ANTELIMINARII Se constata 3 abordari filozofice pozitia inter-actionista (Descartes - interactiunea se produce via gl anda pineala) Metabolismul unei

celule vii 2000 de procese fizice si chimice / secunda paralelismul (2-hotomia spirit / materie)

teoria identitatii (psihicul e forma ce asumptizeaza su ccesiunea proceselor nervoase din creier) Aristotel vorbea de cauza eficienta / finala / materiala / formala. Imaginea se traduce printr-un sistem precizat de raporturi. Reactia subiectului raportata la conduita si ambianta denota obiectul psihologiei. METODOLOGIA CERCETARII Principiul Determinismului Nu exista libertate fata de sine - condamnarea la electivitate. Cauzele sunt com plexe / finale / probabiliste (hazardul nu elimina ci autentifica determinismul in punctele de maxima convergenta). Asemanarea produce asociatia dupa care abia uneori se constientizeaza etionomul. Legile psihologice dupa Pradines sunt de fu nctionare / compozitie / dezvoltare Principiul Dezvoltarii Acomodarea asimilarilor si asimilarea acomodarilor sunt inevitabile in planul ev olutiei. Principiul Organizarii Sistemice Bertalanffy vede-n sistem ansamblul de elemente a caror interactiune duce inalea toriu la aparitia unor proprietati specifice pe care nu le poseda partile consti tutive holdingului. Sistemele se declara inchise pentru a se delimita de rest prin asumarea unei ide ntitati specifice / deschise (fiintele) din nevoia de-a se relationa cu celelalt e sisteme / dinamice / hiper-complexe / autoreglabile METODELE PSIHOLOGIEI Mucchielli vede-n metodologie totalitatea metodelor utilizate de o stiinta si te oria generala asupra acestei totalitati. Introspectia - Psihologia e trecuta la persoana I. Subiectul arbitrar nu poate a ccede la inconstient - amendamentul behaviorist. Extrospectia - exegeza persoanei sau grupului integrate in algoritmul diadic.

Convorbirea - Valentele erotemice pluvioneaza textul responsabil de context. Chestionarul - Interpelarea urmeaza standarde orale / grafice din ratiuni de anc heta sociala sau de natura conexa. Anamneza - Istoria personala a individului si sanogenia lui. Experimentul (observatia provocata - Bernard) de laborator / standard / natura l. Testele - cei mai buni - constata si Andrei Cosmovici - sunt de regula dezavanta jati prin testele de inteligenta. IQ e in si cu timpul animuabil. BAZA FIZIOLOGICA A VIETII PSIHICE

Excitabilitatea Atunci cand cineva rupe frunza unei plante apar curenti electrici in tulpina ei sau a plantei proxime celei ofensate. Sistemul nervos se enunta reticulat. La me duza intalnim cca. 100 000 de neuroni. La unele exemplare gasim o serie de celul e foto-responsive grupate - oceli (germenii ochilor de la animalele superioare). De-asemenea exista si celule specializate - statocist - responsabile de pozitia verticala. La insecte - unde observam 1 milion de celule nervoase pedantate in mari ganglio ni cerebroizi - apar senzatiile. Dezvoltarea organelor de simt e permisa via tan go-receptori respectiv tele-receptori. Cefalopodele au cca. 168 de milioane de n euroni in creierul lor. De-aceea caracatita poate fi dresata. Epivolutia Speciei Umane Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa si deci cu mate ria. Suportul vietii este - incontestabil - materia vie. Elementele chimice fund amentale - carbonul / azotul / fosforul / hidrogenul / oxigenul. Sintetizand proportiile timpului geologic sa tradus epilogic varsta Terrei (4,7 miliarde de ani) pe 1 an calendaristic. Cronoductul se cere parcurs din alta perspectiva : u u 5 mai - procariotele 3 august - eucariotele

u 24 octombrie - cele mai vechi animale multi-celulare u 29 noiembrie - pestii u u 4 decembrie - vertebratele 8 decembrie - reptilele

u 12 decembrie - mamiferele u 19 decembrie - pasarile u 30 decembrie - primul hominid (Ramaphitecus)

u 31 decembrie - ora 20.30 genul Homo u 31 decembrie - ora 23.55 Homo Sapiens

Dryopithecus -20 de milioane de ani in urma. Australopithecus - primul hominid - 3 milioane de ani in urma. Statura era de 12 0 cm si greutatea de 25 kg. Creierul sau avea cca 508 cm2. Homo Erectus Habilis - 2 milioane de ani in trecut. Avea cca 40 de kg iar capaci tatea craniana era de aproximativ 680 cm2 . HEH erau canibali - victimele au fos t din tagma australopitecilor. Pitecantropul - 550 000 de ani in urma. Capacitatea craniului era de 860 cm2. Sinantropul - acum 120 000 de ani (China). Avea craniul de 1050 cm2. Focul nu er a produs dar confiscat din incendiile provocate de trasnet. Omul din Neanderthal - cu 100 000 de ani in urma. Cutia craniana are gabaritul d e 1400 cm2. Inaltimea lui putea atinge 155 cm. Produce singur focul. Apar primel e morminte. Homo Sapiens - paleoliticul superior (acum 35 000 de ani). Capacitatea craniana e similara celei prezente la omul actual - 1500 cm2. Creatia duce la artefacte. SISTEMUL NERVOS CENTRAL Creierul este moale si pluteste in propria sa albie lichida cu rol de protectie. El nu poate simti algia daca e lezat direct datorita faptului ca nu poseda rece ptori de durere. Cantareste 1,3 kg si contine cca. 100 de miliarde de neuroni in tre care se stabilesc 101000 pana la chiar 1010000 sinapse. Creierul primeste aproape 1/5 din sangele pompat de cord. Privat de oxigen peste 250 de secunde e pasibil de leziuni ireparabile. Bariera Hemato-encefalica constituie sistemul de filtraj care impiedica anumite substante sa ajunga la creier chiar daca sunt transportate prin circuitul sangui n. BH actioneaza si in sens invers - unele substante produse de creier nu vor pa trunde in organism fiind considerate alogene. Scleroza multipla se datoreaza unu i virus ce afecteaza BH permitand apoi proteinelor din SNC sa patrunda in circui tul sanguin si sa fie transportate in tot corpul. Aceasta mobilizeaza sistemul i munitar impotriva intrusului care ulterior va distruge mielinizarea din SNC. Oda ta ce izolatia s-a deteriorat axonii nu mai pot retine mesajele separat si acest ea devin sterse prin urmare activitatile fizice si produse ale omului nu pot fi coordonate cu precizie. Atat creierul cat si encefalul sunt acoperite de meninge cu rol trofic si de protectie.

Maduva spinarii Cea mai veche componenta a SNC din punct de vedere f 121f53b ilogenetic si cea m ai simpla functional. Fiecare segment din MS care da nastere unei perechi de ner vi spinali se numeste Segment Spinal sau Neuromer. Sectiunea transversala a MS deconspira un canal central - ependimar - elongare a tubului neural dorsal. Functia de conducere e asumata de substanta alba respect

Sensibilitatea interoceptiva are releu talamic dar dupa o halta sinaptica in hip otalamus. Encefalul trunchiul cerebral / 2-encefal / telencefal Trunchiul Cerebral . kinetic reflexul pupilar foto-motor / de acomodare distala / reflexul static / 2-encefalul Talamusul Releu pentru toate caile senzitive ce merg la cortex cu exceptia sensibilitatii olfactive. Functiile de centru refle x si de integrare inferioara a aferentelor somatice / vegetative sunt asumptizat e de catre substanta cenusie in interiorul careia se gasesc corpii neuronilor ca re iau parte la alcatuirea arcurilor reflexe medulare. Coliculii cvadr igemeni superiori nu intervin in formarea senzatiilor de vaz ci comanda inchider ea fantei palpebrale la lumina agasanta si cinetizeaza globii oculari in directi a unui excitant vizual.creierul medial se reclama prin pedunculii cerebrali. Coliculii cvadrigemeni inferiori nu se implica in aparit ia senzatiilor de auz dar comanda orientarea capului in directia de unde parvine sunetul. Nucleul Ros u asigura tonusul muscular. .iv fasciculele si tracturile ascendente / descendente. Puntea lui Varolio lor reflexul lacrimal reflexul de salivatie amorsat de vederea alimentelor sau olfactizarea reflexul cornean de clipire reflexul auditiv de clipire la zgomote reflexul oculo-fono-gir prin aruncarea privirii in directia de unde vi ne mesajul auditiv reflexul de masticatie reflexul de sugere Metencefalul .bulbul rahidian / Puntea lui Varolio / mezencefalul Mielencefalul .bulbul rahidian ori maduva elongata cuprinde centrii vitali coma ndand reflexul de tuse / stranut / deglutitie / voma / salivatie / respiratie Pulsul cardiac e si el influentat dar nu determinat. Mezencefalul . Substanta Neagra regleaza miscarile.creierul posterior / mic regleaza echilibrul / tonusul muscular / miscarile fine.

s e mielinizeaza dovada fiind faptul ca la 20 de saptamani post-natal postura memb relor flectate la cot din timpul somnului dispare.dar addendar interpreteaza in r egia homeo-stazica un rol integrativ. Hipertonia apare in leziuni ale Substantei Negre. Functiile reglate de catre centrii FR .episoadele Park inson .piramidal . Histologic are o organizare primitiva (alo-cortex) sau de tranzitie (mezo-cortex).apare mielinizat inca de la nasterea copilului. . SE e liantat de functia olfactiva .Sindromul talamic provoaca manifestari majore in jumatatea de corp opusa leziuni i ntare anestezie / algie paroxistica cu etiologie afectogena / grimase involu Hipotalamusul monitorizeaza organele interne si glanda hipofiza declanseaza si cultiva emotiile centrul hedonic centrul algiei centrul setei centrul foamei centrul satietatii In topo-naosul trunchiului cerebral se afla Formatia Reticulata cu rol de a morsare in trezire si vigilenta. Pallidum . Sistemul Limbic blindeaza pedunculii cerebrali si amendeaza expresiile emotion ale.emisferele cerebrale si corpii striati sunt clivate longitudinal. Telencefalul .dupa 5 luni de la nastere striatul . Leziuni vaste ale NB determina rigiditate musculara pandemica.responsabil de repaus .respiratia / vaso-motricitatea / salivat ia / voma / deglutitia / secretia / motilitatea / gastro-intestinala / termo-reglarea / me tabolismul / mictiunea. Filogenetic reprezinta partea cea mai veche a scoartei cerebrale si de-aceea se numeste paleo-cortex. Creierul emotional / visceral / vital Nucleii Bazali . Hiper-kineziile .rinencefal .se manifesta doar in stare de veghe ranforsate de emotii si sucomba prin somn.cu rol in determin area tonusului muscular de fond si monitorizarea TM ce nu participa la miscarea voluntara .determina tonusul si miscarile involuntare. Sistemul Extra .

10 000 de neuroni.optice in occipital / auditive in te mporal / panderme pe liziera scizurii lui Rolando sau in circumvolutiunea centra la posterioara . Gall . Sistemul piramidal monitorizeaza miscarile voluntare cu centr ii repartizati avan-tactil circumvolutiunii centrale anterioare. Functiile complexe au la baza inter-relatii le mai multor structuri ce se dezvolta empiric. vegetativa E reglata de centrii din lobul frontal care au in atributie sistemul simpatic si parasimpatic fiind asadar responsabili de activitatea organelor interne. Flourens si Goltz l-au determinat pe Lashley sa emita Teza Maximei Colportari nu se pot localiza functiile psihice. Cortexul e format din 6 straturi de celule nervoase un de se observa 16 miliarde de neuroni sustinuti de alte 100 de miliarde de celule nervoase dispuse in nevroglie.credea insa ca fiecare aptitudine dispune de o proiectie pe cortex (Bosa).ctitorul Frenologiei . Sunt 2 milioane de m oduli si fiecare cuprinde cca. Integrarea excitatiilor se face altitudinal de la mielencefal spre cort ex si orizontal via constelatii de centri.celulele SNC de fapt sunt capabile sau cel putin predispuse la regenerare. Creierul uman de pe la 25 de ani nu p ierde pe zi 100 000 de neuroni asa cum se tot credea ci doar 100. Rectil iniu si deci ipotetic ele ar atinge 1200 de km iar lungimea fibrelor nervoase di n SNC . Exista 3 Building-uri fundament ale ce urmaresc asiduu reglarea Arousal-ului alocarea / stocarea / tratarea informatiei . Ei pun in relatie ariile senzoriale cu etice. Eccles a sesizat modul de rezidenta al neuronil or in cortex . Centrul vorbirii se afla in lobul orala e alocat lobului temporal. 3 mm.marginea anterioara a lobilor parietali.Scizurile delimiteaza lobii frontal / temporal / parietal / occipital. In cazul unei leziuni cortexul a loca prin Compensatie altor zone atributiile exercitate pana atunci de centrii d in perimetrul calamitat. Vasele capila re purtatoare de oxigen si glucoza formeaza si exploateaza o vasta retea. Fibrele senzitive sunt ranversate .coloane verticale cu diametrul de max. Cortexul gros de 3 mm si puternic vascularizat asediaza centural creierul. Centrul ferior. motorie Sistemul extra-piramidal raspunde la si de miscarile involuntare via cerebel si ganglionii bazali.5 milioane de km. Kennard & McCull och impun Teza Localizarii Dinamice. Functiile cortexului se presupun si confirma reciproc senzitiva Fibrele aferente de la organele senzoriale dupa ce trec prin talamus se proiecte aza in diferitele portiuni ale cortexului . psihica de Asociatie din poligonul proiectiei zonele apte sa declanseze reactiile kin frontal iar cel de comprehensibilizare scrisului se descopera in parietalul in E asigurata prin interventia Neuronilor . Un alt mit a f ost dislocat din citadela credintei .cele provenind din partea dreapta a corpului se termina in emisfer a stanga si invers.

hipofiza anterioara elibereaza hormonii de crestere (somato-tropina) gonadotropi (controleaza productia de hormoni sexuali M si F prin stim ularea glandelor sexuale specifice . SNV Simpatic e stimulator iar SNV Parasimpatic . Gonadele .la pasari si reptile epifiza are receptori ce sunt stimulati di rect de lumina care penetreaza stratul subtire al craniului aflat deasupra GP.endemita cauzata de penuria de iod) pro-lactinici sau luteo-tropi (stimuleaza productia de lapte matern) adeno-cortico-tropi (raspund la si de stres) Glanda pituitara .M si F .- proiectarea activitatii SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Ganglionii racordati direct de maduva spinarii si de organele interne nu primesc in consecinta fibre senzoriale.testiculele respectiv ova rele. Glandele endocrine Glanda pituitara . Proiectiile transmit impulsurile nervoase de la retina basculand inform . Glanda pineala .desemneaza ambele glande sexuale . L a om GP e situata in profunzimea creierului la partea superioara a trunchiului c erebral.testicule / ovare pentru a produce hormonii specifici) l a / a tireo-tropi (stimuleaza glanda tiroida pentru a secreta tiroxina cu ro de monitorizare a metabolismului din corp) (tiroida prin hipersecretie provoac irascibilitate nano-spasme / pierderea in greutate iar hiposecretia duce la apatie / crestere greutatii / cretinism .inhibator.hipofiza posterioara administreaza oxitocina (ocitocina) care controleaza contractia uterului la nastere (Partum) si erijeaza secretia de lapte matern chi vasopresina (antidiureticul) regleaza eliminarea urinei de catre rini Glandele supra-renale medulara sau portiunea centrala a GS administreaza corpului adrenalina si noradrenalina la accese de anxietate respectiv furie corticoidala sau stratul extern al GS e responsabila de posologia cor tizonului si hidrocortizonului dupa logica emergenta Fight or Run! Pancreasul .produce insulina[1] care favorizeaza depunerea glucozei in ficat su b forma de glicogen (zahar net) in vederea utilizarii ei de organism.

Psihicul Apare pe o anumita treapta de dezvoltare a materiei combatandu-se astfel concept ia hilozoista din filozofie (de psihic dispune intreaga materie inclusiv cea ano rganica) dar si teoriile bio-psihice (psihicul . La om exper ientele invocate (accidente / traume) au confirmat aceeasi constatare.se dezactiveaza in starile emotionale limita asa cum e teama. Distrugerea sau inlaturarea diferitelor zone ale creieru lui (ablatii / extirpari). co nstient al comportamentului. Charcot si-a injectat hasis iar Feud . sectionarea segmentelor SNC (rezectia).atribut ce apartine in exclusivitate omului).asamblare / corelare / sinteza). Prostata .activa (libertatea si autodeterminarea) / pasiva Mecanismele .stiinta care studiaza psihicul (procese / atribute / mecanisme psih ologice) utilizand un ansamblu de metode obiective in vederea desprinderii legit .unul dintre sistem ele de Arousal ale organismului. CURENTE PSIHOLOGICE Psihologia . Reducerea sub limita normala ADN / ARN afecteaza pr ofund functiile mnezice.ideala / subiectiva (imaginea / notiunea . transa) au fost explicate prin schimbarea raporturilor dintre e xcitatie si inhibitie.informare / orientare / avertizare / prev estire) (analiza .produce fluidul seminal care amelioreaza cinetizarea spermei antrenat e via ejaculare prin labirintul inghinal. Anoxia si hipoglicemia se soldeaza cu vari ate tipuri de tulburari ale dinamismului psihic. Functiile . Nucleii rafeului (grupare de celule afla ta in puntea lui Varolio) reactioneaza la aceasta stare de fapt prin eliberarea de serotonina cu efect inhibitor pentru formatia reticulata . hipnoza. slabeste controlul voluntar.de adaptare (semnalizare . Formarea .comparare / clasificare / evaluare) (integrare .cocaina ale care i efecte au fost mediatizate de Köller. Glanda salivara .atribut propriu oricarui organi sm viu . Cresterea nor-adrenalinei afecteaza echilibrul emotional. Prin urmare GP (epifiza) e denumita Al 3-le a Ochi.neuro-fiziologice (reflexe / stereotipuri) / psihologice (invatare a / deprinderile) operatii / procedee si procese de extragere / stocare / preluc rare / transformare / integrare / utilizare a informatiei. Psihicul .conceptul . stimularea di recta a creierului via curent electric au demonstrat ca o data cu modificarea an atomo-fiziologicului apar schimbari la nivelul psiho-comportamental.prin asimilarea obiectivului se elaboreaza modelul intern al lumii externe.Exegeza clivarii Continutul . Atata vreme cat creierul nu e dezvoltat nici reactiile p sihice nu vor augmenta. Stari normale ale constiintei ( veghea.animal sau planta) / antropo-psihice (psihicul .atia lumina / intuneric in folderul GP care va secreta melatonina produsa ca ras puns preferential la atenuarea luminii.ideea / trairi ) Maniera .

Id / Ego (real . Richelle . Psihologia nomotetica . PSIHANALIZA Aparatul psihic inconstientul (principiul hedonic) / avan-constientul / constien tul (principiul realitatii). Lalande amendeaza introspectia foileton .aleatoriul / normele de grup / psihologia diferentiala / abordari comparative / variabilele / eticul.cand are cine sa observe n-are ce observa si invers. Refularea / actele ratate / visele / nevrozele. Teoria periferica a emotiilor (James . Imaginile sunt un lux mintal frustrate de importanta functionala.pareaza functionalismul lui James (constiinta nu e un simplu epifenomen ci indeplineste importante func tii adaptative) dar ambele orientari concura prin introspectionism. Psihologia idiografica . Watson .ideal) / Super_Ego. Comte . Observam eludarea din taxonomia behaviorista a unor cuvinte important e (constiinta / imagine / gandire) fiindca nu reprezinta entitati senzorio-motor ii. Zoo-psihologia recoma nda metodele obiective (Black-Box-ul lui Skinner) (tehnica reflexelor conditiona te atribuita lui Pavlov).organizarile comportamentale ce definesc personalitatea se declara visc erale (emotiile) / motorii (manipularea / postura / locomotia) / laringeale (ver balismul).arta / religia sunt manifesta ri travestite ale sexualitatii. Horney in l ocul libidoului si agresivitatii native pune tendinta spre securitate / satisfac tie (semi-native). Watson . Structuralismul lui Tichner . Personalitatea e decodata idiogr afic dar dezvoltarea personalitatii e realizata in termeni nomotetici. INTROSPECTIONISMUL A fi concomitent si obiect si subiect al cercetarii.behaviorismul nu e o teorie a comportamentului pe cat o pozitie metodologica si se opune teoriilor ipotetico-deductive (Hull) / mentaliste / dua . BEHAVIORISMUL Doar stimulul si reactia intre care exista o relatie directa / unilaterala sunt obiective.procese care i ncep din uter sub influenta mediului. Ereditatea nu cunoaste nici un rol. Psihologia constiintei. Nu exista procese nervoase initiate pe cale cerebrala ci doar periferica. Pragmatismul se opune introspectionismului. Observ area / descrierea comportamentului sunt suficiente pentru predictia / controlul lui. enuntate de Freud dar le denumeste altfel .nimeni nu a atins vreodata un suflet. Fromm se refera si el la mecanismele compulsive (irationale). Sublimarea . Empatia .sado-masochism / entrogenie / confo rmism automat.faptele se altereaza prin actul observatiei / starile afective intens e sunt putin accesibile observatiei interne / fenomenele inconstiente sunt eluda te / ideile avan-concepute falsifica prevalent interpretarea fenomenelor proprii . Allport . Com plexul lui Oedip / Complexul Electra.Stimulus Error (om ul nu face referiri la trairea lui ci la stimulul ei) . Singura cale de formare a comportamentului o reprezinta obisnuinta / invatarea .exercitiul transp unerii.atilor lui de functionare cu scopul cunoasterii / optimizarii si ameliorarii exi stentei / conditiei umane.inaleatoriul / cazul unic / normele individuale / psiho logia personalitatii / abordarile ipsative / persoana / emicul.psihologia persoanei nu e exclusiv nomotetica si nici exclusiv idiogra fica. Ea cauta un echilibru intre cele 2 stari.Lange).

Conduitele nu sunt date / inerente indiv idului asa cum se stipula in introspectionism dar nici printate din afara asa cu m sustinea behaviorismul ci invatate ca urmare a relatiilor de inter-actiune ins tituite intre organismul uman si mediul amfitrion natural / social.conditionarea operanta via intariri). Behaviorismul teleologic reprezinta un tangaj intre Tolman (evenimentele externe si contextul amfitrion sunt componente importante ale asteptarii) si Skinner (subiectele de i nteres sunt evenimente externe).acceptia behaviorista / et ologica (supravietuirea speciei in mediul amfitrion) / fiziologica / psiho-socia la (NetWork-ul) / semiologica (stari intentionate / atitudini regente).inaccesibila constiintei individuale.astfel .liste (Bridgman) / psiho-fiziologice (prestigiul si securitatea intelectuala ant reneaza un anume reductionism). Lagache dorea devansarea introspectionismului / behaviorismului.exista discrepante intre rezultatele cercetarilor empirice si studiul / rezultatele exegezei teoretice.studiul bolilor mintale nu se bazeaza pe introspectie si faciliteaza com prehensarea vietii mintale normale. Parot & Richelle . PSIHOLOGIA CONDUITEI Janet . Nu trebuie admisa existenta constiintei personale . Paradoxal . Staats surprinde si califica inter-actiunea celor 3 r epertorii comportamentale (senzorio-motor / emotional-motivational / verbal-cogn itiv) promite comportamente umane complexe. Actiunile simbolice prepar a / substituie actiunea reala.behaviorismul a propus o reprezentare a fiintei umane compatibila cu sisteme de guvernare ce au dominat respectivul crono-ecart. Machado . Contradictia are la baza 2 cauze . conduita exterioara / spontana / provocata (accesibila observatiei) experienta traita (limbajul) modificarile somatice obiective produsele activitatii . Piré .respingerea de catre behaviorism a conceptului de stare interna / inacceptarea de catre beha viorism a punctului de vedere potrivit caruia starile interne / continutul / str uctura lor pot fi concepute ca mecanisme formale ce recruteaza datele relevante pentru istoria animalului. Actiunea alo-plastica (modifica anturajul) / ipso -plastica (modifica organismul).accesoriu incomo d. Penuria studi ilor empirice consacrate rolului istoriei animalului contrazice ponderea teoreti ca ce se paseaza acestui factor. Liberalismul si comunismul s-au bazat pe conce ptia conform careia individul este obiect de control si niciodata subiect pentru el insusi. Se mnificatia conduitei nu e niciodata univoca sau integral constienta (exista si m otive inconstiente). NEO-BEHAVIORISMUL Behaviorismul fiziologic (Mayer) / bio-social (Weiss) / 3hotom (S-P-R) (Tolman) (Black-Box-ul lui Skinner . Orice conduita are o semnificatie / capata un sens / reprezinta o valoare care consta-n integrarea adecvata a motivatiilor.behaviorismul e-n deplin acord cu freudismul / marxismul care au blamat / inlocuit constiinta individuala cu inconstientul / constiinta de clasa . Pentru a pastra in stiinta psihologica acela si limbaj trebuie ca studiul actelor sociale elementare / sentimentele / gandire a sa le exprimam in termeni de actiuni.exegeza de caz (Janet) / psihologia clinica (Witmer). In caz de conflict motivatiile emuleaza pana cand una regen teaza. Modificarile or ganismului sunt reduse automat prin mecanisme somatice / fiziologice (intero-fec tive) / actiunea asupra anturajului (extero-fective). Metoda clini ca .

Logos .Psihic .Personalitate . Asberg . P rincipiul individualismului metodologic (interpretarea) / principiul holismului metodologic (obiectivul) sunt depasite pentru a fi integrate intr-o noua viziune de catre psihologia umanista.Exegeza naturalista / clinica / psihanalitica / nano-sociologica / experimentala . Mas low .Reactie. Constientizarea propriilor limite s-a facut chiar din interiorul lor . Fraisse a rec urs la stipularea altei relationari Stimul . PSIHOLOGIA UMANISTA Sinele individual / unic trebuie sa devina obiectul psihologiei.suflet. sanogenic / patologic. Malinowski fiecare institutie are o functie determinata in mentinerea echilibrului social si corespunde unei trebuinte. Natura contradictorie a psihicului obiectiv / subiectiv.adancirea interpretarilor / transferul acestora ecto-psihologic. in vederea surprinderii pr opriei identitati se traduce ca forma sau expresie a vietii de relatie / functie a materiei superior organizate (creierul) / reproducere in subiectiv a realitat ii obiective in cauza / determinat si conditionat socio-istoric / socio-cultural . Natura Psihicului Psyché . Alcmeon a fost primul exeget care a legat psihicul de creier si senzatia de or .nu individul actioneaza asupra lumii ci invers) / avan-pr ogramat (Lorenz . Fiecare curent psihologic apare ca reactie contra antecedentului . Doar ca aceste enclave nu sunt unitati elementare / simple / artificiale ci u nitati complexe ce cuprind ansamblul relatiilor organismului concret implicat in situatia de moment . Activitatea echivalent al conduitei. . Nu primeaza omu l autonom / heteronom (Skinner . dat / liber.carenta de serotonina e asociata augmentarii manifestarii tendintei de suicid. Solutia homof lanc (autonomie) / eclectica (complementaritate) / selectiv-optativa (corelare).Super_Ego) ci omul pro-activ care se construieste / auto-actualizeaza. sa devina ceea ce e ca pabil sa fie. CONCLUZII Scolile psihologice in sine reductioniste apar complementare atunci cand sunt pr ivite impreuna.individul e captiv in lianele propriilor instincte) / divizat (Freud .ceea ce un om poate el trebuie sa fie deoarece exista o tendinta ca fiecar e sa devina actualizat in ceea ce este el potential . Grupul Pro-Meet (Rogers) si T-Group-ul (Lewin) se complementarizeaza din perspectiva orizontului teleogen.conflagratia Ego . Klivington . Psihicul raportat la un criteriu exterior lui insusi. latent / manifest. material / ideal.behaviorismul molecular devine astfel molar.Reactie. .stiinta. Lewin / Cattell au impus formula Stimul .introspectia (se enunta cu timpul) experimentala / psihanal iza a devenit pe plan international prototipul psihanalizei auto-critice orienta ta spre exegeza (Kächele) / behaviorismul constientizand faptul ca psihologul nu p oate investiga si descrie integral comportamentul uman a incercat sa realizeze o izolare a unor segmente ale acestuia pentru a le putea surprinde foileton esent a. determinat / determinant.e greu de precizat daca modificarea nivelului de serotonina provoaca depresiile suicidare sau invers. proce s / produs.

periferic .ganele de simt.Inversul dualismului cartezian .dupa 20 de ore de izolare si privare senzori ala SPU este serios perturbat. MODELUL 2-IST Paralelist . Termenii mentalisti rep rezinta doar alternative gramaticale pentru termenii care descriu comportamentul . Epi-fenomenalist .A fi inseamna a fi perceput denota eludarea solipsismului. Huxl ey . Filosofic .mintea si materia sunt 2 aspecte ale aceluiasi lucru.doar mintea influenteaza corpul si inter-actiunile stari fizice / mentale au loc in glanda pineala aflata in creier.Berkeley .Armstrong . Materialist .creierul influenteaza psihic ul.materialitatea imaginilor mintale nu poate fi pusa la indoiala.constiinta si creierul coexista dar nu pot fi deduse una din cealalta. 1781 .Spinoza . Behaviorismul logic (Ryle). Materialist .hranirea puilor se facea in lipsa totala a mamei sau in prezenta unui surogat de mama.celebrul caz Wolf-Children depistat in India.Behaviorismul radical (Watson). 1799 .fizicalist . Experimentul Harlow . Inter-actionist . Gandirea e redusa la c inetizarea coardelor vocale. Un epifenomen e un eveniment de escorta aflat in afara lantului cauzal.Descartes . Materialist . Psiho-neural .Changeux . Versiunea periferic a / centralista.existenta unor entitati subiective e inadmisibila.Eccles .in zona Brasov a fost reperat un tanar roman salbaticit avand varsta de 25 de ani.reductionist) Emergentist .centralist (eliminativ .propozitii le despre minte pot fi transcrise in propozitii despre comportament.psihicul si creierul sunt entitati independente / dis tincte antrenate in inter-dependenta. Experimentul Hebb . Sherrington .exista doar psihicul. Flourens . Fun ctionarea creierului pune in valoare datul spiritual dar nu-i determina si nici nu-i schimba natura.Bunge . Experimentul cinegon al detectiei item-ului unic ranforseaza ideea dup a care obiectele mintale sunt identice cu starile neuronale de vreme ce ele pot exista inaintea . MODELUL MONIST Mentalist .in s udul Frantei a fost descoperit in stare completa de animalitate un copil avand e tatea de 11 ani.exista doar creierul. 1954 . Esse est Percipi .Orice stare mintala e una dintre starile functionale ale c reierului. Skinner .psihicul e un dublet gratuit.functiile psihice nu dispar o data cu secti onarea unor parti ale lobilor cerebrali.

MODELUL 3-ALIST Popper . Spiritul um an inter-actioneaza nu doar cu creierul ci si cu produsele sale .interactiunii cu lumea exterioara. MODELUL INTERACTIONIST .Pribram .mentalul si fiziologicul sunt 2 descr iptii ale uneia si aceleiasi realitati subiacente. utilizarea lor combinata crono-distal inducand efectul de complementaritate si nu actiunea sinergica. Structural creierul poseda competenta primara (mecanism al psihicului) si nu per formante (nu produce viata psihica aceasta elaborandu-se treptat in ontogeneza). Specializarea lui functional se prezinta ca potenta. MODELUL 2-LUI DETERMINISM Fiecare eveniment mintal corespunde unui eveniment cerebral. Bogen . ce nu pot fi eliminate. Creierul e pentru psihic instanta intermediara dar nu surs a lui.fenomenele subiective de factura mintala si cognitiva detin un rol cauz al. reprezentand emergent constructe explicative autonome. MODELUL INTERACTIONIST . (cerebro-tomia nu afecteaza normali tatea comportamentului uman). Neuro-psihonii se formeaza in cursul ontogenezei. nici mintale. Prescriptia unui ps ihotrop determina o schimbare a starii cerebrale efectul sau clinic conducand la schimbarea mintala. Trecerea ei in act se face prin conectarea cu fluxurile informationale si cu prelucrarea lor.SISTEMIC Creierul apare si se dezvolta ca organ al psihicului iar psihicul e functia lui. Reciproca e valabila in aceeasi masura. Creierul nu poate genera psihic in virtutea organizarii sale celulare si a activismului sau bio-electric in penuria surselor de informatie. Viata psihic a nu e produsa de creier fiindca 1/3 din neuroni ramane inactiva pe parcursul vi etii individului.lumea materiala / starilor psihice / cunoasterii obiective. Neutral . Creierul si psihicul nu sunt entitati corelate din afara ci formeaza o unitate dinamica evolutiva. . functional sau interactionist in cadrul proceselor cerebrale.EMERGENTIST Sperry . Exis tam doar prin relatia noastra cu 3-a lume. ci neutre.figurile himerice manipulate experimental in cerebro-tomie atesta cum fiecare emisfera pare sa aiba o constiinta proprie. Smylio . In depresii medicamentele au efect mai a les asupra simptomului pe cand psiho-terapiile au efect asupra adaptarii sociale .componentele fundamentale pentru univers nu sunt nici materi ale.limbajul. Creierul modular se reprezinta / investeste in unitati functionale independente arondate unui sistem anvergural. Deci nu creierul constituie izvorul psihiculu i ci realitatea amfitrion. Asadar ele pos eda o noua legitimitate in stiinta.

asigura echilibrul subiect .combinari / transformari inedite .activa (libertatea si autodeterminarea) / pasiva Mecanismele .imaginea (produs primar) / constructul abstract-generalizat ( produs secundar) / trairea (vibratie a intregului organism) / efortul / incordar ea. Formarea . Daca perturbam una dintre cele 3 variabile (subiect .prin asimilarea obiectivului se elaboreaza modelul intern al lumii externe.neuro-fiziologice (reflexe / stereotipuri) / psihologice (invatare a / deprinderile) operatii / procedee si procese de extragere / stocare / preluc .ideala / subiectiva (imaginea / notiunea .perturba echilibrul in numele unei re-echilibrari superioare .apartine subiectului si e reprezentativ pentru el / tine de interioritatea subiectului / inseamna traire sau contingent de trairi / echiv alent cu actional.taumaturgia.descoperire de operatii / imitatia . Reproducerea subiectiva surprinde in in terioritatea psihica a subiectului esenta obiectului care nu se vrea epuizat.imprumuta iterativ modele din realitate .conceptul .ideea / trairi ) Maniera .obiect . Caracterul activ . Caracterul subiectiv .PSIHICUL .inovatie / inventie .potenteaza creatia . Caracterul ideal .REPRODUCERE A REALITATII NATURALE Caracteristicile reproducerii psihice Reactiile non-psihice reflecta (material / pasiv / obiectiv / reproductiv) reali tatea amfitrion si stimularile care vin de la ea.mediu) se constata aparitia iluziilor.obiect . Reactiile psihice indeplinesc functia principala de-a itera (ideal / activ / subiectiv / constructiv) realitat ea naturala in plan ideal / subiectiv.atitudinea creativa avangena Criteriile individualizarii reproducerii psihice Continutul . Caracterul constructiv Reproducerea simpla Reproducerea creatie .

Astfel apar Personalitatea Sidiara (Kardiner) / Statut (Linton). A fi f unctie de variatiile sociale si a fi de natura sociala sunt 2 aspecte diferite. Sinteza e caracterul structural al or icarui continut de constiinta.rare / transformare / integrare / utilizare a informatiei.personalitate / schimbarea culturala / consecintele contactului dintre culturi (aculturatia).se cere prevalentizat in vederea agera a stabilirii gradulu i de generalitate al unor concluzii. Primele se pot dezvolt a calitativ si-n afara influentelor sociale pe cand celelalte nu pot fi conceput e independent de factorii social-istorici. Testul validitatii inter-culturale constata Matsumoto . Psihologia se intereseaza de procesele socializarii (enculturatia) / rolul facto rilor culturali in elaborarea personalitatii / relatia cultura .sinteza se traduce prin procesul const ient. Etapa 1 .relatia / sinteza / auto-supravegherea / adaptarea.constiinta e d e fapt o activitate de intelegere tradusa prin functia de supraveghere (omul se raporteaza nu doar la sine ci si la lume). Constiinta si sinteza sunt sinonime. CONSTIINTA Constiinta poate fi definita ca fiind totul (psihologia fara inconstient) sau ni mic (psihologia fara constiinta). Functiile constiinte i . Wallon .comparare / clasificare / evaluare) (integrare . Fenomenele psihice sunt inegal influentate social.nu se poate vorb i de constiinta unui singur fapt deoarece o stare psihica nu e constienta decat in raport cu o alta stare.fara o continua adaptare la obiecte noi ale experientei externe nu se poate produce constiinta. Specificul socio-cultural apare ca o punte de legatura intre general-uman si individual-uman fara ca aceasta sa insemne ca cele 2 extreme n-ar suporta si ele influenta determinativa a factorilor socio-c ulturali. Rignano . Sistemul Psihic Uman model informational intern al lumii externe cu rol adaptativ specific aparitia lui releva un apogeu pe scara evolutiei animale se supune legii generale a dezvoltarii din perspectiva inevitabilei ta umaturgii entitate non-substantiala de ordin relational / comunicational / infor mational Antropogeneza si psihogeneza sunt argumente care ilustreaza conditionarea social -istorica a psihicului uman.asamblare / corelare / sinteza). .de adaptare (semnalizare .constiinta e un ansamblu de reactiuni ale individului la propriile actiuni.A fi constient inseamna a gandi. Pavelcu . In cultura occidentala conteaza libertatea discerna mantului in cea nipona primeaza conformismul. Socialul este totdeauna psihic iar psihicul este in mare parte si social. Janet . Dwelshauvers .informare / orientare / avertizare / prev estire) (analiza .Spencer . Functiile . Aceasta inseamna ca cele mai primare / comune pentru om si animal sunt doar conditionate social-istoric pe cand cele superioare specific umane sunt determinate socio-istoric.

Ea nu reprezinta un simplu transfer al unitatii fizice a obiectului in unitatea psihica a intelesului constiintei.factor integr ator al constiintei de sine. Caracterul organizat al tr atarii / integrarii informatiei .dezvoltarea constiintei nu e altceva decat dezvoltarea unui sistem de intelesuri. Organizarea e a experientei sensibile mn emo-crone / experientei sensibile actuale. .camp al prezentului se traduce prin verticalitate (palierele ei constitutive) / facultativitate (pluralitatea de v ariatii supuse dispozitiei si pozitiei de arbitru a subiectului) / legalitatea ( ordinea si forma de pedantare a reliefului constiintei).zona periferi ca sau de ecou constituit din semnificatiile lor. Datorita acestor franjuri in constiinta poate fi introdusa simultan pluralitatea de continuturi. imuabila. MODELUL CONSTRUCTIVIST Vagotski . Schimbarile calitative ce se produc de la un moment dat la altul in continutul constiintei nu sunt bruste si nu constituie franturi abs olute. MODELUL DINAMIST Fiecare stare tinde sa se integreze unei constiinte personale . Obiectele gandirii noastre prezinta un Franj . Ea rezulta dintr-un concurs ocazional de i mprejurari efemere / cvasi-efemere.suntem condamnati la un realism empiric sau la un idealism ? A fi constient inseamna a trai particularitatea experientei proprii transformand-o i n universalitatea stiintei ei.functia predictiva. Constiinta . Unitatea constiintei este rez ultatul procesului de dezvoltare inter-dependenta a tuturor functiilor constiint ei psihice.functia reglatoare a constiintei. Deci singura realitate amediata a constiintei e curgerea ei permanenta. Constiinta e o structura complexa ca organizare a vietii de relatie a subiectului cu altii si cu lumea. Constiinta aflata intr-un timp vi d se simte solidara cu constiinta care a precedat-o recunoscand in aceasta o alt a parte a propriului Eu. Etapa 3 . MODELUL TOPIC Campul de Constiinta . Datorita anumitor conditii chiar daca a incetat sa mai fie actu ala ea continua sa fie posibila. Sfera cons tiintei nu se suprapune peste sfera psihicului.Intentionalitatea .o stare de constiinta n u are o existenta absoluta.caracteristica esentiala a constiintei. Constiinta este configuratia in care apare experienta actuala. A fi constient inseamna a dispune de un model personal al lumii. Constiinta se intereseaza de anumite elemente si se dezintereseaza de altele in virtutea selectiei. Semnificatia este unitatea reala. In orice constiinta personala starile sunt mereu in curs de schim bare. Natsaulas crede ca exeg eza Blind-Sight poate lamuri sau macar surprinde rolul constiintei.Blick-Feld / Blick-Punkt.Etapa 2 . un proces de interactiuni si transformari calitative permanente.Ey . Wallon .Eul individual s i inalienabil. Orice constiinta este sensibil continua. Functia crea tiv proiectiva realitatea e reprodusa nu in ci sine ci pentru Eu . nu e oglinda pasiva ci o construc tie continua. psihologica a constiintei iar sis temul acestor semnificatii este insasi constiinta. Constiinta e o reprod ucere anticipativa a realitatii . Functia generala a constiintei e de integrare activ-subiectiva printr-o pedantare a datelor remise de context. A daptarea la mediu enunta finalitatea constiintei (scopul).

Lorenz .o parte a fundamentului functionarii constiintei. In situatiile de reorganizare si restructurare Feed-Back-ul negativ de mentinere in starea initiala se enunta disfunctional si de-aceea e necesara invatarea baz ata pe un Feed-Back pozitiv anti-entropic ce faciliteaza formarea unor noi compo nente ce corespund noilor solicitari.in esenta constiinta umana este un sentiment legat de capacit atile specializate. Intregul prece de partea din punctul de vedere al accesibilitatii pentru constiinta aceasta fii nd . MODELUL PSIHO-UMANIST Mansell . Este esential sa putem la sa teoriile sa moara in locul nostru fiindca le putem critica si fiindca aici se lectia naturala .MODELUL PSIHO-CIBERNETIC Feed-Before / Feed-Through / Feed-Back. Nivelul constient al organizarii psihice existent in sistemul personalitatii umane a condus la ideea existentei unei psi ho-cibernetici de gradul II de optimizare-dezvoltare reclamata de limitele psiho -ciberneticii de gradul I. Anthony Marcel . Exista tendinta de a-l de fini prin opozitie cu constiinta spunandu-se mai degraba ceea ce nu este decat c . datele mnezice / reflexive sa fie acurate si control ul propriului corp / mediului pentru a initia reprezentari ca posibilitati viito are a unor evenimente ce nu sunt prezente. idio-sincrazia). MODELUL PSIHO-EVOLUTIONIST Dennett . Gazzaniga .constiinta e un sist em cognitiv deplin care sintetizeaza si directioneaza procese paralele inconstie nte prin intermediul unor momente succesive de unitate sugestiva.intre constiinta umana si cea infra-umana exista o mare deosebire rep rezentata de limbajul uman care face posibila critica.CONSTIENTUL Post-constiinta / Pre-constiinta / Inconstient normal.arma inteligentei).fiintele darwiniene (selectia naturala ) / fiintele skinneriene (conditionarea operanta) / fiintele popperiene (pre-sel ectia inrandomizabila) / fiintele gregoriene (cuvantul . unica.inter-actiunea variabilelor experientei primare (stimularea organismul ui de obiecte fizice / persoane) / cunoasterii (atentia / memoria) / personale ( privata.probabil . Hunt . Tre cerea de la o fiinta la cealalta tradeaza drumul sinuos al aparitiei constiintei . MODELUL PSIHO-COGNITIVIST Constiinta implica recordarea / selectia stimulilor din mediul amfitrion / inter n astfel incat perceptiile.ucide doar teoriile in locul n ostru. Me corespunde Eu-lui Corporal iar I cores punde Eu-lui Spiritual.care altfel ne-ar fi suprimat .Turnul Generarii si Testarii .fenome nologia unui sistem al constiintei clare nu poate oferi indicii despre operatiil e inconstiente pe care le sintetizeaza ci poate arata mai degraba procesele cogn itive implicate in activitatile de sinteza ale constiintei insesi. UNDER . homeostatica.

Super_Eg o (inconstientul refulat) / a trecut de la interpretarea inconstientului ca subs tantiv ce desemneaza faptele mintale refulate la interpretarea lui ca adjectiv calitate psihica arondata nu doar amintirilor ci si mecanismelor de refulare ce pornesc de la Super_Ego / inconstientul e abisal si nu doar un simplu automatis m psihic cum apare la Janet. Biberi . Under-constientul e orientat mai mult spre constiin ta iar prin transparenta lui se declara constiinta implicita.Sistemul autonom (respiratie / circulatie / digestie) / automatismel e psihologice (inconstientul under-liminal) / baza inconstienta a persoanei (sta dii arhaice).subconsti entul e definit ca cerebratie latenta ce are loc sub tutela / simplicitatea apa renta a perceptiilor. . Primele rezultate ale cercetarilor medi cale facute asupra isteriei. rezultatelor experimentale si observ atiilor pan-digresive. s-au realizat cu efort dar care se afla intr-o stare latenta. Filloux . hipnotismului si disocierii personalitatii au contu rat sever premisele unei psihologii a inconstientului.exclusivista (actele ratate) / negativa (irational) / extensiva .latenta si potentialitatea / coexistenta cu constiinta / faciliteaza regenta constiintei / filtreaza si mediaza continuturile ce trec dintr-un nivel in altul. identitate. Atribute . Prin natura lui inc onstientul e irational si guverneaza intreaga viata a individului. de virtualitate psihica putand sa redevina oricand active trecand pragul constiintei. Jung .pozitiva (tendinte ascunse si conflicte emoti onale).e reprezinta. deprinderile. Fichte remarc a intuirea fara constiinta a lucrurilor. O formatiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele care au fost c andva constiente dar care-n prezent se desfasoara in afara controlului constient . Inconstientul e definit in maniera restrictiva .din moment ce un fenomen inconstient nu poate sa fie trecut prin constiin ta el nu exista. Inconstientul colectiv pre-existent individului e zona pr ofunda supra-individuala a psihicului. INCONSTIENTUL Intre constient si psihism exista a priori sinonimie. Afirmarea inconstientului se sprijina confortabil pe conc eptia lui Freud care desi nu a introdus notiunea respectiva in psihologie a elab orat o metoda de exegeza favorabila sondarii / asanarii lui.identitatea presupusa intre viata psihica si co nstiinta pare a nu rezista probei faptelor.subconstientul ca servo-mecanism al constiintei contine ceea ce nu se afla in centrul ei dar care poate avea efecte asupra constiintei. Inconstientul cu rol de energizare / dinamizare a intregii vieti p sihice a individului faciliteaza procesul creator si asigura unitatea Eu-lui.extraversiunea si introversiunea reclama orientarea centrifuga / centri peta spre lume / sine. conflictual / tensional corelativ procesului ref ularii / Id (inconstientul inrefulat) . Sartre .a descoperit si e xplorat un inconstient dinamic.Ego (inconstientul inrefulat) . Freud . Atkinson . fie ale inferioritatii reale sau presupu se ale Eu-lui. ticurile.tot ceea ce se-ntampla in individ este constient dar u si-n mod necesar cunoscut. Structuri . Wallon . Psihologia ger mana .acti vitatea under-constientului e esential creatoare.psihismul inconstient este determinat de vointa de putere si de sentimentul de inferioritate acestea fiind mecanismele co mpensatoare ale unor deficiente fizice. Exista nivelul constiintei reflexive / non-reflexive (experienta traita). montajele intelectuale sau perceptive stereotipizate si prin urmare toate actele care au trecut candva prin filtrul constiintei. Este rezervorul unde se conserva amintirile. Compensarea joaca acelasi rol ca si refularea in teoria lui Freud . Adler .

structuri psihice / nervoase.cuvant (verbalizarea iconic a a fantasmelor profunde / refulate) reprezinta esenta inconstientului. Acesta e contextul p roblematic si experimental in care s-a forjat notiunea de inconstient cognitiv parte a unei tendinte inerente de-a deveni constienta sau un aspect al pre-cons tiintei care se va dezvalui intr-o constiinta implicita.inconstientul abisal / periferic / temp oral. Carpenter .inconstientul functional (fiziologic / psihic) si ada ptativ (automatic / afectiv). iritabilitate.psihicul se enunta prin constient (Eu) personificari ale arhetipurilor) (refularea) / inconstient personal (complexele / inconstient colectiv (arhetipurile / Sinele) (renaste in fiecare structura cer ebrala individuala).O serie de procese implicite inconstiente care se prod uc pe durata prelucrarilor si care se convertesc in produse constiente influente aza comportamentele si conduitele constiente ale oamenilor. Arhetipala si m ostenita e doar predispozitia de-a avea anumite experiente si nu experienta insasi.umbra (Cain exista in fiecare individ) Anima / Animus. deindividualizarea.3 categ orii de miscari involuntare (pur spinale hipnogene / frenate ori suprimate / con solidare . Imaginarea e limbajul universal al inconstientului. . exager are. Imaginea inconstienta dispune de en ergie proprie si actioneaza under-liminal asupra psihicului. Pozitia realismului ( Freud . Grof .Inconstientul filosofic / ereditar / cerebral . autoritarism. Secenov . Inter-actiunea imagine . Freud inconstientul colectiv cuprinde elemente (Complexul lui Oedip) ce apar in orice inconstient individual. RELATIA CONSTIENT .preponderent afectiv. mobilitate.Gustave le Bon .pasiunile). sugestibilitate. conservatorism. pr evalenta vietii medulare in absenta celei cerebrale. Roluri .INCONSTIENT Inconstientul poate functiona si atunci cand structurile constiente sunt minate dar in lipsa inconstientului activitatea normala a constientului este sabotata.inconstientul colectiv se traduce pri n impulsivitate.creeaza combinatii under-liminale superioare combinatiilor const iente prin finetea si importanta lor.Laycock . Toate acele activitati care au loc de regula in constient s e pot petrece si-n inconstient. Pavelcu .cerebratie inconstienta.Jung . Jung . Inconstientul colectiv mediaza trairile / manifestarile comportamentale tipice tuturor oamenilor indiferent de originea / apartenenta sociala ori de timp si spatiu. De la omniprezenta constientului s-a trecut apoi la cea a inconstientului.inconstientul e autonom si exclusiv iconic) / nominalismului (tranzitiil e si medierile sunt impuse de catre limbaj intre sistemul pulsional si constiint a) nu sunt ireconciliabile. moralitate anemica. Inconstientul cognitiv . Taxonomie . intoleranta. Arhetip uri . simplism. Arhetipurile (imagini condensate colective) desi instinctive sunt deopotriva apropiate de sentiment / idee. Intre constient si inconstient exista relatii dinamice vitale fara de care insas . Inconstientul colectiv . credulitate.inconstientul este implicat in expe riente trans-personale (embrionare / fetale / ancestrale / colective / filogenet ice). Arhetipurile sunt structuri functional duale .Dwelshauvers .Natura .creierul e supus le gilor actiunii reflexive.

Hotel. Constientul si inconstientul sunt coordonare / alternante prin praguri mobile. Senzatia de sete la cei din Lotul Experimental era aproape 2 ori > fata de cea existenta in Lotul de Control. Aproape 97% dintre membrii LE au optat pentru raspunsul corect . ulterior cunosc ameliora . Publicul mai larg daca nu a ridicat cel putin si -a pus problema daca nu cumva comportamentul oamenilor ar putea fi manipulat in bine sau cu precadere in rau prin expunerea permanenta la mesaje sub PS perceput e asadar la nivel ectoscient. La capatul expunerii subiectii erau solicitati sa treaca pe Scala de Ipsevaluare nivelul l or de insetare dar si preferinta lor pentru Coca-Cola dintr-o lista vasta de bau turi reconfortante.fiica prin diverse artificii nanofone.Shelter. Astfel.Ho tel si Book.disfunctie psihogena de mega-augmentare a apetit ului[8] care debuteaza de regula in adolescenta e pusa de psihanalisti pe seama relatiilor frustrante dintre mama si fiica in perioada copilariei.filosof ia existentei (lucrurile ca atare si nu ca simboluri) / analiza existentiala (re ductionism . Psiho-terapia fenomenologica existentiala .[4] Post-experiment s-a relatat ca ar fi crescut consumul de Coca-Cola la s ubiectii din lotul respectiv cu 18 % iar pentru cei din lotul adiacent cererea d e PopCorn a incrementat cu 50%.ca semnificatie .inconstient circulare (continuitate .Drink Coke.[5] Watkins expune un lot de subiecti la MS vizual . Subiectii erau solicitati sa mentioneze care dintre aceste 2 cuvi nte este similar .inc onstientul dinamic prevede clivarea constient / inconstient.relata despre cazul a 4500 de subiecti care in timpul vizionarii unor filme la cinema au fost bombardati sistematic cu 2 Me saje Under-liminale[2].modelul Face to Face. Aplicatia psihoterapeutica a bombardamentului subliminal se ba zeaza si tradeaza pe un robust angajament psihanalitic.dovada peremptor ie a ambivalentei lor afective. Mesajul Subliminal poate instaura sau recupera sinc retismul originar mama . Trecutul se reconstituie in prezent. Simptomatologia ne urotica e determinata si marcata de o anumita dinamica a subconstientului. Prin urmare daca reusim via MS sa inducem modificari in aceasta dinamica eviden t colportarea consecintelor ar acoperi nevoia de ameliorare sau remitere a simpt omatologiei in cauza. Concluzia forte ne arata ca Anal iza Semantica a Mesajului Subliminal poate exista chiar daca ea nu poate fi cons tientizata. Terapia Goodman . Contactul / oniricul / limbajul / relatia terapeutic a sunt itinerate de Eul taumaturgic.Mother and I are one ! . Fiin d marcate de insuficienta afectiune pe care i-o dovedeste mama fetele cu fixatie orala rec urg la orgii alimentare care duc compulsiv la vomismente ipsogene . Acestea erau Drink Coke[3] si Eat PopCorn. Se con firma astfel procesarea cvasi-semantica a MS. Ceea ce acum e constient mai tarziu poate ajunge inconstient. In 1958 Life .cu MS prezentat anterior si fara stirea lor .inconstientul dinamic) / psihanaliza umanista (angoasa alegerii ca determinant al nevrozei) / psihologia umanista (valorile supreme).reciprocitate) / dom inare ipso-laterala / echilibrare (reveria / contemplatia).[6] Ulterior pe Display erau expuse 2 mesaje supra-liminale[7] . Relatiile constient . Semnificatiile emerg din inter-actiunea intra-psihic / inter-personal.o revista americana de proli ferare a descoperirilor stiintei . Terapia Far bair . Trebuie specificat insa ca t oti cei din LE nu manifestau nici o propensiune semnificativa spre Coca-Cola com parativ cu alte bauturi desi certamente setea atinsese un nivel augmental.i nconstientul existential priveste ceea ce e trait dar nu recunoscut. Flower prezinta mai intai subiectilor un MS format dintr-un singur cuva nt . Bulimia .i integritatea SPU e amenintata. pacienti i supusi prin Experimentul Fox de cel putin 10 ori in fiecare din cele 4 saptama ni de terapie la un anume MS . Constientul restrictioneaza / stabilizeaza inconstientul apt sa mo difice descarcarile energetico-informationale ale constientului. Terapia Freud .

SENZATIILE Cunoasterea umana incepe cu reflectarea naturala directa a lumii. Deprivarea sen zoriala cronica produce dezechilibre grave cu reactii atipice. De-aceea participantii la primul experiment s-au dovedit a fi mai insetati dar n u in mod special de Coca-Cola iar subiectii din celalalt experiment nu au putut procesa semnificatia exacta a MS dar i-au deconspirat sorgintea semantica. Taxonomi a Helson stimuli focali (experienta imediata).rea simptomelor bulimice. Acesta are in vedere efectul stimulilor anteriori asup ra celor actuali (un grup de docheri care a incarcat saci de 50 de kg a judecat sacii ridicati ulterior in greutate de 35 de kg ca fiind mai usori decat docheri i care au manevrat exclusiv saci de 35 de kg).prelucrarile sau depanarile semantice ale MS vizeaza sp ectrul semantic circumscris mesajului respectiv si nu semnificatia lui individua la. Ca urmare a nivelului de adaptare se pro duce efectul de ancorare. Adaptarea negativa apare in cazul senzatiilor dureroase car e se soldeaza cu depresie (suportabilitatea planeaza asupra adaptarii).asa cum am vazut . Un stimul care per sista ne face sa fim mai putin sensibili fata de el dar in absenta stimularii se nsibilitatea creste. de fundal sau contextuali (includ SF) si reziduali (experienta trecuta). Simturile sunt atat cenzori cat si senzori. MS sunt procesate inclusiv semantic. Desi nu avem cate o arie corticala pe ntru perceperea fiecarui obiect in parte putem percepe toata varietatea lumii sa u cel putin suntem constienti de aceasta eterogenitate a ei. Adaptarea Senzoriala Fiecare sistem senzorial simplifica pentru a scenariza lumea. O prima se lectie pe care o realizeaza simturile este rezultatul naturii biologice a simtur ilor in sine. Ochiul raspunde la mai putin de 1 miliardime din energia care il intalneste. Pragurile Senzoriale Pragurile absolute pentru simturile clasice (Galanter) Vazul .o flacara aflata la o distanta de 46 de km intr-o noapte adanca dar clar . Via senzatii se realizeaza in pre miera inteligenta organica inconstienta care se restructureaza apoi in forme com plexe. Piaget distinge 5 componente ale efectului de contrast . Sistem ul senzorial uman e astfel conceput incat recepteaza mai ales schimbarea (zgomot brusc) (tacerea torent) in detenta sau End-ul unui anume eveniment. constiente la alte nivele. Aceasta procesare este insa inco mpleta pentru ca vizeaza predilect categoria semantica amfitrion pentru stimul si nu stimulul ca atare. ele pot favoriza cel mult o clasa de comportamente dar nu pot induce un comp ortament specific. Cealalta electie stipuleaza ca fiecare simt sa receptioneze un num ar limitat de stimuli (principiul economiei). Comparatia Contrastul expres este cel de simultaneitate valabil pentru orice modalitate sen zoriala produs in raport cu pusta in care e receptat stimulul. Analizatorii sunt bombardati cu un volum de peste 100 000 de b / s pe cand capacitatea de proce sare constienta a acestei informatii tangheaza intre 25 si 100 de b / s. Deoar ece .supra-estimarea elementelor din zona cen trala in raport cu cele din zona periferica / intensitatea senzatiei / durata centrarii obiectului / ordinea succesiunii / i nsusirile obiective.

o lingurita de zahar dizolvata in 7.a Auzul . Tango-receptorii Presupun un contact direct al obiectului cu organul senzorial (tact / temperatur a / gust / algie) Tele-receptorii Obiectele actioneaza distal asupra analizatorilor (vaz / auz / miros) Senzatiile extero-ceptive Taxonomia lui Magendie senzatii traducand trebuinte de functionare a organelor interne senzatii care atesta viabilitatea discreta a organelor senzatii provocate de excese senzatii cauzate de stari patologice . Pentru ca pragul absolut sa aiba o valoare definita s-a stabilit conventional sa fie lu ata in seama ori calcul intensitatea stimulului care este receptata 50% din timp ul de expunere (hiper-estezia si hipo-estezia). Ajutorul este oferit de simturi care rezolva 2 aspecte importante (fiecare aparat senzorial transforma u n anumit tip de energie fizica in impuls neuronal via transductie) (toate aceste reactii electro-chimice devin experiente umane). Principiile psiho-fizicii in activitatea senzoriala exista relatii stranse intre schimbarile din lumea fizica si cele din lumea individuala aceste relatii sunt direct proportionale fiecare simt are o reprezentare interna diferita de-a lumii externe reprezentarea interna a acestor relatii arata cat de strans legate sun t simturile intre ele (sinestezia) Compensatia senzoriala (palestezia la invazatori si a simtului auditiv) Desi fie care simt raspunde la o forma diferita de energie fizica creierul are doar o sin gura cale de-a primi informatia si-anume cea neuronala.o picatura de parfum intr-un apartament mare de tip dalmat (6 camer e) Tactilul .6 litri de apa Mirosul .bataia sau pulsul ceasului aflat la 6 m departare intr-un loc linistit Gustul .aripa insectei coborand pe obraz de la altitudinea de 1 m Atunci cand impulsurile neuronale ajung la creier acesta trebuie sa decida daca a fost un stimul sau doar zgomotul neuronal adica activitatea de fundal.

rotit veloce compare in alb maculat.pentru a produce 4 foto-pigmenti diferiti ce reactioneaza la variate lungi mi de unda ale luminii. Din totalitatea undelor electro-magnetice ochiul uman s-a adaptat num ai pentru anumite frecvente si lungimi de unda (390 760 mµ). ultr a-violete si infra-rosii nu sunt natural receptionate. Aceste faze reflecta si explica evolutia sensibilitatii tactile in istoria speciei. Albul poate fi obtinut si prin mixarea a doar 2 culori complementare. De fapt se spune ca in natura nu exista culori.rodopsina si 3 tipuri de conopsina c e sunt in raport cu cele 3 tipuri de receptie a culorii. Sensibilitatea vizuala Foto-receptorii contin 4 tipuri de opsina . Functiile de baza ale vazului (Gibson) Detectia mediului habitual / schimbarii / miscarii. Vazul ocupa 3/5 din aten tia noastra constienta. Sensibilitatea tact ila protopatica (durerea crasa si termia > 450 respectiv < 100) e urmata de cea epicritica (algia facila si nano-termia). Este locul unde fibrele nervoase provenite de la receptori se a sumptizeaza reciproc formand originea nervului optic. Fiecare dintre aceste o psine se combina cu retinolul . X. Cu 3 culor i alese convenabil se pot obtine toate celelalte. Singurul loc unde informatia nu e inregistra ta e Pata Oarba.o alta substanta chimica prezenta in foto-recept ori . Unele sun t sensibile doar la rosu. Discul lui Newton priveste si enunta 7-gonul Cromatic .Senzatiile intero-ceptive Atesta sau detesta modificarile din organism Senzatiile proprio-ceptive somato-estezia / kinestezia / cenesto-estezia Senzatiile Tactile de contact si presiune algezice (200 puncte pe cm2) termice (in cazul esteziei si anesteziei apar si dispar primele ) (corpusculii Krause si Ruffini nu explica asa cum se credea senzatiile de cald si rece ci amorseaza senzatiile de presiune) (pe 1 cm2 descoperim 13 puncte sen sibile la rece si doar 2 la cald) Cercetatorul englez Head si-a sectionat un nerv tactil si a urmarit cum decurge treptat refacerea sensibilitatii paralela cu cea a nervului. altele exclusiv la verde si-n fine celelalte raspund la albastru.Helmholtz sustinea 3 tipuri de conuri. Fiintele umane pot distinge in jur de 8 m ilioane de nuante. Acesti foto-pigmenti elibereaza energie electrica apta s a produca un potential electric sau impuls nervos ce va fi transmis de-a lungul axonului. Ochiul uman receptioneaza numai luminozitatea si culoarea desi emite la randul lui energie calorica. Aria celei mai inalte acuitati vizuale de pe retina se numeste Fovea a lcatuita cvasi-integral din conuri. Teoria 3cromatica Young . Hering in 1872 credea ca exista 3 substante fotosensibile in conuri (6 milioane). Functie de iradiatia primita via asimilatie sau dezasimilatie rez . Razele gamma. Ce se recepti oneaza ca si culoare este variatia de unda electro-magnetica reflectata de supra fete. Heterogenarea culorilor e un p roces central adica are loc in cortex.

verde) iara prin combinatia a 2 culori incomplementare rezulta culoarea intermed (albastru Æ rosu = violet) culoarea ce rezulta din amestec are o componenta spectrala diferita de cea a culorilor combinate Cromo-terapia a percutat noua viziune despre ergo-psihism. albastru si galben) asa cum stipuleaza Teoria Tetracromatica. Permite respectivului individ sa receptioneze si energia eliberata de obiecte nu mita Forta Odica (Reichenbauch). .albastru) (rosu . Sensibilitatea auditiva Undele sonore traverseaza varii medii cu viteze diferite dar nu exista in vid in aer la 20 0C prin sticla in apa (340 m/s) (5600 m/s) (1500 m/s) Desi nervul auditiv contine mai putini neuroni decat nervul optic (28 000) totus i numarul de discriminari sonore e sensibil egal cu cel al discriminarilor vizua le. Subiectii extra-retinal vad cu ajutorul variilor segmente ale c orpului. Alb / Verde Rosu / Albastru Gal Legile sensibilitatii cromatice (Newton) culorile tandem se neutralizeaza reciproc si sunt complementare via as imilatie respectiv dezasimilatie (negru-alb) (galben . Forta odica emisa de obiecte ar putea permite extra-retinalilor sa citeasca obiectele care-au fost in tr-un spatiu oarecare dupa locul pe care acestea la sau pentru un moment dat au stat (exegeza amprentelor). verde. O persoana din 6 dispune de vederea extra-retinala specifica ecartului de etate 7.albastru este exclusa. Bio-introscopia e utila. Hartridge in 1947 elaboreaza o conceptie poli-cromatica validata prin mapa septa -receptoriala. Conceptia lui Hering nu a mai fost valab ila atunci cand galbenul s-a ivit din mixarea laser a 2 fascicule (rosu & verde) . Tonurile culorilor emerg din excitarea a 2 categorii dife rite de conuri in baza Teoriei 2-cromatice. 3 sisteme de informatii color sunt transmise spre creier via Asimilare / Dezasim ilare Negru ben Cecitatea rosu .12 ani.fascicule de rosu & albastru trezesc senzatii holocrome. Laserul infirma si aceasta teorie .ulta 4 culori fundamentale (rosu.

Henning remarca totusi diferenta intre gustul sarat al clorurii de sodiu si cel al bromurii de sodiu. acre si cadaverice) Mirosurile pot fi stimulative. aliacee. Auzul se dezvolta inca din stadiul intra-uterin. fructidic) (aromatic. Fono-terapia se bazeaza pe principiul d e rezonanta.durerea unei lovit uri) ? lent (spino-talamic) (conduce difuz durerea cronica si pe cea interna pro vocata de ranile perene sau algiile intense . c aprilice. Daca exista o leziune doar pe o portiune a membranei bazilare bolnavul nu mai di stinge unele sunete . balsamice. empireumatice. E nevoie de 1000 de ori mai mult camfor in aer decat vanilina pentr u a fi detectat. Sensibilitatea olfactiva Clasificarea Zwaardemaker (aromatice. Senzatii de dulce / amar / acru / sarat. Aromo-terapia (naturalul si sinteticul) Uneori e suficienta 1 / 1000 dintr-1 mg la 1 litru de aer pentru a provoca o sen zatie.de pilda cele subtiri . Se stie ca prezenta masiva a apei in corpul uman favorizeaza propag area sunetului. Aceste celule sunt inlocui te la cateva zile. Celulele lezate elibereaza prostaglandina ce provoaca algia.dar ramane sensibil la celelalte. Pentru durere exista 2 sisteme ? rapid (lemniscal) (conduce informatia direct la cortex . repulsive. repulsive sau difuze. Corpusculul Paccini raspunde la presiunea directa si de adaptarea la ea. Receptorii gustat ivi se epuizeaza foarte repede . eterice. Sensibilitatea gustativa Fiecare papila are in jur de 200 de muguri gustativi.abcesele dentare) .Auditiv exista 3 sisteme functionale general (elementar si natural) verbal (fonemo-terapia) muzical (sunetele melodice si armonice) Auditia pasiva (receptarea sunetelor) si cea activa (include si ascultarea refle xiva).Crocker (aromatice.ei au o viata de aproximativ 10 zile inainte de -a fi inlocuiti. empireumatic. fetide) Taxonomia Henning (floral. Senzatia termica (ficatul uman are 38 0C). Gustul e singurul simt care proiecteaza exclusiv ipsilateral. Sensibilitatea tactila Pasiva si activa. La 4 luni si jumatate po st-fecundatie urechile sunt deja operationale astfel ca pruncul poate auzi si re actiona la sunete inca din acest stadiu. torefacte. rasinos) Clasificarea Henderson . ambroziace. putrid.

sex (functia biologica. Se gasesc la nivelul degetelor si palmelor respectiv in organele genitale / glandele mamare / anumite organe interne. Tuberculii Krause . Proprio-ceptia permite scanarea constienta Body-Zone. culturali si de mediu.structuri si nu procese psihice elementare care semnalizeaza separ at in forma imaginilor simple si primare insusirile concrete ale obiectelor si f . Corpusculii Ruffini . Mes ajele senzoriale sunt codificate la nivel fiziologic dar si prin motive / intere se / asteptari. abdomen) distale in raport cu Eul (membrele).eliberarii encefalinei.privesc tot co rpul cu exceptia degetelor si palmelor.adiacente canalelor sudorifice si-n proximitatea corpu sculilor Meissner. Sensibilitatea kinestezica Feed-Back-ul exista chiar si-n starea de repaus (monitorizarea permanenta a pozi tiei) Sensibilitatea vestibulara Organele de echilibru sunt situate in urechea interna si se numesc otolite. Unii au localizat originea durerii in coloana vertebrala. Senzatiile . Corpusculii Paccini .sun t cele mai vaste terminatii senzoriale din corp. Supra -solicitarea vestibulara duce la algii si depresie. Suprimarea durerii s-a facut pe langa analgezice si pri n stimulare electrica de pe urma careia nu s-a ajuns la dependenta gratie in ac este conditii . Simtul echilibrului e unul din simturile vestibulare. Room-ul de antrenament britanic / olande z sunt centrate pe producerea si gestionarea senzatiilor vizuale si tactile. Sensibilitatea organica Intero-ceptia cuprinde senzatiile de foame (globala sau de stres) (calorica) (im pulsul specializat . Ele nu se adapteaza fiindca forta gravitationala (stimulul lor) nu se schimba. Durerea de membru .superficiale (nete sau taioase) / profunde (imperioase) / ap ropiate de EU (cap.prezenti la nivelul pleoapelor / colturil e buzelor / clitoris / penis.se afla in trans derme. Anato mo-fiziologic durerile se enunta cu suport real (somatice si neuro-patice). (termenul a fost introdus de chirurgul american Mitchell in timpul Razboiului de Secesiune). Sensibilitatea vibratorie Infra-sunetele si ultra-sunetele sunt receptate de organism prin absortie via pa lestezie simt paralel cu cel al auzului. Corpusculii Meissner . Zona optima de receptie a vibratiilor e cuprinsa intre 100 si 300 de oscilatii pe secunda iar receptionarea e mai buna daca se produce prin piele. torace. Totusi ab latizarea respectivei parti din creier sau sectionarea coloanei vertebrale nu du c la disparitia durerii. psih ogene (morale) si de frontiera (intensitatea mare a factorilor psihici). Intre membrul real si fantoma lui se produce o fuzi une determinata sau explicata prin urmele lasate in creier (talamus si cortexul cerebral) via tele-sensibilitate. sete. Subiectivitatea individuala declara durerile . Implica rea subiectului denunta durerile pasive si active. Senzatiile se modifica sub influenta fac torilor sociali. selectiva.apetitul) (stingerea paradoxala survine adesea). regenerativa. Receptorii c utanati se gasesc de regula in derma si nu-n epiderma. Biologul Sheldrake explica aceasta senzatie prin faptul ca atunci c and o portiune din corp este amputata (eunucii) se pierde o parte din corp nu si constiinta acelei parti.fantoma. Raspunsul coboara pana la locul unde s-a produ s amputarea. Discurile Merkel . Palestezia e o sensibilitate care se dezvolta prin c ompensatie (invazatori ori surdo-muti). hedonica).Cea mai profunda durere pare a fi cea neimpartasita.

propio-ceptive. Studentii vietnamezi in schimb nu acuzau aceasta deficienta si pentru ca limba lor e una tonala. Veriga centrala . For ma da timbrul dupa care se poate identifica sursa sunetului (Picatura Chinezeas ca) Senzatiile cutanate (tactile si termice).500 milimicroni). olfactive.undele sonore. Calea de conducere veriga intermediara ce transfera informatiile cu semnificatie adaptativa pentru om (primul filtraj senzorial) la scoarta cerebrala. Amplitudinea reda intensitatea undei.noi cunoast em modificarile acestei energii si nu excitantul extern) una si aceeasi cauza externa sau interna provoaca in organele d e simt diferite senzatii corespunzatoare naturii fiecarui organ (daca in loc de lumina primim un pumn in ochi vedem sau admiram stele verzi zglobii dar nu altce va) noi nu cunoastem de fapt obiectele si proprietatile lor ci doar propriile noastre capacitati responsive (idealismul lui Kant nu neaga existenta lumii externe ci doar posibilitatea de a o cunoaste) asigura autoreglarea analizatorilor eferentiv. Rezultatul actiunii undelor electromag netice asupra ochiului uman. auditiva in progresie geometrica iar sensibilitatea in progresie Legea Weber-Fechner e valabila insa doar pentru valorile a celor diferentiale (1/10). Analizatorul ansamblu structural functional care face posibila producerea senza tiilor. Müller in 1840 emite Legea Energiei Analizatorilor nu exista senzatie produsa de cauze externe (senzatia e provoc ata de raspunsul organului senzorial ce poseda o energie specifica . Legi Legea pragurilor absolute (minimal respectiv maximal) si Sensibilitatea tactila (1/30). Receptorul componenta care transforma energia excitantilor exteriori in influx nervos. organice si algezice.760 milimicroni. Frec venta vibratiilor da altitudine undei.enomenelor in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra organelor de simt. Zona de as ociatie (periferica) este responsabila de integrarea senzatiilor in ansamblu. vizuala (1/100). Infrasunetele < 16 cicli si ultrasunetele > 20 000 cicli / secunda nu sunt accesibile omului in conditiile naturale. de echilibru. medii ale excitantilor . Lumi nozitatea si saturatia. Leontiev a observat ca 46 % din studentii rusi sufereau de surditate tonala nu aveau din cele 2 urechi nici una muzicala. Retina (prima veriga) receptorul vizual primeste biocurenti prin descompunerea l uminii in prezenta rodopsinei. Stimulul creste aritmetica. verde .transforma impulsurile nervoase in fapt psihic. Tonul cromatic este dat de lungimea de unda corespu nzatoare fiecarei culori (rosu . Analiza cea ma i fina a informatiei (decodarea) e datorata nucleului analizatorului.390-800 milimicroni. chinestezice. Senzatiile auditive . Conexiunea inversa Taxonomie Senzatiile vizuale . gustative.

pentru ca e imaginea unui obiect anume. Detectia / Discriminarea / Identificarea / Interpretarea (devanseaza procesul pe rceptiv) Legea integralitatii (principiul geonic) (litera ``infirma`` e totusi recunoscu ta) Legea structuralitatii perceptive (epicentrul informatiei) Legea selectivitatii perceptive (obiectul perceptiei) (interesul / alura / cin etica / indicarea verbala in avan-alabila / contrastul cromatic) (Scara Schröe der .simultan se coboara / urca) Legea constantei perceptive (pana-n 25 m imaginea obiectului corespunde real itatii) Legea semnificatiei (relevanta socio-culturala a stimulului) Legea proiectivitatii la nivelul sursei a imaginii realizate la nivel cortical. Legea adaptarii . Orice per ceptie e realizata Hic et Nunc. Perceptia nu face obiectul vointei pentru ca se impune de la sine. Astfel se admite o augmentare ma i lenta a senzatiei fata de cea sustinuta de fizicianul german.cuprind atat insusiri relevante cat si detalii. Perceptiile reflecta obiectul respectand intru t otul forma / marimea / pozitia. Reflecta insusiri concrete si intuitive dar si totalitatea atributelor obiectelor .apar doar in relatia directa sau amediata cu obiectul. Fono-cromia a fost testata de Gruber in 1 893. Pragul operational e de 3 × PD. .vizual) (cromo-t estele).imagini unitare si int egrale.modificarea sensibilitatii analizatorilor prin actiunea iterat a a stimulilor Legea interactiunii analizatorilor (sinestezia) (culorile calde) Legea semnificatiei biologice respectiv socio-culturale (contrazice legea 1) Desi exista senzatiile sunt totusi abstractii pentru ca nu pot fi intalnite ca p rocese separate decat in primele saptamani de viata ale nou-nascutului sau in co nditii de laborator.000 de ori grati e activarii celulelor baston (120 de milioane). Lazarev a demonstrat ca sunetul constant al unui diapazon este auzit mai tare cand simultan se-aprinde o lumina si mai slab atunci cand ea se stinge. Perceptia reflecta obiectul cu sau in toate nuantele lui crom atice. Perceptia obiectului e contextuala . Conti nut bogat .cuprinde si elementele ingredient campului perceptiv.auditiv / simultan . PERCEPTIILE Procese senzoriale complexe si totodata imagini primare continand totalitatea in formatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditii le actiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Simturile sunt cele 6 avan-posturi ale creierului. In 1872 Plateau a infirmat formula lui Fechner prin experimentul izodisiparii v alentelor dihotomice intre 2 excitanti vizuali . La nivel psihic se opereaza cu perceptii si nu cu senzatii.senzatia e poportionala nu cu l ogaritmul excitatiei ci cu radacina ei patrata. La intuneric pupila creste de 17 ori dar dupa 1h sensibilitatea vizuala poate spori de 200. Legea contrastului senzorial (succesiv . Se enunta ca imagine primara . Imagine obiectuala .(Zapan).

a vedea.marimea imaginii pe retina / perspec tiva lineara (paralele convergente hiper-distal) / perspectiva aeriana (absenta detaliilor . Perceperea formei (pata luminoasa in absenta obiectului) (miscarile oculare sal tiforme).pana-n 2 secunde) (fizic-cosmic. Atunci cand subiectul pri veste fix o cascada timp de cateva secunde si apoi comuta privirea in decor aces ta pare ca se misca in directie opusa . Duc la sub-estimarea ori supra-estimarea unor elemente al e obiectului perceput cauzate si de relatiile de contrast intre excitanti (perso ana scunda intre cele atletice).Vederea monoculara . Segmentele endo-flanc si exo-flanc (concura indicii de perspectiva) ``Halterele`` (nu concura indicii de perspectiva). organizata si condusa sistematic.Cuvantul .activitate perceptiva intentionata. Convergenta oculara creste daca un corp e mai aproape de noi. orientata spre un scop. . Pentru segmentele identice disp use perpendicular cel vertical pare mai inalt. Perceperea pozitiei (verticala gravitationala si orizontala perpendiculara pe e a) Perceptia timpului (amediata .sacada iconica atunci cand e > 1/16 dintr-o secunda mobili zeaza lumina (punctul luminos face jogging) (daca reperele miscarii chiulesc apa re iluzia) Perceptia spontana . Iluzia Titchner . Reflectarea insusirilor spatiale ale obiectului. simti atingerea Apar doar la organismele a c aror experienta anterioara a permis invatarea indicilor de profunzime fundamenta li (cuesii secundari).rol de integrare.indice distal) / umbrele permit iluzia reliefului / obturarea reci proca a obiectelor / acomodarea cristalinului. Perceperea marimii (modificarea curburii cristalinului in trecerea de la percepe rea figurii mici la cea mare) (3dimensionaltatea sau relieful obiectului) (cei 2 ochi sunt distantati intre ei la 7 cm si ca atare fiecare ochi vede sub unghi d iferit obiectul) (sinteza imaginilor se face la nivel central) (trucajele). biologic) (timpu l psihic e reversibil) Perceptia miscarii .fenomenul inhibitiei. reglata prin cunostinte generale.paralelele ``abcesate`` centural.Lyer A-ul fagotem (concura indicii de perspectiva). Iluziile Müller . Observatia . constient si volunt ar (limbajul mediator) Perceptia spatiului . Daca o linie curba e centrata un timp de subiect iar apoi privirea e transferata pe o linie dreapta atunci aceas ta linie pare un timp scurt curbata in directia opusa.cercurile asediate nano-pet / mega-pet Iluzia Zöllner . auzi.

cinetice si de transformare care apar la 7 ani). Definire Proces cognitiv senzorial de semnalizare in forma unor imagini unitare. Cuvantul instrument de organizare si transformare a imaginilor integreaza reprezentarile in procesele de gandire s i imaginatie.disparitatea celor 2 imagini retiniene rezulta din faptul ca cei 2 ochi sunt situati la cca 60 mm distanta unul de celalalt. Cand cercul e rosu ulterior il vom vedea verde adica apare culoarea complementara lui. In reprezentari exista doar culori fundamentale fata de perceptie unde obiectul e perceput ca atare. Atribute Reprezentarile nu cuprind ca si perceptiile detaliile dar evoca peremptoriu insu sirile intuitive caracteristice pentru obiectul sau grupul de obiecte invocate. dar sche matice a insusirilor concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor. . Reprezentarea mediteaza generalizarea conceptuala dar nu se identifica cu ea. Fata de perceptie reprezentarea poate modifica schema structurala a obiectului individual. Implica func tia informationala specifica / elevata / de reglare a actiunilor / exprimarii orale / scrise. Senzatiile remanente Daca ne uitam un sfert de minut la un cerc alb pe fond negru inchizand apoi ochi i vom vedea un cerc negru pe fond alb. Reprezentarea este prin natura ei duala (intuitiv-figurativa) (ope rational-intelectiva via cuvant) si se constituie ca pasaj de acces la procesele cognitive superioare. E prezenta in reflectare constiinta absentei obiectului si reflectarea trecutulu i ca atare. Anticipative (amediate perceptiv si sunt cinetice si de transformare aparand la 7 ani).Paralaxa 2-noculara . Clasificarea reprezentarilor Vizuale Auditive (2dimensionale sau 3dimensionale) (culorile fundamentale) (structurile melodice si verbale se convoaca in simultaneitate) Kinestezice (nano-motricitatea) (actele ideo-motorii) Individuale (copilaria) Generale (geometria) Reproductive (imagini statice. Imaginea reprezentar ii este secundara (apare pe baza perceptiei). REPREZENTARILE Imaginile eidetice apar la copiii de pana-n 12 ani si apartin MSD hiper-trofiate (Allport).

topografice (rezulta din interiorizarea ac tiunilor . Coerenta conceptuala (Medin) .Piaget) si geometrice (imagini conceptualizate) (imaginea reda sau r estituie notele conceptului iar acesta e tradus la nivel intuitiv). cu grad m are sau nu de abstractizare. Dupa clari tatea evocarii se remarca reprezentarile eidetice si reminiscentele ingredient sub-constientului si inconstientului Reprezentarile .gandirea e inferata din comportament ca un pro ces ce implica un set de operatii asupra informatiilor din sistemul cognitiv fii nd directionata spre rezolvarea de probleme.fantastice. Mayer conciliaza perspectivele . Functia interpretativ-explicativa / predictiv-anticipativa / creatoare Componentele gandirii . sociale. Adesea compatibilitatea (extra sau intrapolarile) in raport cu simtul realitatii anticipeaza logica. Concepte generale & individuale / concrete & abstracte Psihologia se cantoneaza pe conceptele empirice (gandirea sincretica) si stiinti fice (absorb conceptele empirice pe care le confirma sau contrazic) (mobilitate. Rolul reprezentarilor Simbolurile figurative pregatesc si faciliteaza generalizarile din gandire (drep t-unghi) GANDIREA Gandirea reprezinta un moment de discontinuitate astfel ca desi elaborar ea ei e precedata genetic de perceptii si reprezentari ea nu continua modul lor de procesare a realitatii ci. judecatilor si rationamentelor. produsele gandirii devenind el e insele obiectul gandirii. Gandirea . dimpotriva. dinamism.Ontogenetic exista reprezentari primare.extensiunea & intensiunea / accesibilitatea (validitate & statut). Avem si reprezentari mnezice. Conceptul e realitatea in spirit (Kant).traditionala (descriptiva) si moderna (operationala). Definitia gandirii . Atribute . Reprezentarile pot fi voluntare sau involuntare. conceptuale si formale. Gradul de mobilitate declara reprezentari operationale (de transformare) si inop erationale (statice).informationala (notiunile) si operationala (algoritmica si euristica). structurare si organizare) Conceptualizarea formarea. Observam reprezentarile generale si individuale. flexibilitate. structureaza intr egul sistem de comunicare informationala.procesul cognitiv de insemnatate centrala in reflectarea realului car e prin intermediul abstractizarii si generalizarii foreaza pentru a extrage si t rata informatii despre relatiile categoriale si determinative in forma conceptel or. asimilarea si integrarea conceptelor. imaginative si verbal e.

Categoriile Modelul mintal non-arbitrar si inaleator. D eciziile pot fi prudente. Categoriile naturale termenii cromatici sunt instituiti respectandu-se structura sistemului nervos (Kay) Mov Alb Roz Rosu rtocaliu Negru Gri Albastru Galben Maro Po Verde Categoriile artificiale Prototipul (Rosh) este ineluctabil in definirea categoriei dar absenteaza frecv ent in cotidian. hazardate si riscante.prototipul) (disponib ilitatea accesarea experientei) (comparatia ancorarea in strategiile rentabile) Gandirea algoritmica (rutina) si gandirea euristica (perceperea implicita a prob lemei via descoperire prin Brain-Storming ). Orice act psihic poate deveni .prin generalizare Operatiile gandirii Analiza si sinteza / Abstractizarea si generalizarea (via simbol) / Concretizare a / Comparatia / Scrierea / Clasificarea / Supra-generalizarea (accentuarea celor mai recente i nformatii) (manipularea) Strategiile complexe algoritmii categorial. Gandirea spontana determina . Decizia Setul de alternative / Rezultate posibile / Preferinte fata de rezultate / Proba bilitatea ca o varianta sa devina optima. Fenomenul EVRIKA Verbalizarea si conceptualizarea / Proces de integrare si corelare verbala / Int elegerea contextuala mijlocita prin reversibilitate. Emo tiile involuntare ajuta in luarea deciziilor optime. Un caz particular prezentat de o perso ana influenta poate rasturna credibilitatea celor mai profesionale statistici. Intuitia nu apare la oamenii cu disfunctii ale cortexului frontal (Damasio). euristica (arma Ariadnei) (reprezentativitatea .

starea initiala sau punctul de plecare operatiile pentru modificarea starii initiale variantele ce duc la o solutie Procesul rezolutiv implica intelegerea problemei adoptarea strategiei aplicarea strategiei verificarea rezultatelor Problemele simple se pot rezolva prin Trial and Error.intelegerea integrala. Izvoarele inteligentei se confunda cu cele ale adaptarii senzorio-motorii in gen ere iar dincolo de acestea este izvorul adaptarii biologice insasi (Piaget). Strategia (spargerea problemei) (urcarea branei) (Insight-ul) Uneori se foloseste Analiza de Protocol (cu voce tare ) a problemei. cronice. Intelegerea spontana urmeaza celei discursive si devine premisa unui atare proce s Rezolvarea problemelor Problemele pot fi simple sau instructurate. Ada ptarea se extinde astfel din sfera senzorio-motorie in sfera logica constituindu -se intr-o stare de echilibru spre care tind toate adaptarile succesive de ordin senzorio-motor si cognitiv ca si toate schimbarile asimilatoare dintre organism si mediu (Piaget). Reprezentarea problemei permite stabilirea itinerariului pe care va rula strateg ia algoritmica sau euristica (rationarea logica survine pe acest parcurs). formale si complexe. INTELIGENTA Termenul a fost introdus de Spencer.poate fi identificat in oricare dintre manifestarile psihicului uman si integreaza toate nivelele de comportament inferior. Testarea ipotezelor se aplica daca problemele sunt mai substantiale. Inteligenta apare ca aptitudine generala. Concept polisemantic erupt din evolutia filogenetica si ontogenetica a capacitat ilor cognitive . Inteligenta e fluida (determinata genetic. implica perceptia lumii si nu depinde . Inteligenta nu e un simplu atribut al gandirii cu care adesea pare sa se confrun te ci o conduita cu o traiectorie proprie (Piaget). constienta si ca adaptare la situatiil e noi (Stern).

Etatea mentala e termenul substituit cu QI (Binet) Sistemele de testare a inteligentei (Wechsler) se enunta prin WISC respectiv WAI S in baza a 3 scoruri (verbal. Inteligenta . Teoria 3arhica a inteligentei (Sternberg) First-Side . Masura inteligentei extensia abilitatii de automatizare a informatiei Last Side . performanta. combinat). Abordarea cognitiva a inteligentei Modelul extensiv al inteligentei (Gardner) inteligenta lingvistica inteligenta muzicala inteligenta logico-matematica inteligenta spatiala (emisfera dreapta a creierului) . Determinarea inteligentei Cu cat sunt mai asemanatoare persoanele din punct de vedere genetic cu atat mai asemanator este IQ-ul lor (Gemenii identici sunt in top) (Bouchard). Emotiile reprezinta un puternic aliat al inte ligentei si o puternica influenta asupra rationamentului (Damasio). Exista 3 tipuri de In-Sight (codarea select iva) (combinarea selectiva) (comparatia selectiva).componentiala (meta-componentele) (componentele performantei) (comp onentele achizitiei cunostintelor). Under-First Side .de cultura) si cristalizata (decurge din experientele culturale) (Catell).contextuala Adaptarea e o caracteristica a inteligentei si e dependenta de cultura. sociabilitate si constii nta a propriei valori (Goleman). Inteligenta (sinteza de operatii si aptitudini) se poate judeca doar in cadrul u nei culturi date. Se instituie nevoia licentierii QE drept Cocktail de Self-Comfort.Teoria celor 3 fatete Alternanta dintre automatizare si capacitatea de-a intui noul. Gena inteligentei e localizata pe cromozomul X transmis baietilor de catre mame (Turner). Mediul e factor important pentru inteligenta ceea ce a dus la infirmarea tezei c onform careia in inteligenta totul se stabilizeaza in prima copilarie iar mai ta rziu nu mai pot aparea modificari.instrument major al adaptarii.

simbolic.exercitiile senzoriale . memorare. volumului (12 ani) surprind inv ariatia sau ceea ce este constant in lucruri. Apare in final con ceptul de numar. produse (unitati. Copilul ajunge sa-si subordoneaza m ijloacele scopurilor si sa recurga la noi mijloace. Se trece la operarea asupra posibilului. Raporturile (inaccesibile simturilor) ca permanenta. Operatii . clase. reciprocitate si rationamentul ipotetico-deductiv. Actele intelectuale sunt mijlocite depasind raporturile Hic et Nunc prin limbaj si alte sisteme de semne. cunoastere). Conservarea materiei (7 ani).avand in vedere ca 75% din greutatea creieru lui se obtin dupa nastere experientele senzoriale pot induce efecte pozitive asu pra dezvoltarii creierului si implicit asupra inteligentei. convergenta. sisteme. gandire. Flexibilitatea. Reactia devine semnal pentru o alta reactie. Daca la 1 an acesti copii prezentau un retard terifiant dupa schimbarea mediului de viata la 10 ani diferenta intre ei si ceilalti copii era drastic re dusa (Klein). relatii. Operatiile concrete (7-12 ani). t ransformari. greutatii (9 ani). Cuvantul si propozitia sunt mijloace de sc hematizare si integrare (scrierea si clasarea). Atributele obiectelor sunt conf erite fiintelor iar insusirile fiintelor . Reversibilitatea prin inversiune ( asocierea si disocierea). Pre-operationalul (2-7 ani). Operatiile abstracte ( > 12 ani ).gandirea se valideaza prin operatii (evaluare. fluiditatea si originalitatea . s emantic si comportamental). divergenta.atri butele gandirii. Timpul fizic este ireversibil iar cel psihic reversibil.obiectelor. invarianta nu sunt comprehensate. Dezvoltarea generala (interactiunea mama-copil).- inteligenta kinestezica si corporala inteligenta personala Nutritia . implicatii) respectiv continuturi (registrul figurativ. prin cunostintele acumulate de memorie si reactualizat e selectiv sau preferential prin datele experientei personale. Inteligenta devine reflexiva. Obiectele sunt schematizate in desen. Guilford . In Guatemala unii co pii erau crescuti in colibe fara ferestre privati de jucarii si fara sa li se vo rbeasca. Dezvoltarea per cutoriala (Feurstein) (deprivarea culturala si diferentele culturale) (imbogatir ea instrumentala) (modificarea informatiei si adaptarea la mediu) (invatarea med iata). Adaptarea presupune asimilarea si acomodarea prin (asimilari ale asimilarilor si acomodari ale acomodarilor). Stadiile dezvoltarii intelectuale (Piaget) Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani).

Notiunile si formarea lor Notiunea se declara integrator categorial si ca atare ea este generala implicand imaginea sau nu (ideea). Euristica se enunta prin procedeele menite sa conduca la descoperire si inventie si depaseste gandirea de tip Da . Conceptele empirice respecta logica in ductiva si analogica. Piramida conceptelor sau sistemul cognitiv global la c are a ajuns omenirea isi dispune imuabil pe verticala si exact integratorii (not iunea de specie respecta pe cea de gen). Informatia stocata e un mod de acces la informatia noua. Rezolvarea problemelor Problema este obstacolul cognitiv intre subiect si lume. Odata verificate si completate procedeele euristice se transforma in al goritmi.Analiza si sinteza superioara via mijloacele verbale (segregarile si asocierile nu au ce cauta in perceptie) (noi structuri. Reitman . inactiv-creat ive (gasirea cauzalitatii la problemele cu final bine explicat). Intelegerea este spontana si polifazica (decodificarea) implicand restructurari mintale. Notiunea e traita subiectiv ca o semnif icatie ce se refera la o clasa de fapte ale existentei. trecerea d e la conceptele empirice la cele stiintifice via problematizare si rezolutivitat e. Invatarea cognitiva formarea conceptelor si a sistemelor de concepte. inventiv-creative (incep utul problemei e clar expus) si de optimizare (drumul rezolutiv parcurs pe alta .probleme reproductiv-increative (rezolvare algoritmica). deci alta organizare) Comparatia (sistemica exista mai multe criterii) (norma a logicii) Abstractizarea (specia si regnul) Generalizarea (deductivul si inductivul) (naveta concret-abstract) se opune part icularizarii Algoritmica si euristica Algoritmul reprezinta structura operationala standardizata ce se exprima printro regula precisa (o anume regula poate apela la alta). Deductia este implicata suficient de mult pentru a le asigura conceptelor empiri ce baza de veridicitate. euristic-creati ve (inceputul si finalul problemei sunt slab definite). Conceptul nu se poate rupe de judecati si rationamente fiindca vrand sa definim un concept facem trimitere la alte concepte cu care se afla in raporturi de supr aordonare ori coordonare sau subordonare. Informatia stocata e cod de acces la informatia noua.Nu apeland la inteligenta fluida pe langa cea cristalizata. Conceptele stiintifice debuteaza cu o definitie logica iar cunostintele empirice servesc analizelor si ilustrarilor.

fantastica). Maximal automatizata si stereotipa. Implicata in imaginatie / fantezie / reverie. Rigida. Formuleaza legi. Sistemica si logica. Zörgo . Brain-Storming-ul favorizeaza imaginatia si asociatia spontana a ideilor via Gan durile Intruzive. Rezolva probleme. simbolica. NEDIRECTIONATA sau NON-DIRECTIVA Miscare libera / spontana si reconfortanta a gandurilor fara a fi orientata de u n scop sau de un plan. 2) GA / GE ALGORITMICA Rutiniera. Ignora cons trangerile cotidiene.ruta iar inceputul problemei e bine definit) Fazele procesului rezolutiv Punerea problemei (analiticul) / ipotezele / Modelul rezolutiv (sinteticul) / Ex ecutia / Replay (pentru erori). capra si varza) ? executiva (vaccinul nou) Taxonomie 1) GD / GN DIRECTIONATA sau DIRECTIVA Foloseste simboluri / concepte / reguli. Algoritmi . Fixa si reproductiva. Sinectica presupune transformarea familiarului in alogen si invers / analogia (p ersonala. Deliberata si intentionata.3 tipuri de strategii necesare oricarei re zolvari : ? anticipativ-exploratorie (arderea lumanarii va duce la inechilibre aza balantei) ? anticipativ-rezolutiva (lupul. Opereaza cu imagini.de recunoastere / rezolvare / control . Ghidata de scop. directa. Realizeaza obiectivele propuse.

analiza dintre mijloace si scop / ajustarea ancorei (valoa rea initiala influenteaza rezultatul final) / reprezentativitatea (asimilarea un ui eveniment sau a unui individ la o clasa in conditiile in care caracteristicil e lor sunt foarte reprezentative pentru acea clasa) / disponibilitatea (evaluare a frecventei evenimentelor evocand in memorie cazurile realizate sau constientiz ate). Strategii euristice . 3) GR / GP / GC REPRODUCTIVA Simplista. .EURISTICA Implica analiza prealabila si permite luarea deciziei. Flexibila. Automat izat si stereotip. Inov atoare. Urmareste elaborarea cat mai multor solutii posibile / expl orari ale fenomenelor si problemelor. Plastica. Liniara. Se desfasoara dupa reguli non-logice iar n oul produs de ea nu e obligatoriu prezumat sau anticipat. CRITICA Structurata in termenii regulilor logice si conduce permanent la rezultate predi ctibile. PRODUCTIVA sau CREATOARE Presupune descoperirea unui nou principiu de relationare a datelor problemei dec at cel insusit deja. Reflecta un nivel scazut de integrare a operatiilor.

ANALOGICA Deschidere crasa spre similitudine.4) GD / GC DIVERGENTA Se misca de la unitate la diversitate si de la sintetic la analitic.de la diversitate la unitate si de la disociatie la si nteza.[9] Trateaza informatii de aceeasi natura. CONVERGENTA Pluseaza in sens invers . 5) GI / GD / GA INDUCTIVA Concepte . .Legi. DEDUCTIVA Controleaza rezultatele gandirii inductive .CRL. conexiune si noutate. Trateaza fenomene extrem de variate ca natura. Emite ipoteze ce urmeaza a fi verificate.Relatii .

convertirea gandirii negative in gandire pozitiva. 8) GV / GA . Gandirea productiva sau creatoare si cea euristica. ineficiente si inoportune.6) GV / GL VERTICALA Gandirea algoritmica / inductiva / deductiva. Restructurarea cognitiva . LATERALA Tentativa de rezolvare a problemelor prin metode inortodoxe sau aparent ilogice. Existenta sau inexistenta capacitatilor duce la formarea atitudinilor si nu inve rs. NEGATIVA Atitudini nihiliste. 7) GP / GN POZITIVA Constientizarea propriilor calitati sau limite.

VIGILA

Realista. Foloseste limbajul. Docila in raport cu procedeele rationale, formale. Critica se leaga intotdeauna de realitate si duce la o ameliorare in adaptarea individului.

AUTISTA

Onirica. Se exprima prin simboluri imaginative. Nu recurge la limbaj pentru ca e a nu se vrea comunicata ci satisfacuta. Dominata de tornada afectiva. Scapa sau evadeaza de sub tutela

logicii. Ancritica. Invadata de subiectiv si rupta de realitate este bantuita de fantezii si reverii. Nesocializata. Prin Autism[10] se enunta un simptom fund amental ce consta intr-o introversiune exagerata a individului in ruperea contac tului cu realitatea perceputa antagonic.

9) GI / GE

INEFICIENTA - Premise False

Eroarea Wax_Man - renuntarea la unele premise cand exista mai multe. Gasirea uno r contraargumente la premisele agasante.

Ignorarea argumentelor

Ipoteze contrare faptelor

Concluzia irelevanta

Falsa analogie

Compozitia - intregul are caracteristicile partilor.

Diviziunea - ceea ce e valabil pentru intreg e adecvat si pentru parte.

Argumentul circular - concluzia la care se doreste a se ajunge e continuta in pr emise.

Gandirea prin accident (o declaratie generala este aplicata in circumstante spec iale sau incidentale) si cliseu (proverbe sau maxime care supra-simplifica index ul datelor).

Inconsistenta - pornirea de la premise contradictorii sau in conflict cu sensul vehiculat

INEFICIENTA - Atribute Definitorii

Banalizarea

Eroarea White-Black in baza careia realitatea se enunta exclusiv prin extreme.

Argumentul Beard - intermediarul sau ceea ce se declara continuu confisca sau c amufleaza identitatea extremelor.

Folosirea gresita a mediei

Cvasi-truismele

Decizia prin indecizie - totul se rezolva sau impune de la sine.

EFICIENTA - Erori de Limbaj

Depasirea contextului ) eroarea ambiguitatii (intr-un text apar aceleasi cuvinte impovarate de sensuri diferite) eroarea de prelevare (cuvinte sau fraze bastard - frustrate de context

Echivocul - sensul cuvantului e schimbat sau deviat pe parcursul aceluiasi ratio nament.

Amfibolia - edificii gramaticale ambigue[11] in privinta identitatii persoanei

Ecto-truisme - stigmatizarea si ofensa (crima morala) Obfuscarea - adevarul e camuflat de artificii lingvistice iscate prin generalita ti vagi sau jargon de specialitate.

Hotomia - clivarea irelevanta sau impenitenta a claselor.

Intrebarea complexa - presupune un Answer la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata / conectarea unor idei care sunt sau ar trebui separate si deci t ransate.

EFICIENTA - Nade Irelevante

Falsa ambasare - argumentele rationale sunt substituite cu argumente afective

Atacul la persoana - orice discrediteaza un Eu ofenseaza si punctele sale de ved ere

Gandirea expirata - atentarea la valori trans-individuale

Zipf care prezinta frecventa cuvin telor folosite in limba. Cuvantul . Instinctul lingvistic. Sistemul limbii .Apelul la forta . Fereastra Johari (Luft & Harry) Zona deschisa Zona oarba Zona ascunsa Zona necunoscuta Comunicarea de grup (1. sintaxa si semantica.5 m) / publica sau impriv ata (1 emitator si multi-receptori) / sintala.5 m).latura externa si interna (Vorbirea) Limbajul translateaza realitatea activa a limbii (Saussare) si fiinteaza in baza unor reguli sintactice (relatiile dintre semne) semantice (relatiile dintre semne si semnificatii) pragmatice (norme de utilizare a semnelor) .argumentul logic cedeaza violentei domestice Abuzul de autoritate . Funct ia emotiva si fatica respectiv poetica si metalingvistica sunt proprii doar uman ului si sub-umanului. control si afectiune) dezvolta feed-back-ul si auto-feed-back-ul (distanta intima.daca nu poate convinge pe cineva macar il deruteaza LIMBAJUL Universala sau inatribuabila. Mandelbrot a demonstrat ca exista o l ege matematica pentru legea empirica Estoup . Nevoile interpersonale (incluziune.exces de incredere in potenta manageriala a unei persoane Argumentul Hiker_Car .2 m pana-n 2 m) (de la 2 m la 3. Functia cognitiva si de conatie apar si la alte sisteme vi i.fonetica.acceptarea unui punct de vedere fiindca se recunoaste en demic Diversiunea . Comunicarea intrapersonala (subiectiva) si inter personala (diadica). apropiata si cea departata pana-n jumatate de m) (distanta personala e pana-n 1. competenta (aplicarea instinctului) si performanta lin gvistica (reflectarea imperfecta a competentei).

omul instituie stru cturile generale . In 1945 Birdwhistell pune bazele unei discipline numita Kinezica . solilocviul) (topica). care deriva din psihologia cognitiva si din ci bernetica si permite a se ajunge la un control complet al componentelor de baza care constituie experienta umana. Functii De comunicare. Ocazional.limbile) (neuronal) Codul (restrans si elaborat) (lingvistic si inlingvistic) Achizitia limbajului ( teoria empirista) (teoria ineista) (teoria constructivista . Intonatia (expresivitatea si accentul) sporeste. Neuro-mecanismele cent rale (centrii cerebrali din jurul Scizurii lui Sylvius) sunt responsabile de pro iectarea. aplanarea si rezolvarea contradictiilor) Forme Pasiv (citirea) precede pe cel activ si e mai avut decat acesta. Intim Monologul (primar sau secundar) (comunicativ sau pentru sine) (descriptiv. 2. Comunicarea interumana se realizeaza pe 3 niveluri : 1. reglatorie. Cel mai important mijloc de comunicare inverbala e privirea (confesor sau evalua tor). volum. expresiva (intonatia si mimica sau pantomimica). Comunicarea verbala implica 5 stiluri (Joss) Rece (lipseste feed-back-ul). pos tura. Consultativ. l udica si dialectica (formularea. Mecani smele vorbirii privesc componentele energetice. deviaza sau cultiva sensul comunicarii. gesturile din perspectiva extralingvistica.Piaget) (modelele lingvistice via imitatie doar in mediul uma n ori social) Definitie Activitatea de comunicare interumana realizata prin intermediul limbii si a tutu ror resurselor ei. declansarea si reglarea vorbirii sau scrierii. Programarea Neuro-Lingv istica (PNL) este o stiinta noua.Omul dispune de 3 limbaje (comunicare) (referinta . velocitate in rostire) (38%) Non-verbal (panto-mimica) (vestimentatia) (55%)Limbajul este Axis Mundi pent SPU si face posibil procesul de constiinta. Formal. monologul. Limbajul oral ( dialogul. ru Logic (cuvintele) (7%) Para-verbal (ton. Quintilian a avut initiativa u lterior abandonata de-a alcatui un dictionar cu semnificatiile gesturilor. Comunicarea tactila (atingeri care transmit emotii pozitive) (atingeri in joac a) (atingeri de control) (atingeri rituale) (atingeri) (atingeri in alt scop d ecat comunicarea propriu-zisa) . simbolic-reprezentativa (imagini prin cuvinte sau fraze prin cuvi nte).gesturi le reprezinta o instanta intermediara intre cultura si personalitate. reduce. cognitiva (faciliteaza si mediaza operatiile de generalizare si a bstractizare). persuasiva. Schema comunicarii (E-C-CC-M-R) si conexiunea inversa. aparatul fonator si cel de rezon anta toate definind compartimentul periferic al vorbirii. Peri-limbajul implica (panto)mimica. 3. Shaw arata ca exista 1000 feluri dea spune DA si 100 pentru NU. narat iv sau explicativ) (normal sau patologic) / Solilocviul / Dialogul (absenta filt rarii mesajului) (decent sau asnobic).

Aici sunt posibile si acceptate abrevierile. Observatii O leziune poate afecta : . Afemia . anticipativ si endot opic (intern). Atribute Contextul total ori supra-situational / explicit sau oral / verbal ori discursiv (oral sau grafic) de natura strict lingvistica / Adresativitatea (vorbirea orientata spre cineva) / Expresivitatea (sintonema) via mijloacele fonetice ce se declara veritabili co mutatori de sens (Tatiana Slama . Afazia Senzitiva Wernicke Discomprehensiunea limbajului caracterizata de absenta tulburarilor articulatori i si de prezenta para-faziilor / jargozo-faziilor. Limbajul intern denota arhitectonica lumii subiective. pasiv (implicat in ascultare si comprehensibilitate). E legata de o leziune a locatiei postero-inferioare sau de baza a celei dea 3-a circumvolutiuni frontale .comprehensiune verbala prezervata / altera ta. Desi asonor e permanent e scortat de reactivitate motrica. Cuvantul (sensul de baza) poate tolera 3 tipuri de asocieri under-sidiare (Guira d) menite in a cultiva sau elimina sensul fundamental Sensul de baza Valoarea expresiva Sensul contextual Valoarea social-contextuala Afazia Motorie Broca Tulburari ale producerii limbajului (disarticulari / stereotipuri / reduceri ori suprimari ale discursului).Aria Wernicke.descoperire atribuita lui Dax.Cazacu). proiectare si girare). co ndensarile (cuvintele substituite prin imagini) ceea ce reflecta predicativitate a (succesivitatea e redusa la o relativa simultaneitate asumata prin anticipare. Limbajul intern este automatizat (rulat in baza deprinde rii). Sediul acestei leziuni la nivelul e misferei stangi vizeaza lateralizarea cerebrala .Aria Broca. E legata de leziunea partii p osterioare a 1-ei circumvolutiuni temporale .Comunicarea non-vebala (cromata) (sonora) (olfactiva) Limbajul scris este revendicativ dar fata de limbajul oral sau liber pune mai bi ne in valoare potenta cognitivului.

Influentat de Head acesta considera ca memoria a re o natura activa. In fine Kay citeste din no u textele la fiecare saptamana timp de 1 luna si jumatate pentru ca experimentul sa fie regulat iterat. Definire Implica un proces de stocare si unul rapel sau de reactivare ori reactualizare ( Reuchlin). A rezulta t astfel Curba Uitarii. Dupa 7 saptamani s-a observat faptul ca subiectii repove steau materialul primei lor versiuni. Totusi Ebbinghaus si Luch au eludat atributul de inteligibilitate al memoriei. organizanduse iar reconstructia se bazeaza pe experienta subiectului. O le ziune intre acest centru si Aria Broca duca la afazia trans-corticala motorie (productie verbala redusa i nescortata de tulburari ale iteratiei). Luch folosind tot silabele private de sens masoara gradul de retentie prin 4 met ode. Piaget a precizat sensul i n care memoria se dezvolta ontogenetic stabilind 3 nivele importante .un lucru ne aduce aminte de altul.fasciculul de legatura inter-ariala (afazia de conditie . E xperimentele realizate nu reflecta in mod natural functionarea mintii umane pent ru ca oamenilor li se intampla rar sa memoreze ceva fara sens si mai ales sa-si propuna in mod deliberat acest lucru. Bartlett experimenteaza memoria facand abs tractie de silabele insensuale. MEMORIA Nu se produce de la sine . similitudine si contrast (Aristotel). O leziune intre centru si Aria Wernicke produce afa zia trans-corticala senzoriala (discurs para-frazic / tulburari de comprehensiune in escortate de cele ale iteratiei). schema conceputa ca un model mintal schimbator.tulburarea de repet itie nu se asociaza cu cea de comprehensiune) Fiecare dintre cele 2 arii trebuie legata de un centru al ideilor ipotetic anat omic dar necesar functional pentru elaborarea / comprehensarea discursului.- ambele arii (afazia globala) . Memoria aduce trecutul in prezent. Spre deosebire de predecesorii sai care au studiat asocierile deja consolidate E bbinghaus se ocupa de formarea asocierilor. In experimentele sale foloseste sila bele fara sens pentru a evita asocierile deja existente in memoria sa. Principii implica asocieri . Actul memorarii se realizeaza via relatii de contiguitate. Asadar rezistenta la schimbare a interpret arii e foarte mare. Kay desfasoara cateva experimente in care le citeste subiectilor 2 texte scurte si apoi le cere acestora sa scrie tot ce-si amintesc. fixeaza experienta si o restituie in ideea co nturarii propriei identitati si a adaptarii la mediu.recunoast erea care debuteaza in stadiul senzorio-motor la fel ca si elaborarea reflexelor si automatismelor / reconstituirea in imanenta prezenta a obiectului via imitat ie / evocarea via imaginile mintale si limbaj.

Disputa stocare permanenta (informatia perena) ormatia mutanta) Ecforarea (reactualizarea) Recunoasterea si reproducerea au finalitate comuna. si datele pentru engramare).Functii mai simpla decat experienta curenta evoca evenimentele cu inteles Organizarea in jurul evenimentelor asociate Accesibilitatea rapida si convenabila oricum abreviara Procese Encodarea (fixarea sau recordarea) verbala / auditiva / semantica Controversa Shepard (codajul unic) Paivio (dublul codaj) a fost parata de catre Snodgrass prin Modelul Explicativ al memoriei activat pe 3 nivele de procesare (initial) (intermediar) (profund sau propozitional) unde codurile sunt accesate via natura stimulului mnezic respectiv tipul de sarcina (standard sau inedit). Estes . Asigura perenitatea actelor psihice impingand cunoasterea pl urivalenta mai departe. asociatiile). inteligibila (sistematizarea. cultura). Procesul psihic de encodare. El spune ca memoria umana nu stocheaza in sens lit eral nimic. selec tiva (functie de sex.psiholog cognitiv . clasificarea. Modelul Tulving Memoria declarativa sau explicita (informatiile adevarate sau false) episodica sau personala (auto-biografica) semantica sau conceptuala (impersonala) Memoria procedurala sau implicita (regulile generale de operare) evaluata stare permanent taumaturgica (inf . Ea doar se schimba insa ca functie a experientei. situationala (oboseala sau boala). Este un mecan ism constructiv si creativ fiind o capacitate generala a intregii materii (organ ice si anorganice). Ambele puncte de vedere sunt partial exacte de vreme ce experienta ne schimba ia r schimbarile sunt reflectate de memorie. Persoana si materialul de memorat sunt pentru encodare factorii determinanti.nu este de parere ca memoria noastra ar parcurge un ciclu si ca ar fi antrepozit. Retentia (stocarea) Proces dinamic (sistematizarea si restructurarea). Memoria se enunta activa (modifica subiectul. rela tiv fidela (consecinta a celorlalte caracteristici ale memoriei) mediata (stimul ul adjuvant). retentie si ecforare a informatiilor. religie.

recordeaza evenimentele dramatice sau pe cele care modifica radical cursul vietii (Brown). Memoria Flash-Bulb . Modelul Ierarhic al Memoriei (Delay) Convoaca anume nivele memoria senzorio-motorie / autistica (apare la 3 ani) (visul si psihop atiile) (girata de inconstient) / sociala Anticiparea ofera informatii despre rata invatarii (Cilindrul Ebbinghaus si fant ele itemale) Legi daca materialul de memorat creste in progresie geometrica timpul de en gramare creste in progresie aritmetica (Lyon) in conditii egale de exersare materialul lung se aminteste mai bine de cat cel scurt (Robinson) elementele izolate sunt retinute mai bine decat cele care fac parte di ntr-un context (Guillaume) in memorarea unui material sunt favorizate elementele de la inceput si sfarsit cele mediane riscand uitarea (Foucault) nu e important atat numarul cat caracterul repetitiilor (Meuman) repetitiile mecanice n-au eficienta raportate la cele logice supra-invatarea determina gradul de economie la reinvatare (Krüeger) (un material care a fost repetat pana la saturatie provoaca o inhibitie de prote ctie ducand in timp la uitarea lui dar reinvatarea se realizeaza mult mai repede ) intervalele prea scurte intre repetitii nu permit repausul si reactual izarea iar intervalele prea mari favorizeaza uitarea (Cook) invatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa acea data ( Efectul Ebert .doar indirect. Modelul Atkinson Memoria senzoriala (relativa inertie a campurilor receptoare) / Memoria h ipo-distala (MSD) / Memoria hiper-distala (MLD) Neuronii din hipocamp stimulati electric produc rapid noi conexiuni ca dovada ca ei ar putea reprezenta suportul fizic al MLD conchid cercetatorii de la Institu tul de Neuro-biologie din München.Meumann) evenimentele considerate a fi agreabile sau dezagreabile sunt retinute mai bine decat cele indiferente iar faptele hiper-inagreabile nu sunt uitate (S . Afectele se enunta ca borne sau repere pe drumu l existentei. Cowan recomanda excizarea conceptului autonom d e MSD pentru ca aceasta nu ar fi decat o tentacularizare a MLD.

adaugari si suprimari. Input / Mazeput / Output . 20% din ce auzi m. Memorarea mecanica difera de cea logica declarata prin autenticitate.Volumul materialului . .Rezidenta de circumstanta a materialului in structura activitatii (scop.Etalarea materialului (seriala ori simultana) . . descriptiv. inhibitoare sau indiferenta) . Memoria autista apare pe la 3 ani. 30% din ce vedem. 80% din ce spunem. Adesea memorarea voluntara e inceputul celei avoluntare.Ambianta in care apare materialul (stimulatoare. 90% din ce sp unem si facem. Functie de stocarea datelor remarcam MS si MSD respectiv MLD (memoria episodi ca si cea semantica) (memoria declarativa si cea procedurala). Memorarea involuntara . auditiva. sistematizarea cunostintelor (nano-te mele).Locatia materialului in structura seriei (mijlocul se retine mai greu) . Reactualizarea informatiilor vizeaza recunoasterea si reproducerea. afectiva sau verbal-logica. condi tie. economicit ate si productivitate (frazele se retin de 25 X mai usor decat cuvintele dispara te). mijloc teleologic) .creste in progresie geometrica iar timpul de engramare . Dupa 6 luni tezel e principale sunt retinute in proportie de 60% iar unitatile logice sunt pastrat e in proportie de 30% pe cand forma textuala a materialului este restituita in p roportie de 22%.Familiaritatea materialului .tagner) evenimentele intens traite afectiv se retin mai bine comparativ cu cel e indiferente (Rapaport) Capacitatea creierului uman de engramare a informatiei e de 3?108 biti pe secund a. Fenomenele a sociate lor tin de reducerea alogenului la familiar.Starea generala a Sb (oboseala sau boala si experienta anterioara) Ameliorarea memoriei priveste acutizarea interactiunii Sb-stimul. stabilirea rep erelor (mnemo-ebose) si a scopurilor diferentiate (memorarea pentru o anume data conditioneaza uitarea de dupa acea data). sistemul motivational-atitudinal (emotiile atletice apar memorate mai bin e). actiunile mnezice si cognitive. Retinem 10% din ce lecturam. Factori . Memorarea voluntara e de 6 X m ai productiva cand scopul e cunoscut. semnificativ). 50% din ce vedem si auzim. .Memoria poate fi vizu ala.Scenariul si omogenitatea materialului (logicul sau alogicul) . Studentii reproduc m ai usor cuvintele abstracte decat pe cele asociate.stimulul se impune de la sine in relatia subita cu subiectul. Fluxul senzorial curent e de 109 biti pe secunda iar cel informational care s trabate constiinta e de 16 biti pe secunda.Natura materialului (abstract.in progresie aritmetica. ster eomnezie (patentul engramarii).

Total de repetitii necesare engr amarii materialului respectiv. Ima ginatia pare a fi mai mult o modalitate de expresie si comunicare a intregului p sihism uman decat o structura sever delimitata. Mecanismul principal al imaginat iei e simbolizarea prin simbol intelegand semnul concret ce evoca ceva absent sa u imposibil de perceput (Lalande). Imaginarul e opera unui subiect dar in acelasi timp si un ansamblu care intermediaza relatia cu lumea. Imaginatia se constituie intr-un intermediar intre conduitele intelectuale dominate de rationament logic si gandirea autistic a ce se supune exclusiv legilor afectivitatii (Delay). mobilitatea.uitarea regresiva / prin simultaneitate. Semnificatia evenimentelor . velocitate. vitalitatea retenti ei.procesul cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi pe baza combinarii si transformarii experientei. Interferenta (pro-activa si re tro-activa) Absenta reactualizarii (uitarea spontana). Amnezia de memorare (amnezia anterograda sau continua) Amnezia de re-memorare (progresiva) (lacunara) (electiv-afectiva sau de peri-tra uma) Amnezia de identitate (starile maniacale) (recuperarea e uneori spontana) IMAGINATIA Definire . Imaginarul opereaza prin simbol care ajunge operator meta-psihic (Ion Manzat). Exista pulsiuni care tind sa se investeasca in imagini ce persista in inconstient dar ating si zona constientului (Freud). . Imaginarul Conceptul a fost introdus de J. Numarul de repetitii trebuie sa fie mai mic de 50% din nr. P.cortisol ul (hormonul stresului) provoaca anumite cratere efemere in relieful mnezic. Capacitatea reproducerii intr-o ordine modificata a reprezentarilor (Wundt). Amneziile Amnezia anterograda sau de fixatie (maladia Korsakoff) si retrograda sau de ev ocare (amnezia senzoriala sau agnozia) (amnezia motrica via apraxiile ideatorii si ideo-motrice) (afazia motrica Broca escortata adesea de o hemiplegie dreapta respectiv senzitiva Wernicke). Asadar el este si o lume intima a subiectului dar si modalitatea de-a iesi din intimitatea propriei lumi.Legea lui Jost declara ca necesare mai putine repetitii cu intervale mari intre ele decat fara pauza sau cu intervale mici. Sartre la 1940 si desemna fondul sau domeniul inechivalent realitatii obiective dar integrat realitatii psihice. exactitatea sau fidelitatea reactualizarii si promptitudinea ei. Uitarea Timpul . Lec itina pro-memorie (strugurii si soia). Atribute Volumul (enciclopediile ambulante). Lapsusul (uitarea efemera).

Proces anticipativ.premisa si produs al imaginatiei (Paul Popes cu-Neveanu). empatia. Imaginatia nu se confunda cu memoria implicata in cazul am intirilor care ca fapte reale rezultasera in urma unui proces perceptiv. adaptarea (radarele).opusul proiectiei via contagiun ea afectiva (Marcus). Reveria (starea de relaxare e una de veghe). diviziunea si rearanjarea. multiplicarea sau omisiunea ( Coloana Infinitului). amplificarea sau diminuarea. Semnul care indica si semnifica ceea ce se real izeaza respectiv ilustreaza (Meyerson). V isul (imaginarul prizonier in inconstient) hipnagogic (NonREM) si cel paradoxal (REM). schematizarea (portretul Cyber). Permite o detasare fata de realita te (Sillamy). Functia de eufemizare a imaginatiei via reverie ( Durand). Imaginarul . substitut ia. Voluntara . Fara memorie nu exista imaginatie. restructurativ si inventiv via orig inalitate.Empatia Realizata via imaginatia substitutiva. tipizarea (ge neralul si fenomenalul). Procedee Aglutinarea (sirena). Creste sau decrementeaza la fiecare 100 de minute (Kripke). Isi asuma functia de simbolizare si compensare a dorintelor (Dugas ). substituire si compensare (Blazer). Empatia . Dezamorsarea via proiectare. Terapia via reverie ascensionala se pretinde in cazul nevroticilor (Des oille). plasticitate si elaborare. Nivelul crescut al afectivitatii chiar cu ton alitate negativa e mai favorabil combinarilor imaginative decat trairile afectiv e pozitive dar slabe. . modificarea (laleaua neagra). analogia (printre obiectele asemanatoare doar unele sun t cunoscute). Functii Creatoare via permutari (Dugas).functia transformativa (modul prin care parvine noul) / functia proiectiva (cr ono-topica) / functia compensatorie (satisfacerea imaginara a insatisfactiei din realitate) / functia substitutiva (realul e proscris de imaginar) / functia au to-reglatorie (adaptarea la mediu) Forme Involuntara Visul (coerenta respecta caracterul scenic) (caracterul simbolic pan-hedonic). fluiditate. Starile de reverie (Singer) auto-acuzare (Mea Culpa) / control (premonitia si predictibilit atea) / autism (slalom constient printre elementele visului) / auto-constienta ( exacerbarea fanteziilor) Reveria pozitiva sau negativa. Visele desi izvorasc din lumea interna trimit intotdeauna spre relatia su biectului cu lumea externa.

atitudinile non-confo rmiste (filonul epistemic si pragmatic) respectiv operatiile (programe algoritmi ce si euristice).Paul Popescu . motivatia intrins eca vs. deplasarea. inferioare. homeo-stazica. Intuitivul si generalul se afla intr-un raport de unitate. simbolizarea si mec anismele inconstiente). Procesul creatiei consista-ntr-o animare inc onstienta a arhetipului (Jung). Atitudinile creative increderea in fortele proprii (realizarea de sine) / interesele cognit ive / anti-rutina temeritatea in adoptarea deciziei (asumarea riscului) / perse verenta in ameliorarea proiectului / simtul valorii si atitudinea valorizatoare (recunoasterea deschisa a valorii altora si afirmarea demna a propriei valori) / cultivarea domeniului euristic si receptivitatea la tot ce e nou Creativitatea generala vs. Gandirea logica. Modelul 2-factorial al creativitatii . Creativitatea se declara prin interactiunea optima intre vectorii creativi si op eratiile generative. CREATIVITATEA Cota de originalitate.sensibilitatea la ce e mai putin comun / receptivitatea (deschiderea / fluiditatea gandirii) (inecluzarea) / mobilitatea (adaptarea veloce) / originalitatea (fara istorie dar apt sa faca o noua istori e) / aptitudinea taumaturgica (pasarea sau transbordarea functiilor) / analiza (pan-dihotomia) / sinteza / coerenta. Formele imaginatiei trec facil una in alta dovada a unui Continuum Imaginativ cu importante functii adaptative si compensa torii. Imaginatia . Imaginatia se individualizeaza prin activarea ampla si divergenta a sistemului i maginar cu deschidere maxima spre sine si lume sub semnul garant al intentionali tatii finalizandu-se printr-o reconstructie de sistem (Paul Popescu . Euristica factorul determinant al creativitatii.Reproductiva opusa celei speculative prin deschiderea convergenta a potentialulu i imaginar asupra unui fapt absent sau simbol . Teoria psihanalizei a lui Freud (condensarea.Neveanu ii vectorii (atitudinile caracteriale) / operatiile si sistemele operator Vectorii licentiaza trebuintele de crestere vs.Neveanu). divergenta si laterala. Creativitatea e in raport cu emergenta SPU (Mihai Golu). Termenul de creativitate a fost introdus in vocabularul p sihologiei americane in anii 40 ai secolului XX pentru a depasi termenul perimat de talent conceput ca o dezvoltare superioara a aptitudinilor generale si specia le si ca o fericita imbinare a lor. profesionala Nivelurile creativitatii (Taylor) mimica. Demersurile creative spontane sau volun tare.creatoare / visul de perspectiva . aspiratiile superioare vs.Zona Libera in economia psihicului. gestica si vorbirea . extrinseca. Atributele creativitatii (Lowenfeld) . Imaginatia de implicatie apare in empatie si permite int elegerea con-textului si a sub-textului.

tensional rascoleste si reasaza. negativa. Numarul trebuintelor e contra-parat de cel al ins tinctelor (cca. Motivatia si actiunea se determina reciproc. Directia home ostatica si non-homeo-statica. Functii Leaga persoana de lume si o mentine in sfera determinismului exterior intrucat e a are o natura reflectorie si este o forma de manifestare a cauzalitatii la nive lul comportamentului uman. Fenomen psihic cu rol esential in decl ansarea / orientarea / modificarea conduitei.prin caracterul ei propulsator. Activitate interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau s i psihologic.forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane . Modalitati si structuri ale motivatiei Tendinta traduce o stare de inechilibru. Mobil (factor) declansator al actiunilor efective (De ce?) Autoreglare a conduitei (prin energizare si directionare i se imprima un caracte r activ si selectiv). Motivatia pozitiva vs. Intrinseca (tine de personalitate) vs.1500). Ea da nastere tendintei sau impulsului. Fiind o cauzalitate reprodusa opereaza o anume intrerupere in lantul cauzalitati lor din exterior preluand treptat functia de punct de comanda dominant in compor tament. sedimenteaza si amplifica mater ialul constructiei psihice a individului. Cognitiva vs. Ea constituie intre stimul si raspuns un sistem de filtre care permit ca informatia sa se propage selectiv. Motivatia e integrata sistemului de personalitate care la randul lui e integrat sistemului psihic uman. Conflictul de idei determina formele motivatiei . Motivul e o cauza endogena a condu itei noastre. extri nseca. Filogeneza (specia) si ontogeneza (individul). afectiva.- perceperea lumii produsul care depaseste existenta subiectului combinarea ingenioasa de elemente vedeta metodele noi si indeplinirea artificiala a functiilor principiul nou care revolutioneaza cunoasterea Stadiile creativitatii se inter-penetreaza mutual (Wallas) pregatirea / incubatia / Insight-ul / verificarea si elaborarea finala care pretinde o doza anume de timp MOTIVATIA Definire Motivatia .

3 2·(1 .2 . Taxonomia T homae surprinde tematicile existentei valorificate reglativ (trebuintele vitale) / social (integrarea) / emulativ (regentivitatea) / existenta (tensiunea) / creativ (realizarea de sine) / normativ (normele). Subiectii cu Eul dezvoltat nu-si schimba estimarile cu fiecare varia tie in performanta lor.nevoile conduc la o adaptare homeostatica iar obiectivele privesc ada ptarea creativa. Allport constata ca aceasta clasificare ignora valorile pur senzuale fiind val abila pentru persoanele cu nivel augmentat de educatie / experienta. Hoppe considera ca o performanta e insotita de un sentiment de esec daca ea cade sub nivelul de aspiratie si de un sentiment de succes daca ea atinge sau depase ste nivelul de aspiratie. Principiul hedonist duce la un conflict determinat de relatia dintre nivelul de aspiratie si nivelul Eu-lui. de stima si statut respectiv de auto-realizare. Mobilul implica si forte inconstiente (Kant). Daca asteptarea scade satisfactia creste. Nivelul de aspiratie standardul pe care o persoana se asteapta sa-l atinga intro performanta data. de afiliere. Piramida Maslow trebuintele biologice. Formula probabilitatii de realizare a sarcinii : Tr = Mr x Pr x At Tr Mr Pr At ei tendinta de realizare marimea impulsului de realizare prezent la persoane in variate situatii probabilitatea statistica de realizare atractivitatea functie de eventuala recompensa si de probabilitatea reusit Nivelul de expectanta standard / Nivelul Eu-lui Ideal.Lebensformen arata structurile individuale remise prin moti vatii regente .tipul teoretic / economic / estetic / social / politic / ectenic . Actiuni / Asteptare = Satisfactie Optimum motivational . Deoarece nivelurile de aspiratie sunt in relatie dinamica cu nivelul Eu-lui si e le tin sa se mentina elevate.2 = 3 . de securitate. Motivele . Succesele augmenteaza nivelul de aspiratie iar esecul il dec rementeaza. Legea Yerkes .1) = 3·(1 . Dorim sa pastram nive lul de aspiratie cat mai coborat posibil pentru a evita un sentiment de esec dar dorim in aceeasi masura sa ridicam nivelul de aspiratie pentru a nu cobori idea lul Eu-lui. Subiectii care nu au un Eu dezvoltat se orienteaza reped e dupa realitatile imediate ale situatiei si-si micsoreaza nivelul de aspiratie pentru a evita riscul umilintei (Frank).1) Asadar 2 = 3 ?! Taxonomia Spranger .Dodson releva cum cresterea performantei e proportionala cu inte .Nivelul de aspiratie trebuie sa fie cu doar putin peste posibilitatile de moment ale subiectului.

Fluctuatia trecerea fara nici macar un motiv (solicitarea obiec tiva sau necesitatea subiectiva) de la o faza sau de la o stare afectiva la alta .conflictul evitare . Omul nu se subordoneaza obiectului ci relatiei cu obiectul ori siesi. Procesele afective primare (instinctuale) a) afectele (cauta sa evadeze de sub tutela constiintei) (apar subit) (ru lare impetuoasa) tonusul afectiv al proceselor cognitive (sunete dresate) tonusurile afective de provenienta patologica sau organica (euforia la hepatita) (irascibilitatea ftizio-form .evitare / apropiere . Proprietati Polaritatea (astenic vs.expresiile emotionale nu sunt lagunare. Intensitatea (impasibilitatea) (trairea afect iva nu e totuna cu trairea psihica ] actorii). Frustrarea si stresul . In esenta totusi e valabil imperativul Stress muss sein ! apropier AFECTIVITATEA Functiile mentale constata Zajonc servesc deseori emotiilor si nu invers. Afectivitatea es te altfel spus rezonanta lumii in subiect si totodata vibratia subiectului in lu mea sa. stenic).evitare / apropiere e. Afectivitatea e cea mai profunda expresie prin care Eul se ataseaza vietii. Definire Procesele psihice care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi uneori atitudinale poarta denumirea de procese afective. personala si irepetabila. Expresivitatea . Reactiile defensei Eu-lui se enunta prin refulare / compensarea v ia fantezie / identificare / proiectie (deportarea deficientelor in imaginea altuia) / ratio nalizare (atribuirea de motive superioare unor comportamente reprobabile) / atit udine reactionala. Durata. Prefer intele nu au nevoie de inferente. Lewin .trecerea ra pida si motivata in interiorul aceleiasi trairi emotionale de la o faza la alta (incertitudine ] indubitabilitate afectiva) sau de la o stare afectiva la alta ( dragoste ] ura).nsificarea motivatiei doar pana la un anume punct (de vedere) dupa care se const ata stagnarea / declinul. Motivatia prea puternica duce la aparitia de emotii care introduc de zorganizare ce faulteaza progresul ducand chiar la regres. Emotivitatea / echili brul / stapanirea de sine au un rol ineluctabil. Mobilitatea . Taxonomie Interne sau externe (non-verbal). Active sau pasive.bariere le obiective / subiective daca nu pot fi depasite / eludate atunci subiectul dezvolta reactii de compensare prin substituirea moti vului / obiectului. Fiecare experienta de dragoste e unica.

difuziunea) (discrete dar per sistente) (dihotomia stenic .dezamagire .supunere . Fazele sentimen tului (cristalizarea. Pozitive sau negative or ienteaza subiectul sensibil la inclinatia spre anumite conduite. P lansul se instaleaza imediat dupa nastere pentru ca serveste nevoilor de supravi etuire in timp ce zambetul apare ceva mai tarziu. La 3 saptamani pruncul are emotii pozitive. Se nasc din emotii dar nu se reduc la acestea. maturizarea si decristalizarea). sub-constiente (cenzurate de constiinta morala). Emotiile pot fi elementare si complexe dar arareori pur e.Procesele afective spontane (primare) Mult constientizate si intelectualizate. Exista logica sentimentelor (Ribot). Departe de-a fi reactii instinctuale emotiile se supun invatarii afective care le moduleaza si le imprima un caracter soci-cul tural. . Putin constientizate si difuze constituie fundalul emotional al expresiilor afective.bucurie). Dispozitiile Manifestate frecvent devin trasaturi de caracter. ras ca si cei lalti copii (Eibesfeld). Discul Emotiilor . stabile si eficiente.astenic) (amintirile si imaginatia) (atractia inte rpersonala) Procesele afective superioare se raporteaza la personalitate. La 3 luni cunoaste reactii d e enervare.Plutchnik . Sunt relativ stabile. zambet. maturizare si decristalizare) in care se orienteaza.optimism . specific umane si conditionate social istoric. devin consis tente.frica) / Teama (surpriza . Pre-constiente (agitatia si anxietatea). Sentimentele Debutand din stari contradictorii si confuze au o rulare procesuala urmand faze (cristalizare. Sunt automate si involuntare. semi-constiente (influenteaza reprezentarile) si para-constiente (idio-sincrazii). Copiii nascuti fara vedere sau fara auz afiseaza aceleasi expresii faciale pentru plans. La 15 luni manifesta gelozia. Rasul apare doar la om. Mila se trad uce prin dragoste dar nu coincide cu ea. Dispozitiile sunt contagioase.dispret . La 7 luni dezvolta teama de straini.Dragoste (acceptare . Emotiile Poseda un mai mare grad de interiorizare si diferentiere (Paul Popescu . emotiile curente (orientare bine determinata) (provocate de insusirile separate ale obiectelor) emotiile superioare (socul emotional) (invatarea afectiva) dispozitiile afective (stari holistice . Afectele Regresiune spre conduitele inferioare insotite de-o scadere a controlului consti ent (Janet).tristete) / Remuscare (dezgust . Indispozitia e compatibila cu non-comunicarea. Trairea si comunicarea emotiilor sau experienta p ersonala respectiv expresivitatea sunt influentate direct de educatie si mediul social.suparare) / Agresivitate (anticipare .Nevean u).

Teoria atribuirii Valens Reactiile la situatii depind de cauzele care sunt atribuite situatiilor respecti ve.Taxonomia sentimentelor . Emotia si modificarea determin ata de aceasta apar aici in acelasi timp dar independent. personala si irepetabila. Eu-lui (amorul propriu. simp la. Fa ra pasiuni remarca Amièl omul nu e decat o forta latenta. estetice (admiratia sau extazu l). De aici concluzia ca emotia e determinata nu doar de modificarile corporale dar si de evaluarea experientei proprii pe sau in baza i nformatiei primite din mediu. Pasiunile pot fi lucide (nobile) sau oarbe (patimile). Pasiunea .Bard Trairea emotiei e dependenta de activitatea nervoasa simpatica si totusi persoan ele cu afectiuni ale maduvei spinarii simt emotiile. pedanta. O emotie e urmata intotdeauna de o alta co ntrara. Atractivitatea fizica e d iferit valorizata insa mereu apreciata. Non-dragoste / simpatie (intimitate) / dragoste infatuata (pasiune) / vidanjata / romantica (intimitate si pasiune) / de companie (intimitate si ob ligatii) / naiva (pasiune si obligatii) / desavarsita (intimitate si pasiune res pectiv obligatii). Pasiunile oarbe sunt activate pe 3 centre de inte res fundamental . Emotiile implica hipotalamusul (raspunde la modificarile corpora le) si talamusul (determina trairea experientei). sociale si p siho-sociale (demnitatea sau vanitatea). Emotiile incordate sunt cautate pentru starea post-event. Emotia . Clifford si Walster (400 de fise in tot atatea scoli dar la unele aparea in imagine copilul atragator si cel antagonic l ui [ simpatia si antipatia) Teoria periferica a emotiilor James Lange (stimul ] modificare organica si vegetativa ] emotie) Teoria centrala Cannon . morale (responsabilitatile sau drepturile). inorganizata. Pasiunile prin stabilitate si generalitate antreneaza intreaga personalitate. Dragostea Valoare de supra-vietuire.pasagera. complexu l de inferioritate) (sintagma A fi genereaza angoasa ori speranta). Teoria cognitiva Lazarus . perena. Teoria tandemiala Schahter Singer Subiectii ininformati si cei dezinformati au fost mai influentati de informatiil e din mediu decat ceilalti.Corbit Homeostazia sta la baza acestei teze.Eul (pasiunile posesive) (fanatismul) / Altul (gelozia) (amb itia) / Lumea (pasiunile pentru jocurile de hazard). Fiecare experienta de dragoste e unica.intelectuale (mirarea). Deci nu actiunile sunt cau zele emotiilor.complexa. Teoria procesului contrar Solomon .

Liberul arb itru desemneaza puterea de-a lua decizii in absenta constrangerilor de necesitat e. Definire Procesul psihic complex de reglaj superior realizat prin mijloace verbale si con stand in actiuni de mobilizare si concentrare a energiei psiho-nervoase in veder ea biruirii obstacolelor si atingerii scopurilor constient stabilite. Componenta a personalitatii dar si a Eu-lui vointa este si expresia motivatiilor inconstiente ca si a educatiei sociale a invatarii si a inteligentei (Sillamy). Capacitatea d e-a alege intre alternative si de-a actiona in vederea solutionarii problemei pr esupune un act de vointa. May si Allport au admis spontaneitatea mintii umane interpretata ca liber arb itru sau ca o parte a auto-determinarii prin care se ajunge la judecati morale a flandu-se in afara oricaror legi. La nivel fiziologic emotiile pozitive pot fi provocate prin stimularea centril or placerii. Emotia traita de subi ect il face pe acesta sa adopte rolul definit de cultura careia ii apartine. Jung preia in parte ideile lui Wundt considerand ca la oamenii evoluati Eul e do tat cu o forta creatoare cucerire tarzie a umanitatii pe care noi o numim vointa . Neuro-functional efortul voluntar reprezinta organizarea activitatii nervoase in jurul unui centru dominant care exprima in plan psihic scopul actiunii.Neveanu) Reglajul voluntar (via gandire si imaginatie transforma perceptia spontana in ob servatie) se face prin concentrarea energiei afective si unificarea ei cu cea vo luntara atunci cand ele sunt convergente ca sens / rezolvarea unor conflicte emo tionale prin reprimarea unor tendinte afective in favoarea aceleia care merge in . VOINTA Actul voluntar nu reprezinta vointa propriu-zisa dar vointa propriu-zisa se dezv olta pe baza actului voluntar asa cum constata Popescu . Actionezi liber cand ajuti omul din principiu si nu din mil a. Spinoza interpreteaza liberul arbitr u ca auto-determinare (omul recunoaste in adancul gandirii sale prezenta lui Dum nezeu). Piaget insista pe importanta intelectului in actul de decizie dar izoleaza voi nta de afectivitate cea dintai actionand in sens contrar celeilalte. La Kant actiunea e libera cand se opune dorintelor senzuale pe baza unui principiu rational.Evaluarea stimulului ca amenintator sau inamenintator duce la stari emotionale p ozitive respectiv declansarea reactiei de tip Fight or Run ! Teoria sociala Averill Emotia e un fenomen care detine un rol social tranzitoriu. precedenta sau de predeterminare divina.teologia. Teoria emotiilor pozitive Argyle Factorii fiziologici si psihologici se combina pentru a genera emotiile pozitive . Actul voluntar nu reprezinta vointa propr iu-zisa (Paul Popescu . Aprecie rea obstacolului si mobilizarea energetica sunt anticipate ] pericolul sub-estim arii sau supra-estimarii obstacolului.Neveanu. Predestinarea si liberul arbitru si-au disputa t acelasi domeniu .

Stabilitatea prin natura circuitelor nervoase exista 3 scurte intreruperi sau bl ocaje ale atentiei la fiecare minut iar la stimulii simpli aceste fluctuatii pot parveni la fiecare 8 secunde. Concentrarea delimitarea intre o dominanta (focarul de excitatie intensa) si zon ele proxime relativ inhibate si inaccesibile la factori perturbatori.esecul personal / social planul mintal endo-born Executarea hotararii (cunostinte / deprinderi / priceperi) Verificarea (etapa implicita) drept reglaj al reglajelor (Piaget) Atribute Volumul (7±2 elemente) comensurabil gratie tahitoscopului e favorizat de organizar ea in structuri inteligibile a elementelor respective. interesul subiectului pentru ceea ce se petrece. Distributivitatea . Faze Actualizarea unor motive care genereaza anumite scopuri si orientarea preliminar a spre ele via limbajul interior Lupta motivelor (deliberarea in vederea alegerii) (scopuri minore sau majore) Luarea hotararii urmeaza adoptarii unei decizii : . Iner tia atentiei apare peste acest prag si e negativa. noutatea. Factorii externi ai atentiei (intensitatea. Ambele se afla pe pozitii antagonice. gradul de complexitate al lor. De regula vointa sacrifica dorinta prin exercitiul ratiunii. antrenamentul special si experienta profesionala a subiectului. Dorinta este o forma de simtire iar vrerea o forma de actiun e. Mobilitatea flexibilitatea atentiei trebuie sa fie sub 1/6 dintr-o secunda. miscarea) si cei interni ( interesul personal) ATENTIA Modelul Filtrului Broadbent Senzorii . Distragere a sau oscilatia atentiei se opun concentrarii atentiei.rularea simultana a mai multor activitati complexe dintre ca re unele certamente sunt automatizate.directia scopului. Constanta stabilitatii atentiei prescolari (12 de minute) si adulti (40 de minute).

Atentia Unitate de dictionar cu prag normal Unitate de dictionar cu prag scazut Informatii despre caracteristicile fizice grosiere ale tuturor at Etapa a II-a Input atenu .MSD Filtrul Canalul de capacitate limitata Controlul raspunsului MLD Modelul Atenuat Treisman Filtrul e situat inaintea analizei.

Input Senzori Atentia Analizatorul de stimuli Reguli de asteptari pertinente codifica Input-ul ale item-ilor semnificativi .cronice Deutsch Filtrarea informatiilor se face dupa analizarea lor la nivelul superior ceea ce implica faptul ca filtrarea se face la nivelul central si nu la cel periferic.Input-urilor ________ Input selectat Etapa I Analizeaza proprietatile fizice ale Filtrul tuturor mesajelor Modelul Selectiei Post .

Din 100. Barbatii folosesc lobul stang pentru ascultare iar femei le ambii lobi. Sinc opele atenteaza la vigilenta. Atentia nu e cauza selectiei informatiei c i . Factorii interni ai atentiei involuntare (interesul subiectului) (motivele .cortexul cingulat posterior si format iunea reticulata din creierul medial. Dispunerea statica a energiei psiho-nervoase nu re prezinta atentia. Manifestare a constiintei atentia nu dis pune de un continut informational propriu nici de-un produs individualizat si nu confera semnificatii. Factorii externi ai atentiei invo luntare (intensitatea stimulului) (ineditul stimulului .reclamele) (aparitia s i disparitia brusca a stimulului . Delimitarea intr e zona focalizarii si cea periferica e datorata contrastului si nu atat explorar ii din afara zonei centrale. Nivelul de vigilen ta e functie de gradul stimularii sistemului reticular activator ascendent.fenomenul psihic de activare selectiva si concentrare a energiei psiho -nervoase in vederea rularii optime a activitatii psihice cu deosebire a procese lor senzoriale si cognitive. Stimulii pro-sexigeni determina trezirea. ineditul si gabaritu l stimulului (Piéron). Piéron a gresit echivaland vigilenta cu atentia. Cortexul cingulat anterior se activeaza in detectia tintei iar la mo nitorizarea ei sau in comutarea atentiei . Zgomotul afec teaza flexibilitatea atentiei si nu vigilenta (Jenkins). Variabilele care influenteaza in cazul vigilentei performanta (Baker) (frecventa semnalelor) (intervalul dintre semnale) (gabaritu l semnalului) (cunoasterea semnalului) (factorii de ambianta) (cunoasterea surse i de aparitie a semnalelor) (asigurarea intervalelor de odihna) (stimulii extern i cu aparitie brusca) (motivatia). Selectivitatea (inseparabila de intensitate) este a datelor de intrare. starn stipuleaza legea Yerkes irea sau comutarea atentiei via intensitatea. Experimentul Poisner a presupus detectia unui stimul pe Display si urm arirea lui.cauza unui efect. Forme Atentia involuntara apare la om si la animale. Ceea ce intereseaza starneste. Atentia . Calitatea executiei e functia U intors a nivelului de alerta asa cum Dodson. Atentia se regaseste in fiecare structura psihica. Starea de veghe scoarta cerebrala activata difuz (contemplarea generala) (asteptarea pasiva) Starea de vigilenta . Orient area si dominanta conceptualizeaza atentia (Piéron).constata Vasile Preda .radarul) (complexitatea stimululu i). Atentia concentrarea optima a energiei psiho-nervoase spre ceea ce constituie obiectul stimul focali zat in raport cu zona periferica vag receptata si interpretata. Mecanismele verbale (reglarile si auto-reglarile) apar in activitatile complexe. Conceptul de alerta sau Arousal pune in contrast sau relevanta starea de activism respectiv repaus via stimulare. rezultatelor perceptiei si atributelor (Treisman). Definire Presupune selectia informatiei si functia de sinteza (azimutara). In organizarea detectiei stimulilor e mai imp ortanta expectativa spatiala comparativ cu cea temporala (Kwort). semnificatia.000 de biti pe secunda (tornada informatiilor) se prelucreaza de catre om doar intre 2 5 si 100 de biti pe secunda. tintelor. Atentia orientata spre obiect ul stimul intern sau extern este selectiva (preferentiala). deviaza sau mentine atentia.Depozitul memoriei Studiul atentiei incepe la Wundt in 1860 iar in 1890 James stabileste ca numarul de sarcini pe care le putem realiza simultan nu poate fi mai mare de 2 daca nic i-una dintre actiuni nu e automatizata.explorarea generala a mediu lui prin asteptarea si cautarea a ceva indefinit.senzorii de trafic sau avertizare) (mobilitat ea unui stimul pe fondul altor stimuli ficsi .

optimist si activ sau re-activ. Determinarea particularitatilor temperamentale tine de SPU cu rol principal daca nu exclusiv in co-ordonarea integrala a tuturor proceselor organice si medierea comportamentului. Atentia expectativa se traduce prin vigilenta. Temperamentul . excitabil. linistit si rezervat. sobru. Atentia voluntara este auto-reglata constient (orientarea intentionata asupra ob iectului atentiei) (intensificarea activitatii psihice) (inhibarea voita a preoc uparilor apendice sau co-laterale) (izolarea de excitanti perturbatori sau limi tarea influentei acestora) (mentinerea concentrarii atentiei pe durata necesara acelei activitati).m anifestarea si dezvoltarea particulara a tipului in plan psihologic si comportam ental. Introvertitii si extrovertitii (Jung). Sangvinicul . AV e superioara celei involuntare prin mecanismele de produ cere (verbale) cat si prin efectele ei in activitatea omului. spirit de grup. TEMPERAMENTELE Definire Cea mai accesibila si facil constatabila latura a personalitatii. AV sustine activi tatea in toate momentele ei (facile sau dificile). echilibrat) sau astenic (slab / iner t / inechilibrat). afabil. controlat. Temperamentul cea m ai generala particularitate dinamico-energetica a personalitatii. insociabil. SPU .agresiv.atribute constitutorii forta sau energia dependenta de substante functionale constitutive neu ronului (lanturile de acizi nucleici si fosfo-lipidele) mobilitatea exprimata in viteza cu care se consuma si regenereaza resp ectivele substante functionale repartitia egala sau inegala a fortei intre cele 2 procese nervoase de baza (excitatia si inhibitia) Temperamentul hiper-tonic (puternic. demn de incredere si stapan pe sine. Te mperamentul influenteaza pana si procesele organice interne. schimbator. . Aptitudinile s i caracterul nu deriva din si nu se reduc la temperament (in orice tip de temper ament exista debili mintal si genii). pasnic. Colericii si sangvinicii sunt extrovertit i iar flegmaticii si melancolicii sunt introvertiti (Eysenck). mobil. pasiv. pesimist. AV repetata des e supusa auto matizarii si redefinita printr-un asa-zis sistem de deprinderi (atentia post-vol untara).sociabil. Temp eramentele nu implica valori (orice tip de temperament scapa incriminarilor). Atentia interna (amintirile) / externa. Temperamentul suporta stoic toate influentele dezvoltarii celorlalte componente superioare ale personalitatii pentru a dobandi o certa factura psihologica.si trairea afectiva a relatiei cu obiectul-stimul). Melancolicul Flegmaticul anxios. Majoritatea subiectilor se afla undeva intre cele 2 tipuri de temperament. aptitudini de conducere Colericul .

Structura Miscarile (actele ideo-motorii) (limbajul interior) Operatiile subordonate actiunilor Actiunile (scop propriu) (voluntare) (impulsivitatea) simple si complexe . Prin activitate omul poate depasi simpla reproducere a realitatii transformand-o pe plan mintal. Tine de filtrarea cauzelor externe prin mediul conditiilor interne.Colericul oscileaza intre temeritate si abandon eruptiv sau anxios comunicativi si orientati spre viitor Sangvinicul asteapta fara prea mare incordare si poate renunta fara a suferi mult extrema mobilitate sau efervescenta emotionala pericliteaza fixarea sc opurilor ori consolidarea intereselor sau persistenta in actiuni si relatii Flegmaticul sentimente extrem de consistente si perene orientati spre trecut Melancolicul reduse posibilitati energetice sensibilitate deosebita tendinta spre depresie si blocaj in conditii de solicitari crescute nu se avanta fiindca stie ca se descarca repede si insabuit ACTIVITATEA UMANA Definire Factor determinant si rezultanta a dezvoltarii fiintei umane. Activitate a se enunta prin totalitatea manifestarilor de conduita exterioara sau mintala c are duce la rezultate adaptative. Activitatea . Introspectionismul (evenimentele din buncarul afectiv al subiectului) si behaviorismul.cauza si efectul dezvoltarii bio-psiho-sociale a omului . Specificul activitatii umane consta-n constiin ta scopului / motivatie / arte-facte / perfectibilitate / creativitate. constienta (ca reflectie a supra lumii) si spirituala (raportata la ideologie). psihica (raportata la tendintele omului).e naturala (manifestare a c reierului).

Activitatea survine actiunii (scop. Deprinderile emerg prin invatare si ca atare nu sunt inconstiente si autonome ele putand fi reluate ca actiuni c onstiente si intentionate (verificarea). Deprinderile componente automatizate ale activitatii consti ent elaborate. (jocul D invatarea). Se automatizeaza acele componente ale activit atii care se executa peren izoform. Formele activitatii se inter-penetreaza. Astfel actiunea poate prelua motivatia activitatii si sa si-o insuseasca sau activitatea poate trece intr-o alta forma de activitate. consolidate prin exercitiu dar rulate fara control constient omni cron. Taxonomie Simple (scrierea elementelor literei) si complexe (scrierea cuvintelor). Deprinderile pot astfel sa fie monitori zate si reselectate. Fluidizeaza trendul activitatii prin efort v oluntar minim si asigura control constient analitic minim. Activitatea e supusa transformarilor cu sens ascendent . Ludica & invatare / Munca productiva & creatie / Constienta & automatizata (dep rinderile).miscarile involuntare devin voluntare / miscarile reproduse prin imitatii pe b aza de model concret devin miscari produse in absenta modelului via limbaj si em anciparea capacitatilor cognitive Taxonomie Materiala & spirituala / Cognitiva & afectiva & volitiva / Principala & secundar a. Deprinderile se desfa soara involuntar pentru ca sunt post-voluntare. Elementele activitatii nu sunt statice ci se inter-jonctioneaza. Dupa natura proceselor psihice observam deprinderi senzorial-perceptive (citirea) verbale (cunoscand latina e usor sa inveti italiana) de gandire (regleaza celelalte deprinderi) motrice Dupa natura activitatii observam deprinderi de Factori Instruirea verbala prealabila cu privire la felul si succesiunea miscarilor. motivatie si structura proprii). DEPRINDERILE Definire Prezente in activitatile complexe. joc / invatare / munca / conduita sociala .

. Relatiile dintre atitudini sunt mai importante decat atitudinile insele (Eysenck). Sintetizarea si automatizarea (controlul constient in ansamblu) (executie la tim p). .deprindere asociata cu o trebuinta functionala. Calitatea metodelor (formarea). Temperamentul nu e condition at de constiinta insa caracterul da. (proprio-motivarea). Organizarea si sistematizarea (efortul centrat pe realizarea legaturilor) (execu tie lenta). Asigurarea controlului si auto-controlului reduce la 50% numarul de exercitii (f ormarea). Priceperea . Priceperile sunt flexibile sa u permisive. CARACTERUL Definire Fara inteligenta poate mult dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic (Ci cero). Platoul sau nivelul la care repetitiile nu mai aduc ameliorari poate fi depasit printr-o motivatie fortificata sau inedita. Obisnuinta . Trebuinta se implic a in insasi alcatuirea ei. Caracterul fata de temperament este o insta nta de control si valorificare.Demonstrarea modelului actiunii si instruirea verbala creste cu 40% formarea dep rinderilor complexe. Obisnuintele se cer satisfacute regulat. restructurarea u soara a lor in vederea actionarii in situatii noi. Conteaza mai putin componenta actionala cat natura trebuintei. Interactiunea deprinderilor Transferul pozitiv si interferenta negativa sunt pro-active si retro-active. Invatarea analitica (timp elongat). Organizarea exercitiilor (formarea si automatizarea). Cu timpul apar atitudini fata de atitudini . Constanta principiilor si metodelor de lucru (automatizarea).imbinarea optima a deprinderilor si cunostintelor. Etape Familiarizarea cu actiunea si continutul deprinderii (instructia verbala si demo nstrarea model). Perfectionarea (viteza. Interesul subiectului pentru activitate si aptitudinile lui (formarea). . corectitudinea si promptitudinea).

Atitudinile sunt fata de oameni / Sine / munca / societate.personalitate. il exprima si-l traduc prin comportament. Factorii de personalitate sunt relativ st . Modelul general uman de personalitate tine cont de corelatia general-tipic-singular si revendica apartenenta la specia umana / c alitatea de fiinta sociala / calitatea de fiinta constienta / participarea la cu ltura (dotarea cu valori si orientarea dupa aceste valori) / potentialul creativ itatii.sistem de constructe ce se integre aza ierarhic unele pe altele.constructele personale se elaboreaza in baza experientei proprii si sunt implicate in decizii. Inter-penetrarea sub-structurilor de personalitate vali deaza constructele bipolare rezultate din experienta si inter-modelare. Kelly . Atitudinea modalitate de raportare la o c lasa generala de obiecte sau fenomene si prin care subiectul se orienteaza selec tiv si se auto-regleaza preferential. Ipostazele personalitatii . Caracterul e dominat de afectivitate si vo inta indiferent de orientarile atitudinale.cardinale / principale / tertiare. Personalitatea e intotdeauna unica si originala. Piramida conceptelor sau cognitiva este la toti oamenii aceeasi. Piramida atitudinilor difera de la om la om. Potential uman nativ. Personalitatea umana . Particularitatile se situeaza la nivel intermediar / relativ de generalitate intre singular si general-uman. Ierarhia trasaturilor atitudinale este universal valabila . Mod elul holistic uman este abstract fiindca tine seama exclusiv de prezenta notelor / functiilor / atributelor definitorii pentru om fara a se referi concret / tip ic la gradul lor developmental.problema nu consta din ceea ce a facut istoria d in tine ci din ce ai facut tu din ceea ce istoria a facut din tine. La nivelul caracterului intereseaza atitudinile genera lizate (dispozitia de-a iubi oamenii). Structurile / construc tele . Sistemul caracterial se defineste prin unitate (caracterul rezista in valtoarea circumstantelor) originalitatea (autenticitatea si coerenta valorilor aspirate) bogatia (gradul de angajare a subiectului in viata sociala sau intima) statornicia (manifestarea constanta a subiectului in comportament) plasticitatea (restructurarea sub presiunea evenimentelor noi) taria (rezistenta morala) (independenta vointei) Omul este purtator si generator de valori .Atitudinile caracteriale propulseaza (valorizeaza) sau retin (devalorizeaza) apt itudinile.sunt formatiuni integrate si integratoare sintetice . Vointa fremorala e caracterul (Klages). Obiectivul final e intelegerea omului integral.reunesc / condensea za diferite functii / procese psihice. Atitudinile afective si volitive pornesc de la subiect. PERSONALITATEA Sistem bio-psiho-socio-cultural. Sartre . Troxler . Sistemul psihic uman e atat inchis pentru a se delimita identitar de rest cat si deschis pentru a core la si dainui cu lumea.subiectul pragmatic (Homo Faber) / epistemic (Homo Sapiens) / axiologic (Homo Valens). Sistemele atitudinale sau de valoare odata fixate actioneaza automat sau implicit (principiile de viata) (bursa de v alori).oamenii se deosebesc prin ce arata si se asemana prin tot ce ascund. (constructe de constructe).

E ul activ / pasiv sunt antrenati in raporturi de inter-actiune si unitate. Eul corporal / social / spiritual.e doar omul. somn profund. Desi aparent intre star ea de coma si SPV nu exista diferente semnificative investigatiile neurologice evidentiaza faptul ca in SPV are loc o activitate a trunchiului cerebral responsabil de functiile inte rioare (somn. Individualitatea . Individul . Rolul implica mod ele de actiune si aptitudini. Wolman constata 4 stari ale constiintei (veghe. Knight . Nu e precizata varsta / ocupatia / persoana. Eul e subiectul la nivelul c aruia inter-jonctioneaza 3 predicate (A fi / A avea / A face). Termenul ap are in statistica.desemneaza o prezenta si nu cuprinde nici-o referire descriptiva sau de evaluare. perceptiei (Freud) si starii de veghe (Jung). Constiinta a fost asimilata atentiei (Bergson). vigilenta excesiva / atenta / difuza / reveria / somnul usor / profund . Status-ul se valideaza prin relatiile instituite i ntre atitudini.abili (se manifesta constant in conduita si imuni la schimbari profunde in situa tii accidentale sau efemere) / dispun de o anume plasticitate (amendamente / per fectionare) / sunt definitorii in emergenta actului psihic si prin urmare struct urile de personalitate fiind stabile permit previziuni asupra reactiilor si cond uitei subiectului intr-o situatie / sarcina data.Eu sunt cate putin din tot ce-am intalnit. Personalitatea e un agregat de aptitudini care are in epicentrul sau Eul ca factor de integrare / coordonare. Pentagonul constiintei se enunta poli-nivelar (Delay) / coma La acestea Plum adauga starea de persistenta vegetativa.adevarata fiinta e Proprium. visare si extaz). veghe. Eul isi asuma fiinta cu care se identifica. Implica prin urmare si evaluari. respiratie) si o foarte slaba activitate in cortex ce sprij ina functiile superioare (rezolvarea problemelor. Fiecare cauta sa se investeasca / autentifice in Rol / Status . SISTEMUL PSIHIC UMAN Explicarea constiintei e cea mai importanta problema a psihologiei (James). Nuanta de indiferenta daca nu chiar de dispret. Constiinta e fara interioritate si fara exterioritate in raport cu lumea percepu ta (Sillamy).intreg sistemul atributelor / structurilor / valorilor de care dispune o persoana. Persoana . procesarea informatiei). Allpor t .individul luat in ansamblul proprietatilor sale distinctive s i originale impune atentie daca nu respect. Personalitatea .

Cele 3 nivele actioneaza compleme ntar prin moduri diferite de gandire si comportare. ////////// ////////////////// Super_Ego ////////////////////// //////////////////////// //// //////////////////////// Ego /////////////////////// xxxxxxxxxxxx xxx xxxxxxxxx Id xxxx Inconstient Pre-constient Constient Modelul psihanalitic Vadelcy Deprivarea senzoriala si izolarea (stimularea senzoriala intrerupe fluxul sponta n de constiinta) Meditatia (concentrativa) (deschisa . Subconstientul e constiinta stinsa (Ribot) sau cerebratia latenta (Wallon) si cu prinde elemente care nu sunt constiente insa oricand pasibile de-a fi incarcerat e in sfera constiintei.desfacerea structurii automate normale d e constiinta) Experimentele religioase (unitatea) (sensul de realitate) (inefabilul) (vitalit . Iastrov e primul care descopera si valorifica aspectul dinamic prevalent in inconstient. Legatura dintre constient si av an-constient e permanenta iar trecerile dintr-o parte in cealalta se realizeaza mai usor decat intre constient si inconstient. Pre-constientul e un filtru care cenzureaza continutul inconstientului si reprez inta un rezervor de informatii pentru constient.Modelul psiho-umanist al constiintei rezulta din 3 tipuri de experiente (Mansell ) primara / epistemica / personala Legat incontestabil de numele lui Freud conceptul de inconstient apare cu mult i naintea consacrarii lui stiintifice (termenul apare in Biblie).alterarea naturii selective a starii de co nstiinta) Efectele meditatiei (disautomatizarea .

biologic si socio-cultural. o rientarea spre scop.SPU cultiv a relatii informationale cu propriul organism si cu lumea obiectiva. Organismul este un sistem global.semnificarea. Poligonul de constiinta suprapunerea peste c ampul perceptiv a unuia semantic (semnificatii antrenate asiduu de denumiri) pen tru a se permite tematizarea globala si selectiva (Murray). (actele comportamentale sunt interiorizate si transformate in actele subiective) (actele subiective se exteriorizeaza si devin acte comportamentale) trebuie rem arcata existenta legilor de organizare pentru ceea ce tine de senzorial si minta l fata de ceea ce tine de comportamentul exterior.atea tezaur) SPU are un puternic caracter anti-entropic si anti-aleatoriu. Constiinta reducerea fenomenului la esenta. Dùfrenne). auto-reglajul voluntar si creatia. In sistem ierarhia este obligatorie si componentele nu pot fi dispuse la acelasi nivel intr-o stru ctura. Creierul uman . Exista anticamerele gandirii probabilistice si aleator ii (fuga de idei si imaginatia libera). Constiinta cu noasterea cunoasterii (M. Functiile constiintei .100 de miliarde de neuroni fiecare dintre ei avand prin 10 milio ane de ramificatii legaturi cu ceilalti neuroni. Luat ca personalitate omul devine fact orul de auto-determinare. anticiparea predictiva.capacitate de ipso-programare (invatarea) . Psihismul subiectiv si comportamentul sunt considerate homolit si reciproc con vertibile. Ambi-lateralitatea . Pre-constientul si sub-constientul constiinta latenta ce co-exista cu si deserve ste constiinta clara. Sub-constientul se prezinta ca pre-constiinta respectiv po st-constiinta. Informatiil e de prisos sau redundante justifica abstractizarea si selectia. expandarea par ticularului la general si intrapolarea intamplatorului la necesar. Sistemul Psihicul Uman model informational intern al lumii externe cu rol adaptativ specific aparitia lui releva un apogeu pe scara evolutiei animale se supune legii generale a dezvoltarii din perspectiva inevitabilei ta umaturgii entitate non-substantiala de ordin relational / comunicational / infor mational . a formei la continut. Toata viata psihica presupune interactiuni si acomodari intre constiinta si inco nstient. Auto-reglarea presupune elaborarea si tr ansmiterea comenzii de la un sub-sistem la alt sub-sistem dar si retro-aferentat ia (conexiunea inversa) prin care ipso-reglajul se transforma in auto-coordonare . Prin ratiune si vointa omul devine factorul determinant.sistemul energetic info rmational de o complexitate suprema etaland cele mai inalte si perfectionate mec anisme de auto-organizare si auto-reglaj fiind dotat cu dispozitiile selective a nti-redundante si cu modalitati proprii de determinare anti-aleatorii face parte din mega-sistemele fizic. Nici-una din componentele de baza nu poate fi eliminat fara ca intreg sis temul sa inceteze sa existe ca atare. Sistemel e cibernetice fizice sau artificiale programul este implementat Sistemele naturale sau bio-sistemele . SPU . Procesele constiinte i nu se reduc la efectele de constiinta.

Selye Se denunta prin 3 faze (alarma) (rezistenta) (epuizarea). Reactie pecifica Stimuli Evaluare Answer biologic s Answer psihologic Activare emotionala cognitiva Reactie -specifica Answer biologic an Answer psihologic . Deci mediul intern este stabil to cmai pentru ca este modificabil (paradoxul imbatabil).STRESUL El exista ca manifestare dar nu ca si concept. Reactia de aparare cuprinde o parte de soc urmata de contra-soc (Goupil). Intreaga filozofie greaca antica se centreaza pe faptul ca omul e o fiinta aflata permanent in cautarea echilibrului. B oala nu e doar suferinta si leziune ci si efortul organismului de a-si restabili echilibrul (Hipocrate). Pastrarea mediulu i intern este posibila numai daca acesta este excitabil si capabil sa se auto-id entifice in concordanta cu excitantii externi. Oxford English Dictionary precizeaza ca stresul e abrevierea termenului distress folosit in galeza medievala (necaz sau durere). Nu ceea ce ti se intampla e important ci felul in care reactionezi. Sindromul General de Adaptare . Conceptul de homeostazie apare la inceputul secolului XX (Cannon). Selye compara SGA cu evolutia ontogenetica a persoanei copilaria (vulnerabilitate) maturitatea (adaptare sporita prin rezistenta severa) senescenta (imunitate anemica) Modelul Mason Factorul fizic singur nu poate activa raspunsul. Etimologie Deriva din latinescul stringere (a intinde sau exagera). Stresul e un raspuns adaptativ.

Modelul Ponchieri Stimuli fizici Answer biologic Stimuli psiho-sociali Activarea emotionala Stres Stimuli chimici Answer comportamental Stimuli biologici Modelul Spielberg Termenul stres erupe din Threat. nevoi biologice) Sentimentele de presiune Anxietat ea Stare (Arousal -ul) (SNV) . Stimuli interiori Feed-Back senzorial si cognitiv (ganduri.

Visul halucinativ Functia de descarcare .Evaluare cognitiva Stresori (stimuli exteriori) Mecanismele defensive Probleme de adaptare .reducerea anxietatii Answer la stimuli nocivi Anxietatea Trasatura (diferentele individuale) (predispozitie la anxietate) Modelul Massimo Bindi Somnul REM e interpretat ca o stare particulara de stres provocat si sustinut in interiorul organismului.

Severitatea. La inceput aceast a capacitate a fost numita Coeficient de Toleranta iar mai tarziu s-a transforma t in Vulnerabilitate la stres. Asadar un stres psihic pur nu exista. Daca stresul cumulat depaseste CT atunci organism ul produce reactia la stres. Perspectiva psihologica sau inter-actionista abordeaza stresul prin inter -punerea ecuatiei personale si deci prin formula ecartata S a O a R Perspectiva pedagogica poate justifica modificarea reactiei la stresul de anticipatie funct ie de trebuinta de performanta. Astfel Holmes a elaborat Teoria Evenimentelor de V iata. Factorii psiholog ici pot produce aceleasi tipuri de reactii ca si cei fizici (Lazarus). Perspecti va fiziologica adopta formula S a R (Wolf). Personalitatile de ti p A agresive si-n criza de timp sunt predispuse la stres. Definitii si delimitari conceptuale Stresul sistemic este totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individ ului care nu-si gasesc solutia (Fraisse).Somnul REM Adaptarea Stresul endogen nocturn psihosomatica Activarile biologice Functia preparatorie concomitente Modelul de Arousal Oamenii se afla permanent in cautarea unui nivel optim mental. In realitate insa se observa ca stresu l sistemic devine un stres somato-psihic iar stresul psihic devine stres psiho-f iziologic sau bio-psiho-fiziologic. Personalitatile de ti p B . Ca atare se introduce delimitarea i ntre stresul fiziologic (somatic sau biologic) si stresul psihic. natura (gradul ined ital). momentul de impact cu situatia (iminenta confruntarii e mai stresanta dec at amanarea ei) si probabilitatea aparitiei situatiei agasante acorda tot atate a semnificatii agentului stresor. Perspectiva so ciala identifica stresul cu stimulii. Modelul Plezentiv Friedman . Stresul nu apare decat daca subi ectul vede in stimul un factor peren de stres. abordare care considera ca fiecare persoan a are o capacitate nativa de-a face fata factorilor stresanti.pedante si rezervate raspund anemic la stres. Factorii ce conduc la stres (ambientali) (eve nimentele vietii) (chimici) (personalitatea) (biologici) via filtrul cognitiv ap t sa provoace activarea emotionala premonitorie (Lazarus). Stres ul psihic nu exista prin dezechilibrul dintre solicitarile obiective si posibili tatile organismului ci prin solicitarile percepute subiectiv si posibilitatile p e care considera subiectul ca le are (Lazarus).

automat. cu elemente din inconstient. Proiectia ) (catapultarea propriilor sentimente sau motive asupra unui Alter_Ego (perena) Regresia (infantilismul) Reactia de formare (opuse adevaratelor sentimente) (exagerarile si fanatismul) Rationalizarea (auto-justificarea din detenta disonantei cognitive) Intelectualizarea (eludarea filonului emotiv) Sublimarea (impulsul anti-social travestit si investit cultural) Rezistenta Confruntarea (furia sau umorul) Compromisul (implica sau denunta persoana care s-a compromis cal mai mult) (aco rdul) Retragerea (plierea din disperare difera fata de invatarea evitarii) Preventia comportamentala si cea cognitiva (Schooler).STRES Sub-stimulare Supra-stimulare Sub-solicitare Supra-solicitare Stimulare Apararea Mecanismele defensei Eului datorita faptului ca sunt orientate spre trecut decla nseaza un comportament rigid. Represia (sta la baza mecanismelor apararii prin excluderea gandurilor algezice din constiinta). . Negarea (anodinizarea) Substituirea (emotiile si motivele re-directionate de la tintele originale catr e obiecte de loctiere).

toler a ori stapani cerintele mediului care depasesc resursele individului (Derevenco). fatalism.extraversia . Deoarece conflictele sunt inconstiente ele nu pot fi rec unoscute sau abordate printr-o strategie directa de comportament constient.neuroticismul (labilitatea emotionala) (Eysenck). Evaluarea unui sti mul e primara (natura situatiei).Search) si cognitive (represia) (Moss). fizica ori verbala. Coping-ul comportamental (preventia si adaptarea la stres). Terapia directa (modificarea intensitatii sau anularea agentului stresor prin sc himbarea relatiilor cu ambianta) / indirecta (auto-defensa Eu-lui) (Lazarus). auto-victimizare. directa sau inhibata) (evitarea prin comportamentul escor tat de teama ce se interpune confruntarii directe cu pericolul) (blocarea). Ca r ezultat comportamentul va deveni mai degraba defensiv decat de rezistenta. Nevoia impetuoasa de auto-realizare si de probare a valorii proprii. Stra tegiile directe (pregatirea sau prevenirea) (atacul via agresiunea complexa sau simpla. Trasaturi de personalitate vulnerabile Inlimitate si specifice in acelasi timp. Un facto r aparte dupa Davis cu semnificatie pentru stres e cel de alienare (Sindromul de Claustrare) tradus prin egoism si anxietate pe fondul unei alerte permanente tonifiata de pierderea increderii fata de altii si-n sine. Meca nismele paliative (tratamente de ameliorare dar nu de vindecare fiind incapabile sa identifice ori sa proscrie sursa de tensiune) pot rezolva problema imedia ta (supararea simptomatica) dar maresc riscul unei probleme de anvergura pe ter men lung. al sentimentului terifiant sau de teama. . cognitiv (Distress) si neuro-biologic (Training-ul aut ogen si Bio-Feed-Back-ul) (Mircea Miclea). Relatia dintre frustrare si stres e invers proportional. Idei de controlabilitate externa. Subiecti vulnerabili la stres in t axonomia Derevenco Personalitatea psihastenica (tendinta spre perfectionism) (dilema anancasta) (sc rupule). bigotism. p asivitate. Introversia . secundara (bascularea alternativelor adaptativ e) si de re-evaluare (taumaturgia perceptiei initiale) (Lazarus). Personalitatea senzitiva (hiper-emotivitate) (anxietate). Co ping-ul se declara efortul cognitiv si comportamental al organismului de-a reduce. Rigidul este mai ferit de stres psihic (Kahn).Mecanismele comportamentale (Help . Meca nismele cognitive si emotionale (Roberts). Imaturitatea afectiv-comportamentala (toleranta scazuta la frustrare). Anxietatea e un produs al conflictelor inconstiente. Tipul distimic (labili tate afectiva) (pesimism) (depresie).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful