P. 1
Sistemul de Franare a Automobilului

Sistemul de Franare a Automobilului

|Views: 455|Likes:
Published by Ghenade Iulia

More info:

Published by: Ghenade Iulia on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2013

pdf

text

original

SISTEMUL DE FRANARE

MAZILU FLORIN FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE SECTIA AR, ANUL IV

sistemul principal de frânare. de obicei prin apăsarea unei pedale cu piciorul.sa fie capabil de anumite deceleratii impuse: . Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale automobilului.mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi. pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii. .sa aiba o constructie simpla si usor de întretinut.forta de franare sa actioneze în ambele sensuri de miscare ale automobilului.sa asigure imobilizarea automobilului in panta: .sa se regleze usor sau chiar în mod automat. un timp .franarea sa fie progresiva.imobilizarea automobilului in stationare. Pentru a rezulta spatii de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute cu frane (franare integrala).reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui.5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu deceleratia. întâlnit şi sub denumirea de frâna primi' pala sau de serviciu. Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6. . . . care Se utilizează la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului.sa asigure o franare sigura. fara socuri. . eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o anumita viteza. Conditii impuse sistemului de franare Un sistem de franare trebuie îndeplineasca urmatoarele conditii: . In practica. .sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere în timpul franari. pe un drum orizontal sau in panta. . . se mai numeşte şi frâna de picior. . Datorită acţionării.sistemul staţionar de frânare sau frâna de staţionare care are rolul de a menţine automobilul imobilizat pe o pantă. în absenţa conducătorului. . Clasificarea sistemelor de frânare 1.franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului. Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.Dupa rolul functional .Sistemele de frinare cu antrenare prin lichid Destinatia sistemului de franare Sistemul de franare serveste la: .sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare. .

se deosebesc: frâne cu saboţi. Acest sistem de frânare se utilizează în cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special să lucreze în regiuni de munte. Datorita acţionăm manuale. la coborârea unor pante lunţr iară utilizarea îndelungată a frânelor. a) Cu disc(axiale) b) Cu tambur(radiale După forma pieselor care produc frânarea. frâne cu bandă şi frâne cu discuri. După locul unde este creat momentul de frânare (de dispunere a frânei propriu-zise). După forma piesei care se roteşte. frânele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiate). independent de cel al franei principale. contribuind la micşorarea uzurii frânei principale şi la sporirea securităţii circulaţiei. se mai numeşte şi frâna de mână. se deosebesc: frâne pe roţi şi frâne pe transmisie. . Frana de staţionare trebuie să aibă un mecanism de acţionare propriu.nelimitat. sau suplineşte sistemul principal în cazul defectării acestuia. In general frâna de staţionare preia şi rolul frânei de siguranţă. -sistemul suplimentar de frânare sau dispozitivul de încetinire care are rolul de a menţine constantă viteza automobilului. cu disc (axiale) şi combinate. Sistemul de frânare se compune din frânele propriu-zise şi mecanismul de acţionare a frânelor. Deceleratia recomandată pentru frâna de stationare trebuie să fie egala cu cel puţin 30% din deceleraţia frânei principale. Frâna de staţionare este întâlnită şi sub denumirea de „frână de parcare" sau „de ajutor”.

4-frane cu disc. 2-servomecanismul vacuumatic 3-cilindrul principal de frana. 6-limitator de presiune 7-frane cu tambur si saboti . Sistemul de franare 1-pedala. cu servoacţionare. efortul conducătorului folosindu-se numai pentru comanda unui agent exterior care produce forţa necesară frânării.După mecanismul de acţionare. pentru frânare folosindu-se efortul conducătorului. cu acţionare mixtă. pentru frânare folosindu-se atât forta conducătorului cât şi forţa dată de un servomecanism. frânele pot fi: cu acţionare directă.

Un nivel de lichid de frana prea scazut in rezervor este indicat la automobilele prin aprinderea unui bec de control in tabloul de bord. deasupra pompei centrale de frana. in cazul etrierului fix. in cazul defectari unui circuit de exemplu din cauza neetanseitatii. Rezervorul de lichid de frana. automobilul poate fi echipat cu frane cu disc si la rotile posterioare. respectiv franele cu tambur. Pentru apasarea placutelor de frana. Adica un circuit actioneaza franele fata dreapta/spate stanga si celalalt actioneaza franele fata stanga/spate dreapta. nivelul de umplere al rezervorului de lichid de frana ar trebui verificat in mod regulat. Pompa de vacuum este antrenata de catre arborele cu came. In acest caz. Deoarece la modelele cu motoare Diesel nu exista depresiune in colectorul de aspiratie. In orice caz. Servofrana la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte din vacuumul creat de motor in colectorul de aspiratie. La actinarea pedalei de frana. pentru rotile posteroare.Sistemul de franare este compus din pompa centrala de frana. In functie de puterea motorui. forta de apasare este amplificata. este nevoie de doua pistoane. Prin aceasta. automobilul poate fi franat prin intermediul celui de-al doilea circuit de franare. La frana posterioara cu disc exista doi etrieri ficsi. prin intermediul pedalei de frana. Presiunea pentru ambele circuite de franare este creata in pompa centrala de frana tandem. alimenteaza intregul sistem de franare cu lichid de frana. nefiind afectata stabilitatea acestuia pe traiectoria de deplasare. servofrana si franele cu disc. care este dispus in compartimentul motorului. pentru apasarea placutelor de frana pe disc este necesar un singur piston. pentru rotile anterioare. Sistemul hidraulic de franare este compus din doua circuite. o pompa de vacuum montata in partea posterioara a chiulasei creeaza depresiunea necesara functionarii servofranei. prin intermediul unor supape. Frana cu disc – elemente componente . Franele anterioare cu disc sunt dotate cu etrieri mobili. care functioneaza in diagonala.

sunt montate tambururi de frana suplimentare in discurile de frana pentru frana de mana. Acest lucru este necesar deoarece frana cu disc nu se dovedeste a fi o frana de stationare eficienta. Placutele de la franele cu disc cat si sabotii de la franele posterioare cu tambur se regleaza automat. La modelele cu frane cu disc la puntea posterioara.Frana cu disc – elemente componente Functionare Frana cu disc – control ABS Frana de mana este actionata prin intermediul unor cabluri si actioneaza asupra rotilor posterioare. astfel incat reglarea franei rotilor posterioare devine necesara doar in cazul in care la reparatie s-a demontat sistemul de franare. .

pistonul 16. In fig. 6 – arcul de intoarcere.Fig. Pompa centrală este formată de corpul 1 în care este prelucrat cilindrul pompei. formată din supapa de refulare 12 şi supapa de reţinere 11. 8 – supapa de ontoarcere. care permit trecerea lichidului la revenire. este prevăzut cu şaiba de limitare 18 şi cu inelul de siguranţă 19. de tipul servomecanismului etc. ambele şprijinindu-se pe discul găurit 7. 11 – filtru de aer. 15 – frina rotii din spate. 5 – piston. Pompa centrala sau cilindrul hidraulic principal "constituie elementul de comandă al acţionării hidraulice. 7 – arcul supapei. 10 – servofrina. între acesta şi capul pistonului se montează şaiba 15 (care dezlipeşte garnitura de piston în timpul cursei de revenire). având prevăzute nişte canale. 4 – cilidrul principal a frinei. prevăzut cu orificiul de aerisire. şi două garnituri: garnitura principală sau de pompare 14 şi garnitura secundară de etanşare 17.1. 2 – supapa de intoarcere. la spate. 14 – cilindrele rotilor. Schema sistemului de frinare al automobilului GAZ-55A. supapa dublă. rezervorul compensator cu lichid 3 (demontabil) cu capacul 4. Pentru ca trecerea lichidului să nu fie blocată de garnitura 14. . 12. Pistonul. 3 – pedala. Construcţia ei depinde de numărul circuitelor de frânare. 1 – Colectorul de admisie a motorului. 9 – supapa. 13 – frina rotii din fata. Garnitura pistonului şi supapa 11 au arcuri separate 6 şi 13.2 se reprezintă construcţia pompei centrale folosite la acţionarea hidraulică a frânelor de la roţile din faţă ale autocamioanelor ROMAN. Pistonul 16 are o construcţie specială.

iar lichidul va fi împins prin conducte. atunci când au loc dilatarea lichidului şi evacuarea aerului din pompa centrală. Pompa centrala. la revenirea pistonului. sub acţiunea arcului 6. o dată cu deplasarea pistonului 16. iar pistonul 5 circuitul franelor rotilor din spate.3 este reprezentată o pompă centrală în tandem cu două pistoane. Orificiul 5 permite trecerea lichidului între cilindru şi rezervor. Legătura dintre cilindrul pompei şi rezervorul de compensare se realizează prin două orificii: 2 (compensator) şi 5 (de egalizare). spaţiul din faţa pistonului se umple cu lichid reîntors prin conducte. legarea conductei de frână la corpul pompei. şi permite evacuarea aerului din compartimentul pistonului. Cele doua pistoane se deplaseaza in cilindrul principal 1. iar. iar prin reducţia 10. Ajutată de şaiba 15. dacă eliberarea pedalei se face lent. prin canalele pistonului. Prin supapa 8.2. lichidul trece din compartimentul pistonului şi umple spaţiul din faţa pistonului. La acţionarea sistemului de frânare. împingând lichidul. ce deschide supapa de reţinere 11 (ca urmare a revenirii arcurilor de la saboţi).Fig. Arcul supapei 12 va ceda forţei exercitate de lichid şi va deschide supapa de refulare. . pistonul 2 deservind circuitul frânelor roţilor din fată. pistonul 16 este deplasat spre dreapta. deplasarea rapidă a pistonului spre stânga face ca în faţă să se formeze o depresiune. Dacă eliberarea pedalei se face brusc. La încetarea efortului de frânare. etanşată cu garnitura 9. In fig. Orificiul 2 alimentează pompa cu lichid din rezervor. se face aerisirea pompei. garnitura 14 se dezlipeşte de piston.

racorduri circuit faţă.piston primar. 9 .supapă dubla (refulare şi reţinere). 4 .3. 6 . 3 .resort pentru pistonul secundar.Fig. 5 . 11 . Pompa centrala in tandem utilizata la actionarea cu dublu circuit. 10 racorduri de comunicare cu rezervorul de lichid frână. 7 . Sistemul de franare cu actionare hidraulica .piston secundar.resort pentru pistonul primar. 1 – corp.racord circuit spate.ştifturi. 2 .supapă de purjare. 8 .

4 – arbore cotit. 3 – suportul pompei. Aerul debitat de compresor intră în regulator prin orificiul L. 1 – supapa de presiune cu discuri. 8 – biela. Regulatorul de presiune utilizat la autocamioanele ROMAN (fig. prin racordul 10. Când presiunea aerului comprimat atinge valoarea de 7. mono sau bicilindrice.Sistemele de frinare cu antrenare pneumatica Compresorul. Scăderea bruscă a presiunii din amontele supapei de reţinere 2 face ca aceasta să se închidă. aerul este comprimat şi refulat. împiedicând ieşirea în atmosferă a aerului comprimat din sistemul de frânare. La ridicarea pistonului. La coborârea pistonului 8. din atmosferă sau din galeria de aspiraţie a motorului. după care este trecut prin filtrul de aer 7 şi apoi trimis prin supapa de reţinere 2 şi racordul V spre rezervorul de aer comprimat. 8 – piston. catre rezervoarele de aer comprimat. D – racord de refulare. supapa de suprapresiune 11. 10 – lagar de alunecare.4 este reprezentat compresorul monocilindric (cu capacitatea cilindrică de 213 cm3). membrana 16 se ridică şi permite aerului să pătrundă prin duza 14 spre pistonul 12. In general. 6 – rulment. la sistemele de frânare ale automobilelor se folosesc compresoare cu piston.4. .5) are incluse în construcţie un filtru de aer şi un racord pentru umplerea cu aer comprimat a pneurilor automobilului. prin supapa 1 şi racordul D. Fig. In fig. S – racord de aspiratie. 2 – supapa de aspiratie cu discuri. Constructia compresorului monocilindric. Pistonul coboară şi deschide. Regulatorul de presiune.3 bar. utilizat la autocamioanele ROMAN. prin supapa de aspiraţie 2. aerul este aspirat în cilindru. Regulatorul de presiune are rolul de a menţine în sistemul de conducte al sistemului de frânare presiunea prescrisă pentru orice regim de turaţie al compresorului. cu o singură treaptă. care descarcă în atmosfera aerul comprimat. 7 – contragreutate. 5 – inel de etansare radial.

3 – orificiu de trecere. 6 – intrarea I. 8 – arc de precomprimare. 16 – membrana.5. 5 – distribuitor. 14 – duza membranei. In acest caz. 13 – duza de aerisire. Fig. Constructia regulatorului de presiune cu filtru. L – racordul de la compresor. Pentru umplerea cu aer eomprimat a pneurilor. 1 – regulatorul de presiune. V – racordul spre rezervoarele de aer comprimat. 10 – racord pentru evacuarea impuritatilor. 12 – piston de deconectare. 7 – filtru. . aerul iese prin duza de aerisire 13. se desface piuliţa-fluture 4 şi se montează un furtun adecvat. presiunea de deasupra pistonului 12 scade.8 barda cele cu o conductă). 15 – intrarea II. 11 – supapa de suprapresiune. iar membrana 16 închide duza 14. La desfacerea pîulitei se deschide în mod automat şi supapa de umplere din racord. 9 – evacuarea. 2 – supapa de retinere. 17 – racord pentru dispozitivele de declansare.Dacă presiunea aerului comprimat din conducte scade sub valoarea prescrisă (6.2 bar la frânele cu două conducte şi 4. compresorul debitează aerul comprimat prin supapa de reţinere direct spre rezervoare. 4 – piulita-fluture.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->