Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor.

De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora. În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000,[1] care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deşeurilor în România are o pondere de 10 miliarde EUR.[2]

Cuprins
[ascunde]
• • • • •

• • • • • • • • •

1 Istoric 2 Legislaţie 3 Tipuri de deşeuri 4 Colectarea şi transportul deşeurilor 5 Metode de tratare ale deşeurilor o 5.1 Metode de eliminare  5.1.1 Depozite  5.1.2 Incinerare o 5.2 Metode de recuperare  5.2.1 Recuperarea materialelor  5.2.2 Prelucrarea biologică  5.2.3 Recuperarea energetică 6 Deşeuri periculoase 7 Vehicule scoase din uz 8 Electrice şi electronice 9 Gestionarea integrată a deşeurilor 10 Reciclarea deşeurilor în România 11 Note 12 Bibliografie 13 Bibliografie suplimentară 14 Legături externe

[modifică] Istoric

Încă din 1970 s-a conştientizat că deşeurile constituie o problemă şi că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care intră în componenţa acestora. La Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial.[3] În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deşeurilor datând din anul 1975.[4] Campania de conştientizare că cea mai eficientă formă de tratare a deşeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, în engleză Reduce, Reuse, Recycle, în franceză Réduire, Réutiliser, Recycler). Deşi în România s-au demarat iniţiative de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în contextul lipsurilor din acea perioadă acţiunea, fiind impusă de sus în jos, a întâmpinat rezistenţă.[5] În prezent reciclarea este reluată, dar reuşita politicii de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor, care trebuie începută chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile.

[modifică] Legislaţie
Legislaţia privind gestionarea deşeurilor este bogată. În februarie 2008 la nivel european acquisul comunitar cuprindea 29 de directive ale Comisiei Europene.[4] Pentru aderarea la Uniunea Europeană România a trebuit să implementeze în legislaţia sa aceste directive. Principalele directive sunt:[6]
• • • • • • • • • • • • •

Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE) Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE) Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului 87/101/CEE) Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT) Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură

fiind aprobată ulterior prin Hotărârea Guvernului RM Nr. praf). provenite din agricultură şi. 28 al Legii cu privire la deşeurile de producţie şi menajere nr. Deşeuri sanitare. C2 Deşeuri agro-zootehnice.Deşeuri stradale. care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural. o Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari. fost Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului – MAPM).[9] B. ordonanţe de urgenţă ale guvernului şi ordine emise de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD. fost Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor – MTCT). specifice fluxurilor stradale (hârtii. rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. de exemplu cele medicale. dintre cele 29 directive. În total un număr de 116 acte legislative transpuneau aceste directive: legi. hotărâri de guvern. În Republica Moldova. pot fi deosebite următoarele tipuri de deşeuri: A. Deşeuri municipale şi asimilabile.[9] A3 . dispensare şi cabinete medicale. provenite din spitale.[8] A2 . instituţii publice. hoteluri. de exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează pe cărbune. frunze. provenite din activitatea casnică. Ele sunt grupate în:[8] • • • • A1 . 21 erau complet transpuse în legislaţia românească.În februarie 2008. 606 din 28 iunie 2000. Deşeuri de producţie. 1347–XIII din 9 octombrie 1997. pe care normele europene le clasifică în:[9] o Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase.Deşeuri din construcţii şi demolări. magazine.[9] • • • C1 Deşeuri industriale stocabile. în special. provenite din activitatea de construcţii şi modernizarea şi întreţinerea străzilor. din zootehnie.[9] A4 .[9] C. radioactive. categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive. restaurante. o Clasa 3 Deşeuri inerte.[10] C3 Deşeuri speciale. de exemplu cele provenite din construcţii. iar 5 încă nu erau transpuse.Deşeuri menajere. Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere a fost elaborat în conformitate cu stipulările art. o Clasa 4 Deşeuri toxice. de exemplu azbest. o Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.Nămol orăşenesc.[10] .[7] [modifică] Tipuri de deşeuri După provenienţă. dar netoxice. 3 erau transpuse parţial. fost Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – MMGA. rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere. mase plastice. fost Ministerul Economiei şi Comerţului – MEC) şi Ministerul Transporturilor (MT. Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF. [4] Actual această transpunere este completă.

Q7 solvenţi contaminaţi.Clasificarea deşeurilor conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol Tip deşeu Q1 Reziduuri de producţie sau de consum. articole rebutate de Q14 agricultură. inclusiv Q4 orice materiale. substanţe sau produse care nu sunt incluse în categoriile menţionate Q16 anterior. contaminate ca rezultat al incidentului în cauză Materiale contaminate sau pătate în urma unor acţiuni planificate (de exemplu. containere etc. zgură. filtre uzate etc. magazine. substanţe sau produse rezultate din acţiuni de remediere a solului Orice materiale. reziduuri Q5 de la activităţi de curăţire. reziduuri miniere. baterii rebutate.) Q13 Orice materiale.) Q8 Reziduuri din procese industriale (de exemplu. ateliere etc. pierdute sau care au suferit alte incidente.) Substanţe a căror performanţă nu mai este satisfăcătoare (de exemplu. simbol al civilizaţiei. uleiuri contaminate cu PCB etc.) Reziduuri din prelucrare mecanică / finisare (de exemplu. catalizatori epuizaţi etc. [modifică] Colectarea şi transportul deşeurilor „Omul ordonat”.) Q15 Materiale contaminate. Q11 reziduuri din exploatarea zăcămintelor de petrol etc. substanţe sau produse a căror utilizare a fost interzisă prin lege Produse care nu mai au utilizare pentru deţinător (de exemplu.) Q6 Piese inutilizabile (de exemplu. Precolectarea deşeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coşuri de gunoi.) Q12 Materiale contaminate (de exemplu. ambalaje. săruri de amestec epuizate etc.) Reziduuri din procese de captare a poluanţilor (de exemplu. echipamente etc. reziduuri de la distilare etc. acizi contaminaţi. nămol de la epuratoare de Q9 gaze. menajuri.) Reziduuri din extracţia şi prelucrarea materiilor prime (de exemplu. nespecificate altfel în continuare Q2 Produse care nu corespund specificaţiilor Q3 Produse al căror termen de garanţie a expirat Materiale deversate în mod accidental. şpan provenit de la operaţiile Q10 de strunjire. zguri măcinate etc. birouri. praf de la filtre de aer. pubele (pentru deşeurile menajere) şi containere (pentru deşeurile stradale şi cele produse de agenţii .

Pe recipente există etichete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectiv.[14] Pentru deşeuri în cantităţi mai mari.[13][16] Containerele de 1. roşie. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă.electrice şi electronice.economici). comerciale şi industriale Container de 1.[19] Colectarea deşeurilor din pubele şi recipiente de până la . cum sunt REBU[20] la Bucureşti şi RETIM[21] la Timişoara.[15] Exemple de recipiente pentru precolectare selectivă Containere la Pubele în Coşuri de gunoi în Containere la Moşniţa Nouă.1 m³.metale. Bucureşti Timişoara Brazilia Timiş Etichete pe recipientele de precolectare selectivă Pentru materiale plasticePentru metale Pentru hârtie şi carton Pentru precolectarea deşeurilor stradale.[12][13] Pentru a permite reciclarea. albastru . carton şi sticlă. galben . sau pentru deşeuri industriale şi din construcţii sunt folosite containere de construcţie metalică. de tip cupă de 4 m³ sau mai mari. Colectarea propriu-zisă a deşeurilor[19] din aceste containere este efectuată de către servicii specializate. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectări. colectarea deşeurilor care conţin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite. maro şi negru antracit. verde. [18] Recipente pentru deşeuri stradale.hârtie. 4 m³ sau mai mari. albastră. negru nereciclabile.1 m³ pot fi din tablă zincată[17] sau din plastic.biodegradabile.[14] Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deşeuri sunt: roşu (portocaliu) . comerciale şi industriale sunt folosite containere tipizate de 1.materiale plastice. verde . de tip Abroll. însă acestea nu sunt respectate întotdeauna. maro .1 m³ zincat Container de 8 m³ de tip Container de 4 m³ Abroll Container de tip Abroll.

. urmează etapa de tratare a deşeurilor.[11] [modifică] Metode de eliminare Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu. de sute sau mii de km.[13] [modifică] Metode de tratare ale deşeurilor Odată colectate. la fel ca deşeurile în sine şi locul lor de provenienţă. ele deplasându-se pe rolele proprii. deşeurile pot fi scoase din circuitul economic (eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate). transportate pe distanţe foarte lungi.[20] Utilaje pentru colectarea deşeurilor Autogunoieră tipică Încărcarea unei pubele Autogunoieră cu încărcător frontal Autospecială pentru cupe Transportul deşeurilor se poate face pe cale rutieră. În principiu.[13] Deşeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute cu instalaţie de ridicat. care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor şi containerelor şi cu instalaţie de compactare. transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru cantităţi mari (de obicei deşeuri industriale). feroviară sau navală. Metodele de tratare ale deşeurilor sunt variate. iar containerele de tip Abroll sunt tractate. Din cauza problemelor care apar la transbordări.1100 l este efectuată cu ajutorul autogunoierelor.

Tratarea în sol (de exemplu. nespecificată în altă parte în prezenta anexă. evaporare.) Loc de descărcare special amenajat (de exemplu.) Amestecare sau mixare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1D13 D12 D14 Reambalare înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D13 Stocare în aşteptarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D14 (excluzând D15 stocarea temporară.).[22] Depozitele trebuie . amplasarea de containere într-o mină etc. uscare. având ca rezultat compuşi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre D9 operaţiunile numerotate D1-D8 şi D10-D12 (de exemplu. exceptând mările şi oceanele D7 Evacuarea în mări şi oceane.) D6 Evacuare în mediu acvatic. injectare a deşeurilor care pot fi pompate în puţuri. descărcarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în D4 puţuri. D5 acoperite şi izolate unele de altele şi de mediul înconjurător etc.Operaţiuni de eliminare conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol Tip operaţiune D1 Depozitare pe sol şi în sol (de exemplu. biodegradarea deşeurilor lichide sau a nămolurilor D2 depozitate în sol) Injectare la adâncime (de exemplu. până la colectare. calcinare etc.) Descărcare pe suprafeţe (de exemplu. depozite pentru materiale inerte (clasa c) şi depozite pentru un singur fel de deşeuri (monodeponie). având ca rezultat compuşi D8 sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricăreia dintre operaţiunile numerotate D1-D7 şi D9-D12 Tratare fizico-chimică. depozite de deşeuri etc. depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa b). inclusiv îngroparea în subsolul marin Tratare biologică. în locul unde se produc deşeurile) [modifică] Depozite Depozit de gunoi în Hawaii.) D10 Incinerare pe sol D11 Incinerare pe mare D12 Depozitare permanentă (de exemplu. nespecificată în altă parte în prezenta anexă. iazuri sau lagune etc. D3 domuri de sare sau falii geologice naturale etc. În funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru deşeuri periculoase (clasa a). dispunerea în celule etanşe separate.

chimică şi metalurgică şi până în 16 iulie 2017 pentru deşeurile municipale.[23] Rampele pentru deşeuri organice au instalaţii de recuperare a gazului de depozit. încărcătoare. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE[24] aceste depozite trebuiau închise până în anul 2007. În mod normal. aldehide. cum ar fi împrăştierea de gunoaie. în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol şi poluează apele pânzelor freatice. monoxid de carbon. atragerea dăunătorilor (insecte. Dacă nu există posibilitatea de valorificare locală.să dispună de sisteme de pază. la care se adaugă mici cantităţi de hidrogen sulfurat. screpere. compactoare. Actual. depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) şi este o practică curentă în multe ţări. cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul. necorespunzătoare. însă România nu s-a putut conforma în acest termen. a apelor şi a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme şi prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării. Astfel de rampe se organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. excavatoare) şi de servicii de întreţinere a acestor utilaje. O rampă de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relativ ieftină şi care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor.[23] Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute cu straturi izolante. Vechile rampe. Eşalonarea închiderii depozitelor neconforme este reglementată prin HG 349/2005. Aceste poluări pot fi aşa de puternice că împiedică creşterea plantelor deasupra acestor rampe. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) şi dioxidul de carbon (45 %). României i s-a acordat o perioadă de tranziţie. şi acoperite cu folii şi cu pământ. instalaţii de recuperare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului. se recomandă să fie totuşi ars la instalaţia de faclă deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului iniţial. care. care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane) sau . esteri şi alţi compuşi organici. care este până la sfârşitul anului 2009 pentru deşeurile periculoase industriale. Poluarea apei şi a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice). echipamente de cântărire. rozătoare) şi poluarea aerului. Ca urmare. au efecte negative asupra mediului. [25] Compactarea deşeurilor într-un depozit. până la sfârşitul anului 2011 pentru deşeurile provenite din industria minieră. pe rampă deşeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea. care produc efect de seră şi contribuie la încălzirea globală. de utilaje (buldozere. până la sfârşitul anului 2013 pentru deşeurile provenite din industria energetică.[23] Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. mercaptani. El poate fi valorificat prin ardere. laboratoare de analiză.

[28] În ultima perioadă se discută despre coincinerarea deşeurilor. individuale. cum sunt cele biologice provenite din activităţi medicale. la Viena. Dacă într-o asemenea instalaţie scopul principal devine incinerarea deşeurilor.[33] sau cu ardere în suspensie[34] Ele pot trata (arde) deşeuri cu putere calorifică mică. în special dioxine (dibenzodioxine policlorinate — PCDD şi benzofurani policlorinaţi — PCDF) produşi prin ardere. În urma incinerării se obţin căldură. Este una din metodele de tratare termică a deşeurilor.textil (geotextile). abur şi cenuşă.[31] cuptoare verticale. Incinerarea poate fi practicată în instalaţii mici. Incinerarea este o metodă de eliminare a deşeurilor prin arderea lor. Termenul de „coincinerare” se aplică în cazul în care arderea amestecului combustibil care conţine şi deşeuri nu deturnează instalaţia de ardere de la utilizarea sa obişnuită. din cauza poluanţilor gazoşi. Ponderea deşeurilor în amestecul combustibil este de cca. Pot fi incinerate atât deşeurile solide. în amestec cu combustibilul uzual al acestora.[23] Din cauza problemelor pe care le ridică. 10 %. care literalmente se traduce ca „nu în ograda mea”. de doar 10 MJ/kg. Metoda este preferată în locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe.[26] [modifică] Incinerare Instalaţia de incinerare Spittelau. În acest caz deşeurile sunt arse în focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment.[30] cuptoare rotative. de exemplu în Japonia. şi la eliminarea anumitor deşeuri periculoase. apare sindromul NIMBY (engleză Not In My BackYard). cât şi cele lichide sau gazoase.[27][28] Instalaţiile de incinerare sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă[29] sau răsturnată. sau la scară industrială. Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de 1 m pentru deşeuri inerte sau nepericuloase şi mai mare de 5 m pentru deşeuri periculoase. gaze. însă la nivel industrial este controversată. nu .[32] focare cu ardere în strat fluidizat. procesul va fi considerat incinerare. găsirea unor amplasamente pentru noi depozite de deşeuri este dificilă deoarece rezidenţii din apropiere se opun.

în locul unde se produc deşeurile) [modifică] Recuperarea materialelor .[28] [modifică] Metode de recuperare Simbolul internaţional al reciclării. adică cele pentru incineratoare. cât şi cea energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri. recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu. iar energia poate fi convertită în energie electrică.coincinerare. iar condiţiile de autorizare a funcţionării în acest caz vor fi mai stricte. regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. reutilizare.[11] Ca şi în cazul eliminării. Operaţiuni de recuperare conform Directivei 2006/12/CE[11] Simbol Tip operaţiune R1 Utilizarea mai ales sub formă de combustibil sau ca alt mijloc de generare a energiei R2 Recuperarea/regenerarea solvenţilor Reciclarea/recuperarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi (inclusiv R3 compostare şi alte procese biologice de transformare) R4 Reciclarea/recuperarea metalelor şi a compuşilor metalici R5 Reciclarea/recuperarea altor materiale anorganice R6 Recuperarea acizilor sau bazelor R7 Recuperarea componentelor utilizate pentru captarea poluanţilor R8 Recuperarea componentelor din catalizatoare R9 Regenerarea uleiurilor sau alte metode de refolosire a acestora R10 Tratarea în contact cu solul în folosul agriculturii sau în scopuri ecologice R11 Utilizarea deşeurilor obţinute în urma oricăreia dintre operaţiunile numerotate R1-R10 Preschimbare de deşeuri înainte de efectuarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate R12 R1-R11 Stocarea deşeurilor în aşteptarea oricăreia dintre operaţiunile numerotate R1-R12 R13 (excluzând stocarea temporară. în vederea colectării. Prin recuperare se înţelege extragerea din deşeuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare. Poate fi recuperată atât partea materială.

oţelul din ambalaje alimentare şi sprayuri. însă trebuie separate dinainte pe cât posibil celelalte materiale recuperabile. ea necesitând tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun. cartonul din ambalaje. Produsele fabricate din astfel de materiale sunt de obicei omogene. care este operată în mori cu ciocane. Pentru deşeurile amestecate prima operaţie este mărunţirea. deşi acestea nu sunt colectate în mod curent. sortarea manuală. sortare care începe prin colectarea selectivă a acestora. Urmează sortarea dimensională în site tambur.[36] Dacă deşeurile amestecate conţin componente biologice. sortarea optică (pentru sticlă) şi.LDPE). recuperarea începe cu sortarea materialelor. eventual. 2007 În depozite.[37] În România recuperarea este efectuată de o serie de Societăţi specializate în tratarea deşeurilor în vederea reciclării. raşpeluri. Ele mai pot fi separate şi în instalaţii de sortare a deşeurilor. separatoare balistice. polietilena de joasă densitate (engleză Low-density polyethylene .Deşeuri de oţel sortate şi balotate în vederea reciclării. site vibratoare. Urmează operaţii de purificare prin spălare. sortarea densimetrică în cicloane. Germania.[35] Uzina de tratare mecanico-biologică a deşeurilor de la Lübeck. acestea pot fi prelucrate biologic. Prin comparaţie. Pentru o reciclare reuşită este nevoie de o sortare în funcţie de calitatea materialului.[15] Pot fi recuperate mase plastice ca policlorura de vinil (engleză Polyvinyl chloride . polietilena de înaltă densitate (engleză High-density polyethylene HDPE) şi ambalajele de polietilentereftalat (engleză Polyethylene terephthalate -PET). conţinând câte o singură componentă. sortarea magnetică a materialelor feroase. fiind gata de livrare spre beneficiar. percutoare. polipropilena (PP) şi polistirenul (PS). Materialele obişnuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere.PVC). sticlele şi borcanele. reciclarea echipamentelor electrice şi electronice este mai dificilă. ceea ce uşurează reciclarea. Deşeurile sortate şi purificare sunt balotate în prese. hârtia din ziare şi reviste.[38] . tocătoare.

sau în cazane pentru producerea căldurii sau. de exemplu la aragazuri. Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă. resturile alimentare şi hârtia. cu ajutorul turbinelor. cum ar fi resturile de vegetale. Lemnul are o putere calorifică de 14–17 MJ/kg[41] iar gazul de depozit şi biogazul au compoziţii asemănătoare şi puteri calorifice de 20–25 MJ/m³N. deşeuri de prelucrare din industria lemnului şi din demolări). Rezultatul este compostul. cât şi anaerobă. Deşeurile organice. Prin compostare în instalaţii amenajate procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat. sau în termocentrale la producerea curentului electric. [modifică] Recuperarea energetică Deşeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deşeuri lemnoase din culturi.[40] Materiile combustibile pot fi obţinute atât prin prelucrare biologică. cât şi în mari instalaţii industriale (ex. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasmă) pot produce un gaz de sinteză (syngas) cu o compoziţie şi mai bună. cât şi prin procese de piroliză şi gazeificare la presiune înaltă în atmosferă săracă în oxigen. în timpul compostării se produce biogaz cu un mare conţinut de metan.[39] O altă sursă de biogaz sunt nămolurile municipale. pot fi valorificate prin compostare. un excelent îngrăşământ agricol. rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti sau din staţiile de epurare industriale.[39] Compostarea poate fi efectuată atât în mici instalaţii individuale din gospodării. care poate fi folosit ca atare.[modifică] Prelucrarea biologică Amenajare de compostare. care implică un proces de descompunere a materiei organice. format din monoxid de carbon şi hidrogen. staţii de epurare).[35] gazul de depozit şi biogazul. a curentului electric.[23] Ca urmare ele pot fi arse în instalaţii menajere.[28] .

pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora. pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora. pot produce vătămări serioase. „Inflamabile”: substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21 °C şi mai mic sau egal cu 55 °C. „Mutagene”: substanţe şi preparate care. să producă altă substanţă (de exemplu. acute sau cronice pentru sănătate şi pot fi chiar letale. mai ales cu substanţe inflamabile. levigat). pot constitui riscuri limitate pentru sănătate. „Corosive”: substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea. „Nocive”: substanţe şi preparate care. dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea. „Cancerigene”: substanţe şi preparate care. dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea. „Infecţioase”: substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau altor organisme vii. „Foarte inflamabile”: • • H-3A • • • substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21 °C (inclusiv lichide extrem de inflamabile) substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura mediului ambiant fără energie suplimentară substanţe solide şi preparate care se pot aprinde uşor după contactul rapid cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei de aprindere substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normală H3-B H4 H5 H6 H7 H8 H9 H10 H11 H12 H13 H14 substanţe şi preparate care în contact cu apa sau cu aerul umed. produc gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase. „Teratogene”: substanţe şi preparate care.[modifică] Deşeuri periculoase Prin deşeuri periculoase se înţeleg deşeurile care au una din următoarele proprietăţi: Proprietăţi ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase[42] Simbol Proprietate „Explozive”: substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care H1 sunt mai sensibile la şocuri sau frecare decât dinitrobenzenul. pot cauza inflamaţii. prin contact imediat. dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea. dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea. „Toxice”: substanţe şi preparate (inclusiv substanţe şi preparate foarte toxice) care. prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele. „Oxidante”: substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte H2 substanţe. . „Iritante”: substanţe şi preparate necorozive care. dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea. care posedă oricare din caracteristicile prezentate mai sus. după depozitare. Substanţe şi preparate care produc gaze toxice sau foarte toxice în contact cu apa. aerul sau un acid. „Ecotoxice”: substanţe şi preparate care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător. pot induce cancerul sau creşterea incidenţei lui. Substanţe şi preparate capabile prin orice mijloace.

adezivi. plastifianţi. Pentru eliminarea deşeurilor radioactive. răşini. componente farmaceutice. Manipularea şi tratarea acestui tip de deşeuri se face numai de agenţii economici care îndeplinesc condiţiile necesare şi ţinând evidenţe stricte. ci doar prin depozitare. explozibili etc. medicinale şi veterinare. privind interzicerea depozitării deşeurilor cu anumite proprietăţi (corosive şi oxidante) şi privind prevenirea infiltrării apei în depozitul de deşeuri (numai apa de suprafaţă) până la 31 decembrie 2013 pentru 23 depozite din industria energetică. substanţe chimice neidentificate şi ale căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt cunoscute (de exemplu. substanţe conţinând PCB-uri sau PCT-uri.[46] Acţiunea a demarat în anul 2005[47] şi a fost reluată în 2006. dibenzo-para-dioxine policlorurate. pe baza unei autorizări. chimică şi metalurgie şi până la 31 decembrie 2011 pentru 5 depozite din industria minieră care se conformează sau sistează activitatea. Toate acestea sunt enumerate în liste specifice. se oferă o primă de 3000 RON persoanelor fizice care achiziţionează un autoturism nou şi radiază din circulaţie predând spre casare unui operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz un autoturism uzat. reziduuri de laborator).[44] [modifică] Vehicule scoase din uz Pentru stimularea înnoirii parcului naţional de autoturisme prin scoaterea din circulaţie a celor vechi.[43] Simbol de avertizare pentru substanţe radioactive depozitate. Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. România are nevoie de două depozite de deşeuri care să stocheze deşeurile radioactive de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere. în colaborare cu MMDD. substanţe organice halogenate folosite ca solvenţi. biocide. gudroane. cu o vechime de peste 12 ani. În cadrul programului. a obţinut perioada de tranziţie privind interzicerea depozitării deşeurilor lichide. emulsii de hidrocarburi / apă.[45] a iniţiat un program. Guvernul României.[42] Stocarea deşeurilor periculoase necesită depozite speciale. vopsele. solvenţi. cunoscut sub numele de „Programul Rabla”. De asemenea. Până la darea în folosinţă a acestora România a obţinut perioada de tranziţie de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2009 pentru stocarea temporară a deşeurilor periculoase industriale.[48] 2007[49] şi 2008[50] [modifică] Electrice şi electronice .Exemple de deşeuri periculoase: deşeuri de spital. dibenzofurani policloruraţi. cianuri. cu respectarea tuturor cerinţelor privind protecţia mediului şi a sănătăţii.

[55][56] Sunt colectate aparate de uz casnic de mici şi mari dimensiuni (ex. organizată în 2010 de Asociaţia Română pentru Reciclare (RoRec). importatorii şi producătorii de electronice ar putea fi obligaţi să adune deşeuri de aparate electrice şi electronice într-o cantitate echivalentă cu 20 % din cantitatea totală de electronice şi electrocasnice pe care le vând. A doua acţiune a avut loc pe 19 aprilie 2008. firmele ar putea oferi bonusuri la cumpărare. frigidere).[52] Acţiunile de colectare organizată au fost iniţiate în anul 2007 prin Campania naţională de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice[53] cunoscută şi sub numele de „Marea debarasare”.[54] pentru ca de acolo să fie preluate de organizaţiile colective autorizate. în caz de returnare a obiectului vechi similar. fiare de călcat. Ca ţară membră UE.[63] [modifică] Gestionarea integrată a deşeurilor . în colaborare cu Umbrela Verde.[62] În afară de aceste acţiuni. au mai fost organizate campanii de colectare. cu rezultate notabile. În acest scop. aspiratoare. vezi: Marea Debarasare.[57] Din cauza noutăţii. unelte. 80 000 de tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).Acţiune de colectare a DEEE la Cluj-Napoca.: prăjitoare. echipamente de iluminat.[58] A treia campanie de colectare a DEEE a fost programată pentru 4 octombrie 2008. Acţiunea prevedea ca cetăţenii să scoată în faţa casei sau a blocului echipamentele nefuncţionale. România are obligaţia asumată de a colecta şi recicla. apoi societăţile de salubrizare să le ridice şi să le transporte la centrele de colectare. a IV-a ediţie având loc pe 1 noiembrie[61] iar ediţia a V-a pe 6 decembrie 2008. succesul acţiunilor din toamna anului 2007 a fost relativ. aparatură electronică şi de informatică. anual. maşini de spălat. în vederea transportării lor la reciclatori.[60] Cantitatea colectată fiind mică.[51] Pentru detalii.[59] când au fost colectate peste 400 t de deşeuri. jucării.

într-o formă cât mai uşor de tratat. tratarea prin recuperare. conform căruia activităţile sunt ierarhizate în ordinea importanţei: evitarea apariţiei deşeurilor. ci de la adoptarea de noi tehnologii.[66] [modifică] Reciclarea deşeurilor în România . Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele:[64][65] • • • • • • • Principiul prevenirii. elaborată de MMDD. elaborat de ANPM. Pe baza planului naţional. Implementarea în România a Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor se face pe baza Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. tratarea prin eliminare. În plus. care stipulează înlocuirea materialelor periculoase cu altele nepericuloase. minimizarea cantităţilor de deşeuri produse. Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează. Transportul (exportul) este admis doar spre capacităţi care dispun de tehnologia necesară tratării lor. şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. care prevede ca deşeurile să fie tratate cât mai aproape de sursa lor. rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deşeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. care stipulează că vor fi folosite cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive (engleză Best Available Technique Not Entailing Excessive Cost ).Ierarhizarea măsurilor de gestionare integrată a deşeurilor conform principiului prevenirii.[2] Concepţia actuală privind deşeurile nu porneşte de la ideea creşterii şi perfecţionării capacităţilor de eliminare. care să producă deşeuri în cantitate cât mai redusă. Principiul substituţiei. Principiul proximităţii. Principiul „Poluatorul plăteşte”. Principiul BATNEEC. Agenţiile Regionale de Protecţie a Mediului elaborează Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. reutilizarea. Eliminarea deşeurilor este o activitate complicată şi costisitoare. conform căruia costurile de gestionare a deşeurilor şi de acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina celui care le produce. pe baza unor criterii uniforme. Principiul subsidiarităţii. care promovează iniţiativa nivelelor de decizie inferioare.

sort.000 tone deşeuri de ambalaje. ^ a b Ordonanţa de urgenţă nr. 5.6%. Chipita Romania.000 tone de deşeuri de ambalaje.ro/index. În anul 2003 s-au folosit:[67] • • • • 210. şi reciclate 265. Ball Packaging Europe.apmhr. ^ „Reciclez. Eco-Rom are grijă ca firmele pe care le reprezintă să-şi îndeplineasca obligaţiile de colectare şi reciclare[67]. În anul 2009. Lunar. 2. 4. legislaţia europeană obligă agenţii economici să recupereze şi să valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piaţă. Sorina (28 mai 2008). http://toatecelerele.5 mii tone de plastic 104.2 mii tone de hârtie şi carton 236.7 mii tone de metal În România.140. ^ a b Mihail. cu un procent de reciclare de 23%[68]. 6. şi 40 % de la agenţii economici[68]. Accesat la 22 septembrie 2008. în anul 2007.pdf.com. p. Romaqua Group Borsec. Tetrapak.com/2008/04/09/reciclez-deci-exist/. Accesat la 22 septembrie 2008.ro. 9 aprilie 2008. În anul 2005. ANPM. unde pe ambalajele produselor de bază este imprimată o bulină verde . Coca-Cola HBC Romania. 78/2000 privind regimul deşeurilor. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană. urmând ca procentul să crească până la 60% în 2013[69]. Unilever. transport şi valorificare a deşeurilor de ambalaje[67]. Membrii fondatori sunt Argus.Pentru detalii. Mars Romania. cantitatea de ambalaje pusă pe piaţă a fost de 1. [modifică] Note 1.capital. http://www.sort. http://www.000 tone din care au fost valorificate 305.wordpress. Cantitatea de ambalaje valorificată a crescut în anul 2006 la 525. regăsindu-se în deşeurile menajere. Munplast. deşeurile de ambalaje proveneau în proporţie de aproximativ 60% de la populaţie.000 de tone[68]. ^ „Cadrul legislativ european şi naţional privind gestiunea deşeurilor”.wordpress. 3. Titan[69]. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare.simbolul firmei care se ocupă de reciclare[67]. Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an[67]. cu un procent total de valorificare de 26. În România. ^ a b c „Tabel armonizare legislativ”. Capital.php?page=LEGISLATIE. ^ Ungureanu. „Piaţa deşeurilor valorează zece miliarde de euro”. societatea primeste de la fiecare firmă suma de bani aferentă cantităţii de deşeuri pe care aceasta o lansează pe piaţă[67]. Eco-Rom este liderul pieţei de preluare de la agenţii economici a obligaţiei de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje[69].5 mii tone de sticlă 235. Pepsi Americas. Marea debarasare şi Rabla. vezi: Reciclarea în România. Accesat la 27 august 2008. 5. http://www.ro/filebank/legislatie/armonizare. . Compania Eco-Rom Ambalaje a fost înfiinţată la sfârşitul lui 2003 de un grup de companii care activează în România[69].ro/articole/piata-deseurilor-valoreaza-zece-miliarde-deeuro/109035. Heineken. deci exist?”. toatecelerele.

Accesat la 27 august 2008.gnm. ^ a b c d e f Ungureanu. ^ a b c d „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Metode de tratare termică”.php? page=catalog&cmd=catalog&recid=262&lang=RO&sessid=b170687a99b470b6fa95425 01f935895. http://www. p. ^ „Containere zincate la cald”. 52. ^ Iftodi. ^ a b Ungureanu. cap.pdf. ABC-ul deşeurilor. http://www. 28. Accesat la 23 septembrie 2008. 19.ro/new/dol-download1. 9. 58. http://www. http://www. p. 21. Chişinău: Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al RM. ^ a b c d e „Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile”. http://www. 15. 29.php. ^ „Containere de mare capacitate Abroll”.7. pus la încercare”. Organizaţia Teritorială Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova. ^ „SC RETIM Ecologic Service SA]”.”. p. http://www. ^ „Hotărârea guvernamentală 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor”.ppt. p. p. ^ a b c d e „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Depozitarea deşeurilor”.pdf. Accesat la 27 august 2008. un nou test pentru români. p.A.elkoplast.ro/. 38. 17. ^ Ungureanu. ^ Manual.deseurionline. 8. 90-94 .php? page=catalog&cmd=catalog&recid=259&lang=RO&sessid=b170687a99b470b6fa95425 01f935895. 26.cz/index. Accesat la 4 septembrie 2008. 20. Accesat la 23 septembrie 2008. 25.deseuri-online. ^ Ungureanu. RER Ecologic Service Bucureşti REBU S. Mihai. ^ a b „S. http://www.cz/index. 14. 23. 37.pdf. Accesat la 23 septembrie 2008. 7. ^ Ungureanu. http://www. 12 august 2008.rebu.atac-online. p. 13. 10. Accesat la 23 septembrie 2008. 8.ro/new/download/Colectaretransport. Tatiana Ţugui. http://www. anpm.ro/otherdocs/nq3dtsiil.primariatm. ^ a b „Containere din materiale plastice”. ^ a b „Pubela „specializată“. ^ Ungureanu. 12. 18.ro. 16. ^ a b c d „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Colectarea şi transportul deşeurilor şi a materialelor reciclabile”. 169. ^ „Directiva Consiliului 75/442/CEE din 15 iulie 1975 privind deşeurile”.ro/Files/Directiva %202006_12_200711204243781.elkoplast. p.arpmbc. Accesat la 23 septembrie 2008. 27. 22. 22. Accesat la 27 august 2008. Bunul-simţ.ro/index. Vladimir Garaba (2000). ^ a b Ungureanu. ^ Ungureanu. 11. http://www. 24. p. ^ a b Ungureanu. Accesat la 26 august 2008. 9. http://www. ^ Ungureanu.php? meniuId=1&viewCat=869.deseuri-online.html. 88-90 30.anpm. Accesat la 27 august 2008.elkoplast.cz/index. p.ro/download/606.ro/new/download/Trataretermica. http://www. Accesat la 4 septembrie 2008. MMGA.php? page=catalog&cmd=catalog&recid=269&lang=RO&sessid=b170687a99b470b6fa95425 01f935895.C.ro/12-08-2008/Pubela-specializata-un-nou-testpentru-romani-Bunul-simt-pus-la-incercare.pdf?PHPSESSID=k1nhot8mcnjj5qthpsu8mh9tl7.

^ „România îşi face două depozite de deşeuri radioactive”.info/actualitatea/romania-isi-face-doua-depozite-de-deseuriradioactive.pdf.htp_act?ida=64927. http://www. p. 35. ^ a b „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Reciclarea deşeurilor”. Accesat la 27 august 2008.deseuri-online.3036609. vol. http://www. Accesat la 27 august 2008. http://www. 46. ^ „Condiţii de participare la Programul „Rabla” 2008”. http://www. http://www. 42. Bazil (1986). ^ Ungureanu.pdf. 41. p.gandul.anpm. ^ Popa. Elena.ro/new/download/Trataremecanica. ^ „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Tehnici de tratare mecanică”. p. 50.pdf.ro/_documente/info_integrare/campanii2005/manageri/mediu/5_Manage mentul%20deseurilor%20periculoase.mie. ^ Ungureanu. 29 august 2008.pdf. 55/2008 privind reluarea pentru anul 2008 a Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”.ro/pls/legis/legis_pck. Accesat la 24 septembrie 2008.cdep. 40. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii parcului naţional auto”. 120-123 35.ro/Files/Directiva %2091_689_200711204641671. Accesat la 24 septembrie 2008.31. în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană”. http://www. 47. Accesat la 26 august 2008.ro/new/download/Reciclare. 44. http://www. 45. p. ^ „Ordonanţa de Urgenţă nr.cdep.ro/pls/legis/legis_pck. Accesat la 26 septembrie 2008. ^ a b „Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE)”. http://www. 97 32. http://www.ro/new/download/Reciclare.doc. 1). Accesat la 26 august 2008.htp_act?ida=70306.deseuri-online.htp_act? ida=53505. 48.anpm.programulrabla.ro/.afm.ro/pls/legis/legis_pck. http://www. ^ Dumitru. Gândul.ppt. ^ „Ordonanţa de Urgenţă nr. . 37. ^ „Ordonanţa de Urgenţă nr.pdf. ^ Ungureanu. Manualul inginerului termotehnician (MIT) (ed. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”. ^ „Administraţia Fondului de Mediu”.cdep. ^ Ungureanu. 36. http://www. 49. „Gestionarea deşeurilor.html?3927. ^ „Ordonanţa de Urgenţă nr. 43. ^ „Lista societăţilor specializate în tratarea deşeurilor în vederea reciclării”. Accesat la 24 septembrie 2008. Accesat la 27 august 2008.deseuri-online. http://www. 102-120 34. ^ Ungureanu.ro/new/download/Trataremecano-biologica.deseuri-online. Accesat la 27 august 2008.ro/. http://www. 38. ^ a b „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Metode de tratare biologică”.ro/Files/ANEXA_3_SOC_TRATARE_REG6_FINAL_AO_13DEC20 06_20071. 4/2007 privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”. ^ „Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor — Metode de tratare mecanobiologică”. 99 33. p. 39. Editura Tehnică.

http://www. Accesat la 29 ianuarie 2009. 65. Accesat la 26 septembrie 2008. 17 feb. ^ „Discurs Ministrul Mediului”. ^ „Cantităţi preliminare colectate pe 04.http://www.deseurielectrice.htm.htm. http://www.deseurielectrice. „Strategia investiţională pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor în România. ^ „„Marea Debarasare” — 1 noiembrie 2008”. 13 Februarie 2007.apmtm. ^ a b c Companiile membre Eco-Rom au avut afaceri de aproximativ 1 mld. ^ a b c d e f Afacerea gunoiul. http://www.htm.mediafax.htm. ^ „Importatorii şi producătorii de electronice ar putea fi obligaţi să adune deşeuri”.ro/aprilie_2008.2008 până la ora 16:00”.10 . 67.ro. Robert (4 septembrie 2008).green-report. accesat 2010-09-28 52. 51. MMDD. Accesat la 29 ianuarie 2009. http://www.doc.mmediu. wall-street. MMDD. 54.deseurielectrice. 1 August 2005. Accesat la 24 septembrie 2008. ^ Ungureanu. ^ „A treia Mare Debarasare începe pe 4 octombrie”. 64. MMDD. ^ „Campanii 2007”.htm.ro/centre. 53. ^ Ghiţă. 10. 23 septembrie 2008. http://www. wall-street. Accesat la 29 ianuarie 2009.info/actualitatea/romania-tara-deseurilor-electricetinute-ca-bibelouri.08c.ro. http://www.ro/discurs. ^ RoRec şi Umbrela Verde sunt parteneri. ^ „Despre campanie”.2954105. Mediafax.ro/organizatii.mmediu.deseurielectrice. http://www.ro/forum/prezentari/mediu/Simona_Ghita. în vederea îndeplinirii angajamentelor de aderare la Uniunea Europeană”. ^ „Organizaţii colective”. Accesat la 26 august 2008.htm.ppt.ro/despre.ro/economic/importatorii-siproducatorii-de-electronice-ar-putea-fi-obligati-sa-adune-deseuri.htm.html?1686. ^ Veress. Accesat la 26 septembrie 2008.htm. 22 august 2008. 2010. 56. accesat la 26 februarie 2010 68.ro/comunicate.ro/campanii.ro/biroul_de_presa/comunicate_de_presa/10_Octombrie_2008/31.htm. http://www. MMDD. euro. 55. http://www. ^ „Comunicate de Presă”. Accesat la 26 septembrie 2008. MMDD. http://www. 61. rorec.ccir. 62.3122934.ro/dynamic/stiri/stiri/a-treia-mare-debarasare-incepe-pe-4octombrie---13783. 63. p. Accesat la 29 ianuarie 2009. ^ „Mâine debutează cea de-a V-a ediţie a Campaniei „Marea Debarasare””. Simona. http://www. Accesat la 26 septembrie 2008. 58.htm. http://www. Accesat la 26 septembrie 2008. ^ Manual. accesat la 26 februarie 2010 69. 57. MMDD.deseurielectrice.deseurielectrice.08a. MMDD. accesat la 26 februarie 2010 [modifică] Bibliografie . MMDD.ro. ^ „Puncte colectare martie 2008”. 19. 59.gandul. Gândul.deseurielectrice. dailybusiness. cap. ^ a b c d Eco-Rom Ambalaje: Cifra de afaceri in crestere cu 5% anul trecut.html?3927. Accesat la 26 septembrie 2008. http://www.ro/biroul_de_presa/comunicate_de_presa/10_Octombrie_2008/04.ro. 60.10 .10.ro/documente/ORDONANTA%20DE%20URGENTA%2055. „România — ţara deşeurilor electrice ţinute ca bibelouri”. 66.

Bucureşti: Editura Matrix Rom. Mărăcineanu. Agafiel (2003).htp_act?ida=24886. Bucureşti: Editura Tehnică. Nicolae (1988). Valorificarea energetică a deşeurilor. Păunescu. Mircea (2002). Managementul deşeurilor solide. Atudorel.ro/pls/legis/legis_pck. Timişoara: Editura Politehnica. http://www. Timişoara: Editura Orizonturi Universitare. Accesat la 6 septembrie 2008. Cristinel (2003). „Manual privind activităţile specifice din domeniul gestiunii deşeurilor municipale”. [modifică] Bibliografie suplimentară • • • • • Căpăţână. [modifică] Legături externe . (versiune PDF) Ungureanu. Octavian Valeriu.gestiuneadeseurilor. 78/2000 privind regimul deşeurilor”. Orlescu. ISBN 973-625-386-4. Gestionarea integrată a deşeurilor municipale. Andrei.cdep. Bold. Wehry. Corneliu (2006). Ioan. http://www. Gestionarea deşeurilor urbane. Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea. Alexei (2002). ProjektPartner International Services.• • • • Directivele CE enumerate la secţiunea „Legislaţie” „Ordonanţa de urgenţă nr. Bucureşti: Editura Matrix Rom. Camelia. Bucureşti: Editura Matrix Rom. Deşeuri.ro/. Antonescu. Racoceanu. Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor. Departamentul de Salubritate din Göttingen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful