P. 1
Produsul turistic si politica de produs

Produsul turistic si politica de produs

5.0

|Views: 3,160|Likes:
Published by Ana-Maria Patru

More info:

Published by: Ana-Maria Patru on Jan 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/21/2015

pdf

text

original

POLITICA DE PRODUS TURISTIC 1.

Conceptul de produs turistic Produsul reprezintă materializarea eforturilor întreprinderii în vederea satisfacerii nevoii turistice, modalitatea de particularizare a ofertei turistice aparţinând unei firme turoperatoare. El trebuie analizat din perspectiva clientului care urmăreşte beneficii, satisfacţii concrete, dar nu trebuie omise nici elementele ce ţin de funcţionalitatea socială sau psihologică a produsului. Produsul este „un ansamblu de atribute sau caracteristici fizice, chimice şi de altă natură tangibilă, reunite într-o formă identificabilă” 1. Un produs înseamnă tot ceea ce un vânzător oferă unui cumpărător în procesul de schimb. El poate fi definit ca “ un set de atribute tangibile şi intangibile pe care un vânzător îl oferă potenţialului client şi care satisface nevoile sau dorinţele acestuia” 2 . Din punct de vedere al turistului, „produsul turistic acoperă experienţa completă de la plecarea de acasă şi până la întoarcere”3. Noţiunea de produs înglobează şi pe cea de servicii care, având formă nematerială, nu pot fi obţinute de consumatori decât într-un anumit loc, la un moment dat atunci când se consumă. Produsul turistic se reduce la tot ce aşteaptă consumatorii de la o călătorie turistică şi este influenţat de creativitatea celor care-l concep. Cu toate că un produs turistic are aceeaşi esenţă, valoarea sa va fi diferită pentru diversele categorii de consumatori. De multe ori, unicitatea produselor turistice este conferită de elementele tangibile din structura produsului. Important de reţinut este că produsul în sine nu creează satisfacţii, ci atributele care îl compun şi avantajele oferite consumatorului sunt cele care conturează produsul. În cazul unui produs hotelier, turistul este interesat, în primul rând, de gama de servicii de care va beneficia şi nu de capacitatea de cazare oferită de acesta. În marketingul turistic, un aspect important care face produsul turistic tangibil îl reprezintă „marca”. Aceasta accentuează calităţile specifice ale produsului şi creează o impresie favorabilă asupra produsului. Ea reprezintă şi un element de diferenţiere a produsului turistic pe piaţă şi de atragere a segmentului-ţintă de consumatori. În structura unui produs turistic există atât bunuri materiale cât şi servicii care pot fi grupate în cel puţin patru tipuri de bază : de transport, de cazare, de restaurare, de agrement. Produsul turistic este analizat mai ales prin intermediul prestaţiilor, al serviciilor realizate cu ajutorul elementelor materiale din structura sa. „Produsul turistic poate fi definit ca un amalgam de elemente tangibile şi intangibile concentrate într-o activitate specifică”4. El cuprinde şi combină atractivitatea unei destinaţii date, facilităţile şi căile de acces pe care turistul le cumpără ca o combinaţie de activităţi şi aranjamente. „Ansamblul de servicii şi de facilităţi care se materializează în ambianţa specifică a factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor turistice create care reprezintă elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra turiştilor desemnează produsul turistic” 5. Produsul turistic este un produs complex pe care, de cele mai multe ori în cazul turismului individual, consumatorul îl concepe singur. Acesta este achiziţionat sub formă de promisiune şi
1 2 3 4 5

T.Gherasim şi D.Gherasim- Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti,1999, p. 25 Elizabethh Hill, Terry O’Sulivan – Marketing, Editura Antet, Bucureşti,1997 p. 127 Stăncioiu A.F. – Dicţionar de terminologie turistică, Ed. Economică, Bucureşti, 1999 A.J. Burkart, S. Madlik – The Management of Tourism, William Heimman Ltd. London, 1975, p. 138 O. Snak – Op. cit., p. 374

adică de la elementele naturale. recreerii. componente de natură economică.consumat ulterior. elemente culturale.  modalitatea de cazare. În afara acestor componente obligatorii ale produsului turistic.  Echipament turistic: cazare. câmpuri de zăpadă. cu atât oferta de produse turistice este mai diversificată. electricitate. topografie. elementele naturale sunt strâns legate de cele climaterice. nivelul educaţiei civice şi culturale. istorice). peisaje. gheizere. OMT realizează una din cele mai complete clasificări a resurselor: . cursuri de apă. râuri. atracţiile istorico-artistice sunt legate de manifestări culturale şi folclorice. Factorul uman are importanţă deosebită în domeniul turistic întrucât acesta se află în contact permanent cu consumatorii de servicii turistice. locuri de divertisment. deşi există o ambiguitate în căutarea elementelor care compun produsul turistic întrucât inventarierea resurselor turistice se face în principal pentru evaluarea lor în scopul dezvoltării.  mijlocul de transport utilizat pe loc la destinaţie. aspectele cele mai diverse ale civilizaţiei.  Infrastructură generală: transporturi şi comunicaţii.  itinerariul călătoriei analizat prin intermediul legăturilor unde au fost realizate serviciile. faună şi floră. Alte clasificări au fost stabilite fie în funcţie de resursele turistice.  echipamente de primire reprezentate de structuri hoteliere şi extrahoteliere.  lito – tot ceea ce omul a construit. activităţile umane sau produsele activităţii care pot motiva o deplasare astfel:  hidro – ansamblul resurselor în care apa sub toate formele sale constituie baza: mări. astfel:  mijlocul de transport de la locul de plecare până la locul de destinaţie. disponibilitatea. Jeffries a identificat 6 grupe de elemente componente ale produsului turistic.  complexul de infrastructură. D.J. cultură. ospitalitate.  echipamente complementare destinate sportului. folclor.  antropo – toate aspectele omului.  importanţa mobilităţii. de aceea cercetarea produsului turistic cu caracteristicile sale particulare şi cu componentele sale reprezintă un obiectiv fundamental pentru firma de turism.  durata sejurului. Cu cât numărul acestora este mai mare. Krippendorf separă în acest mod patru tipuri de elemente:  Elemente naturale: climat. peisaj.  Activităţi umane: limbă. lacuri glaciare. Aceste clasificări sunt importante prin faptul că pot fi analizate elementele care compun produsul turistic. lacuri.  fito – toate formele morfologiei geografice terestre. situarea geografică. ospitalitatea care este considerată o componentă însemnată în cadrul activităţii turistice. un factor important care creează valoare produsului turistic este factorul uman. Elementele naturale de atracţie turistică sunt foarte diverse: de exemplu. a creat. Piérre Defert face o clasificare pornind de la noţiunea de resursă. curiozitatea omului. mentalitate. comerţul cu suveniruri. Esenţiale sunt performanţele profesionale. fie în funcţie de motivele călătoriei. Elementele fundamentale care compun produsul turistic sunt:  elemente de atracţie (climă.

nu se poate standardiza pentru că el trebuie să satisfacă o gamă diversă de consumatori care au multiple motivaţii turistice. Editura C. participarea populaţiei la democraţia naţională.  bunurile şi serviciile. reţeaua de apă şi canalizare. timp liber. limba. . cultura. depinde şi de client. concediile plătite. politica. Produsul turistic presupune anumite particularităţi care-l deosebesc fundamental de produsul în sens general: • produsul turistic este unic.Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional. Acesta este 6 „o călătorie organizată spre o anumită destinaţie turistică în conformitate cu un program detaliat care include un pachet determinat de servicii turistice şi bunuri de consum oferite spre vânzare pe piaţă contra unui preţ fix. politice. Beck. p. • durata de montaj a unui produs turistic depinde de capacitatea firmei de turism de a-l furniza clienţilor. Se constituie dintr-un ansamblu de servicii turistice conceput în legătură cu o deplasare turistică pe care touroperatorul îl asamblează şi îl vinde clienţilor la un preţ unic complet. În general. în particular structura socială a ţării. în acelaşi timp. sănătate. 2006.378. peisaj. Package Tour . • produsul turistic nu poate fi stocat. deşi este evident faptul că oferta turistică poate genera mai multe produse turistice. împărţirea timpului între muncă şi timp liber. de cererea turistică. mijloace de telecomunicaţii. condiţii de viaţă. Produsele turistice pot îmbrăca diferite forme. transfer la şi de la aeroport.  aspectele instituţionale. comuncat şi plătit în prealabil”. transportat pentru că el se consumă la sursă implicând deplasarea consumatorului. în analiza şi definirea produsului turistic se porneşte de la următoarele categorii de elemente: • factori naturali: aşezare geografică. nivelul şi obiceiurile în materie de educaţie. de electricitate. achiziţionarea de informaţii în legătură cu structura şi particularităţile elementelor ce-l compun. patrimoniul natural. Uneori. faună. climă • factori specifici activităţii umane: economia. relief. cazare. • produsul turistic este neelastic (nu se poate modifica imediat şi foarte uşor). • infrastructura turistică specifică. fiecare produs reprezintă un caz singular determinat de varietatea de structură a resurselor turistice. produsul turistic este identificat cu oferta turistică. • comercializarea produsului turistic presupune achiziţionarea imaginii acestuia. mentalităţile. Structura acestui produs include servicii de transport. • infrastructura generală: reţeaua de transporturi şi comunicaţii. obiceiurile. servicii 6 Cristiana Cristureanu. transporturile şi echipamentele: infrastructura specifică timpului liber. produs turistic cu cea mai mare pondere pe piaţa turismului de vacanţă. dar. Exemplul tipic al produsului turistic este voiajul forfetar:Inclusive Tour(IT). juridice şi administrative. In continuare vor fi prezentate câteva tipuri de produse turistice. vegetaţie. • produsul turistic este foarte complex şi se caracterizează prin diversitate. Bucureşti. imprimându-i şi caracterul de produs perisabil.  patrimoniul energetic.  patrimoniul uman împărţit pe date etnografice.H. opinii şi mentalitatea populaţiei referitoare la fenomenul turistic şi date culturale.  aspecte sociale.

Piaţa croazierelor este în plină ascensiune prin creşterea numărului de companii operatoare. începe să combine convenabil serviciile turistice în scopul creerii produsului apt să satisfacă nevoile clienţilor. participarea la diverse manifestări cultural-artistice. călătorii de aventură. participare la evenimente.de divertisment. touroperatorul realizează aceste aranjamente în baza unor contracte sau precontracte dintre TO şi furnizorii de servicii durata determinată exprimată în număr de zile preţ fix plătit la începutul călătoriei Caracteristicile economice ale acestui tip de produs turistic sunt:inelasticitateaincapacitatea acestuia de a se adapta la modificările cererii pe termen scurt. Caracteristicile acestui aranjament sunt: organizare prealabilă. de combinarea a aranjamenteloraer/mare o dată cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o diversificare a activităţilor ce se desfăşoară la bordul navelor. pentru conferinţe etc. cazare. transferuri. S-au dezvoltat şi multe alte produse noi ce oferă transport şi cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri: vacanţe sportive (ski. Touroperatorul folosindu-se de experienţa pe care o deţine în domeniu şi de relaţiile pe care le are cu diverşi furnizori de servicii. şi toate mesele). destinată unui public mai larg şi mai tânăr. numai mic dejun şi vacanţe cu servire proprie (catering propriu) în apartamentele hoteliere. pachetele de servicii sunt create de touroperator înainte de manifestarea expresă a cererii pe baza informaţiilor pe care le deţine turoperatorul legate de preferinţele clienţilor. În alte cazuri.Cele două pieţe mariale croazierelor mondiale sunt bazinul Caraibelor şi bazinul mediteranean. staţiuni. plimbări. vacanţe cu servicii de tratament pentru sănătate. croaziere. Este un aranjament turistic ce include pe lângă voiajul maritim obişnuit şi servicii de divertisment deosebite şi posibilitatea vizitării unor porturi şi localităţi situate în afara graniţelor naţionale. iar în ultimii ani şi-a modificat imaginea de la o piaţă de lux la o piaţă şi o ofertă de masă. complementaritatea conferită de multitudinea prestaţiilor turistice care pot fi substituite în raport de particularităţile cererii. Există şi variaţii de la acest tip de vacanţă: dimensiune (incluzând mic dejun şi cină). În această situaţie nu apar riscurile obişnuite pentru că touroperatorul operează cu comision. circuite. Produsul turistic poate fi conceput pe baza cererilor clienţilor individuali sau ale grupurilor.Aceste formule mixte sunt nenumărate şi într-o continuă diversificare. închirieri de maşini. Croaziera este definită drept o călătorie turistică pe apă realizată cu vaporul care este dotat cu spaţii moderne de cazare unde se oferă servicii turistice de calitate deosebită. -formula mixtă este acea formă de voiaj forfetar care grupează mai multe servicii de transport sau asociază transportului alte servicii turistice:exemplu aranjamente de tipul „fly and drive” care combină zborul cu avionul şi utilizarea maşinile închiriate până la destinaţie sau„fly and bed”care include zboruri până la destinaţie şi cazare la hotel comandată prin voucher în diverse localităţi. eterogenitatea determinată de varietatea de materializări ale prestaţiilor pentru fiecare dintre serviciile incluse. etc. golf. Pensiune a completă este oferită în principal de hoteluri în staţiuni. . Voiajele forfetare sau pachetele turistice se clasifică în : .Tendinţele sunt de scurtare a duratei croazierelor. sau puncte de legătură pentru o multitudine de destinaţii turistice. pescuit). incentive. turism de oraş.voiaj forfetar tradiţional formula „totul inclus” care cuprinde sejururi în pensiune completă ( transport dus/întors.

Preţul acestui produs acoperă costul transportului. relaxare. Agenţia care organizează IT trebuie să fie agreată de IATA . cotele de piaţă în raport cu concurenţa. sport).  posibilitatea transformării consumatorilor acestui tip de produs turistic în consumatori ai altor tipuri de produse turistice oferite de aceeaşi firmă de turism. Există unele agenţii de turism care au ca principal produs călătoriile de afaceri deoarece acestea prezintă următoarele avantaje:  nivelul scăzut al sezonalităţii activităţii turistice de acest tip. respectiv:  destinaţia cu toate caracteristicile sale care trebuie să fie motivaţia principală de consum turistic (ex. probleme de cash flow.  accesibilitatea privită prin prisma costurilor si perioadei de timp de vacanţă. produse vândute ca pachete de servicii turistice de către touroperatori prin agenţii de voiaj.Călătoriile de afaceri deţin o parte importantă în cadrul ofertei de produse turistice întrucât ele asigură venituri substanţiale firmelor de turism. exigenţa clienţilor. de divertisment care trebuie să exprime cât mai bine cerinţele consumatorilor în sensul că trebuie să fie cât mai apropiate de condiţiile de acasă sau de ceea ce înseamnă stilul de vacanţă.  echipamentele hoteliere. Se au în vedere segmentele de piaţă pentru care se vor crea produse turistice. frecventele modificări şi anulări care sunt însoţite de muncă suplimentară şi neremunerată. divertisment şi alte cheltuieli ale agenţiei şi este achitat integral înainte de călătorie. formarea unei imagini cât mai favorabile. de restaurare. Pentru touroperatori acest gen de produse turistice presupune mai multe aspecte în legătură cu care aceştia trebuie sa ia o serie de decizii. contrar călătoriilor de vacanţă care prezintă o anumită sezonalitate. alături de aceste componente este inclus si cadrul general în care sunt încorporate aceste structuri.  costul acestor aranjamente este suportat parţial sau total de către întreprindere pentru un anumit număr de angajaţi. Pentru serviciile de cazare şi alte servicii de divertisment turiştii primesc bonuri de schimb. acest produs include ansamblul serviciilor şi bunurilor. În structura sa. soare. Tipurile de aranjamente turistice de curse regulate (cele care operează după un orar cunoscut de clienţi cu mult timp înainte de călătorie pe o rută fixă şi indiferent de coeficientul de utilizare a spaţiilor de transport) sunt: Inclusiv Tours (IT) este o călătorie turistică dus şi întors sau în circuit efectuată pe calea aerului şi organizată de o agenţie de turism împreună cu o companie de transport aerian de linie. întreaga experienţă pe care turistul o consumă din momentul plecării şi până la întoarcerea în zona de reşedinţă. Vacanţele sunt prin excelenţă produse turistice cu cea mai mare frecvenţă de cerere. . masa. politica de preţuri. De obicei aranjamentele turistice create cu ajutorul curselor de linie includ servicii de cazare în unităţi de categorie superioară care se asigură pentru o perioadă minimă de 6 zile. tipurile de produse turistice oferite în raport cu segmentele conturate. tariful de cazare la hotel. Produsul turistic realizat folosind ca mijloc de transport avionul este aranjamentul turistic pe cursele regulate şi pe cursele charter.  încasări mai mari decât încasările care provin din vânzarea altor tipuri de produse turistice. Part charterul este o altă formă de transport turistic folosită pe cursele regulate şi constă în vânzarea unei porţiuni din spaţiul aeronavei în sistem charter (la cerere). Acest tip de produs turistic prezintă şi neajunsuri legate de complexitatea muncii. Pentru transportator este important să-şi asigure un grad cât mai mare de ocupare a avionului.: mare. Ea închiriază numai o parte a capacităţii de transport de pe cursa regulată.

Barcelona. Un tip special de produs turistic sunt vacanţele stopovers 7 care sunt concepute sub forma unui sistem „minipachet” în care serviciile turistice sunt oferite de companiile aeriene. curse combinate cu folosirea autocarului pe anumite distanţe.un asemenea aranjament trebuie organizat de un TO. Budapesta.7%-Japonia locul I. Draica – Ghid practic de turism internaţional şi intern.întors pe un traseu. conventions and expositions) este format dintr-un grup de prestaţii având caracteristica de „produs dedicat” sau „produs la comandă”. Bruxelles. în virtutea unui contract charter. În cazul folosirii trenului ca mijloc de transport. Aranjamentele turistice pe cursele charter se clasifică astfel: . turistul primeşte de la compania aeriană două seturi de documente.aranjamente Inclusiv Tours realizate cu avioane închiriate în sistem charter pe o durată de 4-7 zile. cazare. Produse turistice de nişă: 1. 86 . 40%.aranjamente de grup care presupun. includ transport. se poate construi un aranjament turistic ce include un pachet de servicii turistice oferite unor grupuri organizate. 50%). America de Nord 11. la un preţ global.Din 100 mari oraşe ale lumii pe primele locuri :copenhaga. curse speciale. Cursa aeriană charter se adresează unui grup organizat ai căror membrii beneficiază de un avantaj privind preţul transportului aerian condiţionat de apartenenţa la grupul respectiv şi de scopul turistic al călătoriei. Serviciile includ cazare la hotel. diferenţiindu-se de produsele obişnuite care includ transportul şi servicii la sol. Paris.Agenţiile organizatoare de IT-uri au obligaţia de a realiza un material publicitar în care să prezinte numele organizatorului şi date cu privire la conţinutul aranjamentului turistic conceput.Stockholm. unul pentru zbor şi altul pentru servicii turistice care sunt achitate înainte de începerea călătoriei. iar plata se face integral înaintea efectuării zborului. Include un număr minim de înnoptări hoteliere care variază în funcţie de tipul de aranjament. Aranjamentele turistice RIT se vând numai de către agenţii de turism care au încheiat contract cu administraţia căilor ferate din ţara lor de origine şi care efectuează publicitate o perioadă de circa 12 luni. . În cazul acestui produs. excursii de 1-3 zile în afara localităţii. separat de biletul de avion. transportul unui grup într-o călătorie dus şi întors. transportul la sol care se oferă la un preţ stabilit în raport de numărul locurilor închiriate .Ungaria în Europa Centrală şi de Est locul I. p. Asia 16. transfer aeroport – hotel – aeroport. 1999.Statistici despre piaţa de întruniri din toate marile regiuni ale lumii sunt publicate de IACC-Asociaţia Internaţională de congrese şi Intruniri şi de Federaţia Europeană a Oraşelor de Conferinţe înfiinţat în 1964 cu sediul la Bruxelles (90 de membri din 30 de ţări) care şi-a propus să menţină standardele la un nivel foarte înalt pentru oraşele gazdă a reuniunilor internaţionale. incentives. programe cu specific local. Londra. cu un sejur de 7-10 zile. iar tariful se stabileşte în contractul încheiat între agenţia de turism şi transportator în funcţie de tipul de aranjament RIT (există posibilitatea de reducere a tarifului cu 20%. Turiştii trebuie să-şi cumpere locul cu cel puţin 60 zile înainte de data călătoriei când trebuie să-şi achite şi un acont de cel puţin 25% din tariful minim pro-rata. All. vizite la diverse obiective turistice: tururi de oraş. Structura pieţei de întruniri este:Europa 59% -Spania locul I. Produsul turistic pentru organizarea unor evenimente include: 7 C. Acest aranjament se numeşte Rail Inclusiv Tour (RIT) şi se poate realiza pentru clasa I sau a II-a în următoarele variante de călătorii: dus . Tarifele practicate pentru asemenea călătorii sunt stimulative pentru cumpărători. circuite. Bucureşti. Viena. excursii de 1/2 zi în împrejurimile oraşului vizitat. Ed.2%.Turismul de întruniri Produsul turistic aferent pieţei MICE (meetings.

servicii de restaurare şi comerciale.Reprezintă o formă extremă a adoptării strategiei de dezvoltare turistică durabilă Ex:Croaziere în Antartica organizate de oamnei de ştiinţă.. Motivaţii:dorinţa de cunoaştere. Centre de Congrese din cadrul marilor destinaţii turistice 2.servicii turistice generale:cazare. Agenţi de turism creatori de programe: Events Planners.catering şi distracţii.închirierea spaţiilor şi a echipamentelor audio-video şi a asistenţei tehnice necesare. Avantaje: sezonalitate inexistentă. amenajat şi operat cu scopul de a oferi vizitatorilor divertisment şi recreere printr-o diversitate de atracţii bazate pe una sau mai multe teme istorice sau de alt tip care include servicii de catering sau posibilitatea de a face cumpărături şi pentru care. tururi pre şi post congres . elasticitate scăzută la preţ a cererii. In Japonia acest produs turistic a fost importat prin Tokyo Disneyland inaugurat în 1983 conceput ca un produs de masă.UNESCO a stabilit multe dintre ele ca elemente de patrimoniu universal. peisaje cu caracter de unicat. hostess. spectacole şi jocuri. Vacanţe tematice:drumul mătăsii. Conform Dicţionarului de călătorii. proces ce a caracterizat industria americană a parcurilor tematice în anii 1970. Ele sunt construite în jurul unei teme de bază şi incorporează inovaţii tehnologice în noi tipuri de distracţii. Companiile care le gestionează au adoptat programe de modernizare cu accent pe creşterea numărului de instalaţii de divertisment şi capacitatea de prezentare a spectacolelor. Costul croazierei include taxe plătite agenţiilor guvernamentale care le folosesc pentru finanţarea programelor de conservare a mediului. Astfel în 1990 Madame Tussauds (muzeu şi marcă de firmă) a cumpărat Alton Towers şi Rock Circus din Londra.De Efteling din Olanda.Accor a cumpărat pachetul de control la parcul Asterix. 3. fenomene naturale. transferuri şi transport local. catering. parcuri tematice. Parcurile tematice sunt destinate familiilor şi tinerilor care plătesc un bilet de intrare ce oferă posibilitatea de a beneficia de distracţii oferite de parc de un număr nelimitat de ori pe parcursul unei zile. tipărirea broşurilor. Gardaland din Italia.servicii turistice specifice: planificarea evenimentului. Unele elemente sunt unice sau au un grad mare de spectaculos. mapelor şi volumului de lucrări ştiinţifice ale conferinţei. Industria europeană a parcurilor tematice apărută recent pe piaţa turistică este marcată de noi concepte de dezvoltare repoziţionate cu accent pe investiţii şi marketing. Organizatori Profesionişti de Congrese. parte a potenţialului cultural naţional. cataloagelor. de obicei.drumul vinului. Walibi din Belgia. Parcul tematic este spaţiul proiectat. Parc Asterix din Franţa.Proiecte importante sunt cele de la Alton Towers din Anglia. traducătorinterpret.Există mari concentrări de parcuri tematice şi de distracţii în regiunea Kanto din apropiere de Tokyo şi regiunea de lângă Osaka şi Kobe. producţia de obiecte şi mijloace promoţionale personalizate.de a se cultiva. divertisment live.Guvernul japonez a oferit stimulente puternice pentru dezvoltarea industriei de divertisment turistic. drumul ciocolatei. O tendinţă actuală a parcurilor tematice europene este preluarea lor de către grupuri integrate de companii. se percepe un anumit preţ la intrare. Turismul cultural plasează în centrul ofertei atracţia culturală sub forma moştenirii culturale. O a trie concentrare .Turismul cultural se interferează cu turismul de vacanţă şi cu cel de afaceri. Ecoturismul facilitează accesul turiştilor la ecosisteme. turism şi ospitalitate parcul tematic reprezintă o atracţie special construită care oferă o gamă largă de facilităţi. încasări mari.

. la tradiţiile şi modul de viaţă ce caracterizează comunitatea locală. Responsabilităţile specialistului în ceea de priveşte politica de produs turistic sunt: . . vizitarea spaţiilor considerate ca poli de energie sau a siturilor sacre datând din epoca preceştină ca Insulele Paştelui. asupra situaţiei concurenţiale şi a ciclului de viaţă.turismul de reabilitare şi recuperare fizică şi/sau psihică 7. Turismul educaţional practicat de elevii sau studenţii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ dintr-un centru universitar.Conţinutul politicii de produs turistic Politica de produs turistic este denumită de unii specialişti drept „sâmburele marketingului” întrucât în jurul ei se derulează ansamblul acţiunilor firmei. scufundări în mare sau ocean. 4.eliminarea de pe piaţă a produselor neprofitabile.turismul medical . .cunoaşterea pieţelor ţintă ale consumatorilor.coborârea pe cursul apelor. 5. . conduse de un profesor care oferă participanţilor şi accesul la locuri sau situri importante pentru domeniul de studiu al circuitului. o ocazie de testare a reflexelor.Se adaugă circuite de studii specializate pe diferite ramuri ale ştiinţei. Turismul de aventură dă posibilitatea turiştilor să participe la activităţile care le oferă o experienţă intensă.crearea condiţiilor de a participa la activităţile specifice mediului rural.La aceste atracţii se adaugă regimuri alimentare speciale.cunoaşterea produselor şi serviciilor oferite de concurenţă.Dominica-Caraibe. a instinctului de conservare. BaliIndonezia. 2.dezvoltarea acelor produse şi servicii care sunt cerute pe piaţă. Activităţile distincte cuprinse în conţinutul politicii de produs turistic aşa cum sunt consacrate de teoria şi practica firmelor moderne sunt următoarele: • studierea produsului printr-o serie de analize asupra caracteristicilor . Practică yoga.monitorizarea schimbărilor ce apar în structura nevoilor clienţilor. piramidele din Egipt care reprezintă nucleul aranjamentelor turistice din această categorie. Turismul rural definit de OCDE ca o formă de turism ce face posibilă atragerea turiştilor într-o relaţie personalizată cu componentele naturale şi antropice ale mediului natural.În 2000 existau 340 parcuri tematice vizitate de 545 milioane de persoane. exerciţii fizice. meditaţia.se află pe insula Kyushu din sud unde un proiect de anvergură este Harmonyland. gradul de diferenţiere faţă de produsele concurenţei. 8. Consumatorii acestui tip de produs sunt admiratori ai culturii antice interesaţi de informaţiile şi cunoştinţelor acelor vremuri pentru a se elibera de materailismul excesiv al epocii contemporane. precum şi de evadare din mediul confortabil al existenţei moderne: escaladarea munţilor.Turismul de sănătate care oferă turiştilor condiţii de îmbunătăţire a sănătăţii prin formele: . tratamente pe bază de plante în staţiuni specializate din Sedona –Arizona. gradul de diversificare şi de înnoire. Motivaţia centrală este atracţia pentru pericol sau situaţii de risc 6. o provocare pentru depăşirea limitelor fizice. Prin politica de produs turistic firma îşi stabileşte principalele orientări strategice şi modalităţile tactice de concepere şi comercializare a produselor în funcţie de nivelul calităţii. .turismul de întreţinere a condiţiei fizice . a cascadelor.Turismul „New Age” – este specific destinaţiilor cu semnificaţie spirituală. poziţionării acestuia. drumeţia în zone mai puţin explorate. asupra calităţii.

cu specific. Ca modalităţi concrete şi posibile de modificare a produsului turistic se pot aminti următoarele: • îmbunătăţirea produsului turistic prin creşterea continuă a nivelului calităţii serviciilor oferite şi îmbunătăţirea programelor turistice. • nivelul preţurilor şi tarifelor. a unui personal calificat. În domeniul politicii produsului turistic se pot stabili o serie de alternative de modelare a produsului turistic. de adoptare a unor strategii de diferenţiere sau de diversificare ce pot imprima unui produs un mai mare grad de atractivitate. • îmbunătăţirea produsului turistic printr-o mai bună dotare a bazei tehnico-materiale cu tipuri de unităţi originale. Acest lucru se realizează avându-se în vedere şi concurenţa. la realizarea unei promovări şi distribuţii mai atractive decât ale concurenţei. Analiza produsului este întotdeauna o necesitate întrucât ea urmăreşte să identifice punctele tari şi punctele slabe. cazare. tradiţional. ar putea cuprinde: • localizarea hotelului. dar şi includerea unor servicii specifice cu caracter zonal. se pot întocmi fişe de analiză pe tipuri de produse oferite de o agenţie de voiaj: transport. • analiza arhitecturii şi a decorării interioare. Strategia de diferenţiere a produsului turistic urmăreşte detaşarea produsului turistic al unei firme în cadrul structurii ofertei naţionale. firma de turism trebuie să ia măsuri care să conducă la evidenţierea avantajelor competitive ale produsului realizat. Această strategie poate fi utilizată de firmele care au o piaţă de desfacere bine conturată. agrement. acţiunile de creare de produse noi şi cele care vizează dezvoltarea acestora şi a produselor deja existente se materializează în strategii de produs turistic: 1. 2. aceasta implicând promovarea unei politici active de relaţii publice şi promoţionale. În domeniul turismului. • comentarii despre calitatea serviciilor. aranjamente turistice. de competitivitate.• stabilirea strategiilor de aplicat în cadrul politicii de produs. competent. • analiza regiunii unde este amplasat hotelul. Dacă între imaginea dorită şi cea realizată se constată diferenţe. de eficienţă. • activitatea de diversificare şi înnoire a produselor turistice. Această strategie este strâns legată şi de existenţa în cadrul ofertei a unicatelor care individualizează produsele şi care conferă garanţii certe de reuşită pe piaţa turistică. • lista detaliată a tuturor echipamentelor. originală a resurselor zonelor turistice. În acelaşi mod. • conservarea elementelor naturale şi antropice din cuprinsul zonelor cu potenţial turistic dezvoltat astfel încât să se asigure echilibrul ecologic al acestora. Presupune o valorificare creativă. • politicile operaţionale aplicabile. • cifra de afaceri din ultimii ani. Analiza produsului se poate face cu ajutorul unei simple fişe care pentru un hotel. Diferenţierea produselor turistice implică şi asigurarea unor servicii de calitate. • stabilirea acelor strategii de produs turistic în concordanţă cu cerinţele şi motivaţiile clienţilor. • adaptarea produsului turistic la cerinţele în diversitate ale consumatorului. Strategia de flexibilitate a produsului turistic presupune urmărirea evoluţiei pieţei şi adaptarea ofertei la particularităţile cererii. la reducerea nivelului tarifului. .

concentrarea verticală şi conglomeratul.The business of tourism. pe măsura diversificării ofertei de vacanţe. asigurarea perfecţionării permanente a forţei de muncă. de concentrare pe diferite domenii componente ale activităţii. cu prioritate.1994 p 62-63 Rodica Minciu-Economia turismului. Producătorii sau ofertanţii se unesc de regulă sub aceeaşi "marcă". Ca atare.Holloway. ei sunt specializaţi în realizarea unor produse complexe impunând o conlucrare a acestora. În practica turistică internaţională se întâlneşte o gama foarte variată de forme de integrare: grupuri cu obiect limitat de activitate:lanţul voluntar. organizarea de compartimente de marketing şi vânzări cu angajarea unor specialişti în domeniu. respectarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor oferite şi a coordonatelor unei politici comerciale unitare . Piaţa producătorilor de vacanţe este dominată de întreprinderi mici şi mijlocii şi fărâmiţată între diferiţi prestatori de servicii. formei de organizare.campanii publicitare. p107 . Editura Uranus. între acestea pot fi menţionate8: acordarea unor facilităţi de plată turiştilor. razei de acţiune etc. realizarea unor studii de piaţă etc. mărimii. de alimentaţie publică. diversificarea profilului unităţilor de cazare. esenţiale pentru supravieţuire în condiţiile concurenţei.3.Ch. statutului. în scopul oferirii unui produs/serviciu cvasiomogen. iar competiţia este foarte strânsă şi întreprinderile de mici dimensiuni sunt cele mai vulnerabile. London. Totodată. franşiza. Strategia de diversificare a produsului turistic urmăreşte nuanţarea modalităţilor de satisfacere a cerinţelor numeroaselor segmente ale clientelei turistice. Materializarea ei în practică este posibilă prin multiplicarea punctelor de atracţie turistică. 2004. a formelor de agrement. prezintă o serie de avantaje. târguri). a mijloacelor de transport.Forme de integrare a activităţii turistice Producătorii de vacanţe se prezintă într-o gamă foarte diversă din punctul de vedere al conţinutului serviciului oferit. Această 8 9 J. ceea ce accentuează nevoia de cooperare a acestora. centre de rezervare etc. Integrarea prestatorilor de servicii. Pitman Publishing. asociaţiile profesionale şi/sau sindicale şi concentrarea sau integrarea propriu-zisă:lanţul hotelier integrat. are loc o adâncire a specializării producătorilor paralel cu sporirea numărului celor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea une călătorii. obligaţiile părţilor vizând. În acest context se manifestă mai intens după 1980 tendinţa de integrare a organizatorilor de vacanţe. informării şi comercializării în comun a produselor. prezenţa la manifestări specifice (saloane. susţinerea unor campanii promoţionale de anvergură. ca urmare a costurilor mai reduse de producţie. Fourth edition. 3. Lanţul voluntar9 este definit ca o uniune/asociere având caracter voluntar intre hotelieri independenţi. prin lărgirea gamei de servicii oferite. ediţia a III a revizuită.

LOGIS DE FRANCE. cu aproape 3800 unităţi de 3 şi 4 stele şi peste 280. urmărind cu precădere promovarea intereselor specifice grupului. Ca şi alte forme de integrare.Componentele acestor concentrări nu dispun de independenţă juridică şi financiară.Anglia. Dintre cele mai importante lanţuri voluntare. Elveţia. Sheraton _ SUA.Bucureşti. Ele sunt organizate pe nivele diferite de reprezentare:local. hotelărie etc. internaţional. pot fi menţionate: BEST WESTERN Inc . Germania.Franţa. numită franşizor. Această formulă este folosită pe scară largă şi la noi. ele au o strategie de dezvoltare comună. 10 A se vedea în acest sens N Lupu. Din categoria lanţurilor hoteliere integrate.. cu circa 100. iar din 1998 şi in România (hotelurile Parc din Bucureşti şi Balvanyos din staţiunea cu acelaşi nume). mai cunoscute. Irlanda. în sensul constituirii de11: grupuri hoteliere care reunesc mai multe lanţuri (ex.Spania. dreptul de a utiliza/exploata marca sa. cedează în schimbul unor taxe (de afiliere şi exploatare) unei alte întreprinderi numită franşizat (beneficiar). concentrarea orizontală în hotelărie s-a dezvoltat în trepte. ponderea ajunge la 50%). Asociaţiile profesionale sunt grupări cu scop nelucrativ. unice. promotor al unui turism familial. pot fi menţionate. transport. Editura All.SUA. de asemenea. pe verticală şi sub forma conglomeratelor. Belgia. p71-73 11 N Lupu op. unde lanţurile integrate deţin peste 25% din totalul capacităţilor de cazare (în Franţa.p116 şi urm.000 camere. dar scopul lor îl reprezintă promovarea unei strategii comerciale comune şi obţinerea unor rezultate economico-financiare mai bune. cu activitate naţională. cit p122-123 . comercializat sub aceeaşi marcă. Componentele lanţului integrat sunt controlate de un centru unic de decizie. in ordinea mărimii (număr de unităţi şi camere): Holiday Inn . de exemplu. ele oferă un produs omogen. 1998. naţional. Concentrările sunt asocieri rezultate din preluarea de către organizaţiile mai puternice a celor mai mici sau aflate în dificultate. numele (notorietatea) şi tehnicile de comercializare10.SUA.000 camere. Trust House Fort _ Marea Britanie. ACCOR . Hotelul. SUPRANA TIONAL RESERVATION -Elveţia.Elite". este un contract de concesiune prin care o întreprindere producătoare sau prestatoare de servicii turistice. concentrarea orizontală este cel mai bine reprezentată în domeniul hotelier. Editura All.. promovând servicii de inaltă calitate sub marca . Concentrarea pe orizontală se realizează între organizaţii care acţionează în acelaşi stadiu al procesului de producţie sau pe aceeaşi treaptă a lanţului de distribuţie:comercializare (agenţie de voiaj sau touroperator). expresive pentru dimensiunile ofertelor lor. hotelul Mara din Sinaia cu Holidy Inn-SUA. economie şi management.exemplu:hotelul Intercontinental Bucureşti este beneficiarul unui contrcat de franşiză cu lanţul Inter-Continental Hotels-Anglia.SUA. utilizând tehnici de lucru apropiate. grupul american CHOISE) şi lanţuri independente. Tehnica operaţiunilor de turism. Italia. sau prin extinderea celor dintâi în diferite domenii. Franşiza. în mediul rural. Acest lanţ este prezent în circa 70 de ţări.000 camere. Concentrarea sau integrarea propriu-zisă se realizează în trei modalităţi: pe orizontală (lanţurile hoteliere integrate). Marriott . Dată fiind amploarea pe care o cunoaşte. practic fiecare componentă a produsului turistic este reprezentată de una sau mai multe asociaţii profesionale.formulă este relativ răspândită în organizarea unităţilor hoteliere din multe ţări:Franţa. cu peste 4000 de unităţi şi circa 75. realizate pe diverse domenii componente ale activităţii turistice. Gabriela Stănciulescu. 1998. grupul francez ACCOR.SUA. Sfera asociaţiilor profesionale este extrem de largă.Bucureşti. Ramada Inns .

SUA. Japan Airlines cu Nikko etc. de exemplu în Franţa. În practica turistică internaţională se întâlneşte o largă varietate tipologică a construcţiilor multiforme12. Conglomeratul se realizează prin fuziunea (uneori prin cumpărarea) unor întreprinderi a căror activitate nu este complementară sau înrudită. care a preluat lanţul hotelier Sheraton şi întreprinderea de locaţii de autoturisme Avis. ambele din Germania. întreprinderi care acţionează în diverse stadii ale producţiei turistice sau pe diferite trepte ale lanţului de distribuţie şi care.Thomson a realizat Britania Airways.unul din marii touroperatori din lume..companii de transport care şi-au asigurat conducerea unor lanţuri hoteliere sau şi-au creat propriile lanţuri. Lufthansa. iar ca touroperatori . . de exemplu pentru: transportul cu autocarul Safety Motor Coaches Lines în SUA şi Europabus în Europa. transportul combinat (autocar +avion) .-Point Milhouse a creat Point Air. grupul bancar francez "Credit Agricol". British Airways şi Suissair cu Penta Hotels. în mod obişnuit.Hilton . Air France a constituit Air Charter. care a creat firma . în aval. de asemenea. prin pătrunderea într-un domeniu mai eficient. KLM cu Golden Tulip Hotels. KLM pe Martinair şi altele.Mirage ou strategie d avenir?.-Sun a preluat Univers Air. în Anglia. firma de comerţ prin corespondenţă şi lanţul de magazine Neckerman. concentrarea pe verticală se poate realiza în amonte. care a investit în turism.TUI (Touristik Union International) şi ITS (International Tourist Services). când o companie de transport îşi asigură serviciile de cazare prin achiziţionarea unui lanţ hotelier şi în ambele sensuri.. de exemplu. Hyatt . în Belgia.Hertz.p131-132 . de viitor. 1989. prezenţa acestei formule în domeniul turismului este argumentată de dinamica şi perspectivele evoluţiei acestuia. Conglomeratul reprezintă o formă de concentrare particularizată prin tendinţa de diversificare a activităţii unei firme.producătorii/comercianţii de voiaje (touroperatorii) au creat sau au preluat controlul unor companii de transport. T. United Airlines (TW A) cu Hilton International.O. Lufthansa pe Condor. T. .SUA. Hatier. 12 G Cayes. de exemplu. Sabena pe Sobelair. Paris. Concentrarea verticală reuneşte.O. când un lanţ hotelier îşi creează propria reţea de agenţii de voiaj sau propria companie de transport. Le tourism international.Cosmos. Air France cu Meridien şi Jet Hotel. închirieri automobile .Voyages Conseil" etc. . se află într-o relaţie de complementaritate. în sânul aceluiaşi grup.companii aeriene regulate care îşi creează filiale specializate în transportul la cerere (charter). p323 Sunt considerate forme de concentrare orizontală/lanţuri integrate şi cele din sfera transportului şi comercializării. ea poate încorpora două verigi (se numeşte parţiaIă) sau toate verigile (globală). Între cele mai cunoscute exemple se situează: ITT (International Telegraph & Telephone). transport aerian IATA. T.O. De introdus alianţele strategice Cristureanu 2006. creând NUR (Neckerman und Reisen) Touristik .

Liberalizarea transporturilor aeriene a permis extinderea reţelei de rute şi prin alte modalităţi. în schimb eforturile de comercializare sunt dispersate. Politici ale companiilor aeriene Politica economică a companiei aeriene cuprinde deciziile privind dimensionarea optimă a activităţii sale. uniforma şi însemnele personalului. Timpul de staţionare a avioanelor la sol se micşorează substanţial. De aceea.În cazul formulei radiale. având în centru un ax sau nod aerian. pe care să poată fi oferit un evantai larg de servicii. iar dimensiunea pieţei în fiecare din punctele de escală comercială nu justifică costurile manevrelor de aterizare. cât şi din motive economice. imaginea de . Rutele aeriene se pot prezenta sub o varietate de forme. staţionare şi decolare. de mari dimensiuni. iar în drum spre destinaţia finală face o serie de opriri intermediare justificate tehnic sau comercial. cu atât mai mare cu cât o dată cu procesul de liberalizare s-a intensificat şi concurenţa pe piaţa transporturilor aeriene.Tendinţa de regrupare a organizatorilor/producătorilor de vacanţe se manifestă tot mai accentuat. Costurile medii unitare de operare sunt ridicate. companiile Pan American. partajarea spaţiului de zbor (block spacing) şi partajarea codurilor de operare (codesharing). în funcţie de interesele sale comerciale şi de capacitatea companiei aeriene de a beneficia de progresul tehnic şi managerial din domeniu. stabilirea rutelor de zbor. Ruta sub formă de reţea sau grilaj (grid) este de obicei specifică rutelor interne. avioanele pot opera pe un număr mare de rute. 4. devenind o trăsătură dominantă a industriei turismului. Practicarea strategiei de gamă în transportul aerian presupune în fapt utilizarea unei reţele largi de rute. rutele au aspectul unor raze sau spiţe care pornesc din aeroportul central (hub) prin care se face legătura cu un număr mare de aeroporturi situate la diferite distanţe în diverse ţări. pe relaţiile cu concurenţii şi forţa sa economică. Atât din motive tehnice. Delta şi United au putut să-şi extindă reţeaua de rute. conectând un număr mare de oraşe şi nefiind nevoite să se întoarcă pe acelaşi traseu. În primul caz. Una dintre metodele cele mai frecvent utilizate este achiziţionarea rutelor pe care operează alte companii aeriene. De asemenea. delimitarea pieţelor de operare. dintre care cele mai importante sunt:franciza. îmbunătăţindu-se parametrii tehnico-economici de utilizare a avioanelor. tot mai multe companii aeriene au renunţat la acest model de rută. avionul pleacă de la aeroportul bază. cât şi una de strategie de piaţă. În acest fel. atunci când acestea s-au confruntat cu mari dificultăţi financiare. Principalul avantaj al acestei formule de rută aeriană se referă la gradul înalt de utilizare al capacităţii de transport. cel al rutei liniare. permiţând creşterea numărului de perechi de aeroporturi care sunt puse în legătură fără a se deschide rute suplimentare. Volumul traficului aerian este mai mare decât în primul caz. de la un aspect liniar. Extinderea reţelei de rute reprezintă atât o decizie de politică a produsului. compania se sprijină pe posibilităţile oferite de dreptul de operare. multe companii aeriene au micşorat numărul de escale chiar şi pe cursele lung-curier. Practica francizei în transportul aerian se referă la dreptul acordat unei companii aeriene de către o altă companie aeriană de a-i folosi numele. cumpărând drepturile de operare pe rutele externe de la Pan American şi TWA. pe baza acestora. precizarea nomenclatorului de servicii oferite şi. considerat tot mai puţin eficient. În aborarea politicii sale. cel de reţea sau grilaj (grid). până la cel radial. ceea ce reprezintă un dezavantaj.

din diferite motive. dar avantajează în egală măsură publicul călător. Delta obţinea accesul (indirect) pe aeroportul Heathrow din Londra. pe lângă dimensiunea spaţiului cumpărat în bloc de către fiecare dintre părţi. avioanele şi echipajele companiilor implicate poartă aceleaşi însemne. mărindu-şi astfel cota de piaţă. Ambele companii obţineau astfel un avantaj competitiv. cu TAT . deci de subscriere în cadrul aceleiaşi mărci comerciale a diversităţii de prestaţii oferite de diferite companii sub forma unei game unice de produse. spre care nu avea acces. Exemple recente ale acestei practici sunt: acordul de franciză dintre Virgin Atlantic şi South East Airlines din Atena şi cu Cityjet. În cadrul unui acord de partajare a spaţiului de zbor se prevede ca o companie aeriană să aloce altei companii. Un acord de partajare a spaţiului de zbor cuprinde un număr foarte mare de clauze care precizează. sub propriul nume şi sistem de distribuţie. care are deja un istoric de mai mult de 25 de ani şi este extinsă în toate regiunile lumii.Germania). privilegiile amintite sunt asociate cu preluarea de către compania care acordă franciza (francizor) a iniţiativelor de marketing şi a managementului comercial ale companiei beneficiare de franciză (francizat). apoi cazul British Airways care a încheiat opt acorduri de franciză (cu City Flyer Express. nu are posibilitatea să asigure legătura aeriană pe o anumită rută sau spre un anumit aeroport. stimulând turismul şi călătoriile de afaceri. Practicile descrise mai sus sunt de natură să diminueze concurenţa pe piaţă prin concentrarea ofertei de transport aerian. De multe ori. Manx Airlines şi Loganair -din Marea Britanie.marcă şi politica de produs (gama de servicii). Virgin presta pasageriIor Deltei intreaga gamă a serviciilor de aeroport şi primea în schimb avantajul de a oferi propriilor pasageri accesul direct pe cele 200 de aeroporturi americane pe care opera Delta.Franţa şi cu Deutsche BA . Acest tip de relaţie se stabileşte atunci când o companie aeriană. Acordurile de partajare a spaţiului de zbor şi acordurile de franciză se vor extinde în măsura in care tot mai multe companii aeriene vor dori să depăşească limitele impuse de convenţiile guvernamentale bilaterale. o nouă companie irlandeză care opera curse între Londra şi Dublin. condiţiile de rezervare a prestaţiilor. Delta urma să cumpere între 50 şi 100 de locuri pe fiecare cursă efectuată de Virgin Londra şi spre încă alte 5-6 oraşe din SUA. beneficiarul francizei plăteşte redevenţe sau taxe de franciză şi îi dă posibilitatea francizorului săşi suplimenteze capacitatea de transport pe reţeaua sa de rute. Un alt mijloc pentru atingerea aceluiaşi scop îl reprezintă practica partajării codurilor de zbor (codesharing). Unul din primele acorduri a fost încheiat între Delta Airlines şi Virgin Atlantic. sub diferitele sale forme. Pentru ca relaţia de cooperare să fie evidentă. Singurul impediment în extinderea francizei îl va reprezenta posibilitatea limitată de standardizare a serviciilor de transport aerian. conform acordului bilateral SUA şi Marea Britanie (Delta având dreptul de a opera numai pentru aeroportul Gatwick). Compania care primeşte locurile le comercializează direct pe piaţă. Conform înţelegerii. Companiile aeriene. un anumit număr de locuri pe aparatele sale de zbor. la care se pot adăuga acordurile asemănătoare încheiate de Lufthansa -Germania. Brymon Airways. În schimb. Avantajul scontat pentru Virgin era o creştere cu circa 100 de milioane de lire sterline a profiturilor obţinute din serviciile prestate pe ruta Atlanticului de Nord şi posibilitatea de a-şi creşte frecvenţa zborurilor lor. Air New Zealand Link şi altele. GB Airways . adoptând o politică de marketing comună.Danemarca. pe anumite rute. au posibilitatea să-şi continue relaţia de conlucrare.Gibraltar. . legate prin diferitele tipuri de convenţii. situaţiile în care este necesară suplimentarea spaţiului etc. Maersk Air .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->