TOMIS - CONSTANTA - oras emblema al Romaniei la Marea Neagra

Asezata cam la mijlocul tarmului de vest al Marii Negre, Constanta, anticul Tomis, sia afirmat menirea de port maritim si puls viu de viata romaneasca in aceasta parte a Europei, dincolo de vicisitudinile istorice atat de numeroase. Vechimea acestei asezari si atributiile sale specifice, marcate puternic prin vremi, cu toate incecarile dramatice prin care a trecut, ii confera o aura distincta in istoria oraselor tarii. In 1991, Constanta era sarbatorita pentru vechimea si permanenta ei, iar pe medalioanele emise cu acest prilej se putea citi : TOMIS, 2500 vita - 2250 attestatio. Metropola a Pontului stang in antichitate, Tomis - Constanta se va afirma de-a lungul secolelor, in indisolubila legatura cu istoria romanilor, cu interesele lor comerciale si spirituale, ca o placa turnata si ca o punte de confluenta a civilizatiilor, nod important de comunicare intre Orient si Occident. Cele mai vechi urme de vietuire umana, din indelunga perioada a pietrei cioplite,paleoliticul , au fost descoperite in nordul orasului, la Mamaia- Sat si la Peninsula. In urma cu multe mii de ani, intr-un spatiu geografic bogat in resurse, viata oamenilor primitivi s-a putut dezvolta gratie ocupatiilor lor preponderente, vanatoarea si pescuitul. S-a facut trecerea de la uneltele de piatra cioplite la cele slefuite, superioare ca eficienta si varietate, atestate mai ales in arealul cuturii neolitice Hamangia (4200 - 37000 a. Chr.). Perioada eneolitica transpare prin obiecte caracteristice culturii Gumelnita , descoperite pe malul lacului Tabacariei (langa actualul cartier Tomis IV) si pe malul lacului Siutghiol. Scheletele umane, cu ,,ocru rosu", descoperite la Anadolchioi, se inscriu marilor restructurari etnice, indoeuropenizante, care face trecerea decisiva la uneltele din metal : arama, bronzul, fierul. Intre 2400 - 1200 a. Chr., intr-un larg spatiu, din Carpati pana in Balcani, se formeaza marea etnie a tracilor, a caror ramura nordica, cea mai numeroasa si mai viguroasa, o reprezentau geto-dacii. Un depozit compus din 38 obiecte din bronz, de uz agricol, descoperit in urma unei excavatii in zona industriala a Constantei, este databil in ultima parte a epocii bronzului si prima parte a epocii fierului, Hallstatt. Trecerea la agricultura, ca ocupatie preponderenta, implica viata sedentara, aparitia si dezvoltarea unor asezari stabile, inclusiv a unui nivel superior de organizare socio- economica. In secolele VII - Vi a. Chr., traco-getii de pe litoralul vest-pontic sunt purtatorii unei culturi proprii, cu indeletniciri apte sa-i faca parteneri in relatiile cu corabierii si negustorii eleni. Acestia, dornici de castiguri si in cautare de locuri manoase, intra in contact cu aristocratia autohtona care se arata receptiva la schimburile comerciale. Dupa tatonari si contacte benefice cu populatia locala, negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade (657 a. Chr.), La Callatis (Mangalia de azi), in secolul VI, la Tomis (sec.VI) si in alte puncte litorale favorabile lor. Cercetarile arheologice au dovedit preexistenta unor asezari traco-gete in perimetrul Histriei, existenta anterioara la Callatis a unei asezari getice, cunoscuta de Plinius cel Batran cu numele de Acervatis sau Acerbatis . La Tomis, sapaturile arheologice dintre anii 1971 - 1974 au surprins prezenta locuintelor de tip bordei sau semibordei legate de fazele de inceput ale asezarii si care pot fi atribuite atat getilor bastinasi cat si grecilor nou-veniti. Astfel de locuinte le intalnim atat in mediul colonial de la Histria, Berezan, Olbia, Pantikapaion, cat si in teritoriu, la Tariverde, Sarinasuf si in zona Bugului inferior. Descoperirile de la Tomis s-au facut in zona de la parcul Catedralei, deci in imediata apropiere a vadului maritim si comercial. Alte descoperiri din zona peninsulara - intre care citam un numar mare de varfuri de sageti de bronz cu valoare premonetara si ambalaje amforice de Chios si Lesbos - sustin ideea infiintarii aici de catre primii colonisti veniti din Milet a unui important emporion sau factori comerciali. Daca Histria si Callatisul au avut o evolutie relativ rapida, Tomis va evolua mai incet. Documentele din secolele VI-IV a. Chr. nu mentioneaza Tomisul, asa ca eventuala sa includere in Liga deliana (468 a. Chr.) nu ne este atestata. Nu stim ce a determinat aceasta dezvoltare inceata, in schimb nu putem aprecia cauzele afirmarii sale in plan economic si cultural in epoca elenistica, atunci cand orasul dobandeste tot mai mult aspectele unei adevarate polis . In timp ce Histria dadea semne de criza (i se impotmoleau golful si portul), Tomisul constituia un vad maritim mai sigur, mai propice, Pe de alta parte, puterea economica a sa se vedea a fi mult mai larga, de vreme ce nu se intemeia doar pe satele din teritoriul sau rural (chora), cum erau, de exemplu, cel de la Tariverde pentru Histria sau cel de la Albesti pentru Callatis. La Dunare se ridicase Axiopolis (Cernavoda), de unde se trimiteau la Tomis, bogatiile cerealiere, animaliere etc. din Campia Romana a daco-geilor. Un eveniment din anul 260 a. Chr., relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica , atesta importanta Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria si Callatis, coalizate, pe de alta de Bizant, vestitul oras de pe tarmul Hellespontului, caree tinea sa-si afirme si aici hegemonia. Sau, cum spunea Memnon insusi, bizantinii au pornit un razboi ,,impotriva callatienilor - acestia erau colonisti ai heracleenilor - si totodata impotriva histrienilor", avand sa faca din Tomis un monopol al lor ( Fontes Historiae Romaniae , I, 511). Se pare ca acest conflict a fost benefic Tomisului, asigurand deschiderea necesara spre activitati portuare autohtone si de anvergura. Intr-adevar, toate datele converg sa arate o evolutie evidenta in multiple aspecte. Tomisul stabileste numeroase legaturi comerciale cu centre importante - iar mentionarea lor, bazata pe dovezi arheologice, apare deosebit de elocventa : Messambria, Apollonia, Bizant, Atena, Sinope, Thasos, Rhodos, Cos, Cnidos, Olbia, Chersonesos etc. Baza de aprovizionare pentru efectuarea acestui comert pe scara larga este extinsa de la relatiile bune cu aristocratia locala din propriu sau teritoriu, la contacte fructuoase cu capeteniile si negustorii din nordul Dunarii. Pe de alta parte, pe drumul Tomis - Axiopolis si, de aici, in interiorul Daciei, patrund marfurile grecesti. Toate acestea aduc cetatii castiguri insemnate, de vreme ce constatam, in perimetrul sau, in aceasta epoca, numeroase constructii publice si particulare, apeducte, strazi amenajate, etc. Dovada a prosperitatii Tomisului este si faptul ca orasul va batee moneda proprie. Desi getii coexista cu grecii, in bune si utile raporturi, Tomisul imita traditionala polis elena, organele deliberative fiind sfatul si adunarea poporului ( boule kai demos ) ; treburile curente erau urmarite de functionari cu atributii curente : arhontii, agoranomii, strategii, oikonomii etc. Ca si la Histria, Apollon era divinitatea protectoare. Alaturi de acesta, erau venerati Poseidon, Hermes, Dioscurii, Demetra, Dionysos s.a. Sub impactul credintelor traco-getice se constata interferente si fuziuni, care constituie adesea esenta unor divinitati ca Marele Zeu de la Histria, Derzelas al tracilor, cu multiple atribute in zona, sau Cavalerul Trac . Atat cat ne-au permis cercetarile arheologice, in spatiile unde s-au efectuat, unele elemente atesta pentru aceasta epoca la Tomis existenta unor institutii de cultura sau de invatamant.

rasculatii infrunta pe romani sub zidurile sub zidurile Histriei. si cine-s tomitanii Si ce fel de moravuri se vad in jurul meu? Cu getii in amestec sunt grecii de pe-aice Dar getii cei razboinici ii covarsesc pe greci. dupa exemplul Callatidei care incheie cu romanii un tratat (cunoscutul foedus callatian ) si celelalte orase. felicita-ma deci..... Ei se vor alia cu getii din intinsul provinciei si cu bastarnii. in 29/ 28 a. v. ucis in urma unei conjuratii in 44 a. stabilind aici garnizoane romane... 13-18. Departe de Cetatea Eterna . de "arcul scitic" etc. Este posibil ca... Aici.Expansiunea romana in Peninsula Balcanica. pentru ca eu.. Stiri pretioase despre viata tomitana de la inceputul erei crestine aflam in Tristia (Tristele) si in Epistolae ex Ponto . prin fata-i schimbata de-acum. Ovidiu isi va afla la Tomis a doua patrie..... vexatiunile si probabil un anume control asupra tranzactiilor comerciale determina insa grecii din cetatile vest-pontice sa se rascoale... din nordul ei.. care ataca cetatile Troesmis (Iglita) si Aegyssua (Tulcea)... mentioneaza is alte neamuri.. Papas ...Chr. Dobrogea va intra sub supravegherea militara a Imperiului Roman. Pentapolis -ul se va largi curand. cantaretul gingaselor iubiri era constient ca o greseala (error ) si tradarea unui prieten il sortisera surghiunului la marginea nordica a Imperiului. pe Dapyx ... getic poet am fost? Si le-am placut.... inclusiv Tomisul. Antonius Hybrida . Ovidiu isi scrie elegiie ca pe niste scrieri de iertare. Dionysopolis (Balcic) si Odessos (Varna). nu acelasi este comportamentul celor din cetate... Cel care se bucurase de fastul Romei si de meritate onoruri traieste intre zidurile stramte ale cetatii vest-pontice ultimii sai ani de viata. care stapanea centrul provinciei. fiul lui Theopompos ... resedinta pontarchului (conducatorului ei) se va stabili pentru aproape doua secole la Tomis. considerata licentioasa.44 a. sarmatii si cu getii Tot misuna pe drumuri : cand vin...... Chr. Chr... Inca de la inceputul sec. viitorul imparat Tiberius ... sau care. O invazie a dacilor si bastarnilor in sudul Dunarii este respinsa de proconsulul Macedoniei.. proconsulul Macedoniei. chiar daca nucleul cu capitala la Sarmizegetusa se va mentine. citind-o.. dar.. in cadrul actiunilor sale hotarate de constituire si largire a statului geto-dac. sumbru. va pune cetatile de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra) in fata unui pericol major.. prin aderarea Mesambriei (Nesebar) si devine Hexapolis.. de la Olbia in nord (la gurile Bugului). cu atat greseli.. in fruntea unei coalitii antiromane... in care Odessos a fost protagonista acestei uniuni.. In scrierile din exil. care primesc cu satisfactie versurile scrise de poet in limba lor.... se va afla." ( Poetica.. 7. intre anii 55 .. care adesea il vor sprijini si-l vor aprecia.. imbracati in cojoace mitoase.... Nu te mira. Crassus cooperarea basileului geto-dac Roles . presedinte al jocurilor in cinstea zeilor. Dar disparitia lui Burebista. Tomis. ia fiinta uniunea culturala a cinci cetati vest-pontice : Histria.... intregul poem scris in limba straina l-am terminat de citit pana la ultimul vers.. Chr.. intre anii 72/ 71 a.... Dupa ce. Fiu al Sulmonei... Referindu-se la amploarea si darzenia fortelor antiromane. dedica lui Augustus un templu... finalizata cu transformarea in provincii a Greciei si Macedoniei. V.. 33-36 ). Tot la Tomis va fi instituit un praefectus orae maritimae . si pe Zyraxes . pe bessi. . ofensiva romana in Ripa Traciae (nume dat Dobrogei) este reluata. cultura sa. poate. Chiar daca pretextul renegarii sale fusese poezia erotica.9 .. pe . cu buna stiinta. alaturi de greci si de geti.. Cu tot scenariul ingrosat.iazigii cei aprigi"... obligati sa stea cu o mana pe coarnele plugului si cu cealalta pe arme. Cetatenii orasului il vor alege agonothet . renegat la Tomis din ordinul imparatului Augustus. sa fi stabilit aceasta forma de alianta cu Roma. intr-o zona care-i apare aspra.. rece... Un cetatean bogat al Histriei. C. sotia lui Augustus. ca si la getii din cetate. guvernatoul Macedoniei. cand iar se-ntorc!" ( Tristia.. realizeaza o expeditie pe tarmul vest-pontic.. Vasile Parvan se intreab.. Chr. Marcus Terentuis Verro Lucullus .. ca astfel inceput-am nume sa port de poet printre hirsutii mei geti. I d.. regele Pontului. Chr.. Burebista reuseste sa integreze statul sau in toate cetatile vest-pontice.. Daca getii si aliatii lor sunt un pericol prin incursiunile repetate. Cu ajutorul acestui socius et amicus populi Romani . o anume parte a ei. intre 9 . Chr..... o recunosti ca e ea.. Cu toata opozitia inversunata a lui Mitridates al VI-lea . rontaiau vinul inghetat? Iata si fragmentul in care getii il aclamau in cetate pe gingasul poet care le citeste un poem in limba lor : "Poate... in timpul celei de-a treia confruntari.. aminteste de "lancile sarmatice". apreciind insusirile sale alese..)...17p..14 d.. obligatiile de intretinere a garnizoanelor. pana la Apollonia (Sozopol) in sud (in Bulgaria). Intr-o scrisoare. adevarata cauza a relegarii sale fiind Livia.. intre timp.. timp de sapte secole. Crassus va invinge alte doua capetenii locale. cum se numea Dobrogea atunci... Dupa o scurta perioada.. sau.. daca nu cumva cel care a comandat coalitia anitromana si l-a invins pe Hybrida... sub dominatie romana. In 62/ 61 a. Calari pe cai puzderii..... Orasele mercantile de pe tarmul vestic al Pontului Euxin cunosc dominatia Romei. din sud-vestul Dobrogei.. orasul devenind astfel sediul comandantului militar al Pontului Stang. In ultimii zece ani ai domniei lui Augustus (27 a. Aplicand dictonul "divide et impera"... Micra Skytia .. plina de pericole...... se referea adesea la getii din provincie. Chr. Ovidiu afirma clar preponderenta getilor in oras : "Vrei sa afli... Fapt cert este ca.. si fiul acesteia... Capul si tolbele pline ei toti si-au miscat si un lung murmur din gura au scos getii cuprinsi de avant. duce la faramitarea statului sau... ca versul mi-e plin de cusururi..... al acestor lamentatii. Curand..... cunoaste poate cea mai rusinoasa infrangere suferita candva de un general roman. capodopere ale marelui poet latin Publius Ovidius Naso . Callatis.. la scurt timp dupa aceasta batalie.. muza mea se tradeaza si.14) In alte versuri aflam portretul autohtonilor din imprejurimile cetatii........ Chr. el nu obtine indurareea scontata. IV. . nu va fi fost insusi marele rege Burebista .. Marcus Licinius Crassus . talentul... Impozitele grele.

basoreliefuri. din epoca Renasteerii : unul.. se fac eforturi pentru refacerea zidului de aparare. formata din 11 incaperi-depozite. ca de altfel intreaga provincie careia ii este resedinta. dupa care tomitanii l-ar fi inmormantat pe poet la poarta cetatii . construit in trei terase suprapuse. cand Constantin cel Mare muta capitala Imperiului roman pe malurile Hellespontului. de la finele sec. negustorii. filozofica sau religioasa. In arta sculpturii se produce mult si frumos : statui. In epoca romano-bizantina. trebuie sa aratam ca pe litoralul vest-pontic. constructie impunatoare. motivul clasic pelta . Cyzic. deopotriva. ceramica. actualei Dobroge). toti cei veniti din diferite parti ale Imperiului se amesteca cu bastinasii traco-getodaci. aveau loc festine etc. toate intr-o interpretare care asimileaza si fondul autohton. separate prin registre si benzi (vrejuri de iedera. pusa de "sfatul si poporul preastralucitei metropole si capitala a Pontului Stang". solzi de peste. arme. ca gara maritima si club al armatorilor si negustorilor. De o mare frumusete si de o valoare inestimabila (documentara.IV. din obiectele aflate in magaziile sale. Descoperit in 1959. Tomisul intra sub incidenta unor masuri administrative ce culmineaza. printr-un hypocaustum . cultural.a. colonistii. declansata inca in timpul lui Diocletian (284-305). cand Tomisul devine resedinta provinciei romane Scythia Minor . la sud de Edificiul roman. Byzantion. in cetati. Aedicula cu dubla imagine a zeitei Nemesis (divinitate a ordinii si echilibrului universal).Dupa anul 270 al erei crestine. ce a servit. Tehnica este. Negustorii si armatorii tomitani sunt in plina activitate. eleganta si gust artistic. Alexandria. Minerva. Fortuna cu Pontos (zei protectori ai cetatii). cea clasica. aici se incheiau tranzactii banoase. langa restaurantul "Zorile". in marmura alba. piese de sculptura. insusi Cavalerul Trac dobandeste noi denumiri. Avem in vedere. cu motive geometrice si florale. ideatica) ele constituie tot atatea embleme de civilzatie antica. Chr.30 m latime si 2 m inaltime. ca si in intreaga provincie. Bacchus . ori din pardoseala din mozaic policrom (700 m 2 din 2000 m 2 cati vor fi fost initial). de atacurile costobocilor (in 170 p. se dezvolta atelieree mestesugaresti (sticla. de incursiunile razboinice ale getilor.). cu deosebire. este scoasa in evidenta. care avea 100 m lungime si 20 m latime.ornamente arhitecturale. Sapaturile arheologice au dus la degajarea in intregime a unei sali incapatoare. sub care. 2. artistica. stele funerare. cum este cea. cate un kantharos . poate cu vin. ca port si oras cultural. ca si cum tinerii ar reflecta discutand pe o tema adanca. facand din vechiul Bizantion o ilustra capitala romano-bizantina Constantinopolis . Sunt si doua indicii. ba chiar si un porumbel sorbind apa dintr-o frunza) merita. rasini etc)? Din aceeasi epoca dateaza Termele . Reprezentarile . veniti din toata lumea. la 4 m sub nivelul acesteia. marmura). procesul romanizarii se intensifica si in nordul Dunarii. la inceputul strazii Stefan cel Mare. ca baza strategica si de aprovizionare. viata romana patrunde impetuos. in maretia si autenticul aspectelor si detaliilor sale. Ancyra s. este si o dedicatie in piatra catre imparateasa Iulia Mameea . Edificiul roman cu mozaic . ca Hero-Domnus sau Invictus . III la inceputul secolului al VII-lea. cu infiintarea provinciei Moesia Infeior (corespunzand. unii ridicand paharele. Din aceeasi epoca in care erau manifestate la Tomis aceste cultee. Ca o consecinta a bunelor relatii cu noua capitala. reprezentarea unica. Pozitia proeminenta a Tomisului in cadrul provinciei Moesia Inferior se consolideaza. inscriptii. pe locul unei necropole din sec. langa ei. din Alexandria Egiptului. vin. Semne sigure ale prosperitatii tomitane. la mijlocul secolului urmator. Jupiter. impune prin varietate. Scena are evident un aer meditativ. Pavimentul mozaicat. ca si in mediul rural. cum aflam in Zosimos (Istoria contemporana. armatorii. ca un segment important al dominatiei constantinopoliene. de marile edificii si amenajari ce apartin acestei epoci. Dupa cucerirea Daciei de catrre legiunile lui Traian . negustorii se intalneau in sala fastuoasa a terasei superioare a edificiului. In cetate. a fost cercetat cu atentia cuvenita si protejat intr-o constructie muzeala. cultural. specific roman). altii cu mainile intinse catre obiectele de pe masa. cu alte incaperi boltite. Vestgiile arheologice sunt graitoare: monede. descoperirea Mormantului pictat . si intensificata mai cu seama in vremea lui Constantin cel Mare (306-337) si a urmasilor acestuia. artele si cultele cunosc o deosebita afirmare. pe zeul medicinei Asklepios etc. doi servitori ii imbie cu amfore. fier. vizitatorii au prilejul de a admira nemijlocit un edificiu unic in aceasta parte a Europei. Smirna. Negustorii si armatorii din alte porturi isi deschid aici reprezentante. la parterul Muzeului de istorie nationala si arheologie din Piata Ovidiu. tot atatea blazoane ale vechimii Constantei. frize cu ornamente. vastul complex. Apollo. sub terasamentul fostei gari feroviare. Izvoarele istorice etaleaza un mare numar de orase-porturi care asigura Tomisului intense relatii comerciale . Chiar daca nu ne-a ramas decat o parte din zidurile si arcadele romane ale constructiei. inclusiv prin obiectele descoperite (amfore cu uleiuri. desigur. a fi aprofundata. Sub Hadrian (117137). Acesta. o adevarata baie publica. intre anii 101-102 si 105-106 p. Pacea romana va fi tulburata. cat si cea de-a treia terasa. in 86 p.ante oppidi portam . urbanistic. ceara. numita opus vermiculatum . ci si autohtone). al zeitei Isis (sau al unei preotese a acesteia?). in alianta cu carpii. de o larga raspandire se bucura divinitatile clasice. Este vorba de un cavou cu planul dreptunghiular de 2. asupra Tomisului. iar sarcofagul sau piatra sau urna sa funerara asteapta lumina descoperirii. admira azi. in toate planurile : portuar-comercial. Chr. portretul-bust. in izvoare literare tarzii. zeitatile traco-gete sunt asimilate cu cele greco-romane : Sabazios cu Dionysos. Capiteluri. insa. A doua terasa a edificiului. inscrise in patrate si cercuri. dragostea lor pentru frumos si ideea dainuirii. Semnificatia obiectelor de pe masa lasa inca un loc liber aprecierilor. ceramica. la 9 m dedesubt. autoritatile orasului. Tomisul va cunoaste o dezvoltare impetuoasa. in primul rand. Investigatii s-au facut si se vor face. in continuare. In viata orasului se constata o noua epoca de revigorare. Oaspeti romani si straini. Palmira.) si. Activitatea intensa de aici. o puternica influenta benefica va reverbera asupra cetatilor vest-pontice si. dispuse in jurul unui camp central. Din anul 330. I. pardosita cu blocuri de marmura. sunt cinci tineri.Ovidiu ramane in constiinta noastra un simbol etern al spiritualitatii latine in aceasta parte a lumii. cateva ilustrari ale Cavalerului trac . Hercule . Acea pax Romana a Antoninilor aduce orasului prosperitatea meritata. se sapa in pamant si calcar apeducte subterane pentru a asigura locuitorilor apa potabila. cel mai de seama erou din mitologia anticei Elade. in marmura cenusie a Sarpelui Glykon (divinitate benefica. statuete de terracota. ancore etc. cunoscuta. in linii mari. Athena. fragmente arhitecturale. iar sub Antoninus Pius (138-161) apare in documente si pe emisiunile monetare ca Metropola Pontului Stang . acea statuie a "Cetateanului din Tomis" transmit sentimentele alese ale tomitanilor. urban. Marmura este adusa de corabii si lucrata in ateliere (ca cel de la "Serpentina". pe malul portului.80 m lungime. atesta deopotriva functionalitatea comercial-portuara a edificiului. Mormantul sau a ramas o taina. cu conotatii nu doar orientale. ne-a pus in fata unei constructii funerare de o valoare documentara si artistica de exceptie. unde etrusce. 42) . va fi sub protectia directa a Imperiului. unelte variate. desigur. pe peretii caruia sunt zugravitee fresce vegetale si animaliere care prefateaza o scena tipica de initiere : in jurul unei mese rotunde pe care sunt asezate diferite obiecte. Chr. spre intrarea principala in portul de astazi. veneau aburii calzi? Ceva mai recenta. dar suprapunerea orasului modern celui antic nu permite lucrari ample. Fragmentele arhitectonice descoperite azi atesta cu elocventa marile constructii din epoca : se inalta edificii publice si particulare. orasul capata statut de cetate libera. Celalalt il aflam in Viata lui Dante de Giovanni Boccacio :" Mormantul lui Ovidiu se afla pe o insula din Pont?" Urmand sirul cursului nostru istoric. Kottito si Bendis cu Artemis-Diana . veteranii. religios. dar simbolistica motivelor si registrelor care se repeta aleatoric cu includerea altor elemente (funii impletite. Din acest timp provin cele 24 de statui si basoreliefuri descoperite intr-un depozit in 1962. descoperit in 1958). In orasele vest-pontice constatam un puternic reviriment economic.

Un alt calugar originar din aceasta parte a Europei.XIII . Tomisul va depasi totusi aceasta ruptura. 47. urbanismul in genere. pe Evangelicus. in 1186. In cel mai vechi portulan cunoscut. dupa care noul nume al orasului deriva din cel al fiicei amintitului imparat. Genovezii patrund pe coastele vestice ale Marii Negre. iar monoteismul crestin castiga tot mai multi adepti in tot Imperiul. mai intai. Forma Constanza . Aici.XI). care in 519. aparand deci in ipostaza superioara de mitropolit (numele sau apare. in partea de sud-vest a Tomisului apare un nou cartier. si orasul este mentionat adesea in portulantele si documentele vremii. la portulantele sau hartile nautice medievale. pecenegilor si cumanilor. in corespondenta cu Papa Virgilius. dintre care una episcopala.XIV. in 1445. semnand "episcopus de Tomis. dar unele. protobulgarilor. Constansa . fasta constructiilor basilicale. precum Constantiniana (presupusa a fi fost la Capul Dolojman). continuand sa fie resedinta themei Scytia Mica si loc de escala pentru corabiile bizantine. carora ostirile Imperiului abia daca le mai pot face fata. in cartea lui Grazioso Benincasa. apara acerb ortodoxismul. in hrisoave. in "Atlasul catalan" din 1375. avarilor. bulgarii veniti la Gurile Dunarii de pe Volga infrang ostile lui Constantin IV Pogonatul (668-685) si. un Auxentius de Durostorum. facandu-se cunoscut prin eruditia sa. intre care doua apar in sud-vestul anticei cetati. Atacurile slavilor. Viata infloritoare a Tomisului va fi insa grav si mereu perturbata de navalirile hunilor. In Scitia Mica. Stirile literare dispar pentru o vreme. amintim.XIII. intr-un articol consacrat themei. ale imparatului Mauriciu Tiberiu (582-602) de a pune stavila valurilor de atacatori. nu au nici o legatura cu Tomisul. Abia Constantin Porphirogenetul (913-920 si 944-959). Mai multe secole. iepuri. pe care aflam numele a doi mitropoliti de Tomis : Anicet (sec. desi Constanteia sau Constantia nu mai este resedinta ei (capitala themei fiind acum la Dorostolon). cu capitala la Pliska . De altfel. slavilor (anti si sclavini) etc.X-XI) si Vasile (sec. amintit in 458. Tomis . la Niceea). resedinta intai statatorilor eparhiei de aici. mai apoi. Ioan Cassian sau Dionysius Exiguus .. in anul 369. Se pare ca genovezii au infiintat aici si . Alexandru mentionati in opozitie cu nestorianismul. semneaza in actele ecleziastice de la Constantinopol cu titlul "Episcopus provinciae Acythiae metropolitanus ". Paternus . iar cand se refera la situatii apropiate epocii sale. Ioan Cassian (cca. Cherontius (sau Terentius). apoi pe cei afirmati categoric in izvoare. Se intrevede apoi o a treia ipoteza. continuatori ai lui Paternus (din 519). fie si in treacat. Durostorum (Silistra). Noul nume va reusi sa se mentina printre localnici. cu doua basilici. Este cazul se schitam acum cateva ipoteze si date privind schimbarea numelui orasului din Tomis in cel de Constanta. la carma eparhiei mitropolitane de Tomis. descoperit in 1912 la Malaia Perescepina. atestat in anul 381 la Sinodul II ecumenic. in conflict cu imparatul Valens. Tomisul. care s-au afirmat in cultura europeana. intemeiaza un stat in Bulgaria de azi. in paralel cu cel traditional si oficial. din aceasta epoca. Cert este ca. Sub acest energic imparat care desfiinteaza Bulgaria de rasarit si alunga pe rusii kieveni. Incepand cu sec. astfel ca. din anul 313. Titus (sau Philus) si Marcu . Asparuch sau Isperich . pauni) si motivele vegetale care le insotesc subliniaza o vietuire paradisiaca.a. Oricum. O prima ipoteza este ca numele Constantei vine de la imparatul Constantin cel Mare (306-337). se adauga acestor dovezi. Constantia in insemnarile lui Walerand de Wavrin. prezent la Sinodul de la Efes din anul 431. si Mircea cel Batran.Zosimos. vor fi fost mai multe nume derivand de la acelea ale imparatilor bizantini.animaliere (potarnichi. in thema Scytia Mica. locuitorii adopta crestinismul ca pe o religie de mantuire si inalta lacasuri de inchinaciune. Ioan. acela al lui Petro Visconti. din 1318.d. de asemenea. in fine. dar se face o distinctie intre Tomis si Cosntantiana. sacrificata de biserica.VI este Valentinian (550-580) . De un interes deosebit pentru inceputul Evului Mediu la Constanta sunt doua sigilii de plumb. viata continua. porumbei. La Tomis-Constanta. uneori victorioase. cand la Constantinopol se instaleaza Imperiul latin de rasarit (resedinta celui bizantin mutandu-se. Alti cercetatori inclina sa considere numele Constanta ca fiind de data mai tarzie: poate din vremea lui Constantin IV Pogonatul (668-685) ori Constantin V Kopronimos (730-735). cutrigurilor si avarilor. Theophilactos Simmokata sau Theophanus Confesor . a trait in sec.m. cand se refera la situatii istorice mai vechi. dupa 1204. Le urmeaza Theotimus II . fiind monah la Roma aproape o jumatate de secol. Regretatul profesor Radu Vulpe. Osemintele celor sacrificati pentru convingerile lor crestine. intre orase. Constanca . ia fiinta in nordul Dobrogei mitropolia de Vicina . Incercarile. numita acum "Mare Majus".. cu primul n eludat. Ioan Maxentiu. este o realitate lingvistica. La Procopius din Caesareea apar ambele nume. 1471 s. de aceleiasi cetati numele Constantia . Dionysius Exiguus (Dionisie cel Smerit). numele Constantei apare cu evidenta. descoperite si identificate de curand. Dintre episcopi. Nascut in teritoriul rural al Tomisului. Desigur. pe uscat si pe apa. iar marturiile arheologice ne arata un oras redus ca importanta. Aceasta metamorfoza de la Tomis la Constantia (Constanta) apare si la cronicarul Ioan Skylites . inclusiv in orasele vest-pontice. denumit probabil Constantiana sau Constantia . Flavia Maxima Constantia . nu rezolva starea de pericitate. marele carturar Theotimus I .VI. doua nume ale orasului coexista. sunt urmate de patrunderile.58-60). ca : Betranion (Vetranion) care. Mai mentionam. apoi pe Timotei . cercetarile arheologice au scos la lumina sase basilici. Se cunosc numele unor martiri la Axiopolis (Cernavoda). iar unii comentatori le considera ca desemnand doua localitati diferite. descoperite in basilicile Tomisului. o buna perspectiva se va arata curand orasului nostru. unde formau un episcopium . In ciuda masurilor de protectie luate de autoritati. pentru un timp. pe acei carturari si scriitori in latina orientala originari din Scitia Mica. cum o va numi.360-430) a fost un neobosit calator si propagator al monahismului. In ansamblu. pe un talger de argint aurit. din anul 585. ultimul episcop cunoscut din sec. in 679.provinciae Scythiae". Raspandirea crestinismului in Imperiu determina pe Constantin cel Mare sa dea cunoscutul Edict de la Milano. omenirea datoranduI calculul erei crestine. in lucrarea De Thematibus (p.il numesc in continuare Tomis. Dobrogea intra in noua thema Paristrion sau Paradunavon si. chiar daca formele de transcriere difera : Constanza. si aflat acum la Muzeul Ermitaj din Sank-Petersburg. cultele pagane traditionale palesc. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane consemneaza misionarismul Sfantului Apostol Andrei la sciti si printrre stramosii nostri. care valida libera exercitare a credintei in Iisus.Marea cea Mare . argumenta originea numelui Constanta de la si incepand cu vremea lui Constantiu II (337-361). mentioneaza. in Ucraina. orasul va fi resedinta mitropolitana pana la Rascoala fratilor Petru si Asan . om de mare cultura latina si aparator al ortodoxismului. cand se refera la solii care vin de la Constantia si alte orase vest-pontice la imparatul Ioan Tsimiskes (969-976). in alte parti care au patimit in timpul persecutiilor. Scriitorii vremii . de la Constantin Porphirogenetul si Kedrenos . se afla inscrisa si Constanza. Alte valuri migratoare se adauga celor anterioare. intreaga configuratie cromatica a mormantului-hypogeu de la Tomis denota maiestrie si subtilitate artistica? Mormantul pictat apartine perioadei de trecere de la paganism la crestinism. in "Carta nautica pisana" din sec. sub conducatorul lor. cu toate atacurile uzilor.

40-50 hambare. inteereesati de produsele cerealiere si animaliere din Principatele Romane. Dar Constanta va avea inca de asteptat vremea reinvierii sale. care rezulta si din notele de clatorie ale lui Ch.XVII. lasand greul luptei antiotomane voievozilor romani. viitorul maresal prusac Helmuth von Moltke . chiar si de mana a doua. importanta Constantei ca port maritim. In expansiunea lor comerciala.La inceputul sec. In sec. Sunt instalate garnizoane in cetatile lui Mircea de la Isacea si Enisala . Acum este comandat de un aga. Medicul francez exprima si el convingerea ca acest oras portuar "ar putea intr-o zi sa devina centru unei civilizatii pe care ieri (in trecut) am vazut-o nascandu-se". chemat in Dobrogea ca instructor pentru ostile otomane. ovine. cu tot caracterul lor de expansiune brutala. Sub Mircea. Cucerirea Dobrogei de catre Imperiul otoman a avut in vedere asigurarea unei baze de aprovizionare in aceasta provincie atat de bogata in resurse (grau. se ajunge la situatia dramatica din 1476. ruinata si arsa de cazaci?Se gasesc in total vreo 150 case. Giurgiu sau Calafat. sugerand amenajarea si dezvoltarea lui. misiunea franceza care realizeaza drumul comercial Constanta-Rasova foloseste ca mana de lucru pe locuitorii romani cu carutele lor. dar folositoare. un numismat francez. In continuare. Carol al XII-lea. se opun cu vitejie fortelor osmane. intre anii 1442-1444. Raguza sau Ancona. apoi.la Mangalia (Pangalia. Circumferinta sa nu este mai mare de o mila. la 1445. Mai sunt : un han. Are o singura mahala. Dupa razboiul Crimeei. trimis de sultan sa faca un studiu asupra acestei provincii : Excursion agricole dans la pleine de la Dobroudja. La Motraye . mai ales. consulul francez la curtea hanului din Crimeea. Un deceniu mai tarziu. incursiunile tatarilor. Mentionat la 1374 in confruntare cu genovezii. Vlad Tepes . Urmasul sau. Si acum se vad. Ultimele puncte de opozitie. In cursul confruntarilor din anii 1388-1390. destoinicul domn al Tarii Romanesti. in consecinta. cand Mehmed al II-lea traverseaza Dobrogea. ori alaturi de cavalerii cruciati. se va extinde. acoperite cu olane si sindrila. Ivanco . Dobrotici se considera protectorul porturilor de la Mare si Dunare. pe urmle lui Dromichaites. ca pe vechi vetre de vietuire istorica romaneasca sau ca pe niste parti legitime ale Daciei strabune. englezii. Vlad Dracul . Astfel. insa. judecand dupa imensele coloane de granit. ne arata astazi putin : casele sunt scunde si mai portivite pentru un sat decat pentru un oras. alaturi de schela de la Karaharman (Vadu). la 1462. ca in afara de corabii turcesti aici "vin corabii grecesti si bulgaresti". autocrat si oprimant. Negustorii venetieni. bizantini sunt prezenti cu corabiile lor in porturile de la Mare si Dunare . Peyssonel .). atat succesorul lui Dobrotici. din alte relatari aflam ca. Manegalia. descrie Kustendje ca pe o localitate avariata. Adevaratele mari pericole erau. Franco Sivori arata ca la schela Constantei se incarca in corabii piei si ceara din Tara Romaneasca catre Constantinopol. infrunta ostile de azapi si acangii care veneau din Deliorman. Portul este nesigur". miere. El scrie :"Acest oras care este vechea Constanta. Se intelege ca dominatia otomana a fost spoliatoaree si toatee datele converg sa ateste interesele stagnarii sau regresele inregistrate in localitatile ei. de a avea taria sa le impuna tratative. militar. inclusiv pe litoral. vor construi calea . cat si in corespondenta sa catre Ion Ghica. Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364). "fara rezistenta". cat si tarul Sisman . este strabatuta in principal de corabiile Stambulului (fostul Constantinopol cade prada turcilor la 1453). imagine pe care o si schiteaza la 1828-1829. Companiile otomane in Dobrogea din anii 1417-1419. care se vad ici si colo. din ale carui urme (vestigii) un oarecare turc bogat. seu.Ivanco . iar Marea Neagra. prin schela Constantei treceau cantitati importante de marfuri. care seamana cu niste hanuri asezate langa schela si cateva parohii".cetatile lui Stefan cel Mare Chilia si Cetatea Alba. prin trimisii sai Coste si Joplan (Cioplan?). Si el constata cu tristete decaderea orasului. Totusi. pier in lupta. raguzani si. aratand ca Kustendje "trebuie sa fi fost infloritoare altadata. cruciadele se dovedesc incapabile de a tine pipt puhoiului osman. Constanta devine Kustendjeh . Situatia orasului ramane intr-o dulce atmosfera stagnanta de tip oriental. sunt cucerite de Baiazid al II-lea . apreciind ca are de jucat in viitor un mare rol in comertul dintre Orient si Occident. si asupra unor parti ale Dobrogei. pusese sa se sape sub lespezi de marmura". intreaga Dobroge intra in hotarele Tarii Romanesti. luptandu-se. dovedesc ca altadata era de patru mile cel putin". adesea in conditii inegale. In treacat fie spus. stavilind pentru o vreme incursiunile tataresti. pentru apararea lor. Dar genovezii nu constituiau un pericol real pentru provincia dintre Dunare si Mare. oricat de abili s-ar fi aratat acesti "marchands et guerries". fiind asezata pe malul marii. Moldova. continua cu indarjire apararea pamantului dobrogean si a Gurilor Dunarii de navalirile tatarilor. Este meritul domnitorilor romani de a fi privit Dobrogea si Gurile Dunarii cu simt de raspundere. iar cavalerii apusului pleaca. ne apar deosebit de interesante relatarile ilustrului Evlia Celebi care releva ca Baiazid Ildaram a pus sa fie daramata cetatea Constantei. dinspre est. pentru ca a opus rezistenta. voievozii romani cauta sa atraga noi forte impotriva pericolului otoman din sud. desigur. n-au asigurat stabilitatea administratiei turcesti aici.si cam atat. "domn de amandoua partile de peste toata Dunarea si pana la Marea cea Mare si cetatii Darstorului stapanitor". in drum spre Istambul. "si a pus ca pietrele sa fie aruncate in mare. de la Vidin. caci adeseori a fost atacata. din care ramasese "abia 40 de case" si deplange. Urmasii sai. va incheia un tratat cu genovezii.XVII. care infiintasera colonii prospere la Chilia. conform izvoarelor turcesti. unde fusese pe vremuri frumosul oras Constanta. peste. a tinut Delta Dunarii si nordul Dobrogei in statul sau. Constanta nu este prea bogata si prospera. expansiunea otomana. ca un soi de sat printre ruinele si monumentele antichitatii. Atat in aceasta lucrare. sub Dobrotici . Transilvania) si a tarilor Europei in genere. in conditiile unui regim feudal. cu tatarii si cu turcii osmani. cat si transformarea ei in cap de pod impotriva Tarii Romane (Tara Romaneasca. in conditii vitrege. Urmasul sau. In continuare. menirea de a-I invinge pe cotropitorii osmani si. cu numele turcesc Kara-I-Deniz . in 1585. acum. voievozii romani Iancu de Hunedoara . ca pe "un catun. intemeietorul Tarii Romanesti. in portulante) comptuare comerciale. Razboaiele ruso-turce fac din Dobrogea un teatru de razboi de-a lungul acestei epoci. la 1484. de la sud. trece prin Dobrogea in suita regelui Suediei. pe Balica si Dobrotici si pe tarul bulgar Srachimir . pe cand vechile ruine si unele urme de ziduri. Burebista si Decebal. cautand comori. Va reveni lui Mircea cel Batran (1386-1418). genovezi. al lui Balica . in afara de casele catorva turci. fie pe cont propriu. circumstantele istorice nefaste orasului. caree are sarcina transportului graului la Constantinopole. facand incursiuni de prada. Din relatarile lui Hector de Bearn rezulta ca autoritatile turcesti construisera in zona portuara a Constantei "tei bastioane inconjurate cu santuri de apa". Micul stat numit Tara Cavarnei . Calatorilor straini Constanta le aparee ca o "schela" de incarcare a corabiilor turcesti. La mijlocul sec. de marmura si dupa ornamentele care formeaza gramezi de piatra si ruina". Inca Basarab I . Tot lui Evlia Celebi ii datoram o descriere interesanta a orasului :"Dar. fan pentru cai etc. Ion Ionescu de la Brad subliniaza. XIX-lea un document de o deosebita importanta despre Dobrogea si porturile ei ni-l ofera economistul Ion Ionescu de la Brad . si. Mihail (1418-1422) ca si Dan al II-lea (1422-1430?). El se intituleaza pe drept. Calugarul italian Mancinelli il descrie. pe un deal inalt de langa maree ruinele zidurilor daramate". pe la 1750 :"Kustendje a fost un oras mare. iar langa schela (portuara) se afla o geamie simpla.

in 7 decembrie. cu spectacole la sala Elpis si . In 1896 se infiinteaza Clubul social-democrat. Si in domeniul cultural. inzestrat. Dobrogea va fi in masura sa beneficieze. la initiativa prefectului Remus Opreanu . Aristizza Romanescu. ce se intreceau in crime si jafuri. La data aceasta. lasfarsitul veacului trecut.81-94). ajungand la milioane de tone annual. La 1 Decembrie 1918. In 1896 se pune piatra fundamentala a portului in prezenta Regelui Carol I. Leonard. 3. la 1859-1862. cu mijloace tehnice avansate. este ocupata Constanta. Acelasi intreprinzator inginer Anghel Saligny va conduce lucrarile de amenajare a podului modern Constanta. pentru acele vremuri.ferata Constanta-Cernavoda. intr-o scrisoare catre doctorul Allard. longevivul Dobrogea Juna (1904-1944) . infaptuit sub conducerea inginerului Anghel Saligny si inaugurat in 1895. Ionescu. sangeros . se fac tot mai multe aderente si legaturi cu toate colturile lumii. prin podul construit in 1895 de catre inginerul Anghel Saligny. Daca inainte de 1878. cu care prilej fac amenajari portuare si inalta zeci de magazii la Constanta. mai ales ca apar organele de presa ale partidelor poitice : Drapelul (1909-1912). rezervoarelor de petrol etc. Farul Constanta (1880-1938). distrugeri (statuia marelui Ovidiu a fost daramata de pe soclu de bulgari.exprima. de 1. ca primul prefect al judetului Constanta. Portul trebuia redimensionat.o filiala.5 milioane tone in 1937. Constanta (1891-1903). Apare primul atelier de reparatii in 1892. un student constantean (Ciuperceanu) spunea ca "Noi dobrogenii privim cu bucurie si cu veselie acest ceas ce ne-a fost dat sa traim ca sa vedem dupa atatea jetrfe unirea tuturor romanilor in Romania Mare ". sunt Cercul literar "Ovidius". in sfarsit.D. Constiente de importanta deschiderii la mare pe care o asigura Constanta. Presa refelcta tot mai detailat viata orasului si a provinciei in toate componentele sale : educatie. cu un bazin de 60 ha si platforme de 137 ha. Au fost realizati kilometri de diguri si cheiuri. cu simt de raspundere si initiative benefice. ale celui Conservator .si multe altele. Deja fusese legat de capitala tarii. Preogresele Constantei sunt spectaculoase. Personalitati energice. politica? Cel mai vechi ziar este organul oficial al Prefecturii. Populatia orasului creste. Fabrica Getta . care va fi terminat in anul 1909. Constanta reprezinta Romania la Marea Neagra. germano-bulgare. Apare prima revista literara Ovidiu (1898-1910). sculptura este realizata de Ettore Ferari ). din 1910. in 1879erau 5430. primarul Ion Banescu si altii. in 1896 fiind 10419 locuitori in 1378 case (M. Manolescu s. drumuri interioare. Au aparut kilometrii de cheiuri si diguri. dupa relatarea consulului grec la Varna. Viata politica se remarca si prin proliferarea partidelor politice. definind spatiul ancestral de fiinta etnica. 6. intreprinderile vechi se tehnologizeaza. P. Liberalul Constantei (1913-1928). portul crescand in importanta fata de celelalte orase pontice. de unde se deschid orizonturile de apa catre toate colturile lumii. Industria constanteana se diversifica : apar ateliere noi. cu importante contributii ale Diviziei a 9-a Constanta. se infaptuieste Marea Unire . in 1909. intalnim puternice organizatii ale Partidului National Liberal. economie.7 milioane tone in 1930. cu un trafic de 568000 tone in 1921. era cel mai lung pod din Europa. activeaza Partidul Conservator . suprapus anticelor si semnificativelor ruine tomitane. Liciu. Ziarele se vor inmulti si diversifica. se concentreaza aici multi muncitori.. Se initiaza mari lucrari. intre care mai importante. oficialitatile romane aloca sume impresionante pentru constructia liniei ferate Fetesti-Cernavoda-Constanta si a grandiosului pod peste Dunare. Si in Dobrogea se pregateste terenul pentru Marea Unire. fapt mentionat cu caldura de pastorul Emilien Bore. Dar victoriile romanesti din vara anului 1917. Conservatorul Constantei (1908-1913). Dar aceasta implinire a tinut de jertfele inimaginabile. la Iasi. C. Papadopoulus Vretos. Gr.uriasa infaptuire a ideaurilor multiseculare ale romanilor. la Cazinou . In octombrie 1916. contribuie la realizarea unor schimbari spectaculoase in configuratia orasului. mai complexe. ea fusese ridicata in 1887 de locuitorii Constantei. cel carpato-danubiano-pontic. Liberalul (1915-1916). aparut inca din 1897.cu un club inaugurat oficial in 1909. Limba bulgara este declarata limba oficiala. Se dezvolta santierul naval. I. Momentul a fost sublim: . Majoritatea unitatilor industriale au caracter alimentar. Constanta avea doar 3000 locuitori. beligeranta. mai apropiat de inima si nevoile Romaniei neatarnate. Tribuna Dobrogei (1905-1907). Ionescu Dobrogianu. de prevederile Constitutiei romanesti. intre altele sa aiba reprezentantii in parlament. intelectualii se afirma si se creeaza unele societati. p. la 23 noiembrie 1878. arta si sport. cu importante urmari in planul miscarii socialiste. N.Democrat. Se organizeaza turnee artistice cu participarea unor mari actori : Matei Millo. Cu ocazia marii sarbatori inchinate acestui act. In 8 februarie 1916 isi incepe seria concertelor la Constanta George Enescu. Wolf. Portul cunoaste o dinamica extraordinara. se infiripa o industrie. Se fac importante schimbari de nume in sens favorabil Regatului Bulgar. Dar adevarata renastere a Constantei se va infaptui dupa Razboiul de Independenta si instalarea administratiei romanesti. cultura.8 milioane tone in 1926. Societatea de litere. Democratul (1914) si. adaptat noilor cerinte. sincer si simplu. mai mari. anuntau alungarea cotropitorilor. prevazut cu hale mari. de inaltare a silozurilor.. firesc.cu prezenta trupelor dusmane. sentimentul solidaritatii nationale. la 35000 de locuitori.a. cu promovarea celor mai de seama valori culturale de spatiu pontic. cu participarea publicistului Petru Vulcan.ultima cu rezonante in . Remus Opreanu.in 1910 se creeaza Liga Culturala . la trupul tarii in 1877 . Se dezvolta rapid. creste considerabil traficul comercial. In ramurile metalurgice si de masini apar ateliere ca Energia.revenita. I se adauga ulterior Gazeta Dobrogei (1880-1892). Santinela Dobrogei (1894-1896). prilejuite de prima conflagratie mondiala (1916-1918) la care Romania a fost parte activa. Nottara. Administratia germana este insotita de teroare. jafiri. "Tomis-Constanta". in aceasta straveche provincie a lui Burebista si Mircea cel Batran. Razboiul a fost nemilos. Evident ca orasul incepe sa se dezvolte. Astfel.

Bisericile greaca si armeana.a.azi Bd. Tomisul iese la iveala. iar in 1933 se inaugureaza "Zilele Cartii". National Taranesc. lupta antifascista a acestora capatand accente tot mai puternice. Antichitatile Dobrogei si.azi Bd.a. Apar: filiala asociatiei culturale Cantarea Romaniei (1922-1925). urmare a manevrelor politice internationale de expresie oculta. a proprietatilor etc. care uneste orasul cu frumoasa statiune balneara de la miazanoapte. Academia de Comert (1924-1927). atelierele mecanice ale societatilor petroliere . ridicata intre 1095-1911.totodata pioni ai marelui dialog international in care Romania era angajata atunci. Parvan. Bratianu. o filiala a Astrei de la Sibiu. mai ales. cu tinuta arhitecturala moderna. adaptate epocii. se accentueaza. de regula.. menite sa preintampine pericolul unui fenomen daunator.industria aeronautica. Lacasurile de cult se inmultesc. ca si cel disparut. Carol . Socialist. ceea ce duce la aparitia. biserica Sfantul Gheorghe (1915-1928). totul cu reflectare in eterogenitatea locuitorilor animati de dorinta unui loc de munca. Rezervoarele de petrol. adapostul definitiv. maiestoasa a fostei primarii (construita intre 1911-1921). Regina Maria . biserica Sf. Biserica de rit catolic Sfantul Anton aduce aerul arhitecturii italiene. templul israelit din strada Petru Rares. aglomerarile suburbane tind tot mai mult sa se integreze zonelor urbane mai vechi: Anadolchioi.parca prevazand ca acolo muzeul isi va gasi. Pe plan intelectual-cultural se impun cateva personalitati. cu locuinte. a "Salonului literar". construita pe locul uneia mai vechi. Scriitorii locali cauta forme mai potrivite de organizare si de manifestare. apoi bulgari. Inca de la sfarsitul veacului trecut se ocupa de Constanta Gr. li se adresau prin idei doctrinare diferite. o filiala a Ligii Culturale. suprapunandu-se celei vechi. comert. Florian. etnic etc. Mircea cel Batran. astazi sediul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Contanta. turc . in mod deosebit in 1940. artistice. lipoveni. Tocilescu . si de peisajul marin sau de cel care frizeaza "orientul". suedez. in mod deosebit. fapt spulberat de izbucnirea celui dintai razboi mondial. sunt prezenti in manifestari plastice mult gustate la tarmul marii. fara sa mai amintim intensitatea trairilor tumultuoase legate de aspectul portuar si de traficul sau.a. constantenii au combatut cu vehementa divizarea tarii. Jana Poenaru-Dusa. intre altele. Piata Ovidiu este aceea care simbolizeaza forul urban. Gh. in 1931. Aniversarea a 50 de ani de viata romaneasca in Dobrogea. mulsulmanii tuci si tatari. Geamia "Regele Carol". Viile Noi. german. Steaua Romana. ale Constantei au incitat pe numerosi pasionati de arheologie.concentrau un numar mare de lucratori . Astra Romana. in Dobrogea. de la inceputul veacului. iar V. eveniment sarbatorit in 1928. Gherghel. Pe Bd. firesc. si de statuia poetului Ovidiu. isi construiesc multe lacasuri : Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Arhangheli Mihail si Gavril (1938-1940) . si inca alte cateva lacasuri similare sunt expresia spirituala a populatiei musulmane.si nu numai. dominat de cladirea impunatoare. elen. lacasuri armene sau catolice. sinagogi. Atenee populare (incepand din 1923). pe langa redactia revistei "Romania de la Mare". In sfarsit. Dar procesul de extensie a orasului. Antichitatile cad prada lipsei de organizare si. legate. biserica Sf. Romano-Americana. Ca expresie a rolului comercial-maritim al orasului. greci. domina peninsula inca din anul 1910. face ca Biblioteca Municipala si Muzeul Regional al Dobrogei sa fie adapostite in cladirea Primariei . in majoritate romani. Se ridica numeroase imobile. ca si celorlalti locuitori diversificati din punct de vedere social. mai tarziu. Acesti locuitori. Consulatele aduc functionari straini. subliniem activitatea mai multor consulate : britanic. in Constanta. Florian Botez. partidele politice. reflexie a unui trecut istoric in care. Accentuarea functiilor economice ale orasului Constanta intre cele doua razboaie mondiale determina o considerabila amplificare a dimensiunilor sale urbanistice. cu implicatii in variate manifestari literare. cand ne-au fost rapite Basarabia. Bucovina de Nord. Sarbu.A. cu geamiile ale caror minarete strapung inaltimile. aparuta inca din anii 1905-1906. M. antiromaneasca. arata consistenta comunitatii evreiesti. fiindca acolo s-a construit in 1925 primul hidroavion romanesc. pilotat de aviatorul Romeo Popescu si sponsorizat de comerciantul George Georgescu. francez. Parvan incearca sa creeze la Constanta o sectie a Muzeului National de Antichitati din Bucuresti. Casa de citire "Ion Creanga" (1928). Acestora. exilat de imparatul Augustus de Tomis. Latees. Columbia.Concordia. insiruite de-a lungul unor strazi traditionale :Bd. Stoika. interesata in viata economica . cultural. M. proiectat de inginerul R. se intensifica. Mamaia . mentinerea integritatii si a suveranitatii sale. Coiciu s. oras cu vocatie internationala. Lada. organizeaza primele colectii de antichitati. . Incepand din anul 1931 incepe sa functioneze Biblioteca Municipala. in primele decenii ale veacului nostru se implica mult in studierea trecutului dobrogean V. sfintita in 1895. Imparati Constantin si Elena (1934-1937). ultima de caracter muncitoresc "de a se instrui prin propriile lor mijloace". Bunescu. D. capata o infatisare tipica pentru intervalul de pana la 1940. Bd. in stil gotic.a .fara sa acopere insa necesarul functional pentru credinciosi. ca cel National Liberal. Bisericile ortodoxe domina autoritar intregul oras. stiintifice. Prin vocile unor reprezentanti de seama ai unora dintre partidele politice si unor organizatii democratice. Geamia Hunchiar care dateaza din 1868. italian. organizat de poetul Al. a castigurilor. Remus Opreanu. religios. Primul prefect al Constantei. in jurul reprezentantei lor. Populatia romaneasca creste numeric. de pe str. imediat dupa 1898. Palas. in 1937 ia fiinta "Societatea sciitorilor dobrogeni". Getta. cartierele peninsulare pastreaza si astazi adevaratul caracter istoric al Constantei.autorul cercetarilor de la Tropaeum Traiani.. Unirea. Azizia. cosmopolita. Tarasov. Tomis. Artisti plastici intretin o intensa activitate expozitionala: St. mestesugri s. biserica Adormirea Maicii Domnului din Piata Grivitei. Ardealul de Nord si Dobrogea de Sud.iata numai cateva palate ale vetrei care prefigureaza forma de evantai a Constantei contemporane. au jucat un rol important crestinii ortodocsi. . cu scolile lor sunt dovada vechimii unor etnii asezate aici pentru afaceri.ceea ce inmulteste considerabil populatia orasului. profesional. rapacitatii colectionarilor anonimi. Radeventa s.iata numai cateva mai importante . Tomis. Gh. s..

Daca aceasta crestere normala. adecvata caracterului marin si portuar. regimul totalitar comunist. mult tensionat.a. C. ca actiune de sacrificiu compensatorie pentru redobandirea Ardealului de Nord . ceea ce ii asigura perspective reale de dezvoltare.a. Sadoveanu. Iesirea din razboiul de rasarit si apoi sfarsitul aceluia din apus .organica. unele legate de specificul marin. cartiere intregi de imobile de locuit. organizat inca din 1919 . Mehedinti. scoli primare.a. dupa 5 ani. arheologie. i-a imprimat tinuta elevata cu problematica de mare aderenta printre cititori. viata social-politica a orasului se circumstantiaza. Cifrele statistice din anul revolutiei. finante. Acesta a dat orasului si tarii zeci de mii de absolventi de certa valoare intelectuala si profesionala. diversificata. de interes incontestabil pentru generatiile de oameni. iata ce se . Farul (1919-1922). "Portul Constanta de la antichitate la mileniul III". de bere. Iorga. III. aduc orasului specialisti in diferite ramuri de productie materiala. portul Constanta aflandu-se la extremitatea sud-estica a acestuia. S-a trait si la Constanta pentru munca si prin munca. Dupa revolutia romana din decembrie 1989. Liceele comerciale fac opera de structurare profesionala in economie. initiat si sustinut de autoritati cu largul concurs al intelectualitatii urbei. ceea ce va asigura.a. in anii care au urmat.M. presa fiind aceea care consemneaza participarea lor la procesul educativ. II. ne arata ca prin port au trecut 62 milioane tone de marfuri si ca activitatea lui s-a extins pe aproape 730 ha.233).zona libera de intrarea in canal fiind deja scopul atator companii romanesti si straine. cu functiile sale productive si comerciale de consum intern si de export: fabrici de paine. ramane invatamantul. fata de 11 zile pe ruta clasica!" (V. Agrementarea litoralului cu plajele sale mirifice. Cu ce pret insa? Neindoielnic. oras si intreaga tara. se constata un adevarat reviriment. Presa este tot mai mult diversificata si solicitata de oameni.. Constanta. ceea ce permite acoperirea ei in numai 3 zile si 8 ore.Scoala Normala .ultimul. se inaugureaza Liceul Mircea cel Batran (creat in 1911) pe bazele gimnaziului care fiinta inca din 1896. Sunt invitati in acest scop N. Ciorbea. Apar inca multe alte ziare. p. 1989. Portul Constanta se afla la capatul magistralei de comunicatii de ape interioare Rhin-Main-Dunare care traverseaza Europa de N-V spre S-E si leaga bazinul Marii Negre cu cel al Marii Nordului. in ciuda unor importante realizari. intervalul interbelic constituind terenul politic national si international. folosirea bazei sanitare balneo-climaterice s. ca rezultat al necesitatilor social-economice si culturale ale unui oras in crestere. dupa capitala. in afara portului. care au gasit mijloacele materiale sa edifice asezaminte scolare prestigioase: se pune piatra fundamentala in 1923 si. Constantenii au construit fabrici. totul aspirand viata orasului. de la circa 6000 km pe vechiul drum maritim la circa 3000 km pe canal. Timp de aproape jumatate de veac. pe locul doi in tara. Cartierele de locuit Tomis I. de celuloza si hartie. Apoi. S. cu bazele hoteliere si de alimentatie.. Distanta navigabila dintre Rotterdam si Constanta se reduce cu aproximativ jumatate. sedii administrative.si al catelea in istoria acestui venerabil si zbuciumat oras al Romaniei? . o vreme viata portuara a fost in chip inerent paralizata. sectoare mari industriale cu produse destinate consumului s. de evenimentele dezastruoase ale celui de-al doilea razboi mondial . Ni se infatiseaza ca un municipiu cu o economie moderna. Principalele intreprinderi ale orasului. cizmele cazone straine aduc aroganta soldatilor instalati temporar aici. bombardamentele nenumarate si ucigatoare ii mutileaza fata urbana. un trafic de aproape 200 milioane tone annual . Sadoveanu. incepe sa se reaseze la parametrii europeni. univ. insa. de asemenea. C.aduc intregi serii de invatatori si educatori pentru judet. avea sa fie brutal oprita. de prefabricate necesare constructiilor. de ulei. apoi Dacia (1915-1944). iar miscarea turistica. Eliade s. Gimnazii. si aceasta cu sacrificii inimaginabile. Finalizarea in anul 1992 a Canalului Rhin-MainDunare a creeat un adevarat "culoar" de navigatie europeana. de mobila si prelucrare a lemnului. Se consemneaza infaptuiri faraonice. cu rezultate excelente in planul educativ national. istoriei generale a tarii. individul fiind sters din practicile comunizante ale caror teluri erau "partidul" si "statul" . Bratescu. Tafrali. I. Ziua (1931-1937) s. Participarea romaneasca la conflagratie a facut ca numeroase intreprinderi ale orasului sa se militarizeze pentru o productie de razboi. Marea Neagra (1923-1940). Activitatea coplesitoare a exportului romanesc si a constructiilor sale navale se face prin portul Constanta. "Prin pozitia geografica avantajoasa. propriu economiei de piata catre care si Romania aspira.. ruinele si disparitiile de imobile fac orasul de nerecunoscut. Dictatura oprimanta dadea tenta triumfalista a doctrinelor materialist-atee.azi Constantin Bratescu . prin privatizare si modernizarea confortului. Liceele profesionale. IV. Nord. plasata brutal pe orbita de interese ale Uniunii Sovietice. optimizarea activitatii sale dand semne de crestere.Conferintele se inmultesc. de industrie textila s. Acesta a fost din totdeauna in atentia autoritatilor orasenesti.supreme argumente ale existentei colective. Revista Analele Dobrogei (1920-1938) s-a impus ca depozitar al unor valoroase articole de literatura. II. intr-o arie uriasa. pentru a doua oara in veacul nostru agitat si insangerat. stiinta. M. cu o suprafata de 2500 ha. paleta comerciala este paralizata si pusa in slujba distructiei. Continua sa apara Dobrogea Juna. fara precedent. Radulescu-Motru. Sectorul cel mai important pentru viata societatii romanesti. alinierea sa in circuitul de valori turistice internationale. istorie. izvorate din planuri megalomanice. iar animatorul lor. Viata de calvar a fost cu greu depasita. complexul portuar Constanta si Canalul Dunare-Marea Neagra faciliteaza legatura cu tarile Europei Centrale si de Vest. Marinescu. Gh. Se stie ca a inceput constructia noului Port Constanta-Sud Agigea. prof. Nu trebuie. efect al muncii si sacrificiului intregii natii. dupa numarul populatiei stabile si flotante. gradinite. Dobrogea (1930-1932). Insa. Constanta numara astazi aproape 400000 de locuitori si este.azi Mihai Eminescu. pierdut din vedere marele hinterland agricol.totul ne introduce intr-o era de reconstructie. iata suma zestrei didactice care a proliferat la Constanta.a. fara aderente la sufletele oamenilor. isi exercita autoritatea greu suportata. sunt concentrate pe trraditionala platforma industriala la sud-vest de oras. si prin zona libera. in dispretul si ura unui popor care dorea pacea. realizarile sunt opera eforturilor a milioane de oameni care au sperat si n-au pregetat sa creada in viitorul promis. la dimensiuni de fond si forma. fara satisfactii emulative. in conditiile libertatii si privatizarii. in chip firesc. institutiile de cultura si invatamant s-au adaptat noilor cerinte. comert. cu implicatii directe in folosirea Canalului Dunare-Marea Neagra. nu dupa multa vreme.stiut fiind ca intotdeauna a reusit sa renasca din propriile-i daramaturi. tot mai rafinata. Inel I. M. de inspiratie straina. Liceul de fete Domnita Ileana . 1994. O.

Noului climat de initiative si actiuni libere i se integreaza astazi cultura. Filarmonica. ceea ce da satisfactie atator generatii de tineri ce-si pot sustine studiile intr-un oras propriu. Muzeul de Etnografie si Complexul de Stiinte Naturale cu reflectarea sectorului biomarin. Prin trecutul sau istoric de doua milenii si jumatate. invatamantul si viata religioasa. stiintific. Acum isi desfasoara din plin activitatea didactica. medical. sportiv s. ca o metropola cu viata trepidanta. Pe langa componentele lotului de constructii didactice. institutiile de arta si de cultura se reemarca prin puterea lor de depozitare a unui urias patrimoniu admirat de milioane de turisti romani si straini : Muzeul de Istorie Nationala . Asezamintele spitalicesti. cel al Marinei Romane si cel al Diviziei cu adresa nemijlocita la tot ce a concurat in lupta pentru libertate si neatarnare a neamului romanesc. mai multe cotidiane (Cugett Liber.Dramatic. dupa numele nefericitului poet exilat la Tomis. prin dinamismul ce se anunta in planul productiilor particulare. ce se va numi Ovidius. inregistram bifurcatia fostului Institut de Marina. eliberata de dogme si dictaturi.a. se emite o hotarare guvernamentala de infiintare a mult doritei Universitati. din care ia nastere Academia Navala Mircea cel Batran si Institutul de Marina Civila. racordata tot mai mult ritmului european la vremurilor contemporane. Teatrele . . prin forta argumentelor date de economia libera si de comertul infloritor de dupa 1989. prin pragmatismul descendentilor din vechii tomitani. Muzeul de Arta. prin libera initiativa si emulatie privata. la nivelul cerintelor moderne.) sunt tot atatea repere ale unor orizonturi de care Constanta beneficiaza permanent .. umanist. prin modernizarea ideilor social-politice ale locuitorilor sai. in varii profiluri: inginerie. Tomis s. de Estrada si de Papusi . Adaugam valoroasele muzee militare. la 7 martie.Constanta a devenit o mare placa turnanta si o adevarata capitala nationala de sezon estival.. Opera.intreprinde acum. Biblioteca municipiului.a. Constanta apare astazi. dupa 1989. Ansamblul de balet clasic si contemporan. Din acest punct de vedere. posturile de radio si televiziune (aparitii post revolutionare). Telegraf. cand.in folosul tuturor locuitorilor tarii si a atator straini care cauta litoralul sau insorit. Reabilitarea invatamantului superior la Constanta se implineste inca din 1990. in procesul de dupa 1989. in zorii unei epoci istorice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful