ACADEMIA SCIENTIARVM SOOIAIJIVM

ET POLITIOARVM DAOOROl\IANA

INSTITVTVM HISTORIOVM ET AROHAEOLOGIOVM_ NAPOOENSE

lNSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANT~QVAE

edendas curaverunt

D. M. PIPPIDI et 1.1. RUSSU

SERIES PRIOR

INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE

Volumen III: Dacia Superior 4

P ARB ORIENTAIJIS (I.D.R. III/4)

Collegit, commentariis indicibusque instruxit, Dacoromanice vertit lOA NNE S I. R U S S U

IN AEDIBVS AOADEMIAE REIPVBLICAE SOCIALISTAE ROMANIAE BVCVRESTII. MCMLXXXVIII

INSTITUTUL DE ISTORIE ~I ARHEOLOGIE CIJUJ-NAPOCA

IN5CRIPTIILE ANTICE DIN DACIA ~I SCYTHIA MINOR

Oolect.ie ingrijiffi de

D.M. PIPPIDI ~i 1. I. RUSSU

SERIA PRIMA

INSCRIPTIILE

!I

DACIEI ROMANE

VOlumul III: Dacia Superior 4

ZONA RASARITEANA (I.D.R. III/4)

Adunate, insotite de comentarii ~i indice, traduse de lOAN 1. RUSSU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICn SOCIALISTE ROMANIA BUCURE~TI ·1988

,;y I N:'E~r~l~ij~1

La excerptarea tntormatillor epigrafice din publlcattt (cu lndicatil ori ssmnalari), au mai colahorat V. Wolhnann, N. Laseu, E. Chirila, N. Gudea, D. prota~e.

Redactarea materialului epigrafic s-a facut msa exclustv pe haza fi.~el~r :;;1 ~ documentlirli deplasarilor :;;1 lntormattllor personale adunate de autOrIl Ilecarei

parti a vol. I.D.R. III.

lJU1VAJr.J1JlJ:.L'YA'5 VULVMLN1/S 111/4

CUPRINSUL VOI,UM:ULUI Ill/4

pRAEFATIO

'1

PREcuvlNTARE

THESA VRVS INSCRIPTJONV11,!

17

REPERTORICL MATERIALULUI EPIGRAFIC

1. Pianu de Jos 17. 2. Capilna 18. 3. Glrbova 19.4. Reeiu 20. 5. Cllnic 21. 6. Rlihliu (jud. Alba) 22. 7. Miercurca Sibiului 26. 8. Apoldu de Sus 27. 9. Apoldu de Jos (jud. Sibiu) 30. 10. Sebes 31. 11. Lancram 35. 12. Spring 35. 13. Dostat 37.14. Daia Romana (jud. Alba) 39. 15. Pauca (jud. Sibiu) 41. 16. Dumbrava 42. 17. Drlmbar 42. 18. Straja 42. 19. Berghin 43. 20. Micesti 45. 21. Arnpolta 45. 22. ~ard 48. 23. Oiejdea 51. 24. Bueerdea Vinoasa 51. 25. Cricau 52. 26. Tibru 52.27. Benie 55.28. Lopadea Noull 57. 29. Aiud 59. 30. ~plilnaea 60. 31. Oena Mures 60. 32. Decca 62. 33. Rlizboieni-Cetate 64. 34. Noslac 70. 35. Lunea Muresului (jud. Alba) 70. 36. Botta 71. 37. Siiciidate 73. 38. Sura Mica 75.39. Ocna Sibiului 76. 40. Sorostin 77. 41. ~eica Micii 78. 42. Micasasa 80. 43. Tlrnava (jud. Sibiu) 82. 43a. Jud. Sibiu 83. 44. Craclunelu de Sus (jud. Alba) 84. 45. Brateiu (jud. Sibiu) 85. 46. Dirlos (jud. Sibiu) 86. 47. Jidveiu (jud. Alba) 89. 48. Stnmiclaus 89. 49. Slntamaria 90. 50. Cetatca de Balta (jud. Alba) 96. 51. Biigaeiu (jud. Mures) 97. 52. Botorca (Ttrnavenl) 98. 53. Tirniiveni 99. 54. Ozd 99. 55. Cristestl (jud. Mures) 101. 56. Feldioara 125. :;7. Cincsor 132. 58. Cineu (jud. Brasov) 135.59. Agnita 136. 60. Bradeni 136. 61. Biertan (jud. Sibiu) 137. 62. Danes 140. G3. Sighisoara (jud. Mures) 142. 64. Secuieni (jud. Harghita) 158. 65. Slirateni 158. 66. Calugarent (jud. Mures) 165. 67 • .l:U§!!.ov-CVMIDAVA 175. 67a. Vad 181. 68. Halmeag 181. 69.I-Ioghiz 182. 70. Dacia (jud. Brasov) 193. 71. Sinpaul 193. 72. Craeiunel200. 73. Rare~ 201. 74. Miirtini~ 203. 75. Odorhciul Seeuiesc 204. 76. Inlaceni 206. 77. Corund (jud. Harghita) 210. 78. Ariusd (jud. Covasna) 240. 79. Feldioara (jud. Brasov) 241. 80. Cornolau 246. 81. Reci 248. 82. Moacsa 248. 82a. Baraolt 249. 83. Olteni 249. 84. Crasna 252.85. Borosneu Marc 259.86. Tirgu Seeuiese 265. 87. Poian 267. 88. Bretcu (jud. Covasna) 268.

COMPARATIO NVMERORVJl;l

273

TABEL DE CONCOHDANTE

ARREVIATJONES ET LI1'TERATVRA EPIGRAPlIICA

277

ABREVlERI ~I BIBLIOGRAFIE

INDICES

I. lies, nocabola, [lomina propria aevi antiqoi .

287

Matcrii, cuvinte, nume proprii antice . . . .

II. Nomina propria medii aeoi et receniioris aetaiis

297

Nume proprii medicvalc ~i modcrne A. v rbes, pagi, reqiones, [lumina

Localitiip, t[lri, regiuni, ape . .

B. .4.vlores, uiri docti, autiqniiatum culiores

Autori, cercetatorl, anticari . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2\l7

300

r: .lL.i1 J:IJ.Ji 'A T1U

PRECUVINTARE

Dupa ce au fost puse in fruntea corpus-ului epigrafic al Daciei romane documentele de continut mai larg ~i general privind provincia in ansamblu : dip 10m e 1 e militare ~i tabli~ele c era t e , I.D.R. I (1975), am grupat materialullapidar, tegular ~i pe alte materii (instrumentum) dupa criteriul t e r ito ria 1 (impartirea militar-politdca ~i administrativ-economiea) in cele trei districte existente la a. 123 (~i dupa mijlocul veaeului II), adtca Daciae tres : in vol. II (1977) Dacia Inferior (Malvensis, extracarpatlea :

Oltenia ~i vestul Munteniei); vol. III Dacia Superior in cinci par~i ("fascicule") dinspre sud spre nord ~i est, Ill/l Banatul (1977), III/2 Ulpia Traiana Sarmizegetusa (1980), lII/3 zona eentrala (jud. Hunedoara ~i vestul judo Alba, 1984), Ill/4 estul Daciei Superior incepind de linga meridianul23°30' pina la Carpau ~i Harghita spre sud ~i est, la Mures ~i Arie~ spre nord; III/5 Apulum. Volumul IVaI I.D.R. va cuprinde materialul epigrafic al zonei de nord, nnmita din a. 122/3 Dacia Porolissensis.

Prezenta parte a corpus-ului nostru (I.D.R. lII/4) cuprinde materialul epigrafic de Ia Iinia unde s-a oprit fascicula anterioara, deci materialul judetului Alba din bazinul Muresului mijlociu, inscrtptfi facute ~i ridicate din vechime in localit.a~ile (indiferent daca acestea erau ori nu cuprinse in territorium) unde au fost descoperite. La stinga Muresului avem valea Pianului ~i spre est vaile Sebe~ului cu Secasul, zona Sibiului cu valea 0ltului, Tirnavele ~i Muresul, pina la Carpati, Oituz ~i Harghita. in acest spatiu, teritoriul eontroversat ca apartenenta mllitar-polttica ~i administratfva este bazinul Oltului de Sus, care a fost considerat de unii ca tmind de Dacia Inferior (Malvensls) extraearaptdca, problema ce se cere a fi examinata mai atent aici in legatura cu organizarea provineiei ~i cu materialul epigrafic al zonei.

Limita dintre estul Daciei Superior si Dacia Inferior a fost mult discutata ~i controversata in ultima jumatate de veac, dar a ramas echivoea, "in remiza", fara a putea toata lumea sa fie de acord daca zona de sud-est a Transilvaniei (bazinul de sus al Oltului, Intracarpatic) aprutinea militar-politic si admintstrativ la Dacia Superior sau la Dacia Inferior. S-a scria copios in' problema, jnsa nu chiar consistent ~i concludent, de unii rna] mult repetind spusele altora fad a fi totdeauna in clar asupra materialului doeumentar epigrafic disponibi l ~i a cronologiei lui. At-are Iitigiu de hotarnicie: apartenenta zonei Oltului transilvanean la Dacia Inferior, chiar daea apare eontrara unor criterii geografice ~i de comunicatdi (a unor aspecte "dificile" in Iegatnrile fi~iei de teritoriu intre Sibiu-Bra~ovBretcu eu cea din Romula-Malva pe cursul inferior al Oltului la Dunare) a tzvorit ~i s-a intemeiat pe 0 stranie asertiune echivoca (chiar conf'nza) din a. 1924 a eruditului german Em. Ritterling : material tegular allegiunii a ?C1II-a Gemina nu se gase~te in Dacia Inferior-Malvensis ~i nu s-ar afla In sud-estul Ardealului [fals; cf. de ex. Ariusd, apoi Boita s.a.}; dar, Ja

Hoghiz-cum bine ~tia Ritterling-era stationat~ 0 1'e,'e~llati.o leg. XIII Gemina care i se parea "um so auffallender, als eme vexi Ilat.ion der XIII Gernina' nachweiHbar unter Hadr.ian - in Heviz (l~oghiz) an der Aluta tatig gewesen ist, OIL, III 953; ihr Befehlshaber, Tlb, .01 (aud_.) ":. war wohl ein L,-Oenturio, abel' auch del' Procurator del' DaCIa: Infer.lOr, ,kon~te am Sehluss genannt gewesen sein:' ; i~r ,?gramtele celor trei provincn daCI?C in harta anexata la OIL, III, sint indicate adesea eronat; de ex, DaCIa Inferior se intindea spre nord peste pasul Turnu Rosu pina 1£1 cursul superior al Oltului ~i la Oarpatil rasariteni, und~ spre p~lda se afla.e~str_?l Bretcl! apartinator proy!nc~e~".l , ~ra.o ~fir~ayle, de birou, ,amph~lCata cu alta &<;ertiune aleatone ca m. Insoriptia ?ltat~ ar f~ fost msntionat ~l proeuratorul Daciei Inferior( !), DecI pentru RI!terlmg h.pse.au ~gul,ae LEG ~III G ~a Ottul de Sus dar exista ovexillatw a aceleiasi Iegruni la Hoghiz, stranie

logica " epiO'rafic-istorica, Daea se referea numai la garnizoana din casteli~m de linga Bretcu, e sigur ca nur;uitul istoric ~erman_ £11 arm,atei r,omane putea (1£1 £1,1924) sa se ba,z~z~,numl:u,pe atestarea in ?acla Inferior (diploma militara din a. 129) a umtatn auxiliare Cohors I Hiepomorum »eterana, ca~e a stationat (mai tirziu ~ nu se ~tie exact de cind) la Breteu, atestata prm material tegular, dar acesta nu dovedeste prin nimic ca 1£1 a, 129 unitatea

ar fi fost la Bretcu.

Opinia cchivoca a lui Ritterling nu a fost admisa in aceea~~ publicatie de E. Fabricius, Limes, RE, XIII (1926), col. 641-645, D~clCn:. "spre rasarit (de Olt), granita Daciei Inferior era pe culmea.Oarpat1lo_r (die Ostgrenze der Provinz Dacien verlauft, im n6r~lic~e?- Tell gegen dIe Moldau, vermutlich auf dem Kamm der Karpaten) , nicr de O. Patsch, Der Kampf um den Donauraum unter Domitian und Trajan (SBAkWien), 1937, p. 169; a fost in sehimb adoptata ~i dszvoltata dupa un dec~niu.cu tenacita;te ~e elujeanul C. Daicoviciu 2 "Olt~nia ny ~ra, prO?a;bll, s,mg~rul teI'l~I'l~ formind Dacia Inferior, ci aceasta provmcie va mal Ii euprms ~l alte .reglU~l, de pilda coltul sud-estic al 'I'ransilvaniei, intre Olt ~i linia muntilor, mclusl,:" castrul Bre'tou cum presupunea Ritterling (RE, XII, col. 1 719, nota ~l col. 1 720)"'3.0eci cu argumente ca "ya mai fi ?up.rins", ,,~~obab~l", "cum presupunea Ritterling" ~i alt~ ~semen~a aser~ll~m aleatorit se .aJung~a; 1a certitudinea ca sud-estul Daciei Superior apartinea la ", DaCIa Infcflc:'r. Teza Ritterling -Daicoviciu" a fost admisa sovaiclnic in 1937 de V. Ohrtstescu''; "numai dintr-o diploma militara din a. 129 (OIL, XVI, XLV~)

-~lI~rl;~g, in RE, XII (1924), co!. 1 719 "die Grenze der dazi~c~cn P~'ovin~en sin.d auf del' dem elL, III beigcgebencn Karle vie][ach unrichtig gczogen; belsplClwelsc relchtc dlC Dacia Inferior nurdlich tiber den Rolcrthurmpass hinaus bis an den iistlichen Karpathen, wo z. B. das noch zur Provinz [care Provinz?] gehiirige Kastcll Bercek [Brc~cu ] lag" .

2 Constantin Daicoviciu in AIIA, XVIII, 1975, p. 51 : IDR ; II Ifl, p. 26.

3 C. Daicoviciu in AISC II 1933-1935 (1936), p. 250 ~i nota 1; apoi, p. 253 "coh. II Flavia Dcssorum la Cil;qor, din dfln~ta Daciei Inferior (dip!. a. 129) dovada ca regiunca sud-~stica a Ardealului apartinca Daciei, ~i nu la l\Ioesia, anume Dacici Inferior, cum prcsup~ne~ Rltterling": TrurzsAlll (19:18), p. 41 citeazii "voir Daicoviciu, AlSC, II, 250, 253; cf..aussl Ihttcrlll1.g~ HE, XH, co!. 1 719, 1 720" clc. : p. 255 "coh. II Flavia Bessorum Ia Cinqor, dm annata Dacici Inrerior (dip!. a. 129) ; dovadii caregiunea sud-esticil. a Ardealului apartinea Daciei, .anume Dacici Inferior, cum prcsupunea Ritterling" etc.: Dacia, VII- VIII, 1941, p. :115, sclumbind fortat lee lura claril [Leg.] XIII G(emina) in "III G", adieli [Coh(ors)] III G(allonlm) in inscripti~ pentru impiiralul Aclius Hadrianus la Hoghiz, CIL, III, 953 [infra, nr. 230], care est~ 0 pateI~ta falsificare epigraficii in scopul de a sustine tcza despre Dacia Inferior in ... DaCia Supenor (TransilYania).

4 Vasile Christescu, Istoria mililani a Ductei romane, p. 60-61.

l'czulta ca Dacia Iriferioarii cuprindea tmutul la sud de Carpati ~j probabil p~r~ea sud-esttca ~, Tmns~lvanici, adica teritoriul din~Te Carpati ~i Olt pilla l~ Bretcu ... ; cf,. Gr. ~I01:eseu 5 " ' ., e, proba~llmente, la regione ~ud-onentale della 'Iransilvania, fmo all 'Olt 1l ; dar respinsa net de instoriograful "Olteniei romane" ~ profesorul Dum, Tudor, in 1942, observind ca nu era cazul f?i nici necesar ca un teritoriu intracarpatio (bazinul de sus al Oltului) sa fi fost atasat la Dacia Inferior, extracarpatica (Oltenia cu vestul Mnnteniei), ei eventual s-a tacut 0 d islocar« a citorva Iormat.ii auxili,l,re din zona de jos a Oltului spre nord-est in Transilvania (Dacia Superior)6. Acelast autor observa ca unitatea auxi liara Vexillatio equitum Llluricorum stayionata Ia ineeput in Oltenia (dipl. a. 129) e transformata in Al~ numeri Ill.1lricorum ~i transferata pe Ia a. 200 nu in Dacia Superior (Tudor. RIR. XIV 1944, p. 159; probabil Ia Hoghiz; cf. nr. 243), ci mult mai la nord in Dacia Porolissensis, la Brlncovenesti pe malul drept al Muresului de Su~

(SOIVA, 28, 1977, p. 93-104). '

Presupunerea lui E. Ritterling despre Dacia Inferior in sud-estul Transilyaniei in partea I a veaeului al II-lea se dovedea Inconsistenta chiar fictiYa, iar obiectiile lui D, Tudor apareau destul de rezonabile echi~ ~ibra~e (ehia:_r dac~ ~u Jost ~~andonate de el lnsusi pina in a. 1978). Dar ll"?edJat ,dupa aparltia o.lt~ntet r?mane in ~942, C. Daicovieiu a reactionat vlOlen,t III f~voarea DaCI~l Jnferior : "dupa cum s-a dovedit de a1tii (intre c~re ,~l de ~~ne [~e O. P) ~u argu:r;nente valide), Dacia fn impartita in dona PaItl admlI:lstra~lVe ~l. m.lhtare prm a. 119 , . " Ritterling af'irmase, en mare d~eptate, ca DaCIa I~ferlOa:a ~nu se reducea numai Ia Oltenia, ci ea treeea ~lla nord de Oarpatl ,.:.' ,pma ~a Bretcu, Parerea aceasta justa, bazata pe cu~~~~:terea unor ~eahtatl subtdle" [card], "am aeceptat-o ~i eu [O.D.], sprlJ,mmd-o cu nor argumente ce nu pot fi rastumate. Dar eu am aIatat in Dacia; VII-VIII, p. 315-316 ca garnizoana cohortei III Gallorum inca de pe timpullui Hadrianus era la Hoghiz ... " 7; dupa un an, mai concret: "fata de argumentele sigure aduse de Ritterling ~i de mine in favoarea extinderii Daciei Inferior ~i in Ardeal la est ~i sud de O1t d. Tudor ineearea o argume?-tare pr?prie ( sui g.eneris » numai din dorinta' de a fi ( original I). Prezenta Ia Hoghiz a eohortei III Gallorum inca de pe vremea lui Badria-

5 Grigore Florescu, I. Monument! [unerar i della Daria Inferior Bucurcsti 1942 p 5

. 6 OUR (1942), p. 52 "bariera, Iormata la nord de Muntii C~rpati, d~t;rmin; t~ ;ceasUi

regmne 0 granita administrativii. Totwii unii invala\i cred ca Dacia lnferioara cuprindea ~i collul de S-E al Ardealului. Sprijinindu-se pe diploma din a. 129 ~i pe urmele hisate de doua cohort~ pomcn.ite in ea la castreJe din Cinc~or ~i Hoghiz pc Olt, Hitterling, apoi d-I Daicoviciu urmall de Chflstescu, sint de parere ca Dacia Inferior se. intindea si in Ardca!. Obscryam eli 0 d.atare ~revci:ii a ~rn.lelo: ?ev la Cinqor ~i Hoghiz, in apropierca anuiui 129, nu 51.' poate sustine, dllllpolnva, lllscflp\la gaslta la Hoghiz ~i analizata de d-I D. arata ca tocmai prin anii 177-180 p. Chr. Cohors III Gallorum poate fi atestata aiei. Este mai probabil a admite ca aeeste cohorte (pe .care diploma din 129 Ie cunoa~te ca fiicind parte din armata Daciei Inferior) au trecut mai tirzlUv In ar~1ata Daciei Superior, fiindea din pnnet de vcdere geografic ~i adrninistrativ sa fie l~gata Oltema cu coltul de S-E al Ardealului, cind nici Muntcnia nu era ocupata, este 0 imposibi~ltate fala de singura legatura ('c se facea numai prin yalea Oltului. Deci 0 extindere a Daciei ~.:.rioarc .Ja N de Carpa\i nll ne pare intru nintie IJ{)sibilu ~i dovcdila ... ".

I .' T/'UJlsiilJ, 73, nr. 12,1942, p. 9[;8-963, p. 960 "vorbind des pre teritoriuI Daciei Inferioare, a-J [(uder) se ciocncl)te (dupa cum era fires c) de parerile altor tnvli1ati, in special de aceea a ~nv~tatulu~ care fuscse [ !] E. Hitterling ~i de pilrerca celui care semneazii aici [adicii C.D.]. Hil-

erllng aflrmase ... ". Cit prive~te "argumentul" epigrafic eu "coh. III Gallorum" Ia Hoghiz in vremea lui AeliusHadriallus (DaCia, VlI- V III, p. 315-316), v. supra, nota. ,t

nUR, CIL, III 953 (v. Daicovieiu, Dacia, VII-VIII, p. 316 [cf. supra, nota 3] ~i a cohortei II Flavia Bessorum la Cincsor, tot din epoca anterioara lui Marcus Aurelius (AISC, II, p. 322) ... confirms din plin teoria lui Ritter-ling .. , E clar pentru orice om de f;1tiinta [ !] ca acest colt ardelean apartinea Daciei Inferioare" (AISC, IV 1943-4, p. 285, 331; Dacica, p. 282), teZil, "dovedi ta atit de solid" ,relevind totoda ta f;1i "fel ul neloial cum d. Tudor f;1tie Ra intrebuinteze cele cetite la mine [la C. D.] ... ". Raspunsul net allui D. Tudor la teza cu "cohors III Gallorum la Hoghiz in vremea lui Hadrianus" nu a intirziat: "numeralul XIII pastrat intact atunci cind s-a editat inscriptia de eatre Mommsen (CIL, III 953; ca !;Ii azi in 1985, la Muz. Sibiu; infra, nr. 230) ne arata categoric ca e legiunea XIII Gemina f;1i nu cohors III Gallorum! 'I'otusi, d. Daicoviciu eauta sa suprime din numeral cifra X, ca sa ramina numai III spre a descoperi 0 noua lectura : III Gallorum " . Este straniu ea almdata, d. Daieoviciu (AISC, II 1934, p. 247) gasef;1te aici nu pe cohors III Gallorum, ci 0 vexillatio a legiunii XIII Gemina! Care din af'irmatitle sale este cea buna t" etc. (D. Tudor, RIR, XIV, 1944, p. 162). 'I'otusi, teoria cu "Dacia Inferior in sud-estul Transilvaniei" a fost acceptata de multi, printr-un fel de inertie, inteleasa de unii confuz f;1i cu interpretari eronate 8.

Nu peste mult insa, Daicoviciu-senior sustmut de D.-junior reiau lupta istoriografioa pentru teza "Ritterling-Daicoviciu": " ... unele sohimbari teritoriale neinsemnate, ca de ex. trecerea coltului sud-estio al Transilvaniei din Dacia Inferioara (devenita Malvensis) la Dacia Superioara, devenita Apulensis" pe 131 a. 166-1679, eu stranii, confuze f;1i sofisticate idei despre Dacia Malvensis f;1i organizarea provinciei Dacia Superior-Apulensis; discutia a fost continuata in reluare ori in treaeat, eonsiderind ca "limes Alutanus " se intindea nu numai in dreptul Olteniei romane, ci f;1i in Transilvania de sud-est pe unde eurge Aluta 10. Ultima "etapa" a controversei in jurul teoriei "Ritterliing- Daicoviciu" s-a desfasurat. prin anii 1971-1972, fara a se dispune de vreun document valabil sau de argumente verosimile, ci mai mult prin fraze echivoce f;1i incurcind ehestiunea apartenentei Oltului ardelean la cele doua districte provineiale Dacia Superior f;1i Inferior. Astfel, epigrafistul Const. C. Petolescu inf;1ira, in st.il confuz , nume proprti, consideratti subiective cu speoulatil fara aco-

8 IslRom, I (1960), p. 355 "Dacia Superior cuprindea teritoriul Banatului si al Transilvaniei, eu exccptta zonei la est sl sud de Olt, din Angustia plna la Caput Stenarum ce tinea de Dacia Inferior, care avea un teritoriu mai redus, euprinzlnd Oltenia de astazt sl Ilsla la sud de Oltul transilvan pina la Angustia" (M. Maerea). Nu indeajuns de clar ~i doveditor "Dacia Apulensis Ilinteaza in limitele fostei Dacia Superior, anextndu-I-se, poatc-s-acum sau la 0 data autertoara=st zona din sud-estul Transilvaniei, de la Angustia pina la Caput Stenarum ce apartinuse Daclel Inferior ... ", AclaMN, III, 1966, p. 149 (idem); pe aceeast pagina rna i jos "ni se pare mai probabil Sa presupunem ca Dacia Malvensis s-a mentlnut in mare parte in limitele Daciei Inferioare, Cll exceptia amintitului teritoriu din estul Transilvaniei, care la 0 data ce nu a fost precizata mai deaproape, poate eel mai tirziu prin a. 167-169, a trecut probabilla Dacia Apulensis". Cu asemenea "acribie" eehivocii. se seria cu un sfert de veae in urma despre organizarea Daciei romane.

9 C. Daicoviciu - H. Daicoviciu, Noi consideratii asupra Daciei Malvensis, in Actall-fN, IV, 1967, p. 73-81.

10 De ex. R. Vulpe (1899-1982), in Dacia, N.S., V, 1961, p. 375 [dupa Ritterling, Daicovieiu !,l.a.] limes Alulanus pe Oltul ardelean, la Cine~or, Hoghiz, Bretcu etc. ; la fel 1. B. O.ltaniciu, in ActaMN, VI, 1969, p. 477-481 ; ehiar ~i la noi IDR, I, 1975, p.62.

?~rir~ 11, la: car~ ~-a. ra,SpUDs ~upa un an, intre altele : "sa-mi fie ingaduit :-;::-ml ex:"m~ al~l Ulll!rea fat~ de procedeul folosit de C. Petolescu atunei cmd, ~e~l eiteaza de etteva on pe Gerov nu spune nicaieri ca teza pe

SUS+ln fcat exnri tV A v' care

o. v e a: os exprima a mea de eruditul bulgar. Fie-mi ingaduit sa rna

mm~~ez ~_I ?e performanta ca, intr-un articol ce se ocupa de intind Daciei Inferioare, Sa nu fie nici macar amintit faptul ca p"",,'mul erea

d d't [ ~ d' . V ' • care a .ove t. cum. se ve .e mal sus Ia nota 3 ~l 8] ca aceasta provincie se extind

si Ia nord de Carpati a fost C. Daicoviciu" 12. ea

. Dupa ce in v1968 ?bserva. ca ,,~rontiera dintre Dacia sudica si eea n_ordlCa drept capat al l~~esuIUl se gasea 131 Boita" (OTS. p. 372) 'chi

~l D. Tudor a eedat admitmd (OZiR4, 1978 p. 157) rezervele ce am' fV art

' d tei v . '" acu

em v:a asupra aces 1 pareri [valea Oltului Superior ardelean 1 D .

Inferior] numai sint valabile" (ibid., p. 235-236, bibliografia "protle~~:~ cam dezordonat). Dar "rczcrvele" lui D Tudor din a 1942 fuses v

b'l . t'f' '. . . era rezo-

na I e, Jus I l.cate ~l pot.fl acceptate azi fara rezerve ... Pe hartile Daciei

trasate in ~ltImul ?ece~:nu este ,acceptata apartenenta zonei Oltului ardelean.la Dac~a Inferior, mtegral. in IDR, I (1975) ; OltR 4 pune pe harm in D.aCla InferIOr. pa~ru ,castre dm. valea Oltului intracarpatic: Feldioara CI~~~?r, H?ghiZ ~l RI~n~v (Oomidava), da~ nu ~~ Borosneu, Bretcu, nict Olteni s.a. , in monografm .ArmDacInJ, mal larga harta include· B it (Cap_?t Stenarum), ~eldjoara pina 131 Olteni f;1i B~etcu iar in te~t ~:'a~

teaza to ate castrele din zona. . , -

A Dia:triba-.duel verbal is!oric-epi~afic dintre C. Daicoviciu ~i D. Tudor ~~a mC~eIatv abl~ ~n a. 1978, cmd al doilea erudit polemist a cedat cu im reHIa • echlVoca privind ~pal'tenenta bazinului 01 tului de Sus si a 'zonei ~Udestice a 'I'ransi lvanioi Ia Dacia Superior sau Ia Dacia Inf~rior. Cum s-a putut ~bs~l'y~, d,Ill expunCl'ea: ~e mai sus, confuzia in problema f;1i "litigiul de ho~rmCle m. e~tul l)~CIel romano erau generate de faptul ca nu se aveau m. vedere mformat'~lIe ~xaete epigrafiee ~i din diplomele militare cronologia lor; aee~te~ (azl mal bogate decit in anii 1940) se eel' examinaU; b~ an~am.~lul provmcrei carpatieo, privind unitatile militare station ate in i te!l1a ~l lI_l 8ud.-eRtul Tr.ansilvaniei. Cde mai vechi informatii din vremea

mpa~atu~Ul A~ll1~R ~adnanus (117 -138) in castrul Hoghiz era stationam o oeaiillatio leqwn_t8 AlII Geminae, CIL, III 953 (infra, nr. 230); in castrul Borof;1~eu ~are (Jud: Covasn~) Al.a ~ B_atavorum milliaria (nr. 325), unitate :ma til, apoi la F~191Oara--:- RazbOlem (Jud. Alba) f;1i mentionata in diplomele R t~re ~Ie Daciei Supenor. Ambele documente epigrafice elocvente (din

oghiz ~l Borosneu) sint indicii sigure despre apartenenja zonei Oltului

de v dll SCIV, 2~, 1971, p. 411-:-422; p. 419 "tcritoriul din sud-estul Transilvanici din punct

d ~ ere geogratle apare dezarticulat de Oltenia [cum observase la 1942 D Tudor] D • I • a mttem ea D . If" . . - ... aca nsa Transilva .. a.~la t~ erlOr cuprmdca numal Jumatatca de rasarit a Olteniei, precum si sud-estul

ca 0 ~llC~ Sl ua ta ~e apare Inlr-o lumina noua [cum?]. Dacia Inferior a fost 'organizata [ '] . p.ro;~ngc ?e~nar~me, ~ute~nic fortificatii, Intoemai ca Dacia Porolissensis de mal tirziu" lu~guY~ltUlU~CIU i o~Oh~S~~lSIS ('xlsta la 122;p. 420 "Dacia Inferior, eu 0 conformatie alungitii dc-a dou'a m" . I,. av n c el C celor doua trecatori - a Oltului ~i a Oituzului - avea de indeplinit vania' lSlum Importante: iTI??iedic:area aecesului barbarilor prin aceste trecatori spre Transil-

'I~ufra~eghere.a populatlJlor hbcre din cimpia munteanii ... " (C. C. PetoJescu)

In fInal e regretab'l • -t d' I . ro. .

des .. " '. 1 ca S u 1U lUI \'. Petolescu da pc aloeuri impresia ca autorul a

Irib~~~e~I,~ s~~gur lu~~u.rI pc care Ie spusesenl altii inainte. Ce facem en principiul suum cuique blema.e , caua, U], XXIII, 1972, nr. 4, p. 27, H. Daieoviciu, fara vreun aport nou In pro-

superior 130 acest district 301 celor trei Dacii in prima jum~tate ~ veacul~i 301 H-lea. Se adauga. matsrialul togular LEG XIII G 130 Boita, Oineu, Ariusd

~. a. .

Diplomele militare ale Daciei !nf~rior ~~~scute. pina acum sll!-t numai doua : din a. 129 ~i 140, men~~onmd umta~~ ~uxlha~e ce apar. in prima jumatate a veacului 301 II-le~. Dwlomele l?aclel Sup enol' erau pr~ma din a. 144, a doua din 157, a treta din .158~ (DlplD, XIV -X~~), ultl~a ounoscuta de curind este din 30.179 (pubhcata ill 1984); ale Daciei Po.rohssenais sint dintre anii 123 ~i 164. Trupele auxiliare sta~ionate 131 Feldl?~ra, Oincsor Hoshiz Borosneu, Bre\icu atestate 130 129 ~i 140 ca aparymmd Dacici Inferior ~par in 10calitaMle respective cu. c~rtitudine n~mai in. a doua jumatate a secnlului 301 II-lea (sigur 130 Hoghiz ~l Boro~neu), ~ar n~ u: vremea imparatulut Aelius Hadrianus (cum gresit au ~fIrmat.m pripa unii epigrafi~ti), san in secolul 311 III-lea: Cohors II Elaoia Numtdarum 130 Feldioara (nr. 174-177), Cohors II Flavia Bessorum 131 Cinesor (nr: 179), Cohors III Gallorum 131 Hoghiz (nr. 231) IS, Ala I Asturum 131 Hoghiz (nr. 241-242), Ala Gallorum 131 Boro~neu (nr. 326-327), Cohors I Hispanorum ~i Cohere I Bracarauqustanorum 130 Bre~c:u.(nr. 3?9, 336-33~, !,,!meru_s Maurorum S _-- 131 Sinpaul (nr. 254). 'Nieiuna, din aceste umta\il auxiIiare nu este atestata. in castrele respective prin inscriptii data:te sil?~' in prima jumatate a sec. II-lea. Din prezenta lor in sus-~tul Transl~vamel ~-a seen conctuzia aleatoric ca. inca din vremea lui Hadnanus "DaCIa Infector

se intindea ~i 130 nord de Oarpatii meridionali ", - concluzie 130 care D. Tudor a obiectat tot timpul ca, "ramln de lamurit citeva situa\iii curioase ale aces tor hotare ; ... 0 fisie lunga. si inguste legata de trupul principal 301 provinciei nurnai prin trec'1toa.rea. Oltului; ... administrativ ~i detensiv nu era in avantajul Daciei Inferior ... " (OltR.4, 1978, p. 157). Dar, cum s-a vaz.ut, nu num ri 3oC\3,te rez erve g0)Jcafice logice i}i geopolitice ale lui D. Tudor pun 130 inbia,la S:1U intirma teza despre apartenenta Oltului superior ardelean 130 Dacia Inferior (Malvensis), ci ~i Iaptul ca in a doua jumatate a veaeului 301 II-lea nu se indica direct prin nimic ca unitayile auxiliare de rnai sus (Ia Faldloara, Oinc aor, Hoghiz etc.) 301' fi aparyinut 130

13 In legiiturii ell accus ta unitate atestatii epigrafic a tit in Dac~a Inrerio~, cit ~i ~n nacia Superior, trebuie mentionat comandantul ei Sextus Iulius Prossessor din celebra ms:rtptlC. (mu~t st chinuitor comentatii in ulurn ele sase dccenil) GIL, II, 1 180 (= ILS, 1 403) pusa in IIlspalts ia Sevilla Spaniel "Sex(to) Iulio Sext ti) f(ilio) Quir(ina tribu) Possessori praef(ecto) co~. P.I Galler. praeposito Numeri Syror. Sagittarior(um) item alae primae Hispanor(u.m), curaton CIVI· tatis Homulensium Malvensium (etc.)"; textul reprodus de multi cercctatorl ; H.om~la-M~lva este marele centru urban si militar daco-roman de lingii Resca (jud. Olt, fost Romanat l) al carui curator (eomisar-controlo~ imperial) era Sextus Iulius Possessor din ordinul ecvestru; .el era ~n acela,;i timp sau putin anterior eomandant al eelor trei formatii auxiliare, fie con.comltent, he suecesiv Oricum, unitiitile militare se aflau in apropiere una de alta, in jurul anulm 160: ~ohors III Gallorum la 10nestii Gavorii atestatii prin caramida GOH III G [al(lorum)], OltR3• Suppl. Epigr. 480 (lOR. II 555) ~i numai sub Marcus Aurelius peste vreo 15-20 de a~i a~a~e la Ho?hiz:

Despre Sextus lulius Possessor in Dacia ~i in Hispania, v. mai pe larg_ C. DaIcovlclU,. N_esclendl ars ... , Sibiu, 1944, 24 p., cu 0 polemica violenta !ii steriIa (contra lUi I? T~dor) a~annd f~lsa teza des pre Romula-'Y1alva din Dacia Inferior (Oltenia) plasata in ... Hlspam~; G. ~I H. DalCoviciu in AclaMN IV (citat mai sus; F. Vittinghoff, War die Kolonie Malva mIt Romula (Re~ca) identisch?, in ActaMN, VI, 1969, p. 131-147), uude ~e citeazii ~i alte lucrari, intr-o discutie prolixa, confuza ~i neconcludenta.

armata Daciei Inferior. Prin urmare, este in egaUi. masura posibil ~i ehiar mai probabil ca din Dacia Inferior (bazinul de jos 301 Oltului) au fost mutate unita~ile auxiliare 130 nord de Oarpati, in zonasud-estloa a Daciei Superior, cum preconiza inca 130 1942 D. Tudor; niste modificari in dislocarea auxiliilor Daciei potrivit unui plan strategic cc nu e atestat de vreun izvor istoric scris, probabil in vremea razboaielor mareomanice ~i sarmatiee ale imperiului, ori in alta situatie dificila a Daciei intracarpatice, care a necesitat modificari in dispozitivul militar pe ansamblul provinciei.

Adevarat ca in diploma din a. 179 pentru armata auxiliara a Daeiei Superior (Dipl D XXXVIII a; ZPE. 56, 1984) nu sint mentionate decit unita\ii (nu toate) din vestul ~i nordul Daciei Superior, valea Mureaului I)i pe Tirnave, nieiuna din valea san bazinul Oltului ardelean, urmind deci ca aces tea _:_prin excludere - sa nu fi apartinut Daeiei Superior, ci Daciei Inferior; un fel de "argumentum ex silentio", adiea cohors II Flavia Numidarum (Feldioara), cohors Ti Fiaoia Beseorum (Cinesor), cohors III Gallorum ~i ala I Asturum (Hoghiz), ala Gallorum (Borosneu), cohors I Hiepanorum oeterana ~i cohors I Braearauqustanoruni (Bretcu) ~i poate altele. Lipsesc ~in diploma a. 179 unitat! auxiliare din vestul Daeiei Superior, ea ala I Hiepanorum Campagonum stayionata 130 Micia (jud. Hunedoara); inseamna ca din aceasta ~i din altele stationate in vestul ~i nordul Daciei Superior nu s-an facut lasari 130 vatra cu incetateniri in 179. Dar cele nementionate atuncl, din bazlnul superior 301 Oltului sint vreo 7 unitati

auxiliare, deci nu pare sa fie fortuita Iipsa lor din documentul anului 179· incit astfel nu este exclusa apartenenta sud-estului Transilvaniei 130 Daci~ Inferior in a doua jumatate a veacului 301 II-lea. Pentru verifiearea indubit~bila a tezei asteptam 0 diploma ori inscriptie lapidara care sa indice dIrect,. precis apartenenta ]30 Dacia Inferior a trupelor auxiliare din zona O!t~~Ul de Sus 301 Transilvaniei. Pe de alta parte, in diploma din a. 179 gasita 130 Drobeta este mentionata cohors III Oampestrum din aceasta garnizoana, indiciu ca 130 179 Drobeta cu zona de nord-vest a Olteniei a~art~ea Daciei Superior probabil pina 130 pasul Vulcan ~i Bumbestd pe JlU, situatde mai veche, din primii ani ai provinciei carpatice : ,,(cohors) III Oarnpeatris - in Dacia sub D. Terentio Scauriano", 130 a. 110 (DiplD II, IDR. I, p. 73). Este 0 idee-eonstatare a istoricului bulgar B. Gerov din a. 1959 (v, toata bibliografia ~i discuttile dintre epigraftsti : ZPE, 56, p. 290-291).

Oricum 301' fi fost in a doua jumatate a vzacului 301 II-lea limita dintre estul Daciei Superior ~i Dacia Inferior, cele dona teze analizate mai SUB nu ~u. egale sanse de valabilitate, iar eea sustinuts; de E. Ritterling- O. DaiCOVIClU trebuie deocamdata (eel putin pentru prima jumatate a secolului al ~I-l~a) ~espinsa ca neprobabila. ill oonsecinta, materialul epigrafic din terltorml judetelor Sibiu, Brasov ~i Oovasna este cuprins in prezenta parte a IDR, III/4, chiar daca incepind cu domnia lui Aelius Antoninus Pius (138-.161) sau cu Marcus Aurelius (161-180) 0 fi~ie din sud-estul Daciei SUperIOr ar fi fost ata~ata Daciei Inferior (Malvensis), dupa ce volumul IDR, II (1977 : "pars meridionalis inter Danuvium et Oarpatos montes; Oltenia ~i Muntenia") nu prezinta nici 0 epigrafa din Transilvania, indiferent care ar fi fostcauza unei atare "lipse" : daca redactorii volumului Gr. Florescu ~i Const. C. Petolescu (Bucurei}ti) admiteau ca Dacia Inferior se extindea sau nu in sud-estul Transilvaniei sau ca din~ii au renunyat 131

14

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, Ill/4

tnscriptlile de aiei spre a-si mai usura munca reducind cota de material epigrafic din volumul privind Oltenia (a earui principala lacuna nu este Iipsa epigrafelor din bazinul Oltului ardelean; d. Drobeta, Turnu-Severin, 1978 [1979J, p. 50-54).

La nor d, Dacia Superior se marginea cu Dacia Porolissensis pe 0 linie aproximativa mergind paralel cu Muresul ~i Ariesul, chiar daca la sud de aceste riuri apar materiale tegulare cu numele legiunii a V-a Macedonica stationate la Potaissa (JRS, 61, 1961, p. 66 seqq., harta fig. 1; ActaMN, I, 1964, p. 173, harta; Dacica, pI. II).

Expunerea materialului epiqrafie se face, cum s-a aratat in deta.lii (IDR, III/I, p. 12-13; lII/3, p. 10-11) dupa doua criterii principale:

a) top 0 g r a f i c (localitate, centru militar cu canobae, centru de productie mestesugareasca, asezare rurala, villa rustiea etc.), fara a se cauta-vcum gresit se face uneori in CIL, III - 0 grupare a epigraf'elor Daciei la 0 Iocalttate mai importanta (a territoriums ; succesiunea este mereu aceeasl : din sud ~i vest spre nord ~i est. Pentru a simplifica expunerea usurind gasirea materialelor, localitatdle sint numerotate cu cifre arabe in paranteze [IJ- [88J, avind indicat alaturi caroul in harta schematica a zonei de rasarit a Daciei Superior.

b) t e mat i c dupa continut ~i deatinatie : texte cu caracter public, pe cladiri, onorare, votive, funerare, nedeterminate, material tegular ~i ceramic, metale etc. Sint cuprinse citeva piese inscrisc datind din perioada postaureltana (sec. IV-V) gasite in teritoriul fostei provincii romane (Biertan, Feldioara, Orasna, Poian), ca ~i una po sibil anterioara ocupatiei romane (Capilna), Datele privind fiecare piesa epigrafica sint prezentate in ordine unitara ~i consecventa, cu textul intregit grafic in masura posibila, traducerea romaneasca ; comentarii scurte, bibliografia minima in ordine eronologica, cu trimiteri ~i referinte la partile anterioare ale IDR ; dar ele trebuie sa contina tot ce este esential ~i e accesibil in etapa actuala a documen tarii.

Dupa istoricul de ansamblu al dezvoltarii epigrafiei in Dacia (IDR, I, 1975, p. 33-63), nu se impune 0 cronica a descoperirilor ~i cercetarilor arheologic-epigrafice, care au fost discontinui, fragmentate in estul Transilvaniei dintre Carpati ~i Mures (teritoriu locuit de romani, sasi-germani, maghiari, secui ungarofoni); datele informative sint mentionate la fiecare piesa epigrafica, dupa ce au fost prezentate pe scurt datele arheologice privind asezarea respectiva, La fel ca anterior, materialul documentar scris al provinciei este legatde mediul antic, dace-roman, cunoscut prin resturile arheologice ~i constructive din cadrul a~ezarilor ~i castrelor unde a fost descoperit. E firesc ~i necesar a fi relevat din nou ca nici partea-fascicula prezenta nu este eompleta, nu poatc cuprinde toate materialele epigrafice Iesite la iveala din ruine ~i din parnint de cind acesta, tntimplator san cu scopuri gospodaresti a inceput sa fie sapat ~i rascolit mai adinc pentru agrieultura §i constructii : .este evident ca multe piese epigrafice descoperite s-an pierdut, au fost sparte §i degradate, s-au risipit ori au fost zidi te in constructii, fara ca cineva sa Ie noteze ori sa le puna Ia adapost, copiilemanus crise s-an pierdut, n-a ramas nici amintirea lor. ill estul Daciei, pierderile de material epigrafic roman sint poate mai mari decit in multe alte parti periferice ale Imperiului roman. Multe semnalari ce am inregis-

H)

trat sint simple indicatii (uneori supuse cautiei), cam vagi, Iipsind precizari de amanunt, fad a se putea oferi textul epigrafic sau clemente din el.

Materialul din aceasta parte IDR, III/4-cu toatc ca in general este mai rar (pe un spatiu intins) decit in centrul-vest al provinciei carpaticearata, ala.turi de vestigiile arheologice, constructive, nnmismatice, ca in zona de I' a sa r ita Daciei Superior, pe Mures si pc Tirnave, Niraj, Homorod, Olt ~i Riul Negru, viata romana s-a desfasurat cu intensitate remarcabila, in mediu prevalent rural (sate oici, pagi, villae rusticae etc.), centre de productie mestesugareasca, cetati-caatre de trupe auxiliare (cu anexele lor civile, canabae) pe granita-limes san in interior, pe linia a II-a. On toate ea la est de Apulum, de Potaissa-Napoca Iipsesc Ioca.litati urbane (munieipia, coloniae), iar materialul epigrafic apare in unele spati! mult mai redus ori aproape total absent (sau inca nu se cunosc piese pina acum; ex. in teritoriul dintre Somesul Mie, Somesul Mare ~i Mures, asa-numita "Cimpie a Transilvaniei", unde insa descoperirile arheologice ~i numismatice daeo-romane din vremea stapinirii imperiului sint abundente), - romanismul nu era mai putin viguros, populatia Imigrata cu militarii §i cea autohtona erau prezente peste tot, convietuirea lor atestata in fiecare punct, mai ales prin materia lui arheologic-ceramic §i constructiv. Nu trebuie ignorat faptul ca a~ezarile civile ~i punctele de caracter militar, chiar §i garnizoanele-castre auxiliare nu sint numai cele marcate in TIR, L 3.5 §i in harta anexata prezentului fascicol cpigrafic (IDR, III/4), ci sigur mai numeroase, ex. in bazinul Oltului, unde pentru epoca daeoromana arheologul brasovean loan 1. Pop a intocmit in a. 1984, pe baza cereetarilor sale de teren, un repertoriu mai amplu care prin publicarea tezei sale de doctorat va aduce 0 noua lumina pentru topografia arheologica, deci pentru intensitatea vietii provinciale daeo-romane din zona, -unde 'in cadrul roman se desfasura un vast ~i intens proces de productie §i ciroulatia bunurilor materiale, a formelor de viata romana, a ideilor ~i credintelor, a limbii 1 a tin e ca mijloc de comunicare a intregii societatf , strncturate §i organizate dupa instttuttile militare, adminiatrative, juridice, economice ale imperiului RomeL Este I}i aici 0 ampla I}i complexa realitate soeial-etnica §i cultural-lingvistdca daco-romana ce rezulta I}i se impnne eu puterea evidentei, pe ansamblul provinciei, in primul rind prin materiaIul epigrafic al Daeiei.

Ajutor valoros in munca noastra ne-au oferit prin extrase din lucrar! p.roprii, material ilustrativ I}i informatii arheologic-epigrafice unii colegi l'}l prieteni cercetatori §i rnuzeografi, doctori in stiinte istorice : C.L. Baluta, M. Blajan (Alba Iulia) , N. Branga (Sibiu), Ferenczi G. (Odorheiu), N. Gudea (Cluj-Napoca), O. Iliescu (Bucuresti), 1. Mitrofan (Cluj-Napoca), V. Moga (Alba Iulia) , Const. Pop (Oluj-Napoca), loan 1. Pop (Brasov) ~i prof. Szekely Z. (Sf. Gheorghe), V. Wollmann (Cluj-Napoca), carom le exprimam ~i pe aceasta eale cele rnai cordiale multumiri.

:.l'.t1jJj~A v .If,~' ~ .LLV CIJ.Ll>.LL .l..LV.H r J.tL

l{EPERTORIUL MATERIALULUI EPIGHAFIC

1. Pianu de ,los

(Alsnpian, Deutsch Pien, comuna, judo Alba)

Asezare rurala eu vestigii in citeva puncte topografice, din care mai remarcabile sint : a) "Lisca" (sau "IJa groape") spre nord-est de comuna, cu substcuctii de ziduri, material tegular cu numele legiunii XIII Gemina, ceramica, lucerne s.a. obiecte din inventarul unui mormint, un basorelief de caraeter religios (ActailfN. VII, 1971, p. 178-179, nr. 18, fig. 15 : Muz. Sebesj ; b) la "Padia" intre Pianu ~i Tartaria, ~igle, diramizi, mortar, fragmente cerarnice ; c) in partea de hotar spre catunul Sibiseni, material tegular roman. Majoritatea materialelor se afla in Muz. Alba, citeva in Muz. Sibiu.

Apulum, V, 1965, p. 602-604; TIR, L 34, p. 80.

1. - rig l a fragment de 12 em, gros de 4 em, litere inalte 2 em in cartus dreptunghiular eu dubla liniatnra, mult eorodat; earactere diforme: T mai inalt, .A eu bara orizontala pe jumatate piezi~ atirnat de bratul sting, D faeut rastumat spre stinga, ea la celelalte exemplare cunoscute. Muz. Sibiu (inv. 14 771 = A 6451; din colectta Friedrich Maukseh, Sebes) (fig. 1).

Fig. 1. - Tigla fragmcntara (Muz. Sibiu).

[Le]G(io) XIII GE(mina) TAD[i]

Piese intregi sau fragmente eu text identic se cunose din alte dona localitati ale Daciei intracarpatice (Superior). Prima semnalare este a lui Th. Mommsen, in OIL. III 1628 "tegula Bukaresti in museo S(aneti) Sabae. LEG XIII GE 1 AD!. Iustus Friedlander descripsit ; edidi ego in Gerhardi Archaol, Anzeiger a. 1865, p. 96. Inde primum discimus per aliquod tempus in Dacia castra habuisse una cum legione XIII gemina etiam I adiutricem, id quod antea ignorabatur - - -" ~i citeaza inscripriile cu veteranii legiunii I Adiutrix laAlba Iulia, OIL, III 1 004 (din timpul lui Ulpius Traianus), 1008; OIL, III 8062 = 1 628 reluata "nunc Bucaresti in museo. Descripsi :

J~EG XIII GET 1 A II; cf. quae adnotat Mommsen"; Gr. G. Tocileseu, 1Jfon'umenie epigrafice fi sculpturali ale 1Jfuseului National de Antichitati,

2 - c . 616

__ .~~ ~ -:- ~ LJ _,..~ ~, , ...

Bueureati, I, 1902, p. 319 "diramida aflata in ruinelc de linga piciorul podului lui Traian la Turnu Severin. Textul: LEG X.l.!! GEl A aI;

,Arch. Anz., 1868, p. 96, OIL, III 1 628, 8062; lectura Leg (i 0 n e 8) XIII g(emina) e(t) I Adi(utrim)" ; ILS, 9109; dar dupa Informatia ce ne-a dat la 1950 prof. D. Tudor, nu se afla atunci nici 0 caramida en maroa LEG XIII GETADI in muzeul de arheologie din Bucurestt ; daca a cxistat anterior, piesa tegulara f'usese adusa foarte probabil din Alba Iulia (Tegh1S, Hermes, XLV 1909, p. 621). Lectura lui Th. Mommsen a fost multa vreme admisa in general: H. Schiller (1883); E. Schultze (1887), Domaszewski (1890, 1895), J. Jung (1894), R. Filow, H. Dessau s.a. Caramizi cu text si de forma identica se cunosc din: a) Apulum (Alba Iulia) un exemplar gros de 3 em, eu textul intreg, ATE. XII, 1903, p. 99, nr. 11.5 ~i ArchErt. XXXIII, 1913, p. 383 foto; un fragment cu ultimele patru litere - -TADI af'lat in terenul de sapatura pe "Glacis", ATE. VI 1894, p. 26, nr. 105 "inca neexplicat", reprodus in AFT. p. 532, nr. 105 unde este citit de B. Cserni ca "TACH" intelegind pe D inversat ca "CI" ; b) din Oriseni (Puszta Kalan ,131 Aquae, judo Hunedoara), un exemplar in Muz. Sibiu, din fostul Muz. 311 Astrei, semnalat in ArchErt. XXXII 1912, p. 55 de J ann B., desenat de arheologul V. Zirra (Bueureeti) ; un fragment - -G XIII GETADI descoperit pe un ogor tot 131 Criseni de G. Teglas (8zazadok, XLVII 1913, p. 152-153), IDR, IIIj3, 12,2. S-a aratat cu sase decenii in urma (E. Ritterling, RE, XII 1924, col. 1 391 ~i 1 717 ) ca textul tegular nu trebuie citit dupa solntia lui Mommsen in legatura cu cele dona legiuni care se aflau in Dacia simultan in primii ani ai ocupatiei romane, XIII Gemina ~i I Adiutrix, ei LEG(io) XIII GE(mina) TADI; Tadius fiind antroponim italic-roman (ClI" IX 2 973, 4119, 4487; XI 1040 ~.a.; W. Schulze, LatEN. p. 425). TglD. 94, p. 44 of era lectura aberanta "Leg (io) XIII GE(mina) T(itus) A(e)L(ius~) DI (- - - n Apulurn, V 1965, p. 228-230; IDR, IIIj.3, 12, 2. Lectura lui Ritterling ramino totusi nesigura, centestabila prin faptul ca exista tegulae cu numele celor doua legiuni : LEG I AD / LEG XIII (doua exemplare, fragm.) descoperite in 19841a Apulum de C. L. BaIuta (in Cetate, linga un zid al castrului) ; 0 analogie la Mehadia LEGG V M / ET XIII GM (IDR, III/I, 102).

2. Capilna

(Sebeskapolna, sat, comuna Sasciori, judo Alba)

Cetatea dacica de pe Dealul Cetatii la sud de sat, malul sting al riului Sebes (explorata prin sapaturi in a. 1939, 1942, 1954, 1965-1967, 1982 ~i urm. ee VOl' fi incheiate in curind), facea parte din sistemul strategic de aparare a centrului-capitala a Daciei Iibere, bazat pe inchiderea vailor de acces spre Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte ; IDR, IIl/3, p. 265-277). La citadelle dacique de Capfina, in Dacia, IX 1965, p. 201 -

231, M. Macrea - 1. Berciu; M. Maerea, O. Floca, N. Lupu, 1. Berciu, Cetati dacice din sudu! Transilvaniei, Bucuresti, 1966, p. 9-23; Cetatea de la Capilna in sietemui defensiv al statu lui doc, in ActaMN. XX 1983, p. 59-66, I. Glodariu: ,,- - -lntarita, aidoma celor mai impunatoare

JIATERIALUL EPIGRAFIC

19

din muntii Oraetiei, cu zi~uri din b~ocuri .de ea,l<:ar, adu~,~' cum ~u demo~strat analizele petrografIce, tot din canera Magura Calanulm - - - ,

p. 59.

2. - B l 0 c din zid la tnrnul de nord-vest, in rindul 2, pe care este (rravata adinc 0 litera inalta de 17 em, lata de 2 em, adinca de 1 em (fig. 2).

b

Dacia, IX 1965, p. 218, fig. 24.

o

Fig. 2. - Bloc din zidul cetiltii dace de la Capilna.

Daca avea rostul de a face marcarea blocurilor pentru constructorl ca cele din Sarmizegetm,a Regia (IDR, III/3, 267, fig: 199-200 f?a.; litera 0 pe bloeuri in zidurile cetatuii Blidaru la cost{l~tl-Hunedora.ra), a~ fi de considerat ca S "sigma lunar" ; d~c.a ins a a f~st SC~ISa de r~maI~l dupa penetrarea armatelor imperia.le in cetatile dace, ~ltera msean:;rna ~vld~nt C (din vreun nume roman, Caiu«, Caesar etc.), on un apelatdv din Iimba latina (cifra C. "centum" ?). Mai probabil grecesc.

3. Girbova

(Szaszorb6, Urwegen, eomuna, judo Alba)

Asezare rurala romana : substructii de ziduri, ceramics, t~buri. de apeduct ~i material tegular allegiunii XIII Gemina ; statute de SflIL"X: ~l un leu funeral'.

[{orr B1VSL, IV 1881, p. 110; JSKV, 1890, p. 26; OTS, p. 140; TIR, L 34, p. 61 ; Apulum, XIV 1976, p. 102-104 (V. Wnllmann - R. Green).

3. - Car ami z i descoperite in zldaria bisericii locale (Iuterane). [{orrB1VSL, IV 1881, p. 119.

L }<j G XIII G( emina)

20

1NSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, 111/4

4. Reciu

(Szebenrecse; Ratseh, sat, comuna Grrbova, jud. Alba)

.. ~~e~are rurala cu descoperiri in punctul "Valea Reciului" : caramizr, Tl~mte, ceramiea, doua inscriptdi.

Chronis; p, 100; OTS, p. 140 (citeaza grestt inscriptia GIL, III 7793, care es te din Apulum, in loc de Ill'. corect 7 733) : TIR, L 34, p. 96.

4. - A l tar votiv de piatra calcaroasa, 90 X 40 X 25 cm litere inalte de 6 c.m, inc!zate corect, .dar de ~orme "ondulate", cu inclinar! ~pre dreapta ; r .. 2~l1g~tura I+N;~capltelul ~l baza putin mutilate, au profilatura simetnca bine executata. Descoperit pe la a. 1860 in teritoriul satului Reciu, dar gr~pat de ~'. Mommse~ cu materialul epigrafic din Apulum ; mai probabil este ea piesa apartine la zona arheologica a Reciului de unde a. lost adus la gimnaziul din Sebes, iar in 1958 in Muz. Sebes (fig. 3).

. .. l nsclu Dac. 923 "Hiitsch bei Muhlbaeh. Altar, [etzt im Besitz des ev. .Un tcrgymuastums In Mtihlbach. Jovi optimo maximo Silius Quintus votum solvit Iibens merito": GIL, III 970 "I:l~tsch prope Reussmarkt rep., nunc Miihlenbachi in gymnasio ordinis inferioris, Fr. Muller mistt exemplo duplici", tcxtul eu verzale : Erd M: 1888, p. 68, nr. :37, poate din Apulum, dar Il-~ putut sa afle daea a fost publlcata anterior G. Teglas ("vaI6sz{nuleg Apulumb ol szarrnaz o Ielirat anyaga marga. Nern tudtam kinyomozni volt-e mar kiiziilve"); AclaMN. VII, 1970, p. 174 -175, nr. 10, fig. 10 foto (V. Wollmann).

Fig. :1. ._ Altar vot.iv din Heciu (:\I11Z. Sebes).

T. I' a d ~ c ~ I' e : "lui Iupiter cel prea bun ~i mare, Sextus Liciniu~ (~) Quintus jurutnta H1cuta a implinit cu bucurie dupa merit".

. :tn ce ~ri:e~te an~r?ponime1e. c!'edinciosu1~i-dedicant rustic, gentili:

eiul poate sa fi fost Lioius, Lonqinius, Lucanius ori altu1; dar Quintus

1 (cei ) 0 (ptimo M(aximo)

S ( eaitus ) L (icinius) Q ltintus v ( otum ) e ( olvit )

l( ibens ) m ( erito )

MATERIALUL EPIGRAFIC

21

adopt at drept cognomen este in realitate praenomen in sistemul onomastic al cetateanului roman.

5. - E pit af (probabil altar) de piatra, fragment jumatatea stinga a piesei despicate in sens vertical; descoperit in "Vale a Reciului" pe Ia a. 1880, publicat de G. Arz, dupa care este dat in OIL, II:!:.

KorrB1VSL, IV 1881, p. 119

CIL, III 773 "Ratscher ThaI; G. Arz, KorrBl. ; fractam dedi ex coniectura", facsimil eu verzale, fara intregiri.

D-L·OA - R·O·V - VAT

5. V I V -

Din aceste litere numai r.1 poate fi intregit cu maxima probabilitate D (is) [M( anibus )]; in r. 2 numele defunctului eventual L (ucius) Oa[lpurn-~]; in r. 5 ar putea fi VIV[us- san -a] urmat de vreun verb ea f(ecit), ori p(osuit).

5. Ciinic

(Kelnek; Kelling; comuna, judo Alba)

Asezare rurala cu descoperiri de material ceramic ~i tegular, din care

unele cu stampila; in locurile "E;;antul gardului" ~i "Panta mare".

Dacia, VII- VIII, 1941, p. 310 ("eine kleine romische Niederlassung ", C. Daieoviciu); OTS. p. 140.

6. - 0 ii r ii m 1: d ii dintr-un atelier particular cunoscut in provincie; Muz. Sibiu (inv. 7640); N. Branga, Urboniemul Dceiei romane, 'Pimisoara, 1980, p. 144.

P(ublius) AEL(ius) TER(tius)

Material identic apare 1a Miercurea (nr. 11) ~i alte localitatd romane in Dacia Superior (IDR. Ill/3, 258).

7. - 'f i g l ii de 53 x 37 X 2,3 ern, cu ornament in linii concentrice,. deseoperita la nord-vest de Cilnic. Muz. Sibiu (inv. 4423).

Aceleasi litere izolate apar pe material tcgular din Apulurn s i din Micia : IDR. 111/3,202, fig. 158 ; dupa TglD. pl. 12,3, p. 33 "L(egio) S(ecunda)"?, p. 12 "s(ingu) l(are s)".

L S Ltucius t) S - - -

Se pare ca sint elemente din tria nomina ale cetateanulul roman, un nomen (Laberius, Lucretius etc ~ ori praenomen ¥) ~i cognomen (cf. OIL, III, p. 2358, 2409), cum s-a aratat in IDR. III/3, 202.

22

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, iII/4

6. Rahau

(Reh6; Reichenau, Reichau,

sat apartintnd orasului Sebes, jude Alba)

Importanta asezare rnrali; eu restnri de cladiri ~i material arheologic roman in citeva puncte ale teritoriului localitatii medievale-moderne (Dacien, 1851, p. 259; Cbronik, p. 101; Apulum, VI 1967, p. 11-19; OTS. p. 140; TIR. L 34, p. 95). Intre Valea Oaselor ~i Piriul Netotului, spre sud de soseaua nationaIa Sebe~- Sibiu, la loeul numit "Arsuri" s-au exeeutat dona sectiuni de 10 X 1 m, pentru a se preciza caraeterul a~ezarii medievale din acest punet. In sectlune s-a identificat un strat de cultura Ieudala intre 20 f}i 60 em cu mult material, probabil sec. XV-lea. Sub el s-an descoperit vestigii din constructii romane f}i multa eeramica. Era probabil 0 villa rustica, proprietatea familiei veteranului Titus Flavius Rufus (nr. 8). Apulum, VI 1967, p.19; ActaMN, X 1973, p.147 -148. In alt punet la est de vatra Rahaului, "Buduraul Ciobanelulul." (pe Valea Sfintei), la suprafata multe fragmente de earamizi, tigle, mortar si ceramica fragmentara. Sapatura a dezvelit doua cladiri, 0 camera eu resturi de hipocaust, pavaj de caramida, ziduri grease de 40 - 100 em; materiale marunte descoperite: ac de os, eheie de fier, putine fragmente ceramice, terra sigillata, ceramics cenusie. Sub nivelul roman fragmente ceramiee de factura dacica, lucrate cu mina, unele eu briu alveolar. Apulum, VI, p. 8-9. Aici considera unii (mai curind) ca ar fi fost marea fer rna agricola oilla rustiea a lui Flavius Rufus.

8. - S tel ii funerara de conglomerat calearos, fragmentara, lip sind partea superioara cu jurnatate din medalionul eventual coronamentul; dimensiunile actuale : inaltime 150, latime 98, grosime 26 cm. tn medalionul din frunze impletite pare sa fi exist at un singur bust, de barbat, din care a ramas pieptul eu Ialdurile hainei; lateral cimpul inscriptiei este incadrat de semicolonete acoperite eu vita de vie ~i struguri, avind ca suport un mic altaras ; capitelul compozit sustinea 0 arcada (din care n-a ramas nicio portiune) in jurul medalionului. Textul funerar eu litere de dimensiuni inegale, descrescinde, inalte in r. 1 de 8, r. 2 de 5, 5, r. ultim numai de 5 em; ligaturi numeroase : r. 3 D+O, M+A, r. 4 M+A, 0+0, r. 5 T+.A, M+A, I+M+ V, r. 6 R+ V, I+N. Sub text: un vas mare, Irumos impodobit (kaniharo« ), din care ies doi lujeri grosi serpuind in jos cu frunze ~i ciorchini de struguri. Remareabil prin exuberanta ornamentatiei bine exeeutata ~i continutul textului, impozantul monument funeral' a fost descoperit la ineeputul veacului al XIX-lea in sapaturile de construire a soselei dintre Sebes - Miercurea Sibiului, in ruinele a~ezarii rurale sau in apropierea ei,

MATRRIALUL EPIGHAFIC

ling a villa rusiica, - de unde a fost transportat la biserica romaneasca din Rahau, unde se pastreaza in eimitir (fig. 4).

In CIL, III 971 se da indlcatla informatorului eontemporan Hahn "bei der Chaussirung der Poststrassc zwischen Miihlbach [Sehes] und Reussmarkt [Miercurea Sibiului] am Anfang des nach Reho fiihrenden Seitenarms der Strasse gefunden und in Reho bei dem Thurm aufgestellt" ~i mss. Eckhel. 8, 20 ("Haupt Theolog. " ; Steinbiichel mss.) ; Dacieti (1851), p. 249 (copie cu unele erori, "in der walachisehen Klrche zu Reho eingemauert") ; TranssillJania, II, p. 248 (Ackner); InschrDac. 544 ("Reichau, Reho ; Neigeb. ; Aekner, 'I'ranss. 1857, 153 ; schon verzierte Tafel an der griech. Kirehe; Iulius Maximaon [sic! 1 ct Flavia Venusta (?) et Maxirnus et Rufinus filii posuerunt"); CIL, III 971 cu "variae 1 tiones" (inutiI a fi reproduse existind picsa cu textul Iunerar perfect conservat), r. 6 .~;(atri) p(ientissimo) p(osuerunt):' ; ~CM~T, 19~9, p. 312, fig. 9 foto (Dacica, p. 1.47,151)

tncastrata in zid la intrarca in btserica dill sat ; Dacza, VIl-VI1I1~41, p. 317 "Jetztauf dem Friedhof der rum. orth. Kirche in R:lhau ; in der 5. Zeile p(ro) p (Letaie ) p (osuerunt)", C. Daicovtciu ; A.nnEp. 1944,44; Unirea (z iar, Alba Iulla), supllment nr. 1 (.1969), p. 24, toto (amplu comentar, R. Greeu); Dacia, XXII 1978, p. ~17, n~. 22, textul mt~gral (pus Ia Apulum, C.C. Petolcscu); AlIA, XXIII 1980, p. 373-374; l' unMotuun, p. 124, nr. 89.

Fig. 4. - Stela tunerara (Rahau, cimttir).

D(is) M(anibus}

T(ito} Fl(avio) R1JjO vet(erano) leg(ionis)

XI O(laudiae) p(iae) f(idelis) dom(o} Amas(ia) vix(it) an(nos) LX, I u li a M a xi m a con(iux) i

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

5. et IN( avi) Venusia et _M a xi m u e

et Rufinusfili p(ro) p(ietate) p(osuerunt) h.t ic ) s(itus) erst)

T I' a d u c ere : "Zeilor Manes, lui Titus F'lavius Rufus, yet oran din lcgiunea XI Claudia pia fidelis (original' din) Arnasia, a trait ani 60, Tulia Maxima sotia /5/ ~i Flavii Venusta ~i Maximus ~i Rufinus fii in sernn de pietate au pus (monumentul); aici este asezat (inmormintatj>'.

Este epitaful (de valoaro gliptiea ~i epigrafica exceptionala) a militarului-veteran Titus Flavius Rufus din legiunea XI Claudia en gal'llizoana la Durostorum (Silistra, in Mocsia Inferior) "colonizat" in Dacia pe 0 proprietate personala, in manoasa zona rurala de linga actualul Raba,n, unde fostul ostas roman din legmne a mtemeiat 0 gospodarie prospera, avind 0 familie numeroasa, Copiii poarta gentiliciul tatalui lor Flaciue, unul i~i ia cognomen derivat R1~finus (dupa tatal Rufus), al doilea MaximU8 (dupa mama lor Maxima). Iulia Ma,xima a deeedat mai tirziu, epitaful ei s-a gas it tot acolo.

9. - S tel ii fnnerarii de piatra calcaroasa, fragmentara (au ramas din partea superioara 10 bucatd), 100 X 120 X 15 cm, eu relief bogat ~i probabil [umatate din textul funeral' ; litere inalte de 5 ~i de 6 ern, 1igaturi 1'.2 A+E, I+M+A+E. Piesa epigrafica (probabil intreaga) a fost scoasa in sept. 1938 din fundatia vechii case parintesti (construita prin a. 1850) a lui loan lrimie (Rahau, nr. 49, azi nr. 47) ~i sparta de zidari pentru a pune bucatile in zidurile casei noi ; 10 bucati aflate "in lucru" au fost preluate de preotul Romul Grecu (Rahau) si duse acasa, reconstruite ~i fotografiate ; apoi la biserica (de unde au disparut prin a. 1959 -1964); celelalte fragmente ale monumentului funeral' fusesera cladite in ziduri inainte ca R. Grecu sa fi fost inform at ; despre descoperire a fost anuntat prof. C. Daicoviciu (Cluj). Locul descoperlrli Iespezil funerare pare sa fi fost terenul arabil al familiei Irimie "Dealul l;lipotului" intre ealea ferata ~i drumul Sebes-Sibiu, la 1,5 km nord-vest de Rahau. Fotografia ~i desenul-reconstructie arata 0 compoziple originala, rar intilnita pe lespezi funerare din Dacia sau provineiile lnvecinate, avind clemente gliptice surprinzatoare mai ales in mediul rural. Oimpul inscriptiei este incadrat in tabula ansata cu cite un delfin la margini, deasupra medalionului de frunze irnpletite in interior doua busturi din care au ram as nurnai capetele ~i gitul mutilate; in stinga ~i in dreapta medalionului cite 0 figura de Atti«, cu pedurn intors in sus ~i mult incirligat; in fata lor cite 0 rozeta (fig. 5).

Dacia, VII-VIII 1941, p. 317 "wurden von Pfarrer Homnl Crecu die Bruchstucke ciner anderen Grabstele entdeckt", intrcgiri ~i Iecturii ca mai jos ; "die Frau ist mcgllchcrweise die Gattin aus der Inschrift CIL, III 971 [supra, nr. 8]", C. Daieovicin; Annf~p. 1944,44; Unirea (Alba Julia), supl, nr. 1 (1968), p. 24 (H. Green); Apulum , XIV 1976, p. 104-106 desen-reconstttuire (V. Wollrnann - R. Grecu) : Fun.Monum, p. 140-141, nr. 162.

MATERIALUL EPIGRAFIC

25

Fig, 5. _ Stela Iunerara, fragment (R!l.hl'lu, casii parohiala).

Di8 [..ill] an(ibllS) Iuli[ae M]aximae

vix(it) [ann( 08)] L~1:TI

T I' ad u c ere : "Zeilor Manes, Iuliei Maxima (care) a trait ani sn

"

26

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

Defuneta I ulia Maxima era (cum s-a reeunoseut in 1941) sotia- vad nvu a lni Titus Flavius Rufus eminentnl veteran stabilit in zona arheologica din preajma satului Rahau (nr. 8); e probabil ea ambele epitafuri, al lui Flavius Rufus ~i al vaduvei sale Iulia Maxima, s-au aflat la timpullor alaturate, linga marea gospodarie a familiei veteranului, un mie cimitir impodobit eu impunatoare monumente epigrafice-seulpturale ca ecle prezentate mai sus, la sud de aetualul drum national (sosea Sebes - Sibiu), adica la "Crueea Dodier", un de se intindea gospodaria - villa rustica _ chiar daca (preeum e foarte probabil) lespezile funerare au fost risipite pe teritoriul din jur ~i mutilate, aeoperite cu pamint, fiind apoi farimitate ~i carate in alte punete din zona pentru scopurl gospodaresti, in antiehitate sau in vremuri mai recente.

7. .Miercurea Sibiului

(Mercurea; Szerdahely; Reussmarkt, comuna, judo Sibiu)

A~ezare rurala pe drumul dintre valea Oltului ~i Apulum : materiale arheologice romane, intre care mai remarcabila 0 villa rustica eu incinta larga, in punetul "Coscane"; era ~i 0 8tatio rutiera ; alt punet important la ".Albele" ("Biserica Alba") ; piese gliptice mai ales de caracter funeral', o lespede cu 7 figuri umane, un bogat material tegular. in teritoriul dinspre Dostat, au aparut in a. 1858 ~i 1862 morminte de inhumatie (intre care in unul o moneta a tmparatulut Aelius Hadrianus).

Dacien (1851), p. 260,292; JCC. 11856, p. 103; Chronik, p. 102-103 ; OTS, p. 129 ; TIH. L 34, p. 79; N. Branga , Aspecte .~i permanenie traeo-romane, Timisoara, 1978, p. 91-97 ; Urbanismut Daciei romane, 'I'imisoara, 1980, p. 44-63.

10. - 0 a r ii mid ii eu ~tampila descoperlta in sapatura arheologica la Miercurea-Bai, punctul "Albele"; se pastreaza in colectia ~colara din Miercurea. Informatie N. Branga (Sibiu).

LEG (io) XIII G(emina)

11. - 0 ii ram ida cu stampila de atelier particular, trei exemplare descoperite in a. 1892 la Miereurea-Bai, probabil tot in punctul "Albele", de catre gospodarul 'V". Loew ~i donate Muzeului Sibiu (inv. 7642) (fig.6.) Un fragment cu ~tampila identica prezentat de H. Muller, KorrBLVSL. 1912, p. 136. N. Branga, Urbani8mul Daciei romane (1980), p. sr. 144-14.5,fig. 82.

MATERIALUL EPIGRAFIC

27

P(ublius) AEL(iml) TER(tius).

Fig. (i. - Caramidii ell stampi la din Micrcurea Sibiului (Muz. Sibiu).

Materiale coramice eu aceasta stampila se eunosc din Cilnic Oena Mures (nr. 69), Hunedoara, Ora~tie, Apulum (IDR, III/3, 258).

8. Apoldu de Sus

(Nagyapold; Grosspold, sat, comuna Miercurea, judo Sibiu)

In teritoriul satelor Apoldu de Sus ~i Apoldu de Jos, spre Miercurea, se aflau citeva a~ezari rurale cu descoperiri fortuite de materiale romane : substructn de ziduri, ceramics, monumente seulpturale ~i epigrafiee, neeropola, depozit de denari imperiali (Septimius Severus - Trebonianus Gallus, a. 254) ; Ohronik, p. 99; OTS, p. 139 ; TIR. L 34, p. 29. Sapaturi arheologice a. 1975, 1977 -1980,1982-1983 facute de N. Branga (Sibiu) au stabilit existenta a trei aglomerari (vici) la Miercurea, Apoldu de Jos ~i Apoldu de Sus, ~i citeva puncte cu vesbigii de cillae rusticae, din care au fost It'xplorate dona la Apoldu eu bogat material arheologic privind agrieultura ~i viticultura ; poate sa se fi dezvoltat un paqu« mai In tins ; N. Branga, op. cit. [ad 7J, p. 88-97 ~i 44-63.

12. - A. l tar [unero» de conglomerat calcaros cu multe pietricele in cornpozttle (care s-au desprins Iastnd goluri in suprafata sorisa}, in dona fragmente ce apartin impreunu, cum 0 sugereaza chenarul identic, dar nu se pot racorda din cauza lacunelor mari in interiorul textului. Fragmentul de sus, eu ehenar bine executat, lat de 90, inalt de 66, gros 26 em, are literele de marimi inegale; fragmentul de [os e Iat de 86, inalt 60, gros 23 cm; literele inalte intre 8 ~i 6 em; in r. penultim ligatura V +T, X+X, r. ultim N +T. Gi1sit la Apoldul de Sus in a. 1862. Muz. Sibiu (inv. 7200) (fig. 7).

ArchJ(o:l, V 1865, p. 26, nr. 2, C: Torma "D(is) [M(anibus») f Mocio Bov - - - f hoc missus ? vcterajnus a(Iae?) vixit f annis - - - Calpurnius f - - - nis Moeia, Va - -:-J lis Lutilia vixit I armis 25 - - -nius filius - - - "; Insclu Dac. 893 (textul-faeslmll ell verzale , "Reste einer Grabinsehrift , wahrscheinlich auf einen Marcus October"); CIL, III 969; p. 1015 (dupa Friedenfels, Torma , Milller). Scriere rudiment~ra, sup~afat~ foarte corodatii; lectura poate fi datil. pentru r. 1-5 ale tragmentulut a) ~l ceva din tret rinduri Ia sttrstt,

28

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

a

b

Fig. 7 a-b. - Altar Iunerar din Apoldul de Sus (Muz. Sibiu).

a)

D (is) [11f (anibus)]

Mocio Bov -

hoc [m] i 8 SUS ( ~) ve[t(eranU8) v]ix(it) an(nis)~ Galp[urni- ~ sive G (entum) ~

5.

b) -:- - -_ - - - - - - l\fOCV LI Aiutor cioiit an (ni8 ) XXIV Tereniiue [fi]lis posuit

. Se po~ admite in. acest epitaf coro~at~ ~i lacunos prezenta unor nume eelt~ce Mo?w, Mocu8.l9t Boo - - - (~), ~l citeva romane Calpurniu« (foarte dublOsj, 4tUtor (g~~fl€-~ro:r:untare populara in loe de .Adiutor) ~i Terentiu8; pare sa fie 0 familia (gmta) galo-romana a unui veteran stabilit dupa eliberare din armata 'in manoasa zona a vaii Secaeului.

. 13. -. L e 8 p e d e june1'arii de pia tra calcaroasa, fragment cu res t din ultimele tre~ (sau patru) rindurt de text ~i Ia marginea din stinga 0 parte ~ eh~na~u.IUl !,l~plu pro~~minent ce incadra (probabil toate laturile) cimpul mscrtptiei ; la~lllie 120, inaltime 43, grosime 25 em, litere inalte de 7 cm;

MATERIALUL EPIGRAFIC

29

ligaturi r. 2 A+N, r. 3 E+T; la sfirsitul r. 1 pare a fi jumatatea de jos a Iiterei B en F in Iigatura, deci eventual b(ene)f(iciariu8). Deseoperit Ia a. 1862 in comuna Apoldul de Sus. Muz. Sibiu (inv. 7199) (fig. 8).

InscbrDoc, 892 "Gross Pold. 1862 gefunden, jctzt im Bar. Brukenthal. Museum in Hermannstadt. Muller. - - - Legionis XIII geminae, vixit annis XX, ponendum euraverunt (infilicissima conjux) et filius. Hie situs est"; ArcliKozl, V 1865, p. 26. "toredcke cgy meszkobiil - stremleknek=, C. Torma : ClL, III 969 "duo fragmenta eiusdem tituli, GrossPold rep., nunc Hermannstadii in mus. Bruk, Fr. MUller misit" [tntelcgind eronat legatura ell fragmentul de mai sus ell acesta); p. 1015 rectltica "errore dixi fragmcnla coniungcnda esse" ~i grupeaza separat cele doua epigrare, adieu "f.agmentum prius" ~i "fragmentum posterins" (IDH, 1II/4, 12) ~i "alter hie" (piesa de rnai sus).

Fig. 8. - Lespede funerarii, fragment (Muz , Sibiu).

[ D (i8 ) M ( anibu« ) ]

- - - - - - »et ( eramus ) ex] b ( ene )f (iciario ) ) [leJg(ionis) XIII G(eminae) v(ix.) an. LXX p(onend.) c(urav-) c(oniunx?) i( njelici88ima) ;

et f i l( i) h (ic ) 8 (iiu«) e (et )

T r a due ere: ,,[Zeilor Manes, - - - - - ] veteran fost beneficiarius (?) din legiunea XIII Gemina a trait ani 70, a ingrijit sa i se faca (monumentul) sotda foarte nefericita (?) ~i fiii sai; aici este asezat (inmormintat)" .

Intregirea literelor din r. 2 sugerata de Muller pee I este ipotetica, dar nu improbabila ; veteranul "ignotus" din legiunea XIII G(~ina era foarte probabil un proprietar de villa rustica din toritoriul Apoldului.

30

1NSCR1P,!,1nE DACIEI ROMANE, 111/4

14. - E pit a f de piatra (marga), fragment cu sfiraitul ultimelor (?) trei rinduri de text, vazut de G. Teglas in muzeu la Sibiu.

Erd M, 1902, p. 270 (G . Teglas, "Nagy -Apold; jelenleg Nagy-Szeben, a bar6 Brukenthai muzeumban Iathat o siremlek margab61").

LETIOI NO

VO FILIO

15. - 0 a 1" ami z i en numele legiunii XIII Gemina (in mare numar) au fost semnalate din Apoldul de Sus: OIL, III, p. 1018 "ad n. 1629, - - - Gross-Poldi eius legionis tegulae complures vidit Wattenbachius", nr. 8064, 9. Nu se indica tipul, textul, locul de gasire ~i pastrare al aces tar numeroase tegulae; dar in colectia seolii generale din Apoldul de Jos se pastreaza 0 caramida (vazuta ~i comunicata noua de N. Branga) eu literele in chenar simplu dreptunghiular, care ar fi fost gasita pe cimp intre cele doua Apolduri.

LEG (io) XIII G(emina)

16. - 0 a r ami d a cu textul fragmental' in chenar simplu arlata intre cele doua comune, existenta in colectia scolridin Apoldul de Sus, vazuta de N. Branga.

L---~PF

Este l[eg(io) IIII] Flavia Felix; despre aceasta mare unitate militara in Dacia: IDR, III/I, p. 134; Ill/2, 540; HI/3, 95, 269.

9. Apoldu de Jos

(Kisapold; Kleinpold, comuna, judo Sibiu)

A~ezare rurala din epoca daco-romana intre Apoldu de Jos ~i Apoldu de Sus (v. aceasta localitate) ~i spre Miercurea.

17. - A l tar ootio de piatra, descoperit in a. 1877 pe malul Vaii Apoldului, aproape de Apoldu de Jos (fig. 9).

Korr Bl'r'SL, I 1878, p. 83, C. Gooss dupa inf'orrnatla data de parohul G. Arz din Apold, "effos,. a. 1877, au, dem linken TJfer des Grosspolder Bachs, in der Nahe von Kleinpold ", cn., III, 7732.

r ~ O· M ·T· SILIVS·

1 NGENVS PRO·SAL·S·$vO t5 V' S . L' M

I (oci] () (ptim.o) 111 (a:rimo ) . T (itus ] S i l i U 8 Ingenn(u)s

pro sal i ut«] s(1ta) et suo trum}

5. l' [otum ] .'1 (oloit ) l (ibens ) m {erito )

Fig. 9. - Altar votiv (dupa GIL III 7732).

MATERIALUL EPIGRAFIC

31

T r a due ere: "lui Iupiter eel prea .b~ ~i ~areZ T!tus. Si lius Ingenu(u)s pentru sanatau:a sa ~i alor sai /5/ juruinta facuta a lmplinit cu

bucurie dupa merit". .

Dedicantul eu autentic nume italic de cetatean roman era desigur un proprietar rural din vicus-ul de linga Apoid.

10. Sebes

(Sebesul Sasesc, Sebisul Si\'sesc; Szaszsebes; Miihlenbach, Miihlbach, oras judo Alba)

Asezare rurala cu descoperiri de vestigii in citeva puncte, unele cunoscute mai demult eu materiale arheologice ~i epigrafice (Dacien, 1851,

P. 257 -258' Ohronik p. 94-95), altele identificate cu precizie ~i explo-

" "Iv d . .

rate mai recent· mai importante : a) pe "Lehmberg necropo a e mcme-

ratie dacica ~i ;omana din care s-au achizrtionat material ceramic r0n;ta~ ~i 'vase dace cu briu alveolar, ca ~i lnscriptdi latine fragmentare (pOSl?l! doua piese) ; b) la "Podul Pripocului", spre es~ de oras, 0 asezare loeUl.t~ din neolitic pina in perioada preteudala, dovedmd permanenta populatiei dace ~i romane in vremea provinciei Dacia (.Apulum1 V_I 1967, p .. 19-25). Din materialul arheologic roman al zonei Sebesului smt de r~tm~t .vestigiile drumului, conduete pentru apa, fragmen~e de sc~l:pturl, rtsnite, opaite, obiecte de bronz, monete s.a, Muz. Sebes ~l Muz. Sibiu.

18. - A 1 t a r votiv de calcar dur, fragment din marginea d~ sus, 20 :x 20 X 16 cm litere diforme inalte de 6,5 em; T apare ea un simplu 1. Muz. Sibiu (inv'. A 4917, 12225; donatia liceului Sebes) (fig. 10).

Fig. 10. - Altar votiv din Sebes, fragment (Muz. Sebes).

[8il(vano)] Do m e (stico)? [ - - - - A]n t i 8 t (ius)?

Pare a fi 0 dedieatie lui Silvanus Domesticus (1), unul din eei mai raspinditd zei in Dacia; dedicantul este romanul "Antistius", forma fonetid populara in loe de Antestiu8 (IDR. III/I, 79, 103; IIl/3, 129, 186, 242).

32

INSCR[PT11LE DAClEl ROMANE, [1114

19. - A 1 tar votiv de piatra (marna), fragment lat 27, inalt 34 em; resturi din baza monumentului ~i citeva litere din ultimele doua rinduri ale textului; descoperit pe dealul "Lehmberg".

Programm Gymna.<",liih{bach, 1865/6, p. 54; AVSL, XII 1874, p. 172; XIII 1876, p. 294- 295; GIL, III 7734; Fu/drKijzl, XIX 1891, p. 86.

- - - - - NOM POS

Sigur apare in fragmentul epigratic numai verbul pos (uit) care ar indica natura religioasa a inscrtptiei.

20. - A 1 tar (votdv f ) fragmentar deseoperit pe "Lehmberg" la a. 1867, probabil din calcar alburiu, .cu litere f1'~mo~se, din _?are s-au ~astrat numai resturi din 1'. 1 al textului, partes mijlocie, S-a pastrat la grmnaziul Sebes,

Programm Gumnas Miihlbach, 1866/7: p. 56 ;.Er~M, 1888, p. 67, Tegl~s. G. "egy mas~k bukovai marvanytoredek s anyaganal fogva In hgyelmet erdemel, Betfii igen szepek, kar hogy az egesz egy sor koz ep reszlete " ; CIL, III 7734.

C.IVL II

21. - A 1 tar votiv de piatra ealcaroasa, eu eapitelul ~i baza eoreet profilate, 85 X 50 X 43, cimpul i~sc~iptiei de 6 ~a~ 7 rtnduri, in cea ma~ mare parte corodate, inalte mtre :) ~l 6 em; se .d~st.ll~g.?U greuta te numai citeva litere izolate : in r. 1 era desigur numele dlvllutayn adorate, pare a se diatinze V la ineep~tul r. antepenultim probabil D, la inceputul r. penultim V LI,"'in {utimul V L S . Deseoperit in ~ug. 1962 ingropat in interiorul incintei muzeului, linga zid. Muz. Sebe~ (fig. 11).

Fig. 11. -Altar votiv corodat (Muz. Sebes).

Din text nu poate fi refacuta deeit formula finala a epigrafelor votive V ( otum) L (ibens) S ( olvit ).

MATERIALYL EPIGRAFIC

33

22. - L e 8 p e de funerara de platra, fragment din marginea inferioara dreapta, taiat (in antichitate san mai recent) in forma de roata §i perforat in eentru a faee probabil un dise de ri~nita (Y); diametrul aeestei .. .rot!" este de 54 em, grosimea 9 em; textul in rindurile pastrate se poate intregi aproape peste tot fara greutati ; literele eoreet ineizate inalte de 6,5 em. La ineeput Iipsese eel putin doua rinduri de text; in r. 1 se afla formulaDM, rn r.praenomen stnumelc de familie (gentillciu), cum arfi unul din eele rnai freevente Ia provincial! Aeliu», Aurelius, Ulpius, al defunetului Secundus (Iucundus~ Verecundu8~). Fragmentul a fost deseoperit linga orasul Sebe§ intr-un teren al C.A.P. inspre Daia Romana, la 1980. Muz. Sebes (fig. 12).

SE _;V~D ,_~ VI AN-LXX~

L ~~'t~ i LfAS E R A"?(C}~

.v

Fig. 12. - Lcspede tunerara, fragment (Mnz, Sebes).

[D(is) M (anibus)

~ - - --

"?8e]cundu8 [vi]x(it) an (nos ) LXX

5. [L]ucilia Se[r]ena con-

[iug]i b ( ene )m ( erenti ) [p ( o8uit ) ]

T I' a due ere: " [Zeilor Manes - - - - - ] Seeundus (Iucundus i) a trait ani 70/5/, Lucilia Serena sotului vrednic a pus (monumentul funerar)" .

Este epitaful unui proprietar rural din satul (poate villa r1tstica) stabilit ell familia in teritoriul manos din apropierea orasului Sebes.

23. - L e 8 p e de funerara de gresie ealearoasa, fragment de 37 X 17 X 8 em, eu resturi din sase rinduri de text; litere inalte 6 em, ligaturi H+E, A+T; provine din colectia R. Hann (Sebes), adus Ia muzeu. in a. 1963. Piesa pare a fi de origine Ioeala, din teritoriul orasului Sebes. Se pot eiti numai citeva litere, din care abia doua san trei euvinte sint probabile; puncte despartitoare se vad in r. 2 ~i 4. Muz. Sebes (fig. 13).

3 - c.616

34

lNSCRIPTIILE DACIEIROMANE, utt«

AclaMN, VII, 1970, p. 171, nr. 6, fig. 610to.

-----1

- - - OIl

pat]RON~ ---]S·HE

5. es ] IP.ATRI- ~ - - - - 0 --!

Fig. 13. - Lespede funerara, fragment (Muz. Sebes).

ineeputullipsind total, se po ate presupune ea literele ---RON in r. 3 erau din apelabivul [pat]ron., HE in ligatura ~eeputul substan~ivului he[res] ~ in r. 5 poate fipatri; ar fi deci epitaful unulpatronus pus de hbertul

sau.

24. - A 1 tar funerar de piatra, fragment cu citeva li~re in. pa:tru rinduri descoperit pe dealul "Lehmberg, unde era 0 necropola de mcmeratie e~ntinind cenusa, earb~i in ames tee cu ~)UIgari ~e Apa~~nt ars, fragmente de vase daciee en brru alveolar; publieate mal mtll III Proaramm. GymnMiihlbach, 1865/6, p. 54; apoi in .A VSL, X!I 1874, p. 172, ~III 1876, p. 294 (0. Gooss; eronat --- NOM POS(Ult); v. nr. 21); lioldrta«, XIX 1891, p. 86; OIL, III 7735 "dut? fragme~ta .arae .Miihlbach ll.~ Lehmberg rep., nune Muhlbach in gymnasio. Descripai". Literele date in

OIL, III:

a) 0 ORI

b) MI S

25. - 0 a ram ida de 29 X 26 X 6 em, din al carei text se pastreaza numai r. 1, restul fiind corodat, Deseoperita linga Sebes Ill. "Ripll. Ro~ie" .

AVSL, XII 1874, p. 172 (C. Gooss); EphEpigf., IV, nr. 476 : GIL, III 8 0'T5,30; AclaMN, VII 1970, p. 178, nr. 14h (eonfuzie eu eliriimida LEG XIII AYR MENANDER, cu., III 8 065,22e; !DR, mra, 541,3).

MEN.AN

MATERIALUL EPIGRAFIC

35

26. - 0 a ram ida fragmentara deseoperita linga valea Seeasu, lui la rigolarea terenului; se pastreaza din text ultimele cinei Iitere.

A VSL, XII 1874, p. 172, C. Gooss, 0 pune in Iegatura eu unitatea auxiliarii cohors 11'1!ontanorum; EphEpigr. II, nr. 471 ; CIL, III 8 074, 21 (descripsi male eonservatam).

- - - III M 0

Legatura eu unitatea auxiliara amintita este foarte problematiea ; in«; p. 171; TglD, p. 33, nota 196 (cohors I Montanorum ~ II Oommage~ norum !).

27. - Se citeaza ell. deseoperite Ill. Sebes trei e a r.a m I z i . romane eu Inscrlptie : unain zidul de Incinta al biserieiievangheliee, alta in biserica, a treia in valea Seeasului, Proqramm GymnasMuhlbach, 1873/4, Hermannstadt, 1874, p. 63. tntre pierderile doeumentar-epigrafiee din zona Sebe~ inregistram informatia fortuita: prin a. 1950 dtn coteotta arheoIoglca dr. Manksch (Sebes) un eetatean din ora~ a luat doua altare eu inscriptie, le-a spart ~i le-acladit in cas a ce ~i-a facut; un fapt identic s-a intlmplat in aeelasi timp Ill. Apold (inform. prof. I. Raica, dir. muzo Sebe~, 30 VII 1959).

11. Laneram

(Lamkerek ; Langendorf, localitate eomponenta a orasului Sebes, jud. Alba)

Posibila asezare rurala, eu deseoperiri tegulare ale l~tunii XIII Gemina.

Chrouik, p. 90 ; OTS, p. 141 ; TIR, L 34, p. 73.

28. - 0 a ram i z i in Muz. Alba Iulia (inform. C. L. BiHuta)

LEG(io) XIII GEM(ina).

12. ~prin9

(Spring, comuna, judo Alba)

~ ~n teritoriul dintre ~pring ~i Dostat se afla vestigiile unei intinse asezarr rurale romane. In prima eomuna s-a aflat inseriptia votiva, pusa la

adapost prin ingrijirea localnicilor. '

29. - A 1 tar »oti» de gresie (porfir), fragmental' (!ipsa baza), 70 >: 42 X 24 em, litere inalte de 5 cm; capitelul are in fata ornamentatie un ~~mpan eu rozeta, acrotere Ill. colturi (mutilate in cell. mai mare parte); profilatura este puternie reliefata ; scrierea cu litere bine ineizate este defieienta, in trei I<;>euri : E este faeut ell. stmplu F in r. 1 ~i 2 (toti trei E din text slnt. faeUtl ca F) ; Mare 0 bara Ill. baza, Deseoperit Ill. a. 1866 intr-un

·ogor Ill. ~pring. Muz. Blaj (nr. inv. 31), vazut de noi in 1953 (fig. 14).

36

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IlI/4

, Semnalat in ziarul Korunk, 1866, nr. VI 16 sept., (Va~kun) inf?rmar:

~ia: Irimie Vaszi. din f;'lpr~g a gasit al~aru.l in ogorul san dintre f;'lprl~g ~l Dra~ov ; literele singulare din r. 3 er~u bine mterpretate c~ numele d~dlCantului M( arcus) D - - - P - - -, iar D COL ca decurio eoloniae ; OIL, III 6263 dupa Korunk textul ou litere verzale OBILE.ET/HEROVLI/ MDPD OOL /V·S·L.M; .AFT, p. 483, nr. 487.

Fig. 14. Altar votiv din ~pring (Muz. Blaj).

Obil(a)eet Herculi

M (arcus) D - - - p - - D( ecurio ) COL (oniae)

V ( otum) S ( olvit) L (ibens) M ( erito )

T r a due ere: ,,(Zei~ei) Obile ~i ~ui !lerc~l~s. Marcu~ D-:- -:--

P , decurion al coloniei juruinta facuta (zelta~llor) a tmpltnif CU

bucurie dupa merit". .' '. S

ouu era 0 zeitate celtica (antropomme cel~lce cu baza Obtl-v' qelt-. pro

II, col. 822) atestata in Dacia numai ai~i la f?prmg und.e poate sa: fl.exlstat un mie grup etnic venit din zonele celtice din Pannoma sau mal din ves~. LexMyth. III (1902), col. 595 (M. Ihm) ; RE, XVII (1937), 1 714 (1!'. Hel-

MATERIALUL EPIGRAFIC

37

chelheim). Zeitatile celtice in Dacia roman a : Ctrr.un(n)us Jupiter, Epona (IDR. III/2, 205, Ulpia Traiana Sarmizegetusa), Apollo Grl111tlUS et Sirena, Roemerta sint Inshate, in legatUIa eu "un altar anepigraf eu reprezentarsa unei divinitati eelto-romane" din Sucidava (Celei, Oltenia) de S. Sanie in .AII.AIa~i, XXI 1984, p. 363-366 - studiu ~i tabel din care Iipseste tocmai eelttca Ubile din f;'lpring, 311 direi caracter etno-lingvistic a fost relevat just de cercetatorii citati la a. 1902 ~i 1937. Elementele soeial-etniee galloceItiee in .provincla Dacia erau destul de numeroase, mai ales in Dacia Superior (v, index la IDR. III/2 ~i aeest velum),

13. Dostat

(Hosszutelke ; Dorstadt, oomuna, judo Alba)

Intinsa asezare rurala (pagu8~): substructii de ziduri din piatI'a, sculpturi fragmentare, coloane de piatra, monete etc., in terenul numit "Zidul" dintre Dostat ~i :;;pring; conaiderata iidentica de unii arheolog! cu Singida'Va, de alti cu Sacida'Va daco-romane,

Chtonik, p. 71; OTS, p. 140-141; TIR. L 34, p. 98.

Se citeaza de aici citeva inscriptii latinesti, din care insa unele fiind pastrate la conacul feudal din Dostat, au fost pe buna dreptate socotite ca aduse din alte loealitati ale Daciei (cum este sigur marele monument mitriac OIL, III 7 729 = 968 = IDR. 111/2, 30631 din Apulum san Ulpia Traiana); nici piesele epigrafice fragment are de mai jos nu par a fi fost deseoperite in zona arheologica de linga Dostat.; Ie punem totusi aici in Iipsa de alte informatii utile.

30. - A l tar ooti» de piatra nisipoasa, fragmentar lipsind capitelul ~i 1 san 2 rinduri din text; 62 X 56 X 48 em, litere Inalte in r. 1-6 de 4, r. 7 de 2 em; baza are profilatura eu 5 praguri ; numeroase ligaturi : r. 2 O+R., r.! 3 T+E, O+R+ V, D+E, r. 4 R+E, A+T+ V, .A+p, .A+L, r. 5 D+O, M+.A, O+E, D+O, E+T, .A+D+V+E, r. 60+R, T+E, M+P+L. Descoperit 131 Dostat in conacul Gustav 'I'eleki, dus apoi 131 Cunta in castelul aceluiasi aristocrat; deci neslgura provenienta din aceste sate. Muz. Aiud (fig. 15).

AEM, 11877, p. 119 (C. Gooss) ; VIII 1884, p. 50, nr. 9 (F. Studniczka, lectura ameliorata}; EphEpigT, IV, nr. 142; CIL, III 7728; AEM, XVII, p. 8 (J. Jung); TextMonMilhr. II, p. 134, nr. 257; CIL, III 12555; AFT, p. 480, nr, 474 i; Archli rt, XXII, p. 181 ; CIMRM, n, p. 294, nr, 2008. Lectura dupa Studniczka ~i ClL, III 7 728 :

38

INSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, 1lI/4

Fig. 15. - Altar votiv din Dostat, fragment (Muz. Aiud).

[I nvic] t 0 [IS' 0 liD eo]

[ge]nitori P[(ublius} Aelt iu«} Art-J em i do r u 8 d e[c(urio) ~ ] socert dos ) ereatus a Palm [yre- ]

5. nis do(mo} Macedonia et advo[n-] tor huiu8 t e m p l i pro 80

et SUi8 fecit [l (ibenter ) n

T r a d u c ere: "Neinvinsului Soare zeu (din stinca?) naaeut, Publius Aelius Artemidorus decurion (~), preot facut de palmyreni /5/ originar din Macedonia ~i frecventator 301 acestui templu, pentru sine ~i ai sai a facut bucuros (ofranda)".

Este un prinos zeului persan Sol-Mithras, pus de romano-orientalul Publius Aelius Artemidorus, original' din Macedonia, facut preot 301 zeului lor de catre un grup de palmyreni. Despre termenul adoentor "is qui advenit" : ThIJL. 1(1900), col. 836, cu exemple Iiterare ~i epigrafice.

31. - A l tar votiv de piatra, fragmentar, aflat de O. Gooss 130 un taran in Dostat provenind din curia proprietarului rural care a fost darimatit; piesa fragmentara era cam 1/3 din inaItimea originara a altarului.

AE:\I, 11877, p. 119 ("ara, deren obere zwei Drittel Iehlen ", C. Gooss); EpltEpigr, IV, Hr. 143; cu., ill 7 731.

HERMES FEOE R[unt] VOT·M

MATERIALUL EPIGRAFIC

39

. Da?a transerierea lui Gooss este corecta, era 0 dedieatie a doua personaje din care al doilease numea Hermes.

14. Daia Romana (Olahdalya, comuna, jud. Alba)

v ~~.eza!e~ rural a .r~m3ona in. I!.unctul ,-,Troian:' : substr"!1ctii de ziduri, ?araI~llz~. (far~ stampila), ceramica etc. ; din loealitate provm ~i cele doua. inscriptdf Iapidare.

Comunieare prof. I. Raica (Sebes, 1963)' OTS p. 141' TIR L34'

p. 51 (citeaza numai inscriptia OIL, IIi 7788).' , , , ,

?2. --::- A l tar 'Voti~v de piatra calearoasa numulttica, 65X 55 X 28 cm; htere ma!te 6,2; .caplte!ul cu n_umele. divinitatii este rupt, resturi din r.1 301 textului par a fi margmea de JOS a hterelor 0 ~i M din epitetulzeului suprem 3ollu~ll l'om~e..: Altarul a fost descoperi~ ~n paia Romana prin a. 1880, consld~r~t insa de G. Teglas ca adus aici din ruinele orasului Apulum ; in aprilie 1959 a fost transportat din Daia 130 Muzeul Sebes de catre gosp?darul Gh. Preja, dupa a carui informatie altarul a fost gasit pe locul ,,?XOI~", de unde provine ~i fragmentul de epitaf (nr. 33). Muz. Sebes (donatia lUI Gh. Preja) (fig. 16).

l!rdM, V1888, p. 59 ("cgy foldmives udvaran e valoszfriuleg Jupiternek szentelt o'ltar __ En gyularehervarl sz arrnaz asunak tartom", Teglas G.); CIL, III 7788 "Olah-Dalya prope Carlsburg rep. C L I C AELIVS PR IMVS DEC COL. Teglas ErdM'" AFT p:482,nr.486:AclaMS.,VU1970,p.172-173,nr.8foto. ' " .

Fig. 16. - Altar votiv din Daia Hornana (Muz. Sebes},

[I(ovi)] O(ptimo) M(aximo) o (a i u s ] Aoliu8 Primus

dec (urio ) col ( oniae )

40

lNSCRIPTIILE DAClEI ROMANE, III/4

T r a d u c ere : "Lui Jupiter eel prea bun ~i mare, Caius Aelius

Primu'! decurion al coloniei (inchina altarul)". _

Dedicat;ia pare a fi f03t pusa Ia proprietatea rural a din teritoriu actualei oornune Daia, poate chiar in loeul "Troian". Aeelas! persona] inehina. un altar Iunonei Regina in oras Ia Apulum, OIL, III 1 030.

33. - E pit a f de piatra calcaroasa, fragment de 30 X 30 X 23 em, rupt pe to ate Iaturile, pastrtndu-se resturi din trei rinduri ale textuluilitere inalte 7 em, bine gravate ; remarcabila forma lui L cu bratul ondulat din euvintul LEG. Deseoperit in locul "Troian", la Daia, in a. 1957. l\Iuz. Sebe~ (fig. 17).

AcLaMN. VII 1970, p. 170-171, nr. 5, foto, desen (V. Wollmann).

Fig. 17. - Epitaf din Daia Romana, fragment (.\luz. Sebes),

[D(is) M(anibus)J

Tari [OJ~ L u c a n o

vet (erano ) leg (ionis ) X[III Gem (inae) vix( it)

ann (os) - - - - J

T r a due ere ,,[Zeilor Manes - - - - -], lui 'I'arius Lucanus veteran din legiunea Xl H [Gemina a trait ani --- J". Mai putin probabil este numcle gentilieiu roman Marius. .,.,G]

Veteranul, posibil de origine italiea (judeeind dupa antroponimele sale; daca sint eoreet intregite), s-a stabilit (Ia ineheierea servieiului militar activ in legiunea XIII-a) Ia proprietatea sa rurala de linga Daia Romana, unde a ramas pentru vecie.

MATERIALUL EPIGRAFIC

41

15. Pauea

(Pokaf'alva ; 'I'ornen, comuna judo Sibiu)

A~ezarc rurala : substructii din ziduri de eladiri, material tegular stampilat al legiunii XIII Gemina ~i Numerus Singularium.

JCC. 11856, p. 24 ; OTS. p. 140; TrH. L 34, p. 88.

34. - C a r a In ida eu stampila, 14,5 X 6 em, litere proeminente in ehenar simplu, Muz. Sibiu (inv. 4263).

L E G(io) XIII G(emina)

35. - Car ami d if, fragmentara de 31 X 5 em, literele in chenar dublu; aflaffi in turnul bisericii la Pauca, Muz. Sibiu (fig. 18).

Fig. 18. - Caramidii cu stamprla din PlIuca (Muz. Sibiu).

LEG(io) XIII GEM(ina) AVR(elius) GOD E S

In OIL, III 8065,20 e este plasata la "Blutroth in valle fluvii Spring", dnpa AEM, I 1877, p. 116 (EphEpigr, IV nr. 201), unde O. Gooss serie " ... mit romischen Mauerziegeln, welche den Stempel LEG XIII GEM / .A VREL GODES zeigen und sowohl im Miihlbaeher als Hermannstijdter G:y~asium aufbewahrt werden" (EphEpigr, IV, nr. 201); de fapt este dIn Pauea; alte exemple : IDR, III/I, p. 245 ~i 248.

~ . 36. - 0 a ram ida fragment gros de 5 em; literele stampilei par sa fi fost in ehenar , inalte de 2 em. Muz. Sibiu (inv. 3 404) (fig. 19).

SIN G (ular-)

Fig. 19. - Ciiramidii eu stampila din Pauca (Muz. Sibiu).

Este tip~l din ~pulym, Dacia, XXV, 1981, p. 270, fig. 7, N SING; un exemplar din Periam III Banat : IDR, III/I, p. 243, fig. 188 ; v Berghin

(18). .

M 37. - Car ami d a fragment cu litere proeminente inalte de 1 em.

uz. Sibiu (inv. 4 265) (fig. 20).

TglD, pl. XIX, nr. 295: 1\1 A M A .. :(?)

42

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

L'"rff\:T JJ--V V V v ~ - -I Fig. 20. - Ciiriimidii eu stampila din Pauca

. V'~I (Muz. Sibiu).

~----~~------------------

Simplu ornament ceramic, sau vreun nume ca Ianuariu8 (').

16. Dumbrava

Limba ; Lombfalva, sat component al comunei suburbane Oiugud, municipiu Alba Julia, judo Alba)

Oerarnlea frazmente de caramizi cu numele 1egiunii XIII Gemina, monete gaaite in p~ctul "RUuri" (din teritoriul satului Limba) indica 0 asezare romana rurala,

Apulum, III 1949, p. 20 (D.-I. Berciu); OTS, p. 142.

38. - Oaramizi cu maroa LEG XIII G.

17. Drimbar

(Dombar, sat component alcomunei suburbane Ciugud, municipiul Alba Julia, judo Alba)

Asezare rurala : multe fragmente eeramice, material tegular, substrucfii de cl~diri tuburi de condueta din lut ars, blocuri de piatra fasonata etc., pe un pinte:d de deal in stinga vaii Hapripa.

OTS, p. 170; TIR, L 34, p. 56; inform. 1. Mitrofan.

39. - P lac ii (Iespede) de piatr~, de. ca.ract.ar nccunoscut, ~vin~ dimensiunile in jur de 60 X 40 em, cu inscriptte ~m care desco1?e~Itorll (niste copii din sat; vara a. 1955) au pu~u~ sa de~Clfreze v~eo t~eI hte~~,; aflata Ia nord de sat, pe malul Mure~ulUl, III eartierul numit "TIleacurl , in spre comuna Totoiu. Foarte probabil de fa.c~ura ro~na, p~at~a a fost sparta ~i bucatile aruncate in Mures. Informatia ~. MI~rofan (lU~lle 1956).

Din Iiterele Inscrlptiei, descoperitorii au retinut m memorie

R VAl

18. Straja

(Oregyhaz, sat, comuns ]Berghin, judo Alba)

Oercetari de suprafata. in punctul "Dupa Magura.".(spre !lhir~o.m), o tera.sa. usor Inclinata spre sud-est, la. circa 3 k~ d~ StraJa,. au ld~ntificat urme de loeuire Incepind din neolrtic (cultura. Orlf;l f;l1 Petrestt), perioada de

MATERIALUL EPIGRAFIC

43

tranzitic spre epoca bronzului (cultura Cotofeni.) epoca bronzului (eultura Wittenberg ~i Nona), epoca fierului (Hallstatt timpuriu ~i mijlociu, cultura Basarabi}, Latene, romana, prefeudala (sec. IV - VII) ~i feudal a timpurie (sec. X-XIII). A~ezal'ea romana se afla in terenul ,,~esul Mie" la sud-est de sat: portinni de ziduri din bolovani de riu, earamizi, multa cerazniea ~i material tegular, 0 statuie ~i fragmente care au disparut, pietre de ri~nita etc., fragmente de earamizi ale legiunii XIII.

Apulum, III 1946-1048, p. 200; V, 1965, p. U:l: TIn, L :14, p. ios . inform. :'>1. Blajan,

10. - C a r ii ni i z i in chenar simplu cu Iiterele

L E G(io) XIII G(emina)

descoperite in eercetar ile de suprarata din a. 1980 de M. Blajan,

In a.1948, in cimitirul satului au fost descoperite dona altare votive romano (reutilizate ea pietre de mormint in sec. XVIII-lea): Satssrno Securo, M. Herennius Faustus leg( atus) aug (usti ) ~i Minervae Superae, 211. Herennius Faustus leg(atus) aug(usti), I. Berciu, Apulum, III 1948, p. 200-208; p. 200 "altal'ele romane au putut ajunge in comuna Straja, fie din Apulum, distanta fiind numai de 12 km, fie dintr-o statiune romans mai apropiata (Straja, Hapria), unde s-ar putea presupunepentru un moment ca 0 simpla ipoteza - existenta unui sanetuar".

19. Berghin

(Berve ; Bluthroth, comuna, judo Alba)

A~ezare rural a romano-dacica avind numeroase deseoperiri in citeva. puncte din vatra ~i hotarul localitatii, semnalate la mijlocul veacului al XIX-lea: aubstruct.ii de ziduri, tuburi pentru conducte de apa, monete, altar votiv fragmental', material tegular, traseul drumului roman.

AVSL, XIII, p. 267; AEM, I, p. 116; Chronik , p. 67; AFT, p. 141, 539; Klio, X 1910, p. 504-505; OTS, p. 170; TIR, L 24, p. 36. In Muz. Sibiu: fibula romana, fragmentul de inscriptie votiva, earamizi stampttate ~i ~iira stampila, 0 tigla Iragmentara (inv. 6 468, 7204, 7609, 7 610, 7636,7659, 7 682).

Informatii eu precizari topografiee ne-a dat in a. 1984 arheologul Mihai l Blajan (Alba Iulia ; dupa cercetarile sale pe teren) : 1) in punctul "Laseau" la nord-vest de eomuna vestigii neolitiee (Petresti), Cotofeni, Hallstatt ~i multe fragmente ceramice romane ; 2) teras a "Nimul de -Jos" la 1 km nord-est asezare romana, tuburi de conducta din lut ars; 3) in vatra comunei (casa nr. 51) fragmente ceramice dace, romane ~i prefeudale ] 4) la easa nr. 235 perete de aedicula tunerara cu figuri in relief adusa din neeropola romana in partea de nord-vest a eomunei; 5) sapaturile din a.1977 -1979 pe promontoriul "Peri" la marginea sud-estica a comunei au dat: ceramica neo-eneolitdca, fragmente ceramiee dace, 359 morminte romane ~i prefeudale (sec. VI-IX e.n.) cu ceramica, obiecte de podoaba (cereci margele, fibule, bratari etc.), piese de echipament (catarame, fibule s.a.), cutite, amnare, pietre de I'i~nita, monete de bronz din sec. II-III e.n. etc. Materiale inedite; Muz, Alba Iulia.

44

lNSCRIPTIILE DAClEI ROMANE, III/4

41. - A l tar votiv de piatra calcaroasa, fragment (partea de sus dreapta), cu resturi de litere din doua rinduri de text, inalte 5 em ; capitelul martelat la nivelul cimpului inscriptiei, cu ocazia intrebuintarii fragmentului ca material de eonstructie in zidurile vechii biserici evanghelice din Berghin, de unde a tost scos in a. 1906 ~i donat muzeului sibian de invatatorul Mihail Luister. Nu este totusi exclus ca altarul sa fi fost adus in evul mediu ca material de constructie din ruinele romane ale orasului-eastru Apulum; dar mai simplu ~i probabil face parte din materialele arheologiceepigrafice lucrate 131 Berghin in aseaarea civila rurala de aioi. Muz, Sibiu (inv. 7 204) (fig. 21).

Klio, x 1910, p. 504-505 (G. Tegl3.s presupunind c5. fragmentul era adus in evul mediu din Alba Iulia, sl lectura [I(ovi») O(ptimo) M(aximo) J Ideo Aet)erno); SICom. 12, 1965, p. 206, fig. 1 desen (I. 1. Hussu : in r. 2 este c1ar - - - ARENO, considerat ca stlrsttnl unui epitet geografic (?) al zeitatil supreme a lumil romane, ori vreun antroponim ca nume al credinciosului-dedicant); SCIVA, 30, 1979, p. 22-24, fig. 1/2 S. Sante ci teste in r. 2 [N]ARENO, cpitet divin cunoscut din doua tnscrtptit grecesti Ia Alburnus Maior (!DR, III/:!, 398 ~i 399 ZEYC NAPHNOC) ; dar spatiul Ilher in r. 2 la stinga in fragment este mult mai mare dectt Iocul ocupat de 0 litera ca N ; de aceea este necesar a presupune inca un cuvlnt, chiar dad ar lasa imprcsia ca ar fi 0 hendlada, tautologie :

[ I ( oci )] 0 (ptimo) M( aximo) [ Deo ~ N] are n 0

nos

T r a d u c ere : Lui Iupiter cel prea bun ~i mare, [zeu1ui] Nare-

"

Daca asemenea restituire se aceepta, am ave a in Dacia a treia atestare intr-o forma curioasa si insolita, in limba latina, a zeului din Galatia Asiei Mici, N arenos, foarte probabil de esenta celtiea ~i nu asianica.

42 - 0 ii r ii m i z i ale legiunii XIII Gemina. Muz. Sibiu (inv. 7 609, 7 610).

AEM, 11877, p. 116 (Gooss); ErdM. 1888, p. 247 (G. Teghi.s "a nagyszebeni Brukenthal muzeumban, 1877. gyujtes meg Goos Karolyt61") ; CIL, II 18065,20 c.

LEG XIII GEM AVR GODES

MATERIALUL EPIGRAFIC

45

Of. Pauca [15J.

43 - 0 if r if mid if fragment grot; de 6,5 em, cu litere rasturnate spre stinga, dar textul se citeste din stinga catre dreapta ; fragmentul se ana in Berghin, pina in a. 1905 facind parte din colectia arheologica M. Luister care a donat-e Muz. Sibiu (inv. 7636) (fig. 22).

Ntumerus) SIN[g(ularium)]

Fig. 22. - . Caramidii cu stampi lii din Berghi n, fragment (Muz. Sibiu).

Este un produs tegular al unitatii de garda ~i escorta a guvernatorului consular al Daeiei en cartier 131 Apulnm, de forma t.ipului de peeete pastrata intreaga din Alba Iulia, de Iormii identica N SING, Docia, XXV 1981, p. 270, fig. 7, 3; v. Piiuca l15].

20. Mice!iti

(Ohisfalau ; Kisfalud, Kisfalin, localitate componenta a m urr'cipiului Alba Iulia, judo Alba)

Asezare rurala pc drumul Apulum-Ampelum, in care la a. 1847 se puteau vedea resturi importante, substructii de ziduri din cladiri mari, conducta de apa din earamizi foarte mari eu numele legiunii XIII Gemina, pe panta dealului dinspre f?ard; inscriptiile publicate in OIL, III erau foarte probabil toate aduse din ruinele apropiate ale orasului-cetate Apulum,

Dacien (1851), p. 167 ; MCC. 1,1856, p. 15 ; Clironik, p. 87 ;AFT. p. 545; OTS, p. 176-177; TIR, L. 34. p. 79.

44. - Car ami z i cu inseriptie dintr-o conducta de apa, vazute de N eigebaur la 1847, 131 nord de localitate; din ele una avea imprimate urmele piciorului ~i a euielor din ineaItaminte; aceasta se ana in com. Gheja la castclul lui Mihail SplCnyi.

Dacieti (1851), p. 167, nr, 1, 4; CIL, III 1629,1 = 80G5, 1 d "Kisfaludi in aquaeductu reperta; Neig. Dac. p. 167; Ackner, xrcc. 185G, 15 ubi datnr L. XIII; Kisfaludi rep. [Gezse apud Mich. de Splenis] ; LEG XIII G; Neigebaur, Dac. p. 167, ubi ~ale LE~ XIII P" (ohserva t.ie eronata, ciici Neigebaur scrisese corect LEG XIII G]. Doua versium in Muz , Alba Iulia (inform. C. L. Baluta).

LE G XIII GEM ~i LEG XIII G

21. Ampoita

(Kisomp oly, sat, comuns Metes, judo Alba) Importanta asezare rurala linga confluent a vaii A~poita. cu. ri~ Ampoiul, in teritoriul catunului Gura Ampoitei : . su?structll de ZldUl? din cladiri, material tegular (0 parte eu numele Iegiunii XIII), alte obiecte,

46

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/4

earicr{L de piatra; vestigiile drumului roman dintreApulum si Ampelum CZlatna). Din acest punct provin doua altare votive romanc.

Dacien (1851), p. 168-169 ; Chrotiik, p. 106; AFT, p. 549; OTS, p. 178 ; TIH, L 34, p. 28.

1:J. - A l tar cotio de calcar granules, 58 X 29 X 25; baza cu profilaturu, simpla are aceeasi forma cu capitelul care poarta in fata un ornament de timpan cu frunze de feriga, la colturi semipalmete; literele slnt diforme, "rotunjite", inalte de 4 em; D in r. 1 faeut rotund ca un 0. Descoperit in primii ani ai sec. XX-lea in terenul dintre satul Ampoita si catunul Gum Ampoitei, in asezarea rurala de linga cele doua stlncl-mormmente ale naturii numite ~i "Calcarele cu orbitoline"; altarul vot.iv ~;e afla din a. ] 910 in ~anlla curia Lud , Vadady, Muz , Alba lulia (fig. 23).

Elio, X 1910, p. 50:1, G. Teglas, dupa un decalc trimis de Iulius Konez ~i lcctu ra :

DIAN(A)E/ARA(m) PO/SVIT! MAHTI/VS (ex) VOTV: AnnEp. 1911, 38: Apulum, V 1965, p. 188, I. Bereiu - A. Popa, lcctura corecta eonsiderind piesa ea "aproape slgur adusa din Apulum " DIANE j AHA(m) POjSIVIT J :MARTINYS VO/TV(m): iinnEp, 1965, :H: DacSz:V, nr, 1057 "Diane / ara pojsuit I Mar tlj us vortu I . Apulum, Hev. arch. 1911. n. 38. - - - 3lars cimszut"

Dian(a)e

a r a tm ) pOsivit Marti-

:J. n 1l S V 0- tu

Fig. 23. - Altar votiv din Ampoita (Muz. Alba Tulia).

T r a d u c ere: "Dianei (acest) altar I-a pus Martinus 151 ca of rand a (din juruinta)".

Textul prezinta nu numai stingacii grafice, ci ~i forme aberante de limba latina rustic a (precum s-a relevat in revista Apulum) : Diane in loc de Dianae; ara acuzativ fara terminatia -m (alt exemplu din Dacia la Micia : ararn ooiu. p(osuit), IDR. IIl/3, 140; oram pos(uit) Ia Sacadate nr. 87) ; remarcabila ::;i forma de perfect "posivit" in loc de posuii ; VOTV poate sa fie in loc de ooto Ia cazul ablativ, ca ex voto.

46 - A l tar votiv de piatra calcaroasa, 45 X 32 X 24 cm; baza are 0 profilabura simpla, cu 0 adincitura imprejur ce 0 separa de planul-

MATERIALUL EPIGRAFIC

inclinat (prag) spre trunchiul altarului; la fel capitelul ce are In fata. ornamentatie vegetala in timpan, la colturi acrotere (mutilate); literele putin deformate inalte de 35 mm. Descoperit in acelasi loc eu altarul precedent (exeeutie asemanatoare, fiind fa cute de acelasi sculptor-lapidarius); de prin a. 1910 pina la 1957 se pastra in ~ard la curia Lud. Vadady unde a fost vaeut de Iulius Konez , care a trimis un deealc lui G. Teglas' 1a Deva. Muz. Alba Iulia (fig. 24).

Klio, x 1910, p. 503, G. Teghis, cu Iectura [Iovi] O(ptimo) M(aximo) N I VALERIVS I IANVARIVS I AIANH; Apulum, V 1965, p. 189-190, fig. 7, I. Berciu - A. Popa "este aproape sigur ca Inscrlpt ia, la fel ea nr. 45, a fost adusa din Apulum : 0 (ptima) M(aximo) N(umini)? sauO(mnipotcnti) M(itllrae)N(umini)? :StCom, 12, 1965, p.64 fig. 24 desen, I. I. Russu: r. 4 Dian(a)e eu literc grecestl : r. 1 obseur ; Ann.Ep, 1965, 32:

SelVA, 30, 1979, p. 21-23, S. Sante observa cii "inseriptia a Iost gravata pc un alta; reutlllzat, A ttt cimpul Inserlptiel, cit ~i capitelul pastrcaza unele litere semite dintr-o in scrip _ tie ineomplet martelata"; accepta leeturaO (mnipotenti ) M(ilhrae) N (abarzc), iar Diane scris eu litere grecestt "pot fi puse logie in concordanta ; admiterea lor nu constituie un element de excludere reclproca. Inscriptltle veaeurilor II-III e.n , piistreaza numele eitorva adcpti ai mithraismului care sint in acelasl timp ~i lnchinatort ai Dianei (etc.)", Dar nu este exclus ca la inceput litera 0 din r. 1 sa fie de in terpretat ca D precum este sigur in lnscrlptta anterioara. OIAN(A)E.

0--- M--N--.-Valeriiu,s Ianuarius

.A I.A N H (Dianae)

Fig. 24. -Altar votiv din Ampoita (Muz. Alba Iulia).

Traducere : ,,0--- M--- N---, Valerius Ianuarius Dianei (a pus of rand a )".

v Literele singulare din r. 10M N ramin deocamdata-neexplieate ; da.ca 0 poate fi citit ca D, ar fi abrevierea pentru D (eo), M sa fie Mithras, N N cbarzes ; nimic sigur. Bemarcabila este scrierea eu litere greeesti a numelui Dianei.

. 47,1. - 0 a r a -m ida descoperita de C. Herepey ~i dusa la Muz.

.A.iud, unde a fost vazuta de C. L. Baluta in a. 1957.

AEM, XI 1887, p. 239,16; ErdM, 1888, p. 245; 1902, p. 394 (G. Hglas); cu., III 8065,13 (1629,10) ; din Micia IDR, III/3, 195,9.

L E (gio) XIII GE(mina) AV(relius) OALLISTRAT(us)

48

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

-47,2. - Car ami d a descoperita pe la a. 1910.

KUo, XI 1911, p. 499, 506; ErdM, 1902, p. 394; excmplare din Slnnlcolau Mare ~i Ccnad (Tlmis) IDR, nrn, p. 245,248.

LEG(io) XIII GEl\1(ina) AVR(elius) ENTHIM(us)

47,3. - Car ami d a fragment descoperit in a. 1981 de C. L. Baluta, Muz. Alba Julia (inv. 1469).

[Lc]G(io) XIII GEM(ina) [Aur(elius)] EVDOXV[s]

47,4. - Car ami d a fragment, eu ~tampila intreaga in cartus dreptunghiular dublu. Muz. Alba Iulia (inv. 3198); inform. C.L. BaIuta.~

LEG (io) XIII GEM(ina)

AVR(elius) GODES

47,5. - Car ami d a deseoperita pe la a. 1910.

Klio, XI 1911, p. 499, 505 ; ErdM, 1902, p. 394 (Teglas G.); exemplare din Ulpia Traiana IDR, III/2, 541,3; Micia nrrs, 195,10; Orastioara III/3, 265,4. Scrierc din dreapta spre sttnga.

LEG(io) XIII G(emina) A V R (elius) MEN - ANDER

47,6. - Car ami d a dreptunghiulara, fragment descoperit in a. 1981 de C. L. BiUutll... Muz. Alba Iulia (inv. 1468).

[Leg(io) X]III GEM(ina)

[Vlpi]VS FRONT(o)

Aeela~i nume in IDR, Ill/2, 541,9 ; Ill/3, 36 a ; 195,22.

22. Sard

(Sard, sat. eomuna Ighiu, jud. Alba)

A~ezare rurala importanta (la incrucisarea drumurilor Apulum - Ampelum ~i Apulum - Bruela): resturi din ziduri de piatra, earamizi en mortar, tigle mari de 48 X 33 em, material tegular al legiunii XIII pe un teren la sud de loealitate. 0 necropola se afla la nord-vest. Cercetarile facute de muzeografii din Alba Julia in 1943 la Iezitura ~ardului intre km 9 ~i 10, au dat la iveala ziduri din piatra de riu, fragmente de mozaie simplu, eara,.. mizi eu maroa legiunii XIII. Inseriptdile lapidare (considerate anterior ea provenind din ~ard) erau majoritatea carate din eimpul de ruine ale fostului Apulum (Alba Iulia) ; numai una corodata ee mentioneaza Neigebanr poate fi locala din ~ard, ea ~i fragmentele duse in colectia arheologica din Gornesti ~i blocurile de piatra fasonata din ziduri romane gasite in diferite puncte din sat.

\

MATERIALUL EPlcmAFIC

49

\

Dacicti (1851), p. 1'{i8-169; Clironik , p. 106: AFT. p. 550; Apulum, V, 1965, p. 187; OTS. p. 177; TIR, 1'\34, p. 99.

48. - A l tar (yotiv ~) vazut la 1847 de J. F. N eigebaur in fata unei case tarane~ti la ~ard, eu inscriptia eomplet corodata. Era probabil o piesa epigrafica de provenienta locala, nu adusa din Apulum.

\

\

Dacien. (18:;1), p. 169, nr\ 6 .Jm Dorfe vor einem Bauernhau se ein romlscher Altar mit ganz vcrsturumeltcr Inschr lft.".

\ .

49. - Colo a n a Vf:tiva de piatra calearoasa, fragment din fata

eu diametrul 40, inaltimea 30 em, resturi din patrn rinduri de text; litera ~-\. fara bara orizontala. Se gasea in primul deceniu al veacului al XX-lea la castelul din Gornesti (Gernyeszeg, judo Mures), ca si dupa a. 1944, vazut ~i fotografiat de noi (impreuna eu arheologul clujean A. Palko) in 16 VIII 1952; dupa G: Tcghls (care a vazut piesa in a. 1907) din ~ard (jud. Alba) in coleetia D. Teleki. Muz. Tg. Mure~ (fig. 25).

Klio, XI 1911, p. 504 "Fragmcnt aus Kalkmergel, oben Kranztcilund Restc cines Brustbildcs. [d(is)j M(anibus) / SELl V(ixit) A(nnis? ... ) / A(lexa)NDER PRO [c(urator) aug.]", G. Teglas ; coroana ~i bustul ce ar fi fost la marginea de sus a fragmentului de coloana nu se mal vedeau in a. 1952, ncsigure dnpa simpla dcscrierc (tara ilustrare) datii de G. Teglas.

[nomen dei--- - A ]8eliu8 A[lexa] n de r pro [s a 1 ute sua-

------]

Fig. 25. - Coloana votlva .. din Sard, fragment (Muz. Tlrgu Mures) .

T r a due ere: ,,- - - .AJselius A[lexa]nder pentru sanatatea sa ~i - - -".

Numele gentiliciu A8eliu8 nu e atestat deeit aiei in Dacia; W.

Schulze, LatEN. p. 129 A8illiu8, A8elliu8, OIL, III 8894 (Salona), L. A8eliu8 Halenus, Aselia Lucida; CIL, VI, index p. 23 etc. Cognomen greco-oriental nu e probabil sa fi fost de forma [Mena]nder ori altul -ander,

50. - E pit aj de marmura (dupa G. Teghls) san de calcar (1.

Paulovics), cu partea finala a textului, dimensiuni 29,5 X 19,5 X 4,5 em, din care lipsesc litere sus ~i lateral. Primul editor considera fragmentnl adus din ~ard, al doilea: din Cristest! (jud. Mure~); ar fi fost 0 plaea

50 INSCRIPTIILE Dfm ROMANE, III/'

runerara cladita intr-un monument (mic mausoleu f) Se afla in Gornesbi "Ia castelul feudal (eoleotia arheologioa D. Teleki (fig. 26).

Klio, XI 1911, p. 504 "Marmorfragment mit schonen Buchs ben" ell facsimil in verzale, G. Teglas; DacKelH, p. 94, fig. 50 "Maroskeresztur. Sf felirat toredeke meszkliblil; sirepitmimybe beepitett sirtabla resze volt. Teglas Gabor szerint Sardb6l val6 lenne".

I

-----_/ ---

fecit 8]ibi [et(

- - V]icto [fi ---

- - an]n (orum) IIII

- - - JE . FIt· PI[ent-

- - - P A ':IrE R - - -

Fig. 26. - Epitaf dill Sard (dupa 1. Paulovics).

51,1. - Car ami z i mad eu numele legiunii XIII semnalate 11\ mijloeul veacului al XIX-lea.

Dacien (1851), p. 168 ("grosse hier gefundene Ztegeln haben die Inschrift: LEG XIII GE I AEL VALENZ"); InschrDac. 634,1 ; CIL, III 8065,7 a = 1629,6

LEG(io) XIII GE(mina)

A E L( ius) V A LE N S

e lectura eorecta data de O. L. Balut;a comunicind alt exemplar "t;igla. fragmentara, inedita, descopertta recent de mine in partea sudica a looalitat;ii,adusa laMuz. Alba Lulia (inv, 1467); litera L e in forma de A (lambda), N ~i S slnt inversate spre stiIJ,9.a," :

[ LE G ~]IlJGIUt(t~~)

[ AEL(~)JVALE~$;';i'

~\:,' .:_.- ._"_ ._,':::'.:_'-, '_::. :-',,-;~-

. 51,2. - Car a mi d a'dreptunghiufa.#it, fragment de 34X28x6, In cartua de 11,5 X 3,2 cm; q.escoperita.i.nzona sudtca a eomunei, in a. 1983. Muz. Alba Iulia (iny.1466).'

LEG(io) XIII GEM(ina) , AVR(elius) ENTHIM(us)

Alte exemplare: IDR, III/4, 47, 2; 189, 194, 1; III/I, p. 245 ~i 248. 51,3. - Car ami d a vazuta de Domaszewski in Muz; Oluj, OIL, 8065,20, d "Sard [Olausenburg in musen] ; desoripsi"

LEG(io)·XIII. GEM(ina)

A V R(elius)· GOD E S

III

51,4 .. - Car ami d a vazuta in a. 1857 de Mommsen 131 ~ard, in easa parohiala N. Pop; "Sard in aedibus paroeht Nic. Pap vidi", OIL,

III 1629, 20. '

LEG(io) XIII GEM(ina)

FLAVIVS HELIO(dorus)

MATERIALUL EPI\~AFIC cn., III 8065, 25 ~' ; cf. IDR IJI/2, 541,6: III/3, 195,12.

~1 5 - C ii l' a i z i cu stampila leg. XIII G. AVR VITALIS".

u , • " J f.

descoperite in a. 194~ 131 Iezttura ~ardului, Apulum, V 1965, p. 187 pat

sa, fie in realitate\

L. E G( io) XIII G( emina) FL(avius) VITALIS

51

:)1,6. - eli ram i"z i mai mici, semnalate de Neigebaur (dupa J.

Benk(), i 778), Docien. (18151), p. 168 "kleincre: I,;.EG XIII GEM / V~PI RONIO. S. Benko, 'I'ransilvania", InschrDac, 634,2; sint de fapt ttpul eunoscut OIL, III 8065,\,34 e=1629, 24

IJEG-(io) XIII GEM(ina) V L prius) FRONTO.

lDR. III/2, 541,9,

23. Oiejdea

(Oiesdea ; Vajasd, sat, comuna GaIda de Jos, judo Alba)

Asezare rural a : resturi de constructii, ca,rami~i, tigle, mozaic. in forma de piseoturi, tuburi. d~n conducte de ~ypoea,?s t,. frag.m.en ~ e.eramlCe, vase de eali tate fina, recipient pentru topirea sttclei.reliet mitriac ; rnaterial tegular cu numele legiunii XIII.

AFT, p. 551; OTS, p. 179; TIR, L 34, p. 85.

52. - Car ami d a cu maroa legiunii XIII; un exemplar in Muz.

Aiud ; aitul in Muz. Alba Iulia (inedit, inform. O. L. Balut;a).

AEM, XIII 1890, p. 198 d "Vajasd zwischen Karlsburg und Tovts. Jetzt in Nagyenyed bel Herrn lIerepey"; ClL, III 12608 i ; ErdM, 1890, p. 399396 (G. Teglas).

LEG (io) XIII G(emina)

24. Bucerdea Vinoasa (Borosbocsard, sat, comuna Ighiu, judo Alba)

A~ezare rurala : materiale tegulare ale legiunii XIII ~i seulpturi (lei funerari, descoperiti in a. 1958131 sap area pamintului pentru construirea easel O. Barzu ; transportati la Oluj-Napoca, str. Becas, nr. 24; ActaMN, VI 1969, p. 533-535); altarul votiv OIL, III 1149 (considerat ca provenind din Apulum ; dar poate sa fie din Ampelum, IDR, IIIj3, 325).

Chronic, p. 68; OTS, p. 178; TIR, L 34, p. 41.

53. - 0 a ram ida eu litere frumos imprimate, descoperita 131 1900.

Erd,)I. 1902, p. 395, nr. 73: Rlio,XI 1911, p. 504 (G. TegJas); cn., III 12608 i "Borosbocsard prope Apulum. Teglas misit Bormanno ",

LEG(io) XIII GE(mina)

53,1. - C a l' ami d a dreptunghiulara, fragment de 31x25x, 5,5 em, eu textul intreg in cartus dreptunghiular eu colturile rotunjite

oz INSCRIPTIILE D1IEI ROMANE, III/4

format mare 15 x3,8 - 4 em, "eu oeazia unei periegheze, in drum spre Piatra Oraivei, in a. 1963, am deseoperit la margi~a satului, in malul

I'iului 0 earamida - - - ", O. L. BaIuta. /

LEG(io) XIII G(emina) I /

25. CricHu

(Krakko, Boroskrakko, comuna/ judo Alba) ;

A~ezare rurala eu numeroase vestigii roJ.hane: material de zidarie (bloeuri de piatra), ceramica, material tegular~ vas de piatra s.a, obieete marunte, in teritoriul dintre Crieau ~i Tibru)

Ducicsi (1851), p. 169; OTS, p. 178-179.

54. - 0 a ram i z i in sanetuarul biserioti reformatilor, in pavaj, eu litere in relief, vazute in a. 1847 de Neigebaur, Daeien, p. 169 "das Sanetuarium del' hiesigen reformierten Kirehe ist ganz mit grosseren und kleineren romischen Ziegeln gepflastert; auf den meisten ist das erhobene Legionszeiehen L, XIII G. ganz deutlieh zu sehen"; MOO, I 1856, p. 21; OIL, III 1629,1 f = 8065,1 f "male L·XIII·G Neig.".

LEG (io) XIII G(emina)

o informatie mai recenta ~i competenta ne-a dat O. L. Baluta:

"Biseriea reformats (~) din Orlean este tapetata in interior (veehiul altar) pe buprafata de eea 3 m2 eu earamizi dreptunghiulare avind maroa legiunii XIII Gemina, de tipuri diferite (dona tipuri). Semnele digitale de pe (unele din) ele nu au eorespondente 131 eele din Apulum. Nu le-arn eereetat inca. in anul 1958, am deseoperit 0 caramida dreptunghiulara, format mare, fragmentara eu stampila intreaga, oartus in forma de tabula ansata eu ehenar dreptunghiular; earamida are ~i semn digital in forma de S dublu ; 31 X 26,5 X 3,5 -4 em; eartusul de 15,5 X 4 em; un exemplar eu Iigatura E+M in GEM(ina)" (fig. 27).

( ~

I 15 r?G. ~O uQ ((:~ Fig. 2_7.y - ~;iir?-midii cu ~ta~pilii

~ \ 2, (Cncau, hiser ica reformata)

~l_j .

L E G(io) XIII GE::YI(ina)

26. Tibru

(Tibor, 'I'ibur, sat, comuna Crieau, judo Alba)

litre Crieau ~i Tibru, terenul numit "Rit", exista 0 asezare romans mtdnsa, probabil villa rustica, eu aubatrucpi! de ziduri, fragmente de reIiefuri, tuburi de lut din eonduete, material tegular, Inscriptdt votive, funerare s.a. Dacien (1851), p. 169; AFT. p. 545-546; Apulum,I, 1939-

MATERIALUL EPI~AFIC \

53

1942, p. 163; OTS;p. 179; TIR. L 34, p: 111: in alt punet topografi~ "Pe magura sub pruni" au fost descoperite ~l~tre romane, unele ar fl avut inacriptie, vase, material tegular eu ~tamplla LEG XIII G, st~~ue~, monete s.a., informati~ primita prin a. 1950 de M. Maerea1 neverlflCata. Un tezaur de monete r~publieane romane dintre a. 151-10 i.e.n. Apulum,

I, p. 160-202.

55. - A 1 tor eli e] votiv de piatra ealearoasa, f.ragmep.t~r,. 150x 40 X 15 em, litere inalte Ide 4,5 em; in !egistrul supe~lOr~ e, m~atl~ata 0 figura umana eu haina pw.a 131 genynehl~ eap,ul rupt lIpsa,. rntinde ~a dreapta spre un animal (capul mutilat) ; m stmga persoanel (care trebUl~ sa fi tost Diana) se afla un icpure ; deseoperit 131 187~ de gosp?darul G~:yr.ll Hman in acelasi loc eu piesa urmatoare (nr. 56) ~l a~ezat. in ~ospodarla sa nr. 4 in Tibru (vazuta aid de C. Torma). Muz. Alba Iulia (inv. 173 F

90) (fig. 28).

AEM. III, 1879, p. 106 "Leithakalk. 1,5 x 0,40; gefundcn 1877 ; unt:r einem !lel~ef. ~~f welchcm ein Mann mit einem .jagdhunde, Windspiel (?) und Base si ch tba r sind • D(lIs) m (agnis) l(u)1 (elaribus ) oder D (eo) III (agno) T (~)i (eZae )", C. Torma; CIL, III 7744 [gresit lntre materialul epigrafic din Apulum]" Ttbor prope Carslhurg ante sedes n. 4 Tor~a, AEM; vir canis lepus D :M TT I EX V OTO I VL PI ~I NDE~ I V L. Anaglypho dea Diana rcpracsentari videtur. Ad quam coniecturam restttuas D[wnae] ex ooto Ulp,

Vindex v. 1. [so m.]"; AFT. p. 476, nr. 465.

Fig. 28. - Altorelicf din Tibru (Mzu. Alba lulia).

D [i] a n a e ex o o t o

Ulp (ius) V index

[v(ot.)] p(oS'Uit) l(ibens)

54

INSCRIPTIILE DArtIEI ROMANE, IlII4

T r a due ere: "Dianei din jill'uin~a Ulpius J;Tindex (fagaduinta)

a pus bucuros", /

Credineiosul-dedicant em desigur un propriet~· din asezarea rurala

rornana de linga 'I'ibru, Ulpius Vindex. / '

56. - A l t a 1" coti» de piatra ealcal'oasa, 49 x 21 em, eu numai ciI?-ci litere din text. Descoperit la sud de comuna Irrtr-o depresiune eu rm~~ de eo~s.truetii l'o!n~ne (a?ezarAc ruraHL) in anul 1877 de gospodal'ul IOSlf POPOVICl, care a zidi t eplgrafa intr-un pereto al cuptorului la cas a sa proprie (nr. 46) in Tibru, unde a fost vazut I'll descris de C. Torma. A

fara bara orizontala. ' .

DIA NE

AEM, III 1879, p. 105-106, ur. [,1 "r.cithakalk, hOell/OA9, hrcit 0,21. Gefunrlcn 1877 in (~em sudlich vom Dorf'e i m Thule gelegcllcll Ruinen romlschcr Landhnuso-, wohl cin Appertinenz Apulums. Bei Popovics J 6szip Nr. 46 in Tibor. Irn j)(Jrrofen eingemaucrt. J?IA/NE", C. Torma; CIL, III 7U5 [grcstt intre inscripliilc din Apulum ] "Tibor prope Carls burg 1Il aedibus n. 46 Iosephi Popovics, Torma, AEM" ; AFT, p. 476, nr. 466. .

Di an(a)e

Este 0 mica of rand a pusa Dianei de catre un proprietar rural care nu-si mentioneaza numele.

57. - A l tar »oti» de piatra ealcaroasa (conglomerat), 90 X 50 em' deseoperit prin a. 1930 la marginea de sud-vest a satului, in Iocul numit "l~it" ; in a. 1940 se pastra in eurtea easel nr. 95 a gospodarului care I-a. deseoperit, Laurian Barbu.

Dacia, VII-VIII 1941, p. 317 (C, Daieoviciu); AnllEp. 1944,45.

I ( ovi) 0 (ptimo) [M ( aximo ) ] o 1 (audiu8) Val e n -

t i n u « v----- - - - - - L I A (!)

5. [p] 0 sui t

Aeeasta dedicatie lui Iupiter eel prea bun ?i mare era pastrata cu laeune san a fost copiata defeetuos de primul editor (respeetiv informa.tor~llui din Tibru) ; litera Y din r. 3 dnpa numele roman al eredineiosuluidedle~nt.poate sa !ie ineep~tul unui apelativ ea v[et(eranu8)J saualtul care mdlca ocupatia, functia lui (~).

58. - P lac a funerara de piatra calcaroasa, fragment de 69 X 26 em, eu resturi din partea dreapta a einci rinduri ale textului. Deseoperit pe la a. 1834 (~), la sud de comuna, intr-un teren ell mine romane (de unde provine ~i altarul votiv Dr. 55); apoi zidit Ia casa Dr. 125 intr-un euptor (proprietar Iovu Rusan) la Tibru, unde l-a vazut C. Torma.

AEM, III 1879, p. 106, lIf, 53 "Leithakalk, hoch 0.69, brett 0,26, Gefunden im Jahre 1834 cbendaselbst (eu nr. 55, 57), Bei Rusz an Jovo Hans Nr. 125 in Tibor, am Baekofen eingemauert", C. Torma; CIL, III 7816 "Tibor prope Carlsburg in fumo aedium n. 125 quas possidet Rusz an lovo", facsimil in verzale; AFT, p. 476, nr, 467.

- - -M(anibus)

- - -LINI

- - -ST

- - -ATI

5. - - -F.e.S

M ATERIALUL EPIGRAFIC in afara de r.1 cu formula epitafelor [D(is)] M(anibus), nu se

oate restabili nieiun euvint sau nume propriu ; in r. 2 ---LINI poate ~ ea.zul genetiv al unui antroponim de deel, Illa.tina., s.a.u dativul la de?!. III; in r. 3, C. Torma. citea st(ipendiorum), r. 6f(ac1.endum) c(ura-Int) s(ibi et suie ),

59. - 0 it ram ida dreptunghiulara, fragment de 23 X 14,5 X 4 em, cu stampila fragmentara in cartus drept~hi~~~r 8 X 3,8 em; deseoperita in a. 1976 la 0 perlegheza faeuta "Pe magura , de C. L. Baluta.

55

[Leg. X]I1I G(emina)

Alte materiale tegulare ale legiun~i .. XIII. Gemi~a, fara precizari asupra tipului lor ?i a loeului descoperiril la 'Ifbru srnt mentionate la Apuium, I, p. 163.

27. Benie

(Borosbenedek, sat, eomuna Galda de Jos, judo Alba)

Importanta asezare rurala romana intr-un teritoriu foarte fertil,

• i'_ I FA t" t 1 ." I!fmult

eu numeroase vestigii arheologiee. J.ll punetu " in ana sa u Ul 'b

material tegular, ceramiea, 0 statute de leu din piatra, 0 baza de tease (roman ~). OTS. p. 179; TIR, L 34, p. 35. ~ai recent (in~ a, 1983) alt: des cop eriri ceramice ~i tegnlare, 0 eoloneta de marmura fr~g~eI?-tar (exiatenta la casa nr. 176, Niehita Frineu), un inel de bronz, 0 Tl~lll~a;. un medalion funeral' fragment eu bustul unei femei (buna luerare glIptlCli.) se ana de vreo dona deeenii la cas a Dr. 170 (Aurel Lalu) ; informatfi date de prof. Cristea Yoieu (Benie; 29 VI 1984). Oele :doua inscriptfi ~otive s-au gasit una la marginea satului spre sud, a doua in vatra satului.

60. - A l tar 'Votiv din eonglomerat calearos, 80 X 58 X 43 em; litere inalte 7 em; in r.2 ligatura V +R, posibil in r.1 I+R; eapitel~ .. are 0 profilatura simetrica, in eentru un timpan cu frunze de aeant. ~l acrotere; baza e mutilata, ea ?i cimpul inscriptiei la co.ltul drept de JOs. A fost descoperit in a. 1935 la margtnea de sud a satului, pe malul drept al vsu Galzii. Muz. Alba Iulia. (fig. 29).

Dacia, VII-VIII 1941, p. 316 (C, Daicoviciu); AnnEp, 1944,43; ActaMN. XIV 1977,. p. 147-151, foto (V. M()ga "Qu'ltttlorvirii municiplltor Apulensc" (Ia p. 149 "M. UlPlUS Viralis, cunoscut dintr-o Inscrlptie pe care 0 dedlca zeita~il()r tamadultoare Aesculap ~i Hygia (CIL, III 985)" trebuie corectat in M. Ulpiu» Valens).

56

INSCRIP1'IILE DAGIEI ROMANE, 1II/4

, t',

Fig. 29. - Allar votiv din Benic (Muz. Alba lulia).

I (ovi) o (ptimo ) M(aximo) L (UCiU8) Bel (liue ] Satur-

n i n u 8 1111 vi [r] Mun(icipi) A p u l [i]

5. v( otum) 8( olvit) l (ibene ) m (erito )

T r a d u c ere: "Lui Jupiter cel prea bun ~i mare, Lucius Bellius Saturninus IIIIvir al Municipiului .Apulum /5/ juruinta facuta (zeulni) a implinit cu bucurie dupa merit". -; Oredineiosul-dedieant Saturninus, magistrat la Apulum, era unul' din proprietarii rnrali ai localitatii romane din teritoriul actualului sat; Benic.

61. - A 1 tar votiv din piatra calcaroasa, 59 x 35 X 22 cm, Iltere inalte de 4 ~i 3 cm; en protilatura neslmetrica pe baza ~i capitel, acesta

are la marginea de sus ornamentatii eu Iinii dispuse oblic la colturi, intre ele cite dona conuri de pin pe cele trei Iaturi. Scrierea este rudimentara, eu litere diforme, textul deficient incepe tocmai cu formula de "LIBIIS" incizat pe capitel; remarcabila forma literei L in chip de S inversat, iar E red at prin II (ambele grafii din scrierea ourstva). Descoperit pe Ia a.' 1960 in vatra satului Benic de gospodarul Simion Avram, cu ocazia unei sapaturi in grMina, printre darimaturi ~i resturi de construepii din piatra. Deasupra altarului votiv se afla 0 urna cu eereale carbonizate. Muz , Sebel;! (fig. 30).

Latotnus, XXXII, 1973, p. 623-625 (A. Popa-A. 1. Aldea) : p. 700; cf. !DR. 111/1 , p. 166.

MATERIALUL EPIGRAFIG

57

Fig. 30. - Altar votiv din Benic (Muz. Sebes).

Libe(n)8 V 0 t u (m?)

Lib (e) r 0 P- .

a t r i e ( acrum )? srve Q (uintu8 ) ?

5. Pauli (a)nu (8)

T r a due ere: "cu bueurie [uruinta luiLiber Pater (a pus) S---

/5/ Pauli(a)nu(s)". . ( t) Iibes" fara n sint numeroase

Analogii pentru grafla pronun,ar~a ~" . .' ste abl votu in loe de in Dacia ca ~i pentru aeuzativul ootu. bra m (?Il e B' hus) in Dacia

ooto ; ex ~oto}. Despre cultullui Libe~.{~ter ~~~)~Y:~~i2 ~c5cO_261. Dedisi in Imperiu: IDR.III/1, 141 (cu I iogr t' .' data in Dacia. cantul Paulinu8 (ori Pa~Iianus ~~ apare p~n)ru P~~~~m altar [Lib]ero Dar in Pannonia la Soplanae (Pecs, Ungana se a

Patri / Paulin/us votum libies / solvit, RIU.4 (1984), 972.

. d't~ in anul

62 C v r v m i d aV en numele legiunii XIII, me 1 a,,, hi

• - a a ~ . ~ v 'dv dreptung lU-

1976 am descoperit in zona v « ~intina satulu~~ 0 h~:r:~n~i~plU' caramida lara eu stampila fragmentara, m eartus .~reE .2 g3 cm : tipul d~ stampila.

eu dimensiunile 25 X 14,5 X 5 em, !i~ampl a X! I tV' '

in care prime le troi Iitere sint unite" C. L. Ba uta.

LEG XIII ---

28. Lopadea Noua

(I.opadea Ungureasca; Magyarlapad, oomune, ju~ '. ~lb~) .

63 - R eli ef ooti» de marmura alba.'d.eu sc~n~lsac4r31fxle31u6lxU14 cmm1- • .' 1 v • d Imenslunl e· . triac ~i inseriptie dedlca:torIe; P atcadavm ama tngusta jos mal lata. [cu

tncadrat la stmga, sus §l la dreap a e 0 r ,

58

INSCRIPTIlLE DACIE1 ROMANE, 111/4

tex~u.l yotiv]; ~~~ieful reprezin.ta in ,eentru pe zeul persan sacrificator in

, P~ZltIa "elas~~ eu genunehiul sting pe spinarea taurului doborit la pammtJ _?u .plclorul drept pe l,abele posterioare ale animalului : cu mina d!eapta ~fl&,e p~mnal~ lung in grumazul vitei rapuse, al earu'i bot este tmut strtns m mma stmga a zeului mantaua lui flutura~ de te i 't

D. rata ani ~ 1 I" A" pare m VIn • l~ :1:a ammi:b1~ Ul vine .cnnele, la dreapta se ridica seorpionul si sarpele

Cei doi dadofori se aranjeaza simetric unul in fa+·a avin d mi ' "d' t~ t t~ I ~ A A ~ A' v rna rr lca a

cu ,0 ?1',<1! unga~ mma stl~a l?e lmga corp tine alta tor-ta.; eel din spate

are mma dreapta apleeata in JOS cu 0 torta Iunga in min a tA "t' , It,V t t~ L 1+ I " s mga me a a o.r~~. a?~ I'u drept de sus un bust feminin avind pe urneri doua

~or~l1~n sl.,;nbohzmd Luna; in coltul sting de sus un bust de adolescent l~fatl~eaza. pe ~ol (Soarele). Pe baza reliefului inscriptie (rinduri nealimate, nesimetrice) cu Iigaturi M+A+V+R M+A M' +V· IA ~l+' l it I 2 5 i' b ~ .", na I'lmea ,1 ere or. ' cm. 1.n. una stare de conservare (lipaa numai coltul sting de

JOs), relieful a fo.st descoperit in a. 1981 pe Valea Lopezii la departare d~ 300 m de sediul O.A.P., in urma lunecarii malului. M~. Alba Iulia ' (fig. 31).

scrvx: sub tipar, C, L. Baluta).

Fig. 31. - Helief votiv mlt rlac din Lopadea

Noua (Muz. Alba Iu lia ). I

.1.11 ( arCU8 ) A ur ( elius ) .1lfaxim1l8 flam (en) m (unicipii ) A {pulensis ) v(otum) «(oloit ) l(iben8} m(erito)

. ~ ~ a due ere :. ,,1\'~arcus Aurelius Maximus flamen (preot) in ~:~~!:lUl Apulum jurumta facuta. (zeului) a hnplinit bucuros dupa

. qr~dinciosul-dedicant Marcus Aurelius Maximus era flamen in ~Uf:CI~IUI Apulum, eras unde Ioeuia, avind insa 0 proprietate in teritoriul c, AlUg~ a?tual~ I.JOpadea: Noua ; aici venea pentru interesele sezoniere ~le IAntleprmd~Tl~ sale ~gTl?,?I~. Numele lui se intilneste in alte inscriptii

n , pul~m ~l din DacH~" fara a se putea stabili daea exista. 0 identitate sau ~nru~lre .cu care_va dm: (.ill.) Aureliu« Maximu8, OIL, III 1109,1110, (de~hcatllIUl Sol Mithras) ; Aur . .ll1aximu8 quaestor, OIL, III 1218 (toate trei Ia Apu!um); .111. Aur~liu8 Maximu8 legulus, IDR.III/3, 390 (Ia Alburnue-Rosia) ; AUT. MaX1,mU8 dec. col. quaestor m(unicipii) Apu(lensis),

>'YfATERIALUL EPIGRAFIC

59

IIl/3, 215 (la Cigmau). Relieful votiv mitriac descoperit la Lopadea fiind o lucrare sculpturaUi, remarcabila. la nivelul glipticii provinciale ,poate sa. fi fost adus de catre Aurelius Maximus chiar din Apulum, ca.ci nu este probabil ca mesterii pietrari rurali daco-romani din zona agricola unde a fost gasit, sa. fi fost capabili a realiza 0 asemenea soulptura. Cultul persanului Mithras in Dacia: IDR.III/1, 12-15, 53 a, 145; Ill/2, 273-306 a

(cu bibliografie).

29. Aiud

(Nagyenyed; Strassburg, oras, judo Alba) roman BRVCLA (~)

Orasul a fest eonsiderat ca identic cu asezarea antica daeo-romana Brucla (TabPeut., GeogrRay. IV 7 Brutia ; "Br~wla, nu departe de Aiud; IR, p. 548; Tomaschek, Il/2, 63. Getic", V. Parvan, Getica, Bueureatt, 1926, p. 271), la 12 000 pasi de Apulum, pe drumul principal spre Porolis sum ; aici (in oras) au fost gasite in sec. XVI-lea doua. inscriptii, OIL, III 942 ~i 943 (p. 178 "statio Brucla, Brutia Rav., quae ita incidit in locum prope Nagyenyed versus Tavis [Teiu!}] ---"); la Aiud ar fi fost sediul administrativ al aurariilor Daciei ("omnino prima Daciae aetate, ante quam Apulum increvisset sedesque aurariarum Ampelum factum esset, Brucla haec non incelebris videtur fuisse, postea derelicta", Mommsen). Descoperiri de matei iale arheologice romane s-an facut la sud de orasul Aiud ~i in alte locuri (mai remarcabil este celebrul grup statuar cu medalion avind trei busturi, lei funerari-apotropaici, meduza ; StCl. III 1961, p. 134-136; (JivRRom. p. 248, G 104 foto). OTS. p. 176, 179- 180; TIR, L 34, p. 41. Dar inscriptiile localizate "la Bruela" de Mommsen erau aduse in evul mediu din alte punete ale Daciei Superior: OIL, III 940 cste din Geoagiu, IDR.III/3, 241 ; OIL, III 941 idem, IDR.III/3, 235; OII.J, III 942 din Ampelum-Zlatna, IDR, 111/3, 317,-cum s-a aratat in ulttmii ani. Ramine la Aiud Insetiptia OII.J, III 943, pe care 0 reproducern aici, eu toate ca trebuie sa. fie adusa din alta. parte, de ex. din Germisara ca altarul votiv pus de acelasi personaj P. Ael. Maximianus,

IDR.lIl/3, 236 .

64. - A_ 1 t a r oriorific gasit in veacul al Xv'll-lea in Aiud "Enyed an ein Hans am Platz Leid. Ace, ad latum cuiusdam dOlTIUS LAZ. in foro

BONG .

P(ublio) F V RIO SATVRNINO OO(n)S(uli) P . ABLIVS MAXIMIANVS

5. DEC(urio) OOL(oniae)

Bis descripto a l\Iezerzio (Vatic. D. 15; Accurstua n. 15 = Leid, n, 14 = Vind. n. 1; Lazius cod. 8664 f. 77, r, r, p. 398 et a Bongarsio p. 626 (in~e Fridvalszky 101, Seivert 113). Ad utrum que Grut. 414, 7 ex schedis

60

INSCRIPT11LE DACIEI ROMANE, 111/4 Clusii ~(Sax.) et Bongarsii (ex. Grut. Orelli 3668). 3 L Bonz 0 L r.

P. - o COLL Clus, apud Sax.", CIL III 943 _ bibli o·~ az. pro adauga . Dacien (1851) 193 1. I: ,1 lOgra~lC la care se 1 r , t tul ! p. "nsehrDac. 638 cu lectura m r. 3 eonsu-

an, ex reprodus III ActaMN. IX 1972, p.465 nr 4 (unde au fost

~~~~~) ; c~i~ ~Ek:efI~/2~~~tio:l~ld pe guvernatorul Daciei Furius Satur-

I t ~ 65. - 0 a ram i ~a fr~~mentara in Muz. Aiud (inform. C. L. Bau,a) - EG XIII -.; l_?-entlCa cu cea gasita in morminte de caramida.

pe "Dealul Oocosului (Kakasdomb)" la Aiud ErdM 1902 397 90

lEG XIII. ' '. , p. , nr.

30. ~piilnaca

(~panlaca; Ispanlaka, sat, comuna Hoplrta, jud, Alba)

~~eza.re rurala romana descoperiri izolate : unelte de fier fragments ceramice, flbule de bronz, zavor de bronz, material tegular ~l legiunii.

AFT. p. 545; TIR. L 34, p. 105.

I .6?.- ~ a r a ~n ida cu numele legiunii XIII, aflatoare in eolectia

co egru ill re ormaWor Bethlen la Aiud (0. Herepey, a. 1887). '

ErdM. 1888, p, 246 G. Teglas cu lectura deficienta LEG XIII' CIL III 8065 1 q

LEG XIII G ; AFT, p. 545. " ,

LEG(io) XIII G(emina)

31. Oena Mure~

(Uioara, Salinele Uioara; l\farosujvar, oras, [ud. Alba) roman SALIN AE

Importanta asezare .. rurala ~.i maneio pe drumul Apulum - Potaissas ~t nume da~ d~ o.cupantll romam Sali?_tae (Ta~Peut., GeogrRav., Ptolemint 8, ~ Sal~n.a:1,), s-a dezvo.lt~t .d~~ la meeput in legatura cu exploatarea ~~sa ~ sarn.m epoca dacica ~l III cea romana, ca ~i mai tirziu. Descof.erm ~r eo O~lCre romane n:~mero~se in diferite punctc din preajma sa:-

~~e!or .'. cera:r~l1ca su~structll de ziduri, constructii In forma de bolta cu c~r~~lzl man, matenal tegular, monete, inscriptii lapidare opaite· un CII~l1 lr r~man ~u morminte din caramizi (unele cu litere) la 'est de o~asul

acua; ucerna THALLI (OIL, III 6286,7). '

~~, ~ ~ 190_2 (Vulic) : Dacien (1851), p. 245-246 ; A1SC, (I), 2, 1933, p. 61-62 (C. Daicoco~~u .' Daczca, p: ~16-.217. OTS. p. 205: TIR. L 34, p. 99. In anii 1930 SMa tntltntat 0 .. ctie ~r~eo~oglca la .heeul Ocna Mures, din care dupii razboiul al doilea mondial nu a

rarnas nmnc (informatjr, prof. N. Pintca, 2 VII 1952).

. 6~. - -:1 l. t .a.r 'totiv de piatra (granit ~) de 92 X 52 X 33 em, eu

cimpul l~SeI'lptlel. mc.adrat ~us ~i JOR de profilatura corecta ~i denticule : descoperit pe teritoriul salinelor. Din inscriptie prof. Mezei (directorui

MATERIALUL EPIGRAFIC

61

liceului Ocna :Mure~) a copiat primele doua rinduri, comunicate lui O. Daicoviciu (Cluj). Piesa se afla in eolectia arheologica a liceului ; dar in 1952 era disparuta (inform. prof. N. Pintea).

AISC, (I), 1928-1932, 2, p. 62: [DI]ANAE et I [LIBE]RAE MAT[R]I (C. Daicoviciu); Dacica, p. 217; Dacia, VII 1963, p. 217, nr. 12 "nach einer freundliehen Mitteilung von C. Daicoviciu lautet die Lcsung der Insehrift eher TERRAE MATRI", A. Bodor ; A.rchMold. IV 1966, p. 176: [DiJanae et [Ter]rae Mat[r]i (N. Gostar).

[Di] a n a e et [Ter] rae Matri

Despre Diana, in afara de inscriptiile din acest volum (parte), cf', IDR.III/1, IIIj2, IIl/3 indice; Terra Mater: IDR. III/3, 137, 330, 331.

-

67a. - Colo a na de piatra cu inscriptie romana (~), citata de seriitorul Cserey Farkas in ms. la Muzeul Ardelean, Nagyajtai Oserey Farkas, in Erd. ~\tuz. Ko nyvtara. Kezirattar, Bibl. Univ. Cluj, keziratok A 1774, p. 64 ("anno 1793. In Matos Uivar ubi nunc salis fodina erigi incipinnt et antiquitus etiam salis fodinae cultivatae fuerant, inventa est Iapidea columna - CUlll inseriptione hac". Despre Oserey: ActaMN. V, 1968, p. 462.

'l'cxtul este redat de Cserey astfel (A + P ligatura.) :

ROMAPE :RSIA ACT

Aceea~i piesa este prezentata ca un text pe trei rinduri, ca descoperita in saline la a. 1792 ~i pastrata in casa Mikes; eopiat de O. Hirschfeld dintr-un manuscris intre actele salinelor in a. 1873, SB.A.k'iWien, 77, 1874, p. 380 "bei del' Erdplanirung [unmittelbar am Bergwerk] wird cine rornische Saule mit der Inschrift : PERSI / RONIA / A C F gefunden und in dem Mikes'schen Hof deponirt; viell. ko nnte man vermuthen (vgl. OIL, III 1172): per S ( ext'um) [Fulvium .A. p Jronia [num leg. aug. leg. V MJace[don"; ErdM. 1874, p. 53; Eph1!)p,·gr. II, nr. 385; Cf'L, III 7711 "columna reperta Maros-Ujvar in salinis a. 1792, collocata in domo Mikes ; ex actis dietarum salinarum a. 1792 exscripsit Hirschfeld, inde EphEpigr., Erd2JI.". Te:xtul dat in CII~, III:

PER SI RONIA ACF

Oompozitia este greu de clarifieat ~i de clasificat in materialul epigrafic roman (daca e de fapt antic) ; I")ER ar putea sa fie conjunctla lat. per; SIRONIA eventual vreun nume propriu, iar F final f (ecit) ?

68. - S tel a (~) funerara de piatra, fragment ad cu relief avind ~n Ironton ornamentat in care se vedeau lire ~i struguri ; inscriptda era msa complet corodata in urma unei perforaci a suprafetei scrise : la 1847, Neigebaur, care informeaza, a putut eiti numai cinei litere in r. 2 (?); in 1847 piesa se afla in comuna Zam (jud. Hunedoara) .la castelul Nopcea, unde Mommsen n-a gasit-o in 1857 ~i nici noi in 1979.

62

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

Dacien (1851), p. 245, nr. 1 ,,~Iaros-Ujvar; hier ist gefunden worden. Nr, 1. Ein Dcnkstein mit einem verzlertcn Giebclfelde, worm sich Lyren und Weintrauben erkennen lies sen ; die Inschrift abel" war ganz unleserlich gcworden, indem cin Loch durch dieselbe

gehauen war, doch hat man noch erkennen konnen : - - _ I DECVn. _ _ _ I _

f - - - - -, .Ietzt im Besitz des Ern. v. Noptsa in Zarn " ; MCC, 11856, p. 23 (Ackner) ; InschrDac. 639 (dupa Dacien, 245); CIL, III 933 a "Maros-Ujvar rep., fuit Zam apud Noptsarn, ubi non rcpperi". Reproducem fragmentul dupa Neigebaur ~i Mornmsen :

lyrae et 'I.t1'ae

DECVH---

-------

Daca monumentul era funerar (cum indica omamentatia descrisa 'de Neigebaur), cuvtntul pastrat este abreviere pentru decur(io) in sens militar, deeurion al unitaW auxiliare de eavalerie stationata la RazboieniCetate, Ala I Batav(ffum rnilliaria (v, 32).

69. - 0 ar ami z i din cutia unui sarcofag mare lung de 176, lat 43 em, adine 40 em, in care s-au gasit craniul ~i resturi din sehelet; deseoperit in a. 1931, la iesirea spre est a orasului Ocna Muresulul (in direetia Uioara de Sus), alaturi de un alt mormint mai mic (132 X 62 x 30 cm) I}i al treilea total disfrus; citeva caramizi aveau imprirnat numele cu litere in relief.

AISC 0), 2,1933, p. 61-62 (C. Daicoviciu, dupa informatta data de prof. I. Mezel, Oena Mure~); Dacica, p. 217; N. Branga, Utbanismul Daciei romane (1980), p. 144.

P(ublius) AE(lius) TERN ~i un fragment --TI--- (incise).

'Par sa fie car~lrnizi eu nurnele cunoscutului fabricant-caramidatP(ubliu«] Aelt iu«} T(erti1l8), deseoperite Ia Ora~tie, Apulum, Miereurea Sibiului ~i Hunedoara (IDRIII/3, 258), sau Teren(tius}? Forma eeva mai lunga a numelui PAEI, TE:R este eitata in ·TglD. pl. XIX, nr. 293 din Apulum ~i din "E'eherternplorn (Reussmarkt mellett). Mus, Nagys;.. zeberi".

32. Decea

(Decea Muresului ; Marosdeose, sat, comuna Mirislitu, judo Alba)

Asezare rnrala romans intinsa : rnateriale cerarnice, tegulare, statui, obiecte de metal, ruinelo unui mithraeum (descoperit in a. 1888, la sud de sat); doua inscriptit lapidare,

AFT, p. 151, G46; ErdM.1902, p. 270; OTS. p. 206-207; TIR, L 34, p. 52.

70. - A 1 tar 'Doth, de l)iatra calcaroasa, 30 X 30 X 28 crn, litere nalte 5 crn; l\f in r.2 e mai mic (adaus ulterior?); in partea de sus a altarului era figurat zeul lUithras "petrogenitus". Muz. mud (fig. 32).

AEl\I. XIII 1890, p. 197, nr. 22 (G. Teglas) ; CIL, III, 1 247; ErdM. 1902, p. 181; ArchErt. XXII, 1902, p. 181 (G. Finaly}: AFT. p. 479, nr. 474 d; Text111onMithr. II, p. 132, nr. 236; CIMRM. II, p. 276, nr. 1931 Iii p, 277, nr , 1933.

MATERIALUL EPIGRAFIC

Mithras nascens ex rupe

63

Fig. 32. - Altar votiv mitriac din Decca (Muz. Aiud).

Invict-

o M (ithrae) 1- - 0 - -

{iteruan ) '/) ( otum') s ( Ol'l;'it ) m( erito )

Tr a due ere: "Nebiruitului ~Iit?ras. (or~ Mare!ls~). ~(ulius ~ - unius n Q(uint-?) a doua oan'1 (sau Hvir t) juruinta a implinit bueuros dupa merit".

Oifra ff pare sa fi fost mai. cur!nd ,)d~umvir:' c~ omiterea lui V(ir),

litera, ce se repeta in formula fmala a prinosului " S L M. .

71. - A 1 tar votiv de piatra calcaroasa, mutil~t la .eol~ul supen~r dr t 'naltime 34 Hi+ime 28 grosime 20 cm. Baza ~l capitelul au profi-

rep ,1, ,~ , '1\ A' d (fi 33)

latura simpla. In r. 1 ligatura N + V .... ¥fuz. lU 19. .

AEM XIII 1890, p. 197, nr. 23 (G. Teglas); XIV 1891, p. 108, nr. 1 (Ft' Cu~ont); CIL, 111'12548' ErdM. 1902, p. 271 (G. Tegliis); AFT. p. 479, nr. 474 e; Arch rt. XXII, 1902, p. 18i ; Te~tMon""fithr. II, p. 132. nr. 237; CIMRM, II, p. 276, nr. 1932.

INVICT OM·I ·0

II·V·S·L·M

Fig 33. - Altar votiv mitriac din Decea (Muz. Aiud).

l(ibens)

In·victo

.1)! (ithrae) BUrU8

V [otum ) S (olvit) l( ibens )

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, tuu

T r a due ere: "N ebiruitului Mithras, Surus juruinta a impllnit cu bucurie".

Litera M din r. 2 ar putea fi interpretata ca praenomen roman J.11 ( arcus).

33. Hazbolenl-Cetate (Feldioara-Razboieni ; Szekelyf6ldvar,

sat apartinind orasului Ccna Mure~, judo Alba)

Asezar e romana importanta ~i castru auxiliar, cu bcgate vestigii arheologice ~i epigrafice semnalate inca din prima jumatate a veacului al XIX-lea: substructil de ziduri din piatra, materiale tegulare ~i ceramice, seulpturi ~i reliefuri de marrnura ~i de piatra cu divinW1ti romane, g~p_statuar al cavalerului trae (ActaMN. IV, 1967, p.100, nr.25, fig. 5); material tegular stampilat cu LEG XIII ~i AL(a) I Bat., monete.

Dacien (1851), p. 141-143; KolozsKOzl. 1860, nr.72, 74, 75 (0.

Torma); OTS. p. 206; TIR. L 34, p. 95.

Castrul auxiliar se afla pe locul "Oetate" llnga sat; ruinele par a fi indicate de 0 lunga sectiune pentru conducts ce a Hliat substructii de cladiri din interior ~i un zid de incinta din care piatra era scoasa anterior; III ace a sectlune s-a descoperit mult material ceramic neolitic ~i roman, morminte de can'imidrL, 0 eoloana de piatra etc. (ActaMN. II 196;"'), p. 65); sapaturi sistematico nu s-au faeut.

72. - A l tor eli e f votiv de marmura (alabastru, inaItime 35, Hj,time 16, grosime 2,5 em, illfati~ind pe zeul Apollo ~i dedicat lui, reprezentat nud cu hlamida pe umeri, lira asezata pe un altar pe care el i::;.i reazema bratul sting, avind mina dreapta ridlcata deasupra capului (cu eoatura bogata) si tine un pleetron; in dreapta zeului jos este arcul ~i fcretra. Pe baza re liefului Inscriptia este incizata superficial avind urme de vopsea rosie antic a ; litere inalte de 7 ~i 8 em, foarte corodatc in r. 1 ; in 1'. 2ligatur:1 A+N. Deseoperit in a. 1859 impreuna cu materiale sculpturale ~i tegulare intr-un loe sapat de proprietarul funciar [local [So Lowenthal, care a daruit toate obiectele muzeului ardelean. Muz. Oluj-Napoca (inv. 3975) (fig. 34).

RolozsI(iizl. 1860, nr. 74, p. 305 (c. Torma); InschrDac. 640 "Szekely-Foldvar, Torma KK. 1860. Marmorrelief (Apoll mit der Lyra), 1859/60 gefunden. Mus. Clausenburg. 3 ungewohuliche \Viederholung"; CIL, III 933 "Szekely-Fiildv:ir rep. 1859/60, destlnata museo Clausenburgsnst. Apollo lyram tenens. Torma, KK, 1860, nr. 74,75 q.n.v. (inde Aekner-MiiIler)"; p. 1386 "Clausenburgi in museo. ContuJi"; AFT. p. 481, nr. 482; Dolg. VII 1916/1, p. 79-80, fig. 21 (A. Buday); RomR. p. 195, F 18; Civ R'Rom. p. 201-202, pI. XXIII.

MATERIALUL EPIGRAFlC

65

Apollini .•

Atilius Oelsianus deo(uf'l.o) -v(otum) s(olvit)

l (ibens) m( erito )

Apollini

)

APoluNr ATl UVS CE lSlNVS., DE GV SL M APOlU'NI

Fig. 34. - Altorelief votiv din Riizboieni-Cetate (Muz. Cluj-Napoca).

T r a due ere: (zeu)lui Apollo, Atilius Celsianus deeurion [urn-

" . d ~ . t I· A ollo"

inta a tmplinit cu bucurie upa men, ill p. .

, Decurionul-dedieant era din unitatea a~i1i~ara d~ eavaler~e A~a !

Batavorum milliaria stationata in eastrul de lmga Feldioara-:-RazbOlem. Intr-o lucrare sculpturala ~i epigrafica ingrijita, apare s~rallle .repetar~~ nurnelui de zeu ; un exemplu apropiat in OIL, III 844 (Girbou, jud. CIUJ,~ muz. Oluj) I 0 M / OPTIMO MAXIM/O .POSV/IT, cu "dezlegar~o siglei 0 1\1 pentru "neinitiati"; alt caz din Apulu~: I 0 M LIBE

LIBERO PATRI, AOMIT, 1929, p. 306, nr. 8, fig. 8.

73. - L e 8 p e d e v 0 t i v it de calcar dur, fragment din mar~nea

t . di rimele

stinga de sus, 36 X 11 X 3 em, literele inalte de 4 vern, res ~l u::p .

doua rinduri de text; urme de liniatura se observa Ia margmes rl~d~or. Deseoperit impreuna cu altorelieful precedent (nr. 72). Muz. CluJ-N. (Inv.

4387; donatia Lowenthal S) (fig. 35).

Kolosz Kozl, 1860, nr. 75; InschrDac. 641 "Szekely-FOldvar. K.v.Torma, ebd. Nr. 45. Bruchstuck einer .Marmortafel, 1859/60 gefunden und fiir das siebenb. Museum in KI~usenbu:g.

bcstimmt APOL "; CIL, III ad n. 913 "simul prodiit alterum anaglyphum slmile

OL "AEM IV 1880 p 132 nr, 14 (C. Torma);'

fractum, in quo lectum est AP - - -; . ,., . " .

CIL, III 7712 "contuli; Torma, KolozsKiizl. q.n.v. et AEM, IV; APOII AI --- .

Era 0 dedicat.ie lui Apollo, probabil a unui A~[ton-. sau .AN[nius!J ~i mai eurind tot militar din unitatea de cavalerie ca ~l dedlcantul din

prinosul precedent.

5 - c. 616

66

INSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, 111/4

IN1

Fig. 35. - Lespede votiva din Riizboicni-Cctatc, fragment (Muz. Cluj-Napoca).

7~. - G r u p etaiuo» votiv de marmura, fragment de 20,8 X 11 X 7,3 em, soclul inalt de 4,5 em, scriere diforrna, litere inegale, inalte intre 2 ~i 0,6 cm; L in forma de "lambda". Din relief s-au pastrat partea inferioara a picioarelor incaltate ale unui barbat, posibil Libel' Pater; in dreapta jos resturi din trunchiul unui animal, pantera. Despre localitatea descoperirii piesei exista doua indicat.ii contradictorii : a) Apulum (Partes Alba Julia), vazut in 1873 de O. Hirschfeld la Oarda de Jos; b) Razbo~ ieni-Cetate la S. Lowenthal, Muz. Cluj-No (fig. 36).

SBAkWien, 77, 1874, p. 390 "gef. 18681n Marosporto, jetzt in Marosvaradjn bei Gottlieb Israel; schlechte Buchstaben", O. Hirschfeld; EphEpigr. II, nr, 408; CIL, III 7789 "rep. ad MarosPortum a. 1868, est Maros Varodyae penes Theophi lum Israel; nunc Clausenburgi in museo; contuli et ectypum sumpsi"; AFT. p.439, nr. 333; ActaMN. VII 1970, p. 153-155, nr. 8, fig ', 1/8 foto C. Pop ("inclinam sa credem ca fragmentul sculptural este gasit totusi Ia Alba Iulia-Partos, nepunlnd astfel la tndolala autenticitatea Informat iei din CIL, III 7789' luerare artlstlca medlocra ". Dar in Inventarul Muzeului arheologic-istoric Cluj, nr. 3979 este' indicat:

Razboieni-Cetate, donat ie facuta de S. LOwenthal din aceeasi loealitate ("fogadalmi ko alja e felirattal AVREL TZOAOTVS / EX VOTO POSVIT. Lh. Szekelyfoldvar, Br. Lowenthal Samu~l adorn."). Deocamdata nu avem un mijloc de eontrolare a celor doua Inrormattt, spre a stabi ll unde este eroarea: La Hirschfeld sau in inventarul c1ujean. Totusi pentrn RazboleniCetate pledeaza nu numai dlstanta geogratlca fata de Cluj, ci ~i faptul ea aeelast aristocrat Lowenthal a donat muzeului epigrafele nr. 72, 73.

Fig. 36. -- Grup statuar votiv din Riizboieni-Cetate (Muz. Cluj-Napoca].

Aurel(iu8) TzolotU8 e IV V 0 t ° posui:

MATERIALUL EPIGRAFIC

67

T I' ad u c ere: "Aurelius Tzolotus din juruinta a pus (ofranda)". Nomen Aureliu8 indica datarea epigrafei in sec. III; cognomen Tzolotu8 pare sa fie traco-dacic; cf. un Aur. Tzod- in epitaful din marele cimitir al minerilor din zona Brad (jud. Hunedoara), IDR. III/3, 436; consoana tz- (redata uneori prin simplu z sau ts ) se lntilneste in nume proprii traco-dace din Inacriptii grecesti ~i latine, ca T8inta, Tzinto, Tzitto, Tzitzis etc.

75. - S t eta funerara de piatra, fragment despicat vertical in doua bncati, mutilat ~i ciupit pe toate la~uril~; lat 7~, malt 60,.grosim.e ~5 cm. Registrul de sus bine executat prezinta intr-o ll1~a busturile a cmcr persoane (capetele mutilate), in planul II la dreapta barbatul cu tunica "i manta la git are un torques larg, in dreapta lui femeia cu fibule pe umere; ei au ~ina dreapta, resp. stings pe umarul celuilalt; in primul plan trei busturi de prunci (capetele mutilate) au torques la git; toate cinci persoanele par a fi fost portrete rsusite, realiste; in dreapta altoreliefului ee afla un obiect nedeterminat (posibil un capatii de sofa). Sub 0 profilatura corecta de tip clasic, se afla cimpul inscriptiei din care au ramas resturi ale rindului 1 litere inalte de 6,5 cm cu un cognomen roman de barbat la cazul nominat.iv. Fragmentul se afla pe la mijlocul veacului al XIX-lea in colectia-muzeu a lui J. Kemeny la Grind (Luncani, judo Cluj). Muz. Cluj-No (fig. 37).

Dacien (1851), p. 244, nr. 16, bucata din sttnga, provenind din Fdldvar (fragment cu doua busturi tntr-un semicerc, din Inscriptta jos se vad numai lIterele SE- - -), nr. 17 (un monument de piatra cu un bust de femeie ~I un copil ; bucata din dreapta); InschrDac. 642 (dupa Dacien, 244, 16 "friiher bel dem Graten Jos. Kemeny in Gerend; ---SE---"); CIL, III 934 "Szekelytiildvar rep., delnde Gerendi apud Kemenylum; protome adultorurn duorum Infantium quattuor [eronat in loc de trlum] SE[eun] DVS' vldi; Nelgebaur, Dae. p. 244"; AFT. p. 482, nr. 483 (dupa CIL, III 934); DueKell!. p. 106 piesa de provenienta necunoscuta, In Muz. Cluj, ar fi Inedita, prezentata de Paulovics pentm ilustrarea fibulelor femei! sl a Iantulul cu 0 buld tubulara ("hasonlo ttpusu tibulakat latunk az Erd. Muz, egyik toredekes sirkovenek felniitt noi alakjan, 60-62 kep. A koemlek leliihelye, sajnos, ismeretlen. Meg ken ~mUteni1nk azt is, hogy e sirko masik felnott (ferfi-)alakja nyaklancon csoalaku bullat vlsel"); MatArh VI 1959, p. 883, fig. 19 desen (I. I. Russu).

Fig. 37. - Stela funerara din Razboieni-Cetate (Muz. Cluj-Napoca).

68

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, III/4

?AeJl(ius) Se[daJtus v (ixit )? Se[rvaJtus 7 [ann(os) J - - - - - - - - ~ ]

Nomenul "titularului" de epitaf poate sa fi fost ~i CL(audius), A VREL(ius) ori altul sfirsind eu IJ, dar nu VLP san A VR, caei urma din bara lui L se vede la marginea de sus a rindului 1 mutilat. Cognomen-ul (Sedatus, Servat'us, Sectaiu«} era considerat ~i la 1902 in CIL, III, p. 2411 ca Secundus.

76. - A l tar de piatra probabil votiv (7) cu inscriptda eorodata complet, din care Neigebaur a putut sa descifreze numai litera L inceputul r. ultim al textului; mica epava epigrafica se afla in eonaeul Kuhn din I~azboieni -Cetate.

Docieti (1851), p. 244, nr. 20 Olein Altar mit ganzltch verstummelter Inschrift, so, dass nur in der letztenZeile der Antangsbuchstabe L zu erkennen ist; im Hofe der Grafin Kuhn zu Foldvar",

77. - 0 itr it m i z i eu maroa legiunii XIII Gemina se cunose la Razboieni-Cetate in dona versiuni: a) AEM, III, 1879, p. 111, nr. 2 a (C. Torma); XI 1887, p. 239, nr. 18; ErdM, 1888, p. 246 (G. Teglas); un exemplar se afla in colectia P. Molnar la Capt alan (jud.Alba), altul in Muz, Aiud (inv. 3207).

L E G( io) XIII G( emina)

b) AEM, III 1879, p. 111, Dr. 2 b (C. Torma); XI 1887,p. 239, Dr. 19; ErdM. 1888, p. 247 (G. Teglas); in eolectia P. Molnar Ia Captalan; Muz. Aiud doua exemplare (inv. 3200, 3201). ErdM, 1902, p. 396, Dr. 86 fragment LE---.

LEG (io) XIII GEM(ina)

78. - C it r it mid it fragment, in eartua de 11,2 X 2 em, descoperit ~i aohizitionat din Razboieni-Cetate de G. Teglas pentru Muz. Deva ; fig. 38 (desen de I. Teglas, Turda).

...

AEM, XI 1887, p. 239, nr. 17; ErdM. 1888, p. 246 (G. TegIas); cn., III 8074, 2 "Szekely Foldvar [ibidem apud comitem Stephanum Eszterhazl]. AL BA 00. AEM, ErdM. AI(a) Ba(tavorum) milliaria recte Teglas"; TglD. p. 34.

l /~ 'l __ @ ~ (:J ~\ Fig. 38. - Caramidii eu stamplla, fragment, /;.:...\ l1; 0 U'l. '~f din Razboieni-Cetate (Muz. Cluj-Napoca).

----------~~~~~--~

Al( a) [I J Ba (tavorum )( milliaria)

79. - fig l e descoperite la Razboieni-Cetate, in ooleetia arheologiea a liceului Ocna Mures, vazute de C. Daieovieiu, AISC, (I), 2, 1928 -1932 (1933), p. 61 (= Daeica, p. 217) : a) pe tigla, in tabula ansa,~a AP B N ; b) ALB (= AL(a) Biatavorum), ~f. CIL, III 8074,2 ; prima este 0 lectura gre~ita a epigrafiatului clujean in loc de A(la) P (rima) Btatavorum) 00. ca ~i nr. precedent.

80. - Cit r it m i e i, tigle ~i olane cu stampila, existente in unele ooleetii arheologice, la Gornestt (jud. Mures), fragment din tigla mare

MATERIALUL EPIGRAFIC

69

achizi~ionat de Teleki D. ("r6mai nagy signos tegla toredek Gernyeszegi kastely"); I. Mitrofan linga Ocna Mme~ului s.a. Muz. Cluj-No (IN, Dr. 2968, 2869 (fig. 39 a-b).

Klio, XI 1911, p. 504 ("bier zum erstenmal. Auf elnem Dachziegel reliefartig gepre sst : A LIB al(a) 1 B(atalJOrum)", G. Teglas); TglD. p. 34.

. ~---------ml > 0

Abl ~ [A~l IQ»

a

b

Fig. 39 u -b. - Cilrilmida ell stampl la din Riizboieni-Cetate (:\luz. Cluj-Napocn).

AL(a) I Bt ataoorum }

marca citita gresit (prin intregire grafica) : AL I B[os.] in TglD. pl. XIV, nr. 202 ~i grupata la Ala B08poranorum stattonata la Cristeli\ti (52) (Is fel eronat in EpigrTrav. p. 225, type I).

81. - Cit r it mid it fragment CU partea final a a textului, gasita en fragmente ceramiee preistorice ~i romane, monete romane s.a. pe cimp Iii Razboieni-Cetate, de copiii directorului scolar Bartha Geza din aceasta Ioealitate ; vazut de I. TegIas (Turda) care a lasat un desen fidel al literelor finale, avind un ehenar cu tabula ansata (fig. 40)

r - - - - - ..lr------., -..... I

Fig. 40. - Caramida cu starnplla ( "~I /;:\ iT

din R1lzboieni-Cetate, fragment I I~; \ : I

(desen dupa 1. Teglas). I ,I L.J. ~~ ~~:.::1

\. .... J 1, _

[Al(a) 1J Bat(avorum)

Cele patru tipuri de starnpile tegulare, ea ~i majori tatea m.ateri~le!o~ epigrafice lapidare li\i arheologice din Razboieni-Cetate, apartin ullltatn militare Ala 1 Batavorum milliaria stationata aiei mai mu!t timp, poa~e peste un veae dupa a. 150, fiind mutata la Muresul mijloeiu, adusa din eastrul Borosneu Mare (8), unde se pare ca a stationat din primii ani dupa dislocarea ei in Dacia.

70

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 1[[/4

34. No~lae

(Naslae ; Marosnagylak, comuna, judo Alba)

82. - 'f i g l e cu literele

Al (a) I B(atavorum)

au fost descoperite in sapaturile exeeutate de I. Mitrofan (Cluj-Napoca), in a. 1963; sint stampile de tipul nr. 80 din Razboieni-Cetate.

35. Lunea Mure~ului

(Cucerdea ; Szekelykocsard, eomuna, judo Alba)

La est de comuna, pe inaItimea "Fintina de piatra (Kokut)" de linga "Valea buna (J6patak, Fennyesforr6)", s-au descoperit aubstructdi de eladiri din piatra, tigle in marl cantitati intr-o asezare intinsa, Iar pe o inaltime mai mare "Cetatea stejarului (Oserevar)", resturi de cladiri, fragmente de tigle §i ceramics, observate de Orban B., SzPL, V (1871), p. 70; probabil asezare civila in primul punct, fortificatie (') in 311 doilea ; din aceleasi locuri sau din apropiere, caramiz! eu numele L V M, un fragment cu literele L E (Klio, XI 1911, p. 503). Din vatra comunei coifuj roman de bronz eu 0 eifra.

Chronik, p. 88; ErdA!, V 1888, p. 255; OTS, p. 207; TIFt. L 34, p. 75; AclaMN. V 1968, p. 466-467.

83. - 0 ° if de parada, din bronz turnat, destinat pentru protectia eapului ~i eefei militarului; restaurat, are inaItimea de 20 em. La partea anterioara prezinta un ornament eonatind dintr-o lil}ie de Iinii oblice ; in partea posterioara se ana un sarpe inoolacit, iar jos cifra a carei semnifieatie ramine obscura ; apartinea unui ostas din legiune. Descoperit pe 181 a. 1880 lntr-o balta linga. Lunca Muresului, deformat (turtit I}i corodat; a fost tinut citiva ani in podul unei case din eomunaj ; aehizitionat de Herepey K. I}i restaurat de un mester din Aiud. Muz .. Mud (fig. 41 a-b).

AEM. IX, p. 242, nr, 21; ErdM. 1888, p. 255 (Teghis G.); ArchErt. VIII 1888, p. 184-185; GIL, III, 8079, 4; Budapest Regisegei, VII 1900, p. 75; ActaMN. V 1967, p. 468, nota 17; RiimR. p. 121, G 50 (Legioniirhelm; gr~it "Alba Iulia, Museum"); CivRRom. p. 140, G. 43, pI. X I foto (Catalog Milnchen).

MATERIALUL EPIGRAFIC

71

a

Fig. 41 a-b. - Coif de parada (Muz. Aiud).

b

XLVIII in pozitda rasturnata

83 a. - A l tar votiv de piatra al unui centurion 311 legiunii. V Macedoniea, adus desigur din vreo localitate rom~a vecina, p?at~ C?_hlar din Potaissa (Turda) a fost aflat de noi in a. 1967 ill vechea blserlca de lemn romaneasea din' Lunca Muresului, servind ca picior de masa prestol, ActaMN. V 1968, p. 466-467 (Muz, Turda).

8-ar putea ca asezarea romans din teritoriul eomunei Lunea Muresului sa fi apartdnut Daeiei Porolissensis, cu toate ea este a~ezata Ia sud de riul Arie~.

36. Boila

(Boicza, sat, eomuna TaImaciu, jud. Bibiu) roman CAPVT STENARVM

in punctul numit "ill Rude", 180 est de sat, pe ?lalul rn:.ept ~I Oltului; o terasa ridieata eu 3-4 m deasupra luneii riului, se afla ru~n~le ~Ul castellum roman, limitat in directta est-vest, spre Olt de 0 ripa ; rUill~ semnalate de Gr. G. Tocilescu, Fouillee et recherches areheot., B.ucure~t!, 1900, p. 12; I. Albescu, Oomuna Boita, Sibiu, 1938, p. 2~. Laturile fort!ficatiei 47x 41 m, colturile stnt rotunjite; zidul exterior avea temelia

72

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 111/4

lata. de 2,10 m, din piatra de eariera legata eu mortar, patrunztnd in pamintul neumbla.t. La. 2-3 m in interior se afla al doilea zid gros de 1 m din pietre legate eu mortar, avind temelia lata de 1,20 m, a~ezata direct pe sol. Zidurile duble sint numai pe laturile de vest I}i sud; berma e lata de 1,50 m; ~anrul pe latura de nord are 2 m adineime (fig. 42). In inte-

:'"oQ M4gur:a :~.: .:

° : ; ° " 0: :':'.:'

. :0.3 (o.·o.,~:

° 0'" .:

.:0 ~~ 0 ." 0.'

o ".0 ··· .• ···0.· o .: ...... ,'.-

.' ° : 0

, .' .'

° . (

: °

· .

· .

· .

: -',

.0' -. .........

". 0

0 .. '

.......

.. 0

.: ° :' 0

o 0.: ;'0" :'0:' :

". °

o

••••• 'ow'"

Fig. 42. - Sehita de teren a statlunti romane Botta (dupa Moieriale, VI p. ·130).

rioragger, val, contrafort pe latura de vest sprea intari zidul catre panta, S-au dezvelit ~i alte eladir! (thermae); mult material ceramic, monete din sec. II (Antoninus Pius pina 131 Didius Iulianus, a. 193); material tegular cu numele legiunii XIII Gemina ~i al unei cohorte auxiliare.

Sapaturt arheologice a. 1957 M. Macrea, MalArh. VI, 1959, p. 429-437; 1958 N. Lupu, MatArh. VII, 1961, p. 411-420, MemD, p. 219-227; OTS. p. 372-373; TIR. L 35, p. 30; sapaturl 1973 N. Lupu, Transilv. 1973, 2, p. 57; ArmDaclnf. p. 114-115.

84. - 0 t'i r t'i m i z i de forma patrata, fragmentare, seoase din dartmatur! printre alte materiale din sapa.tura. a. 1958, in ruinele termelor, dezvelite anterior (a. 1948) ; un exemplar cu textul intreg, fragment ~O~ 1~,5 ~ 3,5 em, cartus dreptunghiular, simplu, adineit de 16 X 4 em, Iitere malte de 3,5 cm; deseoperit in sapaturile din a. 1981. Muz. Sibiu (fig. 43).

AfatArh. VII 1961, p. 413; MemD. p. 219-220 (N. Lupu); inform. N. Gudea.

LEG(io) XIII G(emina)

Fig. 43. - Caramida eu starnpila din Botta (Muz. Sibiu).

MATERIALUL EPJGRAFIC

73

85. - + i g l a tragmentara eu ~tampila in eartus, patrn litere in relief, primele din nnmarul de ordine al unei eohorte au:xiliare; prima. litera C inalta de 2,2 em, B de 1,9, I de 1,7 em, iar 0 este mnlt mai mic in interiorullui C; din cifra I urmind dupa CoB este haata verticala a lui I (prima), ce putea fi urmata de alte semne pentru cifre sau numele etnie al unitatii auxiliare. Fragmentul a fost deseoperit in sapatura Unga. zidul sudic din interior, al ultimei eonstructii asezate la marginea de est a localitatii, la adineime de 115 cm fata de suprafata actuala a terennlui ~i eu 20 cm mai jos decit fundatia zidurilor constructiei. Muz. Sibin (fig . 44).

MemD. p. 220-221, fig. 1 foto (N. Lupu).

C 0 h (ors) I [- - -]

Fig. 44. - Tigla fragmentara eu ~tampila din Botta (Muz. Sibiu).

Dupa descoperitorul ~i editor al piesei tegulare, aceasta ar fi apartinut unitatii Cohore I Tyrioffim Sagittariorum mentionata in armata. auxiliara a Daciei Inferior la a. 140 (DipiD XIII), lipseste in tabelnl unitatilor din a. 129 (Dipl'D X). Dupa acelasi autor sibian, aceasta unitate 311' fi precedat in asezarea-castellum de linga Boita detaeamentul legtnnit XIII Gemina (supra. nr. 84) ; dar mai probabila este succesiunea inversa : la inceput a stat aici un detasament al legiunii XIII (ea 131 Hoghiz ~i in alte lo~uri), iar mieul castell'Um de linga Olt apartinea - ca ~i toata valea Oltului ardelean-in prima jumatate a sec. a.l Tl-Iea la Dacia Superior; dupa a. 150 au fost aduse unitati auxiliare din Dacia Inferior, cum ar fi in eazul prezent Cohors I Tyriorum( Y), incH zona olteana dintre Boita §i Breteu putea sa apaJiina teritorlal ~i militar la Dacia Inferior, daca nu este in realitate 0 simpla trensferare de unitari auxiliare dintr-un district in altul al Daciei pe la mijloeul veacului II, mai probabil sub Marcus Aurelius (a. 161-180).

37. Saeadat e

(Oltszakadat, sat, comuna Avrig, judo Sibiu)

A~ezare rurala : substructii de cliidiri cu pavaj, pietre sculptate, fasonate, altare votive cu inscripjii, Korr ElV SL. XIX 1896, p. 11; TIR. L 35, p. 64. in sapaturile din a. 1970 s-a descoperit material ceramic roman (in majoritate) amestecat cu eel dacie (cam 1/4). Athenaeum, Cluj, ~tiinte sociale, 1970, p. 81-86.

86. - A 1 tar votiv de calcar fragmentar spart in trei bucatd, textul cu lacune a paatrat nnmai litere din numele divinitati! adorate ; larime 55, grosime 40 em, inaltimea nu se poate stabili din cauza lacunei dintre

74

lNSCRIP'fIII:.E DAClEl ROMANE, tuu

partea superloara ~i baza altarului. Capitelul cu profilatura are orna,

.mente spiralice ~i dantelate; basa ou profilatura Identiea (lipsa partea dreapta) cu doua pragurt. Deseoperit de arheologul buourestean N. PUi~e~u din cadrul D.M.I., in a. 1967 131 luerarile de restaurare a biserieii reforma~ilor ~i sapa.turile,aproape de zidul nordic 311 blserieii, 131 adineimea de 120 em, alaturi de alte materiale din epoea romans, Muz. Sibiu (fig. 45).

Forschungen zur Volks- und Landeskunde, Sihiu, 13, 1970, p. 71-72 (N. Lupu); CultOr. I, p. 280, nr. 30, Semnalat anterior: AclaMN. V 1968, p. 45, VI 1969, p. 182.

I ( ovi) 0 ( ptimo) M (ammo) Do[licheno]

o 0 m [m age n 0-

r]u[m - - - - - -1

Fig. 45. - Altar votiv din Sacadate, fragment (Muz. Sibiu).

Despre eultul zeului romano-syrien Iupiter Dolichenus Oommagenorum In Imperiu ~i in Dacia romana : IDR. III/I, 11 ~i 139; III/2, 20 (f), 201-204; IIIj3, in special nr. 299 (10 M D et deo Oommagenor.).

87. - A l tar votiv de gresie apongloasa, fragmentar, 42X26~ 26 em; litere inalte de 8 em; ligaturi r. 2 T+R, r. 5 A+T. Textul are laeune ce pot fi intregite in partes serisa. pastra.ta; sfir~itul lipseste (un rind san dona), un antroponim cu formula de incheiere a dediea~iilor votive.

MATERIALUL EPIGRAFIC

75

Descoperit la a. 1967 de arheologul N. Puscasu in sapatura sa 130 biserica, sub temelie. Muz. Sibiu.

Sargetia, V 1968, p. 90.

[Soli? In] vi c[to] Mytr[ae] ara m

p08( uit) For.5. [tu}n a tu 8

T r a due ere: "Soarelui (?) Nebiruit Mytras, altarul (aeesta) l-a pus Fortunatua (al lui - - - - J".

Despre cultul persanului Mithras, foarte rasptndit in Dacia, v. mai sus (27) Lopadea. Credineiosul-dedicant pare a fi fost un sclav san libert (mai insmrit) cu nume tipie 130 asemenea eategorii sociale, 301 vreunul proprietar rural (301 carui nume 130 cazul genitiv putea sa fi fost mentionat in lacuna r. 6 a. textului) in asezarea rustics. din teritoriul aetuale Sacadate.

38. Sura Mica

(Kiscsiir; Kleinscheuern, eomuna, judo Sibiu)

A§ezare rurala cu descoperiri marunte : eeramica, bara de aur fibula, ri~itJ3" urne, monete; 0 stela funerara foarte probabil din aceasd asezare. Sapaturi arheologice in an ii ] 970, dacic ~i roman, ,,130 Risloane".

Dacien (1851), p, 292; AVSL, IV 1851, p. 34; JCC. I 1856, p. 14, 26, 27; Chronik, p. 109; MBBM. IX-X 1944, p. 110; OTS. p. 138; TIR. L 35, p. 70.

88. - S tel ii junerarii de piatra calcaroasa, fragmentara de 152 ~ 76 X 20 em, litere inalte de 11 ~i 8 em, taiata la marginea superioara ~ pe cele doua laturi cu ocazia utilizarii placii (in a. 1587) drept capac 130 un mormint in biserica luterana din f;5ura Mica. In registrul superior (pastrat parth11, fiind martelat cu acelasi prilej) au ramaa doua busturi : o femeie din care se vede numai pieptul ~i un prune ell eapul mutilat; figurile erau incadrate de 0 ghirlanda din care se vede un segment. Din biserica f;5ura Mica a fost adusa 131 Muz. Sibiu in a. 1913 (inv. 4101) (figA6).

AISC, V 1949, p. 293; StCam. 12, 1965, p. 210, nr. 6, fig. 6 desen (1. I. Russu).

76

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

_ ~~, r t -- ,..,. /' ,....

"' ..... r /,,r

Fig. 46. - Stela tunerara din Sura Mica, fragment (Muz , Sibiu).

D (is) M ( anib'Us ) [IJul(ia) Magiona vix(it) an (nos ) XXI

p (ater) p ( osuit) j (iliae) b ( ene ) m ( erenti )

5. h(ic) erst) s(ita)

T r ad u c ere: "Zeilor Manes, IuliaMagiona a trait ani 21, tatala pus fiicei (sale) care a binemeritat /5/ aici este a~ezata (inmormintata),:.

Numele (in functie de cognomen in sistemul roman 311 cetateanulUl) este celtic Magiona, indicind 0 familie originara din Pannonia sau Noricu~ ori ehiar Gallia (~), de colonistt romanizati, numerosi in multe a~ezarl rurale din estul Daciei Superior.

39. Oena Sibiului

(Vizakna; Salzburg, oras, judo Sibiu)

Importanta asesare rurala legata desigur de exploatarea sarii; descoperiri arheologice: ceramiea provinciala din sec. II-III, 0 statueta. de piatra cu capul lui Apollo, lucerne, material tegular, arme, 0 Inscrlptie

M./U·lH('lALU L }!;);'lliltAl"ll:

77

oeramica fragmentara, un tezaur moneta.r (Commodus - Gordianus III) monete izolate. Pe 131 a. 1890-1900 exista in loealitate 0 colectie arheol~ gica importanta realizata de parohul rom.-cat. Andreas Bakk.

Ducien (1851), p. 232; Chronik, p. 50, 105-107; AFT. p. 552; OTS. p. 139; TIR. L 34, p. 54.

La 5 km de oras, in locul "Zmite" pe partea stinga a vaii "Riura" o asezare rurala de earacter autohton dace-roman, cu ceramiea mixti dacica ~i romana ; sapatura partiala in a. 1964-1965.

Apulum, VII 1968, p. 229-240.

89. - P lac a de teraootii (forma-negatrv pentru a turna obiecte de lut), 6,3 X 3,3 em cu chenar ~i litere adincite; deci literele negative; se afla in colectia A. Bakk 131 Ocna Sibiului. Muz. Sibiu (inv. 3519, 'I'onplatchen mit Inschrift) (fig. 47).

AEM, IX 1885, p. 245, nr. 18 "bei Herrn Pfarrer Andreas von Beck. Form fur Ziegelstempel"; ErdM. 1888, p. 253 (G. Teglas "egy agyagJapon e homorou betiIk bekarcolva =>ONOINI2 "); elL, III 8075,41 "forma laterum. Vizakna (Salzburg) prope Hermannstadt apud parochum Andream Bckk. DONO INII. AEM, ErdM."; MBBM, IX-X, p. 110 (K. Horedt).

SONOIK 0)

Fig. 47. - Placa de teracota (tipar negativ?) din Ocna Siblului (Muz. Sibiu).

Este ultima Iectura a lui K. Horedt din a. 1944, fiind probabil un antroponim 311 mesterului ceramist (~).

40. Sorostin

, ,

(~oro~tin; Sorostely, Schorsten, sat, comuna ~eica Mica, judo Sibiu)

A~ezare rurala : substructii de cladiri, material tegular, ceramica! ri~nita, monete. In padurea "Chiciura", la nord de sat (spre +apu) s-ar fl aflat prin a. 1940-1950 un altar (informatda primita de Mircea RU8U.! la Iiceul din Blaj, aprilie 1952; nesigura). 0 stela funerara este cunoscuta din a. 1860.

90. - S tel u, junerm'u, de piatra, fragment inalt de 95x 68 X 13 em, avind in registrul de sus seena banchetului funebru: un triclinium sub care se afla textul pe un singur rind cu litere sinistrograde. Gasit de preotul S. Mokesch in locul numit "Graben" linga ~oro~tin.

78

INSCRIP]'IlLE DACIEI ROMANE, 111/4

AOG, XXIV 1860, p. 397, F. Kenner dupa lntormatia lui Mokesch ("Pfaner S. Mokesch fand auf dern Felde gegen Haschaz eine Handmuhle aus Kalkstein und eine Schale aus demselben Material - - - (wohl der Laufer einer anderen Handmilhle), - in den sogenannten Graben im benachbarten Schorsten fand derselbe den mittleren Theil eines Denksteines 6" dick, 3' 1" breit und 2' 3" hoch; er enthalt die Darstellung eines Tricllnium, unter welchem auf einer Tafel die Buchstaben l· l VCCOM erscheinen"; t nschrDoc. 824 "Scholten (Szaszcsanad) 2 Stunden westlich von Marktschelken (dupa AOG.)"; CIL, III 965 "Schorsten sive Sorostely in den sogenannten Graben. truclinium. l· l VCCOM. Mokesch ap. Kennerum, AOG."

~ . ~ VOOOM scriere inversa pentru :

MOO 0 V S (~), nume celtic.

Daea aceasta interpretare este valabila, antroponimul celtic e foarte probabil, dar lectura din dreapta spre stinga e destul de dificila ; M OCCU8 este atestat la celti (CeltSpr. II 603); cf. MOOV R,i Modus la Apold.

41. Seiea }lica

(Kisselyk; Kleinschelken, comuna, judo Sibiu)

Intinsa asezare rurala romana, eu substructii de ziduri (intre altele o cladire mare de 63 X 31 m), lucrate din caramida, instalatii de hipocaust, fragmente arhitectonice, tuburi de apeduct, ceramica, lespezi, monete, 0 inscriptie funerara (unele materiale arheologice se afla in Muz. Sibiu, de ex. inv. nr. 5279, 7205, 7283, 7284, 11748).

Dacien (1851), p. 253-254; JCC. I 1856, p. 20, II 1857, p. 96-98, III 1859, XXIV; MCC. II 1857, p, 167, 279-280, III, p. 335, IV, p. 226; AOG. XXIV 1880, p. 392- 394; Chronik, p. 107-108; AVSL. XIV 1877, p. 142-143, XVI 1880, p. 313.; OTS. p. 174; TIR. L 35, p. 69-70.

91. - S tel a junerara de conglomerat calearos, 240 (pivotul de fix are : 37) X 108 X 23 cm; cu relief ~i inscriptie ; trei registre : I. 0 frizll. in chenar avind la margini doi genii inaripati sustinind pe umeri 0 ghirlanda mai mare decit ei, deasupra careia un paun ealca spre stinga; ei tin unul in mina dreapta celalalt in stinga cite un ciorchine mare; II. in nisa sub arcada sustinuta pe capitele corintice ~i colonete cu spirale, pe un piedestal stau in picioare trei figuri umane : un barbat cu barba, in tunica ~i sagum tine in mina un rulou, 0 femeie care cu bratul drept enprinde dupa grumaz un copil; in afara arcadei la colturi sus cite un delfin cu capul in jos ; III. inscriptia cu litere simetrice inalte de 5,5 cm; intre r. 4 ~i r. 5 e lasat spatiu libel' mai mare decit intro celelalte. Oolonetele laterale au ca baza cite un mic altar. Impozanta piesa sculptural-epigrafica a fost descoperita la 1856 in piriul ce traverseaza comuna; aici s-a pastrat la biserica evanghelica. Muz. Sibiu (inv. 7 205) (fig. 48).

Dupa observatii mai recente, stela funerara cu inscriptie (OIL III

967) apartine unei oedicula servind ca latura din spate; peretii laterali descoperiti in acelasi loc se pastreaza unul la Muzeul de Istorie al R.S.R. (reprezentind cunoscuta scena din activitatea agricola), iar celalalt la Muzeul Sibiu; capacul de aediculo a ramas de la data descoperirii partilor componente ale monumentului funeral', Ia biserica ovanghelica din ~eica Mica.

MATERIALUL mPIGRAFIC

79

JCC. II 1857, p. 97; AOG. XXIV, p. 394 (M. J. Ackner); Heidelberger Jahrb ucher ; 1859, p. 96-97 (Klein), citat in InschrDac. 825 (eu lectura r. 4 "CL L LATINVS Claudius Lucius Latinus; Klein ~ch}jlgt Cajus Laelius Latinus vor"); CIL, III 966 ~i p. 1 014; EDR. IV, p. 89-90, fig. 22 (la p. 94) foto, Gr. Florescu, lectura veche eronata CL(audius) Elatinus; FunMonum. p. 117, nr. 62.

OM· COTVSVCC ESS I-f (IVE S·N ORJ CAVIX AN·LVCL:LAT.JNV'S

.'

POSVlrCONIVGIBEN EMERENTI H·S· E

Fig. 48_ - Stela funerarll. dln !?elca Midi. (Muz. Sibiu).

D (is) M ( anibu8 ) Cots: Succesei f (ilia) cioes N orica oi» (it)

an ( nos) LV, oi ( oudiae ) Latinu8

5. posuit coniugi ben-

emerenti h (ic ) s(ita) e( st )

80

INSCRIPTIlLE DACIEI ROMANE, lII/4

T r a due ere: "Zeilor Manes, Cotu(s) fiica lui Successus a triLit ani 55, Claudius Latinus /5/ a pus (epitaful) ROtiei vredniee aiei este

a~ezat:1 (inmormtntata)", '

Decedata Cotu (genit. Cotunis) poarta nume celtic, un singur clement, . d~r patron.imul est~ roman Successus, fiind de conditio juridic:1 pcregnna; sotul ei este eetatean roman Claudius Latinus, eu sonore nume i~alic.e .. Poate s:1 fie. i~tr-:aga familie ~migrat:1 ~n Noricum, de unde putea fi origmar deopotnva ~l romano-latinul Claudius Latinus.

42. l\lieasasa

(Mikeazaaza ; Fliegendorf, Fe(i)gendorf, eomuna, judo Sibiu)

Importanta asezare rurala pe malul drept al Tirnavei Mari ~i nod de comunicatii : in sec. al XVIII-lea s-a descoperit un altar votiv (redeseoperit recent, in 1984), la mijlocul veacului al XIX-lea au fost semnalate substructii de ziduri, obiecte marunte, traseul drumului roman pe valea

Tirnavei. '

Daeieti (1851), p. 253; JCC. I 1856, p. 20; Chronik P. 73; OTS. p. 173; TIR.

L 35, p. 50-51. '

S:1paturile sistematice din anii 1976-1984 executate de I. Mitrofan (Cluj-Napoca) au dat la iveaUl. 0 vasta localitate rural:1 ~i eentru de olari, substructii de cladiri, cuptoare de ars eeramiea, mari eantit:1ti de vase ~i fragmente, forme (negative) pentru confectionat vase de ealitate (terra sigillata) ~.a.; stampile, graffiti.

92. - A 1 tar cotio de piatra calcaroasa, descoperit in Mie:1sasa pe la a. 1770, de unde a fost dus de Teleki J. la conacul sau din I:?oro~t;in, unde a fost vazut ~i copiat de J. Seivert, dupa care l-au reprodus .toti autorii din sec. XVIII-XX, pina in a. 1984, cind in urma unor investigatii, eu coneursul prof. 1. I:?otropa ~i a unor elevi din I:?oro~tin, ea a fost redescoperita in stare fragmentara de arheologul 1. Mitrofan (care pregateste un studiu asupra piesei) ~i transportata la Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. in starea actuala, fragmentul are inaItimea de 47 em, latimea 34, grosimea 33 em ; ii lipseste baza ~i ultimele dona rinduri d.in textul votiv ; eapitelul este ornamentat cu un sul de frunze pe fata ~l cele dona laturi, avind 0 rozeta, iar deasupra are 0 adincitura pentru saerificii; literele de dimensiuni variate, intre 3 ~i 4 em, earn diforme; r. 2 ligatura O+M. Muz. Cluj-No (fig. 49).

J. Seivert, in manuscris (vazut de Mommsen) ~i in culegerea eplgraflca : Joannis Seivert cib. trans. Lnscripiiones Alonumentorum Romanorum in Dacia Mediterranea. Viennae, 1772, p. 170, nr. CCLI: DEO SAR/MANDO I DEMETRI/VS ANTON· I VOTVM LIBEl NS· POSVIT, ~i lectura: Deo Sarmando Demetrius Antoninus uoturn Libens Posuit. "Lapis in Pago Mikcszasza repertus, hinc ad praedium I11.S.P.I. Comitis Iosephi Teleki, Sorostely, transportatus"; dupa el in culcgcrea de Inscript lt a lui Orclli, nr. 2 042; Docien (1851), p. 253, 1; JCC. I 1856, p. 20; Lnscht Irac. 826; CIL, III 964; DacSzN. nr. 1913: Demetrius Antoni (sennis t ), dar D. Tudor, Sciaolsoc R. p. 78 am eliminat si pe

Demetrius Antoni ... (CIL, III 964), fiind 0 Inscrlptle fragmenta;~". .

MATERIALUL EPIGRAFIC

81

Fig. 49. - Altar votiv din Micasasa. fragmentar (Muz. Cluj-Napoca).

De 0 Sa,.omando Demetrius Antoni

5. votum l i b en s posuit

T I' a d u c ere: "Zeului Sar(o)mandus, Demetrius (al) lui .Antonius /5/ juruinta eu bucurie a pus (implinit)".

Zeul din Mlcasasa, in lectura veche Sarmandus, in cea nona Saromandus, nu este cunoscut din aIte atcstari literare sau epigrafice in Imperiu i., Sarmandi Dei, nullus scriptorum, quod scio, mentionem fecit; Diis barbaris, at que a veteribus Daciae incolis adoratis adnumerarem", observa I. Seivert; la fel ~i altt erudit i ("Sarmandus, sonst unbekannte Gottheit auf einer Weihinschrift, 964, Hofer, LexMgth. IV, 386); R. Paribeni, Optimus Princeps, I, 1926, p. 199 "solo potrebbe essere un antico Dio Dace il Sarmandusvisto che in nessun'aItre rcgione deIl'impero e conosciuta una divlnlta di questo nome"; in studlul despre "cultele orientale In Dacia", la 1936, O. Floca, EDR, VI, p. 214 scria "Saramandus. Poco conosciuto e il dio Saramandus, menzionato a Micasasa in un solo monumento epigrafico; CIL, III 964 Deo Saramando, Demetrius Allton. V (alum) 1 (ibens)-p (osuii ). Per Saramandus e difficile trovare una identificaz!one. pote~a essere la divinita di una citta". Pare totusi sa fie 0 zeitate "orientala", mal curind din Asia Mica. Credinciosul-dedicant Demetrius era Ull greco-oriental, probabil sclavul unui bogatas roman Antonius (sau Antoninus ), unul din proprietarii marei officina pe mal~I Ttmavei In teritoriul actualei Micasasa; Demetrius era desigur un master olar din eei care au dat produsele descoperitc In sapaturtle din anii 1976-1984. Se poate. aminti ~i observatia lui Mommsen ca numele DEO SARMANDO din Inscript la autentlca. descoperita la Mlcasasa a fost copiat st folosit de un "falsarius" din Turda pe nume Nicolae Harkanyi (preot reformat) care a compus textul "opt(imo) m(aximo) I D~o Sarmand? popul. I ala quintil. I leg. u Macedo I v.s.pr.s, daci" ~i l-a prezentat ca piatra "scoasa din parntnt" in ruinele castrului la a. 1797; Mommsen insa a clasificat acest text !ntre false, CIL, III, p. 7 *, nr. 44 *, dupa ce alttl II considerasera autentic (I. Kemeny;

6-c. 616

82

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

Neigebaur, Docien 1851, p. 205, nr. 33; Ackner, InschrDac. 664), !?i adauga comentariul "fluxit ex titulo n. 964, in quo deum nescio quem Sarmandum sibi reperire visus est Seivertus, cum sit potius titulus Sarapidi positus cum dedicantis nomine corrupto. - 4 I /L V Neig. ed., COL V sched,",

93. - 0 pia t r a eu inacriptie (de forma neprecizata) din ruinele a~ezarii romane, a descoperit in a. 1939 loeuiterul C. Lup ~i intrebuintata ca material de constructie 181 temelia casei cladite mai tirziu de catre fratele sau, T. Lup. Caracterul roman al piesei ~i textului (rnai probabil votiv) este neindoielnic. Informatia I. Mitrofan (data in Oluj-Napoca, 1984), dupa indicatii date de localnici din Micasasa in cursul sapaturilor la santierul arheologic.

43. Tirnava

(Prostea Mare; N agyekemezd ; Grossprobstdorf, comuna suburbans, munieipiul Media~, judo 8ibiu)

.A~ezare rurala foarte intinsi; : substructii de ziduri din piatra, material ceramic, tub uri de lut din conducts, risnite, monumente sculpturale funemre, fibule, margele de sticla ; unelte de fier, monete de bronz ~i de argint (sec. I-III); unele materiale in Muz. Sibiu; necropola se ana Pe platoul numit "Burg".

MCC. II 1857, p. 167, 330, III, p. 336, IV, p. 226; OTS. p. 174; TIR. L 35, p. 72.

94. - S tel a funerara de piatra, fragment, cu medalion (partea superioara, mutilata la marginea de sus), cu dimensiunile actuale 100 X 90 X 20 em, litere inalte de 8 em. In medalionul-scoica se afla trei busturi : in dreapta barbatul cu bratul sting indoit pe piept tinind un obiect in mina, bratul drept la spatele femeii-sotie ~i palma pe umarul ei ; aceasta are bratul drept in fata, palma stinga pe umarul sting al sotului ; in fata lor un bust mic de prune ; figuriIe-portrete sint mutilate ca ~i medalionul ; par sa fi fost portrete realiste, destul de reusite. Deasupra 0 areada cu trei nervuri eustlnuta pe capiteluri composite ale celor doua semicolonete eu spirale co incadreaza cimpul inscriptiei ; la colturi sus in afara arcade] pasari sau delfini (~). Descoperit Ia 1857 in turnul bisericii luterane din Prostea (Tirnava) de preotul S. Mokesch, ale carui Insemnari-tise au fost vazute de Mommsen. Muz. Sibiu (inv. 3064) (fig. 50).

Transsiluania, 1857, p. 189 (M. J. Ackner); AOG. XXIV, p. 396 (J. Kenner); MCC. II 1857, p. 330 (S. Mokesch): Inschr Doc. 823 "zierliches Grabmonument, Prima Macrina (?Macri filia) annorum L, Secundus (?) - -"; CIL, III 962 (dupa Mokesch}; 7725 ("Grossprobstdorf rep. in turri ecclesiae; contuli; Mdkesch mislt gubernio Transilvaniae, quas schedas vidit Mommsen; edidit Inde Kenner"); EDR, IV 1926-1927 [1930], p. 97-98, fig. 3 foto (Gr. Florescu); DacSzN. nr. 1 235; Secufndus?],' Fun Monutn: p. 117, nr. 60.

83

MATERIALUL EPIGRAFIC

D(is) M(anibus) Prima Macri fi(lia) an(norum) L

[nd- - - - - - -

Secu-

Fig. 50 - Stela Iunerara din T'lrnava, fragment (Muz. Slbiu).

'I' I' a d u c ere: "Zeilor Manes, Prima Iiica lui Macer de ani 50, Secuundus ~ - - - (a facut monumentul)".

Este 0 familie de provinciali peregrini (necetateni), romanizati, fie indigeni daco-geti, fie imigrati probabil din vestul celto-roman.

4:3a. Jud. Sibiu

95. - S tel a funerara de conglomerat ealcaros, fragment din parte a superioara, 120 X 75 X 22 cm, litere inalte 6 em; are trei registre : 1. sus un coronament din doi lei funerari culcati ~i cu fata spre privitor, intre ei un con de pin; II. intr-un dreptunghi incadrat lateral de doua. coloane cu caneluri in spirala ~i capitel eorintic ce suatin 0 arhitrava, en dentieuli, se afla in centru 0 rozeta din care se ramifica in toate dlrectdle vreo 14 frunze de acant stilizate; III. cimpul inacriptiei incadrat de un chenar simetric pro eminent a pastrat numai primul rind de text. Locnl descoperirii fragmentului e necunoscut, nu este indicat in inventarul muzeului sib ian ; dar dupa stilul elementelor figurative simbolistlce eu analogii in zona dintre Cibin ~i 'I'irnave, se pare ea din aceasta parte la nord de Sibiu provine ~i acest fragment; judecind dupa roca din care e daItuit, arheologul K. Horedt (informatie oral a, 1950) presupunea ea a fost adus din .Apold sau din Hoghiz. Muz, Sibiu (inv. V 7 202) (fig. 51).

Klio, X 1910, p. 505; Muz. Brukenthal, Sibiu "aus unbekanntem Fundort. Oben zwei Grablowen und zwischen Ihnen die Pinien. Material Grobkalk und Quarzkornchen, was auf Potaissa hinweist. Nur die schonen Anfangebuchstaben erhalten; D M", G. T~gUts; EDR. IV 1926-1928, p. 84- 85, fig. 10 intre "stele dalla figurazione puramente decorativa 0 in rapporto con le credenze sulla vita d'oltre tomba. Inedito. D (is) 111 (anibus)", G. Florescu; FunMonum. p. 103, nr. 1 (din Apoldu Mare [?]).

84

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, lII/4

Fig. 51. - Stela funerarii, judo Sibiu; loc necunoscut (Muz. Sibiu).

D(is) ~1 (anibus)

Cum indica spatiul liber sub cele doua litere, se pare ca monumentul nu era terminat, serierea nu a fost eontinuata dupa formula funeral' a nelipsita pe asemenea monumente; fragmentul sib ian poate sa provina dintr-un atelier de pietrar, pregatit; pentru vinzare unui client care ar fi urmat sa scrie in continuare textul specific al raposatului ~i familiei sale.

44. Craeiunelu de Sus (Felsdkaraesonfalva, sat, comuna Cetatea de Balta, judo Alba)

Aaezare rurala eu ceramic a , fibule, monete Imperiale, un epitaf fragmental' .

Chronik, p. 83; OTS. p. 173-174; TIR. L 35, p. 35.

96. - L e s p e d e funerarii de piatra calcaroasa, fragment lip sind partea de jos, lat 88, inalt 57, gros 30 em; textul s-a pastrat (resp, resturi) din primele patru rinduri ale epitafului, Iitcro inalte de 8 em in r. 1, de 7 in 1'.2, restul de 6 em; ligaturi r. 2 V +R, r. 3 V+L+P. La marginea de sus are 0 profilatura corecta simetrica, cu trei praguri; pe fata de sus are doua orificii pentru fixarea deasupra a unei piese ornamentale. Descoperit la arat intr-un ogor pe "Dealul [coreet : Ooasta] Furcilor" (Galgenberg, azi Zapodie) de gospodarul Nicolae Ghsban in a. 1857, la Oraciunelu de Sus; de aici a fost dU8 de preotul evang. la Prostea Mare (Tirnava). Muz. Sibiu (inv. 7198) (fig. 52).

Transsilvania, 1857, p. 189 (M. J. Ackner); AllG. XXIV, p. 173 (Kenner); Inschrlrao, 827 "Bruchstuck von weissem Marmor [I]. M VLP- - -; Diis Manibus. Marcus Ulpius Sabinus, decurio collegii aurarlorurn n - vixit annis L, Ulpius Sabinus - aurar - Ulplus Maximus - anus posuerunt"; elL, III 963 "Karacsonfalva auf dem Galgen-

MATERIALf:JL EPIGRAFIC

85

berg Dealu Furcilor von dem Bauer Nic. Geban im Juli 1857 ausgeptlugt, jetzt in Gro;sprobstdorf in Prarrgarten ; nunc Hermannstadt in museo ; exempla Ackneri (editum in Transrlvanla, 1857, 189, mihi non visa) et Moekeschii repetivit Kenner; variae lectiones; scrisoarea lui Ackner catre F. Miiller din a. 1861, Briet Alteri. p. 91 M VLP; SBAkWien, 77, 1874, p. 378 O. Hirschfeld; AEM. I 1877, p. 120 C. Gooss; ClL, III 7726 "contuli". La inceputul r. 2 mutilat se vad urmele literei C mai curlnd declt M.

(~t';:I~\~;~~%~::'~(:'{Ir:"'\;~;':;.~;~~· ·'1

I ,.t,), " }~\li)\ 'I I \I~\f ilif(':::lPr,' '1)V! .

1/11 I I \1 ).

'~;~~i1i~:,.I;T~f,,,,;.;;r9~~~~;:~~-Z;~J.!·

\. '~_'£:!:.<a~iI.~~:Jf' •. 'UC~k.kd,~ ,:~

h--?~ ..... . Iv". ..

t, r:·L"J.D r k r;\r·"."'--O f ~. u..'" "\'.q P

fh\, r- ',/.\ '] U L 1.~( 'l..V'l"

··~TlX1\. Ni:VLFSAB .

V:MAXIMV ·,IN_VSP, .. \ I P.i

Fig. 52. - Lespede funerara din Craciunelul de Sus (Muz. Sibiu).

D(is) M (anibus)

~C(aius) Ulp(iu.<;) Sab(inus) d(eC1trio) col(oniae) Aur(eliae) Na[p(o- 1.lix(it) an(nos) L, Ulp(i-) Sabi(na?) v [ixit] an---?] --M]ar(cu.s)? Ulp(ius) Maximus A- - - - -- - - ~

5. - - - - - - - - - ANVS PA[tri - - - - -,

T I' a d u c ere: "Zeilor Manes, Caius Ulpius Sabinus deeurion al coloniei Aurelia Napoca a trait ani 50, Ulpia (?) Sabina (?) [a trait ani --- ~] Marcus (~) Ulpius Maximus A ---- /5/ - -a- -anus tatalui (~) [care a binemeritat f] a pus monumentul funerar I).

Remareabila apare prezenta unui decurion al eoloniei Aurelia ("colonia" dupa imparatul Marcus Aurelius Antoninue, 161-180) Nap 0 c a cu familia sa intr-o aseeare rurala dintre cele dona Tirnave, unde decurionul napocens Ulpius Sabinus va fi avut probabil unele interese economice sau relatii familiare, zabovind mai multa vreme pe meleagurile trrnavene ; aici a fost inmormintat de unul din fiii sai (?) impreuna cu sotia sa (?). Oonsiderind locul ~i conditiile descoperirii epitafului, intr-un ogor, ~u este deloc probabil ca monumentul epigrafic roman sa fi fost ad-us III aceasta zona rnrala a Daciei din alta parte toemai pe dealul de linga. Ora: ciunel, Epitaful lui Ulpius Sabinus din Napoca este unul din cele mal semnificative documente epigrafice privind circulatia ~i relatiile dintre diferite elemente sociale ~i comunitati ale provineiei Dacia ~i a int~re~elor economice ale lor, a circulatiei lor lib ere in diferite districte provinciale.

45. Brateiu

(Barathely ; Pretai, comuna, judo Sibiu)

La vreo 2 km nord-est de com una, pe prima terasa la stinga Tirnave~ Mari, s-au descoperit (in 1959) ~i explorat prin sapaturi a~ezari ~i eulturi preistorice ~i foarte import ante a~ezari ~i necropole din perioada post-aur~Iiana, dintre sec. IV ~i XIII. Sapaturile au aratat prezenta a~ezaru. din

86

INSCRJPTIILE DACIEI ROMANE, I1I14

epoca dacica ~i romans pina in migratii (cum se cunoaste in Transilvania numai la A.lba I~ia, Oluj-Napoca, More~ti (jud. Mure~) ~i No~lac), unde se succ~d ~.l coex~sta elemente .romanice, germanice, slave, avare, sfirsind cu locuitorii medieval! germam (sasi). 1. La marginea de nord a terasei ? asezare din :r:eolitic pina in Laten~. 2. Morminte c.eltice de incineratie. 3. Necropola (zlsa nr. 1) cu 364 morminte de Incineratie cu eeramica surie avind forme romane, fibule cu pieiorul intors, obiecte d~ podoaba, cruci de bronz, ~atarame e~c., marg~ele, .unelte pentru agricultura ; era 0 populatie provlI~cl~la romanizata, Ala~un san mai la est s-an gasit vestigii ale unor a~ezan ~l necropole c.u.matenale atribuite in majoritate elementelor etnice germamce (goti, gepizi), avari s.a.

Revue roumaine d'bistoire, III 1964, p. 398- 401 ; Ensukloptidisclies Handbuch ZUI' Urund Frilhgeschichle Europas, Praga, 11966, p. 159-160 (I. Nestor); MalArh. X 1973 p. 191~20.1 (I. Nestor-.E: Zaharia); ?acia, XV 1971, p. 269-287 (E. Zaharia); L. Barzu, Conlwullatea populatie! autohtone In Transiloania in veacurile IV - V (Cimitirul I la Braieiu ), Bucurestl, 1973; Reallexikon del' Germanischen Alterlumskunde (ed. II), vol. 111 (1977), p. 413-414 (K. Horedt); MalArh. XV, p. 449-451.

97" - Vas. de ~ut. ~in pasta cenusie, fragment deseoperit in a. 1969 la mormmtul358 din clmitirul nr. 1. Pe fata poarta 0 litera zgiriata in pasta

arsa (fig. 53). '

L. Bftrzu, Continuitatea popula{iei, p. 199 (descrlere), p. 295, pl. XIV, 13 (desen}; lnserGrLat. 434 A (desen),

---.A----_

Fig. 53. - Vas de lut din Brateiu, fragment (desen dupa L. Bazzu)

Litera facea parte dintr-o inscriptio mai mare, indicind probabil n~mele propri~tarului de vas. Ou toate ca e foarte modest, fragmentul are o 1~'porta:r:ta.Ill contextul bogatului material arheologic apartintnd populatIel provmctale romanice din asezarea Bratei, fiind 0 dovada ca aeeasta populatIe cunostea ~i intrebuinta serisul, Ia 0 scara evident mult mai redusa decit in vremea provinciei Dacia din veaeurile II-III.

46. Dirlos

(Darlacs; Dudes, eomuna, judo Sibiu)

. . A~~zare rurala daco-romana probabila, atestata numai prin reliefe ~i l~scn~tll funerare fragmente, descoperite in zidurile bisericii evangelice sasel}h (sec. XV); ca atare pot sa fie aduse din alte asezari provincials apropiate pe vale a Tirnavei Mar], ce nu e posibil sa fic Indicate din !ipsa de documente san cercetari arheologice.

MATERIALUL EPIGRAFIC

87

MCC. IV 1859, p. 72; TIR. L 35, p. 38.

9S, - S tel a funerara de piatra, fragment inalt de 75, lat 92, grosime 12 em; cu doua rinduri de text,~ ligatura in r: 1 Y:+ R. Din A registrul superior cu relieful funerar s-au pastrat numar picioarele pllla la genunchi a patru (sau trei ) figuri, din care doua au .? haina lunga ~ l~ ajunge pina la glezne ; la marginile late~~e. se vad doua ~ltaral}~-Suportl ~l colonetelor ce incadrau scena de sacrificiu eu cel putin trei personaje stind in picioare. Cimpul inscriptiei este mult corodat, greu de restituit textul funerar : el e incadrat de 0 rama simpla (dunga proeminenta), Fragmentul este clddit (pozitie rastunata) la inaltime in zidul contrafortuf_lli de sud al bisericii evangelice gotice din Dirlos , unde a fost observat la mijlocul sec. al XIX-lea; noi l-am examinat I}i fotografiat in luna mai 1971 tmpreuna cu prof. G. Togan (Media~) (fig. 54).

MCC. IV 1859, p. 72 (F. Miiller, "ist zurn Behufe der Einfiigung in das Mauerwerk der obere Theil der Figuren abgeschlagen, stellte das Relief eine Opferhandlung ~a~: in der Ecke steht eine ara, vor welcher zwei Figuren in weiten Gewander und zwei m Hosen erscheinen darunter las ich - -AIVS TITIVS M ( - - - F PH B M was ebenfalls auf ein Grabdenkmal schliessen Iasst - - -"); Inschr Dac. 820 "Durles. DarIocz. MCC. Relief (eine Opferhandlung, die obere Haltte abgeschlagen). Caius Titinius M. -- filio piissimo bene merenti"; CIL, III 961 "Darl6cz in.ecclesia. Pro~oma~ duae fractae,! AIVSTITIAIS ( - - - - F PH S M. Muller, MCC 1859, 72". Litera lzolata M la stlrsltul r. 1 este probabil din formula Iunerara [D (is)] M (anibus) J. Lectura:

Fig. 54. - Stela tunerara Iragmentara (Dlrlos, bisertca evanghellca).

[D(is) 'I S]uadullus TITVR . S . M(anibus)

[vix(it)] an(nos) LXXXXI f(ecit) fi(lius) p(atri) bt ene ) m( erenti)

T r a d u c ere : " [Zeilor] Manes' Suadullus Titurs (Y) a trait ani 91 a facut fiul tatalui sau vrednie (~)".

, Numele Suadullus este celtic, la fel ca mai scurt':ll Adu.U~s (OeltSpf.

II 1943' I 47) raspindite in toate zonele eu populatie celtica sedentara, in~epind 'din P~nonia pina in Britannia; familia din teritoriul aetualulul

88

INSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, IlI/4

Dirlos era imigrata din vest, fiind de conditie juridica peregrina (nu au gentilicii romane), dar in mare parte romanizata,

99. -. S tel a f1lnerara de piatra, fragment, din care s-a past rat numai 0 parte din coltul drept de sus ~i a doua litera din r. 1 al formulei obisnuite a epitafelor : intr-o ni~a se afla bustul unui barbat in toga cu par ~i mustati stufoase, barba rasa. Cimpul inscriptiei era incadrat de dona colonete eu capitel composit din care la marginea dreapta s-an pastrat citeva urme zidit in peretele sudic al biscricii (fig. 55).

==--~ Mec. IV 1859, p. 72 "am Aussern der evang. Kirche zwei Ro"mersteine eingemauert -- - Beide sind stark verstummelt, Der erste lasst in einer Nische das Brusthild eines mit der Toga bekleideten Mannes, wie sie auf rornlschen Grabsteinen gewohnllch vorkommen, und in der ersten darunter befindlichen Zelle blos den Buchstaben M, vor dem wahrscheinlich D stand, gewahren", F. Muller; l nschrDuc. 821 "Durles. MCC. 1859. Brustbild eines Mannes in einer Nische. Ebd. eingemauert. - - 1\1 I - - -" ; CIL, III ad 961 "in eadem ecclesia alter lapis cernitur cum protome Homana, sub qua superest Iittera M".

[D(is)] M (anibus)

Fig. 55. - Stela Iunerara Iragmen tara (Dir los , biserica evangheliea).

MATERIALf:JL EPIGRAFIC

89

47. Jidveiu

(Zsidve; Seiden, comuna, judo Alba)

Posibila asezare rurala romana, cu dcscoperiri incerte : un vas antic (de epoca romana tj ; Inscriptii (?).

Chronik, p. 53; T IR. L 35, p. 48.

100. - In 8 c rip J i i romasie ar fi fost aflate in vatra comunei Jidveiu, spre padure, eu vreo patru decenii in urma ; ele au fost zidite in peretii unei case; informatie din a. 1950 a preotului localnic Wachsmann.

"48. Sinmlelaus (Bethlenszentmiklos, sat, comuna ::;;ona, judo Alba)

Descoperiri arheologiee ~i un altar votiv lui Iupiter indica existenta unci a~ezari rurale romane : substructlt de ziduri din piatra ale unei cladiri cu doua incaperi, in care s-a gasit intrebuintat ca material de construetie altarul roman, in punctul "Vadullui Simbotin" la vest de Sinmielau~ spre Biia. Sapatura partial a s-a faeut in vara a. 1979.

Mai Arli. XVI 1980, p. 488 (G. Anghel-M. Blajan , care ne-a dat Intormattt suplimentare asupra descoperirii si sapaturrl).

101. - A. 1 tar votitl de piatra., cu forma geometrica simpla, avind baza ~i eapitelul in forma geometrica, profilatura en un singur prag ; dimensiuni 87 X 56 X 43 em, litere inalte 7 em, singurul rind scris este formula dedieatorie zeului; deseoperit in vara a. 1979 in timpul aratului (de tractoristul Nicolae Saban, Biia), ogor Ia vreo 200 m nord de malul drept al 'I'irnavei Mici, pe prima terasa a riului, teren usor' inelinat spre sud-est ~i ferit de inundatii ; terenul se numeste « Vadullui Simbotin >}; in acest teren s-au faeut in acelasi an i1:lpaturi partiale. Muz, Blaj (fig. 56).

Mai Arh. XVI 1980, p. 488 " ... un altar funerar roman dedicat lui I 0 1\1"; M. Buza-M. Stroia, Blaj. Mic indreptar turistic, Bucurestt, 1985, p. 60-61, in Muz. Blaj ". . . se remarca un altar funerar dcdicat lui Iupiter Optimus Maximus, descoperit in asezarea romana din Biia" ; fig. 6 (dupa p. 64) foto "altar funerar dedicat lui Iupiter Optimus Maximus, descoperit in asezarea romana din Slnrnlclaus".

90

INSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, III/4

I ( ooi ) 0 ( ptimo) M ( aeimo )

Fig. 56. - Altar votiv din Slnmiclau ~ (Muz. Blaj).

Formula dedicatorie zeului suprem allumii romane (eel mai raspindit in tot imperiul), nefiind urmata de alte elemente epigrafice, inseamna ca altarul votiv nu era terminat, cimpul inscriptiei lasat liber, urmind sa fie completat cu numele credinciosului care ar fi facut prinosul scriind ~i alte formule-e-indicatii sablonice ; dar piesa epigrafica ineompleta a primit alta destinatie : material de constructie in cas a romana dintre Biia ~i Sinmiclaus.

49. Sintamarla

(Boldogfalva, sat, comuna Cetatea de Balta, judo Alba)

in apropiere de sat, linga malul Tirnavei Mici (un punct topografie inca neidentifieat) a existat 0 importanta asezare rurala din epoca romans -posibil dcus-din ale carui ruine san necropola au fost aduse numeroasele materiale seulpturale si epigrafice (fragmentare) descoperite in zidurile bisericii reformate din Sintamaria : in martie 1911, vechea biserica a fost demolata spre a se construi una noua, Din ziduri au fost scoase 24 inscriptii funerare (toate fragmentare, pntine intregibile in unele rinduri) ~i fragmente de sculpturi (reliefe) romano, intre ele un medalion cu doua busturi, fragmente mai mici, statui farimate, 0 bucata de tympanon avind in centru 0 rozeta, 0 baza de coloana din cdificiu. Toate materialele romane [care au fast apoi zidite in peretii biserieii noi construite la 1913J au fost vazute de A. Buday (Cluj), descriindu-le ~i luind estampaje, dupa care le-a pubI~cat in Dolq. IV 1913, p. 94-103 (Kiadatlan r6mai feliratos emlekek [Materiale

MATERlALUL EPIGRAFIC

91

epigrafice romane inedite]). Locul de provenienta al materialelor romane din zidurile bisericii Sintamaria ar putea fi eventual asa-numita "Cetate (Varbagy)" din vecinatatea comunei Cetatea de Balta pe malul drept al Tirnavei Mici, unde Buday presupunea existenta unui oastellum (mic castru roman) ; dar din lipsa de cercetari iji sapaturi nu se putea spune in 1940 decit ca "die sog. ~ Cetatea Varhegy)>> auf dem rechten Ufer der 'I'irnave Mica tiber der Gemeinde [Cetatea de Balta] ist kein romisches Lager, wie Buday A. annahm. Die von Buday aus Sinta Maria veroffentlichten Inschriften stammen vermutlich aus einer anderen rcmischen Niederlassung der Umgebung, die bisher nicht ermittelt wurde", C. Daleoviciu, Dacia, VII-VIII 1941, p. 321. In a. 1969-1970 s-an executat sapaturi arheologice la "Cetate" de un colectiv din Alba-Iulia (Gb. Anghel, 1. .A. Aldea, I. 1. ~erban, M. Blajan), deacoperindu-se cioburi Cotofeni ~i romane sau postromane, eeramica ce nu este inca determinata cu preeizie. A~ezarea este inconjurata cu valuri ~i santur! de aparare, avind in interior bordeie, virfuri de lanci, ceramica ; sapatura ~i materiale inedite (informatie ~hail Blajan, 1984).

Materialul epigrafic (fragmente, posibil toate de earacter funerar), care nu era corodat !?i spart din antichitate, fiind apoi cioplrtlt de zidariiconstructori din sec. XV ~i din 1913 , este prezentat eu putine lntregiri posibile, intr-o ordine aproximativ tematica, dupa numele proprii sau apelattvele ce pot fi identificate.

102. - Pro, g men t posibil funerar, Iitere inalte intre 5 ~i 3 em, adinc incizate ; r. 3 ligatura A+E. Dolg. IV, p. 96, nr. 8.

AT----A E [l(i--) - T(itus) . AEL(ius) PR

103. - E pit a] (stela) fragment de piatra, eu chenar ornament at cu vita; s-a pastrat rest din r. 1-2; litere bine incizate, inalte de 7 em. Dolg. IV, p. 99, nr. 23.

D(is) r'M (anibus)] BVCCO---

Bucca, genit. Bucconis este nume italic, dar ~i celtic (OeltSpr. I 625-626, III 993-994); 'V. Schulze, LatEN. p. 134 observa "jedenfalls ist unstattbalft, alle mit Buc- beginnenden Namen ohne weiteres den KeIten zu vindiciren, wozu Holder geneigt ist"; cognomen roman:

L. Octavius Bucco, C. Herennius Bucco, Helvii Bucconis s.a.

104. - E pit a ] fragmentar, cu litere bine gravate, inalte de 5 em; r. 2 ligature, V +S. Doiq. IV, p. 99, nr. 22.

[vix(it)] AN - - - - EMERITVS N A vS

FILI(a) E PIENTIS(s)VM(ae)

92

INSCR!PTIlLE DACIE! ROMANE, 111/4

105. - E pit ajfragmentar din marginea stinga a cimpului ins?riptiei, eu litere frumos incizate inalte de 6 em; liniatura pentru scncre ; puncte-triungbiuri intre cuvinte. Dolg. IV, p. 95, nr. 2.

- - - - - - ~ Fr ont- ] onie . f(Ilius) V[ix. an. --

E T . MEL - - - vix. AN(nos) . LX - - - - - FIL·A[-------

106. - S tel if, junerara, fragment, marginea din dreapta a tcxtului ; litere frumoase, inalte de 6 em (N in r. 3 e mai mic) ; in r. 2 fili 4 litera este ca un simplu I; la fel in 1".6 ( -LINA san -TINA n Dolg. IV, p. 98,nr. 17.

[ D (is)] l\f(anibus) - - - ~ AE] LIA

- - - ] VIX (it) . AN(nos)

- - - ]1 . FILI(a) E

here]d(es) ~ ET . IV----IINA

Buday citeste in r. 2 ~i 4 Lulia ; mai probabil este insa in r. 2 Aelia, mult mai freevent in antroponimia romans a Daciei.

107. - E pit a ] fragment din coltul sting de jos eu litere ineizate rudimentar, rinduri nealiniate, litere inalte de 41l mm; in r. 1 ligatura V +L+P; punctele in forma de triunghiuri. Dolg. IV, p. 99, Dr. 19.

VLP(ius) . SI . - [-- vix . ] AN(nos) . XX - - - -

P AOAT [ianus - - - -

AT

108. - F rag men t funerar eu resturi din patru rinduri de text, litere inalte de [) crn. Dolg. IV, p. 99, Dr. 20.

P I I 11 - - - - - sive P 1\1 1\1 (n AVGUS----

PO'IN ---

VIX·AN---

Buday A. considera C~I! ar fi 0 mentiune in epitaf de un libert imperial (,,- - - valamelyik esaszar Ielszabadttot.tjanak a siremlekevel van dolgunk, kinek nevebol esak a gen. - PI vegzet maradt meg"); dar poate mai curind sa fie antroponirnul August-, Augustus, -inus etc., care era, purtat ~i in Dada de oameni de rind ce n-aveau nimic a face cu cas a imperiala din Roma,

MATERIALUL EP!GRAFIC

93

109. - A 1 tar junerar de piatra, fragmer~t, m~rginea stinga a eimpului inscriptiei ; litere inalte intre 5 ~i 4 cm; hgatun r. 3 M+A, r. 4 N +A (sau M+A); A fara bara orizontala. Dolg. IV, p. 97, Dr. 11.

D(is) [M(anibus)] P-B--AE MAAT--NA EIUS [vix(it)]

5. ANN (os) - - - - GINI-----

Dupa Buday, in r. 2 ar fi de intregit P[u]b[li]ae; in r. 6 ar fi [1."ir]gini[o]~, sau [coniu]GU

110. - P rag men t [uaur ar din coltul drept de jos al inscriptiei ; litere inalte de 5 !}i 4 em. Dolg. IV, p. 95, nr. 1.

- - - - - - vix (it) . an(nos) . LXX

- - - - - vi]x(it) . an(nos) . XXXX

- - - - - - Jus' vix(it) . an(nos)

- - - - - - J VLP(ius) 0 A S T V S

- - - - - - ] ben(e) . MER I (tis)?

111. - E pit ajfragment eu resturi din primele. trei rind~i de text, la margine a stinga., litere inalte de 4 em, gravate rudimentar ; litera L in forma de "lambda". Dolg. IV, p. 98, nr. 15.

D(is) (M:(anibus)]

VAL(er-)V[- - -AEL(i - -) . - - - - -

Pot fi identificate numai litera D din formula funsrara Dis Jf anibus ~i numele gentilicii Valeriu8 (sau -a) ~i Aelius (-a).

112. - E pit a f cu resturi din ultimele patru rinduri de text, litere inalte de 4,5 em; ligatura N +T, T+E. Dolg. IV, p. 99, nr. 18.

-- - - - ANNOR(?) (urn)

- -_ - - ] :1 I)IENTIS [sim-

- - - pro] P1ETATE [bene-

~ mer e JNT [iP

113. - E pit a j en resturi din ultimele doua rinduri ; litere inalte 5 em; ligatura H+EDoZg. IV,:p. 97, nr. 10.

-_ -- -- VS . HB RES

- - - pos]VIT

94

lNSCRIPTIILE DAClEl ROMANE, I!I14

114. - E pit a feu resturi din trei rinduri de text, scriere rudimentara, cu erori de limb a ; in r. 3ligatura V+S; L in forma de "lambda". Dolg. IV, p. 98, nr. 14.

IA VIXIT [ann. - - - -ILIAE . GI[ - - - ~ vet- ] ER.ANVS VIXI[t ann. --

Peate sa fie apelativul veteran"U8, care era al doilea inmormintat ~i mentionat in textul epitafului fragmentar.

115. - E pit a f eu Iitere ineizate ingrijit, dar foarte eorodate,

inalte de 6 em. Dolg. IV, p. 96, nr. 9

L I

CI NR AN 'XX

AN ---

Era inscriptia runerara a unei familii, din care erau mentionati doi morti ; alteeva nu se poate recupera in afara de schema eu doi raposa~i

care "vix. ann. ".

116. - E pit a f probabil al unui prune de 4 ani, eu resturi din ultimul rind al textului funerar, litere daltuite eu ingrijire , lnalte de 4,5 em Dolg. IV, p. 95, nr. 3.

- - - - - - - vix . an . ] IIII PVBIA ~ [mater']

117. E pit a f cu litere adino incizate, dar de forme rudiment are,

tnalte de 4,5 cm. Dolg, IV, p.97, nr.12.

VIVIA . C [oniux Y MARITO - - -AVR(elio) BII ---

Nurnele Vivis poate sa fie pentru Vibis; litera C- care urmeaza putea sa fie ineeputul unui cognomen; literele BII - - - in r. ultim al fragmentului ar putea fi intregite in Bit[h)us,ol'i -0 la dativ, eel mai frecvent nume traeo-daeie; san Bil- (~).

, 118. - E pi t a f eu litere ineizate adine ~i ingrijit, dar corodate,

inalte de 4,5 em. Dolq. IV, p. 97, nr. 13.

VTXIT [an. --- -------LIA[nus'¥ - - - - - "I coniu-]

GI PI [entiss- "I testamen-]

TO S(ibi) F(ieri) I(ussit)'

MATERIALUL EPIGRAFIC

95

Intregirile ipotetice ale lui Buday nu pot fi considerate ca verosimile decit in r. 1 al fragmentului VIXIT [ann.].

119. - E pit a f al unei familii numeroase de provinciali, din care erau mentionati nominal patru san cinci decedati ; litere adinc incizate, inalte de 5 ~i 5,5 crn. DoZg. IV, p. 96, nr. fi.

---I·AN

- - - AN XIII

--~ - A LXIII

---N---

---V---

Numele tuturor decedatilor erau la marginea stinga. in partea pierduta a epitafului.

120. - E pit a f care cuprindea numele (pierdute in lacunele fragmentelor epigrafei) citorva decedati (cel putin doi) ; litere foarte ingrijite in r.] -2, mai superflciale in rest, inalte de 5 ~i 6 em; in r. 3ligatura. N +N. Dolg. IV. p. 96, nr. 7.

LII---,--AE·C-----

A NN(orum Y) - - - TAN-------

Literele LII - - - erau interpretate de Buday ca li[bert- ?], r. 2 c[oniugi f]; r. 3-4 ['Dixi]t an[n(os)J.

121. - E pit a feu resturi din trei rinduri de text, litere ineizate adinc, inalte de 5 ~i 6 em, exeeutate eu stingacie. Dolg. IV, p. 96, nr. 6.

1

- - pi ]ENTI[ ssi -

m ] 0 VIXI [t - - -

sigure pot fi considerate numai eei doi termeni din formula de incheiere a epitafelor, reatabiliti de Buday: pient- ~i 'Vixit.

122. - E pit a f cu litere adinc incizate, dar de forl,l1a. rudimentara, lnalte de 5 cm. Dolq, IV, p. 98, nr. 16.

---LA~

XXXVI

. STA--

slgura este numai cifra XXXVI (anii tra.ifi), iar STA- ar putea sa. fie lnceputul unui antroponim roman ca Sta[tius] etc.

96

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, lII/4

123. - E pit a f eu resturi din ultimele doua rinduri, litere ineizate ingrijit, inalte de 5 em. Dolg. IV, p. 95, nr.4.

AN------B(ene) . M(erenti)

124. - E pit a f fara nieiun ornament avind un chenar simplu in jurul cimpului inscriptiei ; s-au pastrat ultimele litere, inalte de 5 em, din 1'.1-2. Dolg. IV, p. 99, nr. 21.

[D(is)] M(anibus) - - - -MV

125. - E pit a j eu resturi de litere inalte de 5, 6 !}i 7 em, care erau vopsite (urme de euloare rosie a vazut Buday A. 131 1911). Dolg. IV, p. 100, nr. 24.

VIX (it) - - - - - RVS------PI - - --

in afara de verbul vix(it), Buday n-a reusit sa reeupereze nimie din textul fragmentului; totusi s-ar putea ca la sfiqit sa fie intregit PI [entiss-].

Unele din fragmentele de mai sus ar putea sa fi apartinut la acelasi monument epigrafic, deei numarul real al inseriptiilor din zidurile biserioii Sintamal'iei sa fi fost mai mic de 24. Evident ca numai eu prilejul inlocuirii bisericii cladite la 1913 prin alta mai moderna VOl' putea fi recuperate pentru studiu fragmentele romane lapidare ce ramin deocamdata pierdute pentru epigrafisti,

50. Cetatea de Balta (Kiikiillovar; Kokelburg, eomuna, judo Alba)

Probabil asezaae 1 urala romana la est de comuna, unde s-a gasit ceramica provinciala (Muz. 'I'irnaveni) ; inform. Mlhail Blajan ; v. Sintamaria.

126. - L e s p e d e junerara de piatra, fragment din partea centrala

a marginii drepte, avind un chenar simetrie ~i resturi din patru rinduri de text (in primul se vede numai baza unei litere ca A sau M) ; a fost descoperit in zidul bisericii evanghelice din Cetatea de Balta de eatre C. Gooss la 1876, . revazut in 1908 de I. Teghls (Turda) care a las at un desen in creion (carnet ' mss. arheologie). Ligaturi 1'.2 A+P, r. 3 A+ V, D + I; in 28 III 1971 n-am gasit fragmentulla locul indicat de Tegbls in biserica ; fig. 57 (dupa desenul lui Teglas).

AEM. I 1877, p. 119 ("Kokelburg. Fragment in der dortlgen sachsischen Kirche eingemauert", C. Gooss); EphEpigr. IV, nr. 140; CIL, III 7727 ("Kokelburg in ecclesia Saxonum").

MATERIALUL EPIGRAFIC

97

[D(is) M (anib1tS)

--------

- - Ian] uari(u)s

- - c]ol(oniae) Apul( eneie )

- - - - O]l a u d i-

Fig. 57. - Stela Iunerara fragmentarii (desen dupa I. Teglas).

T I' a d u c ere: ,,[Zeilor Manes, - - - - ] Ianuarius [decurion Y

augustal ~] in colonia Apulum - - Claudi- - - - (a pus monumen-

tul)", '

Dupa desenullui I. Teglas, s-ar parea ca deasupra numelui Ianuaris este ? bara verti~ala putin inclinata spre stinga, deci rest din M, care ar fi al ~o~ea ter~en III formula epitafelor [D (ie ) ] M ( anibue ] ; incit intregirea posibila, chiar neeesara apar~: [D (is)] M (anibus) [nomen gentil. ~an]u~rt(u)s [-.- - c]ol.r0n~a~) etc., adica (schematic) primele patru rinduri ale textului ce trebuie sa fi fost funeral', nu votiv (incepind cu vreo

formula ca 10M etc.). ...

51. Bagaciu

(Bogats, Szazsbogacs ; Bogeschdorf, eomuna, judo Mures)

~. ~ pieea epigrafica funeral' a in apropierea localitatii medievale poate sa indice existenta unei a~ezari rurale daco-romane.

12? - E pit a j (probabil lespede) din piatra, fragment (lipsa. partea fl~a.la cu. sfir~itul textului) rupt, in trei bucati, a fost aflat linga drumul vicinal ~l transportat la Media~ de primarul acestui oras M. v. Heidendorf care a informat despre descoperire pe Sam .. Brukenthal in 17 III 1779 :

"M. v. Heidendorf an S. v. Brukenthal. Mediasch, den 17 Marz 1779 (dupa informarea despre piesa epigrafic-arheologicii. din Biertan, nr. 187). Es befindet sich auch noch eine oh~weit Bogats neb en der Landstrasse gefundene romlsche Grabschrift dieses Inhalts bel mir : D. ~. Quinta Quin~i vix. ann. XL. Quintus Quinti vix. ann. XXX. posuerunt - - -: Es 1St aber der Stem, etwa 2 Zentner wiegend, worinnc sie begraben worden, von germger Art und dazu auf drei Teile zerbrochen ; deswegen getraue ich mich nicht, Euer Exccllenz denselben zugleich mitzuschlcken. Ich bin aber berelt, denselben auf Euer Exce llenz hohen [ .... J ", BriefAltert, p. 44.

Dispozitivul probabil al rindurilor in epitaful din Bagaciu pare sa. fi fost urmatorul :

D(is) M (anibus) Qui n t a Quinti vix(it) ann( 08) XL Qui n t u s Quinti

5. vix(it) ann(os) XXX p08uerunt - - - -

98

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

T r a d u c ere : "Zeilor Manes, Quinta (fiica) lui Quintus a trait ani 40, Quintus (fiul) lui Quintus /5/ a trait ani 30, au pus (monumen-

tul) - - - ".

Este epitaful unci familii de provinciali cu cele mai simple nume

romano : Quinta §i Quintus decedati ~i inhumati lmpreuna, tatullor numindu-se tot Quintus, de oonditie juridic a peregrini (fara cetatenie romana, neavind nume gentile); erau foarte probabillocalnici autohtoni romanizati.

52. Botorca

(Iocalitate components a orasului Tirnaveni, judo Mures)

A~ezare rurala romana, in care s-an gasit (fara cercetarl sistematice) materia.le ceramice, 0 Inscrlptie Iunerara ~i un relief funeral' ambele frag-

mentare.

TIR. L 35, p. 28; ActaMN. IX 1972, p. 473- 476.

12ft - L e s p e d e funeraro, de gresie, fragment de 40 X 31 em, eu ehenar simplu ; s-a pastrat marginea din dreapta cu litere din trei rinduri, inalte in r. 1 ~i 3 de 6 em, r , 2 de 5 cm j litera M in r. 1 este M (anibus), ca in epitaful din Didos (nr. 99). tn registrul de sus este un relief funerar, din care a dimas numai capatul unui picior, fie al unei mese, fie de om( ~). Descoperit la lucrarile agricole in a. 1962 de gospodarul Nic. Albu in hotarul eomunei suburbane Botorca, impreuna eu fragmentul de relief funerar (aeesta, publicat in ActaMN. IX, p. 472, 474 foto). Muz.

'I'rrnavenl (fig. 58).

ActaMN. IX 1972, p. 473-475 (1. Piso- V. Pepelea), eu ilustratre foto ~l desen-recon-

stituire, Intregirea-leetura:

~N

L ===-==-.-~ .

Fig. 58. - Lespede Iunerara, fragment (Muz. 'I'lrnaven l).

[D(is) - - - - LaJvincia 11-£( anibus) [ann(orum) - - - - - Jo oo(niugi) 00- [mpari p(osuit) h(ic)] s(ita) erst)

T r a due ere: " [Zeilor )J M(anes) - - ---:- Lavinci~ ~de ani --! ___ ] 0 i-a pus monumensul sotiei (si) consoartei (sale); aici este al}ezata

(inmormintata}' .

MATERIALUL EPIGRAFIC

99

~ D.efuncta poarta nume illyric Laoincia posibil in funetie de cognomen d?-I:.a ~18temul antroponimiel romano, deei (in lacuna preeedenta) putea sit alba. ~l un nome~ gentile (ca Aelia, Aurelia, tou« etc.); analogii din Dalmatia : ".Pantom I.Jav~nci.ae Platoris f~ili~e)", OIL, III 2773 la Rider; dupa acest ~tIm. exemplu, lnainte de Laoinoi« la Botorca pare sa fi fost un alt nume IllFI~, dupa un sistem "national" dalmatin (Pantoni Lavinciae). ~ele doua silabe (repetate) in r. 2 al fragmentului nostru 00 00 au fost mterpret~te la Asugestia acado O. Daicovieiu ca un fel de pleonasm OO(niugi) OO(~p.an), ca m OIL, III 281~ "compari Aur(eliae) Sabinil [IJ ae coniuei dulcIssl~nae et o?sequ~ntis.simae". Litera fiBala [- - - ] 0 este sfir~it~l n.llIl!elm (probabil tot illyric) al sotului care pune epitaful, la cazul nominaLIV m -0 la declinarea III latina.

53. Tirnavenl

(Diciosinmartin; Dicsdszentmarton, oras, judo Mures)

Asezare rurala : material ceramic tegular, lucerna eu stampila, monete dill sec. III; caramizi eu numele legiunii XIII ~i a cohortei I Ubiorum.

SzMErt. I 1890, p. 59; TIR. L 35, p. 72.

. 12~. - 0 a r.o, mid a cu stampfla, simpla, descoperita de Teglll.s G.

1Il colectia arheologica a colegiului Bethlen la Aiud.

AEM. XI 1887, p. 238; ErdM. 1888, p, 242-243; CIL, III 8065, 1 p.

LEG (io) XIII G(emina)

13~. ~ - 0 a r? mid a fragmentara, eu marca cohortei V Ubiorum

descoperita de Teglas G. in colectia eolegiului Bethlen Aiud. '

Erd21I. 1888, p. 243; CIL, III 8074, 25 C.

OIY

. Editorii ~u ~recizeaza daca la sfiqit stampila este completa san daea

hp.se~te vreo hte:r_:a! ea pare totusi sa apartina eategoriei 0 I VB din Odorhem (~r. 262(, C~Cl este mai greu sa fie mai indepartatul O(aius) I(ulius) Y(alt.·rms) earamldarul din U1pia Traiana Sarmizegetusa (IDR). III/2, 560).

54. Ozd

(Magyar6zd, sat, comuns Biehis, judo Mures)

, A.~e~al'e rural~ p~ 0 teras a : substructii de ziduri, materiale eeramice [~mane ~l dace, o. l'l§mta, statueta de teracota, un denar allui Antoninus PlU~ ; pc teras a din spatele castelului feudal s-a aflat un fragment de tigla. cu literele 0 I VB incompleta.

Chron~k~ p. 98; AFT. p. 549; AclaMN. II 1965, p. 25, VII 1970, p. 141-143; StMat. (J'y[arlSla), I I 1967, p. 63; OTS. p, 175; TIR. L 35, p. 56.

, ~31.. - R_ e 1. i e f votiv de marmura, de forma reetangulara, fragme~t eli ~llnenslUmle 4~ X 31 X 3 em; lipsese coltul sting de SUR, eel drept ?-e J?S; ~m .rama ~uper~oara se pastreaza 0 mica portiune ; pe bordura de JUS inscrippia eu Iitere malte de 17 mm. Seena religioasa prezinta pe

100

1NSCRIPTIlLE DAClEl ROMANE, 111/4

, ul Mithras taurocton : in centm figura de june sacrificator cu manta~a :~turind in vint, cu pumnalul-a~inakes ~j~ghie ,anim~~. (ce nu are ~a:II~ unui taurin crescut, ci abia lunglm~a unu,: v~t~l), m.fata cllncl~ .. se ndl?a in dona picioare, aU'i.turi ~arpele; III fata ~l l~laPO~ da~opho~ll, .col~urile de sus ale reliefului sint lipsa, nu se pot prcciza fl.gurilc obisnuite .. Sol

i Luna. Fragmentul a fost descoperit in luna mal 1964 d~ tractonst~ i;h. Balai in ogorul de linga "Fintina de pc Dcal~ Cosului (~osarh~lYl kut)", - punct unde nu s-an descoperit a1;e matenale arheologice antice.

Muz. Tg. Mures (fig. 59). ,,'

RevMuz. 1965, p. 431; SiMat. II 1967, p. 63-67 (A. Zrmyl); Sarqetia, V 1968.ip· 91.

Fig. 59. - Relief ml trrac din Oz d (Muz. Tlrgu Mures).

Ex ooto po(suit») Viotor[rinus]

MATER1ALUL EP1GRAF1C

101

T r a d uc ere: "din juruinta a(m) pus(relieful-prinos) Victorinus", Despre cultul persanului Mithras : supra, nr. 63.

132. - '!' i g l a fragmentara, cu textu1 pastrat incomplet, doua exemplare gasite intre Ozd si Bichis : a) pc teras a dinapoia castelului in Ozd a gasit N. Vlassa in 1951 fragmentul de tigla romana cu stampila incomplet pastrata; donat Muzeului Tg. MUl'e~ (ActaMN. VII 1970, p. 141-143, M. Moga); b) in colectia scolii din Ozd se afla fragmentul unei figle romane cu literele C I VB (ActaMN. II 1965, p. 25; Dacia, VI 1962, p. 507, D. Protase).

C I V B 0 (onors ) I VB (iorum )

sint materiale tegulare ale cohortei I Ubiorum stationata la Odorheiu (v. nr. 262).

55. Cristesti

(Oriste~tii de Mure~, Cristuru de Mures ; Maroskeresztur, sat, eomuna suburbana, munieipiul Tirgu Mure~, judo Mures)

Importanta asezare civila romana ~i centru de productie (in special ceramica), pe malul sting al Muresului, Loc de atationare a unitatii auxiliare de cavalerie Ala Gallorum et Bosporanorum (material tegular, inseriptli lithice, diploma militara) ; situatia pe teren a castrului auxiliar nu a fost stabilita, neexplorat ; in punctul numit "Cetatea de pamint (Foldvar)", intre movila unde s-a descoperit 0 necropola scitica ~i Mures, s-an aflat numeroase fragmente ceramice romane ~i monete imperiale din sec. II. Din marele eentru de productie ceramica a ramas un material foarte bogat ~i variat : vase, lucerne (unele cu marca ceramistului) etc. Sapatura din 1928 (.A. Filimon) a SCOS la iveala cinci cuptoare de aI'S vasele din lut.

Renista de preistorie si antichitiiii nalionale, II- IV 1940, p. 89 sqq. (in special productia ceramica) ; DaeKel H, p. 81-101 (material arheologie, gliptic sl epigrafic in colectia castelului feudal Gornesti ; arnpla dlscutie asupra locului unde ar fi de cautat castrul auxiliar); SCIV, II/l, 1951, p. 279-283 (D. O. Popescu); MaiArh. VI 1959, p. 191- 194 (Szekely Z.); OTS. p. 272-27:3 ; TIlt. L 35, p. 36; RomR. p. 184, E 291. A. Zrinyi, A§czarea TUmid din Cristesii, Cornunicare la Congresul din Nice (Franta) 1976 (citata tn Epiqr Tran. p. 223).

133. - B l 0 e - arhitrava de cladire, din piatra nisipoasa (gresie moale), 50x20X15 em, litere inalte de 6 em; este jumatatea dreapta dintr-o placa ce era a~ezata pe 0 cladire ori monument, poate pragul de sus 311 unei usi san ferestre, lintel (lintou) cu profil oblic in retragere; pastrcaza literele ID.AHIVS F(eeit), provenit din Oristesti ; se afla prin ami 1930-1940 in eolectia casei de eultura din Tg. Mures : O. Floca, MuzTgM. p. 15, fig. 9 foto ; acum in Muz. Tg. MUI'e~; mentionat de Paulovics, DacKelH. p. 83; intregit in chip firesc [---- lap]idarius f(ecit). 1n partea stinga (rnpta, lipsa) se afla numele mesterului "lapidarius" ramas necunoseut pina in a. 1965; aceaata bucata cu numele pietrarului exlsta, intre piesele epigrafiee public ate anterior tot din zona orasului Tg. Muree : o Inecriptte-c-natural, f;\i ea fragmentara-c-semnalata in 1911 deTeglas G. :

102

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

fragment de placa la u~a (T'uraturz), din marna grosiera, Klio, XI 1911, p. 505 HERMEROS . LAI ---, intre alte monumente epigrafice in fosta colectie (risipita dupa al doilea razboi mondial ; 0 parte din material recupcrata de Muzeul Tg. Mures) a pasionatului colectionar ~i mecenat Teleki Dom, din Goruesti (Gernyeszeg, unde noi nu am aflat-o in 16 aug. 1952) ; Teglas a publicat-o ca provenind din comuna Sabed (Mcz6szabM, judo Mures). Cele doua blocnri se racordeaaa pe deplin, impreunate de noi la 1964, ActaMN. I, p. 182-183 (=AnnEp. 1967, 401), obtinindu-se textul epigrafic intreg, ultima litera. din fragmentul sting fiind un P incomplet (bucla literei rupta chiar pe linia fracturii) (fig. 60).

HERMEROS IJA[P]IDARIVS F fecit)

Fig. 60. _ Bloc-arhitrava din Criste~ti, [umatatea din drcapta (Muz. Ttrgu-'\1:ure~).

Este piatra prin care maestrul H ermeros "semnaleaza" 0 lucrare de conatructie executata la Cristesti. Despre Zapidari "pietrari, daltuitori" in Dacia: ActaMN. I, p. 183-184; IDH. lII13, 4 ~i 141. RemaI'cabil este numele grecesc (purtat de vreun greco-oriental) R ermeros, la fel ca Dio-

genes din Aquae (Calan).

134. - P I a o ii onorarii imperiala de piatrr~ (conglomerat), fragment din marginea de sus, 44 X 37 X 17 em, cu resturi din primele trei rinduri de text, litere inalte de 10 em, incadrat de un chenar simplu pastrat numai la margine a superioara. Se afla in eolectia arheologica la castelul feudal in Gornesti (jud. Mures), unde a fost vazut ~i fotografiat la 1942

1. Paulovics (fig. 61).

DaeKe/H. p. 95-96, fig. 58 foto.

Imp (eratori) cae ]sari Tit [0 Aelio Had]rian[o Ant 0 n in] 0 aug ( usio )

----~-------

Fig. 61. - Ptaca onorara imperiala fragment (Muz. Tlrgu Mures).

MATERIALUL EPIGRAFIC

103

. T r a d u c ere : "Imparatului caesar Titus Aelius Hadrlanus Anto-

nmus augustul - - - ".

. Este ins.criptia: pusa pe vreun monument inchinat imparatului Titus ~ellUs A!ltomnus Pn~,s (138-~61), de .catre vreun persona] mai important d~.locahtatea romana, san mal probabil de unitatea militara de garnizoana aici Ala I Bosporanorum (resp. comandantul ei, praejectus).

1~5. - A l tar 'Dotii' de piatra (trachyt), 52 X 25 X 25 cm : capitelul ~"';l.p~ofil~t~·a. simpla margine a dreapta foarte eorodata, literel~ de aioi ilizibile ; mllit1mea literelor 7 -8 cm; in r. 1 ligatura A + V din epitetul ~U!lU8t? Altarull-le_ a~la din an!i 190! (vazut ~i copiat gresit de G. Teglas) pina prn:~ a:: 19·'1-1-;) (in 1942 vazut ~l fotografiat de I. Paulovics) in colectia arheologica la eastelul 'I'eleki D. in Gornesti (jud. Muros}; negasit de noi

in aug. 1952 (fig. 62). '

Kl.io, ~I 1911, p. 50:1, G. Teglas "ara aus grauem Trachyt, eingemauert: MARTI ET V(lctonae) / Q(uintus) CAECI/VS CAE/LIANVS / PRAEF (A(lae) I POSVIT. Diese ala kann ent~ede= di.c a~ (a) Bos (poranorum) sein (CIL, III 8074,3) - oder die ala Batanorum, die, W1C Bleb irn folgenden zeigt, auch in diesem durch das Dipl. LXVII a. 158 heruhmtcn Castell gestanden hat" [ultima asertiune eu ala Bataoorum Ia Crlstestl este fals~) ; Ann.j._'p. H1l2, 74 (idem), dupa eare W. Wagner, Dis/. p. 20 "aueh die von Q. Caecius Caeliauus pracf(ectus) a(lae) ... Marti et Victoriae in Cristesti gesetzte Ara aus grauem Trachyt, Klio, X I 503 = Reo Arch. 1912, no. 74, wird sich - - - auf (ala) BosP?rano~um beziehen lassen"; Kerenyi, DacSzN. nr. 554; DacKe/II. p. 96, fig. 58a, regas.md ple~a, ° publica Paulovics din nou eu lectura: Mart ti ) et V (ictoriae ) I Q. Caec!Us. Cae~LQnus / prae{(ectus) a (lae) / posuit, fara a tine seama de ordinea r1ndurilor textului v.obV:; fotograJia lui buna arata Insa cli nu e buna Iectura (lntregirea) adoptata de eercetaton dupa Teglas, inclusiv Paulovics; ea a fost reettticata in 1964 (1965) :

A~ta}l'lN, I, p. 184, cu desen ; AnnEp. 1967, 402; tn articolul monografic Contributions (!pIgr~phi~ues. it l'histoire de la Ala I Bosporanorum ", Epiqr Trao, p. 227,'N. Gudea-A. Zr!nYI senu "II se ponrrait que la fin de l'inscription n'ait pas He POS. .. mais Boe (poranor~m)"; d~r If.! fotografia lui Paulovics se vede foarte clar POS, d~pa care loeul ~i vagr urrne dID Iiterele VIT. Pe baza pare a Ii un M (?).

Mar t i Attg(U8tO) Q(uintus) Caec[ili- ] us Cae[ci-] lian[u8] praef[ect'Us) [al(ae)] p08[~(.it]

m( erito)?

Fig. 62. -Altar vot.iv din Crtstest.i (vazut la Gornest l).

T r a due ere: .,lui Mars Augustus, Quintus Caecilius Oaeciliaanus /5/ prefeetul alei a pus (dupa merit prinosul)".

104

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IlI/4

Este de preferat lectura AVG(usto), cad urmele lui A+ V in ligatura. se'vad destul de limpede in fotografia pauloviciana, iar dedicatiile MARTI AVGVSTO apar mult mai numeroase (ex. CIL, III, index p. 2516 ~i 2665) ; alt exemplu din Dacia la ffipia Traiana Sarmizegetusa IDR. III/2, 245; cf. Marti Aug. Lui, Longin(us) bj, cos. ex le( gione) V Macedonica v's ·l·m la Skelani in Bosnia, Wissenschaftliche Mitteilunge,n aus Bosnien und der Herzegowina, "Tien, XI 1909, p. 146) decit "Marti et Victoriae"(CIL, III 1098), la Apulum,

136. - S tela funerara de conglomerat nlsipos, fragment din coltul drept de sus, 39 X 50 X 16 cm, cu resturi din primele trei rinduri de text, litere inalte de 7 em; in dreapta ineadrat de semiooloneta. Se afla in coleopia arheologica la oastel ul Gornesti, unde a fost vazut f}i fotografiat in 1942 de 1. Paulovics (ffg. 63).

DacKelH. p. 94, fig. 52 foto; ar fi 0 femeie eu numele Ursa, sotul ei (-us) poslbil din Karnuntum, Karthago etc. ("valosziniileg no, Ursa, sirirata volt, amelyet, a masodik sor K beUijlibol kBvetkeztetve, tavolt, Karnunio, vagy eppen Karihaqo, Kappadocia stb. szarmaz asu ferli. ferj (-us vegzddes I) cslnaltatott"). Se poate totusi citi:

Pig. 63. - Stela funeraravfragment (Muz , Tlrgu Mures).

--- - Aur (elius) Sa~turnin] 1t s K a-

Este un epitaf fragmental' ce mention a pe un Aurelius Sa- - - eu cognomen posibil de origine etniea f}i teritoriala, dar mai c~ind r?rn_an (multo antroponime romane tncep eu Sa-); restul nu poate fi reatltuit ; Ka- esto greu sa se refere la orase exotice din imperiu ca cele citate de Paulovics.

MATERIALUL EPIGRAFIC

105

137. -- S tel a funerat;a de piatra calearoasa, fragment (marginea de jos), eu ultimele patru rlnduri de text, 43 X 84X 21 em; litere inalte de 5,5; ehenarul martelat cu ocazia eioplirii ~i modelarii bloeului spre a fi utilizat in vreo constructie anttca sau medievala ; fragmentul se gasea in colectia arheologica la eastelul din Gornesti, viizuta i;1i fotografiata la 1942 de 1. Paulovics (fig. 64).

DacKelH. p. 93, fig. 46 foto, CII lectura :

Fig. 64. - Stela Iunerarii, fragment (dcsen dupa l. Paulovics).

... vii f(ilia) v(ixit) an(nos) XX P 0 s (tumius ] C 1 e men s

Tyranni (filius) f ( aciendum ) c (uravit) c ( oniugi ) b ( ene )m ( erenti )

Schema constructis! in fraza epigrafiea pare sa fi fost :

[D(is) .Jf(anibus) -------J

?H VII F(ilia) V(ixit) AN(nos) XX P 0 S (uit) C L E MEN S

T Y RAN N I (filius) CEO

B(ene)M(erenti)

T r a due ere: " [zeilor Manes - - ,al lui [- - - ]vius fiica, a trait ani 20 a pus (~) Clemens (fiul) lui Tyrannus - - - care a binemeritat".

In r. 3 al textului pastrat, la sfil'~it putea sa fie apelativul "coniux" abreviat; la inceputul ultimului rind este clar dintr-o litera cu bara orizontali1 sus: E, T sau F, din care s-a pastrat numai jumatatoa din dreapta.

138 .. _ L e s p e d e funerara de piatra calcaroasa, fragment de 86 X 58 X 21 cm, lit ere in 1'. 1 de 6,5, in rest de 6 em; e partea stinga (cam 1/2 din latimea monumentului) cu relieful din care ramine un bust

106

INSCRIPTIII-E DACIEI ROMANE, III!4

de bi1rbat finind in mina dreapts un obiect ascutit (probabil pumnal) ; din marginea de sus majoritatea registrului sculptat lipsestc, ca ~i jos chenarul *i pivotul de fixare. Cimpul inscriptiei este ineadrat de 0 coloneta pe care se af1a un lujer de vita cu frunze I}i ciorchini de struguri; in a.fara o dunga simpla proeminenta. La. marginea rindurilor scrierii se vad liniaturi subtiri. Literele apar bine incizate, chiar frumos modelate in mediul provincial. Fragmentul a fost descoperit in a. 1950, 131 baza unui contrafort pe latura de nord a bisericii mari a reformatilor in Tg. Mures, scos cu ocazia lucrarii de renovate ~i consolidare a lacasului (ne-a fost semnalat in a. 1952 de arheologul Nicolae Vlassa). Origines antdca a fragmentului epigrafic din Tg. Mures pare a fi punctul arheologic roman cel mai apropiat ~i in acelasi timp important Oristeati, mai probabil decit altul din valea Nirajului (cum ar fi CaIugareni) ori Tirnava Mica (Sarateni) etc., sau alta localitate din bazinul Muresului Superior. Partea pastrata este foarte clara; dar intregirea portiunii pierdute nu se poate face cu probabilitate decit in rindurile 8 ~i 9. Ligaturi in r. 5 ~i 7 A+E+h in r. 4 130 cifra LXIII cele trei bare verticale III sint mai mici. Muz. Tg. Murei? (fig. 65).

AciaMN. 11964 [1965), p. 190-192, fig. 7 foto ~i desen; AnnEp. 1967, 406; Fun Motuun, p. 123, nr. 84.

Fig. 65. - Lespede funerara din Crtstest.l (Muz , Ttrgu Mures).

MATERIALVL EPIGRAFIC

107

D(is} [M (anibus)] M ( arcus) ]<1 a b ius [- - -

»eu eranue ) coh(ortis} V[-- vix(it} an-J nos LX J J I m[ilit{avit} an. - - J

5. 'fili P(ubZius} Ael(ius} M[ - - - - - et] Dionysia·J [------P(ublius} Ael(iu8} Qu,int1t [8 patri 1'0.'1. 'J

11 (ic) .'I [itU8} e (.'It )J

T r ad u c ere: "Zeilor Manes, Marcus Fabius - - -, veteraa din cohorta V[ - - - a trait] ani 63 [a servit in armata ani - - ] /5/ fiii (sai) Publius Aelius M - - - ~i Dionysla - - -, Publius AeliuB Quintus [au pus tatalnl , lor - - -]; aici este [asezat (inmormintatj]".

Numele sint toate romane, sau greco-romanul Dionysia (cognomen); curios este faptul ca tatal veteran decedat M. Fabius - - - are alt nnme de familie (gentiliciu) deeit copiii (Aelii), poate dupa mama lor vreo Aelia. Unitatea auxiliara in care a servit M. Fabius - - - nu poate fi indicata cu precizie, numarul de ordine al cohortei sale putind fi V, VI, VII sau VIII; daca am admite pe VIII ar fi posibila intregirea "VIII Raetorum" care in prima jnmatate a veacului II a stationat 131 Inlaeeni (nr. 263), mai aproape de valea Mure~ului ~i de Tg. Mures ori de Orfstesti. Daca insa am admire cifra V, se pot aminti numai cohort. V Lingonum din Porolissum, san cohort. V Gallorum la Pojejena in Banat (IDR. III/I, 11), sau V[ind(elicorum)] din Tibiscum sau Oumidava (Risnov, nr. 221), - toate foarte departate de Tg. Mures ~i de valea Muresului central. Sa speram ca. se va gasi undeva partea din dreapta a frumoasei lespezi funerare a veteranului M. J!'abius - - - ~i se va sti 311 treilea nume aJ sau lmpreuna cu unitatea militart; in care a servit.

139. - S tel a funerara de piatl'a nisipoasa, fragment (coltul drept de JOB) cu rama simpla, corodata, 61 X 44 X 23 em; resturi de litere din ultimele cinci rinduri de text; 1'. 2 ligatura N +E, I+E, in unele litere se vad urme de vopsea rosie. Fragmentul se afla prin anii 1940 la castelul din Gornest.i, unde a fost vazut ~i fotografiat la 1942 de I. Paulovics; in 1952 noi nu l-am af1at (fig. 66).

DucKel H, p, 93, fig. 47 foto, eu lectura in r. 2 - - -ie nep (ali) Te; r. 3 CiHcl (oius ) E; r. 5 f (eeil ? ).

108

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

I

- - J. - - ' - ... iiitid5iliilllllliitiilUiilWl*~

Fig. 66. - Stela tunerara, fragment (vazut Ia Gornesfl).

~/I~-------- - - - a]e n ep t i( a}e

-----JOHELE(~)

- - - - - ] b( ene }mer(enti)

h (ic )s ( ita)] e ( st )

T r a due ere: ,,- - - - / - - - -ae nepoatei / - - - - o HELE- (n I care a binemeritat [aiei a~ezata (inmormintata] este",

Bemarcabila este forma apelativului neptis, aici 130 dativ nepti (a)e 130 declinarea I, in 10c de mai obisnuitul neptis (decl. III); alt exemplu din Dacia este in IDR. III/2, 392 neptiae, lII/3, 421 neptiae (130 Alburnus Maior), a1il.turi de neptis, ex. IDR.III/3, 35, 363 etc.

140. - S tel a funerara de piatra caloaroasa, fragment de 129 ~ f,2 X 16 em, jumatatea stinga eu relief ~i inaeriptie, incadrate de 0 semieoloneta cu spirale I}i capitel compozit-frunze; in centru sus intr-o nil}3. incadrata lateral de un pilon, iar la baza 0 eonsola se vede 0 femeie in picioare avind Ia git un torques I}i pe umeri cite 0 fibula, in mina dreapta indoita tine 0 uleea; capul e mutilat; in fata ei pe primul plan un bust

de eopil eu par cirliontat. Se pare ca este numai jumatate din scena funerara ~i text, iar la dreapta mai exista 0 figura (de barbst t) i}i eu al doilea bust de eopil. Litere inalte de 14 em in r. 1 (D in stinga reliefului)

,

restul literelor de 9 ~i 8,5 cm. Descoperit Ia Oristeeti, pastrat 130 castelul

Gornestd, unde a fost vazut. I}i fotografiat Ia 1942 de 1. Paulovics; vazut I}i de noi in 1952. Muz. Tg. Mure~ (fig. 67).

DacKel H, p. 95, fig. 54 foto; initial ar fi fost scrlse numai f. 1-4, iar f. 5-6 ar fi fost adaugate ulterior (cind s-a faeut ~i liniatura). FunMonum. p. 123, n r , 83, r. 4 {(rat )er p (osuii ),

MATERIALUL EPIGRAFIC

109

Fig. 67. - Stell!. funerara, fragment (Muz. Tlrgu Mures).

D (is) [M (ani bus )J

Fin i t 11, 8 [- - - fil(iu8)]

110

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, 11114

vi ( x_it) an ( nos) [- - -, - - - - J f('tl'tUs) er(es) p(osuit) [---J

5. e t 8 u pi [nus? - - - - - J f(ilius) an[n( arum) - - - J

. T r a d u c ere: . "Z~ilor Man?s, Finitus [fiul lui ~ - - J a trait am [- - -, - - - ] fiu (~I) mostenitor a pus [- - - J /5/ ~i Supijnus t - - - J fiu de ani [- - - - J".

Numele Supinu,s mai apare in Dacia, la Apulum, RevMuz. 1980 9 p. 37 -38; CIL, III 1216 L. Rustius [FJinitus. tntregirea textului' i~ partea disparuta este dificila ~i dubioasa.

141. - S tel a funerara de calcar dur, fragment din partea dreapta 57 X 44 X 23 em, litero cam diforme inalte r. 1 de 6, restul de 4 !;li 3 cm : la ,dreapt~ 0 semieolo:neta aeoperita eu vita de vie ~i eiorchini de strugurl avind capitol compozit de frunze pe care se sprijina piciorul unei arcade cu :p~t:u nervuri. Sus .un medalion eu ~usturi. Descoperit prin a. 1890 ~i achizttionat de canomcul F. Kovacs (Ill Tg. Mures) care a comunicat textul redacyiei CI~, III: ~e afla in co~ectia liceului catoIic la Tg . .Mure~, unde am vazut pies a facmd fotogratia (aug. 1952) (fig. 68).

CIL, III 12550 "Maroskeresztur rep., ibidem apud canonicum Kovacs. Descripsl ad ectypum quod misit Kovacs" ; DacKelH. p. 83, nota 13 vazuta la 10 I 1943 dc Paulovics la liceul din Tg. Murcs, Intregirea ipotettca a parttt din strnga :

Fig. 68. - Stela Iunerara din Cr is lcst.i (Muz. Tirgu Mures).

MATERlAl:UL EPIGRAFIC

111

[D (is)] lJl (anilms )

IAur( elius)' SJuper mileo:

r coli (ortis) - - - ] &tipend (iorum ) LXXV ann(or.) LJXv" A1~ita

5. [- - - - - - co] n i u. g i [ ben e mereJn t i

[p (osuit ) J

T r a d u c ere: "Zeilor Manes, Aurelius ('!) Super ostas [in cohorta - - ] in anul 25 de servieiu a tr,'jit ani 6:') (n Avita, /.5/ -- - - sotului foarte vrednic a pus (epitaful)".

Forma "milex" (CIL, III citeste MIL EX, rnai putin probabil aici), in loc de miles, nu este 0 raritate in inscriptii, ex. ClL, III 7 4,65 miti», ILS, p. 837 "x pro s" mileo: nr. 2328, 2346, 2811, 28:~3, :322:3 etc., BlAB, VI 1932-3, p. 316 mile» citind ~i alte eazuri din Rorna, Africa etc.; interprex Decorum, Anuarul Inst. 1st. Na,t. Cluj, XI 1946-7, p. 404 (= Daco-qeiii in Lmperiul. roman, 1980, p. 44), in loo de inierpres. In r. 3 "cohortis", incit epitaful nostru putea sa fie adus din CaIugi1reni ori Sarateni, deci "Coh. I Alp." (~).

142. - S tel a fwnerara de eonglornerat niSiPOB, fragment din eoltul drept superior, 57 X 36 X 20 em; sus are un registru in relief in care se poate doslusi laba piciorului de om calcind spre stinga. ; cimpul inscrip- 1iiei este incadrat cu un chenar simetric de tip ela sic ; litere bine gravate ell "punctuatie" adinc ineizata intre litere (cuvinte), liniature, pentrn Incadrarea rindurilor e vizibili; pentru ultimul rind de text disparut in lacuna; r. 2 ligatura A+N. Se afla in castelul feudal la Gornesti, vazut ~i fotografiat in 1942 de I. Paulovics,

DacKelH. p. 94, fig. 51 Ioto.

-----JPONI(~)

-- J an(n.) L

- - -~ - Js pa(tri) b(ene)m(erenti)

pos. ?J

Intregirea numelui din r. 1 nu e sigma: A Jpani, ApJroni sau mai curind An]toni. In r. 3 numele Iiului terminat in -8 care pune monumentul funeral' tatalui sau mort Ia 60 de ani.

143. - L e s p e de funerara de conglomerat ni sipos , fragment coltul sting de JOB, inalt 40, lat 25, grosime 20 em, cu resturi din ultimele doua rinduri ale textului, la margine cadrul format din 0 semieolonete cu bazament in chip de altar. Descoperit la 1887 de Teghls G. ~i I. in cornuna Cristesti la gospodarul loan Fulop ; apoi fragmentul a fost dus la Gornesti (castelul feudal), unde a fost vazut. ~i fotografiat de I. Paulovics, care in 1944 0 semnaleaza cu 0 indicatle gre~ita; in 16 aug. 1952 nu am gasit (cu arheclogul A. Palko) fragmentul la Gornesti (fig. 69).

Ertl M: 1888, p. 58 (Teglas G.) ; Teglas I. in carnet de msemnarl arheologice (ms.) "Maroskereszturon Fulop Janos udvaran , aug. 1887" eu un desen tn creion, schematic, dar corect; GIL, III 7715 ,,'.Vlaroskeresztur in domo rustici; nunc Devae in musco[faIs] ; columna, PO [suit) I BEN [e mer.]. Teglas, Erd111. 1888,58"; DacKelH. p. 83 "a 7715 sz. toredek annak idejen a devai Muzeumba keriilt" [asertturie Ialsa , luata din CIL, III) ; la p 59 piesa apare ca inedi ta : "sirfelirat torcdeke homokk6biH (5:1. kep} - - - a ket utolso Ieliratsor kezde tevel : po (suit? ) I ben [e mer(enti)]"; FunMollUm. p. 150, nr. 205.

llZ

lNSCHIPTIILE DACIEI RO,,!ANE, IlI/4

p o [8 U· it, =erunt ? ben [e mer ( enti )]

Fig. 69. - Stela Iunerara, Iragrnen t (des en dupa I. Paulovics).

Este formula ~ablonica de pe epitafuri ,,- - -_ - - a(u n pus (monumentul) celui (celei) care a binemeritat".

144. - S tel a funerara de conglomerat niSipos, fragment din eoltul sting de jos avind la marginca cimpulul rest din semieoloneta eu spiral a ~i 0 litera din ultimul rind a~ te;x:telor funerare B intre doua punctetriun zhturl adinc incizate; dlmensiuru 45 X 32 X 19 cm; se afla in colectia arheologica din eastelul Gornesti, unde a fost vazut ~i fotografiat de I. Paulovics (fig. 70).

DacKelH. p. 94-95, fig. 53 foto.

B(ene) [M(ercnti)]

Fig. 70. - Lespede funerarii, Iragmen t (desen dupa I. TegJas).

Judecind numai dupa dimensiunile fragmentului ramas (malt de 45 cm) se poate afirma cll, era 0 stela funerara impozanta, inalta de peste un metru ~i [umatate, executata cu deosebit.a ingrijire.

145. - E pit aj (~) fragmental', marginea stinga, cu chenar simetric, 26 X 23 x 11 em ; se pastrea,za resturi din trei rinduri de text, litere bine daltuite ; se afla in eolectda arheologica <tJ castelului Gornesti, unde .a fost fotografiat de 1. Paulovics (fig. 71).

DacKe/H. p. 93, fig. 49 toto.

1\

"

I

MATERIA,LUL EPIGRAFIC

1\1 BR BO

Fig. '7t. - Stela funerarli, fragment (desert dupa 1. Paulovics).

Nu se poatc recupera vreun cuvint (numc) dill cpigrafei; pare sa fi fost un monument funeral' (stl chenarul obisnuit la asemenea pietre de mormint).

146. - S tel a junerara de piatra calcaroasa, sus cu relieful complex ~i primul rind din text, 110 X 7 un medalion-scoica intr-o eoroana de frunze, eu trei 'i barbat in tunica cu falduri oblice ~i manta, femeia irl acopera umerii pe care are fibule, pruneul din fata c eapul ~i fata figurilor sint mutilate (par sa fi fost por de reusite) ; medalionul este incadrat sus de 0 arcada Sl semieolonetelor laterale cimpului inscriptiei, ca intr-u front on aacutit, ornat cu ovule geometrice, 0 rozeta doua mai miei in exterior; la eolturi dona figuri femn nate spre interiorul reliefului; semicolonetele erau :3 eiorehini de struguri, capitel eompozit cu frunze. Dir numai r. 1, cele doua litere inalte de 12 em. Fragme 1940 la castelul din Gornesti, descris ~i fotografiat in 1 Muz. Tg. Mures (inv. 4 901); (fig. 72).

DackelH. p. 89, fig. 29-30 toto; RomR. p. 263-264, G 172; ( FunMonum. p. 116, nr. 59.

D(is)

M(anibvs)

Fig. 72. - Epitaf fragment (Muz. Ttrgu Mures).

114

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIlf4

147. -- L e s p e de funerara de piatra nisipoasa, fragment de 65 x 58 x 20 em, din eoltul drept de jos, cu resturi din trei sau patru rinduri de text mult corodate, cu lectura dificili1; in 1'. 2 ligatura C+A+M+P; la marginea dreapta are un chenar, posibil semicoloneta, mutilata ; JOB o simpla rama lata. Fragmentul se afla in colectia arheologica din castelul Oornest.l, unde a fost vi1zut la 1942 de 1. Paulovics (fig. 73).

DacKelH. p. 93, fig. 48 foto.

------EQ

----CAMPI(~)

- - - ET SIBI . VI

[vus f(ecit)] PC (')

Fig. 73. - Epitaf fragment (desen dupa 1. Tcglas).

Daca in r. 1 este bine citit (~i nu avem -eo dativ latin la decl. II) EQ ar putea fi apelativul eq(ues), iar CAMP (~) ar fi numele unei. formatii militate precum cohors sau numerus Oampestr-, sau (~) ala H seponorwm Oampagonurn stayionata la Micia (IDR IIl/3, 38a, 56, 57, 75, 183, 196). Nimic sigur.

14H. - E pit a f de marmura alba" fragment e11 resturi din trei Iitere ale r. 1, de 30 X 30 X 4 em ; la marginea d~ sus are 0 .r~ma. cu doua praguri. So afla in Gornesti, la: castel in colectia arheologica, de unde a fost adus la Muz, Tg. Mures (inv. 1719)

(~) A P . M (~)

In afara literei P nu se poate stabili nimic sigur din aceste resturi epigrafice ale fragment~ui ce p~re . s~ fi f~st ad_?s din ruine~e ~~eza.rii romane de ling a Oristesti ; dar mCI ongmea din alta parte (de ex. din zona. Alba Iulia) nu eate exelusa.

149. - Ins c rip tie pc piatra, fra~m~nt cu A resturi d~n p~t~ litere, descoperit la Oristesti prin anii 1880 ~l existent m aeea perioada ill colectia arheologica a rev. F. Kovacs la Tg. Mures.

ErdM. 1888, p. 58 "cgy kisebb toredeken : T I I H C", Tegl{l;~ G. : CIL, I~I 7714 "Maros Keresztur rep., nunc Mares- V asarhely apud parochum F rancrscum Kovacs. r IR C, TcghlS, ErdM. 1888".

Negasit de noi in 1952 l}i niei anterior de ~t. Ferenczi (Cluj) la 16 XII 1950.

Din Cristel}ti 311' putea sa fie coloana votiva ~i fragmentul funeral' existente Ia Gornesti, dar - dupa intormatia lui G. Teglas - aduse de colectionarul Teleki D. prin a. 1907 din ::;;ard (nr. 49, 50).

MATERIALUL EPIGRAFIC

115

Material tcgular

150. - 0 a ram i d ii eu marca legiunii a V-a, gasita de Buday A. in colectia Teleki D. la Gornesti ; considerata ca provenind din Criste~ti.

ErdM. 1909, p. 303-305 (Buday A.); Tg/D. pl. II Z7 "Maroskcresztur (1). Gernyeszeg (gr. Tcleki-gy.)".

I

j

IJ E G(io) V :M(aeedonica)

o can1mida Iragmentara eu literele IJEG - - - inalte de 1,5 em din sapatura arheologica la Cristesti (a. 1976), in Muz. Tg. Mures (inform. N. Gudea); fig. 74; pare sa apartina aceleiasi unitati stationate la Potaissa.

Fig. 74. - Tigla cu starnpfla, fragment (Muz, Tirgu Mures).

. ~50,1.. - l' i g l a fragmentara de 13 X 11,5 X 2,5 em; stamps. en

htere III relief inalte de 1,6 em, chenar dreptunghiular en tabula ansata lata. de 4 em; descoperita in sapaturile arheologiee din asezarea romana Ia Crlstestt (1976). Muz. Tg. Murea (fig. 75).

lnformalie ~i desen de N. Gudea.

L(egio) V [M(acedonica)]

Fig. 75. - Tiglii eu starnpfla, fragment (Muz. Tirgu Mures),

151. - 0 a ram ida fragment de 9,5 X 8,5 X 7 em, stampila in ca~tu~ dreptunghiular simplu, adincit, fragmentar 4,6 X 3,1 em, litere in rehef inalte de 1,.5 em; descoperita in asezarea civila (a. 1976). Muz. Tg. Mure~.

Intormatle ~i desen de N. Gudea,

I~ E G[(io) XIII G(emina)~

152. - l' i g l ii fragment de 15 X 11,5 X 2,6 em, ~tampila in cartn~ dreptunghiular simplu adineit, fragmental'; capatul este rupt, litere inalte de 2,5 em; L in stilul de litera cursiva, I cu talpa mai lata. Descoperita 131 Cristest! in sapatura 131 asezarea civila (1976). Muz. Tg. Mures inv. 1538 (fig. 76).

EpigrTrau. p. 225, fig 2,1 N. Gudea - A. Zrfnyi , cu Iectura AL(a) I B(osporanorurn); preferabil

116

lNSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, IIl/4

A L(a) I B(atavorum).

Fig. 76. - TigIa eu !1talllpila (Muz, Tlrgu Muresj.

Acelasi tip de ~tampila era dat de Szilagyi, TglD. pl. XIV 202 din oolectia arheologica Gornesti ~i leetura AL I BOS, p. 52.

152,1. - + i g 1 a fragment de 13,5 X 10 X 2,6 em; stampila in tabula ansata, fragmentara, se pastreaza numai coltul drept de sus, Bi.time probabila 4-4,5 em, lungimea anselor 0,6 em, li1timea 3 em; Iitere inalte 2,6 ern. Din Cristeati, asezarea clvila, loe nepreeizat. Muz. Cluj-Napoca fara n. inv. (fig. 77).

Inforrnat ia ~i desen eu lectura de N. Gudea.

j~ ] L(a) I Btatavorum)

Fig. 77. - TigHl. eu stampi la (Muz. Tlrgu Mures),

Pare sa fie mai eurind [Al(a)] I . B(atavorum).

t 52,2. - + i g 1 a fragment de 17·x 11 X 3,5 em, tabula ansata de 6,6 X 3 em, inserisa intr-un cartus dreptunghiular simplu adineit, litere in relief inalte de 2,2-2,3 em. Deseoperit la Oristesti, in asezarea eivila, fara loe preeizat. Muz. Cluj-Napoea, dona exemplare (fig. 78).

Informatia ~i desen <le N. Gudea,

A(la) P(rima) B(atavorum)

Fig. 78. - TigHi eu stamptla (Muz. Cluj-Napoea).

Despre Ala I Batavorum, stationata la Razboieni-Oetate, v. aceasta loealitate ~i Borosneu Mare (85).

-:4-la I Bosporanorum eu garnizoana linga Cristestd a lasat numeroase materials tegulare eu numele ei, descoperite lntimplator ~i pastrate odin~oara la Gornesti, la coleetionari in Tg. Mures si la muzeu; in sapatura din a. 1972 (A. Zrinyi) alte 13 piese; publieate mai intdi de C. Torma, G. Teglas ~i in OIL, III, ele au fost regrupate in ,,6 sau 7 tipuri" de N. Gudea - A. Zrinyi in studiul Oontributions epigraphiques a l'histoire de la ~ Ala I Bosporamorum »", EpigrTrav. (1977), p. 225-231; par sa fie de fapt numai pat I' u (sau einei) tipuri, caci asa-numitul "type I" AL I B, p. 225, fig. 2 este AL(a) I Btatavorum) din Razboieni-Cetate.

MATERlALUL EPlGRAFlC

117

153. - 'f i g 1 a eu textul in chenar simplu, litera S inversata ~i egata eu P, are la sfir~it un ornament cam diformat : X cu capetele impreunate, rastumat ~i doua cereuri miei ; exemplare cu textul intreg, unul din fosta colectie Gornesti, altul in fosta colectie Kovacs Tg. Mures ~i in eolectia N. Vlassa (Iernut) (fig. 79).

AEM. XVI 1893, p. 255 (G. Teghi.s); CIL, III 12630 ("ad 8074,3; TegIas misit Bormanno"); ErdM. 1902, p. 483; Klio, XI 1911, p. 503, G. Tegh\'s, cu leetura gresita :

Al (a)e Bospo (ranorum) (miliaria); eroare groslera de interpretare a lui Teglas care a fost preluata de unii; in AnnEp. 1912,75; V. Christescu, IsIMiiD. p. 178 "poate tot la aceeasi ala se retera inscrtptla din AnnEp. 1912,75 care 0 noteaza ca milliuria" ; W. Wagner, Disl, p. 17-19 (care n-a vazut tegule cu litcrele ALE BOSPOH sl semnuj ornamental asa-zis pentru "milliaria") "ala I Bosporanorum milliaria ; naeh einigen der mit schonen [deloc "schiincn"!] grossen Buchstaben ausgetubrten Stempel war sl miIliaria. Ob sie Anfang an milliaria gewesen ist, als welche sic im 2. .Ihd. erschein e oder ob sic erst im Laufe ihres Bestehens in eine solche umgcwandelt worden ist, Hisst sich nicht entseheiden"; TglD. p. 17 "Ala (I) BOSPo (ranorum) miliar is" In zona CiHugiireni - Sarateni, iar Ia Cristesfi, p. 34 "Ala I (Gallorum et): Bosporanorum' (fiirn sa citeze exemplarul sau din "Calugareni - Siiriiteni"); IstRom. I 1960, p. 373 (M. Macrea); A. Zrinyi, SIMat. II 1967, p. 67; J. Benes, Die r bmisclien Auxiliartormationen im unierett Donsuraum, In Sbornik Praci Filosoficke Fakulty Brnenske Univers, E- 15, 1970, citat de noi in SCIV, 23, 1972, p. 65 "ala I Bosp, - este considerata greslt ca miliaria de J. B., eroare provocata de G. Teglas ~i W. Wagner care citea sernnul X in patrat (simplu ornament, pe stampile) ea (X) ... " ; mereu "milliaria" este eonsideratii In Epiqr Trao, p. 226. Dar sernnul eonsiderat de Teglas ca "milliariu" este un simplu ornament ce apare pe tipul 3 la Inceputul sl sftrsltul cartusulul, ca un fel de tabula ansata mai "infloritii", din doua triunghiuri. De altfel, in diploma din a. 158 [DiplD XVI,2 XXV), Ala I Gall. ei Bospor. nu poate nieidecum sa fie "milliaria", cad este mentionata (ca ~i In dipl, din a. 144) dupa ,,1. Hisp, Campag." din Micla, care era quingenaria. Tlgle majoritatea fragmentare, 12 exernplare in Muz. Tg. Mures, grosime 2,5 sau 3 em, sint tnstrate In Epiqr Trao, p. 231-232 cu date ~l dimenslunl. Aici pare sa aparttna ~i fragmentul AIBO zis "type IV", ibid. fig. 3/2 (fig. 79).

Al(a)e Bospo(ranorum)

CAIEBo)1b ~

Fig. 79. - Tigla eu stampfla (Muz.

Tirgu Mures),

154. - 'f i g l e fragment are , grosime 2,5 ~i 3 em; litere simetrice corecte, in patru exemplare, in cartus simplu ; Muz. Tg. Mures ; fig. 80.

EpigrTralJ. p. 225, 228-229.

Fig. 80. - Tigia en stamprla (Muz. Tirgu Mures).

AL(a) BOSPOR(anorum)

. 155. - 'f i g l e fragment are eu grosime de 2,5 ~i 3 em, in cartus

slmplu avind la eapete un semn patrat eu X ca 0 turta de tirg Muz. Tg. Mure~ (fig. 81-a-b).

AEM. VI, p. 141, nr. 15 (C. Torma), XI 1888, p, 239, nr. 20; ErdM. 1888, p. 242, (Teglas G.); GIL, 1118074 a "Maros-Keresztur [Pest apud Wolfgangum Deak], b [Maros-

118

lNSCRIPTIlLE DAClEI ROMANE, IIl/4

Vasarhely apud paroehum Kovatslurn ]. AL BOS Al (a) Bos (poranorum) recte editores"; su« XI 1911, p. 504, nr. 6, G. Teglas "AI BOS al (a) Bos (poranorum) m illiaria"; TgID. pI. XIV, nr. 20:1; SCIV, nfl, 1951, p. 282. Trei fragmente in Muz , Tg. Mures : Epigr Trao. p. 225 ~i 227 "type II".

a

b

Fig. 81 a-b. - Tigle eu ~tampila, Iragmentare (Muz. Tirgu Mures).

AL(a) BOS(poranorum)

156. - 'f i g l e fragment are ou aceeasi grosime d~ 2,5 .~i 3 em; litere de forme rudiment are imprimate din dreapta spre stIll~a, III ehenar dublu cu tabula ansata. 9 exemplare in Muz. Tg. Mures (fig, 82).

su« Xl 1911, p. 504, nr. 7 "neu. An einem mit Flngerzelchen gezier~en Dachziegel reliefartig ( .... ) OIATA", G. Tcglas TglD. pI. XIV, nr. 205; Epiqr'Ira», p. 225 ~i 229-231 "type V".

~ ALA BOS(poranorum) sinistrovers

1l@~AJA~C

==============:::::::::r;r-7r Fig. 82. - Tigle eu stampila, eu seriere retrograda (Muz, Tlrgu Mures),

157. - 'f i g l a fragment 12 X 9 X 2,8 em, cartus simplu, capatul din dreapta; Oristesti, asezarea civila, sa.paturi 1976. Muz, Tg. Mure~ (inv. 1544) (fig. 83).

Inform. ~i desen N. Gudea.

[AL{a)] BOS(poranorum)

Fig. 83. - Tlgle eu stampila, fragmentare (Muz. Ttrgu Mures).

Ala I Boeporanorum (quingenaria), constituita in Bosporul Cimmerian, apare in sec. I e.n. in Syria (OIL, III 6707 = ILS, 2510; LnserSyr. I, nr. 140); dupa a. 71 a f'ost adusa Moesia, la Securisca (ActaAnt. XV 1967, p. 101), iar dups parbiclparea la campaniile antidacice este mutata pentru scurt timp in Paunonia Superior (CIL, XVI 64, a. 116) ; readusa in Dacia poate sa fi stationat la Micia (IDR. III/3, 107 ~i 76),

MATERIALUL EPIGRAFlC

119

in armata auxiliara a Daeici Superior (Ala I Boepor.T; de aici fu mutata la Cristesti ; mentionata in diploma militara din a. 158 (DiplD XVI) data exgregale H eptapori Lsi f(ilio) Besso ; numele unltatii este .Ala I Gallorum et Bospor, Antroponimele ostasului-veteran sint trace, atit Heptapor, cit ~i patronimul I sus (I sius ), ehiar daea acesta din urma consuna cu grec. Lso-krates s.a., eaci apare ~i in eompus ca Isaeelmis (in soeietatea unui alt hac Bithys) in Egipt (Oxyrrh. Papyri, XIX, Dr. 2242, r. 33). De

mentionat din asezarca daco-romana ~i gamizoana Orlstesti elemente trace in domeniul glipticii ~i credintelor religioase: "relieful cavalerului trae (erou)", DacKelH. p. 89, fig. 28, ~i altul mai putin sigur la p. 88, fig. 27 (Bl\II, 3, 197:3, p. 81). In diploma din a. 179 pentru armata auxiliara a Daciei Superior cste numita simplu (ala) I Bosporomor, - - - et sunt in Dacia Superiore sub Helvio Pertinace leg(ato), ZPE. 54,1984, p. 265- 267, 279.

1 rm. - c (I, J' a. mid ii fragmentara, eu litere intr- un eartus de 8 X 3 cm, in chenar tip tabula ansata; se afla pe la a. 1910 in colectia arheologica la castelul Gornesti ; probabil de origine din asezarea romana de Iinga Oristesti. Muz. Tg. Mure~ (fig. 84).

Klio, XI 1911, p. 504, nr. 8 "A(Iae) P(annonieae) v(exillationum) E(lectorum)", G. TegUls; TglD. pI, XIV, nr. 201, p. 51 A(la) P(rima?) Ve(spasiana?) Dardanorum.

APVE

cAPV f~

c ==_. __ ---'

Fig. 84. - Caramida ell inscrlptle (stampi la}: Muz, Tlrgu Mures.

Dezlegarea acestei eriptogramo 'in felul cum s-a propus nu e admisibila ; nici A(la) P(annoniorum) ve(terana) cum e numita la a. 110 in DiplD III "Ala II Pannoniorum" nu apare mult mai probabila,

159. - L u c ern a din lu: fin, rosie, bine aI'S, de forma reetangulara, 8,8 X 8 x 2 em, cu doua orifieii pentru alimentare ~i cinci orificii pentru fitile. Minerul este stilizat cu patru volute (doua pentru fiecare parte) ~i 0 protuberanta pe partea superioara ; pe baza are stampilamarca in chenar adincit, Iitere proeminente cu doua nume romane la eazul genitiv; in dreapta numelor proprii este un ornament 'in forma de trifoi. Muz. Tg. Mure~ (fig. 85).

Mu z: TV. Mures, p. 11, fig. 7 foto (baza ell inscrlptte, O. Floca) ; Gliidul expoziiiei permanente, Muzeul Tg. Mures, 1958 (Dragoman P .), pI. XXIII, fig. 27 foto Iata prlncipala ; RomR. p. 170, E 182; CioRRom. p. 186, E 224.

120

INSCRIPTIILE DAC1E1 ROMANE, 111/4

Fig. 85. - Lucerna" din Cristestl (Muz, Tlrgu Mures),

CAl Cai

GE1\HIII Gemelli (sive Gemini)

Numele romane Caius Gemellus [Geminus l } la cazul genitiv este al ceramistului din localitatea rornana a Cristestiului deci lucerna este un produs local dace-roman (nu-l gaflim intre lucernarii in provinciile invecinate); antroponimele lui insa nu par in ordine dupa sistemul celor tria nomina ale cetatcannlui roman, cad daca Gemellus (Geminus) cogno-

men esto aici in aceasta functie de gentiliciu avind asemenea aspect prin termlnatla tipic romana -ius (ca de ex. praenomen Tiberius in inscriptia din Potaissa, SCIVA, 28, 1977, p. 221); ori lucernarul din Oristesti nu avea nomen gentile, ci numai praenomen ~i cognomen (Y).

160. - L u c ern a din lut, de forma putin alungita (ar parea sa fi fost "pil'ifol'ma"), fragment din partea de jos avind pe baza maroa fabricantului din Oristesti. Muz. Tg. Mures (nr. inv. 645 = nr. vechi 1097 cu inregiatrarea eronata ca "fragment de ceramiea, in relief (csereptoredek domborti G . I . P feliratt.al}" (sau terra sigillata); fig. 86a, b, c.

MATERIALUL EPIGRAFIC

121

ArhMold. I 1961, p. 165, nr. 261, N. Gostar "G . I • P Crlstestt, exemplar inedlt in M(uz.) T(g.) M(ure~), inv. 645", p. 194, fig. 17 desen G . I . P.

a

b

c

Fig. 86. - a) Luecrna din Cr lstestt, Muz. Tlrgu Mures (dupa ArhMold, I, p. 194); b) Lucerna din officina lui C. Julius ProcIus din Ampelum (Zlatna, col.

1. T. Lipovan).

G(aius) I(ulius) P(roculus)

este 0 interpretare posibila sau aproape certa, fiind numele unui ceramistlucernar roman de curind descoperit la Ampelum (Zlatna), unde in a. 1983/4 au aparut lucerne cu marca (pe baza, avind ~i vite cu struguri) G . I . P (fig. 86); un fragment de vas mare (amfora ¥) avind pe git numele lui C. Julius Pro[clus] fecit; teracote cu zeita Ceres ~i la baza semnatura cu literele G . I . P; 0 scrisoare "ceramica." pe plaea de lut adreeata unui concetatean Lucius Alexandrianus ("C. Iuliua Proclus Lucio Alexandriano salutem (etc.) - - -" ; destinatarul fiind un membru al familiei [gintei] bithyno-romane din .Ampelum cunoscute prin epitaful lui Aleeandrianus civis Bithynus vix(it) ann. LXV ---, IDR.III/3, 341). Toate patru piesele ceramic-epigrafice, de valoare documentars exceptionala, deseoperite ~i salvate de eminentul arheolog autodidact inginer Ion T. Lipovan, se afla in colectia sa arheologica la Zlatna. Este evident ea eeramistul din .Ampelum O. (sau G.) Julius Proc(u)lus a eonfectionat ~i lucerne, din care unele au ajuns Ia Oristesbi, ca ~i probabil in alte localitati ale Daciei. Poate fi amintita totusi existenta unor lucerne cu marca lui 0 IVLI PILIPI, G IVL PHIL in !talia, OIL, XV 6496; dar e foarte putin probabil ea lucerna din Oristeeti sa fi fost importata din Indepartata !talia, cind avem in provincia noastra chiar pe fabrieantul ceramist G. Iulius Proc(u )lus la Ampelum.

161. - L u c ern Ii de lut ars, rosu ; are patru orifieii pentru alimentare ; pe baza in chenar de snur rasuclt ~i impartit in doua compartimente inscriptie cu litere proeminente numele lucernarului cu gentilieiu :;>i cognomen din care numai primul poate fi eitit cu certitudine, litere

122

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

partial cursive (L, E facut ca II). Probabil din zona Tg. Mures sau chiar Criateati ; informatie ~i foto primite de la N. VIassa (fig. 87).

Fig. 87. - Lucerna din Crtstestl (Muz. Tirgu Mures),

V ALIIRIVS RVFVS F

Valerius Rufus (sive IPestus? ) f(ecit)

Este un mester local, necunoscut in provineiile vecine cu Dacia. in Tirgu Mures se pastreaza citeva fragmente c era m ice cu lnserisuri, majoritatea grafitate, care sint prezentate pe scurt in acest loc ; ele provin toate foarte probabil din asezarea provinciala ~i mare centru de productie ceramica de ling a Cristesti.

162. - T err a s i gill a t a fragment rosu, avind aplieata lateral starnpila cu litere capitale inversate (sinistroverse). Muz, Tg. Muree (nr. inv. 127 ~i 664) (fig. 88).

F E L / I X IT'elix

Fig. 88. - Terra sigilatta, fragment (Muz , Tlrgu Mures).

Este antroponimul roman Felix (eognomen) al mesterului ceramist, mai eurind decit apelativul latin felix ca 0 formula de urare, "succes, noroc" ( !).

163. - U rei 0 r de lu: euloare roscata, de buna ealitate, eiobit putin la gura, cu 0 toarta ; inseripTie serijelata pe grumazul vasului ; inalt 14, largimea maxima 12 cm; litere inalte de 1,5 em (in parte de tip cursiv : E redat prin II). Descoperit in teritoriul comunei Cristest.l, linga. gara CFR, in 31 oct. 1961. Muz. Tg. Mures (fig. 89).

MATERIALUL EPIGRAFIC

ORIISOIINTIS

Orescentis

Fig. 89. - Urcior de lul din Crtstesti (Muz. Tlrgu Mures).

123

T r ad u c ere: "a(l) lui Crcscens".. . .

Este semnatura de "proprietar" al vasului, un roman din Impo~tanta asezare provinciala de llnga Oristesti, cu cognomen Crescens, probabil fara cetatenie rornana.

164. - Vas de lut ars, rosu, fragment din margine a de. sus avill:d sub buza doua litere in majuscule adincite. Se afla (a. 1952) in eolectia profesor J. I<'ick, Tg. J\lurc~, adus din Oristesti (fig. 90).

SIT A A ( ~ ) sua: (~)

Fig. 91. - Vas de lut, fragment (Muz. Tlrgu Mures),

124

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, Ill/4

POSipil numele proprietarului piesei ; pntin probabil sa fie de i nterpr~tat ca inceputul antroponimulni traeic Sital[ka- ], eu toate ea la Cristesti eXls~au el~ment~ t~aee in unitatea auxiliara de caval erie stationata aiei ca R,1 cultivator! aa "eavalerului erou traeie" (p. 116) .

. ~66. -: Vas de lu~ ~o~u, euv text zgiriat, litere bine gravate dar !1ea!l~late; mtre ele s~ dl~tmg doua grecestt : "delta" ~i "pi", care ar fi indicii ea este .un ~ex~ in h~ba ~reaca, - greu de interpretat ~i de stabilit daca este antic ~1 din Cristesti. Muz. Tg. Mure~ (fig. 92).

IOMoo.6.nB.AKY(¥)

Fig. 92. - Vas de lut rosu, fragment (Muz. Tirgu Muresj,

. 1~7. -:- For m a de lut are, negativ :pentru confectionarea de obiecte din ~rg;lla, fragment d~ 13 X 9 X 3 em, eapatul din stinga cu sfirsitul eelor doua rinduri de text in verzale sinistrovers intr-un eadru eu ~ch

serve a de rama a tablitei de lut care era mOdelata ~i apoi arsa in ~n~ ee Muz. Tg. Mures (fig. 93). up or.

Fig. 93 '. - Forma de lut ars ; ncgatlV (Muz. Tirgu Mures),

. ';·NA"'ETi, I"NV S P ~O~/

--JINAET

- - - - -l~ V S PROP(itii)'?

Pare a fi un text ~i obiect de caracter sacral sau votiv cu numele a do~a divinitati: in r. 1 0 zeitate feminina, cum ar fi Domina Regina

etc., III r. 2 un zeu, avind epitetul de prop (itii) ? '

,

I

l

MATERIALUL EPIGRAFIC

125

56. Feldioara

(Foldvar, sat, comuna Ucea, jud, Brasov)

Castru de cohorta auxiliara ~i asezare civila, situate la sud de sat, pe malul drept (nordic) al Oltului. Existenta castrului a fost rem arcata de arheologi inca la mijlocul veacului al XIX-lea (M. J. Ackner, JOC. I 1856, p. 28; C. Gooss, Chronik; p. 74; A. Bielz s.a.), apoi de K. Horedt, Studii, 2, 1949, 1, p. 142; TIR, L 35, p. 41 (locul fortificatiei romane e plasat gresit "pc malul sting al Oltului'") ; eastrul era asezat pc locul numit "Cetate (sau Oetatea)", Ill. vreo 600 de m nord de malul riului; suprafata terenului este aplatizata de inundatii ~i de lucrarile agricole, Identificarea pe teren a fost facuHl.prinsapaturaarheologicadina.1973-1979,condusade

Fig. 94. - Asezareacastrului ~i terttoriului satului Feldioara (dupa Poniica, X, 1977, p. 337).

-

ALVTA (OLT)

- tsresov

N. Gu-les (Cluj-s-Napoca) si Ioan I. Pop (Brasov). Sepastreazanumaicca.1!3 din suprafata castrului : coltul de nord cu seetoarele portilor de pe Iaturile de NV ~i SE; castrul era orientat cu colturile in directia punctelor cardinale. Latura de NY a fost ident.ificata pc 0 lungime de 98 m, cea de NE pe 0 lungime de 86 m. Ooltul pastrat 301 castrului este rotunjit, laturile erau de circa 114 X 137 m. S-au constatat doua faze: (1,) cu val de psmlnt, b) incinta de piatra. Zidul avea grosimea de 1,10 -- 1,25 m, temelia lui fiind mai groasa ~i avind inMtimea de 40 -45 cm. Pe cele doua laturi pastrate portile sint inguste, eu bastioane avind cite doi contraforti. Mult material arheologic ~i eonstructiv descoperit mai ales in bastioane ~i baraci ; material epigrafic Iapidar foarte putin, abia un fragment probabil funerar. Unitatea auxiliara de garnizoana era COhOfS II Flavia Numidarum, care a. lasat mult material tegular cu initdalele numelui ei imprimat.

OTS. p. 281; seIV A; 26, 1975, p. 289 - 292 (I.I. Pop); Cnmidana (Brasov) VIII 1974- 1975, p. 41 ~i urm. ; Poniica (Constanta), X 1977, p. 333-338 (fig. 2 "a~ezarea eastrului" pe harta zonei e gresrta, desen rasturnat ; (rectificat in copia noastra fig. 94)

126

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

planul cast rulut, fig. 3, fig. 4 ~i 5 turnul de colt sl porttle : N. Gudea _ 1. 1. Pop); ]I,1aIArh. XIV 1080, p. 289-291, planul castrului : ArmDacln(. p. 115.

168. - E pit a f (~) de gresie calcaroasa-slatoasa (roea din zona

Feldioarei), fragment in chip de aschie, 10 X 8 em, avind citeva Iitere eoreet incizate, in doua rinduri, inalte de 2,3 em; deseoperit in sapaturile 130 eastru (a. 1975). Muz. Brasov (fig. 95).

Inforrnatie ~i desen loan I. Pop.

\ ~/

Fig. 95. - Epitaf, fragment, din Feldioara (Muz. Brasov).

in r. 1 poa te sa fie terminatia unui nume roman feminin, ell. [Proc ]ula, in care litera L are 0 "talpa" ca un T rasturnat. in r. 2 al fragmentului se vad eapetele de sus ale literelor : 01 sau 01 (n

169. - F rag men t din gresie 15 X 13 X 5 em; mult corodata, avind numai dona lit ere dintr-un rind inalte de 4 em. Deseoperit la sapatura in castru (a. 1976), Ill. porta principalis sinistra, in afara de prag spre panta santului. Muz. Brasov (fig. 96).

Intormatte ~l desen de N. Gudea.

[ - - - ~ Au] r e Eli - - - n

Fig. 96. - Fragment de inscrlptle din Feldloara (Muz. Brasov),

17~. -:- F. r a gAm e n ~ de calcar nisipos, 12 X 23 x 10 em; fata mnls eorodata, pastn~~ Clt~va htere in ligaturi : pare a fi ligatura N + V sau M~ V; deseoperit ~n sapatura la castru (a. 1976) la porta principalis sinistra III partea extenoara dincolo de prag. Muz. Brasov (fig. 97).

Intormatte ~i desen de N. Gudea. Lectura incertA.

I I

MATERIALUL EPIGRAFIC

127

171. - Fragment de gresie loeala, 35x20x5.em; fata foart~ corodata, pastrind litere in doua rinduri inalte de 4 em, in hga~ur.a, p.ro~a?i1 M:+ V. Deseoperit la sapatura (a. 1976) in eastru, la porta principalis SIIDStra, pe panta spre interior a santului, Muz. Brasov (fig. 98).

Intormatie ~i desen de N. Gudea.

Fig. 98. - Fragment de tnscrlptie din Feldioara (Muz. Brasov).

v

\

172. - F rag men t de gresie, 9,5 X 7 X 5 em ; fa~a Ioarte corodata, eu dona litere intr-un rind inalte de 2 em. Deseoperit 1a sapatura in eastm (a. 1976), sectiunea 36, in santul din fa~a portii. Muz. Brasov (fig. 99).

Informa tie ~i desen de N. Gudea.

I V

Fig. 99. - Fragment de inscrlptte din Feldioara (Muz. Bral}ov).

128

INSCRIPTlnE DACIEI ROMANE, IIl:'4

, ~ ,173. -. F r a .g m e ~n ~ de J?iatr~, 34 X 20 X 8 em; fat a mult corodata pastrmd partIal? singura litera malta de 3 em; deseoperit in sapatura la castru (a. 1976), ill spatiul portii prineipalis sinistra. Muz, Brasov.

Inforrnat!e N. Gudea.

-M----

Material tegular

174. - rig l e fragment are eu doua litere adincite fara cartus

in doua variante : ' or,

. ~ ~) f:a~mente (din. car~ unul cu dimensiunile 10,5 X 11 X 2 em), stampIla. h?era, hter? adinClt~ malte de 2,5 em, resp. 3,2; semnalate mai intii de ~elgebaur dll~ eo~eetla arh~ologiea a lui .Ackner 130 Gusterita (Sibiu), apoi de .A~kner ~l Muller, dupa care de Mommsen s.a . .Alte 20 exemplars d~ acest tip (ca ~l unealt~ lor de productie, mareare) au fost deseoperite in sapatUJ_'a.la east~ul. Fel~lOar~ (a. ~973-1979) : lOla porta praetoria, 61a P?rta smlstra,. 3 III .mtenor ~l ~a III ~~ezarea civila la est de eastru; stam~Ilele au f?st imprtmate e~ ~lverse l_nstrumente de stampilat, caci pozttia Iiterelor, dimensiunil« lor ~l distanta mtre ele difera, Muz, Sibiu (inv. 3335) ~i Muz. Brasov (fig. 100-100 a).

Dacieti (1851), p. 263, nr. 9 ,,--- das Dorf Hammersdorf, bel welehem sieh sehr bedeute~de Subs.truetionen alter Gebaude bcfinden, - - - ; besonders sieh t man vlele Dachzlegeln nut. den ~uchstahell ~. N."; inscbr Irac. 828 "Hammersdorf, A.u.M. Zlegelbruchstuck ~TIIt vert.ief ter Inschnft in Ackner's Sammlung. C N"; CIL, III 1633,12 "HemmersdorfI :c_P' [apud Acknerum ] C N. Aekner et Muller n. 828", puse de Mommsen intre "tcgulae m i lltares", considertnd litera C preseurtare din c(o/lOrs): dar in supIiment CIL, III 8075, ~9 aceeast piesa apare lntre "tegulae privatae" fara vreo lectura "deslegare" : T_gLD. p. ;)1, p l, XVI, nr. 234 "eN ... c(ohors) N(ova?) slve N(umidarum ?)IFundort? .M~. Slbiu" (rara a cita vreo sursa informativa-bibliografici'i): Dacia, I 1957 119581, p. J6~. Fr~gm~,nt':l:l e~ l~ter?le eN din, MUL. Sibiu provine din colectia lui Aekner (Gu~tcn\~) care "a l~ prtmtt prcsa (orl mal multe) sau a adus-o personal din ruinele castrulul Feldioara. SCI\A, 28, 1977, p. 204-205 (loan 1. Pop); Pontica, X 1977, p. 337, fig. ~: 1G;, 7d,1 ; ArchKorrbl. 1977, p. 14a, 14 (N. Gudea); 1'.fatArh. XIV 1980, p. 289; inform. .,. u ea.

a

Fig. 100. - Tigla eu stamptla, fragment, din Feldioara (Muz. Brasov).

C N O( ohorsv N (ttmidarum )

, b) l' i g l e fragrneutara, in doua exemplare (unul cu dimensiunile 2.4 X 13 ~ 2 ~m).; stampila libera, eu litere adineite inalte de 5,8 em; deseoperite la sapaturile castr'ului, la porta praetoria in interiorul bastionului de sud. Muz, Brasov (fig. 101).

Potuica, X 1977, p. 337, fig. 6,2; fi~ii ~i desen de N. Gudea.

MATERIALUL EPIGRAFIC

129

C N O(ohors) N(umi(larum)

}'ig. 101. - Tiglii cu stampi la, fragment din Feldioara (Muz. Brasov).

175. - $ tam p i 1 ii, unealta pentru mareatcu lit ere materialul tegular: 0 mica bara de fier forjat, relativ bine conservata, ataeata. de rugina mai mult 130 extremitati ; lungime 13,2, latimea bazei 1 em, dlstanta, intre brate 4,5 em; 130 capetele barelor se afla cite 0 litera. cu inrutimea 3,4 em. Capatul barei este ascutit spre a fi infipt intr-un miner do lemn sau de os. Literele sint indreptate spre stinga, pentru a se obtine 0 "scriere" normala din stinga spre dreapta. Deecoperita in sapatura arheologica la castru in a. 1975 in santul dintre baraca nr. 1 ~i valul incintei de nord-est. Muz. Brasov (inv. 2546) (fig. 102).

Pen tic a , X, p. 377 "am deseoperit pentru prima data in Dacia ~i instrumentul cu care se facea imprirnarea stampilelor militare: este 0 unealta de fier, lunga de 3,5 ern, en doua brate (etc.)" (N. Gunea - loan J. Pop); Informatie ~i desen de N. Gudea.

C N 0 ( ohors ) N (umidarum) sinistrovers

Fig. 102. - Stamptla (tipar) din metal de imprimat numele unitatii CN (Muz Brasov).

De fapt nu este primul exemplu ("descoperit pentru prima data in Dacia"), cad descoperirea arc 0 analogie in Dacia Porolissensis : cu 50 de ani in urma coleetionarul ~i arheolog amator Szekely Janos, invatator in Viatea (jud. Cluj) a gasit in teritoriul acestei Iocalitat! ~i pastrat in colectia sa 0 unealta asemanatoare avind la eapete literele N P (sinistrovers) evident N {usnerus ) P( almyrenorum), publicata in K6zlemenyek, Kolozsv ar (Cluj), I 1941, p. 20 = TgID. p. 57, nr. 274 (Muz. Cluj-Napoca); in aceste publicatii fiind redate numai cele doua litere in sens pozitiv (vasbelyegzlS Ienyomata), este prezentat desenul intregei piese de fier ca analogie potrivita pentru eea din Feldioara. Se mai poate mentiona 0 unealta din Sucidava (Celei, judo Olt, la Dunare), semnalata mai intii de Cezar Bolliac la 1869, publicata de Gr. G. Toeilescu, Monumentele [eitat supra Ia nr. 1J, I). 393 -395 "danga sau fer de inferat caii ~i alte animate, eu litere in relief, lung 0.30, latimea stampilei 0,18 cru", literele inversate spre stinga .A+E in ligatura ~i M; reprodus ca "stampila de fier, instrument de marcat" in OltR.3, p. 526, nr. 371 ; p. 10,3, fig. 24,8 desen ; IDR. II 227 (eu desen micsorat) ; este 0 unealta romana tot pentru stampilarea materialului tegular, inainte de ardere, in vreo officina particulara a unui .AE(milius) sau .AE(lius) .M - - - din Sueidava.

176. - 0 a ram i z i cu dimensiunile 41 X 18,5 X 5 em, stampila libera Iunga de 16,5 emf litere adineite inalte de 3,8- 4 em; trei exemplare gasite in sapatura 130 castru, sectiunea 20 130 zidul de incinta pe laturade nord-vest (a. 1974). Muz, Brasov (fig. 103); 0 este ea un I.

II - c. 6111

130

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

SClVA. 26,1975, p. 289-292 (1. 1. Pop); AnnEp. 1974, 563; ArchKorrbl, 1977, p. 145~ Pontica, X, p. 337, fig. 6,3; 7,2 (N. Gudea - 1.1. Pop).

OOR(ors) NVMID (arum)

Fig. 103. - Car1imid1i cu s tam pili1 din Feldioara (Muz .

Brasov).

177. - 0 a ram i z i fragmentare eu stampila COR NVM ANT avind doua ligaturi N + V +M, N +T, in trei vatiante :

a) fragment eu dimensiunile 23 X t.i.x 4,5 em, cartus simplu dreptunghiular adincit de 12 X 5 em, litere adincite inalte de 3,7 - 3,9 em; lungimea stampilei 11,8 em; einei exemplare gasito in sapatura linga. zidul de nord-cst. Un fragment cu ultimele patru litere fusese gasit la suprarata terenului la eastru inainte de ineeperea sapaturilor (Muz. Fagara~).

SCIVA. 26, 1975, p. 289-292 (I. I. Pop); AnnEp. 1974,563; Arcb Korrbl. 1977, p. 145; Cumidava, 8, 1974-5, p. 43, nr. 3; Pontica, X 1977, p. 337, fig. 6,4; 7,3.

OOR(ors) NV.M(idarum) .ANT(oniniana)

b) earamida fragment de 20 X 14 X 4 em, stampila libera lunga de eirea 10 em, lit ere inalte de 4 em; 6 exemplare descoperite in sapatura la eastru, la porta sinistra trei, linga zid alte trei bucatd, Muz. Brasov (fig. 104).

Informat ie ~i desen N. Gudea.

MATERIALUL EPIGRAFIC

131

COR(ors) NVM(idarum) ANT(oniniana)

c) earamida fragment de 11 X 6 X 4 em, stampils, in cartus dreptunghiular simplu, fragmentar lat de 4,5 em; se pastreaza numai primele lit ere adineite inalte de 3,5 em, litera 0 mai miea 1,7 em ; gasita in sapatura la eastru linga incinta de nord-est. Muz. Brasov.

Informatie ~i desen N. Gudea.

COR(ors) NVJ\I(idarum) [.Ant(oniniana)]

Fig. 104. - C{mlmidii cu stam p ilg din Feldioara (Muz. Brasov).

Epitetul imperial dat unitatii auxiliare de infant erie a numizilor "Antoniniana" arata ea aceste inscriptii tegulare dateaza din vremea unuia dintre imparatii M . Aurelius Antonius intre anii 211 ~i 222.

Cobors II Flavia Numidaruni (RE. XVII 1937, col. 1343-397 Numidia, de Windberg; Die Nutnider, Reiter urul K oniqe nbrdlicii der Sahara, herausgegeben v. H. G. Horn und C. R. Rudiger, Koln - Bonn, 1979) organizata sub tmparatlt Flavl, a statlonat in Moesia Inferior (Thracia? in Haemus); epitaful unui cahlra~ din eohors II Bracaraugustanorum pus dc Marcus Traidaci (filius) cll.l1iret din cohors II Numidarum (1GB. III/2, nr. 1714 bis) in satul Slpka ling1i Kazanlik nord-vest de Stara Zagora. PatronimuJ ostasulul "numid" a fost considerat tracic dupa anaJogia lui "M(arcus) Traidua Didae f(iIius) natione Sale[ta eqtuesj] coho IV Thracum " (Maimer Zischr, 59, 1964, p. 65, nr. 25 ; BerRGK. 58, 1977 [1978], p. 489, la Mogontiacum). Cohors II Numidarum poate sa fi participat la campaniile de subjugarea a Daciel, dar c mcntlonata in aceasta provincie numai la a. 129 (DiplO X "NVM, II FLAV NVMID") ~i Ia a. 140 (DiplO XIII "II FL NVM") In armata auxillara a Daciei Inferior; Ioc de stationarc initial e necunoscut, undeva in Oltenia sau vestul Munteniei (?), in jum. I a sec. II. Nu se ~tie de clnd a stationat in castrul de lingii Feldioara pe Ol tul ardelean, unde pare sa fi fost mutata numai in partea a II-a a sec. II. Unul din comandantil unttatl] a fost Claudius Alphenus Arignotus (ILS. 8853); ea nu a statlonat in castrul Buciumi (jud. Salaj), cum gresit a fost pres up us rnai demult (SCrv. X 1959, p. 315-316 rectificarea nccesara), nici nu a fost mutata din Dacia spre Orient. Collars II Numidarum nu c mentionata in diploma pentru armata auxi liara a Daciei Superior din a: 179, - indiciu probabU ca unitatea "numidii" (ca ~i altele de pe cursul superior al OltuIui) nu apartlnea garnizoanelor acestei provineii in tracarpa ticc.

178. - Chi up de Iut fragment de 13 X 7 em, gasit in sapaturi 130 castru (poarta de NV), eu einci litere. Muz. Brasov (fig. 105).

132

INSCRIPTllLE DACIEI ROMANE, III/4

- --R.AVID---

Fig. 105. - Chiup de lut, fragment. din Feldioara (Muz. Brasov),

57. Cinesor

(Kissink ; Kleinsehenk, sat, comuna Voila, judo Brasov)

Castru auxiliar la 5 km est de sat, pe "Cetate (Burgstatt)" malul dr~pt a~ Ol!ului; distrus ~i complet nivelat de ploi ~i lucrari agri~ole. tn pnma Ju~ata~,e a. sec. XIX-lea, au fost observate la suprafata ruiue de constructii : ziduri, fragmente tegulare, caramizi de mari dimensiuni groase de 3 toli (= 6,5 cm) ceramica romana, arme de bronz monete pietre sculptate, lucerne, obiecte de metal ~.a.; Darien (1851), p. 275 ~ OTS. p. 281; TIR. L35, p. 32 cu bibliografia mai veche; obiecte romane in Muz, Sibiu, inv. nr. 1516-1566, 2018-2020, 11758-9. Sapatmi partiale in oct. 1980 ~i anii urmatori eonduse de loan 1. Pop (Brasov) . material a!~eol?g~c ~i. constructiv ~pigrafic Iapidar ~i tegular deseoperit anterior ~l III sapatun recente (Dacia, XXV 1981, p. 367 ~i mformatie Ion 1. Pop). ,~D.upa un restrins sond~j ~efectuat in primavara 1974, in luna sept. 1980 (Ill colaborare cu Muz. Fagara~) am reluat cercetarile pe locul numit "Cetate (BU!g~iltatt)", tere~ in pa?-ta. - - - ill sectiunea plasata in portiunea sudlCa. a castrului, ~de III veacul al XIX-lea se mai putea vedea Ioeul turnurilor de colt (Neigebaur, Ackner), a fost surprins un strat consistent de dar~m~turi din zi~m~le unor constructli de piatra locala, mortar in opus 8tgntnum, tencuiala, tigle fragment are , earamizi ~i olane teguZae mam~atae, .tubuli,. caramizi dreptunghiulare ~i indeosebi patrate, bucati de mozaic "Pl~cotun", ceramica romana provincial a etc. Din materialul tegular fae parte ~i trei tigle ~i un olan, stampilate, partial fragmentare toate cu urme de mortar" (Oumidava, Brasov, XIII/2, 1983, p. 44, 1. 1. Pop)~ Unitatea militara de garnizoana era Cohors II Flavia Beesorum ArmDacInj. p. 115.

179. - L e 8 p e d e junerara de piatra calcaroasa, 132 X 85 X 30 em, Iitere inalte de 5 cm; eu ehenar sobru ~i coreet; cimpul inscriptdei mult corodat, r.1-3 in majoritate sters, lectura extrem de grea, in unele locuri nu se vede numie din litere - dovada ea epitaful a stat multa vreme in aer liber eu rata scrtsa expusa la ploaie ~i ninsoare prin ruinele castrulut

MATERIALUL EPIGRAFIC

133

auxiliar. Descoperita in a. 1906 la Cinesor. Muz, Sibiu (nr. inv, 7 206) (fig. 106).

Korr BIVSL. 1912, p. 54 (1\1. Y. Klmakowtcz), dupa rare AISC. II 1936, p. 235: - - - I - - - COB I II FL BESS ... / FRATRII - - - IIMPIVM - - - 11ISSIMO, Jara tncercarl de tntregirc, C. Daicoviciu (Dacica, p. 246); apoi A ISC. IV 1944, p.285 (Dacica, p. 330) acclasi autor citeste in r. 5-6 L S(E)RVILIVS HVSTICINVS; StCom. 12, 1965, p. 209-210 (lectura de mai [os),

[D(is) M(anib'U8)] 8(aer1lmj - - Carvili1LS

[Se] <,'un{dintts]

vixil an {(n08)---]

5. L(u,eiu.'1) [Car]riliu8 R '11, 8 t i ci n 1.t «

praej ( ectus ) wit t orti» )

II li'l( aoiae } Be:-ss( orum }

fratri in ex- .

10. em p l u 'In p'i-

issimo l' (onendusn] c (oracit )

:Fig. 106. - Lespede tuncrara din Cincsor (Muz , Sihiu).

T r ad u c e I' e : ,,[Zeilor Manes ] inehinare, [ - ] Carvilius Secundinus a trait ani - - /5/ Lucius Carvilius Rusticinus prefect al cohortei II Flavia de bessi, fratelui (sau) care [a fost] /10/ de 0 atectiune exemplara. s-a

ingrijit sa (i se) puna (epitaful)". .

Numele gentiliciu Caroiliu» (daca este preferat fata de Servilius) italic, pare a fi atestat aici a doua oara in Dacia (L. Carviliu8 Statim Ill. Potaissa, .ActMuz. 1955, p. 102). Formula literar-poetica familiar a "in exemplum piissimo" apare numai aid in Dacia romana, ca expresie a dragostei fraterne, a unor sentimente de atectiune reciproca ce lega puternic pe cei doi Can-ili, foarte probabil de obtrsie italics : Carviliu8 Secundinu8 ~i Lucius Carviliu.s Rustieinus, al doilea fiind comandant al Cohortei II Flavia Bessorum, in castrul din teritoriul Oincsorului ; aici se afla (probabil tot ca militar j ) fratele sa,u mort ~i inmormintat dupa intreaga l'induiaH1

roman a de influentul Oarvilius Rusticinus, seful garnizoanei.

130. - 0 ins c rip tie (rragmentara f de natura nedeterminata) era somnalata ca existind in t.urnul bisericii luterane din satul Cincsor de G. Teghl£, in ghidul numit EMKE-Uti kalaue, p. 235-236; piesa epi-

134

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, tttt«

grafica a fost adusa de localnicii saxoni din ruinele castrului auxiliar afHl,tor 1£1 est de sat ("Kissink vagyonos sz asz kozseget. Korulbelul 1/3 [prea putin l] o. - ra a kozsegtdl, az Olt part jan fekildt a r omai t aborhely, honnan a luth. templom torny aban lathat6 erdekes r6mai felirat is szarmazik"). La 21 IX 1973 nu am gasit aceasta inscriptio interesanta in turnul bisericii luterane a Cincsorului (probabil ca nu am stiut sa cautam),

"Material t e g u l a r

181. - '!' i g 1 e fragment are eu numele urliti1W auxiliare stationate in castrul Oincsor, citeva exemplars descoperite in ruinole castrului. Prima sernnalare este in .A VSL. XIII 1874, p. 308; .AEM. 1. 1877, p. 35, unde O. Gooss publica exemplarul existent in colectia liceului sasesc in Sighisoara (deseoperit de preotul Seraphin ) eu lectura 0 III B considerata a fi cohors III Britionnun ; leetura preluata in EphEpigr. IV, nr. 206, OIL, III 8074,12 e; excmplarul din Muz , Sibiu (inv. nr. 3333) publieat de M. v, Kimakovitz, in KorrblYSL,35, 1912, p. 54-57 eu lectura 0 r II B; O. Daieovieiu I-a citit O(ohors) INlavia) II B(essorllm), AlSO. II 1936, p. 253 (Dacica, p. 246); TglD. pI. XVII, nr. 254: O(ohors) II F(lama) B(essoTum) ; piese descoperite in ultimul deceniu : Oumidava (Brasov), XIII/2, p. 48 foto (Ion I. Pop) (fig. 107).

o (ohors) II F(lavia) B(essorum)

~~

~9 Pt riOI;'n dil:}~I~i~~r:\u/;l~~~ s~~~~~~ii

~

rcaln~ ,~sliii n ~

Material tegular asemanator eu literele OOR II FL BES s-a descoperit in a~ezari rornane din Oltenia (Stolniceni, Birsesti) \\i Muntenia de nord-vest (Bucar), unde unitatea a stationat.

Cohors II Elaoia BeS801'Um, orgunizata sub imparatii Flavi din tribul traeic al BesHilor, a stationat la inceput in Moeeia Inferior, atcstata la a. 105 (OIL, XVI 50) ; pare sa fi partieipat la razboaiele de cuoerire a Daeiei, unde insa. e atestata in Dacia Inferior numai la a. 129 ~i 140 in diplomc (DipiD X, XIII). A stationat (dupa materia lul tegular eu numele ei) in Oltenia la

Stolniceni, IDR. II 561, 569 : COR II FL BESS, ~i la Blrseati, IDR, II 572, ca ~i in Muntenia de nord-vest la Rucar-Muscel, SOIVA, 25, 1974, p. 277 -287; IDR. II 607; mai tirziu (in jumatatea a doua a sec. II ~)

MATERIALUL EPIGRAFIC

135

cohors II Bessorum a fost mutati; pe valea Oltului de sus in 'I'ransilvania. Unitatea auxiliara nn este mentionata in diploma din a. 179 pentru armata auxiliara a Daeiei Superior (ZPE, 54, 1984, p. 263-295), un indiciu ca nu stationa in aceasta provincie (n

182. - 0 a r a 'm i (1 it Iragrnentara de 13 X 5 em, din partes dreapta a unui text eu Iitere proeminente ; gasitil, la Oincsor' pe la a. 1850, adusa la Gusterita in colcctia sa, arheologica de lVI. J. Ackner. Muz. Sibiu (nr. inv, 3334).

.ICC. 11856, p. 29 "von dern Pfarrer erhalt ieh selbst nebs t cincrn mit '\is bezeic1metcn Maurerzlcgcl-Bruchstucke, auch cine hubsche Anzahl Kalscrmunzen" (Ackner) ; ArchKl:izl. II 1<)61, p. 247 (Ipolyi A.); l nschrDac. 811 "Kleinschenk. Ziegelbruchstiick in Ackner's Sammlung mit dem Stempel '\is''; elL, III 1633,13 "Klcinschcnk tribus quartls horae u :;illistra rlpa fl. Alt [apud Ackuerum ] ; JCC. II 1856, p. 99; InsehrDac.", militare auxil. ; 807;),31 civile; Teglas G., EMKE-uli kolauz; p. 236 "MS es C(ohors) III B(rittonum) jegYl't belveges teglak inncn kerul tek a segesvarl gymnazlum regiseggyiijtcmenyebcn"; TUlD. p. 20 "Kissink (coh, Fl. Bessorum -) ; Ala S(Iliana 1); ha a XIV 197 tipusu teglabelyeg valoban Kissinkrdl kerti lt be a Nagyszebeni Bruk. muzeumban; A S A(la) (I) S(iliana)".

Par sa fie Iiterele romane M S ee erau eventual de atelier militar de earamidarie; ar putea sa fie [N(ume1'us)] M(aurorum) S--- stationat la Sinpaul (nr, 254).

58. Cincu

(Cineu Mare; Nagysink; Grosschenk, eomuna, judo Brasov)

A~ezare rurala rom ana, eu descoperiri izolate: ri~nita., vas mic de lut, caramida fragmentara a legiunii XIII.

KorrBIVSL. III 1882, p. 108; TIR. L 35, p. 32-33.

183. - 0 a r it mid ii fragment descoperit intimplator in teritoriul comunei. Muz . Agnita (jud. Sibiu) (fig. 108).

V. Moga, Din istoria m il itatii a Daciei romane. Legiunea XIII Gemina. Cluj, 1985, p, 71, dupa Informat ia data de muzeograf M. Dunes.

LEG(io) XIII G(emina)

Fig. 108. - Ciiramilil't cu stamptla de Jegiune din Cinen (Muz. Agnita).

136

lNSCRIPTIlLE DAClEI ROMANE, HII4

59. Agnita

(Bzentagota ; Agnethlen, oras, judo Sibiu)

A:;;ezare rurala daco-romana : material ceramic, 0 forma de lut pentru modelarea vaselor, lucerna, fibula de bronz, obiecte de os ; un epitef fragmental'.

JCC. I 1856, p. 29; AVSr.. XII 1874, p. 175; XIV 1876, p. 264 (Clironik, p. (4); l{orrB1VSL. II 1882, p. 108; OTS. p. 175; TIR. J. :35, p. 22.

184. - A l tar jnnerar de piatra, fragment descoperit de M. J. Ackner, in oras, aproape de biserica evanghelica (deci, foarte probabil in lac aecundar) ; negasit de noi in a. 1972 (ctnd 30m fost informati de localnici ca piesa epigrafica romana era "disparuta" mai demult).

.Tce. I, p. 29 "cinen mehrere Centner schweren, 5 Fuss hohen altartormlgen Grabstcin, aus dlchtern Grobkalk gearbeitet. Als Eckstein cines hurgerlichen Wobngebaudes eingcmauert dem Kirchenkastell gegeniiber auf der rechtcn Seile des Harbachcs, en tha lt er nachfolgcndc verstummclte Inschrift" ; Arch Kiiz]: II 1861, p. 247 (lpolyi A.); InschrDac. 818 "JCC. 1856,29. D M Licinia Avia Tertia (?) vixit - - -"; CIL, III 959 "Agnethlcn im Harbachthal, dern Kirchenkastell gegenuber ; Ackncr" ; textul tn verzale.

D(is) Mtanibus) I, I C1 N I A ANIATER VIX - --

5. A - - - - JY1

MVS - --

Intreg monumentul epigrafic, in special partea de jos a cimpului inseriptiei au avut de suferit de indelungata coroziune a vremii ; copia lasata de Ackner este lacunara, deficienta, incit ea nu permite decit stabilirea textului in schema lui traditionali; (Iunerara) ~i numele fern. Licinia "mater" (~) care a trait ani - - -. Restul este (ori era) inutilizabil din transcrierea aekneriana, pina la eventuala rega;.;ire a epitafulul undeva prin vreo eladire ori curte in Agnita.

60. Bradenl

(Hendorf, Henndorf, comuna, judo Sibiu)

A~ezare rurala : deseoperiri monetare, statuie de bronz, inscriptie Iunerara.

AVSL. XII 1872,p. 175; KorrBIVSL. VII1884,p.125;OTS.p. 175; TIH. L 35, p.28.

185. - E P it a f (probabil stela Iunerara) descoperit pc un ogor Ia sud-vest de Bradeni de un gospodar la arat ; publicat de Hirschfeld ~i de Gooss ; dupa copiile aeestor doi savanti, textul epigrafic avea ligaturi in r. 2 M+A, r. 4. A+N, N +1, r. 5 M+A, r. 6 N +P ~i posibil A+E; in a. 1876 piesa era zidita intr-o casa Ia margine a satului (Gooss, Ohronik; p. 279), iar mai tirziu rasa era proprictatea Andrei Irt.el Ia Bradeni-Hendorf, de unde a disparut prin a. 1968-1969, cu ocazia renovarii caeei

MATERIALUL EPIGRAFIC

137

(informatie primtta din partea lui Andrei Gerhard, muzeograf Agnita, in mart.io 1972) (fig. 109).

SBAkWien, 77, 1874, p, 37n (dupa decalc, O. Hirschfeld); AVSL, XII 1872, p. 173 (C. Gooss) EphEpigr. II, nr :l86 cu Iectura lui Mornrnsen in r. 6 "fortasse scr. CONPARI", adicii con pari ClL, III 7724 "Epb., Hendorf am Harbach (inter Agnethlen et Schassbur) rcp. a. 1871 SBAkWien, AVSl." cu tcxtul-facsl mil de mal [os.

Fig. 10n. - Epitaf din Brudcn i (dupa CIL III 7 724).

D [!f M (3 MV I DA E pl.eADI Fl L X

VrXITNNS XXXXV MR COW~POSHSE

]) (is) M ( anibu« ) Mavi II a E-

:~r';~""r

pic a d i fil (ia)

v i xi t a nni s

5. XXXXy mar (itus)

oowpari pos(uit) h{ic) s(ita) erst)

. T r a d u e ere : "ZeHor Manes, ]'favida fiiea lui Epicadus a trait am /5/ 45, ~otlll (sau : numele lui abreviat~) Mar(ius) ~ sotiei a pus (mormmentul); aici este a~eza,ta (inmormint ata)".

Este 0 familie de myri ell antroponime tipice ale defunctei sitatalui ei :. Mavida Epic~di, primul singura atestare, al doilea este unul din eele n:a,l. frecvente la illyrii din Dalmatia ~i din intregul imperiu ~i lumea ellemstl~a, ~3 de exemple. c:'llloscute la HJ69 sint insitate in repertoriul onomastic din volumulllltrti (Bucuresti, 1969) p. 208-210. Apelativul conpor poate sa se afle ~i in epitaful din Botorc~; in DacSzN. nr. 1905 citeste "D.m.jMavida Ejpieadi fil. j vixit annisjXXXXV, Mar./ Conp ... , pos, h.s.e. V.«. NotSc. 1900, 139 C. Seius Conpos (Spoletium). - A ThLL. onom. 2, 565 a gorbg KO!l1t'OC; - szal veti egybe", adica ar fi un antroponim lat. Compos, original' din grec. Kornpos.

61. Biertan

(Berethalom; Birthalm, comuna, judo Sibiu)

Mica asezare rurala daco-rornana, din care s-au semnalat fragmente sculpturale ~i un epitaf al unui veteran. La 5 km sud de localitate s-a descoperit in sec. XVIII un obiect de cult crestin din sec. IV, devenit eelebru in bibliografia istorica, mai ales din a. 1941.

Chronik, p. 67; AISC. IV 1941-3, p. 10-16; OTS. p. 174; TIR. L 34, p. 27.

138

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

186. - S tel a funerara de piatra calcaroasa, fragment, cu seeua b~nchetului funebru descoperit la a. 1856 san 1858 (~), in gradina proprietaW Caterina Steiner, de unde a disparut la scurt interval; din relieful

m~ti1at se dieting un barb at ~i 0 femeie la mas a mincind, un barbat in tunica ~i manta tinind un sul ; un brat cu mina avind un inel. Monumen~1 este cunoscut dupa 0 informatie primita de la un localnic de catre F. Muller.

MCC. III 1858, p. 306 "bci der ersten Mitthellung, wclche mir aber tiber den Fund gemacht worden, wollte man auch folgende InschriftbruchsUicke gelesen haben ORN ... STEPH ... Ich glaube darin, obwohl sie jetzt nieht mehr gcfunden werden konnten, Theile einer mititartschen Grabinschrift zu erkennen, indem ieh mcmOR IAE ... STIPendis Meruit ... erganze. Das Material ist Grobkalk. Die gesichertc Unterbringung der wichtigeren Bruchstucke wurde veranlasst. Der Fund hat in so feme Bedeutung als gerade diese Gegend noch durch keinen anderen bezeichnet worden ist" (F. Muller); InschrDac. 819 "Birthaelm. Muller, MCC. 1858,306. Grabdenkmal, 1858 im der K. Steiner gefunden, aber fast ganzlich zerstort. Daran wurden gclescn Garten: ORN - - STEPH. Viclleicht - - memoria - - stlpendta meruit" ; CIL, III 960 "lapis fractus Birthelm sive Berethalom - in hortis viduae Cath. Steiner rep. 1856. IIodie tragrnenta desiderantur. Cernuntur brachium cum anulo in parte superiore ; vir cum tunica et sago, volumen tenens; vir et mulier ad mensam seden tes cenaturi. ORN I STEPH. MCC, 1858, 306; idem [Ackner? Muller] mihi dedit ab amico acceptam".

ORN

S T EPH (~)

Par sa fie doua nume : [C]orn ( eliu8) ~ sau Orn [nament- ] ~i Steph [anus] ale raposatului in amintirea caruia s-a fa cut epitafnl, sau a urmasilor care au faeut lucrarea.

187. - Don a r i u m (exvoto) paleocrestin, in forma de tabula ansata "ajurata", placa dreptunghiulara de bronz, lunga de 32 mm, cimpul inscriptiei de 29 em, tnaltrmea 12-13 cm, grosime 4 mm, litere inalte de 28 -34 mm ; textul inscriptiei pe trei rinduri. Placa are la marginea inferioara un inel pro eminent in care se lega inelul eorespunzator al discului rotund cu monogramul "chrismon" ce atirna sub e1. Piesele au fost gasite Ia sud de comuna Biertan, in partea de hotar numita "la Chinedru", intr-o vale invecinata cu "Fettendorf Praedium", laa. 1775, dupa informatia data epistolar lui S.V. Brukenthal de eatre Michael v. Heydendorff, primarul orasului Me<lia~, citat integral de K. Horedt (infra). Muz, Sibiu (inv. III 3234, 3235, V 7 213) ; (fig. 110).

Pies a are 0 bibliografie enorma ~i 0 celebritate bine merltata, pubtlcata de vreo 30 de ori din 1848 pinii azi (se mentioneaza nurnai principala bibliografie) : BultCor Arch. 1848, p. 185 (J. F. Neigebaur) ; Dacieti (1851), p. 288, nr. 18; SBAkWien, VI 1851, p. 290 (J. Arneth); InschrDac. 874; Bullett. di archeoloqia cristiana (Rorna), 1871, p. 66, pl , 6,1 ; CIL, III 1617 "Daciae incertae ; in tabella aerea litteris pertoratls ; Hermannstadt inmuseo Brukentha1. Descrlpsl ---";AEM. 11877, p. 184 ENOVIVS (C. Gooss); Bullett, arch. crist. 1892, p. 143, pI. 9,1, inscrlptla ~i dis cuI reluate ~i grupate de GB. De Rossi, dupa un desen din Biblioteca Vatic. Mss. lat. 104, f. 155, dar cu indicarea eronatii a locului descoperirii "Ad. Mediam" Interpretata ca Mehadia (jud. Caras-Severin), in loc de Medias (l1nga care se afla comuna Bierten); DictArchChret. IV 1921, p. 1454, fig. 3863 desen, VI 1927, 7; ILeV. nr. 1 920 (dupa Bull. crist. 1871, p. 66, pI. 6, 1; 1892, p. 143, pI. 9, 1) ; AISC. IV 1941, p. 10-15 (K. Horedt) e restabtllta Iegatura tntre placa cu lnscriptte sl medalionul chrisman citlnd scrisoarea Iul Michael von Heydendorff catre S. v. Brukenthal "ich untergange rnich, anbei Euer Excellenz das Uberbleibsel eines kleinen Stuckes aus dem AItertum hiemiet unterthantgst zu uberschlcken, welches vor vier Jahren auf Blrthalmer Hattert, etwa eine Stunde vom Markt, In einem tiefen,

MATERIAUJL EPIGRAFIC

139

wildcn an rlas Fet tcudorfr r Praedium grenzcndcn Tha l un tcr dem Stamm einer umgerat, lcnen alten Eiche nuhe bei ciner frischen Quclle gdundcll worden. Es waren noch kleine Oberbleibsel einer Kanne und einer Schussel von gJeichen Erze dabei , aber so vcrdorben, da1.l sie [nie ht ] verdicntcn , aufbehalten zu worden. Viclletcht werden Euer Ex('cIlcnz dieses kleine Stucke, an dcm zwar keine Chronologie ist, nur deswegen wert achten, in Euer Excellenz Samrnlung beibchalten zu worden, weilcn aus dem griechisehen Monogrammatc, welches die griechischen Kaiser in ihrcn Fahnen zu fiihren ptlegen, zu schen, daD der Zenovius, der das Geliibdc gethan, vermuthIich cin griechischer Christ gcwesen und dennoch der romischen Sprache und Buchstahen gebraucht - - - (etc.)" (textul e reprodus In Br iet Altcr]. p. 4:1·-44); Transilu. 72, 1941, nr, 8, p. :17;)-376, C. Daicoviciu, lung comentar epigrafic ~i istoric, dupa K. Horcdt : Dacica, p. 522-527; Arctilirt, III 1942, p. 252-258, pI. XV 2,4 A. Alftildi ; alte puhlicat il , cataloage etc. : RlR, XIII 1943, p. 32-:l5, fig. :1 desenul din Biblioteca Vatican. '\Is. lat.: Dacia, XI-XII 1945- 1947, p. 292, fig. 1 foto OIl. Macrea) ; Siudii Teoloqice (Bucurestl), 10, 1958, p. 317-:318, fig. 4 desen (I. I. HltSSU); D. Protase, Problt iont, (1966), p. 144-145, nr. 2, fig. 48 dcsen ; RomR. p. 288, II 52, pI. t:l: CivRRolll. p. 268-269, pl. LXVII foto: Dacoromania (Freiburg), 1, 1973, p. 77, fig. 9 foto; InscrGrLat. nr. 4:14 (eu alte citate); K. Horedt, Siebenburqen in Spii.lrumischer Zeit, Bucurestl, 1982, p. 165, pl. 6; 1. Bamea, A.rta crestirui in Romllnia, I. Secolele 1]]- VI, Hucurcst i, 1979, p. 126-127; Br iei-Altert, p. 28 ~i 221, pI. 1.

Ego Zeno'ViU8 vot-

U m po 81t i

X P (Xp~(j't'6c;)

Fig. 110. - Donarium (ex !Joto) din hronz (crcstm) din Biertan (Muz. Sibiu).

T r ad u c ere: "Eu, Zenovius, am tmpllnlt juminta", "Hristos".

. Oredinciosul-dedicant este un oriental, cu nume probabil semit (din Palmyra) sau grecesc. Datind din sec. IV, piesa epigrafica imprenna c_u chrismonul forman un obiect votiv adus in Dada de vreun crestin vemt din Occident (Aquileia sau zona de nord-est a It aliei), ori apartinea unei eomunitati crestine la sud de orasul medic-modem Medias . Alte materiale arbeologice nu 'pot sa confirrne uitima i:poteza, caci donariullui Zenovi~s este un obiect crest.in deocamdata izolat in aceasta zona a vechii DaCIa romana. 0 examinare a terenului "la Chinedru" in luna august 1976 impreuna. Cll K. Horedt ~i D. Prot ase (Cluj-Napoca) nu ne-a dus la vreo noua observatie utila, negasind nici 0 urma arheologlca antica in acel punct topogratie san in apropiere ; 0 sapatura arheolcgica atenia. ar putea aduce 0 contribut.ie poz.it.iva.

140

INSCRIPTIILE DACIEI·ROMANE, III/4

62. Danes

(Danos; Dunesdorf, Dunnesdorf, comuna, judo Mures)

. A~ezare ~rala. in. teritoriul comunei, unde pe un ogor s-au aflat in tI.mp~ aratului mate~la~e romano : ? stela Iunerara (nr. 188), un relief de p1atra care au~fost trimise ~uzeulUl National de .L_\.ntichitati la Bucuresti III a.1890 de catre descoperitor, gospodarul Zacharia Munteanu din Danes Dosar MNA, 1907, p. 97, 98, 104, scrisoarea lui loan Munteanu care i~ aeel~~i loc ~ des~coperit~la 1907 0 sculptura de metal inaUa de 24 e~ reprezentind 0 figura umana : "am aflat 0 asemanare de om faeut din un fel de metal moale in lungime cam de 20-24 em, un pielor si 0 mina Ii lipsestc". S-a aflat anterior (probabil in aceeasi parte a hotarului) material tegu1ar al legiunii XIII Gemina.

Proqromm Gymnas. Scluissburq, 1855-6, p. 83; Clironik, p. 71-72; D. V. Rosetti, notii personala ; S. Stefan id. (1984).

v 188 ... - S t.e l a fu_ne~ar~ eu ~eli.ef, fragmental', lipsa partea de jos,

pastrate ~l~n?- primele cinci nn,_duI'l din t~xt (din 1'. 5 numai jumatate). Deseopenta III a. 1890 131 arat in ogorul din teritoriul comunei Danes de gospodarul Zaharia Munteanu, impreuna cu un relief tot roman' deseoperitorul le-a trimis Muzeului National de Antichitati Ia Bucuresti indicind ill: scr!~:;oarea sa (Arhiva MNA. Dosar 7/1890, f. 80 [noua nUm~l'otare comunicata de S. ~tefan in 1984]): ,,0 piatra sculptata reprezentind un om in picioar? ~i 0 1?iatra cu ~nscriptie latineasea gasite pc proprietatea mea Ia Danes" ; iar scnsoarea lui loan Munteanu (fiul lui Z. si iuvatator in Hoghilag) catre MNA. in 1907 (Arhiva MNA. 14/1907, f. 82 ~i 88 [numerotarea veche 97, 98, 104]) "arind cu plugul tot in acel pamint - de unde s-au scos p.etrile ee .le aveti (u~a peatra mare avind 0 vita de vie, una peatra cu ch\pu1. umn om . Aurelvu; una peatra asemanata chipului Peunaritei" etc.); III lista de obiectele cumparate ~i trecute in inventar, Arhiva MNA. Dosar 7/1890, f. 80, 131 sfiqitu1listei,figureaza. "u(n)a petrasoulptata repre-

zentind un om in picioare ~i Idem cu inscriptiune latina. funerara pentru Aurelia Plotina, ambele gasite 131 Danos in Transilvanla, cumperate de 131 Zaharia Munteanu din Danos", Piasa originala eu inscriptie (Aurel. Plotina) nu a fost gasita in lapidarul MNA. (Bucurestt, str. r. C. Frimu, 11) in a. 1984. In CIL, III 144671 e pusa gresit Ia cap. XX "Galt. Heviz (p.169.1387)" [a:lica : Ungra, Hoghiz, la 60 km in linie dreapta de Danes}, "prope Dunersdorf rep., statim periit. Oichorius misit" [C. Oichorius a umblat in 1890 pe Ia Sighisoara - Danes, a vazut inaeriptaa facind 0 copie bUM trimisa lui Domaszewski], faosimil cu verzale in care }jJ este reda.t

. '

prm II ea. in "cursiva". 10 a.3ela~i timp epitaful danesan a fost vazut de

I. Teglas care in carnetul sau de insemuarl a.rheologice-istorice ~i epigrafiee (a. 1890/1891) noteaza "piatra. de morm.int din Danes a. fost dusa in Romauia (a danosi sirk()]- Bomauiaba vitetett)", facind ~i un desen cu numai primele patru rinduri ~i reliefu1 unui barba.t pe care I-a adaugat 130 marginea. de sus a inseriptiei (fig. 111).

MATERIALUL EPIGRAFIC

HI

i Fig. 111. - Stela funerara,~fragment (desen dupa 1. TegJis).

o

M

WRI1L1J\ • i'LoTIN A ANIS· VllCli· XXXXXX' AVRII~VR IIINI

"'I~ __ _l

----.--~

Textul in verzale din OIL, III poate fi intregit in r. 4 si [5 :

D(is) M(anibus) D( is) }If (anibus)

AVRIILIA ·PLoTINA Aurelia Plotina

ANIS ·VIXIT ·XXXXXX· an(n)isvixitXXXXXX

AVRIILIV VRIIINI Aureliu[s Sat]urninu(s)

5. MILlS L m-ilisl[egionis? ---]

T r ad u e ere: "Zeilor Manes, Aurelia Plotina ani a tr:l.it 60, Aurelius Saturninus /5/ ostas in legiunea - - - (a pus epitaful)".

Se remarca grafia II pentru E ~i cifra LX redata "mai clar" prin cei sase X; milis nu este ografie sau pronuntare ncobisnuita in insoriptii provinclale. Stela funerara din Danes este pusa sotiei deeedate Ill. virsta de 60 ani de catre un Aurelius Saturninus militar in legiune (toarte probabil XUI Gemina, Ia Sighi~oara ~i Danes etc., in Dacia Superior); e1. ar putea sa fie Iiul Aureliei Plot.ina (de 60 ani, deei sotul ei nu putea fi militar aetiv, ei eventual veteran) ori vreun nepot din legiune, posibil in vexilla.tio stabilita Ia Sighi~oara, unde au ramas l;li alte vestigii documentare, dar ~i ca.ramida din Danes eu stampila.

189. - 0 ar ami d a eu numele leg. XUI ~i a gradatu1ui ~ef de

caramidarie; descoperita in biserica evanghelica. ~ ~

AVSL. NF. II 1854, p. 392; MGG. IV 1859, p. 73; GIL, III 1629,19 "Dunesdorf prope Schassburg in eccl. evangelicorum rep. [Schassburgi in gymnasio]. LEG XIII GEM I AVR XE~IIl. Muller, AVSL. MGG. 1859; Ackner ct Miiller n. 826 [ultimul citat e greslt, in loc de 816, caci In InschrDac. 826 este din Fegendorf (Mic;1sasa); GIL, 1.11 8065,18 c "Dunesdorf prope Schassburg in eccl. evangelicorum rep. [Schil.ssburg in gymnasio]" ~i repetii hibliografia ca la 1873 care "male dederun t 2 AVR XENIIII pro A VR . ENThiM."

LEG(io) XIII GEM(ina) AVR(elius) ENTHIM(us)

Of. nr. 194.1.

63. Siqhisoara

(Segesvar; Schassburg, municipiu, judo Mures)

Zona arheologica a municipiului Sighisoara in epoca romana, pc rnalul sting al Tirnavei Mari, la nord-vest ~i sud-vest de oras, este cunoscuts prin citeva puncte cu import ante descoperiri fortuite mai demult (semnalate incepind din prima jumatate a veacului al XIX-lea) sau mai recente, jar din anii 19GO prin sapatmi sistematice. Rezultatele lor nu erau puse integral in circuitul bibliografiei generale, unele rnateriale ~i aspecte abia in mica masura. fragmentat ~i in prezentari sintetice, generice : castrn de pamint, asezare rural a Iinga castru ~i deasupra lui, cirnitir de incineratie data-roman, inseriptii votive ~i funerare, material tegular LEG XIII GEM, monetc izolate (Vespasianus - Diocletianus etc.), geme $i camee, fibule ~i alt« obiecte rnarunte, mai ales ceramica (OTS. p.175; TIH. L 3[), p. 65-66, citind bibliografia principala incepind cu Daeien. 1851, p. 2[)5-260 ~i Chronik; p. 65, sfirsind cu Acta_;_1:f_N. V 19(8). Erau informatii mai scurte sau ample, din vechca bibliografie unde ele erau repetate en reduceri ori adaugiri ELente de feluriti eercetatori de teren. Din eercet,'\,rile "de suprafatiV' en descoperiri ~i achizitii in curs de peste un veac (de pe la a. 1860), ori sapaturi sistematice in anii 1960, rezulta ca in teritoriul orasului Sighrsoara. se pot determina deocamdata eel putin d o u a puncte romane mai importante : A) la nord-vest, pe platoul Podrnoale, B) la sud-vest de oras Piriul Hotarului, aproape de vatra medieval-moderna a Sighisoarei. In sue-

Plrfu I

L _

1

Fig. 112.

Zona arheologlca a municipiului Sighisoara.

ccsiunea. teritoriala ~inspre vest spre est, conform datelor ~i importantei cronologice cu etapa m care au devenit cunoscute, cele doua puncte arheologice principale, este prezentat materialul epigrafic cunoscut din bibliografie ~i din muzee.

,

J

MATERIALUL EPIGRAFIC

143

A). Platoul Podmoale (germ. Burg8tadel, Burg8a~el :'1a~ Burg8tadl) situat la vreo 3,5 km spre nord-vest de vatra orasului Sighisoara de pe dealul Stila (numit Steilau [Steinau] in vechile documente) la sud de Iunea Tirnavei Mari al carei cot i1 margiueate pe trei laturi, eu panta spre sud si sud-vest a f~rmat de multa vreme obied al atontiei anticarilor ~i arheologilor - mai ales din Sighisoara - prin bogittia vesti~iilor de co~stI'Uctii ~i de locuire romana mai intinsa ~i densa ; ruinele au fost mult timp cercetate ~i scormonite de localnici, unii in eautarea de "comori", altii de obiecte antice si eventual artistice, ori de ruatoriale pentru constructii ; san, in fine din necesitatea de a se indeparta resturile antice care impiedica muncil~ agricole ~i gospodare~ti. Atlt cereetarile Iortuite ~i scormoniturile amatoriste eit ~i ccle sistematice au identifieat aici mari suprafete cu resturi de constructii , zidarte din substrucW ale edificiilor ("Maurerwerk", dupa 0 informatie din a.1847), vase ~i fragmente, material tegular, olane, monete, caramizi cu inacriptie ~.a. La suprafata terenului se vedeau dona val uri de pamint foarte aplatizate, spre Rud-est dill malul Tirnavei, la vreo 130 m depart are unul de altul. E sigur ea incepind din ovul mediu pina azi terenul de ruine a fost mereu obsorvat ~i frccvontat. de localnici ~i de trecatori ; dar prima mentiuno concrete despre vestigii romane (OIL, III 1553 ~i 1554 ~i una falsa; Dacien 18.51, p. 255-256; In8chrDac. 815; ct. IDR. III/I, nr. 269-270) cste din a. 1847, cind sighisoreazml Johannes Graef a facut 0 sapatura-sondaj scotind la iveala numeroase fragmente eeramice, material tegular, resturi de zidarie, monete etc. (dupa Neigebaur, sapatura ar fi fost facuta de "Verein Iur siebenburgische Landeskunde"). Anterior face mentiune des pre vestigii rornane la 1834 M. J. Ackne~, Transeiicamia, II, p. 254). Oercetari in acelasi punet arheologic-topografic bogat in vestigii romano au facut eruditii sighisoreni F. Muller ~i O. Go~ss in a doua jumatate a sec. XIX-lea, iar prin anii 1930 a reluat explorarile Julius Miaselbaeher, urmat nernijlocit de arheologul prof. dr, K. Horedt, care a explorat ~i prezentat mai tirziu intr-o rnonografie asezarea "preistorica" ~i dacica de pe Dealul Turcului (Wietenberg, din fata a~ezarii roma?-e din Podmoale, pe malul opus al Tirnavei Mari : K. Horedt - O. Seraphm, Die priihietoriseh» An8iedlung aUf dem. Wietenberg bei Sighi;JOara-Schii88- burg: R. Habelt Verlag, Bonn, 1971, 102 p., 69 pI.; cf. AlIA, XVII 197~! p. 317 -320). Campania de sapaturi sistematice s-;~ desfa~urat intre ~nll 1963-1967 (Institutul de Istorie al 'I'ransilvaniei Oluj, Muzeul Municipal Sighisoara), condusa la inceput de K. Horedt, din a. 1964 de I. Mit1'~faI_l ~i G. Moldovanu ; rezultatele expuse in raportul Ca8trul roman de la S~gh"'_ soora, in ActaMN. V 1968, p. 99-109; era identificat castrul rom~n de pamint 'ridicat peste 0 asezare dacica ce a fost desfiintata, in prima Jumatate sau la mijlocul veacului II. Explorat prin citeva sectiuni, castrul avea laturile 180(~) X 133 m (planul ActaMN. V, p. 103), patrulater nssimetrie, cu laturile dupa forma terenului (una a fost dlslocata ~i a disp~ut pr~ Iunscarile de teren) ; s-au pastrat identificate in sapatura cele doua ,antU!I de aparare ~i (partial) valul ; specific f}i divergent in "castrametatlO" d~ Dacia este marea distanta dintre cele dous ~anturi. in teritoriul ca8tr~Ul au fost descoperite materiale tegulare cu numele legiunii XIII Gc~~na, din care detasarnente (vexillatio) VOl' fi stationat ~i participat la Iucran de constructie aiei,

OTS. p. 175; TIR. L 35, p. 65-66 (eu Intreaga bibliografie mai veche).

144

INSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, IIll4

190. -- A l tar »oti» de piatra calcaroasa, 100 x 46 x 18 em, litere inalte 4 em; capitelul (fraeturat la coltul drept superior) are ornamentatie trumoasa vegetalil.; descoperit prin a. 1860 in malul Tirnavei Mari la poala platoului Podmoale de niste gospodari din satul Seleusu (Grossaliseh), dus Ia colectia lieeului din Sig~i~oara; ~up~ al doil~a razboi mondia~ a stat multa vreme "sub love" rasturnat III piateta din fata catedralei evanghelice-Iuterane din virful cetatii (la intrarea in cimitirul din deal), unde . l-am vazut ~i fotografiat in 1962 ~i 1967. La transportarea in Muzeu piesa a suferit stricaeiuni in cimpul inscriptiei ce era corodat mult inca la data descoperirii piesei in malul Tirnavei, lectura nefiind posibila decit partial in r. 5-7. Muz. Sighisoara (fig. 113).

Inschr Duc. 812 cu lectura in r. 3 -ALBA, preluatii de Th. Momrnsen In GIL, III 6258; la p. 1388 ,,6258 in museo gymnasii non extat"; GullOr. I, p. 154, nr. 7 ~i 274, nr. 98. In r. 3 cognomenul femcii nu este -ALBA, ci mal curlnd [G]alla; In r, 5-6 ar putca fi euvintul (abreviat) IM/AG(inifer), un stegar al vreunei tormatit militare ('1), poatc din oexillatio a legiunii XIII Gemina; DacSzN. nr. 380 "Aeterno / [sjacr. Aur , I . . . alba coijux A/ur. [D Jecimi ... im/ag.", din Szaszvaros [Orastte, confuzie a lui K erenyi cu ... Segesvar], ClI., III 6258 votivkll".

AETERN SACR~VR GALLA-COl V X cA\IR' DEC I

MI 1M

At. lj.Ji'

Fig. 113. - Altar votiv (Muz , Stghisoara).

,.

( r

Aeterno [s]acr(um) Aur(elia) [G] a II a c 0 i -

ux A ur( eli) Deci-

5. m i - - - - imag(iniferi) ~ - m

MATERlALUL EPIGRAFIC

145

T r ad u c ere: ,,(Zeului) Aeternus (Vesnicul) inehinaro AureliaGalla(!) sot.ia lui Aurelius Deeimus - - - stegarul I a pus altarul (prinosul)".

Zeitatea orientala-semita Aeternu« c atestata nnmai epigrafic in sec. II-III prin zonele occidentale: Roma, Italia, Numidia, Mauretania, Pannonia, Moesia ~i mai ales in Dacia (RE, I, col. 696-697, F. Oumont); in aceasta provincie arc numeroase dedicatii, majoritatea din partea unor adoratori cu etnicitate nedeterminabila ; uneori apare asoclat eu zeitati difcrito orientale, ori dedicantii au nume syriene ; este intilnit la Tibiseum (IDH. III/I, 133), Ulpia 'I'raiana Sarmizegetusa (IDH. JIIj2, 185-190), la Gerrnisara D(eo) Et(e)rno (IDR. HI/3, 2Hi), Ia. Ampelum (IDE. IIl/3, 288, 289), Silvana Deo Aeterno (Inn. IIl/3, 13~~), ActaMN. VI 1969, p. 183-184; Apulum; IX 1Hn, p. 537 -[)46; OultOr. I, p. 144-155. Cognomen Galla al matroanei din Sighi~oara rornana (daca este coreet rntregit.) po ate fi considerat celtic, d. de ex. Galla CnOda1)i f(ilia), OIL, III 10554 ; alte exemple In OfL, In index, p. :;303 ; dar ~i forma feminina a Iui Gallue, trecvent in toate zonele rornane .

191. - A l tar »oti» de piatra, ealcaroasa fragment de 33 X 14 X 1:~ em, litere corect ~i chiar elegant ineizate inalte in r. 2 de 4, in 1'.3 de 3 em; s-an pa,stra1i resturi numai din r. 1-3 cu numele a dona zeita~i. Descoperit in primavara anului 1950 de gospodarul G. Hugel in timpul aratului pe ogorul sau din partea de vest a platoului Podmoale linga Sighisoara, de unde l-a transportat cu grija. la locuinta sa din oras, str. Orisan, nr, 3; aici a fost vazut ~i fotografiat de Hoi (I. I. R. ~i M. Macrea) in aug. 1950 eu prilejul unei periegheze arheologice pe valea Tirnavei. Muz. Sighisoara (fig. 114).

SCIV, Il/l, 1951, p. 307 ("fragment de inscriptie, descoperit In acest loc, primavara 1950, de loeuitorul Gh. Hugel, care il avea acasa ; altar votiv - - - ").

[1 (ovi)] o (ptimo ) M(aximo) Iunoni

R e [g] ina e

[M i n e r v a e

--------]

Fig. 114. - Altar votiv, fragment (MuzSighisoar a).

T r a due ere: "lui Iupiter eel prea bun ~i mare, Iunonei Regina [Minervei - - - - - a pus prinosul J".

146

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, iut«

Fracturat inca din vechime, altarul votiv sighisorean nu a pastrat .decit numele celor dintii doua divinitati supreme romano j intregirea ,,:Minervae" este probabila dar nu absolut sigura. Pies a provenea probahil din aseaarea eivila. de pe Podmoale.

192. - L e 8 p e d e jnnerara de piatra oalcaroasa, fragment lat de 45, inalt 35, gros 6 em, Iitere inalte in r. 1 de 8 em, ufr. 2-3 de 5,5 em; deseoperit in sept. 1961 la saparea gropii pentru plantarea unui stflp electric de inalta tensiune, pe platoul Podmoale. S-au pastrat numai resturi din primele trei rinduri ale textulni funerar ce pot fi intregite in cadrul sehemei epitafurilor. Muz. Sighisoara (fig. 115).

Fig. 115. - Lespede tunerara, fragment (Muz , Stghlsoara).

D(is) - ] Lucilla

- - - - aJ t er

[ M ( anibu» ) J

I via; (it) ann (oe ) -[fil(iae) - - - - -

Sigure in fragmentul de epitaf sint numai numele (cognomen, precedat de un nomen gentile ca Aelia, Aurelia, Ulpia etc., in lacuna) al defunctei Lucilla ~i apelativul [mJater (sau [pJater1), autornl san urmasul erede care s-a ingrijit de in rnormint are ~i ridicarea msnumentulut funeral'.

193. - B 1 0 c epigratic din piatra calcaroasa, mutilat pe toate laturile, grosime 18 ern, cu resturi de lit ere din doua rinduri de text, care dupa opinia descoperitorului nu era de natura funerara ; lit ere corect ineizate inalte de 6,5 em. Gasit pe platoul Podmoale (Burgstadel) linga un zid ~i comunicat impreuna cu fotografia de prof. univ. K. Horedt. Muz. Sighlsoara (fig. 116).

MATERIALUL EPIGRAFIC

147

't T R ----

VET~

( I

!

I \1

\

I

Fig. 11(i. - Bloc ep igraf ic, fragment (:\lU7 .. Sighisoara).

. . D~Il: cele abia trei sau :patr~ litere Rig-me H ~i V E- nu se poate reconstitui mel un nume sau cuvint (in 1'. 2 vet: eranus n; in asernenea caz este un epitaf), ~i nici macar schema ell apartenenta la categoriile principale de epigrafe (votive, onorare, cladiri etc.).

Material t e g u l a r

?int.re .cararnizile ~i tiglele ?U ~tamp.ih'i yastrate in Muz. Sighi~oara, n~mal trei 1?lese au !ost descoperite in teritoriul acestui oras san in imediata apropiere, putind fi considerate ca apartinatoare asezarii (castrnlui)

de pe platoul Podmoale. '

194. - '!' i g L a fragmentara eu dimensiunile 26,5 x 22 x 16 5 em· litere inalte de 1,5 em pe dona rinduri, in cartus dreptunghiular'simplu'

adincit, 11 X 3,5 em ; capatul dinspre dreapta este rupt, eel din stinga nu e perfect liniar ; intre cele doua antroponime romane din r. 2 .A VREL ~i CAIVS este un ornament in forma de creanga de brad inclinat spre stinga. Deseoperit in terenul de pe Podmoale, castrul, Muz. Sighisoara !(inv. 2 474) (fig. 117) (inform. ~i desen de N. Gudea).

Fig. 117. - Tigla fragmentarii a Iegiunii X III Gemina (Muz. Slghisoara),

LEG(io) XIII GEM(ina) A VRELI(us) CAIVS

. Se cunosc de multa vreme earamizi mari (intregi ~i fragmentc), ca ~i

tlgle (Muz. Alba Iulia, Cluj, Oradea, Sighisoaraj : LE G XIII/ A. VRELI O.AIVS; OIL, III 8065, 17, citit corect in index p. 2338 Aureliu8 Oaius : dar Iiterele din r. 2 erau interpretate gresit de unii: 'I'eglas G. in ErdM~ 1902, p. 347 "Ameliu8 Cains", jar in uu«, xr 1911, p. sm "AVREL

148

lNSCRlPTIILE DAClEl ROMANE, IIl/4

AOAIVS", ca ~i TglD. XII 176 "Aurel Acaius" sau "Aurelia (nus ) Caius" ; lectura corecta este cea din OIL, III p. 2338; Dacia, I 1957, p. 363; Apulum, V 1965, p. 221-222.

194,1. - Car ami d a de 27 X 23 X 6 em, descoperita dupa 0 infermatie la mijlocul veaeului al XIX-lea in Danes (supra, nr. 189), potrivit J primei semnalari "fragmentul unei earamizi eu stampila XIII GEM. AVR 'Ii XENI ... , deseoperit la repararea biserieii evanghelice In Danes, in zidaria,1

unui pilastru", Programm Gymnas . Schiissburg, 1855-6, Wien, 1856, p. "".i,~,',',.I' 83; dar pentru sighisoreanul F. Muller, MOO. 1859, p. 73; AVSL. II, .

p.392 ; Imschr Irac, 816 "Mauerziegel vom Burgstadel, jetzt in del' Sammlung desev. Gymnasium mit folgenden Stempel: IJEG XIII GEM/AVR XE~I. Legio XIII gemina Aureliana, Xeni-". Pare sa fie aceeasi piesa gasit{~ la biserica din Danes ~i considerata de Ackner - Muller ca prove- ~ nind de pe Burgstadel. Muz. Sighisoara ; intre numele A VR ~i ENTHIM este un ornament ca 0 frunza de brad inclinata 8pre stinga, citita mai demult ca X.

LEG(io) XIII GEM(ina) AVR(elius) ENTHlm(us)

A.ceasta "marca" a legiunii XIII pc tegulae este cunoscuta in mai multe puncte ale Daciei : Apulum, Ampoita, Pauca, in Banat : (IDR. III/I,

p. 245 ~i 248), iar dupa informatiile din Sighieoara, in acest oras la Podmoale ~i foarte probabil Ia Danes (supra, nr. 189).

194,2. - 'f i g l a de acoperit descoperita Ia Podmoale in a. 1855, adusa. in colectia liceului din Sighisoara, publicata de F. Muller, AVSL. II, p. 392 ~i de Ackner-Miiller, Lnschrlrac. 817 "Schacssburg. Dachziegel vom Burgstadel - - - LVO AQVILA"; OIL, III 1629, 22 c "S~hassburg rep. 1855, II1III1 LVO AQVILA"; 8065, 31 i "Schassburg rep. 1855 [ibid. in gymnasio ]. Descripsi".

LE[g(io)] XIII GE[m(ina)j LV O(retius) AQVILA

Exemplaro identice la Apulum, Ulpia 'I'raiana (IDR.III/2, 541,7), Micia (IDR.III/3, 195,18), Germisara (IDH.III/3, 226,4 LVORET AQVILA; 257 a); varianta LEG(io) XIII GE(mina) I LOORETI(u)S ~ I AOVLA in Micia, IDR.lII/3, 195, 18 c.

195. - Vas de lut ars, fragment inalt de 10 em, lat de 12 em, fracturat in doua bucati in sens piezia, avind zgiriat (inainte de ardere) in dona registre numele propriu al mesterului olar ; litere rudiment are de tip partial eursiv, cu diferente in eele doua rinduri : in r. 1 litera L este cursiva (ea S rasturnat spre stinga), in r. 2 forma lui gr. "lambda"; A este fara. bara orizontala, Descoperit in a. 1970 de 1. Mitrofan in cercetarile sale de suprafat;a tntr-o periegheza fortuit a. pe platoul Podmoalo. Muz, OlujNapoca (fig. 118).

MATERlALUL EPIGRAFlC

149

Fig. 118. ~ Vas de lut, fragment, Sighisonra (Muz. Cluj-Napoca}.

A L . A X [ander Alax[ander?

ALAXA ·DER [Iecit I Alaxa(n)der [Ieeit !

Este 0 scriere sau pronuntare alterata a numelui macedo-grecesc ~i roman Alexander avind aici vocals a in loc de e in silaba a doua; exemple de scriere ~i (eventual peste tot) de pronuntare a in loc de e se citeaza numeroase in OIL, III, p. 2570 ,~i 2576; ILS. p. 807; cum sint comara, oar_c.ares, Gatae (chiar in numele printului roman din dinastia Severilor:

L. Sep. Gatae caes., ILS. 9155 = ArohErt. 1909, p. 329), Maxantius, immargebam la Tomi in sec. V (SOIV. IV 1953, p. 78) este fenomenul fonetie vulgar de trecerea lui e neaccentuat la a, pentru care se citeaza un exemplu din Tomis identic ou al nostru din Sighi~oara : Alaxandriae, SOIV. IV 1953, dar e mult mai tirziu in Dobrogea (sec. V - Vf') l?i altele mentionate de H. Mihaescu, Limba latina in provinciile dunarene ale imperiului roman, Bucuresti, 1960, p. 62 (La langue laiine dan8 le sud-est de l'Europe, 1978, p. 173-174). Nici forma "denazalizata" a numelui Alexander nu este un unieat, la Sighlsoara : Alexader, OIL, X 3971 (ILS. 7641); Aleaxulr- ministro Dei, OIL, III 9559 (Salona); Iuli Alex8adri natione Afri, OIL, XIII 2000 (ILS.7648) etc. Vasul din Sighisoara este un valoros document pentru forme rustice ~i periferiee pe care le-a luat limb a latina in vorbirea ~i scrisul populatiei provinciale a Daeiei romane.

B. - Pfrtul Hotarului (Hatter, Hattergraben; limita veche dintre teritoriul orasului Sighisoara ~i al satului Saes, Schaas), la distant;a de ca. 1500 m spre sud-sud-est de perimetrul cladit al orasului, marginea platoului "Breite" (AVSL. XIII 1876, p. 107), la dreapta (spre vest) de drumul catre Agnita, teren in panta, se afla 0 vasta n e c r 0 pol a. romana de incineratie ; a fost explorata prin sapaturi partiale in a.1960 l'1i ceva mai ample (cu intermitente, incomplet) in a. 1968-1973. Rezultatele se eunosc numai sporadic, cu laeune ~i citeva elemente contradictorii (ActaMN. XVIII 1981, p. 99, 1. Mitrofan). Inainte de inceperea sapaturilor sistematice (prin a. 1933-1934), mestesugarul sighisorean G. Drotleff a sapat din proprie initiativa. cu mijloace personale 0 suprafata. de teren eu laturile de vreo 6 X 7 m, .fitcind patru gropi pina. 1a 150 em adin-

INSCRIPTIlJ.E DAClE! ROMANE, iut«

cirne din care a scos ,,0 marc urna romana, f'rumoasii, do culoare rosiedtri"'tmizie, 0 piatra Iunerara (-stela) eu inscrip tio ~i rnedalion cu doua busturi : barbat ~i femeie, monument pe care l-a vindut unui ncgustor de antichitari la Bucuresti ", monete romane, 0 statuie de marmura (zoit at.e " vindut.a lui G. Tat:t.l'eSCll, Bucuresti i ) s.a.rv. textul german mai joa nr. 199). Asemenea descoperirt arheologice ~i epigrafiee semnalate dupa inforrnatii orale t irz ii, nu destul de precise ~i coerente (neva,zute de HC1Ul specialiat) trebuic f\a fi fost numeroase ~i freevente indir-ind faptul important d'L punctul arhcologic Piriul Hotarului era binc cunoscut localnicilor ~i anticarilor sighisoreni ca 0 bogata sursa "renia,hila" de materiale ~;i obiecte antiee. Dar sapMurile stiintifice au fost incepute numai in a: 1960 printr-un sondaj de fj zil~ (28 VI -2 VII) dupa indicatia datrL de prirnul "explorator" i;'i bun cunoscator al locului (G. Drotleff'), reusind a fi degajate citeva morminte cu obiecte ceramice, bronz, fier (eutite, lance, fibule), monete din sec. II al imperiului ; ceramica era confectionata la roata, de culoare cenusie, f'ina, ca ~i fragmentc de traditie autohtona. Concluzia eelor doi primi exploratori arheologici din a. 1960 era dl, necropola apartinea " ... unci populat.ii transplantate. Relativ sarace, lipsite de bogatta mormintelor apartinatoare noilor veniti ~i de piese de inventar caracteristice (Iespezi de mormint, nrcioare funerare s.a.) ele i~i destainuie ~i in acest chip apartenenta etnica" (SWom. 13,1967, p. 175-183, N. Lupu -.A. Muresanu : Sondajul arheologic la Piriul Hotarului, Sighisoara.). Reluate in a. 1968 de arheologul clujean 1. Mitrofan in colaborare eu G. Moldovanu (Muzeul Sighisoara), sapaturile la necropola de linga oras au dat la iveala 1Ul material bogat ~i variat, prezenta fiind ~i ceramica d a c i c a de tip zi8 "clasio" : fructiere, ceeti, fragmente cu butoni, briu alveolar ~i linie incizata in val, bratari dacice, Impreuna cu ceramica romana de factura destul de buna. Mai importante sint insa inecriptiilo funerare provenite de aici, care toate constituie 0 adevarata revelatie documentara pentru populatia din zona sighisoreana 3, Tirnavei Mari ,

196. - Leg p e d e funerara din l)iatra de lin, eu dimensiunile 154 X 90 X 8 em; lit ere cam rudimentare inalte de 6 em, pastreaza puternice resturi de vopsea rosie antdca (miniu). Placa are forma nesimetrica, cimpul inseripttei rncadrat de un chenar proeminent ~i foarte aproximativ marcat de 0 zgirietura superficiala ; Ia margine a stinga superioara e

rotunjita. La prima vedere izbeste exeoutia stlngace, rudimentara, care insa 0 faee a fi tocmai una din piesele documen tare cele mai valoroase ~i autentice din mediul social-economic agrar al provinciei Dacia, ilustrind cu expresivitate ~i savoare modestele posibtlitatd me~te~ugare~ti rustice, totodata antroponimia, relatiile social-gentiliee, limb a latina, scrierea si pronuntarca locala. Duetul literelor ~i aspectul intregii scrieri apar atit de "neajutoratell ~i naive, grosierc, inc it usor pot sa provoace banuieli asupra autenticitatii romano ~i antice a piesei. Des coperita Ia sapatura in uecropola din a. 1970 (rnormintul Ill' 34, la adineimo de cca. 30-40 em). Muz. Sighisoara (fig. 119).

AciaMN. XVIII 1981, p. 101 (1. Mitrofan); scrvx, 34,1983, P 380.

MATERIALUL EPIGRAFIC

151

Fig. 119. - Lespede Iunerura din Stghtsoara (Muz. Sighlsoara).

Candia Maximi

v i xi t an(n)os LXXXX (.J1)el(i)us(?) Talanus Dugionis vix(it) an(nos) LXX

5. t(itulum) p(osuit) fil(ius) p(atri) et m(atri) b ( e ne ) rn ( ereniiou» )

. T r ad u eel' e: "Oandia (fiica) lui Maximus a trait ani 90 (.A)e-

hus(?) 'I'alanus (fiul) lui Dugio a trait ani 70, /5/ epitaful (cu inseriptde) l-a pus fiul (fiii~) tatalui ~i mamei sale (lor I) vrednlci".

Persoanele mentionate erau, eu numele : femeia nonagenara Oandia fiica. unui M aximus, sotul ei septuagenar Aeiiu« (~) Ealanu« (fiu al) lui Dugw (Dueio) si fiul (sau fiii, fil. poate sa fie pentru plural) eu numele nementionat, care cu pietate pune (sau pun) epitaful parintilor vrednici. Elementele din text apar noi in zona Tirnavei Marl, chiar pentru provincia

Dacia in ansamblu, mai ales prin antroponimele mentionata, neromane, toate "noutati" antroponimice. Prima persoans "titular~" a epitafului sighisorean, Candia este nume individual ce pare sa apartina domeniuluj lingvistie-onomastic celtic, eventual celto-illyric, cad majoritatea exemplelor epigr~fice erau din zonele celtice : OA.ND pe moncte de argint, Sept. Successi Oand- - -, OIL, III 4785; Oandadum ministcrium (azi Oandas); oandae- in beliu-o{Jndae, Oandanius epitet celtic al lui Iupiter; Oandate

152

INSCRIPTIIDE DACIEI ROMANE, IJI!4

etc. (OeltSp1". I, col. 731-·732); He citeaza tot acolo ~i in alte repet-torii derivatul Candalicae (toponim in Noricum, ca atare Ioarte probabil celtic), dar ~i un derivat de tip identic Candalio (GIL, III 9813a "S(ilvano) A(ngusto) S(aeI'llm) Titus Candalio pos(uit") din teritoriu etno-lingvist.ic illyr, deci mai probabil de aceasta obirsie (ori comun ,,<;elto-illyrie'''?); cf. Illirii, p. 183, unde se mai citeazi1 toponim Candaoia. In CeltSpT. III, col. 1071-1072 so adauga exemple de esenta mai mult celtica, pre cum Candai la Locarno, Candianic,(t, Can(lia1t'l18, Candnl- etc. Adevan,t (cum ~-a putut observa) ca temaIlueraexclusivce1ticl1.l.esp.niciillYl.idi .• ci apare ~i in spatiul Iingvistic-onomasttc trac : Candaon (Candai()8) "AreR (zenl razboiului)" la Crestonii traci din Mygdonia (Lycophron, 4H9, 937, 1410), Kandaules zeu al1\feonilor din Asia :Miea, probabil indo-cur. *kancl"a lumina, a straluci" (cf. Limbo.Tr D, p. 97). La Sighisoara, Candi« cste mai probabil din sfera celto-illyra (Pannonia de sud - Dalmatia), decit din cea traco-gctica (adica est-balcanica), cu toate ea asemenea elemente se gasesc si la Piriul Hotarului (Danti.Cib, Cusion-, nr. 197). Patronimul Maximi, Maximus em un provincial illyr san celto-pannon romanizat, care si-a pa,rasit numele indigen, pe care il poarta inca fiica lui, Candia, femeie de conditio jmidica, "peregrina" (fara cetatenia romana, la fel ca Sabina de mai jos, nr. 1(8), prin fapt.ul ca nu avea nomen gentilieiu (de familie), ci numai antroponirnul singur individual "bar bar". Sotu1 ei insa pare sa fi avut nume gentiliciu (A )e_lius (daca atare lectura e sigma, valabila) luat din partca sau in vremea unuia din Imparati! romani P. Aelius Hadrianus (117-138) sau T. Aelius Antoninus Pius (138-161):

Aelius Talanu8 Dugionis, care aliituri de cognomenul "national"-etnic l'alanu8 mai arc (la fel ca sotia sa) patronim, dar nu roman, ci "barbar". Talasou» era cunoseut pina acum din alte trei exemple epigrafice, de dona ori ca element antroponimic singur illyro-dalmat : "Talanio Plassi f(ilio) Docleas mil(iti) ex eohorte V Delmatarum", Of.L, XIII 7039 in Gormania la Rin; "Be1adius 'I'alani f(ilius) Pann(onius) an (norum) XLV, stip(endiorum) XXXI", OIL, XIII 3541; erau ostast recrutati in regiuni ilyrice (al doilea exemplu este citat in CeltSpr. II, col. 1707, ca nume celtic); Illiri, p. 252; odata in functie de cognomen al unui ostas (probabil din legiunea XIII Gemina) la Apulum : Ael(ius) Talanus, revista Apulum, XX 1982, p. 111-113. Deci Aeliu» Talanu8 la Sighleoara era un illyr, chiar daci1 sotda sa Candia va fi fost cu certitudine de origine celto-pannonica ~i nu illyra. Pentru Talanus s-an cit at antroponime probabil din aceeasi grupa etimologica cunoscute in Italia : Taledius, Talania, Taloniu8 (Schulze, LatEN. p. 94 ~i 372), din care unele pot sa fie gl'ece~ti (ca Tala8iu8) ori italice. Dar mai mu1t spre mediul celto-pannonic ne indruma patronimul lui "Aelins Talanus": Dugio sau Ducio (genit. Dugionis, la declinarea III latina), pentru care se mentioneaza exemple citate de CeltSpr. 1,001. 1365: Dug(c )i-ava, derivat din Dugius (Dueius ), OIL, V 4523, 4592, 4881, 4282, 6908, 7306 ~.a.; Ducciu8, Duciu8 (Y. Dugius).

197. - L e 8 p e de juneraTii de gresie, fragmentara, rupta la marginea de sus si la coltul sting inferior, cimpul inscrippiei incadrat Ia mar-

ginea dreapta de 0 ramif subtire ; dimensiuni 85 x 34 X 8 cm; descoperita in partea de sud-est a cimttirului, aproape de liziera padurii (coltul sting

MATERIALUL EPIGRAFIC

153

de 8US era rupt ~i detasat la 1 m de blocul principal); are scrijelat, pe patru rinduri, in cadrul unei liniaturi puternic marcate, textul ell litere diforme inalte de 6 em. Muz. Cluj-Napoca (fig. 120).

ActaMN. XVIII 1981, p. 105 foto ~i descn, 1. Mitrofan, cu lectura : D(lis) M(anibus) LICA? / CVSIONI I VIX(it) AN(nis) XX/III P(arentes) M(emoriae) F(iliae) B(ene) M(erenti), sau in r. 1 DANLICA, considcrat antroponim illyr; SCIVA. 34, 1983, p.380

(C. C. Pctolescu). •

Fig. 120. - Les pcde Iuuerara din Sighisoara (Muz. Cluj-Napoca).

Dantica

G 'u s ion i (sive -a) 1)ia~( it) awt nie ] XX

tit(ulum)? p(08uit) m(ater) f(iliae) b i ene ) m( erenii )

T l' a d u c ere "Dantica Ousiona (sau : a lui Cusionu8?) a trait ani 20 (sau 23~) lnscriptia (epitaful) I-a pus mama fiicei care a binemeritat".

Numele defunctei Dantiea, tema *dant-/ dent- indo-eur., pare in mediul social-etnic al a~ezarii ~i neeropolei din Piriul Rotarului a fi mai curind celtic (CeltSpr. I, col. 1224), ori illyric, cf. un Dando (Lllirii, p. 192), san chiar tracic : Dantus, BlAB, XVI 1950, p. 13-15; Danta, fem. (Sp1_'hrD. p' 124 etc.). Gusioni poate fi patronimic genit. la decl. II latina, sau femin. Ousiona la nomin. ca al doilea nume al femeii Dantica.

154

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III'4

Oifra anilor cit a trait poate fi XXIII despa,rtit in doua rinduri (cum a propus primul editor), dar acel III la ineeputul r. 4 poate fi mai curind apclativul lat. TIT (ulus) "inscriptie, epitaf", abreviat si cunoscut in

multo texte funerare. '

193. - L e s p e (1 e fune,.ara de Iliatra despro care avem putine date: era 0 placs de 167 X 80 X12 ern, gasita in necropola Ia nivelul de dlcare antic, prin anii 1968-6H, unde a fost copiat de prof. G. Moldovann ~i comunieat acado prof. (1. Daicoviciu ; acesta (uumai cu 0 luna inainto de decesul sau) ne-a fi1eut cunoseut toxtul funeral' in copia primita, eu scopul de a-I supune unei examinari "illyrologiec" ~i onomatologice mai ample ~i exigente in vederea valorificarii cit rnai corecte a continutului documental' al "epitafului pierdut.". Piesa epigrafica pierdut:1: nu pare sa fi fost mult diferita ca stil de executie ~i forme de eele cunoscute in original (nr. 196, 197) din neeropola situata la sud de Sighisoara, Este reprodus deci in chip de "facsimil" textul funerar in succesiunea rindurilor din eopia primita la 1973, intregind unele formule ~i abrevieridupa "canoanele" consacrate ale materialului epigrafic roman ~i provincial (eu regretul firesc de a fi lipsitd doooamdata de posibilitatea colationarii cu originalul, care ar putea sa reapara in viitor); importante ar fi fost ~i cunoasterea scrierii, a ductului literelor, inclusiv aspectul sculpturalarheologic al monumentului funeral'.

./l.ciaMN. XVIII 1981, p, 100 (1. Mitrofan); scrvx, 34, 1983, p, 379, D (is) _Z"1 ( omibu» )

SABINA

DASMENI VIX(it)

AN(nis) L, POSVIT

5. SEN E C I 0 COl V G I B(ene):M(ercnti) ET FILl PRINADA ET SVRIL(l)A ET SVRINI ET SANILIS POSVE-

10. RVNT TIT(u)IJV(m) MATRI B(ene)M(erenti)

T r ad u c C l' e : "Zeilor Manes , Sabina (fiica) lui Dasmenus trait-a ani 50, a pus la/Senecio sotiei (sale) vrednice, (ca) ~i fiii Prinada ~i Suril(l)a ~i Surini(us) ~i SaniEs au pus /10/ piatra de mormint (cu inscriptie) mamei

(lor) vrednice". '

Aeest lung text-fraz.s epigrafica din cimitirul sighisorean prezinta o remarcabila bogatie de antroponime romane ~i "barbare" (forma lor exacta depinde, evident, de fidelitatca copiei ce am primit in 1973), 0 structura originala, cu un dispozitiv deosebit, repctari, forme insolite de morfologie si sintaxa ce :U' putea sa reflecte direct uncle aspecte de limha populara ori scriere cu neglijente locale in romanitatea antica din zona centrala a vaii Tirnavei Mari in epoca provinciei. Dintre elementele textului funeral', majoritatea - in primul rind antroponirnele - apar noi, "inedite" in dOCllmentarea epigrafica privitoare la Dacia l'omana, iar uncle ehiar pentru lumea illyro-pannonica din imperinl roman. Epitaful este

MATERIALUL EPIGRAFIC

155

pus unci distinse femei (cu buna situatie materiala) dintr-o numeroasa farnilie rom~no-illyra. in "colonia" rurala din sudul actualului oraa Sighisoara : Sr:-btu,<: cu bun nume autentic roman preluat prin simplul proces al romanizarii de catre 0 femeie de etnicitate evident illyra ~i de conditle juridica "peregrina" (fara, cetatenia romana), fiica unui Dasmenus antroponim autentie ~i exclusiv illyric, posibil de prin nord-vestul Dalmatiei romane sau sud-eatul Pannoniei Inferior; in Dacia e prlmul exemplu cunoscut pina aeum, dar in Illyria ~i alte provincii ale imperiului se cuno~teau la 1969 vreo 7 exemple : OIIJ, XVI 2 (a. 54 e.n.) "Dasenti Dasmeni f(ilio) Oornac(ati)" la Sirmium; CIL, III 10212 "Dasmenus filii et heredes" la Bassiana ; OIIJ, XVI 97 (a. 149 e.n.) "Dasmeno P~sti f(ilio) Azalo'.'; CIL, VI 31140 c 14 (a. 132) "M. Ulp. Dasmenus (singularis augusti la Roma; 33766 (= ILS. 759.3) "Diasmeno barbaricario eaes(aris) n(?stri) ser(vo)";T CIL, XIII 780l-2 "Dasmenus Dasi f(Hius) Breueus mll(es) e~ ~?h. 'III Breueorum"; la Salona un "Dazomenus" OIL, III 9024 (Illtrtt, p. 200). Sotul "matroanei" romano-illyre decedate in virsta de 50 de ani se numea Senecio, antroponim de factura italica-romana rMpindit in provincii ~i la illyrt, dar ~i in mediu celtic (Celt8pr. II, eel. 147·~-:14Z4. Senecio, Senecius, Senicius, considerat celtie; mai probabil sa fie insa italo-romano-celtic, dad in Gallia nu era 0 slmpla transpunere - "import" de nume din Italia). Oei patru copii care se asooiaza tatalui lor 8pre cinstirea prin supremul omagiu - piatra mormintala - memoriei mamei dragi, au cite un nume individual in calitatea lor de proaspeti romani "pere~rini"; dintre antroponime doua apar cu totul noi in doeumentare : Prinad« atestat aici pentru prima data (format - daca e bine C')Pi~lt ~i era illyric - dupa modelul lui Andrada, Beladius, Zorada etc.); S1Lr~1(Z)a poate s~ fie illyric, dar e mai raspindlt la celtt (prin Gallia, Noncum, Pannonia ~.a.; CeltSpr. II, col. 1675-1766); in Dada este cunoseut Surilleo la Mehadia (IDH.III/1, 87), 8ljrillio la Ampelum-Zlatna (1D:~.III/3, 365);, Su,:ini [u» ?) este derivat din SurU8 (illyrie, celtie, tracic etc., dar ~l syrian-aemit.) ; in sfir~it, Sanili8, nou in Dada ca si in "Il~yri~"! fae~ i,mpresia de. a fi .?el~ic prin faptul ca in acest spatiu socialetnie ~l l ingviatic-onomaetic se irrtilneste un olar Sanillu8 OIL III 12014 "194; OF(fi_cina) SANI(lli n in Britannia, CIL, VII 1331, 103 ~i' alte exem~ l~le, c;a ?anuillus in Gallia etc. (Cet8pr. II. col. 1349). Sub raport filologielingvistio "romanic" este remarcabila in epitaful Sabinei Dasmeni forma l~cala ("vulgara") de acuzativ fl'tra terminatia -m in substantivul TIT LV, ttt(u)l(u)m, ce apare ca TITVINN la Potaissa (Turda), cf. IDR. III/I, 92, 157, 269.

199. - S tel a funerara de piatra eu medalion in care erau doua bu_sturi: un barbat ~i ofemeie ~i ornamente (ghirlanda s.a.}; descoperita prin a. 1938-1939 in oimitirul Piriul Hotarului; in acelasi punct s-an

descoporit moncte , fibule de bronz si argint. Piesa cpigrafica a fost duse Ia Bucurestt ~i 8C pare ca a disparut in comertul de antichitati, la vreum colectionar. Tnforma.tia a fost data, de arheologul K. Horedt (Oluj-Napoca). Siebenbilrgische Vierteljahrsschrijt, 62, 1939, p. 123-124 "im Fruhjahr V'Origcn Jahres wurde westlich del' Strasse von Schassburg nach Schaas in unmittelbarer Nahe des Sehassburger Hattergrabens ein ri:imiseher Grab

156

lNSCRlPTllLE DAClEl ROMANE, lII/4

en tdeekt des sen bedeutendster Fund eine G I' a b s tel e war, die im Medaillon das Brustbild einer Frau und eines Mannes zeigte. Ausserdem wurden noch graue und dunkelrote Gefassscherben, Munzen und Bronzeund Silberfibeln geborgen. Die Mitteilung des Fundes erfolgte erst, als die Stele schon nach Bukarest weiter verhandelt war und eine Besichti-: gung del' Fundstele nurmehr ein k1eines Bruchstliek del' Stele mit cinem Guirlandenornament und einige Gefassseherben ergab ; Mitteilung Jul. Misselbacher (Schassburg)", K. Horedt.

200.- A 1 tar de piatrit cu inscriptie a fost scos din cimitirul Piriul Hotarului prin a. 1932 G. Drotlcf (Sighisoara), care a sa,pat 4 gropi de 6 X 7 rn, de unde a mai scos monete romane, 0 statueta de marmura alba (zcitate feminina, vinduta lui G. TaMlreseu, Bucuresti ; sculptura ar fi avut inalttmea de cea. 80 em); altarul a fost vindut de catre descoperitor unui particular din Sighisoara.

ActaMN. XVIII 1981, p. 99 (G. Moldovanu, dupa STCom. 13,1(;67, p. 175); inform. G. Moldovanu (26 xr 1970, Sighlsoara).

201. - L e 8 p e de funV3rara de gresie, fragment rupt in antichitate 09 X 31 X 3 em, partea de JOR cu ultimul rind din text cu litere (abrevieri), din penultimul rind par a fi ramas citeva litere din care vreo 3 - 4 haste ver ticale ; a fost g~1sit in sapatura arheologica, la adincime de vreo 75 em in stratul de cultura, in pozifie oblica deasupra unui mormint, 131 lespedea femeii Dantica (nr. 197). Muz. Oluj-Napoca (fig. 121).

Acla MN. XVIII 1981, p. 106-107, fig. 8 toto (1. Mitrofan).

Fig. 121. - Lespe dc tunerara din Sighisoara, fragment (Muz, Cluj-Napoca).

MFBIIM rn(ater) f(ilae) b(ene) m((Tcnti)

RaU m( ater) f(~c.it). In r. penultim posibil numele persoanei care a mcut monumentul.

MATERIALUL EPIGRAFIC

157

202. - L e .9 p e d e j1tnerara de gresie, fragment in cinci bucati din partea finala a unui rcgistru, delimit at de doua linii orizontale 131 baza ~i una vertical a pe latura stinga, cimp in care se disting ins crise distantat litera X sau V, la dreapta 0 hasta verticala deci I san T, apoi un P( ?).

In partca de jos, in alt chenar, Iiterele izolate P B. Descoperite in a. 1971, rava~ite in juru1 sectiunilor sapaturji din a. 1970. Muz. ClujNapoca (fig. 122).

AclaMN. XVIII 1981, p. 102, fig. 2 foto (1. Mitrofan).

Fig. 122. - Lespede Iunerara din Slghisoara, fragment (Muz , Cluj-Napoca).

Xl

P(osuit) B(enemcrcnti)

203. - he 8 p e d e funerara de gresie, fragment din partea stinga cu 0 portiune de chenar (0 linie verticala), litem V ~i mai jos litera S. Muz. Oluj-Napoca (fig. 123).

ActaMN. XVIII 1981, p. 103, fig. 3 foto (1. Mitrofan).

Fig. 123. - Lespede Iunerara din Slghisoara, fragment (Muz. ClujNapoca),

Nu se poate intregi mel un cUVIDt sau nume din cele doua litere razlete, probabil for mule din textul funerar al epitafului.

158

INSGRIPTIILE DAGIEI ROMANE, 11l/4

204. - L:e 8 p·Cl de june.rMa de gresie, fragment mic din latura sti~g~ eu ~n chenar din doua linii, avind sus jumatato din litera. V, iar mal JOS eifra XI; pe ehenar posibil un F. Muz. Cluj-Napoca (fig. 124).

AclaMN. XVIII 1981, p. 103, fig. 4 foto (L Mitrofan).

Fig. 124. - Lespede Innerara din Sightsoara, fragment (Muz. ClujNapoea).

64. Seeuieni

(Sacuieni, Uiseehel ; Ujszekely, comuna, jud.Harghita)

20~. - A 1 tar »oti» ('t) se afla in oct. 1944 in comuna Secuieni, ~upa intormatia data de prof. Nicolae Gostar (eminent arheolog ~i epigrafist, 1922-1978, fost profcsor de istorie antica 130 Universitatea Iasi ; SCIYA, ;)0, 1979, p. 111-11:3; Studia Antiqua et Aro.fi,aeologica Iasi I 1983, p. 1-25, A. Laszlo - S. Sanie), care la 16 I 1953 ne-a ~'elatat urm~~orul fapt : "in luna oct. ] 944, ca student la Istorie in Sibiu, am fost mobilizat la 0 unitate de infanterie in campania contra germano-horthys-

tilor ~i in mars prin comuna Secuieni (~i apoi Bodogaia) am observat in curtea unei case mari doua altare rornane cu capitel, din care unul avea inscriptlr, latineasca ; am eopiat inseriptia pe 0 fi~a; dar hirtia s-a pierdut in cursul campaniei la care am participat in vest". Nu avem nici un motiv sa .pun~m 130 indoiala valabilitatea informatie] date de un pasionat de epigrafia rornana, inca de pe baneile liceului din Deva,

65. Sarateni

(Sarata; S6varad, sat apartinind orasului Sovata, judo Mures)

Castru de cohorta auxiliara, in cea mai mare parte suprapus de cladirile ~i gospodarltlo satului medieval-modern; alatur! se afla asezarea

MATERIALUL EPIGRAFlG

159

civila romanii. Castrul avea destinatia in primul lind sa inchldi; intrarea in provincie pe valea 'I'irnavei Mici dinspre Sovata - Praid. Portiuni din zidul de incinta au fost identificate incepind din sec. al XIX-lea; in ultimele decenii au fost dezvelite in gradinile mai multor gospodari : in gra,dina lui Saritha Karoly a, fost descoperit turnul nord-estic, in gradina lui Atyim Sandor turnul sud-vestic al eastrului, care au fost dernolato sco[indu-se piatra spre a fi folosita in constructii de case; alte parti de zid din piatra in proprietatile lui Santa Gy., Gybrgy J. s.a, Zidul de incinta al castrului avea grosimca de 1,5 m, facut din pietre nelucrate san bolovarq de riu ; turnurile de colt au forma rotunda (ca la castrul Bretcu) eu dimensiuni 3,5 X 3 m; zidul interior al turnului este gros de 1 m, eel exterior (incinta) de 1,5 m. Laturile castrului erau de 162 X 140 m (dupa alte informatii de 148 X 112 m). Unitatea de garnizoana : Cohors I Alpinoru1r/, equitata. In interiorul castrului ~i in apropiere s-an descoperit multe, materials de constructie ~i aa heologlce, ceramica, arme, 0 placa de argint fragmcnte de lorica ptumaia; monete de argint, material tegular etc.

Parnl dbt. VI 1795, p. 3 ("S6varadon - megallapodtam, az holott vagyon valami regl varnak romlodozott mara dvanya mely hogy mitsoda var lett legyen nem tudtak meg- 1R()ndani ..... ", Benkt'S F.); ArchErl. 11869, p. 317-318; DacKelII. p. 38-42;jMaIArh. VII 1957, p. 185-186, VIII 1962, p. 331-336 (Z. Szekely); ActaMN. I 1964, p. 185-186; OTS. p. 272; TIR. L 35, P 64; Alula, I 1969, p. 65-67.

2(J6. - P lac. a anon·Fea de marga calcaroasa dura, fragment din partea stinga, de 70 X 57 X 22 em; litere inalte de 8 cm si de 7 em; in 1'. 3 ligatma C+O; 130 marginea de sus stinga este pastrat chenarul simplu al tablei, dar partea inferioara a textului e corodata, unele Iitere lipaesc, finalul nu se pastreaza. Descoperit in ruinele castrului in sapaturile unor amatori intelectuali din Tg. Mme~,]a ]869; s-a pastrat multa vreme in colectia arheologica Kovacs F. la Tg. )[Ul'e~. Muz. Tg. Mures (fig. 125).

ArchErt. I 1869, p. 316-317 (" - - -cgy ott talalt harna szenes kti, kovetkezd felirattal: SAL\,O ... O~i/ANTONIN ... 1 EST ... HOR 1 N ... ANA; a ko jobbr61 el Ieven torve, egesz nagysagat hataroznttan'[tudni nem lehet -- - -"; CIL. III 6256 "rep. prope Sovarad in ruinis quae videntur castelli Homani"; Erd M: 1888, p. 57-58 conslderata ca provenind din Crlstest.i, scoasii din apa Muresului (G. Teglas "Maroskeresztur. A 48 em. magas, 70 em. szeles, 22 CIll. vastag es durva meszmargabol keszult tabla 8 em. magas betti! avatott kezre es j6 i ddszakra mutatnak. E Ifelirat mar a Maros hullamaiba keriilt s onnan hallasztak ki" [ultima afirmatic era 0 contuzie a lui Tegms]; ClL, III 7713 (= 6256) "Maroskeresztur in fluvio Mares rep.; nunc Maros-Vasarhely apu d parochum Franciscum Kovacs, Teghls. Salvo [d]om[ino nosiro ... J Antonino ... OJ; 12553 ad n. 7713 "Kovacs lapi dern, quem possidet, Sov arad reperturn dicit quod argumento contlrmatur. ~Nam Snvarad cohortis, Maros-Keresztnr alae castra fuerunt. Descripsi ad ectypum quod misit Kovacs", textul de mai jos, dar In r.2 numai ANTONINO----

160

INSGRlPTIILE DAGlE! ROMANE, III!4

Fig. 125. - Placa onortfica tmperlala, fragment, Silrateni (Muz , Tirgu Mures),

r:~}=====:::======:5\:" - - - - - - - - - -- - - - - -

I ---------------j,

, , , r It , t

, I , ,

It , ,

Sal v 0 Do m[ino nostro]

Ant 0 n in 0 [aug (usto ) trib(uniciae) pot-] est(atis) cohor i s ] [Alpin(orum) Anton[in]iana [-- - - - - - - --

T r a d u c ere: "sanatos (sa fie, este I) sta,pinul nostru Antoninus augustul [eu tribunicia] potestas, cohorta de Alpini Antoniniana - - -".

Imparatul onorat era Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla), in primul an al domniei sale (211-212).

207. - A 1 tar 'votiv de piatra (trachyt), fragment de 35 X 18 X 20 em, litere inalte de 7 em; r. 1 ligatura N +1; capitol ornamental ~i profilatura eu cinci praguri. Descoperit ~i aohizitionat de parohul reformatilor din Sarateni, unde I-a vazut ~i notat G. TegIas, care l-a primit in dar pentru Muz. Deva (fig. 126).

Erd.M: 1888, p. 59 ("T6th M6zes ev. ref. Iclkesz ur novendek leanyanak nemes erdckIOdese benniinket a kovetkezf felirat toredekhez juttatott, anyaga trachyt, tehat inne;;, hely'bllI banyasztak"}; CIL, III 7717 (dupa ErdM, "S6varad rep. nunc Devae in museo"), cinci Iitere in doua rindurl---. LIN ---/--TC---; lOR. 111/3, 62

'1 ... ·.1. ~fl

!:i

I, '~

1

!

MATERIALUL EPIGRAFlG

161

ApolJlini 8anc]t 0

"

Fig. 126. - Altar votlv din Siirateni, fragment (Muz. Deva),

T r a d u c ere: "lui Apollo eel sfint - - "

Dintr-o eroare, fragmentul a fost eonsiderat in 1983 de noi ca provenind probabil din Mlcia ~i grupat gre~it la aceasta localitate romana, IDR. IIl/3, 62; trebuie Hj,euta rectificareasi trecut la Sarateni fragmentul epigrafic pc care la 1888, G. Teglas l-a adus la muzeul sau in Deva, Oa analogie pentru epitetul zeului se poate cita din Ulpia Traiana Apollini sancio 111. Lucceius Pelix proe. aug. n( ostri ), ZPE. 50, 1983, p. 245 (J.l'Ia,tArh XV, p. 274, nr. 4), din Salona [A]pollini Sa/ncto (OIL, III 8659), din Tropaeum Traiani Deo Sancto Apollini etc. (OlI;, III 12 462J.

203. - E pit a] fragmental' aparut la sfinlitul veaeului al XIX-lea in Saratelli, semnalat vde naturalistul aiudean F. Benko in revista sa beletriatica Parnldot. VI, p. 3 : in ruinele din Sov arad 0 piatra eu aceaeta soriero AELIA MARIA, care nu e tocrnai romana, ~i caramizi eu Iiterele P.A.D ("S6varadon - megallapodtam, az holott vag yon valami regi v arnak romlodozott maradvanya, mely hogy mit soda Val' lett legyen nem tudt ak megmondani; hanem talaltanak ottan az e10tt valo idoben egy kovot illyen irassas : ABLIA MARIA mely nem egeszen rornai. 'I'egl akat is mondottanak ottan lenni, illyen betukkel P. A. D, -- -- -- "), - la care in 1964 am precizat, Acta1JfN. I, p. 186 "MARIA (masc. J.llariu8) apare ca nume gentiliciu roman ~i in Dacia (ex. }Ifaria Seeumdina, OIL, III = IDH. Ill/2, 432), iar uneori chiar in functie de cognomen; dar in inscriptia saratean~t - al earn! caracter roman este neindoielnic - elementul onomastic 'Maria' nu e tocmai la loeul potrivit, incit se pare ca lectura lui Benko nu e corecta : AELIA MARIA poate sa fi fost 0 ABL(ia) IA[nuJARIA, ambele nume rornane freevente in mscriptii. Bra foarte probabil un inceput de epitaf :

[ D (is) M ( anibu8 )J

A e l(ia) Ianuaria (sive .1.1J.Iaria)

11 - c. 616

162

INSCRIPTJILE DACIEI ROMANE, lII!4

[vix(it) ann(os) - - - -

209. - L e s p e d e junerara de piatra calcaroasa, fragment din marginea stinga de sus 40 X 27 X 16 cm,cu resturi din patru rinduri de text, litere .inalte de 9 em; liniatura subtlre la toate rindurile. Descoperit in partea de hotar Szekerees la Sarateni. Muz. Cluj-Napoea (donatie ; inv. I 6192 ,,3 darab dombormives res 2" drb. feliratos r6mai siremlek tdredek. Lh, Sov arad, Szekerces hatarresz.IfJ.,Abody Istvan aj. Sov arad") (fig. 127).

ActaMN. I 1964, p. 186 (semnalare).

Fig. 127. - Lcspede tunerara din Sariiteni, fragment (Muz. Cluj-Napoca).

D (is) ? [ M ( anibus )J FRO[nt- ? --

A SA [- - - -vi- ?] x] IT· A[nn. - -- J

Se poate restabili numai numele roman Pronto sau un derivat al lui; in r. Jt probabil formula [vixJit a[nn. ?].

210. - S tel a junerara de traehyt suriu, fragment eoltul sting inferior, de 55 X 44 X 16 em; incadrat de un ehenar din semlcoloneta eu spiralo pe un piedestal ornament at eu niste "pH1eute" legate eu un snur ; s-au pastrat resturi din ultimele patru rinduri ale textului, litere inalte de 9 em; ligaturi r.l un mic I in interiorul lui C, r. 2A+N, r. 3 A+V, I mai mic intre V ~i A. Descoperit prin anii 1880, achizitionat de ing. topograf O. Margittai (Tirgu Mures ; unde a fost vazut. ~i copiat de G. Teglas) ; apoi fragmentul ajunge la liceul rom. -cat din acelasi oras, unde a fost vazut ~i fotografiat de noi in 9 sept. 1952. Muzeul Tg. Mure~ (fig. 128).

ErdAI. 1888, p. 59: ar fi un fragment cu litere foarte frumoase, indicind 0 piatra kilometr+ca, miliarium ("igen szep betiikb/H a1l6 toredek, melyben e vldek egyik mer fold mutatojarol nyertmk tudomast", Teglas G.), ClL, III 7717a "S6varad rep., Maro s Vasarhely up. Gab. Margittai: LVC---I [fla]VIAE 1 FL NA---/lb.] M. P. Teglas, Erd M; 1888, p. 59 qui !itteris me docuit se lapidem in editione errore nominare miliarium"; 12554 ad. n. 7717a "EVC---I V lANE ---I FLAVA ----I M P. Descripsi ad ectypum quod misit Kovacs."

MATERIAI.uL EPIGRAFIC

163

Fig. 128. - Stela Iunerara din Sarateni, fragment (Muz. Tirgu Mures),

Ii u c i a - --

vi(xit) an(nos) L-lillavia [--- b(ene)] m(erenti) p(osuit) ---

T r a due ere: ,,- - - - Lucia - - - a trait ani Flavia - - - eelei care a binemeritat a pus (monumentul

- --"

50--, funerar)

IJa ineeputul epitafului lipseste desigur mai mult decit un rind de text, lnainte de antroponimulLucia, fiind menttonate mai multe persoane decedate; la ineeput nu lipsea nici formula D M.

211. - 0 ins c rip tie lapidara de earaeter nedeterminat a fost descoperita prin a.1950, eu text necunoseut: "la zidul nord-vestlo al castrului, eu oeazia scoaterii pietrilor a fost deseoperita 0 piatra ell i n - R C rip tie, pe care descoperitorul D6zsa Ferenc a zidit-o la temelia easel ce si-a conatruit", MatArh, VII 1959, p. 186.

Material t e g u l a r

212. - 0 a ram i z i mari patrate cu latura de 35 em, vazute in Muz. Sibiu de Neigebaur la 1847; alte exemplare descoperite in ruinele castrului Sarateni la 1869; mai numeroase rezultate din 8apaturi fortuite. Muz. Sibiu, Cluj, Tg. Mures (fig. 129).

Dacien (1851), p. 287 "ein 15 Zoll im Quadrat enthaltenden Ziegel, mit der Inschrltt :

CPALP"; InschrDac. 870 "gestempelter Ziege! im Bar. Brukenthal. Museum in Hermannstadt C·P· ALP Cohors Prima Alpinorum"; ArchErt. I 1860, p. 317 ,,(S6varadon) van egy varrom. mely a romalak idejebO! szarmazott, mint ez az ott talalhat o CPALP Iellratu teglakb61 vi lagos ---"; SzFl. IV 1870, p.21; CIL, III 1633, 23 ,,[Hcmlannstadt in Mus. bis extat]. C P ALP. Descripsi. Ed. Neig(ebaur) 287; AM 870"; p. 1 019 "ad n, 1633, 23. Prope Sovarad (ct. n. 6256) in ruinis castelli Romani. C P ALP. ArchErt. I 1869, p. 317"; AVSL. XIII, p. 311; AEM. I, p. 31 (C. gooss); EphEpigr. IV, nr. 203; CIL, III 8074, 8 a-c, e. CP ALP; DacKelH. p. 36; TglD. pI. XVII, nr. 260-262; MatArh. VII 1961, p. 186 "la zidul nord-vestlc (al castrulut), eu ocazia seoaterii pietre lor ... printre numeroase clirii.mizi a fost descoperit ~i un fragment de cii.ramida cu ~tampila tncadrata cu litera C(ohors) restul Inscrlpt iei Itpseste "

164

lNSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, III/4

tAll ~Ft ~~\b~~

I

Fig. 129 (1-6). - Caramiz! ~i tlgle eu stampila C P ALP din Sarateni (Muz. Sibiu, Cluj-Napoca, Tirgu Mures),

C(ohors) P(rima) ALP(inorum)

213. - 0 a ram ida bipedala intreags, 42 X 27 X 5 em, cartus dreptunghiular adineit, eadrul exterior 8 X 3 em, eadrul interior 6,5 X 2,3 em; litere inalte 1,5 em ; deseoperit Ia Sarateni (loe nepreeizat). Muz. Sibiu (inv. '76:14) (fig. 129/1).

Inforrnat ie ~i desen N. Gudea ,

213,1. - l' i g l a de 47 X 38 em, aproape intreaga (un colt eiupit); in partea interioara la eapat un semieere incizat eu degetul; cartusul este dreptunghiular dublu, adincit, cadrul exterior de 8,2 X 3,6, eel interior (care nu e simetrie, latura lui scurta din dreapta fiind oblica) 7 X 2,3 em j litere inalte 2)3 em. Muz, Cluj-Napoca (in prezent la Muz, Militar central Bucurestd) (fig. 129/2).

Intormat le ~i descn de N .. Gudea,

213,2. - l' i g l a fragment, cartus dreptunghiular dublu, adincit, lipseste inceputul cu prima litera din text; cadrul exterior 7 X3,2, eel interior de tip tabula ansata 6,5 X 2,2 em j litere inalte de 1,5 em; adus probabil din S3.p3.,turiIe la Sadi,teni (a. 1954). Muz. Cluj-Napoea (fig. 129/3).

Intormatle sl desen de N. Gudea.

213,3. - '!' i g l a fragmentara 25 x 24 X 3 em, cartus dreptunghiular dublu, adincit, cadrul exterior 10 X 3 em, eel interior tabula ansata 9 X 2,8; litere inalte de 1,6-1,8 em; din eastrul Sarateni, sapaturile din a. 1954 (~). Muz. Cluj-Napoca (inv, I 8190) (fig. 129/4).

Informatre ~i desen N. Gudea,

MATERIALUL EPIGRAFIC

165

213,4. - C Ii r Ii mid a intreaga, 42 X 32 X 7 em, cartus dreptunghiular dublu adincit, eadrul exterior 10,7 x 3, eel interior tabula ansata (eu ansele foarte mici) de 9,8 X 3,5 em j litere in relief inalte de 2,7 em, L este in forma de I (ea la CaIugareni) j din Sarateni castru. Muz, ClujNapoca (inv, veehi 23); Muz. Tg. Mures (fig. 129/5-6).

TglD. XV1I257; ArchKorrbl, 1977, p. 145, nr. 17 (N. Gudea).

213,5. - l' i g l ii fragment 16 X 10 X 2,2 em, cartus dreptunghiulardublu adincit, cadrul exterior 10,7 X 3, eel interior 8,6 X 3 em; din castrul Sarateni. Muz. Cluj-Napoca (fig. 129).

Intormattc si desen N. Gudea.

IJa castrul OiHugarcni (66) materialo similare en Iiterele C PAl. Cohor« 1 A lpinorun» equitata, recrutata in zona Alpes Maritimae (deci din populatil prevalent celtice) era stationata in l\foesia Superior pe la a. 103}7 (OIL, XVI 54) ; participa la Iazboiul de cucerire a Daeiei, sub eomanda lui Vettius Latro (deeorat pentru bravura de imparatul UlpiusTraianus, ORAL 1939, p. 138-150; AnnEp. 1939, 81, etc.); r~ mine in noua provincia stationind la Sarateni in castrul pc cares-ar parea ea I-a .eonstruit in prima jumatato a sec. If-lea j ~i la Oalugareni, unde s-au ga."it multe materiale tegulare eu numele C P AI, dar asemenea materiale s-an gasit :;.i la castrul Inlaceni in satul Chinari (V{lI'hegyi jud. Mures, indreapta riului Mnres) CPA (N. Vlassa, l.I.R.). Diploma militara din a. 179 mentioneaza unitatea (intre 12 cohortes) "I Aipinor.sunt in Dacia Superiore Rub Helvio Pertinaee leg (ato)" ZPE. 56, 1!)~4, p. 265-266. Alta Cohore 1 Alpinoru.m equitata se afla in Pannonia (CII~,

XVI 164 jActaArch. I 1951, p. 199).

214. - Car li m i z i eu trei litere, seoase din ruinele eastrului roman, vazute la sfirsit.ul veacului al XVIII-lea de naturalistul aiudean Benk6 F.) Parnld6t. VI, p. 3 ("teglakat is mondottanak ottan lenni, illyen betokkel P.A.D. - - -"; d. nr. 2]3) j ar putea sa fi fost caramizi cu numele C P AljP, san alta unitate auxiliara (C) dar improbabil sa fi fost produs din officina particulara,

66. Ciilugiireni (Michaza; Mikhaza, Mikchaza, sat, comuna Eremitu, judo Mures)

La vest de sat, castru auxiliar de cohort a, semnalat in bibliografie inca la sfirsitul veaeului al XVII-lea de inginerul genist F. A. Marsigl! om de vasta cultura (Domub P Mys. II, p. 59 -60 8,i 85, fig. XXVII" - -Micaza pagus quidam 'I'ransilvaniae in sede Udvadlicnsi non procul a flu mine Gnarat, et ab hoc denominatum"; eitind aeest pasaj marsiglian, Paulovics 1. serie in 1944 "Snarat termeszetesen a Ny arad " (DacKeZH p. 32) j dar italianul Marsigli nu seria "Snarat", ei GN.AUAD, eu GN ee

166

INSCRIPTIILE DAClEI ROMANR, III/4

in italiana echivaleaza cu sunetul maghiar N y- palatal, deci 0 transcriere fonctica italiana a hidronimului maghiar Nyarad, Nirajul); eastrul se afla pe malul sting de sud al Nirajului sprc Damieni,avind laturile de 163 X 140 m, iar alaturt asezarea civiU'L, ambele eu descoperiri arheologice ~i epigrafice relativ numeroase. SzFL. IV, p. 88 -89 ; Chronik, p. 92 -93 ; ArehErt. XII 1878, p. 267 -278; Da.eKelH. p. 32-38; OTS. p. 261; TIR. I, 35, p. 31. Sapaturi sistematice in a. 1961 : SOlV. XIII 1962, p. aio , Dacia, VI 1962, p. 506 j AetuJJIN. II 1965, p. 209-214, cu bibliografie, D. Protase). Unitatea de garnizoana Cohors I Alp1·norum equitata (v. Sarat,eni (61)). Descoperiri izolate de materiale fragment are : bucati de sculpt.uri, ooramica, teracote, monete etc., gasitc de loeuitori, mai ales in ruinele castrului (multe informatii culese de noi eu prilejul zabovirii.in sat, 13 -14 iulie 1952) j citeva lnscriptii lapidare, material tegular cu numele unitatii auxiliare.

215. - A 1 tar »oti» de piatra cu dimensiunile de 66 X 55 cm (2 1/2 schuh hoher - 2 schuh breiter) descoperit lamarginea satului Cil.lugareni in vara a. 1847 la saparea unei gropi de mormint j creiindca blocul de piatra ar putea contine vreo oomoara, sapatorii descoperitori l-au spart in bucati j dar J. Kemeny a refacut din bucati altarul roman, transportindu-l in marea sa colectie arheologie-istorica din Luncani (Grind, jud. Cluj), unde piesa refacuta s-a pastrat pina Ia 1848, de cind i-a pierit urma j e de sperat cil. va fi regasib in viitorul apropiat.

Hu/lCorArch. 1848, p. 56 (din care textul a fost luat in colectia epigraficil. Orelli - Henzen, 580); Dacien (1851), p 248; .ICC. 11856, p. 24; III, p, 80 (M.J. Ackner); Arch Kozl, II 1861, p 242; I uschrlrac, 793; CIL, III 944 "inter Mikhazam et Dernenyhazam, rep. aestatc a. 1847, nunc Gerendi apud Kemenyium. --- Evanida dicttur ita ut vix legi possit; quare videndum ne in deae nomine Kcmenyus erraverit"; RrdM. 1902, p. 272 (altarul a rost pierdut' din eolectia Kemeny Ia Luncani in revolut.ia din 1848, G· Teglas): ILS 3748.

IN HD D In h(onorern) D'[omus ) D(ivinae)

ADRASTIAE Adrastiae

COIl LEG Co II e g i (um)

VTHICLARIORVl\I Iltriclariorwm

T I' a d u c ere: "tn cinstea Casei (dinastiei) divine, (zeitei) Adrastia colegiul utriclariilor (a pus prinosul)" .

Despre Domu8 Divina in Dacia: IDH. III/2, 22 (dupa StCl. IX, 1967, p. 211-217). Zeitatea micro-asiatica, probabil frigiana ~i cu nume indo-european Adrasteia: LexMyth. I (1881), col. 77 -78; RE. 1(1893), col. 401-411. Utrielarii sint atestati in Dacia prin altarul votiv ~i de constructie a unui templu la Marga (Pons Augusti ~ judo Cara~-Severin) : collegium utricloriorwm; CIL, III 1547 (IDH. III/I, 272). Erau meseriasi care oonfeotiouau burdufuri ce serveau la construirea plutelor. Despre acestt mestesugari s-a observat in legatura cu 0 atestare epigrafica din Gallia: "les utriclarii, contraction habituelle d'utricularii, fabricants d'outres, ne se reeontrent que sur les inscriptions, de deux petites localites

MATERIALUL EPIGRAFIC

167

de Dacie (CIL, III 944 et 4547 [corect: 1 547J) et de plusieurs villes d la Narb0!lnaise: Lyon etc. reunis a d'autres collegiati: aux fabri a Lyone aux jabn naoales, ~entonari et de~drophores a Alba, d'apres l'inseriptio~ rece_rnment r~trouvee et commentee par M. Leglay. Les utriclarii fabriquaient vraisemblablement des outres a usages multiples ... (etc.)", REA. LXVIII, 1966, p. 87 -90. Em. Dermougeot. DietAnt. V, p. 616-617.

216. - S tel a junerara de conglomerat calcaros dur (trachyttuf), ~rac~ur~t~ ve~tieaJ ~i. pa~trata in doua buci1ti din care lipseste partea s~penoar~ ~l !nfen?ara j Jumatate~ din stinga e mai mica avind resturi d~n nu~al 4 rinduri Ade text, cea din dreapta mai inalta avind deci resturi (h~ mal ~ulte, 7 rinduri ale epitafului; latimea celor doua fragmente alaturate. m ~ total e~m 80 em, grosimea circa 19-20 em, litere inalte 415 em .• ~uma!,atea din dreapta a fost gasita pe Ia a.1890, publicata de Clteva: on, ~vmd parte d~. doua intregiri ale textului; a doua din stinga nu~al ~upa :eatr~ decenii, pe la 1930, publicata cu greseli de lectura apoi ,:plCrd_?ta" ~l rega,sita .in 1943 ~i pierduta dupa a. 1944, pastrindu-s~ numai ~o~a de sene e~ ~ron ee pot fi totusi utilizate aproape integral la reconstituirea textului funeral' cuprins in cele doua fragmente A si B· inainte de "racordarea" lor grafiea, e neeesar a se cunoaste is~oric~":i perip~tiile fieearei piese, care au fost despicate inca in veehime, ajungind in ruinele castrului de linga CaIugareni, de unde au fost seoase suecesiv de gospodarii localnici,

A. Fragmentul este coltul sting superior al plaeii funerare de 45 X 40 X 18-20 ern, litere de 4,5 em, cu resturile (inceputul) primelor' 4 rindurt ale textului, litere f'oarte eorodate, Iectura diffeila ; are ehenar mal lat sus (dar corodan..nu se puteau recunoaste mai nimie din elementele relief~ui). A .fost gasit in interiorul castrului impreuna cu material tegular f)l ~lte ?hwcte de u Toro~ An~al, la a earu! easa din Oalugareni fragrnentul epl~rafl(', a, fost vazut ~1 eopiat de C. Daieoviciu; apoi piesa1 fu transportata la easa Lokody Karolyne (pe atunci nr. 50 in sat) ~i a~ezata in pragul intrarii (deci expusa corodarii) pina in a. 1943, cind a fost dusa de rev. Gurz6 Anaklet in colectia arheologiea a manastirii Franciscanilor din aceeasi Ioealitate ; aici ins a noi n-am aflat-o eu toate cautarile insistente in 13 iulie 1952, cind culegeam date arheologic-epigrafice romane la Calugareni. In manuscrisul lasat inedit , Paulovics 1. insernna ca cimpul ins?riptiei e ~oa:rte ~orodat, uzat de vreme ~i de pasii celor care au cMeat timp de am ~l am pe serisul roman ("meglehetosen gyenge allapotban van

meg. Az ido tonkre tette. Valoszintileg jartak rajta, vagy az eso koptatta ki. Igy az iras rosszul olvashato"), iar Gurz6 A. remarca in cimpul deasupra inseriptiei resturi dintr-un relief nedeterminabil. Desenele ceIor doi intormatorl Ie reproducern in fig. 130 a-b.

AlSO. (I) 1928-32, II (1933), p. 59 C. Daicoviciu "in curtea easel nr. 45 se afla un fragment dintr-o in scrip tie (funerara I) din care se poate d escifra

J(j8

INSCRll'TIlI.E DAClE[ ROMANE, III'4

r--" -_._--

,-----

I NMArV

\ vENESF Of

L~---'-lSI ... : .' ~·~S·']

SS

a

h

Fi~. 1:30 a-h .. - Placa Iunerara din C:ilugi\rcni a) dcscn dupfi l\.. GutZ(;; h) desert dupa 1. Paulovics (:'IIuz. Tg. Mures).

... IMATVr .VENESIOr SEDATAS

OSS"

(=Dacica, p. 211), grfl, incereare de lectura sau intregire i;\i vreun comentar, potrivit manierei adesea expeditive ~i sumare cum trata epig ra-

fistul olujean materialul epigraric al Daciei ; din acest facsimil nu se putea scoate nimic util ~i valabil. La interventia profesornlui budapestan Paulovics I., in a. U4.1 dr, t heol. Gurzo Gy. Anaklet, dupa ce a dus piatra in colectia ma.nastirii, a l)l'egi'itit 0 fotografie cu desen ~i decale, socotind (la fel ca arheologLLl-epigTarL~t Paulovics) ca fragmentu1 epigrafic este inedit, fruit sa observe til, nu era altul decit toemai eel publicat (chiar superficial ~i neglijent) en un deceniu mai inainte de C. Daicoviciu, fragment pe care Paulovics il cunostea din publicatia clujeana ("egy ujabb felirattoredeket C. Daicoviciu ismertetett Annarul Inat. de Studii Clasice 1928-:~2, TT. 59 "in eurtea easel nr. 45 ... ", DacKelH. p. 36). Dupa decalcul trimia la Budapesta in a. 1944, prof. Paulovics a formulat ipoteza ca "inscrip~ia ce va fi prezentata in viit orul apropiat, pare a fi in lC'gatura en mineritul : confectionarea-daltuiroa scaunolor-lusus ale coleginlui tineretului; contine ~i alte date privind istoria culturala" ("Gul'z6 .A .. dr. theologiai tanar egy ottletemkor korcsett s az ota meglelt felirat toredek pacskolat.at volt szlves megkuldeni. A kozeljovdben ismert.etendd felirat bdnyaval kapcsolatban mintha a colleqiun: iuoenu.m. luaua-szekeinek kifaragas,'t,r61 sz olna. Par szoban is neh any Iontos rniivclddestorteneti adattal szolg al", DacKelH. p. 37). Erau accstea niste

IHATERIALUL EPIGRAFIC

169

ipotcze sau fictinni in-mite din lecturi personale dificile in fragmentul epigrnfic lacunos ~i confuz; din el avem numai lectura-transcriere a lui C. Daicoviciu ~i cele dona. desene dupa decale al lui Paulovics ~i dupa original facut de Gurz6 A., primite de noi In 1984 din ereditatea lui Paulovics I., prin staruinta depuss de prof. univ. A. Bodor (Cluj) ~i amabilitatea amicnlui nostru budapestan dr. Soproni S., - doua variantegrafice pe care le roproducem exact cum ne-au fost trimise din Budapesta (fig. 130a-b). Din ele este foarte gl'eu sa propunem 0 lectura utila la reconstituirea sehemei textului epigrafic funeral'; in literele din r. 2 VENES Paulovics a reeunoseut partea final a din apelativul [iu}venes; la sfir~itul 1'.2 literele FOI- intelese de Paulovics ca :FOD [in- "mina, galerie de mina" este inceputul romanului FOH [tun-. In manuserisultramas inedit) autorul citat· propunea lectura :

[C]N MATVR[us --- Iu]

VBNES FOD[inarum, -inis auri, argenti] SEDII1IA SI [lice

- - - eff]OSSla eurtav-)

Nimic valabil din aceasta lectura in afara. de [iu]venes, iar cele dona desene laeunoase ale fragmentului epigrafic corodat si ponosit pot fi utile valorificate numai prin alaturarea la fragmentul B in contextul unui "carmen epigraphicum" funerar.

B. Fragment din stela funerara eu partea dreapta a reliefului ~i textului lneadrat de un chenar simetric sus ~i la marginea dreapta, inalt de 64, lat de 41 em, litere eorect gravate inalte de 4,5 em ; ligatura in 1'. 7 T+E; N are haeta din dreapta aproape ca un T; in r. 2 T final mai inalt; deasupra chenarului exist a un registru cu relief din care se vael numai trei haste verticale, posibil tripiedul unei mese din seena banchetului funebru. Descoperit pe la a. 1890 ~i salvat de Kovacs F. din Tg. Mure~, in a carui colectie s-a pastrat. Muz. Tg. l\Iure~ (fig. 130 c-d).

AEM. XVI 1893, p, 253-254, nr. 13 "in Mares Vasarhely bei dem rom-kath. Domherm Franz v Kovacs", textul cu verzaIe, fara tntregiri; In r. 6 citeste gresit -HS In lac de -ES; r. 7 citeste --IVLA, azi tnsa pare a fi numai ---VLA; dar observa just "augensehelnlich stand zu Anfang ein Distichon. Aussei dem qi;iidem in Z. 1 sind die Schlussworte des Hexameters (peremlt) und des Pentameters (rogts) zu erkennen" (G. Teglas); F. Buecheler, Carmina Latina epiqraphica (1895), nr, 1780" .. a quidem iu 2 .. na peremit 3 .. atris con .. ua rogis. (aeglas in actis arch. epigr. Vindob. 1893 (XVI) p. 254 in Dacia non procul lclt de procul ? numai 250 krn in linie dreapta] ab Sarmizegetusa (Mikhazaa), sequitur .. et Au!". luli, . Its. ui.t:. ann .. iu/a maier. fuit distichon, ambos saeua quidem inoenes mors una peremit, cura tamen malris condidii aequa rogis"; elL, III 12552 "Milihaza rep., nunc l\laro.~-V,La:hely apud canonicum Kovacs". Textnl fragmentar redat cu verzale dupa G. Teglas, fara Intregiri. "Descripsi ad ectypum quod misit Kovacs. Teglas misit Bormanno"; ErdAl. 1902, p. 272 (TegIas G., text-facsimilln verzale, comentar ca In AEM.); E. Lomrnatzsch, CarmLEpigr. (1926), nr. 2073 (ignorlnd reconstttuirea data de Buecheler) tntregeste r. 1-4: ,,[Me non dign)a quidem iu[venem fortujna peremtt, [sed iaceo mJatris con[dita par]va rogls", din care juste ~i verificate stnt numai fortuna ~i sed; Lommatzsch nu tinea seama de partea !inala, r. 5-7 al epitaIului.

170

c

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IIl!4

11\JMATVR VENESFORn

Fig. 130 c-d. - Placa Iunerara din Calugareni (c, d) Inscrtptla Iragmentarii (Muz, Tg. Mures).

d

- - - - - - - A . AQVIDEM IV

- - - - - -VNA . PEHEMIT

- - - - - -MATRIS 'CON

- - - -- -VA . ROGIS .

5. - - - - - - ET . A VR . lVLI - - - - - -ES . VlX . ANN

- -- - - -VLA MATER

Este un Jepitaf constind din doua parti : 1. un distich (r. 1-4) cum a observat primul editor la 1893; II. la sfiqit (r. 5-7) in proza formula funerara cu numele detunctilor ~i al celei care pune piatra de mormint. S-au propus dona intregiri: a lui Buecheler (1895) ~i a lui Lommatzsch (1926), - ambele, cum observa eruditul berlinez dr. H. Krummrey i}i se va vedea mai jos, prezentind dificultati ~i pot fi luate numai "exempli gratia", posibile fiind ~i alto solutii ("beide Erganzungenkonnennur als exempli gratia gegeben betrachtet werden. Lommatzsch' Erganzung entspricht mehr dem einfachen Stil, in dem sehr viele Carmina geschrieben sind .... Abel' es sind aueh andere Moglichkeiten denkbar ... ", scrisoare din 30 I 1985, Berlin). Singura "alta posibilitate", adicacertitudine, este eea care se impune prin alaturarea fragmentului examinat

mai sus, A, la partea ce avem in muzeu ~i fotografie (fig. 130-c). 'I'otusi, inainte de a face atare "sudurll," (la care ne-am gindit abia in martie 1985), trebuie relevat ca reeonstitutrea lui Buecheler pentru distichul din r. 1-4 putea sa para preterabila macar ca schema ~i logica gramaticala prin faptul ca tinea seama de continutul r. 5-6 fragment are ale epitarulu-i ce indica mentionarea a doi defuncti (lucru intrevazut de Buecheler) i:-5

MATERIAl-VI. EPIGRAFIC

171

[ - - ~ - - -] et Aui'( eiius ) Luli /6/ [anus ?fratr]es, acei iu[-rencs] restituiti de Bueeheler, numai tu[venem] dupa Lommatzsch, dar ~i de Paulovics in 1944 (d. supra, p. 161) liuJrenes. In sf'irsit, sa vedem legatur~ organiea dintre copiile deficiente ale textului din cele patru rinduri ale tragmentului A, transmtse de O. Daicoviciu (1933), Paulovics L'cu Gurz o A. in desenele de mai sus (fig. 130 a-b) ~i textul real pastre't in muzeu, B (fig. 1.'30,c). Singura lacuna (eroare de lectura, in aparenta foarte dificila, insoiubilMel:a in r. :3, unde dllpased, Iiterele copiate de Daleoviciu ca ATASol'i n,IA Ill. PaulovicR,:MEAS in desenele lui ~i al lui Gurz.o lipsite de. orice sens, - este remediata de apelativul-subiect sugerat de dr. H. Krummrey : PIETAS in care POtHa fi fost ligaturi ca E+T sau

T+A. .

[T]nm a t u r aquidem i uv e n e s for[tu]na peremit sed rpi]e(t}as [m]atrisconI did i tJ Q S sua rogis

5. [- - - - - -] et Aur(elius) Iuli[anus .?fratrJes mx(it, -erumt t ) ann( 08) . [--- ?Aur. Proc]ula mater

T I' a d u c ere: "destinul (vrajma~) rapit-a-nainte de vreme pe tineri, dar pietatea mamei a pus (asezat) trupurile lor in morminte ; /5/ - - - ~i Aurelius Iuli[a.nus ffrat,ii] a(u~) trait ani - - -; ?Aurelia Proeula mama - - -".

Adaugam observatla eminentului latinist I. Fischer (scrisoare 21 VII 1985, Bucuresti) "tn ce priveste textul, ered, ca se poate omite din traducere quidem ee nu face decit sa seoata in evidenta cuvintul precedent. Pentametrul pune 0 problema: "modelul" avea ossa, nu 08sua (care nu .intra in vel'S; nu cred ca "automl" a vrut sa eonstruiasca un al doilea hexametru, Iiindca rogis are 0 seurt)". Originala apare nu numai in Dacia expresia inmatura fortuna "soarta, destin, nenorocire venit (a) prea de timpuriu " , adiea "sfir~it (moarte) inainte de vreme", care a rapitdin familia societatii daco-romane a castrulni ~i gamizoanei din Calugareni pe eei doi tineri (iuvenes); apelativul fortuna (comun ~i personificare divi1r4) cunoaste .in lumea romana un mare numar de cpithcta ~i bunesi rele (ea dura, cX8ccl'(J,bilis, jragilis, imbccilla, indigna,injcsta, inimica, inmdidsa, lugubra, misera, mutabilis etc.; ThLL. vol; VI, par I (1912-1926), col. 1185-1188); dar numai pe valea Nirajului cunoastem atributul ei de immature, seris aici in st.il arhaizant inmatura, ca in CIL2, I 1915, VI 7479 etc. In 1'.4 este substantivul os, oseie de declo III neutru plural OSsa dupa terminatda declinarii IV: ossua, ca in OIL, III 2097 "in h(oc) m( onum.) veto aliter ossua deponi quam primae - - - ", 2 098 "aut ossua poni" (la Salona); 6443 ossua (Sirmium) ;13374 oesua eiius (Aquincum) s.a, inscript.ii citate in ThLL. IX 2, VIII (1981), col. 1094.

Epitaful din Calugareni a fost pus celor doi tineri (iuvencs, [frat1']CS?) "Aurelii", dtpu~i pre a de vreme (inmatura fortuna peremit ), dar prin grija i}i pietatea mamei lor nemingiiate rama~itele pamtntesti (oeeua) au fost Inmorrnintate cu cinste. Oricum ar fi intregite r. 3 si 5-7 ale epitafului din Calugareni, acest text de exceptle este 0 marturie elocventa a p atrunderii limbii f?i culturii rornano in provincie ~i chiar la periferia imperiului, pe valea Nirajului, unde se vede ca erau scrise nu numai litere-

172

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

sigle ~i texte cu formule-sablon pe material tegular ~i lithic, ci ~i versuri in limba latina ce trebuie sa fi fost citite ~i apreciate eel putin de localnicii mai cultivati. Alte epitafuri cu pasaje mai lungi sau scurte versificate nu se cunosc in estul Daciei; dar exista mai multe in zona de sud ~i ceutrala a provinciei: la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, IDR. 111/2,430 {=CarmLEpigr. 597); Micia (Vetel, Huuedoara) IDR. III/3, 159 (CarmLEpigr. 1558); Tibiscum, IDR. III/I, 157 (CarmLEpigr. 460),173 (CarmLEpigr. 1207), 174 (CarmLBpigr. 482); la Romula-Malva, IDR. II 357 ~i Latomus, XXXIX 1980 (Drobeta, 1980); doua fragmente din Gherla (Muz. Cluj-N.) ArchErt. XXII 1902, p. 337 (JOAI. VI 1903, Bbl. 115); Dacia, XI-XII 1945-1947 (1948), p. 269 etc.

217. - S tel a junerara de piatra calearoasa, fragment din coltul drept inferior, cu chenar slmetric din trei praguri, dimensiun i 45 x 43 x 22 em, 1iterele inalte de 6 ~i 5 cm. Descoperit in a. 1878 la sapatura arheologic a a lui Kovacs F. pc latura de nord a castrului ; s-a pastrat la descoperitor in Tg. Mures ; apoi la Iiceul rom. -cat., unde a fost vazut l'Ji

fotografiat de noi in 9 sept. 1952. Muz. Tg. Mure~ (fig. 131). .

ArchErl. X II 1878, p. 268, D] eak 1 F] arkas], textul cu Iitere verzale ~ i lectura ,,- - - Iegiobeli centurio patri carlssimo posuit hoc monumentumv ; ARM. Xl, p. 237, P: 16; ErdM. 1888, p. 58 (Teglas G.); CIL, III 7716 (dupa ArchErt., AEM., ErdM.): - -LXXXV /---VH.IO / pATRI / pientISSIMO / poSVIT"; 12551 "vidi ectypum quod misit Kovats".

Fig. 131. - Stela tunerara din Ciilugiireni, fragment (Muz, Tirgu Mures).

[D (is) M ( anibus )

- - - - - »i» (it )] an(nos) ~L] XXXV

r Ael(ius) S]u rio

? j r] a t r i

5. 0 a r i] s s i m 0 po]suit

T r a d u c er e: ,,- - - - - a trait ani 85, Aclius' Surio fratelui foarte drag a pus (monumentul)".

, Numele gentiliciu allui Surio (?) poate fi ~i Aur(eUus) ori Ulp. etc., ill 1'.4 in Ioc de "ca.rissimo" sau "pientissimo " , tot a.tit de probabil

/5/

iar

MATERIALUL EPIGRAFIC

173

este piissimo. Personajul raposat caruia ii pune epitaf fratele

Surio pare sa fie un militar-veteran din unitatea stationata in castrul de linga CaIugareni.

218. - Ins c rip t i i lapidare aflate in primii ani ai sec. al XIXlea in teritoriul castrului sint mentionate de istoricul sas D. G. Scheint la 1833; erau desigur epigrafe ~i fragmente despre care autorul a primit Informatii in sat, fara sa dea insa precizari asupra numarului ~i a textului lor (Das Land und Yolk der Szekler, Pesta, 1833, p. 166 "Mikhaza. Die in diesen Ruinen vorgefundenen Thonteller, Urnen und S t e i n emit Romischen I n sch r i ftc n, so auch die Ueberbleibsel del' all hier 4 Schuh hoch erhaben ausgepflasterten sich uber Sz. Marton, Csikfalva, Buzahaza bis Mikhaza ziehenden romischen Kunststrasse via Trajani

- - -"

Material tegular

219. - Car d:m ida a legiunii XIII Gemina in dona versiuni, descoperit.e prln anii 1870:

a) ARM. III 1879, p. 112, nr. 3; CIL, HI 8065,1 x "descripsi", p. 1387 IJEG(io) XIII G(emina)

b) CIL, III 8065, 1 w; Muz. 'Cluj-Napoca

LEG(io) XIII G(emina)

Cele doua tegulae legion are au fost considerate de L Paulovics ca dovezi ale stationarU t~mporare in castrul de linga Ca\ugareni a unui mare detasament allegiunii XUI Gemina (DacKelH. p. 36 "atmenetileg azonban megfordult itt, vagy legalabb is egy-hadoaztallyal [gresit, caci

"hadosztaly" inseamna in ungureste "divizie"; mai eorect eventual "zaszloalj"] ~ kozpontibb elholyezesti legio XIII Gemina is, ugyancsak teglabelyegek tanusaga szerint.").

220. - 0 a ram i z i ~i t i g l e in chenar dublu-si tabula ansata, de 42 X 32 X 7,5 em, litere inalte de 3,5 em (la exemplarul din Muz. OlujNapoca), descoperite in mare numar de exemplare ee au fost semnalate inecpind eu mijloeul veacului al XIX-lea. Muz. Cluj, Deva, Tg. Mure~ (fig. 132).

ArchEr!. XII 1878, p. 267 -268 (DeUk F.); AEM. XI 1887, p. 238; ErdM. VI 1888, p. 242 (G. Teglas): CIL, III 8074, 8 d ; I. Tcghis tn earnetul sau de tnsemnarl arheologiccpigraficc, a. 1912; AISC. (1),1928-1932, II, p. 59 C. Daicovieiu "fragment de iigli. eu stampi la in tabula ansata ... " (Dacica, p. 21); DacKelH. p. 36; un exemplar se afla in colectta arheologlca a coleglului retcrmatrlor la Tg. Mures (adusa aiel de tlnbul istoric Kelemen L. din castrul Calugareni); prln a. 1940 a fost gastt un exemplar de un gospodar din sat, iar la 1943 alte trei au fost atlate In teritoriul castrulul de c1l.tre rev. dr. Gurzo Anaklet ; Actabd N, II 1965, p. 212; alt exemplar se ana in colectla scolli din Damieni (la vest de Clilugareni, Demenyhaza}; in sapaturile Ia castru 19,31 s-au descoperit doua tigle; tot atuncl Ia preotui din satul CaJugareni existau alte sase cxemplare;

TglD. pl. XVII, TIr. 257,258 C PAl, 259 C P ALP; RlJmR. p. 118, C 34 = CioRRam. p. 137, C 26 (" Si'irateni 0 Calugi'ireni").

174

INSCRIPTIILE DAClE! ROMANE, 111/4

·.Iil ''''''I' ' ..

'.I·r .. '.·"":I'p,' Z\'II'.' "''' .. ! •• 'ii'~'

1,/ ,. ,I Ii'\ II ',' ,

I \-'JJ ~ "

',1" '.

Fig. 132. - Material al unitatti auxiliare C P AI (Muz. Cluj-Napoca, Tirgu Mures),

C (ohors ) P (rima) ALI (pinorum).

. ~ceasta unitate auxiliara de infanterie, equitata, adica cu 120 calare~i

din cei 500 de ostasi ai efectivelor ei, a stationat atit in castrul de linga Calugareni cit ~i in eel din Sarateni ; in primul a lasat caramizi cu numele ~au C P AI, in al doilea 0 P ALP, care se deosebesc numai cagrafie, "ALP" lntr-un loc, "AI" in al doilea ; ea a lasat materia1.tegular identic in castrul Inlaeeni (nr. 299), unde nu e probabil sa fi stationat, caci sint atestate C_ohors ~ III Raetorum, in vremea lui Aelius Hadrianus (nr. 263) ~i mult tdrnp prm foarte multe materiale epigrafice Cohor« IV Hispanorum equitata. Nu vse poate stabili data ~i durata stationarii Cohortei de Alpini a Oalugareni ~i Ia Sarateni, nici succesiunea aeestei unitati "alpine" cu

MATERIALUL EPIGRAFIC

175

efective de eavalerie, in cele deua castre de pe cursul de sus al Nirajului ~i al Tirnavei Mici, caci lipsesc orice criterii de datare a materialelor epigraflee lapidare ~i tegulare l?sate de unit ate in nord-estul Daciei Superior.

67. Itlsnov

(Ro~nau, Barezarozsnyo, Rosenau, oras, judo Brasov) CUMIDAV A

Castru de trupa auxiliara (cu asezare eivila adiaeenta) pe locul numit "Gradi~te" ("Erdenburg", cetate de pamint), cu laturile de 124 X 118 m, semnalate la mijlocul veacului al XIX-lea: JOO. I 1856, p. 33; Ohronik, p. 127; AlSO. IV, p. 234-261; OTS. p. 375-376; TIR. L 35, p. 34. Sapaturi sistematice incepute in a. 1939 (1\1. Macrea, Cluj ~i loan Colan, Brasov ; rezultate nepublicate de autori, cunoscuta numai inseriptia imperiala fragmentara pusa de unitatea stationata aici, nr. 221) ; ample sapaturi sistematico au fost incepute in 19(>9 de N. Gudea (Cluj-Napoca) ~i loan I. Pop (Brasov ), continuate in cinci campanii estive : material arheologic foarte abundant ~i valoros, ziduri de piatra cu temelia lata de 1,50 m, inalta de 70 em, pietre prinse cu mortar pe un strat de pietris, val de pamint lat la baza de 11 m, inalt de 1,20 m; identificarea bermei castrului de piatra ; do ua santur! deaparare ; turnuri identificate in sapaturi din urmele stratului de Ioeuire, zidaria fiind. scoasa : cele patru porti cu turnuri patrate au fost identificate ; praetorium cu laturile de 21 X 24 m ~i alte incaperi din inte.riorul castaului.

Localitatea idacica este mentionataintre."ora~ele straIucite ale Daciei" degeograful Olaudius Ptolemeu, III 8,4 KO[i~~cx.ulX; identitatea intre aceasta "urb~" daco-getica cu castrul ~ia~ezareadin perioada provineieide linga Ri~nov este probata sau cel puttn indicata ca foarte probabila. de inscriptia lapidara (singura cunoscuta de aici) nr. 221; toate rezultatele ~i materialele pina in a. 1971 sint cuprinse in monografia arheoIogica do N. Gudea - I. I. Pop, Castrul roman din R;~nov, Oumidava, Brasov, 19.71, 140 p. (versiunea germana : Das ROmerZager von R£~novRosenau, Oumidava, ibid. 1971, 140 p. ) ; adause : SCIV, XXIII 1972, p. 70 ; (Jumidalla, VII 1973, p. 13-23 (sapaturile din a. 1971); StMatMil. 7 -8, 1974-1975, p; 55-77 (sapaturile din a. 1972); ArmDaclnf. p.124-125. De remarcat descoperirea unei singure inacrlptii lapidare,a niciunui material tegular ~i a citorva piese ceramice in castrul Risnov.

221. - B a z it onorarii (bloc) de monument imperial, de forma paraIelipipedica, suport 301 unui monument al imparatesei Romei, de piatra calcaroasa, fragment din partea dreapta pastrat rupt in doua bucati ce ae racordeaza avind dimensiunile : inaItime 49, latime 42, grosime 55 cm; initial blocul (monumentul epigrafic) avea - cum indica reconstituirea grafica=-aproximativ 80 X (>0 X 55 em. Cea mai mare parte a textului onorific risnovean este martelat inca din antichitate (131 a. 235, dupa prabusirea regimului tmparatului Alexander Severus), prin ordinul noului suveran al Romei traco-romanul din Moesia Iulius Verus Maximinus (235-238), damnatio memori ae ~i apoi mult eorodat prin faptul ca a fost expus intern-

176

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, IlI/4

periilor vremii ca material de constructie intr-un zid din interiorul castrului auxiliar' ligaturi se observa in r. [) A+ V, r. 6 V +l\f, r. 10 probabil V __LA+E V +A. Chenarul era simplu, de tipul elasie ~i in Dacia, eu doua pr~guri. l\.mhele buca-ti ale bl?eului fI'agm~n~a!' au. fo~t gas.ite in ziduI u~ei cl:1diri din interiorul castrului, en rata RCTJS~l III afara, deci destul de bine vizibile : deRcoperirea s-a mcnt intimplator de M. Maerea, in cursul unei pericgh~ze arheologice la patru a~i vdupa .incheierea .s(~pa~urilor sale (~in 1939 adica in 1943' era 0 "Rurpnza" uluitoare, la Sibiu m aces! an, 1M' "des~operitorul" a p;ocedat imediat .la publicarea des~?pcr~r.ii sale epigrafice in propriul sau santier arheologic. Muz. Brasov (fIg'. 133).

AISC. IV 1941-'194:~ [1944J, p. 234-261; BlAB. XVI 1950 (Sbornik Kazarov), p. 61-69 (text german scurtat al versiunii romii.ne~ti ample, diluate din A lSC. }\I. Macrea eu intregirea-reconstituire sl lectura Ialsa a r, 7-8 COH(ors) VI No/[va CJVMIDAVENSI/ [um]); A. Alftildi, in ~tudiul Keletrnaqiiororszaq a ramai k~rba_n aparut in colectia de lucrarl colecttve 1l1agyarok e.~ Romtuiok, cd. Deer J. - (.eldl L. (A magyar ttirtenettudomanvi Intezet evko nyve, 1943), vol. I, p. 44 en lectura I. 7~8 "c.oh(ors) Vind(eJicorum) [c. H. Clumidavcnsils Allexanrlriana" ("a valosaghan cgyszerfien teves Macrea olvasasa ; Igy mi a coh(ors) ~illd(elicorl1ln) fe. 11: Clum_idaoensifs .4.l]exand~iall~ nlvasast ajanlha tjuk ---"); Anniip. 1950,16: AJA. :>4, 19;:,0, p. 21; aIte publlcatti care eitcazii mult controvcrsata luscrtptle fragmentarii <lin Cumldava - Hisn ov se ana citate in AlIA. XVII 1974, P: 47-58, unde este dlscutat cont lnutul epigrafic-istoric pe larg, eu problema Ilnitatii auxiliare de infanterie stat lonate in castrul de linga Hlsnov in anii 222-235.

Fig. 133. - BazI onorarii Irnperiala, fragment, din Hisnov (Muz. Brasov).

[[I u l i ae .11f a mea e aug u s t ae mat r i

MATERIALUL EPIGRAFIC

177

Doni (ini) n ( ostri ) sanctis8i-

mi imp ( eroioris ) ca(,8 ( aris ) Seceri

ri. Ale iX' a It d r flJ aug(w;ti) [eJt I c a 8 t r 0 r] u In 8 e n a -

[tU8 Jque Colt ( 01'8) Find (eiicorum ) [?p(ia) f(idelis) O]nmidarensiI..,. Ale] J' [all J d r [£a1 II rtl'

10. lex qUM]stnra s u a [dedicante 1 (1, J 8 d i o ID 0 In t' t i an 0 lJegato

[aug (usti) III D a c (l:arum)J

T I' a d u c ere: " [[Iuliei Mamaea augusta mama a staptnulut nostru prea venerat lmparat caesar Sevcrus /5/ Alexander j] augustul si a. castrelor-cetatiprecum R,i a senatului (roman), Cohorta de Vindelici pia fidelis (?) Oumidavensis Alexandrian a /10/ din questura (casa) proprio (de eeonomii) a facut (acest monument), dedicat de Iasdius Domitianus legatus augusti pentru cele trei Dacia".

Tulia Avita Mamaea impa,rateasa era mama lui l\T. Aurelius Severns Alexander (222-235) : PIH" IV (1966), p. 306, fir. 649. Unitatea militara care ina1tii, monumentul onorific imperial, Cohor» Vindelicorum Cumidarensis Aletcandriana a fost considerata de noi in 1974 Identica cu Cohors I Vindelicoru1n milliaria civium Romanorum stationata in Banat (Dacia. Superior), mai intii la Varadia (Arcidava) apoi la 'I'ibiscum, IDR. III/I, 110, de unde ar fi fost transferata la Hi~nov-Cumidava (AIIA .XVII 1974, p. 55-57); dar s-a afirmat Crb identitatea nu este probabila, caei"die eohor« Vindelicoru,m Cumidaoensi» konnte eher eine cohors II oder III Vindelicorwm sein (1. Piso, sutt. XVIII 1979, 139-140)", ZPE, 56, 1984, p. 287. Am avea deci 0 noua unitate anxiliara de infant erie alca.tuita din Vindelici, in Dacia; ipoteza ce nu este delo c nevcrosimila. Unitatea din 'I'ibiscum este mentionata in diploma anului 179 "I Vindelicor. - sunt in Dacia Superiore sub Helvio Pertinace leg(ato)", ZPE, 56, p. 266. Guvernatorul celor trei Dacia era Laedius Domitianus consularul : Reichsb'D, p. 69-70; PIR. IV, p. 107, nr. 12, B. B. Thomasson, La.terculi Praeeidum, Goteborg, 1984, col. 158. Alte detalii in lega.tura eu textul' epigratic risnovean : AlIA, XVII, p. 47 -58 ; valoarea documentara principala a acestei inscriptli consta nu numai in numele nou atestat al unitatii auxiliare "coh Vind.", ci in epitetul geografic-toponimic Oumidavensi8, referindu-se foarte probabil direct la insa~i localitatea daco-getica ~i romana, ea ~i la eastrul auxiliar de linga Risnov, Cumidaoo; dupa care s-a numit cohorta auxiliara stationata aiei, pentru a se deosebi de altele cu acelasi nume etnie. Dedicatti Imperiale asemanatoare, fl1.cute de acelasi guvernator

12 - c. 616

178

INSCRlPTIILE DAClEI ROMANE, tuu

Iasdius Domi tianus se eunose din castrul Mehadia (IDR. III/I, 76) ~i din castrul Ilisua (OIT;, III, 798 = ILS. 2 494); probabil este ~i fragmentul din oastrul Inlaceni, nr. 268.

222. - G h i up din pasta zgrunturoasa de culoare earamizie' fragment din peretele lateral; dimensiuni 14XI2,50xl-2 em; pe fata exterioara are zgiria te literele. Deseoperit in eastru la poarta de sud, in sapaturile din a. 1939. Muz. Brasov,

Intorrnatie ~i des en N. Gudea.

Pare sa fie numele (incomplet) al proprietarului de vas.

223. - 0 a 1 a de lut din pasta impura bine arsa, de culoare cara,... mizie-galbuie, fragment din baza vasului (aproape [umatate din partea stinga), 7,6 x 7,4 X 1 em, pe care se afla inseriptia gravata de mesterul olar inainte de ardere, litere inalte de 2 -2,5 em. Descoperit in sapatur~

la castru, intre peretii interiori ai nnei cladiri cu absida, incaperea 3 130 eoltul de sud al castrului (a. 1939). Muz. Brasov (fig. 134).

Risnon-Cumidoua, p. 60, pl. LX 1 (toto).

Fig. 134. - OaHl de lut din Rtsnov, fragment (Muz. Cluj-Napoca).

Aur [elius] Vic t[ 0 r f e-] c e t

T r ad u c ere: ".Aurelius Victor a f:lcut (acest vas)".

Mesterul olar din Oumidava en nume de cetatean Aurelius Victor a semnat produsul ceramic cu numele sau ~i verbul fecit scris dupa 0 pronuntare populara "fecet", in care se observa fenomenul fonetic freevent de treeere a lui i sub accent san neaecentuat la e in multe inseriptii ca

. ' ,

cnes (pentru civis), [elex, leoes, un fecet in BlAB. XIX 1955, p. 271 s.a.

exemple numeroase citate de H. Mihaescu, Limba latina in provinciile dunarene ale imperiului roman, Bueuresti, 1960, p. 64-66; La langue latine dani'! la sud-est de l'Eusope, 1978,p.174-176; alt exemplu din Dacia.

I I

!

I

I

1;1

MATERIADUL EPIGRAFIC

179

este m~me1e grec Philete scris la Ulpia Traiana l'elete (IDR. III/2, 433). 0 analogl~l de prod~s ceramic cu inscriptie din Dacia extracarpatica este vasul din Socetu (jud. Teleorman) : Aurelius Silvanus fecit pataelam bon am (Rev Jiuz. 6, 1970, p. :")30; InscrGrLat. 440; Transit». 1977, nr. 9, p. 5 extras, fig. :3; Gh. Bichir, Geto-dacii din Munteniatn epoca romano', Bucu-

rest.i, 1984, p. 42,103, pI. XXXV 5), unde mesterul so dovedea ~i negus tor priceput faeind reclama direct a produsului sau : "Aurelius Silvanus a faeut (aceasta) Iarfurie buna" ~i scrie in forma corecta verbul fecit.

224. _]I' a r fur i e de lut, pasta Iina, culoare earamizie, hine ars, angoba rosie ; restaurat are diametrul gurii de 20 em, diametrul bazei 7,5 em, inalthnea vasului 3,5 em; pe corp sub huza au Iost incizate in pasta arsa literele inalte de 1,2 em grecesti a numelui de mester olar san proprietar al vasului ; se remarcs, forma rotunda a lui E ca ° lunar ~i omega de tip cursiv ; celelalte litere au forma clasica a capitalelor. Descoperit la sapatllrile din castru (1971), in turnul din coltul de nord la adincime de 2 m. Muz. Brasov (1.S. 1179/1971) (fig. 135).

Comunicare ~i desen-reconstltulre de N. Gudea (1985).

Fig. 135. - Vas de lut din Rtsnov CUm. Brnsov).

ArAMOMNWN - --

Stilulliterelor este cam rudimental', dar din cauza ca la sfir~it pare sa Iipseasca vreo litera sau doua, nu se poate stabili daca numele Agamemnon este Ia cazul nominativ ca semnatura mesterului care a facut vasul : ori

, . ,

in lacuna Iipseste grupul de dona litere -00, ca terminatie a genitivului

180

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

"a(l) lui Agamemnon" semnatura de proprietar al vasului, la fel ell. Cres.eenti» la Oristest! (nr. 163).

225. - Va 8 de htt rosu, fragment lat de 14, inalt 12 em, descoperit in sapaturile la eastru; are zgiriate la coltul sting su~erior patru semnelitere ce nu pot fi descifrate ~i explicate. Muz. Brasov (fIg. 136).

Comunicare ~i desen-reconstituire de N. Gudea (1985).

I:

1

Fig. 136. - Vas de lut din Rlsnov (Muz. Brasov),

ii, - II

/ ~ 1

""/',,;' __ /_/"'~ __ ~ __ /_"''''''I''-'/'~~ '" 7

226. - V a s (probabil strachina), fragment de 5 X 4 X ~,6. ern, portiunea din gura vasului cu 0 parte din buza, sub care au fost lllcl.za!'€ doua. litere din care prima grecescul delta, inalte de 0,7 c~, D~scopertt m i\apaturile la castru, clariirea G (a. 1971). Muz. Brasov (f. n.l.) (ftg. 137).

Con\.unicare lli des en de N. Gudea (1985).

Fig, 1a7, - Vas de lut din Rtsnov (Muz. Bruso v ).

Cele doua lit ere par sa fie ineeputul unui a rtropcnim, poate grecesc De- (Demetrios, Demosthenes ori altul).

227. - 0 a l a din pasta fina. nisipoasa de culoare cenusie, fragment din gura vasului, de 6,5 X 5 x 0,5 em; sub buza este incizata lnainte de ardere litera 1\'1. Descoperit in sapatura 1a castru, cladirea din coltul de sud, incaperea A (1939). Muz. Brasov (fig. 138).

MATERIALUL EPIGRAFIC

181

Comunicare l1i desen de M. Gudea (1985).

Fig. 138. - Vas de lut din Feldioara (Muz. Brasov),

------_ ..... _---- ..

228. - Car ami d a fragment de 13 X 11 X 2,8 cm, avind pc fata fina un semn aseman:1tor Cll litera C inalta de 2,3 cm. Descoperit la sapatura in castru, cIadirea comandamentului, sectiunea III m. Muz. Brasov (1. S. 1729). Comunicare N. Gudea.

67a. Vad

(Vad, Waad, Wad, sat, eomuna ~ercaia, jud, Brasov) 228a. - I? i b u 1 a de aur eu inseriptia IVLIANE VIVAS din sec.

IV a fost eonslderata mai dernult ca proveninddin Vad (jud. Fagara~) se pastreaza la Muzeu in Viena Austriei, dar cu locul deseoperirii necunoscut ;descrisa de J. Arneth, Gold- und Silbermonumente (1848), p. 23, IU'. 26, pI. XII (fara indicarea locului de provenientaj , dupa Arneth, Ackner §i Muller, InschrDac. 810 0 pun ca descoperita la Vad (linga, Fagara§) ; la fel C. Torma, ArchKozl. VI 1866, p. 1.50 (in legatura ~i car analogie pentru brosa asemanatoare din Mieia, QVARTINE VIVAS, IDR, IIl/3, 206); Sacken - Kenner, Die Sammlungen des k.k. Munz- und Antikenkabinettes (Wien, 1866), p. 353, nr. 82; OIL, III 1639, 1 "in fibula aurea rep, Vad prope Fogaras, IVLIANE VIVAS; vidit Huebner; ed. Arneth, Ackner-Miiller", Reprodusa de A. Riegl, O. Almgren ~i de I. Kovrig, care arMa pricina confuziei din partea celor care au utilizat eatalogul arnethian; gre~it pusa din nou la Vad de G. Behrens, Festschrift Reinecke (1950), p. 10-11, rectifieat din nou de R. Noll, in Germonia, XXX 1952, p. 398. Studii Teologice (Bueurestij, X 1958, p. 334.

68. IHilmeag

(Halmagy, Halmagen, sat, eomuna ~ercaia, judo Brasov)

229. - U m b 0 (omphalos) de scut, din bronz argintat, inalt de _7 em, diametru 205 mm; tinea de scutul unui ostas din legiunea XV Apoll inaris (~). Partea centrals; este emisferica., iar marginea circulars plata. in centrul calotei este figurat un vultur cu aripile deschise asezat. pe un.

182

INSCRIPTIILE DAC]EI ROMANE, iuu

fulger ~i tininu in cioe 0 coroana de lau~'i. CO.I~ul c~lot~i e iI~p~rt.it i~ ;patm scgmente in care so va,u patru amorasi nUZ1, inaripatt ~m~t:ll_nnd n~lC'l dra~ 'pprii' sinf separati de fi~ii impodohite eu motive vegetale st.ilizate ~l e~I'~'ul'l punctate. Partea 'plata est e la rind ul ei impartit a in op~ fi~ii.: patru nuci a:u ornamente rotunde jar la maraini frunze eorrlifOlme. In mijloc are un mic orifieiu pentru fix~ea piesei b pe scut. In doua dint~e fi.~ii~eJate est e 1~~1 <lelfin in eelelalte doua fignri de Cupidon nud, inaripati !lilmd drapern. Deasu'pra capului unui Cupidon se af1a inscriptia zgiriata. Sernnalat. mai jntii de NeigebaUl'. Muz. Sibiu (fig. 139).

Dacien (1851), p. 278, nr. :38 "d~r ;{ 1/2 Zoll im Durchruesscr halt.ende O!l1I?ImIos eines Sehildes, welcher sich gcgen :~ Zoll erhebt, umgeben von cincm 2 1/2 Zoll brel!cn f1aehen Hand, von Bronec, versilbert mit vergoldeten Figuren"; ~IL~ III 1640, 2 !,I~}~mb?ne egregie ornato [Hermannstadt mus Bruckenthal]. L xv 1\ I EL~NI. Descnpsl , A~"M. II 1878, p. 105-119, pI. VI(E. Hubner); Johrbucli des rom.-germ. Zenfralmuseums, MUIllZ, 13, 1966, p. 165-189, fig. '7 -10; TIH. L 35, p. 45; nomn. p. 120, C 49, pl. 11 folo alb-negru; CiIJRRom. p. 139-140, C 42 foto color.

Fig. 139. - Umbo de scut din Halmeag (Muz, Sibiu).

LXV IVI ELENI L(egio) XV Iul(i) Eleni; leetura lui Hubner L XV Jus(ti) Eliani, (centuria) {illius]

T r a d u c ere: (din) legiunea XV, (scutul) lui Iulius Elenus"

" . . "

ori "leghmea XV, a lui Iustus E}lanus,. (centurla) - . . w

Explicatda pentru prezent~ m DaCIa de we~tw a ,:tC~stUI oble~t razlet (dar de mare valoare arheologica) nu a fost gaslta pma .aeum, "II~terpretatiunile sint putin convingatoare" (CivRRowm:, loc. ,5llt.): Mentionarea numelui legiunii XV in tnscriptie a .fost .pus~ in l~g~tura ?u .prezenta acestei mari unitati (ori macar a unei vexillatl? a ei) . It; _PaCla in cursu~ razboaielor de cucerire a tarii sub Traianus ~l colonizarile de veteran 1 de eatre acest imparat; fapte luate in. sea~a de, istoricul german al armatei rl]mane, cu multe rezerve (E. Ritterling, m ~E,. XII 192.4-5, col. 17.53-1754 "wenn ein Veteran der XV Apollma~ls anschetnend von Traian in seine Militarkolonie Sarmizegetusa deduClert. w.orde~ l~t (OIL, III 1478 [IDR. III/2, 428J), d~rf das mit ~ahrsche~nhchkelt l~ diesem wohl ein Mitkampfer aus der Zeit der Daker~nege erbhckt werd~n, aber beweisend ist dies ebensowenig wie der Fund emes .bronze~en Sc~ildbuckels im ostlichen Dakien (Halmagen), selbst wenn die auf ihm eingeritzte Inschrift (OIL, III 1640,2) mit. Sicherheit. auf .die leg. XV bezo~~n werden durfte, was naeh sachkundigem Urteil keineswegs feststeht ).

era:

69. Hoghiz

(Heviz, Oltheviz, Ilomorodhevfs ; Warmbach, comuna, judo Brasov)

Castru de unitate auxiliara,locul recunoseutde antieari ~i ~heologi ea 0 importanta al}ezare romana, dupa Iuinele impozante, i~ca la meeputu~ sec. al XIX-lea: este al}ezat pe maIuI sting al Oitului (m fata satulUl

MATERIALUL EPIGRAFIC

183

Ungra de pe malul drept cu eare este eonfundat de unii autori) pe 0 terasa ferita de Inundatii (AVSL. I 1843, 3, p. 38-40; Docien; 1851, p. 275-279; JCC. I 1856,p. 23-21, II 1857, p. 99; SzFL. I, p. 198-199; Chronik, p. 79-80). Ruinele castrului au fost continuu exploatate pina in sec. XIX-lea de localnici pentru materiale de constructte, descoperind astfel numeroase obiecte arheologice, tegulare i}i epigrafice, metal, ceramica, monete s.a., risipite prin satele vecine i}i mal ales la Cohalm. Sondaje partiale s-au facut in a. 1847 (Neigebaur, J. Kemeny), 1859 (Mokesch ) ; sapaturi sistematice, partiale, abia in 1949 (K. Horedt), stabilind laturile castrului de 220 X 165 m (3,6 ha) ; zidul de incinta gros 1,30 m, zidul interior gros 0,90 m ; colturile eastrului erau rotunjite ; s-a identificat praetoriul, un bazin de apa I}i s-au observat cele doua faze de constructie (SCIV, 1/2, 1950, p. 123-124; MatArh. I. 1953, p. 785-798; OTS. p. 280-281; TIR. 1..135, p. 46). Alaturi de castrul-cetate se afla asezarea civila (canabae), avind impreuna 0 zona. arheologica foarte intinsa, deseoperiri numeroase fortuite ca I}i din sapaturi sistematioe. In ArmDacI nf. p. 46 se serie "Hoghiz, castrul se afla in comuna Ungra (jud. Brasov ] i}i reprezinta un cap de pod pesteOlt.",trebu.ie coreetat "infata comunei Ungra, pe malul sting (de est) aLriUlUi", in teritorinlcomunei Hoghiz. Obiecte romano descoperite in ruinele eastruIuii}i in eanabae sint numeroase ; liste de unele din ele se dau.inAVSL ... I, III 1845; p. 38-40; Dacien (1851), p. 276-279~'MatArh,I,p, 791--.798. Sallat.urile la castru au fost reluate in 1975 ~ianii 1ll'matoI'ideo echipa(j(iIldusade D. Protase (Cluj); rezultate ~i materiale inedite,mmlcpublicatsa-u. eomunicat.

UnitaWe mUitare .stajjiOllate aiGi: vexillatiQ leg. X III Gemina in vremea lui AeliusHadrianus (nr,: 230); Cohors III Gallorusn in a doua jumatate a sec. II i}i poatemaitlrzill (nr.231); Ala I Asturum (nr, 241-2), in epoca nedeterminata (poate in sec. III).

230. - B l o c dintr-un monument onorar imperial de piatra, fragment ell. partea din dreapta a inscriptiei; lung (in sens orizontal) de 123, inalt 78, gros 25 em, cu litere inalte intre 13 ~i 10 em; ligaturi r. 1 H+I, F+I, r.2 A+V, N+T, I+F, 1'. 3 I+B. Cum arata partea pastrata din text ~i Intregrreaposibila, chiar necesara in partea initiali1 (stinga) a monumentului, avem in fa~a partea dreaptaa unui ansamblu epigrafie-arhitectonic de mari proportii : dupa reconstituirea grafica ee am facut, Iunglmea lui totala (in sens orizontal) era de circa trei metri ~i [umatate ; deci la stinga blocului pastrat era asezat un altul de 1,70 m, san dona mai miei cu aceeasi Iungime, Un ehenar simplu incadreaza cimpul Inscriptiei la marginea de sus i}i jos ; po sibil I}i la capetele scurte, dar la dreapta nu se vad urme de ehenar. Bloeul pastrat a fost descoperit pe la a. 1840 in ruinele castrului i}i dus de maiorul austriac Teuffer la loeuinta sa in Hoghiz, unde a fost vazut ~i eopiat defeetuos de Neigebaur la 1847, apoi de Aekner, Mommsen ~.a.Muz. Sibiu (fig. 140).

Dacien (1851), p. 276, "sehr verstummelt ; im Hole des Major Teuffer in Heviz ", textu l eu verzale In trei variante confuze, dar in r. 3 al fragmentulul transcrie clar XIlFG, adlca XIII G(emina); MCC. 11856, p. 154 (M.J. Aekner); AOG. 15,1856, p.320(Seidl) dupa copia lui M(jkeseh; MCC. 1859, p. 107 (dupa eopia lui Mommsen); InschrDac. 803 textul cu verzale ~i lIgaturi "Imperatori eaesari divi Trajani Parthiei filio, dlvl Nervae nepoti, Hadriano augusto, pontifiei maximo. - leg. XIII gemin. sub - Claudie Antoniano (?) - -"; C. Torma serisoare (a. 1864) clltre Th. Mommsenleeturll eronata (BrietAltert. p. 107, 233); CIL, III 953 "Heviz fuit in aedibus Teufferianis sive Bers-

184

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, t u!«

zenszianis; nunc Hermannsladt in museo Bruckenthaliano. Neigebaur, Ackner, Seidl, :\IOkeseh, Muller"; faesimil cu litere verzale ~i Iectura : [Imp (er atori ) caes (ari ), dioi Troioni Pa]rthie (i ) til (io ) divi [Neruae nepoti, Traiano IIadrian]o aug (1IstO), ponti] (iei ) m[ax(imo) .•.. , leg(io)) XIII G(emina) sub Tib t erio ) Cl t audio ) ... 9 Anlollill[iaJn[o?1 si remarca "tetemlit igitur Ieglco haec in Dacia certe inde ab Hadriano cu adausul ncprobahi l, ClL, III, p. 160 "eerte tmperante Hadriano castra habuit prope Heviz [lloghiz] (n. 95:», deindc a Pio certe ad extrema usque Daciae Romanae tempera ab Hadriano tetcndit Apuli"; Icctura cu intregirile lui Mommsen (elementul escnt.ial : leg. XIII G.) aufost aeeeptate de J. Jung, Fasten der Prooinz Dacien (1894), p. 57, 130; B. Fjlov, Die Legioncn der Prouitv: Moesia, Klio Beiheft VI 190tl, p. 61-62 ell Intreglre l'1 r. 3 [vexillatio) LEG XIII G ~i nurnele comandantului ei TIB. CL. [Valeriano> lea. ciusdem], Illnd acelasi personaj in CIL, III 981; .Hitterling, HE. XII 1719-1720 "cine vexi llat lon der XIII G. nachweisbar unter Hadrian in Heviz an der Aluta tiitig gewcscn ist (CIL, III 953); ihr Belehlshaber Tib .. Clalid. - - -war wohl cin L(cgiollS) Ccnturio, abel' auch der Procurator der Dacia Inferior [?J ko nnte am Schluss genannt gewescn scin"; C. Daicoviciu, A ISC. II 1936, p. 247 "prezenta la Hoghiz, pe tlrnpul Iui Hadrianus a unci vcxillatio a leg. XUI Gemina (CIL, III 953 - - -"; dar acelasl epigratist in Dacia, VIT-VIII 1941, p, 316 citeste [coh.J III G(al/orum), respins net de D. Tudor, nIH .. XIV 1944, p.162 (ef. pretata): AlIA, XVIII 1975, p. 50-54 foto ~i desen reconstttuire graneR, reprodusa ~i in Briel Allert, pl. 13.

Fig. 140. - Bloc (supor t) de monument imperial din } Ioghiz (muz. Sibiu).

[Imp(eratori) caest ari ) did Traian(i) PaJrthic(i) f{ilio) divi [N erv ( ae ) nep ( ati) Traia (no) Had ria Jno aug ( us to ) pontif (ici ) m( aeimo )

[trib(un.) pot(est.) --- vexil{latio) leg(ionis)]'xIIIG(eminae) sub Tib ( erio ) a ( audio)

[Valeriano 7 leg (ion is) eiusd (em) cura Jg ( ente ) ? A ntonin [i Jan C(?)

T r a d u c ere: ,,[imparatului caesar fiu al l'aposatului Traianus] Parthicul, [nepot al raposatului Nerva, lui TraianusJ Hadrianus augustul pontifex maximus, [cu tribunicia potestas - - -, vexillatio legionis] XIII Geminae sub (comanda lui) Tiberius Claudius [Valerianus centurion

MATERIALUL EPIGRAFIC

185

al aoeleiasi legiuni lngrijindu-se (de executarea lucrarii, monumentuluij] Antoninus C- - -".

Prezenta unui important detasament al Iegiunii XIII Gemina, care ridica un grandios monument imparatului Aelius Hadrianus dovedeste insemnatatea punctului militar de linga Hoghiz ~i totodata apartenenta acestei zonelaDacia Superior, in vremea numitului imparat tv. supra, p.ll).

231. - A l tar onorific imperial din piatra de hazalt, 78 X 48 x

38 em, capitelul ornamentat este aproape complet corodat, dar baza eu profilatura put ernie reliefata s-a past rat aproape intacta ; litere inalte de 4 em; ligaturi 1'.1 R+I+B, r. 4 E+T; in 1'.4--5 numelc printului 00- MODO este martelat, dar unele Iitere se rnai eunosc prin ductul lor; 1'. 3 ~i 6 litera 0 este mai mica deeit celelalte. Descoperit in centrul ruinelor eastrului Hoghiz pe un ogor; semnalat de preot Gh. Moraru (Cuciulata) profesorului C. Daicoviciu, care a transportat piesa epigrafica la Muz. Cluj (IN 1524) ~i a publicat-o f3.ra z:1bava. (fig. 141).

Dacia, VII- YIII 1941, p. 315, fig. 12 foto (C. Daicoviciu); AnnEp. 1944, 42.

Fig. 141. ,\ltar onuri f ic impe r in l din Iloghiz (Vluz. Cluj-Napoca).

Lnipcratori] b U 1»

c ae 8 a r i b(118) 1W (arco ) A 1t r e l (io) Ant on i 'II 0

et L(ttcio) Aurelt io ) [['Com-

5. modo II a 1t g (u8tis)

coh i ors ) III Gallor(um)

186

INSCR1PTlILE DAC1EI ROMANE, 111/4

T I' a d u c ere: "impamtilor eaesari Marcus Aurelius Antoninus ~i Lucius Aurelius [[OommodusJ] /5/ augustii, coborta III de Galli (a pus monumentul)".

Este dedicatia facuta de formatia auxiliara stationata in castrul de ling a Hoghiz, in cinstea imparattlo» Marcus Aurelius Antoninus (161- 180) ~i aprintului mostenitor Lucius Aurelius Oommodus, nu mult inainte de a. 180; unul din documentele epigrafice invocate in disputa despre apartenenta cursului superior al Oltului la Dacia Inferior (v. pref'ata, p.10).

Cohere III Gal~orum a stationat initial in provincia Germania Inferior, la 82 in Moesia Inferior pina la a. 114 (CIL, XVI 45, 50). Poate sa, fi participat la campaniile de cucerire a Daeiei, unde este atestata epigrafic abia la a. 129 ~i 140 in diplomele pentru provincia Dacia Inferior ; la Ionestii Govorii 0 caramida COH III G- - - (IDR. II 555); aici a stationat initial in Dacia, probabilptna la mijlocul sec; II, cind este mutata la Hogbiz (supra p.10). Nu este mentionata in diploma militara din a. 179 pentru Dacia Superior, indiciu ca nu apartinea armatei auxiHare a acestei provincii (?).

232. - A l tar onorific imperial, de conglomerat nisipos, fragment (marginea de sus fracturata), lat de 38, inalt 36 cm. Se ana in Ungra, zidit in peretele unei constructii, unde a fost vazut ~i copiat de informatorul lui .A. Steinbuchel ; apoi fragmentul a ajuns la Rupea (Oobalm) in gradina lui :1\1. v. Steinburg, unde a fost vazut de Neigebaur, .Ackner, Muller, Domaszewski, I. Teglas (care a lasat un desen in creion) (fig. 142; dupa I. Teglas).

Dociett (1851), p. 276, nr. 4 "im Garten des Herrn Moritz v. Steinburg in Reps. IMPERATORI ICAESARIS/M. AVH ANT 1- - - -/AV."; MCC. IV 1859, p.107 (F. Mulier); InschrDac. 804 "Heviz. Neigeb., Muller, Ackner. IMPERATORI I CAESAHI 1M. AVR ANT I - - - - I A V. Imperatori cae sari Marco Aurelio Antonino __ AUGUSTO - -"; CIL, III 954 "SteiniJuchelii schedae; Neig., Muller, citant Kronst. Satellit 1845, n. 12, p.12, p. 51, AVSL 13,39.1. MPERATORI Steinb., 2 CAESAR IS Nei1" 4 videtur erasus; 5. AVG litteris dimidiatis Steinb., A V Neig. Mull. Cuiusnam imperatoris sit nescio; Commodo tribuerem, si hiatus indicaretur ante, non post nomen Antonini. Galt in pariete quodam Steinb.; nunc Reps in hortis Mauritii de Steinburg"; 7722 "contuJi. IMPERATORI/CAESARI/.lII. AVR. ANTI!! ! ! I !/AVG."; 1. Teglas (manuscris descn In creion).

Imperato r i caesa r i

M (orco ) Aur( elio) Ant-

[- - - - -~ - - - ] .5. au g(usto)

Fig. 142. - Altar onorific imper ia l din Hoghiz (dupii I. Tcgl as].

T r ad u c ere: "trnparatului caesar Marcus Aurelius Antoninus

- - - /5/ augustul - - --". v

Imparatul onorat (foarte probabil de vreo unitate militara) poa,~e sa fi fost Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla sau Elagabalus), mal cuI ind decit Commodus ori altul.

MATERIALUL EPIGRAFIC

187

233. - A 1 tar voti·v de piatra (trachyt-porphyr), fragmental', existent in sec. XIX-lea in Ungra (Galt, jud, Brasov), zidit in coltul de nord-est al bisericii evanghelice ;in r. 4 ligatura M+E.

AVSL. I, III 1845, p. 39; Docien (1851), p. 276, nr. 1 "AESCVLAPIO lET HYGIAE I TIP - - DOr-.. / TVS IMETOC. In der Kirche zu Galt cingemaucrt"; JCC. 11856, .p. 30 "ist an der ausseren ChorlIlaue~ der Gal~cr ev~ng. Kirc~e ve~kehrt ei?-gemal!ert; die auf dem Kopfe stehenden Sicgcl smd nun. uberdies auch ~bert~?Cht (em VotIvtafe~ YOm Praelecten Donatus dem Aesculap und der Hygea gewidmet ,Ackncr); MCC. I\i 1859, p. 107 (F. Muller); ArchAnz. (Gerhard). 1859, p. 127; SzFL. I 1868, p. 199; InschrDac. 800 .,Neigeb., l\Iiiller. AESCVLAPI-I ET IIYGIAE ITIB CL DON- / TVS MERIT?,:. Aesculapi et Hygiae Tiberius Claudius Donatus mcrito"; CIL, III 951 = 7720,:contuh , cu variae lectiones : 1. AESCVLAP. C, 2. HYGIAE Mtill er ; HYGE Steinb. 3. TIP/ I DON Muller, TI DO Steinb., 4. MEHITO (M + E Jigat.) Muller, IMETDC Muller, Nl Steinb. Facsimil ell vcrzale.

Ae 8 C u 1 a p (i) 0 etHygiae

Tib(erius) Cl(audi1ts) Don[a} t u s m e.r i t o

T r a due ere: "lui Aesculapius ~i Hygiei Tiberius Claudius Donatus dupa merit (a pus prinosul}".

Oredinciosul-dedicant pare a fi un militar, poate of iter, "praefectus" (dupa Ackner) din unitatea de garnizoana in castrul de linga Hogbiz.

234. - A 1 tar votiv de piatra nisipoasa, fragment inalt de 44 ern lat de 36 ern, cu resturi de text in cinci rinduri ; in r. 5 avea 0 ligatu~'a E+R. Deseoperit linga biserica din yngra. (G~l~); dus la R.~pea in gradina lui M. v, Steinburg, un de a f~st v,?--zut ~l copu~t de ~. Mulle~~ Ackner, Domaszewski, I. Teghis (care a lasat III carnetul sau de Informatii

arheologice un desen In creion) (fig. 143). .

MCC. IV 1859, p. 107 (F. Muller): LnscluIrac. 799 "viell. zu lesen : lovi Optimo Maximo (ct) Genio (loci) Gajus Ias- (miles) emeritus c~hortis-:- Britannor~m': ;"CIL, III 9~2~ = 7723 "Galt ad ccelesium rep.; extat Reps 1U hortis Stelnhurglanis . Text-Iacsirni I

in verzale, r. 3 C. las- [dius"]. Dcscripsi. Muller Sehaessburgensis et mislt Mommseno et edidit MCC".

10 l\I NIO

o ·IA S EM:ERC OIIT

Fig. 143. - Altm- votiv din Hoghiz (dupa 1. 'I'eglas),

188

INSCRIPTlILE DACIEI ROMANE, III/4

. Peate sa fie 0 dedieatie lui Iupiter eel prea bun ~i mare, 10M, iar literele IAS- numele Lasdiu« (~); in r. 4 grupul -EMER,- (daca este bine copiat) ar putea fi lat. emer[itus], mai putin probabil vreun antroponirn grecesc cum ar fi [EuhJemeru8 atestat in Dacia (IDR III/2, 347).

235. - A l tar votiv, de trachyt-profir, fragment, inalt de 70 em, grosime 45 cm; descoperit in cimitirul satului Fintina (linga Hoghiz), unde a fost vazut de F. Muller, Ackner, Domaszewski s.a. (fig. 144).

MCC. IV 1859, p. 108 (F. MillIer); ArchAnz. (Gerhard) 1859, p. 128 (F. Multer); LnschrDac. 807 "Funtine (Hidegkut), auf dem grtech. nicht unirten Freidhof. D1\1 - - I HONORA- I PHAEF. COH IIlI. C-OM D. Deo Marti Honoratus praefectus cohortts III civium Romanorum dicavit (oder dedit dicavit)"; CIL, III 955 "Hideg-kut s. Funtine prope Heviz in cocmctcrio Graecorum. D M I HONORA I PRAEF . COB IIIl . CIOM I D.-MCC. ArchAnz. Videtur rncmorari pracfectus cohortis III Commagenorum vel potius II Flaviae notac ex titulis castrorum Veczclianis"; 7721 "dcscripsi. - - - quae incllnavl adsumpsi ex cxernplo Mullcrt , 3 PH.AEF. COH, 4 III. C.IOM Muller" Wagner, Disl. p. 1;19 " ... auch tiber die verstummeltc ebcnfaJls im gleichen Kastell zum Vorschcin gckommcne lnsehrift III 955 = 7721 ... praeff ectus) cohtortrs) III C[ ... ] ... Klarhei t geschatrcn. In ihr kann nur die cohors III Gallorurn, nicht die cohors III Commagenorum crkannt worden, das uberlletcrte C als G zu leseu sein"; Dacia, VII- VIII 1941, p. 316 ("c de citit COH III Gallorum, in loc de commagcnorum", C. Daicovieiu).

iftt

'---,.,---_

HOI10RA

P RAEF -COI-l

I I I . G t: L! ("; Ci

., ........... I •

DM -------- 1I 0 nor a [t ~H' ]

praef ( ectue ) coh. ( ortis ] III . G[a]ll( orum)

d( ono) d( edit)

Fig. 144. .- Altar votiv din Hoghiz, Iragmentar (dupa C 11.

III 772::).

D

l' r a d u c ere: "Zeului? - - - - Honorat,us praefectus al eohort«i III de galli a, pus in dar".

Este ofranda f:'leuta unor zeitatd, poate D(eo) M[it.hrae] - - -? de cornandantul unitatH auxiliare stationate in castrul Hoghiz ('OlIOTS III Gallorum, care putea sa,..~i scrie numele numai prin cognomen, omitind nomonul gentiliciu (Adius, jhaeliu8, Iulius, Ulpiu80ri altul), pe care desigur il avea.

236. - A_ l tar coti» de eonglomerat nisipoa, fragmental', corodat, 130 X 70 X 70 em, textul sters cornplet in r. 1-2; 3-(j lacunos, eopiat eu erori ; vazut in Hoghiz la curia Kalnoki de catre Mokeseh (care a comunicat textullui Seidl) ~i de Muller (care I-a comunicat lui Momrnsen ).

AOG. xv 1856 (Seidl): .TCe. 11856, p. :30; MeC. I 1856, p. 154 (Ackner); IV 1859, p. 108 (F. Miiller); ArcliKozl, II 1.861, p. 249: AI' .. CS, (Ipolyi A.); l nscbr Doc, 801 "lIcviz [Lloghiz]. Aekner. Mul ler. Altar neben dcm Brunnen i m Graf Kalnoklschen Hofe. Nu r in den Ictzten Zeilcn uoch lcsbar : T-O/EXAHCHjV·S·L·M-- ex arcar lo , votum solvlt Iibens merito"; SzFL. I, p. 199 EXATE / V. S. I.; CIL, lJI 957 "ara evantda, Heviz apud comitem Ku lnoky ; Seidl, Muller, Ackner. Mul lert dedi excmpJum;

MATERIALUL EPIGRAFIC

189

Mokesch nihil legit nisi ARAS, Ackner in schedis et MCC, EX AF II I V . s. LIf, JCC:

AF .. CS. V. 3 videtur indicare.: ex arg(enli) p (ondo)". Textul dupa CIL III

AETATIS T ·0- EX AROI IN V·S·L·M

In r. 3-4 textul e copiat gre~it de cei ce au viizut piatra ; r. 5 ex arg (enti) p (on do) N (~) ar indica valoarea prinosului fa·cut de catre dedicant "din - libre de argint"; of'. analogii IDR UI/3, 131 ~i 146.

237. - E pit af de piatra, fragmental', de 53 x35 em; descoperit in cimitirul romanesc din Fintina, unde a fost vasut ~i copiat de F. Muller, al carut text este lacunos.

MCC. ]V 1859, p. 108 "Caiae SVRIAE - SVRI Filiae TVLIT ANNOS - AETATIS Monumentum Posuit B M", F. Mullcr ; InschrDac. 808 "Funtinae. Cajac Suriae - Suri filiae (tulit annes) aetatis - - - monumentum posuit bene merentt"; CIL, III 956 . .Hidea-kut she Fontinae in coemeterto Graecorum. MUlier et misit mihi et cdidit MeC. Dc dca Syria num cogitari possit, videndum'": EDR. VI 1936, p. 231 ,,956 Vldakut, Dca Syria" (0. Floca). Textul cu litere verzale diu CII., III

o SVRIA RTF· AETATIS EINIM

VPBM

In r. 1 poate sa fie un antroponim C. Suria-, ---ri f(ilius)J: 1'. ultim e sigur numai p(osuit) b(ene)m(erenti). Restul literelor este copiat gresit de F. MUller, mai curind decit sa fi fost rau scrise pe piatra in antichitate. Of.insa piesa preeedenta.

238. - A l tar funerar de bazalt eenusiu, fragment cu partea superioara a monumentului, 62 X 42 x 45 cm; cimpul inscriptiei este ineadrat spre interior eu linii incizate in zig-zag, curbate usor ; din text s-au pastrat; intregi primele rinduri, .resturi din marginea de sus a celui de al patrulea; literele inalte de 7 cm in 1'. 1, de 8 in r. 2, de 7,5 c m in

1'. 3; ligaturi in 1'. 2 L+E, r. 3 A+ V; dupa r. 2 mai era seris un rind ce a fost martelat ; din resturile rindului 4 nu se poate restabili nici 0 litera ori euvint. Pe fata laterala din stinga (mai scurta) eorodata : un bust de femeie, cu bratul drept in jos, stingul probabil in sus, parul adunat coo in crestetul capului ; pe latura din dreapta par a fi doua personaje, fig-uri foarte corodate, se poate cu greu deslusi un bust ~i Imbracamtntea. Altai ul a fost descoperit in apropiere de Hoghiz, la sud de castru, in Iocul numit "Tog", fiind scos de plugul tractorului pe ogor in primavara a. 1970; dus la Consiliul Popular al comunei Hoghiz, unde l-am vazut. 9i fotografiat in sept. 1973; tot atunci a f'osf dua de iatorieul-muzeograf I. Oiupe Ia Muz. Fagara9 (fig. 145).

190

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, utt«

Fig. 145. - Altar Iunerar din Hoghlz, Iragmentar (Muz. Fagil.ra~).

Drum Nou (ziar), Brasov, XXVIII, nr. 8241, 8 VIII 1971, p. 2; ActaMP. VI 1982, p. 69-70 (N. Gudea); SelVA. 34,1983, p. 313, nr. 197.

D (is) M ( anibus ) Valeri-

an 1t S Am-

[t1tS ? - - --

Este epitaful unui localnic din garnizoana sau canabaele castrului auxiliar de linga Hoghiz ; remareabil ornamentatia chenarului ~i figuratia eu personaje de pe cele doua laturi ale altarului, posibil cu scene mitologice ori de slmboltsttca funerara ; starea buna de eonservare a fetei principale (cimpul inscriptiei) justifiea presupunerea ell. .monumentul sculpturalepigrafic in stare fragmontara a stat multa vreme eu fata serisa in [os, pe pamint, iar fetele laterale in aer libel' expuse ploilor f]i vintului, care le-an eorodat facindu-Ie de nerecunoscut.

239. - E pit a f (~) fragmental' de piatra din care s-a pastrat un singur rind de text. Piesa era la mijlocul veaeului al XIX-lea la Rupea in gradina 1\'1. Y. Steinburg unde a fost vazuta ~i copiata de Neigebaur ~i de F. Muller.

Dacien (1851), p. 276, nr. 3; JCC. I 1856, p. 30 "ein dritter Inschriftstein mit fast ganz erloschenen Buchstaben, bIos mit einer verstiimmelten Zelle ONIFAN daselbst (Reps, Steinburg) gezeigt", M.J. Ackner; MCC. IV 1859, p. 107 "ich haltc sie fUr das Bruchstuck ciner Grabinsehrift, in dern ich erganze - ONI Marci Filio ANnorum", F. Mulfer-: Arch Kozl, II 1861, p. 249; InschrDac. 802 ,,-oni, Marci filio annorum ---"; CIL, III 958 Heps in hortis l\Iauritii de Steinburg. 111' // , / ONIMFAN. Neigeb. Milller".

Literele -ONI pal' sa fie dativul unui antroponim la decl. III latina,

ori genitivul la decl. II; AN poate fi prescurtarea lui an( norum)?

240. - A 1 tar [unera» de piatra, fragmental' ~i martelat (cimpul inscriptdet) pentru a fi rescris in epoea moderna ca epitaf; descoperit in cimitirul eomunei Hoghiz de :F. Muller, care a putut sa descifrezo din textul roman numai doua litere.

MATERIALUL EPIGRAFIC

191

MCC. IV 1859, p. 108 "auf dem Friedhofe in Heviz entdeekten wir einen allem Anseheine nach aus einem Rornersteine zugehauenen und auf der einen Seite mit einer neuen Inschrift versehenen Grabstein; die alte Insehrift war fortgemeisselt, so dass bloss in der ersten Zeile ein M und in einer folgenden Enoch zu Ie sen waren", F. Miiller.

- - - M(anibus)?

---E----

Material tegular

241. - 'I' i g 1 ii fragmentara eu litere in relief, foarte corodate, ~tampila Iibera, litere inalte de 3,5 em, imprimate sinistrograd, Muz; Sibiu (inv, Dr. 7632, 7633) (fig. 146).

MCC. I 1856, p. 154 (M.J. Ackner citea SAGA ori ZAGA); InschrDac. 806 "Daehziegel; in Ackners Sammlung mit verkehrtem Stempel SAL A. (Ala Singularium)"; GIL, III 1633, 11 "in ruinis castri Romani inter Galt et Heviz rep. multis exemplis, quorum duo vidi Hammerdorfi ap. Aeknerum. Deseripsi"; 8074, 1; Do/g. VII/1, 1916, p. 12 (din teritoriul castrului Hoghlz, fara a se cita vreo bibliografie !;ii a se da preciziiri).

A I..(a) A S(turum)

Fig. 146. - Tiglii cu numele ullil1'tlii auxiliare AI. AS din Hoghiz (Muz. Slbiu).

242. - 0 ii r ii mid ii (~) cu ~tampila in cartus ; se afla in Muz, Cluj-N.

SzFL. I, p. 198 A I A Ala I Alpinorum ; AEM. III 1879, p. 116, nr. 23 (C. Torma); CIL

III 8074, 1 b. '

A I A A(la) I A(st.urum)

Ala I Asturum (Asturia, in RE. II, col. 1863-1864, Hubner; A.

Balil, Ala~ y cohorte« Asturee en el ejereito romano, in H omenaje al conde de la Vega del Sella, Oviedo, 1936, p. 239 sqq.; :F. Diego Santos, Alae y cohortes de los Aetures, in Bulet, Oomisi6n Provincial de llfonum. de Oviedo, 1957 [citate in 'I'hracica, II 1974, p. 129J era in Moesia Inferior pe la a. 99 (OIL, XVI 415 "Metieo Solae f. Besso"; ArchAnz. 1914, col. 438; Dacia, IX 196.5, p. 260, 262) pentru r:1zboiul daeie la care participa (OIL, IX 4753 = ILS. 1350) ; a stationat in noua provine ie, fiind atestata in Dacia Inferior (dipl. a. 14t~); la Hoghiz a lasat materialul tegular eu numele ei abreviat; un cornandant al unitati! se afla in stattunea Germisara la cura ~i vilegiatura pe la a. 200, IDR. 111/3, 233; OIL, III 6175 (ILS. 1366), XI 393 (ILS. 2729); BLAB. XIII 1939, p. 89, fig. 110 (veteran traco-roman, stabilit in zona Serdica).

243. - 0 ii r ii mid ii cu ~tampila, descoperita probabil in teritoriul eastrului Hoghiz, achizttlonata de proprietarul Haller J. din Hoghiz ~i cedata colectionarului Kovacs F. in Tg. Mures, unde piesa a fost vazuta ~i desenata de Teglas G (fig. 147).

19,2

lNSCRlPTIlLE DAClEl ROMANE, III!4

J{orrB1VSL. Vll 187, p. 77; AEM. Xl 1887, p. 238, nr. 11 "Ziegelinschriften. Heviz - Galt, jetzt in Maros- Vasarhe ly bci Berm Kovats. XX NL"; Erd M, 1888, p. 248 "Kovacs Ferencz maros-vasarhelyi apat plehanos erdekes gyujtemimyeben lattunk vegre egy gr. Haller Janos hevlzl birtokos altal eszkozolt gyiijtesbOl credo ujabb belyeget ", p. 249 desen (Teghis G.); CIL, III 8075, 29 "Bevis [Maros-Vasarhely apud domino Kovats]. XX·NL; KorrH!., AEM., ErdM."; SCIVA. 26, 1975, p. 141-146 (G. Bake. Interpretcaza siglcle ca "Numerus Illyricorum"); AnnEp. 1974, 561.

XX ·NL

Fig. 147. -- Cal'ilmidii eu numcle probabil al unltatit auxi Iiarc din Hoghlz (dupa Erd Muz ; 1888, p. 249).

Semnul transcris in ClI" III ea "XX" pare sa fie asemanator cu eel de pe uncle materiale tegulare ale unitatii auxiliare din Oristesti, A.la Boeporomorum (nr. 155); ligatura N +lj (sau N +IL), daca se poate interpreta ca "Numerus Illyricorum" ~i daea provine cu siguranta din Hoghiz, este un indiciu ca aceasta unitate militara venita din Dacia Inferior (Oltenia) a stationat in castrul de ling:1 Hoghiz , cum a preconizat G. Bak o ; apoi s-a transformat in .. AJa Numeri IllJlr£corurn atestata la Brincovenesti (jud, "1Iure~), pe Muresul Superior, in Dacia Porolissensis (SCIVA. 28, 1977, p. 93-104).

244. - P lac if. de bronz subtire, rotunda, pertorata in eentru, ciupita la marginea stinga, cu dimensiunile de 32 x 34 x t mm; textul in doua rind uri cu mere punctate; descoperita in sapatura din a. 1949 la centrul castrului Hoghiz. Muz. Cluj-Napoca (inv. IN 3317) (fig. 148).

MaUrIl. 1195:3, p, 792, fig. 4, 6 (K. Horedt) ..

T(iti) Ariti [Gc)r In ani

~ ___,.."

I

I

Fig. HH. - Placn (disc) de hronz (dupa Y[a/eria/c, I, p. 729).

T r a d u c ere: "a lui Titus .A vitius Germanus".

Este aplica ce se punea pe scut (sau alt obiect personal) purtat de militarul Titus Avitius Germanus, din trnpa de garnizoana a castrnlui Hoghiz ; avind cele tria nomina ale cetateanului roman, pare mai probabil ea militarul facea parte din legiunea XIII Gomina, din care 0 vexillatio a atationat aici in prima jumatate a sec. II-lea; dar ~i in auxilia exist a ostasi cu trei nume.

245. - L u c ern Ii de lut, avind ca ornament pe disc bustul unui battin, iar po baza inseriptia din 7 lit ere verzale, descoperita in ruinele

MATERIALUL EPlGRAFIC

193

castrulul prln a. 1840 ~i pastrata in aeea vreme la castelul Haller in Viseri (jud. Brasov), unde a fost vazuta ~ desenata la 1847 de J. F. Neigebaur.

Dacien (1851), p. 277, nr. 8 "eine sehr zierllch geformts Lampe oben mit dem Brusthild eines Greises und unten mit de Inschrift: GMMTILSgefunden wurde, welche der Verrasser bei dem Grafen Haller in Weisskirchen gezeichnet hat"; JCC. 11856, p. 30; InschrDac. 805; CIL, III 1634, 11; ArhMold. I, p .. 155 N. Gostar, eronat "Ungra - in col. Haller din Alb~ti (r. Stghlsoara), CAMPILLI sau altceva",

GMMTILS

Daoa nu este 0 lectura eronata a literelor (poaibil foarte corodate) in loc de O.AMPILLI, cunoseutul lucernar OAMPILLVS (deci obiect de import in Dacia), sau GMMIOI (ex. OIL, XV 6463), ar putea fi un produs local, ca cele din Oristesti (nr. 159-161). La Hoghiz s-a deseoperit ~i 0 lucerna din tipul eel mai freevent cu numele OASSI, OIL, III 1634, 5a (Muz. Sibiu).

70. Dacia

(f;'tena, Gradu; Garat; Stein; sat, comuna Jibert, [ud. Brasov)

Posibila asezare rurala romana, in Care s-au g:1sit 0 inseriptie, monete ~i portiuni din drumul pavat cu pietre,

Chronik, p.111-112; JCC. 11856; TIR. L 35, p, 36.

246. - A l tar de piatra (probabil votiv) cu Inscriptte latina, descoperit la saparea terenului pentru construirea noului tum al bisoricii (deci in loc secundar, posibil adus din alta localitate), pe un strat in care s-a identificat pavajul drumului roman. Textul Inscriptiei a fost copiat de un maiestru constructor Teutsch, dar manuscrisul acestuia s-a pierdut, iar piatra romana a fost zidita la temelia turnului ; informatia a ramaa la Maur. v. Steinburg, fost primar in Rupea.

Transsilvania, II 1834, p. 282; JCC. I 1856, p. 31; Chronik, 111-112 ("als man den neuen Thurm baute, tand man bein Grundausheben die deutlich erkennbare ROmerstrasse, sowie eine mit Schrift versehene Ara, welche vom Baumeister Teutsch ahgeschrieben und im Grunde des Thurmes eingemauert wurde. Leider ist die Abschrift auch verloren gegangen ; nach dem Berlcht des Augenzeugen Biirgermeisters M. v Steinburg in Reps"); TIR. L 35, p. 36.

71. Sinpaul

(Binpalu Homorodului, Pauleni ; Homorodszentpal, sat, comuns Martini~, judo Harghita)

Castru de unit ate auxiliara linga care s-a dezvoltat 0 intinsa asezare civila (eanabae ), la vest de valea Homorodului Mare, in locul unde aeesta i~i la,rge~te deschiderca ~i se afla drumuri usoare de acces in directia Ocland si Homorodul Mic. A~ezat in apropiere, la 80-100 m de cotul Piriului Varca (Varta), ruinele castrului sint suprapuse de eladirile satului actual; laturile lui au fost observate dupa aspeetul terenului de loealniei ca ~i de eaI:1tori ~i oercetatorl, fara sa fi facut sapMuri sistematice ori sondaje (Orban B., Gooss, Teglas G., ArchKozl. XIX 1895, p. 42-43, O. Daleo;

13-~. 618

194

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

viciu Ri 1. Paulovics cu Z. Szekely (DacKelH. p. 53-59, cu intreaga bibliografie mai veche ~i amanunte). Sapaturi sistematice, partiale, au f?~t facute in a. 1957-1958 de G. si 1. Ferenczi, verificind elcmentele fortificatiei, a carei existenta fusese controversata ori s.ocotita dubioasa ; s-avu observat cele doua faze de constructie ale acestui castellum: a) de pamint, b) de piatra, avind un si~g~: ~ant de a:par~re ~i laturile de aproximativ 150 X 133 m. Aeezarea elvlla dezvoltata din canabae, destul de Intinsa, ae afla spre est de piriul Varta ptna la Homor?dul Mare "Oetatea, banului Bela (Bela ban vara)" ; ea avea 0 legatura strmsa eu ~xploatarea sarii (v. nr. 248). Abundent material const~uc~iv, arh~ol~glC, tegular; epigrafic ~i numismatic in teritoriul castrului ~l satului Smpaul, ca ~l a celor vecine Craciunel, Rares, Martinii.

MatArh. VII 1959, p. 401-404, G.-I. Ferenczi (p. 402 poztt ia castrului din Sinpaul, cu dille de acces ~i Piriul Varta, Homorodul Mare); OTS. p. 277; TIR. L 35, p. 67.

247. - A l tar 'Dotiv de piatra, fragmental' (rupt in trei bncati), inalt 61, lat 36, gros 27 em; litere corect incizate inalte de 5,5 ~m, avind ligaturi in r. 2 E+T, r. 3 A+L, V+T, r. 4 A+E, A+ V. Oapitelul are in eentru un ornament in forma de triunghi isoscel in care un vas, la colturi cite 0 rozeta (ca 0 roata cu spite; pastrata ~umai cea din .stinga), profilatura simpla ; sus are 0 adincitura drep~unghlulara; baza ~l text~ incepind cu r. 6 lipsese. Descoperit la a:, ~?61. l~ punctul "Oe.tatea.~anuIUl Bela (Bela ban v ara) " , teritoriul a~ezarn. clvIl~ a eastrului aux~ar,. cu ocazia sapaturii pentru construirea unui grajd, Muz. Odorheiu (inv. 4607) (fig. 149).

RetrMuz: nr. special, II 1965, p. 432-433; Sargetia, VII 1970, p. 68-74 (G. ~i 1. Ferenczl).

Fig. 149. - Altar vo tiv din Stnpaul, fragmentar (Muz. Odorhci).

I ( ooi ) 0 ( ptimo) [ M ( aximo ) ] et ·Iuno[ni Reg {inae )]

MATERIAUlL EPIGRAFIC

195

p (ro) salute Limp ( eraiorie ) ]

caee ( aris) L ( uei ) A [ ur ( eli) Ver- ] o , i a1lg(usti) tr[ib{1tn.) pot.

T r a due ere: "lui Iupiter eel prea bun ~i mare si Iunonei Regina (~), intru sanatatea imparatului caesar Lucius Aurelius Verus /5/ augustul ell tribunicia potestas a -- oara - - -".

Din anii domniei comune a lui Marcus Aurelius Antoninns si Lucius Aurelius Verus (161-169), dedicatia era nl,Cuta foarte probabil de unitatea militara stationata aici san de comandantul ei. Editorii considera cll. monumentul a fost inaltat "in legatura cu prezenta imparatului Lucius Verus in Moesia, eventual ~i in Dacia" (~); dar poate sa fie 0 simpla formalitate "de rutina", lnchinare pentru sanatatea suveranului Romei, cum este altarul onorific pus pentru L. Aurelius Verus de Cohors II Flavia Oommagenorum la l\ficia, OIL, III 1373 (IDE.. lII/3) 53) s.a.

248. - A l t a 1" coti» de piatra ealcaroasa, 94 X 49 X 43 cm; literele (unele mai mici) inalte de 8 em in r. 1-2, de 7 in r. 3, de 6 in r. 4-5, de 5 in r. 6, de 3 em in r. 7 -8. Oapitelul cu mici eroziuni are in fata. central un ornament in forma de triunghi, la colt uri acrotere ; profilatura e simetrica sus ~i jos. Descoperit in toamna a. 1927 Ia 1,5 krn departare de Sinpaul spre Ocland, linga drum in punctul "S6skut helyseg' sau Soskut (fintina cu saramuraj" (DaCia, VII-VIII, p. 319), unde romanii exploatau sarea, dupa obsel'vatia lui A. Buday. Muz. Sf. Gheorghe (fig. 150).

DolgSz. IV 1928, p. 300 (A. Buday, dupa 0 fotografie prirnlta din partea unui cunoscut al sau localnlc din Secuime); in r. 5 tntregeste c(urator) salinar; ACMIT. 1929, p. 311 (C. Daico,::iclu, c(onductor) soliruir, ; Dacica, p. 146 ~i 151 VII); Pannonia, II 1936, p. 283; AnnEp. 1937, 141; SclavDacR. p. 271, nr. 128; CIMRM. II, p. 294, nr. 2011; GuitOr. I, p. 269, nr. 71. VEcDR. p. 50-51;

Fig. 150. - Altar votiv din Sinpaul (Muz. Sflntu Gheorghe).

196

INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE, III/4

Soli Invi c t o pro

s a l u t e <Em>

C (ai) Iuli Valen-

5. tini 0 ( onduotoris) salinar (um ) I ulius 0 m u 0 i 0

lib'ertu8 a 0 tor

p o s u i t

T r a due ere: "Soarelui Nebiruit, pentru sanatatca lui Oaius Iulius Valen/5jtinus conductor al salinelor, Inlius Omucio libertul sau si actor a pus (prinosul)".

, Sol Invictus este pcrsanul Mithras, cu larga raspindire in Dacia (v. bibliografia prineipala supra, nr. 63). Remarcabila forma vulgara "salutem" in loc de salute Ia ablativ este un fenomen fonetic de "casus permutati" (CIL, III, p. 2575), sau "casus perturbati" (p. 2677), constructie de pro cum accusativo, numeroase exemple mai ales "pro salutem", OIL, III, p. 2578. Libertul actor administra~or al Iui C,. Iulius ValeIl:tinus ~ef?l serviciului salinelor Daeiei are in mod firesc acelasi nomen, I uliu» Omucio, dar nu-si scrie praenomenul, care trebuie sa fi fost tot C ( aius } ca. al patronului sau,

249. - L e e p e d e votiva de piatrli. oalcaroasa dura, fragment din marginea dreapta, lipsa partea de BUS, stinga ~i de jos, cu dimensiunile aproximative de 40 X 40 X 15 em, litere profund incizate inalte de 7 em ; puncte despartitoare in forma de triunghluri intre cuvinte A ~i l~tere ; A liga~ turi in r. 1 .A+ V, r. 3 T+E, M+P; din r. 4 nu se vad decit niste vlrfu~'l ascutite ale marginii superioare a literelor (ea .A, M, N etc.). Descoperit prin a. 1979/80 in vatra satului Sinpaul (in afara de perimetrul eastrului). Muz. Miercurea Ciue (fig. 151).

Infprmatie ~i date oferite de prof. Gered Gabor (direetor~l f;lcolii generale din Sinpaul), eopie dupa fotograma aflatoare in poaesia prof. Forray Tibor (primite de noi in 10 mai 1985). tntregirea ~i lectura r. 1 S,i 2 dificile, eu totul nesigure: .A VG(ust-) este epitet de zeitate, in Dacia cunoscut la .Apollo, Diana, Aesculapius, Fortuna, Minerva, Hercules, Mars, Victoria, Nemesis ~.a.; REG(ina) este purtat numai de Diana,

Fig. 151. - Altar votiv din Stnpaul, Iragmentar (Muz. Slin tu Gheorghe).

MATERIALUL EPIGRAFIC

197

luna s,i Nemesis; in al doilea 10c al formulei dedieatorii nu e de preaupus ca "Regina" luno, ci mai eurind Diana.

r - - - - - - -] .A u g(U8t-) [e t D ian a e] Reg (inae )

[p r 0 8 a 1 u] t e imp ( eratoris) c ( aeearis )

Era un monument votiv inchinat celor doua zeitati - - - A.ug (ust-) ~i - - - Reg (ina), pus in sanatatea unui imparat roman (numele disparut in r. 4 al fragmentului epigrafic), de catre unitatea auxiliara din garnizoana SinlJaul san de eomandantul ei.

250. - E pit a f (probabil altar) de piatra, fragment de 70 X 51 em, descoperit in asezarea civila a castrului ; textul eopiat la a. 1940 de C. Daicoviciu in comuna Sinpaul la cas a gospodarului Julius Bartha.

Daeia, VIl- VIII 1941, p. 320 C. Daieovieiu, "aus der Zivilniederlassung stammt das Fragment einer Grabinschrift, die wir im Hof von Iulius Bartha entdeckten; 70 X X 51 em"; Dac/{elH. p. 58-59 (textul, dupa Dacia).

[D(is] J\f(anibus) IVSTIN A . VIXIT [anntis) ] LV . AVRELIA VIXIT . .A N N I S

5. -.- - -S . VET(eranus)

T r a d u c ere: Zeilor Manes, Iustina a trait ani 55, .Aurelia a. trait ani /5] - --- - -, - - - -s vctel'an- - - [a pus monumentul ---".

Dupa felul cum este redat textul de primul editor in Dacia, VII-VIII, copia sa nu pare a fi coreeta, caci r. 5 este indicat ea pre a scurt, Iiind necesar spatiu (in lacuna) pentru cifra anilor cit a trait raposata Aurelia, nomen ~i cognomen terminat in -8 al veteranului care pune epitaful ; era necesara o fotografie a piesei epigrafice nri un desen fidel al textului funeral'.

251. - E pit af (~) de piatra (trachyt de Ionesti), fragment eu resturile din primele doua rinduri ale textului descoperlt (impreuna eu piesa urmatoare, nr. 252) de Teglas G. ~i Solymossy E. la 1894 in sapatura faeuta de doi gospodari secui In gradina lor din partes de est a satnlui, de unde scoteau mari cantita.t,i de blocuri de piatra ~i d1dl,mizi (unele de 45 X 45 em). Muz. Odorheiu .

.A.rchKQzl. XIX 1895, p. 43 (Teglas G.); CIL, III 14467 ("Homorodszent-Marton et vicinia", dupa Arcb Kdzl.).

~ :M(arcus)] A V R E (lius)

-_ - - - - -.AR - --

In r. 2 Teglas citea -AP----; inainte de numele .AVREL era un rind probabil en formula D(i8) M (anibu8).

252. R pit a f din piatra (trachyt de Ionest.i), fragment din margine a stinga eu resturi din trei rlndUI'i in text; gasit impreuna cu piesa preeedenta (nr, 251). Muz. Odorheiu:

ArchI((jzl. X IX 1895, p. 43 (Tegla.s G.); CIL, III 14467.

198

INSCRIPTIILE DACIEl ROMANE, IlI!4

IAL----I ToT - - - -OS-----

Din aceste litere razlete nu se poate restabili nici un nume sau cuvint .

e probabil caracterul funeral' al piesci epigrafice, '

253. - L e s p e d e funerarii de piatra, gasita la nord de sat prin a. 1955, dupa 0 informatie din a. 1961 : "Fazakag Istvan, in terenul sau (la nord de Sinpaul), cu ocazia unoI' sapaturi facute in gradina de legume ~i in Iivada, a scos din pamint la 1955 0 piatra mare, plata (de mormint n cu un leu ~i 0 inscriptie. A taiat-o in patru ~i a desprins leul din bloc. Ohemind pe directorul de atunci al scolii de 7 ani din localitate, acesta -neo?servind valoar~a piesei arheologice- nu i-a dat nici 0 importanta. ProprIetarul-descopentor a cHtdit mare parte din Inscrtptie in peretele surii sale, iar alta parte din piatra a folosit-o drept prag. Acest prag pe care l-am rasturnat cu ocazia cercetarii de teren, putea sa fi format marginea de jos a eimpului inscrlptiei, cu fat a anterioara mai neteda, cea posterioara mai dura, dar fara inscriptie. Roca era tuf vulcanic san gresie nisipoasa moale" (Ferenczi 1., informatie oral a din a. 1961). Piesa pierduta pentru ~tiinta din cauza ineptiei unui cadru didactic, era 0 stela funerara avind ca ornament sus un leu apotropaic, cum se mai intilnesc in Dacia (de ex. stela,

din Porolissum cu textul "D. M. Eufemus vik, Peregrini vix. ann. XXXV, Erastus cobservo posuit", Dacia, VII-VIII, p. 325; Muz , Oluj-Napoca).

Material tegular

254. J- T i g 1 e au ;9tampilii, fragmentare, cu dimensiunile 31 X 22 X 2 em, cu text imprimat constind din trei litere in cartus repetate orizontal, vertical ~i rasturnat (la marginea de sus numai primele doua

litere din formula}; S e rasturnat ca un L cursiv ; descoperite de O. Daleoviciu ~i Al. Ferenczi in a. 1940 la Sinpaul. Muz , Oluj-Napoca (inv. IN 2 683) (fig. 152). . - --'C"~

Dacia, VII-VIII 1941, p. 320 (C. Dalcovlctn "dic romische Ansiedlung bei Pauleni muss ouch eine kleine Mllltarstation [sic t dar vestigiile castrului auxl liar vazute cu un veac mai

inainte nu erau 0 mare "Militarstation 1] besessen haben , wie aus den beiden Zlegelstempel N 1\1 S N(umcrus) M(aurorum) S ... ? im Hofe von Iuluis Barlha hcrvorgeht"); AnnEp. 1944, 46 "si on adopte ces complements, on pourra souger it S(everianus), cr. AnnEp. 1933, 250"; TglD. p. 18, pI. XVIII 273, p. 57: N(umerus) M (ililum) S (urorum 't ] sivc M (aurorum?) S( - - -) s ive M(aurelanorum?) S( - - - ?); Dacia, I 1957, p.361 "a Sinpaul (Paulenl) des briques marquees N" 1\,1 S - N(umerus) M(aizrorum) S( - - -?) inscription qui apparait egalement en Oltenle au camp de Racarl (Doli), SCIV, V 1964, p. 607-610; ce dolt Hre Ia meme unite auxiliaire"; adevarat ca in 1954 N. Gostar, SCIV. V, p.607-610 consider-a ca ultima litera este nu E (cum cttise G. Florescu), ci .,sigma" grecesc ~i 0 interpreta ca ,;S(aldensium)" localitatc dnco-getiea dupa N (umerus)M (aurorum) S (aldensium) ; asttel Ia castrul ~i asezarea civilii de linga Hiicari ar Ii fost localitatea get.lea Saldae,

MATERIALUL EPIGRAFIC

Fig. 152. Tigle' eu nurnele unttatll auxiliare NMS (?) (Muz.

Cluj-Napoca),

199

N(umerus) M(aurorum) S(- - - )

Be poate adauga ,,0 ca.ramida, probabil militara, cu 0 litera frag~entara ... M ... , de p~ ~eritoriul a~ezarii ~ivi1e" a descoperit ~i a achizitionat in cursul eampamei arheologice la Smpaul arheologul 1. Ferenczi, MatAch. VII 1961, p. 404, ce pare sa fi apartinut unei tigle a aceleiasi unit~ti .mili~are. Data fiind similitudinea, chiar identitatea ~tampi1ei din Ra.cari i}l din Smp aul , apare foarte probabil ca aceeasi unit ate auxiliara etnica. "maud}," a stationat la Bacan, apoi la Sinpaulla Romorod ( ~), san invers,

Daca litera S din ~tampi1e tegulare indica toponimul derivat (localitatea unde a stationat mai multa vreme in Dacia) poate fi intregit in S(aldae), inseamna ca asemenea localitate se afia in preajma Homorodului chiar la Sinpaul, ~i poate fi pus a etimologic in legatura cu salinele ~i exploatarea sarii eunoscute in zona din antichitate (dacic saZ-d- "sare, saline"; SprThrD.p. 137; despre toponim Sal-d- in Dacia ~i Tracia: V. Parvan. Getica, p. 228).

N umerus M aurQrum S - - - este una din formatiile etnice auxiliare ce au derivat din "Maurii" care au participat la campaniile de cucerire a Daciei lui Deeebalus ; nu e sigur raportul unitatii stationate la Sinpaul cu "omonimul" din Racari, cum s-a observat; din unitatea de pe Homorodul Mare au fa.cut parte decurionul Aurelius Severus (nr. 259) ~i alte elemente miIitare (ori veterani) atestati epigrafic in zona castrului Sinpaul; ace easi unitate militara a pus inscriptdile onorare pentru imparati romani.

255. - 0 a r ii mid ii fragmentara cu Inscriptie zgiriata cu un stil, litere de tip cursiv. Muz, Sighisoara,

AEM. 11877, p. 32 (C. Gooss); CIL, III 8077,15 ("stilo scripta in tcgula ; rep. Szent Pal [Sehassburg gymn.] AEM. I").

VIPO

200

INSCRIPTIILE DAC!E! ROMANE, 1l1/4

72. Craciunel

(Craciunfitleni; Homorodkaracsonfalva, sat, oomuna Oeland, judo Harghita)

Afjezare rurala romana cu vestigii In citeva puncta, eel mal important la Bilmez()": vase ~i urne, monete din sec. II e.n., inscriptli ~i un altar cu "inscdPtia ~tearsa . In punctul "Velencze" fragmente de ca.ramizi ~i

tigle de acoperi~.

SzFL. I, p. 185-186; Ciironik, p. 83; ArctiKozl, XIX 1895, p. 44 (Teghis G.); 01'S. p. 277; TIR. L :!5, p. 35.

256. - A l tar 'Votiv de tuf trachytic, fragmentar, lipsa. partea de sus, adiea. ineeputul textultti eu eel putin un rind (numele divinih'i,tii invocate); dimensiunile fragmentului: inaItime 75, la.time 70, groaime 68 em' litere destul de corect trasate inalte in r. 1 de 5,5, in r. 2 de 5, 1'.3-4 de 4,5 em; la ultimul rind se disting slabe urme de "liniatura"; in r. 2 ligatura V+M; baza are profilatura eomplexa, bine executata,

dar mult corodata. Partea de jos a altarului a fost supusa de catre desooperitorul-proprietar Barabas Mihaly unei eiudate ~i originale operatii gospodarestt : a fost scobita facind din bloe un fel de scaun-jilt cum apare azi. Fragmentul a fost deseoperit in locul "Kovesbercz" la Oraciunel ; s-a pastrat multa vreme la cas a descoperitorului in sat. Muz. Sf. Gheorghe

(fig. 153).

SzFL. I, p. 185: Chronis, p. 83 reproduce copiilc lacunoase a lui Orban B. ~i a lui MUller. acceptlnd lectura GENTIANO ET B(asso) COS. a. 211; AEM. I 1877, p. 34, desen (C, Gooss, O. Hirschfeld), dupa decalc : EphEpigr. IV, nr. 1:18; en., III 7719 textul In facsimil eu verzale. VI f I! II SIVS· CV1\LVLA/IANO . F·B. COS I V·I.·P·M.". Controlul ~i reeonstituirea grafica permit lee Lura

.I

Fig. 153. - Altar votiv din Craclunel, [ragmen tar (Muz. Sfintu Gheorghe).

MATERIALUL EPIGRAFIC

201

[1(ovi) Otptimo ) .. M(aximo)'!

- - - - - - - - - - - ?J A e 1 (ius) Va [leria-]

n tt 8 c It m Val e _-

riano f(nio) b (eue) f (iciario ) ('0 (11)8 (11 laris ] ciotusn ) l(ibeus) m(erito) p(OStl1't)

'I' I' a due e r c : ,,[nurnelc zeitatii, de ex. 1 0 :iU , eel mai freeventJ Aelius Valerianus (irnpreuna) cu Valerianns f'iul (sau) beneficiarius al consularului juruinta faeuta au pus (implinit.) dupa merit".

Dedieantdi-credinciosi sint doi rornani provinciali, tatal Aeliue Valerianus ~i fiul ornonim care era un gradat de frunte in armata Daciei Ia statu] major al eonsularului (guvernator 311 provineiei, eelor trei Dacia fost consul), beneficiarius consularis ; ActMuz. 1956, p. 120-128 (IDR~ III/2, 239; 111/3, 86, 124, 297). Prezenta lui Valerianus benefieiarius consularis in valea Homorodului Mare este 0 dovada ea 131 castrul de linga. Sinpanl san in apropiere era 0 statio de beneficiari pentrn asigurarea pazei in zona ~i eontrolul circulatiei.

257. - A 1 t a r . ootio, de piatra, fragment eu partea superioara a textului din care s-an pa~<;t.rat numai doua litere 131 sflrsitul rindulni 1, descoperit de G. Teglas la "Kovesberez" intre alte darlmaturi ~i materiale romane, in a. 1894 (')

ArchKozl. XIX 1895, p. 44 ("meg egy olterakd felsn reszet sikerult megmentenem, sainos, a kezdll sor ket vegs6 hetfijeve.l 10. Minden lehetdseg szerint Geniora egeszithetjiik ki").

- - - - -TO

Poate fi intregit in [GenJio, sau [MercurJio ori alt zeu cu numele terminat in -ius, san vreun antroponim (imparat ') eu aceeasi terminatie.

258. - A l tar vot~'V de piatra. calearoasa, fragment eu partea de sus: eapitelul ~i 0 parte din eimpul inseripttei eorodate (spartura.), en dimensiunile inaItime 50, latime 73, grosime 44 em; in fata. capitelul are un ornament vegetal in timpan, Ia colturi acrotere ~i profilatura coreeta spre eimpul destinat scrlerii, care ar parea ell, a fost sparta sau rnartelata inca din veehime; textul nu poate fi restabilit prin nici un element. Muz. Sf. Gheorghe.

Alta ( ') piesa de 27 X 29 X 27 em, eu seriere, tot acolo.

73. Ilares

(Recened; Recsenyed, sat, comuns Martini~, jud. Hargbita)

259. - A l tar funerar de gresie calearoasa, fragment in einci bucati (rupt ~i lipsa. partea de JOB, eu jumatate din r. 6 al textului), dimensiuni 63 X 56 X 35 em, litere bine gravate inalte de 8 cm in r. 1, de 7 -6 em

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful