Curs Microeconomie

1
Prof .Silasi Grigore

I – grila - 3 puncte

II – intrebari
- 7 puncte
III – problema

Venitul (Y) = Consumul (C) + Investitia (I)

- consuma putin
UE - investeste putin
- cheltuieste putin

ECONOMIE = greaca - OIKOS = casa
- NOMOS = lege
Cantitatea devalorizeaza unitatea .
80% din averea mondiala este gestionata de ................... .
Stiinta economica este acea ramura a stiintelor umane care ne inarmeaza cu
capacitatea de a gestiona bine resursele pentru a asigura existenta si bunastarea
.Bunastarea este o situatie de satisfactie .
Stiinta economie a fost generata ,dezvoltata de partea nordica a planetei ,de europeni .
Resursele reprezinta elementele materiale care asigura existenta ,acopera nevoiile .

R < N
Resursele se limiteaza Nevoiile se maresc pe masura sporirii numarului
la planeta populatiei care creste continuu
(progresie aritmetica) (progresie geometrica)
Existenta raritatii a generat stiinta economica .
Exista o lege a raritatii :Resursele nu corespund ca nivel si structura cu nivelul si
structura nevoiilor . N>R
Nevoiile sunt de grade diferite :
1. nevoi primare –fiziologice ,biologice care implica satisfacerea cu orice pret;
2. nevoi secundare –evolutia spirituala ,sa inveti, sa te perfectionezi,cerinte legate
de societate ;
3. nevoi de placere,de satisfactie suplimentara
Curs Microeconomie
2
Orice individ,institutie are mai multe variante de echilibru relatia resurse-nevoi sau
pentru a realiza egalitatea .Alegerea variantei optime implica sacrificarea celorlalte
variante .
Valoarea sacrificiului se numeste cost de oportunitate .Costul de oportunitate este
expresia valorica a variantei sacrificate pentru pentru a obtine o alta varianta .Costul
de oportunitate este valoarea sau costul alegerii .Problema de fond este sa reduca
costul raritatii ,inseamna o reducere a costului alegerii .
Teoria economica studiaza modul in care oameni se organizeaza si actioneaza pentru
a face fata problemei insuficientei resurselor .In orice societate exista o insuficienta a
resurselor in comparatie cu nevoile astfel incat este necesar ca aceste resurse sa fie
alocate catre cele mai eficiente utilizari .Insuficienta resurselor ,problema economica
fundamentala reprezinta tema de baza a economiei .
Resursele se incadreaza in categoria numita factori de productie si deci insuficienta
resurselor este de fapt insuficienta factorilor de productie .
Factori de productie :
- material (capitalul –pamantul,apa,aer,tehnica,tehnologiile)
- uman – (oamenii ,forta de munca ,cunostintele )
Curba (frontiera) posibilitatiilor de productie reprezinta alternativele pe care
societatea la are la dispozitie in cazul utilizarii eficiente si integrale a factorilor de
productie de care dispune la un moment dat .

Imbracaminte x

alegerea optima (curba utilitatii)
x x
x curba posibilitatilor de productie (CPP/FPP)
x x x
dreapta de buget(de resurse)
y restrictia de buget

Alimente

Orice punct reprezinta o combinatie optima din punct de vedere al nevoilor .
Mijloace
de

Bunuri de consum
Curs Microeconomie
3
Specilizarea este o forma de diviziune a muncii si de concentrare de activitate in
acele domenii in care deti un avantaj inascut sau obtinut pe parcurs (avantaj care sta la
baza avantajului competitiv).
Intr-o economie trebuie sa existe un mecanism de reglare care poate fi un
mecanism de introdus (administrativ,programare,planificare)si mecanism spontan
sau automat(dat de piata adica cerere si oferta ).Mecanismul bazat pe piata (cerere si
oferta )- mecanismul mainii invizibile in sensul ca fiecare individ produce si
actioneaza in virtutea propriului interes si in acelasi timp fara voia lui realizeaza
interesul general .

Curs Microeconomie
4
Microeconomie- unitate economica ,agent economic singular, care urmareste sa
analizeze comportamentul unui anume agent economic :
- cererea
- oferta
- pretul
Macroeconomia- analiza proceselor la nivelul economiei nationale si la nivel mondial
, care are drept servici de analiza economiile nationale in ansamblul lor .
- agregatele- V.N. – VENITUL NATIONAL
- P.I.B. – PRODUSUL INTERNATIONAL BRUT
- P.N.B. –PRODUSUL NATIONAL BRUT
- INFLATIA
- SOMAJUL
- CRESTEREA ECONOMICA
Incertitudinea si riscul in activitatea economica
Activitatea economica se desfasoara in timp si spatiu ,atat timpul cat si spatiul sunt
relativ greu de controlat , de stapanit sunt mai putin transparente .Dimensiunile
timpului si spatiului si transparenta redusa genereaza risc si nasc fenomenul de
incertitudine .
Economia cunoaste la toate nivelele incertitudine si risc si orice agent economic este
subordonat riscului si incertitudinii .Pe masura ce economia este mai monetara ,mai
fluida ,riscul si incertitudinea devin mai fluente ,mai presante .Economia actuala
,nationala si globala sunt puternic dominate de incertitudine si risc .
Incertitudinea este o stare de nesiguranta cu privire la viitor care este determinata
de :
a) caracterul imprevizibil (de neprezis ) al procesului economic .
b) de cunoasterea insuficienta a procesului economic .
Incertitudinea se refera la nesiguranta rezultatelor unei actiuni in domeniul
economic.Nesiguranta este cu atat mai mare cu cat fenomenele economice sunt
dominate de procese naturale .
Riscul se caracterizeaza prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru
rezultatele scontate .Riscul este un eveniment nesigur si posibil si poate cauza o
paguba .Riscul are diferite grade de manifestare:
A) La nivel monoeconomic: :
- riscul pur
- riscul speculativ
- riscul de neplata
- riscul pentru inovatie
Riscul pur este un fenomen accidental ,adica e probabil ca cineva sa piarda oricum .
Curs Microeconomie
5
Riscul speculativ are 2 laturi posibilitatea castigului si posibilitatea pierderii .Este
propriu pietelor financiare – speculatilor de burse,cumpararii de bunuri .
Riscul de neplata este fenomenul de insolvabilitate ( incapacitate de plata ) care
apare in urma unui faliment .Riscul de faliment trebuie preantampinat prin nivelul
profitului obtinut si planificarea unui nivel al profitului .
Riscul de inovatie este propriu cercetarii stiintifice
B) La nivel macroeconomic :
- risc social
- risc politic
- risc economic
Riscul social apartine miscariilor sociale – greve ,revolutii .
Riscul politic inseamna instabilitatea politica a unui stat ,schimbari de guver ,lideri
politici.
Riscul economic inseamna aparitia unor mari dezechilibre interne , un buget
dazechlibrat extern cand balanta de plati nu mai poate sa faca fata unor nevoi ale
statului respectiv .
Toate aceste riscuri monoeconomice se includ in ceea ce se numeste risc de tara .
Este un concept utilizat de F.M.I. ,Banca Mondiala ,U.E. , care consta in manifestarea
concomitenta a riscului economic cu cel social , politic .
Riscul de tara sta la originea actractivitatii sau neatractivitatii economiei .
Atractivitatea economica consta in conturarea unor indicatori care stimuleaza
investitiile externe ,dezvoltarea relatiilor comerciale , mobilitati externe ale
persoanelor si in general o activitate economica mai intensa si benefica pentru
populatia unei tari .
Incertitudinea si riscul sunt categorii ale economiei si exprima pe de o parte gradul
de stapanire a fenomenelor si proceselor economice de catre oameni .

2. Gradul de integrare al economiei nationale in economia mondiala , economia
globala
Stiinta economica si economia
Notiunea de economie semnifica pe de o parte un ansamblu de activitati curente, pe
de alta parte semnifica stiinta .Ca ansamblu de activitate economia reprezinta deci
baza materiala a societatii si asigura o anumita stabilitate si bunastare .Ca stiinta
economia trebuie sa descopere legi,sa formuleze reguli dupa care sa se dezvolte
economia ca ansamblu de activitati .
Obiectul de studiu al stiintei economice
In diferite epoci au fost formulate mai multe teorii despre obiectul de studiu al
economiei .
Curs Microeconomie
6
1 Pana la mijlocul secolului 19 stiinta economica a fost definita ca o cercetare a
cauzelor si naturii avutiei natiunilor .
clasici – Adam Smith , David Ricardo
I Stiinta economica , stiinta a bogatiei –sa inveti cum sa faci bogatii
II Stiinta comertului – sa sti cum sa aduci bani mai multi la tine
Mai tarziu economia a fost considerata o stiinta a relatiilor economice imbratisata de
socialisti .
III Stiinta schimbului – troc sau pe bani
IV Stiinta a alegerii a optiunilor rationale ,eficiente –aceasta conceptie se numeste
conceptia neoclasica .Aceasta definitie este pe ecuatie nevoi nelimitate si
resurse limitate . Aceasta formula a devenit stiinta gestiunii resurselor limitate .
Obiectul stiintei economice este studiul cauzelor raritatii si a mijloacelor pentru
eliminarea raritatii fiind problema fundamentala a stiintei economice.
Raritatea inseamna un dezechilibru intre nevoi si resurse

Cap I Comportamentul consumatorului si al producatorului

Bunurile economice si utilitatea lor
Teoria utilitatii cardinale si teoria utilitatii ordinale
Utilitatea si curbele de indiferenta

1.Bunurile economice si categoriile de bunuri
2. Utilitatea economica
Bunurile economice sunt elemente ale realitatii care sunt utilizate pentru
satisfacerea nevoilor
- bunuri libere- realitati din jurul nostru ,nelimitate , nu sunt rare ( apa de
izvor,aer) nu implica costuri
- bunuri economice –sunt rare ,bazate pe costuri se produc pe baza consumului
de resurse si trebuie sa aiba pret .
Categorii de bunuri economice :
- bunuri de consum personal –dispar prin utilizarea lor
- bunuri de productie –in urma utilizarii lor se obtin alte bunuri
Incadrarea unui bun in bun de consum – productie de consum (venit).Impartirea
in bunuri de consum si bunuri de productie implica aparitia pietei .
Bunuri publice sau bunuri private
Bunurile publice sunt acelea care sunt utilizate de toti si consumarea lor nu reduce
din capacitatea lor de a satisface nevoile ( invatamant, apararea nationala autostrazile )
.
Curs Microeconomie
7
Bunurile private sunt acelea care fac obiectul proprietatii private si principala lor
caracteristica este excluderea altora de la utilizarea lor .
Utilitatea bunurilor
Utilitatea este expresia care desemneaza capacitatea reala sau propusa a unui bun de a
satisface o nevoie umana .Utilitatea este in general si economica .
Utilitatea in general este suma proprietatilor fizice ,chimice ale unui bun imaterial
sau material si chiar insusirile estetice .
Utilitatea economica este acea proprietate care presupune sa satisfaca anumite nevoi
ale oamenilor in conditii determinate .
Conditiile care determina utilitatea economica :
- existenta unei relatii intre caracteristicile bunuri si nevoile oamenilor (nevoi
reale sau induse )
- constientizarea relatiei dintre caracteristicile bunul si nevoia oamenilor potrivit
careia apropierea bunului le aduce satisfactie
- capacitatea de a folosi calitatiile ,proprietatile bunului respectiv
pentru satisfacerea nevoilor
Utilitatea totala si utilitatea marginala
Daca utilitatea in general este expresia unor placeri psihologic utilitatea marginala
inseamna sporul de utilitate adus prin utilizarea unei unitati suplimentare din bunul
respectiv

U = cantitatea de placere ,de satisfactie pe care ne-o da un bun .Aceasta utilitate este
data de cantitate dar pe masura cresterii cantitatii utilizate descreste utilitatea
rezultand legea utilitatii descrescande (marginale) .
Orice bun se poate divide , fiecare parte sau o utilitate sau suma utilitatilor individuale
da utilitatea totala .
Utilitatea marginala = raportul dintre sporul utilitatii totale si sporul de utilitate
u = ut
x
Variatia prima

u = u’x

u = u’

u’ > 0 – cresterea utilititatii ca urmare adaugarii unei cantitati

Curs Microeconomie
8
Principiul utilitatii marginale descrescatoare arata ca utilitatea totala este crescatoare
in raport cantitatea consemnata dintr-un anumit bun dar numai pana la un anumit
puncr numit optim dupa care orice crestere nu numai ca nu mai adauga nimic la
utilitatea totala dar o si reduce .
Exista o lege a utilitatii marginale descrescande
Curs Microeconomie
9
Utilitatea cardinala ,utilitatea ordinara
Echilibrul consumatoruluiteoria utilitatii ordinale

Dupa definirea utilitatii ca fenomen general si respectiv ca o calitate fenomenala se
presupune problema masurarii .Problema masurarii a generat puncte de vedere si a
definit doua curente :
a) curentul cardinal sau a utilitatii cardinale
b) curentul utilitatii ordinale
a) Teoria utilitatii cardinale sustine ca utilitatea poate fi masurata direct .
Masurarea directa se face cu unitati de masura ,,utilis”.Un bun are ,, n “ utilis , aceasta
conceptie potrivit careia utilitatea nu se poate masura direct nu poate fi verificata
empiric, ea este presupusa, apartine scolii engleze si deci a fost si este exprimata in
lucrariile economice engleze .
Utilitatea se apreciaza ca si gustul fapt ce are caracter subiectiv .
Este importanta conceptia pentru ca utilitatea cardinala a prins dezvoltarea
analizeei acestui concept de utilitate si instrumentar a nascut functia de utilitate care
este o relatie matematica potrivit caruia utilitatea unui bun este dependenta de
cantitatea ,de structura, de calitate bunului respectiv .
Imposibilitatea verificarii utilitatii cardinale a nascut conceptul de utilitate ordinala .
a) Conceptul de utilitate ordinala exprima faptul ca daca utilitatea nu poate fi
masurata direct ea poate fi comparata , deci oameni pot compara satisfactia sau
satietatea pe care le-o aduce utilizarea unui anumit bun .Apare preferinta sau
indiferenta apoi apare problema alegerii .Alegerea este o optiune , o relatie intre mine
si obiect si intre mine si celalalt care il alege rezultand alegerea ,repartitie.
Ordonarea preferintelor se face in functie de utilitatea bunurilor .Alegerea si ordonarea
preferintelor implica niste reguli numite axiome .Axiomele sunt urmatoarele :
1. Axioma preferintei complecte(pe toate)
2. Axioma preferintei reflexive (alegi pe bsau c )
3. Axioma de tranzitivitate (pe c dar care are calitati care au b=a)
4. Axioma de echivalenta (de indiferenta)
Teoria utilitatii ordinale si curbele de indiferenta sau curbele de satisfactie ale
consumatorului
Aceste curbe de indiferenta reprezinta un instrumment de determinare a echilibrului si
respectiv un element al teoriei cererii ierarhizandu-si bunurile si deci utilitatile se
poate realiza o relatie intre bun si cantitatea care se poate exprima sub forma functilor
care asociaza diferite numere diferitelor cantitati de bunuri consumate si care vor
indica ordinea de preferinta .

Curs Microeconomie
10
U = u(x x x ..........x) ( diferite cantitati din bunul ,,x” – aceste cantitati se pot exprima
grafic su forma unei forme geometrice

Aceasta panta negativa a curbei ne arata ca consumul dintr-un bun determina nivelul
de utilitate si cu cat creste cantitatea din bunul respectiv cu atat utilitatea fiecarei parti
scade .In utilitatea acestui instrument a utilitatii actioneza in directii
fundamentale :
1) se fac diferite combinatii pentru acelasi nivel de utilitate si nu se maresc
si micsoreaza utilitatea totala
2) sporirea cantitatii unui bun duce la sporirea utilitatii totale
3) diminuarea unui bun duce la scaderea utilitatii

Psihologia bunurilor si functiile de utilitate

Bunurile se grupeaza in doua categorii :
- bunuri complementare
- bunuri substituibile
Bunurile complementare sunt acelea care nu pot fi utilizate ,consumate decat
impreuna (masina cu benzina) .
Bunurile substituibile sunt cele care pot fi inlocuite (unt = margarina)
Problema de fond este aceea de alegere.

Expresia grafica a tipologiei bunurilor

Complementaritatea stricta Substituibilitatea imperfecta

Curs Microeconomie
11
Substituibilitatea perfeta Substituibilitatea de indiferenta

Rata marginala de substituire Rms
Doua bunuri sunt substituibile plecand de la functia de utilitate .
u= f(x,y)
in care x si y subt cantitati cunoscute din 2 bunuri diferite si se poate determina
cantitatea dintr-un bun necesara pentru a inlocui cantitatea din alt bun si utilitatea
sa ramana aceeasi

Rms = - \ = U’ x = Umx = Px
[ U’y Umy Py

Cantitatea din bunul ,,y” care este necesara pentru a compensa piederea de
utilitate ca urmare a diminuarii cu o unitate a consumului din bunul ,,x” pentru a
mentine acelasi nivel de satisfactie

Echilibrul consumatorului in teoria utilitatii ordinale

- orice consumator este un agent rational in sensul ca isi maximizeaza satisfactia
sau utilitatea din resursele pe care le are la dispozitie
- cantitatea la dispozitie este limitata , nivelul preturilor este dat
- echilibrul consumatorului este dat de totalul resurselor si de nivelul preturilor .
Determinarea pozitiei de echilibru
Curs Microeconomie
12
Echilibrul este dat cand bugetul si preturile sunt date si satisfactia este maxima .

Vt = xPx+yPy

x = V - Py
Px Px

Y = V - Px
Py Py

Curs Microeconomie
13
Cererea si oferta in economia de piata
Cererea consumatorilor
1) Legea cererii , cererea si cantitatea ceruta
2) Factorii determinanti ai cererii
3) Noi elemente ale teoriei consumatorului

1) Legea cererii , cererea si cantitatea ceruta
Trebuintele sau nevoile oamenilor care reprezinta ratiunea de a fi a oricaruei activitati
economice se regasesc pe piata sub forma de cerere de bunuri si servicii.
Cererea exprima deci trebuintele satisfacute prin intermediul pietei in conditii de
restrictie impuse de marimea si dinamica preturilor .
Pretul
Cerere = Trebuinte
D – miscarea cererii
0
Cantitatea

Trebuintele vor fi satisfacute in functie de restrictie .
Cererea se poate defini ca fiind cantitatea totala dintr-o anumita marfa sau bun dorit
ce poate fi cumparata pe piata intr-o anumita perioada de dimp data si un pret dat .
Cerere – expresia trebuintelor
Cantitatea – marimea cu care se acopera nevoile
Daca cererea este mare cantitatea este mica si invers
Pe o curba a cererii fiecare punct reprezinta o cantitate din bunul respectiv care se
obtine ca urmare a unor restrictii .
Cerere individuala (Ci)
Cerere totala( Ct)
Cererea individuala este cantitatea pe care o obtine un individ dintr-un anumi bun.
Ci =
Cererea totala este suma cantitatilor individuale sau cererea pitei din acel bun
Ct = Ci = pietei
Studiul economiei este pe piata cererii .

2) Factorii sau conditiile cererii
Marimea cererii pentru un anumit produs si dinamica acesteia sunt determinate
de nivel si dinamica pretului bunului respectiv .
Curs Microeconomie
14
- pretul propriu (P)
- pretul alttor marfuri (M)
- gustul cumparatorilor (G)
- veniturile (V)
- anticiparile (A)
- riscurile de pe piata (R)
Cererea este o functie de mai multe variabile C = f (P,M,G,V,A,R)
Raportul de cauzalitate dintre modificarea factorilor ( a pretului) si schimbarea
cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii .
Raportul dintre pret si cantitate este si functional nu numai cauzal .
Cererea reprezinta relatia completa dintre cantitatea solicitata dintr-un bun si pretul
acelui bun .
Cererea este o functie de pretul propriu .
C= f(Pp) ne indica ce cantitate se poate obtine atunci cand pretul ei se
modifica
Consideram ca bunul este ,,x”
X = f(P/Px,G,V,X,R) factorul cauzal este pretul
C
Cererea de pret Cp = 40-2p Q
Curba cererii este expresia functiei cererii
care este cantitatea ceruta la fiecare nivel de pret care este de cumparare si a pietei

Cererea pietei (Cp)
Cererea pietei este o suma a cererilor individuale .

C(p1) C(p2) C(p3)

x1 x2 xF(x1+x2)

Ct = Cp1 + Cp2

Cererea si elasticitatea
Formele elasticitatii
Elasticitatea reprezinta sensibilitatea cererii la modificarile legate de factorii de
influenta .
Curs Microeconomie
15
Masura elasticitatii se face prin coeficientutii care sau gradul de sensibilitate a
cererii la pret si intensitatea corelatiei dintre pret si cantitate .

- x : P = x P formula elasticitatii
x P x P
x x – x
P P – P
Formulele elasticitatii
Elasticitatea punct
Elasticitatea arc
Tipurile de cerere in functie de coeficientul de elasticitate :
- cerere perfect inelastica – coeficientul de elasticitate este egal cu 0
- cerere inelastica – coeficientul de eIasticitate este cuprins intre 0· ·1
- cerere inelastica unitara – coeficientul este egal cu 1
- cerere elastica coeficientul de elasticitate este egal cu X
- cerere perfect elastica – coeIicentuI de eIasticitate este cuprins intre 0· ·1
perfect inelastica inelastica elastica perfect elastica

C C C C

Q Q Q Q

Felul cererii Nivelul cererii Relatia Decizia optima privind
(coeficientul) pret – venit evolutia pretului
perfect inelastica 0 direct proportionala creste pretul
inelastica 0· <1 directa cresterea pretului
unitara 1 venit maxim mentine pretul
elastica x inversa scade pretul
perfect elastica 0· ·1 inversa scadere puternica a pretului
Evolutia relatiei venit – pret in functie de coeficientul de elasticitate

Curs Microeconomie
16
Spatiile in care se prezinta elasticitatile marfurilor respective pe baza corelatiei dintre
pret si calitate .
Curba cererii consum – venit (curba Enghel ) poate avea forme diferite si arata in ce
spatiu se incadreaza puterea de cumparare a fiecarui individ .

Modificarea cererii determinata de modificarea venitului si elasticitatea cerere- venit .
Ct = f(Preturi mari / Pretul altor marfuri , G,V,A,R )
Cv = f(v)
Este diferenta in functie de relatia cu:
- bunuri normale
- bunuri inferioare
- bunuri de calitate de lux, superioare
Daca relatia dintre cerere si bun este directa atunci avem bun normal (cand creste
venitul creste si cererea )
Daca relatia este inversa avem un bun inferior sau bun de lux
x >= 0 avem bun normal x < 0 avem bun inferior
P P
Efectul Giffel dinamica cererii bunurilor inferioare cu cat venitul se mentine la un
nivel scazut cu atat efectul Giffel este mai
Monomaniac – venit mare si bunuri scumpe
– venit mic si bun inferior
Elasticitatea incrucisati si relatia cerere – cantitate
Elasticitatea incrucisata este este produsa de pretul altor marfuri C = f(M)
Piata este mai ales influentata de preturile deferitelor bunuri si nu numai de pretul
bunului pe care il cerem .
x = f(Px,Py)
x Py elasticitatea incrucisata
xPy Px

Curs Microeconomie
17

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful