Universitatea”Lucian Blaga” Facultatea de Jurnalistică Specializarea Comunicare şi Relaţii Publice Conf. Univ. Dr.

Lucian Grozea

Nume student: Tăbîrţoiu Maria Camelia Anul I , Grupa 2

Dimitrie Cantemir şi începutul filosofiei româneşti

Sibiu 2oo9

Cu ajutorul dascălului său. geograf. latina.. unde i-a cunoscut pe cei mai valoroşi profesori ai vremii. cu unele întreruperi. soldată cu victoria turcilor se retrage împreună cu armata lui Petru I în Rusia..Un rezumat al vieţii lui Dimitrie Cantemir. La Academie se studia cultura clasică greacă.Cantemir scrie. logice şi ale ştiinţelor naturii. medicina. la solicitarea căreia. etc.Logica”. Lucrarea are în anexă o hartă a Moldovei. . Diplomaţii statelor occidentale – trimisul Franţei Châteauneul şi reprezentantul Olandei Coullier. Dimitrie Cantemir (1673 – 1723) a fost primul cărturar de formaţiune enciclopedică din cultura romînească. au încurajat şi susţinut interesul tînărului moldovean faţă de literatura şi ştiinţa occidentală. apoi şi slavona. unul dintre sfetnicii ţarului. în capitata otomană timp de 22 de ani (începînd cu 1693). larg răspîndită în Europa din acea de apus a medievalităţii. logica – ştiinţele care în acea perioadă se includeau în cadru filozofiei. ca apoi. devenind aici. lucrată foarte meticulos. datorită cunoştiinţelor sale şi capacităşii sale politice. matematica. în 1716. fiind educat de eruditul grec Ieremia Cacavela. unde rămâne până la sfârşitul vieţii. Aflîndu-se. scrisă în română şi greacă .. el a studiat la Academia Patriarhiei... şi-a însuşit bine greaca şi latina. S-a distins ca istoric.Istoria ieroglifică”. filozof. această operă aparţine literaturii de inspiraţie barocă. greacă şi rusă. mai urmază cîteva lucrări în care s-au tratat problemele filozofice. scrie . fizica. Primii cincisprezece ani de viaţă i-a trăit în casa părintească de la Iaşi.Divanul”. cartograf. pentru a deveni domnitor al Moldovei în 1693 şi 1710-1711. Primele opere ale lui Cantemir purtau un caracter filosofico-teologic. viaţă politică şi culturală. . cea mai importantă carte literară a sa – . scriindu-şi lucrările în română. În 1714 este ales membru al Academiei din Berlin.. geografia. filozofia. dar şi o personalitate marcantă a culturii şi ştiinţei europene. alegoric luptele pentru domnie între partidele boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. ca . latină. luînd astfel cunoştinţă de curentul elen în cultura românească. şi-a adus contribuţia în muzică şi s-a preocupat de fizică şi matematică.Descrierea Moldovei” – lucrare ce cuprinde compartimente de geografie. după lupta de la Stănileşti.. în română. În 1704-1705 D. Dimitrie Cantemir părăseşte pentru totdeauna capitala otomană . În 1698. la Iaşi.Metafizica”. prin multiplele sale contrase. Ea prezintă într-un limbaj esopic. este publicată prima sa carte. şi nu numai.

la Constantinopol. oricît de mare ar fi mîndria acestei prezenţe universale.. „Prin Cantemir noi simbolizăm chipul vechiului cărturar român…” spunea G.. Cantemir mai poseda o calitate ce-l făcea unic în vremea şi printre contemporanii săi: nimeni. Cantemir este primul care se simte în faţa universului.Călinescu Multă vreme au existat opinii greşite cu privire la formaţia lui Cantemir.. un popor. o cultură. cel ce a rezumat în opera sa o istorie. iar pentru G. aşa cum tot N.În Rusia D. Pentru noi . Iorga. înainte de toate.Cantemir scrie . i-ar fi slăbit legăturile cu pămîntul . cea mai extraordinară sinteză românească a epocii. S-a considerat că şederea lui atîţia ani departe de ţară. ceea ce nu exclude existenţa unor idei comune întregii sale opere.. a istoriei şi viitorului. ea prezintă evenimentele Imperiului Otoman între anii 1300 – 1716. O faimă europeană îi aduce lui Cantemir remarcabila sa operă .Istoria creşterii şi descreşterii Curţii Otomane”(1716).Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” în care este expusă concepţia originii latine a românilor.Călinescu – . Astfel. o ţară. deşi a stat de mult departe de ţară. purtătorul de cuvînt al tuturor românilor. nu mai aveau puterea în această conjunctură grea să mai străbată cu mintea ceaţa viitorului. unitatea lor etnică şi continuitatea lor vieţuirea pe teritoriul fostei Dacii.. cunoştea şi culturile româneşti de dinaintea sa.Hronicul româno-moldo-vlahilor”. opera şi ideile lui Cantemir reprezintă cel mai evident document despre conştiinţa de sine a neamului românesc de pretutindeni la sfîrşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir înseamnă modul românesc de a fi în civilizaţia universală. nici cei mai luminaţi cărturari şi politicieni români ai vremii de atunci. Dar. Cea mai mare izbîndă a geniului lui Dimitrie Cantemir a fost această întoarcere a poporului său cu faţa către viitor. Lui îi revine şi gloria de a fi făurit întîia noţiune menită să circumscrie această unitate. determinată de ancorarea din ce în ce mai accentuată a gânditorului în mişcare social-politică de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi primele doua decenii ale secolului următor. cel ce se odihneşte acum în cripta de la Trei Ierarhi din Iaşi a fost. Dimitrie Cantemir s-a manifestat ca unul dintre cei mai mari savanţi umanişti europeni ai epocii de trecere de la medieval la modern.prin Cantemir noi simbolizăm nivelul vechiulului cărturar român”.. Pentru N. * * * Analiza concepţiei sale filosofice reliefează existenţa unei anumite evoluţii. atunci cînd s-a apucat să scrie . Iorga arată într-o conferinţă. Fiind cunoscător profund al limbii româneşti.

aventurier. cînd procesul de formare al bagajului lingvistic şi simţul limbii române sunt bine cristalizate. dar neîntrerupt. că limba română care o scria în felul lui special nu-i era atît de familiară ca latina. de la care ea să-şi ia avînt în viitor. Dar uneori chiar şi rău de gură.. în stare să refacă în dezvoltarea sa individuală drumul de secole şi tipologia intelectuală a unei culturi întregi.. şi a doua că adînca lui iniţiere în operele predecisorilor săi ca a lui Miron Costin. Lucian Blaga scria: .mistică”. genială a culturii noastre vechi. El este. el s-a născut... panegerist fără rezerve al unui domn – tatăl său.. în acelaşi timp. pe care a ambiţionat să le egaleze şi să le depăşească. să luăm în evidenţă faptul că el pleacă la Constantinopol în 1688. Dacă ar fi izbutit planul său de eliminare a Moldovei cu ajutorul Rusiei. proiectat în întreaga dezvoltare a culturii româneşti de pînă la dînsul. să obţină respectarea Tratatului de la Luţk de către .Cantemir nu a fost un copac fără rădăcini mari şi n-a fost nevoie de a-şi întinde coroana sub un soare străin ca să rodească. un deschizător de drumuri. el cunoştea întregul program de preocupări al cărturarilor înaintaşi. ducîndu-le pe culmi. ci a fost sinteza totală. teoretician al monarhiei autoritare ca Neagoe Basarab. Cantemir este personalitatea de excepţională complexitate. denunţător vehement al boierilor hrăpăreţi purtînd nostalgia unei Moldove de basm. Simbol al vechiului cărturar român – cum îl numea G.. Într-o conferinţă despre Cantemir . Opera sa ar însemna bilanţul a şapte secole de urcuş aneviois. mai ales el şi urmaşii săi ar fi reuşit.natal şi cu roadele intelectuale ale conaţionalilor săi. o limbă literară cristalizată. ca şi Eminescu. la vîrsta de 15 ani. Blaga a format un adevăr mai cuprinzător.. pe care îl descoperim abia în ultima vreme. Cantemir avea în anii decisivi ai formaţiei sale mari tradiţii şi modele naţionale. Constantin Cantemir. cu intuiţia sa.Călinescu – Cantemir se profitează ca un precursor. dar se poate distinge în evoluţia sa o fază . a găsit în jurul său cărţi însemnate. ci şi de a făuri un prag nou al culturii noastre întregi. D. Doar lui i-a fost dat să sintetizeze şi să depăşească toate acestea. al geniului creator românesc.. depăşită doar în ultima parte a vieţii sale. într-o epocă de avînt al culturii naţionale. Dar cercetările din ultimul timp. meritul său nu este doar pentru al sintetiza culminînd. de la pata albă pe harta spirituală a continentului. poliglot şi vestit.O domnie a casei Cantemir ar fi grăbit cel puţin o sută de ani renaşterea politică şi culturală a poporului român. ne apare a fi ca un fluviu uriaş ce absoarbe toate rîurile şi le contopeşte în cea mai vastă şi mai celebră. erudit cu uluitoare lectură de spirit modern şi universal.”. datorită contactului cu mediul de la curtea lui Petru cel Mare. neocolind vorba slobodă. în special ale lui Virgil Cândea asupra . cea mai amplă creaţie românească a epocilor.Divanului” au pus în lumină două licruri foarte importante: extraordinara cunoaştere a limbii române de către Cantemir. după aceea.

în cea de a treia perioadă se observă totuşi o trecere a ideilor filosofice din ipostaza lor teoretică. deşi la prima vedere pare uniliniară. După părerea profund umanistă a lui Dimitrie Cantemir. sau de mare nume şi preţ să să ţiă. în creaţia sa. El se declară adeptul teoriilor despre elemente. în cea de metodologie. Cantemir schiţează o expunere sistematică. Cantemir ar fi jucat pentru români rolul lui Petru cel Mare: de ctitor al istoriei lor moderne. Filosoful român considere că omul. cel ce se rînduieşte în perspectiva timpului printre marii europeni ca un geniu ce cu un secol mai înainte de Goethe a îmbiat. nu numai singură vechimea lui.puternicul imperiu al ţarilor. Deosebind între metoda empirică şi cea raţională. nu numai mulţimea şi lăţimea lui în toată. O monografie cinematografică despre Dimitrie Cantemir reuşeşte să o lanseze Mihnea Gheorghiu. dar şi a ştiinţei şi a civilizaţiei pentru viaţa popoareler : „De iaste vreun neam mai mult decît altele să se cinstească. prin raţiunea sa. ca un patriot în cel mai modern înţeles al noţiunii. iar nu de numărul domnitorilor iluştrii şi de întinderea spaţiului geografic pe care îl ocupă. formulată de către Van Helmont. dar spre deosebire de acesta din urmă . pe de altă parte. Cu toate că preocupările pentru filozofie nu sunt de aceeaşi extensiune ca în prima perioadă a activităşii sale. gloria unui popor este determinată de contribuţia sa la dezvoltarea civilizaţiei şi culturii. cum ar fi realismul şi raţionalismul. generală. feeria Orientului afro-asiatic şi raţiunea. într-un film care ţinteşte a fi mai mult decît o creaţie artistică în marginea datelor istoriei. sau în cea mai multă şi mai mare a rătunzelei pământului paret destulă este… ce spre . pornind de la inferioar la superior. el susţinea că raţiunea poate cunoaşte adevărul numai procedând metodic. Dramaticul şi strălucitul destin al cărturarului şi omului politic român Dimitrie Cantemir. În Hronicul el scria. filosoful va acorda prioritate metodei rationale: „numai în cunoaşterea raţionalaă şi universală aflăm o artă şi o stiinţă desăvârşită”. În genere. pentru a fi ca atare. mai ales în Imaginea tainică a ştiinţei sacre . unitară. arhei. poate ajunge la cunoaşterea adevărului . Asemena ganditorului flamand admite existenţa unei ştiinţe infuze . concepţia filosofică a lui Dimitrie Cantemir este străbătută de o permanentă oscilatie între ortodoxism şi unele tendinţe înnoitoare în filosifie. a cunoaşterii prin intuiţie supranaturală a lucrurilor şi a divinităţii. ironia şi umanismul european. surprinzând semnificaţie culturii. Cantemir era convins că filosofia. scriitorul a fost puternic influenţat de teosofia Van Helmont. blas etc. „de la cele de pe pământ la cele din cer”. În prima perioadă din activitate sa. trebuia sa se ocupe de cunoaşterea fiinţei din care şi prin care există. i-a rămas să-l joace doar pe al lui Leibniz şi Lomonosov. Doborît însă de conjunctura politică.

Făcând o analiză post factum a expansionismului rusesc.Panaitescu. în războiul împotriva turcilor. adăugând însă şi o solidă critică a operei ştiinţifice şi literare a domnitorului. Dacă pe alte planuri. în condiţiile în care paradigmele proletcultiste postulate de Roller privilegiau momentele de apropiere între români şi ruşi.P. revenită la vechile stereotipii antiruseşti. reevaluarea momentului Cantemir a fost unul din puţinele câştiguri. Din acei ani dificili pentru scrisul românesc datează monografia lui P.Xenopol. martirul şi patriotul român Constantin Brâncoveanu. Dacă dimensiunea sa culturală a continuat să fie exploatată. Revanşa lui Dimitrie Cantemir ca percepţie istoriografică a survenit în anii 1950. înfiripate la începuturile Epocii Luminilor. autorul „Istoriei Românilor din Dacia Traiană”. cel care nu a riscat viitorul ţării sale şi nu a răspuns chemării la luptă a ţarului. Nicolae Iorga s-a menţinut în aprecierile sale privitoare la Cantemir pe aceaşi poziţie. A.D. care au propus încadrarea sa în curentul Umanismului sud-est European.agonisita acestui titlu mai trebuiesc bunătăţile obiceinice. iar studiul aprofundat al scrierilor de maturitate dovedesc tangenţe cu preiluminismul. urmată de consideraţii asupra scrisului cantemirian datorate unor autori de talia lui Virgil Cândea şi Alexandru Duţu. 86) Exponenţii scrisului istoric românesc au rămas fideli predecesorilor. deoarece deoarece simbolistica tiranicei îmbrăţişări a ţarului continuă . cunoştiinţa cinstii şi nevoinţa spre dânsa. începând chiar cu apariţia primelor sinteze de istorie modernă românească. produs al sintezei culturale între Orient şi Occident. considerată o expresie a partizanatului politic şi a unei documentaţii sumare sau tendenţioase. iar când docmatismul a făcut loc măcar în parte unor abordări ştiinţifice. congruentă cu starea de spirit a românilor de la jumătatea secolului al XIX-lea. formulează o judecată extrem de critică în legătură cu opţiunea politică a lui Dimitrie Cantemir de a se alătura ţarului Petru I al Rusiei. atât de apreciată în alte ocazii. conduita sa politică l-a făcut dificil de asimilat pentru istoriografia ultimilor ani ai regimului comunist. cosmopolitul Cantemir este contrapus adversarului său din epocă. istoricul ajunge să salute înfrângerea ruşilor ca pe mijloc de salvare a românilor de la deznaţionalizare şi asimilare în universalismul guvernat de ţarul de la Sankt Petersburg. în sensul păstrării conexiunii interpretarea istorică şi actualitatea politică. Astfel. În mentalul public de atunci. această etapă istoriografică a însemnat un regres ştiinţific evident chiar şi pentru autorii marxişti. dar şi de acum. exegeza medievistă şi cea literară a propus noi perspective asupra vieţii şi activităţii acestui personaj fascinant. Avem de-a face cu primul caz în care un episod al luptei antiotomane a românilor. este evocat cu mefienţă. învăţăturile şi vredniciile care singure numai cele proaste şi varvare obiceiuri a schimba şi de a strămuta pot…”( Hronicul p.

lucrările acestui domnitor şi mare cărturar moldav rămân un izvor de cunoaştere şi înţelepciune. de-a lungul anilor. a scrierilor lui Dimitrie Cantemir a fost una dintre primele preocupări ale Academiei Române şi. apar ca noi şi să "guste" farmecul cuvintelor împovărate de tâlcuri. se presupune. în limba românp. Editarea. . sub alte forme. care. s-a interesat Voltaire. Din ele ne-am putea dumiri ce s-ar cuveni făcut şi ne este îngăduit să sperăm..să fie percepută ca mai ameninţătoare decât realitatea prestaţiilor economice şi subordonării politice faţă de sultan. intenţiona să scrie un studiu despre « marele şi ciudatul domn al Moldovei ». Ce spune astăzi opera lui Dimitrie Cantemir? Cam tot ce a spus şi o va face şi de acum înainte celor interesaţi să scormonească între cele ale trecutului pe cele care.. De personalitatea lui.

http://www.ziua.com/articole/articol.ro .google.php?step=articol&id=9387 .php?id=177199&data=2005-05-30 .ro/display.Bibliografie: Istoria filosofiei româneşti www.romanialibera.http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful