Data înscrierii: 06/09/2006 Mesaje: 807 Loca ie: Undeva in Europa Trimis: Vin 09-11-2007, 8:43 am Titlul subiectului: Adrian LESENCIUC

, Referen ii nordici ai cuvântului Ävalah´

Pentru analiza unui cuvânt care desemneaz românitatea: valah, s începem prin a nota numele unei popula ii celte, les Volques, pe care o putem reg si în perioada de înflorire a latinit ii, în Languedoc, între Rhône i Toulouse (popula ie de altfel men ionat înc de Caesar, în De bello Gallico, sub numele volcae). Acest trib a ajuns pe teritoriul Fran ei dintr-un alt spa iu celt, al Germaniei actuale, fiind în contact direct cu vechea popula ie german (care îi numea wolkai). Metamorfoza termenului ne indic , ulterior, un radical întâlnit la slavi, walh-, folosit pentru a desemna o anumit popula ie din nordul Balcanilor (s-a presupus c este vorba despre cel ii romaniza i). Formele din slava veche, vlach i valach au indicat: primul ± o popula ie de p stori, nomad , de pe teritoriul fostei Iugoslavii, iar al doilea a dat numele Valahiei. Termenul german (din care deriv susmen ionatele cuvinte slave), având la baz radicalul walh-, cum am v zut, a supravie uit prin adjectivul walh-isk-, de unde avem toponimul Welsch [1], dar i omonimul s u, desemnând un alt trib celt, din vestul Marii Britanii [2]. A adar, prin derivatele din walh-, germanicii denumeau popula ii de origine celt , care intraser cândva în contact cu ei. S nu omitem, îns , prezen a unui alt trib, de data aceasta italic, osco-umbrian, al volscilor: ÄVine i ea, de la Volsci, neam vestit, pream rita Camilla´ [3]. Numele tribului este men ionat de Vergilius în Eneida. Viteaza Camilla, mânuind arcul i suli a, cu o tolb lycian pe um r, se arunc în lupt cu sânul drept gol, asemeni amazoanelor trace. Surprinz toare sunt influen ele Asiei Mici i Traciei asupra portului eroinei lui Vergilius, în egal m sur în care tot surprinz toare este i prezen a latinului Volcens. Este, a adar, pu in probabil influen a radicalului germanic walh- în secolul XIII î.Chr., dar este posibil , pe de o parte, influen a contactului galo-latin asupra poetului, pe de alta originea ne-italic a tribului Volscilor. Cu atât mai mult cu cât termina ia ±sc-, -sk- este specific Balcanilor, în special arealului nord-dun rean, Cretei i, în mai mic m sur , popula iei ligurice. Vechile triburi ligurice, situate pe coasta Mediteranei, între La Spezia (actuala Italie) i Delta Rhônului, nefiind de origine italic , în continuu contact armat cu latinii (sec. III-II

Calea de la Wälscher la vlah.. pe rând. De altfel. se num r brânz (brinza în Moravia. au fost supuse Imperiului abia în perioada lui Augustus. fiind notorii luptele Volscilor. pe calea m rii.. dup instalarea triburilor osco-umbriene în centrul actualei Italii. sosirea în regatul lui Latinus. Burada. de volcae. în diferitele sale forme sub care este cunoscut în proximitatea geografic a României se refer la o popula ie româneasc i nu la una latin este probat de latinistul Teodor T. a adar. al turi de alte popula ii sosite mult mai târziu în Campania. valachus la romano-catolici. Or. popula ie celtic situat între Delta Rhônului i Narbonne (les Arécomiques). Nu este exclus identitatea acestora cu volscii atâta vreme cât teritoriul amintit se afl în vecin tatea celui ocupat de tribul men ionat de Caesar i a fost populat de cel i. vechi locuitori din Latium.). de slavi (mai degrab . Silezia i Moravia). brindza în Silezia austriac ). consider . baci (bacia în Moravia. a ezându-se la sud de Latium. cercet torul român aduce argumentul limbii. odat cu celelalte triburi osco-umbriene. pe de o parte. traist (taneistra în Moravia.î. m gur (magura în Silezia i Moravia. rezisten a popula iilor osce la extinderea latin . în plin r zboi pentru viitoarea Rom . termeni cu certitudine autohtoni. brânz în Gali ia. respectiv între Narbonne i Toulouse (les Tectosages). Faptul c termenul vlah. plasând o popula ie inexistent în acel moment în peninsul . un Adolf Armbruster [5]. popula ia volsc . Este de în eles. cioar (cioara în Gali ia i Silezia). rânz (rindza în Silezia). vatr (vatra în Dalma ia. posibil fiind. Aici apare îns o neconcordan între Eneida i rezultatele arheologice. Nu este exclus nici identitatea volci ± volsci. Cu toate acestea.balt (balta în Silezia austriac ). vechea denumire a cel ilor sudici. pe linie fonetic . tribul volscilor a migrat pe teritoriul actualei Italii tot din nord (traversând. plecând de la presupunerea c walha desemnat în germana veche roman i gal romanizat (!). A adar. face . Din punct de vedere fonetic. din punct de vedere fonetic. Este posibil . Mai mult. acest termen restrâns (desemnând roman. pentru c epopeea ar trebui plasat chiar înaintea fazei proto-villanoviane. dar i a gintei Vloqui din provincia Tarracenia (Tarrasa) [4].Chr. Blôch la sa ii transilv neni. probabil începând cu 950 î. i nu între referen i. Pe de alt parte. taistra în Gali ia). mo (mo a. teritoriul care va apar ine ulterior volcilor). al turi de Aequi. istoricul român de origine german diferen iaz între numele diferite folosite de popula ii diferite: vlah la bizantini. termenul aminte te mai degrab de welsh decât de wolkai. i prezen a tribului Volgci pe teritoriul vechii Hispanii. ciut ( uta în Moravia).Chr. transmis de c tre germani) începând cu veacul al IX-lea d. în termenii lui Armbruster. printre cuvintele p strate între limitele externe ale spa iului etnic românesc (sfâr itul sec. laie (laiu în Bithinia). c termenul a cunoscut o i mai mare restrângere desemnând doar popula ia peninsulei italice: Wälscher. nu f r rezerve. totodat . În aceste condi ii. latin) este preluat. magula în Bithinia). De altfel Burada. în acest caz. mo ul în Silezia).Chr. volcae sunt cuceri i de Roma în secolul II î. spuz (spuza în Gali ia). Referindu-se la Valahia Tesalian . S not m. este pu in probabil . în al doilea val de migra i villanoviene. marcat de sosirea latinilor i a atestinilor (vene ilor). a unui val de migratori din Asia Mic . voloch la slavii r s riteni. al XIX-lea ± începutul secolului XX).Chr. a c ror limb era asem n toare latinei. între 310 i 305 î. baci în Dalma ia).Chr. Vergilius încearc recuperarea unei tradi ii orale de peste un mileniu. chipurile. aliate ale Cartaginei în r zboaele punice. apropierea geografic a acestor triburi de Galia cisalpin . în anul 19 î. sincopa lui s.Chr. Probabil poetul latin a vrut s zugr veasc . blach i oláh la unguri. brustur (brustur în Silezia). la vlahii istrieni sau la Valahia din Moravia. împotriva romanilor care i-au supus.

respectiv cu limbile romanice vorbite. Numele n-ar fi decât velak-ski´. mai înainte tr iau în apropierea Dun rii i pe Saos. sunt al i români. vagi cuno tin e despre trecutul romano-dac al poporului român. ploaia aurit a câmpiilor Dun rene. Äîn contact cu românii. Cu toate acestea.distinc ie între aceste popula ii i vorbitorii latinei vulgare din Insula Voglia (p strat prin intermediul popula iei galice. a c ror ras constituie o mare parte a locuitorilor acelor inuturi i merit din mai multe puncte de vedere aten ia noastr ´ [8]. privesc Ätenta ia catoliciz rii´. a fost ucis i capul s u expus în mijlocul Romei pe o lance. S not m. cum nu au f cut-o nici vechilor împ ra i romani. acest argument (pro qui?) este utilizat chiar de Armbruster [9]. la Äprovincia latin ´ locuit de vlahi. Acesta este doar unul dintre argumentele care conduc spre o percep ie de mas a termenului vlah asociat spa iului carpato-danubiano-pontic. i nu Romei. în Atica chiar. în special dace. poate. în epoca clasic . indicând numele tracilor´ (în Die alten Thraken). constatând prezen a unor termeni intermediari: Äbelasci sau balasci ca numire etnic a fost uzitat în prima jum tate a Evului Mijlociu. slavii i-au dat seama de asem narea limbii române cu latina. probabil cunosc tori ai lingvisticii romanice (!). v. atâta vreme cât radicalul walh. c în Enciclopedia britanic din 1851. Cele mai frecvente leg turi între termenul vlah i fostul imperiu se realizeaz la sud de Dun re. dar i în cea modern . i arunc asupra frumoasei noastre ri. i Giambattista Cubish. ci. Nici argumentul fonetic nu poate sus ine transformarea oclusivei labiale surde în fricativ labio-dental sonor . românii (vlahii) semnala i de cronicarii bizantini în întreaga Peninsul Balcanic au corespuns prin nume.. Împ ratul Traian a trebuit s se lupte cu ei i i-a zdrobit f cându-i prizonieri. Sau. unde stau acum sârbii. Un Katakalon Kekaumenos. Cu toate acestea. El este folosit de popula iile indo-europene udaka pentru a desemna un neam. În acest context.´ Or. <balascae>. Numele vlah nu este autohton. în locuri inaccesibile i greu acesibile. despre vlahi: Ä(. al XI-lea. Decebal. A a-zisul rege al lor. în sec. Leg turile cauzale cu Roma privesc doar teritoriile cândva administrate de romani. pe care azi îl numim Sava. începând chiar cu secolul al X-lea.)nu in niciodat credin cuiva. fie fenomenului pastoral. Nici lingvistul Tomashek nu abandoneaz pista. la care se ad ugau. îndeob te. Trieste. de pild . i nu al tradi iei latine. începând cu 1380 ± satul Stupni a) [6]. noteaz . i percep ia nu vizeaz doar jum tatea secolului al XIX-lea. aveau obiceiul s umble în num r mare spre Grecia.este de provenien nordic . i noi uit m c tocmai printre noi. Diferen a de nuan este foarte important . întemeierea satelor române ti din Gali ia ± Wsi Woloski. un Rizu Rangabé nota în 1856. în Pandora: ÄCând cineva zice ast zi la Atena români sau vlahi în elege întotdeauna acei meteori care din timp în timp se ivesc la orizontul de miaz noapte al Eladei.. Trimiterile sunt. se realizeaz o trimitere la vechea popula ie pelasg : ÄEste posibil c pelasgii nu erau decât valahii sau ciobanii valahi care. E vorba aici de a a-numi ii daci i bessi. de pild . purt tor cândva al unei caracteristici care a dat acest nume. ei au putut s -i numeasc pe români prin apel la termenul wlach al lui Metodiu. Ipoteza alter rii cuvântului pelasg i a transform rii sale în vlah este pu in probabil .. concomitent cu alterarea e-ului tonal între-un a sau cu pierderea siflantei (fricativa . 1874). Notizie naturali e storiche sull Isola di Veglia. în rela ia de semnificare constituit .. fie spa iului norddun rean. i prin alte inuturi elenice. pe de alta se refer la date de întemeiere ale localit ilor române ti din afara actualelor grani e ale rii (v. dobândite din lectura autorilor antici´ [7]. venind din Occident. i nu la Äneamul latin´ al acestora. Nu încape îndoial c i în acel secol XI cuvântul vlah însemna continuator al tradi iei trace.

de la care provine i numele phrygian al lupului. iar în România. Altheim în ceea ce prive te formarea numelui d cus: Äaceasta înt re te. din care provine i frig. alte nume. pe teritoriul valachilor. ci din ceea ce a constituit. un termen asem n tor. V. numele german (Deutsch) dintr-un termen osc desemnând mul ime [10] etc. s poarte. Probabil. dhaunos. popula ie scitic din sud-estul M rii Caspice (la care. un radical asem n tor celui celt. *dhau-. de la care avem ±dava. independent sau în expresii ca yine gionle di-t vlâhurie. iar în nordul Olteniei. a f cut trimitere i Strabon). S nu omitem nici trimiterea lui Ovidiu din Tristele: Äuix sunt homines hoc nomine digni / Quamque lupi saeuae plus feritantis habent´. Ce ar putea desemna. îns . Întâlnim i în Eneida trimiteri la tribul Dahae. În rus . în urma valurilor succesive de migra ie în Europa. pe teritoriul vlah. ipoteza dup care era vorba de o transformare ritual în lup. Mai mult. la fel cum a fost posibil ca desemnarea din zorii erei noastre s se p streze i câteva secole mai târziu. Etniconul ar fi r mas. al vlachilor. localitatea Vulcan. Mircea Eliade o g se te în r d cina dh u-. i pân în ziua azi doar la referin a extern dac nu g sea în str vechiul areal trac un termen care s aminteasc fonetic de radicalul sus-amintit. Ceva din misterul lycomorf s-a p strat în aceste mituri. ceea ce a fost numit cândva sub aria acoperitoare a radicalului walh-? Radicalul volk-. e posibil ca tribul lupilor (al r zboinicilor). pe sfântul Petru. zeul trac al r zboiului sau a toponimelor *Dakidava i Daoús-dava). pentru a se reg si în termenii slavi vlach i valach (dep rtându-se de originalul volk din punct de vedere semantic). Un termen apropiat este întâlnit i la Strabon. Despre triburile de Älupi´ sau teritoriile locuite de Älupi´ afl m i de la Kiessling. tot din iranian . radicalul volk-. se reg se te i în macro-toponimia româneasc . Georgiev nu exclude posibilitatea ca în dacus s fie cuprins i . mi duchescu vlihur. înseamn lup. Kandáon. la un moment dat. lup. ni se pare. i atunci. vâlc-. . spa ios) i deriva ii vlihurie. dáos sau în cel ilir. . Äcei neîmblânzi i´. cum ar fi volcae. a unor zei: lidianul Kandaules. volk desemneaz acela i lucru (vulk în vechea slav ) [11]. Mai târziu. Eliade face trimitere i la F. S privim înspre limbile vii în care se întâlne te acest radical: în german . vehrka. Dac un J. probabil. sunt cuvinte frecvent utilizate [14]. Pokorny distinge dou r d cini diferite. i dava [12]. S r mânem. Doar c pentru locuitorii din sudul M rii Caspice se utilizeaz un alt radical. s constat m i cazuri în care numele actualelor popoare ale Europei nu provin Ädin interior´. care îl atribuie popula iei scite: (ÄDe aceea este probabil [ca acest nume s vin ] de la sci i care sunt numi i ´). probabil. La aromâni. Wolf. în rela ia de semnificare prim . desemna mai degrab o popula ie. numi i daoi de phrygieni. în limbile udaka. Vâlcea. reprezentarea din exterior: atributul rus provine de la vikingi. A adar. wolkai sau welsh. termenul frigian are origine comun cu iranianul dahae. confreria r zboinic a dacilor adic . În apropierea fostei capitale dace întâlnim muntele Vâlcan. daursii din Dalma ia. În ceea ce prive te etimologia cuvântului dac ( i a numelor unor triburi. respectiv *dhe-. implicând solidaritatea mistic cu o divinitate a r zboiului susceptibil de a se manifesta lycomorf´ [13]. atributul franc (francez) de la germani. lupi. a sugruma. întâlnit la cel ii cisalpini. vlihur (vast. patroni ai lupilor. pe teritoriul fostei Iugoslavii. De la acest radical a putut evolua. îi întâlnim sfin ii Sava i Teodor. vlâhurie. Äl rgime´. mai târziu. daoii i dioii din Rodopi.dental surd ). De la sensul de Älibertate´. liber.

Însu i cuvântul reconstituit. în nord.r a ± întins.). referitor la p strarea labiovelarei *kw. printre altele: ÄLe vrai problème que pose le passage des labiovélaires aux labiales est la fréquence des irrégularités qu¶on relève un peu partout dans les langues qui sont censées avoir conservé les labiovélaires. într-un areal mai r s ritean. pân la cel de p stor i pân la semnificarea unei categorii socio-profesionale apar inând unei etnii (a p storilor români i aromâni. existen a termenilor similari cuvintelor vast i variat. în ciuda aparen elor. comment expliquer des groupes tels que wl (ex. Aceast constatare îl determin pe lingvistul francez s afirme c . rus. a côté du régulier ylgr (louve). où. bret. transferul *kw> p s-ar fi putut realiza pe calea *w kwos > lukwos > lukwus > lupus altundeva decât pe teritoriul actualei Italii. ridic probleme. nu presupune cu exactitate o determinare etnic . c¶est l¶élément le moins sonore qui fait syllabe?´ [16]. Silezia i Gali ia. cuvântul vlah a putut fi interpretat eronat prin raportare la o etnie. singura excep ie fiind acest presupus termen: ÄS¶il s¶agit seulement de la sonorité relative de sons en contact. este atipic. s-ar datora influen elor din osco-umbrian .-umbr. quinque < pente (gr. Acela i fenomen se petrece i în cazul lat. *w kwos. în cazul lat. cetyre). definit de cercet torul aromân. S not m. dar i prin influen a osco-umbrienei asupra limbii latine. en face du consonantisme régulier de linquo et de uenio.(ek-) (la cel ii din Sco ia.Ävastitate´. i nu a cel ilor latiniza i) nu a fost decât un pas. Dar nu putem privi acela i sens al semnului >. vi ±st . c acest termen: valah (vlah). pemp. fa de radicalul ech.) > petguar ( ara Galilor i Armorique). la latini. contagiunea celt nu a putut afecta . de pild .e. deoarece nu exist nici un cuvânt similar nici în limbile ap. În acest fel. adic *kw< p * (a se vedea i gal. S analiz m câteva exemple: *kw> p: quattor (lat. în elesul este acela i: p stor român. Ferdinand de Saussure constata c urechea percepe în fiecare silab o sonant . inând cont i de faptul c la unele triburi celte întâlnim labiala în locul labio-velarei ( i m refer aici la popula ia celt din ara Galilor. în Moravia. C¶est le cas du latin. în în elesul pe care îl are termenul la sud de Dun re: Änumâ ti identificare a ominjlor liber cai tsi bâneadzâ di tsânarea prâvdzâ tu lârdzimea a vlihurlui. Îns cuvântul vlihur se origineaz probabil în fondul pre-indo-european al limbilor balcanice.) (o asem nare mai pronun at se realizeaz între acest ultim termen i un alt termen din limbile udaka. Revenind la radicalul *w kwos. mais qui. fa de irl. pedwar (sudul Fran ei). nici în cele udaka (s constat m. în ceea ce prive te latina. ci doar în sens invers. Irlanda i Spania). equus din epo (gal. skr.a se întinde. Martinet men ioneaz . îns . et du germanique où le vieil-islandais a ulfr (loup). Lupus. nâfoarâ di tsentrile urbane´ [15]. indo-europ.). A. de i termenul vlihur nu exist . petora (osc. vari ha ± superlativul de la vast). Branislav Stefanoski face o delimitare terminologic precis . unde a avut loc o trecere a labiovelarei *kw în labiala p. limbile kentum p streaz aceast labio-velar . are etimologie multipl (expresie prin care în elegem o modelare a cuvântului sub influen a simultan a dou sau mai multe entit i lingvistice).). În general. din *w kwos. diferen a presupus între limbile kentum i satem nu are acoperire. din sudul Fran ei i din Armorique). fa de cethir (irl. dup reconstituirea cuvântului indo-european de baz . et le gothique fidw r (quatre) là où l¶on attendrait *hsidwor. pump.) < *penkwe (i. avec lupus et b s. Revenind la volk-. De remarcat c aceast categorie socio-profesional din mediul rural. provenind. Cu toate acestea. présentent des formes oùces phonèmes restitués par la comparation se trouvent représentés par des labiales. a adar.´ [17]. *wlkos <loup>). sporadiquement. cuig). vi. acest nume. în sensul determin rii unei categorii socio-profesionale apar inând unei etnii.

cât i în v. termenul lupus î i datoreaz existen a unei disimil ri mai vechi. *vul¶k-. posibilitatea împrumutului cuvântului cu sonorizarea vocalei ini iale. gint . s constat m o înlocuire a guturalei cu labio-dentala (o evolu ie fonetic regulat ). Primul termen. realizeaz o apropiere natural între limbile celte în p (s le numim celtele labiale). volcae). fr. folk. etimologia cuvântului valah deschide i . pentru ca. Wolf. la termenul din slava veche. wol¶kicht. în pozi ie preconsonantic . este pu in probabil . care st la baza denumirii tribului celt wolkai probabil nu cunoscuse înc forma actual . Wolf. Prezen a fricativei labiodentale surde în termenul german. Acesta este un argument în plus. R spunzând pertinen ei fonetice. probabil sub influen a limbii celte. O r m i a lichidei . loup. adic de la o oclusiv gutural surd (a adar. de vorbitorii de latin (v. de i în german el prezenta o fricativ labiodental surd (f). valah). la distan de aproape un mileniu. este o schimbare fonetic regulat . gradual. Nici limbile slave nu cunosc termenul Volk. *w kwos. în epoca bronzului i a fierului. Trecerea [k] > [ ] > [f] a fost realizat . vulk ± lup. poate fi explicat printr-o fluctua ie fonetic regulat (vezi i muta ia consonantic din limbile germanice. gloat . iar din acest punct de vedere limbile germanice au construc ie proprie pentru acela i referent. iar termenul din germana veche. etimonul termenilor wolkai i welsch. Posibilele surse etimologice din german sunt: Volk ± popor. vlah. Vocala în pozi ie protonic . Cu toate aceste. în egal m sur i unei pertinen e semantice. [k] > [ ]. wol¶kig ± înnorat. este pu in probabil ca atât în latin .e. Încercând s suprapunem mental zonele botezate dup radicalul *w kwos cu cele în care întâlnim labiala p i nu labio-velara kw. este considerat în majoritatea cazurilor. lup. cu pierderea sensului prim). cu o lateral palatal (l¶). respectiv ai diferitelor ramuri de limb slav (v. de la care avem i engl. v ka. lupo. are un corespondent în sanscrit . poate proveni dintr-un [â] sau [ ]. Este important de re inut faptul c Martinet nu neglijeaz influen a cel ilor din Galia cisalpin asupra oscoumbrienilor. care la rândul lor ar fi putut evolua în [o] sau [u]. r mâne. it. prin contact. în etape. lobo. cu o lateral dental . Dar termenul lupus nici m car nu ar putea fi reconstituit decât ca radical. realizat printr-o articulare vibrant . probabil. Altfel spus. jana. cu men iunea c în aceast situa ie silaba prezint o sonant : *vol¶k-. Al doilea termen. în ceea ce prive te supozi iile evolu iei popula iilor vechii Europe în neoliticul târziu. În fond i fluctua ia [r]~[l] între fonetisme. în care oclusivele surde indoeuropene devin fricative).limba latin . geolingvistic. constat m c suprapunerea este perfect .sau nara. constat m o evolu ie fonetic normal . prin intermediul celui de-al doilea val italic (villanovian). f r a vibra. Cu toate aceste. cu fricativa labiodental . dat fiind faptul c termenul a fost preluat. atâta vreme cât consoana s nu s-a p strat în nici m car o limb romanic : rom. sp. respectiv Wol¶ke ± nor. ci probabil. în ambele cazuri.în sanscrit . în aceea i arie a fricativelor. o deschidere zero a gurii). rezult un radical apropiat de termenul reconstituit i. iar aceasta exista în ambele limbi în cauz . Volk. Wolf ± lup (a a cum am v zut). i c apropie (f r ca acesta s -i fie scopul) volcii i volscii din punct de vedere al originii. slav termenul s treac cu fricativa labio-dental sonor (v). na iune. De la radicalul *vul¶k-. la o fricativ gutural surd (deschidere de nivel unu). supunându-se unei evolu ii fonetice regulate. dar de data aceasta cu limba mai apropiat de bolta palatin . Este cert faptul c în ambele limbi termenul denumind o popula ie celt trece cu o denaturare de sens (mai exact. În urma articul rii laterale. marcat cu loka-.

prin proba geolingvistic a limbilor în p: traca (cu întreaga sa varietate dialectal ). oscoumbriana. . Acest lucru se realizeaz . pentru descenden ii triburilor de Älupi´.posibilitatea verific rii. bretona din Armorique i galeza. occitana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful