V I O L E N A I N F AM I L I E

...respectarea drepturilor omului trebuie s fac parte din educa ia global i din demnitatea omului, iar toate aspectele violen ei fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale " Parlamentul European, Rezolu ie, 11 iunie 1986 Din punct de vedere clinic o defini ie larg acceptat a violen ei domestice este aceea formulat de Stark si Flitcraft: ´Violen a domestic este o amenin are sau provocare, petrecut în prezent sau în trecut, a unei r niri fizice în cadrul rela iei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi înso it de intimid ri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apar in victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poten iale surse de sprijin; amenin ri f cute la adresa altor persoane semnificative pentru victim , inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplas rilor, telefonului i a altor surse de îngrijire i protec ie´. Se nume te "violen a în familie" orice act v t m tor, fizic sau emo ional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, amenin ri i atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. De i pân de curând s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violen ei în familiei, în urma unor cercet ri s-a descoperit c de fapt num rul b rba ilor agresa i este destul de mare. Exper ii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violen a este un fenomen larg r spândit, mult mai r spândit decât arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poli iei sau spitalelor. Familia care constituie un teren de manifestare a violen ei domestice devine mai pu in transparent i deschis mediului social imediat: familia l rgit , vecinii, prietenii, colegii. Este evident izolarea social a acestor familii. Ele cap t o stigm în ochii celorlal i i în acela i timp un sentiment de stigm i culp care le face s se izoleze. So ul violent nu dore te ca so ia lui s între in rela ii sociale în cadrul c rora s - i poat m rturisi suferin a i eventual s poat primi un sprijin. Pe de alt parte, b rba ii violen i au ca i caracteristici de personalitate lipsa abilit ilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violen i, a comunica, în mediul intim al c minului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cel lalt, în vreme ce, la locul de munc r mâne o rutin de rela ionare superficial cu ceilal i, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

I N F L U E N E AS U P R A D E Z V O L T R I I C O P I I L O R

de teroare. Ei prezint : y Probleme fizice. sarcini la vârste mici. de autoacuza ii (Polman. se manifest o acutizare a lui. Într-o familie bântuit de violen . Poli ia . Copiii care cresc în familii violente dezvolt comportamente i o condi ie fizic ce-i face u or de recunoscut. consum de droguri i alcool. cas . accidente. comparare cu via a mai fericit a colegilor. mânie. y Identificare cu eroi negativi. expus tuturor relelor. de via ordonat .1994) femeia nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de via a familiei. Perturbarea acestei func ii se petrece în general. 1999). frica de abandon. eliminare. în sensul cre terii intensit ii violen ei (acte de cruzime). de fapt r mâne într-o singur tate umplut doar de ipetele celor din jur. pericole fizice sau sociale. cre terea copiilor. chiar dac nu ei sunt victimele directe. probleme cu somnul. În atmosfera de violen . potrivit legisla iei în vigoare. informa ii i o serie de alte servicii pentru femeile i copii care fug de violen . lipsa de concentrare. haine. enurezie.neîncredere. sim mânt de culpabilitate. a tentativelor de suicid i c pe primul loc în rândul cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare în cadrul familiei. sfaturi. y Serviciile sunt confiden iale i complet gratuite. Cu cine pute i discuta? y Unde pute i merge pentru sprijin i sfaturi dac sunte i implicat într-o rela ie violent ? y Dac a i fost victima unei violen e este bine s ti i c exist anumite organiza ii care v pot acorda sprijin. copiii cresc într-o atmosfer în care nevoile lor de baz (nevoia de siguran . Aceast situa ie este probabil i explica ia num rului mare de accidente domestice ale c ror victime sunt copiii. y Probleme emo ionale i mentale: anxietate m rit . frica de r niri i moarte.Func ia principal a familiei. O mam victim a violen ei so ului este mai pu in capabil s asigure îngrijirile de baz necesare copilului (hran . schimb ri bru te în performan ele colare. lipsa de maniere sociale. mutilare. y Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlal i. este distorsionat cu largi i dramatice consecin e în viitor. y Probleme colare . y Probleme psihologice: neîncredere în sine. Func iile parentale nu mai pot fi împlinite. de sentimentul e ecului în cea mai important rela ie interpersonal . y Refugiile ofer protec ia în caz de urgen i ad post temporar. s n tate fizic ) sau s -l protejeze pe acesta de r niri. copilul devine cel mai adesea neglijat. nu beneficiaz de statutul de "familie". Marcelli. Cercet rile arat c trauma copiilor care cresc într-o atmosfer de violen . De i inciden a fenomenului este în sc dere. depresie. rela ii pentru a sc pa de acas . igien . este mai intens i cu consecin e mai profunde i mai de durat decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglij rii din partea p rin ilor (Catheline. fuga de acas . Num rul mare de copii victimiza i în familie dar i violen e crescute între concubini. comportament defensiv cu minciuna. izolare. b t i. boli inexplicabile. expu i la accidente în cas i în afara casei. dezvoltare fizic mai lent . Cople it de ru ine pentru ceea ce i se întâmpl . ca o stare de boal cronic ce se acutizeaz în momentele evenimentelor de violen . Un lucru mai pu in luat în considerare pân acum este faptul c în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii. de dragoste) sunt profund neglijate. care în prezent.

un rol jucat in limitele orelor de serviciu. Pentru partenerii violenti. nu beneficiaza de statutul de "familie".Violenta in familie. pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. deplasarilor. se manifesta o acutizare a lui. controlul asupra banilor. y Pute i cere s vorbi i cu o femeie poli ist i dac dori i vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitar sau la un loc de refugiu. barbatii violenti au ca si caracteristici de personalitate lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. mult mai raspandit decat arata sondajele. fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale. amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima. telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie . colegii. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare.y Violen a domestic reprezint un domeniu care este considerat de poli ie ca fiind o problem foarte grav . solutii Violenta in familie Violenta domestica este o amenintare sau provocare. vecinii. familie sau alte potentiale surse de sprijin. in vreme ce. in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime). lucrurilor personale ale victimei. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit. a comunica. . indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Ele capata o stigma in ochii celorlalti si in acelasi timp un sentiment de stigma si culpa care le face sa se izoleze. izolarea de prieteni si familie. a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali. care in prezent. Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator. furturi. conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice (~30% dintre infractiuni). In 2002. alimentelor. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in familiei. izolarea de prieteni. amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Violenta . Desi incidenta fenomenului este in scadere. inclusiv a copiilor. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa intretina relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin. Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. petrecuta in prezent sau in trecut. devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. prietenii. violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor comise cu violenta. potrivit legislatiei in vigoare. y La poli ie ve i g si atât în elegere cât i ajutor i sfaturi practice. distrugerea bunurilor care apartin victimei. in mediul intim al caminului. Pe de alta parte. Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini. la locul de munca ramane o rutina de relationare superficiala cu ceilalti. refuzul accesului la resurse financiare.

ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. izolare. frica de abandon. a tentativelor de suicid si ca pe primul loc in randul cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei. eliminare. In 2002. boli inexplicabile. Perturbarea acestei functii se petrece in general. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla. manie. de autoacuzatii (Polman. sarcini la varste mici. enurezie. Un lucru mai putin luat in considerare pana acum este faptul ca in randul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii.1994) femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei. Identificare cu eroi negativi. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana. lipsa de concentrare.neincredere. probleme cu somnul. Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini. fuga de acasa. consum de droguri si alcool. expus tuturor relelor. comparare cu viata mai fericita a colegilor. . Probleme scolare . conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice (~30% dintre infractiuni). relatii pentru a scapa de acasa. haine. in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime). copilul devine cel mai adesea neglijat. frica de raniri si moarte. copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta. nu beneficiaza de statutul de "familie". de fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. comportament defensiv cu minciuna. de teroare. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. In atmosfera de violenta. 1999). Functiile parentale nu mai pot fi implinite. de dragoste) sunt profund neglijate. Probleme psihologice: neincredere in sine. accidente. depresie. igiena. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte in viitor. de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala. cresterea copiilor. Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta. lipsa de maniere sociale. Aceasta situatie este probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. Probleme emotionale si mentale: anxietate marita. simtamant de culpabilitate. Marcelli. Ei prezinta: y y y y y y Probleme fizice. se manifesta o acutizare a lui. Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. care in prezent.Influente asupra dezvoltarii copiilor Functia principala a familiei. potrivit legislatiei in vigoare. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor (Catheline. Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. de viata ordonata. schimbari bruste in performantele scolare. Intr-o familie bantuita de violenta. dezvoltare fizica mai lenta. batai. pericole fizice sau sociale. chiar daca nu ei sunt victimele directe. casa. Desi incidenta fenomenului este in scadere. expusi la accidente in casa si in afara casei. violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor comise cu violenta. mutilare.

de regula. orice persoana care considera ca este victima a violentei sau se simte amenintata trebuie sa stie ca violenta in familie este o infractiune prevazuta si sanctionata de Codul Penal.2000 Omor Loviri cauzatoare de moarte Vatamare corporala V i o l Pruncucidere Rele tratamente aplicate minorului 210 44 691 56 31 62 2001 220 49 764 66 39 73 2002 157 32 499 39 36 40 Cu cine puteti discuta? y y y y Unde puteti merge pentru sprijin si sfaturi daca sunteti implicata intr-o relatie violenta? Daca ati fost victima unei violente este bine sa stiti ca exista anumite organizatii care va pot acorda sprijin. chiar daca Politia incepe urmarirea penala. care costa aproximativ 300. trebuie anuntata cea mai apropiata sectie de Politie. incepind cu data de 25 august. victima se poate impaca in orice moment cu agresorul. victimele agresiunii si copiii acestora. La politie veti gasi atat intelegere cat si ajutor si sfaturi practice. De prevederile legii beneficiaza si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti (concubinii) sau dintre parinti si copil. pentru constatarea acesteia si eliberarea unui certificat medico-legal. violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie. Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane. Politia poate indruma victimele violentei in familie spre adapostul cel mai apropiat. In acelasi timp. dupa impacare violenta va deveni si mai mare. violul comis in familie este pedepsit. Legea privind combaterea violentelor familiale Potrivit Legii 217/25 mai 2003. Daca numarul de zile de ingrijiri medicale este sub 60 de zile. In plus. Daca violenta fizica s-a produs. sfaturi. vor beneficia de cazare . Refugiile ofera protectia in caz de urgenta si adapost temporar. De luni. iar impacarea inlatura raspunderea penala a autorului. Daca pericolul de agresare persista. Puteti cere sa vorbiti cu o femeie politist si daca doriti vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitara sau la un loc de refugiu. psihica. Pentru ca Politia sa poata apara de repetarea violentelor. Specialistii spun insa ca. Acolo. informatii si o serie de alte servicii pentru femeile si copii care fug de violenta. care provoaca o suferinta fizica. Serviciile sunt confidentiale si complet gratuite. in cel mult doua luni de la producerea agresiunii.000 de lei. Politia y y y Violenta domestica reprezinta un domeniu care este considerat de politie ca fiind o problema foarte grava. Pentru ca impacarea sa insemne si oprirea violentelor. este bine sa fie facuta o plangere care sa fie inregistrata la sectie. in fiecare judet vor fi infiintate astfel de adaposturi. impotriva altui membru al aceleeasi familii. victima trebuie sa mearga la Serviciul Medico-Legal in cel mult 48 de ore de la comiterea agresiunii. vor fi instruiti si isi vor desfasura activitatea specialisti in medierea conflictelor. dovedite pe baza anchetei sociale. sexuala sau un prejudiciu material .

simplul fapt ca sunt martori la violenta le poate afecta dezvoltarea fizica si psihica. inclusiv HIV/SIDA. agresorii propriilor lor familii. sa stea cit mai aproape de usa. copilului sau altui membru al familiei. in mod provizoriu. si chiar de asistare in instanta. Cei care sosesc la fata locului trebuie sa intocmeasca proces-verbal de constatare. chiar daca nu sunt loviti de agresor. leziuni in timpul sarcinii. asistenta psihologica. In Codul penal romanesc nu erau prevazute articole prin care violenta in familie sa fie incriminata si pedepsita. instanta de judecata. fiind prezazute articole prin care se pedepseau actele de violenta in general. . Specialistii spun ca nu victima este vinovata de producerea violentei si ca asemenea fapte sint ciclice. uneori delincvente. majoritatea evenimentelor de acest fel fiind inregistrate in familiile sarace. care afecteaza sanatatea intr-o masura mult mai mare decit accidentele de munca si malaria la un loc. Odata ce prima violenta s-a produs. cu traumatisme adeseori ireversibile asupra lor. aderarea la gasti de cartier. Dar cele mai frecvente agresiuni constau leziuni grave. ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savirsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru poate dispune. sa ia declaratii ale martorilor si sa indrume victima catre Serviciul Medico-Legal si spre adapostul cel mai apropiat. masura interzicerii agresorului de a reveni in locuinta familiei. agresiunile impotriva femeii consituind o importanta cauza de deces si incapacitate de munca. boli cu transmitere sexuala. este putin probabil ca agresiunile vor inceta. juridica. la copii. Problema violentei in familie a atins cote alarmante. In cursul urmaririi penale sau a judecatii. cum ar fi consumul ilicit de droguri. Daca sint lovite.pe o perioada determinata. sa cheme Politia. Politistii au dreptul si obligatia sa intervina in orice caz de violenta in familie sesizat. la fel de grava ca si cancerul. dar fara sa fie excluse radical din familiie instarite de intelectuali. Pina in anul 2002. atunci cind aude strigatele de ajutor. medicala. actele de violenta domestica fiind pedepsite. abandoneaza in mai mare masura scoala iar ca adulti devin. in majoritatea cazurilor. precum sinucidere. De asemenea. In privinta copiilor din aceste familii. au fost facute modificari in Codul penal. Violenta in familie reprezinta o serioasa problema de sanatate publica. Politistii recomanda victimelor ca. probleme de sanatate mintala sau reactiile neasteptate ale copiilor care asista la acte de violenta. sarcina nedorita si la virsta prea tinara. Alte consecinte ale fenomenului sint cele de ordin psihologic. Din noiembrie 2002. masa. in momentul in care conflictul devine acut. sa asculte partile implicate in conflict. Copiii care traiesc in medii acut violente dezvolta in mai mare masura comportamente agresive. In multe cazuri. chiar daca usa locuintei in care se aud tipetele nu este deschisa. Ei nu vor pleca fara a se asigura ca violenta nu se va repeta. agresorul este foarte violent. este binevenit sprijinul unui vecin de incredere care. este bine ca victimele sa strige dupa ajutor si sa paraseasca locuinta. mergind pina la uciderea sotiei. in Romania nu exista in cadrul legislativ nici o referire cu privire la acest fenomen. la cererea victimei sau din oficiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful