SECURITATEA EUROPEANÃ – APORTUL ROMÂNIEI Ioan Mircea Pascu

Actualul mediu de securitate este influentat de schimbãrile si transformãrile continue generatoare de noi riscuri si amenintãri. Aceste provocãri în lumea post - Rãzboi Rece necesitã o redefinire a conceptului traditional al securitãtii. Viitoarea agendã de securitate trebuie sã fie fundamentatã pe noi modalitãti de abordare a riscurilor asimetrice si non-conventionale, înglobând noi tipuri de solidaritate internationalã. În acest context, devine tot mai evident faptul cã interesele si obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare internationalã. Aceasta cuprinde forme de actiune conjugatã ale statelor care împãrtãsesc interese si valori comune. Europa evolueazã spre un mediu de securitate prin cooperare, al cãrui element definitoriu este integrarea politicã si economicã si extinderea comunitãtii statelor care împãrtãsesc si promoveazã valorile democratice. Riscurile aparitiei unei confruntãri militare majore pe continent s-au diminuat semnificativ. Totusi, persistã fenomene de instabilitate si crizã la nivel subregional si tendinte de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state. O provocare serioasã la adresa sistemului international este reprezentatã de numãrul în crestere al “societãtilor fragile” si, implicit, de inabilitatea acestora de a controla evolutiile din interiorul propriilor teritorii. Asistãm astfel la dezvoltarea unor noi mecanisme de asigurare a securitãtii continentale si globale, bazate pe prevenirea conflictelor, cresterea rolului modalitãtilor diplomatice si a capacitãtilor civile de management al crizelor. 11 septembrie 2001 a accentuat faptul cã securitatea înseamnã mult mai mult decât securitatea militarã si cã, tinând cont de interdependentele globale si de noile riscuri, abordarea securitãtii prin prisma factorului militar nu mai este suficientã. Conditia sine qua non pentru un management cooperativ al securitãtii nu este reprezentatã doar de reformele institutionale, ci si de angajamentul ferm fatã de principiile comunitãtii europene si transatlantice. Acestea includ indivizibilitatea securitãtii, transparenta, angajamentul global si regional al comunitãtii natiunilor democrate de a întãri cooperarea multilateralã în confruntarea cu noile amenintãri. Europa politicã, al cãrei act de nastere îl constituie reuniunea de la Nisa, tinde spre construirea unei politici externe proprii pe aceleasi baze ale promovãrii democratiei si statului de drept care reprezintã esenta Noului Concept Strategic al Aliantei. Efortul NATO si UE este directionat spre un scop comun, doar modalitãtile de actiune diferã. Procesele de lãrgire ale NATO si UE, desi diferite, sunt complementare si corespund complementaritãtii la nivel procesual dintre cresterea prosperitãtii si asigurarea stabilitãtii si securitãtii pe continent. Dezvoltarea Politicii Europene de Securitate si Apãrare (ESDP) si întãrirea capabilitãtilor europene de management al crizelor va avea un impact

O serie de reprezentanti români au fost sau sunt membri ai misiunilor OSCE sau au participat ca supraveghetori la alegeri. O dezvoltare continuã a integrãrii europene va fi o conditie prealabilã a mentinerii si pe viitor a parteneriatului transatlantic. parteneriatului si cooperãrii. chiar înainte de a deveni membre de jure a acestei organizatii. prin implicarea în actiunile OSCE în Bosnia-Herzegovina. România doreste sã contribuie în mod direct la dezvoltarea ESDP. o sansã de a contribui la formarea si consolidarea unei comunitãti de state prospere si pasnice. Iugoslavia. sporirea eficientei OSCE în domeniul diplomatiei preventive. cea a unui partener euroatlantic cu un potential economic si militar pe mãsura provocãrilor proceselor de globalizare. În cadrul abordãrii securitãtii prin cooperare. lansatã de NATO la reuniunea de la Washington. În acest sens. alãturi de celelalte state candidate. Responsabilitatea asigurãrii presedintiei în exercitiu a OSCE a oferit României o oportunitate deosebitã de afirmare ca partener credibil. poate contribui la edificarea politicii europene de securitate. si îsi poate asuma responsabilitãti suplimentare. atât la nivel politic. folosind instrumente de prevenire a conflictelor. gestionare a crizelor si reconstructie postconflict. al gestionãrii crizelor si în reconstructia post-conflict . R. O Europã unitã va reprezenta o singurã voce. detinând în 2001 presedentia OSCE a depus eforturi substantiale pentru folosirea potentialului OSCE în reglementarea tensiunilor si conflictelor. controlul armelor mici si armamentelor usoare. în principal. România considerã deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) un document de referintã pentru dezvoltarea si adaptarea organizatiei la noile realitãti politico–militare de pe continent. cât si militar tinând cont de faptul cã în arhitectura viitoarei Europe. FYROM etc. România. pentru: · · consolidarea rolului OSCE ca for de dialog politic si de cooperare în problemele securitãtii. Albania.F. Presedintia românã actioneazã. câtã vreme vor contribui la întãrirea în cadrul Aliantei a pilonului european de securitate si apãrare. tara noastrã s-a implicat în negocierile privind adaptarea Tratatului CFE. bazatã pe respectul valorilor democratice comune. Un asemenea partener poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea Initiativei Capabilitãtilor de Apãrare.pozitiv asupra NATO si legãturii transatlantice. . solidaritãtii. conform deciziilor summit-ului de la Nisa. A. România si Organizatia pentru Securitate si Cooperare în Europa OSCE reprezintã un mecanism credibil pentru promovarea dialogului. România. precum si în cele privind îmbunãtãtirea si dezvoltarea Documentului de la Viena. România se va plasa pe locul sapte din perspectiva ponderii demografice si influentei politice exprimate prin numãrul de voturi în Consiliul UE. Secolul XXI a consacrat formula “securitate europeanã egal structuri de securitate interconectate”.

De asemenea România sprijinã dezvoltarea capacitãtilor actionale ale OSCE. de la aspectele politice la cele operationale. legitimitatea demersurilor noastre este justificatã. B. este util ca statele candidate sã fie implicate în cadrul activitãtilor desfãsurate de Uniunea Europeanã în plan militar – exercitii. Contributia la edificarea politicii europene de securitate se poate realiza prin implicarea candidatilor atât în mecanismele de analizã si reflexie a dinamicii mediului de securitate international. În acest context. Ca detinãtoare a presedintiei OSCE. cât si de experienta acumulatã prin participarea la misiuni si operatiuni de sprijin al pãcii în diverse zone de conflict. . incluzând cresterea numãrului de observatori OSCE în zonã. Aceasta reprezintã o oportunitate de a contribui la consolidarea stabilitãtii si securitãtii în spatiul european si subregional. considerã cã dezvoltarea politicii amintite este de naturã sã întãreascã capabilitãtile UE în ceea ce priveste managementul crizelor. aplicatii etc. încã de la lansarea sa. de interesele securitãtii nationale.· · UE). România a participat în mod direct la negocierile pentru solutionarea crizei din Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei si considerã necesarã o participare sustinutã si în continuare. spatiul euroatlantic. Progresele înregistrate în planul implementãrii obiectivelor asumate de cãtre Uniunea Europeanã la Helsinki – definirea aranjamentelor privind rolul statelor candidate în cadrul PESA si crearea structurilor politico-militare din cadrul Consiliului UE – sunt de naturã sã ateste determinarea Uniunii Europene în a-si asuma responsabilitãti sporite în domeniul asigurãrii securitãtii continentului european. În egalã mãsurã. România sprijinã deciziile Consiliului European de la Helsinki care au stabilit elementele esentiale pentru înfãptuirea Politicii Europene de Securitate si Apãrare (ESDP). O conditie necesarã este participarea statelor candidate la activitatea organismelor militare si la subgrupurile de lucru existente la nivelul UE. România are sansa unicã de a participa la un proces de anvergurã europeanã. prin includerea tãrii noastre într-un proces complex de prevenire si gestionare a crizelor. România considerã cã Uniunea Europeanã posedã o serie de instrumente politico-economice ce îi permit o abordare globalã a noilor tipuri de riscuri si amenintãri la adresa securitãtii. realizarea unor progrese pe linia solutionãrii conflictelor care amenintã stabilitatea si pacea în întãrirea cooperãrii OSCE cu alte organizatii cu atributii în domeniul securitãtii (ONU. incluzând structurile de reactie rapidã prevãzute la Summitul de la Istanbul. NATO. precum si în procesul de evaluare a capacitãtilor. în special cele din spatiul fostei Iugoslavii. în primul rând. În acelasi timp. în special în ceea ce priveste diplomatia preventivã si aspectele civile ale managementului crizelor. PESA. – având în vedere experienta acumulatã de cãtre acestea în urma participãrii la astfel de activitãti derulate sub egida Parteneriatului pentru Pace. România si Uniunea Europeanã Ca tarã care a început negocierile de aderare la UE.

precum si o consacrare a continuitãtii si profunzimii eforturilor nationale în aceastã directie. atât Alianta. cât si întreaga comunitate internationalã trece printr-o perioadã de reconceptualizare a principiilor si mijloacelor de actiune în promovarea stabilitãtii si securitãtii. experienta unora dintre statele candidate. Aceasta presupune un pachet de forte îmbunãtãtit puse la dispozitia UE pentru crearea Fortei de Reactie Rapidã (FRR). a devenit. o parte din unitãtile românesti puse la dispozitia Uniunii Europene vor deveni operationale încã din 2001. printre care si România poate fi utilizatã în amplul efort de constituire a unei Agentii Europene în domeniu. precum si a “obiectivelor colective de capacitate” . Expresie a disponibilitãtii de a participa la viitoarea structurã europeanã de apãrare. din cadrul tuturor categoriilor de forte armate. cât si în cadrul discutiilor bilaterale UE-România. Oferta româneascã s-a bucurat de aprecierea organismelor europene cu atributii în domeniul securitãtii si apãrãrii. Prin cresterea ofertei sale la FRR. România si-a propus sã eficientizeze contributia sa cu forte si mijloace la Forta de Reactie Rapidã europeanã a UE. În prezent. Kosovo. pe parcursul diferitelor reuniuni ale acestor structuri. România contribuie într-o manierã mai eficace la realizarea “Headline Goal”. În acest sens. Aderarea României la NATO reprezintã modalitatea optimã de asigurare a securitãtii nationale. în perspectiva cresterii rolului UE în gestionarea crizelor din Bosnia-Herzegovina. Cu prilejul Conferintei de Angajare a Capacitãtilor de Apãrare desfãsuratã în noiembrie 2000. România a actionat în sprijinul luptei .Având în vedere elementele cheie pe care implementarea obiectivelor stabilite la Helsinki le impune. la Bruxelles.domenii cheie pentru a oferi UE o capacitate credibilã de actiune în situatii de crizã . România considerã cooperarea europeanã în domeniul industriei de apãrare ca având un rol esential în cadrul procesului de implementare a PESA. incluzând o reevaluare a riscurilor si provocãrilor în plan global. la 50 de ani de la înfiintare. un pilon central al securitãtii si stabilitãtii ariei euroatlantice. Contributia României presupune un numãr de 3500 militari. precum si o serie de capabilitãti militare (nave si aeronave) care sã contribuie la constituirea capacitãtilor strategice ale FRR. România si NATO Alianta Nord Atlanticã. prin întreaga sa activitate. C. România a pus la dispozitia Uniunii Europene un pachet de forte rezultat în urma reevaluãrii capacitãtilor sale militare puse anterior la dispozitia Uniunii Europei Occidentale (UEO). Conform angajamentelor asumate.si la întãrirea pozitiei României ca furnizor de securitate si factor de stabilitate în regiune. FYROM. contributia tãrii noastre în cadrul FRR urmând sã fie în concordantã cu oferta de forte puse la dispozitie pentru operatiuni în sprijinul pãcii conduse de NATO. putând astfel participa în cadrul unor viitoare misiuni conduse de UE.

România va acorda o atentie prioritarã operationalizãrii pachetului de forte care va fi pus la dispozitie pentru misiuni în sprijinul pãcii (PSO) si de apãrare colectivã (de tipul articolului 5). Mutatiile esentiale înregistrate de relatiile internationale conferã o nouã relevantã procesului de lãrgire al NATO. ci si responsabilitãtile unui contributor direct la stabilitatea regionalã si subregionalã. care poate servi ca bazã pentru un nou parteneriat în fata noilor riscuri si amenintãri. România va fi pregãtitã sã rãspundã asteptãrilor Aliantei si sã contribuie în mod direct la diminuarea riscurilor la adresa securitãtii regionale si subregionale. îndeplinirea cerintelor Aliantei contribuind în mod direct la asigurarea unei capacitãti credibile de apãrare a României. fiind hotãrâtã sã continue si sã aprofundeze procesul de reformã politico-militarã. oferta militarã a României include forte puse la dispozitia NATO pentru operatiuni în sprijinul pãcii cu participarea statelor Parteneriatului pentru Pace. Integrarea României în structurile euroatlantice constituie un obiectiv fundamental al politicii externe si interne românesti. În perspectiva aderãrii la NATO. România apreciind criteriile de integrare în cele douã institutii ca fiind convergente si cu putere de sustinere reciprocã. Procesul de aderare la NATO reprezintã un demers complementar procesului de integrare în Uniunea Europeanã. România este pe deplin constientã cã MAP va constitui un indicator prin care vor fi cuantificate credibilitatea. urmând ca nivelul lor sã creascã progresiv pânã în 2003 la nivelul unei brigãzi. continuarea proceselor de lãrgire la nivel european si euro-atlantic constituie o necesitate. Reforma militarã si pregãtirea pentru aderarea la NATO sunt apreciate ca douã procese interconectate. . Lãrgirea NATO înseamnã astãzi o aliantã revitalizatã. demonstrând cã dispune de capacitatea. vointa politicã si credibilitatea actionalã necesare integrãrii depline în Aliantã.împotriva terorismului ca un aliat de facto al NATO. prin asumarea obiectivelor NATO definite în Noul Concept Strategic. România este angajatã ireversibil în procesul de integrare europeanã si euro-atlanticã. Recent a fost demarat cel de-al treilea ciclu MAP printr-o analizã credibilã a ciclului precedent. Pachetul de forte pentru misiuni de tip PSO a fost îmbunãtãtit. România doreste sã contribuie în mod substantial la atingerea acestui obiectiv si îsi asumã nu doar postura de consumator de securitate. Prioritãtile ciclului III MAP sunt focalizate pe sporirea participãrii cu forte la operatiuni PpP conduse de NATO din Balcani. indiferent de decizia care va fi luatã la Summit-ul NATO de la Praga în 2002. În acest sens. Acest nou ciclu se defineste prin continuitatea obiectivelor asumate si realismul cu care România doreste sã atingã aceste obiective. iar pentru apãrarea colectivã au fost deja identificate fortele participante. În contextul actualelor dezvoltãri. capacitatea de planificare si gestionare. îmbunãtãtirea managementului personalului si pregãtirea de facilitãti în cadrul Sprijinului Natiunii Gazdã.

fiind deja pregãtite patru aerodromuri în acest sens. “Catalogul capabilitãtilor” pentru sprijinul natiunii gazdã va fi finalizat si pus la dispozitia Aliantei. infrastructura Retelei de Transmisiuni Permanente si câteva facilitãti de instruire pot fi puse la dispozitia NATO. Un obiectiv prioritar îl constituie realizarea capacitãtii de sustinere în teatru a 500 de militari. la cerere. ciclul III MAP are ca obiective continuarea participãrii la exercitii si activitãti în cadrul PpP. precum si cresterea gradului de participare la operatiuni în sprijinul pãcii conduse de NATO. din cadrul fortelor nominalizate pentru operatiuni PpP conduse de NATO. Cele 84 de obiective de parteneriat asumate de România au fost reevaluate astfel: pânã în prezent 19 obiective au fost complet îndeplinite din 2000. este prevãzutã intensificarea programelor de pregãtire. s-a acordat prioritate îmbunãtãtirii capacitãtii de transport aerian greu. a unui cadru juridic si practic pentru tranzitul si stationarea fortelor pe teritoriul României. alte 5 vor fi finalizate pânã la sfârsitul anului 2001. în ciclul III MAP se va urmãri cresterea nivelului capacitãtii operationale si a interoperabilitãtii unitãtilor nominalizate pentru operatiuni PfP conduse de NATO. În cadrul pregãtirii pentru aderarea la NATO. De o importantã deosebitã este si asigurarea. recent a fost semnat Acordul SOFA cu Statele Unite ale Americii. De asemenea. precum si a obiectivelor asumate în PNA. în conformitate cu . simultan. precum si punerea la dispozitie a unor facilitãti cuprinse în conceptul NATO Sprijinul Natiunii Gazdã (Host Nation Support). De asemenea. termenul de finalizare a fost prelungit dupã 2007. analiza comunã a progreselor în domeniul reformei si încurajarea transparentei în planificarea apãrãrii.În acest sens. În sprijinul dislocãrii fortelor în teren. precum si cresterea nivelului de pregãtire a personalului militar si civil încadrat pe functii cheie în conformitate cu standardele NATO. stabilirea de obiective planificate si convenite reciproc. care contribuie la realizarea obiectivelor de parteneriat (PGs). în sprijinul desfãsurãrii de forte pentru operatiuni în sprijinul pãcii. este prevãzutã realizarea a 29 obiective. de la 162 la 400 militari (în cadrul SFOR si KFOR). Între 2003-2006. În ceea ce priveste aspectele juridice. este prevãzutã realizarea a 17 obiective. Procesul de Planificare si Analizã al Parteneriatului (PARP) asigurã o abordare structuratã pentru cresterea interoperabilitãtii. realizându-se astfel adaptarea PIP la cerintele MAP În ceea ce priveste participarea la activitãti si operatiuni PpP. S-au încheiat acorduri cu companiile comerciale pentru asigurarea de capabilitãti suplimentare de transport aerian si maritim. prin definirea domeniilor de prioritate. Activitãtile din cadrul Programului Individual de Parteneriat (PIP) au fost corelate cu obiectivele din Programul National Anual de Pregãtire pentru integrarea în NATO (PNA). Pentru 14 obiective. Pentru 2002. în cadrul ciclului anterior MAP. care suplimenteazã cadrul deja existent în Parteneriatul pentru Pace.

în Optimizarea capabilitãtilor de participare a României la managementul crizelor si operatiuni în Continuarea participãrii la exercitiile de management al crizelor si în sprijinul pãcii organizate în Armonizarea legislatiei interne privind participarea la operatiuni în sprijinul pãcii cu cea a tãrilor autoritate subregionalã. primul rând la cele din zona de interes a României. Participarea României la initiativele de cooperare regionalã . În acest sens. insuficient exploatate pânã în Îndeplinirea angajamentelor internationale ce revin României în domeniul neproliferãrii si Continuarea participãrii la operatiunile în sprijinul pãcii sub egida ONU. Batalionul Mixt româno-ungar. membre NATO. cadrul NATO/PpP. România sprijinã procesele de democratizare din Sud Estul Europei. atât prin puterea exemplului individual. În substantierea acestor initiative. România sustine necesitatea reintegrãrii Republicii Federale Iugoslavia în cadrul comunitãtii internationale si europene si sprijinã în mod direct pregãtirea sa pentru aderarea la Parteneriatul pentru Pace. Intensificarea demersurilor în cadrul diplomatiei preventive. SHIRBRIG si BLACKSEAFOR. OSCE si NATO. controlului armamentelor. D. pentru unitãtile participante la Forta Multinationalã de Pace din Europa de Sud-Est (MPFSEE). sprijinul pãcii. structurile militare multinationale constituite la nivel regional. având relatii bune cu toate statele vecine. România si securitatea subregionalã Politica de cooperare si bunã vecinãtate reprezintã un obiectiv prioritar al politicii externe a României. tara noastrã continuã sã reprezinte un reper în cresterea zonei de stabilitate democraticã a continentului european. E.standardele NATO. România va actiona la nivel bilateral si multilateral pentru: · · · · · · · · · Dezvoltarea unei politici coerente care sã sustinã aspiratiile tãrii noastre de a exercita un rol de Întãrirea relatiilor de colaborare cu tãrile din spatiul geografic proxim si participarea la Promovarea proiectelor de interes regional si national în cadrul Pactului de Stabilitate. schimburi de experientã si ofertã de expertizã în domeniul reformei interne. Politica regionalã promovatã de România poate facilita identificarea unor formule de reconciliere si cooperare. Situatã într-o regiune cu potential ridicat de risc. prezent în stabilitatea Sud-Estului Europei. fiind conceputã ca o dimensiune complementarã demersurilor diplomatice pentru aderarea la NATO si UE. cât si prin mãsuri concrete de actiune.

În ultima decadã. România este hotãrâtã sã actioneze în conformitate cu principiul “regional ownership” si sã contribuie la cooperarea în plan regional prin realizarea unor structuri de securitate regionalã si a capacitãtilor de actiune necesare în acest sens. Kosovo. Macedonia – sunt doar câteva exemple ale evolutiilor negative din SudEst Europei. România detine. România a propus extinderea proiectelor SEDM pentru a aborda si modalitãtile de contracarare a noilor riscuri la adresa securitãtii (o initiativã pe contraterorism. Macedonia. Grecia. cât si FMPSEE. SEDM (Reuniunile Ministrilor Apãrãrii din Sud-Estul Europei) si “Forta Multinationalã de Pace din Sud-Estul Europei” (FMPSEE) Scopul acestor reuniuni este de a realiza un schimb de informatii si experientã în domeniul militar. 1 pluton de transport. În cadrul acestei initiative. având ca finalitate pregãtirea comunã pentru integrare în structurile de securitate europene si euroatlantice. Sud-Estul Europei s-a aflat în centrul preocupãrilor euro-atlantice privind securitatea. Initiativa se înscrie în seria de actiuni de cooperare militarã pentru materializarea “Aranjamentele ONU Stand-by” privind sprijinul organizatiilor de securitate internationale. au un caracter deschis si transparent pentru intensificarea cooperãrii cu alte institutii regionale si internationale din Europa de Sud-Est. Atât initiativa SEDM. Italia. De aceea. reformã si conducere a fortelor armate. presedintia Comitetului Director Politico-Militar al Fortei Multinationale de Pace din Europa de Sud-Est si a Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Ministrilor Apãrãrii din Europa de Sud-Est. 1 pluton de cercetare. contra proliferarea armelor de distrugere în masã si securitatea frontierelor). Bulgaria. dar. Începând cu 1 septembrie 2001. La FMPSEE participã: Albania. asigurarea unei contributii reale la procesul de crestere a stabilitãtii si securitãtii în Sud Estul Europei. o grupã de ofiteri si subofiteri de stat major. SUA. Prioritãtile presedintiei României vizeazã: 1. facilitând astfel integrarea în structurile euro-atlantice. Bosnia. iar anagajamentul nostru sustinut în Europa de Sud-Est este îndreptat spre dezvoltarea unei cooperãrii efective. în contextul continuãrii eforturilor României concretizate anterior în elaborarea SEECAP (South East European Common Assesment Paper) . România si Turcia. România participã la constituirea FMPSEE cu 1 batalion de infanterie în structurã modularã. pentru o perioadã de doi ani. Slovenia si Croatia participã ca observatori. în conformitate cu întelegerile din cadrul reuniunilor ministrilor apãrãrii din tãrile sud-est europene participante la PpP. în aceeasi mãsurã. precum si procesul de modernizare. profesionalizare. România acordã o atentie particularã evolutiilor din proximitatea sa. exemple ale progreselor înregistrate de eforturile statelor din regiune si ale comunitãtii internationale de a consolida stabilitatea si securitatea în aceastã zonã instabilã a continentului european.

Ungaria. 4. în mãsurã sã fie desfãsuratã rapid (15-30 de zile) pentru îndeplinirea unei misiuni de mentinere a pãcii sub mandat ONU. Misiunile fortei s-au materializat în cadrul misiunii ONU de mentinere a pãcii din . cât si parteneri si candidati la aderarea în aceste organizatii. Initiativa de Cooperare Central Europeanã (CENCOOP) Aceastã initiativã a fost lansatã de Austria. Italia. iar în 2001 Slovacia este cea care detine presedintia. comanda a detinut-o Ungaria. Disponibilitatea fortei a fost declaratã începând cu 1 ianuarie 2002. Suedia si România. Tãrile care au semnat toate documentele SHIRBRIG sunt: Argentina. concomitent cu asigurarea compatibilitãtii si interoperabilitãtii la nivelul subunitãtilor din compunerea acestei unitãti mixte. Elvetia. 3. La ea participã: Austria. sau state neutre. initiativa SEDM membri în SEDM umanitare. Austria. Slovacia. Polonia. 5. în conformitate cu acordul de înfiintare a fortei Batalionul româno – ungar de mentinere a pãcii Aceastã formã de colaborare reprezintã un proiect comun româno-ungar supervizat de Franta si Germania. România a detinut presedintia CENCOOP. cât si militare. în 1998. 30% din programul de pregãtire în comun al personalului unitãtii este alocat operatiunilor de mentinere a pãcii si umanitare. Varietatea aranjamentelor de securitate în care sunt angajate statele participante poate reprezenta un catalizator al cooperãrii regionale. Din aprilie 2000 pânã în aprilie 2001. atât politice. Pânã în prezent nu existã un document semnat care sã confere cadrul juridic pentru constituirea efectivã a CENCOOP. Canada. si vizeazã constituirea unei brigãzi multinationale cu capacitate de luptã ridicatã. asigurarea unei capacitãti credibile de gestionare a problematicii complexe circumscrise în mentinerea caracterului transparent si deschis al initiativei în perspectiva includerii de noi crearea conditiilor necesare pentru participarea MPFSEE la operatiuni de sprijin al pãcii si pregãtirea transferului în conditii optime a comandamentului MPFSEE la Constanta. în 1995.2. Norvegia. sprijinind dezvoltarea parteneriatelor inter-institutionale care reprezintã în prezent esenta arhitecturii securitãtii europene. Brigada Multinationalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a Fortelor ONU în Asteptare (SHIRBRIG) Aceastã initiativã a fost lansatã de Danemarca. Slovenia si România. menit sã conducã la sporirea încrederii si apropierii dintre cele douã armate. CENCOOP reprezintã o initiativã importantã. iar din aprilie 2001 aceasta a fost preluatã de tara noastrã. datoritã caracterului sãu unic – este singurul proiect militar dezvoltat în cadrul cooperãrii central –europene si include atât state membre NATO si UE. Danemarca. În anul 2000. Olanda.

Initiativa NATO pentru Sud-Estul Europei (SEEI) Aceasta a fost lansatã la summit-ul NATO de la Washington. care sã reglementeze colaborarea în cadrul acestei unitãti multinationale. În prezent România detine. Forta Multinationalã de Geniu Pe data de 15 ianuarie 1999. în cadrul SHIRBRIG. Colaborarea – initial trilateralã. din 25 aprilie 1999. România a participat cu 1 corvetã si ofiteri de stat major. precum si un element de sustinere a initiativelor politico-militare existente în regiune. România sprijinã finalizarea negocierilor pentru constituirea Batalionului multinational de geniu “Tisa” si semnarea documentului-cadru. în vederea participãrii la operatiuni comune de cãutare-salvare. Ungaria. Anul acesta.Etiopia si Eritreea (UNMEE). a devenit o colaborare cu patru state membre: România. în scopul participãrii la operatiuni internationale de mentinere a pãcii si umanitare. 4 posturi: un post permanent si trei posturi nepermanente. a avut loc în Turcia o primã activare a BLACKSEAFOR. Ucraina si Slovacia. Scopul este constituirea unui grup de cooperare navalã în Marea Neagrã. 11 ofiteri si subofiteri de stat major. Blackseafor reprezintã o initiativã importantã pentru cresterea încrederii si securitãtii în zona Mãrii Negre. Ungaria si Ucraina de la Ujgorod (Ucraina). spatiu de tranzit dinspre Caucaz spre Europa Centralã si de Vest. Federatia Rusã. la întâlnirea trilateralã a ministrilor apãrãrii din România. Din 2002 a fost propusã preluarea presedintiei SHIRBRIG de cãtre România. Turcia. a urgentelor civile si misiunilor umanitare s-a dovedit esentialã într-o regiune expusã adesea calamitãtilor naturale si crizelor interne. Cooperarea multinationalã în domeniul mentinerii pãcii. . Forta navalã multinationalã din Marea Neagrã (BLACKSEAFOR) Ideea constituirii acesteia este inspiratã din cooperarea militarã regionalã la Marea Balticã. Contributia României cu forte si mijloace constã în: 1 companie de infanterie. Tãrile participante sunt: Ucraina. Georgia. În acest sens. s-a propus constituirea unei unitãti militare de geniu. Scopul ei declarat este sporirea securitãtii regionale printr-o abordare largã în vederea implementãrii directiilor strategice stabilite în Comunicatul summit-ului de la Washington si prin propunerea de activitãti concrete pentru promovarea stabilitãtii în Sud-Estul Europei. Misiunea principalã a modulului românesc ar urma sã fie supravegherea. dar si pentru limitarea si înlãturarea efectelor unor calamitãti în zona bazinului râului Tisa. Bulgaria si România. România poate participa la constituirea unei unitãti multinationale de geniu de nivel batalion cu o companie având pânã la 200 de militari. interventia în regim de urgentã în cazul revãrsãrilor râului Tisa si participarea la înlãturarea efectelor unor astfel de evenimente.

desfãsuratã la Zagreb. În 2001. dezvoltat sub auspiciile Initiativei NATO pentru Europa de Sud-Est. Masa III. demilitarizarea societãtilor din regiune. participarea la Programul Regional Arms Control Verification and Implementation Assistance Center (RACVIAC). pe fondul crizei din Kosovo.În calitate de coordonator al procesului de adoptare a SEECAP (South Eastern Europe Common Assessment Paper on Security Challenges). transfrontaliere si accentuarea fluxurilor economice si Crearea conditiilor pentru deplina integrare a regiunii în structurile politice. Cu ocazia celei de-a doua Conferinte Regionale a PSESE de la Bucuresti (octombrie 2001). România a sprijinit o serie de proiecte pentru dezvoltarea unei abordãri integrate si coerente a reformei sistemului de securitate în statele din Sud Estul Europei. politice între statele regiunii si între acestea si UE. România sprijinã si încurajeazã participarea tãrilor din regiune la continuarea si implementarea acestui proces. Obiectivele Pactului se referã la: · · · · Diminuarea si eliminarea potentialului conflictual al regiunii. Sprijinul NATO pentru derularea acestui program pilot de conversie a fost initiat în cadrul reuniunii Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). prosperitate si integrare în structurile euro-atlantice. a fost inaugurat la Bucuresti biroului Emisarului regional al PSESE. reprezentatii tãrilor membre SEDM au solicitat fonduri în sumã de 8 mil. Obiectivul strategic al Mesei III este sã contribuie la crearea unui climat de încredere si securitate în regiune. Încurajarea si sprijinirea dezvoltãrii unor regimuri politice democratice în statele regiunii si a Aprofundarea cooperãrii regionale. precum si dezvoltarea unui Program pilot de conversie a bazelor militare: Acest din urmã proiect desi nu se aflã sub egida Pactului de Stabilitate. democratie. program finantat de cãtre Banca Mondialã în cadrul PSESE. securitate euroatlantice. Proiectele aflate în derulare la nivelul Ministerului Apãrãrii Nationale se referã la: "Programul de reconversie a personalului militar disponibilizat din Armata României". controlul democratic al fortelor armate etc. la reuniunea UE de la Luxembourg. inclusiv prin planificarea apãrãrii. realizarea transparentei în problemele de apãrare si alte mãsuri de crestere a încrederii si securitãtii. În 2002. în iunie 2001. România va prelua presedintia sub-mesei pe probleme de apãrare din cadrul Mesei III a Pactului de Stabilitate. economice si de unor economii de piatã prospere si competitive în aceste state. a trecut de faza initialã datoritã interesului manifestat de NATO pentru aceastã problemã. USD pentru finalizarea . Scopul initiativei este crearea unei Europe de Sud-Est caracterizatã prin pace. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Este o initiativã lansatã de Germania la 8 aprilie 1999. În acest sens.

România s-a implicat activ în acest proiect. . asumându-si rolul de donator.proiectului Sistemului de Comunicatii si Informatii (CIS/ SEEBRIG).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful