P. 1
Cartea_sobarului_si_cosarului

Cartea_sobarului_si_cosarului

|Views: 1,649|Likes:
Published by rraducanu

More info:

Published by: rraducanu on Jan 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

, y".

<

V. HOPU GH. MaliAN

" ~ I

l, I .: 'If: r

SQB,ARULUI $"1 CIOI$'ARJJ~UI

,

.'

-

TEMNtGA

'.

Arh. V. HOPU,

Cartea SOBARULUI

SI COSARULUI

EDITURA TEHNICA BUCURE~TI-198e

GH. MOIAN

PREFATA

In patria noastrii, pe linia preocupllrflor sustfnute pentru !mbunl1tlitirea fn contintLare a eondittilor de tocuit ale oamenilor mund'. a dezvoltarii aseztimintelor de culturli, a intenslficl1rii masurilor de ocrotire a sl1nlitl1tii ~i prevederilor soeiaie, construciia de locuinte gi de cZl1dirl social-cuiturale cunoa~te 0 amploare nemaiintilnitli.

o mare parte dintre aceste eUidiri sint dotate cu sobe. Astfe!, din cercetarea date lor statistiee rezulta eli, de exemplu, in constructia de tocuinte, dintre cele aproape 900 000 apartamente realizate in perioada 1960-1966, sint incalzite cu so be circa 68%, acestea reprezentitui locuintele nou construite la sate ~i cele individuale realizate

la ora~e.. .

Dintre locuintele ce se vor realiza in continuare, din fondurUe statului, ca §i dintre cele particulaTe La sate §i orcse, pe Zinia trasata de Directiuele celui de al IX-Zea Congres a1 P.C.H.., in perioada 1966-1970, un numlir important vor ii inca1zite cu sobe,

Marete volum al lucriirilor de sobe necesare # timpul scurt de realizare a acestora, precum ~i volumul mare at lucrariLor de intrepnere a sobelor ~i co§uriLor impun utilizarea unui numl1r important de muneitori sobari $i cO$ari, de calijicare corespunziitoare.

Lucrarea de iata se situeaza pe Linia acestui deziderat $i totodata urmdre$te sa eompleteze partial lipsa de material documentar ce exista in prezent in Literatura noastra tehniea de speciaLztate, in domeniui executarii ~i intretinerii sobelor, ea *i in acela aL intretinerit cosuriior de fum.

Odatt'l cu notiunile practice privind tucrtirile de specialitate, .'~ lucrare sint tratate de asemenea tiazeie teoreLice privitoare La dime1tsi01Wrea sobelor # a co~urilor de fum, La tehnologia iabricatiei materialeLor de speciaiitate, La arqanizarea $tiintijict'l a mundi, La mdsuriLe de protectie gi de tehnictl a securitb.tij muncii ,l de pazli contra in-cendiilor.

PTin dezuoitareo. materiaZuZui din ClLprirt, .. s-n urml1rLt permanent co lucrarea de jato. sa fie de un real fo/ns constructoriio» in munca lor de fiecare zi.

Cu aceasto. ocazie se aduc muliumir! tlll'IIr,1;;ilor maistri sobari Pop Iosif $i Tiinase Marin care, prin SHr/,'st.iil,' aate, au tinut sa miireascii interesul cititoriior pentrii "",'(,slr", IUI·I·m'c.

Cartea se adreseaza ceZor can' sc: {,(,iiI ;I,'j /11 "'c· s eriile de sobari $I eosari, precum $I. p(l!rsonaZulut tellllk 111" II""h'utul executiet constructiilor .

PArtTEA fNTTI

EXECUTA REA ~I INTRE'fINEREA SOBEWR

Capitolul 1

NO'fIUNI DE TERMOTEHNICA

A. Producerea caldurli, Corpurile inconjuratoare prezinta diferite start de Incaizrre: uneie sint red (de exemplu, ziuul, mouila otc.), Iar altele sint catae (ueexemplu, becul aprins, soba in timpul Iunctionaru eic.).

Startle mferite ale corpurilor sint cauzate de cdZdura. Caldura este prouusa ue aiferite surse de dildurai prmtre acestca se pot cnumera: soarele, electricitatea etc.

Caluura necesara peu.ru .uicalzirea constructiilor se produce in mod curent prm ardere; in acest scop se aru anumue maicriaie, numite combU8uoiLi. Aruerca are Ioc ill rnstalatii sau aparate ue incalzit, ccnsiruite special, in vcuerea prouuceru caluuru,

Pentru ca aruerea sa poaia avea 10c este necesar sa existe oxigen.

OxigenuI se gaseste in aer, Irrarnestet:'·t!uallegaze;elesfe--gazul eel mal important care intra in alcatuirea aerului, hind strict necesar mentinern vietii.

Arucrea combustibilului in scopul producerii caldurii consta in cornbinarea acesiui corp cu oxigenul uin aer, in anumite conditii, fenornen numit oxiaare, In raport cu cantitatea de oxigen disponibilaqm acr si cu natura cornbusubilului uulizat.iaceasta ardere poate fi I"?-ui slaba .sa~ maI_EUle[l!l3_':!. s~ poaLe face cu flae~l'~_ mai mule sau mal P~~I..!l VIe §'!_~E_e urep rezufLal -ptO-chEerca-cMdufb._ - .. _._--_. __ - ---

---rrf hmpul"arderir-se t)roatrc-'u--s~nt!alr"gaze--iiUmite gaze de artlere, ca - urrnare a combinatiuor chimice care au lac. Unul dintre aceste gaze, rezultat din comoinarea mcompleta a carbonului din combustibil cu oxigenul din aer, este oxiau; de carbon. Acest gaz este inca avid de .oxigen, cu care cauta sa se combine, absorbinuu-I fie din aer, fie din singele omului ~i din acest motiv oxidut de carbon este [oarte toxic.

Prin arderea completa a carbonului din combustibil se produce bioxidul de carbon, un alt gaz de ardcre; acest gaz este mal putin toxic.

Gazele de ~_I,"cl<?re fiind Iierbinti (la temperaturiinalte)prod~ Incalzirca sobei, ele ccdind peretilor acesteia -cea-'rilar- mare parte din cantitatea lor de dildura. Cind ardcrea se face complet, existind

Paqina lipsa

6

Paqina lipsa

7

Propagarea cltldurii se face in trei moduri: prin conductie, prin eonvectie si prin radiatie,

Con due t i a. In cazul conductiei termice, caldura trece de la un corp Incalzit la altul mai put in Incalzit, prin contact direct intre particulele corpurilor si fara deplasarea acestora (fig. 2). Acest fenomen se produce ca urmare a proprletatii corpurilor de a prirni ~i conduce cal dura, exprimata prin coejicientui de conductie termica, specific ficcarui material.

Din punctul de vedere al conductiei termice, materialcle se pot clasifica astfel:

- cu conductio mare, de exemplu, metalele, care se incalzesc repede, dar se racesc tot attt de repede;

- eu conductie mijlocie, de exernplu placile de teracota caramizile, argila rcfractara etc.; - cu conductie midi, de excmplu, sticla, carbunele, rumegusul, lernnul etc., care sint materiale termoizolante.

Fig. 2. Incidzirea prin Un ·alt material cu conductio midi este fu-

conductie terrnica. ninginea, care depusa in intoriorul sobei, face

1 - sursa de cardura ; ca randamcntul cacestoia Sa se rcduca, ceea ce

2 - pcrclele sobei. conduce la obl'uativitatea curatirii periodice a sobei dc funingine.

Con v e c t i a. In cazul convectiei termice, caldura se propaga prin deplasarea particulelor unuia dintre corpuri, miscare care se produce . datorita diferentei de densitate intre particulele calde !?i cele reci ale aerului, Particulele calde, mai usoare, au tendinta de a se ridica, locul lor fiind luat pe particulcle reci, mai grele (fig. 3)~ Incalzirea intregului volum de aer dintr-o Incapere se explica prin acest fenomen.

R a d i a ~ i a. In cazul radiatlei tcrmice, propagarca caldurii se face sub forma de raze calorice emise de fiecare punet al corpului incalzit (fig. 4). Corpurile care Yin in contact eu razele calorice absorb 0 cantitatc oarecare de caldura radianta, in raport cu materialul din care se compun.

Aparatul de incalzirc estc un corp emitator de raze calorice.

E. Acumularea si transferul de caldura, Unele materiale au proprietatea de .a retine caldura primita un anum it timp, proprietate specifica Iiecarui material. Acumularea de caldura sta la baza utilizarii majoritatii aparatelor de incalzire. Acestea, retinind caldura in materialul peretilor, dupa oprirea functionarii lor asigura tncalzirea tn continuare a Incaperilor, un anumit timp.

2

·8

=

b

FIg, 3. Incalzirea prin convectie lermidl:

• - lncAliirea sobci; b - schema IncAlzirii mcapertt prln convectte ; J - sursA de cAldurA; 2 - peretele sobet,

, ~\ ~/;.' -:'

.:.;;.=t..~=::_ _

a

b

Fig. 4. Incalztrea prln radlatie termlca:

.. - IncAlzlrea sobel; b - schema Inclllzlrll IncAperl1 prlnradia\lel J - sursl de elldurA; 2 - peretele. sober,

In general, materialele cu conductie mare, ca metalcle, nu acumuleaza bine caldura. De aceea, sobele se executa din materlale cu conductie mijlocie (placile de teracota.: didimida), care acumuleaza

bine caldura.: '

De multc ori, duna acumularca calduril, cedarea acesteia se imbunatateste prin utllizarea parttala ainchizatorului de til'r-5, ocate opres+e patrunderea aerului reco in ~oba si deci racirea interioara a pere(ilor"ac('stcia: dar=aeeasta numai pe'masura ce combustibiZul a ars cofri:plet si a ramasjar in focal', cind cantitatea de aer de ardere poate fi rnicsoratii.

Alaturi de acumularea de c~lr1uri'i, transferul de calrlura are un rol important in inriilzirea diidirilnr. Prln I ransfer, dlldura se transmite Intre materiale cu stari de illl"tilzin' diferite. In cazul sobelor, cea mai mare parte din cantitatca ell' d"'tldlll'i"i. a f!azdor fierbinti din Intcriorul sobei. ea urmare a transf'orulul !I" dildura. se transmite, prin perctii sobei, aerului din ineiipl'l"( -. 1\, '1';)';ln constitu'e. in final, fenomenul de ba7a pontru tncalzirca indqwrilol" din cladiri (v. cap. 1.

D. Propagarea caldurii). .

Transferul de dildudise produce mal sial> suu mal intens, in raport cu caracteristicile materialclor u ti 1 i za Il'.

Capitolul. f1

INCALZIREA CI.t\DIIUI .• OR

A. Sisteme de incalzire. Inci'l1zir(':\ dl\rlil'llor se realizeaza eu ajutorul Instalatiilor destinate acesl.ui SI 'or. ln care are loc producerea calduril, urmata de distributia d.

Aceste Instalatii functioneaza c1upil douu sisteme de tncalzire:

Iocala ~i centrala.

In cazul incalzirii locale, producoron $1 rlls! rlbutia dildurii se realizl"8za in acelasi lac (in incaperea I"f'SIWI'I i vr,), ('U aiutorul sobelor. Caldura se produce de obicei prin ardorr-a 1111\11 r-nmbust ibil in focarul sobei,iar distributia calduril so face prin eonvcctie !iii radiatie, de ditre perctii sobel,

In cazul inciilzirii centrale, producorea dHdurii se face centralizat, Intr-un sinzur Ioe (tntr-o centrale). pontru un grup de consumatori, Distrlbutla caldurii se realizcaza prin intermediul unui agen~ purtator de caldurA (care poate fi apa calda, apa fierbinte, aburul

10

de joasll presiune. aerul cald r-tc.), ClI aiutorul aparatelor (radtatoa-. relor) montate In irwi'\rC'ri, tnt prln radiatie $i ronvectle.

Desi mat eost.lsltonn , ('a investitii d(·dt. sistemul df' tncalzire 10- calli. Inci'ilztrr'a (('1111';11.1 prC'zinta avantaie important!' in ceea ceo prlvr-str- c'xnlontnl"':I, rnudarnontul si utilizarea spatiulul din fndipcrf.

r.. Tndlzircll loc-n!;'. UtilizareaJrv-alzlrli locale c:~t(' indieata in cazul illl';1p('I'ilor car(' pot fi Incalzite in mod lndepenrk-nt uncl« fata de alv-I« sau Interrnitent; de asem=nea, acoasta incalzire SI' aplieii in cazur ilo III care realizarea ineiilzirii centrale ar conduce in lnvcstitil prea marl,

J\"~ cum s-a aratat, inf"aIzirea Iocala se realizeaza de obirr-i cu solv-. In mod curont, "'I" utilizeaza sobe de teracota, uneori de ei'iru-

midii. iar rarcori rnetalice. .

Sobel» se eyeruta. in general. din materiale care au proprietatea de a acu=-ulo dilr:lura si de a 0 rerta indip!'rii.. prin transfer. Totodata, prin ronstructia interioarii a sobelor este asizurata circulatia gaze lor fier"'inti, I'n~otita np redarea raldurii acestora difre elementele sobei, A~H",l ('f::l?:rol'" fif'l"hinti all deasunra TOl"'al"uhli tf3""1peratura de circa +4:0noC. iar 1::\ if'~irp::l in cos, mr=al circa + ron'c,

,Prinlre cerintele impuse sobelor, cea mai imoortanta este aceea de a -av0alirl l'artdamentferlfJ:ictidicat (orin utilizarea Cif mal com:" plet3 a caldurti dega'ate de"combustibil) '~i'de aasigura 6tridiliire uniforma pe ~tntrea~a"eiSiiprafal~C'f)e a~emC'Oea, sobele lrebuies/!i aiM 0 functionare cui'ata si 0 intretincre simpla.

'O-att}t-cfi'rinV'f 'este "aceea' ca soba 'sii' cotespund~ en rnarlme ~i construr-tie in~anerii pe carp n ineaI7(><:tp, (,Ppl'l rf' ~ reaH?:"'a7.~ printr-o hun1=i rtlJ'l'lf'nS10nflT'e, AsHel. 0 Rt;)l-ll subdirriensionatri nu noate asi-mra indn"'irea iOf'nl"f'rii df'dt or'ntr-o .. rdere prea lntensa sau prin ""'a1 mult= inca.l7iri in tlmoul unei zile. ('ep~ re r-onduce la det=rtorar=a ranida a sob=i, In ~I"'himb. sob=le snnradlmenstona+o sint neecono+rlce prin consumul marit de combustibil, iar I'n cavul rind' sint n+iltzate numai r-artial. nu dan rozultatele asteptate, deoarece tndilzirf'::t sohpl duroaz'i foarte mult timp,

c. Dimensionarea sobelor, In scopul asigurarii indHzirii rationale a unei Incaperi este necesar sa se fadi dimensionarea sobei, adica sa se stat-~~easca prin calcul marimea supraretoi ('I ell' tncalzlt,

In conformitate cu prevederile din STASI) 3607-52, lei dlmensionarea sobelor trebuie sa se aib~ In vederc 0 serie de elemente (fac-

I) STAS - standard de Slat. prin ('Elrl' se reglementeeza In mod ofidal e problema (de ex" In cazul de IotA, prin STAS 3607-52 se reglementeaza preI('riptiile pentru nmplusarea Iii dlrnenslonarea sobelor, precum iii pentru di.;· mensionarea eosurilor).

11.

tori) de baza !li anurne: caracteristicile tncaperilor, orientarea acestora, temperatura interioara urmarita (dorita) !li combustibilul utilizat, Pe baza unora dintre aceste elemente ~i a unor anumi te consideratii s-au intocmit tabele, aratate in continuare, care sa usureze dimensionarea sobelor.

Car act e r i s tie il e inc ape r il 0 r. In mod curent, tncaperile se considcra ea au dimensiuni variind intre 2,5 ~i 6,0 m la un zid 'exterior si intre 3,0 !li 6,0 m la celalalt zid; tnaltimea se considera ca fiind de 3,0 m. Peretti exteriori se considera ea au grosimea de ]1/2 diramida normala plina (37,5 em) sau 0 grosime echivalenta acestei zidaril. Plansecle dintre etaje si de la pod se considera de Iemn eu umplutura sau de beton armat (cu termoizolatie la pod). Incaperile se considera ca sint prevazute eu Ierestre de lemn duble, iar suprafata lor totala este de 1/6-1/0 din supralata pardoselii incaperii respective.

N

Fig. 5. Orientarcn Incapertlor:

N - orientare nordic"; S - orten tare sudlca ; C - camera de coij : M - cnmera de mIJlor.; Z. Zo. ~ - Iungim! ale perettlor cxrerrort ; a - autn-

cimoa cnmc .... ct.

o r i en tar e a in e ape r i 1 0 r (fig. 5). In mod curent, In vederescHmenslonani "sobelor; -se Iau in considerare 6"iientar:le nord ~i-sua;"aciic1rcazut11Er"e-xtteme, iar pentrualte orientarf se iau valori internrearnre:"'"-'--~~'"--

12

Caracteristicile ~i orientarea tncaperllor determina pierderile declldura ditt'·cIaditi. In tirnpul Iernii, caldura din interior se plerde prin elementele de r-onstructle ale tncaperii, Aceste pierderi sint mal mari in cazul porctilor oxteriori subtiri, a1 golurilor de fercstre mari, al ferestrolor slmplr- (ell un singur rind de geamuri), precum !i1 Ia Incaporf k- ('U ork-ntnron spro nord.

T e m p !' J' n t 1I r a I n t p rio a r n. Sc considera ciS, temperatura medic din intoriorul incrlpf'rilol' oste de +20°C, iar cea exterioara de -20°C, Asadar, difercnta de temperaturit dintre interior si exterior este in medie de 40°C.

Co mbu st i b i l u I uti 1 i z a t. Tn general. caldura cedata de o soM depinde de tipul de combustibil Iolosit ~i decrde'j:iuterca calorifidi c a acestuia, -

$-1 sTemu 1 con s t r u c t i val sob e 1. Este necesar de asemenea sa fie cunoscute 0 serie de clemente care privesc constructia sobei, $i anume: constructia focarului, a fumurilor etc., cum sl materialele din care se executa soba, ea: plac! de teracota sm~ntuit1i. pHici nesmaltuite, caramlz! etc.

Tab e led e dim ens ion are a sob e lor. La dimensionarea sobel or de teracota se utilizeaza tabelele din STAS 3607-52; aeeste tabele sint intocmite pe baza consideratlilor aratate, cum !ii In baza urmatoarolor conditll principale:

- suprafata sobei trebuie astfel dimensionata incit aeeasta sa poata cede. 0 cantitate de caldura echivalenta cu pierderile de clildura din tncapere:

- in cursul unel zile (24 ore), soba nu functioneaza neintrerupt, cl se fac doua focuri de cite 1-2 ore fiecare, socotindu-se ea soba o data infierbintata cedeaza caldura suficinta in Incapere timp de 6 ore.

In aceasta ipotcza, la sobelc obisnuite executato din plact de teracota smaltuite, coeficientul mediu de ccdare a caldurii pr-ntru 1 mt de suprafata de Incalzire a sobei sl in timp de 0 ora este de 480 kcal/ms-h. ttl tabelele 1, 2, 3, 4 ~i 5 se dati suprafetele de tnoalzire neeesare ale sobelor de teracota smaltuit 11 in functie de dimensiunile camerei, pozitia ei de colt (C) sau de mijloc (M) !?i de orientarea geografica, Tabelele 1-5 sint calculate in baza urmatoarei relatii:

1 (1,6 Q, 2)

;=-- m

480 L •

13

1n caret

A este suprafata de tncalzlre a sobei, in ~lf;

Q sint pierderilc de caldura din Incapere, exprimate in kcal/h, care se reduc cu coefrclentul 0,6 corespunzator plerderii de caldura calculate peruru temperatura medie a luni!

celei mai friguroase; ,

480 este coericienun rnecuu ae cedare a caldurii, in kcal 'pe metro patrat III ora ~k(;a1/m.:· h).

Camerele care au aceleasi caracteristlcl sint grupate in acelasi tabel,

Cunoscindu-se suprafata de incalzlt a sobel, in mll, cu ajutorul tabeiunn ti se ueteruuna uirnensrunue sober; acestea smt tuuicate prm numarul de placi, iar inal~.med t;:sl.e ua.u ~l in metri,

La dimensionarea sobelor trecuie sa se mal aioa in veoere ~i urrna tp,arele;

---=--alstanta_ intre spatele sobei lli perete cste de eel putin 13 em, far qishln\a-ci~ 18 tavanur tncaperu la cupola ~l'C:lpal:Ul) ~uud, ue minimum ;$\.1 cm;dna imre spal.t:le SODel iil pere.e UI:'lulI~a esre sub 1;$ em, suprarata uocra a sooei nin al!eastd pane L'SLl! consiuerata rnai mica cu xo 10 ;

- inalumea ue calcul rezultata este considerata de Ia Iocar pins

sub cupola sober; .

- 1ll cazul sobelor executate din teracota nosrnaltuita, supralata de mcaizit a sooei se ia cu 1.0% mal marc UCl'lt accea rezuuata tim calculi

- cind diferenta intre temperatura inu-rioura ~i aceea exterioara este uuerrta ue 4U~C, uaceie rezuu au- uiu tuoeie se mmuuesc eu raportul uintre uneren.a reaia uc u-inperutura Iii diferenja de

calcui ~4U~C); .

- in cazul carnerelor eu inal~lll1e mal mare de 3,0 m, suprafetele extrase din tabele se SPUi'l'Sl: cu procentele inuicate tot in taoele;

~ pentru camerele eu alte oricntarl, se iau valori intermediare Intre vaiorile corespunzatoare or.ciuuruor nord !il sud.

Sobele de aid se dimensioneaza 111 mod anatog. In cazul acestor sobe. insa, coencientul meU1U ue ceuare u wlu...rU varraza mere 40U ii bUU keal{m~· n, tnraport cu grosunca peru.uor sober; ca atare,

datele din tabele Be rectifica prin tnmultirea cu raportul 401} =0,83

480

600

sau - .=01,25. 4110

14

... b ..
CIa Z~Z~Z~Z~Z~Z~Z~Z~
.~ ~
::l 0-
G.I 1:'1 0 l- <a 0 J:J It) N Q ;;0 0) => I - ...,. .01 CO
.0 C' ~~~ci~~~ri~~~~~~~~
_. ~
aI ...
f-' It)u:J Lt)Lt) 0.
a II> ~ .:n &Q C? co (0 ..,. ...... l"-- ~ 0' •. II) r;-,l 0 to ,S
.,; eN _:- c.J cr c-i ~ ' .. ; C!; C'i ci ~~ C':J" 'q4-"'; u_" q4 •
.~ .§
~ ;: u:J
. ~ 0 • ~CO""'~~~~~lt)~~lt)~~;;oO)
" ...: _; eN .. : c: c-i C!)'" c-j d ~ c?cQ ~ rn"; <t:l4- -
.. ., ;;;J
.. " ,g
'tI co 10 .1.)
e .§ It> ~~~OLt)O)~~C)O~"O~c)O 8
a • ~~~~~ci~~~~~~~~~~
.. ~ ... It!
.. .. ,!;! 0
" ."
'tI < co. ~o .... ."...,.~t--Lt)OOO"""'l'-'<I'Ot--
" ,...; _ .. ~ .. -t·v';,~,.cic.f~" ... c?r!"J- _?vS~ ~ i
.. !! ...
..
! c
<II
Co u.
;;; I It> ~ aq, ~ ~ ~ .. C:.1Il ... 73 .. gq_ (0 .. -.. al .. an .. ~... ~ .. "'~ ~
.'i! :i! 00· P"" ...... _ ...... eN C'-I Col C\I eN \;,'. C? ........ CJ C? C) '" E
:I
"
i; 0 Lt)""'t--~-~..,.~~..,.~t--C)C~C) i~
E ..; ~ .-t" ...: -t 0: _" oi (.: ci ci c.; eN (fj c? c; cr)" CL.~
.. . . .-
CII ..
1:: .. .. 'I;S llJI
" 9';.2 1);:1
III .!: Lt) 0 W':I 0 ~]
III. II -- .. :.1- C!- . III q
""::0,, a 0)" ~~ ..; III It)
.: c:"- 0) co
B "" ~N~
.. ~
.. ~
... ,
B 0 .! ~ Z~z~z~z~Z~z~z~z~
...
A .. -.
. 0-
.
, " ~=>~Lt)'<I'ot--""'mool'-~""~oo~
III s co • ~
U g .., ~t." ~ .. ~. to.ati U)-.r; -Dati f&)"r.Q- r:--" r.o-l"-"r:-"
r: 0.
.~ .: In .S
~ .S .... et--~~=~'<I'oco""c)OOl'-~~t--
! il oti ~d~;~~~~~~~d~d~d QJ
.- s 8
0
" " -::: ~lt)~~oc)OO'<l'oco""'C)~t--~ ';l.
'tI ;; c. ;;i
.!. .. ... ~~~~~~d~~d~~d~~~
'tI ~ .=
.!l
co t Lt) ~ Q) <::> 0'1 Q) ~ C') 0 r-- - 0 to ..,. .,.1 t-- 8
Q. & ::I ...
" u • ~~~d~~~~ri~~~~~d~
'" w u It!
'"' 0
.. ..
.. e Lt) . ~
c ~ ~~~C)Q)O~~~~O~""=t--C')
.. tD c& ¢').~ r:? (T.,. ~ v~" ~ ~ 'n ..; an &rl',,-jn"
'" "
~ ..
-l Lt) OJ) Q
.,. C~~O~~"'~~~~~O~C)m
.,; ~~~~ri~~~~~~.~~~. e
.... ~
0. ll) q~
r--Lt)o>r-"occ".,O)cc~a.Lt)C'lOCO ~ ...
~ r.-i~'1 ci r.-,"r.-:t en tn" r:?~" c? .;c?~ 'If(;t4"ur· ...
.-as
.. " .. 'dbll
S·ii.J ~~
~~ ~ S It:I q lit 0 lIl. ;} III q,
IIgi d 0') ~ .." .. .n ~ ..
0.1 31
15 ;:.,

.. "

·N ..

.... 0-

a

.,.... ·m

CD If':' en t- ~1 0 "'" .... , 1"- Ie ..... QO r.'" 0 co ~ _; ~ ~ ~"r:-fr;-i'f:'icici ciC"'l"r:-f~·':"J"et:J"t":J··

0:0 ....

..

a

·u

c

.a -<

til 'f') H''l

~~~~-m~-~-ooom~._

~:~~~~~~~~~J~~~~

""

Q." ...... ~ '-" =:> 1/;'1 ~ rJ) .... , 0 ....... , co.,. 0 I"-

.....t ... ~-;·~ .. ......;_;r:'1 _; ( ;"il':'ic-fc.f:w"J-ef

~_

~.. 0 '" 0 '''. Q "'.. q

<:'I c-; m ..; Of' 0'; on CD

M~m<:'l~~-~"'o~~-~.~ ~~ri~~m~m~~~~~~~~

=, YO

16

C';)
='
.......
41
..0
ttl
E-<
i
41
"El
.@ a
:a ee
"
- "tl
.. CD
... ..
41 ~
..
...
ro ...
=- • 51
41 ::0
... 0
- 2
.e ..
'1;j 13
CII :l
... ::0
<'II
:a • .11
c
! 8-
41 .s
.. .g
-=
.... ..
.!! ..
CII .
;a s
-
ILl .a
ai .. "
·ia .!:l
~
Qi '"
"
41 .s
:a "
-e
a ."l.
·iii .!
e
a Co
::0
=' '"
(J
lIII
.,.
ro
U ~£ /,~/,~/,~z~z~/,~z~z~
OD
0 ~~~.~~o~C';)~~m~~o~
..0 ,.; .....:~ .. r-t" _f r-4 Cot"" ....c ... ci' ci ci Cl" Po r c-f ,n c-r
._-
." eo:J~~. ~lQO~C';)""~C':l GO If' 0 I-
S on ~~~~~~~~~~~~ci~~~
! 'iii
a .. ~~.~~lQ~~~O.~GOlQ~~
., Co.
S .., ~~~~~~~~~~~~~~~~
-8 ..
0 ---
" $
.. ~ ct 01 .. ~ .. ~ 1Il .. -.::r_ 03 .. 1'-_ ~ Q .... C\ ~...:I' .. d"J .. co ..
G> .g
Ii " .... ................................ ~~~~~~~~
" c ---
, :a m
.II < = . ~ ..... C';)~.GO~~Oeo:J-~.GOlQ
::0 .... ~~~~~,.;~~~d~~~~~~
!. -
I In lQ
"' . ~ .... eo:J~lQ.GO~ .... mC';) .... 0C';)GO~
~ CO) ~~~~~~~~~~~~~~~~
0: ~ ot:l
~ .... C';)~lQ.GO~~~eo:J .... ~eo:J~m
.... ~~~~~~~~~~~~~~~~
-
a, !l
sa·· ~ o. In 0 III 0 lQ ~
.~! e Col '" c.) ...; • v5' orr ~
C._ >:
.:3 N 0
~ ..
,,0 z~z~z~z~z~z~z~z~
5S
---
Co. ~~ ..... ~C';)~lQ .... ~.O~ .... GOeo:J
R .., q:r~·,,;eo:J·a;ctieo:J·tn-.·eo:J-.-~.·.·.·~
.~ .. ---
~ o~~m ..... ~eo:Jm~ .... ~eo:JmlQ ....
II rn" c:;I" ~ c-i' u:J" ctl C'S ~ C'J"r:t:J"-qt" rn .. ~ .. C'l .. "qt .. ~
14 aD
'0
c " ---
" "tl ~~ .... GOeo:JO ..... ~eo:J~In .... ~tn~
"C "N c::. ~~~~~~~~~~~~~~~~
."
~ :;;
" -;
~ II' ~.m~ .... GOeo:Jo ..... ~~mot:l .... ~
q; ... d~~~~~~ci,,;,,;,,;~,,;,,;...;,,;
"
::0 ..
.. ---
c: ..
B Co .~~.~~-~C';)O ..... ~eo:J~~
.. ~""f~· d "r"i cti ci -n" C';)'C';)' C')"C';)'C')"c-) C')"
Co .~ .;
I :::I
(.J ..J
.., ~O.~~.~~""GOtn- ..... ~eo:J
..; ci oi ~"",1' "'1" c-I" r. ... ci ",," c-i ,,; C"J" ",," tn' cti,,;
CI .... mC';) ..... ~~.m~ .... GOC?OlQ~
..; ci ~~IN·"'i 01" c-i~r.ici C?~,,; r;r;C?"C';)"
::2 ~ 10"
]·:'5 ~" ° I" 0. 10 0. ~
bD::o_ S C-l cti ,,; • ...; ~ ~ ~
" " ..
j~1) 2 - Carte a sobarului ~i cosarulul

<II

E

E

In

o

'" I-

('j

&; ;;:j

;l

$.0 "

__ 0

c: ci ...... CIIt:'! Il, ....

:ci .~ og :2:-0

~

:li

.,..

..2

Co

E

17

18

~ S
eo
.:: II
'0
II) ~
'tI Ii
" :0.
rc ~
:;
.. ::I
Q
::I ..
u ..
"
.- s
.!!! ..
Q
ell ::I
..
:l Ci
.9 '111
Co
.. ..
- ~
~ ..Q
al ~
ii' ..
.... "
ell mE
II) ,5
-
-
::I cl'
e .~
'iii ~
, ..
Q
e .S
::s ..
""
u .a
~'11 of!
<n ..
rc ..
U Co
::I
'" h'" ZooZooZooZooZooZooZooZoo
.,.
-=(;
0'"
Q ~~~o~~~~~~~~oo~~~
"" ~~~~~~~~~~~~~~~~
a II> ,~~~q~~~~~~~~~~~~
.,.; ~-~~~~~~~~~~~~~~
0 i
:§.
's Ql Q ~~qq~~~~~~~q~~~~
S .,; -~~~~~~~~~~~~~~~
.. ..
'0 .. ---
.. co ~~moo~_~~oo~~oo~~~~
!l III II>
s .!! ..... ,....1 -tAo""; r-t~eieici ci oi ci ~~~ cSrnrJ'Jft
.. g
u ~
" ~ ~a.> ... ~ .. 1"""'C .. O .. ~ ... «> .. t-- .. lI') ... a.. .. t--;.C'I~O-. ~~ ...
.g < =,
.... M~_~~~~~~~~~~~~~
..
'" ---
I II> ~~~~~q~~~~~~~~~~
~ .,; ~~-~~~~~~~~~~~~~
---
=:. I ~ ~ ~<:O m oo~ ~'" ~ 1- ")oeo ~~
.., ~~~~~~~~~~~~~ci~~
~ • ..c ~
S "._ ~. O. tr.I. °A ~ O. It) O.
a;o:g ~ a ~ ee ~ 'Ott ~. 11) Ir.i CD
g'N~
..J
~~ Z~Z~ZooZ~%~~~~~~~
'Cas
0'"
--- " ---
'" 0 .. ~o:'I .. Ol-.r- .. ~ .. ""' .. co ... ..,. .. ~I-:.C-l. 0 .. 1'" .~ .. c:n",
S <is 'Ott ee "'" ee ~ ~ 10 ~ 'r) "1' It) It) <0 It) CD ~
.: --- -
.S II> ~ 'Ott ~ roo "'" 0 1'- '-" _ <:0 ~ en 00 ~ ~ co
..
- .l'l .,; ~~~~~~~~~~~~~ri~ri
'0 ..
u .. --
.. :Q 10
<=> ~ ~ t-""" _ t> "1' 0 I'" CO) - co "'" 0) 00 ""
"" N .,; ~~~~~~~~~~~~~~~~
.. -
.. --- --
0 oS
~ ] .n
II> C'f ~ lr.I "'1 to • .., <>l co ..,. 0 t-, ee M co ~ 0)
" .. .... ~~~~~~~~~~~~~~ri~
o
~ .. ---
.. ~~~q~~~~~~~~q~~~~
., ,5 0
Co ~ ;0' ~~""MmM""""""'M""~ •• "''''''
I j --- -
U It)
.... CO.O~MOII)~h""-~.O~M
..," ~~~~~~~~~~~~~~~~
---
=:. ~ 10
""'~~ <0 0 1- M 010 C'lt- "'" ~ ~'Ott0
... ~ ~~"",f ~ ",j ~ ~ ~ ",,'~~ "",' ~~'Ott'
::2 ~
a N.t: ll'l. 0 ~A 0 10 0. It:) ~A
.... _ II) a C"l r!l' eo 'Ott' ~ ll'J lci'
:"-
aN
"::I" ,~

-

1:1

- C)

..0

'" E-o

-
III a
s ..
III to
d '0
co
oS ..
III !
J:I ;;
III .S
'0
III ::I
"
III 2l
~
III o
- a
1:1 ..
"
t.l ::I
';' !I
Cl
- "
III Do
'S ~
.13 Cl
..Q
0
- ..
S "
al .
iii' "s
- • 9
CIl
.s .~.
'3 .!:l
".
a u
,9
III e
S '0
"
:::I ~
tJ
'III a.
en "
III til
U /:: .. z~z~z~z~z~z~ZooZoo
,,"
'~E
0
--
0 co t- .... C'l 0 00 11:1 "" 0 CO t- "" 1>1 en t~ ....
Ob ~~d~~d~~~~~ri~~~~
---
a .,., ~~C'lOOO~C'lOt-~""-CO~~O
.3. ..: .,; ~~Jd~d~~~~~~~ri~d
1: ---
's II ~ .... ooo~""ent- .... ~ent- .... -~~
B =!. ~~d~~~~~~~~~~ri~~
co ..
" u
'0 .. I-
" ..
.. a '" ~~~~~~~~~~~~~~~~
~ 'El .; ~C'lC'lC'l""""""""""""""""""""~~
co ,5
o "" ---
.5 < <:> ~~~~~~~~~~~~~~q~
Cl -e C'l~C'lC'l""~""""""""""""""""~""
III
Co
I ~ ~~~~~~~~~~~~~q~~
;:;: ... C'l_C'lC'l~~~""""""""""""""""""
<:> OOt-_O .... ""OOt-~o~""cnt-""_
-<5 ~~~~~~~~~~~~~~~~
m .... ,..
.s.a-~ a ~ oft ~ 0 ~ ~ ~. 0
~.s cf C? 00 ..... <&;.ft
c .... :<
~NG.I
i:co
:l,JO Zooz~z"'ZooZooZooZooZoo
55
0 • q~~~~~~~~~q~~~~~
a .«> ........ ~~~~~~t-t-t-t-oooocnoo
.:
.~ ., ~ .... C'lcnoo~""ooo~ .... oo~ .... o
'0 J!! L? ~~~~~~~~~~~~~~~~
"
o .,
.g :s ~ ""_oo~ .... _oo~""OCO~~Ocn~
e N ~ .. ~~~ar,)lIf"OaOcoco ... tt:ico .. r::r:-- ... ~ ... t- ..
'" 3
E!
co '3 .,., o~ .... ~ent- .... _cn~""ooo~~o
u -.; .; ~~~~~~~~~~ddd~~~
2 u
c; ~ ---
'" e 0:> ~ ~ .. _._ 0) .. 1"" .. ~ 0) .. t-- .. ""1' .. -!.. COO_I" .. f."'J .. 0 .. 1- .. ~ ...
C.
I -;;, .; """" .... "" ................ nnnm~~~~
;;
u ~ ---
~ ~ .. ~ l"':, .~ ~ .. Ol alJ,., '-"' .. ~ ~ "Id! .-4 .. 00" lOA C\1 .. 0) ..
0> """"""m .... "" ................ nmnn~~
---
<:> ~~~q~~~~~~~~~q~~
.. - ~C'l"""""""" .... C? ................ ~~~~
m:s ~ ::t ~ 0
8 N._ 0 >r.' 0 ~ft ~
· ... 11$ s rt5 c-i ~ ~ u) It:I
ClCl"
~ Q II) 19

Tabelul6

DimenslUDile sobelor drepte obl~nuite din piesede teracotll STAS 1798-58 (Dupa ST AS 3601-52)

N umirld plioilor in ioiltillle (tara 100lu fi oupola)
Adin- Lilli-
NlIlIlirul cimea, meat I I I I I I I
pliloilor Intr- In in 5 6 7 8 9 10 11 H
an rJDd pliiol pliici
Suprafala de inciilziro a sobci. is m'
8 P/2 2'/2 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77
-- -- -- -- -- --
PI, 3
9 -- 2,31 2,79 3,26 3,80 <1,27
2 211
~ -- --
10 PI, 31/2 2,68 3,11 3.64 4,28 4,76 5,29
2 3
--- -- -- -- -- -- --
PI, 4 2,85 3,43 3,99 4,67 5,25 5,84
11 --
2 31/,
1- -- I- -- I- -
2 4 3,16 3,78 4.42 5,16 6,42 7,06
12 -- -- 5,71l
21/, 31/,
- -- --- --
13 2 4'1. 4,BI 5,((U 6,98 7,66,
-- 3,41 4,12 6,30
21/, 4
-- '_ -- -- -- -- -
14 2 5 3,72 4,45 5,10 6,UO 6,BO 7,53 8,28 9,02
_- --
2'/, 4'1,
-- -- f- _ ... -- I- -- -- I--
15 21/2 5 4,02 4,81 5,(j() 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
-- -- -- - 1- --
16 2,'/. 51/, 4,21 5,06 6,00 6.92 7,75 8,61 9,45 10,30
-- -- -- -- - -- -- -- -- --
17 1JI, 6 4,59 5,,18 0,38 7,46 8,36 9,25 10,15 11,05
-- -- -- -- -- -- -- --
loii1timea JOhei (illclusiv 1,47 1,71 1,95 2,19 2,43 2,67 2,91 3,15
soclul ~i cupola), in m Nota. Se recomanda intrebuintarea sobelor prevlizute in chenar, pentru 0 mai buoa stabilitata ~i repartizare a fumurilor.

20

in cazul cind, in unoh- pc-rioadc, piordcrilc de- dildura depasesc Iimitclc luate In conslrk-rnth- 1:1 «alcul, S0 vor face t rei sau mai multe

focuri In timp d(' ~,I CII'I', -.

Ex C' III pill d,' , II I (' II I. SI\ se dimensioneze 0 soba de II'rll('olli pentru inei'tlzin'll 11111,1 '111111'1'(' tI" rnijloc, situata la etajul I al unr-i dlidlri p+2 (pari ('1' plu» c1"ut, 1'111.1.'), camera fiind orlsntata spre sud.

S!' 1'()1I~ltll'l'i\ u-mpcratura exterioara de -26°C, iar camera Sl' prevede sa fie il]('I\I/II,\ III -I-20°C,

Cnmern nvlnd peretele exterior de 4,00 m ~i adincimea de 5,00 m, din tabelul :I M lie deduce pentru soba suprafata de 1,70 m2, Deoarece inllltimea camcre este de 3,25 m, pentru sporul de inal~ime se adauga 6%, rezultind astfcl drept suprafata a sobei:

1,7Xl,06=1,8 m2•

Tntrucit diferenta de temperatura intre exterior ~i interiorul camerei este de 46°C, iar tabelele de dimensionare a sobelor sint intocmite in ipoteza unei diferente de temperatura de 40°C, este necesar sa se aplice coeficientul re- 46

zultat, adicii 40 =1,15,

In final se obtine suprafata sobei: 1,8Xl,15=2,07 m2•

Din tabelul 6 se alege soba cu suprafata apropiata (2,31 m3), avind 11/21<3 plaq ~i Inaltimea de 5 placi (1,47 m).

In cazul clnd aceeasi camera este de colt !?i are tot orientare sudica, Iolosind tabelul 3 C se obtine suprafata sobei de

3,11<.1,075)\1,15=3,83 m2•

Din tabelul 6 se ia valoarea apropiatii de 3,99 m2•

Dimensiunile sobei sint: 2X31!2 placi ~i inaltimea de 7 placi (1,95 m).

D. TirajuI sobelor. 0 conditie Importanta pentru functionarea corespunzatoare a sobelor este' asigllrltre'iC'tifajUllii acestora.

Prin tiraj se intelege'dr'ctillitia aerultii irisbha, de la u!?i\e spre cos, "IDltotitifaerulul caldrnai usor; care se ridica in sus, ~i aeniliil rece.vmar gfeu,cari.ni Unocu[ .. ,_""", .. __ ,_.-,

Tirajul--a:ctioneazaasupra functionarii sobclor in mai multe feluri. Astfel, odata cu aerul care circula datorita tirajului, patrunde in focarul sobei oxigenul din el, care asiuura arderea completa a combustibilului. Printr-o ardere completii combustibilul produce intreaga cantitate de caldura, corcspunzatoarc puterii lui calorifice. Din practica s-a constatat di, in cazul cind cantitatea de bioxid de carbon din gazelc de ardcre este de numai 2%, restul fiind oxid de carbon, ca urrnare a arrlerii incomplete, se pierde 90% din puterea calorifica a combustibilului. Cresterea procentului de bioxid de car-

21

bon la 15 %, printr-o ardere buna, reduce pierderea puterii calorifice a combustibilului numai la 12%.

Pe de alta parte, tirajul actioneaza asupra circulatiei gazelor fierbinti in interiorul sobei. Aceasta circulatie este deosebit de importanta, deoarcce ea asigura contactul elementelor sobei cu gazele fierbintl ale arderii, permitind astfel efectuarea transferului de caldura de Ia gaze la soba.

Este bine ca usitele de la focar ~i de la cenusar sa fie amplasate catre usa de intrate in tncapereraceasta masura contribuiela activarea titajului, datorita curentului direct de aer care se poate forma in acest caz de la usa Incaperii catre soba, Acest curent activeaza totodata si convectia care se produce in tncapere, prin functionarea sobei, conducind in cele din urma la incalzirea mai buna a incaperii.

Evacuarea in atmosfera a gazelor rezultate din ardere~i a fumului se face prin intermediul cosului. In acelasi timp cosul are un rol important In realizarea tirajului sobei, deoarece, prin evacuarea gazelor este antrenata si circulatia aerului proaspat in soba, Datorita faptului ea gratarul focarului f?i stratul de combustibil opun 0 rezistenta mare la trecerea acrului, este necesar ca l?i cosul sa aiba un tiraj suficient de puternic, ceea ce se obtine printr-o justa dimensionare a cosului,

In general, tirajul cosului fiind determinat de diferenta de grcutate a aerului rece exterior si a gazelor ficrbinti care urmeaza a fi evacuate in atmosfera, acesta va fi cu alit mai mare cu cit e0!1u1 va fi mai inalt.

In fig. 6 se arata schema de clrculatie a aerului si gazelor arderii, sub actiunea tirajului sobci si al cosului,

In afara de inaltimca cosului, la realizarea tirajului necesar trebuie sa se tina seam a de asemenea de sectiunea cosului. in confermitate eu prevederile STAS 3607-52,· dimensiunile sectiunii transversale a cosului, determinate in raport eu suprafata de lncalzire a sobei, sint urmatoarele:

;Suprafa~a de incalzire a sobei

I ! in m2

\ , sub 4

; ~ 4-55

.) ,

5,5-7,5 peste 7,5

Sectiunea minima a cosului

in em

13XI3 13X19 19XI9 I9X26

Inaltimea activa a cosului, considerata de la suprafata gratarului pilla la partes lui superioara, trebuie sa fie de 'eel putin 5,00 m, pentru asigurarea unui tiraj satisfaditor; se admit inal~imi rnai mid,

22

dar numai pentru ultimul I'luj al lncaporilor. In raport cu lungimea canak-lor de gaze' dill interiorul solx-i, inal~imea neUva a cosului trebuio sri fie de ('(·1 putln t.!'! orl mai mare.

Tlli'iltillwa ill:Wt i\'fi 11 rosulul (prelungirea in jos n «osului de Ia racordul sollC'i pill;'1 lu usita de curatire), adica inaltinwn ell.' eolectare

Fig. 6. Formarea tirajului sobel sl al cosului.

de la baza orificiului de curatire pina la baza gurii canalului de fum, trebuie sa fie egala eu 1/10 din inaltimea act.iva a cosului; in cazul clnd acest lucru nu este posibil, pc accasta portiune S0 va mari sectiunea cosului, pentru a se asigura un volum egal cu acela rezultat pcntru inaltimea inactiva.

Orificiul de curatire se asaza de obicei la Inaltimea de 0,80 m deasupra pardoselii.

In practica, tirajul cosului se vcrificii de sobar sau cesar fie prin introducerea miinii 111 orificiul de curatire a cosului, fie prin asezarea unci luminiiri aprinse in accst lac; in ambele moduri se poate controla intensitatea tirajului.

23

CapitoluZ III

COMBUSTmILI

Combustibilii sint materiale prin arderea carora se obtine caldura necesara tncalzirli cladirilor.

Pentru ea un combustibil sa ai bii un .randament bun, producind prinardere 0 cantitate 'mare de caldura, el trebuie sa eontin.a.iri compozitiedt mai mult carbon. De aceea combustibilii sint materiale eu continut important de carbon.

Caldura se obtine deci prin arderoa combustibililor. Fenomenul arderii consta in oxidarea carbonului (In ridicarea temperaturii acestuia ptna la temperatura de aprindoro), adica in combinarea carbonului cu oxigenul din aero Carbonul ('sl.l' 0 substanta avida de oxigen, comblnindu-se puternic eu acesta. Arderea, adica oxidarea carbonului, are Ioc eu mare intensitate, dl')~ajjndu-se 0 mare cantitate de caldura.

In afara de carbon, combustibilii contin dt, asomenea alte substante; unele dintre accstea contribuie la activnrr-n arderii, iar altele, dimpotriva, 0 impiedidi.

Caraeteristieile combustibi I i I II r, Una dintre caracterlsticile principale ale combustibililor t'~!" TJutcrea calorificii. Puterea calorifica a unui combustibil est" ('all t il utea cit, dildura, exprimata in kilocalorii (kcal), care se degaFI prill arderca unui kilogram din acel combustibil. Puterea calorif'ira vllriaz[l dupa natura combustibilului si crcste pe masura ce ('1't':~It, dc' asernenea cantitatea de carbon care intra in compozitia combuxtlhilului.

Combustibilii se caracterizeaza de ascnu-neu prin temperatura de aprindere, Unii combustibili se aprind la () u-mpcratura mai coborita. (de ex, hirtia, lemnul de brad), iar al~ii uu 0 temperatura de aprindere ridicata (de ex. carbunii); la ult.imli rombustiblli sint necesare masuri speciale de aprinderc.

Combustibilii utilizati la Incalzirea (,OilS! ructiilor sint variati, in raport eu starea lor fizica (combustibili suliz i, lkhizi, gazo~i), eu provenienta lor (eombustibili naturaIi, art.ifkiuli) C'll'.

A. Combustibili solizi. Cei mai utilizati combustibili solizi pentru mcalzirca cladlrilor sint Iemnele de frx- :;;i curbunii.

1. L e m n e 1 e de f 0 c. Un cornbustibil solid natural este lemnul de foe, obtinut prin exploataroa piidurilor. Deoareee insa lemnul are utilizari deosebit de importante in industrie, el constituind un material destinat valortficarii supcrioare, utilizarea lui pentru ardere in sobe se face numai printr-o sortare ingrijita, Acest eombustibil prezinta uncle incovcnientc in ceea ce privcste apro-

24

vizionarea, transportul, spatiile necesare pentru depozitare etc.; de aoeea, In locul k-rnnolor ell' foc sint preferati alti combustibili mai ef'icicnti.

Clasiiicarea lemnclrn: de foe. Lemnele de foe so clasifica astfel: - lcmnc de ('s(,ll~ii tare: fag, stejar, carpen, salcim, ulm, frasin, cires, pin;

- h-mu« ell' (,.'lenta moale: brad, molid;

- k-mue de esenta foarte moaIe: plop, tei, salcie, mestcacan,

paltin, anin.

Putt-rca calorifica a Iemnului de foe bine uscat variaza de la 4 BOn kcal/kg la esente tari, ptna la 3 000 kcal/kg, la esente foate moi, Temperatura de aprindere variaza de la 300°C la lemnul de esenta tare, pina Ia 23,O°C Ia Iemnul de escnta foarte moale.

Lemnulde Joe; cu. eel mai mare randament ~~~~cfCl&l.!l,_ .~~~. arde cu f.lac~Eii lunga 1;ii .EtQ,~?'7~ __ :pp11i!J~Ei· (;a alare,. ~~?eIein carese arde fag trel:'fuie--'sa aiba focarul mic, iar iiiCiHiirea 16r-se- face de

Ia flacara. ---- -".--- _ "-._ --_.

Celelalte le:mJl.~,._gQe.senta ta~e ard eu flacara scurta si _PIQgyc jar mult, care radiaza di.ldudl; ca atare, sobele 18. care se-vor uti-

liz1:C aceste esehte de-lemn trebuie s&a:iba.-- 'focal' mare:' ,. _.

'Lerriu:ele' de eSefita--riioale,'d~i aegaja-'repede'dildudi, aeeasta inceteaza imediat ce se termina ardcrea eu flacara; de aceea se recomanda utilizarea acestor esente in combinatie cu csenta tari sau cu carbuni. In plus, datorita uzarii rapide a sobelor de teracota in cazul utilizarii lemnelor de esenta moale, aceste lemne sint indicate pentru sobele de caramida.

Lemnele de esenta foarte rnoale avind 0 eficienta soazuta, prin puterea caloriflca redusa, se recomanda utilizarea lor numai in combinatie cu carbuni.

De asernenea, pentru a avea eficlenta maxima, lemnele de foe trebuie utilizate numai bine useate.

2. Car bun i i. Carbunii sint combustibili solizi ce pot fi de provenienta naturala sau artificiala.

Carbunii naturali s-au format in dccursul timpului, prin carbonizarea lenta a plantelor sau animalelor acoperito de pamint, ca urmare a unor fenomene naturale. Ei sc ext.rag din piimint.

Dintre carbunii naturali, la lncalzirca sohelor se utilizeaza: huila, lignitul, carbunele de piatra :;;i t.urba. Puterea calorifica a acestor carbuni variaza tntre 7 000 ~i ;{ 000 kcal/kg; temperatura lor de aprindere este de 390-2:~O{)Co

Dintre carbunii artificiali, la ill("itizil"<.'a sobelor se utilizeaza mangalul (carbuncle dr- lcrnn), (O()('sui si .brlchetele. Puterea calorifica a accstor sorturi de cilrbuni variaza intre 7 800 l'li 5 000 kcal/kg,

25

Utilizarea carbunilor la sobele de teracota prezinta unele neajunsuri, cum sint: uzarea mai rapida a sobelor, degajarea de gaze urit mlrositoare ei toxice, incarcarea peretilor interiori ai sobei cu mai multa funingine decit la lemne !,ii producerea unor cantitat! marl de cenusa. Pentru a preveni uzarea sobelor in care se ard carbuni cu putere calorifidi mare (huila, carbune de piatra, coes), foearele acestor sobe se construiesc in mod special, pentru a avca 0 rezistenta marita 1a temperaturile inalte ce se produc prin arderea acestor carbuni.

De asemenea se recomanda ea arderea carbunilor sa se fadi totdcauna in combinatie eu lemnele; .

B. Combustlbili lichizi. La incalzirea sobelor, combustibilii lichizi se utilizeaza in midi masura; astfel, se poate utiliza pacura, motorina 9i petrol lampant. Puterea calorifica a acestor combustibili este de circa 9000-10000 kcal/kg, ~i chiar mai mare. Acesti cornbustibili nu se pot utiliza dccit eu injectoare de ardere; datorita marii lor puteri calorifice, acesti combustibili se utilizeaza numai la arderea incuptoare sau in sobe captusito cu diramizi refractare, pentru a rezista la temperaturile mari ce se procluc,

Datorita multiplelor utilizart in industrie a acestor produse,· utilizarea lor drept combustibil pentru indilzit cstc norationala. Pacura se utilizeaza in special 1a Incalzirca centrala.

C. Combustibili gazosi. Tara noastra dispune de zacaminte begate de gaze naturale, precum si de gaz(' de sonda.

1. G a z e 1 e nat u r alp. Arostc gaze, cunoscute sub numele de gaz metan au 0 putore calorifica de circa 8 500 kcal/m", Astfel, 1 m3 de gaz metan echivaleaza cu 2-3 kg Iemne de foe uscate si cu 1 1 de pacura. Temperatura de aprindere a gazului metan este de 650-750°C. Gazul metan arde in intregime, fara a lasa urme sau reziduuri, Datorita avantajelor pe care le prezinta, aeest gaz se utiIizeaza pe seara larga in incalzirile Iocala si centrale a cladirilor, precum ~i in industrie.

La utilizarea gazului metan pentru incalzirea locala este bine" sa se utilizeze sobe de constructie speciala, bine captusite !?i ell canale scurte.

La exploatarea sobelor eu gaz metan trebuie sa se ia unele rnasuri obligatorii'), destinate inIaturarii evcntualelor accidente. Astfcl, se verifidi etanseitatea conduetei de gaz, iar inainte de aprinderea

1) Vezi: "Normativ pentru distributia si utilizarea gazelor .naturale" (indicatlv r. 6~62) publicat in Buletinul C.S.C.A.S. nr. 15/1962 ::;i in brosura separata, Bucuresti, Editura tehnica, 1962 (in prezent se aIla in curs de revizulre),

26

focului so aeriseste soba timp de rmrumum 15 min, prin deschiderea usltci focarului, in scopul eliminarii evcntualelor scapari de gazp. l.a stingerea focului se tine dcschisa usa cenusarului circa 30 min, pentru eliminarea complete a gazelor din sohil. De asemenea zilnic se aeriseste incaperea respective, tot pentru ellminarea eventualclor scapar! de gaze.

2. G a z u 1 pet r 0 lie r 1 i c h e f i a t (a rag a z u 1). Acest gaz se obtine prin lichcfierea unui amestec de doua gaze (propan ~i butan) produse pe cale industriala fie din gazele de sonda, fie de Ia distilarea titeiului. El se livreaza in butelii. Puterea calorifica pe kilogram ~i temperatura de ardere sint similare celor ale gazului metan. Fiind amestecat in mod special eu un gaz eu miros piitrunzator, specific, orice scapare de gaz se poate identifiea, Iuindu-se masuri de aerisire imediata.

D. Inloeuitorl de combustibili. In afara combustibililor cunoscuti, pentru tncalzirea cladirilor se recurge uneori ~i la alte forme de energic,

Ene r g i a e 1 e c t ric a. Ca urmare a progresului tehnie se utilizeaza uneori energia electrica drept sursa de mcalzire locala, in aparate de radiat de constructie speciala, Aceasta incalzire Be aplica in prezent pe scara redusa, din cauza eostului ridieat al energiei electrice.

Ene r g i a sol a r a. In strainatate s-au faeut Incercari de eaptare a energiei solare cu ajutorul unor oglinzi speciale, in scopul incdlzirfi cladirilor, dar realizarile de pina acum au caracter experimental.

CQpitolul IV

MATERIAI.E sr ACCESORII PENTRU EXECUTAREA SOBELOR

A. Placile de teracota, Placile de teracota, dcnumite de asemenea cahle, utilizate Ia exccutarea sobelor, sint materiale fabricate din

argila arsa, .

In general, 0 placa de teracota prc-zlnta in aldituirea ei mai multe straturi, si anume (fig. 7):

- baza placii, care alcatuivs!« placa in intreaga ei grosime nefinisatasi consta din materialul coramic brut, caracterizat prin porozitatea lui; acest strat esu- denumit astfel, deoarece constituie elementul-suport al pliicii: de asemenea este denumit si dosul pZiicii,

21

datorita faptului ea placile se monteaza eu fats. poroasa, nefinisata, dispusa catre interiorul sobei;

- angoba, un strat de grosime redusa, aplicat la suprafata stratului de baza, care are seopul finisarii placilor de teracota ~i al, sporirii rezistentei acestora la partea lor exterioara; acest strat este denumi t de asemenea lata pZii.cii, deoarece placile S0 monteaza eu aoest strat dis pus la fava extorloara a sobei;

- glazura, care constituie stratul de finisaj si protcctia a fet;e1 placilor de teracota; ea poate fi colorata sau neoolorata; deasemenea oa poate ii transparenta (denumita smaLtJ sau opaca (denumita smelt sau smalt orb),

1. Fa b r i c a r (' n pill C i lor de t e r acot S. La fabricarcn plrlC'i1or de teracota se utiIizeaza diferite matorlnlr-, dlntre care cele mai importante sint: arul Ill, nlslpul, samota, apa, oxizii meilalici ~i ipsosul,

Argila este materin ",Imil de baza pentru fabric area pHicilor <1(' It'!'lwolil, li:n se gase~te in scoarta pamintului, ill II11'Ulllri de grosiml 11i adinclmi varlablle.

Scoarta pamintului "(Jl1\irll' dltcrlte roci, alcatuite din amestceul unor substante cu caracteristici variate, numlt« ",1I11'rale,

Una dintre cele mai importante roci este 9ra"IIIII, ruracterlzat printr-c mare duritate. Dupa provenienta, granitul este 0 I'orll "ukallicii. sau eruptivii, rezultata prin eruptiile materitlor lichide flerbinti dill lnterlorul pamfntului, care au avut loc in decursul timpurilor, ca urrnnro II truusformarilor suferite de pamint,

Mineralele care aleatuiesc granitul sint: felrlspntul , cuartul ~i mica. FeldspatuZ consta din particule colturoasc prezcntlnd un luciu sticlos ~i poate fi atacat eu usurinta de apa, Argila 5-11 fOl'III111 prin eroziunea rocllor care contln feldspat, cum estc granitul, sub 111'\111111:'11 apelor sl a agentilor atmosferici (ploi, vinturi, Inghet-dezghet), Mat('ria nrglloasfl se obtine prin fiirimitarea ~i transformarea particulelor de f('ldspllt..

Argilele sint lipicioase l;Ii prezinta un rniros spl'dfit-, suf'lindu-se asupra lor. Ele sint Impermeabile, impiedicind trecerca "pd. Tn plus, argllele prezinta inca alte clteva proprletati importante, care 1(' liS iglln'l 0 ulilizare larga. o proprietate tnsemnata a argilei este plaslidtat('a, Daloritii plasticita1ii, prin amestecarea argilei cu apa, se obtine 0 pastil, care se poate fasona in forme variate, fara a se rupe sau a se fisura. Cu cit materia argiloasa are particule mai mici, cu attt plasticitatea argilel esle mal mare.

Lasatii sa se usuce, pasta argiloasa IIJi reduce volumul, ca urrnare a evaporarii apei din continut, Treptat, un produs fasonat din argila se usuca, se Jntareste !Ii devine rezistent. Bezistenta produselor uscatecreste cu cit plasticltatea argilei este mai mare.

J

Fig. 7. Straturile componente ale unei placi de teracota:

1 - baza (dosul) plii.cii; Z - angoba (fata , pia ell) ; 3 - glazura.

28

Produsele fasonate din argilii ~i apoi uscate se ard la anumite temperaturi, obtintndu-se materiale rezlstente, numite materiale ceramice, care prezintii unele tnsusir! importante, sint poroase l}i au multiple utilizari. Temperatura Ia care se obtin aceste produse se nurneste punct de coacere Ili variaza de obicei rntre 900 ~i 1400·C (cu cit plasticitatea argilei este mai mare, cu atit punctul de coacere este mai ccborit).

Continuind arderea peste punctul de coacere, .la tcmperaturi pinii la 1 GOODC, se obtine vitrifierea argilei, adlca realizarea unui arnestec de argila coapta cu argila toplta, Produsul vitrifiat este usor, Iipsit de pori Ili foarte rezistent.

Pentru a coborl temperatura de vitrifiere a argilei, aceasta se amesteca cu materiale denumite fondanti (de ex. var, nisip etc.).

In sfirllit, supunind produsul unei arderi in continuare, la temperaturi de peste 1 BOO·C, se obtine fuziunea argilei, realizindu-se topirea completa a masel acesteia.

In natura argila se giisellte amestecata eu diferite roci, fapt care duce la mai multe sorturl de argile, si anume:

- caolinul, care contine cel mai mare procent de materie argiloasa pura; culoarea caolinulul curat este alba, in cazul unor adaosuri de Impurttati, prezintii nuante galbui sau cenusif: desi are 0 plasticitate mai midi dectt argila obisnuita, este folosit la fabricarea produselor de ceramica fina;

- loessul care constii din ax-gila amestecata cu nlsip, fUnd foarte poros, permeabil, sfiirimicios !ji putin plastic; are culoarea galbena sau cenusie:

- marna, care este 0 argilii cu continut de piatra de var, avind culoarea cenusie sau alburie, este sfarimicioasa, moale !?i nu este plasticii; este utilizatii la fabricarea cimentului;

- lutul care consta din argila amestecata cu _nisip grauntos, avind culoarea galbena; se utilizeaza la fabricarea caramizilor ~i a altor materiale cera-

mice; .

- huma, care este alcatuitii din argilii amestecatli cu praf mineral ~i are culoarea cenusie sau vtniltii; serveste la confectionarea vaselor.

Din punctul de vedere al comportarli lor la ardere, argilele se pot clasifiea in mai multe grupe !?i anume:

- argilele fuzibile, care au temperatura de topire relativ joasa (circa 1 250°C); aceste argile sint mal putin curate, au culoarea galbena pinii la rosie iii sint utilizate 1a fabricarea caramizilor Ili a altor produse poroase; in ames tee ell argilii curata se Iolosesc Ia fabricarea placilor de teracota pentru sobe;

- argilcle vitrifiabile (greu fuzibile), care se topesc la ternperaturi mai ridicatc (1 250-1 5BODC), fiind argile curate; ele servese la fabricarea tuburilor pentru lnstnlatll, n placilor de gresie etc. (produse vltrifiate);

- argile le refrnrtnro. rare au temperatura de topire de peste 15aO·C; acestea sint argilele ccle mnl pure ~i ell' servesc In Iabricarea portelanului, a faian1ei etc. (prod use refracture).

NisipuZ provine din oroziunea rod lor, sub nctiunea apclor ~i a agentilor

atmosferici.

In raport cu marlmea bobului, nislplul se c1nsificll astfel: - nisip fin, cu bobuI sub 0,2 mm;

- nisip mic, eu bobul variind intre O,~ ~i 1 mm;

- nisip mijlociu, al carui bob este de 1-3 mm;

- nisip mare, cu bobul intre 3 fii 7 rnrn,

Matcrialele eu bobul de peste 7 mrn «onsutute pletrisul, iar bolovanii au bobul de peste 70 mm.

Exista numeroase sort uri de nisip, dupa natura roellor din care provin.

29

Unul dintre nisipurlle de calltate superloara este nisipul euartos, care con- 1ine cuart, Acest nisip este lucios I?i alcatuit din granule cristalizate, de cuIoare alba. sau alba-roza, Datcrita caracteristicilor euartului, acest nisip este un material rezistent, a dirui comportare la temperaturi inalte ii da importante utiliziiri in industria fabriciirii placilor de teraeota, Astfel, datoritii faptului ea supus la ardere cuartul i!li sporeste treptat volumul, prin adaugarea nisipulul cuartos in pasta de argila se inliitura craparea acesteta in' timpul ardcrii, Iar produsul ars devine mal poros, Totodata nlsipul cuartos este un material fondant, care prin adaugare in pasta de argila conduce la coborirea temperaturii de vitrifiere a argilci.

Un aIt sort de nisip este nisipuZ feldspatic, care contine feldspat; are granulele de culoare alba-galbuie pina In roza; Desl feldspatul este mai putln rezistent, nislpul feldspatic amesteeat. ('1I pasta de argila are de assmenea rolui de fondant, coborind temperatura do vitrifiere a pastel argiloase.

Nisipul rnai prezintii l?i alte caracterlsticr, datorlta carora el are utilizari in industria fabricarfi materialelor ceramice. Nisipul nu este plastic, insuliire datorita careia el se utllizeaza Ia reducerea plasticitatii anumitor argile prea grase ~i prea plastice. Totodata, adaugat in pastil arglloasa, nisipuI asigura cresterea conductivitajli termice a produselor ('t.'rurnice, precum si sporirea preprtetatilor- de conservare Iii cedarc a caldurii. pe care Ie prezintii aeeste materiale.

Samota se obtine prin arderea argilei la tenux-rntura de circa 900°C pina i:?i pierde apa de constitutie sl apoi macinurea prndusului astfel obtinut, Samota nu este plastica; supusa la ardere, i~i mc-n li nc volurnul constant, fara a se dUata sau contrage. De asemenca, acest Pl"otills pl"l'zinta stabilitate Ia actiunea temperaturrlor ridieatc.

Datorita caracterlsticilor ei, samnl n Sf' ulilizl':,z:'1 Iii dt'gl"l'~lant, asigurind reducerea plasticitatii prea marl 11 1IIIIIIlIitol" 1II'I:il.· folosll., III fubricarca placllor de teracotii.

Adaugarea samotei In pasl n 111"1!i 10;1',:"1 III i I iZiittl 111 fabricnrl'a placilor de teracota mal arc drept J'l'Z11ltat m:"lril"t':J stabilitil\ii ncestor placi, cind acestea sint supuse In actiunoa tcnun-rnturi lor Iuulte :;;i a dlferentelor mad de temperatura (socuri termkx-), in ti mpul cxploatartl sobelor; totodata se reduce dilatarea :;;i contrugerea pl[ldlol" de teracota.

Sarnota se adauga de asemenea la rnortarul de argila utilizat la executarea sobelor, eu aceleasi rezultate.'

Apa este utllizata la prepararea pastel argiloase din care se fabrtca placile de teracota. Ea trebuie sa tndeplineasca anumite conditit de calitate (ST AS 790-61), !?i anume: sa fie eurata, sa nu contina nisip, mil, praf de carbune, resturi de ulei sau grasime, sarurt etc. In cazul cind este obligatorie utilizarea apei contintnd iastfel de irnpurltati in cantitati mai marl decit cele adrnisibile, ea se va supuse unorproeedce de purlflcare, De asemenea nu este admisa utilizarea apei cu un continut 'de sare mal mare deelt 2% (de ex. apa de mare).

Apa care se utilizeaza la prepararea mortarului pentru executarea sobelor trebuie sa corespunda acclorasi cerinte de calitate.

Oxizii metalici se utilizeazii pentru colorarea pastel pentru glazura; acestia provin din oxidarea anumitor metale (cornbinarea acestora eu oxigenul) l?i au culori diferite, dupa metalul din care se obtin.

La fabricarea placilor de teracota se utrllzeaza urrnatorii oxizi metalici: - oxid de plumb (litarga), de culoare giHbuie transparenta;

- oxid de zinc, de culoare alba-roza opaca;

- oxid de fier, ce poate fi de culoare galbena sau rosie;

- oxid de uran, de culcare galbena sau portocalie;

30

- oxid cupros, de culoare rosie;

- oxid de cobalt, de culoare albastra;

- oxid de mangan, de culoare bruna,

Jpsosul se utilizeazi'i. la confectionarea tiparelor pentru fabricarea pli'i.cilor de teracota, Acest material se fabrica din pialra de ghips, care dupa ce se extrage din piimint I?i se macina, se arde in cuptoare speciale, Ia temperaturi pina la 300°C, apoi produsul obtinut se macina.

Ipsosul amestecat cu spa se transforma int r-o pasta care. en urmare a pierderii apei prin evaporari, se intare~te ~i asigura astfel legarea diferitelor materiale. Ipsosul ~i celelalte materiale (argilii, ciment, var otc.) care preztnta aceasta caracterlstlca poarta numele de Uanti.

In industria se fabric a ipsos de constructii # ipsos de modeZat.

Tiparele pentru fabricarea placilor de teracota so confectioneaza din ipsos de modelat. Acesta are culoarea alba ~i se uti.lizeaza de asemensa la executarea profilelor, a ornamentelor sl a placilor prefabricate de lpsos.

Ipsosul de constructii, a caru; culoare este alba-cenusle sau glabuie, so utilizeaza Ia executarea tencuielilor.

'"

... ...

Procesul tehnologic de fabricare a placllor de teracota comporta fazele principale indicate in fig. 8.

Ext rag ere a, t ran s p 0 r t u lui ~ i pre gat ire a a r gil e i. Din zacammtele in care so gaset?te, arglla se extrage fie manual, cu casmaua, lopata ~i tirniicopul, fie mccanic, folosindu-se utilaje, ca: excavatoare, graifere etc.

~?WM. trOI7S,lJtJd!/.l ';,11 Pt!]ritIIZ'QQIYI/e1 fr~jl/l.'1ln!'O 'tJStt'1

.~ ~ "-

~~ .~ ~,

......-SSo:s

/tJSOIlQrl'tJ

r

Artleret? sl r;lozlIl"Ol8U

r--'It'

kOI7S,tJfJrm I

/JC'jltJ7.itumo /0 s(J(;!/er

ll~r-~rl

/lSCtll'l'O

Fig. 8. Fazele prtx-osulut tehnologlc de Iabricare a pliicilor de teracota,

31

Datorita impurltatllor pe care le confine (pietrls, plante, var etc.), argila este pregatita prin spalcre sau $lemuire (vasul in care are Ioc spalarea numindu-se $Zem).

In scopul imbunatatirii calitiitilor argilei, se recomanda ea argila, imbibata eu apa, sa fie supusa actiunii Ingheturilorei dezgheturilor suecesive din timpul iernii; in acest mod se obtine sfiirimarea ei perfeeta, preeum :-;i marirea plasticitatii.

In cazul in care argila nu este sufieient de grasii ~i ca urmare prezinta o plasticitate redusa, pasta fasonindu-se greu ~i craplnd in mare masura, se adaugii, pe linga unele argile grase, !?i materlalc care au proprietatea de a-i mari plasticitatea, numite aglomercnti; asa sint, de exemplu, oxizii de fier, varul etc.

La argilele care prezinta 0 plasticitate prea mare, ceea ce are drept rezultat obtinerea unei paste grase, care se usuca greu, prln usc are se contracta mult, se deforrneaza $i crapa, se adauga materiale care au rolul de a micsora plasticitatea argilel, numite degrescnti. Drept degresanti pot fi: nisipul, samota, carbunii, rumegusul etc.

In sflrsit, tot in scopul Imbunatatirfi calitatilor argllei se adaugii fondanti, care asigura coborirea temperaturii de vitrifiere a acesteia. Drept fondantt se poate folosi: varul, feldspatuI etc,

Pre par are a pas t e i a r g il 0 a II e. In scopul prepariirii pastel se executa sfiirimarea mecanicii a argilei, utllizindu-se kollerganguri, mori cu bile, valturl etc.

Argila sfiirimatii se amestecii in stare uscata sau umeda, tot pe cale mecanidi, apoi se adauga celelalte materiale care intra in compozitia pastei argiloase (nisip, apa, degresanti sau aglomerantl, fondant! etc.), Cantitatlle de rnateriale se stabilesc cu exactitate, prin operatia de clozare, in functie de fiecare strat alpliicii de teracota. Astfel, pentru bnza plikii se utllizeaza de obicei argilii obisnuita, iar pentru stratul de angoba - urgilil de calitate buna.

Pasta argiloasii se prepara din amostecul nst fPl dozat, prin prelucrare pe cale mecanlca, in masini cu cilindri, maluxoarc etc., pin a la obtlnerea consistentei necesare,

o deosebitii atentie trebuie sil se den cantltati] de apa care se adaugii pentru obtinerea consistentei bune a pastel argiloase. Argilele cu plasticitate accentuatii absorb 0 cantitate mare de apa; l}i invers Ia cele cu plasticitatea redusa,

PasteIe de argilii destinate bazei placli Iii angobel trebuie sa aiba aceeasi consistenta, In cazul cind pasta pentru angoba este mai plastica decit pasta pentru baza pliicii, dupa uscare Iii ardere se vor obtine pliici concave spre fata lor, iar aceasta va avea crapaturi, In cazul ctnd pasta pentru baza placii este mai plasticii, se vor obtine pliici cu fata convexa, iar stratul de angoba este expus cojirii.

o miisurii deosebit de importanta este aceea de a se controla ca pasta argiloasii sa nu contina granule de var nestins; prezenta acestora poate duce Ia deteriorarea placilor de teracota chiar dupa ce s-a montat soba, ca urmare a stingerii granulelor de var sub actiunea umiditatli din incapere, dupa care se produce fisurarea glazuril placllor (fenomen denumit inflorire).

Fa son are a p I a c i lor. Pasta argiloasa preparata se fasoneazii in tipare de lemn, de ipsos sau de metal, in formele corespunziitoare. Toate tipurile de placi de teracota pentru sobe, avind forma Iii dimensiunile prescrise, prezintii diferite piirti distincte reproduse de tip are (fig. 9), Iii anume:

- colacul (denumit de asemenea Rumpf sau Stutz), care este asezat pe dosul pliicii Iii serveste pentru Imbinarea placilor la montaj, precum ~i pentru fixarea captuselil de cariimizi a acestora:

32

- marginea protectoare (denumitii de asemenea $1lrung), care consta din ie1litura de 5 mm de pe perimetrul bazei pllldi de teracota, prevazutii in scopul de a impledica, in timpul ardent, scurgerea glazurti de pc Iata placilor; Ia mantaj, aceasta margine se taie;

- rotunjirea (denumita de asemenea fazetii), care finiseaza fata pilcii pe perimetrul acesteia !ii are rolul de a asigura buna Imbinarc a placilor la montaj.

Fig. 9. Partile unei plact de teracota: c - cotac: m - margine protectoare ; l" - rotunjire.

Fasonarea placilor se poate executa manual sau mecanic, In cazul fasonadi manuale se a~aza in tipar sub forma de foi subtiri, intii pasta pentru angoba, apoi aceea pentru baza placii, Colacul se fasoneaza separat eu aiutorul unei prese de mimi., apoi se apllca cu mtna pe spatele placilor din tipare.

in cazul fasomirii mecanice, aplicarea ~i presarea pastei argiloasc se face in tipare metalice, cu ajutorul unor prese speciale.

Usc are a. p I a c i lor. Dupa fasonare, placile se lasa in tipare pina se Intaresc, en urrnare a evaporarfi unei parti a apei din continut; apoi se executa scoatoroa placIlor din tipare, operatie care se face eu deosebita grija. Cu aceasta ocazle so executa vertficarea ~i eventuala retusare a placilor, dupa caz.

Fata placilor se pl'('~Me!!t(' in vcdorea nplieilrii glazurii prin nclezirea cu o piesa de cauciuc ~i ('uI"I1\ln'lI wiollr[. cu ajutorul unci pensule eu par fin, umezita eu apa.

Uscarea placilor Intartte Sl' ra('(~ riP in (11'1' Ilber, in care caz cantitatea de apa de fasonare a pastei scade (elc In :!5-4()o/,,) pint. la 4-8%, fie in uscaterri speciale, care asigurii elirnlnarca I.ol.nlll II apei din pasta argiloasa.

Pentru a se Inlatura craparoa placilor, procesul de useare trebuie sa se desfasoare lent.

Ca urmare a uscaril, pasta argiloasa so contractd, reducindu-si volumul.

Cele mai bune rezultate se obtin in cazul urgilelor cu plastieitate mijlocie, Ia care scaderea volumului esle de 6-10%.

Placile uscate prezinta rezistenta la compresiune ~i socurl. Placile uscate, confection ate din argile mai plastice, prezinta o rezistenja rnai mare decit acelea confectionate din argile mai putin plastice.

3 - Cartca sobarulut $i coserulur

33

A r de r ea I?i g 1 a z u r arc a p I a c j 1 o r. Placlle de teracota se ard in cuptoarede diverse tipuri, la care se poate utiliza drept cornbustlbil: gaz

motan, lemn, carbuno etc. ..' i .'

in timpul procesului de ardere au loc diferite transformiiri ale pastel argilcase. Astfel, in jurul temperaturii de 120°C, se elimlna in Intregimc apa de rpreparare: Continuind arderea, incepind dc Ia 450·C in SlIS, argila incepe sa-I?i plarda apa de constitutie.

Supusa la tcrnperaturi mal ridicate, argtla Isi pierde toata apa de constitutle, de obicei la ternperaturi pina la 900°C; nemaiavind apa, argila nu mai este de loc plast.icii si ca atare 1111 se mal poate Iasona. Produsul ars, obtinut astlel, care nu are nlci apa de constltutle, este $amota.

La temperatura de 900-1000"C, placile de teracota se transforma in procusut ceramic firs, denumit biscuit. Culoarea biscultului variaza de la galbendeschis Ia rosu-visiniu,

Prin ardere, produsul ceramic ars capatit proprietatl importante. Astfel, placile de teracota prezinta a rczistcnta Insemnata Ia compresiune IIi socuri, ele acumuleaza caldura, 0 pot pastra lIll anumit timp ~i de asemenea 0 cedeaza

treptat. ,

Odata cu arderea, se face de a8'-'1111'I1('O gluzurarea placilor de teracota, Glazura se aplica fie pe placlle uscate (nearse), fie pe placile arse (biscuiti), in care caz se obtin rezultate mai bune.

Pasta pentru glazura se prepara dill 1J.l'i.:i IIIl'1alici. Oxizii metalicl prezinta insa caracterfstici diferite de cele ale pastel nrl:iloIlS(', fiind de natura di£erita. Astfel, pasta preparata numai din oxizi melulici lin' un coeficient de dllatare mal mare decit argila, este mai putin elastica ('k, ('/I urrnare a acestui fapt, in pasta pentru glazurase adauga cuart; jeldspat Sill! .. hlnr Nwlill; datorita acestor materiale se asigura 0 buna adeziune a glazurli III flltn·piilC'iior, fara sa se desprindii sau sa crape,

In sfirsit, in pasta pentru glazura tri-bule si", !'II' IlIillllHc de asemenea uneJe materiale cu ro1 de fondanti, care sri permit!", ,'ollOrirl'u tcmperaturil de topire (fuziune) a glazurrl sub punctul de vilrifl('I'l' III llI'glll'i; in acest fel se asigura ea topirea glazurii sa aibll 10(' ill mornr-ntul 1"I1It! pl(ldle sint arse cornplet. In afara de cuart f?i uneorl Ieldsput, ill pll~11l II., ~lllzura se pot adauga drept fond anti acid boric sau dextril/ii; til phlll, prln urlaugarea acestor materiale, adeziunea glazurii crestc fii 1010du1l1 l'I!IL' opl"ilti ulunccarea glrumrii de la fa:la biscultului.

In mod eurent, glazura se pn'pnl'll din oxld de plumb (!itargli) amestecat eu cuart. 'I'emperatura de topire n ncestcl glnwri este de 900-1000°C, in raport eu cantitatea de cuart adaugata. ACl'lHllti glazurii are culoare galbuie sl este transparenta, permitind sa se vada «uloarea biscuitului ca Q manta galbuie. Fiind transparenta, glazura .din oxid de plumb se mai numeste $i smaZ;.

Uneori se utilizeaza a glazura prcpnrutd din oxid de zinc. Aceasta glazura, care se topeste la circa 1000°C, este de ruloare alba-roza sl este opaca, adlca nu permite ,sa se vada culoarea biscultului ; glazura opaca se mai numeste smelt sau smal; orb.

Pentru a se obtlne alte culort, in pasta pentru glazura se adauga diferiti oxizi metalici.

Glazura nu se poate apliea, direct pe stratuI de bazli al plAcll' de teracota, datorita porozitatii marl a acestui strat, cum lili culorii lui:qeuniforme si Inchise; pentru a remedia aeeste neajunsuri, se prevede stratl,il.de angoba, la iata caruia se aplica glazura, obtlntndu-se bune rezultate,

Pasta pentru glazura se aplica fie prin scufundarea blscultului in p~sta. fie prin aplicarea pastei la fata produsului sau prin pulverlzare. '

34

1:11 pnw('(It'lI de glazurare economic' estc 1:11.17.111'<11'('<1 I'll s(JrC' de bucatiirie, Sarr-a "t' IIplieli Ia fata biscuitului direct in «upt or. In jurul iemperaturil de 11!'iO"(', vaprnii obtinuti prin arderea sari! intra ill combinutk- I'll matcriile de la faIn I)b;cuitului ceramie,formindu-se un sl rill de smul t t ruuspnrent !Ii rczisu-ut.

Pcnlru a se obtine 0 glazura de buna calitate este necesar In "i~(lIiltJl sa Iio perfect neted si neilsurat, iar inainte de aplicarea glazurii, S,I fit, ('uraiit cu I-{rija de praf, de ulei sau de alte substante, care ar cauza obt i I \l'1'l '/I unei glazuri neunlforme.

Pentru a se obtine un strat de glazura uniform, placile se asaza ill ('IIPtor astfel -ca directia de scurgere a glazuril sa fie dispusa in sus, La nsc-zarca in cuptor a produselor pe care s-a aplicat glazura, se urrnareste gruparca lor in raport cu euloarea care trebuie obtlnuta, In cuptor se: asaza numai pl{lI'i avind culori apropiate, La fundul cuptorulut se asaza placile eu culori [replot mai desehise.

2. Forme !iii dimensiuni. In conformitate. eu prevederile STAS 1798-58, piesele de teracota pentru sobe se fabrica in mai multe forme ~;i dimensiuni.

Pliicile [tabiele] (fig. 10) au dimensiunile de 220 X 240 mm 9i grosimea de 14-16 mm. La sobele de tncalzit, ina1timea colacului este de 30-40 mm, iar la ce1e de gatit, de 10-15 mm. Marginile se finiscaza fie cu muchie, fie tesite 1a 45° (cu Iatimea tesiturii de 8 mm), fie rotunjite. La sobele de gatit, marginile sint num@~rotunjitc.

Coliurile (fig. 11) sint aleatuite dintr-o placa de" '220 X240 rom, continuata in unghi drept cu 0 [umatatc de placa (110 X 240 rom). E1e se executa numai eu muchii rotunjite ~i prezinta aceleasi caracteristice in ce priveste grosimea ~i inaltimea colacu1ui ca :;;i placile,

Aceste piese sc utillzeaza la executarea colturilor sobei.

Piesele pentru soclu (fig. 12) se fabrics in doua forme:

- piese laterale de soclu, eu dlmensiunile de 225 si 445 X 150 mm; muchia inferioara care se monteaza pe pardoseala, are rotunjirea cu raza de 8 mm, iar cea superioara, cu raza de 20 mm;

- colturi de soclu, oonstind dintr-o placa eu dimensiunile de 245 X 150 mm, continuata in unghi drept cu 0 placa avind dimensiunile de 135 X 150 mm; rotunjirea muchiilor se face la fel ca la piesele latera1e de soe1u.

Cornisele (fig. 13), care se monteaza la partea superioara a sobei, se fabrica de asemenea in doua forme (fig. 13):

- piese laterals de cornlsa, eu dimensiunile de 225 :;;i 445X X 120 mm, avind rotunjirea muchiei inferioare cu raza de 8 mm, iar rotunjirea muchiei superioare cu raza de 20 rom;

- colturi de cornisa, la ewe 0 portiune are dimensiunile 235 X 120 mm, iar portiunea dispusa in unghidrept, de 125 X 120 mm; muchiile sint '''!9tunjite la fel ca la piesele 1atera1e de cornisa.

35

..0

~ lI"Il
~
~
l
s; ~
-. ~ f/??
~
~
~ ~
~
~ '\i
!S
<; ~ Ilti'
<..l
~
!:l
~
~ ~
~
'<, r

t II

..0

i

..

.0

o

Burlanele (fig. 14) au lungimile de 350 ~i 550 mm, iar latura este de 160 mm. Grosimea peretelui este de ~.5 mm. Burlanele se utilizeaza la racordarea sobei cu cosul de fum.

CapaceZe (fig. 15), care se utilizeaza Ia astuparea gaurtlor prevazute pentru curatirea sobelor, se fabric a cu diametrul de 150 mm.

*

'" *

Pe baza de comenzi se fabrica de asemenea piese de teracota de alte forme, care se utilizeaza mai ales drept elemente ornamentale: dintre aeestea, cele mai frecventc sint aratate in continuare.

St£lpii (fig. 16), care se utilizeaza drept elemente decorative la -colturile sobelor; se pot fabrica placi de colt prevazute cu stilp sau .stilpi degajati (separatl).

Pliicile pentru. frizd (fig. 17) se executa din placi ~drepte ~i de 'colt) cu ornamente, care seusaza de obicei la partea superioara a sobei, dedesubtul cupolei, avind de obicei dimensiunile placilor obisnuite.

Plli.ciZe pentru. briu (fig. 18) se utilizeaza la sobele al carer model prezinta la partea de sus a sobei 0 retragere fata de partea de jos

~
~
..,:
/tin 31i1J

';561 Fig. 14. Burlan de teracota.

Fig. 15. Capac de teracota,

a acesteia: briul (din placi drepte si de colt) se monteaza Ia locul acestei retrageri. Aceste placi sint rotunjite diferit si pot fi simple sau cu ornamente.

PIddle pentru etajerli (fig. 19) se pot utiliza 'in Iocul briului. Etajera prezinta fata de deasupra iesita (circa 200 mm), in raport cu peretele sobei l'li este de obicei orizontala.

PZii.ciZe cu ni$ii. (fig. 20) prezinta adincituri in raport cu fata sobei.

Dimensiunile aeestor placi, variaza in raport cu dimensiunile placilor de teracota.

40

a

b

Fig. 16. Stilpi de teracota:

a - pilei de eolU cu sttlp; b - stilp degajat (separat) •

a

Fig. 17. Placi pentru friza: a - laterall; b - de colt.

b

l

o

b

Fig. lB. Pliici pentru briu: a - tateraia: b - de colt.

Metialioanele (fig. 21) sint utilizate drept elemente decorative !?i se Iabrica in forme si modele variate. •

Btmchetele (fig. 22) sint utilizate la unele modele de soba prevazute eu iesinduri: ele sint de dimensiuni mari (de ex. 330X480 mm

sau 420 X 480 mm). .

Fig. 19. Plac! pentru ctniera: dreaptatsi de colt.

E'ig. 20. Pliici cu nise de diferite forme.

3. Cat a e t e r i s t i c i 1 e p l a e il 0 r de t era cot a. In eonformitate ell prevederile STAS 1798-58, piesele ceramice de teracota pentru sobe se fabrica in doua calitati: ele se marcheaza pe spate, prin stampilare ell cerneala nelavabila, astfel:

- placile de ealitatea J, cu cifra 1;

- placile de calitatea II, eu cifra 2;

- placi necorespunzatoare, eu litera D.

42

Standardul indicat prevede urmatoarele conditii principale pentru placile de teracota:

- sa aiba forma regulate, fara convexitati si crapaturi:

- sa aiba fete perfect plane, adrnitindu-se 0 curbura de eel mult

1,5 mm Ia placile de ealitatea I si de eel mult 3 mm la cele de calitatea II;

Fig. 21. Medalioane (doua modele).

Fig. 22. Banchetii de teracotii.

- placile de ealitatea I nu trebuie sa aiba portiuni nesmaltuite, basic; (eventual pina la 5 buc. $i cu diametrul ptna la 5 mm), smalt netopit, scurgeri, pete, colturi rupte; la placile de calitatea II, aeeste defccte se admit, dar in numar limitat;

- unghiurile trebuie sa fie perfect drepte, eu abated de eel mult 1%;

- oste intcrzisa existenta granulelor de varin struetura placilor:

- legatura dintrc smalt ~i angoba, ca si aeeea dintre angoba ~i

baza placii trobuio sil fie rezistenta; la incercarea de desprindere eu brieeagul nu trcbuie sa Be desfar-ii portiuni mai mari deeit 1 em"; - placile trebuie Si"1 fh· arso uniform, iar la lovire cu ciocanul sa dea un sunet clar, nedoqit.

Un indiciu privind calitau-a placilor estc sl usurinta slefuirii, care arata cii placile sint rll' calitate buna,

Placile de teracota prczinta caractcristici importante, care Ie asigura folosirea eficienta la exccutarea sobelor.

Fiind confectionatc din argiUi, aceasta dupa ardere,eapata importante insusirl: aslfol , aces~e placi au 0 rezistentif mecanicii buna.

43

Placile de teracota sint insa. poroase si permeabile, dar prin aplicarea glazurii, fetele lor devin -compaete si impermeabile.

De asemenea, dupa ardere, placile de teracota obtin une1e Insu~iri termice (tabe1ul 7).

Tabelul 7

Caracteristicile termice. ale plidlor de teracota

P.terca de Tempe·
Coaductivi- aeumulare
tatea fatii de ratura Timpul
Cahtatea rennieii puterea din de Durata
pliciJor fati de calorjfic .. focar remon .. total4
ojel a gaaelor a care tare ani
"fo de srdere rczisti ani
% ·C
PJici de
compoz:ipe 72 55 7 13
compacta 300-400
Pliei de
jcompozipe
poroasi 25 75 400-500 6 24
PIaci de
argili alba 20 55 300-400 7 13
Plici de
Gamati 25 75 800 6 H6 Prin utilizare tndelungata, caracteristicile termicc ale placilor de teracota scad eu timpul. Considerindu-se 100% efieacitatea sobei in primul an de exploatare, aeeasta scade la 90 % in al doilea an, la 70% in al cinci1ea an, la 65% in al saptelea an ~i la 500/0 in al zecelea an.

4. Transportul s I depozitarea. 0 atentie deosebita se va acorda transportului placilor de teracota. Acestea se Incarca in vagoane sau camioane aeoperite, fiind asezate pe cant, in perechi, fata in fata. Intre pereti ~i rindurile de plact se a~aza talas sau paie useate ~i curate, iar cu sipci se asigura impotriva deplasarii.

Pe santier, placile de teracota se depoziteaza in locuri inehise ~i ferite de umezeala, Ele se vor stivui cu mare grija, fiind asezate glazura la glazura, cite patru pereehi in teane. Placile strimbe se manipuleaza separat, spre a nu zgiria placile fara defecte. In timpul manipularii, placile se mentin cit mai stabile, pentru evitarea . zgirieturilor.

B. Caramizile. Caramizile sint materiale ceramice importante, utilizate 1a exeeutarea zidariei, ca si 1a executarea sobelor de mcalzit !?i de gatit.

44

1. Fa b ric are a car ami z i lor. Caramizilr: se fabricii din argilii arnestecata cu nisip !?i apaj pasta astfel obtinuta se ardc in cuptoare.

Cariimida se poate confectiona fie pe cale rnanualu, in care caz este denumita ciirdmidii de minii (STAS 4608-55), fie pe cale mecanica, fiind denumitii ciirdmidii presatii (ST AS 457-66).

Procesul tehnologic de fabricate a ciiriimizilor consta din operatiile princlpale indicate in fig. 23.

t .~ ~
~ ~
~ "
0::; ~ ..!:? ~
~ ~ ~
~
~ __..
.'"
~
" Fig. 23, Fazele procesului tehnologic de fabricare a caramtztlor,

Ext rag ere a a r gil e i. Argila se extrage cu utilaje mecanice (excavatoare, graifere etc.) l?i se transporta mecanizat la fabrica. Se utilizeazii de asemenea argilii nisipoasa (lut), care poate contine pina Ia 5% var sub forma de praf. Este interzisii existenta granulelor de var, care se sting ulterior, cauzind deteriorarea caramizilor zidite in pereti sau in sobe.

Pre par are a pas t e I, Din argila sfarimata bi ne cu malaxoare se prepara pasta, adauglndu-se nisip ~i apa in cantitatile stabilite conform dozajului. Pasta se amesteca cu Iaminorul cu valturi.

F Ij. son are a car ami z i lor. Pasta se a~azu fie in tipare, fie se fasoneaza pe cale mecanica, cu ajutorul preselor ~i n1 Iilicrelor.

Usc are a c ii r ii m i z i 1 0 I'. Ctlriimizilc fasonate sint transporlate in uscatorii, care pot fi sub for rrui de soproaue ucoperite sau sub forma de uscalorii speciale prevazute r-u curm-re de uscure.

A r d (' r c a (,;" r Ii In i z i lor. ACt'uslu fazu a procesulul tehnologic, deosebit de lmportunta, s(' dl"qr{l~onni fie in euptoare de cimp, fie In cuptoare de constructie spI'('iu',i (de ex. cuptorul circular). Arderea caramizllor se face Ia o temperaturu de 900-1 (JOO"C,

45

2. For mel? i dim ens i un i. In conformitate eu prevederile STAS 4608-55 ~i STAS 451-66, la noi in tara se fabrica caramiz! pline eu dimensiunile de 240x115X63 mm ~i de 240X115X88 mm (fig. 24). 0 caramida este alcatuita din sase fete (lungul, latul ~i caput caramizti, cite doua din fiecare) si opt muchii (liniile de intersectie a fetelor),

2

Fig. 24. Dtrncnsluulh- ~~i cll'lllItlllril<Ietelor lind ("[ll'ilitlizi plhu-:

1 - Iungul ellr(unI7.1: 2 - In[1I1 ,-/lrllrnlzri : 3 --. cnput e/I rtlnllz I I : 4 - muehlt.

3. Car act e r i s tic i 1 c e a di m i z i lor. Prescriptiile standardelor de fabricatie a caramizilor prevad ca acestea sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa alba forma regulata, fetele plane ~i netede, iar muchiile fa.ra stirbituri:

- sa nu prezinte fisuri ~i sa se poata taia dupa fete regulate; in spartura, sa se prezinte omogene ~i fara corpuri straine;

- sa nu aiba porozitate mare, deoareee absorb 0 cantitate mare de apa, ceea ce are drept rezultat producerea de condens sau pete pe fetele sobei; datorita porozitatii mari, caramida de mtna se utili-

zeaza rar; .

- sa aiba culoarea rosie inchisa: caramizile de culoare deschisa nu sint arse suficient ~i nu se pot utiliza la executarea sobelor;

- lovite, sa produca un sunet clar;

- sa aiba fetele aspre, lasind pe miini urroe colorate usor in

rosu.

Caramizile constituie un material rezistent la compresiune l?i la soc, Ele au 0 conductivitate termica redusa ~i ca urmare sa tncalzesc greu, dar acumuleaza ~i pastreaza bine caldura. De asemenea, puterea de radiatie a calduri! este buna,

46

Caramizlle rezista la temperaturi de circa 1 OOO°C; ele au 0 rezistenta buna la socuri terinice.

Caramizile se utilizeaza atit la executarea sobelor de zid, cit ~i la cele de teracota; la ultimelc, pentru executarea postamentului, a cenusarului, a retragerii sobei la peretc si chiar la captusirea focarului sobelor mari, Pe santier caramlzrle se depozitcaza in stive, Ele trebuie protejate de intemperii si sa fie minuite cu grija, deoarece la executarea sobelor, utilizarea caramizilor cu defecte este interzisa,

C. Ciiramizile subtlri pentru sobe. Caramizile subtiri constituie sortimente de dhamida de mina care se produc eu dimensiunile de 140X280 mm, in grosimi de 20 sau de 40 mm. Utilizindu-se la executarea unor lucrari de completare a sobelor de teracota sau de zid, la dozarea pastel utilizate pentru confectionarea acestor caramizi trebuic sa se urmareasca obtinerea unor caracteristici asemanatoare

, .

celor ale placilor de teracota sau ale earamizilor din care se executa soba.

In cazul sobelor de teracota, captusirea placilor ca ~i completarea spatiilor dintre colacii acestora se fae cu caramizi de 20 mm grosime. Peretti care separa canalele de fum se executa, la sobele mici, din caramizi de 20 mm, iar la sobele mari, din diramizi de 40 mm. Focarul se captuseste tot cu caramizi subtiri. De asemenea, din acest

mafe~iars·e-exeC1if1rp61~f1e-. . .. -... . . - -. . ..

La sobele ~rcuptoareie de zidarie, executarea captuselilor, ca !1i a boltilor, se face in unele eazuri din diramizi subtiri.

Consumul de caramiai necesar la executarea sobelor de teracota, se da in tabelul 8.

Tabelul 8

Consumul de cirllmizi necesar la executarea sobel or Ie teracota

C.lrilmizi Cdramizi Ciiriimiz.i
Mnrimca sobci do 2 om do 4 em normale
(hue. plold) buc'/I'IRoA huc./plaea huo./placu
Sobe mici (pina Ia 120
pliici) 1,30 0,50 0,20
Sobe mijlocii (intra
120 ~i 190 pliici) 1,30 0,70 0,60
Sol>o mar] (peste 190
pliici) 1,50 0,70 0,30
Cilmino (peste 130 plilcl) 1,00 1,00 0.50 47

In constructia sobelor se vor utiliza caramizl subtiri rezistente. care sa nu se sfarime, fara fisuri I?i bine arse, avind culoarea rosie inchisa,

Depozitarea caramizilor subtiri trebuie sa se faca in loc.uri ferite de umezeala sau de tnghet. Ele se manipuleaza cu atentie, in stive de cite 15 bucati, purtate pe brate,

D. Caramizile refraetare. Aceste cariimizi sint materiale ceramice, fabricate din argila refractara prin ardere la temperaturi inalte, in cuptoare de constructie speciala. Datorita caracteristicilor argilei din care se fabrica, ca I?i a procedeului de fabricatie, aceste diramizi preztnta caracteristici superioare. Astfel, acest sortiment de earamizi -7,

b

C

Fig. 25. Sortimentele de produse refractare cu dimensiunile lor: a - cliramldii normata ; b - panli lungli.; c - pana scurta,

rezista la temperaturi foarte inalte (peste 1580°C), are. 0 mare rezistenta mecanica t;;i la socuri termice si prezinta 0 mare putere de acumulare ~i de radiatie a caldurii.

In conformitate eu prevederile STAS 131-66, se fabrica urmatoarele sortimente de produse refractare normalc (fig. 25):

"48

_. diramizi normale, de tipurile N1-N14, cu dimensiuni variind intre 230-350 si 114-250 mm !?i grosimi de 32-100 mm;

- pene lungi, de tipurile PL1-PL2:h CU dimensiuni variind intre 114-250 mm si 230-350 mm si grosimi, la partoa superioars de 65-73 mm, iar la partea Inferloara de 35-62 mm; acoste diramizi au forma de pana dispusa pe verticala:

- pene scurte, de tipurile PS1-PSIO, cu dirncnsiunile variind intre 230-350 si 114-150 mm ~i grosimi, la partea superioara de 65-73 mm, iar la partea inferioara de 35-57 mm; aceste caramlz] au forma de pana dispusa pe orizontala,

Be fabridl de asemenea caramtzi refractare de samota (ST AS 136-54) si produse refractare silica (STAS 135-66).

Datorita caracteristicilor pe care le prezinta, caramizile refractare se utilizeaza la executarea focarelor sobelor' cii mare debit caloric, a cuptoare1or speciale etc. Culoarea acestor caramizi' estegalbenaaurie. Ele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ecrute pentru caramlzi.

E. Mortarul de arglla, Acest mortar se prepara din argiHi, nisip si apa, amestecate in cantitatile stabilite prin dozaj !?i se foloseste la zidirea plaeilor de teracota sau a caramizilor la sobe.

Argila avind proprietatea de liant !?i fiind utilizata sub forma de pasta, dlalpa intarire permite legarea materialelor puse in opera (placi

de teracota ~i ciiramizi). .

Spre,9_~9.sebire de, alti lia,l1U,argila, i~~ mentine caracteristlcile de Iiant chiarIricazulfncalzirli 1a temperaturi ridicate (300-400°C). De acecCl;,IP.()rt.!l,::y.lq~ ,wgqacsfe"s!~g~~!.mor~rutilizat la cxecu-

tares sobelor de tsracota !?i de 'zid. ' .. .. , ., .. '. - .

Nisipul sl apa care intra in componenta mortarului de argila trcbuie sa indeplineasca cerintele indicate anterior (v. cap. IV, A).

Utilizarea mortarului de argila se face in eonformitate cu prevedcrile STAS 5583-57.

Prepararea acestui mortar se descrie in capitolul VIII.

F. Cimentul. Cimentul este un liant care se fabrica dintr-un amcstec de marna argiloasa si argila, aI'S in cuptoare speciale in jurul temperaturii de 1 400°C ~i apoi macinat foarte fin.

Cimentul consta dintr-un praf de culoare cenusie, din care, prin amestecarea ell nisip, pietris si apa, 5C obtine a pasta plastica, care se intareste ~i capata 0 rezistenta mare.

Se fabrica numeroase sorturi de ciment, dintre care cele mai utilizat« sint: cimentul portland (STAB 388-49) si cimentuZ metaiurqic

(ST AS 1202-62). .'

Til mllsll"uqii, cimcntul se utilizcaza pe scara foartc Iarga: La 1')(I·I'lIlal'l'a ,;,,11,,101" Sf' intrr-buinteaza ciment la prepararea mortaru-

49

lui necesar pentru cxecutarca sobelor, ca ~i la confectionarea bctonului pentru executarea fundatiilor tpentru sobe.

in .mortarul de argiHi destinat executarii sobelor, se adauga uneori~i ciment.

G. Varul. Un alt liant este varul (STAS 146-61). Din piatra de var extrasa din pamint l?i arsa in cuptoare la temperatura de circa 10QO?C, se ebtine var bulgar (var nestins). Acesta se amesteca cu apa, obtinindu-se Var stins, sub forma de lapte de var, care, prin evaporarea partiala a apei ~i marirea consistentei, sc transforma in var pastil. De asemenea se livreaza ~i var ma(!inat.

Varul are Intrcbuintari numeroase la Iuerarile de construetii, servind la prepararea mortarelor destinate executarii zidariilor ~i tencuiolilor.

La executarea sobelor se utilizeaza varIa prepararea mortarului pentru exccutareapostamentului. De asemenea, sobele de zid se spoiesc cu var in unele cazuri.

H. Colorantll. Colorantii sint produse de origine variata (vegetala, animala, minerala), care servesc la obtinerea diferitelor culori. in afara oxizilor metalici care servesc la prepararea glazurii

(v. cap. IV, A), in mod obisnuit so mai utilizeaza urmatorii coloranti: - alb de zinc, alb de titan, de culoare alba;

- negru de fum (STAS 101-56), negru de oase;

- miniu de plumb (STAS 429-60), rosu de Englitera;

- albastru ultramarin, albastru de Prusia;

- galben de crom (STAS 2488-61), oeru galben;

- verde de Siena, parnint de Umbria, de culoare cenusie.

Colorantii se livreaza sub forma de praf foarte fin. La executarea sobelor, finisarea rosturilor dintre placi sau caramizi se face cu chit, care se coloreaza prin adaugarea unuia dintre colorantli mentionati; acest chit 'se prepara cu apa (nu cu ulei). Prin combinarea a doi colorant! se obtinalte culori sau nuante, dupa nevoi.

Colorantii trebuie sa fie rezistenti la lumina 9i caldura !?i sa aiba putere de acoperire 9i de colorare corespunzatoare,

1. Sirma. Simla este un produs metalic, obtinut prin tragerea otelului cu continut mic de carbon, in fire subtiri de sectiunecirculara, in conformitate cu prevederile STAS 889-60.

Cu ajutorul sirmei se efectueaza legarea placilor de teracota sau. a caramizllor, la construirea sobeIor; 'in acest caz se utilizeaza sirma arii.mitd, care este sirma de otel aramita Ia suprafata, astfel Incit este rezistenta la socuri termice sl totodata este protejata de oxidare. De obicei se utilizeaza sirme aramite cu diametre de 2,00, 2,24, 2,50, 2,65, 2,80 ~i 3,00 mm, cea mai indicata fiind aceea de 2,80 mm,

50

Din strma aramita se confectioneaza agraje sau dame (fig. 26), destinate legarli placilor de teracota. Agrafele mid se monteaza pe colacii a doua placi alaturatc, iar cele marl se fixeaza in gaur! executate in colacii placilor.

La executarea sobelor de zid se utilizeaza sirmii neagrii; aceasta sirma este moale, putindu-se indoi !\li rasuci eu usurinta, in scopul

o

f

b

Fig, 26. Agrafe din sirma aramita: a - mtca: b - mare,

Iegarii rindurilor de cadimizi care alcatuiesc soba, pe masura zidirii acesteia; de obicei S0 utilizeaza strma ou diametrele de 0,80, 1,00 !\li 1,50 mm.

Sirma se Iivreaza si se depoziteaza sub forma de colaci.

J. Accesorii pentru sobe, In scopul unei bune functionar! a sobelor, la acestea se monteaza diferite accesorii metalice.

Usa pentru foear (STAS 3585-66), confectionata din fonta, livrindu-se fie neslefuita, fie slefuita, fie nichelata sau cromata; se fabriea (fig. 27):

- usi tip A; la care usa propriu-zisa este simpla sau ~lefuWi;

- usi tip B, cu usa propriu-zisa dublata de 0 placa de inchidere

din fonta prevazuta cu santuri pentru circulatia aerului !?i de 0 placa protectoare din azbest;

- usi tip C, la care usa propriu-zisa consta dintr-o placa decorativa din fonta slefuita ~i apoi nichelata sau cromata: placa decorativa este de asemenea dublata de plaea de inchidere, eu circulatie ell' aer, precum !?i de placa proteetoare din azbest.

Usilo tip A sl tip B au dimensiunile de 215X235 mm (respectiv 225 X 275 mm dimensiunile ramei). Usile tip C, la care placa deco- 1"II11\'fI acopora si rama, au dimensiunile de 255X275 mm.

II!ill pontru focal' so compune din urmatoarele piese: usa propriuzlsll, '.'81'1' In \I~II(' tip B :;;i tip C este dublata de placa de inchidere; ruma: l'IJitllrl'l .. cI" Ilxare: gratarul protector, prevazut cu gauri

".

51

t

G

I
b
,
r--- ~
,~ ~ 0
~ 2
"
C ~:'

2

Fig. 27. Usi pentru focar:

a - tip A; b - tip B; c :_ tip C; 1 _. usa proprtu-ztsa ; Z - rama: 3 - couare de fixare; 4 - gratar protector; 5 - plaeA de lnehldere; 6 - inehizator eu miner.

"0

..J .J
I r--
~
~~~~ ~ ~~~ ~~
~AL mt· I~ J
~ --
~~~~ ~ ~~~~~ "",l
- !95 It A

. Seat/oneo A-A ",··~······""'t Fig. 28. Gditar protector la usa pentru focar.

b

Vi!<, ~O, Irlt'liiz(llor ('U miner:

" - ,lin ronra: II _. mtnor dln portelan •

..

(fig. 28) ~i montat in spatele usii, deschizindu-se separat (la usile tip B ~i tip C, in locul gratarului se prevede 0 placa protectoare din azbest); inchizatorul cu miner (fig. 29), confectionat din fonta (la usile tip A) sau din portelan sau material plastic termorezistent (la usile tip B ~i tip C).

Pe baza de eomenzi speciale se pot fabrica si alte tipuri de u~i, pentru focare (fig. 30). La sobele de zid fara cenusar se pot manta usi pentru foear prevazute cu gauri reglabile.. care asigura activarea tirajului.

Usa pentru. cenU$ar (STAS 3585-66) (fig. 31) este confectionata de asemenea din fonta, putind fi neslefuita, slefuita, nichelata sau crornata; se livreaza cu dimensiunile de 251 X 100 mm (respectiv 255 X 140 mm - dimensiunile ramci),

a

b

c

Fig. 30. D!'_;i pentru focar, nestandardizate:

a - ell tncntdere errnetrca : b - ornarncruatn : c - ell gaurt pentru tlraj.

Usile pentru cenusar pot fi de asemcnea de trei tipuri (A, B si C) ~i se compun din urmatoarele piese: usa propriu-zisa, ram a st inchizatorul cu miner din fonta, portclan sau material plastic terrnorezistcnt,

54

-

r-
I"
(

r ~
( C',J
(

~ - ~
:_T-I
~ /
!
tJI .__ (JIr1 La unele sobe speciale se pot mont a garnituri ornamentals alcatuite din usile pentru foear si pentru cenusar fixate Ia aceeasi rama {fig. 32).

Usa pentru. ni$e (fig. 33) este folosita la sobele eu nise; se pot manta usi de comanda speciale, de obicei perforate, care pot fi nichelate, aramite sau bronzate.

Fig. 32. Garnlturn ornamentals alcatultil. din usi pen tru fo-

cal' !?i cenusar.

It [6J

L·;_'___ _ __;;;::::::-_J -

-

--
-, -----:::;:;: --=1 ..... /
C2~ L::j t::Ii.:J
t~ S
oo~~
E~~ L::jL:jE:l 3
V -, J"lg. :~3. l1!jU penlru ni!jiii.

U~'ita de eu.ratil'e (fig. 34) este de diferite forme ~i se monteaza 1a cosuri; este de dimensiuni reduse ~i se inchide ermetic.

WJ[ ¥1 wiD" W f(I

II Q I~

Fig. 34. U!1ite de euratlre. Fig. 35. Gratar de fontii.
56 Gratarul (fig. 35), care se monteaza la vatra focarului, este confectionat de obicei din Ionta; la sobe speciale sau la cuptoare se utilizeaza gratare din samota.

Dimensiunile gratarelor se aleg in functie de marimea focarului si de combustibilul utilizat (tabelul 9).

Tabelul 9

Dimensiunile griitarelor pentm focare

Dimensiunile foearu- Dimensiunile I1oriltar-
Combustibilul lui (luDgimeaXlali ului (lungimcaXliiji-
utilizat moa X Inil~mea) meaXgrosimea)
mm rom
250X400X400 IOOXI80XIO
Lemne S50X650X500 140X280X15
400X850X600 200XSOOX20
180X280X20
Carbunl Idem 200XaOOX20
250X400X25
Pacura sau gaze lOOX140X5
Idem IOOX280X15
lichefiate lOOX300XIO
Idem lOOXI40XS
Gaze lOOXlSOXIO
140X280XIS RegulatoTul de tiraj sau suberul (fig. 36) poate fi confectionat din tabla sau din fonta ~i se poate minui fie prin alunecare Intr-o rama, fie prin retire cu ajutorul unui miner. Aceste regulatoare se

Fig. 36. Forme de regulatoare (inchlzutoare) de tira],

construiesc astfel incit sa nu inchida complet drumul gazelor arse, spre a nu se produce accidente prin asfixie cu oxid de carbon, in cazul manevrarit lor de catre nestiutori, inainte de arderea completa a combustibilului (v. fig. 118).

57

Tubul de ventiZatie se utilizeaza la une'le tipuri de sobe; cl este de tonta ~i se monteaza in interiorul sobei, asigurind circulatia acrului cald.

Grtuaru; de ventiZatie (fig. 37) din metal nichelat sau alamit se monteaza la capetele tuburilor de ventilatie sau Ia gaurile de ventilatie prevazute la unele sobe.

Fig. 37. Gratare de ventilatie.

Fig. 38. Cuptor de tabla.

U#ta de ventilatie Sf' Ioloseste la unelo sobc, in locul griitarului de ventilatie, la capetcle tuburilor de ventilatie sau la gaurile de ventilatie,

Fig. 39. Cazane de apa de diferite tipuri !ji marlmi.

PZita este Iolosita la sobele de gatit, este din fouta (STAS 3455-65) f?i arc dirnensiuni variabile; in medie dimensiunilo sint de 400 X 700X 10 mm. Plitele sint prevazute cu ochiuri mobile ~i au 0 rama (STAS 4006-66), destinate .mentari! plitei.

Cuptorui este de asemenea folosit la sobele de giitit; este confectionat din tabla de. otel ~i. estc prevazut eu inchidcre ermetica

(fig. 38). . -

58

Cazanul pentru apii caldl1, folosit de obicei la sobele de gatit, este de diverse tipuri si marimi (fig. 39), confectionat din tabla inoxidabila sau de zinc.

K. Materiale rezistente 13 foe. Aceste materiale au drept scop sa izoleze clemente de constructie expuse pericolului de inecndiu din cauza sobei sau a cosului de fum.

Azbestul este un material care se Iivreaza in foi ~i care nu arde.

Cu azbest se captusesc usile pentru focar stse izoleaza elementele de lemn care Yin in contact cu soba sau cu cosul de fum.

Adaugindu-se fire de azbest in mortarul pentru executarea tencuielilor aplicate la sobelc de zid, rezistentaacestor tencuieli crestc, Pisla irnblbata cu mortar de argija se utllizeaza in acelasi seop ca ~i azbestul, desi este mai putin rezistenta la foe.

Capitolul V

UNELTE $1 DISPOZITIVE PENTRU EXECUTAREA SOBELOR

A. Unelte de trasat.· La executarea trasarii ~i a, masuratorilor necesare in timpul Iucrului se utilizeaza difcrite dispozitive.

Met r u 1 1? i rig lap e n t rum a sur a t p l a c i. In afara metrului se foloseste rigla pentru masurat placi (fig. 40). Cu ajutorul cursorilor metalici prevazuti pc cele doua fete alaturate gradate ale riglei, se mascara dimensiunile placilor !iii a celorlalte piese de teracota. Totodata, stabillndu-se cu ajutorul cursorului dimensiunea necesara, se poate executa taieroa placilor.

Col tar e I e. Trasarea unghiului drept (900) se executa cu un coltar (echcr, vinclu, ghiunie) ocnfectionat din metal sau din lemn.

Trasarea unghiului de 1350 (gherung), necesara, de exemplu, la cxecutarea sobelor in cinci colturi, se face cu un coltar la 1350 (fig. 41, a).

Verificarea si taierea in unghi drcpt a placilor de teracota, ca 1?i verificarea unghiurilor drepte la executa rea lucrarilor de montare, in cele trei plane ale fetelor sohei, sc- efcctueazii cu ajutorul coitarului cu talpii (fig. 41, b).

T r as 0 r u 1. In cazul ill care r-stc nccesara taicrea placilor de teracota, insemnarea pe pliici a liniilor de taiere se face ell un trasor (fig. 42). Acesta «ste confcctionat din tabla de aluminiu de 1 mm grosime ~i perrnite zgirierea liniei de taiere pe glazura placii.

59

/ b
Fig. 41. Coltare:
u - In 1:15"; b - cu talpa.
~ ~t ( )~[


t=-
100' /20 ,
--t
Fig. 40. RigHi pen- Fig. 42. Trasor de alu-
tru masurat placi, miniu. N i vel a (1 010 b 0 c u l). Stabilirea pozitiei orizontale sau vertic ale a muchiilor si fetelor sobelor, in timpul executarii acestora, se efectueaza cu ajutorul nivelei (belobocului), confectionata din lemn (fig. 43, a) sau din metal (fig. 43, b). Nivela este prevazuta la capete ~i Ia mijloc cu tuburi de sticla umplute eu Iichid, in care se

a

250

b

Fig. 43. Nivele:

a - din lemn; b - din metal.

afla 0 bula de aero Nivela este asezata in pozitie -orfzontala sau ver. ticala, cind bula de aer se a~aza exact intre reperele de pe tuburi.

Fir u 1 cup 1 u m b (c u m pan a). Pozitia verticala a muchiilor !iii a fetelor sobei se controleaza de asemenea eu ajutorul firului de plumb (fig. 44).

Dr e pta ru 1. Cu ajutorul dreptarului se controleaza dad muchiile sobei sint drepte 1?i fetele ei perfect plane. Dreptarul se cenfectioneaza eu mare grija, din scinduri de 2.5 em grosime, bine uscate, ~i are lungimea de 0,80-1,20 m.

B. Unelte ljii dispozitive de executie. La executarea sobelor tie teracota sint utilizate unolte ~i dispozitivc variate, in raport cu operatiile IJIc Incru.

Vas e p r- n t r u pre p a l' a r c a m 0 r tar u lui. Prepararea mortarului, en ?i inrnuiorca prealabila a argilei in vederea prepararii mortarului. Sl' executa in lighcane (la lucrari mici) sau in butoaie sau

61

cutii cu capacitate a de circa 100 1, confectionate din lemn sau din

tabla (la lucrari mari de mai multe sobe). .

PIa t for m e d e m 0 r tar. Mortarul se prepara de asemenea pe platforme de mortar, cu dimensiunile curente de 1,20 X 1,50 m,

confectionate din scinduri l?i montate pe pamint. .

U n e 1 ted e pre par are a m 0 r tar u 1 u i. Sfarimarca bulgarilor de argiHi se executa eu maiul de lemn sau cu lopata, care

Fig. 44. Fir eu plumb (cumpana),

Fig. 45. Lopata de lemn.

se utilizeaza la amestecarea mortarului. Lopata de lemn (fig. 45), prevazuta cu dinti, permite atlt sfartmarea bulgarilor de argila, cit ~i prepararea mortarului, asigurind rapiditatea lucrului ~i obtinerea unui mortar bine preparat,

Inainte de prepararea mortarului, argila sfarimata se cerne printr-un ciur, constind dintr-o plasa de sirma eu oehiuri mai marl de 1 mm, montata pe 0 rama de lemn, Cernerea nisipului cars se adauga la mortar se executa eu ajutorul unei site eu ochiuri mai mid decit 1 mm.

62

c u ~ i t u 1 sob a r u 1 u i (fig. 46). Acesta este un dispozitiv utilizat Ia preluerarea placilor (inlaturarea marginii de protectie, taierea la dimensiuni); el consta dintr-o lama de otel dur de 1 mm grosime, calit si flexibil, avind 0 latura bine ascutita I?i slefuita, astfel Incit sa se evite stirbirea placi! si deteriorarea glazurii.

Fig. 46. Cutitul sobarului,

Fig. 47. Clestete 50- barului,

C 1 e ~ t e I e sob a r u 1 u i (fig. 47). Aeest cleste este prevazut cu adincitura la locul de imbinare a bratelor, servind la taierea !?i fa-

Fig. 48. Dornuri:

a - cu secttune patrata; '. b - c11indrlc·; c - cu vIFf lat; d - cu virf ro-

tUnjit.

a b

c

d

Fig. 49. Ptatra de slef'uit.

sonarea placilor de teracota, ca si a caramizilor pentru sobe; tot cu ajutorul acestui cleste se executa rasucirea sl taierea sirmei, Ia montarea placilor,

Do r nul. Pentru taierea placilor !?i executarea -gaurilor se folosese dornuri diferite (fig. 48), confection ate dintr-o bara de otel eu diametrul de 1 em si lungimea de circa 15 em; dornurile au sectiuni variate, care permit exccutarea gaurilor de diferite forme !iJi marimt,

63

Pia t r a de l? 1 e f u i t (fig. 49). Accasta estc confectionata din silicat sau din carborund si este utilizata Ia slefuirea placilor, in vederea montarii acestora. In cazul uzarti, tndreptarea pietrei de slefuit se face prin frecarea ei cu miscari circulare pe 0 tabla pe care se punc pilitura de otcl. Pietrele subtiri sau cele spartc se pot lipi cu adeziv pe 0 placa de teracota sau pe 0 scindura netcda.

Fig. 50. Cioeanul sobarului.

Fig. 51. Ciocan eu virf.

C i 0 can u 1 sob a r u 1 u i (fig. 50). Acest ciocan are greutatea pina la 250 g si cu el se executa montarea placilor in pozitia lor definitiva; acest ciocan este utilizat de asemenea la taierea placilor de teracota.

C i () can u 1 c u vir f (fig. 51). Acest ciocan are forma unui ttrnacop si cintareste de asemenea pina la 250 g. Partea lui cu tai~ se utilizeaza la tiiierea !?i potrivirea placilor sau a caramizilor, iar virful este utilizat pentru demontarea sobelor,

Bu ret e 1 e. In timpul montarii placilor de teracota, acestea se uda eu ajutorul unui burete. Cu buretele infasurat in clrpa se executa netezirea mortarului lipit in intcriorul sobeL Tot cu buretelc se spala soba la fata exterioara.

Pen suI a (fig. 52). Ea cste utilizata Ia ehituirea !?i finisarea rosturilor dintre placile de teracota, la fata exterioara a sobei.

Per i a (fig. 53). Curatirea sobei, dupa finis area rosturilor, se face cu 0 perle care trebuie sa fie aspra, fiind confectionata din par de pore sau iarba de mare.

Al t e un e 1 t e !?i d i 5 po zit i v e dee x e cut i e. La executarea sobel or de zid se Intrebuinteaza de asemenea unele unelte si dispozitive pe care Ie foloseste zidarul.

64

Zidirea diramizilor si cioplirea acestora se executa cu ciocanul .ridaruZui (fig. 54), care are greutatea de circa 1 kg. In acelasi seop se utilizeaza de asemenea ciocanui cu vir! (v, fig. 51).

Fig. 52. Pensula.

Fig. 53. Perie pentru finlsarea sobelor.

Cu ajutorul mistriei (fig. 55) se poate executa intinderea mortarului in timpul ztdirit caramizilor, precum ~i incarcarea mortarului la tencuirea sobelor.

Fig. 54. Ciocanul zidarului.

:5 - Certe.. Bobarului $1 co,aruluJ

Fig. 55. Mistrie.

Tot la tencuirea sobelor se utilizeaza m.ahalaua (fig. 56), confectionata din scinduri, care serveste la incarcarea ~i netezirea mortarului. Netezirca tencuielii se executa de asemenea cu drisca (fig. 57" eonfcctionata tot din sclnduri.

Pentru udarca earamizilor in timpul lucrului este utilizat un outoi sau un alt vas mare cu apa.

Fig. 56. Mahala.

Fig. 57. Dril/cA.

Curatirea !?i finisarea sobolor de zid se face cu 0 mdturica sau eu o bidinea.

C. Unelte l1i dispozitivc de intretlnere. Exeeutarea Iucrarilor de tntretinere" a sobelor necesita utllizarea a diferite unelte ~i dtspozrttve de lucru, . - --

Fig. 58. Perie de curatat sobe.

Fig. 59. Lingurii de curatat sobe.

Cu ajutorul ciocanului eu virf, al dornnlui si al daliii se executa demontarea sobelor -dete(acota !?i de zid. Executarea de gaud sau santuri he cesare la unele lucrari de tntretinere a sobelor sau a cosurilor se face eu dalta l?i eu barosui, care este un ciocan cu greutatea de 3-4 kg.

Pcntru curatirea' de funingine a sobelor se utilizeaza peria de etLratat (fig. 58). Aceasta se confeetioneaza din iarbii de mare sau

66

din coarna de cal, materiale la care funinginea nu adera, ceea ce asigura curatirea rapida !?i buna a funinginei; ea se utilizeaza de asemenea Ia curatirca cosurilor,

Curatirea ~bdor ~e po ate executa de asemenca eu ajutorul tingurU de curatat (fig. 59), confectionata din tabla si prevazuta eu miner. Lingura se introduce pe la partea superioara a sobei, dupa ce s-a domontat cupola acesteia,

D. Unelte ~i dispozitive de transport. Pentru efectuarea transporturilor necesare in timpul lucrului, sobarul utilizeaza gdZeata, roaba. t.arga pentru mortar !?i scripetele.

Capttolul VI

ORGANIZAREA LUCRARlLOR DE EXECU'fIE ~I DE INTRE'fINERE A SOBELOR

A. Structura procesului de construetii, In scopul organizari! ~tiintifice a muncii sale, sobarul trcbuie sa cunoasca structura procesului de constructii, in cadrul caruia sint cuprinse !?i lucrarile de executie 1?i de intretinere a sobelor.

Prin proces de constructii se tntelegs totalitatea lucrarilor care se cfectueaza pe santier in scopul realizarii unci constructii. Procesul de constructii se divide in: procese de lucru, operatii, faze de lucru ~i miscari de lucru.

Lucrarile de diferite specialitati care se executa in vedcrea realiziirii constructiei constitute procese de lucru. De exernplu, executarea sobelor de teracota, executarea sobelor de zid etc. sint procese de. lucru.

Procesul de lucru este alcatuit din mai multe operatii; de exempIu, proeesul de lucru "executarea sobelor de teracota" consta din urmatoarele operatii: pregatirea Iocului de munca, prepararca mortarului, pregatirea placilor de teracota, executarca sobei ~i probarea (incercarea) sobei.

Fiecare operatie se subdivide in faze de lUCTU. De exemplu, ope':';' ratia "executarea sobei" se compunc din urrnatoarele faze de lucru: trasarea sobei, executa rea soclului, cxecutarea cenusarului, executarea focarului, rnontarea rindurilor de placl, executarea canalelor de gaze; executarea capacului sobei sl finisarea sobei.

La rlndul lor, fazele de lucru constau din m4ciiri del'Ucru san minuiri; de exemplu, faza de lucru "lIlontarea rlndurUor de plici"

oomporta efectuarea urmatoarelor miscarl de -lucru: asezarea placilor 1a boloboc, Inchelerea rindurilor de placi, zidirea placilor ~i legarea cu agrafe a placilor.

B. Formatii de mtmca, Un element important pentru ·rldicarea productivitatii n constitute organizarea rationala a formatiilor de munca, pe baza cooperarii si diviziunii muncii.

In constructii S0 utilizeaza de obicei urmatoarele forme organizatorice ale fortelor de munca: forrnatia minima de munca, echipa ~i brigada.

Formatia minimii de muncei consUi din numarul minim de muncitori (uneori chiar un singur muncitor), care pot executa lucrarea, realiztnd 0 calitate coresnunzatoare a executlei si 0 productivitate buna a muncii: de exernplu, formatia minima de mundi pentru executarea sobelor consta dintr-un sobar (categoria IV sau V) si un rnuncitor auxiliar (categoria II).

In mod curent, executarea lucrartlor se tncredinteaza unei eehipe, aldituitii dintr-un nurnar 111ai mare ell' muncitori, orcanizatii in mod eft mai rational ca numar !'Ii calificarc, car" au de r-xecutat un volum anumit df' lucru. intr-un termon dat si in conditiile rcalizarti unei productivitati ridicato a rnuncil.

De exemplu, 1a cxecutaroa sobelor de teracota se utilizeaza echipa al5.turata dintr-un sobar (categoria IV sau V), un aiutor (catezoria III) sl un muncitor auxiliar (cateeoria II), ~ef111 de cchipa fiind sobarul. In afara preocuparilor de orzanlzare a echipei, de ere are a conditiilor optime de lucru si de aolicare a c('lei mai potrivite metode de munca, sobarul executa efectiv lucrarile corespunzatoare calificarii lui. !?i anume: trasarea sl montarea efectiva a placilor si a pieselor accesorii; totodata, sobarul are in sarcina verificarea executiei $i realizarea calitatii bune a executicl, conform cerintelor normativelor si a standardelor in vigoare.

Sobarul-ajutor executa pregatirea pUicilor $i aiuta pe sobar la efectuarea lucrarilor de montara a sobeL Muncitorul auxiliar prepara mortarul $i aprovizioneaza loeul de munca eu materiale sl utilaje.

o fonna tnaintata de organizare a formatiilor de munca este bHgada. La executarea sobelor se pot utiliza brigazi de specialitate, alcatuite din muncitori de aceeast sp eci alit ate, care au in sarcina executarea sobelor dintr-o cladire; de exemplu, ·0 brigada organizata in V.R.S.S. este alcatuita din 8 membri: un sobar (categoria V san IV), un ajutor (categoria III) $i sase muncitori auxiliari (categoria II). Sobaru1, care este totodata $eful echipei, executa soba impreuna .cu ajutorul, repartizindu-si sarcinile ca in cazul echipei de

68

trei. Dintre cei sase muncitori auxiliari, doi executa prepararea mortarului, trei executa transporturile, iar unul deserveste locurile de munca, Datorita marei rapiditati a lucrului, brigada lucreaza simultan la executarea mai multor sobe,

C. Loeul de munca, Locul de munca al sobarului se imparte tn zone. Exista urmatoarcle zone:

- zona de munca, constind din spatiul destin at formatiei de munca pentru a-!iii desfasura aetivitatea;

- zona de materiale, care este spatiul alaturat zonei de munca ~i destinat depozitarii matcrialelor utilizate in timpul luerului;

- zona de transport, destinata transporturilor necesare aprovizlonarii locului de munca.

Portiunea loeului de munca, repartizata pentru executie unei formatii de munca, pe durata unui schimb, alcatuiestc frontul de munea.

In scopul repartizarii locului de munca pc echipe sau p~ brigazi, in vederea executarii lucrarilor, acesta se subdivide in totalitatea lui.

Fig. 60. Schema de organizare a

loculul de munca al sobarulul:

1 - toeui sobel ; II - ·ealeatd: 3 - butoi; , - cArAmizl de $amotli; 5 - cllrllmlzl pUna; 6 - pliici de teracoia: 7 - cArAm1Zt pentru cAptul;irea perelilor

sober,

in sectoare sau in etaje de munca, Sectoarele de munciE se obtin prin diviziunea unui etaj, iar eta)ele de lucru se obtin prin diviziunea pe Iniiltime a locului de munca,

In fig. 60 se da, drept exernplu, schema de organizare a Iocului de munca al sobarului, cu indicarca pozitiei rationale a materialelor ~i a uneltelor neeesare in timpul lucrului.

Stl

Un rol important in organizarea Iocului de munca il au dispodtivele de lucru. In afar a cutiei de mortar, a gAle~ii sau a capreiutillzate in mod curent, se utilizeaza de asemenea uneJ.e dispoZitive de construotie specials, cu manevrarc simplii ~i rapida.

Fig. 61. Scarii pentru executarea sobelor,

Astfel se poate folosi scar a din fig. 61, eu inaltlmea de 1,25 m, care se: poate muta cu usurinta, De asemenea, schela din fig. &2, de constructie sovictica, are avantaje importante, deoareoe prezinta 0 podinA Ia Inaltimea de 1.00' m ~i alta, demon tabila, la inaItimea de 1',40 m, ceea ce asigura executarea sobelor pe lntrcaga lor infll~me.

Pentru depozitarea materialelor in timpul lucrului se utilizeaza ,.m~sute de construetie ~oarA (fig. 63), care se muta in timpul lucrului, dupa nevoie.

In U.R.S.S., sobarii utillzeaza cu succes sabloane pentru exeeutarea sobel or (fig. 64). Acestea constau din panouri de scindurl, confectionate la dimensiunile' peretilor sobei, care se rldica pc maSUIa zidirii sobei, ghldindu-se pe coltare din scinduri. Coltarele se £ixeaza la colturile sobei, stabilindu-Ii-se pozitia perfect verticala ~i

..

J

Fig, 62. Schelc1 de constructie sovletlca:

1 - scarA; 2 - podlnll. fix1i; 3 - podinA dcmonlabilli..

fixlndu-se in' acoasta pozitie, Panourile sablonului se fixeaza prin suspendarea in cuie sau pene, montate in gaurile prevazute in coltare, 1a distante de 0,50 m. Avantajele aces tor sabloane constauin rapi-

ditatea siexactitatea executiei. .

90

rig. 63. MAsu11l pontru materiale.

l,l. r

FIg. 64. ~abloane (de constructie sovieticaj pentru executarea sobelor:

• - panou mobU; 2 - mlnerul panouiut ; 3 - coltar: 4 _ glur!:

• - paml sau cui pentru sus~inerea panoulul mobil: B _ ziddna sobel.

12

D .. Metode de munca, Aplicarea unor metode rationale de munca constituie un mijloc important pentrucresterea productivitatii, pentru executarea unor lucrari de buna calitate.

In vederea alegerii celei mai bune rnetode de munca este necesara inca de la Inceput-diviziunea rationala a muncii, pentru 0 justa repartizare a sarcinilor in cadrul formatiei de munca; in acest·scop se va tine seama de ordinea cxecutarii sobclor, Pina la 0 anumita tnaltime se lucrcaza de pe pardoseala Incaperii, apoi se lucreaza de pe scari sau schele. Lucrarile de demontare ;;i montare a schelelor necesita 0 organizare atenta: pentru a se evita timpii morti, in acest interval sc poate lucra la alta soba,

o metoda de munca de inaltii productivitate, la a carei aplicare se tine seama de aceste criterii, este metoda utilizata in U.R.S.S. de 0 brigada de specialitate (fig. 65); in cazul acestei metode, executarea sobel se face in cinci pozitii de Iucru, si anume:

,_ ptna la Inaltimea de 0,70 m, saba se executa direct de pe pardoseala Incaparii, materialele fiind asezate pe pardoseala;

,

2

J

s

Fig. 65. Executarea sobelor dupa metoda utlllzata in U.R.S.S. de 0 brigada de

specialitate:

, - executa rea de pe pardoseala pina la 0.70 m fnAl\lme; 2 - Idem. Intre 0,70 " 1,50 m, eu masute pentru matertale : 3 - idem, de pe scneia, tntre 1,50 ,I 2,10 m; of - idem, tnu-e 2,10-2,70 m, cu rniisute pentru materiale; 6 - executarea capaculut

(cupolel) sober,

- Ia iniiltimea de 0,70-1,50 m, sobarul lucreaza stind pe pardosealA, dar materialele sint asezate pe masute, ('{'('II ce asiJ.:uru inlaturarea timpllor mortl care s-ar produce prin aplccarl ropetate pentru luarea de materiale;

- intre 1,70-2,10 rn, sobnrul executa lucrul de pe schela, pe care se a~ !ii materialele;

- la inaltlmea dc 2,10-2,70 rn, sobarul lucreaza tot pe schela, dar materlaJele sint asczate pe rnasute montate pe schela;

13

.- Ia executarea capaculul (cupolei) sobei, sobarui luc.reazA de asemenea & pe schela, materlalele fimdiasezute Ia indemina lui, chiar pe capacul sobei.

Prln aplicarea acestei mctode, la care Ilecare pozitle de Iucru se executa in 50-70 min., brigada, ali.:ilfuita din opt muncltori, executa tntr-un schlrnb pin! Ia 6 sobe, iar in trei rile, 21 sobe.. Aceste rcalizart sint pasibile daoa se Iuereaza slmultan 18 mai multe sobe !?i se utihzeaza sabloane pentru executarea Fapidii a sobelor.

Capitolul VII

CATEGORll DE SOBE

Pril'l$i~temul constructiv a1 sobelor ca l?i prin materialele din care slnt executate,' sobele constitute aparat'e'~"i'ndilzire care asigUl'ir pe d~ '0 parte, producerea caldurit, iar p~·-dealta-. 'patte acumularea '$i'propagarea'cii1durii. rezultind in 'ffftal'thcalzirea inca-perilor.

-in---Pl'actica'indilzirii locale a dacliriloi'se utillzcaza categorfr diferite de sobe,

A. Elementele componente ale sobeler, In scopul function~rii lor .ea aparate de tncalzire, sobelo sint alcatuite din doua grupe de ele-

mente principalc: '

- dispozitivul de producorc a caldurif constituind focarul sobel;

- dispozitivul de indilzire a SOb0i, constind fie din canale de aaze

(tumurl) , fie din camera de gaze (In raport cu sistemul de incalzlre 81 sobei),

Elernentele componente ale unei sobe eu canale de gaze (fig. 66) slnt urrnatoarele:

- focarul sohei constituind spatiul in care se produce arderea combustibilului: dimensiunile focarului variaza in raport cu. natura combustibilului utilizat (lcmne, carbuni, gaze etc.);

- vatra, care este parte a inferioara a foearului, pe care se al?aza oombustibilul in vederea arderii:

- gratarul, montat pe orificiul prevazut la vatra foearului, asigura tirajul necesar unci arderi bune;

_... gura focarului prin care se face aliment area eu combustibil Iii la care se montcaza u$a focarului;

- bolta focarului, care se executa la partes suporioara a focarului !('ti care oste prevazuta ('1.1 orificiul destinat patrundcrii gazelor fierhinti in saba, pentru a intra in canalele de gaze sau in camera de gaze;

- cenusarul la partea inferloara a focarului, destinat colectarii cenusii rezultato din arderea combustibilulul:

14

._ gura cenusarului, la care se monteaza t£~6 e€1t~*. sa:VE!1?te lassigurarea tirajuluisi la scoaterea cenusil;

- canalele de gaze se construiesc in interiorul sobei in soopul ctrculatiei vgazelor fierbinti rezultate din arderea combustibilului; constituindun element foarte important al sobei, aoesse oana}esmt

71+ 10

Flg, 66. Elemcntele components ale unci

, sobe cu canale de gaze:

l - rocar : 2 - vatrii; 3 - grAtar; f - gtl.ra· focarulul; 5 - usa rocaruiur: 6 - bolta foearutui ; 7 - eenlliiar; 8 - gura cenusarulutj 9 - usa cenusarurur; 10 - canal de gaze; 11 - racord la coa: 12 - co~ de cum; 13 - postament (sociu)'; 1« - cupoli'i (QCOperiliul soben.

dimensiooate attt ea seetiune cit ~i ca lungime, incit sa asigure efioienta maxima a sobei; canalele de gaze pot aves 0 oonstructie variatli (vertieale, in zig-zag etc.);

- camera de gaze se prevede Is uncle sobe in Iocul canalelor de gaze, avr~d aceeasi functiune; ea este asczata deasupra boltii Iocarului ~i este dlrnenaionatli de asemenea in scopul asigurarii randarnentului maxim at sebei;

- raeordul eu cosul, care consta dintr-un burlan(de teraeota, cadirilida, tabla), ce permite gaze lor fierbinti ~i fumului sa fie eoleetate In cosul de fum;

75

- postamentul (soclul), care constituie suportul sobei, situat dedesubtul cenusarulul;

- cupola (capacul sau acoperisul sobei) , la partea superioara 8 sobei.

B. Clasificarea sobelor. Pentru clasificarea sobelor a-au considerat citeva criterii de clasificarc .aratate in continuare.

In rap art cu tnaterialele din care se executa peretii lor, se pot utiliza diferitc categorii de so be, dintre care cele mai frecvente sint urrnatoarele:

- sa be de teracota, ale carer pereti sint confectionati din plae! de teracota i

- sobe de zid, eu peretii confectionati din diramida normala plina;

- sobe metalice, confectionate din metal. .

Sobele cu cca mai Iarga utilizare sint acclea 1a a carer constructie sint Iolosite, in cea mai marc parte, materiale cera mice (plac! de teracota sau caramizi).

In raport cu eficacitatea lor, adieu cu rapiditatea intrarii in functiune la incalzirca incaperilor, sobcle sc pot clasifica astfel:

- sobe fara aeumulare de dildura, In care volumul supus Incalzirii (portiunea de saba de dcasupra griitrtrului focarului) este mai mic decit 0,2 m"; acestc sobe de velum reclus, fie ca sint confectionate din placi de teracota sau din c':iriimitia, fie ca sint metalice, se infierbinta repede, nu acumuleaza caldura si, ca atare, se racesc tot atit de repede dupa incetarca arderii combustibilului;

- sobe cu acumulare de caldura, la care volumul supustncalzlrii €ste mai mare de cit 0,2 m": aceste sobe, confectionate din materiale ceramice, se Incalzesc mai meet; acumuleaza caldura obtinuta prin arderea combustibilului, pastrind-o !?i cedind-o Incaperilor intr-un timp mal mult sau mai putin indelungat (in raport cu grosimea peretilor) , dupa ineetarea arderii eombustibilului.

La sobcle cu acumulare de caldura, care sint sobele utilizate cu rezultatele cele mai bune, grosimea peretilor, necesara acumularii caldu.rii, trebuie sa fie de eel putin 6 em in zona focarului ~i de 4 em

tncelelalte parti ale sobei, .

In raport cu grosimea peretiior, sobele de teracota se pot clasifica

astfel: .' .

. - sobe de teracota usoare, la care peretii au grosimea de 3-4 em. 'executati din placl de teracota necaptusite eu caramiz! subtirl, ci avind caramizi subtiri numai in spatule marginite de colacul placilor; - sobe de teracota mijlocii, cu peretii de 5-8 em grosime;

- sobe de teracota grele, avind peretii de 7-10 em grosime, la

care placile de teracota se captusesc cu caramizi de 4 em grosime.

76

In fig. 67 se arata alcatuirea peretilor la sobele de teracota usoare, mijlocii ~i grele.

In report cu constructia lOT interioara, eel mai freevent utilizate slnt urmatoarele:

- sobe eu canale de gaze (fig. 68), la care ineiHzirea peretilor sobei se realizeaza eu ajutorul canale lor interioare prin care circula gazele fierbinti;

- sobe eu camera de gaze (fig. 69), prevazute cu un compartiment interior in care se ad una gazele fierbinti, asigurindu-se astfel indUzirea peretilor sobei.

o

c

Fig. 67. Alcatutrea peretilor 18 80- bele de teraeota:

Q - u~oare: b - mijlocU.: c - grele.

3

Fig. 68. Schema unel sobe cu canale de gaze:

1 - :tocar; 2 - canate de gaze: 3 - racord in CO~ ; 4 - cos de fum.

In raport cu combustibilul utilizat pentru obtinerea caldurli, sobele se clasifica astfel: pentru indilzire cu Iemne; pentru incalzire cu carbunl: pentru Incalzfre mixta (cu lemne si carbuni) ~i pentru incalzire eu gaze.

In raport cu amplasarea sobelor in incdperi, sobele se pot clasifica astfel (fig. 70):

- so be asezate Iiber la perete, care au fata paralela cu un percte al tncaperii, iar usa focarului este montata pe aceasta fata;

77

Fig. 69. Schema unci sobe eu camera de gaze: 1 - foear; z - camera de gaze: :J - racord 1a COli; 4 - cOIjI de fum.

==r-1

a

1

:C

Fig. _ 70. AlJezllf'easobelor in inc!pe1'l.:

a - llber 1a perete: () - de colt: c - in perete; 1 - sobA; : - u~a focarulul.

- Bobe, de col], avind fata sub un unghi de 45°, in raport cu pereWincapel'ir;-u$a focani1tli'fiind montatape aceasta fata; aceste sobe 'asigufa -o-hic'iilzire rriai buna a incfiper:ii decit sobele Iibere Ia_ perote, "deoarece usureaza transmiterea caldurii prin convectie in Incapere, dar in schirnb ocupa mai mult loc;

- sobc asezate in perete, care permit incalzirea simultana a celor doua incaperi invccinate: aceste so be se utilizeaza de obicei in cazurile in care nu este permisa arderea focului in una din incaperi (de ex. sali de clasa, sali de expozitie, ateliere de timplarte etc.).

CapitoZul VIII

EXECUTAREA SOBELOR DE TE'RACOTA

Procesul de lucru la executarca sobelor de teracota este alcatuit dintr-o aerie de operatii succcsive, In cele ce urmeaza se Val' descrie principalelc operatii componente ale acestui proces de lucru,

A. Citirea planurilor de exeeutie a sobelor. In planurile de executie a sobelor se indica cu exactitate forma, dimensiunile, sistemul construetiv al sobei, ca l?i amplasarea acesteia in Incapere, inclusiv poziria cosului de fum lj\i racordul sobei la accsta.

Drept exemplu se dau in fig. 71 planurile de executie ale unei sobe de teracota cu cinci' canale vertic ale. Figura cuprindc urrnatoarele desene caracteristice ale sobei:

- reprezentari in plan,' adica vedori ale sobei privite de sus in jos; de ex. vederea I-I, care reprezinta soba privita de dcasupra cupolei, sectiunea orizontala II-II indicind vederea sobei tUiata printr-unul-din rinduri (rindul a1 7-1ea) si, Insftrsit, sectiunca orizontala III-III indicind 0 taietura prin focarul sobci;

- reprezentari in elevatie, adieu vederi ale fetelor vcrticale ale sobei (de ex. ale fetelor laterala ~i frontala):

- scctiuni verticale, adica vederi ale sobei cind estc taiata cu plane verticale (de ex. sectiunea A-A rcprezontind soba taiata eu un plan paralel CLl fata ei frontala si sectiunc-a vorticala B-B, in care se reprezinta soba sectionata eu un plan paralel cu fata ei laterata).

In afara acestor reprezcntilrl, ell' multe orl se mai dau si urmatoarele desene, care permit tntclcgorea cit mai complete a construe-tid sobci:

- vederi ale sobci, adieu reprezentarl apropiate de aspectul sobei executate (de ex. se poate indica vederea exterioara a sobei, vederea

19:,

e

Dm18

Q b c

! '

ID

t

j

Fig. 71. Planurile de executie a unei sobe de teracota eu cinci canale verticale:

Reprezent4rt in plan: a - vedere I-I de deasupra : b - secuune orizontaUI. II-II; c - sectlune ortzontata 111-111.

Reprezenf4rl in elevafle: d - vederca fetel taterate : c. - vederea fetel frontale.

Sectiunt verticale: f - secttune verticaHI A-A. g - secnune verucala B-B.

Vederl: II. - in perspectrva : i-idem. in interior; j - scnemauca.

Detalit: k - vedere a peretelul sobel; I - secuune prtn peretele sobel; 1 - placll de teracota: 2 - eirllmldA de 2 em; 3 - cArllmidA de 4 em; 4 - mortar de argllA; 5 - etamA de sirmll; 8 - soclu; 7 - eenusar ; B - focal'; 9 - canale de gaze; 10 - cupolA;

1l - racord la cos,

80

intorioara a acesteia, reprezentata ca ~i cum ar fi sectionata, precum si 0 vedere schematica, in care se reprezinta in mod simplificat partilf' componente si modul de functionare a sobei):

- detalii, care rcprezinta in amanunt modul de executie a anumitor elemente ale sobei (de ex. se pot reprezenta dctalii de executie ale peretilor sobei).

:" Planurile de executie ale sobclor pot cuprinde desene variate, in raport eu tipul de soba reprezentat, Scopul acestor planuri este acela de a se reprezenta cit mai cIar saba, in scopul executiei corecte a acesteia.

a

II

c

Ii

Fig. 72. Arnplasarea sobei in raport eu cosul de fum,avind racordul:

a - ta rata lateralA a: sober: b - 1a rntjlocul sobel; c - 1a cottui sobel.

b

In planurile de executie ale constructiilor se indica de asemenea an:~JIasarea sobelor in incapcri (v. fig. 70).

Exista cazuri in care in planurile <It' cxocutie ale constructiei se indica numai cosul de fum, 1111 Insii si pozitia sobei; dimensiunile si tipul sobei fiind datr: ill proicc-tul constructiei, sobarul poate stabili arnplasarr-a so[wi l inlnd scama de pozilia cosului de fum. In fig. 72 se .dau cxomple de amplasare a sobei in raport eu cosul de fum.

6 - Carica sobarulul ,I cooalulu!

81

Tinind seama de posibilitatea de exccutie a racordului sobei la cos, sobarul poate stabili pozitia sobei astfel ca racordul la cos sa se execute fie la fetcle laterale ale sober, fie in mijlocul acesteia, fie, in sfirsit, la coltul sobei.

B. 'I'rasarea sobelor, In scopul executarii sobei cu exactitate, in conformita.e cu planurile de executie respective, este nccesar sa se efectueze trasarea sobei. Trasarea cste operatia prin care sobarul tnseamna pc Iocul de executie, conturul soclului sobei,

In cazul sobclor de tcracota, la detcrrninarea dimcnsiunilor exacte ale soclului, 5e tine scama de iesindul pe care-I prezinta soclul fata de placilc de teracota care alcatuiesc peretii sobei,

Un element de care trebuie sa se tina seama la trasarea sobelor este rctragerea acesteia fata de peretii Incaperii.

'La trasare, trebuie sa se alba totodata in vedcre locul cosului in incapere :;d felul acestuia (inglobat in zidarie sau iesit la fata zida~. ~ Cu ocazia trasarii, se stabileste de ascmenca pozitia usii focarului ~i a usil cenusarului.

70

Fig. 73. Trasarea unei sobe asezate Iiber Ia perete, de 2X3 placi, eu cosul inglobat in zldarie (dimen-

siunilc in centimetri).

La executarea trasarii, sobarul utilizeaza: metrul, creionul ~i creta, nivela ~i fir cu plumb, coltare eu diverse unghiuri, rigla, sfoara, cuie. Pentru trasaroa cercurilor, el utilizeaza fie compasul, fie sfoara- fixata Ia un capat eu un cui ~i avind creta sau creion la celalalt capat,

Citeva cazurt frecvente de trasare a sobelor sint aratate in continuare.

Sob e a ~ e z ate 1 i b e rIa per e t e (fig. 73). In acest caz soba are 0 singura fata alaturata peretului tncaperii, cu cosul inglo-

82

bat in zidarie, Pentru a se stabili dimensiunile soclului se considera iesindul soclului de cite 2 em de fiecare parte a sobei; retragerea minima a sobei estc de 13 ern.

La 0 soba de 2 X 3 placi, dimensiunilc soclului sint de 59 X 70 em,

stabilite astfel:

2 placix22 cm+13 em. retragerc-l-z em ie~il1d=59 em; 3 placix22 cm+2X2 em ie~induri=70 em.

Trasarea se face eu ajutorulvinclului, fctele sobei facind 90° cu peretele incaperri.

Sob e dec 0 1 t (fig. 74). In cazul in care cosul este inglobat 11'. zidarie, la 0 soba de 2 X 3 placi, dimensiunile soclului stabilite ca mai sus, avindu-se in vedere de asemenca iesindurilc soclului !?i rctrageril e sobei de la ambii pereti, sint de 59 X 81 em.

Fig. 74. Trasarea sobelor de colt, de 2X3 placi, eu cosul inglobat in z.darie, in cazul pcretilor:

a - in unghi drept ; b lit c - care nu sirit in unghi d"rept (fata lungll a sobel este parateia cu unul din peren),

Cind peretii incaperii. nu sint in unghi drcpt, soba se trasoaza cu fata lunga paralela eu unul din pereti. Esto interzisa .in acest caz trasarea sobei cu fetele paralele la ambii porcti.

In fig. 75 se arata trasarea sobclor de colt in cazul cosului iesit la rata perc til or. Se considora tot soba de 2 X 3 placi, Intre cos !;li sobil Sf' prcvedo dislanta de 5-G em, asigurindu-se astfel posibilitau-a oxccutarii la holobor- a coltului respectiv al sobei. In cazul cosurilor do dimcnsiuni rcduse, cosul se Inglobeaza in soclul sobei,

83

iar in cazul cosurilor de dimensiuni mart, soclul sobeise opreste la cos,

Sob e in e i n e i e 0 1 t uri. La 0 soba de 11/2 X 3 placi, trasarea se executa ea in fig. 76, a.

Intii se traseaza eele doua linii (AE si AF) paralele eu peretii, la distante de la pereti egalc eu retragerea sobei (13 em); lungimile

/

59

b

Fig. 75. Trasarea sobelor de colt, de 2X3 placi, cu cosul Iesit Ia tata peretilor, in cazul cosurilor:

a - de dimensiuni rcduse; b - dedimensiunl marl.

acestor linii se iau egale eu dimensiunea respectiva a soclului sobei (55 em). Cu eompasul sau eu sfoara :;;i masurind acecasi distanta (iiB=AC) pe cele doua linii trasatc, se stabileste traseul bisectoarei unchiului format de peretii Incaperii, utilizind distantele egale (BV=CD). In cazul peretilor in unghi drept, aceasta biseetoare se poate trasa direct, cu echerul la 45°. in colturile trasate E !?i F ale soclului, se due perpendiculare pe fetele -zidurllor (EO ~i FH), avind lungimile egale cu cite 1/2 placa (11 em). Linia GH care rezulta, perpendiculara pe bisectoare, trcbuie sa fie cgalu cu fata sobei (3 placix22 em+2x2 em ie~induri=70 em). La distanta egala cu o placa (22 em), se traseaza fata sobei (iJ=VH =70 em).

La colturi se obtin unghiuri de 1350 !iii de 900•

Trasarea unei sobe in cinci colturi in cazul cosului iesit la fe¥!le peretilor se da in fig. 76, b.

84

De regula, la sobele in cinci -;olturi, spatele sobei are dimensiu-

nea mai mica eu 1./2 placa decit fata sobei. De exernplu: - la 0 saba de 11/2 X 3 placi, spatele 'are 21/2 placi;

_. la o· soba de 11/2 X 31/2 placi, spatele are 3 placi,

Sob e e x ago n ale. Trasarea unei astfd de sobe se arata in fig. 77. De asta data, calculind latura soclului sobei, se traseaza un cere cu raza egala cu aceasta latura, in care se mscrie un exagon

regulat, '

Las 0 bel e c ire u I are, eunosdn&u-se numarul placilor dintr-un rind, se stabileste circumferinta eereului. Impartind aceasta la 2 X 3,14 = 6,28, se determine raza, la care trebuie adaugate iesindurile soclului.

C. Lucrari pregatitoare, Executarea sobelor se mcepe numai dupa ce s-au efeetuat lucrarile pregatitoare corespunzatoare. Astfel, se face aprovizionarea Iocului de munca cu materiale in cantitatile necesare: placi de tcracota si aecesorii, sirma pentru montaj, mortar de argila, Totodata, Ia loeul de munca se acluc uneltele ~i dispozitivele de lueru.

Fig. 77. Trasarea unei sobe exagonale,

lnainte de a incepe luerul, sobarul trebuie sa cerceteze toate datele din proiect privind dlmensionarca ~i sistemul construetiv al sobei, preeum !?i amplasarea acesteia. El trebuio sa controleze dimensiunile sobei in raport cu marimea si oricntarca tncaperii, loeul sobei fa\ii de cos, de usi !iJi de fcrestre, precum ~i starca in eare se afla pardoseala acolo unde este amplasata soba.

o atentic .deosebita trebuie sa se acorde tirajului cosului, In afarii de controlul eu mina introdusa prin usita deeura,ire a cosu-

86

lui, se recomanda a se face si eontrolul eu Iuminarea aprinsa(fig. 78); in 'cazul unui tiraj bun al cosului, flacara luminarii se inclina catre orificiul usitei de curatire sub un unghi de circa 45°.

, D. Prepararca mortarului. In conforrnitate cu prevederile Normativu~ui C.S.A.C. indicativ 16.01-551), la exccutarea sobclor de teracots si zid se va utiliza mortar de argila cu proportia argila-nisip de 1 :1, stabilita in volume.

a

b

c

Fig. 78. Probarea tirajului cosulul:

a - tlraj slab; b - tiraj prea marc; c - tlraj corespunzator.

Se ,recomanda ca mortarul Sa se prepare din argila de culoare galbena-roscata "san gaTbena:'albidoas"a: Nisipul utilfzat 'trebuie vsa fie cuartos si cu boabe piner la 1;5' mrn: se admite ~i nisip obtinut din piatra sfartmata. Este intcrzisa utilizarea nisipului eu pamint sau a chisaiului.

In general, la prepararea mortarului, amestecul deargn~.§Jnisip se controleaza prin pipaire inainte de a adauga-apa:- Sc consid'era ca - arnestecul cste bine dozat, 'In cazul clod 'Iii 'strivirea acestuia printre degete, se simte un straf aspru, iarrru 0 pelicun de argila alune-

corisa, . avind citcva boabe de nisip pe ea. . "- '. '

Prepararea mortarului se poate executa fic in butoi, fie pe platforma. In cazul prepariirii in butoi, se introduce in acesta argila, apoi se adauza apa. in butoiul de 100 1, se introduc de obieei 50 galetl de argtla si 20 I de apa;se amesteca bine eu Iopata. pina se obtine 0 pasta moale.In timpul amestecarli se indeparteaza toatc corpurile straine (var, gunoaie, pietre mario cuie, sticla pisata etc.). Pentru a obtine mortar de consistenta buna, se adauga cu galeata nisip, In proportia amintita, continutndu-sc arnestccarea cu lopata timp de 10-15 min.

Se considera di mortarul are 0 consistontii buns, in cazul cind acesta se desface liber de pe 0 lopatii de' metal, iar la zidire, surplu-

I) C.s.A.C .. Norrnativ pontru nld\tuircl.1. excr-ulnrea si receptionarea cosur ilor 51 n sobelor de' inf'illzll, !oil gl'alit. Indlcaliv 16.01-55. Editura tehnica, Bucuresti, 1956 (in curs de revizulre).

sul de mortar poate patrunde eu usurinta in rosturi, la apasarca placilor de teracota sau a caramlzilor.

In eazul prepartirii pe platforma, se confcctioneaza in acestscop o platforms de scindurl de circa 1,50 X 1,50 m; pe aceasta, se a~azi1 un strat de nisip cernut, care se adinceste, in vederea asezarii argilei. Peste argila se toarna apa in cantitati red use (de obieei, circa o galeata apa Ia patru galeti argila), Dupa ce amestecul se lasa minimum 12 ore, protejindu-se eu carton asfaltat, se amesteca de 3-4 ori succesiv, prin taierea eu lopata tin uta in pozitie verticala, Amestecul, asezat sub forma de gramada conica.vse acopera tot cu carton asfaltat, La utilizare, se iau cantitatile necesare, care se amesteca seurt timp cu nisip, tot pe plattorma, obtinindu-se astfel mortar de consistenta corespunzatoare. Mortarul proparat pe platforrna este

de calitate mai buna decit acela preparat in butoi. .

Mortarul de argila se poate pre para de ascmenea pe cale mecanica, eu ajutorul malaxorului de mortar. In acest caz, amostecarea se executa in toba malaxorului, obtinindu-se astfel 0 pasta consistenta, Pe masura utillzarii, in accasta pasta descarcata in cutiile de mortar 'iii transportata la locul de munca, se adauga apa necesara pentru obtinerea consistentei corespunzatoare a mortarului de argila.

E. Pregatirea plaeifor de teraeota. in scopul utilizarii rationale a placilor de teracota, inainte de. montarea lor, acestea trebuie verificate eu mare atentie. Fiecare placa l?i piesa. de tcracota trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prcvazute In STAS 1798-58.

Fig, 79. Intinderea placilor de teracota pe pardoseala, in vederea sortarii !ii ccloratulul sobei.

Color a t u 1 sob e i. Odata eu sortarea placilor se executa eoloratul sobei. Coloratul sobei este operatia de alegere si asezare in uscat a placilor de teracota, dupa nuantele 101'. Astfel, se vor alege placile de nuante mai inchisc in vederea montarii lor la partea de [os a sobei, trecindu-se treptat in rindurile superioare la placi de nuanto mai deschise.

So r tar e a p l a c i lor. Operatia de sortare a placilor se executa prin asezarea acestora pe 0 suprafata orizontala, adica in mod curent pe pardoseala Incaperii (fig. 79). In acest mod, se intind pe

pardoseala placilo de colt f,ii cele intermediare, in ordinea succesiva a rindurilor sobei. Cu aceasta ocazie, se verifica de asemenea perpendicularitatea muchiilor placilor, ca si planitatea fetelor acestora,

In ceea cc priveste placile cu defecte de forma ~i smalt admisibile, acestea se vor repartiza in vederea montarii lor la spatele sobei. Pentru fctele vizibile ale sobei se aleg placile cele mai bune ~i cu aspect corespunza tor.

Exista ~i placi care prezlnta defecte de midi importanta, care s-ar putea Indeparta usor la menta], Se admite ca aceste placi sa se monteze in jurul usilor sobei (fig. 80), unde aeeste mid defeete pot fi usor mascate sau chiar indepartate, cu ocazia montarii usii focarului sau a ccnusarului.

Se atrage atentia ca sortarea si coloratul sobei trebuie sa se execute cu mare grija, de buna cxecutare a acestor operatii depinzind aspectul intregii sobe. Se recomanda a pastra citeva placi de colt ca rCJ zerva, pentru inlocuirea evcntualelor colturi care s-ar putea deteriora in cursul 1 ... 6 - plaei eu defccte micr: operatiilor de cioplire sau de taiere a pla- 7 - usa C~~~:II~l~Ji. 8 - u~a cilor, neccsare montarii.

C i 0 P 1 ire a p l i'i c i lor. Placile sortate urmeaza a fi supuse operatiei de cioplire. Prin cioplire se indeparteaza marginea protectoare a placilor, al carei scop a fost acela de a impiedica scurgerea glazurii in timpul ardcrri placilor de tcracota, Aceasta margine impiedica montarea buna a placilor, din care cauza ea trebuie indepartata prin cioplire.

Cioplirea marginii protectoare se executa cu ajutorul cutitului sobarului !'ji al eiocanului. Cutitul trebuie sa fie bine ascutit in permanenta. In vederea executarii ciop1irii, sobarul se asaza pe un scaunel si tine placa pe genunchi, eu tata smaltuitii in sus. 'I'inind cutitul cu mina stinga, el i1 asaza cu lama sub un unghi de 55-tWO in raport cu rata glazurii (fig. 81). Executarca cioplir ii trebuie facutii cu mare grija, deoarece glazura se poato Iisura Ioarte usor; in acest SC0P, se vor aplica Iovituri usoarc cu c-iorunul in cutit, Dupa fie care Iovitura, virful cutitului csto ridicat cu circa 1 em, iar restul lamei ramine lipit de marginea protc-ctoare a plucii. In acest mod, controIindu-se in pcrrnaucnta cioplin-a, se inaintcaza pe masura cioplirii succesive a marginii protcctoare. Se recomanda a se executa numai

""V ...r-r--
3 "
2 7 5
1 .!
wz W..a-B
I I
I Fig. 80. Folosirea placilor de teracota (;u defecte mid in jurul usilor sobeir

89

cioplirea marginii protectoare. Cioplindu-se o flsie mai lata de cit aceasta, se poate ciocni sau fisura glazura, iar cioplindu-se 0 fi9ie mai ingusta, va fi nccesar sa se slefuiasca mai mult marginile placilor.

La colturile marginii protectoare trebuie cioplitc bucati tot mai mid, spre a cvita detcriorarea placii: de asemenea trebuie evitata cioplirea sub un unghi prea ascutit.

Fig. 81. Pozitia lamei cutitului de sobar la cxecutarea cioplirfi marglnii protectoare a placilor de tera-

cota,

In general, sobarii cu expcrienta executa cioplirea placilor simultan eu montarea acestora. In ceea ce priveste sobarii eu experienta mai putina, se rccomanda ca acestia sa execute cioplirea tuturor I placilor inainte de a incepc montarea; in acest

mod VOl' fi posibile eventuale inlocuiri ale unor . placi deteriorate prin cioplire.

T a i ere q p l a c i lor. In seopul montarii placilor la uncle parti ale sobei, este necesara taierea acestora la anumite dimensiuni 9i forme. Astfel, este necesarii taierea placilor din [urul usilor sobei, a placilor de la capacelc de curatire 9i a acelora de linga racordul sobei la C09.

De asemcnea, este necesara taierea unor placl in cazul sobelor care au forme speciale.

1 - placli de teraeo- TaiErea placilor de tcracotii se executa de til; 2 - cortar ; 3 - tra- obicei intr-o anurnita ordine, aratata in eonsor.

tinuare.

- Intii se trascaza pe fata placii linia de taiere. Aceasta operatic se executa eu ajutorul coltarului sau al rig lei si eu trasorul (fig. 82). Prin zgirierea eu trasorul, linia de taiere ramtne trasata pe glazura placii,

Fig. 82. Trasarea liniei in vederea Uiierii pliicilor de tera-

cotii:

90

- De-a lungul Iiniet . trasate se executa spargerea glazurii (fig. 83, a), prin aplicarea unor .lovituri usoare eu virful cioeanului. in continuare, de-a lungul aceleiasi linii se executa ° adincitura de 3-"4 mm in grosimea placii (fig. 83, b), aplicind de asemenea lovituri usoare de cioean.

- Dupa aceea, se intoarce placa cu glazura in jos ~i se executa gaurirea colacului placii (fig. 83, c), in dreptul liniei trasate. In acest scop, se utilizeaza fie ciocanul ~i dornul, fie clestele sobarului. Gaurile se executa la distante de 6-8 mm una de alta.

o

Fig. 83. Executarca 1 aierli placilor

de teracota:

a - spargerea stratului de glazura ; b - adtncirea Hniei trasate ; c - gaurirea cotacutut placii: d - tlilerea cola" cului III a bazel placii: e - desfacerca bucaiilor placii tAlate: 1 - glazura;

2 - baza plClcll; :I - cotac,

b

c

Lucrtnd a~tfel in continuare, Sf' exor-utri tiiierea colacului si a bazei placii (fig. 83, d), astfel ea taietura patrunde pinii Ia adinci .. tura executati'i pe fata plficii.

- La sfirsit, anlir-ind loviturl 'in plncii ne una din laturile ti:iieturii, placa se dosf'ace in doua bucati (fig. 83, e).

91

In cazul clnd este necesara taierea placii dupa 0 anumita forma, operathle de taiere sint incepute din punctul de Intersectie al liniilor trasate, care determina forma taieturii.

In cazul placilor mai putin dure, se recomanda ca taierea sa se execute eu clestelc de sobar; :;;i in acest caz se va face in prealabil crestarea placii dupa linia trasata,

$1 e f u ire a p l a c i lor. Aceasta este ultima operatie pregatltoare. Slefuirca este necesara in scopul indepartarri neregularitatilor pc care le prezinta placile la Iocurile de unde s-au indepiirtat rnarginile protectoare SE.:l unde s-au executat taieturi, De asernenea, cu ajutorul slefuirii se finiseaza perfect perimetrul placilor, asigurindu-se astfel, la montaj, incheierea cit mai buna a placilor: de aceea, slefuirca placilor se executa de obicei chiar in tirnpul montiirii acestora,

La slefuire se utilizeaza piatra de slefuit. Executarea slefuirl! se poate face astfcl: tinind plaea de teracota in mina sttnga si asezata eu dosul catro el, sobarul executa slefuirea prin tragerea pictrei de slefuit dinspre fata placii spre corpul sau (fig. 84).

. Slefuirea se mai poate executa tinind placa pe genunchi, cu glazura asczata catre sobar. Sobarul executa in acest caz slefuirea cu rnina dreapta, prin implngerea pietrei de slefuit dinspre corpul sau spre dosul plach (fig. 85).

I

2

Fig. 84. $lefuirea prin tragerea pletrei de slefuit catre corpul soba-

rului:

1 - fata pl~cii: 2 - platr~ de I,Ileluit.

2

Fig. 85. 91eluirea prln Impingerea pietrei de slefult dinspre corpul

sobarului;

1 - fata ptacn ; Z - p1atrll de sreruu,

La slefuire se executa miscari ale pietrei de slefuit dinspre glazura catre dosul placii, indepartlndu-se astfcl surplusul de material ~i nivelindu-se marginile placii, La urrna se executa miscari usoare eu piatra, pentru unelc rectificari,

Pot r i vir e a p l a c i 1 0.1' I a m 0 n tar e. In mod obisnult, pUicile de teracota sortate si cioplite eorect necesita potrivirea lor,

92

de asemenea prin slefuire; in acest mod se asigura trnbinarea perfecta a placilor. Exista insa cazuri cind placile nu se Imbina perfect, datoritii unor defecte, ca: unghiul muchiilor nu este perfect drept, muchiile au neregularitati etc. In aceste cazuri, se face ajustareo placilor prin slefuiro, lnlaturind din placi portiunile care Impiedica Hpirea lor perfecta la montaj.

La slefuire trebuie sa se urmareasca obtinerea fie de muchii drepte, fie de muchii tesite, Muchiile drepte sint acelea la care-

b

Fig. 86. Slefuirea mochiilor placilor de teracota In imbinarea rosturllor: a - imbinarea pM.cllor montate Ia peretele sobel; b - sierutrea coree-a a g:azurii; c - ~Iefulrea tncorecta : 1 - pla"a de teracotii; 2 - cllptu~ealA de cllrflmldA; 3 - mortar de argllll; 4 - 1",,1· rea glazuril (ccrectj : 5 - nlipit'C'n glll-

zurii (Incorect) ,

esntul slefuit face unghi drcpt eu rata placii de teracota. Muchifle tesite sint acclca la care cantul slefuit face unghi ascutit eu fata. placii ~i se uliliz('azi" Ia sobcle de forme speciale, la care fetele sobei formcaza diferite unghiuri uncle in raport cu celelalte.

Dat fiind c:a numai printr-o slefuire corecta vse poate asigura imbinarea buria a placilor, cste necesar ca operatia de slefuire sa se execute eu dcosebita atentie, controlind in permanenta luerul, prin montarea de proba a placilor alaturate in timpul slefuirii.

Tot eu ocazia slefuirii trebuie sa se acordc 0 mare atcntie modului de slefuire a glazurii. In scopul evitarii cventualclor fisurari .ale glazur'ii, cind se monteaza placile unele peste altele, estc necesara slefuirea tesita ,a glazurii, in grosimea acestui strat (fig. 86); in acest fel, la rostul de la Imbinarea placilor se creeaza intreruperea stratului de glazura !li astfel se inljitura posibilitatile de fisurare a glazurii.

F. Exeeutarea Iundatiei sobei, Fundatia se executa in scopul prcluarii inca1'dirii date de greutatea sobei. In acest mod se evita transmiterea accstei sarcini pardosolii incaperii in care se executa soba, deoarece in general 'pardoseala nu este astfel dimensionata, incit sa poata prelua !li greutatea sobei,

Un alt rol al fundatiilor este acela de a izola pardoseala fata de soba, ceca ce asigura evitarea pericolului de incendiu, 'in special in cazul pardoselilor de lemn.

In sfirsit, prin prevcderea Iundatiilor la sobe, se asigura posibiIitatea de demontare ~i refaccre a pardosclii lncaperli, fara sa fie necosara si demontarea prealabila a sobci,

Fundatiile sobelor se executa in conformitate cu prevederile Nor-matiuuiui C.S.A.C. indicativ 16.01-551>. Astfel, sobele din mcaperile situate Za subsoi sau Za parterui cIiidirUor tara subsol, vor avea totdeauna fundatii proprii '(fig. 87). Fac exceptie sobele prevazutc in peretii accstor incaperl, care vor rezema pe fundatlile largite ale peretilor in care sint inglobate.

Fundatiile sobelor trebuie sa se execute in teren sanatos 'Sau in tercn consolidat, mergind cu minimum 0,50 m sub nivelul acestuia din urma, Fundatiile VOl' avea dimensiuni eu eel putin 5 em mai marl decit dimensiunile soclului sobei respective. Aceste fundatii trebuie sa se execute pina Ia circa 15 em dedesubtul nivelului pardoselii finite a tncaperii in care sc executa soba.

Intre fundatiile sobelor ~i fundatiile peretilor trebuie sa se prevada un spatiu de eel putin 5 ern, care se umple cu nisip.

Fundatiile sobelor se executa din acelcasi materialc ca !?i fundatiile cladirii, adica din beton, zidarie de caramida, de piatra, sau zidaric mixta, dupa caz,

1) Vezi nota la cap. VIiI, D (pSg. 87).

·94

Betonul este materialul confection at din ciment, in 'ames tee eu agregate (pietris I?i nisip) l?i apa, Materialul astfel obtinut, prin Intarire; capata 0 mare rezistenta, La prepararea betonului, materiaIele componente se amesteca in cantitati stabilite in conformitate cu

Sectiune prin A-A

Fig. 87. Fundatia unei sobe de la subsol sau de la parterul unel cladirl fara siibsol:

1 - fundatia sobei; 2 - Iunda\ia perelelui cladiril.

dozajul corespunzator, In mod curcnt, la 1 m" de beton destinat executarii fundatiilor pentru so be, S(~ utilizeaza: ciment in cantitate de 100-200 kg, pietri$ 0,800 m" ~i nisip 0,400 m3, iar apa in cantitatea de 100-300 1, in raport cu consistcnta betonului preparat. Amestecul se poate prepara fie manual, pe 0 platformii de lemn, fie mecanizat, cu bctoniera,

95

La fundatiile sobel or, bctonul se toarna in straturi, iar fiecare strat se compacteaza fie prin Indesarea eu 0 !';ipdi de lcmnsau vergea metalica ~i prin baterea eu maiu1, fie cu ajutorul vibratoarelor,

In mod eurent, Iundatiile de beton se considera intarite eomplet dupa 21 zile de 1a turnarea lor.

a

b

Fig. 88. Fundatii pentru soba din zidarie:

Q - din zidflrie de piatrfl ctoptua: b - din ziMlric mixtll de cliriimldll ~I piatrll.

Fundatiile din zidarie de cararnida se executa dupa regulile de executaro a zidariei, care se arata in capitolul X. Dupa aceleasi regull se executa de asernenea fundatiile din zldarie de piatra, eonfectionate de obicei din piatra bruta sau cioplita (fig, 88, a).

Pentru sobe se executa de asemcnea fundatii din zidarie rnixta, alcatuita de obicei din piatra sau diramida in amestoc eu beton ori cadimida cu piatra (fig. 88, b). Fundatiile de beton ~i cele de piatra se utilizeaza in eazul terenurilor umede, iar cele de diramida, exclusiv in cazul terenurilor uscate,

In vederea inlaturari! pericolului infiltratiei apclor, Iundatiile sobelor trebuie sa se prevada ell izolatil hidrofuge corcspunzatoare, In accst scop, pe fata supcrioara a Iundatiei sobei, se aplica, dupa eaz, unul sau doua straturi de carton asfaltat, lipite si acoperite eu bitum. Peste aceasta izolatie hidrofuga se aplica 0 sapa de .protectie, constind dintr-un strat de mortar de ciment de 1.0-1,5 em grosime, deasupra caruia sc asaza minimum douii rind uri de caramizi pe lat.

La sobele din tncaperi situate la etaj, care urmeaza deei a se executa pc plansee, fundatiile trcbuie sii sc- prevada numai In anumite cazuri. Prescriptiile tehnice indica urmatoarclo cazuri:

- sobele usoare (avind grcutatea sub 750 kg) se executa' ehiar pe pardoseala, dupa ce se vcrifica in prealabil rczistcnta planseului ~i a pardoselii:

-'-- sobele grele (avind greutatea peste 750 kg) se vor amplasa direct pe elementelc de rczistenta ale planseelor, dupa verificarea rezistentei accstora; in cazul planseclor de beton armat monolit.

96

sobele se executa pe acestca; in cazul planseelor din grinzi metaliee sau din grinzi de beton armat prefabricat, este necesar ca sub sobele greIe sa se prevada grinzi suplimcntare, placute de beton armat sau beton de umplutura,

In toate cazurile indicate, este interzisa insa executarea sobelor direct pe pardoselilc sau planseele inflamabile (de lemn), fiind

a

b

Fig. 89. Fundatil pentru sobe amplasate Ia etaj (in cazul planselor cu gri.nzi de lemn sau metalice):

a - rundatta unel sobe amptasate liber la perete, ccinstind dintr-o placa de beton armat Incastrata ; b - fundatla unei sobe de colt, executata pe gri~zi metance.

necesar Sa se prevada dedesubtul sobelor grinzi metaIice ~i portiunl de pardoseli incombustibile (de ciment, de· mozaic, de tabla etc.).

In fig. 89 sc dau doua exemple de fundatii pentru sobc amplasate la eta], in cazul planseelor cu grinzi de Iernn sau metalice.

In mod curent, grinzile metalice care sc prevad dedesubtul sobelor de la etaj se Inzidesc pe peretii alaturati circa 30 em, pe reazerne, sub capetele acestor grinzi montindu-se pIa cute din otel lat, care au roluI de a lnlatura posibilitatea strivirii zidului din cauza greutatH sobei.

G. Executarea soclului. Soclulsobei se executa din placi pentru soclu. Aceste placi au un iosind in raport eu placile de teracota care constitute fetele sobei; ca at are, dimensiunile soclului sint mal mari decit cole ale sobei ~i despre aceasta s-a tinut seama la trasarea sobeL

In vcderea executarii soclului, s-a executat in prealabil sortarea :;;i coloratul placilor pentru soclu, In scopul slefuirii acestor placi este necesarsa se faca montarea de probii a pliioilor pentru soclu, precum ~i a placilor de teracota care 50 VOl' monta in rindul de placi de peste soclu. Pentru aceasta, se inccpe eu asezarea, peste placa pentru soclu, a unci pliici de «olt slcfuita, Cu ajutorul trasorului de alurniniu S0 lnseamna pozitia exacta a placii primu1ui rind al sobei pe

., - Cartea sobarulul ,I cosarulut

97

placa de soclu (fig. 90). Apoi, prin cioplire !?i slcfuire, Be potrives. dupa liniile astfel trasate toate placile soclului, Aceasta operatic este strict necesara, pentru ca de ea depinde imblnarea buna ~ placilor soclului intre ele, precum ~i imbinarea acestora cu placilo primului rind al sobei.

Numai dupa ajustarca si slefuirea tuturor placilor soclului S~ trece la executarca propriu-zisa a soclului.

Prima-grtja a sobarului este aceea de a verifica exactitatca trasarii soclului sobei, ceea ce constituie 0 conditie importanta pentru asigurarea executarii unor lucrari' decalitate buna, deoarece de exactitatea trasarli soclului depindc montarea exacta a intregii sobe. De obicci, verificarea trasarii se face prin masurarea diagonalclor (fig. 91), eu ajutoru1 unei sfori sau a1 metrului. In cazul trasarii exacte, diagonaleIe trebuie sa fie egale, In cazul sobelor de forme

FIg. 90. Trasarea placilor pentru soclu, in vcderea ajustartt fii slefui-

rii lor:

1 - !lInea de teraeota ~le!uitA : 2 - plaea de soclu ; 3 - trasor de alumlnlu.

Fig. 91. Veriftcarea trasiirii exacte a soclu-

lUi sobelor

dreptunghiuIare prin rnasurarea dingonalelor (Ii nlile

cu sageti).

poligonale, se prcccdeaza similar, prin verificarea cgalita~ii unor diagonale ale figurii geometrice determinata de conturu1 soclului, Dupa ce placile soclului au fost asezate in pozitia lor, se aplica mortar de argila fluid pe cantul lor, astfcl incit acest mortar sd patrunda in rosturile dintre placi,

De obicei, mortaru1 de argila fluid se prepara pe masura lucruha, punind Intr-o galeata circa 3 1 de argila bine framintata ~i circa 6 1 de apa, apoi amestecind bine, pina se obtine 0 pasta moale de

ur gil:i. Placile de teracota ale soc1ului absorb repcde apa din aceasta pmMl, astfel cel se obtine lcgarea placilor cu argila la rosturi,

Dupa aceea sc executa impanarea sau sjicuirea. placilor, Aceasta oporatie consta in zidirea cu mortar a un or bucati de caramida, -tic lonna f?i dirncnsiuni potrivite, in spatule dintre colacii placilor, in sputele- rosturilor dintre placi, Bucatile de caramizi utilizate la impanare trebuie sa fie mai mid decit spatiul dintre colacii placilor, permitind astfel zidirea lor eu mortar (fig. 92); elc se asaza de obicei astfel lnclt la ramificatii sa fie tesute, Impanarea se executa succesiv, la cite 2-3 spatii dintre colaci, tinindu-se seam a di placile de teracota absorb repede apa din mortarul de argila, iar tmpanarca in mortar de argilii din care mare parte de apa a fast absorbita se executa greu. In acest caz, este nevoie ea penele sa fie inzidlte prin impingere fortata, ceea ce cauzeaza deplasarea placilor de teraeota ale soclului. Dimpotriva, impanarea se executa mult maibine prin asezarea f?i miscarea usoara a caramizilor-pene in mortar moale.

Dupa sficuire, se executa Zegarea placilor de teracota ale soclului. Legarea se face cu agrafe de sirrna. Aceste agrafe se confectio-

Fig. 92. Legarea cu sirmA a placllor soclului:

I - [,Incil de reracota: 2 - panll de "'.etlmidi,; 3 - mortar de argilA; 4 - agrafl1 de strma.

neaza de rnarimea necesara, taindu-se sirma In Iata locului, cu clestele ~i tintnd seama de capetele care sc indoaie sub un unghi de 90". Sirma Uiiata se Indoaie laun capat la 90", pc Iungimea de circa 1 em, apoi se asaza dupa colaeul unci placi si sc Iipeste de colaeul placri alaturate, trecindu-sc PCSll' portiunea impanata dintre colaci. Dupa aeeea, se indoaie la HOD, cu ajutorul clestelui si celalalt capat al agrafci, trecindu-se dupa colacul placiialiiturate' (fig. 92); in acest fel, placile s-au legat cu strma.

In cazul soclului sobei, legarea cu sirma sau arm area se executa cu cite doua agrafe in spatele fiecarui rost vertical al soclului, pe tnalttmea acestuia.

Ultima operatie care se executa la montarea soclului sobelor este captusirea placilor. Captusirea se executa cu earamizi subtiri care se zidese eu mortar in spatiile din spatele placilor, marginite de eolacii acestora.

Pentru ca acestc caramizi sa se fixeze cit mai bine, este necesara tndepartarea prafului de pe baza placilor, Aceasta se obtine prin udarca cu apa a placilor pe fata lor posterioara.

Pontru asigurarea exactitatii de executie a soclului, in tot timpul luerului sc face verificarea montarii placilor eu nivela !?i dreptarul. Acost control se efectueaza de asemenea la terrninarca soclului. Eventualele devieri de la verticala sau lips a de planitate a fetelor soclului se tnlatura prin usoara Irnpingere si rectificarc a pozitiei placilor respective; numai dupa acest control se continua exccutarea soclului.

Dupa captusire, interiorul soclului sobci se lipeste cu mortar de argila, netezindu-se bine la suprafata.

In seopul inlaturarii pericolului de incendiu, care so poate produce ca urmare a supralncalzirii soclului in timpul arderii combustibilului in focal', se iau masuri pentru izolarea soclului,

In mod curent, izolarca soclului se executa prin captusirea placilor, la spatele lor, cu un rind de caramizl subtiri, precum si prin aplicarea unui rind de caramizi obisnuite, zidite cu mortar de argila, la partea inferloara a soclului. In plus, spatiul ramas pe Inaltimea soclului se umple eu cloturl de caramida si moloz de la demolari, iar la suprafata se netezeste binc !?i se aplica un strat de mortar de argiHi binc nivelat; la executarea acestei umpluturi se VOl' inlatura resturile organice care ar putea conduce Ia deteriorarea socIului sobei dupa oarecare timp.

H. l\fontarea usil cenusarulul. In. eazul sobelor eu soclu Inalt, usa conusarului se monteaza in placile pentru soclu, La sobele eu soclul scund, usa cenusarului trebuie sa se monteze in primul rind de placi.

In fig. 93 se indica modul de asezare a usii cenusarului, Asezarea usi! cenusarului Intr-o singura placa prczinta dezavantajul ca bucata de placa de deasupra acestci usi nu se poato fixa bine si ca atare nu are rezistenta necesara. De ascmenca, in cazul accstei asezari, usa focarului, care urmeaza a se manta deasupra, nu are un suport rezistent, astfel di, in timpul utilizarii sobei, aceasta Ul?a poate sa cada: aceste dezavantaje sint tnlaturate in cazul montarii usii cenusarului in doua plac] de teracota.

100

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->