Examinare P.A.T.A Iavorenciuc Ionut

PSIHOLOGIA ADOLESCENŢILOR, TINERILOR, ADULŢILOR

ÎNDRUMĂTORI ŞTIINŢIFICI:
Curs: LECT. UNIV. DR. ADELA MAGÂT CÂNDEA Seminar: ASIST. DRD. RĂDUCEA MIHAELA

EDUCABIL:
Iavorenciuc Ionuț-Ciprian

Timișoara - 2011 -

ADELA MAGÂT CÂNDEA Seminar: ASIST. RĂDUCEA MIHAELA EDUCABIL: Iavorenciuc Ionuț-Ciprian Timișoara . DR. ADULŢILOR PROIECT PENTRU EVALUAREA DE SEMINAR PSIHOLOGIA ADOLESCENŢILOR. TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC PSIHOLOGIA ADOLESCENŢILOR. DRD. TINERILOR.MINISTERUL EDUCAŢIEI. ADULŢILOR NIVEL II. CERCETĂRII. TINERILOR. POSTUNIVERSITAR ÎNDRUMĂTORI ŞTIINŢIFICI: Curs: LECT. UNIV.2011 - .

însă. A. Cum şi cu cine trebuie să mă împrietenesc? Pe lângă relaţia cu sexul opus. strâns legate de atingerea maturităţii sexuale. de personalitatea şi de capacităţile individuale. oarecum diferite de valorile precedente. iar ceea ce este trecător şi omenesc este supus schimbării. cât şi relaţional: Reacţii şi atitudini noi (diferite) din partea celorlalţi.a. C. au un impactul major asupra întregii personalităţi a adolescentului (incluzând aici sfera intelectuală. conceptul de sine.d. fie devine ţinta (obiectul) interesului sexual. în această perioadă sunt adoptate starturi. cum ar fi: De ce atât de multă lume este săracă? De ce mor atât de mulţi copii din cauza foametei. identificându-se cu părinţii şi cu membrii familiei lor. tinerilor. Ca răspuns la transformările biologice şi fiziologice ale pubertăţii. În plus. sunt prea optimişti. B. adoptă un comportament de stradă. ceea ce este peren şi absolut rămâne. deseori. axilar şi facial.Răspunsurile pentru trei dintre sarcinile didactice  Iavorenciuc Ionuţ‐Ciprian Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Psihologia adolescenţilor. autoerotismul şi fantezii despre intimitatea sexuală. motivaţional-afectivă şi cea a relaţiilor interpersonale). La rândul său. dezvoltă relaţii cu prietenii. frământări. uneori. În perioada adolescenţei au loc importante transformări fizice care implică o cr eştere rapidă a oaselor şi muşchilor. cognitive. Adulţii ori nu sunt capabili. generaţia în vârstă este prea puţin capabilă sau dispusă să ofere un ajutor practic în definirea clară a unui sistem de valori. pentru a abandona un comportament lipsit de scop. se împotrivesc sugestiilor adulţilor şi sunt înclinaţi să urmeze îndemnurile colegilor. Descrieţi pe scurt transformările fizice care au loc la vârsta adolescenţei. De aceea. Preocuparea pentru viitor. relaţiilor cu părinţii. Mai târziu. Problema relaţiilor. punând adolescentul în situaţia de a se confrunta cu o serie de experienţe corporale noi: acneea şi pielea uleioasă. generaţia tânără îşi conturează şi îşi structurează propriile valori. dezvoltarea organelor genitale şi îngroşarea vocii la băieţi. precum şi de valorile şi aşteptările familiei. adolescentul începe să fie tratat într-un mod diferit de către cei din jur. ci este abordat ca fiinţă sexuală care fie trebuie protejată. au eroi sau relaţii de prietenie foarte strânse. Fata sau băiatul nu mai este văzut doar din perspectiva copilului inocent. experimente şi un stil de viaţă specific. Alegeţi trei dintre următoarele sarcini didactice (sau întrebări) şi redactaţi răspunsurile. Deseori. ei au conflicte privind autoritatea. Deseori. Alegerea unei cariere poate fi o hotărâre dificilă. nu este surprinzător că mulţi adolescenţi au dificultăţi legate de simţămintele de goliciune. Problema identităţii. creşterea sânilor şi începutul ciclului menstrual la fete. D. Multiplele transformări care au loc în perioada adolescenţei pot fi grupate în cinci categorii majore: este vorba în principal despre transformări fizice. confuzie. ei îşi modelează comportamentul după persoanele adulte pe care le admiră. armament nuclear. Toate acestea sunt tentative de a învăţa aptitudinile sociale şi semnificaţia relaţiilor cu ceilalţi. caracterul lor unic şi propria identitate.m. adulţilor   A). în care. adoptând direcţii nerealiste. Trebuie subliniat că transformările corporale. În ce să mă încred? Aceasta presupune să depăşeşti problema religiei formale. pesimism şi nevoia de a-şi reevalua alegerile vocaţionale. ori nu doresc sau nu sunt binevoitori să ofere răspunsuri. corupţie? Ce e rău în legătură cu sexualitatea premaritală şi de ce trebuie să acordăm credit şi autoritate Bibliei. În jurul vârstei de 9-12 ani pentru fete şi 12-14 ani pentru băieţi debutează maturizarea sexuală (pubertatea). cu colegii. acest cortegiu de transformări biologice complexe conduce la modificări importante atât la nivel personal. apoi intră în societate şi descoperă competiţia valorilor. Aceasta poate conduce mai târziu la frustrare. bisericii sau autorităţilor politice? De ce trebuie să mergem la biserică? Încercând să răspundă la aceste întrebări grele. Explicaţi unele efecte psihologice ale maturizării târzii şi ale celei timpurii la această vârstă. Problema ideologiei. copiii imită. 2    . intensificarea creşterii părului pubian. emoţionale. Cine sunt eu? Încă de timpuriu. 2. eronate pentru că adolescenţii sunt idealişti şi. însă. schimbări ale proporţiilor corpului. tensiune şi anxietate. Întrebări pentru (auto)evaluare: 1. sociale şi comportamentale. Prezentaţi câteva opinii teoretice privind natura adolescenţei. Pentru fiecare dintre acestea. a lipsei de apă sau a lipsei de îngrijire medicală? De ce există atât de multă sărăcie şi contraste atât de multe şi profunde în lume? De ce există violenţă. el sau ea trebuie să facă faţă aşteptărilor societăţii legate de modul în care „ar trebui” să se comporte o femeie sau un bărbat tânăr. ei trebuie să aloce timp. Cum va arăta viaţa mea de mâine? Răspunsul la această întrebare depinde de nivelul economic. adolescenţii trebuie să înveţe să se adapteze nevoilor sociale. ş. adolescenţii şi tinerii se frământă în legătură cu diferite aspecte ale existenţei. să-şi câştige independenţa. transpiraţia care devine mai abundentă.

2000). devine capabil de introspecţie. Cursul dezvoltării emoţionale este unic pentru fiecare adolescent. Identitatea etnică include valorile împărtăşite . provocând confuzie: este momentul în care adolescentul argumentează de dragul argumentaţiei. •Îşi dezvoltă un sentiment al valorilor şi comportamentul etic: este capabil să recunoască şi să aprecieze valoarea unor trăsături precum cinstea. Aceste deprinderi absolut necesare. Plancherel. În general. dar pe de altă parte încearcă să găsească întotdeauna o vină sau un defect în ceea ce spune adultul. fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii (Bolognini. interese. sarcini diverse în gospodărie. având în vedere faptul că trebuie să se confrunte cu diverse stereotipuri negative privitoare la cultura grupului sau etnia din care fac parte. • Accentul se deplasează de la centrareape joc la activităţi academice. b) Dezvoltarea independenţei şi autonomiei Pe măsură ce adolescentul începe să îşi exerseze noile abilităţi şi deprinderi de raţionament. ele trebuie să înveţe să exprime sentimente „masculine” precum furia. credinţe religioase sau politice. Creşterea independenţei: se dezvoltă sentimentul în luarea de decizie identităţii . 3    . La rândul lor. să imagineze cum va arăta viitorul. Ce transformări cognitive apar în timpul adolescenţei? Dezvoltarea cognitivă şi emoţională a) Progresul intelectual şi moral Dezvoltarea cognitivă a adolescentului este caracterizată prin trecerea de la gândirea concretă la gândirea abstractă: „Adolescentul. scopuri. tradiţiile şi practicile grupului cultural din care face parte o anumită persoană. Progresul intelectual în adolescenţă este acompaniat. •Diferenţe de gen: în societatea actuală. valori. de exemplu. Fiecare adolescent va explora toate aceste aspecte într-un mod unic. în termii de cauză şi efect. de algoritmi asimilaţi. poate să abordeze cu maturitate sarcini de luare de decizie. De multe ori. ajutorul oferit celorlalţi. 2006). Şi totuşi. să anticipeze. Se simte atras de alte persoane. este extrem de centrat pe sine. 1998). •Diferenţe culturale: pentru multe persoane. care sunt componente importante ale dezvoltării competenţei emoţionale şi includ: recunoaşterea şi gestionarea emoţiilor. dar şi de efortul voluntar depus atunci când persoana are conştiinţa mai clară a unor scopuri şi idealuri de atins (Modrea. încălzirea globală etc. îngrijirea fraţilor mai mici. să dramatizeze. Procesul de dezvoltare a sentimentului identităţii implică experimentarea unor moduri diferite de a (se) arăta. dezvoltarea empatiei. dezvoltarea spiritului de cooperare (Golleman. începe să se gândească la o viitoare ocupaţie şi carieră •Apelează la covârstnici şi sursele media pentru a obţine informaţia de care are nevoie. adulţilor   3. inclusiv roluri. adolescenţa reprezintă primul moment în care se recunoaşte în mod conştient identitatea etnică şi naţională. băieţii şi fetele trebuie să facă unor cerinţe diferite şi au nevoi emoţionale diferite. Creşte influenţa din partea grupului de egali. 1994). de acutizarea simţului critic. Explorarea abilităţii de a atrage noi partneri. într-o măsură considerabilă. El dispune acum de un nou set de instrumente mentale şi. În acelaşi timp adolescenţii dezvoltă deprinderi relaţionale care le permit să interacţioneze cu alţii. Sentimentul identităţii se construieşte în jurul a două dimensiuni majore (APA. de trecerea de la memorarea mecanică la aceea logică. devine astfel capabil să analizeze situaţiile logic. activităţi extraşcolare sau angajarea în muncă pentru perioada vacanţei de vară etc. în opoziţie cu copilul. pentru a găsi sfaturile şi orientarea necesară. apartenenţa la un anumit grup cultural. sa planifice. să evalueze alternative. c) Dezvoltarea emoţională Sarcina majoră a adolescenţei este stabilirea unui sentiment clar al identităţii. grija pentru ceilalţi. să îşi fixeze obiective personale. Ca rezultat al dezvoltării abilităţilor cognitive. adolescentul devine din ce în ce mai independent şi autonom: • Îşi asumă treptat responsibilităţi tot mai importante. războiul. Influenţă majoră din partea grupului de egali /mediului scolar. 2002): • Imaginea de sine: setul de credinţe despre propria persoană. de a se comporta. Mai ales pentru adolescenţii care fac parte din grupuri minoritare. tinerilor. băieţii trebuie să înveţe să fie mai cooperanţi. asimilarea identităţii etnice şi a celei culturale poate reprezenta o problemă dificilă. particular. să se gândească la cine este şi ce anume îl defineşte ca fiind o persoană unică. rezolvarea conflictelor în mod constructiv. de se face auzit. Bettschart & Halfon. • Stima de sine: ceea ce crede şi simte persoana cu privire la propria sa imagine. sare direct la concluzii. uneori comportamentul său poate să fie greu de înţeles pentru adult. •Începe să îşi dezvolte o conştiinţă socială proprie: devine tot mai preocupat de probleme sociale şi existenţiale majore precum sărăcia. să accepte faptul că şi un bărbat poate şi trebuie să ştie să exp rime şi alte emoţii decât furia (Pollack & Shuster. Deprinderile intelectuale pe care adolescentul le dobândeşte în această perioadă îi dau posibilitatea să reflecteze. ca urmare. să aprecieze situaţii ipotetice. susţinută de perfecţionarea percepţiei senzoriale şi a criteriilor de observare. există o serie de tendinţe specifice anumitor grupuri de adolescenţi.Răspunsurile pentru trei dintre sarcinile didactice  Iavorenciuc Ionuţ‐Ciprian Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Psihologia adolescenţilor. 1996). deosebită de ceilalţi. să fie mai asertive. să îşi facă prieteni. A avea sentimente pozitive / a fi mândru că aparţine unei comunităţi etnice şi culturale reprezintă un aspect deosebit de important pentru stima de sine a oricărui adolescent. este un individ care reflectează în afara prezentului şi elaborează teorii despre toate lucrurile” (Piaget.

_______ 2. fapt ce l-a determinat să renunțe totalmente în a mai continua să studieze. tinerilor. ceea ce l-a determinat ca în semestrul al II-lea să nu mai frecventeze școala atât de des pe cât o făcuse în primul semestru.. își asumă o parte din vină dar acuză și cadrele didactice și totodată părinții care l-au lăsat liber să facă ce vrea. adică o școală unde învățau copii mai mult dotați la suflet decât în alte părți ale corpului. Situație reală. jocurile pe calculator. și-a început studiile din clasa a V-a în cadrul acestei școli. de fapt antagonistul unei situații școlare reușite.) şi folosiţi metodologia tip „soluţionarea problemei” pentru a răspunde la întrebările date în continuare. Dar se pare că ritmul în care asimila informația era mult mai accelerat față de al colegilor. situaţie pe care aţi întâlnit-o sau aţi trăit-o.: au fost 3 mutări în „locuință nouă” timp de 4 ani (1995-1999) fapt ce a determinat în tot acest timp și mutarea de la o școală la alta. Este adevărat că acum regretă faptul că nu a continuat. ba chiar se punea de multe ori în discuție de performața de a promova 70% dintre cei ce susțineau un examen național. cu ăia începeam prima oră de jucat. cadrele didactice nu se implică prea mult în readaptarea individului. și în urma discuțiilor avute am primit următorul răspuns: ”Primeam bani de mâncare la școală. ajunge în clasa a V-a la o școală rău famată. pe vremea respectivă apăruseră și PlayStation-urile. 2    . În noul cartier periferic a fost mutat la o școală „adaptată” cartierului. fiind un elev eminent. Ca și concluzie la mutările familiei D. în cadrul acestei școli.. celelate două pe la „jocuri”. Ciclul primar fiind tot o reușită educațională. pe vremea aceea încă elev în clasa a V-a era pasionat de tot ce insemna calculator. Datorită „abundenței” de materie cenușie a elevilor și de conducerea mai puțin organizată. G. și pentru tratamentul mamei sale și-au vândut apartamentul cu 4 camere (situat într-un anumit cartier) pentru a se muta într-unul cu 3 camere (situat într-un alt cartier) și ulterior intr-un apartament cu 3 camere (situat într-o zonă periferică orașului Botoșani). și se refugiază în sălile de jocuri electronice.D. ca și cadru didactic: „Slavă Domnului! De ar fi toți ca și el.părinții mutându-se dintr-un apartament în altul și el fiind mutat de la o școală la alta. Părinții s-au cam mutat dintr-un cartier în altul. 1.D. Realizaţi scurtă analiză (prezentare) de caz după modelul descris mai jos: STUDIU DE CAZ Analizaţi situaţia descrisă mai jos (prezentaţi/descrieţi o situaţie problemă sau conflictuală legată de relaţia profesor – elev sau legată doar de comportamentul adaptativ / de învăţare al elevului/educatului. și protagonistul. părinții îl mută de la o școală la alta fapt ce-i perturbează stabilitatea locației. primul semestru chiar l-a terminat cu brio. sau puneam pariu cu unii de pe acolo cum că cel care pierde plătește.D. multe dintre cadrele didactice evitau această școală notorie prin alte situații în care nici nu se poate pune in discuție vreo olimpiadă sau vreun alt concurs intreșcolar. Și tot așa continuând subiectul studiului actual a ajuns la câteva sute de absențe nemotivate fapt ce a atras după sine eliminarea elevului din cadrul „prestigioasei” unități școlare. aceasta fiind o performanță până în zilele noastre. dar cum povestea merge mai departe. având ca și posibile cauze următoarele: a. anul 1999. c. și nu jucam singur niciodată. Se spune că ar fi fost ceva încercări eșuate de discuții cu părinții individului cu privire la situația lui școlară. și nu au prea mult în vedere efectul educației. în 2011 fostul împătimit de jocurile electronice este șofer de taxi (noroc cu legile astea că a prins când pentru a obține permisul erau necesare doar 4 clase) și speră la ziua când va găsi o școală care să pregătească o clasă pentru a-și continua studiile începute acum ceva mult timp în urmă. elevul G. luând premii. Bineînțeles că mi-am pus semnul de întrebare „de unde avea banii?”.”). în majoritatea timpului fiind plecat de acasă. a continuat cu jocurile și chiar ajunsese să și câștige ceva bănuți din acest „sport”. silitor și chiar foarte ascultător (una din excepțiile alea când spui în sinea ta. adulţilor   B). Mama sa nu avea loc de muncă. sigur mai era vreunul care mai vroia să joace. Acum. fiind chiar foarte pasivi la problemă.. și bineînțeles că nici ele nu au scăpat de mâna dibace in jocuri a tânărului pasionat de tehnică.Analiză de caz asupra unei situaţii problemă  Iavorenciuc Ionuţ‐Ciprian Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Psihologia adolescenţilor. părinții îi dau o libertate foarte mare. o zi o petrecea la școală. Care sunt cauzele şi simptomele problemei? ___Acesta este un caz cronic de abesnteism. iar mama bolnavă nici atât. un elev eminent în ciclul primar în ciuda faptului că i se strică echilibrul locativ. b. Tatăl fiind plecat majoritatea timpului de acasă nu s-a ocupat de bunăstarea intelectuală a fiului său.. pentru că mama sa suferea de o boală  Hipotiroidism. și îți dai seama că nu am pierdut niciodată!”. După care ori mai jucam și eu cu un altul care nu vroia să joace singur. care în vremea noastră este în stadiul de a-și pierde forma juridică datorită neîndeplinirii numărului de elevi per clasă. iar tatăl său era și este șofer al unei firme de construcții. și jucam în doi. Recapitulaţi (pe scurt) faptele: _____Elevul G.

Care sunt cele două sau trei posibile soluţii? ___Ca și VIITOR cadru didactic poate nu intuiesc soluțiile potrivite acestui caz ce mi s-a părut interesant de când l-am întâlnit. dureri de ochi cauzate de uscaciune la nivelul corneei datorata modificarii reflexului de clipit. pentru că orice programator trebuie să învețe că nu poate face ceva valoros decât dacă este într-o echipă. incapacitate de a se opri din utilizarea calculatorului. este prins în mrejele unui viciu încă actual printre tinerii elevi..Analiză de caz asupra unei situaţii problemă  Iavorenciuc Ionuţ‐Ciprian Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Psihologia adolescenţilor. pânã la depresie. sentimentul de a fi pierdut sau iritabil daca nu este la calculator. prea puțin supravegheat de proprii părinți. Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui.Hollander 2002) considera adecvata clasificarea utilizarii excesive a calculatorului in categoria tulburarilor de control ale impulsurilor neclasificate in alta parte. L-aș canaliza (pe un elev asemănător cazului mai sus descris) spre cercetare și spre împărtășirea cunoștințelor cu colegii. abandonarea activitatilor sociale (cluburi. gen grupurile de excelență. doar că acum legislația nu mai are ce ține departe de acești tineri. Mulți dintre aceștia sunt „drogați” de proprii părinți care consideră că le fac un bine atunci când îi lasă în grija “bonei virtuale”. Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate.e‐psihiatrie.Potenza. dar având în vedere faptul că și eu am „suferit” de această maladie „computer addiction” și faptul că voi profesa ca și cadru didactic in domeniul Informatico-Economic consider urmatoarele soluții la această problemă: a. De ce ar trebui să joace jocurile altora în schimbul unui studiu pentru a crea el unul. iritare cand nu e la calculator. pentru ca ulterior sã observãm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze. cifoze) ii. hard-uri. dureri de spate. c. preferinta de a sta la calculator fata de a-si petrece timpul liber cu prietenii. promovarea unor sporturi. migrene. și aș îmbina studiul mediului virtual cu cel natural (organizarea unor drumeții. De asemenea s-au observat mai multe simptome somatice legate de utilizarea excesiva a computerului: sindrom de tunel carpian. plictiseala fata de celelalte activitati. Comunicarea cu părinții la modul cel mai serios (în cazul mai sus prezentat au fost câteva încercări eșuate). cauta scuze si motive de a folosi calculatorul. iritabilitate. iv.. Și lista poate continua. minciuni repetate in legatura cu timpul de utilizare al calculatorului. Aș trece de la comunicarea despre noile jocuri și ce îl atrage pe elev in a juca un joc la elemente interactive si chiar înspre metode de cercetare pentru „a-și crea propriu joc’ stimularea pentru programare pe calculator. probleme de alimentatie determinate de neregularitatea meselor. preocupare fata de calculator chiar si cand nu il utilizeaza. iesiri în aer liber. conform unui studiu 1 pot aminti: i. cresterea orelor de utilizare a computerului. b. tolerantã scãzutã la frustrare. În cel mult două-trei fraze descrieţi sintetic situaţia aşa cum o vedeţi dumneavoastră? ___Un individ mult prea tânăr să-și dea seama de repercursiunile absenteismului școlar.ro/articol/date‐generale‐privind‐efectele‐utiliz‐rii‐calculatorului‐la‐copii‐si‐adolescenti   3    . iii. M-aș implica în organizarea unui grup de elevi ce au ca prioritate mediul virtual. cheltuie mai multi bani pe reviste. cadrul legal al societății de la acea vreme nu interzicea amplasarea unor astfel de săli de jocuri în apropierea unei instituții școlare._____ 3. și de câte ori este nevoie pentru a explica efectele negative ale petrecerii unui timp îndelungat în fața unui mediu electronic. Dependenta de calculator vazuta ca o tulburare de control a impulsurilor Unii autori (M. Intr-un studiu efectuat la copii considerati a avea dependenta de calculator s-au observat urmatoarele simptome: neglijarea temelor si scaderea notelor obtinute la scoala. stare de bine in momentul cand utilizeaza computerul (placere si vinovatie intensa). tinerilor. sport). adulţilor   d. soft-uri. E. ____ 3. probleme de somn. orice altceva care să nu aibe legătură cu mediul virtual)_____                                                              1  http://www.

părinţi) au de câştigat? i. ii. Care este recomandarea dumneavoastră globală? ____  Consider cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor. precizia operatiilor efectuate. faptul cã pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. adulţilor   4. Copiii: (1) Pe termen scurt: o modalitate de a-și petrece o bună parte din activitatea școlară și din cea extrașcolară în echipă. capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si. cu care se poate mândri. socializând și rezolvând unele probleme.Analiză de caz asupra unei situaţii problemă  Iavorenciuc Ionuţ‐Ciprian Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Psihologia adolescenţilor. _____ Indiferent de tehnicile sau abordările utilizate pentru a lua decizii sau a rezolva un conflict. (2) Pe termen lung: posibilitatea de a deveni oameni mai informați și cu un potențial de penetrare a forței de muncă mult mai mare. Angajaţii (profesorii) instituţiei au de câştigat ? Pe termen scurt: incitarea către studiu pentru a fi în pas cu proprii elevi Pe termen lung: motivări. ci cum pot fi utilizate mai bine calitãtile unice ale acestora. prin recomandările sau soluţiile adoptate trebuie să se poată răspunde afirmativ la următoarele trei întrebări? a). tinerilor. Clienţii (în cazul de faţă : copii. b). inclusiv din punct de vedere financiar. Excesul de orice dăunează. c). „asta pentru cã s-au nãscut în epoca Internetului si îl privesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi” afirmã cercetãtorii americani. și pentru a nu ne „închide” într-un mediu virtual trebuie să avem și percepții la nivelul mediului natural. și totodată poate atrage atenția părinților care încă sunt preocupați de educația primită de copiii lor.Elevii „nu fac diferenta între lumea realã si lumea Internetului” . care le deosebesc de alte medii: interactivitatea. Instituţia are de câştigat? DA!!! Pe termen scurt unitatea școlară are de câștigat un renume. Pe termen lung: o societate bazată pe indivizi informați și care pot susține o economie ce ar permite și invesitirea în învățământ a unui coeficient mai mare din PIB. pentru continuarea într-un sistem în ascensiune 4    . mai ales. Părinții: (1) Pe termen scurt: vor ști că își au copii pe mâini bune (2) Pe termen lung: își vor câștiga încrederea în sistemul de învățământ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful