You are on page 1of 258

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL

MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
Faza pe sector
-31 ianuarie2004 -
CLASA A XI - A

SUBIECTE:
I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect dintre variantele propuse.

1. Boli ale sângelui pot apărea prin afectarea ţesutului:


A) cartilaginos hialin
B) conjunctiv lax
C) glandular mixt
D) conjunctiv reticulat
2. Epitelii necheratinizate se găsesc în:
A) meniscuri articulare
B) pericondru
C) mucoasa esofagiană
D) epidermă
3. Reflexele medulare monosinaptice sunt:
A) exteroceptive termice
B) interoceptive
C) exteroceptive tactile
D) proprioceptive
4. Nevrogliile îndeplinesc următoarele roluri, cu o excepţie:
A) transmiterea influxului nervos
B) hrănirea neuronului
C) diviziunea neuronului
D) distrugerea mielinei
5. Legea ,,tot sau nimic,, se referă la:
A) potenţialul de repaus
B) timpul util
C) potenţialul de acţiune
D) eliberarea mediatorilor chimici
6. Impulsurile proprioceptive inconştiente de la nivelul şoldului stâng ajung la:
A) talamus
B) emisfera cerebeloasă stângă
C) emisfera cerebrală dreaptă
D) emisfera cerebeloasă dreaptă
7. Nucleii vegetativi parasimpatici ai mezencefalului sunt:
A) nucleul dorsal al vagului
B) nucleul accesor al oculomotorului

1
C) nucleul salivator inferior
D) nucleul lacrimal
8. Piramidele bulbare:
A) se continuă lateral cu pedunculii cerebeloşi mijlocii
B) sunt situate pe faţa posterioară a bulbului
C) sunt delimitate superior de şanţul ponto-peduncular
D) sunt situate sub olivele bulbare
9. Fibrele eferente cerebeloase intră în componenţa:
A) fasciculului Flechsig
B) căii piramidale
C) sistemului extrapiramidal
D) fasciculului Gowers
10. Reflexele olfactivo-somatice se închid în:
A) talamus
B) hipotalamus
C) subtalamus
D) epitalamus
11. Una din următoarele funcţii nu aparţine hipotalamusului:
A) termoreglare
B) reglarea motilităţii automate
C) aportul de lichide
D) reglarea metabolismului energetic
12. Sensibilitatea protopatică se proiectează în:
A) paleocortex
B) şantul central cerebral
C) şantul calcarin
D) în peretele superior al şanţului lateral cerebral
13. Mărirea intervalului de timp dintre E.C. (excitantul condiţionat) şi E.N.
(excitantul necondiţionat) duce la o inhibiţie corticală :
A) prin stingere
B) supraliminară
C) de diferenţiere
D) de întârziere
14. Lezarea neocortexului temporal produce următoarele tulburări, cu o excepţie:
A) ale vieţii emoţionale
B) ale memoriei vizuale
C) ale auzului
D) ale coordonării mişcărilor fine
15. Următoarele reflexe îşi au centrii în punte:
A) reflexul de deglutiţie
B) reflexul de clipire
C) reflexul pupilar fotomotor
D) reflexele motorii digestive
16. Nu intervin în coordonarea memoriei:
A) puntea lui Varolio
B) sistemul limbic

2
C) talamusul
D) cerebelul
17. Nervii accesori inervează:
A) muşchii drepţi externi ai globilor oculari
B) muşchii sternocleidomastoidieni şi trapezi
C) muşchii circulari ai irisului
D) muşchii oblici superiori
18. Sistemul limbic are următoarele caracteristici, cu o excepţie:
A) are conexiuni cu talamusul,hipotalamusul şi epitalamusul
B) este situat între diencefal şi neocortex
C) conţine bulbul olfactiv
D) conţine centrii limbajului
19. Corpii geniculaţi laterali au următoarele caracteristici, cu o excepţie:
A) sunt situaţi înapoia talamusului
B) reprezintă o componentă a metatalamusului
C) reprezintă un releu al căii vizuale
D) conţin epifiza
20. Sistemul reticulat activator ascendent primeşte colaterale de la:
A) cortexul motor
B) nucleii bazali
C) căile de conducere ale analizatorilor
D) corpii striaţi
21. Nu reprezintă componente ale arcului reflex pupilar fotomotor:
A) nervul optic
B) fibre simpatice
C) fibre optico-mezencefalice
D) fibre parasimpatice
22. Neuroplasma conţine ca organite celulare specifice:
A) dictiozomi şi lizozomi
B) centrozomi şi ribozomi
C) miofibrile şi neurofibrile
D) neurofibrile şi corpi Nissl
23. Teaca Schwann nu conţine:
A) acetilcolină
B) ţesut conjunctiv
C) neurofibrile
D) celule gliale
24. Identificaţi afirmaţia greşită referitoare la planurile de orientare ale corpului:
A) planul frontal este dispus vertical
B) planul transversal este perpendicular pe cel sagital
C) planul sagital este paralel cu cel frontal
D) planul transversal împarte corpul în două regiuni: cranială şi caudală
25. La nivelul măduvei spinării se încrucişează următoarele fascicule descendente:
A) tectospinal
B) rubrospinal
C) piramidal direct

3
D) piramidal încrucişat
26. Repolarizarea:
A) presupune scăderea permeabilităţii neurilemei pentru K +
B) se caracterizează prin micşorarea diferenţei de potenţial
C) presupune creşterea permeabilităţii membranei pentru Na +
D) presupune creşterea permeabilităţii membranei pentru K +
27. Care dintre nervii cranieni de mai jos reprezintă calea aferentă a reflexului
lacrimal?
A) I
B) II
C) III
D) V
28. Abesenţa reflexului pupilar fotomotor semnifică o leziune la nivelul:
A) bulbului
B) punţii
C) mezencefalului
D) cortexului calcarin
29. O secţiune prin cordonul lateral medular va afecta următoarele fascicule, cu
excepţia fasciculului:
A) spinocerebelos încrucişat
B) rubro-spinal
C) spinocerebelos posterior
D) corticospinal direct
30. O tumoare aparută sub coliculii cvadrigemeni inferiori va determina paralizia
muşchiului:
A) drept superior
B) oblic superior
C) drept extern
D) trapez
31. Capacitatea de refracţie a ochiului uman în repaus este:
A) 10-15 dioptrii
B) 17 dioptrii
C) 8-59 dioptrii
D) 41-42 dioptrii
32. Nu participă la reglarea amplitudinii sunetului captat de pavilionul urechii:
A) fereastra ovală
B) timpanul
C) nicovala
D) ciocanul
33. Helicotrema reprezintă:
A) membrana osoasă
B) membrana elastică
C) membrana fină
D) un orificiu
34. Extirparea cristalinului are ca efect:
A) apariţia miopiei

4
B) apariţia hipermetropiei
C) apariţia astigmatismului
D) mărirea pupilei
35. Dacă o persoana aude cuvintele dar nu le înţelege semnificaţia, este posibil:
A) să fie perforat timpanul
B) să aibă o leziune în lobul parietal
C) să aibă afectată zona de asociaţie temporală
D) să aibă o leziune în girul temporal superior
36. Distanţa cea mai apropiată de ochi la care se formează o imagine clară, fără
acomodare este:
A) punctum proximum
B) macula lutea
C) punctum remotum
D) fovea centralis
37. Stimularea corpusculilor Meissner de la nivelul pielii membrului superior
descărcarea de impulsuri de-a lungul tractului:
A) spinobulbar
B) spinocerebelos direct
C) spinotalamic anterior
D) spinotalamic direct
38. Receptorii pentru durere:
A) sunt stimulaţi de factori mecanici, termici şi chimici
B) se adaptează uşor în prezenţa stimulilor
C) sunt receptori fazici
D) intră în ,,perioadă refractară absolută,,
39. Receptorii maculari din utriculă şi saculă detectează:
A) acceleraţia orizontală
B) acceleraţia liniară
C) viteza de deplasare a corpului
D) mişcările membrelor superioare
40. Umoarea apoasă:
A) este drenată permanent în sistemul limfatic al globului ocular
B) este secretată de muşchii ciliari
C) se află în camera anterioară a globului ocular
D) are rol de susţinere mecanică a retinei

II. ALEGERE GRUPATĂ


Pentru testele41-80 răspundeţi cu:
A- dacă1,2,3 sunt corecte
B- dacă1 şi3 sunt corecte
C- dacă2 şi4 sunt corecte
D- dacă4 este corect
E- dacă toate variantele sunt corecte sau sunt greşite

41. Prezintă membrană dublă:


1. nucleul
2. ribozomii

5
3. mitocondriile
4. lizozomii
42. Mielina:
1. este dispusă în teci concentrice la nivelul dendritelor
2. secretă teaca Schwann
3. secretă teaca Henle
4. are rol de izolare a fibrei nervoase
43. Miofibrilele:
1. sunt organite celulare specifice fibrelor musculare
2. conferă fibrelor musculare proprietăţi contractile
3. sunt formate din miofilamente de actină şi miozină
4. alcătuiesc un sarcomer
44. Nucleii vestibulari primesc aferenţe de la:
1. nucleii olivari
2. nucleii cerbeloşi
3. nucleii talamici
4. ganglionul Scarpa
45. Epiteliile care au celule ce nu vin în contact cu membrana bazală sunt:
1. mucoasa bronhiolelor
2. epiteliul mucoasei ureterale
3. mucoasa trompelor uterine
4. epiteliul vezicii urinare
46. Butonii terminali ai axonului:
1. intră în structura sinapsei
2. vin în contact direct cu elementul postsinaptic
3. conţin neurofibrile
4. au rol exclusiv în formarea sinapselor
47. Care dintre următoarele elemente figurate prezintă granulaţii citoplasmatice?
1. neutrofile
2. acidofile
3. bazofile
4. limfocite
48. Epiteliile pseudostratificate se găsesc la nivelul:
1. mucoasei esofagiene
2. traheei
3. ureterelor
4. bronhiilor mari
49. Potenţialul de acţiune:
1. apare ca urmare a inversării polarităţii membranei
2. în neuron se transmite unidirecţional datorită sinapselor
3. se transmite saltatoriu în axonii mielinizaţi
4. se transmite mai rapid prin fibrele amielinice decât prin cele mielinice
50. Nucleul roşu:
1. este staţie pe traseul căilor extrapiramidale
2. din el pleacă fasciculul rubrospinal
3. este situat în mezencefal

6
4. este conectat cu cerebelul
51. Fasciculul spinotalamic din cordonul lateral stâng conduce:
1. sensibilitatea din jumătatea stângă a corpului
2. sensibilitatea din jumătatea dreaptă a corpului
3. sensibilitatea termică din jumătatea stângă a corpului
4. sensibilitatea interoceptivă
52. Care din următoarele reflexe sunt somatice?
1. de apărare
2. masticator
3. osteotendinoase
4. piloerector
53. Legile lui Pfluger:
1. sunt valabile pentru reflexele de apărare
2. sunt valabile pentru reflexele somatice proprioceptive
3. corelează intensitatea stimului cu intensitatea răspunsului reflex
4. se demonstrează pe o broască cu encefalul şi măduva distruse
54. Secţionarea căilor piramidale produce:
1. dificultate în efectuarea mişcărilor voluntare
2. scăderea tonusului muscular
3. paralizii
4. lipsa de îndemânare
55. În reacţiile emoţionale sunt implicate următoarele structuri nervoase, cu
excepţia:
1. aria de asociaţie temporală
2. corpii striaţi
3. sistemul limbic
4. girul prefrontal
56. Parasimpaticul sacrat inervează următoarele structuri, cu o excepţie:
1. sfincterul vezical intern
2. organele genitale interne
3. vezica urinară
4. colonul ascendent
57. Stimularea nucleilor anteriori ai hipotalamusului produce:
1. intensificarea transpiraţiei
2. intensificarea metabolismului
3. dilatarea vaselor coronare
4. midriază
58. Inervaţia faringelui este asigurată de:
1. fibre vagale
2. fibre din ganglionul ciliar
3. fibre din nervul IX
4. fibre din nervii splanhnici
59. Stimularea perechii a III-a de nervi cranieni determină:
1. contracţia muşchilor circulari ai irisului
2. pupiloconstricţie
3. contracţia muşchilor circulari ai corpului ciliar

7
4. contracţia muşchiului drept extern al globului ocular
60. Sinapsele colinergice:
1. sunt prezente la joncţiunea neuronului preganglionar simpatic cu cel postganglionar
simpatic
2. determină o întârziere a impulsului nervos cu 0,5 ms
3. sunt situate la joncţiunea neuronului intramural cu efectorul
4. sunt întâlnite doar în S.N.V. parasimpatic
61. Ramura comunicantă albă conţine:
1. fibre parasimpatice postganglionare
2. fibre viscerosenzitive simpatice
3. fibre somatomotorii cu viteza mică de conducere
4. fibre simpatice mielinizate
62. Reflexele proprioceptive:
1. au timp de latenţă scurt
2. au viteza lentă de conducere
3. sunt monosinaptice
4. sunt reflexe de apărare
63. Prin pedunculii cerebeloşi inferiori trec următoarele fascicule:
1. vestibulocerebelos
2. spinocerebelos direct
3. olivocerebelos
4. spinocerebelos încrucişat
64. Dacă la percuţia tendonului apare o extensie exagerată a gambei înseamnă că
există o leziune la nivelul:
1. paleocerebelului
2. substanţei negre
3. nucleului roşu
4. rădăcinii anterioare a nervului spinal
65. Prin pedunculii cerebeloşi superiori trec următoarele tracturi:
1. cerebelorubrospinal
2. spinocerebelos încrucişat
3. colaterale de la nucleii cohleari
4. cerebelovestibulospinale
66. Originea reală a nervului optic se află la nivelul:
1. petei oarbe
2. stratului extern al retinei
3. stratului doi al retinei
4. stratului opt al retinei
67. Stimularea corpusculilor Krause va determina declanşarea de impulsuri pe
calea:
1. tracturilor Goll şi Burdach
2. nervului V
3. tractului Flechsig şi Gowers
4. tractului spinotalamic lateral
68. Celulele cu bastonaşe din retină au următoarele caracteristici:
1. realizează vederea scotopică

8
2. sunt mai puţin numeroase în foveea centralis
3. realizează o convergenţă crescută a impulsrilor
4. au un prag de excitabilitate mai mare decât celulele cu conuri
69. Muşchii intrinseci ai globului ocular sunt:
1. muşchii drepţi
2. ridicător al pleoapei
3. muşchii oblici
4. muşchii irisului
70. Nu sunt medii refringente ale ochiului:
1. umoarea sticloasă
2. irisul
3. corneea
4. retina
71. Acomodarea, în raport cu distanţa la care este privit obiectul, se datorează:
1. elasticităţii cristalinului
2. aparatului suspensor al cristalinului
3. muşchiului ciliar
4. muşchilor oblici
72. Segmentul periferic al analizatorului cutanat este reprezentat de receptorii:
1. tactili
2. termici
3. dureroşi
4. de presiune şi vibratorii
73. Sunt deficienţe de vedere:
1. hipermetropia
2. miopia
3. astigmatismul
4. emetropia
74. La ochiul miop:
1. curbura cristalinului este mărită
2. axul antero-posterior este mărit
3. distanţa focală este scăzută
4. capacitatea de refracţie a cristalinului este scăzută
75. Receptorii maculari şi cei ampulari au în comun:
1. prezenţa în interiorul labirintului membranos
2. conectarea cu protoneuronul din ganglionul Scarpa
3. prezenţa cililor care străbat o structură gelatinoasă
4. prezintă deasupra cristale de CaCO3
76. Căile aferente ale reflexului lacrimal sunt reprezentate de perechea de nervi
cranieni:
1. II
2. III
3. VII
4. V
77. La ochiul hipermetrop:
1. curbura cristalinului este mărită

9
2. capacitatea de refracţie este scăzută
3. corecţia se face cu lentile divergente
4. razele luminoase sunt focalizate înapoia retinei
78. Pe peretele dinspre urechea internă al cavităţii urechii medii se găsesc:
1. fereastra rotundă
2. trompa lui Eustachio
3. fereastra ovală
4. ciocanul, nicovala, scăriţa
79. Calea optică realizează convergenţe la nivelul sinapselor dintre:
1. protoneuron şi deutoneuron
2. protoneuron şi receptori
3. neuronii bipolari şi multipolari
4. celulele cu conuri şi neuronii bipolari din foveea centralis
80. La menţinerea echilibrului participă informaţii de la nivelul:
1. receptorilor tactili
2. receptorilor vizuali
3. receptorilor cutanaţi
4. receptorilor vestibulari

III. CAUZALITATE
Pentru testele 81-100 răspundeţi cu:
A – dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi au relaţie cauză - efect
B – dacă ambele propoziţii sunt adevărate fără relaţie cauză - efect
C – dacă prima propoziţie este adevărată şi a doua este falsă
D – dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată
E – dacă ambele propoziţii sunt false

81. Membrana celulară este semipermeabilă, deoarece permite doar schimbul de apă şi
ioni între celulele aceluiaşi ţesut.
82. Planul transversal împarte corpul într-o parte anterioară şi una posterioară, deoarece
trece prin axul sagital şi transversal.
83. Ţesutul epithelial este singurul ţesut hrănit prin difuziune, deoarece epiteliile nu sunt
vascularizate.
84. Ţesutul conjunctiv intervine în apărarea organismului, deoarece unele din celulele
sale au capacitatea de a fagocita.
85. Nucleii Goll şi Burdach nu sunt echivalenţii nucleilor medulari din coarnele
posterioare, deoarece acestea conţin protoneuronii căilor ascendente.
86. Cronaxia este de două ori mai mică decât timpul util, deoarece pentru stabilirea ei se
foloseşte un current cu intensitate dublă faţă de reobază.
87. Teaca de mielină are rol de protecţie, deoarece este formată din ţesut conjunctiv
semidur.
88. Osteocitele sunt celule epiteliale adăpostite în cavităţi, deoarece osteoclastele sunt
celule uninucleate.
89. La nivelul plăcii motorii influxul nervos se transmite de la butonii axonului motor la
sarcolemă, deoarece mediatorul chimic este acetilcolina.
90. Contracţia muşchiului neted este iniţiată şi fără potenţiale de acţiune, deoarece poate
fi realizată şi prin stimularea de către factori tisulari locali, sau umorali.

10
91. Arhicerebelul este legat de analizatorul vestibular prin pedunculii cerebeloşi
superiori, deoarece nervii VIII pătrund în trunchiul cerebral la nivelul şanţului
pontopeduncular.
92. Capul se menţine în echilibru pe umeri, datorită otolitelor, deoarece acestea
stimulează permanent receptorii din canalele semicirculare.
93. Inhibiţia condiţionată este de trei tipuri, deoarece este caracteristică doar scoarţei
cerebrale.
94. În toate cazurile axonii sunt prelungiri mai lungi decât dendritele, deoarece ei pot
atinge lungimi de 3 metri.
95. Vibraţiile sonore sunt transmise prin mişcările scăriţei în rampa vestibulară, deoarece
fereastra rotundă este acoperită de o membrană subţire.
96. Sfincterul irisului se contactă sub efect simpatico, deoarece pupila se dilată.
97. Fotorecepţia cromatică se bazează pe existenţa a trei tipuri de celule cu conuri,
deoarece acestea transmit impulsuri spre cortex pe aceeaşi cale.
98. Atunci când un obiect bont atinge pielea, receptorii periferici vor fi mai slab stimulaţi
decât cei din centrul zonei de contact, deoarece intervine inhibiţia laterală.
99. Un obiect de oţel cu temperatura de 0 °C pare mai rece decât unul de lemn cu aceeaşi
temperatură, deoarece conductibilitatea termică a oţelului este mai mare decât a
lemnului.
100. Timpanul se află în repaus în poziţie de echiibru, deoarece urechea medie comunică
permanent cu nasofaringele.

11
BAREM DE CORECTARE
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
ETAPA DE SECTOR
31 IANUARIE 2004
clasa a XI-a

I II III

1D 11B 21B 31C 41B 51C 61C 71A 81A 91E

2C 12D 22D 32C 42D 52A 62B 72E 82D 92C

3D 13D 23A 33D 43A 53B 63A 73A 83D 93B

4C 14D 24C 34B 44C 54D 64B 74A 84A 94B

5C 15B 25C 35C 45C 55C 65A 75A 85C 95B

6B 16A 26D 36A 46B 56D 66D 76D 86D 96D

7B 17B 27D 37A 47A 57E 67C 77C 87C 97B

8D 18D 28C 38A 48C 58B 68B 78B 88E 98A

9C 19D 29D 39B 49A 59A 69D 79A 89B 99A

10D 20C 30B 40C 50E 60A 70C 80E 90A 100A

1
I.S.J. Mehedinţi:
Subiecte propuse pentru fazele judeţeană şi naţională ale Olimpiadei de Biologie 2006

Clasa a XI-a: Analizatorii-gustativ, olfactiv şi motor


I. ALEGERE SIMPLĂ
1. Deutoneuronul căii gustative se află localizat în :
A. metatalamus
B. nucleul solitar din bulb
C. talamus
D. bulbul olfactiv
2. Corpusculii neurotendinoşi Golgi au următoarele caracteristici, cu o excepţie :
A. sunt situaţi la joncţiunea muşchi-tendon
B. sunt responsabili de tensiunea produsă în tendoane de contracţia muşchiului
C. fibrele nervoase din structura lor sunt stimulate de întinderea tendonului
D. sunt localizaţi în periost, pericondru, ligamente
3. După ce străbat lama ciuruită a osului etmoid, axonii neuronilor bipolari se termină în
bulbul olfactiv făcând sinapsă cu :
A. celulele multipolare care reprezintă al III-lea neuron al căii olfactive
B. celulele olfactive prevăzute cu dendrite scurte şi groase
C. celulele multipolare mitrale
D. celulele care sunt prevăzute cu 6-12 cili olfactivi
4. Papilele gustative fungiforme au următoarele caracteristici, cu excepţia :
A. sunt în număr de 150-300
B. sunt în număr de 9-11
C. sunt aşezate pe vârful şi spre baza limbii
D. sunt aşezate spre marginile limbii

II.ALEGERE GRUPATĂ
1. Segmentul de conducere al căii gustative este format din fibrele senzitive ale următorilor
nervi cranieni:
1. 1 . VII, X, XI
2. VIII, IX, X
3. V, VII, IX, X
4. VII, IX, X
2.Următoarele afirmaţii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte :
1. au o inervaţie dublă :senzitivă şi motorie
2. sunt formate din 10-20 fibre intrafusale
3. porţiunile periferice sunt contractile, iar porţiunea centrală este necontractilă
4. inervaţia senzitivă este asigurată de axonii neuronilor gamma din cornul anterior al
măduvei
3. Segmentul central al analizatorului olfactiv este localizat:
1. la nivelul nucleului amigdalian din şanţul lateral Sylvius
2. în porţiunea inferioară a girului postcentral
3. în girul hipocampic
4. în aria senzitivo-motorie a lobilor frontal şi parietal
4. Axonul celui de-al III –lea neuron al căii gustative se proiectează în aria gustativă plasată
în :
1. partea superioară a girului postcentral
2. partea inferioară a girului precentral
3. girul hipocampic
4. partea inferioară a girului postcentral, în zona de proiecţie a feţei

III. PROBLEME
1
I.S.J. Mehedinţi:
Subiecte propuse pentru fazele judeţeană şi naţională ale Olimpiadei de Biologie 2006

1. Mucoasa olfactivă a unui individ are o suprafaţă de 2-3 cm², iar pe un cm² se găsesc
50 de neuroni bipolari. În urma unui accident mucoasa acestui individ este afectată în
proporţie de 40%. Aflaţi numărul mediu de cili olfactivi ai dendritelor neuronilor rămaşi
funcţionali.
A. 750 cili olfactivi
B. 900 cili olfactivi
C. 1125 cili olfactivi
D. 1200 cili olfactivi
2. Viteza de deplasare a influxului nervos din motoneuronii alfa este de 90 m/s, iar
viteza de propagare a impulsului nervos în motoneuronii gamma de 2 ori mai mică. Calculaţi
viteza de deplasare a influxului nervos în motoneuronii gamma ştiind că întârzierea sinaptică
este de 0,005 s. Aflaţi valoarea timpului minim necesar impulsului nervos pentru a se deplasa
pe o lungime de 1,2 m.
A. 45 m/s; 0,031 s
B. 45,05 m/s; 0,0002 s
C. 180 m/s; 0,02 s
D. nici un răspuns nu este corect

Răspunsuri :
Alegere simplă 1.B; 2.D; 3.C; 4.D
Alegere grupată 1.D; 2.B; 3.B; 4.D
Probleme
1. C. 1125 cili olfactivi
Modul de rezolvare:
Suprafaţa medie a mucoasei: 2,5 cm2
40/100 × 2,5 = 1cm² mucoasă afectată
2,5 cm² – 1 cm² = 1,5 cm² mucoasă funcţională
1 cm²…………..50 de neuroni
1,5 cm²………….x
x = 75 neuroni
(numărul de cili 10-20 ; nr. mediu 15)
75 × 15 = 1125 cili olfactivi
2. A. 45 m/s; 0,031 s
Modul de rezolvare:
90 m/s ‫ ׃‬2 = 45 m/s;
d = v × t; t = d/v t = 1,2 ‫ ׃‬45 = 0,026 s întârzierea sinapsei
0,005 s + 0,026 s = 0,031 s

2
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĀRII ŞI INOVĂRII
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
P-ţa Ştefan cel Mare nr. 4, Cluj - Napoca, Tel./Fax:0264 -590778/ 0264 -592832
www.isjcj.ro, cluj@isjcj.ro

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA LOCALA
17.01.2009
Clasa a XI-a
I. Complement simplu:
Alegeţi răspunsul corect
1. La nivelul mezencefalului există:
A. originea reală a fibrelor senzitive ale nervului V;
B. nucleul terminal principal al nervului V;
C. nucleul salivator superior;
D. originea aparentă a nervului IV;
2. Care dintre următoarele asociaţii funcţionale sunt corecte:
A. nervul III – nucleul accesor - midriază;
B. nervul VII – nucleu salivator superior – stimularea secreţiei glandelor parotide;
C. nervul X – nucleul salivator inferior – stimularea secreţiei glandelor sublinguale;
D. nervul X – nucleul dorsal - stimularea secreţiei glandelor gastrice:
3. Din structura pedunculului cerebelos inferior fac parte următoarele fascicule, cu
excepţia:
A. olivocerebelos;
B. vestibulocerebelos;
C. dentorubric;
D. spinocerebelos direct.
4. Cerebelul trimite eferenţe, prin pedunculii cerebeloşi superiori, spre nucleii:
A. pontini;
B. olivari;
C. roşu;
D. vestibulari.
5. Măduva spinării este sediul următoarelor reflexe vegetative:
A. cardiomoderator: T3 – T5;
B. sudoral: C8 –T2;
C. pupilodilatator: C8 – T2;
D. piloerector: S2 – S4.
6. Aria auditivă primară este localizată în:
A. girusul frontal superior ;
B. girusul temporal superior ;
C. girusul postcentral ;
D. girusul temporal mijlociu.
7. Segmentul central al analizatorului cutanat este localizat în :
A. girusul precentral al lobilor parietali;
B. girusul postcentral al lobilor parietali;
C. girusul precentral al lobilor frontali;
D. lobul temporal.
8. Primul neuron al eferenţei vegetative:
A. se numeşte postganglionar;
B. este situat extranevraxial;
C. este localizat în centrii vegetativi;
D. se găseşte în măduva sacrată pentru SN simpatic.
9. Emisferele cerebrale sunt:
A. separate prin fibre comisurale;
B. uşor asimetrice, la dreptaci fiind mai dezvoltată emisfera dreaptă;
C. din punct de vedere evolutiv cele mai vechi organe nervoase;
D. despărţite incomplet de fisura interemisferică.
10. Următoarele structuri sunt inervate de nervul facial:
A. tegumentul feţei;
B. muşchii mimicii;
C. muşchii masticatori;
D. muşchii gâtului.
11. Nervii cranieni:
A. sunt în număr de 12;
B. după funcţie sunt motori: II, III, IV, VI, IX;
C. sunt senzitivi: I, II, V, VIII;
D. sunt micşti: V, VII, IX, X.
12. Identificaţi enunţul fals:
A. nervul abducens are originea reală într-un nucleu motor bulbar;
B. nervul optic este format din axonii neuronilor metatalmici;
C. originea aparentă a nervului facial este şanţul pontopeduncular;
D. originea aparentă a nervului glosofaringian este în şanţul retroolivar.
13. căile de conducere indirecte:
A. au viteză mare de conducere;
B. au viteză mică de conducere;
C. se proiectează într-o arie corticală specifică;
D. au un timp de latenta scurt.
14.Nervul vag:
A. prezintă fibre vegetative cu originea în nucleul dorsal care inervează vezica urinară;
B. are un nucleu vegetativ din care pornesc fibre care inervează muşchii faringelui;
C. conţine fibre viscerosenzitive în relaţie cu baroreceptorii din zona sinocarotidiană;
D. recepţionează sensibilitatea gustativă.
15. Sensibilitatea dureroasă din treimea posterioară a limbii este transmisă prin:
A. fasciculul spinotalamic lateral;
B. nervul glosofaringian;
C. fibrele motorii ale nervului trigemen;
D. fibrele senzitive ale nervului trigemen.
16. Reflexele pilomotorii au următoarele caracteristici:
A. sunt reflexe somatice medulare;
B. au centrul localizat la nivelul cornului medular posterior, în măduva
toracolombară;
C. au centrul localizat în măduva lombosacrată;
D. sunt subordonate centrilor nervoşi superiori.
17. În reglarea funcţiilor vegetative nu intervin:
A. aria somestezică I;
B. aria de asociaţie prefrontală;
C. sistemul limbic;
D. ganglionii bazali.
18. Reflexele vegetative medulare sunt:
A. reflexul de micţiune si defecaţie;
B. reflexul de flexie;
C. reflexul pupiloconstrictor;
D. reflexul rotulian;
19. Care din următorii receptori de găsesc în toate straturile pielii?
A. corpusculii Meissner şi Krause;
B. corpusculii Vater-Pacini;
C. discurile Merkel;
D. terminaţiile nervoase libere.
20. Labilitatea reprezintă:
A. intensitatea necesară unui stimul pentru a declanşa un potenţial de acţiune;
B. proprietatea neuronului de a nu răspunde la noi stimuli în timpul fazei de
depolarizare;
C. timpul de acţiune a unui stimul pentru a produce un potenţial de acţiune;
D. numarul de stimuli la care poate răspunde un neuron într-un anumit interval de
timp;
21. Funcţia de conducere a măduvei spinării este realizată de:
A. de substanţa albă din cele trei perechi de coarne;
B. numai prin fasciculele lungi ascendente şi descendente;
C. numai prin fasciculele lungi de asociaţie;
D. şi de fasciculele de asociaţie sau intersegmentare.
22. Mişcările de masticaţie sunt coordonate de nervii:
A. facial;
B. oftalmic;
C. maxilar;
D. mandibular;
23. Sensibilitatea tactilă a tegumentelor şi a mucoasei feţei este recepţionată de nervii:
A. trigemen;
B. facial;
C. oculomotor;
D. glosofaringian;
24. Segmentul de conducere al sensibilităţii dureroase este reprezentat de:
A. căile sensibilităţii epicritice;
B. căile sensibilităţii protopatice;
C. căile sensibilităţii dureroase – spinotalamice anterioare;
D. căile sensibilităţii dureroase – spinotalamice laterale – şi de fibrele senzitive ale
nervilor trigemeni – de la tegumentul feţei;
25. Legea „tot sau nimic” se referă la:
A. potenţialul de repaus;
B. timpul util;
C. potenţialul de acţiune;
D. potenţialul excitator postsinaptic.
26. Identificaţi asocierea corectă privitoare la structura arcului reflex somatic:
A. receptor → neuron senzitiv → neuron de asociaţie → motoneuron → efector;
B. receptor → neuron de asociaţie → motoneuron → neuron senzitiv → efector;
C. efector → neuron de asociaţie → motoneuron → neuron senzitiv → receptor;
D. motoneuron → receptor → efector → neuron de asociaţie → neuron senzitiv.
27. Care lege nu este a reflexelor?
A. simetriei;
B. cerebralizării;
C. localizării;
D. iradierii.
28. Îşi au centrii coordonatori în punte următoarele reflexe:
A. motorii digestive;
B. de clipire;
C. de deglutiţie;
D. pupilar fotomotor.
29. În constituţia căii aferente a reflexului depresor cardio-respirator intră fibrele
senzitive ale nervilor:
A. IX şi X;
B. XI şi XII;
C. IX şi XI;
D. X şi XII.
30. Imposibilitatea de a merge în linie dreaptă indică disfuncţii ale nervului cranian:
A. trigemen;
B. facial;
C. vag;
D. vestibulocohlear
II.Complement grupat
La întrebările următoare răspundeţi utilizând următoarea cheie:
A. dacă 1,2,3 sunt corecte;
B. dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. dacă numai 4 este corect;
E. dacă toate variantele sunt corecte
31. Căile sensibilităţii exteroceptive:
1. îşi au originea în ganglionul spinal;
2. îşi au originea la exteroceptori;
3. au protoneuronul localizat în ganglionul spinal şi în ganglionul nervului trigemen;
4. deutoneuronul poate fi localizat în cornul posterior şi în unii nuclei proprii din bulbul
rahidian;
32.Inervaţia motorie a muşchilor striaţi poate fi realizată de:
1.axoni ai neuronilor visceromotori din coarnele laterale ale măduvei toracolombare,
pentru vasele de sânge;
2. axoni ai neuronilor din nucleul motor al trigemenului din punte;
3. axoni ai neuronilor somatomotori alfa şi gama din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
4.axoni ai neuronilor din nucleul accesor al oculomotorului;
33.Care dintre următoarele potenţiale electrice se pot propaga:
1. potenţialul de membrană;
2.potenţialul local, terminal, de placă;
3.potenţialul receptor;
4.potenţialul de acţiune;
34.Nucleii motori ai nervilor cranieni din mezencefal:
1.trimit eferenţe la muşchii oblic superior şi inferior;
2.trimit eferenţe la unii muşchii extrinseci ai globilor oculari;
3. trimit eferenţe si la muschii ciliari
4.primesc aferenţe de la neocortexul motor;
35.Care dintre următoarele efecte se datorează stimulăriii sistemului nervos vegetativ
simpatic:
1.scaderea frecvenţei cardiace;
2.micşorarea pupilei;
3.secreţie salivară apoasă abundentă;
4.bronhodilataţie;
36. Care dintre următoarele efecte se datorează stimulării sistemului nervos vegetativ
parasimpatic;
1.scăderea frecvenţei cardiace;
2.creşterea secreţiei pancreatice;
3.contracţia musculaturii netede şi relaxarea sfincterelor digestive;
4.stimularea secreţiei gastrice.
37.Nervii realizează transmiterea impulsurilor de la:
1.receptori spre cortex
2.centrul nervos spre organele efectoare;
3.receptori la efectori;
4.măduva spinării spre efectori
38.Care dintre afirmaţiile cu privire la coliculii cvadrigemeni superiori le consideraţi
adevărate:
1.sunt în relaţie cu tractul optic;
2.realizează conexiuni cu corpii geniculaţi mediali;
3.realizează conexiuni cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
4.sunt în relaţie cu neuronii bipolari din retină;
39.Reflexele proprioceptive se caracterizează prin:
1.prezenta neuronilor intercalari;
2.timpul de latenţă este scurt;
3.nu sunt strict limitate;
4.nu iradiază;
40.Reflexul cardioaccelerator:
1.este un reflex somatic;
2.este un reflex vegetativ, cu centrul în coarnele posterioare ale măduvei toracolombare
(T1-L2);
3.are centrul localizat în coarnele laterale ale măduvei toracolombare;
4.este coordonat de nucleii hipotalamusului posterior;
41. Impulsurile aferente de la receptorii din cavitatea bucală sunt transmise prin:
1.XII;
2.X;
3.XI;
4.V;
42.Controlul activităţii vegetative este realizat prin următoarele structuri:
1.sistemul limbic
2.măduva sacrată;
3.paleocortexul;
4.paleocerebelul;
43. Căile sensibilităţii proprioceptive conştiente:
1.îşi au originea în ganglionul spinal;
2.îşi au originea la proprioceptori;
3.se termină în talamus;
4.se termină în girusul postcentral din lobul parietal;
44. Sistemul limbic:
1.aparţine paleocerebelului;
2.este localizat pe faţa externă a emisferelor cerebrale;
3.este nou filogenetic, format din două straturi celulare;
4.intervine în reglarea acţiunii vegetative;
45. Muşchii circulari ai irisului:
1.sunt inervaţi de către fibrele somatomotorii ale nervului III, care produc mioza;
2.sunt muşchi netezi;
3.produc dilatarea pupilei;
4.sunt inervaţi de către fibre visceromotoare parasimpatice;
46. Muşchii circulari ai irisului:
1.sunt muşchi netezi;
2.măresc diametrul pupilar;
3.se contractă sub acţiunea nervului oculomotor;
4.au şi inervaţie simpatică;
47.Celulele cu bastonaş:
1.sunt localizate în pata oarba
2.sunt în număr de 6-7 milioane;
3.sunt mai numeroase în pata galbenă şi în fovea centralis;
4.conţin în partea periferică rodopsină;
48.După rolul funcţional neuronii sunt:
1.motori – trimit comenzi spre efectori
2.senzitivi – recepţionează stimuli din mediu;
3.asociativi – fac legătura între un neuron senzitiv şi unul motor;
4.micşti – au atât funcţie senzitivă, cât şi motorie;
49. Funcţiile predominante ale arhicerebelului sunt:
1.menţinerea echilibrului static;
2.reglarea tonusului muscular;
3.menţinerea echilibrului dinamic;
4.controlul musculaturii striate axiale a corpului;
50.Următoarele structuri sunt inervate de nervul facial:
1.muschii feţei;
2.glandele lacrimale;
3.glandele sublinguale şi submandibulare;
4.muşchii mimicii;
51.Parasimpaticul sacrat inervează următoarele structuri:
1.colon transvers şi descendent;
2.vezica urinară;
3.rect şi colon sigmoidian;
4.colon ascendent şi cec;
52. Efectele sistemului nervos parasimpatic pe musculatura aparatului digestiv sunt
reprezentate de:
1.secreţie salivară apoasă şi săracă în enzime;
2.inhibarea secreţiei glandelor gastrice;
3.scăderea frecvenţei cardiace;
4.stimularea motilitatii gastrice;
53.Indicaţi afirmaţiile corecte:
1.în miopie vederea este neclară, datorită focalizării imaginilor în spatele retinei;
2.ochiul miop are un ax optic mai mare decât cel normal;
3.ochiul miop are un ax optic mai scurt decât cel normal;
4.astigmatismul este provocat de defecte de sfericitate ale corneei;
54.Motoneuronii spinali au rol de a:
1.transmite informatii motorii
2.comanda motilitatea musculaturii netede viscerale
3.controla activitatea musculaturii striate
4.comanda motilitatea musculaturii cardiace
55.Caile ascendente specifice:
1.au originea la nivelul receptorilor
2.au protoneuronul in ganglionul spinal
3.pot avea deutoneuronul in bulbul rahidian
4.au neuronul 3 in talamus
56.Care dintre urmatoarele structuri nervoase contin fibre vegetative:
1.nervul vag
2.nervul pelvic
3.nervul splahnic
4.nervul olfactiv
57.Caile motricitatii voluntare :
1.au originea in girusul precentral din lobul frontal
2.au originea in girusul postcentral din lobul parietal
3.au originea in neocortexul motor
4.contin fascicule tecto si rubrospinale
58.Nucleii proprii ai trunchiului cerebral pot indeplini urmatoarele functii:
1.reflexe adaptative cardiovasculare
2.reflexe respiratorii
3.reflexul oculocefalogir
4.originea unor cai extrapiramidale
59.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
1.in lobul temporal se termina calea auditiva
2.aria olfactiva este localizata in sistemul limbic
3.in aria somestezica I se proiecteaza sensibilitatea gustativa
4.in girusul precentral se proiecteaza caile piramidale
60.Urmatoarele afirmatii sunt false:
1.metatalamusul este un releu pentru toate sensibilitatile
2.hipotalamusul anterior are rol de integrare simpatica
3.epitalamusul are rol extrapiramidal
4.talamusul este releu pentru sensibilitatea exteroceptiva
III. Probleme
61.Tegumentul are o suprafata de 2 metri patrati si reprezinta 12% din greutatea corpului.
Precizati:
a. greutatea tegumentului unui om de 80 kg
b. cate straturi prezinta
c. ce fel de tesut este dermul
d. ce ramura a nervului spinal trebuie stimulata pentru a prodece piloerectia la nivelul
antebratului
A. a. 9,6kg b. 3 straturi c. tesut conjunctiv dens d. comunicanta cenusie
B. a. 12 kg b. doua straturi c. tesut conjunctiv lax d. cominicanta dorsala
C. a. 10 kg b. trei straturi c. tesut conjunctiv fibros d. comunicanta cenusie
D. nici o varianta nu e corecta in totalitate
62.Cronaxia muschiului biceps brahial este de 0,5 ms.Precizati:
a. timpul util mediu al acestui muschi stiind ca excitabilitatea tesutului muscular
scheletic este comparabila cu cea a tesutului nervos
b. limitele variatiei de potential a sarcolemei intre starea de actiune si starea de repaus
stiind ca valoarea potentialului de repaus este cuprinsa intre -70si -90mV
A. a. 10ms b. 105-125mV
B. a. 15ms b -35 – 55mV
C. a. 5 ms b. -105 – 130 mV
D. a. 0,01s b. nu se poate calcula
63.Un muschi striat scheletic are lungimea de 12 centrimetri, iar placile sale motorii au fantele
sinaptice de 240 Angstrom fiecare. Precizati:
a. in cat timp ajunge impulsul nervos la capetele muschiului de la nivelul unei placi
motorii situate la jumatatea muschiului, stiind ca intarzierea sinaptica este de 0,5 ms si
viteza undei de depolarizare este de 12 m /s.
b. viteza de deplasare a acetilcolinei de la butonul terminal al axonului pana la
sarcolema.
A. a. 0,5ms b. 4,8microni /secunda
B. a. 0,005s b. 0,48 microni/secunda
C. a. 50ms b. 48microni/s
D. a. 5ms b. 48 microni/secunda
64.Stiind ca encefalul are un volum de 1500cm3. Stabiliti :
a. cat la % din acesta este afectat daca la o persoana apare concomitent astazia, atonia,
astenia.
b. cate straturi celulare prezinta scoarta neocortexului senzitiv
c. cate straturi prezinta scoarta cortexului cerebelos.
A.a. 10% b. 6 straturi c. 3 straturi
3
B. a. 150 cm b. 6 straturi c. 3 straturi
C. a. 15% b. 3 straturi c. 3 straturi
D. nici un raspun nu este corect
65.Reflexele conditionate au fost studiate de I.P. Pavlov cu ocazia cercetarilor asupra reglarii
secretiei salivare . Intr-un experiment, hrana a fost asociata cu aprinderea unui bec.
a. unde este localizat focarul de excitatie corticala pentru excitantul conditionat?
b. la ce nivel nevraxial se inchid reflexele conditionate
c. ce particularitate comuna au nervii ce participa cu fibre atat pe calea aferenta cat si pe
cea eferenta a arcului reflex neconditionat.
A a. la baza girului b. diencefal c. fibrele senzoriale au
postcentral neuronii de
origine in bulb
B a. pe fata mediala a b. maduva spinarii au nucleii vegetativi in
emisferelor acelasi etaj din trunchiul
cerebral
C a. pe fata laterala a b.trunchiul cerebral au acelasi mediator la nivelul
emisferelor ganglionului previsceral
D a. in jurul scizurii b. cortex c. inerveaza glande exocrine
calcarine–lob occipital tubuloacinoase

66.Un copil afla ca noul sau vecin prezinta daltonism , hipermetropie si glaucom si vrea sa
afle mai multe date despre aceste probleme ale vederii.
a. ce particularitati are daltonismul?
b. ce probleme de acomodare la distanta exista la ochiul hipermetrop
c. care este cauza glaucomului
A. a. maladie genetica predominanta la femei
b. punctum proximum este mai departe de 25 cm de ochi
c. cresterea presiunii intraoculare
B. a. imposibilitatea de a percepe unele culori
b. punctum remotum este mai aproape de 6m de ochi
c. opacizarea cristalinului
C. a. maladie genetica predominanta la barbati
b. nu exista punctum remotum in acomodare
c. drenarea inadecvata a umorii apoase
D. a. imposibilitatea de a distinge culori complementare
b. acomodarea peste punctum remotum este continua
c. scaderea elasticitatii cristalinului
67. Un profesor care are ochelari cu lentile biconvexe sta la catedra, priveste si asculta o
eleva situata intr-o banca aflata la 4 m distanta. Elevii din clasa respectiva poarta uniforme
verzi.
a. avand in vedere anomalia de refractie prezenta la profesor, ce deficienta există faţă de un
ochi emetrop?
b. ce modificări suferă cristalinul în momentul în care profesorul priveşte în catalogul aşezat
pe catedră, la 35 de cm distanţă de ochii lui?
c. care enunţ din tabel este adevărat dacă ne referim la termenul verde?
A a. curbura exagerată a b. devine mai convergent; c. culoarea verde se
cristalinului formează amestecând
galben cu albastru
B a. axul antero-posterior b. puterea de refracţie este c. este culoare
este mai lung mare complementară
C a. focalizare înapoia retinei b. raza de curbură scade c. există opsină
sensibilă la verde
D a. cristalin aplatizat b. bombarea cristalinului se c. este o culoare
reduce fundamentală
68. La ieşirea dintr-o sală de cinematograf, la trecerea de la întuneric la lumină puternică,
apare o senzaţie de lumină puternică apoi se îmbunătăţeşte vederea fotopică şi cromatică.
a. prin ce se caracterizează adaptarea la lumină?
b. ce particularitate au receptorii pentru vederea fotopică, spre deosebire de cei pentru vederea
scotopică?
c. care enunţ legat de calea vizuală este adevărat?
A a. la început cantitatea de b. pragul de excitabilitate c. deutoneuronii sunt în
pigmenţi fotosensibili e este mare retină
mare
B a. retinenul şi rodopsina b. sunt prezenţi în fovea c. tractul optic are fibre
converg în scotopsină centralis de la ambii globi
oculari
C a. ariile vizuale sunt b. au sensibilitate mare c. protoneuronii au o
bombardate cu semnale dendrită
D a. fotopsinele se b. contin 3 tipuri de opsine c. nervii optici contin
descompun in iodopsina si dendritele neuronilor
retinen multipolari

69. Costel are ochiul emetrop. Prietenul sau poarta ochelari cu lentile divergente pentru ca
formarea imaginilor se formeaza in ochii sai la o distanta de 14mm fata de cristalin.
a. care este distanta focala a ochiului lui Costel?
b. ce deficienta vizuala are ochiul prietenului sau?
c. ce defect de vedere ar avea Costel daca ar avea 60 de ani si ar trebui sa indeparteze de ochi
ziarul pentru a vedea clar atunci cand citeste?
A a. 7mm b. hipermetropie c. hipermetropie
B a. 17mm b. miopie c. prezbitism
C a. 10mm b. astigmatism c. miopie
D a. 24mm b. cecitate c. astigmatism

70.Andrei se da cu patinele. La un moment dat isi aude numele strigat. Se intoarce reflex, isi
observa 2 colegi dar se dezechilibreaza si cade . Precizati:
a. structura nervoasa la nivelul careia se afla sediul reflexului acusticocefalogir
b. organul nervos responsabil de mentinerea echilibrului
c. care dintre segmentele organului pe care l-ati ales la punctul b pentru realizarea echilibrului
dinamic.
A a. coliculii cvadrigemeni b.diencefalul c. paleocerebel
superiori
B a. coliculii cvadrigemeni b. cerebelul c. arhicerebelul
inferiori
C a.corpii geniculati laterali b. talamus c.neocerebel
D a. corpii geniculati mediali b. metatalamus c. vestibulocerebel

Notă:
 Toate subiectele sunt obligatorii
 Timp de lucru 3 ore
 În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1 – 60 câte 1 punct,
pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu)
BAREM DE CORECTARE CLASA A XI-A

1. D
2. D
3. C
4. C
5. C
6. B
7. B
8. C
9. D
10. B
11. D
12. D
13. C,
14. D
15. D
16. D
17. D
18. A
19. D
20. D
21. D
22. D
23. A
24. D
25. C
26. A
27. B
28. B
29. A
30. D
31. C
32. A
33. D
34. E
35. D

1
36. E
37. C
38. B
39. C
40. D
41. C
42. A
43. C
44. D
45. C
46. B
47. D
48. A
49. B
50. E
51. A
52. D
53. C
54. B
55. E
56. A
57. B
58. E
59. A
60. A
61. A
62. A
63. D
64. A
65. D
66. C
67. C
68. A
69. B
70. B

2
MINISTERUL
EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
- faza judeţeană –
22 martie 2003
CLASA A XI-A

SUBIECTE:
I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.
1. Legătura dintre nucleul roşu şi paleocerebel se realizează prin:
A. pedunculii cerebeloşi inferiori;
B. fibre comisurale;
C. pedunculii cerebeloşi superiori;
D. pedunculii cerebeloşi mijlocii.
2. Comanda motorie corticală care va determina ridicarea pleoapei superioare ajunge la nucleul motor al
nervului III prin:
A. fasciculul olivospinal;
B. fasciculul Goll;
C. fasciculul Burdach;
D. fasciculul corticonuclear.
3. SRAA (sistemul reticulat activator ascendent):
A. se întinde de la bulb la punte;
B. trimite informaţii specifice cerebelului;
C. este conectat cu epitalamusul;
D. trimite informaţii difuze spre cortex.
4. Perechea a IIIa- de nervi cranieni :
A. conţin fibre vegetative postganglionare parasimpatice;
B. întră în trunchiul cerebral prin fosa interpedunculară ponto-mezencefalică;
C. conţin nuclei accesori Edinger – Westphal;
D. contin nuclei de terminatie in mezencefal.
5. Epifiza:
A. este o glandă mixtă;
B. secretă hormonul principal – melatonina;
C. are legături cu talamusul;
D. face parte din trunchiul cerebral.
6. Condrocitele:
A. sunt prezente în oasele late;
B. sunt prezente în condroplaste;
C. au formă stelată;
D. formeaza cartilajul vascularizat.
7. Ţesutul conjunctiv moale fibros:
A. intră în structura fibrelor musculare;
B. formează neurofibrile;
C. înveleşte neuroplasma;
D. formează fascii musculare.
8. Aldosteronul:
A. stimulează reabsorbţia renală a Na+ şi K+ ;
B. contribuie la menţinerea constantă a natremiei şi potasemiei ;
C. stimulează catabolismul glucidic şi lipidic ;
D. este secretat de medulosuprarenale.
9. Membrana celulară are următoarele caracteristici cu o excepţie:
A. este fosfolipidoproteică;
B. este polarizată electric;
C. are permeabilitate selectivă;
D. este polizaharidică.
10. Care din următoarele fenomene mecanice ale deglutiţiei are loc la nivelul cavităţii bucale:
1
A. deglutiţa –timp faringian;
B. depozitarea temporară a alimentelor;
C. mişcări peristaltice;
D. împingerea bolului alimentar în faringe.
11. Nervul vag:
A. este un nerv cranian motor;
B. fibrele senzitive culeg sensibilitatea gustativă din vârful limbii;
C. ramura somato-motoare inervează musculatura netedă a stomacului;
D. fibrele vegetative parasimpatice inervează şi musculatura cardiacă.
12. Insulina are următoarele efecte cu excepţia:
A. intensifică consumul tisular de glucoză;
B. activează transformarea glucozei în glicogen la nivel hepatic nu şi muscular;
C. stimulează transformarea glucozei în trigliceride în ţesutul adipos şi ficat;
D. inhibă gluconeogeneza hepatică.
13. Terminaţiile nervoase primare anulospirale (în spirală) sunt:
A. dendrite ale neuronilor din ganglioni spinali;
B. axoni ai motoneuronilor α medulari;
C. axoni ai motoneuronilor γ medulari;
D. dendrite ale neuronilor din ganglionii nervilor cranieni IV,VI, XI, XII.
14. Receptorii gustativi sunt :
A. proprioreceptori;
B. mecanoreceptori ;
C. chemoreceptori ;
D. osmoreceptori.
15. Centrii nervoşi ai reflexului pupilo-dilatator se găsesc în:
A. nucleul accesor al oculomotorului;
B. segmentele medulare lombo-sacrate;
C. coarnele medulare laterale;
D. coliculii cvadrigemeni superiori.
16. Nervul facial îşi are originea reală pentru fibrele vegetative motorii în :
A. nucleul motor al nervului VII din punte;
B. nucleul salivator superior si lacrimal din punte;
C. nucleul salivator inferior din bulb;
D :ganglionul geniculat din stânca temporalului. B
17. Care din următorii receptori cutanaţi permit aprecierea fină a proprietăţii obiectelor cu care vine în
contact tegumentul:
A. corpusculii Pacini;
B. corpusculii Meissner;
C. corpusculii Ruffini;
D. corpusculii Krause.
18. Tonusul muscular:
A. este starea de contracţie permanentă şi totală a musculaturii;
B. realizează lucru mecanic şi produce mişcarea;
C. are rol în mimică;
D. permanenţa sa este dată de contracţia concomitentă a unor grupe de fibre musculare.
19. Scheletul piciorului are în componenţă:
A. un număr al oaselor tarsiene egal cu cel al oaselor carpiene;
B. 8 oase metatarsiene;
C. 6 oase carpiene;
D. un număr de falange egal cu cel al falangelor scheletului mâinii.
20. Fibra musculară striată:
A. este formată din miofibrile;
B. conţine un reticul endoplasmic sărac;
C. are un singur nucleu;
D. prezintă un număr mic de mitocondrii.
.

II. ALEGERE MULTIPLĂ

Alegeţi răspunsurile corecte din variantele propuse.

21. Selectaţi fasciculele descendente care străbat tot trunchiul cerebral:


A. rubrospinal;
B. olivospinal;
2
C. corticonuclear;
D. piramidal direct.
22. SRAA (sistemul reticulat activator ascendent):
A. are un rol informativ redus;
B. primeşte comenzi motorii prin colaterale desprinse de pe căile ascendente specifice;
C. provoacă reacţia de trezirea scoarţei cerebrale;
D. îndreaptă atenţia spre un stimul important pentru organism într-un anumit moment.
23. Care dintre următoarele fibre, fascicule, au origine în bulb ?
A. fasciculele spino-bulbare Goll-Burdach;
B. fibrele vestibulo-cerebeloase;
C. fasciculul longitudinal medial;
D. fasciculul fastigiobulbar.
24. Perechea a III-a de nervi cranieni :
A. primesc aferente de la scoarta cerebrala prin fasciculul corticonuclear;
B. primesc aferente de la nucleii vestibulari mezencefalici;
C. primesc aferente de la coliculii cvadrigemeni;
D. trimit eferente la 4 muschi somatici ai globului ocular.
25. Estrogenii:
A. determină creşterea secreţiei de STH;
B. cresc concentraţia glucozei în sânge;
C. influenţează centrii hipotalamici răspunzători de reglarea activităţii sexuale;
D. favorizează eliberarea Ca din oase.
26.Ţesutul cartilaginos:
A. se impregnează cu săruri de calciu şi fosfor;
B. se află sub forma de cartilaginos elastic în structura epiglotei;
C. sărurile prezente sunt de Ca şi Na;
D. celule mature sunt condroblastele.
27. Hipofiza:
A. este localizată la baza encefalului în şaua turcească a osului etmoid;
B. este situată la baza encefalului înapoia chiasmei optice;
C. lobul anterior constituie partea cea mai dezvoltată având 75% din masa hipofizei;
D. stabileşte cu hipotalamusul legături anatomice şi funcţionale.
28. Hormonii sexuali secretaţi de corticosuprarenală:
A. inhibă matabolismul proteic;
B. sunt derivaţi din colesterol;
C. în exces determină sindromul androgenital;
D. contribuie la formarea caracterelor sexuale secundare
29. Lizozomii:
A. conţin enzime hidrolitice;
B. au rol în sinteza proteinelor;
C. au rol în respiratie;
D .abundă în leucocite.
30. Alegeţi din enunţurile de mai jos afirmaţiile corecte:
A. saliva contribuie la excreţia unor substanţe toxice şi virusuri;
B. dentiţia de lapte, la om, există între 6 luni şi 8 ani, fiind formată din 22 de dinţi;
C. limba este inervată motor de nervul glosofaringian – IX;
D. amilaza salivară – ptialina acţionează asupra amidonului preparat.
31. Arhicerebelul îndeplineşte funcţiile:
A. controlează tonusul muscular;
B. reglează echilibrul;
C. controlează mişcările fine;
D. primeşte aferente vestibulare şi proprioceptive inconştiente.
32. Perechea a X a de nervi cranieni:
A. se mai numesc şi pneumogastrici;
B. au originea aparentă în şanţul retroolivar;
C. au originea reală în punte;
D. inervează şi musculatura faringelui;
33. Sinteza proteică are loc la nivelul:
A. osteoblastului;
B. condroblastului;
C. osteoclastului
D. osteoplastului.
34. Fibrele musculare intrafusale:
A. sunt constituite dintr-o porţiune centrală, contractilă

3
B. au extremităţile alungite, contractile
C. sunt în număr de 20- 25
D. sunt inervate senzitiv de axoni ai neuronilor α medulari
35. Secţionarea cordonului lateral medular afectează:
A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă;
B. sensibilitatea interoceptivă;
C. sensibilitatea protopatică;
D. motilitatea voluntară a membrelor.
36. Gustul amar este perceput:
A. faţa dorsală a limbii;
B. palat;
C. vârful limbii;
D. faringe.
37. În puntea lui Varolio sunt situaţi nucleii:
A. de origine pentru fibrele ce inervează muşchii masticatori;
B. de origine pentru fibrele senzitive ale trigemenului;
C. salivatori inferiori şi superiori;
D. de origine pentru fibrele ce inervează musculatura mimicii.
38. Mucoasa duodenală prezintă:
A. plici circulare – valvule conivente;
B. glande Lierkühn;
C. glande Brünner;
D. vilozităţi intestinale.
39. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
A. axonii celulelor mitrale alcătuiesc tracturile olfactive;
B. tracturile olfactive străbat lama ciuruită a etmoidului;
C. celulele receptoare olfactive reprezintă protoneuronul căii olfactive;
D. celulele mitrale sunt situate în bulbul rahidian.
40. Coastele care se unesc direct sau indirect cu sternul, se numesc:
A. false;
B. libere;
C. flotante;
D. adevărate.

III. ALEGERE GRUPATĂ

La întrebările de mai jos răspundeţi cu:

A. 1, 2, 3 sunt corecte;
B. 1 şi 3 sunt corecte;
C. 2 şi 4 sunt corecte;
D. 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte sau toate sunt greşite.

41. Nu trec prin mezencefal:


1. fasciculul Goll;
2 fasciculul Burdach;
3 fasciculul spinocerebelos direct;
4 fasciculul spinocerebelos încrucişat.
42. Nucleii de substanţă cenuşie ai trunchiului cerebral sunt:
1. în bulb, nucleii senzitivi ai nervilor cranieni V, VII, VIII, IX, X;
2. în punte nucleii motori ai nervilor cranieni V, VI, VII;
3. în mezencefal nucleii vegetativi accesor al III;
4. în bulb, nucleii motori penru nervul IV.
43. Timusul:
1. face parte din grupul organelor limfoide;
2. se afla retrosternal;
3. celulele spcializate timocitele provin din maduva osoasă;
4. are funcţie continuă, iar la maturi nu involueaza.
44. Pentru următorii hormoni secretaţi de adenohipofiză hipotalamusul secretă câte doi neurohormoni cu
acţiuni antagoniste:
1. FSH;
2. Prolactina;
3. ACTH;

4
4. STH.
45. Ţesutul conjunctiv reticulat se află în:
1. splină;
2. ficat;
3. ganglioni limfatici;
4. măduva hematogenă.
46. Hormonii medulosuprarenalei:
1. au efecte asemănătoare stimulării simpaticului ;
2. stimulează sistemul reticulat activator ascendent ;
3. determină glicogenoliza hepatică şi musculară;
4. inhibă metabolismul lipidic.
47. Celulele osoase:
1. adulte, numite osteoblaste, au capacitate secretorie;
2. adulte, numite osteocite, au proprietate secretorie;
3. numite osteoclaste au rol în sinteza oseinei;
4. provin din celulele conjunctive.
48. Pancreasul endocrin:
1. are rol în procesele de digestie chimică;
2. cuprinde celulele insulelor Langerhans;
3. cuprinde celulele acinilor glandulari;
4. este alcătuit din celulele insulare A şi B.
49. Contracţia musculaturii striate poate fi determinată:
1. direct prin excitarea motoneuronilor α ;
2. indirect prin excitarea motoneuronilor γ ;
3. direct prin comenzile voluntare venite de la neocortexul motor;
4. prin reflexul de întindere.
50. Lezarea bulbului şi a punţii produce următoarele tulburări:
1. tulburări de masticaţie;
2. tulburări de deglutiţie;
3. tulburări ale reflexului respirator;
4. tulburări ale reflexului pupilodilatator.
51. Absorbţia acizilor graşi:
1. se realizează numai în prezenţa sărurilor biliare;
2. cu lanţ lung se realizează sub formă de micelii;
3. cu lanţ scurt se realizează printr-un mecanism activ;
4. se realizează numai în prezenţa glicerolului.
52. Reglarea mişcărilor peristaltice intestinale se realizează prin mecanisme:
1. numai nervoase extrinseci;
2. numai umorale;
3. numai nervoase intrinseci;
4. nervoase şi umorale.
53. Haustrele se întâlnesc la nivelul:
1. stomacului;
2. duodenului;
3. jejunului;
4. intestinului gros.
54. Parathormonul :
1. creste eliminarile urinare de Ca;
2. creste eliminarile urinare de Na;
3. determina scaderea calcemiei;
4. stimuleaza resorbtia intestinala de Ca.
55. Fasciculul care conduce sensibilitatea vibratorie:
1. are deutoneuronul in coarnele posterioare;
2. are deutoneuronul in bulb;
3. se situeaza în cordoanele anterioare;
4. se situeaza în cordoanele posterioare.
56. Mielina:
1. este dispusă în teci concentrice la nivelul dendritelor;
2. secretă teaca Schwann;
3. secretă teaca Henle;
4. are rol de izolare a fibrei nervoase.
57. Osul sacru:
1. provine din sudarea a cinci vertebre;
2. este un os median nepereche;
5
3. are formă triunghiulară,cu baza în sus;
4. feţele laterale au suprafeţe de articulare cu oasele coxale.
58. Axonii neuronilor multipolari din structura retinei participă la formarea:
1. nervul optic;
2. chiasma optică;
3. tractusul optic;
4. protoneuronului căii vizuale.
59. Crestele ampulare:
1. se găsesc la baza canalelor semicirculare;
2. sunt stimulate de mişcările de rotaţie a capului sau a corpului;
3. sunt şase la om;
4. sunt receptiri vestibulari.
60. În efortul muscular de lungă durată:
1. se epuizează rezervele de ATP şi CP;
2. se intensifică respiraţia celulară mitocondrială;
3. oxidarea glucozei ,în cea mai mare parte, este anaerobă;
4. se acumulează acid lactic, toxic pentru muşchi.

IV. CAUZĂ-EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi cu:

A. ambele propoziţii sunt adevărate şi există o relaţie de cauzalitate;


B. ambele propoziţii sunt adevărate, dar nu există o relaţie de cauzalitate;
C. prima propoziţie este adevărată, iar a doua este falsă;
D. prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată;
E. ambele propoziţii sunt false.

61. Sistemul reticulat activator ascendent trimite aferenţe spre cortex în timpul stării de veghe deoarece scoarţa
cerebrală îşi autoîntreţine tonusul.
62. Fasciculul longitudinal medial are rol în reflexele de orientare vizuală şi auditivă deoarece leagă nucleii
vestibulari pontini de nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV şi VI.
63. Paralizia nervului oculo-motor produce tulburări grave in reflexul de acomodare vizuală, deoarece inervează cea
mai mare parte a muşchilor extrinseci ai globului ocular prin componenta visceromotorie.
64. Reglarea secreţiei de adrenalină şi noradrenalină este realizată de către hormonii tropi hipofizari, deoarece
hipofiza acţionează asupra unor glande endocrine cărora le stimulează secreţia.
65. Citoplasma apare ca un sistem coloidal eterogen, deoarece prezinta un mediu de dispersie (hialoplasma) si o faza
dispersată (organite celulare).
66. Hormonul secretat de celulele A insulare pancreatice stimulează lipogeneza, deoarece transformă glucoza în
trigliceride
67. Corpii mamilari aparţin structural trunchiului cerebral, deoarece proemină in spaţiul interpeduncular
mezencefalic.
68. Pragul de sensibilitate gustativă faţă de diferite substante este variat, deoarece capacitatea gustativă
discriminativă este mare.
69. Prin stimularea nervului vag se obţine o vasoconstricţie coronară, deoarece originea reală a nervului vag este în
mezencefal.
70. Distrugerea florei bacteriene aerobe intestinale poate perturba procesul de coagulare a sângelui, deoarece aceste
bacterii sintetizează şi vitamina K.
71. Maltaza descompune maltoza în două molecule de lactoză, deoarece maltoza este un dizaharid
72. La analizatorul olfactiv celulele receptoare sunt neuronii bipolari, deoarece ei reprezintă protoneuronul căii
olfactive.
73. Scăderea concentraţiei sangvine de Ca stimuleză secreţia de parathormon, deoarece secreţia de parathormon este
reglată, în principal, în fucţie de concentraţia sangvină de calciu .
74. Prin lezarea nervilor VII, IX si X se pierde sensibilitatea gustativa, deoarece fibrele viscerosenzitive ale
acestor nervi culeg informatii de la receptorii gustativi.
75. Stimularea corpusculilor Meissner de la nivelul pielii membrului superior determină descărcări de impulsuri
nervoase de-a lungul tractului spinobulbar, deoarece tractul spinobulbar deserveşte sensibilitatea tactilă
grosieră.
76. Esofagul asigura trecerea bolului alimentar din faringe ţn stomac, deoarece conţine în treimea inferioara un
ţesut muscular striat inervat de fibrele somatomotorii ale nervului pneumogastric.
77. Ganglionii bazali contribuie la realizarea mişcărilor fine voluntare, deoarece controlează tonusul musculaturii
netede.
6
78. Ganglionul Gasser trimite eferenţe spre nucleii de origine ai nervilor V, XII, deoarece aceşti nervi intervin în
realizarea masticaţiei.
79. Grupele sangvine sunt determinate de prezenţa aglutinogenilor la suprafaţa hematiilor,
deoarece sistemul rh este determinat de prezenţa în plasma sangvină a anticorpilor anti –D.
80. Oasele bolţii cutiei craniene sunt oase de membrană, deoarece se formează prin osificare de cartilaj
(endocondrală) în a patra săptămână a vieţii embrionare.

V. ASOCIERE

Asociaţi noţiunile din coloana A cu noţiunile din coloana B.

Coloana A Coloana B
81. 1. tonus cortical; A. participă la menţinerea tonusului cortical;
2. număr mare de neuroni conectaţi prin sinapse; B. căi ascendente specifice;
3. căi colaterale; C. se desprind din căile ascendente specifice;
4. fibre cortico-reticulat D. SAA;
E. atenţia.
82. 1. creasta ampulară; A. lama spirală osoasă;
2. macula; B. urechea medie;
3. ganglionul Scarpa; C. otolite;
4. columela. D. protoneuronul căii vestibulare;
E. canale semicirculare osoase.
83. 1.condrocite; A. tesutul cartilaginos elastic;
2.pavilionul urechii; B. condrina;
3.substanţa de bază; C. ţesutul cartilaginos hialin;
4.laringele. D. celule mature în cartilaj;
E. discuri intervertebrale.
84. 1. ganglioni limfatici; A. ţesut conjunctiv lax
2. în spaţiul retroocular; B. ţesut conjunctiv fibros
3. capsula ficatului; C. ţesut conjunctiv reticulat
4. adventicea din partea inferioară a rectului; D. ţesut conjunctiv adipos
E. ţesutul osos compact
85. 1. intervine în metabolismul apei şi A.cortizolul;
electroliţilor; B.adrenalina ;
2. stimulează eliminarea excesului de apă ; C.hormonii sexuali;
3. determină creşterea forţei de contracţie D.aldosteronul;
cardiacă; E. melatonina.
4. determină, în exces, stoparea creşterii .la copii
86. 1. lipoliza; A.excretia de azot;
2. oxidări tisulare; B .scaderea rezervelor adipoase;
3. catabolismul proteinelor musculare şi C. maturitate sexuală;
plasmatice; D .cresterea metabolismului energetic;
4. dezvoltarea gonadelor. E. guşa exoftalmică.
87. 1. masticaţie; A. acţiune antiseptică;
2. amilază salivară; B. împingerea bolului alimentar în faringe;
3. lizozim; C. împingerea bolului alimentar în esofag;
4. deglutiţia.-timpul bucal. D.reducerea dimensiunilor particulelor alimentare;
E. digestia chimică a amidonului preparat.
88. 1. fibre somato-motorii ale N.X; A. inervează musculatura netedă a vezicii biliare;
2. fibre somato-senzitive ale N.X; B. sunt căi de conducere pentru sensibilitatea viscerală ;
3. fibre viscero-senzitive ale N.X; C. inervează muşchii laringelui;
4. fibre viscero-motorii ale N.X. D. sensibilitate gustativă din 1/3 anterioară a limbii;
E. sensibilitatea gustativă.
89 1. canal Havers; A. distrugerea şi limitarea formării ţesutului osos;
2. periost; B. conţine ţesut conjunctiv lax;
3. osteoclast; C. învelişul osului;
4. osteon; D. oseina împreună cu săsurile fosfo - calcice;
E. unitatea morfo - funcţională a ţesutului osos compact.
90. 1. Hipersecreţie insulinică; A. dezvoltarea întârziată a organelor genitale;
2. Hipersecreţie tiroidiană; B. tremurături ale mâinilor;
3. Hiposecreţie tiroidiană; C. creşterea volumului visceral;
4. Hiposecreţie insulinică. D. glucozurie, poliurie, polifagie;
E. hipoglicemie.

7
91. 1. reflexul pupilar fotomotor; A. nucleul salivator superior;
2. reflexul deglutiţiei; B. somatic;
3. reflexul gastrosecretor; C. substanţa reticulată din punte;
4. reflexul salivator al glandelor submaxilare. D. reflex vegetativ bulbar;
E. nucleul accesor al oculomotorului.
92. 1. mişcările limbii în vorbire; A. nervul vag;
2. secreţia salivară parotidiană; B. nervul hipoglos;
3. ridicarea pleoapei; C. nervul facial;
4. expresia feţei. D. nervul oculomotor;
E. nervul glosofaringian.
93. 1. glande Lieberkühn; A. Funcţia antitoxică a ficatului;
2. celulele Kupfer; B. secretă mucus;
3. glande Brünner; C. secretă suc intestinal;
4. musculatura netedă. D. motricitate;
E. secretă vitamina A.
94 1. fermentaţia glucidelor A. prima parte a intestinului gros;
2. fermentaţia aminoacizilor B. amoniac;
3.absorbţia anticorpilor din colostrul matern C. pasiv
D. fagocitoză;
4. absorbţia glicerinei E. pinocitoză.
95. 1. celule fotoreceptoare; A. neuroni bipolari senzitivi;
2. celulele receptoare olfactive; B. bulbii olfactivi;
3. aria de proiecţie primară olfactivă;. C. girusul hipocampic;
4. deutoneuronul căii olfactive. D. neuron unipolar;
E. aria somestezică I
96. 1. hiposecretie de parathormon; A caracterizată prin decalcifiere osoasă;
2. hiper secretie de parathormon; B incompatibilă cu supravieţuirea;
3. calcitonina; C mineralizarea normală a oaselor;
4. extirparea paratiroidelor. D produce tetania;
E. produce gigantism.
97. 1.fasciculul spinotalamic anterior; A. sensibilitatea proprioceptiva de control al tonusului
2.fasciculul spinotalamic lateral; muscular;
3.fasciculele spinobulbare; B. sensibilitatea termica si dureroasa;
4.fasciculele spinocerebeloase. C. sensibilitatea tactila protopatica si de presiune;
D. sensibilitatea tactila epicritica şi simţul vibraţiilor;
E. conduc comenzile motorii voluntare.
98. 1.fascicul piramidal direct A. contribuie la constituirea căii extrapiramidale;
2. fascicul piramidal incrucisat B. eferenţe ale nucleilor bazali spre nucleul roşu;
3. nucleii caudat si lenticular C. eferenţe ale nucleilor bazali spre substanta neagră;
4. fibrele strionigrice din bulb D. controleaza motilitatea voluntară şi se încrucişează;
E. controlează motilitatea voluntară şi se încrucişează la
nivel medular.
99. 1. nucleii mijlocii hipotalamici; A. conţine neuroni staţie de releu(al 3-lea neuron);
2. nuclei anteriori hipotalamici ; B .staţie de releu pe traseul căii vizuale;
3. nuclei caudat şi lenticular ; C. aparţine sistemului extrapiramidal;
4. talamusul. D. conţine neuroni ce secretă ADH-ul;
E. controlează activitatea secretorie a hipofiziei anterioare.
100. 1. fibulă, ulnă; A. oase scurte;
2. carpiene, tarsiene; B. oase lungi;
3. omoplat, coxal; C. oase pneumatice;
4. rotulă. D. oase sesamoide(în structura unui tendon);
E. oase late.

Notă: - toate subiectele sunt obligatorii;


- fiecare exerciţiu rezolvat corect primeşte 1 punct.
Total:100 de puncte.

Succes !

8
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
Martie 2003
Grilă de evaluare
CLASA A XI-A

Nr. A B C D Nr. A B C D E NR. 1 2 3 4


1 C 41 A 81 E D C A
2 D 42 A 82 E C D A
3 D 43 A 83 D A B C
4 C 44 C 84 C D B A
5 B 45 E 85 D A B C
6 B 46 A 86 B D A C
7 D 47 D 87 D E A B
8 B 48 C 88 C E B A
9 D 49 E 89 B C A E
10 D 50 A 90 E B A C
11 D 51 A 91 E B D A
12 B 52 D 92 B E D C
13 A 53 D 93 C A B D
14 C 54 D 94 A B E C
15 C 55 C 95 D A C B
16 B 56 D 96 A D C B
17 B 57 E 97 C B D A
18 C 58 A 98 E D A C
19 D 59 E 99 E D C A
20 A 60 E 100 B A D E
21 A C D 61 B
22 A C D 62 C
23 B C 63 C Notă: -Grila de evaluare este
24 A C D 64 D verificată de Comisia
25 C 65 A judeţeană de organizare şi
26 B C 66 E
27 B C D 67 D
evaluare a olimpiadei,
28 B C D 68 C înainte de afişare.
29 A D 69 E Răspunsurile eronate vor fi
30 A D 70 A corectate numai cu
31 B D 71 D semnătura inspectorului
32 A B D 72 B şcolar de specialitate.
33 A B C 73 A - Fiecare item rezolvat corect
34 B 74 C
35 B D 75 C
primeşte 1 punct. Nu se
36 A B D 76 C acordă puncte din oficiu.
37 A D 77 E -Total: 100 de puncte.
38 A B C 78 D
39 A C 79 C
40 A D 80 C

INSPECTOR DE SPECIALITATE,
Traian Şăitan
MINISTERUL EDUCAŢIEI,
CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
– faza judeţeană –
28 februarie 2004
SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse:

1. Nucleii sunt dispuşi central în celulele musculare ale muşchiului :


A. diafragm;
B. sternocleidomastoidian;
C. miocard;
D. oblic abdominal.
2. În sânge întâlnim :
A. fibre de reticulină;
B. fibre de elastină;
C. fibre de colagen;
D. fibrinogen.
3. Sarcomerul este unitatea morfo-funcţională a miofibrilei cuprinsă între:
A. membrana Z şi banda H;
B. două membrane Z succesive;
C. două benzi H succesive;
D. 6 filamente de actină şi 3 de miozină.
4.Sărurile de calciu şi fosfor impregnează substanţa fundamentală a ţesutului:
A. conjunctiv moale fibros;
B. conjunctiv semidur fibros;
C. conjunctiv dur compact;
D. conjunctiv lax.
5. Filum terminale:
A. este un plex nervos situat în regiunea terminală a măduvei spinării;
B. prezintă un ganglion senzitiv pe traseu;
C. se asociază cu nervi spinali formând coada de cal;
D. reprezintă prelungirea cranială a măduvei spinării.
6. Ramura comunicantă albă a nervului spinal:
A. conţine fibre postganglionare simpatice;
B. este mixtă;
C. fibrele care o compun sunt amielinice;
D. participă la formarea de plexuri nervoase.
7. Reflexul rotulian este un reflex monosinaptic deoarece:
A. este involuntar;
B. se declanşează la percuţia tendonului muşchiului cvadriceps femural;
C. receptorii sunt proprioceptori;
D. arcul reflex este format din doi neuroni.
8. Releu talamic au căile de conducere pentru:
A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă;
B. sensibilitatea proprioceptivă inconştientă;
C. motilitatea voluntară;
D. motilitatea involuntară.
9. Se încrucişează în bulb, unde formează decusaţia piramidală fasciculul:
A. rubro-spinal;
B. reticulo-spinal;
C. piramidal încrucişat;
D. reticulo-spinal încrucişat şi direct.

1
10. Au originea aparentă pe faţa posterioară a mezencefalului:
A. nervii oculomotori;
B. nervii trigemeni;
C. nervii abducens;
D. nervii trohleari.
11. Stratul celulelor Purkinje :
A. este format din neuroni stelaţi;
B. conectează cerebelul cu alte etaje nervoase;
C. e format din neuroni care asigură activitatea contractilă a miocardului;
D. este locul de origine al fasciculului dento-talamic.
12. Nucleii hipotalamici posteriori:
A. secretă hormoni cu rol de control al hipofizei anterioare;
B. formează nucleul habenular;
C. realizează conexiuni subcorticale;
D. au rol de integrare simpatică.
13. Leziunile nervoase produse la nivelul lobilor occipital pot duce la pierderea sensibilităţii:
A. olfactive;
B. vizuale;
C. auditive;
D. protopatice.
14. Diencefalul:
A. este situat între mezencefal şi bulbul rahidian;
B. este format din nuclei dispuşi în jurul ventriculului IV;
C. prezintă în partea sa superioară chiasma optică;
D. este situat în prelungirea trunchiului cerebral.
15. Formaţiuni de substanţă cenuşie la nivelul emisferelor cerebrale:
A. corpul calos;
B. trigonul cerebral;
C. girul cingular;
D. comisurile anterioară şi posterioară.
16. Ariile piramidale ale neocortexului :
A. sunt situate în lobul frontal;
B. sunt separate de ariile somestezice prin şanţul Sylvius;
C. îndeplinesc funcţii psihice;
D. coordonează activitatea sexuală.
17. Spre deosebire de reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate:
A. se închid la nivel subcortical;
B. se transmit ereditar la descendenţi;
C. sunt permanente;
D. depind de experienţa personală.
18. Este un exemplu de inhibiţie necondiţionată, inhibiţia :
A. de stingere;
B. de întârziere;
C. de anticipare;
D. de protecţie.
19. Cel mai important rol în coordonarea învăţării şi memoriei îl are :
A. SRAA;
B. talamusul;
C. scoarţa cerebrală;
D. hipocampul.
20. Plexuri vegetative intramurale:
A. tiroidian;
B. hipogastric;
C. Meissner;
D. celiac;
21. Sistemul nervos simpatic stimulează secreţia :
A. tiroidiană;

2
B. gastrică;
C. intestinală;
D. lacrimală.
22. În hipoderm se întâlnesc:
A. orificiile glandelor sudoripare;
B. glomerulii glandelor sudoripare;
C. glandele sebacee;
D. foliculii piloşi.
23. În cazul analizatorului olfactiv:
A. receptorul şi protoneuronul se identifică;
B. butonii terminali ai axonilor sunt prevăzuţi cu cili;
C. dendritele protoneuronilor străbat lama ciuruită a etmoidului;
D. axonii deutoneuronilor formează nervii olfactivi.
24. Papila optică corespunde cu:
A. pata galbenă;
B. fovea centralis;
C. pata oarbă;
D. stratul celulelor pigmentare.
25. Fibrele din jumătatea nazală a retinei se încrucişează la nivelul :
A. nervului optic;
B. tractului optic;
C. chiasmei optice;
D. corpilor geniculaţi laterali.
26. Lipsa vitaminei A din alimentaţie favorizează:
A. daltonismul;
B. miopia;
C. acromatopsia;
D. hemeralopia.
27. Membrana vestibulară Reissner separă:
A. perilimfa de endolimfă;
B. peretele melcului osos de helicotremă;
C. nervul vestivulo-cohlear de organul Corti;
D. rampa timpanică de interiorul melcului membranos.
28. Totalitatea sunetelor percepute sub formă de senzaţie auditivă poartă numele de :
A. câmp auditiv;
B. frecvenţă;
C. timbru;
D. înălţime.
29. Corpusculii Golgi se găsesc :
A. la limita dintre muşchi-tendon;
B. la limita dintre tendon-os;
C. în periost;
D. în ligamente şi capsule articulare.
30. Care dintre următorii hormoni influenţează prin hipo- sau hipersecreţie aspectul pielii ?
A. STH;
B. tiroxina;
C. parathormonul;
D. prolactina.
31. Care din următorii hormoni are acţiune antagonică acţiunii calcitoninei la nivelul
sistemului osos ?
A. tiroxina;
B. testosteronul;
C. parathormonul;
D. STH.
32. Numărul de oase de la nivelul membrului superior propriu zis este de :
A. 30;
B. 31;

3
C. 32;
D. 60..
33. Osul la nivelul căruia se articulează cel mai mare număr de alte oase este:
A. calcaneul;
B. coxalul;
C. prima falangă a degetului mare;
D. sternul.

II. ALEGERE GRUPATĂ

La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:


A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este correct;
E. Toate variantele sunt corecte sau greşite;

34. Intensitatea senzaţiilor olfactive depinde de:


1. concentraţia substanţelor odorante;
2. gradul lor de solubilitate;
3. acomodarea mucoasei olfactive;
4. umiditatea mucoasei olfactive.
35. Funcţii ale pielii:
1. organ de simţ;
2. absorbţie;
3. depozit;
4. excreţie.
36. Pe părţile laterale ale limbii există papile gustative:
1. fungiforme;
2. filiforme;
3. foliate;
4. caliciforme.
37. Segemntul de conducere al sensibilităţilor limbii este reprezentat de fibre ale nervilor:
1. VII ;
2. IX;
3. V ;
4. X.
38. Stratul retinian al celulelor pigmentare se învecinează cu :
1. stratul celulelor fotoreceptoare;
2. umoarea sticloasă;
3. coroida;
4. stratul fibrelor optice;
39.Lobul intermediar hipofizar :
1. reprezintă cca 2% din masa hipofizei ;
2. secretă melatonina;
3. reglează pigmentarea pielii;
4. împreună cu lobul posterior formează adenohipofiza.
40. Cecitatea centrală e produsă de:
1. distrugerea nervului optic;
2. leziuni ale globului ocular;
3. afecţiuni ale retinei;
4. leziuni occipitale.
41. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape se realizează prin :
1. modificarea curburii cristalinului;
2. scăderea presiunii umorii apoase;
3. corectarea axelor oculare;
4. refacerea rodopsinei la întuneric.

4
42. Stratul extern de celule din organul Corti este:
1. pluristratificat;
2. alcătuit din celule ciliate;
3. acoperit de membrana reticulară şi membrana tectoria;
4. scăldat de perilimfă.
43. Structuri spiralate :
1. canalul cohlear;
2. ganglionul Corti;
3. organul Corti;
4. ganglionul Scarpa.
44. Axonul protoneuronului vestibular face sinapsă cu :
1. arhicerebelul;
2. măduva spinării;
3. talamusul;
4. nucleii vestibulari bulbari.
45. Glande endocrine cu structură nervoasă :
1. neurohipofiza;
2. adenohipofiza;
3. medulosuprarenalele;
4. corticosuprarenalele.
46. Glande endocrine dispuse în perechi:
1. insulele Langerhans;
2. medulosuprarenalele;
3. tiroida şi paratiroidele;
4. corticosuprarenalele.
47. Glande endocrine situate în abdomen sunt:
1. ovarul;
2. medulosuprarenala;
3. paratiroidele;
4. pancreasul endocrin.
48. Venele sistemului port hipofizar:
1. adună sânge de la baza hipotalamusului;
2. se capilarizează la nivelul adenohipofizei;
3. sunt dispuse la nivelul tijei hipofizare;
4. conţin sânge cu neurohormoni.
49. Hormoni întâlniţi doar în organismul femeilor:
1. prolactina;
2. FSH;
3. LH;
4. ADH.
50. Secreţia de insulină este influenţată de :
1. adrenalină şi noradrenalină;
2. glucagon;
3. gastrină şi secretină;
4. nivelul glicemiei.
51. Pielea şi sistemul osos au în comun funcţiile de :
1. depozit;
2. sinteză de hormoni;
3. protecţie;
4. locomoţie.
52. Vertebra T1 se articulează cu :
1. vertebra C7;
2. perechea 1 de coaste;
3. vertebra T2;
4. claviculele.
53. Care din următoarele asocieri reprezintă denumiri ale aceluiaşi os ?
1. patelă – rotulă;

5
2. fibulă – peroneu;
3. omoplat – scapulă;
4. radius – cubitus.
54. La limita dintre epifiză şi diafiză :
1. se află ţesut cartilaginos;
2. au loc permanent procese de remodelare osoasă;
3. se realizează creşterea în lungime;
4. periostul se osifică.
55. Care dintre următoarele oase pereche aparţin neurocraniului ?
1. zigomatice;
2. parietale;
3. nazale;
4. temporale.
56. Care din următoarele grupuri de oase sunt în număr de 14 ?
1. falangele de la o mână;
2. falangele de la un picior;
3. tarsienele de la ambele picioare;
4. carpienele de la ambele mâini.
57. Articulaţiile mobile:
1. permit mişcări de flexie;
2. au cavitate articulară;
3. permit mişcări de alunecare;
4. conţin lichidul sinovial.
58. Discurile vertebrale :
1. sunt situate între corpurile a două vertebre suprapuse;
2. separă corpurile vertebrale de arcurile vertebrale;
3. sunt alcătuite din cartilaj fibros;
4. sunt formate din cartilaj elastic.
59. În osificarea secundară:
1. centrele de osificare apărute în timpul osificării primare fuzionează între ele;
2. ţesutul cartilaginos al organismului este înlocuit în totalitate cu ţesut osos;
3. substanţa preosoasă este înlocuită cu substanţă osoasă;
4. osteoclastele modelează osul primar dându-i forma definitivă.
60. Structuri conjunctive care intră în alcătuirea unui muşchi :
1. endomisium;
2. perimisium;
3. epimisium;
4. fascie muscualră.
61. Muşchi ai spatelui şi cefei :
1. trapezi;
2. muşchii jgheaburilor vertebrale;
3. marii dorsali;
4. intercostali externi şi interni.
62. Inervaţia muşchiului :
1. cea vegetativă determină reacţii vasomotorii;
2. cea somatosenzitivă e asigurată de motoneuronii alfa;
3. motoneuronii gama se distribuie extremităţilor fusurilor neuro-musculare;
4. depinde de forma muşchiului.
63. Proteine contractile musculare :
1. miozina;
2. mioglobina;
3. actina;
4. miogenul;
64. La nivelul sarcolemei, acetilcolina :
1. se fixează;
2. produce depolarizarea;
3. produce un potenţial local terminal de placă;

6
4. determină contracţia.
65. Mecanisme biochimice ale contracţiei musculare :
1. descompunerea ATP;
2. resinteza ATP;
3. degradarea glicogenului şi glucozei;
4. glisarea filamentelor de miozină printre cele de actină.
66. În contracţiile izotonice:
1. muşchiul se scurtează;
2. tensiunea musculară creşte;
3. se produce lucru mecanic;
4. este implicată musculatura posturală.

III. CAUZĂ-EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi după modelul:

A. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie cauză-efect;


B. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie cauză-efect;
C. Dacă prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă ;
D. Dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată ;
E. Dacă ambele propoziţii sunt false.

67. Eritrocitele adulte nu se pot divide deoarece sunt anucleate .


68. Ţesutul specific principalelor organe efectoare din organismul uman este alcătuit din celule
alungite, numite fibre, deoarece fibrele, alături de celule şi substanţă fundamentală sunt
constituenţi de bază ai ţesutului conjunctiv .
69. Excitabilitatea reprezintă capacitatea materiei vii de a răspunde prin manifestări specifice la
acţiunea stimulilor, deoarece depinde de intensitatea stimulului.
70. Stimulii subliminari şi stimulii supraliminari produc acelaşi efect deoarece la nivelul axonului
excitaţia respectă legea ,,tot sau nimic”.
71. Veziculele cu mediatori chimici din butonii terminali ai axonilor sunt responsabile de conducerea
saltatorie, deoarece mediatorii chimici sunt buni izolatori electrici .
72. Sinapsele determină transmiterea unidirecţională a influxului nervos în organism deoarece ele
reprezintă punctele de contact dintre toate celulele organismului .
73. Nanismul hipofizar afectează funcţiile psihice şi intelectuale deoarece secreţia de STH este
stimulată de stress .
74. MSH este produs de o formaţiune glandulară de forma unei lame epiteliale deoarece acest
hormon acţionează la nivelul epidermei .
75. În întreg nevraxul uman , substanţa cenuşie se află localizată la interior , deoarece este
alcătuită din corpii neuronali şi prelungirile acestora .
76. Celulele gliale participă la formarea tecii de mielină deoarece au capacitate de diviziune şi mai
multe prelungiri.
77. Terminaţiile nervoase libere recepţionează excitaţiile termice şi dureroase deoarece corpusculii
Meissner sunt receptorii tactului fin.
78. Senzaţia gustativă persistă ,chiar dacă stimulul dispare , deoarece simţul gustului prezintă o
mare adaptabilitate .
79. Funcţionarea normală a analizatorului vizual determină menţinerea unui tonus cortical crescut
deoarece vederea furnizează o mare cantitate de informaţii .
80. Parasimpaticul intervine în condiţii neobişnuite de viaţă , deoarece majoritatea organelor interne
au inervaţie dublă vegetativă.
81. Simţul mirosului este slab dezvoltat la om , deoarece adaptarea receptorilor olfactivi este lentă
şi parţială.
82. Ochiul percepe ca mişcare continuă o succesiune rapidă de imagini deoarece imaginea persistă
un scurt timp pe retină după dispariţia stimulului .
83. La nivelul fusurilor neuromusculare se manifestă fenomenul de adaptare deoarece ele sunt
stimulate de contracţia musculară.

7
84. Peste punctum remotum ,ligamentul suspensor este relaxat, deoarece punctum proximum
dispare cu vârsta.
85. Ritmul circadian produce variaţii în activitatea epifizei deoarece fibrele parasimpatice din
structura ei au conexiuni cu fibre derivate din tractul optic .
86. Hormonii steroizi străbat cu uşurinţă membrana celulară deoarece sunt molecule mici,
liposolubile .
87. Hormonii sunt sintetizaţi doar la nivelul glandelor endocrine deoarece glandele exocrine produc
secreţii eliminate printr-un canal la suprafaţa corpului sau în cavităţi .
88. Neurohormonii sunt produşi de către neurohipofiză deoarece neurohipofiza are origine
nervoasă .
89. ADH determină conservarea apei în organism deoarece intervine asupra tubilor distali şi
colectori ai nefronilor, scăzându-le permeabilitatea .
90. Activitatea secretorie a epifizei inhibă maturizarea sexuală timpurie deoarece inhibă producerea
şi eliberarea de hormoni sexuali .
91. Cavitatea articulară este un spaţiu virtual, plin cu lichid sinovial deoarece acest lichid
diminuează alunecarea şi favorizează frecarea suprafeţelor articulare .
92. Mişcările de flexie-extensie sunt opuse celor de adducţie-abducţie deoarece ambele categorii
de mişcări se realizează în jurul aceluiaşi ax al corpului .
93. La nivelul articulaţiilor scapulo-humerale şi coxo-femurale sunt posibile mişcări ample şi
complexe deoarece suprafeţele articulare au formă plană .
94. Muşchii scheletici au un corp şi 2-4 capete deoarece musculatura somatică reprezintă 40% din
greutatea corpului.
95. La nivelul articulaţiei cranio-vertebrale acţionează o pârghie de gradul I deoarece punctul de
sprijin este situat între forţa activă (osul) şi punctul de rezistenţă (muşchii) .
96. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul tuturor orificiilor corpului deoarece sunt inervaţi senzitiv de
nervul VII.
97. Muşchiul conţine ţesut conjunctiv dur deoarece cea mai mare parte din substanţele organice
ale muşchiului este reprezentată de proteine .
98. În contracţia şi relaxarea musculară un rol major îl are calciul deoarece relaxarea necesită
consum de energie celulară.
99. Într-un mediu rece termogeneza creşte prin creşterea tonusului muscular deoarece la o
temperatura atmosferică mai scăzută decât a corpului, muşchiul nu poate realiza mişcări active .
100. Irisul este alcătuit dintr-un tip particular de ţesut muscular striat deoarece acţiunea sa este
parţial voluntară .

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.


Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
Total : 100 de puncte.
Timpul de lucru: 3 ore.

Succes!

8
MINISTERUL EDUCAŢIEI,
CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
– faza judeţeană –
28 februarie 2004
SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse:

1. Nucleii sunt dispuşi central în celulele musculare ale muşchiului :


A. diafragm;
B. sternocleidomastoidian;
C. miocard;
D. oblic abdominal.
2. În sânge întâlnim :
A. fibre de reticulină;
B. fibre de elastină;
C. fibre de colagen;
D. fibrinogen.
3. Sarcomerul este unitatea morfo-funcţională a miofibrilei cuprinsă între:
A. membrana Z şi banda H;
B. două membrane Z succesive;
C. două benzi H succesive;
D. 6 filamente de actină şi 3 de miozină.
4.Sărurile de calciu şi fosfor impregnează substanţa fundamentală a ţesutului:
A. conjunctiv moale fibros;
B. conjunctiv semidur fibros;
C. conjunctiv dur compact;
D. conjunctiv lax.
5. Filum terminale:
A. este un plex nervos situat în regiunea terminală a măduvei spinării;
B. prezintă un ganglion senzitiv pe traseu;
C. se asociază cu nervi spinali formând coada de cal;
D. reprezintă prelungirea cranială a măduvei spinării.
6. Ramura comunicantă albă a nervului spinal:
A. conţine fibre postganglionare simpatice;
B. este mixtă;
C. fibrele care o compun sunt amielinice;
D. participă la formarea de plexuri nervoase.
7. Reflexul rotulian este un reflex monosinaptic deoarece:
A. este involuntar;
B. se declanşează la percuţia tendonului muşchiului cvadriceps femural;
C. receptorii sunt proprioceptori;
D. arcul reflex este format din doi neuroni.
8. Releu talamic au căile de conducere pentru:
A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă;
B. sensibilitatea proprioceptivă inconştientă;
C. motilitatea voluntară;
D. motilitatea involuntară.
9. Se încrucişează în bulb, unde formează decusaţia piramidală fasciculul:
A. rubro-spinal;
B. reticulo-spinal;
C. piramidal încrucişat;
D. reticulo-spinal încrucişat şi direct.

1
10. Au originea aparentă pe faţa posterioară a mezencefalului:
A. nervii oculomotori;
B. nervii trigemeni;
C. nervii abducens;
D. nervii trohleari.
11. Stratul celulelor Purkinje :
A. este format din neuroni stelaţi;
B. conectează cerebelul cu alte etaje nervoase;
C. e format din neuroni care asigură activitatea contractilă a miocardului;
D. este locul de origine al fasciculului dento-talamic.
12. Nucleii hipotalamici posteriori:
A. secretă hormoni cu rol de control al hipofizei anterioare;
B. formează nucleul habenular;
C. realizează conexiuni subcorticale;
D. au rol de integrare simpatică.
13. Leziunile nervoase produse la nivelul lobilor occipital pot duce la pierderea sensibilităţii:
A. olfactive;
B. vizuale;
C. auditive;
D. protopatice.
14. Diencefalul:
A. este situat între mezencefal şi bulbul rahidian;
B. este format din nuclei dispuşi în jurul ventriculului IV;
C. prezintă în partea sa superioară chiasma optică;
D. este situat în prelungirea trunchiului cerebral.
15. Formaţiuni de substanţă cenuşie la nivelul emisferelor cerebrale:
A. corpul calos;
B. trigonul cerebral;
C. girul cingular;
D. comisurile anterioară şi posterioară.
16. Ariile piramidale ale neocortexului :
A. sunt situate în lobul frontal;
B. sunt separate de ariile somestezice prin şanţul Sylvius;
C. îndeplinesc funcţii psihice;
D. coordonează activitatea sexuală.
17. Spre deosebire de reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate:
A. se închid la nivel subcortical;
B. se transmit ereditar la descendenţi;
C. sunt permanente;
D. depind de experienţa personală.
18. Este un exemplu de inhibiţie necondiţionată, inhibiţia :
A. de stingere;
B. de întârziere;
C. de anticipare;
D. de protecţie.
19. Cel mai important rol în coordonarea învăţării şi memoriei îl are :
A. SRAA;
B. talamusul;
C. scoarţa cerebrală;
D. hipocampul.
20. Plexuri vegetative intramurale:
A. tiroidian;
B. hipogastric;
C. Meissner;
D. celiac;
21. Sistemul nervos simpatic stimulează secreţia :
A. tiroidiană;

2
B. gastrică;
C. intestinală;
D. lacrimală.
22. În hipoderm se întâlnesc:
A. orificiile glandelor sudoripare;
B. glomerulii glandelor sudoripare;
C. glandele sebacee;
D. foliculii piloşi.
23. În cazul analizatorului olfactiv:
A. receptorul şi protoneuronul se identifică;
B. butonii terminali ai axonilor sunt prevăzuţi cu cili;
C. dendritele protoneuronilor străbat lama ciuruită a etmoidului;
D. axonii deutoneuronilor formează nervii olfactivi.
24. Papila optică corespunde cu:
A. pata galbenă;
B. fovea centralis;
C. pata oarbă;
D. stratul celulelor pigmentare.
25. Fibrele din jumătatea nazală a retinei se încrucişează la nivelul :
A. nervului optic;
B. tractului optic;
C. chiasmei optice;
D. corpilor geniculaţi laterali.
26. Lipsa vitaminei A din alimentaţie favorizează:
A. daltonismul;
B. miopia;
C. acromatopsia;
D. hemeralopia.
27. Membrana vestibulară Reissner separă:
A. perilimfa de endolimfă;
B. peretele melcului osos de helicotremă;
C. nervul vestivulo-cohlear de organul Corti;
D. rampa timpanică de interiorul melcului membranos.
28. Totalitatea sunetelor percepute sub formă de senzaţie auditivă poartă numele de :
A. câmp auditiv;
B. frecvenţă;
C. timbru;
D. înălţime.
29. Corpusculii Golgi se găsesc :
A. la limita dintre muşchi-tendon;
B. la limita dintre tendon-os;
C. în periost;
D. în ligamente şi capsule articulare.
30. Care dintre următorii hormoni influenţează prin hipo- sau hipersecreţie aspectul pielii ?
A. STH;
B. tiroxina;
C. parathormonul;
D. prolactina.
31. Care din următorii hormoni are acţiune antagonică acţiunii calcitoninei la nivelul
sistemului osos ?
A. tiroxina;
B. testosteronul;
C. parathormonul;
D. STH.
32. Numărul de oase de la nivelul membrului superior propriu zis este de :
A. 30;
B. 31;

3
C. 32;
D. 60..
33. Osul la nivelul căruia se articulează cel mai mare număr de alte oase este:
A. calcaneul;
B. coxalul;
C. prima falangă a degetului mare;
D. sternul.

II. ALEGERE GRUPATĂ

La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:


A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este correct;
E. Toate variantele sunt corecte sau greşite;

34. Intensitatea senzaţiilor olfactive depinde de:


1. concentraţia substanţelor odorante;
2. gradul lor de solubilitate;
3. acomodarea mucoasei olfactive;
4. umiditatea mucoasei olfactive.
35. Funcţii ale pielii:
1. organ de simţ;
2. absorbţie;
3. depozit;
4. excreţie.
36. Pe părţile laterale ale limbii există papile gustative:
1. fungiforme;
2. filiforme;
3. foliate;
4. caliciforme.
37. Segemntul de conducere al sensibilităţilor limbii este reprezentat de fibre ale nervilor:
1. VII ;
2. IX;
3. V ;
4. X.
38. Stratul retinian al celulelor pigmentare se învecinează cu :
1. stratul celulelor fotoreceptoare;
2. umoarea sticloasă;
3. coroida;
4. stratul fibrelor optice;
39.Lobul intermediar hipofizar :
1. reprezintă cca 2% din masa hipofizei ;
2. secretă melatonina;
3. reglează pigmentarea pielii;
4. împreună cu lobul posterior formează adenohipofiza.
40. Cecitatea centrală e produsă de:
1. distrugerea nervului optic;
2. leziuni ale globului ocular;
3. afecţiuni ale retinei;
4. leziuni occipitale.
41. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape se realizează prin :
1. modificarea curburii cristalinului;
2. scăderea presiunii umorii apoase;
3. corectarea axelor oculare;
4. refacerea rodopsinei la întuneric.

4
42. Stratul extern de celule din organul Corti este:
1. pluristratificat;
2. alcătuit din celule ciliate;
3. acoperit de membrana reticulară şi membrana tectoria;
4. scăldat de perilimfă.
43. Structuri spiralate :
1. canalul cohlear;
2. ganglionul Corti;
3. organul Corti;
4. ganglionul Scarpa.
44. Axonul protoneuronului vestibular face sinapsă cu :
1. arhicerebelul;
2. măduva spinării;
3. talamusul;
4. nucleii vestibulari bulbari.
45. Glande endocrine cu structură nervoasă :
1. neurohipofiza;
2. adenohipofiza;
3. medulosuprarenalele;
4. corticosuprarenalele.
46. Glande endocrine dispuse în perechi:
1. insulele Langerhans;
2. medulosuprarenalele;
3. tiroida şi paratiroidele;
4. corticosuprarenalele.
47. Glande endocrine situate în abdomen sunt:
1. ovarul;
2. medulosuprarenala;
3. paratiroidele;
4. pancreasul endocrin.
48. Venele sistemului port hipofizar:
1. adună sânge de la baza hipotalamusului;
2. se capilarizează la nivelul adenohipofizei;
3. sunt dispuse la nivelul tijei hipofizare;
4. conţin sânge cu neurohormoni.
49. Hormoni întâlniţi doar în organismul femeilor:
1. prolactina;
2. FSH;
3. LH;
4. ADH.
50. Secreţia de insulină este influenţată de :
1. adrenalină şi noradrenalină;
2. glucagon;
3. gastrină şi secretină;
4. nivelul glicemiei.
51. Pielea şi sistemul osos au în comun funcţiile de :
1. depozit;
2. sinteză de hormoni;
3. protecţie;
4. locomoţie.
52. Vertebra T1 se articulează cu :
1. vertebra C7;
2. perechea 1 de coaste;
3. vertebra T2;
4. claviculele.
53. Care din următoarele asocieri reprezintă denumiri ale aceluiaşi os ?
1. patelă – rotulă;

5
2. fibulă – peroneu;
3. omoplat – scapulă;
4. radius – cubitus.
54. La limita dintre epifiză şi diafiză :
1. se află ţesut cartilaginos;
2. au loc permanent procese de remodelare osoasă;
3. se realizează creşterea în lungime;
4. periostul se osifică.
55. Care dintre următoarele oase pereche aparţin neurocraniului ?
1. zigomatice;
2. parietale;
3. nazale;
4. temporale.
56. Care din următoarele grupuri de oase sunt în număr de 14 ?
1. falangele de la o mână;
2. falangele de la un picior;
3. tarsienele de la ambele picioare;
4. carpienele de la ambele mâini.
57. Articulaţiile mobile:
1. permit mişcări de flexie;
2. au cavitate articulară;
3. permit mişcări de alunecare;
4. conţin lichidul sinovial.
58. Discurile vertebrale :
1. sunt situate între corpurile a două vertebre suprapuse;
2. separă corpurile vertebrale de arcurile vertebrale;
3. sunt alcătuite din cartilaj fibros;
4. sunt formate din cartilaj elastic.
59. În osificarea secundară:
1. centrele de osificare apărute în timpul osificării primare fuzionează între ele;
2. ţesutul cartilaginos al organismului este înlocuit în totalitate cu ţesut osos;
3. substanţa preosoasă este înlocuită cu substanţă osoasă;
4. osteoclastele modelează osul primar dându-i forma definitivă.
60. Structuri conjunctive care intră în alcătuirea unui muşchi :
1. endomisium;
2. perimisium;
3. epimisium;
4. fascie muscualră.
61. Muşchi ai spatelui şi cefei :
1. trapezi;
2. muşchii jgheaburilor vertebrale;
3. marii dorsali;
4. intercostali externi şi interni.
62. Inervaţia muşchiului :
1. cea vegetativă determină reacţii vasomotorii;
2. cea somatosenzitivă e asigurată de motoneuronii alfa;
3. motoneuronii gama se distribuie extremităţilor fusurilor neuro-musculare;
4. depinde de forma muşchiului.
63. Proteine contractile musculare :
1. miozina;
2. mioglobina;
3. actina;
4. miogenul;
64. La nivelul sarcolemei, acetilcolina :
1. se fixează;
2. produce depolarizarea;
3. produce un potenţial local terminal de placă;

6
4. determină contracţia.
65. Mecanisme biochimice ale contracţiei musculare :
1. descompunerea ATP;
2. resinteza ATP;
3. degradarea glicogenului şi glucozei;
4. glisarea filamentelor de miozină printre cele de actină.
66. În contracţiile izotonice:
1. muşchiul se scurtează;
2. tensiunea musculară creşte;
3. se produce lucru mecanic;
4. este implicată musculatura posturală.

III. CAUZĂ-EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi după modelul:

A. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie cauză-efect;


B. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie cauză-efect;
C. Dacă prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă ;
D. Dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată ;
E. Dacă ambele propoziţii sunt false.

67. Eritrocitele adulte nu se pot divide deoarece sunt anucleate .


68. Ţesutul specific principalelor organe efectoare din organismul uman este alcătuit din celule
alungite, numite fibre, deoarece fibrele, alături de celule şi substanţă fundamentală sunt
constituenţi de bază ai ţesutului conjunctiv .
69. Excitabilitatea reprezintă capacitatea materiei vii de a răspunde prin manifestări specifice la
acţiunea stimulilor, deoarece depinde de intensitatea stimulului.
70. Stimulii subliminari şi stimulii supraliminari produc acelaşi efect deoarece la nivelul axonului
excitaţia respectă legea ,,tot sau nimic”.
71. Veziculele cu mediatori chimici din butonii terminali ai axonilor sunt responsabile de conducerea
saltatorie, deoarece mediatorii chimici sunt buni izolatori electrici .
72. Sinapsele determină transmiterea unidirecţională a influxului nervos în organism deoarece ele
reprezintă punctele de contact dintre toate celulele organismului .
73. Nanismul hipofizar afectează funcţiile psihice şi intelectuale deoarece secreţia de STH este
stimulată de stress .
74. MSH este produs de o formaţiune glandulară de forma unei lame epiteliale deoarece acest
hormon acţionează la nivelul epidermei .
75. În întreg nevraxul uman , substanţa cenuşie se află localizată la interior , deoarece este
alcătuită din corpii neuronali şi prelungirile acestora .
76. Celulele gliale participă la formarea tecii de mielină deoarece au capacitate de diviziune şi mai
multe prelungiri.
77. Terminaţiile nervoase libere recepţionează excitaţiile termice şi dureroase deoarece corpusculii
Meissner sunt receptorii tactului fin.
78. Senzaţia gustativă persistă ,chiar dacă stimulul dispare , deoarece simţul gustului prezintă o
mare adaptabilitate .
79. Funcţionarea normală a analizatorului vizual determină menţinerea unui tonus cortical crescut
deoarece vederea furnizează o mare cantitate de informaţii .
80. Parasimpaticul intervine în condiţii neobişnuite de viaţă , deoarece majoritatea organelor interne
au inervaţie dublă vegetativă.
81. Simţul mirosului este slab dezvoltat la om , deoarece adaptarea receptorilor olfactivi este lentă
şi parţială.
82. Ochiul percepe ca mişcare continuă o succesiune rapidă de imagini deoarece imaginea persistă
un scurt timp pe retină după dispariţia stimulului .
83. La nivelul fusurilor neuromusculare se manifestă fenomenul de adaptare deoarece ele sunt
stimulate de contracţia musculară.

7
84. Peste punctum remotum ,ligamentul suspensor este relaxat, deoarece punctum proximum
dispare cu vârsta.
85. Ritmul circadian produce variaţii în activitatea epifizei deoarece fibrele parasimpatice din
structura ei au conexiuni cu fibre derivate din tractul optic .
86. Hormonii steroizi străbat cu uşurinţă membrana celulară deoarece sunt molecule mici,
liposolubile .
87. Hormonii sunt sintetizaţi doar la nivelul glandelor endocrine deoarece glandele exocrine produc
secreţii eliminate printr-un canal la suprafaţa corpului sau în cavităţi .
88. Neurohormonii sunt produşi de către neurohipofiză deoarece neurohipofiza are origine
nervoasă .
89. ADH determină conservarea apei în organism deoarece intervine asupra tubilor distali şi
colectori ai nefronilor, scăzându-le permeabilitatea .
90. Activitatea secretorie a epifizei inhibă maturizarea sexuală timpurie deoarece inhibă producerea
şi eliberarea de hormoni sexuali .
91. Cavitatea articulară este un spaţiu virtual, plin cu lichid sinovial deoarece acest lichid
diminuează alunecarea şi favorizează frecarea suprafeţelor articulare .
92. Mişcările de flexie-extensie sunt opuse celor de adducţie-abducţie deoarece ambele categorii
de mişcări se realizează în jurul aceluiaşi ax al corpului .
93. La nivelul articulaţiilor scapulo-humerale şi coxo-femurale sunt posibile mişcări ample şi
complexe deoarece suprafeţele articulare au formă plană .
94. Muşchii scheletici au un corp şi 2-4 capete deoarece musculatura somatică reprezintă 40% din
greutatea corpului.
95. La nivelul articulaţiei cranio-vertebrale acţionează o pârghie de gradul I deoarece punctul de
sprijin este situat între forţa activă (osul) şi punctul de rezistenţă (muşchii) .
96. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul tuturor orificiilor corpului deoarece sunt inervaţi senzitiv de
nervul VII.
97. Muşchiul conţine ţesut conjunctiv dur deoarece cea mai mare parte din substanţele organice
ale muşchiului este reprezentată de proteine .
98. În contracţia şi relaxarea musculară un rol major îl are calciul deoarece relaxarea necesită
consum de energie celulară.
99. Într-un mediu rece termogeneza creşte prin creşterea tonusului muscular deoarece la o
temperatura atmosferică mai scăzută decât a corpului, muşchiul nu poate realiza mişcări active .
100. Irisul este alcătuit dintr-un tip particular de ţesut muscular striat deoarece acţiunea sa este
parţial voluntară .

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii.


Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
Total : 100 de puncte.
Timpul de lucru: 3 ore.

Succes!

8
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI
CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
- faza judeţeană –
19 februarie 2005
SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse:

1. Reflexele de acomodare sunt declanşate de stimuli de la nivelul:


A. muşchii circulari ai irisului;
B. muşchii ciliari;
C. celulele bipolare ale retinei;
D. celulele cu cornuri şi bastonaşe ale retinei.
2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
A. endonervul separă fasciculele de fibre ale unui nerv;
B. vasele nutritive ale nervului se găsesc printre fibrele nervoase;
C. perinervul izolează nervul şi are rol trofic;
D. axolema este continuarea neurilemei.
3. Inervaţia motorie a muşchilor scheletici se realizează prin:
A. axoni ai motoneuronilor din coarnele posterioare ale măduvei;
B. eliberarea de aceticolină;
C. deschiderea în cavitatea sinaptică a veziculelor ce conţin adrenalină;
D. prin intermediul butonilor terminali aflaţi la 250 microni distanţă de fibra musculară.
4. Ganglionii vegetativi simpatici:
A. sunt în număr de 31 de perechi;
B. au ca mediator chimic adrenalina şi noradrenalina;
C. medulosuprarenala este un imens ganglion simpatic cu mediaţie colinergică;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate.
5. Tractul optic este format din:
A. axonii celulelor bipolare retiniene;
B. prelungirile celulelor cu con sau cu bastonaş;
C. axonii celulelor multipolare;
D. axonii neuronilor metatalamici
6. Apreciaţi afirmaţia corectă cu privire la repartiţia ionilor la nivelul membranei
neuronale în stare de repaus:
A. anionii de Na+ predomină în mediul extracelular;
B. anionii de K+ predomină în mediul intracelular;
C. anionii difuzibili de Cl- predomină la exterior fiind respinşi de cei proteici;
D. toate afirmaţiile sunt adevărate.
7. Ţesuturile conjunctive moi:
A. conţin preponderent substanţă fundamentală impregnată cu săruri minerale şi organice;
B. cel elastic se găseşte foarte bine reprezentat în pereţii arteriolelor;
C. cel fibros conţine puţine celule;
D. cel reticulat conţine adipocite.
8. Vălul palatin:
A. are la suprafaţă un epiteliu unistratificat cilindric;
B. este inervat somatomotor de nervul facial;
C. este inervat senzitiv de nervul trigemen;
D. toate afirmaţiile sunt adevărate.
9. Fasciculul corticospinal asigură controlul cortexului asupra:
A. nucleului roşu;
B. nucleului olivar;
C. cornului anterior;

1
D. nucleilor parasimpaticului cranian.
10. Crampa scriitorului (tulburări privind execuţia scrisului) implică:
A. gir frontal mijlociu din emisfera dreapta la dreptaci;
B. gir postcentral din emisfera dreaptă la stangaci;
C. gir postcentral din emisfera dreapta la dreptaci;
D. nici un raspuns nu este corect.
11. Care din următoarele fascicule nu se încrucişează în măduvă:
A. corticospinal lateral;
B. corticospinal anterior;
C. spinotalamic anterior;
D. spinotalamic lateral.
12. Fasciculul cortico-bulbar:
A. face parte din căile extrapiramidale;
B. fibrele lui se termină în centrii motori ai trunchiului cerebral;
C. unele fibre fac sinapsă în cornul anterior al măduvei spinării;
D. coordonează motilitatea automată.
13. Lezarea punţii produce următoarele tulburări cu privire la:
A. acomodare pentru vederea de aproape;
B. pupiloconstricţie;
C. deglutiţie;
D. nici o variantă din cele de mai sus.
14. Formaţiunile medulare ce se continuă pe faţa anterioară a bulbului sunt:
A. fisura mediană anterioară;
B. şanţurile laterale;
C. cordoanele laterale;
D. toate variantele sunt adevărate.
15. Gustul dulce:
A. este perceput mai slab, asemănător gustului sãrat,în bolta palatină;
B. este perceput la baza limbii;
C. are pragul de excitabilitate mai scăzut decât gustul amar;
D. nu poate fi perceput în faringe.
16. Calea olfactivã are urmãtoarele caracteristici:
A. receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale;
B. protoneuronul este reprezentat de celulele mitrale;
C. axonii celulelor mitrale strãbat lama ciuruitã a etmoidului;
D. nici o variantã nu este corectã.
17. Epifiza:
A. are aferenţe parasimpatice de la retină;
B. conţine fibre vegetative parasimpatice şi celule gliale;
C. secretă hormonul melanocitostimulator;
D. involuează când începe să se matureze aparatul genital.
18. Care este afirmaţia adevărată în legătură cu melcul membranos?
A. este separat de rampa timpanică prin membrana vestibulară;
B. organul Corti este acoperit de columelă;
C. membrana tectoria se află deasupra membranei reticulare;
D. conţine un lichid aflat în contact cu fereastra ovală.
19. Sisteme interhaversiene se gãsesc în:
A. stratul de la suprafaţa oaselor carpiene;
B. diafiza sternului;
C. interiorul epifizei humerusului;
D. interiorul osului temporal.
20. Secţionarea jumătăţii drepte a măduvei spinării la nivelul segmentului T5 produce:
A. pierdierea sensibilităţii protopatice în membrul inferior drept;
B. pierderea sensibilităţii termo-algezice în membrul superior stâng;
C. pierderea sensibilităţii epicritice în membrul inferior stâng;
D. nici una din variantele de mai sus nu este corectă.

2
21. Sunetele se caracterizează prin:
A. înălţime determinată de amplitudinea undelor sonore;
B. intensitate determinată de frecvenţa undelor sonore;
C. înălţime determinată de frecvenţa undelor sonore;
D. timbru determinat de frecvenţa undelor sonore.
22. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la corpul trapezoid:
A. formaţiune de substanţă cenuşie existentă pe calea gustativă;
B. componentă a corpilor striaţi;
C. formaţiune de substanţă albă existentă pe calea acustică;
D. microcorp recent descoperit existent în fibra musculară striată scheletică.
23. Axonii deutoneuronilor căii vestibulare merg spre:
A. nucleii nervilor cranieni II,IV,VI;
B. epitalamus;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori;
D. nici o variantă nu este corectă.
24. Care sunt receptorii ce informează cortexul asupra mişcărilor în jurul axelor
orizontale?
A. maculele utriculare;
B. crestele ampulare ale canalelor semicirculare verticale;
C. crestele ampulare ale canalelor semicirculare orizontale;
D. maculele saculare.
25. Hipersecreţia de insulină determină:
A. hiperglicemie şi glicozurie;
B. dezechilibre acido-bazice şi electrolitice;
C. acumularea de corpi cetonici în organism;
D. hipoglicemie severă şi slăbirea forţei musculare.
26. Adrenalina produce hiperglicemie prin:
A. stimularea glicogenogenezei hepatice;
B. stimularea gluconeogenezei hepatice;
C. inhibarea gluconeogenezei hepatice;
D. nici un răspuns corect.
27. Care este asemănarea dintre ocitocină şi melatonină?
A. contribuie la secreţia lactată;
B. stimulează musculatura netedă;
C. sunt controlate de hipotalamus;
D. sunt secretate de părţi ale diencefalului.
28. La formarea scheletului piciorului participă oasele tarsiene în număr de :
A. 5; B.30; C.8; D.nici o variantă nu este corectă.
29. Sincondrozele sunt:
A. articulaţii semimobile;
B. reprezentate de gonfoze;
C. prezente la articulaţia anterioară a oaselor coxale;
D. articulaţii sinoviale.
30. În timpul contracţiei fibrei musculare scheletice se produce:
A.diminuarea grosimii discului întunecat;
B. creşterea grosimii discului întunecat;
C. alunecarea filamentelor de miozină printe cele de actină;
D. hidroliza ATP-ului sub acţiunea complexului actomiozinic.
31. Secţionarea chiasmei optice printr-un plan sagital are următoarele consecinţe:
A. retina temporală dreaptă devine nefuncţională;
B. retina temporală stângă rămâne funcţională;
C. retina nazală stângă rămâne funcţională;
D. imposibilitatea de a mai vedea.
32. Lama spirală osoasă :
A. se continuă cu membrana reticulară până la capãtul extern al canalului cohlear;
B. este situată deasupra rampei vestibulare;
C. se termină la helicotremă;

3
D. conţine axoni ai protoneuronilor căii auditive.
33. Osteoplastele sunt:
A. celule active cu rol secretor;
B. celule mature care nu se mai divid;
C. prevăzute cu canalicule osoase ramificate transversal;
D. activate de parathormon.
34. Care afirmaţie este adevărată;
A. contracţiile izometrice determină scurtarea fibrei musculare;
B. contracţiile izotonice sunt implicate în menţinerea posturii;
C. contracţia tetanică reprezintă forma de activitate a muşchilor striaţi scheletici;
D. toate contracţiile voluntare din organism sunt secuse .
35. Dintre următorii receptori,care furnizează cea mai mare cantitate de informaţii:
A. discurile Merckel;
B. terminaţiile dendritice libere;
C. celulele cu conuri;
D. organul Corti.
36. Hipersecreţia tiroidiană provoacă:
A. senzaţia de frig;
B. pierderi în greutate;
C. scăderea metabolismului bazal (M.B.);
D. mixedem.
37. Apreciaţi corectitudinea afirmaţiilor:
A. nasul este situat caudal faţă de gură;
B. nucleul somatosenzitiv al nervului VII este situat caudal faţă de nucleul roşu;
C. planul frontal este dispus vertical şi poate fi considerat un plan de simetrie;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
38. Substanţa reticulatã a trunchiului cerebral nu intervine în :
A. menþinerea posturii;
B. activitatea respiratorie;
C. menţinerea tonusului cotical;
D. intervine în toate .
39. Nervul cranian III:
A. are originea reală în punte;
B. conţine fibre vegetative senzitive parasimpatice;
C. are originea aparentă în şanţul bulbopontin;
D. nici una din variante nu este corectă.
40. Rădăcina spinală a nervului accesor:
A. urcă în cutia craniană şi se uneşte cu cea bulbară;
B. ia naştere în substanţa cenuşie medulară cervicală superioară;
C. iese din măduvă la nivelul şanţului lateral anterior;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
41. Excitând fibrele unui nerv cranian care intră prin şanţul bulbo-pontin, impulsurile
ajung la:
A. nucleii somatomotori III,IV şi VI;
B. talamus;
C. formaţiunea reticulată;
D. toate afirmaţiile de mai sus.
42. Cărui nerv cranian nu i se alătură fibre preganglionare din nucleii parasimpatici ai
trunchiului cerebral:
A. glosofaringian;
B. accesor;
C. facial;
D. oculomotor.
43. În alcătuirea nevraxului, cerebelul este poziţionat:
A. sub bulbul rahidian;
B. posterior de trunchiul cerebral;
C. supramezencefalic;

4
D. anterior faţă de mezencefal.
44. Digestia celulară se realizează de către:
A. reticulul endoplasmatic neted;
B. aparatul Golgi;
C. ribozomi;
D. lizozomi.
45. Care din urmãtoarele celule sunt uninucleate :
A. fibra musculară netedă;
B. fibra musculară striată scheleticã;
C. fibra musculară intrafusală;
D. trombocitele.
46. La nivel renal cortizolul determină :
A. retenţia excesului de apă;
B. creşterea filtrării glomerulare;
C. scăderea eliminărilor de azot;
D. creşterea permeabilităţii tubilor distali ai nefronului.
47. Stratul molecular al scoarţei cerebeloase conţine:
A. celule stelate şi celule”în coşuleţ”;
B. celule Purkinje;
C. celule granulare;
D. celule Golgi.
48. Epitalamusul:
A. este situat în partea anterioară a talamusului;
B. are în alcătuirea sa glanda pituitară;
C. coordonează reflexe motorii şi secretorii digestive prin nucleii habenulari;
D. intervine prin epifiză în orientarea olfactivo somatică.
49. Hipotalamusul are următoarele caracteristici exceptând:
A. vine în raport cu talamusul;
B. prezintă neuroni secretori;
C. se vede în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebeloşi;
D. are conexiuni cu sistemul limbic.
50. Ganglionii bazali:
A. sunt situaţi lateral şi sub talamus;
B. primesc aferenţe de la măduva spinării;
C. pot determina, în cazul unor disfuncţii,boala Parkinson;
D. nici o variantă corectă.
51. Tulburãri în activitatea sexualã apar la extirparea zonei asociative din lobul:
A. parietal;
B. temporal;
C. frontal;
D. occipital.
52. Lobul frontal are:
A. 3 girusuri;
B. 2 circumvoluţiuni;
C. 4 girusuri;
D. în girusul mijlociu centrul limbajului.
53. Inhibiţia poate fi:
A. de stingere-necondiţionată;
B. dobândită-condiţionată;
C. externă-dobândită;
D. de întârziere-necondiţionată.
54. Neuronul preganglionar parasimpatic se poate afla în:
A. trunchiul cerebral;
B. ganglionii laterovertebrali;
C. măduva spinării L2-L4;
D. măduva toracolombară.

5
55. Care din următoarele plexuri vegetative este previsceral:
A. celiac;
B. pulmonar;
C. mezenteric superior;
D. Meissner.
56. Dermul:
A. este ţesut conjunctiv lax;
B. conţine corpusculii Meissner şi foliculii piloşi;
C. depozitează trigliceride;
D. nici o variantă nu este corectă.
57. Aplicarea unui obiect fierbinte la nivelul pleoapei superioare determină apariţia de
impulsuri prin tracturile:
A. spinotalamic anterior;
B. spinotalamic lateral;
C. Goll şi Burdach;
D. nici un răspuns nu este corect.
58. Parathormonul :
A. scade eliminările de Ca+ şi Na+;
B. stimulează reabsorbţia intestinală de Ca+;
C. stimulează eliminările urinare de fosfaţi şi potasiu;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate.
59. Caracteristicile porţiunii centrale ale fibrelor intrafusale sunt:
A. este contractilă;
B. are multe miofibrile;
C. are puţini nuclei;
D. este mult mai voluminoasă.
60. Ventriculii laterali (I şi II):
A. sunt separaţi de septum pellucidum;
B. comunică cu ventriculul IV prin orificiul Monro;
C. prezintă plexurile coroide-formaţiuni avasculare;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt false.

II.PROBLEME

Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse :

61. La un adult cantitatea de apă reprezintă 65% din masa corpului, din care 55% se
găseşte în celule.Care este cantitatea de apă a corpului unei persoane de 70 kg, după ce
acesta a suferit o intervenţie chirurgicală extirpându-i-se o tumoră de 3,5 kg.
A. 43,22Kg;
B. 42,22Kg;
C. 38,5kg;
D. 81,72kg.
62. O sportivă de performanţă în vârstă de 17 ani are o înălţime de 1,72 m şi greutatea de
70Kg. Se cere: a) numărul oaselor picioarelor şi mâinilor fără falange; b) numărul
oaselor trunchiului; c)cantitatea de apă conţinută în muşchii săi.
A. a) 64 oase; b)60-61 oase; c)21-22,4 kg;
B. a) 50 oase; b)59-60 oase; c)28 kg;
C. a) 50 oase; b)60-61 oase; c) 21-22,4 kg;
D. a) 64 oase; b)61-62oase; c)52,5kg.
63. Sandu si Costel sunt buni prieteni. Sandu prezintă guşă exoftalmică şi axul
anteroposterior al globului ocular de 20mm. Costel are guşă endemică şi axul
anteroposterior al globului ocular de 27 mm. Precizaţi: a) greutatea minimă a hipofizei
anterioare a lui Costel; b) ce tip de lentile poartă Sandu la ochelarii săi; c) care dintre ei
observă primul pe celălalt atunci când se întâlnesc; d)care din cei doi prieteni are mâna
caldă şi umedă când se salută.
A. a) 375mg; b)lentile divergente; c)Sandu; d)Sandu;

6
B. a) 3/4 din hipofiză; b)lentile convergente; c)Sandu; d) Sandu;
C. a) 0,375g; b)lentile biconvexe; c)Sandu; d)Costel;
D. nici o variantă din cele de mai sus nu este corectă.
64. Un muşchi striat scheletic are lungimea de 12cm, iar plăcile sale motorii au fantele
sinaptice de 240 Å fiecare.Vă rugăm să precizaţi: a) în cât timp ajunge impulsul nervos
la capetele muşchiului de la nivelul unei plăci motoare situate la jumătatea muşchiului,
ştiind că întârzierea sinaptică este de 0,5 ms şi viteza undei de depolarizare este de 12
m/s; b)viteza de deplasare a acetilcolinei de la butonul terminal al axonului până la
sarcolemă.
A. a) 0,5ms; b)4,8microni/s;
B. a) 0,005s; b)0,48microni/s;
C. a) 50ms; b)480microni/s;
D. a) 5ms; b)48microni/s.
65. Într-o fibră nervoasă amielinică viteza de deplasare a impulsului nervos este de
2,5m/s, iar viteza de propagarea a influxului nervos în axonii mielinizaţi este de 50 de ori
mai mare decât în cei amielinici. Calculaţi: a) viteza de deplasare a impulsului nervos
printr-o fibră nervoasă mielinizată, ştiind că întârzierea sinaptică este de 0,5ms; b) timpul
necesar impulsului nervos pentru a se deplasa pe calea termoalgezică care are o
lungime totală de 2m de la halucele stâng până la scoarţa cerebrală.
A. a)125000mm/s; b)0,015s;
B. a)125m/s; b)0,016s;
C. a)1250dm/s b)este imposibil de determinat;
D. a)12500cm/s; b) 0,017s.
66. Impulsul nervos produs la nivelul nucleului de origine al fibrelor vegetative ale
nervului oculomotor ajunge la efector după ce mai întâi se opreşte la nivelul unui
ganglion previsceral, unde transmiterea impulsului întârzie 0,7 ms. Presupunând că:
lungimea fibrelor preganglionare este de 0,3 m, iar a celor postganglionare de 2 cm,
viteza de conducere în fibrele amielinice este de 0,5m/s, iar în cele mielinice de 10 ori mai
mare, se cere să se calculeze timpul de întârziere a impulsului nervos pe calea de la
nucleul de origine al nervului III până la efector fără a lua în considerare sinapsa de la
efector.
A. 100ms;
B. 0,01007s;
C. 100,7ms;
D. 99,3ms.
67. Ştiind că encefalul are un volum de 1500cm3 stabiliţi: a) cât la sută din acesta este
afectat dacă la o persoană apare concomitent astazia, atonia astenia; b) câte straturi
celulare prezintă scoarţa neocortexul senzitiv; c)câte straturi prezintă scoarţa
neoocortexului cerebelos; d) cât la sută reprezintă substanţa albă din masa emisferelor
cerebrale.
A. a) 10%; b) 6 straturi; c) 3 straturi; d) 60%;
B. a) 150cm3; b) 6 straturi; c) 3 straturi; d) 60%;
C. a) 15%; b) 3 straturi; c) 3 straturi; d)50%;
D. a) 150cm3; b) 6 straturi; c) 3 straturi;d)75%.
68.Tegumentul are o suprafaţă de cca 2m2 şi reprezintă aproximativ 12% din greutatea
corpului. Precizaţi: a)greutatea tegumentului pentru un om de 80kg; b)câte straturi
prezintă; c)ce fel de ţesut este dermul; d)ce ramură a nervului spinal trebuie stimulată
pentru a produce piloerecţia de la nivelul antebraţului.
A. a) 9,6kg; b) 3 straturi; c) conjunctiv dens; d) comunicanta cenuşie;
B. a) 12kg, b) 2 straturi; c) conjunctiv lax; d) comunicanta dorsală;
C. a) 10kg, b) 3 straturi, c) conjunctiv dens; d) ramura cenuşie;
D. nici o variantă nu este corectă în totalitate.
69.Cronaxia muşchiului biceps brahial este de 0,5ms.Vă rugăm să precizaţi :
a) timpul util mediu al acestui muşchi, ştiind că excitabilitatea ţesutului muscular
scheletic este comparabilă cu cea a ţesutului nervos; b) limitele variaţiei de potenţial a
sarcolemei între starea de acţiune şi starea de repaus ştiind că valoarea potenţialului de
repaus este cuprinsă între –70,-90mV.

7
A. a) 10ms; b) 105→125mV;
B. a) 15ms; b) -35→-55mV;
C. a) 5ms; b) -105→-130mV;
D. a) 0,01s; b) nu se poate calcula.
70. Miofibrila fibrei musculare striate scheletice este formată din sarcomere. La
microscopul optic ne apare alcătuită dintr-o succesiune de discuri clare şi întunecate,
iar la microscopul electronic se evidenţiază prezenţa miofilamentelor de actină şi de
miozină. Vi se solicită: a) grosimea totală a miofilamentelor de actină, respectiv
grosimea totală a miofilamentelor de miozină dintr-o miofibrilă; b) de câte miofilamente
de miozină este înconjurat un miofilament de actină ştiind că raportul numeric per
miofibrilă miozină /actină este de ½; c) de câte miofilamente de actină este înconjurat
un miofilament de miozină.
A. a) 45000 Å; 3000 Å ; b) 3; c) 6;
B. a) 450µ; 300µ; b) 6; c) 3;
C. a) 15 Å ;30 Å ; b) 2, c) 3;
D. a) 15µ; 15µ; b) 3; c) 6.

Notă: Fiecare item de tip alegere simplă rezolvat corect primeşte 1 punct, iar fiecare
item de tip problemă câte 3 puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru 3 ore.

SUCCES!

8
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI
CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI -A
- faza judeţeană –
19 februarie 2005

BAREM

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns

1. D 26. D 51. B
2. D 27. D 52. C
3. B 28. D 53. B
4. C 29. C 54. A
5. C 30. D 55. B
6. C 31. B 56. B
7. C 32. C 57. D
8. C 33. C 58. D
9. C 34. C 59. D
10. D 35. C 60. A
11. A 36. B 61. A
12. B 37. B 62. C
13. D 38. D 63. B
14. D 39. D 64. D
15. A 40. D 65. D
16. D 41. D 66. C
17. D 42. B 67. A
18. C 43. B 68. A
19. A 44. D 69. A
20. D 45. A 70. D
21. C 46. B
22. C 47. A
23. D 48. C
24. B 49. C
25. D 50. C

1
REZOLVAREA PROBLEMELOR

61.70-3,5=66,5Kg (după intervenţia chirurgicală); 66,5kg x 65/100 = 43,22Kg


62. a)2x(7o.tarsiene+5o.metatarsiene)+2x(8o.carpiene+5o.metacarpiene)=50 oase;
b)33-34 vertebre+24 coaste+1 stern+2o.coxale=60-61 oase;
c)70Kg x 40/100 x 75/100 = 21 kg
63.a) 0,5g x 75/100 =3/8= 0.375g=375mg
b) lentile convergente deoarece Sandu este hipermetrop;
c) Sandu deoarece este hipermetrop;
d) Sandu deoarece suferă de Basedow-Grawes.
64.a)d=v x t; t= d/v; t= 6cm/12m/s= 6cm/1200cm/s= 0,005s= 5ms.
b)d=v x t; v= d/t; v=240Å/0,5ms= 240 x 10-4 microni/5 x 10-4s = 48 microni/s.
(1Å=10-10m; 1s= 1000ms).
65.a)2,5m/s x 50= 125m/s =12500cm/s(în fibra mielinică);
b) d=v x t; t= d/v; t= 2m/125m/s= 0,016s;
întârzierea la nivelul sinapselor: 2sinapse x 0,5ms= 2x 0,0005s=0,001s;
t= 0,016s + 0,001s= 0,017s.
66. v2 (în fibra postggl)=0,5m/s (din enunţ) v1 (în fibrle preganglionare)0,5m/s x10= 5m/s;
t1(de întârziere pe fibra preggl)=d1/v1; t1=0,3m/5m/s=0,06s=60ms;

t2(de întârziere pe fibra postggl)=d2/v2; t2=2cm/0,5m/s= 0,02m/0,5m/s=0,04s = 40ms

t3 (întârziere la nivelul sinapsei)=0,7ms


t (de întârziere pe cale) =t1+t2+t3; t= 60ms+ 40ms +0,7ms= 100,7ms.
67.a)Volumul cerebelului este de 1/10 din volumul encefalului (Ardelean A.colab Biologie
XI,Ed.Corint,p.30); astazia ,atonia,astenia rezultă prin extirparea cerebelu-lui.Vcerebel= 1500
x 1/10= 150cm3 procentual,cerebelul reprezintă 10% din masa encefalului:
1500cm3…………..100 ;  a=150 x100/1500 = 10%
150cm3…………..a
Valorile de la punctele b,c şi d sunt prezente în manuale.
68.a) 80kg x12/100 =9,6kg. Valorile de la b.c,d nu necesită calcul pentru obţinerea lor, fiind
prezente în manuale ca date numerice.
69.a)Cronaxia este de 10-30 ori mai micã decât timpul util (vezi informaţia din manuale).
media valorilor (10+30)/2=20 oritimpul util este mai mare de de 20 de ori decât cromaxia
de 0,5 ms0,5ms x20= 10ms;
b)PR= -70,-90mV din datele problemei pentru a evita diferitele puncte de vedere ale autorilor
de manuale; PA= +30;+40mV sau media +35 mV (în manualele şcolare existã un consens al
autorilor). Limitele variaţiei de potenţial între starea de acţiune şi starea de reapaus se află
ca diferenţa dintre PA-PR 35mV-(-70mV)=105mv; 35mv-(-90mV)= 125mV
70.a)O miofibrilă este formată din 1500 miofilamente de miozină şi 3000 miofilamente de
actină.Un miofilament de actină are grosimea de 50 Å iar cel de miozină de 100 Å
.(informaţie existentă în manualele şcolare aprobate de MEC) grosimea totală a
microfilamentelor de miozină =1500 x100 Å = 150000 Å = 15µ ; iar grosimea totală a
miofilamentelor de actină = 3000 x 50 = 150000 Å = 15µ.
Răspunsurile pentru punctele b şi c nu necesită calcul. A se vedea dispoziţia spaţială a
miofilamentelor de actină şi miozină din manualele şcolare (ex.Biologie XI Sigma capitolul
“Ţesuturi” etc).

2
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
18 FEBRUARIE 2006
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I Alegere simplă
Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse

1. Sunt exclusiv proteice:


A. ribozomii; albuminele;
B. mielina; glucagonul;
C. S.T.H.-ul; troponina;
D. cortizolul; oseina.
2. Din mezoderm se formează:
A. pancreasul; inima; muşchii;
B. rinichii; pleura; mediul intern;
C. retina; gonadele; oasele;
D. plămânii; ţesutul cartilaginos; C.S.R.
3. Mitocondriile:
A. conţin enzime hidrolitice;
B. reprezintă sediul carboxilării oxidative;
C. au membrana internă pliată;
D. furnizează direct energia necesară diferitelor procese.
4. Intestinul subţire are:
A. celule ce produc hormonul secretină;
B. plexurile previscerale Meissner şi Auerbach;
C. fibre musculare multinucleate;
D. inervaţie prin fibre ale ganglionilor previscerali .
5. În cadrul ţesuturilor conjunctive moi :
A. ţesutul lax formează parenchimul secretor al glandelor;
B. ţesutul elastic este localizat în tunica medie a capilarelor;
C. ţesutul fibros formează capsula splinei şi ganglionilor limfatici;
D. ţesutul elastic este prezent în structura trompei lui Eustachio.
6. Fibrele musculare netede:
A. conţin sarcomere de dimensiuni mai mici faţă de celula striată;
B. au actina, miozina, troponina şi tropomiozina ca proteine contractile;
C. pot avea diametrul egal cu jumătate din diametrul maxim al fibrei scheletice;
D. sunt aşezate în straturi, benzi sau răspândite în ţesutul conjunctiv.
7. Sinapsele interneuronale sunt prezente în:
A. ganglionii spinali, paravertebrali, mezenteric superior;
B. bulbul olfactiv, ganglionii intramurali , ganglionul celiac;
C. ganglionii : bazali, trigeminal, ciliar;
D. ganglionul Scarpa, ganglionul plexiform, organul Corti.
8. Neutrofilele:
A. sunt de aproximativ de două ori mai numeroase faţă de monocite;
B. prezintă în citoplasmă granulaţii multe şi mari ;
C. au un număr de trei până la cinci lobi celulari;
D. sunt granulocite PMN, numite şi microfage.
9. Axonii neuronilor din ganglionii spinali pot avea următoarele trasee:
A. spre fibrele intrafusale, formând terminaţiile primare şi secundare;
B. sinapsă cu un neuron de asociaţie din cornul posterior pentru reflexul masticator;
C. trecere în coarnele posterioare pentru fasciculele sensibilităţii proprioceptive conştiente ;
D. sinapsă cu un neuron din cornul anterior pentru reflexele miotatice.

1
10. Fasciculele Goll şi Gowers au în comun:
A. fiecare participă la câte două tipuri de sensibilităţi;
B. au fibre ce se încrucişează la nivel medular;
C. trec prin etajul ce conţine legătura dintre ventriculii III şi IV;
D. conduc informaţii ce se proiectează în aria somestezică I.
11. Bulbul conţine nuclei:
A. de origine pentru fibre somatomotorii ce participă la realizarea masticaţiei ;
B. terminali pentru fibrele ce determină mişcările faringelui;
C. vegetativi pentru trei perechi de nervi cranieni ce au fibre visceromotorii;
D. de origine pentru fibrele senzoriale ale sensibilităţii gustative.
12. În punte:
A. nucleul pontin primeşte fibre de la neocerebel;
B. fasciculul gracilis realizează decusaţia senzitivă;
C. există un şanţ longitudinal ;
D. sunt localizaţi toti nucleii nervului VII .
13. Coliculii inferiori, spre deosebire de cei superiori:
A. prezintă între ei glanda epifiză;
B. primesc fibre din tractul optic;
C. au legături cu corpii geniculaţi mediali ;
D. sunt localizaţi pe faţa posterioară a mezencefalului.
14. La inervaţia limbii participă:
A. fibre ce ajung în partea superioară a girului postcentral ;
B. fibrele motorii ale nervilor cranieni IX;
C. ramura mandibulară a nervului VII;
D. fibre cu origine în ganglionul geniculat .
15. Nervii vagi:
A. la fel ca nervii IX, au fibre senzoriale cu neuroni de origine in nucleul solitar;
B. spre deosebire de nervii faciali, au fibre visceromotorii parasimpatice;
C. conţin fibre ce culeg informaţii de la interoceptori din viscere şi vase sanguine;
D. spre deosebire de nervii accesori, au origine aparentă în şanţul retroolivar .
16. Cerebelul prezintă:
A. neuroni piriformi în stratul profund al scoarţei cerebeloase;
B. nucleul dinţat dispus medial de cel emboliform;
C. fasciculul dentotalamic ca aferenţă prin P.C.S.;
D. corpurile celulelor Purkinje în stratul intermediar al scoarţei.
17. Neocerebelul:
A. primeşte prin P.C.M. fibre de asociaţie;
B. are legături funcţionale cu scoarţa cerebrală;
C. prezintă conexiuni cu epitalamusul;
D. trimite eferenţe unui nucleu propriu din bulb.
18. Talamusul stabileşte conexiuni directe cu:
A. aria corticală din jurul şanţului calcarin;
B. nuclei proprii din bulbul rahidian;
C. neuronii de origine ai fibrelor senzitive din nervii V;
D. aria corticală auditivă primară.
19. Neocortexul motor:
A. participă la conturarea personalităţii prin aria prefrontală;
B. se află în girul postcentral din lobul frontal;
C. primeşte de la talamus informaţii proprioceptive conştiente;
D. trimite impulsuri spre motoneuronii alfa medulari.
20. La nivelul intestinului subţire ajung fibre nervoase:
A. ce aparţin nervului cranian X ;
B. postganglionare din ganglionul mezenteric inferior;
C. ce formează plexul juxtavisceral mienteric;
D. somatomotorii pentru inervaţia sfincterelor.
21. Glandele sebacee:
A. sunt glande tubulo-glomerulare;
B. au secreţie holocrină;
C. sunt în hipoderm;
D. primesc fibre postganglionare mielinice.

2
22. Alegeţi afirmaţia corectă legată de mediile refringente:
A. umoarea apoasă este drenată în sistemul venos al globului ocular;
B. cristalinul este într-o capsulă elastică numită hialoidă;
C. corpul vitros vine în contact cu stratul fibrelor optice din retina;
D. corneea este separată de sclerotică prin ora serrata.
23. Canalul cohlear:
A. ocupă un spaţiu restrâns în melcul membranos;
B. are celulele receptoare localizate în tunelul Corti;
C. este delimitat superior de membrana tectoria;
D. conţine dendrite ale neuronilor din ganglionul Corti.
24. Atât crestele ampulare, cât şi maculele:
A. vin în contact cu perilimfa;
B. contin mecanoreceptori;
C. sunt localizate în vestibulul membranos;
D. descarcă impulsuri în condiţii statice.
25. Fibrele primare de la nivelul fusului neuromuscular:
A. sunt localizate în porţiunea necontractilă a fibrelor extrafusale;
B. au viteză mare de conducere a impulsului nervos;
C. reprezintă axonii neuronilor din ganglion spinal;
D. conduc informaţiile la motoneuronii alfa din coarnele posterioare.
26. Indicaţi răspunsul corect legat de analizatorul gustativ:
A. papilele circumvalate sunt dispuse în „V”-ul cu deschidere spre baza limbii;
B. originea reală a fibrelor ce culeg informaţii pentru amar este în nucleul solitar;
C. informaţiile tactile de pe 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul cranian VII;
D. calea gustativă are deutoneuronii localizaţi în bulb .
27. Aldosteronul :
A. participă la menţinerea echilibrului acido-bazic;
B. determină reabsorbţia ionilor de potasiu;
C. reglează volumul lichidelor intracelulare;
D. în hiposecreţie determină diabetul insipid.
28. Gluconeogeneza:
A. este activată de secreţia celulelor ce reprezintă 20 % din pancreas;
B. este influenţată de hormoni proteici, dar şi de steroizi;
C. este inhibată de hormonii glucocorticoizi;
D. generează glucoză plecând de la glicogen.
29. Tiroida:
A. este dispusă în partea superioară a cartilajului tiroid;
B. are foliculi formaţi din epiteliu secretor pluristratificat;
C. secretă hormoni ce conţin proteina tirozină;
D. poate determina exoftalmie în caz de hipersecretie.
30. Care din următorii hormoni influenţează numărul de eritrocite:
A. cortizolul; tiroxina;
B. S.T.H.-ul; insulina;
C. eritropoietina; cortizolul;
D. hormonul timic; eritropoietina.
II. ALEGERE GRUPATĂ
La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:
A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte .

31. Alegeţi asocierea corectă:


1. organit de formă sferică - rol în digestia extracelulară - lizozom
2. conţine cisterne alungite - stă în apropierea nucleului - aparatul Golgi
3. are 2 cilindri paraleli - formează fusul de diviziune - centrozomul
4. formează reticulul - conţin ribonucleoproteine - corpusculii lui Palade
endoplasmatic rugos

3
32. La nivelul membranei
1. neurilema este permeabilă pentru anionii proteici din celulă;
2. hiperpolarizarea membranei este determinată de efluxul de Cl- ;
3. pinocitoza este o formă de exocitoză;
4. potenţialul de receptor nu ascultă de legea „totul sau nimic”.
33. La nivelul sinapsei:
1. două celule pot fi alipite în zonele lor de rezistenţă electrică minimă;
2. sub acţiunea impulsului se eliberează cuante de mediator chimic în fanta sinaptică;
3. există şi inhibiţie presinaptică, înainte ca stimulul să ajungă la nivelul sinapsei;
4. mediatorul chimic este comun pentru sinapsele din ganglionii ciliar şi celiac.
34. Care din următoarele structuri NU sunt vascularizate:
1. cornee - rotulă - epiderm
2. ţesut adipos - cristalin - mucoasa olfactivă
3. pleura - procesele ciliare - menisc
4. uroteliu - cornee - simfiza pubiană
35. Ţesutul cartilaginos:
1. formează scheletul embrionului- ţesutul hialin;
2. este prezent în meniscurile articulare;
3. are celule ovale sau sferice;
4. este un ţesut cu rol trofic.
36. Celulele ţesutul striat de tip cardiac:
1. au benzi H ce conţin doar miofibrile cu diametrul de 50 Å;
2. prezintă extremităţi ramificate şi discuri oblice;
3. sunt fusiforme şi plurinucleate;
4. prezintă sistem tubular transversal.
37. Identificaţi enunţurile adevărate legate de neuroni:
1. neuronii piramidali corticali au vârful orientat spre straturile superficiale ale scoarţei;
2. în scoarţa cerebrală neuronii fusiformi se află în straturile profunde;
3. celulele Purkinje sunt localizate în stratul intermediar al scoarţei cerebeloase;
4. în bulbul olfactiv sunt prezente celulele mitrale bipolare.
38. Neuronii bipolari pot avea:
1. rol de celule receptoare;
2. conexiuni cu neuroni multipolari;
3. rol de protoneuroni;
4. segment extern format din discuri suprapuse.
39. Celulele sangvine care intervin în reacţii alergice:
1. fac parte din granulocite;
2. conţin histamină şi heparină;
3. ajută la detoxifierea unor substanţe străine;
4. reprezintă sub 1 % din totalul leucocitelor.
40. Legat de eritrocite:
1. au durata medie de viaţă de 120 de zile;
2. conţin o heteroproteină;
3. pot avea grosimea de 1,5  în porţiunea centrală a celulei;
4. sunt distruse în ficat, splină, rinichi.
41. Cordoanele medulare anterioare, spre deosebire de cele laterale au fascicule:
1. cu încrucişare la nivel medular;
2. ce conduc sensibilitatea exteroceptivă;
3. cu încrucişare în mezencefal;
4. au mai putine fascicule ascendente.
42. Coada de cal:
1. se întinde până la a doua vertebră coccigiană;
2. conţine axoni ce conduc impulsuri ce stimulează secreţia stomacului;
3. are fibre preganglionare cu traseu spre ganglioni intramurali;
4. este formată din rădăcinile alungite şi oblice ale nervilor toracali si lombari .
43. Nervii cranieni care au nucleii motori în punte:
1. au fibre viscerosenzitive cu origine în ganglionii situaţi pe traseul fibrelor;
2. sunt în număr egal cu numărul ganglionilor cervicali laterovertebrali;
3. toţi prezintă origine aparentă în şanţul bulbo-pontin:
4. includ o pereche de nervi ce au o ramură mixtă şi două senzitive .

4
44. Funcţia de conducere a punţii se realizeză prin:
1. fasciculul spinocerebelos Flechsig ce străbate toate etajele trunchiului cerebral;
2. fibre corticonucleare pentru nucleii motori ai nervilor cranieni IV, V, VI, VII;
3. fascicule comisurale ce leagă etajele trunchiului cerebral;
4. lemniscul medial ce pleacă din nuclei proprii din bulb.
45. În substanţa albă a mezencefalului se întâlnesc fasciculele:
1. dento-talamic; de asociaţie; cortico-pontine;
2. reticulospinale; vestibulocerebelos; nigrospinale;
3. corticospinal lateral; tectospinal; Gowers;
4. cortico-striat; rubrospinal; spinotalamic anterior.
46. Nervi cranieni micsti ce au toţi nucleii : terminal, motor şi vegetativ în acelaşi etaj participă la:
1. clipire; reflex depresor;
2. micţiune; deglutiţie;
3. masticaţie; mişcarea laringelui;
4. mişcarea faringelui; sensibilitate gustativă.
47. Ordinea straturilor pe anumite porţiuni ale neocortexului , de la exterior spre interior, este:
1. piramidal extern – granular extern – piramidal intern;
2. granular intern – piramidal intern – fusiform;
3. piramidal intern – granular intern – fusiform;
4. molecular – granular extern – piramidal extern;
48. Alegeţi asocierea corectă dintre straturile scoarţei cerebelului, tipurile şi particularităţile celulelor
prezente în stratul respectiv:
1. molecular - celule stelate - dispunere la exterior
2. granular - neuroni de 4-8  - foarte numeroşi
3. mijlociu - celule Purkinje - au axoni spre nucleii cerebelului
4. granular - celule „în coşuleţ” - dispunere spre interior
49. Corpii geniculaţi :
1. intervin în reflexele de orientare vizuală, auditivă, olfactivă;
2. reprezintă originea reală pentru fibre din nervul VII;
3. au conexiuni cu neuronii de releu din talamus pentru calea vizuală;
4. sunt localizaţi în metatalamus.
50. Ganglionii bazali:
1. contribuie la realizarea căii piramidale;
2. sunt formaţi din doi nuclei : caudat şi putamen;
3. inhibă tonusul musculaturii netede.
4. sunt localizaţi deasupra şi lateral de talamus;
51. Corpul neuronilor visceromotori simpatici este prezent în ganglionii:
1. cervicali latero-vertebrali :superior, mijlociu, inferior;
2. ciliari pentru inervaţia fibrelor circulare din iris;
3. prevertebrali : celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior;
4. mezenteric inferior pentru comenzi ce determină defecaţia.
52. Ganglionii spinali :
1. au neuroni somatosenzitivi şi somatomotori;
2. conţin neuroni ce-şi trimit axonii în trunchiul nervului spinal;
3. includ sinapse colinergice;
4. conţin numeroşi pericarioni.
53. In segmentele de conducere ale diferiţilor analizatori, axonii deutoneuronilor pot realiza, după caz :
1. sinapsă în corpii geniculaţi laterali;
2. încrucişare în măduva spinării;
3. sinapsă în anumiţi nuclei proprii din bulb;
4. corpul trapezoid din bulb.
54. Legat de retină:
1. stratul pigmentar realizează sinapse cu celulele ce au corpul în stratul patru;
2. celulele amacrine nu au dendrite, ci un axon ramificat;
3. corpul neuronilor bipolari se află în stratul granular extern;
4. celulele orizontale realizează sinapse cu celulele cu conuri şi cu bastonaşe.
55. Nucleii cohleari:
1. sunt doi: lateral şi medial cu localizare în punte;
2. trimit ascendent dendritele ce formează lemniscul lateral;
3. se află în etajul din trunchiul cerebral ce are cei mai puţini nuclei vegetativi;

5
4. sunt dispuşi în etajul din care pleacă fibre nervoase spre muşchii masticaţori.
56. Maculele:
1. ocupă un spaţiu restrâns în interiorul ampulelor;
2. detectează viteza de deplasare liniară a corpului;
3. au o masă apoasă cu granule din carbonat de calciu;
4. conţin otolite ce exercită permanent presiune asupra cililor.
57. Neuronii somatomotori alfa din coarnele anterioare ale măduvei spinării:
1. primesc impulsuri conduse de fibrele anulospirale;
2. sunt stimulaţi de fibre descendente motorii;
3. participă la reflexele miotatice;
4. inervează o parte din musculatura esofagului.
58. Legat de analizatorul olfactiv:
1. receptorii olfactivi sunt fazici şi de distanţă;
2. mucoasa olfactivă conţine celule fusiforme;
3. bulbii olfactivi se observă pe faţa bazală a encefalului;
4. segmentul central este în neocortexul din sistemul limbic.
59. Identificaţi enunţurile corecte referitoare la glande şi la secreţiile lor:
1. paratiroide şi suprarenale conţin celule organizate în cordoane;
2. lacrimale au secreţie crescută la comenzi primite prin fibre din nervii VII;
3. A.D.H.-ul determină reabsorbţia facultativă a apei;
4. cortizolul inhibă gluconeogeneza.
60. Medulosuprarenala:
1. are reglare exclusiv nervoasă;
2. primeşte fibre preganglionare ce trec prin ganglionul celiac;
3. produce hormoni ce determină contracţia splinei;
4. este înconjurată de zona reticulară a C.S.R.-ei.

III PROBLEME
Alegeţi un singur răspuns din cele 4 variante propuse, astfel încât toate subpunctele : a, b, c să fie adevărate.

61. Spermatozoidul este o celulă sexuală mobilă şi are o lungime de 50 – 70 , faţă de ovul care este imobil
şi are dimensiuni de 150-200 .
a) În cât timp parcurge un spermatozoid de dimensiune minimă ,dar cu o viteză maximă, o distanţă de 40 de
ori mai mare faţă de lungimea sa ?
b) Care este succesiunea componentelor din structura ovulului ,mergând de la citoplasmă spre exteriorul
celulei?
c) Pe ce structuri sau procese de la nivelul gonadelor acţionează L.H.-ul ?
a) b) c)
A 120s membrana pellucida, membrana vitelină ovare-corpul galben
B 56 s membrana vitelină, membrana radiată testicule -tubi seminiferi
C 168 s membrana pellucida, coroana radiată ovare- ovulaţie
D 40s membrana vitelină, membrana pellucida testicule-celulele interstiţiale Leydig
62. În timpul unei contracţii exagerate a muşchiului biceps, proprioceptorii din tendoane sunt stimulaţi de
creşterea tensiunii şi generează impulsuri ce pot duce în final chiar la încetarea contracţiei musculare
respective.
a) Cum este împiedicată o eventuală ruptură de tendon sau de muşchi în acest caz?
b) Care este timpul minim necesar pentru ca un impuls ce pleacă de un motoneuron  medular să ajungă la
componenta presinaptică a unei plăci motorii din muşchiul biceps dacă lungimea axonului este de 30 cm. ?
c) Ce particularităţi prezintă reticulul endoplasmatic ?
a) b) c)
A o sinapsă inhibitorie între un neuron =3,3 ms participă la cuplarea
de asociaţie şi neuronul  medular excitaţiei cu contracţia
B o hiperpolarizare la nivelul =0,005 s este dezvoltat
membranei neuronului din ganglionul spinal
C o sinapsă inhibitorie între neuronul =0,0033s formează sistemul L
senzitiv şi neuronul somatomotor  medular
D o hiperpolarizare la nivelul =7,5 ms formează sistemul T
membranei motoneuronului  medular

6
63. Analizele de sânge ale unei persoane în greutate de 80 de kg. arată un număr de 10500 de leucocite/ mm 3 ,
4.000.000 de hematii/mm3 , hemoglobină 14 g/100 ml.de sânge şi 630 de eozinofile/ mm3 . Cantitatea
totală de sânge este apreciată la 8 % din greutatea corpului.
a) Teoretic, la ce valoare ar putea să ajungă cantitatea de O2 transportat sub formă de oxihemoglobină, dacă
fiecare gram de hemoglobină se combină cu 1,34 ml. de O 2 ?
b) Care este vâscozitatea sângelui integral pentru situaţia în care analizele ar avea valorile normale ?
c) Valoarea eozinofilelor este cea normală ? Dacă nu, ce semnificaţie are abaterea ?
a) b) c)
A 750,64 ml O2 cu 50 % mai mult faţă de apă este normală
B 12,006 dl O2 de 2,5 ori mai mare decât apa este mai mare / o alergie
C 9 l O2 cu 120 % mai mult faţă de apă este mai mare / o infecţie acută
D 1200,64 ml O2 de 4,5 ori mai mare decât apa este mai mare / o boală parazitară

64. În două eplubete notate cu A şi B se pun câte 10 ml. de sânge. În eplubeta B se adaugă o substanţă
anticoagulantă.
a) Ce transformări din cele ce vor avea loc în eplubeta A necesită prezenţa Ca 2+ ?
b) Ce particularităţi au lichidele ce apar în cele două eplubete după o perioadă de timp ?
c) Ce se întâmplă dacă după recoltare, sângele din eplubeta A este agitat cu o baghetă de sticlă?
a) b) c)
A formarea reţelei eplubeta B- lichid galben deschis sângele nu se
solubile de fibrină mai coagulează
B formarea trombinei eplubeta A-lichid fără fibrinogen, pe baghetă se prind
fără protrombină filamentele de fibrină
C cele din faza a III-a ce eplubeta B- plasmă cu presiune plasma se separă de
durează 4-8 min. osmotică de 300 mosmoli/l elementele figurate
D activarea plasminei eplubeta A- plasmă fără elemente elementele figurate
figurate aglutinează
65. Într-o familie soţia are grupa de sânge A (II) cu Rh negativ , iar soţul ei grupa de sânge B (III) cu Rh
pozitiv. În timpul unei operaţii, printr-o eroare, femeia a primit o transfuzie cu o cantitate mică de sânge
din grupa O (I) cu Rh pozitiv.
a) Care pot să fie genotipurile pentru grupele de sânge din sistemul OAB în cazul soţiei şi soţului ?
b) Ce combinaţii de gene pot determina apariţia Rh-ului în cazul cuplului respectiv ?
c) Ce s-a întâmplat după ce hematiile din sângele donatorului au ajuns în organismul persoanei care a primit
respectiva transfuzie ?
a) b) c)
A soţia- L A l soţia- dd au determinat producerea
soţul- L B L B soţul- Dd de anticorpi anti D (anti Rh)
B soţia- L A L A soţia- Dd au fost distruse şi au generat
soţul- L B l soţul -homozigote dominante icter hemolitic
C soţia-- L Al soţia- dd au fost atacate de anticorpii
soţul- L B l soţul -heterozigote anti D din sângele primitorului
D soţia- - L Al soţia- homozigote recesive au fost imediat supuse
soţul- L B L B soţul - DD lizei de către aglutininele beta
66. Se recoltează câte 10 ml. de sânge de la 4 elevi, apoi se separă elementele figurate de plasmă. Combinând
cele două componente ale sângelui de la persoane diferite constatăm că:
-plasma Mariei aglutinează hematiile lui Florin;
-plasma lui Florin aglutinează hematiile Mariei;
-plasma lui Florin şi a Mariei nu aglutinează hematiile lui Gabriel;
-plasma lui Florin , a lui Gabriel şi a Mariei aglutinează hematiile Ioanei.
Grupa de sânge a Mariei are proporţie de 9 % la rasa albă.
a) Ce grupe de sânge au Maria şi Gabriel ?
b) Care sunt genotipurile posibile pentru grupele de sânge ale elevilor Florin şi Ioana ?
c) Cum reacţionează sângele recoltat de la Ioana dacă este pus în contact cu picături din serurile test din
sistemul OAB aplicate pe o lamă de sticlă ?
a) b) c)
A Maria- A ; Gabriel- O Florin- LB LB ; Ioana LA LB nu aglutinează
B Maria- B III; Gabriel-O I Florin- LA l ; Ioana LA LB aglutinează doar într-un ser
C Maria- B ; Gabriel- O Florin- LA LA ; Ioana LA LB aglutinează în toate serurile
D Maria-AB ; Gabriel- O Florin- AB ; Ioana  nu aglutinează

7
67. Sângele este format din elemente figurate şi plasmă sanguină care are anumite proprietăţi fizice şi
chimice.
a) Care este cantitatea totală de fibrinogen din plasma unui individ cu greutate de 90 kg., dacă respectiva
persoană are o cantitate de proteine în plasmă de 7g/dl ?
b) Care este densitatea plasmei faţă de cea a apei distilate?
c) Ce funcţii îndeplinesc proteinele din plasmă?

A. a) 27,7 g ; b) 1055 ; c) în imunitatea celulară;


B. a) 19,40 g ; b) 1025 ; c)în transportul unor substanţe ;
C. a) 13,86g ; b) 925 ; c) ca suport al anticorpilor ;
D. a) 105,33g ; b) 1000 ; c) asigură ph-ul normal de 7,18-7,28.

68. Reflexele condiţionate au fost studiate de I.P.Pavlov cu ocazia cercetărilor asupra reglării secreţiei
salivare. Într-un experiment, hrana a fost asociată cu aprinderea unui bec.
a) Unde este localizat focarul de excitaţie corticală pentru excitantul condiţionat ?
b) Ce inhibiţie se formează dacă în timpul desfăşurării reflexului condiţionat se declanşează o sonerie ?
c) Ce particularitate comună au nervii ce participă cu fibre atât pe calea aferentă, cât şi pe cea eferentă a
arcului reflex necondiţionat?
a) b) c)
A la baza girului postcentral condiţionată - iradiere fibrele senzoriale au neuronii
de origine în bulb
B pe faţa medială a emisferelor necondiţionată – prin au nucleii vegetativi în acelaşi
inducţie negativă etaj din trunchiul cerebral
C pe faţa laterală a emisferelor pasivă –de diferenţiere au acelaşi mediator la nivelul
ganglionul previsceral
D în jurul scizurii calcarine externă- prin inervează glande exocrine
inducţie negativă tubulo-acinoase
69. Un copil află că noul său vecin prezintă daltonism, hipermetropie şi glaucom şi vrea să afle mai multe
date despre aceste probleme ale vederii.
a) Ce particularităţi are daltonismul ?
b) Ce probleme de acomodare la distanţă există la ochiul hipermetrop ?
c) Care este cauza glaucomului ?
a) b) c)
A maladie genetică determinată punctum proximum este mai creşterea
de o genă recesivă autozomală departe de 25 cm de ochi presiunii intraoculare
B imposibilitatea de a puctum remotum este mai opacizarea
percepe unele culori aproape de 6 m de ochi cristalinului
C maladie genetică determinată nu există puctum remotum drenarea inadecvată
de o genă recesivă heterozomală în acomodare a umoarei apoase
D imposibilitatea de a distinge ca acomodarea peste scăderea elasticităţii
distincte culori complementare punctum remotum este cristaloidei
continuă
70. La o persoană în greutate de 60 kg. ,suspectă de diabet zaharat, se apreciază că există în plasmă o
cantitate totală de 5210 mg. de glucoză .
a) Cu cât la % valoarea glicemiei este mai mare în acest caz faţă de valoarea normală maxim admisă, dacă
aceasta este considerată de 110 mg./100 ml. de plasmă ?
b) Ce modificări ar trebui să prezinte organismul respectiv în situaţia diabetului zaharat ?
c) Cum acţionează insulina pe metabolismul proteinelor sau lipidelor ?

A. a) valoarea este mai mică; b) obezitate ; c) lipogeneză, la fel ca glucagonul;


B. a) 79,4% ; b) dezechilibre acido-bazice ; c) sinteză proteică, la fel ca STH;
C. a) 19,73% ; b) scăderea presiunii osmotice; c) sinteze de TG şi acizi graşi;
D. a)179,4% ; b) poliurie; c) glicogenogeneză.

8
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
18 FEBRUARIE 2006

BAREM DE CORECTARE CLASA A XI-A

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns


1. C 26. D 51. B
2. B 27. A 52. D
3. C 28. B 53. A
4. A 29. D 54. C
5. C 30. C 55. D
6. D 31. C 56. D
7. B 32. D 57. A
8. D 33. E 58. A
9. D 34. D 59. A
10. C 35. A 60. E
11. A 36. D 61. D
12. C 37. A 62. A
13. C 38. A 63. D
14. D 39. B 64. B
15. C 40. A 65. A
16. D 41. D 66. C
17. B 42. B 67. B
18. B 43. C 68. D
19. D 44. D 69. C
20. A 45. B 70. B
21. B 46. D
22. A 47. C
23. D 48. A
24. B 49. D
25. B 50. D
Rezolvarea problemelor la clasa a XI-a
61. Viteza de deplasare a spermatozoizilor este de 1-3 mm/min.
Viteza maximă este de 3 mm/min=3 x 10-3 m/60 s =5 x 10-5 m/s.
Distanţa de parcurs:40 x 50 = 40 x 50 x 10-6 m
Timpul de deplasare:
t=d/v=40 x 50 x 10-6 m / 5 x 10-5 m/s=40s.

62.Motoneuronii  au viteza de conducere de 60-90m/s.


Timpul minim necesar :
t=d/v =30cm / 90m/s =0,30m / 90m/s=0,0033s=3 ,3 x 10 –3s =3,3ms

63.Cantitatea de sânge este de 8 % din greutatea corpului:


8/100 x 80 kg=6,4l=6400ml sânge.
Cantitatea totală de hemoglobină din sânge:
14g/100 ml x 6400ml=896g Hb.
Cantitatea totală de O2 transportat de hemoglobină:
1,34 ml O2 /g Hg x 896g Hg=1200,64 ml O2 12,0064 dl O2 =1,2 l O2
Valoarea normală a eozinofilelor este de 1-3% din leucocite.
630 x 100 / 10500= 6 % pentru cazul prezentat.

67. Cantitatea de sânge este de 8 % din greutatea corpului:


8/100 x 90 kg=7,2l=7200ml sânge.
Cantitatea de plasmă din tot sângele este de 55% :
55/100 x 7200ml sânge= 3960ml plasmă
Cantitatea de proteine din toată plasma:
7 g/100ml plasmă x 3960ml plasmă= 277,20g proteine.
Cantitatea de fibrinogen din toată plasma este de 7% din proteine:
7/100 x 277,20 g ptoteine=19,40 g fibrinogen

70. Cantitatea de sânge este de 8 % din greutatea corpului:


8/100 x 60 kg=4,8l=4800ml sânge.
Cantitatea de plasmă din sânge este de 55 %:
55/100 x 4800 ml sânge = 2640 ml plasmă
Glicemia este cantitatea de glucoză /100 ml plasmă :
5210mg glucoză x 100 / 2640 ml plasmă=197,34 mg glucoză % ml plasmă
Glicemia este mai mare cu 87,34 mg faţă de normal:
87,34 mg glucoză x 100/110 mg glucoză valoare normală= 79,4 %mai mult faţă
de normal
Olimpiada Judeţeană de Biologie Deva 2007 - clasa a XI-a

SUBIECTE

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns din variantele propuse.

1. Axul sagital:
A. este orizontal, ca şi axul ce are un pol cranial şi un pol caudal;
B. participă la alcătuirea planului ce împarte corpul în anterior şi posterior;
C. este inclus în planul simetriei bilaterale;
D. participă la alcătuirea celor două planuri verticale.

2. Nucleul :
A. este dispus excentric în celulele adipoase;
B. are formă turtită în hematiile adulte;
C. este lobat la cele mai mari elemente figurate;
D. are dispunere centrală la fibrele extrafusale cu sac nuclear.

3. Identificaţi asocierea corectă :


A. mucoasa traheală – prezintă microvili la polul bazal;
B. epiderm – celule impregnate cu o substanţă lipidică ( cheratina);
C. celule de susţinere din organul Corti – secreţia membranei reticulate;
D. zona externă a MSR – secreţia unui hormon pentru gluconeogeneză.

4. In timpul potenţialului de repaus:


A. în perioada refractară este greu de obţinut un PA;
B. membrana este permeabilă pentru ionii de K;
C. hidroliza ATP-ului furnizează energie pentru transportul pasiv Na/K;
D. canalele ionice pentru Na+ şi anioni organici sunt deschise.

5. Sinapsele:
A. sunt de tip electric între două dendrite şi în ganglionii extranevraxiali;
B. realizează sumaţie spaţială dacă participă o singură fibră presinaptică;
C. au receptori specifici pe componenta presinaptică;
D. pot avea celule epiteliale drept componentă postsinaptică .

6. Măduva spinării:
A. se termină în dreptul vertebrei S6 cu filum terminale ;
B. conţine fascicule piramidale în două din cele trei cordoane;
C. participă cu cel puţin 2 neuroni în arcurile reflexe somatice medulare;
D. conţine deutoneuroni ai sensibilităţii interoceptive.

7. Bulbul , la fel ca şi puntea lui Varolio:


A. prezintă piramide dispuse median de şanţul longitudinal;
B. conţine nuclei vegetativi pentru reflexe simpatice de secreţie salivară;
C. deţine centrii nervoşi pentru reflexul depresor simpatic;
D. are fibre ce ajung la structuri implicate în masticaţie.

8. Identificaţi enunţul corect legat de ganglioni:


A. ggl. mezenterici trimit fibre postganglionare amielinice spre intestin;
B. ggl. spinali de pe rădăcina dorsală au neuroni exclusiv somatosenzitivi;
C. ggl. previscerali conţin sinapse ale fibrelor vegetative din nervii III, VII, IX, X;
D. ggl. paravertebrali sacrali sunt legaţi prin comunicante albe de măduva din S1-S5.

9. Aferenţele cerebelului:
A. se termină pe celulele Purkinje din stratul granular
B. pot avea protoneuronul căii în măduva spinării
C. au origine exclusiv în etaje subcorticale
D. se pot încrucişa la nivel medular.

10. Identificaţi asocierea corectă dintre următoarele fascicule şi caracteristici ale lor:
A. rubrospinal şi olivospinal – se încrucişează în acelaşi etaj din trunchiul cerebral ;
B. spinocerebelos încrucişat – în măduvă este dispus ventral faţă de Flechsig;
C. tectospinal – are origine în partea anterioară a mezencefalului;
D. corticonuclearele – au origine în nucleii motori din trunchiul cerebral.

11. Nervii spinali:


A. spre deosebire de nervii cranieni, au ganglion nervos pe calea senzitivă;
B. au două rădăcini, un trunchi şi cinci ramuri micste;
C. conţin, în trunchi, fibre postganglionare lungi mielinice;
D. au două ramuri ce conţin fibre somatomotorii.

12. Oasele parietale:


A. aparţin viscerocraniului;
B. formează articulaţii fixe ( suturi) ;
C. conţin măduvă galbenă;
D. se articulează anterior cu sfenoidul.

13. Toţi nervii cranieni care au fibre viscerosenzitive:


A. asigură sensibilitatea exteroceptivă a urechii medii;
B. au ganglionul inferior pentru originea fibrelor senzoriale;
C. participă la calea eferentă a reflexului salivar;
D. culeg informaţii din torace şi din abdomen .

14. Nervul cranian care are rădăcini:


A. are fibre motorii cu origine în nucleu accesor;
B. prezintă nuclei senzitivi în toate etajele trunchiului cerebral;
C. are origine aparentă comună cu nervul pneumogastric;
D. conţine fibre senzoriale auditive şi vestibulare.

15. Muşchii masticatori:


A. au tendoane din ţesut conjunctiv prezent şi în capsula suprarenalelor;
B. sunt inervaţi de ramura motoare a nervului trigemen;
C. participă la reflexul masticator ce are centrul nervos în bulb;
D. au inervaţie senzitivă prin fibre cu origine în ganglionul geniculat.

16. Neuronul preganglionar:


A. este localizat în bulb şi în punte pentru reflexul salivar ce determină secreţie vâscoasă;
B. trimite impulsuri spre ganglionul ciliar pentru contracţia fibrelor musculare ciliare
radiare;
C. este localizat în coliculii cvadrigemeni superiori pentru reflexul oculocefalogir;
D. are axon mielinizat pentru reflexul de ejaculare.

17. Sistemul nervos vegetativ simpatic determină:


A. constricţia venelor coronare;
B. vasoconstricţie la nivelul glandelor lacrimale;
C. diureză crescută;
D. constricţia sfincterului anal extern.

18. Tetanosul incomplet:


A. se obţine doar prin aplicarea unor stimuli supraprag;
B. are miogramă cu platou neted;
C. presupune un stimul unic;
D. are relaxări incomplete între stimulări.

19. În hipermetropie:
A. punctum proximum este situat mai departe de ochi;
B. convexitatea cristalinului este accentuată;
C. se formează mai multe focare pe retină;
D. distanţa cristalin - retină este mai mare.

20. Celulele cu bastonaşe, spre deosebire de cele cu conuri:


A. au pragul de excitabilitate mare;
B. sunt absente în fovea centralis;
C. conţin rodopsină în segmentul intern;
D. sunt excitate de radiaţii cu lungime de undă de 900 nm.

21. Membrana bazilară:


A. are fibre scurte în apropierea helicotremei;
B. vine în contact cu perilimfa din rampa timpanică;
C. intră în rezonanţă cu sunete de 15000 db. la baza melcului;
D. atinge cu ambele extremităţi lama osoasă spirală.

22. Calea vestibulară trimite:


A. fascicule vestibulo-spinale ce fac sinapsă în cordoanele anterioare;
B. fascicule vestibulo-cerebeloase prin pedunculii cerebrali superiori spre arhicerebel;
C. fascicule vestibulo-nucleare spre nuclei motori din bulb, punte şi mezencefal;
D. fibre spre nuclei ce coordonează mişcările globilor oculari.

23. Identificaţi enunţurile adevărate legate de papilele gustative:


A. papilele circumvalate recepţionează substanţe dulci;
B. papilele fungiforme trimit impulsuri prin nervii XII;
C. papilele foliate conţin celule senzoriale şi de susţinere;
D papilele filiforme trimit informaţii tactile, termice şi dureroase.

24. În patologia analizatorilor:


A. glaucomul este determinat de drenarea necorespunzătoare a umorii apoase;
B. herpesul este produs de bacteria Herpes simplex;
C. rinitele includ edem şi secreţie nazală redusă;
D. cataracta reprezintă pierderea transparenţei corneei.

25. În metabolismul lipidic:


A. STH, ca şi glucagonul, stimulează oxidarea acizilor graşi;
B. T3 şi T4 favorizează sinteza de colesterol la nivel muscular;
C. cortizolul stimulează gluconeogeneza din aminoacizi;
D. insulina favorizează eliminarea acizilor graşi în circulaţie.

26. Glanda tiroidă:


A. în hiperfuncţie generează scăderea greutăţii corpului şi a tensiunii arteriale;
B. este stimulată direct de TRH produs de lobul anterior al hipofizei;
C. în hiposecreţie determină uscarea, subţierea şi căderea părului;
D. are foliculi ce iodează aminoacidul tireoglobulină din structura tirozinei.

27. Cortizolul:
A. determină un bilanţ azotat pozitiv;
B. scade glicemia şi numărul de limfocite;
C. stimulează anabolismul proteic muscular şi hepatic;
D. în hipersecreţie, faţa bolnavului are aspect de „lună plină”.

28. O vertebră tipică are :


A. corp vertebral dispus posterior;
B. două perechi de pedunculi;
C. proces spinos dispus median;
D. procese transversale dispuse anterior.
29. Timusul:
A. este localizat în cavitatea toracică, în mediastin, retrocardiac;
B. conţine timocite originare din măduva hematogenă din ţesutul compact;
C. stimulează mineralizarea osoasă şi imunitatea celulară;
D. la fel ca epifiza şi tiroida, are activitate antigonadotropă.

30. Glanda pineală:


A. este inhibată în condiţii de lumină ;
B. are legături nervoase directe cu coroida;
C. formează, împreună cu nucleii habenulari, epifiza;
D. inhibă secreţia gonadotropinelor hipotalamice.

II ALEGERE GRUPATĂ
La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu :
A. dacă numai 1,2 şi 3 sunt corecte
B. dacă numai 1 şi 3 sunt corecte
C. dacă numai 2 şi 4 sunt corecte
D. dacă numai 4 este corect
E. dacă toate cele patru sunt corecte

31. Identificaţi asocierile corecte dintre următoarele structuri şi localizarea lor:


1. glanda epifiză – în mezencefal, între coliculii superiori;
2. fasciculul rubrospinal – în măduvă, anterior de fasciculul piramidal încrucişat;
3. deutoneuronul căii auditive – cranial de deutoneuronul căii gustative;
4. neuroni hipotalamici cu rol de integrare parasimpatică – nucleii hipotalamici posteriori.

32. În legătură cu ţesuturile:


1. ţesutul conjunctiv adipos din tegument conţine corpusculi Meissner;
2. miocardul are sinapse electrice la nivelul striilor scalariforme intracelulare;
3. ţesutul osos din epifize are trabecule formate din măduvă osoasă roşie;
4. contracţia fibrelor musculare netede circulare din iris determină mioză.
33. Idenţificaţi enunţurie FALSE legate de parametrii excitabiităţii :
1. bruscheţea reprezintă rapiditatea apariţiei PR ;
2. cronaxia este de aproximativ 10%- 30% din timpul util;
3. reobaza este intensitatea minimă a PA la acţiunea unui stimul prag;
4. timpul util este durata PA la un stimul prag.

34. În transmiterea sinaptică:


1. adrenalina stimulează contracţia splinei şi diureză scăzută;
2. acetilcolina determină glicogenoliză hepatică şi stimulează secreţia lacrimală;
3. fibrele din marele splanhnic eliberează acetilcolină la nivelul ganglionului celiac;
4. bronhoconstricţia este determinată de impulsuri ce pleacă din ganglioni previscerali .

35. Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel de flexie :


1. aparţine unui reflex medular miotatic ;
2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă ;
3. implică efectori musculari şi exteroceptori ;
4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă.

36. Cerebelul :
1. are şanţuri profunde ce delimitează lobii cerebrali ;
2. asigură, prin nucleii globoşi, reglarea mişcărilor fine ;
3. primeşte informaţii proprioceptive conştiente ce ajung în paleocerebel;
4. este localizat caudal faţă de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.

37. Hipotalamusul :
1. intervine, ca şi substanţa neagră, în ritmul nictemeral ;
2. are, ca şi talamusul, localizare în diencefal ;
3. primeşte informaţii de la osmoreceptori;
4. are conexiuni cu cortexul cerebral, dar şi cu etaje subcorticale.

38. Sensibilitatea kinestezică :


1. are corpusculi Merkel şi Ruffini ca proprioreceptori ;
2. include nuclei din bulb ca deutoneuroni ;
3. conduce informaţii ce se proiectează în aria somestezică II ;
4. are lemniscul medial pe calea de conducere.

39. Identificaţi enunţurile adevărate legate de cortex:


1. sistemul limbic intervine în motivaţia ce stă la baza comportamentelor;
2. neocortexul receptor de pe faţa medială primeşte informaţii de la membrul inferior ;
3. aria prefrontală contribuie la conturarea personalităţii ;
4. neocortexul motor din lobul frontal trimite fibre spre corpii striaţi.

40. Fibre visceromotorii preganglionare din trunchiul nervului spinal :


1. ca şi cele somatomotorii, au origine în coarne medulare;
2. sunt în tranzit prin ganglionii para- şi prevertebrali pentru corticosuprarenală;
3. spre deosebire de cele somatomotorii , nu realizează sinapse cu efectorii musculari;
4. se întorc la trunchiul nervului spinal, formând comunicanta cenuşie.

41. În ganglionul spinal, neuronii viscerosenzitivi, spre deosebire de cei somatosenzitivi :


1. au dendrita lungă, ce ajunge până la receptori ;
2. trimit axonii în măduvă prin rădăcina posterioară ;
3. participă la realizarea căii aferente a reflexelor medulare ;
4. primesc impulsuri prin ramura comunicanta albă.

42. Nervul facial, spre deosebire de nervul glosofaringian:


1. are deutoneuronii localizaţi în nucleul solitar din bulb;
2. culege informaţii gustative de la limbă;
3. conduce sensibilitatea proprioceptivă a feţei;
4. are mai mulţi nuclei vegetativi în puntea lui Varolio.

43. Nervul cranian X:


1. este singurul nerv cranian care inervează structuri din trunchi;
2. ca şi nervul IX, participă la realizarea mişcărilor faringelui;
3. are fibre somatomotorii cu origine în ganglionul superior;
4. stimulează secreţia exocrină a glandei mixte nepereche.

44. Sternul:
1. are trei regiuni;
2. este un os lat;
3. participă la hematogeneză;
4. se articulează cu 12 oase.

45. Identificaţi enunţurile FALSE legate de inhibiţie:


1. reprezintă încetarea stării de activitate a neuronilor dintr-un centru nervos;
2. inhibiţia necondiţionată este o inhibiţie internă;
3. dacă EC nu este întărit, apare o inhibiţie externă;
4. inhibiţia condiţionată, la stimul extern, are la bază inducţia negativă.

46. Fibre preganglionare din nervii pelvici:


1. ca şi fibre din nervii X , transmit comenzi ce inhibă motilitatea tubului digestiv;
2. fac sinapse cu neuroni postganglionari din ganglionii juxtaviscerali;
3. realizează sinapse colinergice, la fel ca şi fibrele postganglionare;
4. spre deosebire de cele din nervii splanhnici, fac sinapsă în ganglioni extranevraxiali.

47. În reglarea activităţii cardiace :


1. intervin fibre postganglionare simpatice cu origine în ganglionii cervicali;
2. fibrele preganglionare parasimpatice aparţin nervilor vagi;
3. fibrele postganglionare ce determină bradicardie sunt din ganglioni intramurali;
4. calea aferentă a reflexului depresor include fibre din nervii glosofaringieni.

48. În patologia sistemului nervos:


1. encefalita are drept cauză o infecţie virală;
2. malformaţiile vasculare congenitale pot genera hemoragia cerebrală;
3. fotofobia apare ca simptom în meningită;
4. convulsiile pot anunţa prezenţa unor infecţii meningo-cerebrale.

49. Sensibilitatea tactilă grosieră:


1. are protoneuronul localizat în coarnele posterioare ale măduvei spinării;
2. proiectează informaţia în peretele inferior a şanţului lateral Silvius;
3. are deutoneuronul căii cu aceeaşi localizare ca cel de la sensibilitatea kinestezică;
4. spre deosebire de sensibilitatea epicritică, are fibre încrucişate la nivel medular .

50. Procesele ciliare:


1. aparţin sistemului dioptric al ochiului;
2. fac parte din corpul ciliar;
3. sunt sediul proceselor fotochimice ;
4. au activitate secretorie.

51. Pe calea vizuală:


1. celulele ganglionare trimit axoni în metatalamus;
2. tractul optic se încrucişează anterior de trunchiul cerebral;
3. se desprind colaterale spre nuclei vegetativi din mezencefal;
4. radiaţiile optice pleacă din talamus spre aria vizuală din lobul occipital.

52. Contracţiile izometrice:


1. se exteriorizează prin mişcare;
2. scurtează muşchiul;
3. realizează lucru mecanic;
4. includ creşterea tensiunii din muşchi.

53. În cadrul analizatorului vestibular:


1. rotaţia capului în jurul axei verticale mişcă endolimfa din canalul orizontal;
2. maculele ocupă o suprafaţă redusă în utriculă şi saculă;
3. receptorii maculari sunt stimulaţi şi static ;
4. impulsurile se formează la înclinarea cililor scurţi spre cei lungi.

54. In fibra musculară striată:


1. actina are ambele capete libere;
2. ionii de Ca provin din reticulul endoplasmatic;
3. discul întunecat se scurtează în contracţie;
4. ATP furnizează energie pentru contracţie şi pentru relaxare.

55. Indicaţi enunţurile FALSE legate de reflexele miotatice:


1. fibrele „în buchet”, spre deosebire de cele primare, sunt dendrite;
2. stimularea fibrelor spiralate determină impulsuri ce ajung la neuronii gama;
3. axonii motoneuronilor alfa ajung la capetele fibrelor cu lanţ şi cu sac nuclear;
4. aceste reflexe stau la baza realizării tonusului muscular.

56. Hormonul luteinizant:


1. are secreţia inhibată la concentraţii crescute de testosteron;
2. intervine la femeie în perioada postovulatorie;
3. stimulează secreţia de estrogeni şi de progesteron;
4. face parte din categoria hormonilor gonadotropi.

57. Hormonul adrenalină:


1. are secreţia reglată pe cale nervoasă şi umorală;
2. ca şi glucagonul, determină glicogenoliză hepatică şi musculară;
3. este secretat de neuroni preganglionari ce nu mai au prelungiri;
4. are efecte predominant metabolice.

58. În metabolismul proteic:


1. glucagonul determină proteoliză;
2. T3 în hipersecreţie stimulează catabolismul proteic ;
3. cortizolul nu realizează catabolism proteic în ficat;
4. STH determină creşterea glicemiei.

59. Identificaţi efectele următorilor hormoni:


1. estrogenii stimulează proliferarea endometrului;
2. FSH determină secreţia hormonilor androgeni;
3. testosteronul influenţează spermatogeneza;
4. LTH stimulează activitatea celulelor interstiţiale Leydig.

60. Identificaţi asocierile corecte dintre disfuncţii endocrine şi simptome generate de


acestea:
1. hipotiroidism – piele uscată şi bradicardie;
2. sindromul Cushing – obezitate şi hipoglicemie;
3. boala Addison – scădere în greutate şi astenie;4. diabetul insipid – poliurie şi
glucozurie.

Sunt expuse, din motive de spaţiu, doar subiectele teoretice. Au fost şi 10 probleme.
Toate subiectele sunt obligatorii.
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE - FAZA JUDEŢEANĂ


15 MARTIE 2008
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi răspunsul corect din variantele
propuse.

1. Axul sagital:
A. corespunde lăţimii corpului
B. are un pol cranial şi unul caudal
C. este axul lungimii corpului
D. are sens antero-posterior
2. Raportat la planurile de orientare:
A. cerebelul este situat caudal faţă de atlas şi de axis
B. fasciculul piramidal direct este dispus anterior faţă de cel încrucişat
C. muşchiul diafragm este dispus cranial faţă de pelvis
D. glandele paratiroide sunt dispuse ventral faţă de tiroidă
3. La nivelul trunchiului:
A. osul sacrum este dispus median
B. muşchiul transvers se află la nivelul toracelui
C. de stern se articulează un număr de 20 de oase
D. muşchiul marele dorsal ajunge la vertebrele cervicale
4. Dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali:
A. formează terminaţii secundare spiralate în fusurile neuromusculare
B. alcătuiesc fasciculele spinobulbare ale căii sensibilităţii tactile
protopatice
C. constituie terminaţii în buchet la nivelul fibrelor intrafusale
D. culeg informaţii de la corpusculii Merkel din hipoderm
5. Fibre vegetative de la următorul nerv cranian au ca funcţie:
A. X- culeg informaţiile de la receptori de pe limbă
B. VI –conduc comenzi la muşchii ciliari circulari
C. VII –transmit impulsuri glandelor parotide
D. IX –culeg informaţii de la zone reflexogene cardiovasculare
6. Nervii trigemeni:
A. conţin fibre senzitive pentru sensibilitatea proprioceptivă a muşchilor
masticatori
B. reprezintă a treia pereche de nervi cranieni, de unde le vine şi numele
C. conţin fibre viscerosenzitive ce vin de la receptorii tactili de pe limbă
D. asigură contracţia muşchilor zigomatici şi frontali
7. Prin pedunculii cerebeloşi superiori sosesc la cerebel fasciculele:
A. cortico-ponto-cerebeloase, pentru arhicerebel
B. spino-cerebeloase directe, pentru paleocerebel
C. vestibulo-cerebeloase, pentru neocerebel
D. Gowers, pentru paleocerebel

1
8. Hipotalamusul:
A. secretă vasopresină prin nucleii anteriori
B. este dispus în mezencefal
C. produce neurosecreţii care stimulează sau inhibă neurohipofiza
D. are nuclei posteriori cu rol integrator parasimpatic
9. La nivelul scoarţei cerebrale se realizează:
A. închiderea reflexelor înnăscute
B. elaborarea reflexului rotulian
C. analiza însuşirilor obiectelor şi fenomenelor
D. primirea informaţiilor prin căile piramidale
10. Reflexele vegetative parasimpatice:
A. includ relaxarea vezicii urinare şi a fibrelor circulare ale irisului
B. au ganglioni prevertebrali pe traseul arcului reflex
C. pot avea centri nervoşi în măduva toraco-lombară
D. au acetilcolină ca mediator chimic
11. În reflexele condiţionate:
A. transmiterea reflexelor este ereditară
B. inhibiţia de stingere este o inhibiţie condiţionată
C. arcul reflex se închide la nivel subcortical
D. stimulul iniţial necondiţionat devine condiţionat
12. Potenţialul de acţiune:
A. are amplitudine proporţională cu intensitatea stimulului
B. este o dispunere simetrică a ionilor pe cele două feţe ale membranei
C. are viteza de conducere este mai mare în axonii amielinici
D. este condus, în retină, de la neuronii bipolari la cei multipolari
13. Hemoragia cerebrală:
A. este produsă de hipotensiunea arterială
B. reprezintă sângerări la nivelul măduvei spinării
C. poate fi cauzată de un traumatism cranian
D. este determinată de prezenţa unui virus în encefal
14. Identificaţi asocierea corectă dintre tipul de receptor şi o
particularitatea a lui:
A. chemoreceptori –celule epiteliale din mucoasa nazală
B. exteroreceptori-celulele cu conuri şi bastonaşe
C. proprioreceptori-fibre intrafusale uninucleate
D. mecanoreceptori-receptorii vestibulari din urechea medie
15. Inervaţia motorie a fusului neuromuscular este formată din:
A. axonii neuronilor gama din cornul anterior medular
B. fibre spiralate primare cu diametru mare
C. axonii neuronilor alfa din cordonul anterior medular
D. fibre nervoase ce duc comanda la centrul fibrelor cu sac nuclear
16. În cadrul analizatorul olfactiv:
A. celulele mitrale sunt localizate în neocortex
B. axonii receptorilor traversează un os nepereche al neurocraniului
C. receptorii sunt celule multipolare specializate
D. dendritele chemoreceptorilor sunt la polul lor bazal
17. Pentru gustul amar:
A. proiecţia informaţiei se face în girusului precentral
B. receptorii se află la baza limbii
C. papilele gustative sunt filiforme
D. axonii deutoneuronilor se încrucişează în punte

2
18. Nervul optic drept:
A. conduce impulsuri de la câmpurile temporal drept şi nazal stâng
B. conţine fibre care participă la arcul reflexului de acomodare a vederii
C. este alcătuit, ca şi nervul acustico-vestibular, din axonii
protoneuronilor
D. are fibre care fac sinapsă cu neuronii din corpul geniculat medial
19. În melcul membranos:
A. sunetele cu frecvenţă mare sunt recepţionate la baza melcului
B. ajung axonii neuronilor senzitivi din ganglionul Corti
C. celulele senzoriale auditive au cilii prinşi în membrana bazilară
D. membrana Reissner separă canalul cohlear de rampa timpanică
20. Crestele ampulare din canalele semicirculare membranoase
verticale:
A. conţin cristale de carbonat de calciu
B. sunt dispuse în dilatări numite cupule
C. recepţionează mişcările de rotaţie din jurul axului orizontal
D. sunt înclinate de deplasarea perilimfei din canale
21. Herpesul:
A. este produs de o infecţie bacteriană
B. afectează foliculul pilos
C. apare sub formă de vezicule
D. se produce datorită unor ciuperci microscopice
22.Diabetul insipid:
A. este rezultatul hiposecreţiei hormonului antidiuretic
B. se manifestă prin glicozurie şi polifagie
C. este însoţit de eliminarea unei mari cantităţi de urină concentrată
D. se tratează prin administrare de insulină
23. Medulosuprarenalele:
A. sunt stimulate de neurosecreţii hipotalamice
B. secretă substanţe cu efecte similare stimulării simpatice
C. produc glicogenogeneză hepatică şi musculară
D. secretă hormoni plecând de la colesterol
24. Parathormonul:
A. are activitate legată de prezenţa vitaminei B
B. stimulează activitatea osteoblastelor
C. creşte excreţia renală de fosfaţi
D. în hipersecreţie, generează spasme musculare
25. Epifiza:
A. se numeşte şi glandă pituitară
B. secretă hormonul vasopresină
C. este situată între coliculii cvadrigemeni superiori
D. are reglare prin fibre nervoase parasimpatice
26. La nivelul ovarelor:
A. după ovulaţie, se secretă hormonii estrogeni şi progesteron
B. ovulaţia este declanşată de LTH produs de neurohipofiză
C. progesteronul este produs de folicul în timpul maturării
D. FSH stimulează formarea şi funcţionarea corpului galben
27. Singura diartroză a craniului este articulaţia dintre oasele:
A. parietale şi occipital
B. temporale şi mandibulă
C. sfenoid şi temporal
D. maxilare şi zigomatice

3
28. La nivelul membrelor:
A. tibia este dispusă medial
B. tricepsul brahial determină flexia braţului
C. scheletul mâinii are 26 de oase
D. bicepsul femural este dispus oblic
29. Muşchiul solear:
A. este un muşchi al coapsei
B. are inserţie pe oasele carpiene
C. este în regiunea gambei
D. este inervat de plexul brahial
30. Într-o fibră musculară scheletică:
A. reintroducerea Ca2+ în aparatul Golgi se face cu consum de energie
B. miofilamentele de actină şi miozină sunt prezente în discurile A şi I
C. benzile luminoase se pot scurta în contracţie
D. potenţialul de acţiune se propagă spre interiorul celulei prin tuburile
longitudinale

II. ALEGERE GRUPATĂ


La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu:
A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte
B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte
C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte
D - dacă varianta 4 este corectă
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Axele corpului:


1. corespund dimensiunilor spaţiului
2. includ axul sagital care exprimă grosimea corpului
3. se întretaie în unghi drept
4. sunt două verticale şi unul orizontal
32. Planul transversal:
1. trece prin axul sagital şi transversal
2. este singurul plan vertical
3. imparte corpul într-o parte cranială şi una caudală
4. este planul simetriei bilaterale
33. Identificaţi asocierile corecte dintre următorii nervi cranieni şi
particularităţi ale lor:
1. faciali-culeg informaţii ce determină senzaţii de dulce şi sărat
2. accesori-determină contracţia muşchilor circulari ai irisului
3. vagi-au fibre viscero-senzitive şi viscero-motorii
4. trigemeni-au două ramuri mixte şi una senzitivă
34. În arcul reflexului miotatic medular:
1. fibrele senzitive anulospirale culeg informaţii de la fibrele extrafusale
2. centrul reflex este reprezentat de sinapsa din ganglionul spinal
3. axonul neuronului motor din cornul anterior formează calea aferentă
4. fibrele în buchet sunt dendrite ale unor neuroni pseudounipolari
35. Bulbul rahidian prezintă:
1. nucleul solitar
2. olivele bulbare
3. decusaţia piramidală
4. centrul deglutiţiei

4
36.Nervii vagi:
1. au fibre somato-motorii ce inervează faringele
2. prezintă un ganglion pe traseul fibrelor viscero-senzitive
3. au fibrele senzoriale ce ajung în nucleul solitar din bulb
4. conduc comenzi ce stimulează motilitatea gastro-intestinală
37. La nivelul cerebelul:
1. fibrele de asociaţie leagă emisferele cerebeloase
2. nucleul dinţat este dispus în neocerebel
3. fibrele spre nucleul roşu pleacă prin PCI
4. paleocerebelul reglează tonusul muscular
38.Hipotalamusul:
1. primeşte informaţii de la osmoreceptori viscerali
2. este situat deasupra talamusului
3. conţine neuroni cu proprietăţi secretorii
4. controlează umoral hipofiza prin nucleii hipotalamici posteriori
39. La nivelul neocortexului:
1. aria somestezică I primeşte informaţii de la talamus
2. aria vizuală se află de-o parte şi de alta a scizurii Sylvius
3. aria prefrontală participă la conturarea personalităţii
4. aria olfactivă se află pe faţa medială a lobului temporal
40. Sunt efecte parasimpatice:
1. bronhodilataţia şi contracţia sfincterului anal intern
2. piloerecţia şi secreţia lacrimală redusă
3. secreţia de salivă vâscoasă şi glicogenoliza
4. bradicardia şi micşorarea pupilei
41. Identificaţi enunţurile corecte:
1. reflexele necondiţionate sunt invariabile
2. reflexul de clipire are centrul nervos în punte
3. reflexele condiţionate se formează pe baza celor necondiţionate
4. reflexul de masticaţie are pe calea eferentă fibre din nervii V şi XII
42. În timpul repolarizării membranei:
1. creşte permeabilitatea membranei pentru Na+
2. se restabileşte negativitatea feţei externe a membranei
3. pompele ionice introduc Na+ care a difuzat la exterior şi elimină K+
4. are loc un eflux de K+
43. Cristalinul:
1. este o lentilă convergentă, biconvexă
2. se află posterior de umoarea apoasă
3. ca şi corneea, nu are vase de sânge
4. este legat de procesele ciliare
44. Căile sensibilităţii tactile:
1. sunt conectate cu mecanoreceptori
2. au fascicule lungi ascendente
3. au al treilea neuron localizat în talamus
4. conduc informaţiile tactile fine prin fasciculul Goll
45.Fusurile neuromusculare:
1. sunt dispuse printre fibrele musculare striate scheletice
2. prezintă inervaţie motorie şi senzitivă
3. au o capsulă în care se află fibre musculare modificate
4. previn contracţia musculară excesivă

5
46. Analizatorul gustativ, spre deosebire de cel olfactiv:
1. are receptori din ţesut epitelial
2. utilizează nervi cranieni micşti
3. are protoneuronul situat în ganglioni
4. proiectează informaţiile în neocortex
47.Selectează afirmaţiile adevărate referitoare la calea vestibulară:
1. protoneuronul se află într-un ganglion spinal
2. axonii deutoneuronului fac sinapsă în metatalamus
3. de la nucleii vestibulari pleacă fibre spre paleocerebel
4. are legături cu nervii care coordonează mişcările globilor oculari
48. În mecanismele fotochimice ale vederii:
1. rodopsina prezentă în conuri se desface la lumină puternică
2. există trei tipuri de iodopsine: pentru roşu, galben, albastru
3. fotopsina se uneşte cu retinenul în prezenţa luminii
4. pigmenţii fotosensibili se desfac,sub influenţa luminii, în retinen şi
opsină
49. În cadrul analizatorului auditiv:
1. membrana timpanului vibrează neselectiv
2. fereastra ovală comunică direct cu rampa timpanică
3. al doilea neuron al căii auditive se află în punte
4. la celulele senzoriale ajung axonii protoneuronilor
50. Cortizolul şi glucagonul au ca efecte comune :
1. stimulează gluconeogeneza
2. reduc lipoliza trigliceridelor
3. stimulează glicogenoliza
4. inhibă proteoliza
51. În fibrele musculare scheletice:
1. creatinfosfatul generează energie pentru refacerea ATP-ul
2. ionii de Ca2+ eliberaţi în citoplasmă se ataşează de troponină
3. glicoliza anaerobă duce la formarea acidului lactic
4. un sarcomer are un disc întunecat, o bandă H şi un disc I
52. Identificaţi enunţurile corecte referitoare la acţiunea
următorilor hormoni:
1. hormonul antidiuretic scade tensiunea arterială
2. calcitonina are acţiune antagonică tiroxinei
3. aldosteronul stimulează reabsorbţia ionilor de K+
4. hormonul luteinizant determină formarea corpului galben
53. La nivelul coloanei vertebrale :
1. o vertebră tipică are corpul dispus ventral
2. osul sacrum este dispus cu baza în sus
3. atlas nu are corp vertebral
4. apofizele spinoase sunt dispuse lateral
54.Articulaţia de la nivelul genunchiului:
1. prezintă membrană sinovială
2. conţine interoceptori
3. are ligamente care întăresc articulaţia
4. face parte din categoria amfiartrozelor
55. Timusul:
1. stimulează mineralizarea osoasă
2. are rol de glandă exocrină pe tot parcursul vieţii
3. este localizat înapoia sternului
4. stimulează dezvoltarea gonadelor

6
56. Identificaţi asocierea corectă dintre disfuncţiile endocrine şi
simptome:
1. sindromul Cushing – obezitate
2. boala Basedow – Graves – tahicardie
3. mixedem – piele uscată şi îngroşată
4. boala Addison – hiperpigmentarea tegumentului
57. Calea vizuală, spre deosebire de cea auditivă:
1. are al treilea neuron localizat în organul de simţ
2. are sinapse în metatalamus
3. proiectează informaţiile în lobul temporal
4. nu are deutoneuronul localizat în encefal
58. Curburile coloanei vertebrale au ca particularităţi:
1. cifoza – accentuarea curburii coloanei toracale
2. scolioza – devierea sagitală a coloanei vertebrale
3. lordoza – concavitate dispusă posterior
4. cifoză – curbura coloanei vertebrale în plan frontal
59. În contracţii:
1. fenomenele electrice sunt prezente în faza de latenţă
2. miograma unui tetanos demonstrează prezenţa sumaţiei
3. ionii de Ca2+ sunt eliberaţi de reticulul endoplasmatic
4. muşchii adductori îndepărtează coapsele
60. Sarcomerul are ca particularităţi:
1. este unitatea morfofuncţională a muşchiului
2. are în discul A miofilamente subţiri de miozină
3. este cuprins între două benzi luminoase H
4. conţine două jumătăţi de disc clar

III. PROBLEME
Alegeţi răspunsul corect din cele 4 variante propuse, astfel încât toate
subpunctele sale (a,b,c) să fie adevărate.

61.La teza de biologie, elevii au avut de notat elementele care se


observă pe o secţiune transversală prin coloana vertebrală
toracală.
a) Cum sunt dispuse componentele vertebrei?
b) Ce tipuri de neuroni se află în substata cenuşie?
c) Care este localizarea corectă pentru fasciculele care formează căile
ascendente şi descendente?

a.) b.) c.)


A corpul vertebral somatomotori alfa fasciculul Flecshig
este dispus în coarnele în cordonul lateral
anterior de arcul anterioare
vertebral
B pediculii se află somatosenzitivi în fasciculul Burdach
între apofizele coarnele laterale în
transversale cordonul ventral
C arcul vertebral are de asociaţie în piramidal direct în
suprafeţe cordoanele cordonul anterior
articulare pentru posterioare
coaste

7
D apofizele visceromotori în lemniscul median în
transverse sunt coarnele laterale cordoanele
plasate anterior posterioare

62. Un bărbat de 45 de ani a observat că în ultimii trei ani şi-a


cumpărat pantofi şi mănuşi, de fiecare dată, cu un număr mai
mari.
a) Ce glandă endocrină din corp generează, în patologie, această
problemă?
b) Ce alte simptome prezintă persoana în cauză?
c) Ce substanţe influenţează mineralizarea oaselor?

a.) b.) c.)


A glanda localizată în creşterea exagerată aldosteronul
şaua turcească a oaselor zigomatice
B glanda pineală mărirea limbii vitamina D
C hipofiza mandibulă o substanţă
proeminentă produsă de timus
D lobul anterior mărirea unor viscere glucagonul
hipofizar

63. În timpul unei excursii pe munte, datorită unui pas greşit, urmat
de o căzătură, un turist acuză dureri la nivelul membrului inferior
drept.
a) Care sunt semnele pe baza cărora puteţi să afirmaţi că nu s-a produs o
entorsă sau o fractură, ci că este vorba de o luxaţie ?
b) Ce particularităţi au oasele prezente la nivelul membrelor inferioare?
c) Cum sunt dispuşi muşchii coapsei şi gambei?

a.) b.) c.)


A suprafeţe femurul –sinartroză m. gastrocnemieni-
articulare cu coxalele dispunere superficială
deplasate
B dureri locale tarsiene- noua oase m. adductori-partea
medială a coapsei
C ieşirea capetelor tibie-dispunere m. solear-partea
osoase din medială faţă de posterioară a gambei
articulaţie peroneu
D deformarea fibulă-osul mai m. semitendinos-
regiunii subţire al gambei lateral de bicepsul
brahial

64. O persoană încearcă să ridice, cu o singură mână, o geantă ce


cântăreşte 50 kg, dar nu reuşeşte.
a) Ce particularităţi au receptorii implicaţi în prevenirea contracţiei
musculare excesive?
b) Prin ce se caracterizează contracţia pentru situaţia în care este ridicată
o geantă de 10 kg?
c) Ce evenimente au loc în muşchi în timpul unei contracţii?

8
a.) b.) c.)
A sunt corpusculii este o secusă ionii de Ca2+se leagă
tendinoşi Golgi de troponină
B au localizare la comenzile pentru CP furnizează direct
joncţiunea muşchi vin de la energie pentru
tendon -muşchi neuroni alfa contracţie
C sunt sarcomerele se 80% din energia
proprioceptori scurtează chimică devine lucru
mecanic
D conţin fibre este o contracţie se formează complexul
nervoase tetanică actomiozinic
senzitive

65. Un copil din clasa a VII-a, care poartă ochelari cu lentile cilindrice,
observă că bunicul lui, pentru a vedea clar literele, îndepărtează
ziarul la 70 de cm de ochi.
a) Ce problemă de vedere are copilul?
b) De ce bunicul nu poate să citească dacă ţine ziarul la 20 cm de ochi?
c) Care este ordinea corectă a celulelor/structurilor prezente pe anumite
porţiuni de pe calea optică, de la celulele receptoare şi până la
proiecţia corticală?

a.) b.) c.)


A defecte de razele focalizează neuroni bipolari-
sfericitate ale înapoia retinei deutoneuroni-corpi geniculaţi
corneei laterali
B glaucom are nevoie de protoneuroni-neuroni
ochelari cu lentile bipolari-corpi geniculaţi
divergente externi
C se formează ax optic mai mic protoneuroni-neuroni
mai multe decât normal ganglionari-corpi geniculaţi
focare pe interni
retină
D astigmatism cristalinul este neuroni bipolari-celule
prea bombat multipolare-corpi din
metatalamus

66. Un bărbat cu o greutate de 75 kg. a aflat din mai multe analize


de laborator că glicemia lui variază de la 150 la 250mg / 100 ml
de sânge şi crede că este suspect de diabet zaharat.
a) Ce simptome ar trebui să mai prezinte bărbatul în cazul în care ar avea
această boală?
b) Care este enunţul corect legat de hormonul a cărui secreţie este
afectată în diabet zaharat?
c) Stabiliţi care este asocierea corectă dintre glandele notate în tabel şi
hormonii hiperglicemianţi produşi de ele?

9
a.) b.) c.)
A poliurie determină adenohipofiză-
glicogenogeneza vasopresină
B polifagie stimulează sintezele corticosuprarenale-
proteice cortizol
C urină fără creşte sinteza lipidelor medulosuprarenale-
glucoză adrenalină
D sete intensifică glicoliza neurohipofiză-
exagerată vasotocină

67. Într-o carte, un rebus solicită informaţii legate de schelet.


Care sunt variantele corecte pentru următoarele asocieri:
a) Tipuri de oase – exemple de oase.
b) Zone din corp - numărul total al oaselor din zonele respective.
c) Exemple de oase - dispunerea lor în corp.

a.) b.) c.)


A scurte-oasele un picior – totalul sacrum-cu baza în
tarsiene oaselor este de 27 sus
B lungi-fibula membrul superior etmoid-în
liber- totalul oaselor viscerocraniu
este de 30
C late- oasele cutia toracică – ulnă-în antebraţ
parietale totalul oaselor este de
25
D perechi- oasele neurocraniu- totalul coxale-
palatine oaselor este de 8 pelvis/bazin

68. Glandele lacrimale sunt anexe ale globului ocular.


Un impuls nervos ajunge de la centrul lacrimal la fanta sinaptică cu
glandele lacrimale prin două tipuri de fibre nervoase (de 0,048 m
lungime şi de 24 mm lungime) şi cu două viteze diferite (120m/s şi
12m/s).
a) Ştiind că întârzierea sinaptică din ganglionul de pe traseu este de 0,5
ms, în cât timp ajunge comanda la efector?
b) Care sunt enunţurile corecte legate de funcţiile nervului care conduce
comanda?
c) Ce alte efecte determină sistemul nervos vegetativ care stimulează
secreţia lacrimală?

a.) b.) c.)


A 0,029ms este perechea a VII-a secreţie salivară
vâscoasă
B 0,0047s asigură expresia feţei inhibă secreţia gastrică
C 0,0029s culege informaţii de la micşorează pupila
muguri gustativi
D 2,9s inervează glandele bronhoconstricţie
parotide

10
69. Un câine poate să saliveze prin două tipuri de reflexe:
1. în timp ce mestecă mâncarea pe care tocmai a primit-o;
2. la sunetul unui clopoţel, fără ca hrana să fie prezentă.
a) Care sunt stimulii prezenţi în cele două tipuri de reflexe?
b) Identificaţi ordinea corectă a structurilor nervoase prezente pe anumite
porţiuni din al doilea arc reflex.
c) Din ce nervi fac parte fibrele care duc o comandă de la muşchii
masticatori?

a.) b.) c.)


A hrana este stimul nuclei cohleari- nervii micşti
absolut la reflexul metatalamus-coliculi
1 cvadrigemeni
B clopoţelul este punte-fibre preganglionare nervii V
stimul condiţionat mielinice-ganglion
la reflexul 2 previsceral
C hrana este stimul corpi geniculaţi externi-lob nervii
necondiţionat la parietal-arie corticală masticatori
reflexul 1 vegetativă
D clopoţelul este fibre preganglionare lungi- nervii spinali
stimul indiferent ganglion previsceral-fibre
la reflexul 1 postganglionare amielinice

70. La o femeie de 28 de ani, ovulul a fost fecundat de un


spermatozoid, iar foliculul care a eliberat ovulul s-a transformat
în corp galben.
a) Care este hormonul care a produs ovulaţia?
b) Ce rol au hormonii care vor fi produşi de corpul galben format ?
c) Cum vor acţiona hormonii pe perioada sarcinii / naşterii / alăptării?

a.) b.) c.)


A un hormon estrogenii- stimulează tiroxina-dezvoltarea
gonadotrop proliferarea mucoasei glandelor mamare
uterine
B hormonul progesteron-maturarea prolactina-contracţia
luteinizant unui nou folicul uterului în timpul
naşterii
C FSH estrogeni-menţinerea LTH-stimulează
caracterelor sexuale secreţia de lapte
secundare după naştere
D LH progesteron-pregătirea ocitocina-eliminarea
mucoasei uterine pentru laptelui la alăptare
sarcină

Notă: Timp de lucru 3 ore.


Toate subiectele sunt obligatorii.
În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct,
pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

11
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
15 MARTIE 2008

BAREM DE CORECTARE CLASA A XI-A

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns


1. D 26. A 51. A
2. C 27. B 52. D
3. A 28. A 53. A
4. C 29. C 54. B
5. D 30. C 55. B
6. A 31. A 56. E
7. D 32. B 57. D
8. A 33. B 58. B
9. C 34. D 59. A
10. D 35. E 60. D
11. B 36. E 61. A
12. D 37. C 62. C
13. C 38. B 63. C
14. B 39. B 64. D
15. A 40. D 65. A
16. B 41. E 66. B
17. B 42. D 67. D
18. B 43. A 68. C
19. A 44. E 69. B
20. C 45. A 70. D
21. C 46. E
22. A 47. D
23. B 48. D
24. C 49. B
25. C 50. B
REZOLVAREA PROBLEMELOR

68. Datele problemei:


- pentru fibra preganglionară: v1= 120m/s; d1=0,048m; t1=?
- pentru fibra postganglionară: v2= 12m/s; d2=24mm=0,024m; t2=?
- întârzierea sinaptică=t3=0,5ms=0,0005s

Rezolvare:
t1= d1/v1= 0,048 m/120m/s= 0,0004s
t2= d2/v2= 0,024 m/12m/s= 0,002s
Ttotal = t1+t2+t3= 0,0004s-0,002s+0,0005=0,0029s=2,9ms
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE - FAZA JUDEŢEANĂ


14 MARTIE 2009
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
propuse.
1. Gâtul:
A. conţine în regiunea posterioară atât elemente somatice cât şi viscere
B. aparţine extremităţii caudale
C. este străbătut de arterele carotide
D. prezintă o regiune cervicală anterioară formată exclusiv din elemente
somatice

2. Planul frontal:
A. trece prin axul sagital şi transversal
B. este perpendicular pe frunte
C. împarte corpul în două părţi asimetrice (ventrală, dorsală)
D. este planul metameriei corpului

3. Între oliva bulbară şi piramida bulbară se găseşte originea aparentă a


nervului:
A. abducens
B. vag
C. glosofaringian
D. hipoglos

4. Alegeţi afirmaţia adevărată privind trunchiul nervului spinal:


A. se formează prin unirea ramurii anterioare cu ramura posterioară a nervului
spinal
B. trunchiurile nervilor spinali lombari şi sacrali formează coada de cal
C. generează numai ramuri mixte
D. se împarte în 5 ramuri înainte de a ieşi din canalul vertebral

5. Fibrele nervului cranian X:


A. cu origine în ganglionul inferior inervează tegumentul urechii externe
B. provenite din nucleul dorsal culeg informaţii de la interoceptori
C. din nucleul solitar se distribuie mugurilor gustativi de la rădăcina limbii
D. cu origine în nucleul ambiguu inervează muşchii laringelui

6. Fasciculul spinobulbar Goll:


A. are traseu ascendent prin cordonul posterior opus
B. apare în măduva toracală superioară şi cervicală
C. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control a mişcării
D. este format din axonul protoneuronului din ganglionul spinal

1
7. Lezarea intumescenţei cervicale a măduvei spinării determină :
A. pierderea sensibilităţii termice a membrelor inferioare
B. pierderea sensibilităţii protopatice a membrelor superioare
C. paralizia membrelor superioare şi inferioare
D. pierderea sensibilităţii tactile fine a celor 4 membre

8. Inervaţia parasimpatică se realizează astfel:


A. fibre din nucleul salivator superior asigură inervaţia glandelor submaxilare şi
parotide
B. fibre din nucleul salivator din bulb asigură inervaţia glandelor sublinguale
C. fibre din nucleul accesor al oculomotorului asigură inervaţia glandelor
lacrimale
D. fibre din nervii pelvici inervează vezica urinară

9. Stimularea simpatică determină:


A. intensificarea secreţiei glandelor intestinale
B. creşterea secreţiei glandelor salivare
C. constricţia arborelui bronşic
D. reducerea debitului urinar

10. Sunt reflexe vegetative cu centrii în trunchiul cerebral:


A. reflexul de vomă şi cel de deglutiţie
B. reflexul cornean de clipire şi al mimicii
C. reflexele acusticocefalogir şi oculocefalogir
D. reflexul lacrimal şi cel pupiloconstrictor

11. Epidermul:
A. este un epiteliu pluristratificat prismatic
B. conţine corpusculii Ruffini pentru sensibilitatea termică
C. prezintă superficial stratul cornos
D. are în structura sa un număr redus de capilare

12. Receptorii maculari:


A. detectează viteza de deplasare a corpului
B. sunt stimulaţi mecanic de otolite
C. sunt situaţi în ampulele canalelor semicirculare
D. asigură menţinerea echilibrului în condiţiile acceleraţiei circulare

13. Fibrele anulospirale faţă de fibrele în buchet:


A. sunt mai subţiri şi au viteză mai mică de conducere
B. se găsesc situate în zona centrală a fibrelor intrafusale
C. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali
D. fac sinapsă de tip placă motorie cu fibrele intrafusale

14. Ochiul hipometrop:


A. are distanţa focală mai mare de 17 mm
B. utilizează pentru corectare lentile convergente
C. are punctul proxim situat mai aproape faţă de ochiul emetrop
D. necesită îndepărtarea obiectelor de ochi pentru a fi văzute clar

2
15. Organul Corti:
A. conţine protoneuronii căii auditive
B. este situat pe membrana bazală
C. are celulele senzoriale dispuse pe un şir spre columelă
D. este acoperit de membrana reticulară secretată de celulele receptoare

16. Sunt afecţiuni ale organelor de simţ:


A. infecţiile fungice cutanate provocate de dermatofiţi
B. glaucomul care presupune opacifierea cristalinului
C. herpesul care este o infecţie bacteriană cu Herpes simplex
D. cataracta care constă în atrofia nervului optic

17. Cortizolul:
A. scade concentraţia acizilor graşi liberi
B. stimulează gluconeogeneza din lipide
C. scade concentraţia colesterolului în sânge
D. activează catabolismul proteic în celulele hepatice

18. Scăderea în greutate produsă de intensificarea oxidărilor celulare apare în:


A. boala Addison
B. diabetul zaharat
C. diabetul insipid
D. boala Perry

19. Calcitonina:
A. este activă asupra osului, prin efectele vitaminei D3
B. inhibă formarea de noi osteoclaste şi activitatea lor
C. stimulează reabsorbţia ionilor de Ca2+ şi a fosfaţilor
D. este secretată de celulele principale ale paratiroidelor

20. Ocitocina şi melatonina exercită următorele efecte comune:


A. intervin în controlul funcţiei de reproducere
B. exercită acţiuni antigonadotrope
C. determină secreţia lactată
D. contractă musculatura netedă

21. Boala Cushing se caracterizează prin:


A. pierderi masive de apă şi săruri
B. hipotensiune şi astenie musculară
C. hiperglicemie şi scăderi în greutate
D. redistribuirea ţesutului adipos pe abdomen şi spate

22. Osificarea endoconjunctivă:


A. dă naştere oaselor membrelor
B. asigură creşterea în lungime a oaselor
C. dă naştere oaselor scurte
D. formează oasele parietale

3
23. Epifiza proximală a fibulei se articulează cu:
A. rotula
B. femurul
C. tibia
D. tarsul

24. Coloana vertebrală prezintă curburi:


A. în plan transversal (cifoze)
B. în plan sagital (scolioze)
C. în plan frontal (lordoze)
D. în plan sagital (cifoze)

25. Sinartrozele:
A. includ suturile craniene şi simfizele
B. sunt articulaţii semimobile
C. posedă un grad mare de mobilitate
D. permit executarea mişcărilor în jurul a 2 axe

26. Oboseala musculară:


A. se caracterizează prin creşteri ale randamentului energetic
B. este invers proporţională cu rata epuizării glicogenului
C. se datorează creşterii pH-ului intracelular prin acumulare de acid lactic
D. determină scăderea excitabilităţii şi alungirea fazei de relaxare

27. Muşchiul scheletic posedă:


A. dublă vascularizaţie: somatică şi vegetativă
B. inervaţie vegetativă ce determină efecte vasomotorii
C. inervaţie motorie şi senzitivă asigurată de dendritele neuronilor medulari
D. inervaţie somatică ce realizează contracţia lentă şi involuntară

28. Muşchii anteriori ai antebraţului :


A. cuprind şi muşchi flexori ai degetelor
B. determină supinaţia mâinii
C. fac extensia antebraţului pe braţ
D. sunt extensori ai mâinii

29. În timpul contracţiei fibrei musculare scheletice se produce:


A. diminuarea lungimii discului întunecat
B. alungirea sarcomerului
C. scurtarea miofilamentelor de actină
D. apropierea membranelor Z

30. În compoziţia chimică a muşchilor se găsesc:


A. 80% reziduu uscat şi 20% apă
B. proteine sarcoplasmatice – mioglobină, ATP, CP
C. proteine miofibrilare cu rol reglator şi contractil
D. cantităţi mari de săruri minerale de magneziu şi fosfor

4
II. ALEGERE GRUPATĂ
La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu:
A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte
B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte
C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte
D - dacă varianta 4 este corectă
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Cu privire la axele corpului omenesc este adevărat că:


1. corespund dimensiunilor spaţiului şi se întretaie în unghi ascuţit
2. cel al grosimii are un pol anterior şi unul posterior
3. cel al lăţimii are un pol lateral şi unul medial
4. cel longitudinal şi cel transversal delimitează planul frontal

32. Despre sinapse sunt adevărate următoarele afirmaţii:


1. în structura plăcii motorii intră şi sarcolema
2. în miocard se întâlnesc sinapse electrice
3. membrana postsinaptică prezintă receptori specifici
4. unele anestezice şi cofeina scad excitabilitatea sinapselor

33. Membrana celulară:


1. permite pasajul ionic liber
2. este traversată prin difuziune de către hormonii steroizi
3. blochează difuzia gazelor (O2, CO2)
4. este traversată de glucoză cu ajutorul proteinelor transportoare

34. În cordonul lateral se găsesc următoarele fascicule ascendente:


1. spinotalamic lateral
2. spinocerebelos încrucişat
3. spinocerebelos direct
4. corticospinal lateral

35. Excitaţia ca şi proces nervos :


1. este activă
2. diminuă procese nervoase anterioare
3. iniţiază procese nervoase
4. poate fi: de stingere, de întârziere şi de diferenţiere

36. Fibrele preganglionare simpatice se comportă astfel:


1. intră în constituţia nervilor spanhnici, îndreptându-se spre ganglionii prevertebrali
2. realizează sinapse adrenergice cu neuronii din ganglionii laterovertebrali
3. se îndreaptă spre medulosuprarenală, unde fac sinapsă cu neuronii secretori
4. reintră în trunchiul nervului spinal prin ramura comunicantă cenuşie

37. Stimularea SNV parasimpatic nu are efect asupra:


1. secreţiei hormonale a medulosuprarenalei
2. muşchiului dilatator pupilar
3. muşchilor erectori ai firelor de păr
4. ficatului

5
38. Neuroni bipolari se întâlnesc în:
1. mucoasa olfactivă
2. ganglionul vestibular Scarpa
3. retină
4. ganglionul spiral Corti

39. Neuronii somatosenzitivi au prelungirea dendritică în contact cu:


1. receptorii tactili din piele
2. visceroceptorii tegumentari
3. receptorii profunzi ai aparatului locomotor
4. algoreceptorii din organele interne

40. Nervii cranieni inervează:


1. fibrele musculare radiare ale irisului (nervul III)
2. zonele reflexogene cardiovasculare (nervul VII)
3. mugurii gustativi din treimea posterioară a limbii (nervul X)
4. mucoasa urechii medii (nervul IX)

41. Fusurile neuromusculare sunt:


1. inervate motor de axonii neuronilor alfa din coarnele anterioare medulare
2. stimulate de tensiunea produsă în timpul contracţiei musculare
3. formate din 15-30 fibre intrafusale
4. inervate senzitiv de dendritele neuronilor din ganglionul spinal

42. Muguri gustativi se găsesc în:


1. papilele circumvalate situate la vârful limbii
2. papilele filiforme răspândite pe toată suprafaţa limbii
3. papilele foliate care alcătuiesc prin aşezare V-ul lingual
4. papilele caliciforme situate la baza limbii

43. Axonii deutoneuronilor olfactivi:


1. ajung în cortexul olfactiv
2. sinapsează cu neuronii talamici
3. se îndreaptă spre bulbul olfactiv opus
4. străbat lama ciuruită a osului etmoid

44. Excitarea receptorilor gustativi se produce dacă:


1. temperatura soluţiei este de circa 240C
2. excitantul insolubil vine în contact cu celulele gustative
3. excitantul se dizolvă în apă sau în salivă
4. excitantul are o concentraţie minimă (0,005 g/l pentru zahăr)

45. Adaptarea receptorilor vizuali:


1. se realizează în funcţie de cantitatea de pigment fotosensibil
2. depinde de durata expunerii la lumină şi întuneric
3. la întuneric se realizează în cel puţin 20 de minute
4. la lumină presupune trecerea rapidă de la sistemul celulelor cu conuri la cel al
celulelor cu bastonaşe

6
46. De la nucleii vestibulari pornesc fibre spre:
1. corpii geniculaţi mediali din metatalamus
2. nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV şi VI
3. neocerebel, cu rol în controlul echilibrului
4. coarnele anterioare medulare

47. Secreţia de aldosteron este:


1. stimulată de angiotensina II
2. dependentă în mică măsură de concentraţia plasmatică a cortizolului
3. stimulată de hiponatremie
4. stimulată de hipertensiunea arterială

48. În hiposecreţia tiroidiană, la adult, apar următoarele manifestări:


1. creştere ponderală
2. adaptare mai dificilă la căldură
3. intoleranţă la frig
4. metabolism bazal crescut

49. Supravieţuirea poate fi afectată în următoarele situaţii:


1. hiposecreţie paratiroidiană
2. hipofuncţie insulinică
3. hipersecreţie insulinică
4. hipofuncţie corticosuprarenaliană

50. Au efecte asupra aparatului cardiovascular hormonii:


1. adrenalină (scade excitabilitatea inimii)
2. tiroxină (creşte frecvenţa contracţiilor cardiace)
3. cortizol (produce tahicardie)
4. glucagon (creşte forţa de contracţie miocardică)

51. Hormonii timici:


1. reglează maturarea limfocitelor T
2. frânează dezvoltarea gonadelor
3. intervin în rejecţia grefelor
4. stimulează mineralizarea oaselor

52. Sunt acţiuni ale ADH-ului:


1. scăderea permeabilităţii pentru apă a celulelor din tubul colector
2. constricţia arteriolelor
3. stimularea reabsorbţiei ionilor de Na+ şi Cl-
4. reducerea secreţiilor glandelor exocrine

53. Sunt hormoni hiperglicemianţi:


1. STH prin diminuarea consumului tisular de glucoză
2. tiroxina prin creşterea absorbţiei intestinale de glucoză
3. cortizolul prin gluconeogeneză
4. glucagonul prin glicogenoliză musculară

7
54. Unitatea motorie:
1. este constituită din toate fibrele musculare striate inervate de un singur
motoneuron α
2. este constituită din toate fibrele musculare striate inervate de o singură fibră
senzitivă
3. are puţine fibre musculare la nivelul muşchilor mici cu reacţie rapidă
4. are numeroase fibre musculare la nivelul muşchilor supuşi unui control exact

55. Referitor la activitatea musculară sunt adevărate următoarele afirmaţii:


1. se consumă energie atât pentru contracţie cât şi pentru relaxarea muşchiului
2. cuplarea excitaţiei cu contracţia se face în momentul ieşirii Ca2+ din reticulul
endoplasmatic şi cuplarea cu troponina
3. răspunsul la un stimul unic se numeşte secusă
4. contracţiile produse de stimuli puternici poartă numele de tetanos complet

56. Din punct de vedere anatomic, rotula:


1. este un os sesamoid
2. se articulează posterior cu epifiza proximală a femurului
3. se află în grosimea tendonului muşchiului cvadriceps femural
4. face parte din articulaţia gleznei

57. Tonusul muscular:


1. este starea uşoară şi temporară de contracţie a muşchilor striaţi relaxaţi
2. se află sub controlul paleocerebelului, corpilor striaţi şi unor nuclei din trunchiul
cerebral
3. constituie efectul descărcării alternative de impulsuri din neuronii senzitivi gamma
şi alfa
4. are la bază reflexele miotatice de întindere

58. În contracţiile fibrei musculare striate:


1. izometrice, muşchiul realizează lucru mecanic extern
2. izotonice, se produce deplasarea pârghiilor osoase
3. izotonice, tensiunea creşte foarte mult
4. auxotonice, variază şi lungimea şi tensiunea

59. Forţa musculară depinde de:


1. frecvenţa stimulărilor motorii
2. numărul unităţilor motorii inervate
3. suprafaţa de secţiune a fibrelor muşchiului
4. lungimea fibrelor musculare

60. Sternul:
1. se articulează, direct şi indirect, cu 22 de oase
2. este format din manubriu cartilaginos, corp şi apendice
3. este implicat în procesul de hematopoieză
4. este un os scurt ce aparţine scheletului trunchiului

8
III. PROBLEME
La întrebările 61- 70 alegeţi răspunsul corect din cele 4 variante propuse

61. Într-o fibră nervoasă amielinică viteza de deplasare a impulsului nervos


este de 2,5 m/s, iar viteza de propagarea a influxului nervos în axonii mielinizaţi
este de 50 de ori mai mare decât în cei amielinici.
a) Calculaţi viteza de deplasare a impulsului nervos printr-o fibră nervoasă mielinizată.
b) Calculaţi timpul necesar impulsului nervos pentru a se deplasa pe calea
termoalgezică care are o lungime totală de 2 m de la halucele stâng până la scoarţa
cerebrală, ştiind că întârzierea sinaptică este de 0,5 ms.
c) Identificaţi varianta corectă privind conducerea impulsurilor nervoase pentru diferite
tipuri de fibre nervoase.

a) b) c)
A 125000 mm/s 0,015 s axoni preganglionari vegetativi –
prin curenţi locali Hermann
B 125 m/s 0,016 s fibre postganglionare simpatice –
conducere saltatorie
C 1250 dm/s este imposibil de determinat axoni cu diametrul sub 2 μ –
conducere saltatorie
D 12500 cm/s 0,017 s fibre postganglionare parasimpatice -
conducere din aproape în aproape

62. Două impulsuri nervoase pleacă simultan de la nivelul bulbului spre glanda
parotidă, respectiv spre ultimul segment al intestinului subţire. Să se calculeze:
a) timpul de conducere a impulsului nervos pe calea spre glanda parotidă, ştiind că:
timpul de întârziere sinaptică este de 0,7 ms, lungimea fibrelor preganglionare este de
0,4 m, iar a celor postganglionare de 2 cm, viteza de conducere în fibrele amielinice
este de 0,5 m/s, iar în cele mielinice este de 10 ori mai mare;
b) timpul de conducere a impulsului nervos pe calea spre ileon, ştiind că fibrele
preganglionare au lungimea de 1 m, iar a celor postganglionare de 0,2 cm;
c) la ce diferenţă de timp ajung cele două impulsuri la destinaţie.

a) b) c)
A 120,7 ms 204,7 ms 84 ms
B 120 ms 204 ms 84 ms
C 120,7 s 204,7 s 0,84 s
D nu se poate calcula nu se poate calcula nu se poate calcula

63. Ştiind că encefalul are un volum de 1500 cm3 şi că 10% din acest volum
aparţine formaţiunii nervoase separată printr-o excrescenţă a durei mater
cerebrale de lobul occipital al emisferelor cerebrale:
a) stabiliţi volumul encefalic afectat în cazul unei persoane la care apare concomitent
astazia, atonia şi astenia;
b) indicaţi funcţia îndeplinită de structura cea mai nouă din punct de vedere filogenetic a
formaţiunii ce reprezintă 10% din encefal;
c) precizaţi legăturile nervoase pe care le realizează formaţiunea identificată la punctul
b) cu celelalte etaje al nevraxului

9
a) b) c)
A 150 cm3 reglează contracţiile voluntare fine cu neocortexul motor prin bucla
cerebelo-talamo-corticală
B 15 dm3 reglează echilibrul corpului cu bulbul rahidian prin fasciculul
cerebelo-vestibular
C 1,5 m3 reglează tonusul muscular cu măduva spinării prin căile
sensibilităţii de control a mişcării
D 1500 mm3 controlează musculatura striată cu mezencefalul prin fasciculul
axială şi distală a corpului dento-rubric

64. Un adolescent, care poartă ochelari cu lentile divergente, petrece în


faţa calculatorului trei ore pe zi.
a) Indicaţi mecanismele prin care ochiul percepe clar imaginea de pe monitor.
b) Precizaţi componentele căii prin care informaţia vizuală ajunge la centrii corticali.
c) Identificaţi o cauză care determină purtarea ochelarilor cu lentile divergente.

a) b) c)
A convergenţa axelor tractul optic – axonii exagerea curburii
oculare deutoneuronilor cristalinului
B creşterea razei nervul optic – axonii defecte de sfericitate ale
cristalinului protoneuronilor corneei
C descompunerea chiasma optică – încrucişarea dimuarea convexităţii
pigmenţilor vizuali fibrelor din jumătăţile externe cristalinului
ale retinelor
D dilatarea pupilei colaterale spre coliculii axul optic mai scurt
cvadrigemeni superiori decât normal

65. Trei elevi se oferă voluntari pentru realizarea unor audiograme. Suma
frecvenţelor la care sunt supuşi elevii este de 375 Hz. Ştiind că frecvenţa
sunetelor pentru al doilea elev este mai mare cu 15 Hz decât frecvenţa
sunetelor pentru primul elev, iar frecvenţa sunetelor pentru al treilea elev este
cu 18 Hz mai mică decât frecvenţa sunetelor pentru primul elev, să se
aprecieze:
a) frecvenţa undelor sonore la care sunt supuşi elevii;
b) la care dintre elevi sunetele vor fi recepţionate mai aproape de vârful canalului
cohlear;
c) la care dintre elevi numărul celulelor receptoare stimulate va fi mai mare.

a) b) c)
A. elev II-141 Hz elevul cu frecvenţa cea mai elevul cu frecvenţa cea
mică mai mare
B. elev I-126 Hz elev III elev II
C. elev III- 109 Hz elevul cu frecvenţa cea mai elevul cu frecvenţa cea
mare mai mică
D. elev I- 109 Hz elev I elev I

10
66. În urma unor investigaţii amănunţite, în fişa unui copil în vârstă de 7 ani,
medicul endocrinolog a consemnat – pubertate precoce. Stabiliţi:
a) disfuncţia cărei glande endocrine poate determina această boală;
b) care sunt acţiunile hormonilor glandei afectate într-o secreţie normală;
c) cum se realizează reglarea secreţiei glandei afectate.

a) b) c)
A corticosuprarenala- împreună cu hormonii mecanism neurohormonal de
hipersecreţie de gonadali determină feed –back pozitiv
hormoni sexuali dezvoltarea caracterelor
sexuale secundare
B timusul - limfopoieză –formarea umoral prin timocrescină
degenerare în limfocitelor T cu rol în
perioada imunitatea celulară
postpuberală
C epifiza – lipsa creşterea şi dezvoltarea nervos prin fibre nervoase
glandei organismului simpatice
D gonade - împreună cu STH are mecanism nervos controlat
hiposecreţie de acţiune anabolizantă asupra de adenohipofiză
testosteron metabolismului proteic

67. Pe baza simptomelor pe care le prezintă (creşterea dimensiunilor


mâinilor, picioarelor, degetelor), medicul îi recomandă unui pacient de 30 de ani
efectuarea unei radiografii de şa turcească.
a) Identificaţi afecţiunea de care este bănuit că ar suferi pacientul şi cauza ei.
b) Precizaţi acţiunile hormonilor gonadotropi la femeie.
c) Recunoaşteţi simptomele bolii datorate hipersecreţiei de glucocorticoizi.

a) b) c)
A gigantism – exces de LH – stimulează maturarea hiperglicemie,
STH foliculilor hipertensiune, decolorarea
tegumentelor
B boala Simmonds – FSH – stimulează hipoglicemie, hipotensiune,
hiposecreţie de STH producerea de progesteron edeme
C acromegalie – LH – stimulează apariţia hiperglicemie,
adenom glandular corpului galben şi secreţia hipertensiune,
lui astenie severă
D caşexie – deficit de FSH – stimulează ovulaţia retenţie de apă şi sare,
STH la adult edeme, hipopotasemie

68. Un muşchi care execută mişcări fine şi precise conţine circa 300 de fibre
musculare.
a) Aflaţi numărul minim de unităţi funcţionale, ştiind că acest muşchi are unităţile
motorii alcătuite din 5-10 fibre musculare.
b) Precizaţi perioadele/fazele care apar pe înregistrarea grafică a contracţiei produse
de fibrele unei unităţi motorii în urma unui singur stimul.
c) Identificaţi simptomele caracteristice unor afecţiuni ale sistemului locomotor.

11
a) b) c)
A 60 perioada de refacere – miogramă cu platou oboseala musculară –
neted creşterea preciziei mişcărilor
B 30 perioada de latenţă – nu apar modificări pe distrofia musculară –
miogramă deteriorarea treptată a
muşchilor striaţi
C 100 perioada de contracţie – curba descendentă entorsa – dislocarea
a graficului elementelor componente ale
unei articulaţii
D 50 perioada de relaxare – curba ascendentă a lordoza – exagerarea
graficului convexităţii coloanei toracale

69. Un adolescent de 60 de kg a fost diagnosticat cu fractură închisă la braţul


stâng, fiindu-i aplicat un aparat gipsat.
a) Indicaţi numărul de oase din scheletul membrului superior liber drept.
b) Aflaţi cantitatea de apă din muşchii scheletici ai adolescentului, dacă aceştia conţin
75-80% apă.
c) Identificaţi localizarea corectă a diferitelor tipuri de articulaţii din organism.

a) b) c)
A 32 nu se poate calcula sutură dinţată – între oasele parietal şi
temporal
B 30 18-19,2 l articulaţie sinovială - şold
C 27 maxim 18 l sutură solzoasă – între oasele parietale
D 28 45-48 l amfiartroză – simfiza pubiană

70. La ora de anatomie şi fiziologie umană, Vlad află că în creierul uman


există peste 100 de miliarde de neuroni şi de 10 ori mai multe nevroglii.
a) Calculaţi valorile cronaxiei, în cazul unui neuron, ştiind că timpul util este de 10 ms.
b) Identificaţi asocierea corectă referitoare la forma neuronilor din diferite structuri
nervoase.
c) Precizaţi rolurile îndeplinite de celulele gliale.

a) b) c)
A 0,01-0,32 ms stelată – neuronii din stratul digeră resturile de neuroni
profund al scoarţei cerebrale (celulele Schwann)
B 0,33 – 1 ms sferică/ovalară – neuronii din asigură izolarea cu mielină a
ganglionul spinal neuronilor din nevrax
(oligodendroglia)
C 100 – 300 ms fusiformă – neuronii din hrăneşte neuronii (microglia)
bulbul olfactiv
D 0,33 – 1 s piramidală – neuronii din asigură izolarea cu mielină a
zonele senzitive ale scoarţei neuronilor din afara nevraxului
cerebrale (celulele satelit)

Notă: Timp de lucru 3 ore.


Toate subiectele sunt obligatorii.
În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct,
pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

12
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE - FAZA JUDEŢEANĂ


6 MARTIE 2010
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
propuse.

1. Identificaţi EROAREA referitoare la elementele de orientare ale corpului:


A. planul transversal împarte corpul în două regiuni: cranială şi caudală
B. planul sagital trece prin axul longitudinal şi sagital
C. planul frontal trece prin axul longitudinal şi transversal
D. planul transversal trece prin mijlocul corpului ca un plan de simetrie

2. Pompa Na+ - K+ asigură:


A. pătrunderea activă a ionului Na+ în celulă
B. menţinerea potenţialul membranar de repaus
C. ieşirea ionului K+ din celulă
D. transportul unui număr egal de ioni de Na+ şi K+

3. Calea eferentă a reflexului vegetativ:


A. este identică cu cea a reflexului somatic
B. are în componenţă ganglioni prevertebrali în cazul parasimpaticului
C. conţine ganglioni laterovertebrali legaţi cu nervii spinali prin ramuri comunicante
D. conţine doi neuroni extranevraxiali: preganglionar şi postganglionar

4. Căile sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării:


A. prezintă traseu medular prin cordoanele posterioare
B. sunt reprezentate prin fasciculele gracilis şi cuneatus
C. se proiectează pe scoarţa cerebeloasă
D. se încrucişează la nivelul bulbului

5. Reglarea secreţiilor hormonale se realizează astfel:


A. secreţia de parathormon creşte în condiţii de hipercalcemie
B. secreţia de prolactină scade în somn şi hipoglicemie
C. secreţia de catecolamine scade în somn
D. secreţia de calcitonină creşte în condiţii de hipocalcemie

6. Identificaţi afirmaţia GREŞITĂ privind diencefalul:


A. este staţie de releu pe traseul căilor senzitive şi senzoriale
B. este centru de integrare pentru funcţiile vegetative
C. intervine în menţinerea echilibrului static şi dinamic
D. realizează conexiuni cu ariile corticale de asociaţie

7. Nervii glosofaringieni:
A. asigură secreţia glandelor salivare şi lacrimale
B. au originea reală a fibrelor gustative în nucleul solitar
C. inervează muşchii faringelui şi ai limbii
D. culeg excitaţii gustative din treimea posterioară a limbii

1
8. Hipotalamusul:
A. are conexiuni întinse cu paleocortexul
B. formează cu glanda pineală un sistem neurosecretor
C. are legături nervoase şi vasculare cu adenohipofiza
D. inhibă tonusul musculaturii striate

9. Stimularea SNV simpatic produce la nivelul glandelor:


A. creşterea secreţiei lacrimale
B. diminuarea secreţiei glandelor salivare
C. inhibarea secreţiei glandelor sudoripare
D. intensificarea secreţiei glandelor intestinale

10. Stimularea SNV parasimpatic produce:


A. relaxarea detrusorului
B. dilataţie la nivelul arborelui bronşic
C. dilataţie în câteva teritorii vasculare
D. mobilizarea sângelui de rezervă

11. Emisferele cerebrale:


A. reprezintă, prin neocortex, compartimentul executiv al sistemului nervos
B. sunt separate prin corpul calos şi trigonul cerebral
C. au substanţa albă dispusă în jurul ventriculilor I şi II
D. controlează, prin paleocortex, întreaga activitate motorie somatică

12. Corpusculii Meissner:


A. sunt stimulaţi de mişcări slabe şi rapide
B. sunt localizaţi în epiderm
C. sunt stimulaţi de atingeri fine
D. deservesc sensibilitatea tactilă epicritică şi kinestezică

13. Calea olfactivă are următoarele caracteristici:


A. receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale ale mucoasei olfactive
B. axonii celulelor mitrale străbat lama ciuruită a etmoidului
C. cilii olfactivi pătrund în mucusul secretat de celulele de susţinere
D. unii axoni ai deutoneuronilor ajung în bulbul olfactiv contralateral

14. Receptorii pentru durere:


A. se adaptează în prezenţa stimulilor
B. au densitate mare în papilele dermice şi în hipoderm
C. pot fi stimulaţi de temperaturile moderate
D. sunt în principal terminaţii nervoase libere

15. Când ochiul priveşte la o distanţă mai mare de 6 m:


A. muşchiul ciliar circular se contractă
B. raza de curbură a cristalinului creşte
C. tensiunea din cristaloidă scade
D. puterea de convergenţă a cristalinului creşte

16. Fusurile neuromusculare:


A. sunt situate printre fibrele musculare netede
B. prezintă inervaţie senzitivă asigurată de fibre anulospirale şi „în floare”
C. sunt situate la joncţiunea dintre tendon şi muşchi
D. au porţiuni centrale cu striaţii puţine şi numeroşi nuclei

2
17. Crestele ampulare :
A. conţin celule senzoriale cu cili egali înglobaţi într-o masă gelatinoasă
B. sunt stimulate de variaţii ale vitezei mişcărilor rectilinii
C. sunt responsabile de menţinerea echilibrului în condiţiile accelereraţiilor circulare
ale capului
D. modifică poziţia corpului în funcţie de atracţia gravitaţională

18. Secreţia hormonului melanocitostimulator este reglată:


A. prin neurosecreţii ale hipotalamusului mijlociu
B. printr-un hormon inhibitor secretat de hipotalamusul anterior
C. de către adehipofiză printr-un hormon glandulotrop
D. prin doi neurohormoni ai hipotalamusului posterior

19. Hormonii tiroidieni:


A. cresc metabolismul bazal în toate ţesuturile, fără excepţie
B. scad absorbţia intestinală de glucoză
C. cresc excreţia de azot
D. stimulează lipogeneza

20. La persoanele a căror dietă este săracă în iod:


A. tiroida se măreşte şi apare guşa exoftalmică
B. are loc o creştere anatomică a glandei, însoţită de hipofuncţie
C. tiroida secretă cantităţi mari de tiroxină
D. este afectată sinteza hormonilor adenohipofizari

21. Adrenalina şi noradrenalina determină:


A. scăderea metabolismului bazal
B. pupilodilataţie prin contracţia muşchilor circulari ai irisului
C. vasoconstricţia vaselor hepatice
D. hiperglicemie prin gluconeogeneză din aminoacizi

22. Prolactina:
A. stimulează contracţia celulelor mioepiteliale din glanda mamară
B. este secretată în cantităţi mai mici în timpul somnului
C. are o secreţie crescută în condiţii de hiperglicemie
D. este un inhibitor al activităţii gonadotrope

23. Aldosteronul:
A. reabsoarbe K+ în schimbul secreţiei Na+ sau H+
B. acţionează la nivelul glandelor sudoripare, salivare şi colice
C. stimulează eliminarea excesului de apă din organism
D. acţionează la nivelul tubilor contorţi proximali şi colectori

24. Tiroxina:
A. produce iritabilitate şi nelinişte
B. stimulează sistemul reticulat ascendent activator
C. determină modificări ale EEG
D. produce anxietate şi frică

25. Manifestările contracţiei musculare sunt:


A. chimice, reprezentate de potenţialul de acţiune al fibrei musculare
B. mecanice, care constau în eliberarea unei cantităţi mari de căldură
C. termice, datorate fenomenelor biochimice din fibra musculară
D. electrice, care asigură energia proceselor mecanice

3
26. La nivelul gambei se găsesc:
A. muşchi care fac extensia labei şi flexia degetelor, în loja posterioară
B. muşchi flexori ai degetelor, în loja anterioară
C. muşchiul gastrocnemian, în loja laterală
D. muşchiul tibial, situat în plan superficial la nivelul lojei posterioare

27. Muşchii anterolaterali ai abdomenului sunt:


A. m. piramidali, situaţi lateral de m. drepţi abdominali
B. m. oblici interni, situaţi medial de m. drepţi abdominali
C. m. transverşi, situaţi lateral de m. drepţi abdominali
D. m. oblici externi, situaţi deasupra m. drepţi abdominali

28. La nivelul membrului inferior:


A. muşchiul croitor este extensor al coapsei pe bazin
B. muşchiul croitor este flexor al gambei pe coapsă
C. muşchiul cvadriceps este cel mai puternic flexor al gambei
D. muşchiul triceps sural este rotator al coapsei pe bazin

29. Contracţia tetanică:


A. apare în timpul frisonului
B. este incompletă când frecvenţa stimulilor este de 50-100 pe secundă
C. apare prin stimularea repetată a celulelor musculare la intervale mici şi regulate
D. este completă când frecvenţa stimulilor este joasă

30. Din punct de vedere anatomic, rotula:


A. face parte din articulaţia coapsei
B. se găseşte în grosimea tendonului m. biceps femural
C. se articulează posterior cu epifiza distală a femurului
D. are baza în jos

II. ALEGERE GRUPATĂ


La următoarele întrebări ( 31-60 ) se propun mai multe variante de răspuns,
numerotate cu 1,2,3,4. Răspundeţi cu:
A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte
B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte
C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte
D - dacă varianta 4 este corectă
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Fasciculul Flechsig:


1. conduce sensibilitatea proprioceptivă inconştientă de la membrele inferioare
2. ajunge la cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior
3. urcă prin cordoanele medulare laterale de aceeaşi parte
4. se încrucişază la nivel medular

32. Astazia:
1. apare în urma extirpării parţiale a neocerebelului
2. constă în oboseală musculară la efort minim
3. constă în diminuarea tonusului muscular
4. presupune tulburări de ortostatism

4
33. Prin funcţia vegetativă, hipotalamusul influenţează:
1. presiunea arterială
2. diureza
3. frecvenţa şi amplitudinea ventilaţiei pulmonare
4. diametrul pupilei

34. SNV parasimpatic reduce:


1. secreţia medulosuprarenalei
2. conducerea miocardică
3. secreţia exocrină pancreatică
4. frecvenţa cardiacă

35. Ramurile comunicante albe:


1. conţin fibre preganglionare parasimpatice
2. conţin fibre viscerosenzitive
3. au originea în ganglionii laterovertebrali
4. includ axoni scurţi şi mielinizaţi

36. Nervii faciali:


1. conţin fibre care stimulează secreţia glandelor muconazale
2. sunt principalii nervi senzitivi ai feţei
3. prezintă origine reală în ganglionul geniculat
4. se distribuie muşchilor maseteri

37. Nervul III:


1. are originea reală şi aparentă la nivel mezencefalic
2. inervează muşchiul oblic inferior
3. intervine în reflexul de acomodare
4. produce midriază

38. Fasciculul corticonuclear:


1. are originea în coliculii cvadrigemeni mezencefalici
2. aparţine căilor extrapiramidale cu origine corticală
3. coordonează motilitatea involuntară
4. conduce influxul nervos motor voluntar la nucleul abducensului

39. Sistemul limbic:


1. este dispus în jurul diencefalului
2. contribuie la menţinerea homeostaziei mediului intern
3. are în alcătuire tractul olfactiv şi hipocampul
4. are conexiuni întinse cu neocortexul

40. Celulele cu bastonaşe din retină au următoarele caracteristici:


1. asigură vederea în lumină difuză
2. sunt mai puţin numeroase în foveea centralis
3. realizează o convergenţă crescută a impulsurilor
4. au un prag de excitabilitate mai mare decât cel al celulelor cu con

41. Receptorii maculari şi cei ampulari au în comun:


1. prezenţa cililor care vin în contact cu o masă gelatinoasă
2. polul bazal înconjurat de axoni ai neuronilor din ganglionul Scarpa
3. localizarea la nivelul labirintului membranos
4. polul apical în contact cu cristale de carbonat de Ca2+

5
42. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la calea gustativă:
1. protoneuronii se află în mugurii gustativi
2. axonii deutoneuronilor au traseu ascendent spre talamus
3. deutoneuronii se află în ganglionii de pe traseul unor nervi cranieni
4. încrucişarea se realizează la nivel bulbar

43. Glaucomul:
1. se mai numeşte şi „apa neagră”
2. poate apărea ca urmare a diabetului zaharat sau a miopiei
3. determină atrofierea nervului optic şi orbire
4. produce opacifierea cristalinului

44. Corpusculii Golgi-Mazzoni:


1. sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini
2. sunt cei mai mari corpusculi senzitivi
3. se găsesc în pulpa degetelor
4. sunt situaţi la baza epidermului

45. Vasopresina:
1. stimulează reabsorbţia apei la nivelul tubilor uriniferi
2. este secretată de celule neurohipofizare
3. reduce secreţiile tuturor glandelor exocrine
4. în doze mari creşte eliminările hidrice renale

46. Parathormonul:
1. scade eliminările urinare de Na+ şi Ca+
2. stimulează reabsorbţia intestinală a Ca+
3. stimulează eliminările urinare de fosfaţi şi potasiu
4. stimulează activitatea osteocitelor

47. Melatonina:
1. are acţiune inhibitoare asupra funcţiilor gonadelor
2. stimulează secreţia de hormoni sexuali
3. împiedică dezvoltarea sexuală precoce
4. are efecte de oprire a mitozelor

48. Boala Addison se caracterizează prin:


1. deshidratare
2. colorarea în brun a tegumentului
3. scăderea eficienţei neuromusculare
4. creşteri în greutate

49. Disfuncţiile secreţiei de hormoni glucocorticoizi determină:


1. diabet, obezitate şi hipotensiune arterială, în hipersecreţie
2. retenţie de apă şi sare şi edeme, în hiposecreţie
3. hiperpigmentare cutanată, în hipersecreţie
4. hipoglicemie şi astenie marcată, în hiposecreţie

50. Glucagonul:
1. creşte secreţia biliară
2. scade activitatea secretorie gastrică
3. activează lipaza din celulele adipoase
4. inhibă sinteza de proteine

6
51. Sunt efecte ale stimulării SNV simpatic:
1. vasoconstricţia tegumentară
2. bronhoconstricţia
3. reducerea secreţiei de renină
4. contracţia muşchiului ciliar pentru vederea de aproape

52. Următorii hormoni cresc forţa de contracţie cardiacă:


1. tiroxina
2. adrenalina
3. glucagonul
4. calcitonină

53. Terminaţiile dendritice ale neuronilor din ganglionul Corti:


1. ajung la polul apical al celulelor senzoriale auditive
2. fac sinapsă cu neuronii din nucleii cohleari pontini
3. detectează deplasarea otolitelor
4. traversează tunelul auditiv Corti

54. Centura scapulară:


1. conţine trei oase: clavicula, scapula, omoplatul
2. are o singură articulaţie cu scheletul axial
3. conţine un os lung care se articulează cu humerusul
4. prezintă un os lat aşezat cu baza în sus

55. Contracţiile izotonice:


1. sunt caracteristice musculaturii posturale
2. realizează lucru mecanic finalizat cu diferite forme de mişcare
3. pierd energia sub formă de căldură şi lucru mecanic intern
4. sunt caracteristice muşchilor membrelor

56. Sunt muşchi de formă patrulateră:


1. muşchiul piramidal al abdomenului
2. muşchiul deltoid
3. muşchiul triceps sural
4. muşchiul marele drept abdominal

57. Articulaţiile au următoarele caracteristici:


1. au suprafeţe plane sau uşor concave – amfiartrozele
2. apar la nivelul coloanei vertebrale – artrodiile
3. conţin terminaţii nervoase libere ramificate în grosimea capsulei articulare
4. sunt articulaţii cu mobilitate foarte mare – toate diartrozele

58. Muşchii spatelui şi ai cefei:


1. cuprind în plan superficial şi superior muşchii trapezi
2. sunt reprezentaţi în plan profund de marii dorsali
3. ridică şi apropie scapulele
4. sunt inervaţi de ramurile ventrale ale nervilor spinali

59. Tonusul muscular:


1. are rol în termoreglare
2. se află sub controlul paleocerebelului şi al corpilor striaţi
3. dispare prin denervarea muşchilor scheletici
4. este menţinut prin intermediul reflexelor miotatice

7
60. Oasele membrului superior liber sunt:
1. radiusul şi fibula la nivelul antebraţului
2. un os cu creştere în lungime la nivelul braţului
3. ulna situată lateral
4. 27 de oase la nivelul mâinii

III. PROBLEME
La întrebările 61- 70 alegeţi răspunsul corect din cele 4 variante propuse

61. Matei află că sora sa are hipermetropie, iar colegul său are daltonism şi
glaucom şi doreşte să afle mai multe date despre aceste afecţiuni ale vederii.
a. Ce probleme de acomodare la distanţă există la ochiul hipermetrop?
b. Ce particularităţi are daltonismul?
c. Care este cauza glaucomului?

a b c
A nu există punct remotum în maladie genetică creşterea presiunii
acomodare determinată de o genă intraoculare
recesivă autozomală
B punctul remotum este mai imposibilitatea de a percepe opacizarea cristalinului
aproape de 6 m de ochi unele culori
C punctul proximum este maladie genetică drenarea defectuoasă
situat mai departe de 25 cm determinată de o genă a umorii apoase
de ochi recesivă heterozomală
D acomodarea peste punctul imposibilitatea de a distinge scăderea elasticităţii
remotum este continuă culorile complementare cristaloidei

62. Considerând că muşchiul cvadriceps femural conţine 48 de fascicule


musculare, fiecare cu câte 24 de fibre, egale ca lungime, precizaţi:
a) lungimea maximă posibilă a tuturor fibrelor musculare puse cap la cap, ştiind că
dimensiunile fibrei musculare striate variază între 5 şi 15 cm;
b) tipul de reflex în care poate fi implicat acest muşchi şi caracteristicile reflexului
respectiv;
c) grosimea totală a miofilamentelor de actină şi respectiv de miozină din alcătuirea
unei miofibrile.

a b c
A 57,60 m somatic; este executat prin flexie 50 Å; 100 Å
B 17280 cm polisinaptic; centrii conţin neuroni senzitivi de 75 microni; 30 microni
ordinul al doilea, neuroni de asociaţie şi
neuroni motori
C 172,80 m osteotendinos; centrul reflexului este chiar 150000 Å , 150000 Å
sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor
D 13824 cm monosinaptic; are timp de latenţă scurt şi 15 microni; 15 microni
grad de iradiere strict limitat

63. Impulsul nervos produs la nivelul nucleului de origine al fibrelor vegetative


ale nervului facial din punte ajunge la glanda lacrimală după ce mai întâi se
opreşte la nivelul unui ganglion previsceral, unde transmiterea impulsului
întârzie 0,5 ms. Presupunând că: lungimea fibrelor preganglionare este de 0,4
m, iar a celor postganglionare de 1,8 cm, viteza de conducere în fibrele
amielinice este de 0,5 m/s, iar în cele mielinice de 10 ori mai mare, se cere:

8
a. să se calculeze timpul în care impulsului nervos ajunge de la nucleul pontin până la
efector fără a lua în considerare sinapsa cu efectorul;
b. precizaţi natura şi originea fibrelor vegetative care asigură inervaţia
medulosuprarenalei;
c. precizaţi caracteristicile generale ale componentelor căii eferente a arcului reflex
vegetativ.

A a. 0,1165 ms b. fibre postganglionare c. fibrele preganglionare


simpatice din ganglionul parasimpatice sunt scurte şi
celiac colinergice
B a. 0,116 s b. fibre preganglionare c. fibrele preganglionare simpatice
parasimpatice din nervul X sunt mielinice şi adrenergice
C a. 0,116 ms b. fibre preganglionare c. fibrele postganglionare
simpatice cu originea în parasimpatice sunt lungi şi
ganglionii laterovertebrali amielinice
toracali
D a. 0,1165 s b. fibre preganglionare c. fibrele postganglionare simpatice
simpatice cu originea în sunt lungi şi adrenergice
coarnele laterale medulare

64. O sportivă de performanţă în vârstă de 17 ani are o înălţime de 1,72 m şi


greutatea de 70 kg. Se cere:
a. numărul oaselor piciorului şi mâinii stângi;
b. cantitatea de apă conţinută în muşchii săi scheletici, ştiind că aceştia conţin 75% -
80% apă
c. identificaţi asocierea corectă cu privire la articulaţii.

A a. 53 oase b. 21 – 22,4 l c. sindesmoză – sutura dintre oasele parietale


B a. 60 oase b. 52,5 – 56 l c. artrodie – articulaţia genunchiului
C a. 54 oase b. 52,5 – 56 l c. amfiartroză – simfiza pubiană
D a. 63 oase b. 21-22,4 l c. sincondroză – articulaţia dintre două vertebre

65. Sandu şi Mircea sunt internaţi la endocrinologie. Sandu are 40 de ani şi,
în urma îndepărtării chirurgicale a tiroidei, are frecvente spasme ale
musculaturii striate. Mircea are 47 de ani, are hipoglicemie, astenie marcată
şi pare bronzat.
a. menţionaţi afecţiunea de care suferă Sandu şi glanda afectată;
b. menţionaţi numele bolii de care suferă Mircea şi glanda afectată;
c. daţi exemple de alte simptome care să completeze tabloul clinic al afecţiunilor de
mai sus;
d. indicaţi principalii hormoni eliberaţi de glandele endocrine afectate.

A a. tetanie, tiroidă b. boala bronzată, c.tulburări în d. tireoglobulină;


medulosuprarenală metabolismul cortizol
electrolitic, respectiv
iritabilitate
B a. Basedow - b. boala Conn, c.guşă, respectiv d. calcitonină;
Graves; corticosuprarenală edem adrenalină
paratiroide
C a. tetanie; b. boala Addison; c.scăderea marcată d. parathormon;
paratiroide suprarenală a Ca2+ plasmatic, aldosteron,
respectiv scădere în cortizol,
greutate sexosteroizi

9
D a. boala Cushing; b. diabet zaharat, c. pubertate d.cortizol;
corticosuprarenală pancreas precoce, respectiv insulină
poliurie

66. Mihaela a întârziat la cinematograf din cauza unui întâlniri de afaceri. La


intrarea în sală a avut nevoie de circa 30 de minute, pentru ca ochiul să se
adapteze la lipsa de lumină. Precizaţi:
a. ce modificări au loc în procesul de adaptare la întuneric?
b. ce particularităţi au receptorii pentru vederea scotopică?
c. care este timpul real necesar adaptării receptorilor vizuali ?

A a. refacerea pigmenţilor b. celulele cu bastonaşe c. adaptarea perfectă la


fotosensibili; scăderea conţin rodopsină şi au întuneric se realizează în
pragului de excitabilitate un prag de excitabilitate aproximativ 30-40 minute
al fotoreceptorilor mai scăzut
B a. descompunerea b. celulele cu bastonaşe c. adaptarea la întuneric se
iodopsinei în fotopsină şi conţin iodopsină realizează în funcţie de
retinen durata de expunere la
lumină puternică
C a.descompunerea b. prin stimularea egală c. adaptarea la întuneric
rodopsinei în scotopsină a celulelor cu bastonaşe este aproape instantanee
şi retinen se obţine culoarea albă
D a. creşterea pragului de b. prin stimularea egală c. adaptarea perfectă la
excitabilitate al celulelor a celulelor cu bastonaşe lumină se realizează în circa
receptoare se obţine culoarea 5 minute
neagră

67. O persoană care lucrează în industria parfumurilor a ajuns să distingă


aproximativ 2500 de mirosuri diferite. Precizaţi:
a. ce se întâmplă la nivelul epiteliului olfactiv în situaţia în care stimulul persistă?
b. o altă formaţiune a encefalului implicată în simţul mirosului;
c. localizarea ariilor olfactive.

A a. scade sensibilitatea b. epitalamusul – nucleul c. girusul hipocampic şi


olfactivă habenular nucleul amigdalian
B a. apare fenomenul de b. hipotalamusul – nucleii c. faţa medială a lobului
adaptare al receptorilor posteriori temporal
C a. creşte sensibilitatea b. mezencefal – coliculii c. paleocortex
olfactivă cvadrigemeni
D a. receptorii olfactivi nu b. metatalamusul – corpii c. graniţa dintre sistemul
se adaptează geniculaţi limbic şi neocortex

68. O persoană încearcă să ridice, cu o singură mână, o geantă ce


cântăreşte 50 kg, dar nu reuşeşte.
a) ce particularităţi au receptorii implicaţi în prevenirea contracţiei musculare
excesive?
b) prin ce se caracterizează contracţia pentru situaţia în care este ridicată o
geantă de 10 kg?
c) ce evenimente au loc în muşchi în timpul unei contracţii?

10
A a. sunt dendrite ale b. este o contracţie unică c. ionii de Ca2+ se leagă
neuronilor din ganglionii de troponină
spinali
B a. au localizare la b. comenzile pentru c. CP furnizează direct
joncţiunea tendon-muşchi muşchi vin de la neuronii energie pentru contracţie
alfa
C a. sunt proprioceptori b. sarcomerele se c. 70% din energia
scurtează chimică devine lucru
mecanic
D a. conţin fibre nervoase b. este o contracţie c. se formează complexul
senzitive tetanică actomiozinic

69. Tegumentul are o suprafaţă aproximativă de 2 m2 şi reprezintă 12% din


greutatea corpului. Precizaţi:
a. greutatea tegumentului unui om de 70 kg şi valoarea acuităţii tactile;
b. receptorii de la nivelul pielii şi stimulii la care răspund;
c. fasciculele care conduc sensibilităţile deservite de piele şi traseul lor medular.

A a. 8,4 g; 50 mm pe b. discurile Merkel – c. fasciculele spinobulbare –


tegumentul spatelui atingeri fine cordonul posterior contralateral
B a. 8,4 kg; 60 mm pe b. corpusculii Meissner – c. fasciculul spinotalamic lateral
toracele posterior atingeri puternice – cordonul lateral de aceeaşi
parte
C a. 8,4 kg; 2 mm la b. corpusculii Pacini – c. fasciculele gracilis şi cuneat–
vârful limbii mişcări slabe, rapide şi de cordonul posterior de aceeaşi
intensitate mică parte
D a. nu poate fi b. corpusculii Ruffini – c. fasciculul spinotalamic
calculată; 2 mm pe tracţiuni şi deformări anterior – cordonul anterior
tegumentul buzelor opus

70. Mihnea şi Andrei sunt prieteni buni. Mihnea prezintă guşă exoftalmică şi
axul anteroposterior al globului ocular de 20 mm. Andrei are guşă endemică
şi axul anteroposterior al globului ocular de 27 mm. Precizaţi:
A. greutatea minimă a hipofizei anterioare a lui Andrei;
B. ce tip de lentile poartă Mihnea la ochelarii săi;
C. care dintre ei îl observă primul pe celălalt când se întâlnesc şi care din cei doi
prieteni are mâna caldă şi umedă când se salută?
D. care sunt caracteristicile căii optice.

A a. 0,375 g b. lentile c. Mihnea; Andrei d. axonii celulelor bipolare


divergente formează nervii, chiasma şi
tracturile optice
B a. nu se poate b. lentile c. se zăresc în d. conţine 4 neuroni cu
preciza biconcave acelaşi timp; Mihnea localizare în retină, coliculii
superiori şi corpii geniculaţi
interni
C a. 375 mg b. lentile c. Mihnea; Mihnea d. dă colaterale la nucleii
convergente pretectali mezencefalici
D a. 0,115 g b. lentile c. Andrei; Andrei d. fibrele din jumătăţile nazale
cilindrice ale retinelor se încrucişează
Notă: Timp de lucru 3 ore.
Toate subiectele sunt obligatorii.
În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct,
pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

11
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA JUDEŢEANĂ
6 MARTIE 2010
CLASA A XI-A
GRILA DE CORECTARE

ALEGERE SIMPLĂ ALEGERE GRUPATĂ PROBLEME

A B C D A B C D E A B C D
1 31 61
2 32 62
3 33 63
4 34 64
5 35 65
6 36 66
7 37 67
8 38 68
9 39 69
10 40 70
11 41
12 42
13 43
14 44
15 45
16 46
17 47
18 48
19 49
20 50
21 51
22 52
23 53
24 54
25 55
26 56
27 57
28 58
29 59
30 60
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
- faza naţională –
19-25 aprilie 2003
CLASA A XI-A
PROBA TEORETICĂ

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.

1. Presiunea arterială maximă este determinată de:


A. sistola ventriculară dreaptă
B. sistola atrioventriculară dreaptă
C. sistola ventriculară stângă
D. sistola atrială dreaptă
2. Tesutul cartilaginos hialin formează:
A. epiglota
B. discurile intervertebrale
C. cartilajele costale
D. conductul auditiv extern
3. Celulele gliale ale epifizei secretă:
A. hormonul melanocitostimulator
B. epinefrina
C. melatonina
D. aldosteronul
4. Tiroxina are în metabolismul celular următorul rol:
A. creşte rezervele hepatice de glicogen
B. determină numai dezvoltarea scheletului
C. intensifică glicoliza şi ciclul Krebs
D. stimulează lipogeneza
5. Paleocortexul este constituit din:
A. nucleii bazali
B. bulbii, tracturile olfactive şi alte formaţiuni cu rol olfactiv
C. nucleii cerebeloşi
D. şase straturi celulare
6. Paleocortexul are următoarele funcţii:
A. termoreglare
B. reglarea bioritmului nictemeral
C. reglarea comportamentului alimentar
D. controlează activitatea sistemului endocrin
7. Limba este inervată motor de nervii cranieni:
A. trigemen
B. glosofaringian
C. vagi
D. hipogloşi
8. Reflexul pupilo-dilatator:
A. este un reflex somatic
B. are centrii în coarnele laterale ale măduvei cervicodorsale
C. este controlat de centrii dorsolombari
D. stimulii sunt preluaţi de proprioceptori
9. Epiteliul tunicii interne a cavităţii bucale este de tip:
A. pavimentos unistratificat
B. pavimentos pluristratificat
C. de tip cilindric unistratificat
D. pseudostratificat
10. Reglarea presiunii sanguine:
A. se realizează prin mecanism nervos şi umoral
B. se realizează exclusiv pe cale nervoasă vegetativă
C. se realizează exclusiv prin mecanism umoral
D. se realizează mai ales prin intermediul sistemului nervos parasimpatic
11. Neocortexul de asociaţie:
A. îndeplineşte funcţii motorii
B. îndeplineşte funcţii olfactive
C. aparţine sistemului limbic
D. cuprinde şi aria prefrontală care are funcţii vegetative şi de determinare a personalităţii
12. Rolul stomacului este în:
A. depozitarea temporară a alimentelor
B. descompunerea dizaharidelor în monozaharide
C. descompunerea lactozei
D. descompunerea proteinelor fibroase
13. Canalul limfatic drept:
A. este constituit prin unirea venelor jugulară şi subclaviculară
B. colectează limfa din organele genitale
C. este situat înapoia aortei
D. este un colector scurt
14. Nervii acustico-vestibulari:
A. prezintă o ramură auditivă cu originea aparentă în ganglionul spiral Corti
B. conţin axoni conectaţi cu celulele receptoare auditive
C. conduc impulsuri către nucleii proprii ai punţii, unde se face sinapsa cu deutoneuronii
D. conduc impulsuri către nucleii acustico -vestibulari
15. Piramidele bulbare:
A. încadrează median cordoanele laterale bulbare
B. prezintă în partea inferioară olivele bulbare
C. sunt situate în continuarea cordoanelor anterioare ale măduvei
D. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebeloşi mijlocii
16. Nervii oculomotori (III):
A. sunt nervi micşti
B. contribuie la realizarea reflexului fotomotor
C. au originea reală în bulb
D. conţin fibre vegetative simpatice
17. Adrenalina produce hipoglicemie prin:
A. stimularea glicogenogenezei hepatice
B. stimularea lipogenezei în celulele adipoase
C. inhibarea gluconeogenezei
D. nici un răspuns nu este corect
18. Hormonii corticosuprarenalei:
A. aldosteronul scade natremia
B. inhibă filtrarea glomerulară
C. scad secreţia de HCl şi pepsinogen
D. stimulează reabsorbţia renală a sodiului
19. Medulosuprarenala contribuie la adaptarea organismului la stres deoarece prin hormonii
pe care îi secretă determină:
A. bronhoconstricţie
B. tahicardie şi vasodilataţie asociată cu scăderea presiunii arteriale
C. contracţia splinei şi mobilizarea sângelui depozitat la acest nivel
D. alertă corticală prin S.R.R.D.
20. În ce constă adaptabilitatea simţului gustativ?
A. stimularea intensă a celulelor receptoare din toţi mugurii gustativi
B. dispariţia senzaţiei gustative chiar dacă stimulul persistă
C. senzaţie gustativă persistentă chiar dacă stimulul nu mai există
D. nici un răspuns nu este corect
21. Hipotalamusul intervine în următoarele activităţi cu excepţia:
A. stărilor emoţionale
B. diurezei
C. funcţiilor sexuale
D. olfacţiei
22. Diabetul insipid se caracterizează prin următoarele cu excepţia:
A. poliurie, polidipsie
B. creşterea drastică a concentraţiei plasmei
C. scade reabsorbţia renală de apă
D. este declanşat în urma unei leziuni la nivelul hipotalamusului mijlociu
23. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă a mâinii stângi este condusă în măduvă prin:
A. cordonul posterior de pe partea dreaptă
B. cordonul lateral de pe partea dreaptă
C. cordonul posterior de pe partea stângă
D. cordonul lateral de pe partea stângă
24. Faringele:
A. participă doar la tranzitarea conţinutului alimentar
B. este un conduct musculofibros de 25 cm
C. are două etaje care stabilesc numai legătura dintre organele respiratorii
D. este inervat de nervii glosofaringieni şi vagi
25. Esofagul are în structura sa următoarele plexuri nervoase vegetative:
A. Auerbach în submucoasă
B. Meissner în mucoasă
C. celiac în musculară
D. Meissner în submucoasă
26. Pe eticheta unei eprubete care conţine sânge este scrisă următoarea precizare: ”Sânge
provenit din vasele hilului hepatic”. Laborantul care a făcut această însemnare susţine că
în eprubetă se află următoarele substanţe, cu o excepţie:
A. oxigenul din sângele adus de o ramificaţie a trunchiului celiac
B. numai produşii transportaţi de artera hepatică şi vena portă
C. săruri biliare
D. produşii de catabolism ai ficatului
27. Substanţa reticulată se distribuie în următoarele regiuni ale nevraxului cu o excepţie:
A. la nivel medular, în apropierea substanţei cenuşii, între cornul lateral şi cel posterior
B. la nivelul masei reticulate bulbo-protuberanţiale
C. într-o masă mezo-diencefalică
D. în scoarţa cerebrală
28. Calea optică este formată din:
A. primul neuron reprezentat de celulele fotoreceptoare
B. protoneuron – neuronul bipolar
C. deutoneuron – neuronul bipolar
D. al patrulea neuron în mezencefal
29. Nucleii proprii ai bulbului îndeplinesc următoarele funcţii:
A. inhibă tonusul muscular
B. intervin în mecanismul somn-veghe
C. staţii pe căile extrapiramidale
D. centrii unor reflexe de orientare vizuală şi auditivă
30. Celulele gliale au următoarele caracteristici cu excepţia:
A. au capacitate de diviziune
B. asigură protecţia neuronilor
C. participă la formarea tecii de mielină
D. sunt mai puţin numeroase decât neuronii
31. Leziunea neocortexului motor stâng produce:
A. numai paralizia muşchilor bicepşi
B. paralizia muşchiului cvadriceps stâng
C. paralizia muşchiului biceps stâng
D. paralizia muşchiului biceps drept
32. Insulina:
A. stimulează lipoliza în ţesutul adipos
B. stimulează glicogenogeneza musculară
C. creşte catabolismul proteinelor
D. creşte gluconeogeneza
33. Retina conţine:
A. celule fotoreceptoare, bipolare, multipolare, orizontale şi amacrine
B. 8 straturi
C. celule fotoreceptoare în papila optică
D. celule cu bastonaş în foveea centralis

II. ALEGERE GRUPATĂ


La întrebările de mai jos răspundeţi cu:
A. 1, 2, 3 sunt corecte;
B. 1 şi 3 sunt corecte;
C. 2 şi 4 sunt corecte;
D. 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte sau sunt greşite.

34. Hormonii estrogeni au ca efecte:


1. scăderea concentraţiei glucozei în sânge
2. stimularea sintezei proteice
3. depunerea calciului în oase
4. favorizarea retenţiei apei şi sodiului în organism
35. Pielea deserveşte tipurile de sensibilitate:
1. proprioceptivă conştientă
2. tactilă, de presiune, vibratorie
3. proprioceptivă inconştientă
4. termică şi dureroasă
36. Unda pulsului arterial:
1. dă indicaţii privind frecvenţa şi ritmul cardiac
2. este generată de sistola atrială
3. poate fi percepută în orice punct unde o arteră poate fi compresată pe un plan osos
4. are o viteză diminuată faţă de viteza masei sangvine
37. Ţesuturile cartilaginoase prezintă următoarele caracteristici:
1. substanţa fundamentală este condrina
2. celulele lor se numesc condroplaste
3. nu sunt vascularizate şi inervate
4. nutriţia lor se realizează pe seama periostului
38. Timusul:
1. conţine corpusculii Hassal
2. are rol în limfopoieză
3. este şi organ endocrin deoarece secretă timocrescina
4. hormonul produs are acţiune antagonică hormonilor sexuali
39. Procesele de transport prin plasmalemă au următoarele caracteristici:
1. difuzia este un mecanism pasiv în sensul gradientului electrochimic
2. osmoza este un mecanism activ care consumă ATP
3. transportul activ ionic menţine potenţialul membranar de repaus
4. transportul nu se poate realiza cu ajutorul unor proteine “transportatoare”
40. Hormonii tiroidieni au următoarele caracteristici fiziologice:
1. sunt proteine la care aminoacidul tirozină este iodat
2. au efect calorigen datorită creşterii tonusul muscular
3. au efect calorigen la nivelul ţesutului nervos
4. secreţia lor este mare în cazul stimulării corpusculilor Krause
41. Centrii reflecşi:
1. sunt formaţiuni de substanţă cenuşie
2. efectuează analiza şi sinteza informaţiilor primite
3. prelucrează informaţiile culese de receptori
4. se întind pe mai multe etaje nervoase
42. Centrul vasomotor bulbopontin:
1. este localizat în substanţa albă bulbo-pontină
2. transmite impulsuri eferente spre măduva spinării
3. trimite impulsuri prin nervii IX şi X
4. transmite impulsuri ce determină vasoconstricţie
43. Ariile corticale de asociaţie sunt:
1. aria motorie principală din peretele anterior al şanţului central
2. aria de asociaţie temporală
3. aria din jurul scizurii calcarine
4. aria de asociaţie parieto-occipitală
44. Sucul gastric conţine:
1. enzime proteolitice, lipolitice, lizozim
2. cloruri, fosfaţi
3. enzime pentru digestia glucidelor
4. pepsinogen
45. Referitor la perechea a VIII-a de nervi cranieni sunt false următoarele afirmaţii:
1. au originea aparentă în şanţul bulbopontin
2. conduc impulsuri ce apar în urma stimulării unor celule epiteliale senzoriale
3. conţin axonii protoneuronilor căii vestibulare ce vor face sinapsă în trunchiul
cerebral
4. formează segmentul de conducere al analizatorului auditiv cu protoneuronul în
ganglionul Scarpa
46. Limfa:
1. este un lichid alburiu sau galben
2. are originea în lichidul intracelular
3. presupune un număr mai mare de limfocite
4. conţine o cantitate mare de fibrinogen
47. Nucleii senzitivi bulbari:
1. corespund coarnelor posterioare ale măduvei spinării
2. conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, II, VII
3. conţin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, VII,VIII,
IX, X
4. sunt nucleii de origine ai nervilor cranieni V, VII, VI, IX, X
48. Sucul intestinal:
1. este un lichid limpede cu pH alcalin
2. conţine bicarbonaţi şi mucus
3. conţine enzime asociate cu microvilii enterocitelor
4. conţine enzime hidrolitice secretate în lumenul intestinal
49. Asupra celulelor adipoase acţionează în sens lipolitic:
1. STH
2. hormonii tiroidieni
3. glucagonul
4. adrenalina
50. Alegeţi afirmaţiile corecte despre suprarenale:
1. medulosuprarenala are origine comună cu a sistemului nervos vegetativ periferic
2. hormonii glucocorticoizi determină creşterea numărului unor elemente figurate ale
sângelui
3. aldosteronul creşte eliminările de H+ la nivel renal
4. noradrenalina determină creşterea tensiunii arteriale sistemice
51. Hormonii medulosuprarenalei determină:
1. tahicardie asociată cu hipertensiune
2. lipoliză
3. glicogenoliză
4. hipoglicemie
52. Care este proiecţia corticală a sensibilităţii gustative:
1. în aria somestezică II
2. piciorul circumvoluţiei postcentrale
3. piciorul circumvoluţiei precentrale
4. în apropierea zonei de proiecţie somestezică a feţei
53. La nivelul esofagului:
1. tunica externă este adventicea
2. tunica internă este un epiteliu stratificat necheratinizat
3. plexul nervos vegetativ Auerbach se afla în musculară
4. musculara conţine în partea ei inferioară musculatură striată
54. Faringele:
1. se află în dreptul regiunii cervicale a coloanei vertebrale
2. comunică cu urechea internă
3. este un conduct musculofibros
4. are în componenţa sa musculatură netedă
55. Deutoneuronul căii sensibilităţii proprioceptive conştiente se află în:
1. nucleul ambiguu din bulb
2. ganglionul spinal
3. cornul anterior medular
4. bulbul rahidian
56. Cerebelul:
1. nu intervine în conducerea influxurilor nervoase ascendente
2. în timpul somnului neuronii Purkinje nu sunt inhibaţi
3. nu modifică comenzile pentru musculatura somatică
4. contribuie la realizarea reflexelor posturale, de redresare şi locomotorii
57. Receptorii kinestezici:
1. au conexiuni cu paleocerebelul
2. descarcă impulsuri în timpul contracţiei musculare
3. descarcă impulsuri în timpul întinderii muşchiului
4. au conexiuni cu nucleii proprii din bulb
58. Canalul toracic se deschide în:
1. vena cavă inferioară
2. vena portă
3. unghiul venos drept
4. vena subclaviculară stângă sau unghiul venos stâng
59.Vascularizaţia intestinului gros:
1. cea arterială provine din arterele mezenterice superioară şi inferioară
2. cea venoasă drenează sângele prin venele ileo-colice, colice drepte, colice stângi,
sigmoidiene
3. cea venoasă transportă la ficat histamină, tiramină, indol, scatol şi amoniac
4. cea limfatică drenează limfa în ductul toracic
60. Rodopsina:
1. este un pigment fotosensibil
2. se găseşte în celulele cu con
3. se găseşte în celulele cu bastonaş
4. se găseşte în stratul celulelor pigmentare al coroidei
61.Vertebra tip prezintă:
1. amfiartroze cu vertebrele vecine
2. orificii intervertebrale care prin suprapunere formează canalul vertebral
3. două tipuri de apofize
4. pediculi vertebrali pe care se prind muşchii
62. Neuronul:
1. corpul celular al neuronului formează substanţa cenuşie a nevraxului
2. teaca de mielină are rol nutritiv, de protecţie şi izolare
3. axonul conduce impulsul nervos centrifug
4. dendritele sunt prelungiri obligatorii, unice, ce conduc impulsul nervos aferent
63. Fibrele cardiace adulte:
1. conţin miofilamente sinoatriale
2. au 2-3 nuclei centrali
3. au un nucleu central şi puţine mitocondrii
4. nu au reticul endoplasmatic
64. Despre bila sunt adevarate afirmatiile:
1. evacuarea din colecist este stimulată de colecistochinină
2. sărurile biliare cresc tensiunea superficială a grăsimilor
3. bila colecistică este un lichid verde
4. bila hepatică este un lichid verde
65. Lobulul hepatic conţine:
1. hepatocite
2. capilare sinusoide
3. canalicule biliare
4. ţesut conjunctiv
66. Calcitonina:
1. intervine în echilibrul fosfocalcic
2. inhiba osteoliza
3. scade fosfatemia
4. creşte eliminarea calciului prin fecale

III. CAUZĂ-EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi cu:


A. ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie de cauzalitate;
B. ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie de cauzalitate;
C. prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă;
D. prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată;
E. ambele propoziţii sunt false.

67. Progesteronul pregăteşte tractul genital pentru nidaţia ovulului fecundat deoarece este secretat
de ovare .
68. Adaptarea la durere este foarte rapidă deoarece durerea semnalizează prezenţa unor stimuli
nocivi.
69. Valoarea medie a presiunii intravenoase este de 70 mm Hg deoarece creşterea presiunii
intraabdominale favorizează întoarcerea venoasă.
70. Ţesutul cartilaginos hialin formează meniscurile articulare deoarece este prezent uneori şi la
locul de inserţie a tendoanelor pe os.
71. Activitatea secretorie a epifizei este influenţată de ritmul circadian deoarece primeşte aferenţe
de la retină.
72. Timusul are un rol important în imunitate deoarece intervine in formarea limfocitelor T.
73. Neurofibrilele sunt organite specifice neuronilor deoarece neuronii nu au ribozomi liberi în
citoplasmă.
74. Indivizii cu hipesecreţie tiroidiană au nucleii hipotalamici posteriori stimulaţi cu frecvenţă mare
deoarece prezintă guşă exoftalmică şi rezerve hepatice de glicogen mari.
75. Sistemul limbic are rol în integrarea aferenţelor olfactive deoarece formează împreună cu
hipotalamusul o unitate funcţională.
76. Reflexele monosinaptice au timp de latenţă foarte scurt deoarece drumul pâna la măduvă este
foarte scurt.
77. Dinţii sunt organe dure deoarece dinţii sunt implantaţi în alveole dentare.
78. Originea aparentă a nervilor trohleari este pe faţa anterioară a trunchiului cerebral, sub lama
cvadrigemină deoarece inervează muşchiul oblic superior al globului ocular.
79. Nervii accesori aparţin şi nervilor rahidieni deoarece au rădăcină spinală cu originea în coarnele
anterioare ale măduvei cervicale.
80. La nivelul stomacului sunt scindate grăsimile emulsionate deoarece sucul gastric conţine lipaza.
81. Mişcarea capului determină impulsuri care vor fi transmise prin ramura vestibulară a nervului
VIII deoarece fibrele nervoase care o alcătuiesc sunt conectate cu celulele receptoare din
maculele canalelor semicirculare.
82. Pentozele se absorb pasiv deoarece hexozele se absorb activ.
83. Pleoapa superioară se ridică deoarece este pusă în acţiune de nervii oculomotori prin ramura
vegetativă.
84. Hiperfuncţia tiroidiană determină reducerea nivelului plasmatic al colesterolului deoarece
tiroxina are efect hipocolesterolemiant.
85. Cortizolul stimulează gluconeogeneza din aminoacizi deoarece mobilizează acizii graşi din
ţesutul adipos.
86. Mugurii gustativi sunt formaţi din celule receptoare deoarece în jurul celulelor receptoare se
găsesc terminaţii nemielinizate ale nervilor V, VII, IX, ce deservesc sensibilitatea gustativă.
87. Caşexia se declanşează la adult în hiposecreţia de STH deoarece FSH stimulează secreţia de
testosteron.
88. Mucoasa faringiană conţine un epiteliu stratificat cheratinizat deoarece mucoasa tubului
digestiv de la stomac la rect conţine un epiteliu cilindric unistratificat.
89. Treimea superioară a esofagului are musculara formată din muşchi netezi deoarece cele două
treimi inferioare ale esofagului conţin musculatură striată.
90. Sângele care revine în venele cave în sistola atrială refluează în marea circulaţie deoarece în
sistola ventriculară presiunea intraventriculară creşte la un nivel mai ridicat decât cea din atrii.
91. Contracţia fibrelor intrafusale poate declanşa contracţia fibrelor extrafusale deoarece fusurile
neuromusculare conţin fibre musculare modificate.
92. Prin ramura mandibulară, nervul V inervează muşchii mimicii deoarece această ramură conţine
şi fibre motorii.
93. Sistemul limfatic este adaptat la funcţia de drenare a lichidului interstiţial deoarece capilarele
limfatice formează reţele în spaţiile interstiţiale.
94. Arteriolele sunt mai puţin elastice, având stratul muscular foarte subţire în raport cu diametrul
lumenului deoarece factorii care influenţează motricitatea capilarelor sunt agenţi fizici şi
chimici locali.
95. La miopi apropierea obiectelor de ochi permite vederea clară a obiectelor deoarece axul
antero – posterior al globului ocular este mai lung decât al ochiului emetrop.
96. Creşterea în lungime a oaselor se realizează pe seama periostului deoarece osteogeneza este
influenţată de hormonii hipofizari.
97. Miozina are o mare reactivitate faţă de ioni deoarece intră în constituţia sarcomerului.
98. Articulaţia plană are suprafeţele articulare plane deoarece articulaţia trohleară permite şi
mişcări de lateralitate reduse.
99. Sensibilitatea auditivă scade treptat dacă urechea primeşte timp îndelungat sunete cu aceeaşi
frecvenţă şi amplitudine deoarece are loc fenomenul de adaptare.
100.Acromatopsia se manifestă prin imposibilitatea de a percepe culorile deoarece în daltonism nu
se percep ca distincte culorile complementare.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
-faza naţională-
19 – 25 aprilie 2003
CLASA a XI –a
PROBA TEORETICĂ
BAREM DE CORECTARE

Alegere simplă Alegere grupată Cauză – efect

1. C 34. E 67. B
2. C 35. C 68. D
3. C 36. B 69. D
4. C 37. B 70. E
5. B 38. E 71. A
6. C 39. B 72. A
7. D 40. D 73. C
8. B 41. E 74. E
9. B 42. C 75. B
10. A 43. C 76. C
11. D 44. C 77. B
12. A 45. D 78. D
13. D 46. B 79. A
14. D 47. B 80. A
15. C 48. A 81. C
16. B 49. E 82. B
17. D 50. E 83. C
18. D 51. A 84. A
19. C 52. C 85. B
20. B 53. A 86. C
21. D 54. B 87. C
22. D 55. D 88. D
23. B 56. C 89. E
24. D 57. E 90. D
25. D 58. D 91. B
26. D 59. E 92. D
27. D 60. B 93. A
28. B 61. B 94. D
29. C 62. A 95. A
30. D 63. E 96. D
31. D 64. B 97. B
32. B 65. E 98. B
33. A 66. A 99. A
100. B
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
- faza naţională –
19-25 aprilie 2003
CLASA A XI-A
PROBA PRACTICĂ

Realizaţi disecţia globului ocular. Pe baza observaţiilor efectuate, a


modului de lucru şi a cunoştinţelor teoretice rezolvaţi testul grilă de mai jos.

ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări alegeţi un singur răspuns corect.

1. Disecţia globului ocular începe cu:


A. secţionarea scleroticii în plan ecuatorial
B. îndepărtarea irisului
C. evidenţierea retinei şi cristalinului
D. curăţirea globului ocular de grăsime, ţesut conjunctiv şi muscular până la
sclerotică
2. Sclerotica evidenţiată prezintă următoarele caracteristici cu o excepţie:
A. are culoarea albă-cenuşie, este fibroasă şi opacă
B. anterior se vede corneea transparentă
C. pe faţa internă prezintă retina
D. la polul posterior al globului ocular este străbătută de nervul optic
3. Secţionarea scleroticii pe linia ecuatorială cu îndepărtarea calotei anterioare
evidenţiază următoarele:
A. se observă retina
B. globul ocular rămâne fără sclerotica din partea anterioară şi cornee
C. se evidenţiază celulele fotosensibile
D. sclerotica nu este rezistentă la tracţiune
4. Prin îndepărtarea irisului descoperim:
A. faţa anterioară a cristalinului
B. faţa posterioară a cristalinului
C. sclerotica
D. retina
5. Examinarea fundului de ochi evidenţiază următorele cu o excepţie:
A. Retina cu pata galbenă
B. Sclerotica
C. Retina cu pata oarbă
D. Vase de sânge
6. Retina se observă direct:
A. după golirea camerei posterioare de corpul vitros
B. după îndepărtarea cristalinului
C. după îndepărtarea irisului
D. după îndepărtarea coroidei
7. Mediile transparente:
A. sunt corneea, umoarea apoasă, retina, cristalinul
B. au consistenţă diferită
C. au aceeaşi refringenţă
D. realizează 2 refracţii ale luminii pentru proiectarea imaginii pe retină
8. Corpul vitros se caracterizează prin:
A. este transparent şi neomogen
B. este component al sistemului dioptric
C. este situat înaintea irisului
D. se numeşte şi umoare apoasă
9. Nervul optic:
A. părăseşte globul ocular prin pata galbenă
B. are consistenţă tare şi culoare brună
C. este însoţit de ţesut cartilaginos
D. părăseşte globul ocular prin pata oarbă
10. Prin examinarea cristalinului se constată următoarele:
A. măreşte literele unui text
B. sub presiune nu îşi modifică forma
C. are formă biconcavă
D. este opac
11. Corpul vitros este:
A. substanţă gelatinoasă opacă
B. secretat de procesele ciliare
C. învelit de cristaloidă
D. localizat între cristalin şi iris
12. Membrana limitantă externă:
A. delimitează retina spre faţa sa externă
B. reprezintă stratul 5 al retinei
C. este o reţea de prelungiri ale celulelor gliale ce înconjoară baza celulelor
fotoreceptoare
D. este stratul 10 al retinei
13. Corpul ciliar
A. este o porţiune a tunicii mijlocii
B. este format numai din muşchiul ciliar
C. are inervaţie somatică
D. conţine fibre musculare netede de tip visceral
14. Celulele fotoreceptoare:
A. sunt celule epiteliale
B. se divid intens
C. se găsesc numai în foveea centralis
D. sunt înalt specializate şi nu se mai divid
15. Sclerotica:
A. are o porţiune anterioară avasculară
B. este tunica mijlocie a globului ocular
C. este formată din fibre de colagen dispuse numai radiar
D. pe ea se inseră musculatura intrinsecă a globului ocular
16. Retina:
A. prezintă faţa externă în contact cu corpul vitros
B. prezintă faţa internă în contact cu coroida
C. prezintă macula lutea la polul posterior al axei vizuale a globului ocular
D. stratul celulelor pigmentare delimitează retina de corpul vitros
17. Acomodarea:
A. este necesară pentru obiectele situate la o distanţă mai mare de 8 metri
B. la persoanele vârstnice are loc între limite largi
C. se poate face între punctum remotum şi punctum proximum
D. este realizată de fibrele circulare ale muşchilor ciliari care sunt inervate
simpatic
18. Umoarea apoasă:
A. este un lichid clar situat în spatele cristalinului
B. este drenată permanent de procesele ciliare
C. este secretată de venele scleroticii
D. are compoziţie asemănătoare lichidului cefalorahidian
19. Cristalinul este turtit când:
A. muşchii ciliari sunt contractaţi
B. ligamentul suspensor este relaxat
C. obiectul privit se află la o distanţă mai mică decât punctul proximum
D. muşchiul ciliar este relaxat
20. Nervul optic:
A. are originea reală în stratul 8 al retinei
B. reprezintă protoneuronul căii optice
C. fibrele sale se proiectează pe scoarţa cerebrală
D. părăseşte globul ocular prin pata galbenă

ALEGERE GRUPATĂ La următoarele întrebări răspundeţi după cum urmează:


A - dacă sunt corecte enunţurile 1, 2 şi 3
B - dacă sunt corecte enunţurile 1 şi 3
C - dacă sunt corecte enunţurile 2 şi 4
D - dacă este corect numai enunţul 4
E - dacă toate enunţurile sunt corecte sau toate sunt false

21. Vederea cromatică:


1. este distinctă şi precisă
2. are o putere mare de discriminare şi fineţe
3. este exclusiv diurnă
4. se realizează numai la lumină crepusculară
22. Pentru iris sunt corecte afirmaţiile:
1. dozează cantitatea de lumină care pătrunde până la retină
2. nu modifică diametrul pupilar
3. inervaţia parasimpatică declanşează mioza
4. midriaza se datorează contracţiei fibrelor circulare ale irisului
23. Vederea cromatică:
1. se datorează celulelor cu conuri
2. intervin 3 tipuri de conuri
3. intervin 3 tipuri de pigmenţi fotosensibili
4. există anomalii de percepere a culorilor
24. Reflexul de convergenţă:
1. constă şi în mişcarea concomitentă a celor doi ochi
2. modifică poziţia axelor optice
3. produce reperarea corectă a obiectelor în spaţiu
4. se realizează cu ajutorul musculaturii intrinseci a ochiului
25. Celulele fotosensibile au următoarele caracteristici:
1. conurile asigură vederea scotopică
2. bastonaşele conţin rodopsina în segmentul extern
3. bastonaşele asigură vederea în lumina intensă
4. conurile au rol important în vederea diurnă
26. Aparatul optic are următoarele caracteristici:
1. proiectează imaginea pe retină
2. asigură focalizarea razelor pe pata galbenă
3. formează imaginea reală şi răsturnată pe retină
4. este format din medii transparente şi retină
27. Tracturile optice:
1. sunt formate din axonii neuronilor multipolari
2. fac sinapsă cu neuronii din corpii geniculaţi laterali
3. conduc informaţii de la ambele retine
4. sunt formate din axonii neuronilor bipolari din retină
28. Cristalinul:
1. nu este vascularizat
2. nu are inervaţie
3. este învelit de cristaloidă
4. este o lentilă biconcavă
29. Musculatura extrinsecă a globului ocular:
1. este inervată de fibrele vegetative ale nervilor III, IV şi VI
2. este formată din 4 muşchi oblici şi 2 drepţi
3. se inseră pe coroidă
4. se inseră pe sclerotică
30. Analizatorul vizual:
1. realizează orientarea în spaţiu
2. contribuie la menţinerea echilibrului
3. rol în recunoaşterea formei, mărimii, culorii obiectelor
4. colaborează şi cu analizatorul kinestezic
CAUZĂ - EFECT La următoarele enunţuri răspundeţi după cum urmează:
A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi au relaţie de cauzalitate
B - dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu au relaţie de cauzalitate
C – dacă prima afirmaţie este adevărată şi a doua afirmaţie este falsă
D – dacă prima afirmaţie este falsă şi a doua afirmaţie este adevărată
E – dacă ambele afirmaţii sunt false

31. Irisul reglează cantitatea de lumină proiectată pe retină deoarece diametrul


pupilar este modificat în mod reflex de muşchii irisului.
32. Câmpul de vedere binoculară se formează prin suprapunerea parţială a
câmpurilor monoculare deoarece vederea este stereoscopică.
33. Nervii optici transmit informaţii din jumătatea nazală şi temporală a retinei de
aceeaşi parte deoarece la nivelul chiasmei optice se încrucişează fibrele din jumătatea
temporală a globului ocular.
34. Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o dublă refracţie deoarece imaginea
persistă pe retină o fracţiune de secundă după dispariţia stimulului.
35. Distrugerea lobului occipital determină cecitate centrală deoarece segmentul
central al analizatorului vizual este situat în lobul occipital .
36. Prin stimulare simpatică se declanşează reflexul pupilodilatator deoarece prin
stimulare parasimpatică se produce midriază.
37. Retina vizuală este situată în calota anterioară a globului ocular deoarece este
formată din 10 straturi.
38. Papila optică este locul pe unde iese nervul optic din retină deoarece conţine
celule fotosensibile.
39. Umoarea apoasă este secretată de procesele ciliare deoarece este drenată de
venele scleroticii.
40. Miopia se corectează cu lentile biconcave deoarece razele luminoase focalizează
în spatele retinei.

NOTĂ:
- itemii numerotaţi de la 1 la 10 sunt notaţi cu 2 puncte.
- itemii numerotaţi de la 11 la 40 sunt notaţi cu 1 punct.
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
- faza naţională –
19-25 aprilie 2003
CLASA A XI-A

PROBA PRACTICĂ
BAREM DE CORECTARE

Alegere simplă Alegere grupată Cauză - efect


- itemi de 2 puncte -itemi de 1 punct -itemi de 1 punct
1. D 21. A 31. A
2. C 22. B 32. B
3. B 23. E 33. C
4. A 24. A 34. D
5. B 25. C 35. A
6. oficiu 26. A 36. C
7. B 27. A 37. D
8. B 28. A 38. C
9. D 29. D 39. B
10. A 30. E 40. C

-itemi de 1 punct
11. B
12. C
13. A
14. D
15. A
16. C
17. C
18. D
19. oficiu
20. A
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
- faza naţională –
2 - 8 aprilie 2004
PROBA TEORETICĂ
SUBIECTE:
I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.
1.Din ectoderm se formează :
A. sistemul osos
B. derma
C. pleura
D. unghiile şi părul
2.Care din următoarele formaţiuni se implantează în peretele uterului :
A. morula
B. ovulul fecundat
C. blastocistul primar
D. blastocistul secundar
3.Planul frontal :
A. este dispus vertical
B. împarte corpul într-o parte cranială şi una caudală
C. este paralel cu axul sagital
D. este perpendicular pe frunte
4. În structura conductului auditiv extern întâlnim ţesut conjunctiv:
A. moale fibros
B. cartilaginos hialin
C. cartilaginos fibros
D. cartilaginos elastic
5. Epiteliul cilindric stratificat se întâlneşte în structura:
A. mucoasei vaginului
B. mucoasei vălului palatin
C. tunicii interne a vaselor limfatice
D. mucoasei uterului
6. Referitor la absorbtia intestinală se poate afirma :
A. proteinele se absorb activ la polul extern
B. aminoacizii se absorb prin pinocitoză
C. glucoza se absoarbe prin mecanism activ ca şi acizii graşi
D. glicerina şi apa se absorb prin mecanism pasiv
7.Care fascicul nu trece prin mezencefal ?
A. spinocerebelos direct
B. spinotalamic anterior
C. spinotalamic lateral
D. spinocerebelos încrucişat

1
8. Comanda motorie corticală care va determina ridicarea pleoapei superioare
ajunge la nucleul motor al nervului III prin:
A. fasciculul olivospinal
B. fasciculul corticospinal
C. fasciculul tectospinal
D. fasciculul corticonuclear
9. SRAA (sistemul reticulat activator ascendent):
A. se întinde de la bulb pană la punte
B. trimite informaţii specifice cerebelului
C. este conectat cu epitalamusul
D. trimite informaţii nespecifice spre cortex
10.Nucleii cerebelosi sunt:
A. fastigiali în paleocerebel
B. dinţaţi în neocerebel
C. globoşi în arhicerebel
D. lenticulari în paleocerebel
11.Proprietatea caracteristică muşchilor netezi este:
A. contractilitatea
B. plasticitatea
C. elasticitatea
D. excitabilitatea
12.În alcătuirea epifizei se găsesc:
A. celule gliale
B. fibre reticulare
C. fibre nervoase parasimpatice
D. epiteliu secretor
13.Timocrescina reglează:
A. glicemia
B. echilibrul Na+-K+
C. ultrafiltrarea renala
D. metabolismul calciului
14.Deutoneuronul căii gustative se află în:
A. bulb – nucleul ambiguu
B. bulb – nucleul solitar
C. nucleul senzitiv pontin
D. toate etajele trunchiului cerebral
15.Nervii senzor5iali gustativi sunt:
A. V, VII, XII
B. V, VII, IX, X
C. VII, IX, X
D. VII, XI, X
16.STH:
A. stimulează consumul tisular de glucoză
B. stimulează secretia glandelor mamare
C. secreţia sa scade în hipoglicemie
D. stimulează eliminările de Ca2+ şi Na+

2
17.LTH are următoarele actiuni, cu exceptia :
A. menţine secretia lactată
B. secreţia sa scade în timpul somnului
C. stimulează secreţia corpului galben
D. secreţia sa creste în timpul stressului emoţional
18.Hormonii tiroidieni:
A. cresc metabolismul bazal în toate ţesuturile
B. stimulează lipogeneza
C. stimulează oxidarea celulară a glucozei
D. stimulează sinteza de colesterol
19.Şanţurile intermediare delimitează următoarele fascicule :
A. spinotalamic lateral şi spinotalamic anterior
B. piramidal direct şi piramidal încrucişat
C. spinobulbare Goll şi Burdach
D. spinocerebeloase Gowers şi Flechsig
20.Axonii neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal realizează
următoarele conexiuni, cu excepţia:
A. cu motoneuronii din coarnele anterioare medulare
B. cu neuronii din nucleii Goll şi Burdach
C. cu neuronii din coarnele posterioare medulare formând fasciculele spinobulbare
D. cu neuronii intercalari, realizând un arc reflex polisinaptic
21.Contracţiile izometrice :
A. modifică dimensiunea muşchiului
B. sunt caracteristice musculaturii membrelor
C. realizează lucru mecanic
D. sunt caracteristice musculaturii posturale
22.Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia :
A. potenţialul de acţiune se propagă de la sarcolema la R.E. prin sistemul T.
B. muşchiul este mai excitabil atunci când reobaza şi cronaxia au valori mici
C. reacumularea Ca2+ în R.E. determină cuplarea actinei cu miozina
D. scurtarea sarcomerelor în timpul contracţiei nu este consecinţa scurtării
miofilamentelor.
23.Fibrele preganglionare ale parasimpaticului fac sinapsa cu neuronul
postganglionar din:
A. ganglionii spinali
B. ganglionii paravertebrali
C. ganglionul hipogastric
D. ganglionul intramural
24.Care din următorii produşi de digestie pot fi întâlniţi în chimul acid:
A. zaharoza
B. aminoacizi
C. celuloza
D. paracazeinatul de calciu

3
25.Masticaţia ca act voluntar este rezultatul:
A. activităţii nervoase vegetative
B. activităţii centrilor bulbo-pontini şi hipotalamici
C. conexiunii care se elaborează între cortexul cerebral şi centrii bulbo- pontini
D. proceselor de automatism a centrilor bulbo-pontini.
26. În reglarea secreţiei de insulinã:
A. mecanismul nervos este principal
B. mecanismul umoral este secundar
C. când concentraţia sangvinã a glucozei scade, secreţia de insulinã este inhibatã
D. când concentraţia sangvinã a glucozei scade, secreţia de insulinã este stimulatã
27.Alegeţi rãspunsul incorect :
A. insulina determinã transportul glucozei în ficat, muşchi şi diverse celule
B. simpaticul stimuleazã secreţia de glucagon
C. chemoreceptorii din sistemul vascular transmit impulsuri la centrii glicoreglãrii
din hipotalamus
D. secretina, colecistokinina, adrenalina şi noradrenalina inhibã secreţia de insulinã
28.La nivelul bulbului rahidian se găsesc nucleii de origine ai nervilor cranieni:
A. IX, X, XI
B. XII, III, VIII
C. III, IV, XI
D. IX, X , VII
29.Este efect al stimulãrii simpaticului:
A. contracţia muschilor circulari ai irisului
B. creşterea secreţiei de hormoni tirodieni
C. secreţia de saliva apoasã
D. contracţia musculaturii bronhiilor
30.Neuronii viscerosenzitivi din coarnele laterale fac sinapsã cu:
A. axoni ai neuronilor din coarnele anterioare ale mãduvei spinãrii
B. axoni ai neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal
C. dendrite ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
D. axoni ai neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
31.Submucoasa tubului digestiv prezintã la nivelul duodenului :
A. plexul intrinsec Auerbach
B. o reţea vascularã redusã
C. ţesut conjunctiv dens acoperit de seroasa peritonealã
D. ţesut conjunctiv lax
32.Următoarele căi ascendente au releu în talamus, cu excepţia:
A. calea gustativă
B. calea sensibilităţii epicritice
C. calea optică
D. calea sensibilităţii proprioceptive conştiente
33.Centrul reflexelor olfactivo-somatice se află în:
A. talamus
B. nucleii habenulari
C. corpii geniculaţi mediali
D. hipotalamus

4
II. ALEGERE GRUPATĂ

La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:

A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;


B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte sau gresite

34.Sunt glande tubulo-acinoase :


1. glandele mamare
2. pancreasul exocrin
3. glandele salivare
4. glandele sudoripare
35.Osteocitele :
1. sunt mobile
2. secretă osteocalcina şi colagenul
3. au activitate fagocitară
4. prezintă prelungiri care realizează legătura cu capilarele sanguine
36. Reflexele medulare polisinaptice :
1. sunt reflexe de apărare
2. sunt nociceptive
3. au o perioadă de latenţă lungă
4. sunt strict limitate
37. În absorbţia glucozei hormonii au urmatorul rol:
1. parathormonul inhibă
2. insulina nu intervine
3. testosteronul stimulează
4. tiroxina stimulează
38. În colonul sigmoid se formeazã:
1. ureea
2. crezoli
3. vitamina K
4. cadaverinã
39. Căile ascendente nespecifice:
1. aparţin exclusiv măduvei spinarii
2. reprezentate de substanţa reticulatã bulbo-mezencefalicã
3. nu trec prin talamus
4. conţin fibre lungi
5
40.Fibrele eferente ale cerebelului:
1. sosesc în paleocerebel
2. nu ajung direct în coarnele anterioare medulare
3. pornesc numai din nucleul dinţat
4. ajung la talamus, nucleul roşu, nucleul vestibular
41.Timusul :
1. conţine în zona corticalã corpusculii Hassal
2. controlează creşterea scheletului osos prin timocrescina
3. conţine timocite în zona medularã
4. este format din foliculi
42.Melatonina:
1. inhibă eliberarea hormonilor sexuali
2. stimulează hiperglicemia
3. împiedică dezvoltarea sexuală prematură
4. stimulează reabsorbţia apei
43.Estrogenii :
1. scad concentraţia glucozei în sânge
2. stimulează sinteza proteinelor
3. favorizează reţinerea apei şi a sodiului în organism
4. favorizează depunerea calciului în oase
44.Ariile olfactive corticale se află în:
1. girul hipocampic
2. neocortexul de asociaţie
3. pe faţa medială a emisferelor cerebrale
4. girusul postcentral
45.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la calea gustativă:
1. protoneuronul se aflã în mugurii gustativi
2. axonii deutoneuronului iau traseu ascendent spre talamus
3. aria de proiecţie se află în girul prefrontal
4. deutoneuronul se află în etajul bulbar
46.Leziuni ale girusului postcentral drept produc:
1. pierderea sensibilităţii gustative
2. pierderea sensibilităţii tactile
3. pierderea sensibilităţii termice
4. surditate
47.Hipotalamusul:
1. stabileşte conexiuni cortico-hipotalamice şi talamo-hipotalamice
2. are nuclei anteriori care asigură indirect ejecţia laptelui
3. în urma stimulării sale poate determina anuria
4. are nuclei mijlocii conectaţi cu neurohipofiza şi rol de integrare simpatică
48.Sistemul port – hipofizar transportã :
1. ocitocina
2. factorul inhibitor al secretiei de TSH
3. prolactina
4. somatostatina

6
49.Vasopresina :
1. secreţia sa scade cand concentraţia plasmaticã creste
2. este secretatã de celulele gliale neurohipofizare
3. în doze mari creste eliminarile hidrice renale
4. scade permeabilitatea tubului colector al nefronului
50.Sunt muşchi anterolaterali ai abdomenului:
1. dinţaţi
2. psoas
3. diafragmul
4. pătrat lombar
51.Neuronul preganglionar parasimpatic se aflã în:
1. trunchiul cerebral
2. ganglionii laterovertebrali
3. mãduva sacralã S2-S4
4. mãduva toracolombarã
52. Condiţiile elaborării RC sunt:
1. asocierea EC cu EN
2. EC să preceadă EN
3. repetiţia asocierilor EC si EN
4. formarea legãturilor temporare între focarele de excitaţie ale EC si EN
53.În procesul învăţării sunt implicate:
1.sistemul limbic
2. arhicerebel
3.hipotalamusul
4. paleocerebel
54.În digestia gastrică secreţia de gastrină este declanşată de:
1.excitarea receptorilor gustativi
2.contactul mucoasei duodenale cu chimul gastric
3.stimularea nervului vag
4.contactul mucoasei gastrice cu produşi ai digestiei.
55.Diabetul zaharat se caracterizeazã prin :
1.hiperglicemie ( creşterea cantitãţii de glucozã din sânge).
2.glicozurie ( eliminarea unor cantitãţi crescute de urinã).
3.polifagie ( ingerarea unor cantitãţi mari de alimente).
4.polidipsie ( scãdere în greutate).
56.Glucagonul:
1. la nivelul ficatului produce hiperglicemie hepaticã
2. la nivelul ţesutului adipos are efect lipolitic
3. inhibã sinteza proteinelor
4. este inhibat de parasimpatic
57.Nucleii vestibulari primesc aferenţe directe de la:
1. nucleii olivari
2. nucleii cerebeloşi
3. nucleii talamici de releu
4. ganglionul Scarpa

7
58.Transmit informatii termice :
1. tracturile Goll şi Burdach
2. trigemenul
3. tracturile spinocerebeloase
4. tractul spinotalamic lateral
59.Axonii neuronilor din ganglionul spiral:
1. formeazã ramura cohlearã a nervului VIII
2. ajung în puntea Varolio
3. aparţin protoneuronilor
4. ajung în corpul geniculat medial
60.Medulosuprarenala:
1. este inervată simpatic prin fibre preganglionare
2. are şi inervaţie parasimpatică vagala
3. inervaţia simpatică este mediată de acetilcolină
4. eliberează adrenalina prin fibrele postganglionare
61.Boala Recklinghausen se caracterizează prin:
1. tetanie
2. decalcifiere osoasă
3. slăbiciune musculară
4. formare de calculi urinari.
62.Receptorii arcului reflex vegetativ sunt:
1. situaţi în pereţii organelor interne si ai vaselor de sange
2. prelungiri ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali
3. prelungiri ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii cranieni
4. stimulaţi numai de modificarile survenite în mediul extern
63. Al doilea sistem de semnalizare :
1. este limbajul
2. semnalizeaza diferite însusiri ale corpurilor din natura
3. realizeaza relaţiile cu mediul
4. sta la baza gandirii
64. Vena centrolobularã :
1. este tributarã venei porte
2. primeste sangele capilarelor sinusoide
3. apartine sistemului port
4. dreneaza sangele indirect în vena cava inferioara
65. Hepatocrinina :
1. stimuleaza evacuarea bilei
2. este secretata de celulele mucoasei duodenale
3. relaxeaza sfincterul Oddi
4. stimuleaza secretia de bila
66. Inhibiţia necondiţionatã este :
1. de stingere
2. de protecţie
3. de diferenţiere
4. supraliminarã

8
III. CAUZĂ -EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi după modelul:

A. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie cauză-efect;


B. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie cauză-
efect;
C. Dacă prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă ;
D. Dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată ;
E. Dacă ambele propoziţii sunt false.

67. Fasciculul longitudinal medial are rol în reflexele de orientare vizuală şi


auditivă deoarece leagă nucleii vestibulari pontini de nucleii motori ai nervilor
cranieni III, IV şi VI.
68. Fasciculul longitudinal dorsal leagă hipotalamusul de nucleii nervilor cranieni
III, VI, IX şi XII .deoarece aceşti nervi au şi fibre vegetative.
69. Circuitul cortico-reticulo-cortical aparţine exclusiv emisferelor cerebrale
deoarece sistemul reticulat activator ascendent pregăteşte funcţional cortexul
pentru a recepţiona impulsurile trimise prin căile ascendente specifice.
70. Căile ascendente nespecifice nu au releu talamic deoarece proiectează difuz şi
nespecific pe cortex.
71.Paleocerebelul are rol esential în reglarea tonusului cortical deoarece este
singura structurã nervoasã care regleazã funcţia motorie a organismului .
72. În timpul somnului scade tonusul muscular si cortical deoarece nu se produc
modificãri bioelectrice corticale.
73. Muşchii viscerali au un automatism propriu,deoarece prezintă proprietatea de
plasticitate.
74. Sarcomerele sunt prezente în fibrele musculare netede deoarece fibrele
musculare netede conţin miofibrile.
75.Inervaţia extrinsecă a intestinului subţire este realizată de nervul vag, deoarece
inervaţia intrinsecă este asigurată de plexurile celiac şi mezenteric superior .
76.Vitaminele liposolubile sunt transportate de sistemul limfatic, deoarece cele
hidrosolubile se absorb activ.
77.Timusul are un rol limfopoetic, deoarece prin sinteza limocitelor-T participă la
imunitatea organismului.
78.Ziua, sinteza melatoninei scade, deoarece intensitatea luminii nu afectează
sinteza hormonului respectiv.
79.Testosteronul are un efect catabolizant proteic, deoarece, stimulează dezvoltarea
musculaturii, a oaselor şi depunerea calciului în oase.
80.O persoană care stă mult timp într-o atmosferă cu vapori de acetonă nu mai
poate sesiza mirosul amoniacului deoarece adaptarea este rapidă şi nespecifică.
81.Excitarea mugurilor gustativi din papilele filiforme declanşează senzaţii
complexe deoarece aceştia pot răspunde la toţi stimulii gustativi.
9
82.SAA. primeşte şi transmite informaţii exteroceptive, proprioceptive şi
interoceptive, deoarece este stimulat de adrenalină şi noradrenalină.
83.Hormonii tiroidieni produc glicogenolizã hepaticã deoarece scad absorbtia
intestinalã de glucozã.
84.Muşchii laringelui, sternocleidomastoidieni şi trapezi sunt inervaţi de nervul XI
deoarece originea reală pentru rădăcina spinală a acestuia este în coarnele
anterioare ale mãduvei cervicale.
85.În timpul contracţiei musculare izotonice se scurtează sarcomerele, banda H şi
discurile întunecate , deoarece se apropie membranele Z.
86.Parasimpaticul cranian determinã golirea vezicii urinare deoarece produce
contracţia muschiului vezical.
87.Fibrele postganglionare parasimpatice sunt amielinice si scurte deoarece
neuronii postganglionari parasimpatici sunt situaţi laterovertebral.
88.Motivaţia reprezintă un proces nervos complex care stă la baza tuturor actelor de
comportament deoarece ea determinã conservarea individului .
89.Nervul trigemen participă la reglarea procesulului de masticaţie deoarece prin
ramura sa motorie condiţionează activitatea motorie a buzelor.
90.Stimularea simpaticului măreşte secreţia de ptialină, deoarece glandele salivare
sunt sub influenţa S.N.V.
91.Stimularea terminaţiilor "în buchet" nu determină contracţia muşchiului
deoarece fibrele extrafusale nu se contractă decât sub acţiunea motoneuronilor alfa.
92.Excitarea receptorilor vestibulari nu provoacã senzaţii deoarece analizatorul
vestibular nu are segment central.
93.Aldosteronul menţine echilibrul acido – bazic al sângelui deoarece hiposecreţia
sa determină acidoza.
94.Stimularea nervilor splanhnici produce relaxarea sfincterului anal intern
deoarece sistemul nervos simpatic relaxeaza sfincterele digestive netede.
95.Toate sfincterele digestive sunt îngroşări ale musculaturii netede cu dispozitie
circulara deoarece toate sunt relaxate de parasimpatic.
96.Organul tendinos Golgi se aflã în tunica muscularã din treimea superioarã a
esofagului deoarece în acest segment se aflã fibre musculare striate.
97.În epistaxis olfacţia creste deoarece creste gradul de solubilizare a substantelor
odorante .
98.Osteoclazia are loc în prima etapa de osificare endocondralã deoarece este o
etapa de distrugere .
99.Sãrurile biliare stimuleazã peristaltismul intestinal deoarece favorizeazã
absorbţia vitaminelor liposolubile .
100. În ovulaţie secreţia de LH este scazutã deoarece corpul galben secretã mai
mult estrogen în faza folicularã.

10
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI -A
- faza naţională –
2 - 8 aprilie 2004

BAREM

Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns Nr. Răspuns


item item item item
1. D 26. C 51. B 76. C
2. C 27. D 52. E 77. B
3. A 28. A 53. B 78. C
4. D 29. B 54. C 79. D
5. B 30. D 55. B 80. E
6. D 31. D 56. E 81. E
7. A 32. C 57. C 82. D
8. D 33. B 58. C 83. C
9. D 34. A 59. A 84. B
10. B 35. D 60. B 85. D
11. B 36. A 61. C 86. E
12. A 37. C 62. A 87. C
13. D 38. C 63. E 88. B
14. B 39. C 64. C 89. C
15. C 40. C 65. C 90. B
16. B 41. C 66. C 91. D
17. B 42. B 67. C 92. C
18. C 43. E 68. E 93. B
19. C 44. B 69. D 94. E
20. C 45. C 70. D 95. E
21. D 46. E 71. E 96. D
22. C 47. A 72. C 97. E
23. D 48. D 73. B 98. D
24. D 49. E 74. D 99. B
25. C 50. C 75. C 100. E
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
- faza naţională –
2 - 8 aprilie 2004
PROBA DE BARAJ

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.
1.De o parte si de alta a membranei celulare se găsesc urmatorii constituienti ,
exceptand:
A. anioni difuzibili ( Cl- )
B. anioni organici nedifuzibili în spaţiul intercelular
C. macromolecule proteice în citoplasmă
D. cationii difuzibili Na+ şi K+
2. Tesutul muscular neted visceral :
A. are fibre cu aspect cilindric
B. are celule cu sarcoplasma heterogenă
C. are fibre răspandite în ţesutul conjunctiv
D. are miofibrile organizate în sarcomere
3. Ramul comunicant alb al nervului spinal , are urmatoarele caracteristici, cu
excepţia :
A. este mixt
B. conţine fibre preganglionare simpatice
C. conţine fibre viscerosenzitive din ganglionul spinal
D. realizează legatura cu neuronii preganglionari simpatici
4. Nucleii vegetativi din bulb :
A. sunt nuclei ai substanţei reticulate
B. sunt alcatuiţi din neuroni de asociaţie
C. sunt originea reală a fibrelor parasimpatice cardiopneumoenterice
D. sunt nucleii respiratori şi cardiovasculari
5. Alocortexul are urmatoarele caracteristici, exceptand :
A. împreună cu girul hipocampic din neocortex formează sistemul limbic
B. are în componenţă arhicortexul
C. este porţiunea cea mai veche filogenetic
D. are în componenţă paleocortexul
6. Reflexele conditionate :
A. au arcurile reflexe care se închid la nivele inferioare nevraxului
B. sunt caracteristice indivizilor şi nu speciei
C. se transmit ereditar la descendenţi
D. sunt esenţiale pentru supraveţuirea speciei
7. Hormonii glucocorticoizi :
A. contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
B. completează acţiunea hormonilor gonadali
C. stimulează catabolismul proteic din celulele hepatice
D. stimulează gluconeogeneza
8. Oligopeptidele se obţin sub acţiunea:
A. enterokinazei
B. pepsinei
C. carboxipeptidazei
D. tripsinei, chemotripsinei si elastazei

II. ALEGERE GRUPATĂ


La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:
A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte sau gresite
9. Nucleii talamici stabilesc urmatoarele conexiuni :
1. talamo-cerebeloase
2. talamo-hipotalamice
3. talamo- bulbare
4. talamo-striate
10. În memorare sunt implicate :
1. arii de asociaţii prefrontale
2. diencefalul
3. arii de asociaţie parieto-occipitale
4. mezencefalul
11. Zona hipertrofică :
1. este situată spre epifiza
2. este învecinată zonei de osificare
3. conţine condrocite
4. conţine măduvă roşie
12. Nucleii hipotalamici :
1. intervin în reglarea secreţiei epifizare
2. anteriori, au conexiuni cu neurohipofiza
3. secretă CRH
4. secretă gonadotropine
13. Stratul plexiform intern :
1. conţine sinapsele dintre proto şi deutoneuronii căii vizuale
2. se învecinează cu stratul fibrelor optice
3. conţine neuroni de asociaţie
4. este format din corpul neuronilor bipolari
14. Filamentul de actină este format din :
1. troponina
2. banda H
3. tropomiozina
4. cap şi coadă
15. Spaţiile Disse :
1. conţin celulele Kuppfer
2. sunt situate între lobulii hepatici
3. conţin capilarele sinusoide
4. sunt situate între hepatocite
16. Se articulează cu sfenoidul :
1. temporalul
2. frontalul
3. parietalul
4. etmoidul

III. CAUZĂ -EFECT

La următoarele întrebări răspundeţi după modelul:

A. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie cauză-efect;


B. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie cauză-
efect;
C. Dacă prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă ;
D. Dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată ;
E. Dacă ambele propoziţii sunt false.
17. Celulele Leydig secretă estrogeni deoarece sunt situate în tubii seminiferi
contorţi.
18. Boala Cushing se caracterizează prin hiperglicemie deoarece este provocată de
excesul de aldosteron .
19. Coloidul tiroidian conţine iod deoarece celulele foliculare au proprietatea de
iodocaptare.
20. Tunelul Corti este înconjurat de celule auditive deoarece se află în vecinătatea
columelei.
21. Motoneuronii gamma primesc impulsuri de la nivelul trunchiului cerebral
deoarece fac sinapsa cu partea centrală a fibrelor intrafusale.
22. Hormonii steroizi se combină cu receptorii membranari deoarece sunt molecule
liposolubile mari .
23. Polidipsia este caracteristică numai diabetului insipid deoarece compensează
poliuria .
24. Unele fibre postganglionare trec prin ramura comunicantă cenuşie deoarece
provin din ganglionii paravertebrali .
25. Adaptarea la întuneric se realizează lent în primele minute deoarece o adaptare
bună la întuneric necesită prezenţa vitaminelor hidrosolubile.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Olimpiada Naţională de Biologie
Clasa a XI-a
Jibou 2-8 aprilie 2004
Proba de baraj şi selecţie a lotului naţional

BAREM

Nr. item Răspuns


1. B
2. C
3. D
4. C
5. A
6. B
7. D
8. D
9. E
10. E
11. B
12. A
13. B
14. B
15. D
16. E
17. C
18. C
19. B
20. E
21. C
22. E
23. D
24. B
25. C
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA NAŢIONALĂ
20 - 25 MARTIE 2005
CLASA A XI-A
PROBA TEORETICĂ
SUBIECTE

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.

1.Hialoplasma:
A.se prezintă ca un sistem coloidal omogen ;
B.are o fază dispersată reprezentată de apă ;
C.conţine macromolecule proteice globulare ;
D.se prezintă ca un sistem coloidal eterogen .

2.Butonii terminali nu conţin:


A.mitocondrii ;
B.neurofibrile ;
C.corpi tigroizi ;
D.vezicule sinaptice .

3.Neurotransmiţătorii inhibitori sunt:


A.acidul gama-aminobutiric ;
B.adrenalina ;
C.acetilcolina ;
D.dopamina .

4.Epiteliul pavimentos pluristratificat se găseşte în mucoasa:


A.ureterelor ;
B.uretrei ;
C.bronhiolelor ;
D.uterină .

5.Ţesutul adipos :
A.este un ţesut de susţinere ;
B.are rol important în limitarea termogenezei ;
C.conţine celule mici, adipocite, care au acumulat central grăsimi ;
D.conţine fibre de elastină .

6.Osteocitele :
A.secretã oseina ;
B.se divid activ ;
C.intervin în remanierea osoasã ;
D.prezintã numeroase prelungiri .

7.Secţionarea rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali nu produce:


A.dispariţia reflexului polisinaptic ;
B.dispariţia reflexului rotulian ;
C.dispariţia reflexului de flexie ;
D.paralizie musculară .

8.Care din următoarele fascicule descendente sunt încrucişate la nivel medular:


A.corticospinal lateral ;
B.piramidal direct ;
1
C.rubrospinal ;
D. spinotalamic lateral .

9.Care din următoarele procese se realizează cu consum energetic:


A.creşterea efluxului de K în perioada de repolarizare ;
B.scoaterea de Na din celulă în depolarizare ;
C.pătrunderea de Na în celulă în repaus ;
D.scoaterea de Na din celulă în repolarizare .

10.Sunt nuclei proprii bulbului:


A.cohleari ;
B.accesori ;
C.respiratori ;
D.vestibulari .

11.SRAA este influenţat:


A.umoral ;
B.de impulsurile provenite de la visceroceptori ;
C.scoarţa cerebrală ;
D.de toate structurile de mai sus .

12.În substanţa albă a trunchiului cerebral nu se află fibre provenite din:


A.nucleii cerebeloşi ;
B.ganglionii spinali ;
C. scoarţa cerebeloasã ;
D. neocortexul motor .

13.Secţionarea nervilor vagi este urmată de:


A.hipotensiune arterială ;
B. stimularea peristaltismului intesinal ;
C.bradicardie ;
D.inhibarea secreţiei gastrice .

14.Care din următorii nervi cranieni aduc informaţii de la nivelul chemoreceptorilor


aparatului cardiovascular:
A.faciali ;
B.acustico-vestibulari ;
C.glosofaringieni ;
D.accesori .

15.Stimularea nervului cranian cu orginea aparentă în sanţul retroolivar stâng are


următoarele efecte pe glandele salivare de partea opusă:
A.secreţia apoasă a glandei parotide ;
B.secreţia vâscoasă a glandei parotide ;
C.secreţia apoasă glandei sublinguale ;
D.nu are efect .

16.Care din următoarele structuri trimite fibre direct ( fără sinapse pe traseu ) în
cerebel:
A.nucleul roşu ;
B.cortexul cerebral ;
C.cornul anterior medular ;
D.nici una din structurile de mai sus .

17.Între cele două emisfere cerebeloase există următoarele formaţiuni nervoase de


legătură:
2
A.comisura albă anterioară ;
B.fisura interemisferică ;
C.corpul calos ;
D.pedunculii cerebeloşi mijlocii .

18.Din structura corpilor striaţi nu face parte nucleul :


A.globos ;
B.caudat ;
C.lenticular ;
D.putamen .

19.Talamusul:
A.este alcătuit din două mase de substanţă cenuşie situate de o parte şi de alta a
ventriculului II ;
B.are conexiuni cu nucleul dinţat ;
C.realizează conexiuni numai cu ariile corticale ;
D.este staţie de releu olfactivă .

20.Proiecţia senzitivă a gambei se realizează:


A.pe faţa laterală a emisferei cerebrale de aceeaşi parte ;
B.în girusul precentral ;
C.în girusul postcentral,pe faţa externă a emisferei cerebrale contralaterale ;
D.pe faţa medială a emisferelor cerebrale de partea opusă .

21.Primul sistem de semnalizare:


A.este prezent numai la om ;
B.este limbajul articulat ;
C.semnalizează lumea înconjurătoare prin intermediul analizatorilor ;
D.toate variantele sunt corecte .

22.Întreruperea aferenţelor de la zonele receptoare spre nucleul salivator inferior


perturbă reflexul:
A.condiţionat salivar al glandei parotide ;
B.necondiţionat salivar al glandei submaxilare ;
C.necondiţionat salivar al glandei parotide ;
D.condiţionat şi necondiţionat salivar al glandei sublinguale .

23.Parasimpaticul are următoarele efecte,cu o EXCEPŢIE:


A.vasodilataţia la nivelul glandei lacrimale ;
B.erecţia penisului ;
C.coronarodilataţie ;
D.bronhoconstricţie .

24.Nervii splanchnici sunt formaţi din axoni ai neuronilor din:


A.cornul lateral medular ;
B.ganglionii laterovertebrali ;
C.nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral ;
D.ganglionii previscerali.

25.Organele tendinoase Golgi:


A.sunt stimulate de alungirea fibrelor musculare scheletice ;
B.inhibă contracţia musculară ;
C.sunt situate la joncţiunea dintre os şi tendon ;
D.prezintă 2-10 fibre intrafusale.

26.Legat de arcul refelexului rotuluian al membrului stâng precizaţi afirmaţia corectă:


A.are centrul nervos în cornul anterior lombar drept ;
B.are ca efector cvadricepsul femural ;
3
C.este polisinaptic ;
D.prezintă ca receptori organele tendinoase Golgi.
27.Dermatomul este:
A.o zonă tegumentară inervată de o pereche de nervi spinali ;
B.ţesutul conjunctiv dens din derm ;
C.o grupare de adipocite ;
D.muşchiul neted piloerector.
28.Mugurii gustativi :
A.sunt diferenţiaţi histologic în funcţie de tipul gustului ;
B.sunt situaţi exclusiv în papilele gustative ;
C.sunt prezenţi în papilele foliate şi circumvalate ;
D.nici o afirmaţie nu este corectă.

29.Bolta palatină percepe mai slab gusturile:


A.amar şi sărat ;
B.acid şi dulce ;
C.amar şi acid ;
D.sărat şi dulce.

30.Secţionarea nervului VII drept determină întreruperea aferenţelor gustative din


partea:
A.dreaptă a 1/3 posterioare a limbii ;
B.stângă a 2/3 anterioare a limbii ;
C.dreaptă a 2/3 posterioare a limbii ;
D.dreaptă a 2/3 anterioare a limbii .

31.Butonul olfactiv:
A.cuprinde celulele mitrale ;
B.are în structura sa fibrele tractului olfactiv ;
C.reprezintă extremitatea dendritică a celulei receptoare ;
D.conţine deutoneuronul căii olfactive.

32.Precizaţi afirmaţia corectă,referitor la analizatorul olfactiv:


A.axonii protoneuronilor formează tractul olfactiv ;
B.centrul nervos este situat pe faţa externă a emisferelor cerebrale ;
C.poate declanşa reflexe secretorii digestive ;
D.conţine celule epiteliale senzoriale.

33.Care este drumul corect al razelor de lumină prin retină până la celulele receptoare?
A.celule cu con, celule bipolare, celule multipolare ;
B.celule multipolare, celule bipolare, celule cu con ;
C.celule cu bastonaş, celule multipolare, celule bipolare ;
D.celule bipolare, celule cu con, celule multipolare.

34.Secţionarea tractului optic drept are una din următoarele efecte:


A.imposibilitatea de a mai vedea cu ochiul drept ;
B.incapacitatea de a mai vedea cu retina nazală dreaptă ;
C.cecitatea centrală ;
D.incapacitatea de a mai vedea cu retina temporală dreaptă.

35.Deplasarea unui obiect de la distanţa de 50 cm la distanţa de 20cm faţă de ochi


determină:
A.micşorarea diametrului pupilar ;

4
B.contracţia muşchilor ciliari radiari ;
C.tensionarea ligamentului suspensor ;
D.scăderea curburii cristalinului.

36.Distrugerea lobului occipital stâng determină pierderea:


A.vederii în câmpul extern al ochiului stâng ;
B.totală a vederii la ochiul stâng ;
C.vederii în câmpul medial al ochiului drept ;
D.vederii în câmpul extern al ochiului drept.

37.Urechea medie :
A.este situatã în stânca osului temporal ;
B.este inervatã senzitiv de nervul glosofaringian ;
C.este plină cu aer ;
D.toate afirmaţiile sunt corecte.

38.Un bolnav, care asuferit un accident cerebral, aude dar nu înţelege semnificaţia
complexă a cuvintelor deoarece :
A.este perforată membrana timpanică ;
B.a suferit o leziune în lobul parietal cerebral ;
C.este înfundată trompa lui Eustachio ;
D.există o suferinţă în girul temporal superior.

39.Canalele semicirculare membranoase:


A.se deschid prin şase orificii în utriculă ;
B.sunt dispuse în trei planuri perpendiculare ;
C.verticale recepţionează rotaţia în jurul axului vertical ;
D.nici o afirmaţie nu este corectă.

40.Excitarea receptorilor vestibulari determină următoarele,cu excepţia:


A.reflexe statokinetice ;
B.senzaţii specifice de echilibru ;
C.reflexe de redresare ;
D.reflexe de menţinere a posturii.

41.În pancreasul endocrin:


A.structurile secretorii sunt acinii pancreatici ;
B.celulele alfa (75%) secretã insulina ;
C.celulele delta secretã somatostatina ;
D.celulele beta (20%) secretã glucagonul.

42.Hipersecreţia tiroidiană provoacă:


A.senzaţia de frig ;
B.pierderi în greutate ;
C.scăderea metabolismului bazal (M.B.) ;
D.hipercolesterolemie.

43.Prostaglandinele:
A.modulează ritmul nictemeral ;
B.sunt secretate de sistemul paracrin ;
C.au rol frenator asupra FSH şi LH ;
D.nici o afirmaţie nu este corectă.

44.Hormonul LH:
A.are rol în procesul de pigmentare a pielii ;
B.inhibă formarea corpului galben ;
5
C.stimulează secreţia corpului galben ;
D.blochează ovulaţia.

45.Boala Conn:
A.se manifestă prin melanodermie ;
B.este provocată de excesul de glucocorticoizi ;
C.se caracterizează prin creşterea masei sângelui circulant ;
D.este provocată de o hiposecreţie a corticosuprarenalei.

46.Cavitatea glenoidă este zona de articulaţie pentru:


A.claviculã ;
B.ulnã ;
C.humerus ;
D.femur.

47.Osul sacrum se articulează:


A.postero-medial cu oasele coxale ;
B.caudal cu vertebra lombară ;
C.cranial cu coccisul ;
D.toate afirmaţiile sunt false.

48.Nu se formează prin osificare desmală :


A.mandibula ;
B.oasele bolţii craniene ;
C.creşterea în lungime a osului lung ;
D.creşterea în grosime a osului lung.

49.Muşchii care participă la procesul de masticaţie sunt inervaţi motor de nervii:


A.X, XI, XII ;
B.V – ramura motorie, XI, XII ;
C.V, VII, XII ;
D.V- ramura motorie, VII,XI.

50.”Datoria de O2” a muşchiului striat este:


A.cantitatea de O2 adusă suplimentar în muşchi în timpul contracţiei ;
B.cantitatea de O2 care asigură desfaşurarea normală a ciclului Krebs în contracţiile rapide de
scurtă durată ;
C.cantitatea de O2 necesară oxidării acidului lactic acumulat în exces după sfârşitul contracţiei
musculare ;
D.invers proporţională cu starea de oboseală instalată după eforturi excesive.

51.Ce constituienţi biochimici se află în organitele specifice fibrei musculare, aflată în


contracţie :
A.ATP ;
B.miozină ;
C.calciu ;
D.toate răspunsurile sunt corecte.

52.Psoasul aparţine muşchilor:


A.spatelui ;
B.anterolaterali ai abdomenului ;
C.anterolaterali ai toracelui ;
D.membrelor superioare.

53.Tropomiozina:
A.se înfăşoară în spirală în jurul miozinei ;
6
B.are o puternică afinitate pentru Ca2+;
C. se înfăşoară în spirală în jurul actinei ;
D.toate afirmaţiile sunt corecte.
54.Pancreasul exocrin este:
A.glandă care secretă insulina şi glucagonul ;
B.organ având poziţie verticală ;
C.o glandă a cărei secreţie este colectată de canalele Wirsung şi canalul coledoc ;
D.nici o variantă nu este corectă.
55.Prima porţiune a intestinului gros este reprezentată de:
A.cec ;
B.colon ascendent ;
C.colon descendent ;
D.colon transvers.
56.Prin hilul hepatic ies:
A.vena portă ;
B.venele hepatice ;
C.artera hepatică ;
D.canalele hepatice drept şi stâng.
57.Care din următoarele substanţe se absorb pasiv la nivel intestinal:
A.Ca ;
B.Fe şi Na ;
C.acizii graşi ;
D.glicerolul şi glucoza.
58.Celulele Kupfer:
A.sunt prezente în insulele Langerhans ;
B.au rol esenţial în funcţia antitoxică şi biligenetică a ficatului ;
C.între ele se găsesc spaţiile Disse ;
D.secretă enzime digestive.
59.Alături de sistemul digestiv,din endoderm se mai formează:
A.dinţii ;
B.timusul ;
C.ganglionii spinali ;
D.gonadele.

60.Se absorb la nivelul intestinului gros :


A.chilomicronii ;
B. trigliceridele ;
C. vitaminele ;
D. fosfolipidele.
II. PROBLEME
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse ca răspşuns la următoarele probleme
61.Care este lungimea maximă a lanţului eritrocitar din sângele unui om de 80kg, ştiind
că într-un mm3 sânge se găsesc aproximativ 5 milioane de hematii , diametrul unei
hematii este de cca 7,5 microni, iar săngele reprezintă 8% din greutatea corpului?
A.240m ;
B.2400m ;
C.24Km ;
D.240.000km .

7
62.În 24 ore se secretă 500-700ml bilă. Ştiind că bila conţine 97-98% apă se solicită: a)
cantitatea medie de apă din bilă secretată într-o oră; b) care este efectul sărurilor
biliare; c) ce hormoni determină eliberarea bilei; d)ce hormoni determină secreţia bilei.
A.a)24,37 l; b)micşorarea tensiunii superficiale a grăsimilor;c)colecistochinina; d)hepatocrinina;
B.a)585ml; b)măreşte suprafaţa de atac a lipazei;c)eterogastron; d)secretina;
C.a)0,585l; b)măreşte tensiunea superficială a grăsimilor; c)colecistochinina;d)hepatocrinina;
D.nici o variantă nu este corectă .

63.Un pacient în vârstă de 50 de ani, înălţime 1,71m şi 87kg prezintă următoarele


deficienţe: faţa cu aspect de lună plină, pilozitate accentuată şi obezitate; formula
dentară pe partea dreaptă: 2/2-1/0-1/1-3/2. Se cere:a)cauza posibilă a bolii; b)denumirea
bolii; c)numărul şi tipul dinţilor absenţi; d)cantitatea de apă secretată prin salivã în24
de ore.
A.a)hipersecreţia de glucocorticoizi; b)boala lui Cuhsing; c)1 canin,2 premolari, 1 molar;
d)1,49 l ;
B.a)hiposecreţie de glucocorticoizi; b)boala Adison; c)3canini,1molar; d)1490ml ;
C.a)hipersecreţie de aldosteron; b)boala Conn; c) 1canin, 1molar; d)1,5l ;
D.a)hipersecreţie de tiroxină; b)boala Basedow-Graves; c) 3 canini ,1molar; d)1500ml.

64.La un adult, cantitatea de apă reprezintă 65% din masacorpului din care 55% se
găseşte în celule.
Care este cantitatea de apă a corpului unei persoane de 70 de kg, după două ore de
expunere la soare, având în vedere că la nivelul pielii se pierd 0,1 ml apă/ cm² / oră
( suprafaţa totală a pielii fiind de 2 m² ) şi a ingerat în această perioadă 1 litru de apă .
A.42,5 l ;
B.45,5 l ;
C.25,5 l ;
D.22,5 l.

65.Două impulsuri nervoase pleacă simultan de la nivelul bulbului spre glanda parotidă,
respectiv spre treimea inferioară a colonului descendent. Să se calculeze: a)timpul de
întârziere a impulsului nervos pe calea spre glanda parotidă, ştiind că: timpul de
întârziere sinaptică este de 0,7ms, lungimea fibrelor preganglionare este de 0,4m, iar a
celor postganglionare de 2cm, viteza de conducere în fibrele amielinice este de 0,5m/s
iar în cele mielinice este de 10 ori mai mare; b)timpul de întârziere a impulsului nervos
pe calea spre colonul descendent ştiind că fibrele preganglionare au lungimea de 1m,
iar a celor postganglionare 0,2cm; c)la ce diferenţă de timp ajung cele două impulsuri la
destinaţie?
A.a)120,7ms; b)204,7ms; c)84ms ;
B.a)120ms; b)204ms; c)84ms ;
C.a)1,207s; b)204,7ms; c)0,84s ;
D.a)120,7ms;b)nu se poate calcula; c)nu se poate calcula.

66. În 24 de ore, trec prin valvula ileocecală în intestinul gros, circa 1500 ml de chil
intestinal, din care 80-200 ml se pierd prin fecale.
Să se calculeze cantitatea (maximă) de substanţe absorbită în prima jumătate a
colonului, pe unitatea de suprafaţă a mucoasei (m2) în 24 de ore, ştiind că lungimea
totală a colonului = 1,5 m; diametrul colonului în regiunea proximală (de absorbţie) =7
cm; forma colonului = cilindrică.
A.7885ml/m2 ;
B.8613ml/m2 ;
C.4306ml/m2 ;
D.3942ml/m2.

8
67.Referitor la scheletul corpului omenesc, vă rugăm să precizaţi: a) numărul oaselor
nepereche din scheletul capului; b)numărul oaselor membrelor libere,fără falange;
c)numărul oaselor scurte de la picioare şi mâini.
A.a)4; b)50; c)62 ;
B.a)5; b)62; c)50 ;
C.a)6; b)64; c) 30 ;
D.a)8; b)32; c)32.

68.Vă rugăm să precizaţi: a)care este greutatea posibilă a unui om, dacă masa muşchilor
săi scheletici este de 35 kg; b)care este cantitatea de proteine prezentă în muşchii săi
scheletici; c)care sunt muşchii implicaţi în flexia coapsei pe bazin.
A.a)87,5Kg; b)7kg; c) m.cvadricepşi ;
B.a)70kg ;b)8,75kg;c)m.bicepsi femurali ;
C.a)90kg; b)10,5kg;c)m.croitori ;
D.a)85kg; b)12,25kg; c)m.croitori .

69.Muşchiul croitor are lungimea de 80 cm.Ştiind că secusa se transmite ca o undă cu


viteza de 3-5m/s, placa motorie fiind situată la capătul muşchiului, iar 1g de glucoză
eliberează prin oxidare aproximativ 4 calorii, precizaţi: a)timpul minim de transmitere a
unei secuse de-a lungul acestui muşchi; b)câte calorii sunt necesare pentru sinteza
unei legături de ATP, dacă în cazul oxidării complete a unui mol de glucoză rezultă 38
moli de ATP? ( se dau masa atomica a C – 12, H – 1, O – 16 )
A.a)0,26s; b)38 cal ;
B.a)16s; b)9,24cal ;
C.a)0,16s; b)18,94 cal ;
D.nici o variantă nu este corectă.

70.Într-o cameră obscură aşezăm în faţa ochiului unei persoane care priveşte în
depărtare, puţin lateral faţă de axul ochiului, o lumânare aprinsă şi din partea opusă din
acelaşi unghi, privim spre pupila respectivă.Ştiind că dioptria este inversul distanţei
focale exprimată în metri şi măsoară capacitatea de refracţie a unei lentile, vă rugăm să
precizaţi: a)câte imagini veţi observa? b)unde se formează imaginile?c)care este
puterea de refracţie a sistemului optic ştiind că ochiul este emetrop,iar axul optic are o
lungime de 24mm?
A.a)două imagini drepte şi una răsturnată; b)imaginea cea mai mare şi dreaptă-pe faţa
anterioară a corneei; c)58,8dioptrii ;
B.a)două imagini răsturnate şi una dreaptă; b)imaginea cea mai mare şi dreptă-pe faţa
posterioară a corneei; c)0,058 dioptrii ;
C.a)toate imaginile sunt răsturnate;b)imaginea cea mai mică şi răsturnată-pe faţa posterioară a
cristalinului; c)41,6 dioptrii ;
D. a)două imagini drepte şi una răsturnată; b)imaginea cea mai mare şi răsturnată-pe faţa
anterioară a corneei; c)58,8dioptrii.

NOTĂ :
 toate subiectele sunt obligatorii
 timpul de lucru este de 3 ore din momentul primirii subiectelor
 fiecare item de tip alegere simplă, rezolvat corect, primeşte 3 puncte
 se acordă 10 puncte din oficiu , total punctaj 100 .

COMISIA DE OLIMPIADĂ VĂ UREAZĂ MULT


SUCCES !

9
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI -A
- faza naţională –
2005

BAREM

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns

1. D 26. B 51. D
2. C 27. A 52. B
3. A 28. C 53. C
4. B 29. D 54. D
5. D 30. D 55. A
6. D 31. C 56. D
7. D 32. C 57. C
8. B 33. B 58. B
9. D 34. D 59. B
10. C 35. A 60. C
11. D 36. C 61. D
12. C 37. D 62. D
13. D 38. B 63. A
14. C 39. B 64. A
15. D 40. B 65. D
16. D 41. C 66. B
17. D 42. B 67. C
18. A 43. B 68. A
19. B 44. C 69. C
20. D 45. C 70. A
21. C 46. C
22. C 47. D
23. C 48. C
24. A 49. C
25. B 50. C

REZOLVARE PROBLEMELOR
61.Sângele reprezintă 8% din greutatea corpului; 1ml=1000mm3; 1micron=10-6 m; 8/100 x
80kg =6,4l= 6400ml= 6400 x103 mm3 ; 6400 x103 mm3 x 5 x 106 hematii x 7,5microni= =2400
x105 m = 240.000km.

62. (500+700)/2 –media secreţiei; (97+98)/2-media procentului de apă; 600 x


97,5/100:24=24,37ml.

63.boala Cushing apare în hipersecreţie de glucocorticoizi ( manual:Teora, Sigma);


1,5l/24ore salivă 99,5% apă = 1,49 l apă ( manual Corint)

64. 70 kg X 65 / 100 = 45,5 l apă totală în corp ; 0,1 ml X 20.000 cm² X 2 ore = 4 l apă pierdută
prin transpiraţie ; 4 l – 1 l apă ingerată = 3 l ; 45,5 l – 3 l = 42,5 l rămaşi în corp .

65.a) v2 (în fibra postggl)=0,5m/s (din enunţ) v1 (în fibrle preganglionare)0,5m/s x10= 5m/s;
t1(de întârziere pe fibra preggl)=d1/v1; t1=0,4m/5m/s=0,08s=80ms;
t2(de întârziere pe fibra postggl)=d2/v2; t2=2cm/0,5m/s= 0,02m/0,5m/s=0,04s = 40ms
10
t3 (întârziere la nivelul sinapsei)=0,7ms
t (de întârziere pe cale) =t1+t2+t3; t= 80ms+ 40ms +0,7ms= 120,7ms.
b) şi c) nu se poate calcula deoarece treimea inferioară a colonului descendent este inervată
de nervii pelvici.

66.Suprafaţa de absorbţie= 2π r G unde: π= 3,14; r=7/2=3,5 cm; G(generatoarea)=1,5m/2=


0,75m= 75cm (zona în care se absoarbe);
deci: S.de abs.=2 x 3,14 x3,5 x75 =1648,5cm2=0,16485m2.
Cantitatea maximă de substanţe absorbite=1500-80=1420ml;

Cant.abs./m2 = 1420ml : 0,16485m2 = 8613ml/m2 .

67.a)o.nepereche= 1frontal+ 1coccipital +1sfenoid +1etmoid +1 vomer + 1 mandibulă;


b)2(1humerus+1radius+1ulnă+8carpiene+5metacarpiene)+2(1femur+1rotulă+1tibie+
+1peroneu+7tarsiene+5metatarsiene)=64;
c)2 x 8carpiene + 2x 7 tarsiene =30

68.a)muşchii scheletici reprezintă 40% din greutatea corpului , rezultă:40/100X=35Kg


(X=greutatea corpului); X=87,5Kg;
b)proteinele reprezintă 20% din muşchi (Corint şi Sigma), rezultă:20/100 x 35 =7kg;
c)muşchii implicaţi în flexia coapsei pe bazin sunt muşchii anteriori ai coapsei.

69.a) t= d/v; t= 80cm/5m/s= 0,8m/5m/s= 0,16s;


b)1mol glucoză=180g ( 1mol C6H12O6 =6x12+12x1+6x16); 180gx4cal=720cal/1mol glucoză;
38moli ATP……………..720cal
1mol ATP………………..x

x= 720/38= 18,94cal M C = 12; M H=1; M O=16 (se cunosc de la chimie).

70.c) Ştiind că dioptria este inversul distanţei focale exprimată în metri, rezultă : 1/0,017m=
58,8dioptrii

11
ROMÂNIA
M I N I S T E R U L E D U C A ŢI E I Ş I C E R C E T ĂR I I

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA NAŢIONALĂ 2007
PROBA TEORETICĂ
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse.

1. In patologia sistemului circulator:


A. leucemiile sunt neoplazii ale ţesutului hematoformator;
B. hemoragia interna are ca simptom scăderea frecvenţei cardiace;
C. cardiopatia ischemică este determinată de creşterea debitului în circulaţia coronariană;
D. anemia megaloblastică apare prin deficit în metabolismul fierului.

2. În sistola ventriculară:
A. există o perioadă cu ventriculele cavităţi închise şi goale;
B. faza de contracţie izovolumetrică este la final;
C. atriile împing activ 30 % din sângele ce va ajunge în ventricule;
D. faza de ejecţie durează până la închiderea valvulelor sigmoide.

3. Motoneuronii alfa din măduva spinării:


A. asigură inervaţia fibrelor musculare striate uninucleare;
B. reprezintă al treilea neuron pe arcul reflex rotulian;
C. asigură inervaţia motorie a fibrelor cu sac nuclear;
D. îşi trimit axonii prin ramurile ventrală şi dorsală ale nervilor spinali.

4. Calea optică, la fel ca şi cea auditivă are:


A. colaterale ce se desprind din căi şi merg spre coliculii cvadrigemeni;
B. protoneuronii localizaţi într-un ganglion ce conţine neuroni senzitivi;
C. deutoneuronii situaţi în segmentul receptor al analizatorului;
D. conduce informaţii care se proiectează în neocortexul receptor.

5. Axonii neuronilor din mucoasa olfactivă fac sinapsă cu celule:


A. multipolare ce reprezintă al treilea neuron de pe calea olfactivă;
B. chemoreceptoare din bulbul olfactiv;
C. senzitive multipolare, numite şi mitrale ;
D. epiteliale de la nivelul bulbului olfactiv.

6. Piodermita:
A. este produsă de hipersecreţia unor glande tubulo-glomerulare;
B. se manifestă prin apariţia comedoanelor pe frunte şi bărbie;
C. este o infecţie virală cu streptococi sau stafilococi;
D. este infecţie cutanată supurativă.

1
7. Crestele ampulare, spre deosebire de macule:
A. conţin celule receptoare epiteliale ciliate;
B. se găsesc în labirintul membranos din urechea internă;
C. formează aparatul otolitic;
D. nu descarcă impulsuri nervoase în condiţii statice.

8. Care din următoarele afirmaţii referitoare la hormonal somatotrop este FALSĂ.


A. are rol hiperglicemiant, ca şi cortizolul;
B. determină atrofie tisulară în caz de caşexie hipofizară;.
C. este inhibat de STH-RH eliberat din venele sistemului port hipofizar;.
D. stimulează creşterea în lungime a oaselor prin osteogeneză endocondrală.

9. La nivelul intestinului gros:


A. flora de fermentaţie degradează proteinele;
B. se sintetizează vitamine din complexul B şi vitamina K;
C. bacteriile anaerobe acţionează la nivelul colonului ascendent;
D. ajung nervii ruşinoşi care au origine în ganglioni previscerali.

10. Circulaţia mare sau sistemică:


A. începe din ventriculul drept cu o viteză sângelui de 0,5 m / s;
B. începe cu artera aortă ce are o valvulă bicuspidă la bază;
C. se termină cu venele pulmonare ce ajung în atriul drept;
D. se încheie în atriul stâng prin cele două vene cave.

11. Ramurile arteriale care se desprind direct din aortă sunt:


A. trunchiul brahiocefalic stâng şi arterele esofagiene;
B. artera carotidă comună dreaptă şi arterele bronşice;
C. trunchiul celiac şi arterele renale;
D. artera iliacă internă şi arterele genitale.

12. La nivelul intestinului subţire:


A. mişcările segmentare asigură propulsia chilului intestinal;
B. sângele arterial provine din trunchiul celiac;
C. fibrele postganglionare simpatice provin din ganglioni prevertebrali;
D. acizii graşi cu lanţ scurt se absorb în limfă, sub formă de chilomicroni.

13. În circulaţia limfatică:


A. canalul toracic începe din torace;
B. cel mai mare vas limfatic ajunge în unghiul venos stâng;
C. ganglionii limfatici produc toate tipurile de leucocite;
D. capilarele limfatice au un capăt arterial şi unul venos.

14. Trunchiul corpului uman are :


A. colonul sigmoid localizat caudal;
B. cutia toracică formată din 39 de oase;
C. muşchii drepţi abdominali dispuşi lateral;
D. cavitatea pelviană limitată superior de diafragma perineală.

15. Potenţialul de acţiune:


A. se datorează activităţii pompei Na+/K+ care scoate pasiv K+ din celulă ;
B. are o pantă ascendentă determinată de scăderea permeabilităţii membranei pentru Na+;
C. se transmite în celula striată prin tuburi longitudinale generate de sarcolemă;
D. are aceeaşi amplitudine la acţiunea stimulilor prag şi supraprag.

2
16. Identificaţi asocierea corectă legată de articulaţii:
A. simfize – au ţesut osos între cele două oase ;
B. articulaţiile mobile – sunt articulaţii sinoviale;
C. articulaţiile parietalelor – au corpusculi Pacini în capsula articulară ;
D. membrana sinovială – întăreşte capsula articulară.

17. Hipersecreţia tiroidiană provoacă :


A. senzaţia de frig şi hiperfagie;
B. pierderi in greutate şi tahicardie;
C. scăderea metabolismului bazal şi exoftalmie;
D. piele uscată şi iritabilitate.

18. Identificaţi enunţul corect :


A. muşchii dinţaţi sunt muşchi antero-laterali ai abdomenului;
B. muşchii gastrocnemieni se află în plan profund;
C. muşchiul semitendinos este dispus pe partea posterioară a coapsei;
D. din muşchii capului fac parte: muşchii mimicii, masticatori si hioidieni.

19. Sarcomerul:
A. reprezintă organitul specific al fibrei musculare;
B. are miofilamente de actina si miozina în discul A;
C. conţine doua benzi luminoase şi una întunecată;
D. este cuprins intre doua membrane H succesive.

20. Inervaţia motorie a muşchiului trapez este reprezentată de axoni ai:


A. motoneuronilor din coarnele laterale ale maduvei;
B. neuronilor pseudounipolari din ganglionul spinal;
C. motoneuronilor gama din coarnele anterioare ale măduvei;
D. neuronilor somatomotori din măduva cervicală.

21. FALS legat de testosteron:


A. are acţiune anabolizantă asupra metabolismului protidic, la fel ca insulina;
B. provine din colesterol, la fel ca hormonii sexosteroizi;
C. este produs de celulele interstiţiale Leydig dispuse în tubii seminiferi;
D. are secreţia influenţată de adenohipofiză prin hormonul luteinizant.

22. Bila:
A. este produsul de secreţie al canaliculelor biliare;
B. conţine pigmenţi biliari ce provin din colesterol;
C. are secreţia stimulată de către parasimpaticul sacrat;
D. se depozitează în vezica biliară în perioada interdigestivă.

23. Tripsina , spre deosebire de pepsină:


A. este secretată de o glandă anexă, într-o formă activă;
B. se găseşte fixată la nivelul microvililor enterocitelor;
C. activează chimotripsinogenul produs de acinii pancreasului;
D. acţionează asupra proteinelor fibroase prezente în duoden.

24. Labfermentul:
A. este o enzimă prezentă în secreţia ce are şi elastază;
B. acţionează în zona digestivă în care se formează albumoze;
C. transformă paracazeina în cazeinogen insolubil;
D. coagulează în prezenţa Ca++ grăsimile din lapte.

3
25. Amilaza pancreatică:
A. este o enzimă ce hidrolizează un polizaharid;
B. ca şi tripsina, hidrolizează oligopeptide;
C. este secretată de către glanda care produce şi gelatinază;
D. asigură hidroliza amidonului crud până la stadiul de dextrine.

26. Identificaţi enunţul FALS legat de distribuţia şi rolul fibrele postganglionare din
ganglionii prevertebrali:
A. la ficat – stimulează glicogenoliza;
B. pe splină – determină contracţia ei;
C. la nivelul sfincterului Oddi – constricţia fibrelor;
D. pe bronhiole – dilatarea lor.

27. Timpul plasmatic ale hemostazei include:


A. fibrinoliză realizată de plasmină;
B. formarea tromboplastinei;
C. aglutinarea trombocitelor;
D. formarea dopului plachetar.

28. În contracţiile de tip secusă:


A. miograma are un platou neted;
B. este inclusă şi diastola ventriculară;
C. forţa de contracţie e mai mare decât în tetanos;
D. fenomenele electrice sunt prezente în faza de latenţă.

29. Arcul reflexului pupilo-constrictor are următoarele particularităţi:


A. fibre musculare multiunitare ca efectori;
B. ganglion intramural pe calea eferentă;
C. centru nervos în nucleul accesor din metatalamus;
D. celule epiteliale din iris ca receptori.

30. Distrofiile :
A. reprezintă afecţiuni neereditare ale muşchilor;
B. sunt maladii degerative tratabile;
C. pot determina deformări ale trunchiului şi membrelor;
D. pot apărea mai ales la vârste de peste 30 ani.

II. ALEGERE GRUPATĂ


La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu:
A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte
B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte
C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte
D - dacă varianta 4 este corectă
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Papilele fungiforme :


1. au muguri gustativi de formă ovală;
2. recepţionează substanţe sapide dulci;
3. sunt aşezate pe marginile limbii;
4. conţin receptori tonici.

4
32. În diencefal:
1. epitalamusul conţine nucleii habenulari cu rol în reflexele olfactivo- somatice;
2. hipotalamusul are nuclei posteriori cu rol integrator simpatic;
3. metatalamusul conţine a treilea neuron al căii vizuale;
4. talamusul are nuclei de releu pentru calea gustativă.

33. Circuitele funcţionale ale cerebelului includ căile:


1. vestibulo - cerebeloase – prin PCI – spre arhicerebel;
2. cortico-ponto-cerebeloase – prin PCM – spre neocerebel;
3. spinocerebelos direct – prin PCI – spre lobul anterior;
4. cerebelo-talamo-cortical – prin PCS – din lobul posterior.

34. Glaucomul este:


1. o afecţiune ce poate duce la atrofierea nervului optic şi la orbire;
2. consecinţa drenării deficitare a umorii apoase în sistemul arterial;
3. acumulare de lichid ce duce la creşterea tensiunii din globul ocular;
4. principala cauză a pierderii vederii la copii;

35. Vena cavă inferioară:


1. se formează prin unirea venelor iliace comune, stângă şi dreaptă;
2. ca şi canalul toracic, străbate muşchiul diafragm;
3. are, în structura tunicii interne, valvule semilunare;
4. preia direct sângele de la nivelul intestinului gros.

36. Organul Corti:


1. conţine protoneuronul căii auditive;
2. este dispus în canalul cohlear;
3. are localizare pe membrana tectoria;
4. conţine mecanoreceptori, ca şi maculele.

37. În marea circulaţie:


1. arterele coronare pleacă din aorta ascendentă;
2. vena portă are sânge de la jejun;
3. artera mezenterică superioară nu pleacă din trunchiul celiac;
4. venele pulmonare transportă sânge oxigenat.

38. Calea gustativă este formată din nervi cranieni care au şi următoarele particularităţi:
1. nervul VII- aceeaşi origine aparentă cu nervii VI şi VIII;
2. nervul X- conduce comenzi pentru reflexul depresor;
3. nervul IX- are fibre viscerosenzitive;
4. nervul VII- culege informaţii de la muşchii maseteri.

39. Fibrele fusurilor neuromusculare:


1. au inervaţie dublă: senzitivă şi motorie ;
2. sunt musculare netede modificate;
3. au porţiunea periferică contractilă;
4. primesc axoni ai neuronilor din ganglionul spinal.

40. În cadrul analizatorului vizual:


1. contracţia muşchilor ciliari circulari scade tensiunea din ligamentul suspensor;
2. coroida are vase de sânge şi pigmenţi;
3. muşchii radiari ai irisului primesc impulsuri din măduva spinării;
4. razele luminoase străbat retina de la stratul X spre stratul I

5
41. Fibrele din emisferele cerebeloase / cerebrale au ca particularităţi;
1. la cerebel- eferenţele sunt din nucleii cerebeloşi;
2. la emisferele cerebrale – fibrele de asociaţie leagă scoarţa de corpii striaţi;
3. la emisferele cerebrale şi cerebeloase – fibrele comisurale leagă emisferele;
4. la cerebel – aferenţele sunt exclusiv corticale.

42. Identificaţi enunţurile adevărate legate de organitele specifice :


1. neurofibrilele sunt prezente şi în neurilemă;
2. discurile A sunt dispuse median în sarcomerele din muşchiul stomacului;
3. corpusculii Nissl sunt localizaţi în corpul neuronilor şi nevrogliilor;
4. miofibrilele din fibrele striate au miozină cu ambele capete libere;

43. Sângele:
1. are granulocite care includ monocitele;
2. conţine proteinele protrombină şi fibrinogen produse de ficat;
3. participă la imunitatea nespecifică prin macrofage ce provin din neutrofile;
4. nu aglutinează în serurile hemotest dacă sângele este O şi Rh negativ.

44. Axonii neuronilor multipolari din retina temporală a ochiului drept:


1.se află în nervul optic drept;
2. se găsesc în tractul optic de pe partea stângă;
3. pot ajunge în coliculii cvadrigemeni superiori;
4. fac sinapsă cu neuronii bipolari din retină.

45. Arcul reflex rotulian şi arcul reflex al clipirii la stimularea corneei au ca asemănări:
1. un ganglion extranevraxial pe calea aferentă;
2. caracter de specie şi transmitere ereditară;
3. axoni ai unor motoneuroni pe calea eferentă;
4. centrii nervoşi localizaţi în substanţa cenuşie.

46. Muşchii masticatori:


1. au plăci motorii cu acetilcolină ca mediator;
2. sunt inervaţi motor de fibre cu origine în punte;
3. au epimisium dispus sub fascia musculară;
4. includ muşchi maseteri şi temporali.

47. Deutoneuronul căii auditive, spre deosebire de cel al căii vestibulare:


1. este situat în nuclei bulbari;
2. face sinapsă în coliculii cvadrigemeni superiori;
3. proiectează informaţia în lobul temporal;
4. este localizat în doi nuclei cohleari: ventral şi dorsal;

48. În scheletul membrelor:


1. fibula se articulează distal cu femurul;
2. există 16 oase tarsiene şi 56 de falange;
3. oasele coxale se articulează posterior cu coccisul;
4. clavicula are forma literei „ S „.

49. Ganglionii nervoşi mezenterici şi ciliar au ca asemănări:


1. aparţin sistemului nervos periferic;
2. primesc fibre preganglionare mielinice;
3. conţin al doilea neuron de pe calea eferentă a arcului reflex respectiv;
4. au sinapse colinergice ca şi ganglionul celiac.

6
50. Selectaţi enunţurile adevărate referitoare la aldosteron :
1. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+;
2. secreţia lui este influenţată direct de renina;
3. în hipersecreţie determină boala Conn;
4. secreţia lui este inhibată de scăderea volemiei .

51. Limfocitele T:
1. produc anticorpi cu rol în imunitatea umorală;
2. au origine în măduva osoasă roşie din epifizele sternului;
3. se formează într-un organ ce stimulează gonadele;
4. au rol în imunitatea specifică (dobândită).

52. Identificaţi enunţurile GREŞITE legate de vibraţiile perilimfei:


1. sunt determinate de vibraţiile membranei ferestrei rotunde;
2. ajung prin helicotremă în rampa vestibulară
3. produc vibraţia endolimfei din rampa timpanică;
4. antrenează membrana bazilară de la vârful melcului pentru undele joase.

53. În măduva spinării există neuroni motori care :


1. determină contracţii ale muşchilor striaţi scheletici;
2. trimit axoni prin rădăcina anterioară a nervului spinal;
3. conduc impulsuri spre muşchiul striat cardiac;
4. pot trimite axoni prin ramurile comunicante cenuşii.

54. Tegumentul deserveşte tipuri de sensibilitate la care participă următoarele


fascicule medulare:
1. sensibilitatea tactilă grosieră- fasciculele spinotalamice anterioare;
2. sensibilitatea proprioceptivă conştientă- fasciculele spinobulbare;
3. sensibilitatea termică şi dureroasă- fasciculele spinotalamice laterale;
4. sensibilitatea tactilă epicritică- fasciculele Gowers.

55. Fotopsina şi scotopsina:


1. sunt substanţe prezente în pigmenţii vizuali;
2. se găsesc în stratul retinei de lângă corpul vitros;
3. în absenţa luminii se leagă de retinen;
4. se află în pata galbenă şi în pata oarbă.

56. Acidul clorhidric:


1. are acţiune bactericidă:
2. creşte pH-ul gastric;
3. este secretat de glande oxintice din corpul stomacului;
4. activează enzimele amilolitice.

57. Acţiunea sucului pancreatic asupra proteinelor este realizată prin intermediul:
1. tripsinei care provine din tripsinogenul activat de enterokinază;
2. chimotripsinei care degradează proteinele în di-, tri- şi tetrapeptide;
3. elastazei care acţionează asupra proteinelor fibroase;
4. pancreoziminei produsă de acinii pancreatici.

7
58. În absorbţia intestinală:
1. glucoza şi galactoza se absorb prin mecanism activ;
2. glicerolul ,care este hidrosolubil, este absorbit pasiv;
3. Na+ antrenează absorbţia pasivă a Cl-;
4. proteinele sunt absorbite exclusiv prin mecanism activ.

59. Cordoanele anterioare şi laterale al măduvei conţin:


1. fascicule ce aparţin sistemului extrapiramidal ;
2. căi specifice ale sensibilităţii exteroceptive;
3. fascicule ale sistemului motilităţii voluntare;
4. căi specifice legate de analizatorul kinestezic.

60. Calea aferentă parasimpatică include nervi care au fibre ce culeg informaţii din:
1. zone reflexogene cardiace – nervul IX;
2. interoceptori din colonul sigmoid – nervul vag;
3. zone reflexogene vasculare – nervul glosofaringian;
4. glandele lacrimale – nervul facial.

III. PROBLEME
Alegeţi un singur răspuns corect din cele 4 variante propuse, astfel încât toate
subpunctele sale să fie adevărate.

61. Mihai este student şi merge des la discotecă, unde ascultă muzică şi dansează
cu multă plăcere.
a.) Care este rolul componentelor urechii?
b.) Ce mişcări ale corpului determină formarea impulsurilor nervoase la nivelul receptorilor
vestibulari ?
c.) Ce particularităţi au structurile nervoase ce conduc informaţiile de la proprioreceptori ?

a.) b.) c.)


A muşchii ciocănelului deplasarea spre stânga fasciculul Fleching
amplifică undele slabe înclină cilii maculelor - trece prin PCS
spre dreapta
B membrana Reissner separă rotaţia în jurul axei fasciculul Burdach –
perilimfa din rampa verticale deplasează localizare lângă
vestibulară de endolimfa din endolimfa din canalul şanţul median
canalul cohlear orizontal posterior
C membrana bazilară dinspre acceleraţia mişcărilor fasciculul Gowers-
vârful melcului rezonează rectilinii excită receptorii ajunge în
la sunete de 100 de Hz din utriculă şi saculă paleocerebel

D tunelul Corti este traversat de rotaţia în jurul axei lemniscul median –


dendritele neuronilor orizontale deplasează în urcă spre talamus
din ganglionul Corti acelaşi sens endolimfa
din canalul orizontal

62. Mama unui elev a primit diagnosticul de cardiopatie ischemică şi este agitată
şi neliniştită deoarece nu cunoaşte prea multe date legate de fiziologia şi
patologia cardio-vasculară.
Care trebuie să fie răspunsurile fiului său la următoarele întrebări ale mamei?
a.) Ce simptome însoţesc această boală?
b.) Care sunt cauzele ei?
c.) Ce particularităţi are un ciclu cardiac normal?
8
a.) b.) c.)
A tulburări în irigarea frecvenţa cardiacă determinată de
conducerea impulsului insuficientă a nodului sinoatrial este de 70-80/minut
prin nervii cardiaci inimii
B durere toracică alimentaţia în diastola ventriculară, ventriculele
anterioară bogată în sunt pentru o perioadă de timp cavităţi
proteine închise
C dificultăţi de ventilaţie modificări ale în diastola generală valvulele
arterelor atrio-ventriculare sunt permanent
coronare închise
D tulburări de ritm ateroscleroza prima fază din sistola ventriculară este
cardiac arterelor faza izovolumetrică
coronare

63. În urma efectuării analizelor de sânge , unui pacient i s-a depistat o severă scădere
a numărului de hematii.
a.) Care poate să fie cauza acestei modificări?
b.) Ce manifestări au determinat persoana respectivă să apeleze la medic?
c.) Ce particularităţi au hematiile , spre deosebire de leucocite?

a.) b.) c.)


A reducerea tahicardie şi slăbiciune îşi îndeplinesc funcţiile
hematopoezei exclusiv în sânge
B boli parazitare bradicardia şi palpitaţii menţin echilibrul acido-bazic
C creşterea hemolizei paloarea şi astenie au origine şi în măduva roşie
D cauze genetice lipsa apetitului şi au diametrul de 25 microni
hipotensiunea arterială

64. În cadrul unui reflex de flexie, de la nivelul măduvei spinării o comandă ce are
viteza de propagare de 120 m/s ajunge la capetele unei fibre musculare striate ce
are o lungime de 12 cm. în 7 ms. Viteza de propagare la suprafaţa fibrei
musculare se reduce de 10 ori.
a.) Avand în vedere că în situaţia prezentată mai sus, placa motorie este dispusă la
jumătatea fibrei musculare şi neglijăm întârzierea sinaptică, calculaţi lungimea traseului de
la motoneuronul alfa pană la unul din capetele fibrei musculare ?
b.) Ce particularităţi are tipul de muşchi implicat ?
c.) Ce asemănări există între arcurile reflexe medulare monosinaptice şi cele de flexie?

a.) b.) c.)


A de 2,5 ori mai mare faţă tropomiozina este proteină al doilea neuron este
de lungimea fibrei reglatoare somatomotor
musculare
B 0,3 m în contracţie, glicoliza aerobă implică neuroni din
formează acid lactic coarnele anterioare
C de 5 ori mai mare faţă de are tendoane din ţesut primul neuron este
distanţa pe care se cartilaginos fibros localizat extranevraxial
propagă pe fibra
musculară
D 30 cm prezintă în celule sistemul sinapsele
tubular T neuromusculare
sunt colinergice

9
65. Un bărbat în vârstă de 50 de ani se hotărăşte să facă o vizită la oftalmolog deoarece,
deşi poartă ochelarii cu lentile convergente recomandaţi de medic, are dureri oculare
intense şi are impresia că vede în ceaţă.

a.) Care poate să fie diagnosticul stabilit de medic?


b.) Ce probleme au dus la recomandarea ochelarilor pe care-i poartă?
c.) Medicul îl pune pe pacient să privească literele aşezate la 2 m distanţă de ochi. Ce
structuri există pe calea arcului reflex de acomodare?

a.) b.) c.)


A drenarea insuficientă a cristalin aplatizat nucleii accesori din
umorii sticloase mezencefal
B glaucom distanţa focală este mai mică ganglionul ciliar
de 17 mm dispus previsceral
C cataractă îndepărta obiectele de ochi corpii geniculaţi mediani
pentru a le vedea clar din metatalamus
D creşterea tensiunii punctum proximum este mai fibre musculare
intraoculare aproape de ochi faţă de ciliare circulare
emetrop

66. Un bărbat cu o greutate de 85 kg. a aflat din rezultatele analizelor de laborator că are
calcemia de 9,5 mg / 100 ml de sânge.
a.) La ce procese participă calciul în organism?
b.) Care este enunţul corect legat de hormonul care creşte calcemia?
c.) Stabiliţi care este asocierea corectă dintre oasele notate în tabel şi particularităţi ale lor?
a.) b.) c.)
A fibrinoliză catalizată de eliberarea calciului ionic în atlas- are corp vertebral
plasmină sânge
B cuplarea excitaţiei cu stimularea absorbţia exclusiv femur- are trabecule în
contracţia pasivă a calciului interiorul epifizelor
C transformarea creşte excreţia fosfaţilor la sacru- are formă de
protrombinei în trombină nivel renal triunghi, cu baza în sus
D transformarea are secreţia influenţată doar mandibula - se articulează
cazeinogenului în umoral cu oasele parietale
paracazeinat de calciu

67. La cantina colegiului, la masa de prânz, elevii vor consuma supă de legume,
friptură de porc, piure de cartofi şi câte un măr.
a.) Ce substanţe vor fi prezente în chimul gastric?
b.) Ce enzime vor acţiona la nivelul intestinului subţire şi ce rol au?
c.) Cum se va realiza absorbţia produşilor finali prezenţi in intestinul elevilor?

a.) b.) c.)


A albumoze carboxipeptidazele - colesterolul intră în componenţa
acţionează pe oligopeptide chilomicronilor şi trece în limfă
B dextrină lactaza- generează glucoză aminoacizii se absorb cu
şi fructoză consum de energie
C glicerol sărurile biliare -emulsionează glicerolul-după ce formează
lipidele micelii hidrosolubile
D peptone lipazele pancreatică şi intestinală- anticorpii au absorbţie prin
generează acizi graşi şi glicerol pinocitoză

10
68. La nivelul cavităţii bucale au loc transformări fizice, chimice şi mecanice la care
participă multe structuri anatomice prezente în regiune, printre care şi glandele
salivare. O comandă care se propagă prin două fibre nervoase (una de 60 de
mm, iar cealaltă de 30 de mm) poate să ajungă din bulb şi până la fanta
sinaptică cu glandele salivare în 0,0035 s.
a.) Ştiind că viteza de propagare prin prima fibră nervoasă este de 120 m / s, care este
viteza prin cea de-a doua fibră , ţinând cont de întârzierea sinaptică din ganglionul
previsceral, care este de 0,5 ms?
b.) Care sunt enunţurile corecte legate de salivă?
c.)Ce particularităţi au nervii implicaţi în masticaţie / deglutiţie?

a.) b.) c.)


A mai mică, datorită desface X- are un nucleu terminal în
amidonul
conducerii pas cu pas preparat nucleul ambiguu
B a 10-a parte din viteza are lizozim cu acţiune
XII- participă la ambele
prin fibra preganglionară antivirală acte motorii
C 12 m /s devine vâscoasă prin
V- participă la masticaţie, dar
stimulare simpatică
şi culege informaţii de la
limbă
D de 10 ori mai mică faţă excretă uree şi acid IX- are fibrele somatomotorii
de viteza prin fibra uric cu origine în nucleul solitar
mielinică

69. Un elev din clasa a X-a doreşte să facă un referat pentru fizică, dar în care să
prezinte răspunsul organismului prin tonus muscular la acţiunea forţei
gravitaţionale.
Care sunt răspunsurile corecte la următoarele întrebări ?
a.) Ce include arcul reflex implicat , dacă se închide la nivel medular?
b.) Ce prezintă proprioceptorii implicaţi ?
c.) Ce particularităţi au efectorii implicaţi în asigurarea tonusului muscular?

a.) b.) c.)


A dendrite şi axoni pe inervaţie motoare prin axonul realizează contracţii
calea aferentă neuronului gama tetanice
B motoneuroni alfa capsulă conjunctivă la exterior au doar actină în
banda H
C ramuri dorsale inervaţie senzitivă de la neuronii realizează contracţii
pentru muşchii visceromotori din ganglionul parţiale şi permanente
spatelui spinal
D cel puţin un neuron 2-10 fibre musculare intrafusale au actină şi miozină în
de asociaţie discul întunecat

11
70. Hiperglicemia este o modificare des întâlnită în patologia endocrină.
a.) Ce alte modificări însoţesc mărirea glicemiei în diabetul zaharat?
b) Ce alte acţiuni au hormonii hiperglicemianţi?
c.) Prin ce vase de sânge trece glucoza în drumul ei de la intestinul subţire şi până la splină?

a.) b.) c.)


A lipemie mare cortizol- venă mezenterică inferioară -
gluconeogeneză hepatică apoi direct în splină
B intensificarea STH- oxidarea lipidelor vena portă-capilare sinusoide
sintezei
proteice
C polifagie cortizol-descompunerea vena portă –apoi direct în venă
proteinelor cavă inferioară
D acumulare de T3-T4- stimulează absorbţia aortă descendentă abdominală-
corpi cetonici intestinală a glucozei trunchi celiac

Notă: Timp de lucru 3 ore.


Toate subiectele sunt obligatorii.
În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru
întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

SUCCES !

12
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA NAŢIONALĂ 2008

PROBA TEORETICĂ
ARAD, 29 APRILIE – 4 MAI 2008
CLASA A XI-A

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări (1-30) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse.

1. Planul frontal:
A. este determinat de axele longitudinal şi transversal
B. împarte corpul în două părţi: cranială şi caudală
C. este planul simetriei bilaterale
D. este un plan orizontal
2. Pompa ionică de Na+-K+ :
A. transportă anionii de Na+ şi K+
B. introduce rapid K+ în celulă
C. expulzează trei ioni de Na+ spre exteriorul membranei
D. este o structură fosfolipidică membranară ATP-dependentă
3. În cazul sinapsei chimice colinergice:
A. circulaţia influxului nervos este bidirecţională
B. în segmentul postsinaptic există numeroase vezicule cu acetilcolină
C. eliberarea mediatorului în fantă este proporţională cu frecvenţa impulsurilor
D. este întîlnită între celulele miocardului
4. Nervii faciali:
A. conţin fibre senzitive pentru sensibilitatea exteroceptivă a feţei
B. asigură contracţia muşchilor faringelui
C. au fibre senzoriale cu originea în nucleul salivator superior
D. sunt responsabili de stimularea secreţiei lacrimale
5. Nervii glosofaringieni:
A. au fibre viscerosenzitive ce ajung la nucleul solitar din bulb
B. asigură prin fibrele visceromotorii contracţia muşchilor faringieni
C. inervează glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii
D. conţin fibre senzoriale ce culeg excitaţii gustative de la vârful limbii
6. Stimularea SNV parasimpatic cranian produce:
A. relaxarea muşchilor ciliari radiari
B. secreţie redusă de salivă vâscoasă
C. contracţia muşchiului vezical
D. relaxarea sfincterului piloric
7. Pentru vederea obiectelor aflate la 4 m de ochi:
A. muşchiul ciliar circular stimulat simpatic se contractă
B. ligamentele aparatului suspensor se relaxează
C. raza de curbură a cristalinului creşte
D. puterea de convergenţă a cristalinului scade
8. În cazul sensibilităţii dureroase cutanate:
A. receptorii sunt discurile Merkel din epiderm
B. calea de conducere este reprezentată de fasciculul spinotalamic anterior
C. stimulul fiziologic al receptorilor este de natură chimică
D. senzaţia de durere se formează în aria somestezică II
1
9. Receptorii gustativi:
A. au acelaşi prag de excitaţie pentru toate substanţele sapide
B. se adaptează sub influenţa unui stimul gustativ continuu
C. prezintă la baza lor dendrite ale neuronilor din nucleul solitar
D. formează papile fungiforme la baza limbii
10. Catecolaminele:
A. sunt secretate de corticosuprarenală
B. sunt neurohormoni cu rol inhibitor asupra SRAA
C. au secreţia reglată umoral
D. descompun glicogenul hepatic şi muscular
11. Fusul neuromuscular:
A. are inervaţia senzitivă asigurată de neuronii somatosenzitivi medulari
B. recepţionează viteza şi gradul de întindere al muşchiului
C. conţine două tipuri de fibre intrafusale: anulospirale şi în buchet
D. se adaptează şi nu oboseşte
12. Parasimpaticul cranian:
A. este dilatator al bronhiilor
B. intervine în acomodarea cristalinului pentru vederea de aproape
C. produce vasoconstricţie la nivelul glandelor lacrimale
D. relaxează sfincterul vezical intern
13. Receptorii vestibulari maculari:
A. prezintă la polul apical cili care pătrund într-o cupulă gelatinoasă
B. detectează viteza de deplasare a capului
C. menţin echilibrul în cazul accelerărilor circulare ale capului
D. sunt stimulaţi mecanic de către otolite
14. Hormonul somatrotop hipofizar:
A. stimulează oxidarea celulară a glucozei
B. mobilizează acizii graşi din depozitele lipidice
C. inhibă sinteza corpilor cetonici
D. creşte excreţia de azot prin urină
15. Hormonii tiroidieni:
A. stimulează dezvoltarea şi activitatea gonadelor
B. menţin secreţia lactată alături de ocitocină
C. scad eliminările hidrice prin alterarea legării apei şi a sării în ţesuturi
D. controlează creşterea şi diferenţierea celulară alături de cortizol
16. Anemia feriprivă:
A. este o boală posthemoragică
B. apare prin alterarea producerii de hemoglobină
C. se datorează carenţei vitaminei B 6
D. este rezultatul neoplaziilor ţesuturilor hematoformatoare
17. Medulosuprarenala:
A. conţine neuroni preganglionari simpatici mici
B. secretă neurohormoni pe bază de colesterol
C. are dublă inervaţie vegetativă
D. are secreţia reglată exclusiv pe cale nervoasă
18. La nivelul coloanei vertebrale:
A. există 4 curburi fiziologice în plan frontal (lordoze şi cifoze)
B. nervii spinali ies prin orificiile intervertebrale
C. prin suprapunerea orificiilor vertebrale se formează canalul medular
D. atlasul prezintă un dinte osos
19. Articulaţiile:
A. sunt de tip sincondroze la nivelul coloanei vertebrale
B. semimobile permit mişcări de flexie şi extensie
C. de la nivelul genunchilor sunt de tip amfiartroze
D. conţin proprioceptori în profunzimea capsulei articulare
2
20. Muşchiul croitor:
A. este situat pe faţa anterioară a coapsei sub muşchiul cvadriceps
B. este un muşchi lat care se întinde în diagonală peste cvadricepsul femural
C. se inseră pe tendonul lui Achile
D. este flexor al coapsei pe bazin
21. Secusa musculară se caraterizează prin:
A. perioadă de latenţă – tensiunea în fibre scade pînă la 0
B. perioadă de contracţie – se scurtează miofilamentele
C. perioadă de relaxare – Ca2+ iese din reticulul endoplasmatic
D. amplitudine care variază proporţional cu intensitatea stimulului
22. Cuplarea excitaţiei cu contracţia presupune următoarele evenimente:
A. potenţialul de acţiune rămîne localizat la nivelul sarcolemei
B. eliberarea ionilor Ca2+ din reticulul endoplasmatic
C. ataşarea ionilor Ca2+ la tropomiozină
D. scurtarea microfilamentelor de miozină şi actină
23. Pepsina:
A. este o enzimă inactivă în mediu acid
B. atacă albumozele şi peptonele
C. provine din pepsinogen sub acţiunea HCl
D. activează toate enzimele din sucul gastric
24. Principiile alimentare se absorb după cum urmează:
A. glucoza şi fructoza părăsesc enterocitele prin difuziune
B. galactoza este absorbită pasiv în enterocite
C. aminoacizii sunt introduşi în enterocite prin exocitoză
D. chilomicronii trec în sânge prin membrana bazolaterală a enterocitului
25. În intestinul gros:
A. se generează gaze prin fermentaţie şi putrefacţie
B. se sintetizează unele vitamine (B, K, C)
C. se secretă unii electroliţi (în special Na+ şi Cl-)
D. aminoacizii sunt transformaţi în amine de către bacteriile aerobe
26. Limfocitele T:
A. se specializează în măduva hematogenă
B. se maturează spre plasmocite
C. au rol important în compatibilitatea la grefe
D. sunt responsabile de imunitatea umorală
27. Alegeţi afirmaţia corectă în legătură cu un ciclu cardiac:
A. sistola ventriculară – are loc în timpul diastolei atriale
B. diastola ventriculară – corespunde fazei de ejecţie
C. sistola atrială – succede sistolei ventriculare
D. diastola atrială – 30% din sânge atrial trece în ventricule
28. Circulaţia sângelui în vene este influenţată de:
A. contracţiile musculaturii scheletice care comprimă venele superficiale
B. gravitaţia care favorizează circulaţia în trunchiurile brahiocefalice venoase
C. aspiraţia toracică ce menţine valori ridicate ale presiunii în venele mari
D. valvule în cuib de rândunică de pe traseul celor două vene cave
29. Timpul trombodinamic constă în:
A. formarea trombusului plachetar
B. formarea tromboplastinei
C. depolimerizarea fibrinei
D. vasoconstricţia peretelui vascular
30. Artera aortă:
A. porneşte din ventriculul stîng şi se curbează spre dreapta
B. după un traseu descendent se bifurcă în două artere iliace comune
C. prezintă pe traseul ei valvule în cuib de rândunică
D. formează arcul branhial prin curbare
3
II. ALEGERE GRUPATĂ
La următoarele întrebări ( 31-60 ) răspundeţi cu:
A - dacă variantele 1, 2 şi 3 sunt corecte
B - dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte
C - dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte
D - dacă varianta 4 este corectă
E - dacă toate cele 4 variante sunt corecte

31. Rădăcina posterioară a nervului spinal:


1. este formată din prelungirile neuronilor din cornul medular posterior
2. conţine fibre senzitive
3. este formată din dendritele neuronilor somatomotori α şi γ
4. are pe traseul ei un ganglion cu neuroni pseudounipolari
32. Celulele cu bastonaşe spre deosebire de celulele cu conuri:
1. au un prag de excitabilitate ridicat
2. conţin rodopsină în porţiunea periferică
3. sunt excitate de radiaţii cu lungimea de undă de 900 nm
4. sunt excitate de un singur foton de lumină
33. Ramura oftalmică a nervului trigemen inervează:
1. globii oculari
2. pielea regiunii temporale
3. pleoapa superioară
4. pleoapa inferioară
34. Nervii oculomotori:
1. au fibre visceromotorii cu origine în mezencefal
2. constituie calea aferentă a reflexului de acomodare
3. inervează muşchiul ridicător al pleoapei superioare
4. conţin fibre senzoriale optice
35. Fibrele preganglionare simpatice sinapsează în:
1. ganglionii laterovertebrali cervicali
2. ganglionul mezenteric inferior
3. ganglionul celiac
4. medulosuprarenală
36. La nivelul căii vizuale:
1. al treilea neuron se află în coliculii cvadrigemeni superiori
2. nervul optic şi tractul optic sunt formate din axoni ai deutoneuronilor
3. protoneuronii sunt neuronii ganglionari multipolari din retină
4. se desprind colaterale spre nucleii vegetativi din mezencefal
37. Este reflex vegetativ cu centrii nervoşi în trunchiul cerebral:
1. pupilodilatator
2. sudoral
3. pilomotor
4. salivator
38. In elaborarea unui reflex condiţionat:
1. se asociază un stimul absolut cu un stimul iniţial indiferent
2. stimulul absolut precede stimulul indiferent
3. cei doi stimuli coincid repetat în timp
4. se stabileşte o legatură funcţională permanentă între focarele de excitaţie ale celor doi stimuli
39. Fasciculul rubrospinal:
1. se încrucişează la nivel medular
2. ajunge în cordoanele laterale medulare
3. este o cale piramidală cu origine în pedunculii cerebrali
4. conduce impulsuri care inhibă tonusul muscular

4
40. Originea reală a nervilor cranieni este în :
1. nucleul motor pontin pentru fibrele motorii din cele trei ramuri ale nervului trigemen
2. nucleul ambiguu din bulb pentru fibrele motorii ale nervului hipoglos
3. ganglionul superior pentru fibrele viscerosenzitive ale nervului glosofaringian
4. ganglionul inferior pentru fibrele senzoriale gustative ale nervului vag
41. Eferenţa simpatică spre deosebire de eferenţa parasimpatică se deosebeşte prin:
1. fibre preganglionare mai scurte şi postganglionare mai lungi
2. sinapse colinergice la nivelul musculaturii striate
3. staţie în ganglionii laterovertebrali sau prevertebrali
4. foloseşte calea unor nervi cranieni
42. Paratiroidele intervin în:
1. scăderea eliminărilor urinare de Ca 2+ şi Na + (prin parathormon)
2. stimularea fixării Ca 2+ în ţesutul osos (prin calcitonină)
3. stimularea reabsorbţiei intestinale a Ca 2+ (prin parathormon)
4. inhibarea absorbţiei intestinale a Ca 2+ (prin calcitonina)
43. Hipersecreţia de vasopresină:
1. produce hiperglicemie
2. scade concentraţia urinei
3. stimulează peristaltismul intestinal
4. produce vasodilataţie periferică
44. Sunt hormoni anabolizanţi proteici:
1. testosteronul în muşchi
2. glucagonul
3. insulina în muşchi
4. cortizolul în muşchi
45. Boala Recklinghausen se caracterizează prin:
1. demineralizări osoase
2. hipercalciurie
3. formare de calculi urinari
4. paralizia muşchilor respiratori
46. Hormonii gonadotropi:
1. sunt secretaţi de către nucleii hipotalamici mijlocii
2. stimulează ovulaţia şi spermatogeneza (FSH)
3. determină incapacitate de maturare sexuală în hipersecreţie
4. stimulează producerea de progesteron şi testosteron (LH)
47. Permit mişcări de flexie-extensie articulaţiile:
1. trohleară
2. în şa
3. sferoidă
4. plană
48. Sternul:
1. are trei regiuni în ordinea: corp, manubriu, apendice xifoid
2. este sediu al hematopoezei
3. prezintă o glandă endocrină localizată în faţa manubriului sternal
4. prezintă şanţuri pentru ataşarea cartilajelor costale şi claviculare
49. Articulaţia trohleară permite mişcări de:
1. alunecare
2. rotaţie
3. circumducţie
4. lateralitate
50. Sărurile biliare au următoarele acţiuni:
1. realizează digestia chimică a lipidelor
2. favorizează absorbţia vitaminelor A, D, K
3. inhibă acţiunea lipazei pancreatice
4. stimulează peristaltismul intestinal
5
51. Reflexul de deglutiţie:
1. este un act reflex învăţat în urma căruia se formează bolul alimentar
2. se desfăşoară în trei timpi involuntari – bucal, faringian şi esofagian
3. are în componenţa căii eferente nervul VII
4. are centrii nervoşi conectaţi cu centrii respiratori
52. Tensiunea arterială depinde de :
1. debitul cardiac cu care variază invers proporţional
2. rezistenţa periferică, astfel încât variaţii minime ale razei vasului nu modifică TA
3. volumul sanguin, astfel încât scăderea volemiei determină creşterea TA
4. elasticitatea vaselor care scade cu vârsta
53. Circulaţia limfatică:
1. are loc lent de la periferie spre inimă
2. începe prin capilare limfatice în ţesuturi
3. se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice şi contracţiei musculaturii
4. favorizează apariţia edemelor prin reţinerea lichidului interstiţial în ţesuturi
54. Capilarele se caracterizează prin:
1. densitate mare a reţelei şi presiune hidrostatică mică
2. permeabilitate (modificarea lumenului capilar în funcţie de activitatea metabolică)
3. circulaţia lentă şi continuă a sângelui
4. motricitate (trecerea bidirecţonală a substanţelor între sânge şi ţesuturi)
55. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la colesterol:
1. se uneşte cu sărurile biliare şi formează micelii liposolubile
2. serveşte la sinteza acizilor biliari şi a unor hormoni
3. apare în structura chilomicronilor poziţionat central
4. sinteza sa hepatică este stimulată de hormonii tiroidieni
56. Drumul parcurs de o hematie de la halucele stâng la policele stâng include:
1. atriul drept
2. atriul stâng
3. artera pulmonară
4. artera iliacă externă
57. Reflexul depresor:
1. este provocat de creşterea tensiunii arteriale
2. cuprinde pe calea aferentă nervii cardiaci
3. constă în scăderea frecvenţei cardiace
4. are calea eferentă reprezentată de fibrele visceromotorii ale nervului IX
58. Vena mezenterică inferioară colectează sânge de la:
1. vena pancreatică
2. vena sigmoidă
3. vena gastrică
4. vena rectală
59. Coagularea sângelui poate fi oprită prin:
1. formarea citratului de Na
2. aportul de vitamina K
3. administrare de heparină
4. sinteza de protrombină
60. Ciroza hepatică:
1. poate avea etiologie virală
2. duce la distrugerea treptată a hepatocitelor
3. determină apariţia ascitei
4. poate fi însoţită de varice

6
III. PROBLEME

61. Care este timpul de realizare a reflexului salivator al glandei parotide calculat din momentul
apariţiei potenţialului de acţiune la nivelul receptorilor gustativi din vârful limbii până în momentul apariţiei
secreţiei salivare, ştiind că:
- distanţa dintre receptorii gustativi şi centrul salivator bulbar este de 12,5 cm;
- distanţa dintre bulb şi efector este de 10 cm, din care 7,5 cm până la ganglionul de pe calea eferentă;
- viteza de conducere a influxului nervos prin fibrele mielinice este de 125 m/s, iar în cele amielinice este
de 50 de ori mai mică;
- întârzierea sinaptică este de 0,5 ms.
Reflexul se închide la nivelul trunchiului cerebral, iar alte distanţe în afara celor precizate nu sunt luate în
calcul.
A. 1,6 ms
B. cel puţin 13,6 ms
C. cel mult 11,6 ms
D. 10 ms

62. O persoană cardiacă cu grupa sanguină B şi Rh + este investigată în vederea realizării unei
intervenţii chirurgicale. Este necesară efectuarea unei electrocardiograme şi a unei transfuzii de sânge.
a) Calculaţi debitul cardiac în cazul în care contracţiile inimii sunt generate de nodulul atrioventricular şi
fasciculul Hiss pentru un debit sistolic de 70 ml/sistolă.
b) Identificaţi posibilii donatori de sânge pentru realizarea transfuziei.
c) Care sunt undele din înregistrarea grafică a activităţii electrice a inimii ?

a) b) c)
A 2,8 l/min; 1,75 l/min B Rh-, O Rh + unda P – depolarizare atrială
B 4,9 l/min; 1,4 l/min B Rh+, AB Rh- unda T – depolarizarea ventriculară
C 4,9 l/min; 2,8 l/min O Rh-, A Rh+ complexul QRS – repolarizarea ventriculară
D 4,9 l/min; 1,75 l/min B Rh+, A Rh+ unda S – repolarizarea atrială

63. În dieta zilnică a unui persoane adulte de 70 kg intră 100 g lipide, 500 g glucide şi restul
proteine. Calculaţi valoarea energetică a alimentelor ingerate în următoarele condiţii:
- lipsa sărurilor biliare din intestin care duce la pierderea prin fecale a 40 % din lipidele ingerate;
- aportul proteic zilnic necesar este de 0,6 g/kg corp,
ştiind că oxidarea a 1 g de glucide şi respectiv de proteine furnizează 4,1 kcal, iar prin oxidarea a 1 g de
lipide se eliberează 9,3 kcal.
A. 558 kcal
B. 2050 kcal
C. 2780,2 kcal
D.172,2 kcal

7
64. Un tânăr se plimbă prin parc cu rotilele şi ascultă muzică. Nefiind atent, la un moment dat se
dezechilibrează, dar se redresează rapid.
a) Care sunt proprietăţile fiziologice ale sunetelor ?
b) Care este enunţul corect referitor la mecanismul recepţiei auditive ?
c) Prin ce se caracterizează calea vestibulară ?
a) b) c)
A intensitatea determinată de membrana timpanică vibrează selectiv axonii protoneuronilor ajung
vibraţiile armonice la celulele senzoriale ciliate din
superioare macule
B înălţimea determinată de vibraţiile membranei bazilare duc la dă colaterale spre nucleii
frecvenţa undelor sonore deformarea cililor celulelor auditive nervilor III, IV şi VI
C timbrul determinat de membrana bazilară de la vârful deutoneuronii se află în
amplitudinea undelor sonore melcului intră în rezonanţă cu ganglionul Scarpa
sunetele înalte
D tăria determinată de membrana bazilară de la baza nucleii vestibulari dau aferenţe
frecvenţa undelor sonore melcului intră în rezonanţă cu spre cerebel prin PCS
sunetele joase

65. Un pacient diagnosticat cu boala Addison urmează un tratament cu corticosteroizi.


a) Care este mecanismul general prin care corticosteroizii acţionează la nivel celular ?
b) Care sunt etapele mecanismului de acţiune al corticosteroizilor la nivel celular ?
c) Care este mecanismul de reglare a secreţiei de glucocorticoizi ?
a) b) c)
A prin activarea adenilat-ciclazei adenilat-ciclaza catalizează mecanism exclusiv nervos
descompunerea ATP în AMPc
B prin inducerea sintezei de enzime activarea genelor în vederea prin intermediul corticotropinei
transcripţiei
C prin modificarea activităţii proteikinazele activează mecanism umoral în
enzimelor existente fosforilarea proteinelor specifice funcţie de concentraţia Na+
D prin intermediul mesagerilor mesagerii secundari activează prin intermediul
secundari proteinkinazele angiotensinei II

66. În 24 de ore se secretă în medie 600 ml bilă. Ştiind că bila conţine 98 % apă , să se precizeze:
a ) Care este cantitatea de apă din bila secretată într-o oră ?
b) Care sunt principalele acţiuni ale sărurilor biliare ?
c ) Stabiliţi asocierea corectă dintre enzimele digestive şi acţiunile lor asupra substanţelor alimentare.
a) b) c)
A 24,5 ml micşorează tensiunea superficială a grăsimilor ptialina – hidrolizează amidonul fiert
în dextrine
B 588 ml micşorează suprafaţa de atac a lipazei labfermentul – transformă
pancreatice paracazeinatul de Ca 2+ în
paracazeină la sugar
C 0,245 l saponifică lipidele, transformându-le în agregate lactaza – descompune lactoza în
mari 2 molecule de glucoză
D 0,588 l descompun chimic lipidele tripsina - atacă proteinele fibroase

8
67. Un sportiv are o dietă corespunzătoare şi execută zilnic un antrenament pentru dezvoltarea masei
musculare.
a) Care sunt proteinele din compoziţia chimică a muşchiului ?
b) Care este succesiunea etapelor în mecanismul biochimic al contracţiei musculare ?
c) Care sunt sursele energetice ale contracţiei musculare ?

a) b) c)
A miozina ale cărei proprietăţi 1. ATP → ADP; glicoliza anaerobă care
enzimatice sunt inhibate de 2. degradarea glicogenului şi a asigură energia pentru exerciţii
Mg2+ glucozei lungi
3. refacerea glicogenului;
4. resinteza ATP
B mioglobina care fixează 1. degradarea glicogenului şi a glicoliza aerobă care asigură
ireversibil oxigenul glucozei; trei minute de contracţie
formând oximioglobina 2. refacerea glicogenului; maximă
3. ATP → ADP;
4. resinteza ATP
C actina care formează filamente 1. resinteza ATP; acidul lactic care rezultă din
groase 2. ATP → ADP ; degradarea aerobă a glucozei
3. degradarea glicogenului şi a
glucozei;
4. refacerea glicogenului
D miogenul care intervine 1. ATP → ADP; descompunerea
în biochimia contracţiei 2. resinteza ATP; creatinfosfatului care
3. degradarea glicogenului şi a furnizează o moleculă de
glucozei; ATP/moleculă de CP
4. refacerea glicogenului descompusă

68. Un turist s-a tăiat accidental în călcâiul drept în timp ce mergea pe plajă.
a) Selectaţi traseul parcurs de limfocitele produse în ganglionii inghinali către porţiunea rănită.
b) Care sunt rolurile splinei ?
c) Care este teritoriul de colectare a limfei de către canalul toracic ?

a) b) c)
A canal toracic → vena cavă superioară → depozitează sânge membrul inferior
inimă → plămâni → inimă → aortă → cu hematocrit mare drept
artera iliacă externă dreaptă →a. plantară dreaptă
B vena limfatică dreaptă → vena cavă maturează limfocitele membrul superior
superioară → inimă → plămâni → inimă → T drept
aortă → artera iliacă externă dreaptă → a. plantară
dreaptă
C canal toracic → vena cavă inferioară → are rol în formarea şi partea dreaptă a
inimă → plămâni → inimă → aortă → artera distrugerea capului
iliacă externă dreaptă → a. plantară dreaptă eritrocitelor la adult
D canal toracic → vena cavă superioară → intervine în partea dreaptă a
inimă → plămâni → inimă → aortă → artera metabolismul Cu 2+ gâtului
iliacă internă dreaptă → a. plantară dreaptă

9
69. După o masă copioasă şi un consum exagerat de alcool, un bărbat de 50 de ani acuză dureri
mari în partea stângă a abdomenului, vărsături mai ales bilioase şi balonări. În urma examenului
clinic, s-a constatat distrugerea ţesutului organului afectat prin autodigerare sub acţiunea enzimei proprii.
a) Care este boala căreia îi pot fi atribuite aceste simptome ?
b) Care sunt enzimele secretate de organul care a suferit îmbolnăvirea ?
c) Recunoaşteţi simptomele altei boli provocate de disfuncţia acestui organ.

a) b) c)
A enterocolită dizaharidaze, peptidaze, lipază diaree, deshidratare, sete intensă
B pancreatită elastază, lipază, carboxipeptidază poliurie, polifagie, polidipsie
C ciroză tripsină, chimiotripsină, lipază hiperglicemie, glucozurie, inapetenţă
hepatică
D gastrită pepsină, lipază, gelatinază, febră, transpiraţii abundente, constipaţie
amilază

70. Un microbist vizionează la televizor un meci de fotbal, stând într-un fotoliu situat la 3 m distanţă
faţă de aparat. În timpl vizionării foloseşte ochelari cu lentile cilindrice.
a) Care sunt mecanismele prin care ochiul percepe clar imaginea de pe ecranul televizorului ?
b) Care sunt componentele arcului reflex al mecanismului de focalizare pe retină a imaginii unui obiect
situat la distanţa de 3 m ?
c) Precizaţi defectul ochiului care determină purtarea ochelarilor cu lentile cilindrice.

a) b) c)
A mărirea pupilei receptori → nerv optic, tract optic → prezbitism – scăderea
trunchiul cerebral → nervii III→ capacităţii de acomodare
muşchii radiari ai irisului a cristalinului
B aplatizarea cristalinului receptori → nerv optic, tract optic → miopie – exagerarea
coliculi bigemeni inferiori → nervii III → curburii cristalinului
efectori
C modificarea axelor receptori → nerv optic, tract optic → astigmatism – defecte de
oculare nucleu pretectal → nucleu accesor al nervului sfericitate a corneei
III → mușchii ciliari circulari
D creşterea razei receptori → nerv optic, tract optic → hipermetropie – ax ocular
cristalinului coliculii cvadrigemeni superiori → mai scurt
nervii III → muşchii radiari ai corpului ciliar

Notă: Timp de lucru 3 ore.


Toate subiectele sunt obligatorii.
În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct,
pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte, 10 puncte din oficiu).

10
OLIMPIADA DE BIOLOGIE 2008 – SUBIECTE PENTRU PROBA TEORETICĂ
CLASA A XI-A
BAREM DE CORECTARE

1. A 2. C 3. C 4. D 5. C 6. D 7. B
8. C 9. B 10. D 11. B 12. B 13. D 14. B
15. A 16. B 17. D 18. B 19. D 20. D 21. D
22. B 23. C 24. A 25. A 26. C 27. A 28. B
29. C 30. B 31. C 32. C 33. B 34. B 35. E
36. C 37. D 38. B 39. C 40. D 41. B 42. A
43. B 44. B 45. A 46. D 47. A 48. C 49. D
50. C 51. D 52. D 53. A 54. B 55. C 56. A
57. B 58. C 59. B 60. E 61. B 62. A 63. C
64. B 65. B 66. A 67. D 68. A 69. B 70. C
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA NAŢIONALĂ 2008
PROBA PRACTICĂ

ARAD, 29 APRILIE – 4 MAI 2008


CLASA A XI-A

SUBIECTE:

ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări (1-30) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse.

1. În figura nr. 1 este ilustrat:


A. ţesutul conjunctiv adipos
B. ţesutul conjunctiv moale fibros
C. ţesutul osos spongios
D. ţesutul cartilaginos fibros
2. Ţesutul identificat în figura nr. 1 are următoarele elemente componente:
A. 1 - celule încărcate cu lipide
B. 2 - trabecule
C. 1 - condroblaste
D. 3 – fibre elastice
3. Rolul ţesutului identificat în figura nr. 1 este:
A. depozitează lipide
B. articulează între ele vertebrele
C. formează elemente figurate
D. formează fasciile musculare
4. Figura nr. 2 reprezintă o secţiune efectuată prin:
A. ficat
B. diafiză
C. inimă
D. mucoasa bucală
5. Cifrele care adnotează desenul din figura nr. 2 reprezintă:
A. 3 - hepatocite
B. 1 - canal Havers
C. 4 - discuri intercalare
D. 5 - celule epiteliale bucale
6. Cifrele care adnotează osul notat cu I reprezintă:
A. 4 - apofiza transversală
B. 3 – apofiza articulară superioară
C. 8 – pediculul vertebral
D. 6 – procesul spinos
7. Oasele notate cu II a si II b sunt:
A. II a – axis - vertebră cervicală tip
B. II b – atlas – vertebră cervicală tip
C. componente ale scheletului cervical
D. articulate cu un os pereche al craniului (II b)

1
8. Oasele notate cu II a si II b prezintă:
A. suprafete de articulare cu condilii occipitali (atlas)
B. o structură cu rol de pivot (atlas)
C. corp vertebral redus (atlas)
D. un arc anterior si unul posterior (axis)
9. Craniul notat cu III are bolta formată din oasele:
A. etmoid si frontal
B. zigomatice
C. parietale
D. sfenoid si occipital
10. Oasele adnotate cu 1 si 2 din structura craniului notat cu III se articulează între ele
prin:
A. diartroze
B. sincondroze
C. amfiartroze
D. sindesmoze
11. Componentele structurii notate cu IV sunt articulate:
A. sacrum cu femur
B. ilion cu sacrum
C. coxal cu sacrum
D. ischion cu coccis
12. Folosind elementele de orientare (axe si planuri), specificati dacă osul notat cu V
este amplasat în:
A. centura scapulară dreaptă
B. centura scapulară stângă
C. centura pelviană
D. anterior fată de claviculă
13. Osul notat cu V prezintă:
A. 1 – unghiul superior
B. 8 – unghi inferior
C. 3 – marginea medială
D. 4 - spina
14. Osul notat cu VI prezintă:
A. 1 - corp
B. 2 - gât
C. 5 - cap
D. 4 – suprafete articulare
15. Oasele notate cu VII sunt:
A. carpiene
B. metacarpiene
C. tarsiene
D. metatarsiene
16. Osul din structura craniului notat cu III pe care este amplasată hipofiza este:
A. 5 - etmoid
B. 6 - etmoid
C. 6 - sfenoid
D. 5 - sfenoid
17. Pârghiile osteomusculare sunt:
A. de ordinul I – la nivelul articulaţiei labei piciorului
B. de ordinul II – la nivelul articulaţiei cotului
C. de ordinul III – la nivelul articulaţiei coxofemurale
D. de ordinul III – la nivelul articulaţiei genunchiului

2
18. În figura nr. 3a, structurile pârghiei osteotendinoase sunt:
A. F – muşchii anterolaterali ai gâtului
B. R – oasele feţei
C. S – atlasul
D. F şi R – situate în acelaşi plan
19. În figura 3b, pârghia se caracterizează prin:
A. F şi R – situate în planuri diferite
B. este o pârghie de ordinul III
C. F - reprezentat de bicepsul femural
D. acţionează în timpul mersului
20. Figura nr. 3c reprezintă o pârghie în care:
A. S este în acelaşi plan cu F şi R
B. S este situat în plan opus cu F şi R
C. F este reprezentat de muşchiul umărului
D. se realizează mişcări reduse
21. În figura nr. 4 este reprezentat schematic un reflex:
A. nociceptiv medular
B. osteotendinos
C. de apărare la o agresiune externă
D. exteroceptiv
22. Pentru demonstrarea reflexului identificat în figura nr. 4 se procedează la lovirea
cu un ciocan de cauciuc:
A. deasupra patelei
B. a tendonului m. cvadriceps
C. a tendonului m. triceps sural
D. a tendonului m. gastrocnemian
23. Reflexul reprezentat schematic în figura nr. 4 se caracterizează prin:
A. doi neuroni în arcul reflex (senzitiv, de asociaţie)
B. centrul nervos în coarnele anterioare medulare
C. flexia gambei pe coapsă, ca răspuns
D. iradierea influxului nervos prin neuronul intercalar
24. Arcul reflex reprezentat în figura nr. 4 include:
A. dendritele şi axonii neuronilor din coarnele posterioare medulare
B. axonii motoneuronilor din coarnele anterioare medulare
C. sinapsa dintre neuronul senzitiv şi neuronul intercalar
D. efectorul reprezentat de fibrele musculare ale muşchilor gambei
25. Calea aferentă a reflexului reprezentat schematic în figura nr. 4 se comportă astfel:
A. prelungirea periferică sinapsează cu fusurile neuromusculare
B. prelungirea periferică pătrunde în coarnele posterioare medulare
C. prelungirea centrală sinapsează cu neuronul motor din cornul anterior opus
D. prelungirea centrală sinapsează cu neuronul motor din cornul lateral de aceiaşi parte
26. Adnotările din figura nr. 5a reprezintă:
A. 2 – cilindrul care rămâne în poziţie fixă
B. 3 – pârghia înscriitoare fixată între întrerupător şi pilă
C. 4 – pila de 4,5 V
D. 5 – preparat gastrocnemian
27. Tipul de contracţie prezentat în figura nr. 5b se înregistrează:
A. numai când se închide întrerupătorul
B. la închiderea şi deschiderea întrerupătorului
C. când prin muşchi trece un curent de intensitate constantă
D. când nu se produc variaţii bruşte de intensitate a stimulului

3
28. Analizând miograma din figura nr. 5b se pot delimita:
A. perioada de latenţă – când muşchiul se relaxează
B. perioada de contracţie – cu traseu ascendent
C. perioada de contracţie – cu traseu descendent
D. perioada de relaxare – cu traseu ascendent
29. Înregistrarea contracţiei tetanice incomplete este posibilă atunci când:
A. stimulii se succed la intervale mai mari decât durata unei secuse
B. excitanţii acționează în timpul fazei de relaxare a mușchiului
C. excitanţii acționează în timpul fazei de contracție a mușchiului
D. relaxarea muşchiului se realizează complet
30. Analizând figura 5c, tipul de contracţie redat se obţine atunci când:
A. frecvenţa impulsurilor motoare este mare (200-300/s)
B. frecvenţa impulsurilor motoare este sub 200/s
C. impulsurile motoare acţionează în perioada de relaxare a contracţiei precedente
D. starea de contracţie a muşchiului nu este permanentă.

4
5 4
1 2 3 1 3

Figura nr. 1 Figura nr. 2

S – punctul de sprijin; F - forța; R – rezistența.


Figura nr. 3

Figura nr. 4

Figura nr. 5
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
BRAŞOV 2009
FAZA NAŢIONALĂ
12-16.04.2009

PROBA PRACTICĂ

CLASA A XI-A

I. Cu ajutorul materialelor de pe masa de lucru, determinaţi grupa sanguină


şi Rh-ul probei de sânge date.
II. Observaţi imaginile corespunzătoare figurilor nr. 1-5.
III. Pe baza determinărilor şi a observaţiilor realizate, răspundeţi la întrebările
de mai jos (1-30), alegând un singur răspuns corect din variantele
propuse:

1. În determinarea grupelor de sânge se presupune că:


A. hemotestul este echivalent cu sângele donatorului
B. proba de sânge este echivalentă cu sângele primitorului
C. în sângele aceleiaşi persoane se găsesc aglutinogenul şi aglutinina omoloage
D. pe suprafaţa hematiilor se găsesc antigene, iar în ser se găsesc anticorpi

2. Pe lama de sticlă folosită pentru determinarea grupelor de sânge:


A. lângă fiecare picătură de ser se pune câte o picătură de sânge în raport de 1/25
B. se aşează picăturile de ser hemotest în ordinea O(I), A(II), B(III)
C. observarea aglutinării hematiilor se poate face după 15 minute
D. aglutinarea are loc dacă hematiile sunt împrăştiate în interiorul picăturii

3. În experimentul realizat pentru determinarea grupei sanguine a sângelui


analizat:
A. aglutinarea s-a produs în picăturile corespunzătoare serurilor O, A şi anti-D
B. reacţiile produse pe lamă arată că sângele aparţine grupei A, Rh+
C. aglutinarea s-a produs în picăturile corespunzătoare serurilor O, B şi anti-Rh
D. în picătura corespunzătoare serului B hematiile rămân grupate în grunji mici

4. Reacţiile produse pe lama folosită în experiment pot fi interpretate astfel:


A. apariţia unor grunji în interiorul picăturii de ser anti-A indică aglutinarea
B. aspectul omogen al picăturii de ser anti-B indică lipsa aglutinării
C. aglutinarea produsă în picătura de ser anti-Rh indică prezenţa aglutinogenului D
D. aspectul omogen al picăturii de ser anti-Rh indică prezenţa în sângele analizat a
anticorpilor anti-D

5. Sângele analizat aparţine grupei sanguine:


A. O, care conţine anticorpi şi nu aglutinează cu serurile anti-A şi anti-B
B. AB, care aglutinează la serurile O, A şi B
C. A, care nu aglutinează la serul B datorită prezenţei antigenului A
D. B, care aglutinează la serurile cu aglutinine β

6. Sângele analizat se caracterizează prin:


A. aparţine grupei sanguine prezente la 9% din populaţia umană
B. prezintă pe suprafaţa hematiilor antigenele A şi D
C. conţine în plasmă anticorpi α şi anti-Rh, iar pe hematii antigenul B
D. aparţine grupei sanguine cu frecvenţa de 41% în populaţia generală

1
7. Sângele analizat faţă de grupa sanguină AB:
A. prezintă în mijlocul lamei două picături neaglutinate
B. are pe suprafaţa hematiilor un antigen care nu se regăseşte la grupa AB
C. are aglutinine α ce determină liza leucocitelor din grupa sanguină A
D. prezintă aglutinarea hematiilor în două din cele trei picături de ser hemotest ABO

8. Individul cu grupa de sânge pe care aţi determinat-o:


A. poate primi sânge de la persoane cu grupele sanguine AB Rh + şi B Rh+
B. poate dona sânge persoanelor cu grupa sanguină AB Rh+
C. prezintă incompatibilitate cu persoanele din grupa sanguină B Rh+
D. dacă este de sex feminin, poate prezenta complicaţii în cazul unei sarcini cu făt Rh+

9. În situaţia în care individul căruia îi aparţine sângele analizat primeşte o


transfuzie de sânge A Rh-:
A. produce anticorpi anti-A, aceştia neexistând în mod natural în plasma sa
B. se produce hemoliza datorită contactului dintre antigenul B şi aglutinina β
C. antigenele A ale donatorului atacă anticorpii β ai primitorului
D. pot apărea accidente transfuzionale cauzate de incompatibilitatea de Rh

Figura nr.1

10.Care persoană din figura nr. 1 are grupa sanguină identică cu cea determinată
în experiment:
A. persoana 1
B. persoana 3
C. persoana 2
D. persoana 4

11.Despre aglutinogenele A, B şi D este adevărată următoarea afirmaţie:


A. aglutinogenele B şi D sunt prezente în plasma persoanei 2 din figura nr. 1
B. aglutinogenele A şi D se găsesc pe suprafaţa hematiilor persoanei 4 din figura nr. 1
C. antigenele A, B şi D sunt prezente pe suprafaţa hematiilor persoanei 1 din figura nr. 1
D. aglutinogenele A şi B sunt prezente în plasma persoanei 3 din figura nr. 1

12.Factorul Rh este:
A. un grup de antigene prezente în plasmă
B. determinat de o genă cu caracter dominant
C. un anticorp prezent la persoanele 1 şi 3 din figura nr. 1
D. o proteină prezentă pe membrana eritrocitelor la 15% din populaţia umană

2
13. Antigenul D:
A. determină sinteza de aglutinine anti-D dacă mama este Rh+ şi fătul Rh-
B. determină aglutinarea şi liza hematiilor când este administrat repetat la persoanele Rh -
C. există pe hematiile persoanelor Rh+, care trebuie să primească numai transfuzii cu
sânge Rh+
D. lipseşte la persoanele 2 şi 4 din figura nr. 1

14. În figura nr. 1, pot să apară probleme de incompatibilitate Rh, în cazul unei
sarcini, în cuplurile realizate de persoanele:
A. 1 - tată şi 4 - mamă
B. 4 - tată şi 3 – mamă, la a doua sarcină
C. 3 - tată şi 2 - mamă
D. 2 – mamă şi 1 – tată, încă de la prima sarcină

15. Persoana 3 din figura nr. 1:


A. poate dona sânge la persoane cu grupa sangvină: AII Rh-, BIII Rh-, AB Rh+ (mai puţin
de 500 ml)
B. poate dona numai la ABIV Rh–
C. poate primi de la ABIV Rh+, AII Rh-, OI Rh+, OI Rh-
D. poate primi de la donatorul universal OI Rh-

16. Aglutininele anti-Rh:


A. există în mod natural în sângele tuturor indivizilor
B. se sintetizează după prima sarcină a mamei Rh- cu făt Rh+
C. se sintetizează la persoanele Rh+ care primesc sânge Rh-
D. sunt incapabile să traverseze capilarele placentare

Figura nr.2

17. Observarea elementelor figurate din sânge (figura nr. 2):


A. se realizează pentru studiul funcţional al eritrocitelor
B. se realizează pe un frotiu obţinut din pulpa degetului
C. se face într-un strat gros, pentru ca globulele să-şi păstreze forma
D. se face din primele picături de sânge obţinute prin înţeparea pavilionului urechii

18. Observarea la microscop a frotiului de sânge uman evidenţiază:


A. eritrocite eliptice biconvexe
B. numeroase celule roşii, nucleate
C. leucocite mici cu contur neregulat
D. leucocite cu nucleu colorat în mov

19. Colorarea frotiului de sânge:


A. se face cu metil-orange, timp de 2–3 minute
B. presupune folosirea coloranţilor specifici (soluţie May- Grűnwald-Giemsa)
C. se face cu un amestec în părţi egale de alcool şi eter
D. se face timp de 15 minute, cu coloranţi simpli

3
20. Pulsul arterial:
A. corespunde diastolei ventriculare
B. se datorează variaţiilor de volum ale venelor din apropierea inimii
C. este determinat de variaţia de volum arterial în timpul expulziei sângelui din ventriculul
stâng
D. este cauzat de variaţiile de presiune din atriul drept

21. Pentru perceperea pulsului arterei radiale:


A. se palpează artera la plica cotului
B. se comprimă artera pe planul dur osos al ulnei
C. comprimarea trebuie să se facă cu o presiune comparabilă cu cea din arteră
D. se foloseşte stetoscopul, numărându-se 70-80 unde/min în efortul fizic

. 22. Unda pulsului arterial:


A. reprezintă propagarea energiei prin peretele vaselor de sânge
B. se deplasează cu o viteză de 10 ori mai mică decât viteza sângelui
C. are o viteză de 0,5 m/s
D. reprezintă transport de materie prin vasele de sânge

Figura nr.3

.
. 23. În figura nr. 3 tensiunea arterială se măsoară:
. A. cu ajutorul stetoscopului (metoda directă ascultatorie)
. B. la artera radială la nivelul articulaţiei radio-carpiene
. C. cu tensiometrul electronic cu afişaj care permit şi înregistrarea pulsului
. D. cu ajutorul unui manşon pneumatic prevăzut cu o pară de cauciuc şi un manometru

24. Pentru măsurarea tensiunii arteriale în figura nr. 3:


A. se suprimă circulaţia sângelui prin arteră prin comprimarea braţului cu manşonul
pneumatic
B. se aplică stetoscopul peste manşonul tensiometrului la nivelul încheieturii mâinii
C. se realizează decomprimarea bruscă până când presiunea din manşon o depăşeşte pe
cea diastolică
D. se continuă decomprimarea până când zgomotele arteriale dispar, înregistrând
presiunea sistolică

25. Figura nr. 4 reprezintă:


A. o succesiune de unde ce se repetă periodic şi
sincron cu ciclul cardiac
B. înregistrarea diferenţelor de potenţial chimic între
regiunile de inimă în activitate şi în repaus
C. unde cu aspectul unor deflexiuni pozitive faţă de
linia izoelectrică
D. vizualizarea biopotenţialelor cardiace culese cu
ajutorul electrozilor plasaţi pe cap
Figura nr.4
4
. 26. Electrocardiograma prezintă:
A. 3 unde negative: P, R şi T
B. 2 unde pozitive: Q şi S
C. segmentul PQ care corespunde timpului de conducere atrioventriculară
D. unda Ta (pozitivă) care corespunde repolarizării atriale

. 27. Unda Q de pe traseul EKG:


A. este urmată de undele pozitive R şi S
B. corespunde începutului activării septului interventricular
C. este cea mai amplă şi corespunde sistolei ventriculare
D. reprezintă sfârşitul activării ventriculare

. 28. Pe graficul din figura nr. 4 unda P reprezintă:


A. repolarizarea sau diastola atrială
B. o undă negativă
C. repolarizarea ventriculară
D. activarea sau depolarizarea atrială

. 29. Unda Ta a unui grafic EKG:


A. apare doar când se scurtează segmentul PQ
B. este pozitivă şi urmează după unda P
C. corespunde activării septului interventricular
D. apare în cazul blocului atrioventricular

Figura nr.5

30. În figura nr. 5, în segmentul d apare o undă cu următoarele caracteristici:


A. este frecvent întâlnită la vârstnici
B. semnifică o depolarizare suplimentară
C. reprezintă unda U negativă
D. corespunde repolarizării atriale

Notă: Timp de lucru 2 ore.Toate subiectele sunt obligatorii.


În total se acordă 100 de puncte:
- pentru întrebările 1-30 câte 3 puncte;
- 10 puncte din oficiu

SUCCES !
5
6
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE, BRAŞOV 2009

REZOLVARE PROBLEME CLASA a XI-a

61. D

a) t=3-2x0,5=2 ms
v=d/t=0,2 m/2x10-3 s=100 m/s

b) t1=d1/v1=10x10-2 m/125 m/s= 0,0008 s


t2=d2/v2=90x10-3 m/125 m/s=0,00072 s
t3=2x0,5 ms=1 ms=0,001 s
t=t1+t2+t3=0,0008+0,00072+0,001=0,00252 ms=2,52 s

62. D

b) v=8/100x100 kg=8 l=8000 ml


100 ml sânge..............9,5 mg Ca
8000 ml sânge.............x1 mg Ca
x1=8000x9,5/100=760 mg Ca
100 ml sânge...............6 mg Ca
8000 ml sânge.............x2 mg Ca
x2=8000x6/100=480 mg Ca
c=760-480=280 mg Ca

63. C

a) v1=8/100x66=5,28 l=5280 ml sânge


v2=55/100x5280=2904 ml plasmă
100 ml ...............110 mg glucoză
2904 ml...............x2 mg glucoză
x2=2904x110/100=3194,4 mg glucoză
3194,4 mg ...............100
x3 mg.................. ....150
x3=3194,4x150/100=4791,6 mg glucoză
64. D

a) v=99,5/100x1500=1492,5 ml

c) t1=d1/v1=60x10-3 m/120 m/s=0,5x10-3 s=0,0005 s


t2=0,0035-0,0005-0,0005=0,0025 s
v2=d2/t2=30x10-3/0,0025=12 m/s

65. C

a) 1/17x10-3=58,8 dioptrii

c) 3x40/100=1,12 cm2 mucoasă funcţională


1 cm2...................50 neuroni
1,2 cm2.................x neuroni
X=60 neuroni
60 neuronix7 cili (media)=420 cili olfactivi

66. A

b) 80x40/100=32 kg masă musculară


32x75/100=24 l apă, respectiv 32x80/100=25,6 l apă
24/50x100=48%, respectiv 25,6/50x100=51,2%

c) cronaxia are valori de 10-30 de ori mai mici decât ale timpului
util (în medie de 20 de ori)
timpul util=0,5 msx20=10 ms

67. A

a) 75x8/100=6 l sânge
1 m3=109 mm3, respectiv 1 m3=103 l → 1 l=106 mm3
1 µm=10-6 m
1 mm3..................4,5x106 hematii
6x106 mm3............x hematii
X=6x106x4,5x106=27x1012 hematii
L=27x1012x7,5=202,5x1012 µm=202,5x106 m=202500 km
b) 6 l=60 dl sânge
1 dl.........................15,6 g Hb
60 dl........................x g Hb
x=60x15,6=936 g Hb
c=936x1,34=1254,24 ml O2

c) 6x55/100=3,3 l plasmă=33 dl plasmă


1 dl........................3,5 g
33 dl.......................x g
x=33x3,5=115,5 g

68. B

a) 99/100x1 l=0,99 l apă pierdută


55/100x6,4 l=3,52 l plasmă
90/100x3,52=3,168 l apă
0,99/3,168x100=31,25%

b) 97/100x1100=1067 ml apă/zi
1067 ml/24 ore=44,45 ml/oră

69. A

a) fc=60/0,6=100/min
dc=100/minx80 ml=8000 ml

b) Dc=fcxDs=75/minx80 ml=6000 ml=6,0 l

c) t DG=0,750-0,125-0,250=0,375 s

70. C

a) x1+x2+x3=30000
x2=x1+1500 → x1=x2-1500
x2=x3-9000 → x3=x2+9000
x2-1500+x2+ x2+9000=30000
3x2=22500
x2=7500 → x1=6000 şi x3=16500
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
BRAŞOV 2009
FAZA NAŢIONALĂ
12-16.04.2009

PROBA TEORETICĂ

CLASA A XI-A
SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări (1-30) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse.

1. Epiteliile cilindrice unistratificate:


A. formează tunica internă a vaselor sanguine
B. formează epiteliul mucoasei bucale şi esofagiene
C. se întâlnesc în bronhiole şi canalele de secreţie ale glandelor exocrine
D. pot prezenta la polul apical al celulelor cili sau microvili

2. Calea optică:
A. dă colaterale spre nucleul accesor al nervului cranian III
B. are cel de-al treilea neuron în coliculii cvadrigemeni superiori
C. se îndreaptă spre corpii geniculaţi mediali din metatalamus
D. este formată din dendritele deutoneuronilor retinieni

3. Hormonii tiroidieni:
A. intensifică catabolismul proteinelor hepatice în perioada de creştere
B. influenţează metabolismul glucidic prin stimularea gluconeogenezei
C. la adult influenţează diferenţierea neuronilor
D. menţin activitatea gonadelor şi secreţia lactată

4. Hormonul secretat de celulele B ale insulelor Langerhans:


A. facilitează pătrunderea aminoacizilor în celule, stimulând sinteza corpilor cetonici
B. stimulează gluconeogeneza din aminoacizi
C. favorizează transformarea glucozei în acizi graşi şi trigliceride
D. stimulează absorbţia glucozei la nivelul intestinului subţire

5. Timusul:
A. generează limfocite T cu rol în imunitatea umorală
B. secretă timocrescină şi vasotocină
C. are funcţiile blocate de hormonii steroizi
D. este un organ limfoid periferic

6. Fasciculul corticonuclear:
A. face parte din căile extrapiramidale cu origine corticală
B. are întrerupere sinaptică în corpii striaţi
C. are neuronul periferic în nucleii motori din trunchiul cerebral
D. se termină în coarnele anterioare medulare

7. Fusurile neuromusculare au următoarele caracteristici:


A. sunt inervate de axoni ai neuronilor γ şi α-tonici din coarnele anterioare
B. asigură menţinerea unei stări temporare de tensiune în muşchi
C. sunt sensibile la mişcare şi la modificări ale presiunii
D. deservesc reflexul bicipital

1
8. Unul din următorii muşchi aparţine lojei posterioare a coapsei:
A. peronier lung
B. drept medial
C. biceps femural
D. tibial posterior

9. În timpul contracţiei musculare:


A. are loc scurtarea fibrelor prin diminuarea lungimii miofilamentelor de actină
B. prin eliberarea ionilor Ca2+ este împiedicată cuplarea excitaţiei cu contracţia
C. are loc o reacţie catalizată de miozin-ATP-ază şi activată de Ca2+
D. prin formarea complexului actomiozinic se produce relaxarea fibrei musculare

10. Vertebra tip prezintă:


A. o apofiză spinoasă şi una transversă
B. pediculi vertebrali care prin suprapunere delimitează orificiile de conjugare
C. orificiul intervertebral care prin suprapunere formează canalul vertebral
D. amfiartroze cu coastele toracale

11. Nervul accesor:


A. conţine fibre somatomotorii care pătrund în nervul hipoglos
B. inervează muşchi cu contracţie voluntară
C. are origine aparentă numai la nivelul bulbului
D. deserveşte calea aferentă a unor reflexe respiratorii

12. Neutrofilele:
A. sunt cele mai numeroase leucocite mononucleare
B. prezintă în citoplasmă granulaţii cu histamină
C. au un nucleu cu 3-5 lobi
D. traversează pereţii capilarelor şi se transformă în macrofage

13. Ţesutul conjunctiv lax:


A. conţine predominant fibre de colagen
B. apare în axul vilozităţii intestinale
C. conţine fibre anastomozate în reţea
D. formează capsulele diferitelor organe

14. În intestinul gros:


A. din proteine sub acţiunea bacteriilor aerobe se formează vitamine (B şi K)
B. din glucidele nedigerate supuse fermentaţiei rezultă acizi organici şi gaze
C. celulele glandulare secretă mucus şi celulază
D. are loc absorbţia apei, Na+, Cl-, K+ şi HCO3- sub controlul aldosteronului

15. Acidul clorhidric:


A. este secretat de celulele oxintice ale glandelor intestinale
B. asigură un pH optim pentru acţiunea tripsinei (1-2,5)
C. are secreţia stimulată de acetilcolină
D. are acţiune bacteriostatică

16. Secreţia pancreatică conţine:


A. HCO3- în concentraţie mai mică decât în plasmă
B. α–amilază care hidrolizează glicogenul şi amidonul
C. colesterol-lipază şi fosfolipază secretate în forma lor inactivă
D. chimotripsinogen transformat în forma activă de enterokinază

17. Hemostaza primară presupune:


A. oprirea sângerării în 4-8 minute
B. aderarea, agregarea şi metamorfoza vâscoasă a plachetelor
C. vasodilataţia uşoară a peretelui vascular lezat
D. formarea cheagului roşu care opreşte sângerarea

2
18. Splina:
A. are vascularizaţia venoasă asigurată de o ramură a trunchiului celiac
B. intervine în metabolismul fierului
C. trimite în circulaţie sângele stagnant sub acţiunea parasimpaticului
D. aparţine sistemului circulator (distruge limfocite, produce hematii)

19. Sunt particularităţi ale circulaţiei venoase:


A. volumul venos este de trei ori mai mic decât cel arterial
B. presiunea sângelui este foarte scăzută (10 mmHg la originea sistemului venos)
C. viteza de curgere scade de la periferie spre inimă, ajungând la 100 mm/s în venele cave
D. suprafaţa de secţiune a venelor cave este mai mare decât a capilarelor

20. Inima:
A. este excitabilă în diastolă şi sistolă (dacă stimulul este foarte puternic)
B. poate fi tetanizată prin sumarea contracţiilor
C. se supune legilor "tot sau nimic" şi "inexcitabilităţii periodice"
D. se contractă cu frecvenţa de 70-80/minut caracteristică ritmului nodal

21. Artera iliacă internă irigă:


A. partea dreaptă a colonului transvers
B. partea stângă a colonului transvers
C. partea superioară a rectului
D. ultima porţiune a rectului

22. Vena cavă inferioară:


A. colectează sânge de la ficat prin venele hepatice
B. rezultă din unirea venei iliacă internă cu vena iliacă externă
C. urcă prin stânga coloanei vertebrale primind sânge din sistemul azygos
D. are ca afluenţi direcţi venele mezenterice

23. Capilarele sanguine:


A. formează reţele terminale
B. sunt în număr dublu în muşchiul striat faţă de miocard
C. au presiune hidrostatică mare ce favorizează schimburile la nivel tisular
D. prezintă la desprinderea din metaarteriole un sfincter precapilar

24. Gastrina:
A. este produsă de celulele oxintice ale glandelor gastrice
B. este o enzimă digestivă secretată de glandele pilorice
C. iniţiază procesul de digestie gastrică a proteinelor
D. stimulează secreţia de HCl a glandelor de la nivelul corpului gastric

25. Nervii cranieni din perechea a VII-a:


A. se distribuie în regiunile temporală, parietală şi occipitală
B. inervează prin fibre visceromotorii glandele mucoasei nazale
C. trimite impulsuri gustative prin fibre cu originea în nucleul solitar
D. constituie calea aferentă a reflexului lacrimal

26. Secţionarea nervilor vagi este urmată de:


A. hipotensiune arterială şi bronhodilataţie
B. stimularea peristaltismului intestinal
C. pierderea sensibilităţii la nivelul tegumentului urechii externe
D. stimularea secreţiei gastrice şi intestinale

3
27. Calea sensibilităţii tactile epicritice se caracterizează prin:
A. axonii deutoneuronilor decusează medular la nivelul decusaţiei senzitive
B. axonii lungi ai protoneuronilor ajung la nucleii bulbari
C. axonii deutoneuronilor formează în trunchiul cerebral lemniscul lateral
D. axonii celui de-al treilea neuron au proiecţie corticală difuză în ariile somestezice

28. Organele tendinoase Golgi:


A. sunt stimulate de agresiuni mecanice asupra fibrelor musculare scheletice
B. inhibă contracţia musculară prin sinapse inhibitoare cu neuronii α
C. sunt situate la joncţiunea fibrelor intrafusale cu tendonul
D. conţin o reţea de dendrite butonate ale neuronilor din cornul posterior

29. Scapula prezintă:


A. spina pe faţa dorsală
B. cavitatea glenoidă pe marginea medială
C. o extremitate acromială şi alta sternală
D. acromionul plasat în unghiul inferior

30. Boala Conn:


A. se manifestă prin hiperpigmentare cutanată
B. este provocată de hipersecreţia de glucocorticoizi
C. se caracterizează prin creşterea volumului plasmatic
D. duce la deshidratare severă şi dezechilibre electrolitice

II. Alegere grupată


Folosiţi următoarea cheie de notare:
A- dacă sunt corecte variantele:1, 2, 3;
B- dacă sunt corecte variantele:1, 3;
C- dacă sunt corecte variantele: 2, 4;
D- dacă este corectă varianta 4;
E- dacă toate cele 4 variante sunt corecte;

31. Lizozomii:
1. sunt vezicule delimitate de membrane simple
2. sunt răspândiţi în întreaga hialoplasmă
3. se găsesc în număr mare în macrofage, osteoclaste şi în unele celule gliale
4. au rol în procesele de secreţie celulară

32. Epigastrul:
1. este superior faţă de linia ce uneşte extremităţile anterioare ale coastelor X
2. la nivelul său se proiectează ficatul, stomacul şi ansele intestinale
3. se învecinează cu hipocondrul drept şi cu hipocondrul stâng
4. se învecinează cu hipogastrul

33. Placa motorie se caracterizează prin:


1. poate avea în alcătuire butoni terminali ai neuronilor gamma
2. butonii sinaptici pătrund în faldurile sarcolemei
3. este componentă a unităţii motorii a muşchiului scheletic
4. în fanta joncţiunii se descarcă adrenalină care determină hiperpolarizarea sarcolemei

34. Sistemul limbic:


1. prezintă legături cu talamusul şi hipotalamusul
2. conţine bulbii olfactivi şi tracturile olfactive
3. intervine în controlul comportamentelor instinctive
4. are conexiuni extinse cu neocortexul

4
35. Nervul facial:
1. produce mişcarea buzelor în timpul etapei bucale a digestiei
2. recepţionează gustul zahărului
3. stimulează descărcarea de salivă din glandele sublinguale
4. intervine în al doilea timp al deglutitiei

36. Calea aferentă vegetativă:


1. este formată din dendritele şi axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal
2. este asemănătoare cu cea a reflexului somatic
3. este conectată cu baroreceptorii şi osmoreceptorii
4. are neuronul visceroaferent în ganglionii ataşaţi nervilor cranieni: III, VII, IX, X

37. Fasciculul spinocerebelos dorsal:


1. este un fascicul ascendent ce conduce sensibilitatea proprioceptivă de control al mişcării
2. ajunge în cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori
3. este un fascicul direct situat în cordonul lateral
4. are staţie de releu talamică şi proiecţie în cortexul cerebelos

38. Segmentul intermediar al analizatorului gustativ:


1. are protoneuronul în ganglionii superiori ai nervilor cranieni IX şi X
2. are deutoneuronul în nucleul solitar din bulbul olfactiv
3. include fibre trigeminale din ramura mandibulară
4. are al 3-lea neuron într-un nucleu talamic

39. Tractul optic şi tractul olfactiv au în comun:


1. sunt alcătuite din axoni ai deutoneuronilor
2. au traiect intracranian
3. al doilea neuron este o celulă multipolară
4. au arie corticală pe faţa medială a emisferelor cerebrale

40. Maculele otolitice:


1. ocupă o suprafaţă redusă din utriculă şi saculă
2. conţin receptori care detectează viteza de deplasare a corpului
3. sunt stimulate în condiţii statice şi dinamice
4. conţin celule ai căror stereocili pătrund în cupula gelatinoasă

41. Identificaţi simptomele caracteristice maladiei Addison:


1. pigmentaţia bronzată a tegumentelor şi mucoaselor
2. astenie neuromusculară
3. tulburări gastrointestinale
4. hipertensiune arterială

42. Glucorticoizii determină:


1. scăderea numărului de leucocite şi plachete sanguine
2. creşterea concentraţiei plasmatice a acizilor graşi liberi
3. scăderea filtrării glomerulare şi a eliminărilor hidrice de apă
4. creşterea catabolismului proteinelor musculare

43. Adrenalina:
1. determină glicogenoliză musculară
2. contractă muşchii erectori ai firelor de păr
3. produce vasoconstricţie la nivelul vaselor tegumentare
4. scade metabolismul bazal

44. Mineralocorticoizii:
1. determină retenţia apei şi reabsorbţia K+
2. au rol în menţinerea presiunii osmotice
3. determină acidoză în hipersecreţie
4. determină reabsorbţia Na+ în schimbul H+

5
45. Următorii muşchi se inseră pe aponevroze:
1. marele dorsal
2. muşchiul occipital
3. dreptul abdominal
4. sternocleidomastoidian

46. Bazinul:
1. este format din două oase articulate anterior printr-o sindesmoză
2. delimitează o cavitate care adăposteşte rinichii, vezica urinară şi rectul
3. include osul sacrum format din unirea a 4-5 vertebre
4. prezintă adaptări structurale pentru staţiunea bipedă

47. Osul etmoid:


1. este un os nepereche din structura viscerocraniului
2. este străbătut de axonii neuronilor din bulbul olfactiv
3. prezintă şaua turcească pe care este situată glanda pituitară
4. aparţine neurocraniului

48. Contracţia izotonică prezintă următoarele particularităţi:


1. se asociază cu contracţia izometrică în timpul contracţiei fiziologice
2. în timpul acestei contracţii tensiunea intramusculară creşte
3. produce lucru mecanic şi deplasarea pârghiilor osoase
4. în timpul acestei contracţii lungimea muşchiului este constantă

49. Enzimele de la nivelul microvililor enterocitelor acţionează astfel:


1. lactaza descompune lactoza în glucoză şi manoză
2. lipaza descompune lipidele în acizi graşi şi glicerol
3. zaharaza descompune zahărul în fructoză şi galactoză
4. izomaltaza descompune izomaltoza în glucoză

50. Masticaţia:
1. determină scăderea suprafeţei de contact a alimentelor solide ingerate
2. este reglată prin mecanisme nervoase şi umorale
3. determină inhibarea centrilor respiratori
4. se realizează cu participarea muşchilor temporali şi maseteri

51. Secreţia biliară:


1. conţine acizi biliari care provin din colesterol
2. stimulează motilitatea intestinală
3. conţine produşi ai degradării hemoglobinei
4. favorizează absorbţia acizilor graşi, monozaharidelor şi colesterolului

52. Absorbţia sărurilor minerale se realizează astfel:


1. Ca2+ se absoarbe activ cu ajutorul unui transportor activat de vitamina D
2. Fe3+ se absoarbe mai uşor decât Fe2+, stimulat de vitamina C
3. Na+ se absoarbe activ, antrenând absorbţia pasivă a Cl -
4. P3+ se absoarbe pasiv, sub influenţa vitaminei D şi a parathormonului

53. Răspunsul imun specific presupune:


1. participarea limfocitelor B care protejează faţă de paraziţi şi celule tumorale
2. diferenţierea structurilor proprii de cele străine organismului
3. intervenţia limfocitelor T în rejecţia grefelor prin eliberare de anticorpi
4. specificitate şi memorie imunologică

54. Arterele subclaviculare:


1. se continuă cu arterele axilare
2. dau naştere arterelor vertebrale care vascularizează coloana vertebrală
3. dau naştere arterei toracice interne din care se desprind arterele intercostale anterioare
4. se desprind din trunchiul brahiocefalic

6
55. În situaţia unei sarcini cu făt Rh+ şi mamă Rh-:
1. fătul a moştenit caracterul Rh pozitiv de la tată (caracter recesiv)
2. sângele fetal pătruns în circulaţia maternă, la naştere, stimulează producerea de anticorpi
anti-Rh
3. hematiile Rh+ ale fătului ajung în circulaţia maternă în condiţii fiziologice
4. aglutininele anti-Rh materne pot distruge hematiile fetale la o nouă sarcină cu făt Rh+

56. Întoarcerea sângelui la inimă este determinată de:


1. aspiraţia toracică, care se manifestă mai ales în expiraţie
2. masajul contractil efectuat de artere asupra venelor omonime
3. presa abdominală, mai puternică în inspiraţie prin relaxarea diafragmului
4. pompa musculară, care în contracţie goleşte de sânge venele profunde

57. Cardiopatia ischemică se caracterizează prin:


1. se poate manifesta ca ocluzie coronariană acută
2. se datorează insuficientei irigări cu sânge a inimii
3. simptome ca durere toracică sau tulburări de ritm cardiac
4. reprezintă o tulburare în producerea/conducerea impulsului cardiac

58. Artera tibială anterioară:


1. irigă faţa anterioară a gambei
2. se termină prin arterele plantare, internă şi externă
3. se termină prin artera dorsală a piciorului
4. se desprinde din artera tibială posterioară

59. Sistola ventriculară se caracterizează prin:


1. scăderea rapidă a presiunii intraventriculare
2. închiderea valvulelor mitrală şi tricuspidă
3. modificări ale lungimii (faza izometrică) şi tensiunii (faza izotonică) fibrelor
4. expulzarea a câte 75 ml de sânge (în repaus) în aortă şi artera pumonară

60. Automatismul cardiac este asigurat de:


1. nodulul sinoatrial din peretele atriului stâng care imprimă ritmul sinusal
2. nodulul atrioventricular din septul interatrial care imprimă ritmul joncţional
3. fasciculul His din pereţii ventriculari care determină ritmul nodal
4. fasciculul His şi reţeaua Purkinje care imprimă ritmul idio-ventricular

III.PROBLEME

Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse:

61. Cunoscând că la nivelul fiecărei sinapse impulsul nervos suferă o întârziere de 0,5
ms numită latenţă sinaptică, precizaţi:

a) care este viteza de conducere a impulsului nervos dacă la un copil arcul reflex bicipital are o
lungime de 0,20 m, iar timpul de latenţă al reflexului este de 3 ms (se neglijează sinapsa de la
nivelul receptorului)?
b) care este timpul necesar impulsului nervos să ajungă la efectori, ştiind că o comandă pornită
de la nivelul neocortexului motor se propagă pe o distanţă de 10 cm până la nivelul trunchiului
cerebral, iar de la acest nivel impulsurile motorii străbat un traseu de 90 mm până la nivelul
muşchilor masticatori, iar viteza de conducere este 125 m/s?
c) caracteristicile funcţionării sinapselor chimice.

7
a) b) c)
A 12,5 m/s 2,02 s după depolarizare, acetilcolina este inactivată lent de enzime
din membrana postsinaptică şi trecută în circulaţia sanguină
B 80 m/s 0,00250 s acetilcolina interacţionează cu receptorii specifici din fanta
sinaptică cu o grosime de circa 200 A0
C 125 m/s 0,00202 ms sinteza de noi cantităţi de acetilcolină se face pe seama ATP-
ului din veziculele butonilor terminali ai axonului
D 100 m/s 2,52 ms acetilcolina este eliberată în fanta sinaptică în cantitate
proporţională cu frecvenţa impulsurilor

62. Unui bolnav de 100 kg care suferea de hipertiroidie i s-a extirpat chirurgical o
mare parte din tiroidă. După intervenţia chirurgicală, bolnavul a acuzat spasme ale
musculaturii digestive şi laringiene. Precizaţi:
a) care este cauza simptomelor postoperatorii pe care le prezintă bolnavul?
b) ce cantitate de calciu trebuie introdusă în sângele bolnavului pentru a-i salva viaţa (dacă
calcemia scade la 4 mg/100 ml sânge, ea devine letală), ştiind că valoarea calcemiei persoanei în
cauză este de 6 mg/100 ml sânge în loc de 9,5 mg/100 ml sânge cât ar fi normal, iar volemia
reprezintă 8% din masa corporală?
c) care sunt acţiunile fiziologice ale hormonului care ar putea fi prescris de medic bolnavului în
cauză?

a) b) c)
A extirparea tiroidei a determinat 780 mg descreşte excreţia calciului şi
scăderea concentraţiei tiroxinei în sânge creşte fosfatemia
B în cursul operaţiei au fost înlăturate şi 480 mg inhibă activitatea osteolitică a
paratiroidele, făcând imposibilă sinteza osteoclastelor, crescând
de tiroxină calcemia
C extirparea tiroidei a determinat nu are nevoie stimulează eliminările urinare
scăderea concentraţiei parathormonului de calciu, de fosfaţi şi de potasiu
în sânge trebuie tratat
cu calcitonină
D insuficienţă paratiriodiană ca urmare a 280 mg stimulează absorbţia Ca2+ la
lezării chirurgicale a paratiriodelor în nivelul enterocitelor, indirect,
cursul operaţiei pe tiroidă prin activarea vitaminei D

63. La un bărbat cu masa corporală de 66 de kg, grupa de sânge O (I) şi Rh- , valoarea
glicemiei este mai mare cu 150% faţă de valoarea normală maximă considerată 110
mg/100 ml plasmă. Stabiliţi:
a) cantitatea totală de glucoză prezentă în plasma acestei persoane în momentul efectuării
analizelor de sânge, ştiind că volemia reprezintă 8% din masa corporală?
b) cum reacţionează sângele recoltat de la acest bărbat dacă este pus în contact, pe o lamă, cu
picături ale serurilor test din sistemul ABO?
c) ce se poate întâmpla în situaţia în care bărbatul primeşte cel puţin o tranfuzie de sânge din
grupa O (I) cu Rh+?

a) b) c)
A 3194,4 mg se produce aglutinarea în toate hematiile primitorului sunt atacate
serurile de anticorpii anti-D din plasma
donatorului
B 2904 mg se produce aglutinarea în serurile O icter hemolitic
(I) şi B (III)
C 4791,6 mg nu se produce aglutinarea în niciuna se determină producerea de
dintre cele trei picături de ser anticorpi anti-Rh în plasma
hemotest primitorului
D nu se poate se produce aglutinarea în serurile O accidente transfuzionale
calcula (I) şi A (II)

8
64. La nivelul cavităţii bucale, alimentele suferă transformări mecanice, fizice şi
chimice, la care participă mai multe structuri anatomice prezente în regiune, printre
care şi glandele salivare.
a) calculaţi cantitatea maximă de apă secretată prin salivă în 24 de ore, ştiind că zilnic se
secretă 800-1500 ml de salivă şi că aceasta conţine 99,5% apă?
b) care este rolul substanţelor organice ce se regăsesc în compoziţia salivei?
c) ştiind că o comandă care se propagă prin două fibre nervoase (una de 60 de mm, iar
cealaltă de 30 de mm) poate să ajungă din bulb şi până la fanta sinaptică cu glandele salivare în
0,0035 s şi că viteza de propagare prin prima fibră nervoasă este de 120 m/s, stabiliţi care este
viteza prin cea de-a doua fibră, ţinând cont de întârzierea sinaptică din ganglionul previsceral care
este de 0,5 ms?

a) b) c)
A 796 ml lizozimul are rol de protecţie a mucoasei bucale nu se poate calcula
B 1, 4925 l ptialina atacă dizaharidele la pH slab acid mai mică, datorită
conducerii pas cu pas
C 0,796 l mucina, substanţă polizaharidică, are rol de liant a 10-a parte din viteza
prin fibra preganglionară
D 1492,5 ml α - amilaza hidrolizează amidonul în trepte până 12 m/s
la maltoză

65. Analizatorii sunt sisteme complexe care recepţionează, conduc şi transformă


excitaţiile primite în senzaţii adecvate. Precizaţi:
a) care este puterea de refracţie a sistemului optic al ochiul emetrop, ştiind că axul optic are o
lungime de 24 mm şi că dioptria este inversul distanţei focale exprimată în metri şi măsoară
capacitatea de refracţie a unei lentile?
b) unde poate fi perceput gustul unei băuturi care conţine 0,005 g/l chinină şi aceeaşi
concentraţie de zahăr, la o temperatură de 24 0C şi prin ce se caracterizează zona respectivă a
mucoasei linguale?
c) care este numărul mediu de cili olfactivi ai neuronilor bipolari funcţionali pentru un individ
cu leziuni pe 60% din suprafaţa mucoasei, considerând că există câte 50 de neuroni olfactivi/cm2
de mucoasă olfactivă, că acesta are o suprafaţă de 3 cm 2 şi că sunt 6-8 cili olfactivi/neuron
olfactiv?

a) b) c)
A 0,041 la partea anterioară a feţei dorsale a limbii nu se poate preciza numărul
dioptrii cililor olfactivi
B 0,058 pe marginile postero-laterale ale limbii, de 280 de cili olfactivi
dioptrii unde informaţiile gustative sunt preluate de
nervul X
C 58,8 dioptrii la baza limbii, unde papilele în formă de 420 de cili olfactivi
cupă sunt dispuse sub forma literei V
D 41,6 dioptrii la vârful limbii, unde se găsesc papile în 840 de cili olfactivi
formă de ciupercă

66. Un tânăr care prezintă o deformare a coloanei vertebrale în plan sagital, cu


localizare toracică, are o masă corporală de 80 de kg şi un volum de apă corporală de
50 l, iar muşchiul său biceps brahial are o lungime de 40 cm. Precizaţi:
a) care sunt caracteristicile vertebrelor din regiunea afectată şi a deformării pe care o prezintă
tânărul?
b) ce procent din cantitatea de apă corporală reprezintă apa din musculatura sa scheletică,
ştiind că muşchii conţin 75-80% apă?
c) care este timpul util mediu al muşchiului biceps brahial al tânărului, ştiind că cronaxia
acestui muşchi este 0,5 ms, iar excitabilitatea ţesutului muscular scheletic este comparabilă cu
cea a ţesutului nervos?

9
a) b) c)
A apofizele lor transverse se articulează cu coastele; 48-51,2% 10 ms
accentuarea convexităţii curburii dorsale
B se articulează între ele prin amfiartroze; are 24-25,6% 5 ms
concavitatea posterior
C sunt lipsite de apofize articulare superioare şi 37,5%-40% 15 ms
inferioare; se însoţeşte de ridicarea unui umăr şi
coborârea celuilalt
D sunt cele mai voluminoase vertebre; are 60%-64% de 20 de ori mai mic
concavitatea anterior decât cronaxia

67. Analizele de sânge ale unei persoane cu masa corporală de 75 de kg arată


4.500.000 hematii/mm3, 15,6 g hemoglobină/dl de sânge şi 9000 leucocite/mm3.
Precizaţi:
a) care este lungimea maximă a lanţului eritrocitar din sângele acestei persoane, ştiind că
diametrul unei hematii este de cca 7,5 microni, iar sângele reprezintă 8% din greutatea corpului?
b) care este cantitatea de O2 ce ar putea fi transportat sub formă de oxihemoglobină, ştiind că
fiecare gram de hemoglobină se combină cu 1,34 ml O2?
c) care este cantitatea minimă de albumine din sângele acestei persoane, ştiind că aceste
proteine reprezintă 3,5-5 g/dl plasmă, iar plasma reprezintă 55-60% din volumul sanguin?

a) b) c)
A 202.500 km 1254,24 ml 115,5 g
B 202.500 microni 125.424 ml 11,51g
C 270.000 km 1200,64 ml 115,5 mg
D 202.500 m 12,50 dl 1,155g

68. Un bolnav cu masa corporală de 80 de kg (aproximativ 6,4 l de sânge) pierde prin


vărsături un litru de suc gastric. Precizaţi:
a) ce procent din apa plasmatică reprezintă volumul de apă care trebuie să treacă din plasmă
în lumenul gastric pentru înlocuirea apei din sucul gastric pierdut, ştiind că plasma reprezintă
55% din volumul sanguin, iar apa 90% din plasmă?
b) care este cantitatea maximă de apă eliminată de către ficat prin secreţia sa exocrină timp
de o oră, ştiind că bila se secretă în cantitate de 250-1100 ml/zi şi conţine 97% apă?
c) care este afecţiunea de care este suspectat bolnavul, ţinând cont că acuză şi alte simptome
(greaţă, dureri abdominale, febră, diaree), în urma administrării necontrolate a unor antibiotice?

a) b) c)
A 31,50% 10,10 ml ocluzie intestinală
B 31,25% 44,45 ml enterocolită
C 27,9% 1067 ml pancreatită
D 28,6% 45,83 ml litiază biliară
69. La un tânăr care suferă o emoţie uşoară, ciclul cardiac durează 0,6 s. Precizaţi:
a) care este volumul mediu de sânge care perfuzează plămânii tânărului în timp de un minut,
ştiind că debitul sistolic variază între 70-90ml?
b) care este valoarea debitului cardiac al tânărului în starea de repaus în care s-au determinat:
pulsul-75/min, sistola atrială-0,150 s, sistola ventriculară-0,300 s, diastola generală-0,350 s şi
debitul sistolic-80 ml?
c) care este durata diastolei generale a tânărului în timpul unui efort moderat în care s-au
înregistrat: pulsul-80/min, revoluţia cardiacă-0,750 s, sistola atrială-0,125 s, sistola ventriculară-
0,250 s?

a) b) c)
A 8000 ml 6,0 l 0,375 s
B 5250 ml 6,25 l 0,325 s
C 5600 ml 5,5 l 0,400 s
D 6750 ml 5,75 l 0,425 s

10
70. La un laborator hematologic se prezintă 3 pacienţi pentru realizarea de
leucograme. În urma efectuării analizelor, suma leucocitelor celor 3 pacienţi a fost de
30000 leucocite/mm³ sânge. La al doilea pacient numărul de leucocite a fost mai mare
cu 1500 decât la primul pacient şi cu 9000 mai mic decât la al treilea pacient. Precizaţi:
a) care este numărul de leucocite al fiecărui pacient?
b) care sunt caracteristicile structurale ale leucocitelor?
c) care sunt factorii care favorizează întoarcerea unui eritrocit încărcat cu
carbaminohemoglobină de la halucele piciorului stâng înapoi la inimă?

a) b) c)
A. pacientul 2 are 6000 de neutrofilele au nucleul comprimarea venelor
leucocite bilobat subdiafragmatice datorită
presei abdominale
B. pacientul 1 are 7500 de monocitele au un nucleu valvulele în cuib de rândunică
leucocite mare ce ocupă aproape prezente pe traiectul venei
toată citoplasma femurale
C. pacientul 3 are 16500 de eozinofilele au nucleu scăderea presiunii intraatriale
leucocite bilobat ca urmare a contracţiilor
ventriculare
D. pacienţii 1 şi 2 au împreună limfocitele prezintă nucleu creşterea presiunii exercitate
cu 3000 de leucocite mai în formă de "C" asupra venelor în timpul
puţin faţă de pacientul 3 inspiraţiei

Notă: Timp de lucru 3 ore.Toate subiectele sunt obligatorii.


În total se acordă 100 de puncte:
- pentru întrebările 1-60 câte 1 punct;
- pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte;
- 10 puncte din oficiu

SUCCES !

11
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
BRAŞOV 2009
FAZA NAŢIONALĂ
12-16.04.2009

BAREM DE CORECTARE CLASA A XI-A

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns


1. D 26. C 51. A
2. A 27. B 52. B
3. D 28. B 53. C
4. C 29. A 54. B
5. C 30. C 55. C
6. C 31. A 56. C
7. D 32. B 57. A
8. C 33. B 58. B
9. C 34. A 59. C
10. B 35. A 60. C
11. B 36. A 61. D
12. C 37. B 62. D
13. B 38. D 63. C
14. B 39. E 64. D
15. C 40. B 65. C
16. B 41. A 66. A
17. B 42. C 67. A
18. B 43. A 68. B
19. B 44. C 69. A
20. C 45. A 70. C
21. D 46. D
22. A 47. D
23. D 48. B
24. D 49. C
25. B 50. D
PROBA TEORETICĂ
CLASA A XI-A
SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări (1-30) alegeţi răspunsul corect din variantele
propuse.

1. Planul transversal al corpului uman:


A. împarte corpul într-o parte ventrală şi una dorsală
B. este considerat planul simetriei corpului
C. trece prin axul sagital şi axul transversal
D. împarte corpul în două jumătăţi simetrice

2. Fasciculele spinocerebeloase:
A. ajung în cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori şi mijlocii
B. au protoneuronii în coarnele medulare posterioare
C. se proiectează în paleocortex
D. se află în cordoanele laterale medulare

3. Nervii faciali:
A. inervează motor muşchii maseteri
B. participă la sensibilitatea epicritică şi protopatică a feţei
C. asigură sensibilitatea termoalgică a mucoasei linguale
D. stimulează secreţia lacrimo-muco-nazală

4. Nervii glosofaringieni:
A. au origine aparentă în şanţul bulbar preolivar
B. conţin fibre senzitive gustative de la baza rădăcinii limbii
C. asigură secreţia salivară submandibulară
D. inervează mucoasa urechii medii

5. Nervul vag:
A. conduce comenzi spre musculatura limbii
B. stimulează secreţia salivară a glandei parotide
C. se distribuie în regiunea laringelui şi faringelui
D. ca şi nervul VII, are fibre viscerosenzitive

6. Aria motorie principală:


A. este situată în faţa şanţului central Rolando
B. culege informaţii de la nucleii motori subcorticali
C. ocupă cortexul prefrontal şi are un rol integrativ
D. conţine ariile motorii 1, 2, 3 din girusul postcentral

1
7. Hipotalamusul :
A. secretă vasopresină depozitată în adenohipofiză
B. produce neurosecreţii care reglează diureza
C. secretă ocitocină prin nucleii mijlocii
D. are nuclei posteriori cu rol integrator parasimpatic

8. Din ramura comunicantă albă lipsesc:


A. fibre cu origine în coarnele medulare laterale
B. fibre aferente simpatice de la mucoasa gastrică
C. fibre motorii postganglionare simpatice
D. fibre mielinice scurte vegetative

9. Efectul stimulării parasimpatice constă în :


A. relaxarea sfincterului neted vezical extern
B. glicogenoliză pentru eliberarea glucozei din depozite
C. stimularea secreţiei glandelor sudoripare la nivelul palmelor
D. contracţia fibrelor musculare circulare de la nivelul cristalinului

10. Macula (aparatul otolitic):


A. este situată în dilataţiile de la baza canalelor semicirculare
B. conţine celule senzitive prevăzute cu kinocil şi stereocili
C. este acoperită de o membrană numită cupulă gelatinoasă
D. conţine celule epiteliale care menţin constantă compoziţia endolimfei

11. Receptorii acustici:


A. reprezintă neuroni modificaţi conectaţi cu ganglionul Corti
B. sunt dispuşi pe 3-4 şiruri spre peretele canalului osos
C. au localizare pe membrana orientată spre rampa vestibulară
D. sunt celule senzoriale stimulate direct de presiunea perilimfei

12. Nucleii vestibulari bulbari:


A. trimit dendrite spre nucleii de releu din talamus
B. realizează prin axonii lor conexiuni cu neuronii din ganglionul Scarpa
C. se conecteză prin axoni cu nucleii nervilor cranieni III, IV şi VI
D. transmit comenzi pentru realizarea mişcărilor voluntare

13. Cortizolul:
A. scade concentraţia acizilor graşi liberi plasmatici
B. creşte filtrarea glomerulară şi eliminarea renală de apă
C. scade numărul de eozinofile, neutrofile, plachete, hematii
D. activează catabolismul proteic în celulele hepatice

14. Boala Cushing se caracterizează prin:


A. depunere de grăsimi la nivelul membrelor
B. hipertensiune şi astenie musculară
C. hiperglicemie şi scăderi în greutate
D. pigmentaţie bronzată a tegumentului

15. Mineralocorticoizii:
A. au hidrocortizonul ca reprezentant principal
B. intervin în metabolismul intermediar glucidic
C. reabsorb natriu în schimbul kaliului, clorului şi apei
D. generează, în hipersecreţie, o urină acidă

2
16. Adrenalina secretată de medulosuprarenală determină:
A. contracţia splinei şi a musculaturii bronhiilor
B. glicogenoliză musculară şi hepatică, la fel ca şi glucagonul
C. anxietate, frică, alertă corticală
D. gluconeogeneză musculară şi vasoconstricţia coronarelor

17. ADH-ul:
A. este secretat de celule epiteliale din hipotalamusul anterior
B. produce vasoconstricţie în doze mari
C. stimulează reabsorbţia obligatorie a apei la nivel renal
D. acţionează asupra tubilor contorţi proximal, distal şi tubului colector

18. FSH, spre deosebire de LH:


A. stimulează secreţia celulelor interstiţiale Leydig
B. influenţează funcţia endocrină a ovarelor
C. determină secreţia corpului galben de sarcină
D. stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi

19. Secreţia epifizei:


A. este strict dependentă de propria inervaţie vegetativă parasimpatică
B. intervine în metabolismul mineral, glucidic, lipidic, proteic
C. este influenţată de ritmul circadian, lumina stimulând secreţia
D. stimulează secreţia de hormoni sexuali şi eliberarea lor în sânge

20. În scheletul membrului superior liber există:


A. un număr de carpiene egal cu cel al tarsienelor
B. 26 de oase în scheletul mâinii
C. un număr de falange egal cu cel al falangelor piciorului
D. osul radius situat medial în mişcarea de supinaţie

21. În timpul contracţiei izometrice:


A. muşchii realizează lucru mecanic extern
B. se asigură susţinerea posturii corpului
C. muşchiul biceps brahial se scurtează
D. necesităţile energetice sunt satisfăcute iniţial aerob

22. Excitabilitatea muşchiului se datorează:


A. proprietăţilor membranei mitocondriale
B. impermeabilităţii selective a membranei celulare
C. pompelor ionice prezente la nivelul sarcolemei
D. capacităţii de a dezvolta tensiune la capetele sale

23. Celulele oxintice:


A. sunt localizate în antrul piloric
B. secretă mucus, ca şi glandele pilorice
C. conţin celule G secretoare de gastrină
D. secretă o lipoproteină pentru absorbţia vitaminei B12

24. Colonul sigmoid este vascularizat de către:


A. trunchiul celiac
B. artera mezenterică inferioară

3
C. vena azygos
D. artera iliacă internă

25. În cavitatea bucală au loc:


A. procese mecanice, prin solubilizarea unor substanţe
B. fenomene fizice, prin hidroliza amidonului crud
C. transformări chimice, prin dizolvarea amidonului preparat
D. acţiuni bactericide, prin intervenţia lizozimului

26. În absorbţia intestinală:


A. aminoacizii se absorb prin pinocitoză, la polul bazal al enterocitului
B. glucoza se absoarbe prin mecanism activ ca şi acizii graşi
C. acizii graşi formează cu sărurile micelii hidrosolubile în celulele intestinale
D. glicerolul şi apa se absorb prin mecanism pasiv, fără consum energetic

27. În sucul gastric există:


A. mucusul, o lipoproteină secretată de celulele mucoase
B. HCl liber sau combinat cu proteine
C. tripsina, forma activă a tripsinogenului
D. elastaza care hidrolizează fibrele elastice

28. Pentru vederea obiectelor aflate la 4 m de ochi:


A. muşchiul ciliar radiar se contractă
B. ligamentele aparatului suspensor se relaxează
C. raza de curbură a cristalinului creşte
D. puterea de convergenţă a cristalinului scade

29. Bicarbonatul de sodiu:


A. pregăteşte alimentele pentru digestie
B. reglează pH-ul în intestinul superior
C. colorează materiile fecale
D. stimulează peristaltismul intestinal

30. Canalul toracic, spre deosebire de canalul limfatic drept:


A. are o lungime de 25-30 mm şi un traseu ascendent
B. începe prin cisterna chyli, localizată în spatele vertebrei L 2
C. colectează limfa din pătrimea superioară stângă a corpului
D. se varsă la unirea venelor jugulară internă şi subclaviculară

II. Alegere grupată


Folosiţi următoarea cheie de notare:
A- dacă sunt corecte variantele:1, 2, 3;
B- dacă sunt corecte variantele:1, 3;
C- dacă sunt corecte variantele: 2, 4;
D- dacă este corectă varianta 4;
E- dacă toate cele 4 variante sunt corecte;
31. Fasciculul cuneat:
1. este un fascicul care se încrucişează în măduvă
2. urcă din cornul posterior medular spre nucleul Burdach
3. este format din axoni ai deutoneuronilor medulari
4. transmite informaţii despre simţul poziţiei şi al mişcării

4
32. Nucleii senzitivi ai bulbului:
1. sunt echivalenţi coarnelor posterioare ale măduvei spinării
2. includ şi nucleii cohleari ai nervilor acustico-vestibulari
3. conţin deutoneuroni cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor V, X
4. sunt reprezentaţi şi de nucleul solitar al nervilor IX, X, XI

33. Arcul reflexului ahilian, la fel ca şi cel al reflexului de flexie:


1. aparţine unui reflex medular miotatic
2. are protoneuronul cu prelungire axonală scurtă
3. implică efectori musculari şi exteroceptori
4. conţine neuron somatosenzitiv pe calea aferentă

34. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:


1. participă la formarea corpului calos
2. înconjoară ventriculii cerebrali I şi II
3. uneşte bazal cele două emisfere cerebrale
4. conţine fibre de asociaţie interemisferice

35. Funcţia de conducere a punţii se realizează prin:


1. fasciculul Flechsig ce străbate toate etajele trunchiului cerebral
2. fibre corticonucleare pentru nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, V
3. fascicule comisurale care leagă etajele trunchiului cerebral
4. lemniscul medial ce pleacă din nuclei Goll şi Burdach din bulb

36. Fibrele postganglionare vegetative:


1. parasimpatice au distribuţie limitată, în principal la cap şi viscere
2. simpatice inervează muşchii piloerectori de la nivelul membrelor
3. parasimpatice pot avea origine în ganglioni intramurali sau juxtaviscerali
4. simpatice pot avea sinapsă în ganglionii prevertebrali

37. Căile acustică şi vestibulară au în comun:


1. dispunerea receptorilor în canalul cohlear
2. originea aparentă a nervului din segmentul de conducere
3. ganglionii care conţin protoneuronii segmentului intermediar
4. localizarea în trunchiul cerebral a deutoneuronilor

38. Nervul optic:


1. este format din axonii deutoneuronilor retinieni
2. are origine aparentă în mezencefal
3. părăseşte globul ocular la nivelul petei oarbe
4. are fibre vegetative din nucleul accesor

39. Analizatorului olfactiv, spre deosebire de cel gustativ, prezintă:


1. celulele receptoare care constituie protoneuronul căii
2. segment intermediar format din trei neuroni
3. chemoreceptori nervoşi bipolari
4. cili la nivelul segmentului periferic

40. Fusul neuromuscular:


1. este inervat senzitiv de dendrite ale neuronilor pseudounipolari
2. conţine corpii celulari ai motoneuronilor de tip gamma
3. detectează modificările de lungime ale muşchiului striat
4. este inervat de fibre anulospirale dispuse la extremităţi

5
41. Insulina:
1. este secretată de celule exocrine beta
2. stimulează procesul de gluconeogeneză
3. determină hidroliza trigliceridelor
4. intensifică transportul glucozei în adipocite

42. Întoarcerea sângelui la inimă este favorizată de:


1. presa abdominală care comprimă venele situate subdiafragmatic
2. sistemul valvular prezent pe traiectul venei cave inferioare
3. comprimarea venelor profunde prin contracţia muşchilor coapsei
4. ridicarea planşeului atrioventricular în timpul sistolei ventriculare

43. Printre efectele extractelor de timus se numără:


1. frânarea dezvoltării gonadelor
2. stimularea demineralizării osoase
3. acţiunea antagonică hormonilor gonadotropi
4. stimularea activităţii limfocitelor B

44. Sunt muşchi implicaţi în apropierea coapselor:


1. croitor
2. semimembranos
3. cvadriceps femural
4. adductori

45. În cazul unei plăci motorii:


1. influxul nervos generează un potenţial de acţiune cu valoarea de -90mV
2. sarcolema se pliază pentru a mări suprafaţa de contact cu dendritele
3. butonii sinaptici ajung la nivelul canalelor reticulului endoplasmatic
4. la capătul axonului motoneuronului se descarcă mediatorul acetilcolină

46. Tonusul muscular:


1. este o stare de tensiune temporară caracteristică
2. dispare după denervarea muşchilor scheletici
3. implică participarea lobului posterior al cerebelului
4. se realizează pe baza unui reflex miotatic

47. În timpul contracţiei musculare:


1. eliberarea ionilor Ca2+ împiedică cuplarea excitaţiei cu contracţia
2. are loc scindarea ATP-ului, proces care se face cu consum de energie
3. formarea complexului actomiozinic coincide cu relaxarea fibrei musculare
4. fenomenele chimice preced fenomenele mecanice

48. Secreţia salivară:


1. se află sub controlul centrilor salivari bulbo-pontini
2. este redusă şi vâscoasă, sub influenţa simpaticului
3. poate fi declanşată de mirosul sau vederea unui aliment
4. conţine o enzimă activă care generează pH-ul de 6-7

49. Activitatea motorie a stomacului:


1. este inhibată de gastrină secretată de antrul piloric
2. se realizează prin retropulsia chilului gastric spre sfincterul piloric

6
3. este controlată nervos prin fibre cu origine în nucleul ambiguu
4. include contracţii peristaltice pentru propulsia alimentelor spre pilor

50. HCl, spre deosebire de bicarbonatul de sodiu:


1. împiedică dezvoltarea unor bacterii patogene
2. este secretat de glande anexe tubului digestiv
3. activează o enzimă proteolitică
4. asigură pH-ul secreţiilor digestive

51. Sărurile biliare:


1. facilitează acţiunea lipazei pancreatice
2. ajută la absorbţia colesterolului şi a vitaminei A
3. stimulează motilitatea intestinală
4. au rol bacteriostatic

52. Enzimele digestive se asociază corect cu secreţia în care apar şi cu


substratul asupra căruia acţionează, astfel:
1. carboxipeptidaze - suc pancreatic – di şi tripeptide
2. enterochinaza - suc intestinal - chimotripsinogen
3. săruri biliare – bilă - lipide neemulsionate
4. ptialina - salivă- amidon preparat

53. Coagularea sângelui se desfăşoară în trei faze, din care:


1. faza II este cea mai laborioasă, aproximativ 4-8 minute
2. faza III presupune formarea fibrinei din fibrinogen
3. faza I include agregarea trombocitelor cu formarea cheagului alb
4. faza II are loc în prezenţa tromboplastinei

54. Spre deosebire de sistemul circulator, în sistemul limfatic există:


1. valvule semilunare care îngreunează circulaţia
2. capilare cu capătul închis
3. celule implicate în procesul de imunitate
4. vase cu pereţi mai subţiri

55. Artera mezenterică inferioară vascularizează:


1. partea stângă a colonului transvers
2. ultima porţiune a rectului
3. partea superioară a rectului
4. jejunul şi ileonul

56. Faza de ejecţie a sistolei ventriculare:


1. se termină în momentul închiderii valvulelor semilunare
2. începe în momentul închiderii valvulelor atrioventriculare
3. are presiunea intraventriculară superioară celei intraatriale
4. permite curgerea pasivă a sângelui din atrii în ventricule

57. În marea circulaţie:


1. vena portă are sânge de la jejun
2. venele pulmonare transportă sânge oxigenat
3. artera gastrică stângă se desprinde din trunchiul celiac
4. arterele carotide pleacă din aorta ascendentă

7
58. Sângele unei persoane cu grupa sanguină A:
1. produce antigene la contact cu macromolecule străine
2. conţine în plasmă protrombină şi fibrinogen
3. participă la imunitatea specifică dobândită pasiv prin vaccinare
4. are hematii ce aglutinează în serurile hemotest O şi B

59. Limfocitele T:
1. produc anticorpi cu rol în imunitatea umorală
2. au origine în măduva osoasă roşie din epifizele sternului
3. se formează într-un organ ce stimulează gonadele
4. au rol în imunitatea specifică, dobândită

60. Presiunea arterială variază:


1. proporţional cu debitul cardiac
2. în funcţie de elasticitatea pereţilor vasculari
3. proporţional cu rezistenţa vasculară
4. la modificări ale volumului lichidelor extracelulare

III.PROBLEME

61. Pentru precizarea poziţiei segmentelor care alcătuiesc corpul


omenesc, se folosesc, ca elemente de orientare, axe şi planuri.
Identificaţi variantele corecte cu privire la:
a) Topografia organelor şi sistemelor de organe.
b) Distribuţia musculaturii striate la nivelul corpului unei persoane adulte.
c) Localizarea oaselor la nivelul scheletului.
a) b) c)
A stomacul este localizat la muşchiul cvadriceps este simfiza pubiană este
nivelul hipocondrului drept localizat anterior faţă de localizată ventral faţă
muşchiul croitor la nivelul de osul sacrum
coapsei
B colonul ascendent este la extremitatea distală a tibia este situată
situat lateral stânga, la muşchiului cvadriceps se lateral la nivelul
nivelul cavităţii abdominale găseşte rotula gambei
C cutia toracică este plasată muşchiul gastrocnemian osul sfenoid este
inferior faţă de cutia este localizat superficial, în dispus inferior faţă
craniană loja posterioară a gambei de oasele parietale
D ficatul are faţa superioară muşchiul trapez este falangele sunt
diafragmatică, iar cea superior faţă de muşchii aşezate distal în
inferioară viscerală marii dorsali şi cranial faţă raport cu oasele
de muşchiul occipital carpiene

62. Andrei pregăteşte o friptură şi, din neatenţie, se arde cu grăsime


încinsă, ceea ce îl face să-şi retragă mâna dreaptă. Precizaţi:
a) Timpul minim necesar pentru ca impulsul nervos să ajungă de la
membrana presinaptică a plăcii motorii până la capătul fibrei musculare,
ştiind că:
- fibra musculară are lungimea de 10 cm
- placa motorie se află la jumătatea distanţei dintre cele două capete ale
fibrei musculare

8
- viteza de deplasare a impulsului nervos prin fibra musculară este de 10-
12 m/s
- timpul de întârziere sinaptică este de 0,5-1 ms.
b) Caracteristicile reflexului medular generat de acest incident.
c) Particularităţile segmentelor analizatorului implicat în această situaţie.

a) b) c)
A 0,0041 s implicarea unor receptorii sunt terminaţii nervoase
motoneuroni alfa libere
B 0,0046 s participarea neuronilor din informaţiile sunt conduse prin
cornul posterior cordonul medular lateral stâng
C 0,0055 s mişcare de flexie impulsurile se proiectează pe
generată de contracţia neocortexul din dreptul şanţului
muşchiului biceps interemisferic
D 4,6 ms receptori localizaţi în deutoneuronul se află în cornul
muşchi medular posterior

63. La ora de sport, în timpul unei probe de alergare pe distanţa de 100


m, în organismul elevilor se modifică anumiţi parametri funcţionali.
Stabiliţi pentru această situaţie:
a) Caracteristicile inervaţiei vegetative a organelor solicitate mai intens.
b) Modificările activităţii viscerale.
c) Acţiunea hormonilor implicaţi.

a) b) c)
A nervii cardiaci conţin scăderea motilităţii adrenalină–
fibrele simpatice gastrointestinale vasoconstricţie
preganglionare tegumentară
B fibrele postganglionare secreţia redusă de salivă glucagon –
trimit comenzi pentru apoasă gluconeogeneză din
relaxarea sfincterului Oddi aminoacizi
C plexul cardiac stimulează intensificarea hidrocortizon- lipoliză
nodulul sinoatrial glicogenolizei hepatice
D fibrele vegetative vagale creşterea de aproximativ noradrenalină–
determină bronhodilataţie şase ori a debitului cardioacceleraţie
cardiac

64. Analizatorul vizual furnizează 90% din informaţiile din mediul


înconjurător. Stabiliţi:
a) Numărul de fibre nervoase din nervul optic ce transmit informaţii de la
celulele fotoreceptoare din retină, exceptând foveea centralis, ştiind că:
- un nerv optic conţine 2,5 milioane de fibre nervoase
- în foveea centralis se găsesc 1,2 milioane de celule cu con
- în restul retinei se găsesc 4,5 milioane de celule cu con şi 125 de milioane
de celule cu bastonaş.
b) Modificările care au loc în procesul de acomodare pentru vederea de
aproape.
c) Cauzele şi simptomele din patologia globului ocular.

9
a) b) c)
A 2,5 milioane creşterea gradată a puterii conjunctivită-simptom:
de convergenţă a senzaţie de arsură
cristalinului
B 1,3 milioane detensionarea ligamentului glaucom-cauză:
suspensor drenaj defectuos al
umorii apoase
C 5,7 milioane mioză dacă obiectul privit hemeralopie-simptom:
este puternic luminat reducerea vederii
diurne
D cu 1,2 milioane mai contracţia concomitentă a cataractă-cauză:
puţin faţă de întregul fibrelor circulare şi radiare modificări ale
nerv ale muşchiului ciliar proteinelor din
structura cristalinului

65. Segmentul receptor al analizatorului gustativ uman conţine


aproximativ 10.000 de muguri gustativi. Cele 10 papile
circumvalate (caliciforme) dispuse în “V” la baza limbii conţin,
fiecare, câte 175 muguri gustativi. Stabiliţi:
a) Numărul de muguri gustativi din celelalte papile ale mucoasei linguale.
b) Caracteristicile segmentului intermediar.
c) Particularităţile fiziologice ale celulelor receptoare gustative.

a) b) c)
A 8250 nervul V - origine aparentă se adaptează în timp scurt
lateral de piramidele în cazul substanţelor
pontine sărate
B nu se poate calcula axonii deutoneuronilor se pot fi stimulate de doi sau
încrucişează în bulb mai mulţi stimuli gustativi

C cu 1750 mai puţine protoneuronii se află în pot detecta patru gusturi


faţă de numărul total ganglioni extranevraxiali de bază
precizat
D numărul variază în dendritele neuronului au acelaşi prag de
funcţie de individ talamic proiectează excitabilitate pentru
informaţia pe neocortex substanţele amare şi dulci

66. Radu se duce la medic, prezentând numeroase simptome din


domeniul endocrin, printre care următoarele: hipotensiune
arterială, astenie şi scădere în greutate. Precizaţi pentru acest caz:
a) Denumirea bolii.
b) Alte manifestări ale bolii.
c) Cauza posibilă.
a) b) c)
A Boala Basedow-Graves exoftalmie, nervozitate disfuncţie tiroidiană
B Boala Addison deshidratare, hiperpigmentare insuficienţă la nivelul
cutanată corticosuprarenalei
C Boala Conn retenţie de apă şi sare, exces de aldosteron
hipopotasemie
D Diabet zaharat creşterea cetonemiei, hipersecreţie de
hiperglicemie insulină

10
67. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală.
Un impuls nervos ajunge de la nucleul salivar inferior la glandele
parotide prin două tipuri de fibre nervoase: de 0,052 m lungime,
respectiv de 26 mm lungime şi cu viteze diferite: de 100 m/s, respectiv
de 10 m/s. Precizaţi:
a) Timpul în care comanda ajunge la efector, ştiind că, la nivelul sinapsei de
pe traiectul acestei căi nervoase, întârzierea este de 0,5 ms (se neglijează
sinapsa cu efectorul).
b) Compoziţia salivei/rolurile îndeplinite de aceasta.
c) Produşii intermediari care se formează, la adult, în urma acţiunii ptialinei
asupra alimentelor consumate şi care este coloraţia care atestă
transformările respective.

a) b) c)
A 0,00362 s conţine peste 0,5% substanţe maltoza; albastru
anorganice
B 0,00596 s principalele substanţe organice acrodextrina; incoloră
sunt lizozimul, mucina şi
gelatinaza
C 3,62 ms principalii electroliţi sunt: amilodextrina; albastru-violet
Na+, K+, Cl-, HCO-3, Mg2+,Ca2+
D 5,96 ms excretă substanţe endogene: eritrogastrina;violet-roz
metale grele, agenţi patogeni

68. Deglutiţia cuprinde totalitatea activităţilor motorii care asigură


transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac.
Precizaţi:
a) Care dintre enunţurile legate de timpii deglutiţiei este corect?
b) Ce caracteristici prezintă nervii implicaţi în deglutiţie?
c) Afirmaţia corectă referitoare la componentele acestui arc reflex.

a) b) c)
A peristaltismul primar al nervii XII – fibre aferenţa-fibre
esofagului începe când somatomotorii cu originea somatosenzitive ale
alimentele trec din faringe reală în bulb nervului trigemen
în esofag
B peristaltismul secundar al nervii X – fibre somatomotorii centrul deglutiţiei –
esofagului propulsează cu distribuţie în partea nuclei bulbari
alimentele în stomac inferioară a esofagului
C faringele prezintă o serie de nervii XI – fibre eferenţa- fibre
contracţii musculare somatomotorii cu distributie visceromotorii ale
automate pe muşchii faringelui nervilor faciali
D contracţiile involuntare ale nervii IX- fibre motorii cu efectori- dinţi,
limbii împing bolul originea în nucleul ambiguu limbă, faringe,
alimentar în faringe esofag

69. Legat de aparatul locomotor, precizaţi:


a)Numărul apofizelor spinoase şi transverse din regiunea toracică.
b)Numărul minim de oase care intră în alcătuirea lordozelor.
c)Numărul corpurilor vertebrale din regiunea cervicală.
d) Asocierea corectă muşchi scheletici-dispunere în corp.

11
a) b) c) d)
A 36 12 6 muşchiul oblic extern –lateral de muşchiul drept abdominal
B 12 24 7 muşchiul transvers –lateral de muşchii marii dorsali
C 24 17 7 muşchiul romboid – profund faţă de muşchiul trapez
D 36 13 6 muşchiul peronieri – loja laterală a gambei

70. Inima funcţionează ca o pompă aspiro-respingătoare. Stabiliţi:


a) Particularităţile unui ciclu cardiac normal.
b) Succesiunea corectă a vaselor de sânge în sistemul circulator.
c) Cauzele cardiopatiei ischemice.

a.) b.) c.)


A frecvenţa cardiacă cârja aortică→artera subclaviculară irigarea
determinată de stângă→artera axilară stângă→artera insuficientă a
nodulul sinoatrial brahială stângă inimii
este de 70-80/minut
B în diastola ventriculară, vena portă→capilare sinusoide→venă alimentaţia
ventriculele sunt pentru o centrolobulară→vena hepatică→vena bogată în
perioadă de timp cavităţi cavă superioară proteine
închise
C în diastola generală aortă abdominală→trunchi deficit
valvulele celiac→artera mezenterică circulator
atrio-ventriculare sunt superioară→artera hepatică cardiac
permanent închise
D prima fază din sistola artera iliacă externă→artera ateroscleroza
ventriculară este faza femurală→artera tibială arterelor
izovolumetrică posterioară→artera poplitee coronare

Notă: Timp de lucru 3 ore.Toate subiectele sunt obligatorii.


În total se acordă 100 de puncte:
- pentru întrebările 1-60 câte 1 punct;
- pentru întrebările 61-70 câte 3 puncte;
- 10 puncte din oficiu

SUCCES  !  

12
BAREM DE CORECTARE CLASA a XI-a

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns


1. C 26. D 51. E
2. D 27. B 52. D
3. D 28. B 53. C
4. D 29. B 54. C
5. C 30. C 55. B
6. A 31. D 56. B
7. B 32. B 57. B
8. C 33. C 58. C
9. C 34. A 59. D
10. B 35. D 60. E
11. B 36. A 61. C
12. C 37. C 62. B
13. B 38. B 63. C
14. B 39. B 64. B
15. D 40. B 65. B
16. C 41. D 66. B
17. B 42. A 67. C
18. D 43. B 68. A
19. B 44. D 69. A
20. C 45. D 70. A
21. B 46. C
22. C 47. D
23. B 48. A
24. B 49. D
25. D 50. B
REZOLVĂRI PROBLEME

PROBLEMA 62
Viteza=lungime/timp
Timp minim pentru conducerea pe fibra musculară, de la jumătate până la
capăt:
 lungimea/viteză=5 cm / 1200 cm/s=0,0041 s
Timp minim total pentru conducerea de la membrana presinaptică la capătul
fibrei musculare:
 0,0041 s=4,1 ms
 4,1 ms + 0,5 ms=4,6 ms=0,0046 s

PROBLEMA 64
În foveea centralis nu este prezent fenomenul de convergenţă a impulsurilor
(Huţanu, pag. 56).
2,5 milioane de fibre total–1,2 milioane de fibre din foveea centralis = 1,3
milioane de fibre care pleacă din restul retinei

PROBLEMA 67
Fibra presinaptică: mai lungă, viteză mai mare de conducere:
 Timp=0,052 m lungime / 100 m/s=0,00052 s
Fibra postsinaptică: mai scurtă, viteză mai mică de conducere:
 Timp=0,026 m lungime / 10 m/s=0,0026 s
Timpul total=0,0005 s + 0,00052 s + 0,0026 s=0,00362 s=3,62ms

PROBLEMA 69
a) pe fiecare vertebră toracală se află 3 apofize (una spinoasă și două
transverse): 3 apofize x 12 vertebre = 36 apofize
b) lordoze sunt în regiunile cervicală şi lombară:
7 vertebre + 5 vertebre= 12 vertebre
c) 6 vertebre au corp vertebral; atlasul nu are corp vertebral
PROBA PRACTICĂ

CLASA A XI-A

 Tema lucrării practice este:

GLANDELE ENDOCRINE-particularităţi structurale şi funcţionale

 Conţinuturile lucrării practice fac referire la:


- Observaţii microscopice
- Elemente de topografie
- Structură
- Hormonii secretaţi şi efectele lor
- Disfuncţii endocrine

Pe baza analizei preparatelor microscopice I-V, a imaginilor


prezentate şi a cunoştinţelor teoretice şi practice legate de tema
propusă, alege varianta corectă la întrebările 1-30.

I. Operaţii în observarea preparatelor la microscop:

1. Prima operaţie pentru observarea unui preparat este:


A. aşezarea lamelei pe măsuţa microscopului
B. reglarea distanţei între preparat şi obiectiv
C. stabilirea înălţimii mesei
D. focalizarea luminii

2. Lumina este focalizată cu ajutorul:


A. oglinzii
B. obiectivului
C. ocularului
D. şurubului micrometric

3. Obiectivul cu cea mai mică rezoluţie este utilizat :


A. la finalul observaţiei
B. pentru a observa detalii de ultrastructură
C. în prima fază a observaţiei
D. numai pentru frotiuri

1  

 
II. Observaţi preparatele microscopice I-IV şi asociaţi-le cu imaginile
din figurile 1-4:
4. Identificaţi asocierea corectă dintre preparatele observate la
microscop şi imaginile din figurile 1-4:
A. preparatul I - figura 3
B. preparatul II - figura 1
C. preparatul III - figura 4
D. preparatul IV - figura 2

FIGURA 1 FIGURA 2

FIGURA 3 FIGURA 4

III. Identificaţi glandele observate în preparatele microscopice I-V:

5. Preparatul numărul I reprezintă o glandă endocrină care:


A. este localizată pe partea posterioară a lobilor tiroidieni
B. secretă hormonii STH, TRH, ACTH, LTH
C. este constituită din trei lobi
D. are formă de con de pin

6. Preparatul numărul II reprezintă o glandă endocrină care:


A. este organ limfoid
B. conţine două zone diferite embriologic
C. este aşezată pe şaua turcească a osului sfenoid
D. secretă un hormon comun cu paratiroidele

2  

 
7. Preparatul numărul III reprezintă o glandă care:
A. secretă un hormon hipoglicemiant
B. este localizată la polul superior al rinichiului
C. are celule neurosecretoare
D. intervine în reglarea calcemiei

8. Preparatul numărul IV reprezintă o glandă endocrină care:


A. are formă de coif
B. utilizează iodul în producerea hormonilor
C. are localizare anterior de laringe
D. este vascularizată printr-un sistem port

9. Preparatul numărul V reprezintă o glandă endocrină care:


A. este localizată între coliculii cvadrigemeni superiori
B. are rol în formarea şi maturarea limfocitelor
C. în hiposecreţie generează contracţii tetanice
D. secretă un hormon hipoglicemiant

IV. Stabiliţi topografia corectă a glandelor observate în preparatele


microscopice I-IV:

10. Glanda din preparatul I


corespunde poziţiei indicate
în figura 5, prin:
A. cifra 3
B. cifra 7
C. cifra 5
D. cifra 2

11. Glanda din preparatul


III corespunde poziţiei
indicate în figura 5, prin:
A. cifra 6
B. cifra 8
C. cifra 1
D. cifra 4

FIGURA 5

3  

 
V. Identificaţi particularităţile structurale ale glandelor endocrine din
figurile 6-9:
 
12. Identificaţi asocierea
corectă:
A. cifra 2 – zona fasciculată
B. cifra 4 – zona glomerulară
C. cifra 1 – capsulă fibroasă
D. cifra 3 – zona reticulată

13. Stabiliţi corespondenţa


dintre porţiunea glandulară şi
hormonii secretaţi:
A. porţiunea 2 – aldosteron
B. porţiunea A – catecolamine
C. porţiunea 3 – sexosteroizi
D. porţiunea B – acetilcolină FIGURA 6

14. Identificaţi asocierea


corectă:
A. litera A – celule parafoliculare
B. litera B – folicul ovarian
C. litera A – folicul tiroidian
D. litera B – celule insulare

15. În zona notată cu B


există:
A. celule care secretă estrogeni
B. un depozit de hormoni iodaţi
C. celule β care produc insulină
D. parenchim glandular exocrin

FIGURA 7

16. Identificaţi asocierea


corectă:
A. litera A – celule exocrine
B. litera B – coloid bogat în proteine
C. litera C – celule ductale
D. litera D – canal excretor

17. În structura notată cu B


există:
A. suc pancreatic
B. hormoni steroizi
C. tireoglobulină
D. hormon antidiuretic

FIGURA 8

4  

 
18. Zona notată cu litera A:
A. are legături nervoase cu
hipotalamusul posterior
B. reprezintă un lobul timic
C. are celule organizate în cordoane
D. reprezintă un folicul tiroidian
19. În zona notată cu litera
B:
A. există celule de natură nervoasă
B. ajung dendrite ale neuronilor din
hipotalamusul anterior
C. există corpusculi Hassal în care
se maturează timocitele
FIGURA 9
D. se află celulele din lobul stâng al
tiroidei

VI. Identificaţi efectele produse de hormonii secretaţi de glandele


observate în preparatele I-V asupra ţesuturilor din figurile 10-13:

20. Pe ţesutul din figura


10, hormonii secretaţi de
glandele observate în
preparatele I-V au
următoarele efecte:
A. adrenalina – intensificarea
activităţii
B. ADH – vasoconstricţie
C. tiroxina – reducerea activităţii
D. parathormonul – extragerea  
calciului FIGURA 10

21. Identificaţi asocierea


corectă dintre disfuncţiile
glandelor din preparatele I-V
şi efectul asupra ţesutul din
figura 11:
A. preparatul I – reducerea
imunităţii
B. preparatul II - osteoporoză
C. preparatul III – comă
hipoglicemică
D. preparatul IV - sterilitate

 
FIGURA 11

5  

 
22. Identificaţi asocierea
corectă dintre hormonii
enumeraţi şi efectul lor
asupra ţesutului din figura
12:
A. ADH – scăderea volemiei
B. hormon timic – creşterea
numărului de trombocite
C. calcitonină – creşterea calcemiei
D. cortizol – creşterea numărului de
hematii  
FIGURA 12

23. Glanda identificată în preparatul IV intervine în


metabolismul hidromineral prin:
A. retenţie de Ca, K, P şi N
B. reabsorbţie de Na+ şi eliminare de K+
C. aborbţie intestinală de Ca şi P
D. permeabilizarea tubilor contorţi proximali pentru apă

24. Unele celule din structura


glandei endocrine
reprezentată în figura 13 şi
analizată microscopic în
preparatul V:
A. provin din măduva
hematogenă
B. sunt celule gliale secretoare
C. formează zona medulară a
suprarenalelor
D. intră în alcătuirea insulelor  
Langerhans FIGURA 13  

25. Identificaţi asocierea


corectă dintre hormon şi
efectul acestuia asupra
ţesutului din figura 14:
A. parathormon - extragerea
unor elemente minerale
B. glucagon – glicogenoliză
C. tiroxina – formarea sinapselor
D. TSH – multiplicarea foliculilor

FIGURA 14

6  

 
VII. Identificaţi caracteristicile disfuncţiilor endocrine reprezentate în
figurile 15-19:

26. Persoana din figura 15


prezintă:
A. hiposecreţie de tiroxină
B. facies de “lună plină”
C. acromegalie
D. o disfuncţie a pancreasului
endocrin

 
FIGURA 15

27. Alte semne ale bolii de care suferă


persoana din figura 16 sunt:
A. intoleranţă la căldură
B. contractură generalizată a muşchilor striaţi
C. transpiraţii reduse
D. creşterea în greutate

FIGURA 16

28. Cauza apariţiei bolii de care suferă


persoana din figura 17 este:
A. hipersecreţie de T3 şi T4 în perioada de
creştere
B. tumoră la nivelul paratiroidelor
C. exces de STH la vârsta adultă
D. hipertrofierea glandei pineale

FIGURA 17

7  

 
29. Glanda afectată la persoana din figura 18:
A. face parte din structura epitalamusului
B. are secreţie controlată de hipotalamusul anterior
C. intervine în reglarea secreţiei de testosteron
D. conţine celule foliculare secretoare de hormoni tropi

FIGURA 18

30. Hormonii secretaţi de


glanda afectată la persoana
din figura 19, determină, în
mod normal:
A. creşterea consumului tisular de
oxigen
B. scăderea glicemiei
C. creşterea colesterolemiei
D. scăderea metabolismului bazal

FIGURA 19

Notă:

Timp de lucru 2 ore.Toate subiectele sunt obligatorii.


În total se acordă 100 de puncte:
- pentru întrebările 1-30 câte 3 puncte;
- 10 puncte din oficiu

SUCCES  !  

8  

 
BAREM DE CORECTARE CLASA a XI-a

PROBA PRACTICĂ

Nr. item Răspuns


1. D
2. A
3. C
4. B
5. C
6. D
7. A
8. A
9. B
10. D
11. A
12. C
13. A
14. D
15. C
16. B
17. C
18. C
19. A
20. A
21. C
22. D
23. B
24. A
25. A
26. B
27. A
28. C
29. C
30. A
1

18th INTERNATIONAL BIOLOGY OLYMPIAD


JULY 15 - 22, 2007

THEORY EXAMINATION # 2

Total marks possible: 65

Time allowed: 20 minutes

WRITE YOUR 4-DIGIT STUDENT NUMBER IN THE BOX


BELOW

STUDENT CODE
2

GENERAL INSTRUCTIONS

Check that you have the correct examination paper and an answer sheet.

BE SURE TO RECORD ALL YOUR ANSWERS ON THE ANSWER SHEET

WHEN YOU HAVE FINISHED THE EXAM, PLACE YOUR ANSWER SHEET INSIDE
YOUR QUESTION PAPER AND HAND BOTH TO THE INVIGILATOR BEFORE
LEAVING THE EXAM ROOM.

REMEMBER TO WRITE YOUR 4-DIGIT STUDENT CODE ON THE FRONT PAGE OF


THE QUESTION PAPER.

Read each question carefully before attempting it.

IMPORTANT
 Use the answer sheet provided to record your answers.

 Ensure that your name and student code is PRINTED in the top margin of the front
page of the answer sheet. The markers will enter this information in the correct places
on the reverse side of the answer sheet.

 Use only the HB pencil provided to mark the answer sheet. Completely fill in the circle.

A B C D E
This is the correct way: o  o o o

 DO NOT USE AN X OR ANY OTHER SYMBOL TO MARK YOUR ANSWER.

 If you want to change your answer, use the eraser to completely erase your correct
response and fill ion the new circle you require.
Question 1. The diagram below shows a section through a mammalian ovary.
 There is only one correct answer to each question.

 Each question is worth one mark Marks will not be deducted for incorrect answers.
3

Question 1. The diagram below shows a section through a mammalian ovary.

Which one of the following is the correct sequence of the development of the structures indicated
by the letters A to E?

A. A, C, D, B, E
B. A, B, D, C, E
C. C, B, D, A, E
D. D, B, C, A, E
E. E, B, D, C, A

Question 2. Oogenesis differs substantially from spermatogenesis. Which of the following


statements concerning oogenesis is INCORRECT?

A. Cytokinesis is unequal during the meiotic divisions


B. The sequence from secondary oocyte to ovum is interrupted by a relatively long
rest period
C. The first meiotic division is not completed unless the egg is reactivated by a hormone
D. A mature ovum has not completed its second meiotic division
E. The number of potential gametes is, by and large, established at birth
4

Questions 3 – 7. Examine the figure below:

Hormone Levels during the Human Female Reproductive Cycle

C
D

i)
Question 3. Which of the following correctly lists the hormones in order from A to D?

A. estrogen, progesterone, LH, FSH


B. estrogen, FSH, progesterone, LH
C. FSH, LH, progesterone, estrogen
D. LH, estrogen, FSH, progesterone
E. LH, FSH, estrogen, progesterone
5

Question 4. Which of the following statements is INCORRECT?

A. An increase in hormone B causes a decrease in hormones C and D


B. A steep rise in hormone C stimulates the production of hormones A and B.
C. A small increase in hormone C inhibits the production of hormones A and B.
D. A rise in hormones C and D inhibits the secretion of hormones A and B

Question 5. Ovulation is triggered by a peak in the hormone whose level is shown by the

A. Line A
B. Line B
C. Line C
D. Line D

Question 6. Hormones A and B are secreted by the

A. uterine wall
B. ovary
C. hypothalamus
D. anterior pituitary

Question 7. Hormones C and D are secreted by the

A. uterine wall
B. ovary
C. hypothalamus
D. anterior pituitary

Question 8. It is assumed that plants replace their very thin roots (<2mm) several times per year
resulting in a high amount of dead plant material in the soil. One hypothesis predicts that most of
the CO2 produced in the soil originates from microorganisms feeding on dead plant material. To
which trophic level do these microorganisms belong?

A. . Primary producers
B. Secondary producers
C. Decomposers
D. First order consumers
E. Second order consumers

Question 9. Joan and Claude come to you seeking genetic counseling. Claude was married before,
and he and his first wife had a child with cystic fibrosis, a homozygous recessive condition. A
brother of Joan’s died of cystic fibrosis and Joan has never been tested for the gene. If they marry,
what is the probability that Joan and Claude will have a son that WILL NOT be a carrier for or
have cystic fibrosis?
6
A. 1/12
B. 1/8
C. 1/6
D. 1/4
E. 1/2

Question 10. Chromosomal crossing over occurs in which of the following stages of cell division?

A. Prophase of mitosis.
B. Metaphase of mitosis.
C. Prophase I of meiosis.
D. Metaphase II of meiosis.
E. Telophase I of meiosis.

Question 11. A man whose blood group is Type A has two boys. The plasma of one of the boys
agglutinates the red cells of his father, but the plasma from the other son does not. Which
combination of the following statements.is correct?

I. The father must be heterozygous for the A blood type allele.


II. The mother of the son that agglutinates his father’s blood can be type AB.
III. The boy that agglutinates could have type O blood.
IV. The mother of the son that agglutinates must possess a type O allele.
V. The boy that doesn´t cause agglutination can be type AB.

A. I, II, V
B. I, III, V
C. I, IV, V
D. II, III, IV
E. II, IV, V

Question 12. In peas, the allele for smooth seed coat (S) is dominant to wrinkled (s), Tall plant (T)
is dominant to short (t) and yellow coloured seed (Y) is dominant to green (y).

A plant with the genotype SsTtyy was test crossed and 145 progeny survived to maturity.
Approximately how many of these progeny are expected to be tall plants with green wrinkled seeds?

A. 9
B. 18
C. 36
D. 72

Question 13. B chromosomes are additional chromosomes possessed by some, but not all,
individuals in a population. Which combination of statements is correct?

I. They occur only in plants.


II. While they are common in plants, they occur also in fungi, insects and animals.
7
III. They arise from normal chromosomes by fragmentation.
IV. They are normal, but short, chromosomes..
V. In plants they are associated with reduced viability.

A. I, III and V
B. I, IV and V
C. II, III and V
D. II, IV and V

Question 14. Often the frequency of a particular deleterious allele is very different in neighbouring
countries. For example, the frequency of the allele causing cystic fibrosis is 0.02 in Germany and
0.006 in Switzerland. Such a difference in allele frequencies between two close populations is
probably the result of

A. The occurrence of the founder effect in an earlier generation


B. More effective repair of DNA damage caused by mutation
C. Selective advantage of the allele in one population but not the other
D. Recurring migration between the populations
E. Non-random mating.

Question 15.The coefficient of relatedness is a theoretical value determined by the number of genes
that would be the same between two organisms. Thus, since a parent gives half its genes to an
offspring, the parent and offspring would have a coefficient of relatedness of 0.5.

The diagram below shows the relationships between some bees. What is the coefficient of
relatedness between II-2 and II-3; and between II-2 and III-1?

1 2 3

II

III
8

Between II-2 and Between II-2 and


ANSWER
II-3 III-1
A. 0.50 0.50
B. 0.75 0.50
C. 0.00 1.00
D. 0.25 1.00
E. 0.50 0.75

Question 16. Collenchyma and sclerenchyma are plant support tissues. Which combination of the
following statements correctly differentiates these two types of plant tissue?

I. Collenchyma is a plastic tissue that occurs only in Dicotyledons; sclerenchyma is an elastic


tissue that is found in both Monocotyledons and Dicotyledons.
II. Collenchyma cells are developed in young organs during growth; sclerenchyma cells occur in
organs that have concluded their longitudinal growth.
III. Ccollenchyma and sclerenchyma arise from the same cell type.
IV. Collenchyma cells have primary walls only while sclerenchyma cells have secondary walls.
V. Collenchyma originates from the protoderm; sclerenchyma is formed by the procambium.

A. I, II, III.
B. I, II, IV
C. III, IV, V
D.IV, V

Question 17. The following figure shows the carbon fixation reactions during hotosynthesis
in a typical C4 plant :

Vascular bundle

CELL 1

CELL 2

epidermis
9
Which of the following answers indicate the dominant carbon fixation enzyme in each of the two cells?

Answer Cell 1 Cell 2


A. Malate dehydrogenase Sucrose synthase
B. PEPCase Rubisco
C Rubisco PEPCase
D. Aspartate aminotransferase Malate dehydrogenase
Pyruvate
E. Malic enzyme
dehydrogenase

Question 18. Suppose that an illuminated suspension of Chlorella (a photosynthetic alga) was
actively carrying out photosynthesis when the light was suddenly switched off. How would the
levels of 3-phosphoglycerate and ribulose 1,5-bisphosphate change during the next minute?

A. The concentration of 3-phosphoglycerate would increase and that of ribulose 1,5-


bisphoshate would increase.
B. The concentration of 3-phosphoglycerate would increase; the concentration of ribulose
1,5-bisphoshate would decrease.
C. The concentration of 3-phosphoglycerate would decrease; the concentration of
ribulose 1,5-bisphoshate would increase.
D. The concentration of 3-phosphoglycerate would decrease; the concentration of ribulose
1,5-bisphoshate would decrease.
E. The concentration of 3-phosphoglycerate would remain the same; the concentration of
ribulose 1,5-bisphoshate would decrease.

Question 19. Which of the following statements shows the difference between the reaction sites
of photosystem I and II ?

A. Chlorophyll a is found in photosystem I; chlorophyll b is found in photosystem II.


B. Each preferentially absorbs slightly different wavelengths of light.
C One is located in the thylakoid membrane; the other occurs in the stroma.
D. Only photosystem I is found in the thylakoid membranes.
E. None of these statements are correct.

Question 20. You are a biotechnologist designing novel enzymes that are regulated by
phosphorylation. Which amino acid residues shown below would you most likely use at the
regulatory site?

I. II. III.

. .
10
.
IV. V.
.

A. I, II, III
B.. I, II, IV
C. I, III, IV
D. II, IV, V
E. III, IV, V

Question 20. A biologist has discovered two new species of micro-organisms. Micro-organism A
was isolated from a hot spring whereas micro-organism B was obtained from a tropical forest. DNA
was isolated from both organisms and an analysis of the melting profile of each DNA sample was
carried out. The melting temperature (Tm) was 80 °C for DNA from micro-organism A, and 70 °C
for DNA from micro-organism B.

Which statement best describes the reason for this difference in values?

A. DNA of micro-organism A has higher A+T content


B. DNA of micro-organism A has higher G+A content
C. DNA of micro-organism A has higher G+C content
D. DNA of micro-organism A has higher T+G content
E. DNA of micro-organism A has a higher proportion of TGA codons

Question 21. Which of the following cofactors is not redox active?

I. Coenzyme A
II.. Flavin coenzyme
III.. NADH
IV. Vitamin C

A. I
B. II
C. III
D. IV
E. I, III
11

Questions 22-23. Two cells have the following characteristics:

Characteristic Cell I Cell II


Cell wall Present Present
Ribosomes Present Present
Nucleus Absent Present
Ability to photosynthesize Present Absent
Cell respiration Present Present

Question 22. From the characteristics presented in the table, which statement is correct?

A. Cell I is more complex in its organization than cell II


B. Cell I is a prokaryote
C. The ancestors of cell II appeared earlier in the fossil record than the ancestors of cell I
D. Cell II does not have a cell membrane
E. Both groups of cells are from plants

Question 23. Cell II is probably a

A. plant cell
B. eubacterium
C. archaebacterium
D. animal cell
E. cyanobacterium

Question 24. Suppose Species B disappears from an ecosystem in which the interrelationship
among the component species can be described by the ecological pyramid below.

Which of the following consequences of its elimination will result?:


12

A. Species X loses its only prey.


B. Species A loses its only prey.
C. Species D benefits because it is most distant from Species B.
D. Species C benefits because the competition between species B and species C is
reduced.
E. The disappearance of species B has no effect on species C or species D.

Question 25. You have been asked by an international organization to initiate a biodiversity
conservation project on a tropical island off the south coast of Java, and far from any large
continental land. For this purpose, you must identify from three islands the island that has the
highest number of species.

The following information is provided:

Island Name Size/Area Distance from Java


Boa 418 km2 220 km
Ibo 500 km2 800 km
Bio 420 km2 450 km

Which of the following statements describes your decision?


A. . Bio Island
B. Boa Island
C. Ibo Island
D. Either Boa Island or Bio Island
E. Insufficient information is provided to allow you to make a decision.

Question 26. Marine bony fishes have much lower internal osmotic concentration than the seawater
around them. Which of the following statements DOES NOT EXPLAIN the osmotic regulation of
marine bony fishes:

A. They loose water and gain salt


B. They drink seawater
C. They actively absorb sodium chloride across gills
D. They absorb sodium chloride from stomach
E. They absorb water from stomach

Question 27. The best description of the relationships between fundamental niches (FN) and
realized niches (RN) of two competing species that coexist is:

A. FNA = RNA; FNB = RNB


B. FNA > RNA; FNB = RNB
C. FNA < RNA; FNB < RNB
D. FNA > RNA; FNB > RNB
E. FNA = RNA; FNS > RNS
13

Question 27. Use the information given in Figures 1 and 2 to answer this question.

Figure 1. An example of a phylogeny showing characters by which taxa are recognised. Characters
1 – 4 are synapomorphies, 5 – 12 are autapomorphies and 13 is an attribute seen in the salmon and
the shark.

Figure 2. Two possible ways to organize the data from Figure 1.

Which of the following statements best describes the information presented in Figures 1 and 2?

A. Alternative 2 shows more parsimony than does Alternative 1.


B. The Lamprey and the Lizard are the oldest because they have the longest line.
C. The four groups shown in Figure 1 are equally related because they are all at the same
horizontal level.
D. X, Y and Z are characteristics common to all groups.
E. The Lamprey is more closely related to the Shark than to the Salmon or the Lizard.

Question 28 . A woman visits her doctor after noticing several changes in her body over a period of
6 (six) months. She has noticed weight loss, intolerance to temperature variations, irregular
14
menstrual cycles, insomnia, and general weakness. Based on these symptoms, you would expect
the doctor to test her for:

A. Diabetes mellitus
B. Grave’s disease
C. Hashimoto’s disease
D. hypoglycemia

Question 29. Endocrine glands that compose the endocrine system

A. Produce hormones that are secreted into the digestive tract


B. Release hormones into the bloodstream
C. Release hormones as rapidly as nerve impulses are transmitted
D. Are present only in humans

Question 30. Long corolla length in tobacco is inherited as a recessive monogenic characteristic. If
in a natural population 49% of the plants have a long corolla, what is the probability that the result
of test crossing plants with a short corolla from this population in F1 will have uniform progeny?

А. 100%
B. 50%
C. 30%
D. 18%
E. 0%

Question 31. From an evolutionary viewpoint, which of the five following individuals is the most fit?
А. A child who does not become infected with any of the usual childhood diseases, such as
measles or chicken pox.
B. A woman of 40 with seven adult offspring
C. A woman of 80 who has one adult offspring
D. A 100-year old man with no offspring
E. A childless man who can run a mile in less than five minutes

Question 32.. A study of a grass population growing in an area of irregular rainfall found that plants
with alleles for curled leaves reproduced better in dry years, whereas plants with alleles for flat
leaves reproduced better in wet years. Curled and flat leaves are controlled by different alleles at the
same gene locus.

This situation tends to

A. cause genetic drift in the grass population


B. cause gene flow in the grass population
C. lead to directional selection in the grass population
D. preserve variability in the grass population
E. lead to uniformity in the grass population
15

Question 33. The cohesion-tension (C-T) theory of sap ascent states that in plants sap is transported
against gravity by solar-powered bulk flow through the xylem vessels or chains of tracheids.
Which of the following statements correctly describes the main factors affecting this bulk flow?

A. Hydrogen bonds within the water, hydrogen bonding to the hydrophilic walls of the
xylem cells, and the gradient of water potential ().
B. The gradient of the pressure potential (p), and solute concentration
C. The gradient of water potential (), hydrogen bonds within the water and solute
concentration.
D. Hydrogen bonds within the water, hydrogen bonding to the hydrophilic walls of
the xylem cells, and the gradient of pressure potential (p).

Questions 34 - 36. Plants maintain most IAA in conjugated forms, which complicates IAA
quantification.

Question 34. These forms can exist in forms such as

A. AA-amino acid conjugates


B. IAA-hydrolase conjugates
C. IAA-glycerol conjugates
D. IAA-peroxide conjugates

Question 35. Before analysis in order to measure total IAA in a particular tissue, these conjugates
must be

A. dehydrated
B. dehydrogenized
C. hydrolyzed
D synthesized

Question 36. Therefore free IAA, thought to be the active form of the hormone, is measured

A. in the same sample without enzymes


B. in the same sample with enzymes
C. in a parallel sample without enzymes
D. in a parallel sample with enzymes

Question 37. You find a mutant bacterium that synthesizes lactose-digesting enzymes whether or
not lactose is present. Which of the following statements or combination of statements might
explain this?

I. The operator gene has mutated causing it to no longer recognise the repressor.
II. The gene that codes for the repressor has mutated and the repressor is no longer effective.
III. The gene or genes that code for the lactose-digesting enzymes have mutated.
16

A. I
B. II
C. I, II
D. I, III
E. I, II, III

Question 38. What mechanism is responsible for the acidification of the lysosome?

A. A lysosome fuses with acidic vesicle derived from Golgi aparatus


B A pump transports protons from the cytosol into the lysosome
C. A pump transports protons from the lysosomal lumen to the cytosol
D. A lysosome fuses with acidic endocytosed material
E. A pump transports OH- ions from the cytosol to the lysosomal lumen

Question 39. Active transport is defined as the transport of an ion or other compound across the
cell membrane requiring ATP as an immediate energy source. Which of the following is an
example of active transport?

A. K+ through a voltage-gated K+ channel


B. Ca2+ through a voltage-gated ion channel
C. Na+ through ligand-gated ion channel
D. 3 Na+ in exchange for 2 K+ across the plasmalemma
E. All of the above

Question 40. The transport of glucose into the red blood cell is accomplished by

A. simple diffusion through the lipid bilayer


B. a Na+ - K+ ATPase
C. esterifying the glucose to phosphatidate
D. first converting glucose into lactose
E. diffusion through a glucose transporter

Question 41. Sow-bugs (Porcellio sp.) are one of the few crustacean groups that have successfully
invaded terrestrial habitats. Which of these statements is INCORRECT?

A. They live in dry conditions.


B. They must live in moist conditions.
C. Their abdominal appendages bear gills.
D. They do not have an efficient cuticular covering to conserve water.

Question 42. Hormones are essential to maintaining homeostasis mainly because

A. they catalyze specific chemical reactions in brain cells.


17
B the body requires them for digesting food.
C. they cause specific responses in specific targets.
D they act faster than nerve impulses.

Question 43. Compared to nerve impulses, hormones are generally

A. released more slowly and have longer lasting effects.


B. released faster and have longer lasting effects.
C. release more slowly and have effects of a shorter duration.
D. released faster and have effects of shorter duration.

Question 44. Someone who has suffered damage to the pancreas might

A. have trouble walking in a straight line.


B. be unable to remember a recent event.
C. have periods of very low energy.
D. have trouble squeezing an object with either hand.

Question 45. The hypothalamus has a dual function in that it

A. sends nerve impulses and also makes hormones.


B. is both a nervous and an excretory organ.
C. belongs to both the nervous and circulatory systems.
D. is found connected to both kidneys.

Questions 46 - 47. Ten grams of plant material were homogenized in 50 ml buffer and the
homogenate was centrifuged. Protein from 10 ml of the supernatant was precipitated by
addition of ammonium sulphate and the protein precipitated was collected by centrifugation
and re-suspended in 1 ml of buffer. The re-suspended protein was diluted 10 times for protein
determination.

Question 46. The amount of protein in 1 ml of the diluted sample was 0.4 mg. What is the total
amount of protein recovered from 10 ml of the supernatant?

A. 2 mg
B. 4 mg
C. 6 mg
D. 8 mg

Question 47. What is the amount of protein extracted from 100 g tissue?

A. 0.2 g
B. 0.4 g
C. 0.6 g
D. 0.8 g
18

Question 48. Prion diseases are characterized by:

A cellular DNA damage.


B. misfolded proteins that are much more soluble than the regular form of the protein.
C. a misfolded protein that is prone to aggregation and is very stable.
D. abnormal enzyme activity.
E. protein chaperones in cells.

Question 49. Why are some proteinases synthesized as inactive precursors known as zymogens?

A. Because they don’t degrade a cell’s starch supply.


B. Zymogens have a higher degree of substrate specificity than most enzymes.
C. Zymogen synthesis ensures that proteinase activity is kept to a minimum inside
the cell where they are synthesised.
D. Zymogens are better at interconverting energy than regular enzymes.
E. Zymogens are more resistant to protein denaturation than the regular proteinase.

Question 50. Negative feedback is a process that

A. always reduces the amount of a hormone present in the blood.


B. keeps conditions near their normal state.
C. lowers the body temperature below normal.
D. none of the above are correct.

Question 51. What is the role of the “second messenger” in hormone action?

A. it signals a cell to secrete a hormone.


B. it informs a gland as to whether its hormones are having an effect.
C. it relays a hormone’s message inside a target cell.
D. it carries a hormone while it is in the blood.

Question 52. It takes much longer for sex hormones and other steroids to produce their effect that it
takes nonsteroid hormones. Why?

A. Steroids are bigger, slower molecules.


B. Steroids usually must be carried longer distances by the blood.
C. Steroids cause target cells to make new proteins, which take time.
D. Steroids relay their message via a second messenger.

Questions 53 – 55. To test the origin of CO2 available in the soil, two experiments were
conducted on trees in a Pinus forest.
19
Question 53. In the first experiment, a 20 cm-wide strip of bark around the stem was removed from
trees mid-way between the ground and the lowest branch.

Which of the following statements correctly describes the effect of this treatment on the trees?

A. Transpiration will cease. As a result, the tree will lose all its needles.
B. Transport of auxin in the xylem is prevented. This will cause increased auxin
concentration in the roots and root growth will be stimulated.
C. Phloem transport is prevented causing the roots to become deficient in nitrogen.
D. Transport of sugars to the roots ceases and the roots will die.
E. Transport of potassium and calcium from the roots to the needles will cease.

Question 54. In the second experiment, the amount of CO2 released from the soil at the base of
trees was measured on several days during the growing period. The bark-removal experiment was
repeated on a total of 9 trees, three trees per teament. In the first treatment, the bark was removed
in early June (white triangles); in the second treatment, the bark was removed in late August (white
squares); the third treament was the control treatment where the bark was not removed (black
circles).

The data from this experiment is shown in the following graph. The black arrows indicate the time
of bark removal.

Which combination of the following statements best describe the results of this experiment?

I. The variability of the different treatments overlap and any effect of bark removal is due to
chance.
II. The production of CO2 in the soil shows seasonal variation.
III. Bark removal in June had a much smaller effect on the total CO2 production in the soil during
the whole season than bark removal in August.
20
IV. The decrease in the CO2 production in the soil in the treatments where bark was removed
cannot be explained by seasonal variations alone.
V. The production of CO2 in the soil is always smaller for trees with bark removed than for
undamaged trees.

A. Only I, II and V
B. Only I , II and IV
C. Only II, IV and V
D. Only II, III and IV
E. Only I, III and V

Question 55. Which of the following statements is a valid conclusion for the results of the second
experiment?

A. Most CO2 produced in the soil is due to the decomposition of dead roots.
B. Most CO2 produced in the soil is due to cellular respiration of root cells.
C. The amount of CO2 produced in the soil is not influenced by photosynthesis.
D. When most of the roots die, the production of CO2 in the soil is greatest.
E. The amount of CO2 produced in the soil depends on the soil temperature.

Questions 56 - 57. Below are six floral diagrams, labelled A to F.


21
Question 56. From the following, choose the combination in which the floral diagram is associated
with the correct family.

A. A = Brassicaceae
B. B = Fabaceae
C. C = Liliaceae
D. D = Malvaceae
E. E = Rosaceae

Question 57. In which floral diagram do the all the floral characteristics listed below occur?

 Zygomorphic flower, fused sepals


 Axile placentation.
 Epipetalous stamen

A. B
B. C
C. D
D. E
E. F

Question 58. Students made cross-sections of leaves collected from two different oak trees. When
they examined the sections under a microscope, they were surprised to see that the leaves were
different.

The following diagrams show cross-sections of leaves from Oak tree 1 and Oak tree 2.

Which of the following statements best explains the difference in leaf structure that the students
observed?

A. Oak tree 1 grows in a swampy area; Oak tree 2 grows in sandy soil.
22
B. Oak tree 1 is a young tree; Oak tree 2 is a mature tree.
C. Oak tree 1 grows in fertile soil; Oak tree 2 grows in poor soil.
D. Oak tree 1 is exposed to sun for most of the day; Oak tree 2 grows in a shaded
area.
E. Oak tree 1 is infected by fungi, which induced the cell proliferation; Oak tree 2 was not
infected.

Question 58. Cloning of a new DNA fragment into a circular plasmid/vector relies on:

A. Complementary base pairing


B. DNA ligase activity
C. The presence of the same restriction site in the insert and the vector
D. Selectable markers and autonomous replicating sequences
E. All of the above

Question 59. Below is a diagram representing cholesterol in the lipid bilayer.

Cholesterol mixes with phospholipids in a cell membrane because cholesterol molecules are:

A. amphipathic
B. steroid derivatives
C. entirely hydrophobic
D. phospholipids derivatives
E. bound with glycoproteins

Question 60. Which of the following molecules can diffuse through the lipid bilayer without using
a channel/transporter?

I.. O2
II. glucose
III. steroid hormones
IV. K+
V. amino acids

A. I, III
B. I, IV
C. II, III, V
23
D. II, III, IV, V
E. All of the above.

Question 61. What is the net charge of aspartic acid when the pH of the solution in which it is
prepared is the same as its pI value? Note the three pKa values of aspartic acid are as follows:
-COOH pKa = 2.1; -NH3+ pKa = 9.8; R group pKa = 3.9

A. one net positive charge


B. two net positive charges
C. one net negative charge
D. two net negative charges
E. no net charge

Question 62. A quantitative amino acid analysis reveals that bovine serum albumin (BSA) contains
0.58% tryptophan residues by weight. The molecular mass of the tryptophan molecules is 204
daltons. The molecular mass of bovine serum albumin is known to be 66,000 daltons. What
number of tryptophan residues is present in each BSA molecule?

A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6

Question 63. What essential function does gastrulation perform for the developing embryo?

A. It gives form to the embryo.


B. It gives rise directly to basic tissue types of the embryo.
C. It gives rise to neural crest cells.
D. It gives rise directly to endocrine cells.
E. It gives rise directly to the trophectoderm.

Question 64. Which of the following is not true about the lymphatic system?

A. It helps maintain the volume and protein concentration of the blood.


B. It helps defend the body against infection.
C. It transports fats from digestive tract to circulatory system.
D. Lymph composition is similar to that of interstitial fluid.
E. Lymph drains directly into the excretory system.
24

Question 65. The most direct consequence on amphibian development upon removal of the grey
crescent would be:

A. Inability to develop from the 2-cell stage to the 4-cell stage.


B. Inability to develop form the 4-cell stage to the 8-cell stage.
C. Inability to form a blastocoel.
D. Inability to form dorsal structures.
E. Inability to form ventral structures.

- THE END -