You are on page 1of 2

Peştera TOŞOROG

Sinonim - peştera Jgheabul cu Gaură

1. Introducere

Este singura peşteră cunoscută pe teritoriul judeţului Neamţ la nivelul anilor 1970.
Peştera Toşorog a fost declarată rezervaţie naturală conform deciziei nr.290 din 20
iunie 1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Neamţ, la
propunerea Muzeului de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ.
Prin HCL Neamţ 15/1994 peştera Toşorog este declarată rezervaţie mixtă.
Peşterii Toşorog i se conferă o anume singularitate, aceea de natură fosilă şi
mecanismul genetic complex, legat de dezvoltarea în conglomerat.

2. Localizare

Peştera este localizată pe clina E-NE a muntelui Toşorog la o altitudine absolută de
965 metri. Mutele Toşorog face parte din masivul Hăşmaş.

Una din căile de acces, urmăreşte valea Bradului (Caprei) din Bicazul Ardelean până
în valea Stânei, unde la 208 metri altitudine faţă de talvegul văii Bradului şi numai cu
50 de metri mai jos de spinarea culmii care coboară din vârful Toşorog, se află
peştera Jgheabul cu Gaură. În partea de sud, versantul în care se găseşte peştera
este brăzdat de un torent cu talvegul puternic înclinat (jgheab) faţă de care ea se
găseşte cu 60 de metri mai sus; din acest motiv a căpătat şi sinonimul Jgheabul cu
Gaură.

3. Speogeneză

Ca relief endocarstic, peşterile sunt cel mai frecvent legate de zonele calcaroase; din
acest punct de vedere peştera Toşorog se relevă de la început, cel puţin pentru
această parte a Carpaţilor Orientali, ca o singularitate, dezvoltându-se în
conglomerate cretacice. Peştera are la bază apariţie cauze de natură tectonică.

Aşadar peştera s-a format în conglomerate de Bârnadu, iar premisele genetice au
fost feţele de stratificaţie primară şi sistemul de fisuri care străbat masa lor în toate
sensurile, la care se adaugă solubilitate cimentului şi a elementelor calcaroase.
Evoluţia ei pe feţele de stratificaţie este trădată de paralelismul dintre planşeul şi
plafonul majorităţii compartimentelor cu înclinarea bancurilor de conglomerate.
Prin eroziune şi dizolvare, fisurile şi golurile dintre stratele de conglomerate au fost
lărgite treptat, formându-se săli, iar prin precipitare chimică au luat naştere
formaţiunile concreţionare, constituite din cruste, draperii, stalactite, stalagmite şi
coloane.

În evoluţia peşterii un rol destul de important l-au avut procesele de prăbuşire a
elementelor conglomeratice atât din plafon cât şi din pereţii laterali. Ea a fost formată
în mod cert într-o perioadă climatică mult mai umedă decât cea actuală, idee ce se
sprijină pe faptul că abundenţa formaţiunilor de precipitare este rezultatul înfiltrării
apei de la suprafaţă, în raport hidrologic peştera este de tip fosil (C. Grasu,1971).

4. Concluzii

din punct de vedere hidrologic. Conform Cadastrului Carstului din România peştera Toşorog are numărul de catalog 03-1147-/1.conglomerate 1 prima cifră reprezintă Carpaţii Orientali 1 a doua cifră grupa nordică a Carpaţilor Orientali 4 a treia cifră unitatea de relief .Masivul Suhard /1 numărul de ordine al peşterii 03-114/1 numărul corect de catalog al peşterii Toşorog. faptul determină ca vizitarea ei să se poată face numai pe anumite trasee. prima grupă de cifre reprezintă tipul de rocă . respectiv: 03. distrugerea de către turişti a elementelor ornamentale. se înţelege. diminuează în mod considerabil interesul pentru această peşteră. măcar la nivelul stării actuale. aceea de natură fosilă şi mecanismul genetic complex. se impun cu o deosebită acuitate. Acest indicativ a fost greşit indicat de către cei care au cartat peştera. Aşa cum se amintea la început peştera este. datorită faptului că aceasta este situată în conglomerate. actualmente inactivă încât procesul de precipitare a formaţiunilor concreţionate. majoritatea acestora fiind sub 1 m înălţime.Dezvoltându-se în sensul înclinării stivei de conglomerate. create în scurta ei existenţă carstogenetică. la care numerotarea bazinului are doar trei cifre. a încetat de multă vreme. Dacă acestui argument îi adaugăm şi elementele care-i conferă peşterii Toşorog o anume singularitate. tunelurile şi galeriile ce fac legătura dintre săli. legat de dezvoltarea în conglomerat. atunci măsurile de a o ocroti. în scopul conservării. Din motivele de mai sus. peştera înregistrează denivelare de 57 m. Nu poate avea funcţie turistică din cauza greutăţii cu care se parcurg puţurile. .