) Am ales această metodă în vederea. „Studiul de caz.număr redus de întrebări. şi foarte uşor te pot refuza politicos. . Jean Piaget.. În cercetarea socioumană.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. este poate cel mai cunoscut cercetătorcare a apelat la metoda studiului de caz pin care el realiza compilarea istoriilor detailate ale cazurilor tratate (chiar teoria lui cu privire la natura personalităţii. propusă la jumătatea secolului XIX-lea de cărte psihologul american Carl Rogers. la gestică. ”(Răulea. Cum sa procedat.Freud.Chelcea (1998).. Allport (1961).durată teoretic nelimitată. între psiholog şi subiect. decât a grupurilor (şi de aceea. chiar asupra propriilor săi copii.. Pagina 48 din 78 . Interviul /convorbirea nondirectivă. Este foarte important cum vorbeşti cu oamenii. este o metodă ideografică deoarece studiază în detaliu anumiţi indivizi particulari sau cazuri particulare. se bazează pe aceste istorii de caz de exemplu cazul „Micul Hans”).. Un alt mare psiholog al secolului trecut. o poate surprinde cel mai bine).ro ! Arhiva online cu diplome. Interviul nondirectiv presupune o relaţie de tip faţă în faţă. „Convorbirea nondirectivă este o formă a interviului clinic. S. cum ar fi o familie sau cum ar fi un individ.. tocmai această unicitate a indivizilor. caracterizat prin: . studiul de caz. la mimică.Vizitati www. care intră foarte mult în viziunea evidenţiată de G. deoarece se bazează mai mult pe descrierile verbale realizate de subiecţi.. . Această metodă determină o analiză calitativă a datelor. decât pa analiza matematică a datelor (analiza cantitativă).răspunsuri comlexe şi particulare. .2.formulare spontană a lor. interviul /convorbirea nondirectivă este utilizat de multe ori cu scop explorator în vederea găsiri acelor informaţii care să orienteze demersul de cercetare. la comportament. a pornit în rima fază a elaborării teoriilor sale de la studii de caz detailate. conform căreia.centrare pe persoana individuală.

sentimentele. de aceea mulţii cercetătorii preferă alte metode ( de cercetare). 5. Modul de realizare a interviului cu o victimă a violenţei domestice. emoţiile. Într-o căsnicie sunt uneori multe dificultăţi şi probleme care cauzează durere şi suferinţă iar femeia nu rareori suferă din cauza violenţei din familia sa. pentru a-i înţelege mai bine gândurile. La acest tip de cercetare. pentru că este atentă lalimbajul verbal şi nonverbal şi astfel ea poate stabili încrederea sau neîncrederea în consilier.etc... Pagina 49 din 78 . psiholog. despre violenţa în familia lor. Nu toată lumea are această abilitate. În mod normal interviul cu o victimă a violenţei domestice se începe cu o mică descriere a noţiuni de violenţeă domestică după care vor urma întrebarile de genul : În familia ta există astfel de probleme? Ai putea să-mi spui dacă este cineva care te-a rănit sau te-a făcut să te simţi neplăcut? Crearea unei atmosfere de încredere pentru victimă favorizează pozitiv realizarea interviului. Femeia trebuie lasată să îşi spună povestea ei fără să fie declarată vinovată pentru că nimeni nu merită să fie agresată fizic sau verbal indiferent de circumstanţe.tocilar.Vizitati www. Trebuie „cultivat” sentimentul că nu este singură şi că poate să-şi exprime orice emoţie sau gând. empatia este foarte importantă pentru că trebuie să te transpui în stariile psihice ale subiectului. indiferent de natura acestora şi că este firesc să ceară ajutor indiferent dacă este vorba de părinţi. prieteni sau psiholog. femeile doresc să fie întrebate direct şi fără să fie judecate. cursuri si referate postate de utilizatori. Să nu fie judecată de situaţia în care ea se află.ro ! Arhiva online cu diplome. Contrar convingerilor generale.

pentu că locuiesc numai cu fetiţa..ro ! Arhiva online cu diplome.. În asemenea situaţi este necesar sa i se explice că are anumite drepturi. Pagina 50 din 78 . Intreviul cu victima. Eu : Şti ce este violenţa domestică ? S.1..şi pe vremea aceea mergeam din când în când la discotecă. mamă a unui copil S. Eu : De ce ? S... Interviul a fost înregistrat cu reportofonul şi astfel am putut face transcrierea pe hârtie.tocilar..E.este agresiunea faţă de o persoană.E. Eu : Cum l-ai cunoscut pe fostul tău soţ ? S.Vizitati www.E : Da. Multe femei nu îşi cunosc drepturile legale şi în consecinţă nu fac nimic de teama de a nu pierde copiii sau alte bunuri materiale. Eu : Ai putea s-o defineşti în câteva cuvinte ? S. în vârstă de 9 ani. Disciţia cu S.E : Din câte ştiu eu.ştiu.E : Aveam 23 de ani.. cursuri si referate postate de utilizatori.. S.E : Pentru că acum doi ani am divorţat..şi acolo l-am cunoscut.H.. nu a fost uşoară pentru că amintirile eşecului marital îi răscolesc şi astăzi sufletul. Eu : În familia ta există asfel de probleme ? S.E : Acuma nu. este o femeie de 32 de ani din Sfântu Gheorghe. Deasemenea trebuie stabilit un plan de intervenţie împreună cu victima în vederea soluţionari problemei astfel încât pe parcursul interviului va trebui să raspundă la întrebari ge genul : Soţul tău consumă alcool ? În prezent există iminenţa unui pericol ? Copii sunt implicaţi în abuz ? Te-a ameninţat vre-o dată cu moartea ? Ai prieteni sau vecini pe care îi poate suna în situaţii limită ? 5.

.....”.. Dar ce iubire poate fi aceea când vi noaptea la unşpe..maximum două trei berii.... Eu : Dacă ştiai..dar m-a păcălit.nu..... înjurăturii.. a început să-şi arate adevărata mască..îmi cerea iertare...nu mai aducea salariul întreg..E : Chiar înainte să mă căsătoresc cu el o vecină de-al lui mă antenţiona-se să mă gândesc bine la ceea ce fac. Eu : Dar te iubea pe tine şi pe fetiţă..îi părea rău de ceea ce făcea... Eu : Şi atunci de ce nu mai sunteţi împreună ? S...ro ! Arhiva online cu diplome..cu siguranţă...dar au crezut că s-a schimbat din cauza mea. Eu : Vrei să spui că animite „lucruri” ţi-au fost ascunse ? S...să nu fi fost de-ajuns în al cunoaşte .aşa susţine el.. Pagina 51 din 78 .....E : Da.îi cunoşteam deja de un an şi.aveam mici probleme ca orice tineri căsătiriţi. drăcuielii. Eu : Înainte să vă căsătoriţi consuma alcool ? S....e o poveste lungă.nu ? S..... Eu : Este oare posibil ca în acel un an şi jumătate cât timp aţi fost prieteni..E : Da..dar le rezolvam.. Dar şti cum e proverbul. Eu atunci nu am înţeles ce vroia să spună...E : A..nu aveam treabă cu el.când s-a văzut cu sacii în căruţă..E : Foarte mult . „Lupul îşi schimba blana dar năravul ba.şi pentru mine tristă..şi credeam că este aşa cum se comportă cu mine.. vorbea frumos.Vizitati www. Părinţii lui au ştiut că are probleme cu băutura.... Eu : Cum vă înţelegeaţi la începutul căcătoriei ? S.venea târziu acasă..E : Ne înţelegeam bine.....sigur nu.cum este el în realitate ? S... O luase rău cu băutura . Eu : Numai când era beat se comporta aşa ? S...tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.la câteva luni după ce s-a născut fetiţa am început să observ că nu mai era bărbatul pe care l-am cunosut..era cel mai bun soţ.pentru că nu este băiatul potrivit.E : Of....E : Da. Ne-am plăcut din prima clipă şi după un an şi jumătate ne-am şi căsătorit..asta se întâmpla în 1996.era respectuos.. Şti.......E : Nu.te m-ai căsătoreai cu el ? S.de la început că are probleme cu alcoolul.. beat şi pus pe scandal... Eu : Când era treaz se comporta normal ? S.când era cu mine.

.era prea mult pentru mine.....nu....înpreună ne sfătuim la problemele care se ivesc.. de fiecare dată îi iertai..E : Da..... Îţi spun.E : Nu. Eu : Şi de ce ai hotărît să pui capăt căsniciei ? S.....E : Da. Eu : Înţelege situaţia în care sunteţi ? S. Hana este un copil înţelegător.. Eu : Dar te-ai înşelat. Dar..şi în prezent mă agresează verbal..tocilar....dar am sunat la poliţie şi lau luat...chiar dacă are numai 9 ani.. să şti că mă înţelege..nu mai era de trăit cu el..E : Pentru că de la înjurături.. La începutul căsătoriei a fost frumos. S..şi am spus „Gata până aici..Vizitati www...E : Nu.E : Da. Eu : Mai ţi legătura cu el ? S....ştiu că alătiri de mine a suferit şi ea. Eu : Îţi este greu singură ? S.. dar după aceea încetul cu încetul sitaţia s-a achimbat în rău..E : Nu....nu am crezut că o să am o asemenea soartă..numai din punct de vedere financiar..şi începea să plâgă... În toţi aceşi sapte ani an trăit cu speranţa că se va schimba şi că va redeveni bărbatul de care m-am îndrăgostit......a ajuns să mă bată. Eu : Şi pentru că îl iubeai.. M-am măritat cu el pentru că îl iubeam foarte mult şi pentru că vedeam în el bărbatul cu cate voi trăi pentru tot restul vieţii..pe ea.când este beat mai vine noaptea şi bate în la uşă să deschid că este casa lui.. Eu : În aceea perioadă neagră te-a ajutat cineva ? Pagina 52 din 78 .....” Eu : Pe fetiţă a bătut-o ? S.. Eu : Dar nu a fost aşa.avea o putere de convingere extraordinară.E : Îmi este greu..el nu plăteşte pensia alimentară a fetiţei.. S..a încercat să intre cu forţa .E : 7 ani.la beţie era agresiv şi violent. cursuri si referate postate de utilizatori.. Eu : Cât timp a durat căsnicia ? S...distrugea lucrurile din casă.m-am ars rău de tot.. Dar acum suntem numai noi două şi ne este bine ... S....ro ! Arhiva online cu diplome..eu am salariul mic.dar din puţinul pe care îl avem ne descurcăm. vedea când încasam pumnii de la tatăl ei.

.. este o femeie de 36 de ani din Sfântu Gheorghe..... cursuri si referate postate de utilizatori.îţi mulţumesc pentru că ai acceptat să discuţi cu mine. foarte mult părinţii şi câţiva prietenii.... este posibil.şi mai ţin şi acum la el. Eu : Ai auzit de „violenţa domestică” ? V... Eu : Ai putea să-mi spui cum înţelegi acest „fenomen” ? V..şi dacă îi spun ceva.... am auzit... Cuplul nu are copii.M : El..M : Pentru că ai mei au murit. S.....dar încă nu mă gândesc la aşa ceva..şi dacă o fi să mă despart de el nu am unde să mă duc.. Eu : Am înţeles.M.deasta am şi acceptat propunerea ta.D. însă situaţia din familie nu este tocmai roză şi de aceea acceptarea M. întodeauna el le ştie pe toate.. Eu : Te jigneşte tot timpul ? V.Vizitati www..... eşti dispusă să îţi refaci viaţa alături de un alt bărbat ? S.pe primul plan este fetiţa. Eu : Ai spus că nu te mai respectă..că aşa şi pe dincolea. Eu : De ce ? V.M : Da.aşa că sunt nevoită să stau cu el ca să nu rămân pe drumuri.. Eu : Dacă şti-ai că are acest comportament...ce nu-mi convine imediat sare cu gura...E : Da. nu a fost tocmai uşoară pentru că interviul a avut loc fără ştirea soţului şi fără ca el să fie prezent în casă...E : Şti chiar simţeam să vorbesc cu cineva despre experienţe pe care am avut-o .tocilar. Eu : De la ce au pornit manifestările violente ale soţului ? V...ro ! Arhiva online cu diplome.el se înfurie şi începe scandalul. S.dar sunt perioade că nu se poate discuta cu el.M : Pentru că l-am iubit.şi atunci eu încep cu unele. Eu : După un eşec marital.în faţa altora se laudă iar acest lucru mă deranjează.M : Nu tot timpul.M : Cred că eu înţeleg cel mai bine acest lucru.pentru că eu trăiesc alături de un băbat care a ajuns să nu mă mai respecte. căsatorită cu V.iar locuinţa asta este cumpărată de soţ.E : Sunt tânără am 32 ani.este o fire mai mândră. Ce vrei să spui cu asta ? Pagina 53 din 78 ... de 38 de ani....iar acum câţiva ani eu şi cu fraţii mei am vândurât casa... V. de ce te-ai căsătorit cu el ? V.care şi acum îmi sunt aproape...

..pe care nu ţi le pot spune.... indiferent...şi dacă îl întreb unde a fost atâta timp se supără şi începe scandalul.. V.M : Culmea e că nu..încep şi plâng.de loc. Problema este că în ultima perioadă a îceput să devină morăcănos iar dacă îl pun la ceva imdiat sare cu gura ..când sunt atâtea de făcut în casă iar el stă şi se uită la televizor. Eu : Ai cumva vre-o bănuială de ce se comportă în ultima periodă aşa ? V.. se îmbracă şi pleacă din casă. bea câte o bere şi aceea numai când vine cinva la noi.nu-l interesează cât costă întreţinerea sau curentul..M : Eu bănuiesc că este vorba de o altă femeie.. el nu vrea sau „lasă că fac mâine” .că mai are probleme şi la serviciu şi cum mă mai iau şi eu de el. Eu : Cât de mult te afectează vorbele lui ? V...... Lui nici nu-i pasă.. V.mai gătea... Eu : Situaţia voastră nu este tocmao roză....... Mi-e şi ruşine de vecinii pentru că îl aud cum urlă şi vorbeşte mizerabil..nu este genul de bărbet care să sară la băteâaie.. Să şti că multă lume m-a întrebat..iar când se întoarce îmi spune că îi pare rău.că ce.. Eu : Te-a bătut vre-o dată ? V.dar uneori recunosc că şi eu sunt devină pentru că ar trebui să tac şi să nu-l mai bat la cap.. cursuri si referate postate de utilizatori.ce se mai stică prin casă nu mă pricep....iar când îi rog să pună mâna pe ceva. De vre-o două luni vine acasă mai târziu ..dar acum.. Pagina 54 din 78 . La reparat robinete.şi iese ce iese......mă înfuriu şi de aici porneşte cearta.....se infurie.simt că mă respinge. Nu îi place băutura.M : Nu..şi casă şi serviciu.tocilar..dar nu sunt sigură. Înainte mai făcea.. eu nu fac numic..ro ! Arhiva online cu diplome..... „Asta este treabă de femeie.M : Foarte mult..M : Nu.Vizitati www.... că de ce stau cu el ?. Singură nu le pot face toate.clanţe.......... Eu : Are probleme cu alcoolul ? V. Problema cu el este alta..M : Da.este arogant. Eu : Ai vorbit cu cineva despre problemele voastre ? V...”.nu....M : Când ne certăm mă jigneşte cu nişte vorbe.cu sora mea.. nimic ! Vine acasă de la serviciu mănâncă şi se uită la televizor ! Face numai ce vrea el. Dar cum să tac...... mergea la cumpăraturii..că de ce îi cer eu socoteală ! Nu mai reuşesc în nici un fel să vorbesc cu el.

M : Da şi eu sper că o să fie bine.asta e ! Eu : Şti că sunt instituţii care te pot ajuta pe tine şi pe soţul tău ? V. mamă a unui copil.am să-l părăsesc.. de profesie cuafeză .....M : A început să râdă.nu am să mai stau lângă el . Eu : Aţi reuşit vre-o data să staţi de vorbă omeneşte ? V.. a divorţat acum doi ani din cauza neînţelegeri cu soţul în vârstă de 39 de ani. cursuri si referate postate de utilizatori. 6.. este o femeie în vârstă de 32 de ani. V..M : Să rămân cu el că o să-i treacă nebunia.. Dar o să vină şi ziua..tocilar. Eu : Şi el ce a spus ? V. A spus. Într-o zi i-am spus.dar el spune că asta nu sunt probleme.E....... Cazurii de violenţă..Vizitati www. Acum nu am banii. Când vin acasă.mereu mă întreb ore în ce stare va fi.M : Da.. de profesie tâmpar.. Pagina 55 din 78 .M : Da.. când o să mă hotărăsc ce am să fac mai departe.ro ! Arhiva online cu diplome. că dacă nu îşi va schimba comportamentul. Eu : Având în vedere de situaţia în care eşti..... O să văd eu ce o să fac. Eu : Sper că totuşi veţi reuşi să rezolvaţii problemele pe care le aveţi.şi că totul este în regulă. Când sunt schimbul doi îmi este cel mai bine pentru că plec la două şi vin la unşpe.M : Suntem imediat de 10 ani împreună şi sinceră îţi spun că sunt terminată psihic ! Nici la fabrică nu mă mai pot concentra..îţi mulţumeasc că ai aceptat să vobeşti cu mine...M : Pentru puţin..... Eu : Şi ce părere are ? V. S.pentru că ştie că nu am unde să mă duc.... Eu : Şi tu ce părere ai ? V.ştiu că sunt.el pâmă atuncea doarme..că eu nu sunt în stare de aşa ceva.. Sunt croitoreasă şi oricând din neatenţie îmi pot coase degetele. Dacă sitaţia nu se va schimba ..e bine dispus sau nu ? Stresul ăsta mă distruge. V... în cadrul familiei.

. O dată cu căsătoria promosiunile soţului au fost ignorate sau chiar uitate ajungându-se la neîntelegerii care se manifestau prin certuri.M. cu o sitaţie materială bună.. de a nu avea un acoperiş deasupra capului.. pentru că lipsa de respect este greu de suportat de un adul. au determinat-o să ia decizia de a-şi unii viaţa cu acest bărbat. Deşi condiţiile materiale erau asigurate. „Tu îmi spui ce să fac ?”. „rodul iubirii lor”.teama de a nu rămâne pe drumuri. Pagina 56 din 78 . „Eu nu fac nimic asta e treabă de femeie !” . dar mite de un copil..tocilar.. V.) care duce la înjosrea femai. preferă să suporte comportamentul soţului. aşa că să taci din gură !”. este un alt motiv pentru care V.. Din fericire acest cuplu nu are copii. cursuri si referate postate de utilizatori... cât şi pe ea. „Să nu îmi ceri socoteală !”. trăieşte alături de soţ în vârstă de 38 de ani.. injurii. » « Am să mă schimb. este lucrul care o înspăimântă cel mai tare şi astfel se consolează cu ideea. Aceste neîţelegeri şi lipsa de comunicare au survenit din pricina dependenţei soţului de alcool. „Eu am întodeauna dreptate... de profesie croitoreasă. (care sunt la ordinea zilei) cei10 ani de căsnicie „nu-i poate arunca pe fereastră” numai din acest motiv. bătăi.ro ! Arhiva online cu diplome. a avut curajul şi tăria de a pune capăt căsniciei în favoarea linişii. după 7 ani de suferinţă a pus capăt căsniciei pentru a-şi proteja în primul rând copilul. ” Deşi este conştientă că situaţia din familie nu este tocmai roză datorită certurilor şi a cotrazicerilior. Dependenţa materială.. a înţelegerii cu cei din jur.Vizitati www.M.. „că o să fie bine”. scandalurii peste scandalurii. (gestionar la un magazin alimentar) care nu o mai respectă nici ca soţie. care era deja „stabilită” dinaintea căsătoriei şi a promisiunilor deşarte. Chiar dacă în prezent sunt divorţaţi viaţa lor este unită din „cauza” copilului. luând de la capăt viaţa cu toate greutăţile ei. chiar dacă traiul zilnic a ajuns un „calvar”. credulitatea. apartament mobilat şi utilat cu toate cele necesare. distrugerii de bunurii materiale. « Promit că nu mai beau.. dar nici ca prietenă. iubirea şi speranţa în schimbare.. fală. Această lipsă de respect se datorează unei atitudini şi a unui comportament de superioritate ( mândrie. în vârstă de 36 de ani. „Eu ştiu mai bine. În momentul în care şi-a dat seama că nu este singura care suferă. » Numai că naivitatea.. a armoniei. „Tu să taci !”.

.toţii sunt nişte beţivi. cursuri si referate postate de utilizatori.E. cu situaţie materială modestă. (lipsa unei locuinţe propi. nu şi-a pus „poblema” că soţul.. alte concepţi. în vârstă de 45 de ani. continuă să trăiască alături de soţ. D. chiar dacă vor avea greutăţi financiare sau materiale.S. La începutul căsătoriei viaţa de familie era absolut normală.. în vârstă de 29 de ani. întodeauna există un vinovat penru toate problemele care se ivesc. o să rezist şi de acum încolo.” Pagina 57 din 78 . casnică... a început să ascultă mai mult de părerea socrilor. este victimă a violenţei soţului (în vârstă de 52 de ani. „ înghiţind ” comportamentul şi atitudinea acestuia. mamă a trei copii.. pentru că. ”. chiar dacă are grijă de copii şi de de treburile zilnice. „Oare ce spune lumea ?” este motivul pentru care C. care nu mai sunt de acord. Motivul pentru care soţul o agresează atât fizic (bătăi) cât şi verbal (injurii) sunt din cauza stărilor de nervozitate acumulate „pe parcursul zilei” şi a dependenţei de alcool.S. fără ocupaţie. „Ştiu că are apucături greşite dar ce să fac e tatăl copiilor mei. iar în unele cazuri nu sunt de-a cord cu ei ” din acest motiv palmele au început să apară una câte una.. este văzută ca fiind „oiţa neagră”. situaţia s-a schimbat în urmă cu mulţii ani când soţul a schimbat locul de muncă.” „Cum am rezistat până acum.” Ruşinea de divorţ. Relaţia cu partenerul de viaţă. bani) Deşi sunt căsătoriţi de 6 ani.S. va ridica vre-o dată mâna asupra ei.. într-un apartament cu trei camere. „Se infurie forte repede şi nu se mai poate controla. ei au alte idei. C. S-a ajuns la acestă sitaţie şi din cauza neînţelegerilor cu socrii. în acest caz D. trăiesc sub acelaşi acoperiş. de profesie bucătar.ro ! Arhiva online cu diplome. este tensionată... de fie care dată când nu este în toane bune. „Comunicarea cu soţul în ultima perioadă este tensionată. locuieşte împreună cu socrii ( pensionari). „Noi le mâcăm pensia.tocilar. „După serviciu. mamă a doi copii de 3 respectiv 1 an.Vizitati www. greutăţile financiare.” În condiţia în care cele două famili.. aproape întodeauna merge la cârciumă cu câţiva colegi. de profesie electrician) timp de mulţii anii. anturajul.E. din cauza „neajunsurilor”.a neajunsurile zilnice. ” Am încercat din răsputeri să-l îndepărtez de prietenii lui dar nu am reuşit. nici o dată D. ca ei şi copii lor să mai locuiască în casă pe motivul . în vârstă de 25 de ani..

la bine şi la rău. presupune recoltarea răspunsurilor primite direct la obiectivele anchetei pentru a vedea dacă acestea sunt infirmate sau confirmate.1.tocilar. „Este soţul meu şi îl accept aşa cum este. manifestată prin violenţă verbală.L. Până la căsătorie relaţia de prietenie (care a durat un an şi jumătate). Motiv pentru care soţul are impresia. În ciuda acestor lucruri D. este imposibil să nu fie observată de trecători sau să fie „abordată” de colegii de serviciu.” G. p. că ar avea relaţii extra conjugale cu fiecare dintre aceştie. Este victimă a violenţei soţului (în vârstă de 30 de ani. ea îi este alături pentru că „este tatăl copiilor mei şi îl iubesc aşa cum este. Fiind o femeie foarte frumoasă. cursuri si referate postate de utilizatori. În momentele de gelozie comunicarea dintre ei este foarte tensionază. orice ar face. de profesie inginer silvic) din cauza geloziei pe care acesta o manifestă în anumite momente. îşi iubeşte soţul iar la divorţ nici nu se pune gândeşte. este o tânără în vârstă de 27 de ani. dar îmi dau seama că nu o pot face. dinaintea căsătoriei.ro ! Arhiva online cu diplome. 402 ) La S. de cunoştinţe. din motive stric profesionale sau amicale. 2000. Analiza primară.S. elegantă. „Uneori îmi vine să îmi iau hainele şi să plec.” ( Zlate.din punctul meu de vedere nu a fost sinceră pentru că „soţul” a ascuns multe „lucruri” pentru a obţine un Pagina 58 din 78 .Vizitati www. cu situaţie materială bună .E : Soţul era alcooloc şi violent . ” . de profesie contabilă.”.L. oricum ar fi.” 7. presupunere total eronată. cu toate că după incident părerile de rău sunt imense. Deşi este agresată verbal G. afirmă că „Se poartă aşa pentru că mă iubeşte foarte mult şi îi este frică să nu mă piardă. Prelucrarea datelor 7. „Analiza primară a datelor recoltate.

. A da crezare proprilor părinţi şi nu soţiei „pentru că ei ştiu ce e mai bine” este motivul pentru care D.ro ! Arhiva online cu diplome. La D. este mai presus decât adevărul norei. este dependent de părinţii săi şi dându-le mereu crezare. din cauza manifestări unei atitudini de superioritate şi a unei mentalităţi trdiţionale. „menirea femei este să suporte bărbatul aşa cum este şi să nu se gândească niciodată la divorţ”. manifestările vilente (injuri. au pornit de la o gelozie „De ce te uiţi la acel bărbat.. „bun” şi astfel treptat.treptat cu obijnuinţa. cursuri si referate postate de utilizatori. şi nici decum a trăi cu părinţii precum în adolescenţă. O dată ce soţul. ” Din pricina acestor „lucrurii” care pentru mulţii par nesemnificatife G.. Trăirile violenţei domestice sunt traumatizante indiferent dacă victima recunoaşte sau nu. De ce spun acest lucru? Pentru că atitudinea şi comportamentul soţului „s-a modificat” odată cu schimbarea locului de muncă..tocilar.S : Situaţia este tipică cazurilor în care tineri căsătoriţi convieţuiesc cu părinţi ( socri) iar neînţelegerile pornesc din pricina neajunsurile şi situaţiei financiare... La V. bătăi) şi viciul (alcoolul) au ajuns de necontrolat. La C.L este o victimă chiar dacă uneori ea neagă acest lucru.E : Pornirile violente ale partenerului de viaţă sau datorat dependenţei de alcool şi a mentalităţii pe care a dobândit-o până în prezent datorită „prietenilor de pahar”.S este victimă a violenţei soţului... Pagina 59 din 78 .M : Pornirile violente ale soţului au fost şi sunt numai verbale (insulte.. dracuieli). pentru că de multe ori neadevărul socrului/soacrei.Vizitati www. ” „ De ce ai vorbit cu X. înjurături. automat soţia este cel mai uşor de învinuit pentru „necazurile” care se ivesc lăsând la o parte faptul că „ei” defapt sau căsătorit din iubire pentru a întemeia propria familie. La G.L : Manifestările violente ale soţului.

C. Femeia preferă să trăiască alături de un soţ violent din motive foart bine „implememtate” în minte şi în suflet.”(Zlate.tocilar.2. 2000. p. Cum şi în ce fel şi-o valorifică depinde într-o oare care măsură de mediul social. în timp ce V. „Analiza secundară. Motivul pentru care femeia preferă să trăiască alături de partenerul de viaţă este neîncrederea în forţele propri sau motivul salvator al ruşinii „Se poartă aşa pentru că mă iubeşte. S.2.L. în zilele noastre sunt femei care să continuă căsnicia numai din cauza unor prejudecăţii sau concepţii chiar dacă sunt batute şi umilite de către soţi. Pagina 60 din 78 . şi totişi refuzi ajutorul în scimbul ruşini şi a neîcrederi preferând să îşi plângă de milă „încolo şi-n coace”. sunt şi în prezent victime ale vilenţei domestice. D. Astfel întâlnin : a)Femeia dependentă de soţ din punct de vedere financiar şi material. 7. 7. se concentrează asupra rezultatelor neaşteptate apărute în cursul anchetei.” Însă de fiecare dată relaitatea este cu totul alta. acestea fiind raportate la cele reuşite din analiza primară. nu am crezut că.M. Analiza secundară. 402) În urma analizei primare rezultatul neaşteptat este cu referire la gândirea şi la mentalitatea femei din acest secol pentru că. bătaia sau insulta. Tipologii de femei care acceptă violenţa în familie. pentu că „astăzi” sunt atâtea modalităţi de a fi ajutat.S şi G.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Viaţa este darul cel mai de preţ pe care omul la primit o dată cu naşterea sa. sunt taumele pe care femeia le simte şi le resimte. de tadiţie şi de educaţie.E este una din puţinele femei care a avut curajul să pună capăt căsniciei.1.E.. Viaţa acestor femei este o adevărată dramă.ro ! Arhiva online cu diplome. lipsa de respect. Este un lucru care mă revoltă..

Esenţial este că în urma analizei am constatat că femeia este cea care hotăreşte începerea căsniciei cu bărbatul „iubit” .le determină pe mute femei să-şi accepte soarta dând la o parte şansa de a avea un trau mai bun şi liniştit. are un efect benefic asupra virţii noastre. şomajul. Pagina 61 din 78 . În unele cazuri deşi situaţia financiară iar permite un trai mai bun motivul invocat este” Îl iubesc şi nu pot trăi fără el. pe baza unor trebuinţe: să fie harnică.” 7. Este cazul femei care îşi iubeşte soţul mai presus de ori ce. aceste lucrurii determonă pe multe femei să accepte atitudinea violentă a soţului.tocilar.pentru că indiferent dacă este agresiv sau nu ea acepta acest lucru conştient sau a-şi putea spune „inconştient”. Fiecare societate o dată cu tradiţia sa modelează familia. Inexistenţa unui venit propriu datorat: incapacităţii de a lucra din cauza suferinţei unei boli sau a unui handicap. pentru că trăirile sunt diferite în funcţie de individ iar efectele violenţei sunt mai mult sau mai puţin traumatizante.ro ! Arhiva online cu diplome. să aibă gijă de casă şi de copii). cursuri si referate postate de utilizatori. lăsâd la o parte comporamentul violent pe care îl are faţă de ea „ Mă bate pentru că mă iubeşte”. b)Femeia cu o mentalitate tadiţională. a lipsei unei calificări profesionale.viaţa însă-şi ia o îtirsătiră radicală. Gura lumii sau ruşinea de divorţ. Interpretarea rezultatelor.Vizitati www. Astfel mama îşi educă fica. de teama lipsei unui adăpost sau cel puţin a unui acoperiş deasupra capului. dar când aceasta esre înţeleasă greşit. în unele cazurii a lipsei dorintei de a munci (comoditatea) precum şi a insuficienţei propriului câstig financiar pentru traiul zilnic. Pentru foarte mulţi dintre noi credinţa în Dumnezeu. c)Demeia dependentă de soţ din punct de vedere emoţional. să fie gospodină şi să fie ascultătoare. de teama pierderi copilului sau a alungării în stradă. iar familia la rândul ei formează şi educă tânăra generaţie.3. în timp ce fiul învaţă de la tată responsabilităţiile pe care le are „capul familiei” precum şi dereptul de a-şi pedesi nevasta dacă nu-i va da ascultare ( deoarece menirea femei este de a pleca capul înaintea bărbatului. Nu este de mirare că fiecare caz este unicat.

..Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. iar astăzi trăieţâşte liniştită alături de fetiţa ei.E .M.ani.. indiferenţă.. Cu siguranţă fiecare dintre noi la suparare „mai ridică tonul”...S şi G. Femeia. şi a comportamentului soţului..mândrie exagerată. Indiferent de condiţia materială ea trebuie respectată. plânsete şi bătăi.L. din punctul meu de vedere obişnuinţa cu partenera de viaţă îl face pe soţ să „treacă” la vechile / sau la noi obiceiuri şi vicii. neîncrederea în forţele propri.. nu merită să fie bătută sau batjocorită.. 10. Din păcate în cele mai multe cazuri aceste lucruri nu sunt respectate.. D. agresivitate. că poate să o ieie de la capăt sunt câteva motive pentru care femeia „plecă capul” suporând şi îndurând violenţa ca pe o normalitate. cursuri si referate postate de utilizatori. dar ţipetele. Chiar dacă la începutul mariajului este linişte şi armonie. alcoolul. departe de ţipete. Pagina 62 din 78 .şi ori de câte ori nu-i va conveni un anumit lucru v-a recurge la violenţă.. mentalitate.E.. fac parte din catrgoria acelor femei care speră încă în schimbarea atitudini. C.. o va face şi a doua oară pentru că astfel îşi va impune superioritatra. Când aceste jurăminte nu mai sunt respectate familia suferă o „transformare” majoră.10 ani..de la palme la batăi. Faptul că s-a ajuns la violenţă nu a mai trebuit decâ un pas. Nu pot spune cu certitudine că este vina femei penru că nu sunt în postura de judecător.tocilar. Nici o femeie din lume indiferent de cultură. chiar şi după 6. tăieşte cu speranţa schimbării comportamentului a celui care i-a jurat credinţă şi respect pentru tot restul vieţii.este una din „cazurile fericite” a pus capăt căsătoriei pentru că nu a mai găsit nici o modalitate de remediu a situaţiei familiale. Dar dacă „ea” aceptă de la bun început un partener cu „tendiţe spre agresivitate şi violenţă” trebuie luat în considerare traiul pe care îl va avea. din când în când că ea ştie de ce !” S. care acceptă şi tolerază această situaţie timp de 7. Bărbatul care şi-a bătut soţia..de la insulte se ajung la palme. În schimb V.. Curajul este „elementul” care le lipseşte. înjurăturile sunt de neacceptat şi de netolerat. pentru că scuza lui va fi : „ A cerut-o cu lumânarea ! ” „ M-a provocat ! ” „ Ea a vrut-o ! ” „Trebuie să o mai bat. violenţă.

” „ Lasă că ştiu eu ce fac.” „ O să-i treacă nebunia. Dependenţa materială.tocilar. de a nu avea un acoperiş deasupra capului. indiferent că este vorba despre copil sau femeie nu se poate face decât bazată pe empatia consilierului. nu există o legătură directă între structurile limbajului şi cele atinse în sindromul de stress posttraumatic. ca eveniment fiziologic. Aşadar un bun consilier sau un bun terapeut este acela care prin capacitatea empatică cunoaşte şi înţelege în propria lui fiinţă ceea ce s-a petrecut fără a avea nevoie prea mult de puntea cuvintelor între el şi pacient. cursuri si referate postate de utilizatori. incapacitatea de a povesti vine din faptul că lucrurile pe care ea le trăieşte sunt iraţionale. a terapeutului.teama de a nu rămâne pe drumuri. Comunicarea cu victima maltratării. trauma afectează structurile profunde ale creierului şi deci o dată în plus.. Pagina 63 din 78 . este un alt motiv pentru care femeia preferă să suporte atitudinea soţului. sar putea ca limbajul său să nu fie suficient de dezvoltat pentru a-i permite expunerea evenimentului traumatizant. Dacă este vorba despre o femeie matură. Când este vorba de un copil. ” 8.Vizitati www. ” „ O să se schimbe el. sunt adesea incapabile să transpună în cuvinte ceea ce s-a petrecut.” „ Eu sunt de vină pentru că îl toc la cap. Anexa 1. Capacitatea empatică te face să înţelegi lucrurile fără a mai avea nevoie de cuvinte. Numai comunicarea sinceră poate să vindece. Vindecarea prin terapie.. este lucrul care o înspăimântă cel mai tare şi astfel se consolează cu ideea : „ Lasă că o să fie bine.ro ! Arhiva online cu diplome. Victimele. de neacceptat. copii şi femeii. Concluzia. Capacitatea empatică intră în profilul specialistului ca o trăsătură de bază. Din punct de vedere fiziologic.

sunt frecvente afirmaţiile de tipul: „ Eu l-am făcut. de rezonanţă afectivă din partea celorlalţi. Stark&Flitcraft. Capacitatea empatică. încă din copilărie.1998). Începuturile se situează nu mai devreme de anii 1970. Această campanie a atras imediat fonduri. totul porneşte de la educaţia fiecărui individ în parte. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 64 din 78 .tocilar. Aceasta va condiţiona eficienţa intervenţiei. În ceea ce priveşte abuzul copilului. Acest semnal de alarmă şi-a avut imediat răsunetul meritat în lumea vestică prin mişcarea femeilor bătute din SUA. Trebuie evitată psihiatrizarea situaţiilor de violenţă domestică sau maltratare a copilului.5 milioane de femei în SUA necesită tratament medical datorită injuriilor suferite în urma episoadelor de violenţă domestică (American Medical Association Council of Scientific Affaires.Vizitati www. ” La urma urmei. peste 1. schimbări de legislaţie pentru protecţia victimelor şi a lansat conceptul de “violenţă domestică” care a făcut o strălucită carieră politică intrând în tematica egalităţii între sexe. Statistici şi protecţia faţă de violenţă în alte culturii. este condiţionată de propria experienţă a consilierului sau a terapeutului. eu îl omor ” „ Copilul este bine să fie cotonogit. Anexa 2. se spune şi despre acesta că este nebun. 1992. Dacă nu a avut parte de empatie.ro ! Arhiva online cu diplome. precum şi autoeducaţia acestuia. indiferent de afirmaţii. În fiecare an. crearea de servicii de urgenţă de tipul refugiilor. Comisia Drepturilor Civile a avut o iniţiativă federală lansată sub titlul: „Femeia bătută: o problemă a politicii publice” (Stark&Flitcraft. Foarte rar. Ceea ce nu ai primit. ca adult nu va fi capabil de empatie. cu ceilalţi. cei care l-au iubit şi îngrijit. Cunoştinţele şi empatia generează o atitudine faţă de client. Conştientizarea fenomenului de violenţă domestică s-a petrecut relativ recent în lume. Calitatea intervenţiei este condiţionată de cunoştinţele celui care intervine şi de afectivitatea lui. 1996). în cazurile în care femeia este sever maltratată sau chiar ucisă de către partener. victimă sau agresor. că nu îi srică. Despre femeia care este bătută se spune de regulă că este „nebună” şi deci merită să fie astfel pedepsită de partener. în tradiţionala şi conservatoarea societate britanică. şi faţă de situaţie. nu cunoşti şi nu ai cum să dai.

cu diferenţe de la o ţară la alta. care în acest caz ţin de domeniul privat. deliberate.Vizitati www.tocilar. aşa cum se petrece la noi. să-şi protejeze cetăţenii contra violării drepturilor fundamentale.ro ! Arhiva online cu diplome. sunt deci discriminatorii şi tolerează de la actele impulsive la actele de răzbunare planificate. Adesea este vorba mai degrabă de ceea ce bărbatul îşi imaginează despre comportamentul femeii şi nu despre acte reale comise de aceasta. este scoasă de sub incidenţa falsului “normal statistic” şi latura malignă a fenomenului este supusă atenţiei. care încălca drepturile omului asigurate de către oricare stat. în aceste situaţii scăpă controlul statului şi adesea se bazează pe atitudinea mai mult sau mai puţin oficială de toleranta. Cercetare lui Kohlberg făcută în diferite culturi arată ca doar 10% dintre indivizii adulţii manifestă un tip de gândire morală matură bazată pe principii clare. O dată ce această frecvenţă ridicată. Agresorul. înregistrată statistic aşa cum este ea în majoritatea ţărilor lumii sau apreciată empiric. Aceste scuze sunt valabile însă doar pentru comportamentul bărbatului. consimte la actele de violenţă. iar această frecvenţă devine motivul principal de îngrijorare. furie ale bărbatului. Pare aspectul cel mai discutabil în încriminarea violenţei domestice ca şi formă de tortură. provocate de comportamentul nepotrivit al partenerei. organizate. Această toleranţă se leagă de sentimente de onoare rănită. indiferent de gradul de control din afara. Statul are datoria atât în situaţii publice cât şi în cele private să asigure drepturile fiecărui cetăţean. în virtutea informaţiilor pe care le deţin. de către bărbat pentru că ele se bazează pe o atitudine constantă de dominare a bărbatului asupra femeii. Cel mai adesea violenţele împotriva partenerei sunt bine gândite. cursuri si referate postate de utilizatori. Dacă această protecţie nu se realizează. statul poate fi acuzat că.În unele state protejarea sferei private a inclus limitarea dreptului presei de a pătrunde în sfera violenţei spaţiului privat al familiei (de exemplu: femeile şi copii maltrataţi nu pot fi subiecte ale presei decât în cazul în care sunt luate măsurii de protejare a identităţii persoanelor respective). valabile în orice împrejurări. o toleranţă faţă de asemenea acte. Căci violent domestica este o formă de manifestare privată şi această trăsătură privată a fost şi este cauza neintervenţionismului celor din afară şi a perpetuării practicilor în timp. În situaţii de violenţă domestică există. Pagina 65 din 78 . gelozie.

În Canada 8% femei bătute în ultimele 12 luni şi 29 % de-a lungul întregi vieţii. ele sunt deci rezultatul unor discriminări la care este supusă femeia.tocilar. În statul Kentucky (SUA). statul îşi exercită dreptul de a regla şi a repara acele relaţii dintre membrii familiei care nu funcţionează pe baza bunelor morale. În Republica Moldova aproape 27 % din femei sunt maltratate sau abuzate sexual. victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului şi că procurorul va lua decizia: “Victima poate să aleagă între a continua relaţia cu agresorul sau nu. prin tolerarea practicilor şi în mod implicit la procedurile de anchetare şi urmărire penala nu mai pot funcţiona normal. Astfel de societăţi favorizează violenţa domestică şi legislaţia de promovare a egalităţii drepturilor omului devine o responsabilitate statală dificilă. Afganistan).Vizitati www. neânţeleasă pe deplin (de exemplu în Irak. În Finlanda în 1998 studiul indica un procent de 9% femei bătute în ultimele 12 luni şi 22% de-a lungul întregii vieţi. în vreme ce protecţia femeilor care au fost victime ale violenţei în cuplu luând în considerare întreaga lor în viaţa este de 21% (o femei din 5). inclusiv în spatele usilor închise ale familie. În Franţa se considera că 10% dintre femei sunt victime curente ale partenerilor violenţi. Pagina 66 din 78 . În societătile în care predomina patriarhatul care tolereaza (sau chiar impune) dominaţia masculină care îngăduie ca femeia şi copilul să fie într-o dependenţă totală condiţionată de bărbat. iar egalitatea în drepturi a cetăţenilor societăţii va deveni o afirmaţie doar parţial înţeleasă şi de importanţă mai mică în spaţiul privat. un studiu realizat în 1997 indică. În acelaşi timp. În Elveţia. în lume fiecare a doua femeie moare din cauza leziunilor corporale grave. Dar aceste “sancţiuni legitime” nu sunt permise decât bărbatului. fapt care duce de la început la un dezechilibru de forţe dintre (cei doi) membrii ai familiei. În legislaţia unor state din SUA este aprobată obligaţia statului de a interveni pentru realizarea protecţiei fiecărui cetăţean oriunde s-ar afla el. În unele ţări există toleranţa faţă de pedepsele pe care soţul le aplica soţiei pentru comportamentele ei “nepotrivite”. cursuri si referate postate de utilizatori. Statisticile arată că 9 % din ele se adresează la medic şi doar 2 % la un psiholog. În mod indirect.ro ! Arhiva online cu diplome. în ultimele 12 luni un procent de 6% femei bătute.

Noaptea la ora 3 s-a ridicat şi a început să mă bată. De cele mai multe ori la baza abuzurilor sunt săracia şi alcoolismul. afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei. De asemenea nu există nici măcar un azil pentru femeile maltratate.Vizitati www. Numarul omorurilor în familie practic s-a dublat în ultimii ani.Legea nr. Ultima data m-a bătut anul acesta. în anul curent.tocilar. Pagina 67 din 78 . Anexa 3. Ordine Publică MAI: „principala cauză a omorurilor în familie este abuzul de alcool. cursuri si referate postate de utilizatori. Puţine dintre ele au curajul să se adreseze la Poliţie. . 217/2003 Legea nr. Avem cazuri de violentă nu doar în familiile sărace. Îmi căuta orice motiv. Şi prietenii lui mă ameninţă. 367 din 29 mai 2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. Este si cazul acestei femei din Chisinau care a fost inselata si maltratata de concubinul ei timp de 10 ani. dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale. Cel mai grav este că moldovencele percep violenţa ca pe ceva obişnuit.” În Republica Moldova nu există o lege care ar combate violenţa în familie şi hartuirea sexuală. de ziua mea. Victor Bors. constituie un obiectiv de interes national. Psiholog afirma că: „fenomenul violenţei este limitat de unii specialişti numai la saracia noastră. Acest fenomen ţine mai mult de cultura relatiilor si de educatia femeii si barbatului. bazata pe prietenie. Din 92 de omoruri şi leziuni corporale grave înregistrate în familie. (1) Ocrotirea si sprijinirea familiei. Majoritatea preferă să rabde şi să ascundă de ochii lumii faptul că sunt înjosite sau bătute. Victima „ plângând “ spune: „Cauza nu vă pot spune de ce mă bătea. Şef secţie dir. 1.ro ! Arhiva online cu diplome. dar şi în cele bogate. la Medic sau la un Psiholog. Îmi spun că mă vor închide dacă o să-i fac probleme”. De multe ori însa nu se trece doar cu bătaia. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie (publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. ” Valentina Bodrug-Lungu. peste 60 au fost comise în stare de ebrietate. Acum mă ameninţă şi mă umileşte.

179-183. 176. care provoaca o suferinta fizica. 194. prin membru de familie se intelege: a) sotul. (2) Constituie. 5. dovedite pe baza anchetei sociale. 189-191. 305-307. 6. prin structurile lor teritoriale. 5 vor asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz si pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie. precum si prevederilor prezentei legi. 4. 193. (1) Autoritatile prevazute la art. (2) Statul actioneaza pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. psihica. astfel cum este definita la art. 206. 205. De efectele prezentei legi beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil. 309. (2) Serviciul de reintegrare sociala si supraveghere a infractorilor va pregati personal specializat . violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale. Art. Art. 175.asistenti sociali si psihologi -. potrivit dispozitiilor art. Art. 202. 197. 211. vor desemna personalul specializat sa instrumenteze cu celeritate cazurile de violenta in familie. violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Art. 314316. de asemenea. 318 si altele asemenea din Codul penal. (1) In sensul prezentei legi. Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice. 149 din Codul penal. Art. In sensul prezentei legi. cursuri si referate postate de utilizatori. b) ruda apropiata. capabil sa desfasoare programe de terapie si Pagina 68 din 78 . 3.tocilar. ale Legii nr. sexuala sau un prejudiciu material. 198. 2. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala si alte prevederi legale in aceeasi materie.

vor putea beneficia de subventii de la bugetul de stat sau. cursuri si referate postate de utilizatori. in timpul Pagina 69 din 78 . pentru prevenirea conflictelor si a violentelor in familie. CAPITOLUL II Agentia Nationala pentru Protectia Familiei Art. organizatiile neguvernamentale. (2) In cazul declansarii unor violente. precum si autoritatile administratiei publice locale asigura conditii pentru consolidarea familiei. de la bugetele locale. b) sprijinirea membrilor de familie aflati in dificultate ca urmare a actelor de violenta in familie. informational si material Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei. comunitatile locale. acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obiectivelor prevazute la alin. prin reprezentanti legali. Rezultatele aplicarii acestor programe se vor prezenta instantelor. dupa caz. a intelegerii si intrajutorarii in familie. d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare. (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult. prin masuri de pastrare a confidentialitati identitatii lor.Vizitati www. consiliere a agresorilor. precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile. e) protejarea victimelor si. precum si autoritatile administratiei publice vor acorda sprijinul logistic. psihologice si psihiatrice. precum si oricare alte persoane juridice implicate in actiuni caritabile.tocilar. in conditiile legii. care fac dovada ca desfasoara programe de asistenta pentru victimele violentei in familie. ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei. (4) Organizatiile neguvernamentale. 7. precum si prin masuri de protectie psihologica a acestora. dezintoxicare. prin reprezentanti legali. prevenirea si combaterea violentei in relatiile dintre membri.ro ! Arhiva online cu diplome. c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala. in conditiile legii. a minorilor. 8. denumita in continuare agentie. (2) Obiectivele agentiei sunt: a) promovarea valorilor familiale. (1) si (2). Art. (1) Se infiinteaza Agentia Nationala pentru Protectia Familiei. in special. (1) Comunitatile locale.

instrumentarii cazului. cursuri si referate postate de utilizatori. precum si al activitatii unitatilor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sa. cofinantarea programelor specifice in domeniul apararii si consolidarii familiei. Pagina 70 din 78 . functionarea si finantarea acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului. e) instruirea. prin hotarare a Guvernului. c) finantarea sau. g) efectuarea de studii si cercetari. fundamentarea si aplicarea strategiei si a programelor in domeniul ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie. (2) Agentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi. consiliere juridica si psihosociala.tocilar. dupa caz. h) realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie. 9. Art. f) organizarea de cursuri de cunoastere a formelor de violenta in familie. in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie. agentia are urmatoarele atributii: a) elaborarea. servicii medicale de urgenta. structuri in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei. j) infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie. (3) Sediul agentiei. i) implicarea si sprijinirea initiativelor partenerilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie.ro ! Arhiva online cu diplome. d) infiintarea de adaposturi si de linii telefonice de urgenta pentru victimele violentei in familie. realizarea si publicarea de materiale stiintifice si promotionale specifice. telefoane de urgenta si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie.Vizitati www. (4) La nivelul fiecarui judet si al sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie. elaborarea de strategii. f) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale. autorizarea si coordonarea activitatii profesionale a asistentilor familiali. organizarea. b) controlarea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu. prognoze. precum si a ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie. k) infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor. (1) Pentru realizarea obiectivelor in domeniul ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie.

cu rol consultativ. care este numit prin decizie a primului-ministru. 12. Art. (2) Agentia elaboreaza standardele de calitate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie si normele metodologice corespunzatoare. care se aproba prin hotarare a Guvernului. 11. Art. sanatate fizica si mentala. (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale. (3) Ministrul sanatatii si familiei prezinta anual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin. d) solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie.tocilar. (2) Pe langa director functioneaza un consiliu de coordonare. Art. (2). precum si de moralitate pentru ocuparea functiei de asistent familial. e) monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor nevoite sa recurga la serviciile Pagina 71 din 78 . (1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in familie si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali. la propunerea ministrului sanatatii si familiei. (2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatii lor se realizeaza de catre agentie. b) urmaresc desfasurarea activitatii de prevenire a violentei in familie. pregatire profesionala. (1) In activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atributii: a) identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflicte ce pot cauza violente. (3) Agentia stabileste criterii de varsta. 10. (1) Agentia este condusa de un director. cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL III Asistentii familiali Art. numit de ministrul sanatatii si familiei. c) identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza. cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale.ro ! Arhiva online cu diplome. 13.Vizitati www. cu rang de secretar de stat.

Art. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. adaposturilor. respectiv serviciul public specializat de la nivel local. cursuri si referate postate de utilizatori. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie. asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora. 15. e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. intocmirea unei evidente separate. a altui membru de familie sau a unei autoritati. (1) Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita. 16. in legatura Pagina 72 din 78 . 14.Vizitati www. Ministerul de Interne si agentia vor stabili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si a asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie.tocilar. c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate. in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) In cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local. organele de politie intervin la sesizarea victimei.ro ! Arhiva online cu diplome. in conditiile prevazute la art. Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu persoana desemnata de Ministerul de Interne. asistentii familiali sunt obligati sa acorde de indata asistenta necesara si sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii. 5. (2) In cazul comiterii actelor de violenta in familie. Art. culegerea informatiilor asupra acestora. CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cu situatia victimei. Art. 17. Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie. Art. 18. Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.

CAPITOLUL V Medierea in cazurile de violenta in familie Art. 19. Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens. Art. 20. (1) Prevenirea situatiilor conflictuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. (2) Medierea nu impiedica desfasurarea procesului penal sau aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Art. 21. (1) Consiliul de familie este asociatia fara personalitate juridica si fara scop patrimonial, formata din membrii familiei care au capacitate deplina de exercitiu, conform legii. (2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care, potrivit legii, sunt in executarea unei pedepse sau masuri privative de libertate ori care, pentru a participa la lucrarile consiliului de familie, ar trebui sa incalce interdictia de a parasi localitatea. (3) In consiliul de familie participa si tutorii, pentru membrul de familie pe care il reprezinta.

Pagina 73 din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Art. 22. Intrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. CAPITOLUL VI Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie Art. 23. (1) Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, de regula fara personalitate juridica, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie, nevoite sa recurga la acest serviciu de asistenta sociala. (2) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a asistentului familial, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal. (4) Organizarea si functionarea adaposturilor publice se stabilesc prin hotarare a consiliilor locale, cu avizul agentiei si cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale in domeniu si a normelor metodologice prevazute la art. 10 alin. (2). (5) Adaposturile pot fi publice sau private, in functie de natura finantarii. Infiintarea adaposturilor publice revine consiliilor judetene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si consiliilor locale, cu avizul agentiei. (6) In cazul acordarii de subventii adaposturilor private, institutia care a acordat subventia participa la administrarea acestora sau, dupa caz, controleaza folosirea fondurilor astfel alocate. (7) Adaposturile publice constituie domeniul privat al comunitatii. Prevederile alin. (6) se aplica si pentru aceste adaposturi. (8) Adaposturile publice trebuie sa asigure gratuit urmatoarele servicii sociale, cu respectarea standardelor de calitate, atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia: protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta psihologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea situatiei familiale. In cazul persoanelor care nu isi pot asigura singure cazarea si hrana, acestea vor avea drept de sedere in adapost pana la rezolvarea acestor deziderate de catre stat sau de catre organizatiile

Pagina 74 din 78

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

neguvernamentale, prin cursuri de calificare profesionala, internarea minorilor in asezaminte sociale etc. Art. 24. (1) Corpurile gardienilor publici infiintate pe langa consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura paza adaposturilor publice din zona de competenta. (2) La primirea in adapost se aduc la cunostinta victimei mijloacele juridice prin care sa-si protejeze bunurile ramase la agresor, cum ar fi: notificarea prin executor judecatoresc a inlaturarii acordului tacit pentru instrainarea bunurilor comune sau asigurarea de dovada, prin expertiza judiciara. Consultanta juridica este gratuita, iar primarul poate asigura suportarea, cel putin in parte, a cheltuielilor corespunzatoare. (3) Prevederile alin. (2) se aplica si pentru obtinerea certificatelor medico-legale. (4) Toate adaposturile trebuie arondate la un spital sau alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Arondarea se face de catre consiliul local sau, dupa caz, de catre consiliul judetean, cu acordul Ministerului Sanatatii si Familiei si al proprietarului adapostului. Arondarea este o conditie fara de care nu se poate acorda avizul de functionare a adapostului, prevazut la art. 23 alin. (4). (5) Ministerul de Interne, prin unitatile de politie, va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile prevazute de lege. Art. 25. Internarea victimelor sau a agresorilor in centre de tratament si reabilitare se face numai cu acordul acestora. Pentru minori acordul este dat de parinti sau de tutorele legal. CAPITOLUL VII Masuri de protejare a victimelor violentei in familie Art. 26. (1) In cursul urmaririi penale sau al judecatii instanta de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru, poate dispune, in mod provizoriu, una dintre masurile prevazute la art. 113 si 114 din Codul penal, precum si masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei. (2) Masurile prevazute la alin. (1) inceteaza la disparitia starii de pericol care a determinat luarea acestora.

Pagina 75 din 78

Art.000. incheierea se afiseaza la usa locuintei. 28.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.tocilar. (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica. cursuri si referate postate de utilizatori. Recursul nu este suspensiv de executare. daca. 26 poate cere oricand. 29. ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila. conform legii.Vizitati www. 13 alin. 27. in termen de 3 zile de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000. la solicitarea motivata a asistentului familial.000. c) schimbarea destinatiei adapostului. nu constituie infractiuni. (2). Art. in cursul procesului penal.ro ! Arhiva online cu diplome. a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie. (1) Constituie contraventii. (1) Masurile prevazute la art.000 lei si 10. instantei competente sa judece fondul cauzei revocarea masurii cand temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.000. de catre asistentii familiali. primar sau imputernicitii acestuia. indiferent de motiv.000 lei urmatoarele fapte: a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda.000 lei refuzul parasirii adapostului. Pagina 76 din 78 . Persoana cu privire la care s-a luat una dintre masurile prevazute la art.000. (3) Incheierea instantei poate fi atacata separat cu recurs. respectiv a serviciului public specializat de la nivel local. CAPITOLUL VIII Sanctiuni Art. iar in cazul lipsei unei parti. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5. potrivit legii penale.000. pentru inlaturarea consecintelor violentelor. in conditiile prevazute la art. b) nesesizarea de catre asistentul familial. (2) Cate un exemplar al incheierii se inmaneaza partilor.000 lei si 50. in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut. 26 se dispun de instanta de judecata prin incheiere motivata. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5.000 lei si 10.

74 alin. (2) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. PRESEDINTELE SENATULUI. la propunerea Ministerului Sanatatii si Familiei.ro ! Arhiva online cu diplome. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. prin hotarare. cu respectarea prevederilor art. Art. Agentia poate aplica. Guvernul va aproba. Partea I. 31. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 24 aprilie 2003. (2). urmatoarele sanctiuni: a) avertisment. 74 alin. 28 si 29. CAPITOLUL IX Dispozitii finale Art. (2) din Constitutia Romaniei. atunci cand constata incalcarea de catre asistentii familiali a obligatiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare si functionare a adaposturilor. 10 alin. ALEXANDRU ATHANASIU Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 6 mai 2003. (2) din Constitutia Romaniei. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 30. cu respectarea prevederilor art.tocilar. standardele si normele metodologice prevazute la art. p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU Pagina 77 din 78 . c) anularea autorizarii asistentului familial sau inchiderea adapostului. cu modificarile ulterioare. cursuri si referate postate de utilizatori. cu exceptia art. 180/2002. (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. b) suspendarea autorizarii asistentului familial sau a functionarii adapostului pe termen de 1-3 luni. (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.Vizitati www.

Bucuresti. 22 mai 2003 Pagina 78 din 78 . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful