RADU PARASCHIVESCU

Ghidul nesimtitului

"

cu un cuvint de intampinare de Andrei P1~u

cu un prolog in versuri de ~erban Foarti

Cuuant de iniampinare

o monografle despre nesimtire'P "Vast programl" - ar fl spus De Gaul-

le ... Materia e abundenta, ramifieatiile ei - inepuizabile. Radu Paraschivescu dovedeste un mare curaj cand se ia la tranta cu acest balaur ~leampa t, ubicuu, intratabil, mondial ~i autohton. Dar 0 face cu un soi de calm vesel, cu 0 rabdare stoica: nu Iucreaza ca un moralist acru, ci ca un degustator de moravuri. Attfel niei nu se poate. E foarte usor sa -'ti pierzi cumpatul cand ai de-a face cu nesimtirea. Te infurii, disperi, te smintesti, Igienic e, prin urmare, sa-'ti 'Pi flrea, adica sa practici, dinaintea dihaniei, anestezia contemplatiri. Acut lara isterie, exact lara abuz entomologie, Radu Paraschivescu a scris 0 carte ,,trista, plina de umor". Razi, regasesti la tot pasul situa'Pi de viati ~i tipuri umane cunoscute, dar, de la 0 vreme, peisajul devine sumbru. E vorba de infemul cotidian, dar ~i de 0 uratenie ,pe viitor". Studiul aplicat al nesim'tirii echivaleazi cu 0 analiza spectrala a ,pmului nou". Suntem confruntati CU vecinul [de-alaturi ~i din noi in~ine), produs al imbecilizarii comuniste, dar ~i al postcomunismului decerebrat, consumator de deseuri, idolatru al ,,ratingului", ignorant euforic, abrutizat de ideologii, mode ~i pofte.

Cititorul nu va putea clasa riguros ceea ce citeste. Nu enid cercetare psihosociologica, dar nici pura Iiteratura, niei eseu de etica, dar nici simplu capitol de istorie contemporana, niei ~arja comica, dar nici presentiment al apocalipsei. E insa ceva din toa te acestea ~i, mai ales, e performanta unui om de talent, de bun-shnt ~i de bun-gust. Carevasazlca - 0 specie rara,

N-ar fl exclus ca textullui Radu Paraschivescu sa ajunga ~i pe mana vreunui nesimtit, in acest caz, nesimtitului i s -ar oferi sansa sa-~i revina, 1a capatnl Iecturii, in stmtiri. Dar nu -mi fac iluzii. Nesim'ti'Pi nu prea citesc. Iar cand Ii se pune dinainte 0 oglinda, ceea ce rid Ii se pare cool: "via'ta insa~i", in toata devastatoarea ei Inconsistenta, in toata dulcea ei promiscuitate.

ANDREI PLE~U

balada lui nesimiila

Cotetul! sau e-o atenansa

doar in zodiacul mra ~ansa

al nostru ... La Kitai, jigodia aceasta-ai are nu doar zodia, dar ~i onoarea - e1, godacul - de-a incheia intreg zodiacul.

in apocrifa noastra ,,zodie a Porcului", cate-o ciInotie

(sau stmpla cunostinta] poa' sa ne-arate cat de norocoasa

e zodia Dumnealui (~i-a Scroafei, - c-un iz, in plus, ca al garoafei).

Numai ca, pentru a fi demn de-un astfe1 de benefic semn [al unui ins din rasa York), se cade- a :6. tu insu 1i pore, cu-o pie1e cat mai nesubtire care-ti aduce nesimtire.

*

La ce e nesimtirea buna? La voiajatul impreuna-n masma-n care se da buzna, de parca orishrnde ai

urca,-n troleu sau in tramvai, tu circuli tot cu-autobuznal

Este un mijloc de transport ce-aduce tot mai mult a sport extrem, - pe fondul olfactiv, a toate izurile stranse-n spatiile ce1e mai restranse,

in care nu po'ti fi activ,

ci doar cob ai, - fie ca pute a cururi, subsuori, repute, fie ca 0 te1efonie

mobila se-ntretaie,-n haiti, cu cinci mane1e ce se vaiti de moarte,-ntr-o babilonie.

*

La ce mai este buna pe1ea

lIn accepDiunea (astrologica) de "casa".

cum spun persoane1e ace1ea-n a ciror minte sonul i

nu ~tiu ce are-a ispa~i,

de-a disparut cu totul, betul, de e1, din ditai alfabetul,

fie ca cumperi pept din peata, fie ca ai perdut in veati,

fie ca-'ti merge ati Featul,

fie ca a~tia cu-nfeatul

de caini ar trebui, ~i ei, Iacu'ti, cat mai degraba, pei,

fie ca aia de vor pe1e

de caine pentru-a-st face-obe1e din ea, caciula sau manus i,

i-ar jupui ca, de panu~i, porumbul. - ,,Da'ti-mi-i pa mana ~i-i termen intr-o saptamana!"

*

Porumbul evocat mai sus dezlantuie 0 poftA-n plus de-aer curat ~i iarba verde, ca ~i de midi bine frip'ti cu-aromitoare erbi ~i-nfip'ti

in tepe,-ncat nu mai poti perde

nici un minut, dand fuga-n spatiul stramt dintre blocuri, ca nesatiul sa 'ti-l astamperi cu gratare,

Iuand seama sa Ie faci sub geamul vecinului, care, ca neamul

de traista, striga tot mai tare

la tine, ca-l Ineaca fumul,

al tau ~i-al altora, in cumul ... Cand bulangiului nu-i place cum canta Nicolae Guti, - tu-i strigi: ,,La opera, ba, puti, cu tine, - tras la patru acel"

*

- Nene Vasile, ia mai zi.-mi-o p-aia da i-a zi.sa~i chiar asta seara, lu-aia cu sani d-o kila?

- Fa, taci, ca 'ti-l trimit pe :6.-mio la tine ~i te face pasta

da mici; sau muta-te la vilil

Ce-mi pasa mie c-ai esamen

la nu-s' ce ma-ta, Eu te-njur caei vreau manele, - nu-s afon ca aia da mceau un damen tango, dup-un magnetofon

da-I adormea pa ai din jure

Ba, foameo, veata-I un ie1astic da care tragi in chip ~i fel, plesnindu-i p-unii peste bot;

ce daca,-n jur, is pungi da plastic, la iarba verde e 1a fel,

~i- alti caini cu limba de un cot ...

*

La ce mai este buna pielea precum a unei pahiderme

de groasa? E ca n- ai sa semeni cu toate neamurile elea strivibile precum un vierme

~i care, cica, 'ti-ar fi semeni.

Ce semeni? .. Cand tu esti un macho ~i, din mertana, 0 faci Oea~ca

pe blonda din Trabant, pe care

o scuipi din mers ~i-i strigi: ,,Riga ceo, te-a cacat ma-ta in caleasca,

da nu Po'ti circula mai tare?'

Sau p-ala care-i tragi 0 flegma cand vrea-s da~chizi, in plin soare, geamu-n tramvai ~i-o baba, cica, precisa ca 0 apoftegmaa:

,,E corent, maica, ~i ne doare urechilel". - Ce semeni, Gica?

*

Ce semeni, Nae? .. Poate clone prin garl ~i vami autohtone, cu termopane-n rol de sticla, de dupa care cate-o rigla

de calcul, iti raspunde-n scarba, ca unei moi urechi de carpa 3, -

conform cutarui Decalog (alui vechi, cvasianalog,

doar ca oleaca mai excentric),

2 Termenul apoftegmii, aici, imi apartine,

3 Acest organ auricular este trouvaille-ullui Nichita Danilov.

~i care pune-un punct pe i, la punctul2: ,,Nu te gandi

la ceilalti, Fii, bre+, egocentric."

Altminteri, nesim'ti'tii fac un soi de Internationala

ai carei membri-s, parca, gemeni, dar, mdeobste, se prefac

ca nu sunt din aceeasi oala, fl'ndca nu vor sa aiba semeni.

*

Ce semeni? - cand, plecand la bai mai totdeauna cu ai tii

rar singur, - soata-ti, de 0 zi, e plina de- 0 tandra ge1ozie:

,,sa nu ui'ti cum urci, dragav-n tren sa-'ti sco'ti pantofrl da teren

~i sa ramai doar in ciorapii tii Oau~a'ti ~i albi; iar crapii in saramura, niei pa ei

sa nu-i servesti lara mujdei, mujdeiu-n care-ntingi ~i ce1e vreo doispe proaspete piftele;

iar daca-I iei ~i p-ala micu (care e,-ntreg, leit taticu'], Iasa-I sa umble copaeel

ba chiar de-a busilea, ~i e1, ca-ntepeneste ~i, in veata,

doar cin' sa-mpinge iasa-n Cati."

*

,,A, ~i sa nu ui'ti, Aure1e, maieul al cu gaurele prin care- 0 adiere sim'ti,

ca prinde bine cand i'ti scoti camasa alba din chiloti

~i din nadragii aia atrimti,

~i sa nu uiti sa te-ntorci vineri ca e logodna alor tineri,

iar pentru ca la noi nu-i loe, vom a~eza,-n mai larga casa a scarilor, 0 Iunga masa

~i vom potti intregul bloc:

4 Bre"-ul colocvial (incompatibil, altminteri, cu un ,,decalog") e 0 initfu,tiva a mea, de ordin comic.

sa taca ai da pa palier

e-atunei cand pleci, in marsaler, te- auzi mai rau ea la raliu, - iar cu-ordinea, it punem ~ef

pa al batran, pa nenea ~tef,

ee-a fost, pa vremuri, earaliu."

*

,,Da toate nume1e mi-e sila, zisese tae-su, cand cu pleasca cu decretelu ... S-aibe ~iansa, io zie sa-i zieem Nesimtilal"

Iar soacra-sa, privind in ceasca cu neehezol, cam dinspre ansa

spre stanga (ea nu-i zieea toarta, fl'ndca ~tia de la eoeoana

unde fusese fata-n casa,

ca se-mbunatateste soarta

cand 'til de ansa chiar 0 cana, darmite-o frantoeeasca tasa],

spunea, pe urma, cui eredea-n ghieitul in cafea si-n dodii dintr-astea: ,,Dupa ee-o re'ntore, cu gura-n sus, ee sa vedea

in eea~ca? .. Ale doispe zodii, - iar ultima era un porel"

ENVOI

S-au seris aeestea ea-ntr-o sala de asteptare, - n care neslmtlrea este abisala

~i Imuabila ea Iadu' -

ea ~i aceea care ne

asteapta Inca-n Ghidul nesimiitului, in care Radu Parasehivescu,-n aeest an, se-nfurie, - martor Foaria N. Serban.

Ghidul nesimtitului

,

Cum sa simii un nesimiit

Rindurile pe care tocmai ati inceput sa Ie cititi ar fi putut sa aiba mai multe nume. Ele s-ar fi putut intitula, bunaoara, Introducere in cunoasterea nesimiitului sau Nesimiitul in trecut $i in prezent pe teritoriul patriei noastre. insa rostul cartii de fa~ nu e sa maimutareasca tipariturile indigeste din anii 1980, nici sa raspunda unor asteptari peste masura de pretentioase. in plus, Romania nu are contract de exclusivitate cu nesimtirea. Aceasta este glob ala , dina mica. ~i atenta la schimbarile din jure Ea e perceputa peste tot ~i regretata nicaieri, Fire~te, nesimtitul roman nu seamana cu eel belgian, azer sau panamez ~i nu poate :6. confundat cu nici unul dintre ei. El are un je ne sais quoi care-l face inimitabil ~i greu, daca nu aproape imposibil, de

clasifica t.

~i mai are ceva nesimtltul roman: un decalog de la care nu se abate ~i un set de convingeri pe care ti-e cu neputinta sa i Ie zd.runcini. Trasatura lui de:6.nitorie pare, astazi mai mult ca oricand, ubicuitatea. Cine are tristul privilegiu al vietii in orasele mari nu se mai poate intoarce in loe lara sa dea cu nasul de un exponent al categoriei. Iar de la 0 vreme nici maear refugiul campestru sau izolarea prin funduri de provincie nu mai garanteaza izbavirea. Nesimtitul roman este agentul unei molime careia soeietatea nu i-a aOat leacul. ~i putem spune chiar ca, dupa cum merg lucrurile, e foarte putin probabil ca laboratoarele vietii publice sa descopere un vaccin eficace .

Dictionarele ne pun la dispozitie rama ingusta a unor definitii, lisan - du-ne pe noi sa facem restul. Terfeloaga explicativi a limbii romane a~aza trei explicatii in dreptul termenului ,,nesimtire": 1) pierdere a cunostintei sau Iesin; 2) lipsa de bun-shnt, purtare a celui nesimtit; 3) raceala, lipsa de sensibilitate. Dintre cele trei acceptii, cea care ne Intereseaza este a doua. Potrivit acesteia - ~i umbland la familia de cuvinte -, nesimtltul este un om ,~ipsit de buna crestere, de cuviin~, de delicate te", Confruntata cu adevirul miscator a ceea ce ne mconjoara, formula degaja un abur patetic ~i vetust. Nesimtitul de la noi ~i de pretutindeni nu mai e de mult asa cum it descriu dictionarele. Pe linia unei sinonimii dictate mai degraba de palpitul vieti i de zi cu zi decat de acribia semantiea, nesimtitul e totuna cu badaranul, mojicul, toparlanul (insotit de ruda dumisale apropiata, toapa], neamul prost, marlanul sau ghiolbanul. Sunt termeni cu 0 sonoritate sugestivi, vocabule din care galgaie sensuri nete, substantive al caror numitor comun este voluptatea gestului sau a cuvintului nepotrivit.

Rostul acestor termeni? Sa ne atraga atentia ca nesimtltul e 0 aleatuire stridenta, cu 0 uluitoare capacitate de a fi vociferant mereu ~i de a nu se replia nicioda tao El e intotdeauna in apele lui, lara sa eunoasca stinghereala. N esimtitul nu roseste, frlndca e nepregatit genetic pentru 0 asemenea abatere pigmentara. Mediullui optim e spatiul public, unde ~i da imperturbabil adevirata masura, Acomodant, niciodata in pana cand vine vorba de adecvarea la context, suplu ca 0 liana ~i sacaitor ca sciatica, nesimtitul ~tie

sa valorifice toate fisurile prin care se poate fur~a in tesutul social. El are ~tiinta fructi.ficarii insinuante. Nu te cotropeste frontal ~i decisi v, ci te inviluie alunecos, pana cand iti devine vecin sau iti suDa in ceafa, Nesimtitul se

comporta ca un virus cu tabieturi, obsesii ~i manii. ii lipsesc, in schimb, simtul masurii ~i urbanitatea elementara, Daca Ie -ar fi avut, cartea de fa'ti n-ar fi fost scrisa,

Trasaturile principale care compun profilul nesimtituhri reies din decalogul care urmeaza. Ele se verifica in realitatea imediata ~i pot fi identificate lesne de orice observator. Merita, totust, sa zabovim in preajma celor doua elemente care constituie amprenta Identitara a nesimtituluk gesticulatla ~i retorica. Altfel spus, limbajul non -verbal ~i discursul.

Cum qesticuleaza nesimiitul. Limbajul trupului

Nesimtitul este, din capullocului, adeptul gesticulatiei luxuriante. Nici n-ar putea fi altfel, fiindca - e lucru ~tiut - nesimtirea n-a mcut niciodata casa buna cu discretia. Energia debordanta a nesimtitului se regaseste in felul cum se m~ca acesta, in agitatia spastiea a membrelor, in exuberanta sufocanta a intregului corp. Manualele de fizica din clasa a VI-a de acum treizeci de ani defmeau corpul drept ,,tot ceea ce oeupa loc in spatiu", Ei bine, corpul nesimtitului se sustrage acestei generaliziri nemeritate. Nesim'titul nu ocupa loc in spatiu, ci it colonizeaza, it supune u nei navale neinduratoare, it Impregneaza cu esenta lui rezistenta la orice tratament de combatere. EI ~tie ca ~i poate disloca aproapele in doi timpi ~i trei ~cari, motiv pentru care ~i ingaduie sa traiasca relaxat. Cand un nesimtit ~i propune sa te a lunge de pe propriul tau teren, sunt rarisime cazurile in care nu reuseste, (Iar in aceste cazuri probabil ca da peste un nesimtit de aceeast anvergura.] Gesturile lui sunt, in aceste conditii, un instrument redutabil. Indiferent daca se sterge la nas, se scobeste intre din'ti, i'ti povesteste un film sau te invita la 0 bere, nesimtitul te face sa devii retractile ~i-atunci din doua, una: ori capitulezi resemnat, ori dispari cat po'ti de repede. in ambele cazuri, victoria e a nesimtitului.

Gesticulatia nesimtitului e bogata, gratuita, incomoda ~i agresivi. Exista aici un preaplin coregrafic, 0 abundenta motrice de rau augur. Chiar ~i atunci cand intentiile nesimtitului par in buna regula, ceva din morisca mainilor sau in bulbucarea ochilor sai te inhiba ~i te face sa te intrebi pe unde 0 sa scoti camasa, Expansiv ~i nestapanit, nesimtitul e gata sa -'ti vire un deget in ochi, sa te calce pe bombeu, sa te inghesuie ~i sa -'ti reduea spatiul vital. Compania lui e solicitanta ~i obliga la precautii neintrerupte. Langa un nesimtit incerci un alt tip de nesiguranta decat langa un posibil hot de buzunare, dar ai putine sanse sa ramai acelasi, De cele mai multe ori iritarea in fata lui face loc disconfortului, iar uneori chiar ~i fricii.

Pe langa gestlculatia ca acompaniament al vorbirii, nesimtltul poate recurge orieand la gesturi defmitorii, de sine statatoare, incarcatura lor e cu atat mai nocivi cu cat totul are loc in public. Nesim'titul detine arta surprizelor consternante. EI se descalta in tren, fumeaza in locuri un de acest lucru i se interzice in mod explicit, vorbeste intre replici la teatru, ~i suge maselele la Ateneu, ~i pipaie prietena pe intuneric la film, eructeaza plenar dupa dejun ~i se sterge la gura fie cu fata de masa, fie cu maneca hainei. Toate aceste gesturi denota nu doar lipsa de educatie, ci in primul rand

sfidare la adresa celor care i se ana mtamplator in preajma, Cei mai multi nesim'ti'ti stiu. ci nu au voie sa faca anumite lucruri. Dar Ie fac doar pentru violentarea asistentei, pentru oripilarea ei amuzata. Nesim'titul se hraneste din stinghereala celorlalti ~i gaseste in ea indemnul de a fI nesimtit ~i cu alte prilejuri. ~a cum pofta vine mancand, jubilatia nesimtirii sporeste cu fiecare gest care iese din norma ~i-i perplexeaza pe martori.

Cum uorbeste nesimtitul. Limbaj pur $i simplu

in ceea ce priveste retorica nesimtitului, ea nu face decat sa -i dubleze gesticulatla. Nesim'titul are un fel de-a vorbi sintetizabil in cateva epitete: zgomotos, rastit, grosier, of en sa tor. Nici un nesimtit autentic nu va folosi surdina. Verbullui trebuie sa fie sonor pana la timorare ~i ex:cesiv pana la vertij. Nesim'titul nu coboara spre soapta in nici 0 imprejurare. Nimic nu -I poate convinge sa taca, ~i nici sa accepte ca e nepoliticos sa ridice tonul in biserica, la cimitir sau intr-un muzeu. Un nesimtit care vorbeste incet este 0 contradictie in termeni. Un aranjament contra naturii. Un compus oximoronic. Un mutant pe care realitatea se va grabt sa -I respinga, Nesim'titul veritabil se exprima raspieat, intrerupe, eonflsca atentia auditoriului, taie macaroana ~i nu e interesat de punctul de vedere al celorlalti, Conteaza el ~i numai el. Orice tentativi de sustragere a aproapelui e sanctionata drastic ~i imediat. Nesim'titul abhora clipele dubitative, deplange ifosul patetic al revoltatului de langa el ~i militeaza pana in panzele albe pentru rasteala, cioroviire sau insulta, EI rade la propriile bancuri (majoritatea stupide) ~i te someaza sa i te alaturi. Vorbe~te lara sa f:tltreze, iar pentru asta asteapta complimente ~i admiratie. Nu se prezinta. niciodata., presupunand ca -I cunosti, Este locvace, pisalog ~i af~eaza de flecare data. 0 deplina indiferenta fata de ceea ce-I meonjoara.

*

Paginile care urmeaza ascund, ce-i drept, 0 forma de inutilitate, fiind de la un punct incolo 0 incercare de a-i vinde castraveti gradinarului. in mod normal, personajul principal al acestei cir'ti ~i nenumaratii lui fra'ti intru atitudini ~i cunosc bine menirea, arealul ~i victimele. Nesim'titul roman - cad el e totus! blestemul n ostru zilnic - este surprins aid in diverse ipostaze ~i incurajat sa nu coboare stacheta. Tocmai fiindea avem asteptari enorme de la el, ii suntem aproape cu vorba ~i cu ex:emplul. Nu ~tim daca va avea sau nu chef sa parcurga acest ghid, pentru simp luI mot iv ca e putin probabil sa aOe noutati, insa datoria noastra e sa -I marmam cu cat mai multe trucuri, strategii ~i instrumente. Poate ca de unele a uitat. Poate ci alte1e i se par

sub evaluate. Poate ca se va sim'ti ispitit sa se raporteze la modelul furniza t de ghidul nostru ~i va constata ca ex:ista. totus], in comportamentul sau, amanunte retusabile, in fond, un nesimtit avizat are un impact mult mai puternic asupra semenilor decat unul constrans 1a aetiuni empirice. in fine, ca forma suprema de captatio, am ales sa ne adresam nesimtituhri tutuindu-I. Alegand armele lui ~i mutandu -ne intr-un registru pe care-I

stapaneste pana la ultima nuanta, in felul asta, avem cat de cat sansa unei reaetii binevoitoare din parte-i.

Decalogul nesimiitului

1. Fii strident. Lupta cu toate mijloace1e impotriva discretlei,

2. Nu te gandi la ceilalti, Fii egocentric.

3. Patrunde pretutindeni. Nu te lasa marginalizat.

4. Fa prozeliti, 0 sa vezi ca nu e foarte greu.

5. Batjocoreste lucrurile grave. Practica persiflarea mai ales cand nu e cazul.

6. Arata-te opac la argumente1e celorlalti, Eventual refum -Ie de plano.

7. Cauta mereu prim-planul. incearca sa frl contaminant.

8. Evita sa-ti pui Intrebari, Drumul tau e unul al certitudinilor.

9. Convinge lumea sa se plieze pe setul tau de non -valori. Nu accepta compromisuri.

10. Nu uita ca marele tau dusman e bunuf-shnt, Combate-l cu fiecare gest ~i cuvint.

Nesimiitul calator

in mileniul internautic, globalizant ~i repezit in care te aOi , ealatoria ~i-a pierdut frisonul initiatic. ~temerea la drum nu mai are aplomb picaresc sau sambure de mister. Totul s-a redus la 0 deplasare eficienta, cu economie de timp ~i abundenta de mijloace. Nimeni nu mai pleaca in directii incerte, nimeni nu mai eauta sensuri pitite in mecanica pasilor. Calatorul de azi eo vietate decisa, care trebuie sa ajunga repede din punctul A in punctul B. EI are un aer posac, preocupat sau febril, in functie de agenda zilei. Stilistica voiajului, fie eI de placere sau de afaceri, a saracit metodic, pe masura ce s-a imbogatit recuzita tehnica, Autobuze1e, trenurile, avioanele ~i metrourile transport.a. cohorte de pasageri plecati, vorba lui George Bernard Shaw, ,~a inmlniri cu ei in~~i, la care se tem sa nu inmrzie". Ei b ine, de ce sa ingadui, tu, nesimtitule, posomoreala ulceranta a acestor vesnici hoinari? Chiar nu poti face nimic? Ba vezi bine ca poti, daca ~tii sa -ti alegi instrumente1e ~i momentul optim al Interventiei,

Studiaza, de pilda, un autobuz care duce sau adu ce lumea de la serviciu. 0 sa observi imediat ca in acvariul pe ro'ti care strabate orasul staruie aerul unei neimpliniri generale, al unei vegetari Iancede. Fiecare pasager e 0 insuli aseunsa sub 0 pagina de ziar, 0 coperta de carte sau 0 privire flX8.ta pe geam. Sunt oameni care nu gusta viata ~i nu -i pricep

sensu rile subtile. Unii citesc sfidator, parca pentru a -'ti da de inte1es ca accesul in lumea lor e interzis. Al'tii s -au cufundat in ganduri, semn ca mesteca taeut 0 dilema domestica sau 0 frustrare prel uata de la slujba, in fine, al1ii sunt rupti de oboseala ~i, sprijiniti cu fruntea de geam, incearca sa fure un sfert de ora de somn recuperator. E limpede, trebuie lacut ceva - ~i inca repede.

Fire~te, pentru ca 0 ini'tiativi de acest gen sa fie incununata de succes, ea trebuie sa inceapa corespunzator. in cazul de fa'ti, de la urcarea in autobuz. E un moment de1icat, pe care nu toti it gestioneaza cum se cuvine. Nesimtitul autentic ~tie insa ca n-are voie sa cedeze in fata conventiilor, Politeturile de moda veche, hamletizirile delicate ~i abstragerile concesive sunt mofturi stupide, flecustete pentru care tagma te va taxa rend i'ti va fi lumea mai draga, Exista inca locuri in 'tara unde autobuzul sau tramvaiul se asteapta pe trotuar, iar uneori - ca 0 culme a desuetudinii vitamatoare - pe bancutele din refugii. Un neaimtit bucurestean expediat in Oradea ar putea descoperi aici surprize greu digerabile. Exista sclifosi'ti prevenitori, care practica 0 discriminare abuzivi ~i ingaduie accesul in vehicul pe criteri i i~ite din uz: virsta, sex, eventual betesuguri trupesti, Fiind vorba tot de creaturi

de la bunul Dumnezeu Iasate, acesti indivizijalnici, hraniti cu perfuziile unei nostalgii culpabile, nu pot fi Iichidati ~i nici macar inch~i in rezervatii, in fata lor, neslmtitul are 0 aingura varianta: aetiunea direeta.

Ea se comprima intr-o formula lara echivoc: darea de buzna. Nesim'titul e eel care, prin puterea exemplului, ii supune pe pasageri unei pedagogii simple, dar de 0 somptuoasa utilitate. intr-un autobuz nu se suie, ci se navile~te. Stilistica momentului trebuie sa aiba ceva de meleu rugbistic, de caft pe maidan, de imbulzeala ceausista la tejghea, cand vinzatoarea Ie anunta celor 0 suta de ~oimi ai cozilor ca mai erau doar treizeci de pachete cu gaturi ~i gheare de pui. Accesul in mijlocul de transport respecta 0 lege naturala, cu ecouri darwiniene: the survival of the fittest>. Primii urcati sunt plavanii musculosi, liceenii cu vitezi de reactie, haidamacii cu palma ca t cazmaua ~i ceafa incre'tita ca blana de sharpey. Ei ~i asjgura intiietatea distribuind galant ghionturi care disloca fulgerator, maturand din cale coneurenta fragili, calcand apasat pe bombeuri ~i principii. Li se alatura sporadic cate 0 gospodina teribila, gata sa preschimbe pIasa cu morcovi in arma alba ~i umbrela in suli'ti. Asaltul treptelor se face icnit, iar rend argumente1e fizice nu ajung, e loc oricand pentru un indemn categoric - ,,Da-te, la, 1a 0 parte ca-mi iei aerull" - sau 0 constatare dusmanoasa: "Te cauta moartea pe-acasa ~i tu te plimbi pe benzina statului". in cazurile speciale, ceea ce nu se poate regia din limbaj sau biceps! ~i gaseste rezolvarea printr-o Oegmi bine 'tintita, pe pantofli sau intre ochii cartitorului.

Odata urcat in autobuz, draga nesimtitule, lucrurile merg de la sine.

Pofta de victorii se mtretine cu victorii, asa ca e bine sa treci 1a pasul urmator lara tatonari sterile. Iar acest pas e, fireste, ocuparea scaunelor. Doar printr-un nefericit accident strategic se poate intimpla ca pe cele douazeci ~i ceva de scaune ale unui autobuz sa se lalaie obraznic ~i nepedepsit vreo

5 Supravietuie~te cine se adapteaza

femeie. Noroc ca astea sunt exceptii, Imaginea autobuzului ideal trebuie sa con'tina doua duzini de masculi instalati comod pe scaune, cu capul i ntre urechi ~i ochii pironiti in ziare, precum ~i cateva zeci de femei spanzurand caznit de bare1e de sustinere, intr-un echilibru precar, gata sa fie scoase de pe orbita de 0 frana brusea sau de un viraj neasteptat, Spre lauda lui, nesimtitul din aeeasta categorie ~i cultivi vocatla de la virste fragede. ~a ~i nu altfe1 se explica prezenta adolescentilor pe locurile rezervate batranilor ~i ignorarea statornica a acestora din urma,

in Bucuresti, inutil de spus, cultura sfidarii a atins de mult perfectiune a.

Tanarul din Capitali nu poate fi desurubat de pe scaun sub nici 0 forma. E un spatiu pentru care s-a batut de la urcare ~i pe care nu are de gand sa-l cedeze unui strain pentru motivul idiot ca are optzeci de ani, duce in brate un copil sau ~i-a pus piciorul in ghips. ~oapta aluzivi sau rugamintea duioasa sunt sortite eseculul, Ocupantul e imun la stimuli. Totu~i, daca ins~ti, ~i-l nimeresti intr-o zi cand e bine dispus, ai sanse sa auzi un raspuns care blocheaza orice demersuri ulterioare. ,,Mamica, las a-ma pe mine sa stau, ca-s femeie batrana", imp lora subtire un ghem clorotic cu basma ~i baston. ,,8cuteala, mamaie, 0 sa stau destul in picioare cand 0 sa fiu ca tine", suna raspicata punere la punct.

Cu toate acestea, e posibil sa frl nesimtit ~i sa nu prinzi loc pe scaun. La ore1e de virf, autobuze1e sunt ticsite de lume, transformandu -i pe oameni in niste sardine bipede, asudate ~i lipicioase in par'tile neacoperite. E cazul sa disperi? Daea esti un nesimtit care se respecta, nu. Se pot face lucruri con - structive ~i in picioare. Primul ar fi impingerea homram, pana la comprima - rea totala, a celor care i'ti stau in fa'ti. Balansul pe1vian, pumnul infipt in rinichi, la rigoare gadilatura scum, figureaza in instrumentarul acestei abordari, Ca de obicei, fapta se cere inso'tim cu vorba, frlndca r~ti uneori sa dai peste oameni impermeabili la aluziile corporale. Gambiturile sunt ~i aici de 0 reeonfortanta diversitate. Po'ti incepe cu un ,,Frate, baga material, pupa-te-as pe portofe1, sa-neap ~i eu". Daea revendicarea nu gaseste ecou, esti liber sa treci la formule mai abrupte: "Urca, bai, foameo, mai sus, ca raman dracu' pa scara ~i te sparg 1a nas". Fii sigur ca disponibilitatea ta pentru angajamentul :6.zi.c 0 sa - ~i faca efectul.

Dupa ce te-ai instalat temeinic, ai grija sa te apropii de 0 femeie neinsotita, careia [daca e vara] haine1e nu izbutesc sa -i aseunda decat partial inzestrarea. Lipeste-te de ea ~i freaca-te sugestiv. Nu ezita s-o pipai iscoditor, cu meticulozitatea unui controlor de calitate care suprav egheaza un lot de produse ceramice exportabile in spatiul Schengen. Ce ~ti? 0 riposta dura? Nici vorba, Am stabilit deja ca due1urile verbale cu nesimtitul au sanse de ca~tig mai mici decat un schior camerunez sau un baschetbalist britanic. Altceva? 0 palma Indignata? Haida, del Autobuzul e atat de aglomerat, incat desclestarea unei main! de pe bara de sustinere in scopuri punitive poate avea urmari dramatice, mai ales daca tocmai atunci soferul franeaza sau schimba banda. 0 femeie singura intr -un mijloc de transport la ore de virf e o prada usoara pentru orice nesimtit de vocatie, ~i mai e ceva: femeia ~tie ca in asemenea cazuri opinia publica ramane mum ca un fllm cu Harold Loyd. Nimeni nu intervine in gimnastica de seductie rutiera a unui nesimtit lara sa-~i riste pie1ea.

Principala conditie a unei terapii cu urmari imediate e socul, cu doua canale predilecte de transmitere: sonor ~i odorific. Sigur, pentru ca totul sa

decurga lara opinte1i, e bine sa -ti adecvezi mijloacele in functie de tinta aleasa, Sa vedem in ce fel.

Nesimiitul zgomotos

Se intampla uneori ca autobuzul sa nu fie plin, iar admiterea pe scaune sa nu fie mai complicata decat cea de pe vremuri 1a politehnica. in cazul in care esti un nesimtit ,,profi" ~i te-ai fixat asupra ochelaristului cu mutra de soarece de biblioteca, adancit in Eseurile lui Montaigne sau in Spania neuertebrata a lui Ortega y Gasset, greu e pana te asezi linga el. Pe urma ai la Indemana un instrument simplu, cu rezultate infailibile. Ai ghicit, e vorba de telefonul mobil. Daca unealta cu pricina suna, lucrurile sunt mai simple ca perfectul simplu. Nu trebuie decat sa frl tu insuti ~i sa urli de parca te -ai stradu! sa acoperi un pare auto. E irelevant ca subiectul tau de discutie nu Intereseaza pe nimeni, cu atat mai putin pe vecinul de scaun. Tonul face muzica, iar tonul tau trebuie sa fie rirtos, ofiteresc ~i raspicat, intr -0 lume atat de desehisa, in care spiritul gregar eunoaste 0 detenta atat de frumoasa, nu se cade sa ai secrete. Prin urmare, vorbeste tare, fara sfiala, ~i nu tine cont nici de cei care intorc capul contrariati, doar -doar vei prinde aluzia, nici de oche1aristul care, de cand ti-a sunat telefonul, se chinuie sa priceapa 0 fraza pe care intre timp 0 va fi citit deja de cincisprezece ori, cu un to t mai pronuntat sentiment al inutilitatii.

,,cE FACI, FRATIE? EU? iN AUTOBUZ. iN AUTOBUZ, BA, E~TI SURD?

MA DUC SA-MPING 0 BIIA-N FLOREASCA. CU USCATU' ~I SA VARINA. NU VII ~I TU? BA, E~TI NEBUN? CE FACI ACASA? VREI SA DORMI? DE CE, MA? A, AI FOST LA BAIRAM? ~I? A FOST ~I BLONDA AlA rATOASA? DA, MA, AlA CARE-AM VAzUT-O-N BAICULUI. SA MORI TU. TE-AI DAT LA EA? BA, E~TI NEBUN? POATE AFLA CALU', iTI FACE BUTONERA, SA DEA DRACII. HAl, ZII, TE-ARUNCI iNCOACE? E~TI BULANGIU, SA MOARA MAMA. CE, MA? TE DUCI ~I DISEARA? BA, E~TI NEBUN?"

Prea putin importi, nesimtit vociferant, daca interlocutorul tau e sau nu nebun. in schimb, vecinul tot mai garbovit asupra paginii de carte da semne limpezi ca e pe punctul sa-~i piarda mintile ~i ca nu ~tie ce sa faca, Tentatia reprosuhri nu-l viziteaza. Omul ~tie ca orice dojana ar atrage dupa sine sictirirea brutala, 'fi-ar spune cu draga inima "Vorbiti mai ineet, va rog", dar banuteste deja riposta: ,,ce faci, bai, tragi cu urechea? Pai eu rna bag in suOetu' tau, sa vad ee cite~ti? Stai, bre, pe coada ta, daca nu vrei s -avem scarba-n casa". Micul ochelarist ar inghiti umilinta ~i s -ar muta pe alt scaun, insa nu mai e nici unulliber. ~a ci prefera sa se cenzureze obidit ~i sa spere ca vei cobori inaintea lui. Ceea ce 0 sa ai grija s a nu se intample.

Daca nu te suna nimeni, e cazul sa -ti mobilizezi spiritul creator. Ce Inseamna asta? Simplu, apesi de cateva ori pe tastatura mobilului, pana ajungi 1a tonurile de apel. E de la sine inte1es ca nu ai un aparat obisnuit, ci unul fitos, dotat cu sonerie polifonici. Aici meniul e de 0 varietate care te umple de placere, frlndca rostul functional al telefonului e insotit de 0 Invioratoare oferta muzicala. Mai simplu spus, tonurile de apel sunt

inceputuri de manea, asa cum se cuvine sa aiba ori ce nesimtit care se respecta, Respective1e ape1uri au enorma calitate ca se aud dintr -un capat in celalalt al autobuzului, astfe1 incat replierea din calea suvoiului de sunete viicarete devine imposibila. Relativa Iiniste din autobuz se destrama de indata ce se aud prime1e masuri din A$ da zile de la mine sau OJ, oiaia mea. Sigur, daca remarci ca injurul tau femeile sunt mai numeroase decat barbatii, Ie po'ti rasla'ta cu deja ce1ebra productie centrata in jurul unei observatii demne de conferintele Internati onale despre sanatatea reproducerii: ,~e la spate, pe la spate, I C-a~a vreau fete1e toate". Oricum, nu e inte1ept sa omiti nici una dintre cele peste douazeci de variante de ape1. ~i chiar daca nu toti pasagerii din autobuz au aOat de Nicolae Guta, Vali Vije1ie, Florin Salam sau Dan Bursuc, Ii se of era gratuit prilejul unei salutare puneri in tema,

Acum, in ce te priveste, 'ti-ai lacut datoria. Mai urmeaza doar mica doza de feedback, necesara pentru orlce demers novator. Ca sa vezi cum interiorizeaza colegii de transport aeeasta experienta de 0 indicibila prospetime, ufta-te injur cu un aer mandru, de erou civilizator. M~eaza 0 satisfactie 'tan~a, de om care ~tie perfect ce anume Ie place (sau ar trebui sa Ie placa] vecinilor. Pipaie-'ti sapca trasa pe cap ~i asigura-te ca are cozorocul la spate, asa cum cere alfabetul nesimtirii vestimentare. Iar daca vezi cumva vreun nememic neconvertit la re1igia lalaie1ii unsuroase ~i a tremurului buricoid, prfveste-I in ochi, mollaie zdravin guma din gura pana faci u n balonas care explodeaza sec ~i - pour la bonne bouche - scoate un raga it concluziv, de canibal care tocmai s-a ospatat cu 0 coapsa de misionar. 0 sa constati ca mesajul astfe1 subliniat ramane pe vecie in mintea receptorului.

Sa spunem doua vorbe ~i despre nesim'titii care aetioneaza in mici falange organizate lara cusur. Ne aflam, fireste, tot in autobuz, dar la 0 ora tarzie, cand lumea a cam ajuns aeasa, iar scaune1e ocupate sunt mai putine decat ce1e lib ere. Acesta e momentul de gratie al unui cvartet , cvintet sau sextet de in~i despre care ~tii din c1ipa cand se suie in autobuz ca sunt - vorba unui promo 'IV - ,pntrena'ti pentru spectacol". Toti arboreaza un soi de lehamite densa, rodul unei premature dezabuzari, Sunt imbraca'ti cu niste pantaloni lalii, cu turulla 0 jumatate de metru mai jos decat ar fi normal, au ne1ipsite1e sepci pe scatarlii, iar unul dintre ei duce in scobitura bratului un casetofon argintiu pe care-l priveste tandru ~i posesiv, ca pe un bebelus ridicat din earucior pentru a fi instalat in patut Numai ca bebehrsul are baterii ~i functioneaza la capacitatea maxima a difuzoare1or. Cei patru, cinci sau sase nesimtiti nu s-ar auzi nici daca ar sta stran~i unul in altul, daramite rasfirati pretutindeni in vehicul.

Nu am lacut intampla tor aceasta ultima observatie. Laba$rea incontinenta este un alt reOex al nesimtitului, mai ales daca acesta aetioneaza in grup I celula I eeata. Doi ipochimeni se pravilesc pe scaune1e din fata, al'ti doi iau in stapanire mijlocul, iar restul pana la ~ ase ocupa zona din spate. Previzibil, casetofonul e plasat in zona mediana, pentru ca raspandirea laturilor cantate sa se faea lara discriminari in randul calitorilor (de data as - ta putini] prin~i in ambuscada, Mai mult, intr -0 asemenea demonstratie de forta nesimtitorie, parca e pacat sa stai pe scaun ca pasagerii ob~nuiti. Locul trebuie ocupat cu m~cari viforoase, ca nu cumva sa -'ti faci de rusine indrituirile. ~adar, nu te aseea pur ~i simplu. Tran~te -te naprasnic in scaun. Pe urma tolan~te-te lenevos, intinzandu-'ti picioare1e cat po'ti de mult, chiar daca in fe1ul asta it tamponezi sau it cotonogesti pe imprudentul aseeat pe

scaunul din fa'ti.

Imediat dupa ce-ai obtinut acest amplasament inconfundabil, pune -te pe un tropait agresiv, care sa-'ti evoce recentul pIon jon in universullui Sorin Copilul de Aur, earuia te abandonasesi inainte sa te sui in autobuz. ~i nu pierde din vedere ca picioarele nu sunt singurele care conteaza in acest memento sacadat ~i agasant pentru cei din jure Foloseste -'ti ~i mainjle cu aceeast for'ti generoasa, Izbeste ritmat cu palma in scaunul din fa'ti sau in bara de sustinere cea mai apropiata. Iar daca ai intamplator 0 moneda la mdemana, n-o lisa sa zaca neexploatata pe fundul buzunarului. Pastreaza ritmul batand cu ea in geam, pana cand pasagerul eel mai putin rezistent se intoarce ~i-'ti atrage atentia ca-l deranjezi. Daca se intampla asa ceva, nu te emotiona inutile Pasagerul e singur, pe rend tu stai sub ocrotirea unei ga~ti care abia asteapta sa-'ti sara in ajutor. in conditifle astea, trateaza-I cum ~tii mai bine: razandu-i in nas ~i invitandu-l sa-~i vada de-ale lui. in cazul in care totus! omul nu se astampara, ai dreptul - daca nu cumva chiar datoria - sa iei atitudine intr-un mod ceva mai plastic. De pilda, printr-o flatulenta percutanta ~i ofensivi, de natura sa-I procure nemultumitului raslatul suplimentar al izului de iahnie prelucrata digestiv ~i de hidrogen sulfurat. Inutil de spus, artificiul se cere inso'tit de rasete guturale, batai cu palmele peste coapse ~i eventual ridicarea degetului mijlociu.

i'ti inte1egjubila'tia, nesimtltule, ~i ~tiu ca e greu sa treci peste euforia momentului. Dar nu uita ca ai urcat in autobuz alatur! de al'ti campioni ai chereste1ei groase ~i ca se cuvine sa profi'ti de prezenta lor. E de nei ertat sa ocupi fata, centrul ~i spate1e unui mijloc de transport in comun lara sa angajezi discu'tii haulite, presarate cu mascar! ~i purtate cu vehementa vocala a majurilor ie~iti la instructie, Nesim'ti'tii naseuti, nu lacu'ti, stau la ca'tiva metri unii de al'tii ~i inving distanta prin surplus decibelic. intrebarea racnita din spate trebuie sa suiere fioros pe la urechile pasagerilor nevinovati ~i sa vibreze in aerul statut din autobuz, inainte sa ajunga la destinatie. Rispun - suI urmeaza obligatoriu aeelasi traseu, corodand nervul acustico-vestibular al celor ca'tiva martori la dialog. Se ~tie, nesimtltul nu vorbeste niciodata incet. Mai -pne'ti minte primul punct din decalog? ,,Fii strident. Lupta cu toate mij - loacele impotriva discretiei." Credeati ca-I de gluma?

Fara mdoiala, repertoriul nesimtitului din autobuz nu poate fi epuizat in cateva pagini. EI e vast, imprevizibil ~i derutant. Nesim'titul e 0 creatura sigura pe sine, versatila, tupeista ~i sfidatoare. Scoate oricand un as din maneca ~i te rapune in doi timpi ~i trei m~cari. Magma mojiciei lui te aeopera lara sa te Po'ti opune. Nesim'titul ca ordonator principal de zgomote este de

ani buni una dintre constante1e transportului public. Dar daca insistam prea mult pe anvergura lui sonora, ajungem sa comitem 0 nedreptate fa'ti de 0 alta dimensiune constitutivi. Este vorba de pregnanta lui odorffica, de stampfla olfactivi pe care 0 pune asupra traiului nostru in comun. Pe scurt, de faptul ca nesimtitul roman pu te ca nimeni altul.

Nespuiitul calator

E inutil sa creionam tipologii ale fenomenului. Ajunge daca spunem ca agresiunea de zi cu zi a nesimtitului urat mirositor asupra celor pe care se inmmpli sa-i aiba in jur e masivi, sedimentata ~i imposibil de ocolit. Purtatorul acestui bagaj in fata caru ia nasurile intra in coma aduna mai multe izuri indoie1nice ~i Ie rafineazi intr -un abur integrator. Daca pana acum am vorbit despre un nesimtit care face una ~i alta ca sa-~i sacaie sau sa-~i isterizeze vecinii, de data asta ne referim la cineva care prov oaca sila, grea'ti ~i diverse forme de isterie tocmai fiindca nu face anumite lucruri. Nu se spala, frlndca a aOat ca sapunul ii subrezeste sistemul imunologic, nu ~i dezlipeste camasa de pe corp, frlndca nutreste superstitii romantice, rama ne fidel aeeleiasi perechi de sosete 0 saptamana, daca nu mai mult, fiindca e mai comod. Modificarea de registru este categorica, aidoma unui transfer de diateza. Accentul se pune pe refuz, pe rezistenta indaratnica, pe dispretul refractar. Cu tine, nesimtftule puturos, trecem de la freamatul marfanului acti.v ~i locvace la incremenirea muta a unei noxe ambulante. De la zbieret la putoare. De la zdrentuirea urechilor la curbarea nasului. Care dintre aceste forme de atac e mai puternica? Greu de spus. Nesim'ti tul zgomotos te ia in primire lara menajamente ~i te inrobe~te Ia~. Cel care miroase se fur~eazi insinuant in apropierea ta, speculand la maximum resursele sudoriparului autohton. ~i nu doar pe ale lui.

Aici, de buna seama, oferta te impinge in vertij. Daca vrei sa frl un nesputit [nesimtit impu'tit) cum scrie la carte, trebuie sa ai acces la intreaga plaja a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri in pragul Iesinului. Caci nieaieri in lume mirosurile neplacute nu se bueura de un dozaj mai bun ca in Romania. Cine nimereste langa un nesimtit, fie el matinal sau crepuscular, it recunoaste imediat dupa nepovestibila combinatie olfactivi pe care 0 emana, Ca sa se bucure de respectul nemijlocit al asistentei, specimenul care face obiectul acestor randuri trebuie sa adune in haine, pantofi, piele ~i par 0 serie de eOuvii capabile sa se completeze intre ele. De la caz la caz, el impra~ti.e fie un miros de nadu~eali amestecat cu ceapa stricata, fie unul de carie netratata plus vin de buturuga, fie unul de ciorap cazon combinat cu salop eta Iueioasa, acoperita de slina ulti.milor ani.

Cele mai percutante senzatii sunt cele care vin dinspre subsuoara nesfmtitului. Neatent la concavitati, neslmtitul te smulge din loe ~i te duce in u - niversullui sulfuros. Iar pentru asta e suficient sa ridice bratul, Efectul e fulgerator, Cine are ghinionul sa stea cu nasulla mica distanta de sursa emana - 'tiilor simte ca-I fuge pamantul de sub picioare. Autobuzul se comprima, fetele pasagerilor se lungesc ireal, pentru ca apoi sa se lat easca nemasurat, totul sta sub semnul unei prabustr! iminente. 'fi-ai dori sa te asezi, dar n-ai unde. Ai vrea s-o iei la fuga, dar nu poti, in secunda dinaintea colapsului, cu 0 ultima sfortare, te intinzi spre geamul eel mai apropiat ~i -1 deschizi cu 0 mana tremuratoare, asteptand gura de aer curat ca pe 0 providentiala izbavire. E~ti pe punctul sa evi'ti Iesinul, insa chiar atunci mai faci 0 descoperire perplexan - ta: neslmtitul e anaerobe Crescut in dispretul pentru oxigen, te treze~ti ca te sfredeleste cu priviri crancene ~i pe urma inch ide geamul cu un gest net ca 0 sentinta. ,,Bai, ai innebunit, vrei sa racesc?" Mai faci 0 tentativi de aerisire, mizind pe solidaritatea celorlalti calatori. Asta Inseamna sa traie~ti pe alta lume, caci in locul sprijinului asteptat devii tinta apostrolarilor din jure Acestea oscileaza intre mustrarea parinteasca (,,E corent, maica, ~i ne doare urechile. "), sfatul practic (,,Ia taxiul, nene, daca ~ti asa sensibil. ") ~i somatia apasata (,,Lasa dracu' geamul ala, ca vin la tine. ").

Pentru tine, nesimtitule, toate aceste cuvinte sunt stropi de ambrozie

prelinsi din olimpiene cupe pe buze1e-ti insetate. Ai ca~tigat partida. Nazurosul sclivisit, mimoza clorotica ~i rozatorul cu fa'ti de tocilar care au indraznit sa-ti conteste dreptul de-a puti in spatiu inchis ~i-au primit sapuneala meritata. ~a Ie trebuie, sa Ie fie invi'titura de minte. in ce te prlveste, micul succes de traseu se cere salutat printr-un gest simbolic. Cel mai simplu ~i eel mai sugestiv dintre ele e sa ridici ~i b ratul celalalt, iar apoi sa te atarni de bara autobuzului ca un cimpanzeu in cusca, lasand sa se raspandeasca

dins pre ambele tale subsuori miasme o:61itoare ~i persistente. in felul asta, cartitorii sunt umiliti defmitiv. Nu Ie ramane decat sa -~i aseunda nasul intr-un servetel parfumat, sa alunece discret spre celalalt capat al autobuzului (unde nu e ex:clus sa nimereasea peste una dintre nenumaratele tale copii) sau sa coboare ~i sa astepte un alt vehicul. Fara sa -~i dea seama ca nu fac decat sa suspende temporar calvarul, pentru a -1 continua in alta companie, dar cu aceleast consecinte,

Daca vrei sa atingi excelenta in nesimtire, e obligatoriu sa cochetezi cu perfecthmea, in cazul nesimtitului parfumat cu Cristian Dihor, asta presu - pune imbinarea a doua sau mai multe izuri la fel de neplacute, De pilda, mirosul de transpiratie merge foarte bine cu eel al danturii netratate, asa cum recolta olfactivi a sosetei lipite de picior ca marca de scrisoare se maria - za simbiotic cu mireasma vinului ieftin baut pe ~ antier, la autobaza sau in garaj. Iar daca adaugi la toate astea un stropsor de ceapa, eventual de ustu - roi, poti sa consideri ca ai lacut pa~i importanti pe drumul spre consacrarea in ale nesimtirii, Fii insidios, nu vehement. Atuul tau nu este harmalaia, latratura Isteriea sau ghioralala gregara, ci putinta de -a te in:61tra in narile celor care te mconjoara ~i de-a Ie perturba temeinic analizatorul olfactiv. ~i daca-I vezi ca stramba din nas, rasfa'ti-i cu un zambet con descendent, ca tot marlanul stapan pe situatle. Lasa-I sa fiarba in sue propriu ~i nu te abate de la reteta succesului. Continua sa puti ~i lumea te va ~ti de jupan,

Nesimiitul la volan.

Codul rutier al proastelor maniere

Ajun~i aici, poate ca merita sa vedem cum se comports. nesimtitul cand trece din ipostaza pasagerului in cea a conducatorului auto. Daca vorbim de soferul de autobuz, lucrurile sunt simple, lara nuante sau contur. Nesimtitul la volanul unui mijloc de transport in comun are resurse limitate de iritare a pasagerilor, dar Ie fructifica judicios. in primul rand, ii lasa sa astepte cu jumatatile de ora prin statii, Daca se aDa la cap de linie, se opreste la trei metri de locul unde gloata freamata la panda, sub viscol, ploaie sau canieula, ~i ~i citeste imperturbabil ziarul, de la manseta pana la caseta redactionala. in trafic, fie slalomeaza dement printre masini, lacandu -i pe cei transportati sa se ciocneasea unii de altii ~i sa se ia la injuraturi, fie se plaseaza rabdator in spate1e vreunei carute cu coviltir ~i refuza sa treaca pe alta banda. in fine, are intotdeauna la el cateva casete pe care se simte dator sa Ie supuna atentiei publice. Cui nu-i place oferta n-are decat sa coboare sau sa-~i ia ma~ina mica, e simplu. Alternativa e 0 calatorie tutelata de Naste din Berce ni, Jean de la Craiova, Adi de la Valcea sau altcineva de altundeva.

Cu totul alte1e sunt indrituirile nesimtitului la vola nul autoturismului

personal. Aici scoate capul un comportament dominator ~i trufas. Nesim'titul care prfveste lumea prin parbriz se ma nifesta. ca un suveran. AI strazii, al soselei, al intersectillor, Hipnotizat de propria forti, el se simte ca eroul din poveste: lumea e a lui ~i trebuie sa-I intre rapid in gratii, Cand nesimtitul se suie in masina ~i 0 ia din loc, ritmurile cotidiene se modiflca, Totul in jur obtine 0 noua amprenta.. Carosabilul devine un spatiu al incertitudinilor rava~itoare ~i nici macar strada nu te poate pune intotdeauna la adapost, Pietonul, partenerul de trafic, agentul de cireulatie ~i to'ti ceilalti ~i dau seama ca a venit vremea unei reevaluari urgente a prioritatilor.

Daca vrei sa frl un nesimtit rutier ancorat in realitatea imediata., la curent cu ultimele evohrtii in domeniu, e nevoie de respectarea strict.a. a catorva principii esentiale, in primul ra nd, nu uita sa te comporti ca la tine pe mosie. E desuet ~i prostesc sa te integrezi neobservat in suvoiul care umple strada. Voca'tia de stapan al asfaltului trebuie dovedita. ~i caposilor care nutresc rezerve. Asta Inseamna ca strada i'ti apartine ~i ca in numele acestei reguli sacrosancte 'ti se ingaduie orice. Inclusiv (sau mai ales) ceea ce altora Ii se interzice. Disciplina in trafic devine, in conditiile astea, un capriciu infan - til, de care nu se pot crampona decat frico~ii, conformisfii pagubos! sau ce i ob~nui'ti sa danseze dupa cum Ii se canta.. Pentru tine, nesimtitule autentic, regula de bazi e absenta oricaror reguli. Nimeni ~i nimic nu te poate supune. Codul rutier ~i dezviluie inutilitatea cu fiecare vocabula componenta.. Participarea ta la tra:6.c trebuie sa fie 0 sarbatoare a nesimtirii, un ritual greu de flXat in tipare ~i niciodata. predictibil.

Nesimtitulla volanul masmii personale poate fi un tinar imberb sau un cap de familie cu impozite1e la zi., 0 beizadea judeteana sau un sef de grupa sfndicala, un gigolo felin sau un aprozarist rotofei. Indiferent cum arata, de unde vine ~i cat ca~tiga, el are obliga'tia ferma de -a nu parasi codul proaste1or maniere rutiere. Nu exista. nimic mai banal decat un participant docil ~i empatic. Virtuozitatea pe strazi, sosele sau autostrazi se obtine ie~ind din corsetul normei acceptate ~i dovedindu -Ie tuturor ca se aDa in prezenta unui apas nedomesticibil. A unui ins sedus de propria dimensiune ~i gata sa faca prapad, cu piciorul infipt in acceleratie, cu mana in:6.orand erotic schimbatorul de viteze ~i cu buze1e transformate in rampa de pe care decoleaza inju - ratur! apocaliptice. Nesim'titului pe patru ro'ti ii merge ca pe roate mai ales cand observi in raza de actiune pro:6.1ul flrav al unei vieta.'ti ofensabile. D aca se intimpla cumva ca vietatea sa fie femeie, spectacolul e garantat. Iar daca femeia mai e ~i blonda, atunci invitatia 1a marfanie e subinteleasa.

Din repertoriul nesimtituhri rutier nu se cade sa Iipseasca, de exemplu, atentionarea cu farurile. Ea este expresia non-verbala a unei somatii lara echivoc: da-te la 0 parte ~i Iasa-ma sa trec. Uneori destinatarul mesajului nu pricepe sau se face ca nu pricepe, lara ca asta sa -1 inhibe pe nesimtit, Acesta rep eta. operathmea, Numai ca al doilea avertisment adu ce 0 mica modificare de registru: aprinderea farurilor e insotita. de un claxon at prelung, ameninta - tor. Verbalizat, el se traduce astfel: ,,M~ca, la, din calea mea, ca te fac pasta. de mici". Ei bine, s-o fereasca bunul Dumnezeu pe blonda care ~i asa a comi s o imprudenta asternandu-se drumului sa nu se conformeze. Claxonul este apasat viril, ro'tile scrasnesc, farurile trec neindurator prin caroseria din fa'ti. Fibra intima a macho-ului tremura necontrolat, vestind pedepse exemplare. Nesimtitul identifica aici 0 forma de rezistenta muta ~i pregateste furios represalii1e. Cand femeia se repliazi pe banda intii spre a -i face loe, el ~tie ca a trece pur ~i simplu mai departe este 0 proba de indulgenta nemeritata.. Prin urmare, ajunge in dreptul nefericitei lapturi, coboara geamul, 0 sageteaza cu

priviri mustind de 0 scarba indignata ~i 0 descoase retoric: ,pe -i, bai, parasuta, ti-a luat tac-tu strada?" Sigur, exista ~i nesimtiti care pun un pret mai mic pe riposta verbala ~i prefera gestul neechivoc. Pentru ei, san ctiunea cea mai nimerita este un scuipat pi~ spre masina de alatur], Daca demersul nu ~i atinge obiecti.vul, nimic nu-I opreste pe nesimtit sa mai faca 0 incercare, ~i apoi 0 alta, pana cand stropii de saliva ajung in fine unde trebuie. Graba de dinainte se destrama, iar nesimtitul ~i adapteaza viteza la cea a blondei temerare, pentru ca 'tinta Iuata in eatarea gurii sa nu scape nepenalizata. Singura ~ansa a victimei este ca din spate sa apara 0 alta magaoaie grabita, care sa-I atentioneze pe neaimtit exact cum 0 lacuse e1 insu~i cu putlne clipe mai devreme.

Un caz aparte it reprezinta nesimtitul care vrea sa te mature din cale pentru ca, imediat dupa ce te-a depasit, sa coteasca pe prima straduti sau pur ~i simplu sa traga pe dreapta. Cand ii simti farur ile arzandu-fi ceafa, iti spui ca omul se grabeste cu un motivanume: 0 inmlnire pe care rlsca s-o rateze daca nu ajunge la timp, un caz de forta majora sau altceva asemana - tor. Evident, n-ai de unde sa ~tii ca ai nimerit peste un nesimtit care vede viata ca pe 0 cursa perpetua, in care nu are voie sa se claseze al doilea. Lo - gica intern a ~i freatica acestui comportament sunt de nedeslusft, Impulsurile care-I pun in miscare pe nesimtitul din categoria cu pricina fac din e1 un concurent etern, un ve~nic sar itor peste obstacole mai mari sau mai mici. Fiecare masina ivita in fata sa este 0 provocare urzita de un destin pus pe ~otii, un test ce nu poate fi trecut decat cu maxilare1e incle~tate ~i cu ochii azvarlind fulgere parjolitoare. ,,Daca nu i-a iau inainte, sunt ultimul om", iata mottoul scris pe prima pagina din cartea vietii lui. ,,Depa~esc, deci exist", asa ar suna crezullui trans pus in termeni cartezieni.

La polul opus se plaseaza nesimtitul care vrea ca toata lumea sa se plieze pe lentoarea lui soporifica. Suntem tot in trafic, dar de data asta in prim-plan se ive~te insul cu m~cari de crocodilla siesta. Nimic nu -I scoate din ale lui. Ar fi ~i greu, fiindci dincolo de dorinta de a transforma maslnile din urma lui intr-un cortegiu care sa-I petreaca pana cand catadicseste sa se opreasca se mai aDa ceva. Un detaliu pe care la inceput nu -I distingi. Abia cand te apropii ~i te uiti mai bine constati ca nesimtitnl; 1) vorbeste la te1efonul mobil ~i nu se poate con centra asupra manevrelor rutiere; 2) cauta un loc pe langa care a mai trecut ~i care-i trezeste amintiri duioase; 3) ia 0 gustare frugala la botul cailor-putere; 4) pur ~i simplu n-are chef sa mearga mai repede. Pana aici, nimic de condamnat. Dar ia Incearca sa -I atentionezi ca ocupa 0 banda rezervata depa~irilor. Fa-i semn cu farurile (discret, nu ca in cazul anterior) ~i-o sa vezi iesind pe geam 0 mana cu degetul mijlociu ridicat ca un miniobelisc al sfidarii. Insista si-o sa te tr~ti ci franeaza, pune mana pe bata de baseball pe care-o are alituri ~i iese sa te-ntrebe de sanatate, Caci, sa nu omitem amanuntul, nesimtitul care pleaca la drum trebuie sa 'tina permanent la Indemana un instrument de otanjire a contestatarilor. ~i sa nu pierdem din vedere ci specia in ansamblu se crede indreptatita sa nesocoteasca regulile, cutume1e ~i deprinderile fll"e~ti cu 0 suverana indiferenta. Nesimtitulla volan se inspfra lara sa ~tie din declaratia de toleranta gravata pe abatia thelemitilor lui Rabe1ais: Fais ce que voudras=. ii este permis totul ~i in primul rand ceea ce e1 insu~i le-ar interzice ferm celorlalti,

Pe de alta parte, bunavolnta in trafic este pentru nesimtit 0 notiune

6 Fa ce poftestl

vetusta. ~i ridicola. Un capriciu arhaic, 0 goanga revoluta., 0 fandoseala nesarata, intr-un timp cand fiecare secunda conteaza - caci time is money este mantra inceputului de mileniu -, numai 0 forma subtila de paralizie a centrilor nervosi poate explica atitudinea curtenitoare a demodatilor irecuperabili. Ce altceva it poate face pe un barbat altminteri in buna re gula sa faca loc pe 0 strada principala cuiva care asteapta cuminte un semn de milostivire ca sa se poata incadra? Doar 0 boala nedeelarata sau 0 regretabtla neputinta de adaptare la nevoile clipei. Trebuie sa frl foarte prost alcatuit; ca sa cedezi atat de jalnic ~i sa te la~i devansat. Din fericire pentru eI, nesimtltul e imun in fata acestui virus ravi~itor. Cand te vede asteptand undeva in lateral, trece pe langa tine cu 0 Iiniste interioara deplina. i~i spune eel mult ceva de genul: ,,Daca ala din spate1e meu e tont ~i te lasa, treaba lui. Cu mine nu -ti merge". in cazul in care maslnile asteapta la semafor, iar soferul rabduliu sesizeaza ca acum e momentul sa incerce bresa, nesimtltul reaetioneaza imediat. EI avanseaza cu un metru, pentru simpla pla cere d e-a te vedea blocat. Aparent, nu are nimic de ci~tigat. Ar fi putut sa te lase lara sa piarda nimic. Semaforul e tot pe rosu, iar de circulat se circuli infernal de lent. insa eel putin are satisfactia ca ti-a tras clapa ~i te-a lasat sa-ti blestemi mai departe neputlnta.

Fiindca nesimtitul ~tie sa aprecieze ~i succesele marunte, mai cu seama cand sunt repurtate in public, in vizul atator ~i -atator oameni.

Studii de ultima ora arata ca nimeni din lume nu se compara cu nesim - titul roman in ceea ce prives te arta mersului pe contrasens. Nici macar in 'tirile unde codul rutier straluceste prin absenta nu ai parte de spectacole comparabile cu demonstratiile de for'ti ~i curaj ale soferulu! carpatin. Bine - inte1es, pentru asta e nevoie ~i de un echipament pe masu rae Nu poti sa fortezj. conventiile rutiere la bordul unui Trabant. Nu ai cum sa bombezi pieptul comprimat intr-un Lastun, Nu te respecta nimeni daca Ie razi in nas celorlalti ascuns intr-un Tico. Nu, nu, de trei ori nu. Nesimtitul navil~te pe contrasens de la inaltimea confortablla ~i dispretuitoare a jeepului, cu mo - torul torcand autoritar ~i boxele bubuind frenetic. De altfel, inflatia de mata - hale 4x4 Mitsubishi, Nissan, Toyota etc. a permis rebotezarea mandrel noas - tre 'tir~oare cu un nume oriental ~i aluziv, mirosind a trecut indepartat. Caci dam Japonia de demult se numea Cipango, Romania de azi a devenit Jeepan - go. Un spatiu unde insinuarea pe contrasens e semnul de casta. al unei paturi mai egale decat egalii.

Aici, nesimtitul dizolvi totul in febra lui de a fi altfel. EI e manat in via'ti de comandamente care nu-i permit statuI in coloana, Uneori lara zgomot, alteori insotit de emisia sonora a unui girofar procurat pe cai suspecte, nesimtitul alege contrasensul cu siguran'ta celui care ~tie ca riscul nu e allui, ci al celui care circuli normal ~i se vede amenintat de iminenta impactului. Nepasator ~i rece, eI 0 ia inaintea celorlalti pentru ca nu suporta sa fie al cincisprezecelea care asteapta sa se ridice bariera. Vrea sa fie primul, astfel incit imediat dupa trecerea trenului sa-~i continue zborul la joasa inaltime. ~a ca dubfeaza senin coloana, i se a~aza in cap, trage un pic de volan spre dreapta, se lasa calm in scaun ~i se uita. mandru in oglinda retrovizoare. Nimic, nici un semn de revolta. din partea celorlalti, Atat le-ar fi trebuit. Le-ar fi aratat eI. Lucrurile se petrec identic pe drumurile in lucru, unde semafoa - rele asigura deplasarea alternativi pe cele doua sensuri. Iara~i coloane, iara~i nervi. N esimtitul taie nodul gordian al asteptari i, copiind pana la ultima ailaba reteta de la bariera. ~i chiar are timp sa compatimeasca prostimea disciplinata. pentru felul cum se Iasa calcata in picioare de niste reguli pe cat

de restrictive, pe atat de caraghioase.

Sigur, e usor sa-l observi pe nesimtit in multiple1e lui ipostaze rutiere.

Cati autoritate degaja, bunaoara, soferul care te vede alergand spre autobuz cu doua plase gre1e ~i i'ti inchide usa tocmai cand te pregateai sa te urcil Ce mandru trebuie sa se simti proprietarul unei decapotabile de ultima genera'tie cand te vede pe trotuar, aceelereaza prin balti1e de pe strada ~i te stropeste din cap pana-n picioarel Cum ii fierbe sangele in vine ce1ui care, strunindu -~i semet bolidul pe autostrada, azvirle din Incheietura un ambalaj de FishMac,

o doza de Pepsi sau pampersii proaspat murdariti ai copilului, pe care prea - buna lui mama, asezata pe bancheta din spate, tocmai i i-a inlocuit cu altn curatil Ce mare e diferenta intre pre1ingerea noastra umila prin lume ~i defila - rea lui trufasa, decisa ~i nepoticnitil ~i cat de plina de invit8,minte ni se arati vecinatatea unui asemenea specimenl

Nesimiitul feroviar

Pentru cei tentati sa creada ca nesimtirea ambulanta se manifesta doar pe strazi, sosele ~i autostrazi, 0 veste proasti: nici deplasarea cu trenul nu e scutiti de primejdii. Nesim'titul feroviar interpreteaza 0 partitura diferiti de cea a omologului rutier, insa efectul este in general aceleask indispunerea celor din jure ~anse1e de succes ale acestui tip de nesimtit sunt considerabil mai mari aici, frlndca timpul lucreaza pentru e1. Daca un drum cu autobuzul dureaza uneori un sfert de ora, calatoria cu trenul se poate intinde de la doua pana la zece ore. Mai mult, variante1e de evadare ale victimei sunt practic inexistente. Din troleibuz, din tramvai sau din metrou poti sa cobori ~i sa -1 a~tep'ti pe urmatorul (chit ca nu -'ti garanteaza nimeni ci n-o sa ai parte de un alt nesimtit]. Odata urcat in tren insa, e~ti la discretia ce1ui care ti se a~aza alaturi, vizavi sau pe diagonala, ~i nu trebu ie sa frl redutabil in materie de calcul al probabilitatllor ca sa -'ti dai seama ca e implauzibil sa ajungi la destinatie nevitimat.

Cea mai frecventi ~i totodata cea mai plastici uvertura a nesimtitului feroviar este descaltatul, Ea nu preceda salutarea e ventualilor pasageri din compartiment, ci 0 inlocuie~te. Fir~te, e deplasat ~i ridicol sa 'ti se pretinda sa Ie dai buna ziua celor pe care-i gase~ti deja instalati la locurile lor. Cum, Doamne iarta-ma, sa te adresezi cuiva pe care nu l-ai vizut niciodati in viat8,? in schimb, Iepadarea de incalt8,ri e 0 forma cordiala de spargere a ghetii, un artificiu simplu, prin care institui un climat familiar, prietenesc. Expertii acestui gen de comportament recomanda ca intre asezarea pe scaun ~i descaltare sa nu trea ca mai mult de zece minute. i'ti aranjezi bagajul undeva deasupra, scoti teancul de ziare sau integra me care -'ti asjgura confortul inte1ectual pana la coborare, te uiti pe eateva titluri, te intinzi comod, preluand 0 bueata din spatiul vital al ce1ui din fat a, ~i treci la fapte. Cu ochii contempland indiferent peisajul ce ~i schimba contururile in viteza trenului, i'ti ie~i din papuci la propriu. Nu e nevoie de aplecari bruste sau de m~cari solicitante. Totul trebuie sa se petreaca agale, flresc, inviluitor ~i inexorabil. Varful pantofului stang impinge cu 0 subtili insistent8, cilcaiul pantofului drept, pana cand piciorul se elibereaea din nemeritata stransoare, Urmeaza 0 scum pauza in care ai grija sa -'ti m~ti nitel degete1e in ciorap, ca

sa Ie dezmortesti in vederea secventei urmatoare, Apoi repeti operatlunea, cu soseta de 0 culoare incerta presand rugator tocul pantofului care inca nu a fost evacuate in mod normal, totul trebuie sa se petreaca in intervalul a treizeci de secunde. Odata Incheiata ~i a dou a manevra, efectueaza din nou exereitiul de re1axare tarsiana, ca sa nu compromiti simetria.

~i aici e nevoie de 0 grija pedanta pentru detalii. Ritualul descal~rii in tren ~i pierde din pregnanta daca nu e pregatit cum se cuvine. N -are nici un haz sa te descalti daca ai sosetele curate sau intregi. Nesim'titul feroviar nu -~i permite sa rateze un act care, in mod normal, produce urmari imediate. Martorii aiderati ai spectacolului trebuie sa vada ~i in egala masura sa simta ca 'ti-ai datjos pantofli. E la mintea cocosului, asadar, ca ciorapii aratati partenerilor de drum trebuie sa fie rupti, gauri'ti ~i sa miroasa a dormitor cazon dupa trei zile lara apa la robinet. Se recomanda staruitor folosirea sosetelor flausate, care se imput mai repede decat ce1e1alte, mai ales pe timp de vara, Pentru un frison suplimentar, se poate merge ~i la amanunte rasplatitoare pentru tine ~i vexatorii pentru cei din jure De pilda, prin gaura din dreptul degetului mare e bine sa iasa maear 0 parte dintr -0 unghie netaiata de saptamani intregi ~i tivita cu 0 dunga negru -verzui. Asta arata preocupare pentru standarde ~i consecventa in aplicarea retetelor, Un nesimtit care nu se ingrij~te de aceste lucruri doar aparent neimportante

mai are de inva:tat.

incal~rile in sine se cer alese cu grija pentru un asemenea demers. Daca vrei ca impactul asupra celorlalti sa fie daramator, nu te angaja pe calea de mijloc. Nu Iegana nadejdea naivi ca po'ti sa te incal'ti oricum, frlndca urmarile vor fi aceleasi, Asta eo prostie, iar prostia se plates teo Un pantof din pie1e veritabila, normala sau intoarsa, poate sa -'tijoace feste. ~ti sa te tr~ti ca te descalti ~i ca narile celorlalti pasageri nu freamata, nu se astupa ~i in general nu dau de ~tire ca au luat 1a cunostinta. Nu -i pacat? Te-ai ostenit de pomana ~i - mai grav - te-ai compromis iremediabil in ochii celor care aveau cu totul alte asteptari de la tine. Vrei sa mergi la sigur? Atunci alege 0 pereche de adidaai din imitatie de pie1e. Folosirea lor, eombinata cu sosetele pe care nu le-ai mai schimbat de 0 saptamana, asigura consecinte

inubliabile. 0 sa vezi ca nici macar controlorul, om expus atator ~i -atator intampliri neprevizute, nu se Incumeta sa deschida usa unui compartiment din care pandeste 0 asemenea capcana biologica,

Cum nesimtitul e pana la urma tot om, de~i multi s-ar grabi sa contrazica aceasta afirmatie, se pot observa ~i in cazullui mici ierarhiziri tipologice. Bunaoara, nesimtltul timid, inca nesigur pe arme1e ~i mijloace1e lui, ~i ascunde picioare1e sub scaunul pe care-l ocupa, Nu avem ce face ~i trebuie sa-I acordam circumstante atenuante. Probabil ca omul e la inceput de drum ~i inca n-a obtinut dozajul optim de tupeu ~i mojicie. E nevoie de timp ~i de nitica rutina, Lasat sa se perfeetioneze, eventual indrumat de un me ntor in ale nesimtirii, e1 va atinge nive1ul dorit ~i ~i va modifica lara indoiala ~i atitu - dinea. Spre deosebire de e1, nesimtitul versat poseda nonsalanta sublima a extrovertitului. in sftuatia lui, descaltarea e urmata in mod natural de intin - derea picioare1or pana sub scaunul pasagerului din fa~. M~carea trebuie sa aiba Ouiditate ~i naturalete, semn ca ne aflam in prezenta unui ins care cu greu mai poate fi meditat la acest capitol.

o categorie aparte este cea a nesimtituhri colindat de ispita sfida rii.

Acesta simte nevoia sa improvizeze navalnic, vrand totodata sa sondeze ~i psihicul ce1ui asupra caruia ~i concentreaza atentia, EI respecta la centima ritualul Iepadarii pantof:tlor ~i pe urma ~i cocoata picioare1e direct pe ban -

cheta din fata, la pu ~i centimetri de pasagerul asezat in dreptullui. Daea pasagerul cu pricina eo femeie, inventivitatea nesimtitului mai urea 0 treap - ta. Caci in cazul asta un picior (eventual eel cu soseta gauritala rirf) poposeste in dreapta ei, pe cand celalalt (prin al carui ciorap, observim abia acum, iese 0 bucata de calcii crapat) i se instaleaza de -a stanga, Astfel, ocupanta locului fatidic are impresia ca filmeaza lara avertisment un remake dupa Tentacule, varianta flausata,

De aici incolo, e vremea urma rilor, Dupa momente1e de consternare ini'tiala, vecinii de compartiment ai nesimtitului dau primele semne de viata. Narile se strang asuprite, nasurile se stramba haotic, gurile se pungesc vested, ochii ies neincrezator din orbite, sprancenele se arcuiesc i n circumOexuri interogative. Mica incinta e blocata intr -0 mefienta muta, caci nimanui nu-i vine sa deschida gura primul. Asta e un alt punct forte al nesimtituluk inferior numeric, el surelaseaza dezinvolt majoritatea, lara ca aceasta din urma sa gaseasca resurse pentru riposta. Barbati sau femei, pasagerii dau impresia ca au cizut victima unei contagiuni imposibile: deviatia de sept cauzata de mirosul emanat de textilele lipicioase ~i nocive. Prin to'ti cei de fata trece sfredelul unei curiozita'ti socat e. Ce poate explica un asemenea tupeu? Cum ~i permite sconcsul cu chip de om sa atenteze la sanatatea celorlal'ti? ~i de ce Dumnezeu n-a catadicsit sa implineasci ritualul unei atat de necesare ablutiuni inainte de-a se sui in tren?

Cata Inocenta! Doar un neavizat se mai poate pierde in Intrebari care nu due nicaieri, 0 alta caracteristica de capatai a nesimtitului este sustragerea de sub povara normei cuviincioase, iar ceea ce este valabil pentru nesimtitul din autobuz are exact aceeast relevanta pentru ex ponentul feroviar al categoriei. Nesimtitul are microbul contrarierii in sange, i'ti face exact ce nu ti -ai dori, cand nu 'ti-ai dori-o. Poseda un al saselea simt care-i spune cand anume e eel mai bine sa se produca ~i ~tie ca instinctul asta nu I-a tradat niciodata. in preajma lui, argumentul se oflleste, ideea gata de rostire se opreste crispa - ta pe buze, iar nedumerirea stearpa ~i face loc cu ravna unei cartite ce -~i sapa galeria dupa planuri doar de ea sthrte,

Cand poluantul odorific incepe sa Ie induca pasagerilor senzatia de pre-Iesin, eel aOat mai aproape de geam recurge la sohrtia disperata. El trage de manerul geamului, animat de speranta unei guri de aer Intrematoare. De obicei, in clipa asta se produc doua lucruri. Fie geamul e intepenit ~i nu se deschide, fie operatiunea e jugulata brutal de neslmtitul insu~i, care aeuea - ~i de data asta - curentul. Daca-'ti duci mana la nas ~i te strambi, ca sa -i dai de inte1es ca pute, i'ti raspunde tot printr -un gest. Mana lui se indreapta spre propria ureche, in care abia in clipa aceea observi ci se zareste ceva alb, care blocheaza timpanul. E micul tampon de vata care asigura protectia auricula - rae Caci nesimtitul e pe deasupra ~i ipohondru, iar vocea ratiunfi nu are nici

o ~ansa de-a se face auzita. Duhoarea din compartiment urea spre doza letala, insa neslmtitul tot nu se mdupleea. ,,ce-i, frate, vrei sa fac otita?", se zborseste el daca incerci sa-i explici binefacerile aerului curat. ,,A, ~ti boier? Ai nasu' fm? Pai atunci cumpara, nene, tot compartiment u' ~i n-ai decat sa stai cu geamu' deschis pan' la loc comanda." E inutil sa -i semnalezi nesimtitului fractura logica ~i sa-I spui ci in cazul asta, data fiind absenta lui din peisaj, n-ar mai fi nevoie de 0 ventilare atat de vlguroasa, Lupta a fost ca~ti - gata clar de nesimtit, Resemnati ~i cu batista la nas, pasagerii de pe eelelalte locuri it flXeaza cu 0 solidaritate indurerata pe frondeurul care a incercat mutarea de raspuns ~i se straduiesc sa faca abstractie de miros. Iar nesim - 'titul trece satislacu t la prima portie de integrame, ~tiind in sinea lui ca a

respectat cu sfintenie punctul9 al decalogului. Mai ~eti minte? ,,convinge lumea sa se plieze pe setul tau de non -valori. Nu accepta compromisuri."

in functie de caldura din tren, pot exista, fu~ te, ~i alte lejeritati vestimentare. Nimic nu-l opreste pe nesimtit sa-~i dea jos camasa, de exemplu. Faptul ca la cincisprezece centimetri de el subzista asfixiata de indignare 0 femeie nu-l inhiba. Dimpotrivi. Nesimtitul se simte intotdeauna stimulat de stupoarea celorlalti, in cazul acesta, debarasarea de cama~a face posibil accesul direct al privitorului la un articol de Imbracaminte cu profunde rever - beratii in mentalul masculin al romanuhri, Este vorba de maioul cu gaurele, 0 delicatesa de garderoba care Imbraca rotunjinile ventrale intr-o teaca perforata prin care iese ba un cos nestors, ba un fir de par rebel, ba un neg discret ca 0 stafida ~i inchis la culoare ca 0 cacareaza. Maioul cu gaurele este infmit mai mult decat un accesoriu drag in~ilor care se respecta, Textura lui inconfundabila it transforma in instrument de legitimare. Cine poarta asa ceva e barbat in adeviratul sens al cuvintului, nu un latalau natang sau dilematic. ~i cum lenjeria de corp e de multe ori expresia personalitatii eel ui care 0 imbraca, poti conch ide lara sa gresesti ca purtatorul maioului cu gaurele e

un individ cu gusturi bine definite, pareri raspicate ~i comportamente ce ~ de armonia imediata.

Unul dintre gesturile la care nesimtltul feroviar apeleaza aproape din inertie este scobitul in ureche. Dar, atentie, daca tii la etieheta, nu impline~ti acest ritual explorator cand trenul intra in tunel ~i nu te vede nimeni. Pariul unei asemenea sondari consta tocmai in natura lui Ia~a. Cei care stau langa tine trebuie sa simta ca pentru ei faci lucrul asta, Caci nesimtitul e generos cu propriile descoperiri ~i ~e sa faca lumea intreaga parta~a la savoarea ~i far - mecullor. ~i chiar daca vrei sa te opui, te Iamuresti in cateva clipe ca n -ai sorti de izbanda. Lumina zilei e prea puternica, iar gesticulatla nesimtituhri prea limpede ca sa incapa loc de sustrageri furise, ~a stand lucrurile, ~i con - trar propriei vointe, oehii iti sunt atrast magnetic spre zona unde se impline~ - te ritualul scobitului.

Daca esti un nesimtit cumsecade ~i vechi in ale mestesuguhri, ~tii din capullocului ca demersul tau de cercetare a propriei anatomii nu se face oricum. Scopurile precise reelama mijloace pe masura, Doar un carpaci nevolnic va scoate din buzunar betigaeul cu capete1e inve1ite in vata, gasibil la orice farmacie, banal ~i lara putere de sugestie. Unealta optima pentru 0 atare operatiune este degetul mic al mainii nesimtitului, dotat, fireste, cu 0 impunatoare unghie lasata sa ereasca patru -cinci centimetri. (Pentru nesimti1ii care inca orbecaie, degetul mic e plasat periferic, alatur! de eel pe care se ana ghiulul cat 0 sarma de post.) Abia dupa ce va fi trecut acest criteriu, insertia metacarpiana se va produce plenar, cu efectele scontate. Degetul se introduce hotarat in ureche, iar prelungirea lui cornoasa foreaza temeinic, in spirale precise ca incizia de bisturiu, pe durata a treizeci -patruzeci de secunde. Pe urma au loe extragerea degetului ~i studierea lui cu un oehi de specia - list. Recolta de cerumen din virful unghiei se cere privita detasat, cu 0 curiozitate bine eontrolata, de entomolog care descopera 0 specie rara de Outure in peisajulluxuriant aljunglei ecuatoriale. Foarte important, n -ai voie sa Ie intorci spate1e celorlalti ~i sa pastrezi doar pentru tine magia i ndicibili a ceea ce ai gas it. Vecinii au tot dreptul sa vada ~i ei. Daca tot ti -au sorbit din ochi baletul vestibular, nu-i dezamagi, Nu Ie rapi 0 placere atat de seurta, la un drum atat de lung. Prin urmare, ~e degetul proaspat extras din afundurile moi ale urechii drept, la vedere, ca pe un pahar de colectle caruia incerci sa - i depistezi 0 cat de mica imperfeetiune. Rimai asa eateva secunde, pana cand

toti cei din compartiment vor fi avut prilejul unei holbari fructuoase. Pe urma scoate-ti cerumenul de sub unghie, cocoloseste-I meticulos ~i arunca produsuI astfe1 obtinut, preferabil pe pantoful doamnei asezate pe diagonala, care oricum i'ti doreste moartea inca de cand ai deschis usa vagonului. Odata in - cheiata secventa, Ia 0 pauza scum, recuperatoare, iar apoi pune-te din nou pe treaba, E imposibil sa nu mai fi ramas ceva in fuide1e ce strajuiesc accesul spre cioean, nicovala ~i scari'ti.

Puiul de nesimiit calator

Un caz aparte it scoate in prim-plan pe nesimtitul care nu-'ti face viata amara de unul singur, ci tragand dupa e1 un copil. Pentru 0 desfastrrare coreeta a ritualului nesimtirii, e nevoie ca micu tol sa mdeplineasea un set de conditii minime. Sa fie ra~aiat, sa urle ca un bezmetic cu jumatatile de ora, sa ceara totul plingand pana-'ti increte~te carnea ~i - peste toate - sa se infrupte dintr-o hrana consistenta, Un sandvis cu maioneza, un croissant cu cioeolata sau alte alimente care sa lase urme de indata ce manuta murdara se sprijina pe pantalonii albi ai barbatului care citeste 0 r evista, pe deux-pieces-us sobru al tinerei directoare de vinzari care din tren se duce direct 1a un seminar cu participare internationala, pe rochia eleganta a doamnei care se uita visatoare pe fereastra, Puiul de neaimtit e chemat sa probeze ca peste ani va putea face pe cont propriu ~i neinso'tit ravagiile pe care Ie seamana astazi sub supraveghere parlnteasca,

Sa nu ave'ti emotii, in zece cazuri din zece, randamentul 'tincului e superlative Piticul are un modus operandi greu de imbunata'tit, care vine din valorificarea superioara a calitatilor native, combinata cu permisivitatea deplina a tatalui sau a mamei. Astfe1, primul sfert de ora de calatorie trebuie consumat intr-o deplasare neintrerupta de la un cap at 1a altul al compartimentului, cand talpile miculu i ucenic fac cun~tin'ti cu bombeurile celorlalti pasageri. Orice repros - s:6.os sau ferm - din partea victimelor se repercuteaza violent asupra lor inse1e. 0 intrebare formulata cu toate precautiile necesare

- "Va rog, n-ati putea sa-I potoliti, 0 sa oboseasca, deja a transpirat?" - rico~eaza imprevizibil din cheresteaua genitore1ui, lacandu -I sa-~i iasa din pepeni. ,,E copil, cucoana, mata n-ai fost copil? Ce, te-ai naseut gata mare?" in cazul in care ,pucoana" are nefasta inspiratie sa spuna ca virst a frageda ~i buna crestere nu se ex:clud reciproc, asupra ei se abate 0 vije1ie cotropitoare, care 0 sfleste sa redevina retraetila. ,,Bine ca e~ti mata creseuta, ce sa zic. Astea-s comunisme de pe vremuri, mamaie. Gata, I-am impu~cat pe Ceausescu, mai Iasa-ne cu predici1e ~i vezi-'ti de ciorba tao Ia uite la ea."

intre timp, copilul nesimtitului ~i continua patinajul pe pantofli pasage - rilor. Compartimentul e suficient de ingust pentru ca nimeni sa nu se poata feri din calea furiei lui pllmbarete, Cat despre ostilitatea ce se poate ghici din privirile celor agasati dupa doar trei minute petrecute in compania ra~aia tului, ea ramane lara urmari, Plodul mai merge cat mai merge, dupa care modi - fica tactica de joe. Organismul ~i cere drepturile. Tropaitul iste ric din ultimeIe minute a insemnat consum de calorii, asa ca acum nimic nu i -ar prinde mai bine nesuferitului decat ceva dulce. Asta se obtine prin somarea crance -

na, pe bazi de racnete descreierate, a parmtelui. ,NLEAU CIOCOOOOIIII CIOCO, N -AUUU - UZI???III CIOCOOOOOOOOOOIIIIIIIIIIIII" insotit de suspineIe excedate ale pasagerilor, tatal se conformeaza apatic ~i scoate din bagaj 0 cioeolata pe care i-a intinde complice odorului. Piticania se pune pe molfiit, dupa care, din senin, pufneste intr-un ras salivar, care improa~ca stropi maronii pe haineIe vecinului de scaun. Ofuscat, acesta vrea sa incerce 0 punere la punct, dar privirea metalica a tataneIui blocheazi initiativa la feI de eficient ca un boicot parlamentar al opozitiei. Iar daca reformatorul tot n u pricepe, neslmtitul patern ~i desclesteaza maxilareIe ~i -i ~uiera de la obraz: ,)ti pui mintea cu eI? Nu vezi ea-I mic? Mata n-ai copii acasa? ~i? ~a ti-i cresti, cu joarda?"

Stimulat de ocrotirea parintelui, copilul se linge lasciv pe degete, iar pe urma ~i Ie sterge fie de perdeaua care se m~ca. usor langa geam, fie pe postavul scaunului, fie direct pe Imbracamintea pasagerului care -i inspira cea mai mare incredere. Tatal it priveste mandru ~i face ochii roata, spre a vedea daca entuziasmullui e impa rta~it in restul compartimentului. insa deja se aud murmure. Barbatul care se caznea sa duea la bun srar~it citirea articolului despre ultima iubita a lui Chivu iese din letargie ~i are un moment de razvratire. ,,Asta-i nesimtire, dom'le. Da' ai naibii grij a de eI, ca pana ajungem ne vopseste pe toti," Nesimtitul apostrofat atat de ferm sta pe gandur! cateva secunde, chibzuind asupra unei replici muscatoare, in eele din urma, se decide pentru un mic pas inapoi. ,,Hai, ma, la closet, sa te spal pe maini'', ~i Indeamna eI progenitura, avind grija sa incheie intr -un aparteu semiexplicit: ,,'r-ati ai dracu' de securisti",

Acesta e doar unul dintre scenarii - nici pe departe eel mai rau posibil.

Nesimtitul care ~i ia copilul in calitorie it poate mtrebutnta ~i pe post de arteziana de poezii. Evident ca nimeni din compartiment n -are chef sa asculte Caielus cu parul cret sau Somnoroase pasarele, dar parintele nu se impiedica de asemenea mofturi. EI1ine sa -ti arate ca ~i-a crescut odrasla in respect pentru cultura ~i te bombardeazi cu strofe lalaite pitigaiat, cu mainile impreunate in fata, cu ochii iscodindu -te scormonitor. La srar~itul primei poezii, ai ocazia sa constati ca, indiferent de reactia pe care 0 ai, urmarile sunt neplacute, Daca nu te declari extaziat, nesimtitul simte nevoia sa-I acorde pustfului sansa reabilitarii ~i-l Indeamna sa repete supliciul. Daca.-ti marturisesti, ipocrit, meantarea, cu nadejdea neghioaba ca in feIul asta scapi mai repede, it bate incurajator pe umar ~i -1 invita sa efectueze bis ul pe care simte ca-I meriti din tot suOetul.

Acestea sunt cateva dintre fatetele nesimtitului care merge cu trenul.

Exista ~i alte1e, fireste. Sa evoeam, fie ~i in treaeat, personalitatea granitica a nesimtitului care ia rapidul ~i trage semnalul de al arma ca sa coboare in halta unde in mod normal nu era previzuta stationarea, intarziindu -i pe ceilalti pasageri cu 0 ora. Sa nu uitam de expresia apatic -sfidatoare a ceIui care se a~azi pe locul tau, desi n-are bilet acolo (uneori n-are bilet pur ~i simplu). Sa nu-i pierdem din vedere pe cei care au bilet pentru un loc ~i bagaje pentru tot compartimentul. Ace~ti.a se urea in tren imediat dupa tragerea lui langa peron ~i ocupa integral spatiul destin at geamantaneIor ~i sacoselor, Ghinion~ti.i care se suie dup a ei ~i au la randul Ior bagaje trebuie sa ~tie ca-I asteapta 0 confruntare indarjita, in care pleaca la drum cu sansa a doua. Sa nu ne facem ca nu ~tim de cei care se a~azi pe papornite pe coridor ~i refuzi sa se ridice ~i sa te lase sa ie~i din compartim ent. Sa ne

Inclinam umil in fata celor care ~i fac nevoile cand trenul e oprit in gara, Sa -i 'tinem minte pe cei care umplu spa'tille de trecere cu bagaje ~i pe urma pleaca la vagonul restaurant. ~i in orice caz sa-i pomenim macar acum, la final de capitol, pe cei capabili sa repurteze cea mai picanta victorie a unei calatorii

cu trenul: sterpelirea sulului de hartie igienica de la toaleta,

Nesimiitul la bloc

Blocul, adica fagurele locativ in care traiesc adeseori mai multi trantori decat albine, of era experiente marcante in materie de neshntlre. Caci asa cum nu-ti alegi parin'tii sau neamurile, tot asa ~ti neputincios cand vine vorba de vecini. Aici destinul poate sa-'tijoace renghiuri sinistre, in fata earora ramai cu mainile legate. i'ti e permis doar sa te ~ti pe 0 scara a sentimentelor unde la un capat se aOa furia clocotitoare, iar la celalalt blazarea melancolica, Locatarul de la bloc, denumit ~i ,,blocatar" de Oore~ti.i rafinati ai vorbelor, este 0 alcatuire greu de inca drat ~i eel putin la fel de greu de priceput. Iar viata la bloc, apreciata candva drept culme a modernitatli, a devenit, sub actiunea nesimtitului, 0 eorvoada dominata de teroarea perete1ui comun. in aceste conditii, vecinul a incetat sa fie aproapele empatic, seamanul pe a carui solicitudine te po'ti baza cand e~ti in impas, ~i a luat chipul unei vieta'ti zgomotoase, invazive ~i impertinente. Lucrurile arata cu atat mai descurajant cu cat traiul in micile compartimente de beton e 0 condamnare pe termen lung, de obicei lara posibilitate de cautiune. Caci daca in tren sau in autobuz compania unui nesimtit se intinde pe durata eatorva zeci de minute sau a cinci-sase ore, la bloc ai de ispa~it 0 pedeapsa care se numara cu decenille. ~i de foarte multe ori sentlnta e una pe via'ti.

Printre determinarile imuabile ale nesimtitului de la bloc se numara capacitatea de a se face vizut ~i auzit cand ti-o doresti mai putin. Personajul in cauza crede neabatut in punctul doi din decalogul prezentat inainte de primul capitol al car'tii: ,,Nu te gandi la ceilalti, Fii egocentric." Caliuzit in permanenta de acest indemn, nesimtitul de la bloc este un navilitor care i'ti confisca spatiul vital, te supune neinduplecat ~i te slleste sa capitulezi. Fapt interesant, el aetioneaza foarte rar pe cont propriu. D e cele mai multe ori, in spate1e lui sta solidaritatea de palier, de coloana, de scara sau chiar de bloc. Nu trebuie sa frl savant ca sa deduci explieatia. Mai devreme sau mai tarziu, cei mai multi dintre locatarii unui bloc devin actanti in ritualul nesim 'tirii. Or, cum ar putea un vecin cu capul pe umeri sa infiereze ceea ce el insu~i va indeplini la un moment dat?

Poate ca trasatura fundamentala a acestui tip de personaj este surpriza.

Capacitatea de-a actiona pe nepusa masa, Dezinvoltura interventiei neasteptate in ritmurile tale firesti, Nici un nesimtit care 'tine la rang nu te previne ca are de gand sa-'ti faca viata amara, 'fi-o face ~i gata. Bruschetea manifestarilor ~i atitudinea neprevenitoare apartin recuzitei obligatorii, in plus, e un nonsens sa-i spui cuiva ca urmeaza sa-l deranjezi. Agresiunea anuntata este 0 invitatie 1a un act ratat. Daca victima descopera 0 solutie de salvare ~i scapa din navod? Daca se sustrage? Daca evita ambuscada? Nu -i mai mare pacatul? Nu ajungi de rasul celorlalti?

Nesimiitul la el acasa

Una dintre cele mai vii forme de manifestare a nesimtirii se leaga de reparatiile in apartament. Aici poate intra, de pilda, inlocuirea gresiei ~i a faiantei la momentul eel mai nepotrivit - de pilda, imediat dupa Duminica Pastelui. Sau parchetarea in a doua zi de Craeiun. Nici 1 ianuarie nu eo zi ferita de riscuri. Atunci, bunaoara, se pot inlocui cada ~i caloriferele. in fond, daca englezii au etapa de fotbal in prima zi a anului, de ce n -ar putea ~i nesimtitul sa-ti franjureze nervii bocanind sistematic de la inceputulla srar~itul minivaeantei pe care ai asteptat-o atata vreme? Reparatiile compun revansa sonora pe care nesimtitul si-o ia in fata mimozelor care mai cred in orele de Iiniste sau in fata minoritarilor care inca n -au aprofundat codul proaste1or maniere. in clipa cand nesimtitul se decide sa -~i refaea barlogu! din BCA in care-sf duce zilele, prima conditie este oprirea apei lara sa prinda nimeni de vestee Poate ca satisfactdle acestui gest nu sunt spectaculoase, dar chiar ~i asa, manevra merita efeetuata. Nesimtitul care pretuieste nuantele ~tie cu siguran'ti sa se bucure de micul impas pe care -1 produce initiativa lui printre vecini. in mintea lui prinde contur imaginea fandositului de la parter, care a ramas pe uscat tocmai cand se spala pe cap, a pupezei cu nasul pe sus de la doi, care incerca sa curete 0 chiuveta doldora de vase murdarite de musafuii din ziua precedenta, sau a arogantilor de la ultimul etaj, care

tocmai aveau de gand sa-I faca baie copilului. Vecinul expus astfel, cu elabuci in par, sapun in ochi ~i sudalma pe buze, asigura un spectacol inal'titor.

Odata depa~ita etapa initiala, draga nesimtitule, totul merge snur. Sigur, pentru ca victoria ta fmala sa fie lara dubii, e nevoie sa -ti alegi corect instrumente1e ~i sa te opresti la ce e mai bun. Asta include toate sculele, utilajele, unelte1e ~i dispozitive1e capabile sa declanseze apocalipsa decibellca. o reparatie in care nu se face taraboi e un nonsens. Daca vrei ca lumea sa te tina minte, nu umbla cu ju matati de masura, Chiar daca simpla gaurtre a unui perete ii face sa tresara pe toti vecinii, nu te culca pe 0 ureche. Realizirile de anvergura nu sunt posibile lara 0 pregatire atenta ~i lara colaborarea unor specialisti verfficati,

Aici intervine priceperea echipei de mesteri la care apelezi. Caci asa cum pompierul somat sa stinga un incendiu incepe prin a inunda incinta pe care e chemat s-o salveze, tot asa muncitorul angajat pentru reparatii exalta virtutile fonice ale meseriei. Un Iuerator avizat va ~t i ca patentul sau ciocanul nu se pune pe podea, ci se tranteste. I se da drumul ca din pod. Masura e valabila pentru toate instrumente1e de care ai mai mare sau mai mica nevoie. De la ciocan la ~urubelni'ti ~i de la burghiu la cleste, totul trebuie Iasat sa cada greu ~i de sus, pentru ca vecinii sa ~tie ca te -ai pus pe treaba, Muzica dodecaeofonica a mesterului se cuvine sa fie neintrerupta, vehementa ~i implacabila. Locatarii din jur trebuie adust la disperare ~i ispititi de gandur! ucigase, Daca totul se desla~oara conform planului, pana ~i eel mai pasnic dintre ei va gasi resurse sa promita 0 razbunare teribila cu prima ocazie. ,,Pai nu-mi pun eu termopane? Sa vezi atunci distractie. 0 sa va para rau c -ati venit pe lume, fi-v-ar nasterea de ras."

Nici 0 reparatie nu are haz daca nu e precedata de bubuieli indesate, vreme de doua-trei ceasuri, ~i de gaurirea metodiea a celor mai rezistente

materiale de constructie. Iar daca daramarea peretilor nu figureaza in program, ea poate fi suplinita de alte acti.vita'ti, cu conditia ca nive1ul de zgomot sa-i faca pe vecinii nevinovati sa-~i blesteme zilele. Pentru ca multumirea ta sa fie deplina, nesimtitule, geamurile trebuie sa zornaie, lustra sa tremure, peretii sa vibreze, parchetul sa geama, iar u~ile sa zbarnaie nelinistitor. Cand deelansezi ostilita'ti1e, to'ti ceilalti se simt perielitati, Ei nu mai sunt in siguran'ti nicaieri, Au sentimentul ca au nimerit in toiul unui razboi pe care nu-l merita ~i ale carui victime colaterale vor deveni, lara posibilita'ti de impotrivire.

Pentru ca aeeasta experienta sa rodeasca dupa asteptari, e bine ca lovitura de incepere sa fie data in weekend sau in orele de Iiniste, (Evident, varianta ideala ar fi in weekend $i in orele de Iiniste, dar nu traim intr-o lume perfecta.) Sambata dimineata, de pilda, rend lumea ar vrea mai mult ca oricand sa intarzie in asternut, nesimtitul destrama lin~tea ~i Instaureaza domnia Oexului, a ciocanului pneumatic sau a bormasinii, Totul se zguduie ca intr-un f:tlm-catastrola. Vecinii sunt smulsi din paturi ~i impin~i spre geamuri, unde Ineearca sa vada dincotro vine primejdia. Proaspat trezi'ti, multi dintre ei au impresia ca sunt la ca'tiva pa~i de senilele unei divizii nimicitoare. Abia dupa 0 relativa domolire a panicii, ochii zboara spre ceasuri ~i clip esc dojenitor. E sapte ~ijumatate dimineata. Ei, ~i? Calendarul nesimtirii nu functioneaza dupa criterii normale. De fapt, 1a 0 privire mai atenta, un asemenea calendar nici nu exista. Vremea nesimtirii e mereu, de luni la sapte pana duminici dupa miezul noptii, Nu-'ti place? Nu conteaza. ~i oricum, exista solu'tii: te rogi sa surzesti fulgerator, te muti 1a casa, emigrezi sau te sinucizi..

Ma rog, ar mai exista 0 varianta, dar ea e mai degraba utoplca: sa discu'ti cu nesimtitul ~i sa-l faci sa renunte. Oameni atenti la nuante, britanicii spun despre utopie ca este ,,paradisul prostilor", ceea ce Inseamna ca nu trebuie investite mari sperante intr-un asemenea demers. Cine contesta dreptul nesimtitului de a fi jupan in casa lui patineaza pe gheata subtir e a Inconstientei, El scapa din vedere un lucru esential: douazeci ~i patru de ore pe zi, sapte zile pe saptamana ~i trei sute saieeci ~i cinci de zile pe an, nesimtitul se hraneste cu inconturnabila convingere ca are toate drepturile ~i nici 0 obliga'tie. Sensibilizarea lui sub lumina binefacatoare a dialogului e 0 himera, Candidul care apeleaza la bunele sentimente ale nesimtitului ~i pune singur capul pe butuc ~i se expune comentariilor persiOante ale comunftatii, ,,Ia uite-l ~i pe-asta, Nu-l credeam atat de bou."

in curtea blocului

Chiar daca nu are bani, timp sau rabdare pentru reamenajari complete, nesimtitul de extraetie blocativa gaseste cu u~urin'ti alte variante de isteriza - re a vecinilor. Bunaoara, un exercitlu decupat din manualele de proasta crestere este batutul covoarelor imediat dupa ce se crapa de ziua. Statistic, cei care prefera aceasta forma de abuz sunt aeeiasi care ~i seutura carpete1e sau fetele de masa in capul vecinilor de dedesubt, umplandu -Ie cafeaua de praf, daca risca sa ~i-o bea pe balcon, sau pavoazandu -Ie pervazul cu 0 cortina diafana de fuimituri. Nesim'titul din categoria amintita ~i dovedeste

eficienta indeosebi in perioada aprilie-octombrie, cand locatarii imprudenti dorm cu geamul deschis, mra sa barruiasca 0 clipa ca Ii se pregateste desteptarea pe acordurile surde ale batatorului, Pentru 0 operatiune atat de energica ~i totodata atat de delicata, nesimtitul coboara discret pe scari, cu 'tigara atarnand neglijent in coltul gurii, cu un covor pe umar, leganandu -~i jovial arma alba ~i avand aerul ca efectueaza mici m~cari de incalzire.

Dupa instalarea covorului pe cadrul metalic, neslmtitul trece la munca propriu-zisa. El ~i scuipa in palme, ~i Oexeaza muschii ~i incepe recitalul, oprindu-se abia cand constata ca bata torul provoaca - ei bine, da - bataturi. intre timp, in apartamente oamenii se trezesc ciufuliti, dezorientati ~i confuzi. Ce se intampla? Se aud focuri de arma? Iar se rafuiesc bande1e rivale din cartier? Sau e vreun politist care-a surprins un borfas fortind usa unei case de schimb? Bine, dar de ce trage atat de mult ~i la intervale egale? Abia dupa cateva momente adevirul se dezviluie in cruda lui lumina: e nea Gri - gore, care bate un covor. De ce la ora asta? Pai, mai incolo pleaca la serviciu. Ce sa faca bietul om? Sa ramana asa, cu mizeria in easa? ~i, ma rog, cine sa faea toata treaba in locullui? Papa de la Roma? Frumos ne sade sa ne Iuam de viata omului. ~a-i cand cresti in puf ~i n-ai habar de greutatile vietii. in schimb, la gargara ~i la critici nu ne bate nimeni.

Batutul covoare1or la ore matinale poate fi inlocuit cu succes de pomirea unei maslni harbuite, a carei trezire la via'ti se face printr -0 serie interminabili de flatulente mecanice. 0 in~iruire de maraie1i primejdioase, la inceput sincopate, apoi pre1ungi, iar la urma inecate in suvoiul sonor al ambreiajului instapanit pe lin~tea primelor ore din zi. Parcarea din fata blocului devine 0 arena unde un David dotat doar cu 0 cheie de contact starneste pentru a supune treptat ~i trfumfa tor un Goliat pe patru roti, in functie de vechimea masfnii, manevre1e de resuscitare pot dura intre cinci ~i douazeci ~i cinci de minute. imbracat corect, cu sufertasul plasat pe bancheta din spate, nesim - 'titul incepe ritualul traversat de iluzia unei dulci razbunari. Ea ii vizeaza de-a valma pe studentul care a stat pana noaptea tarziu ca sa invete pentru sesiu - ne, pe muncitorul care tocmai s-a intors din schimb ~i a trecut la odihna, pe poetul fame1ic care a cochetat cu muza pana spre ore1e diminetii, pe insomniacul de care Morfeu s-a indurat in ceasul al doisprezece1ea. Cu to'tii dorm, iar asa ceva e de neiertat pentru nesimtit, Cum adica, e1 pleaca la serviciu, iar ceilalti se lamie in paturi? El se duce sa tr udeasca intru propasfre nationala, iar ei se intorc pe partea cealalta? El asuda ca sa creasca PIB -ul, iar ei nu simt nici macar nevoia unei solidarita'ti conjuncturale? ~a ceva nu e admisi - bil. ,,cand plec eu la lucru, nu mai doarme nimeni", iata deviza mo bilizatoare a nesimtituhri instalat la volan ~i eercetand cu priviri atente miscarile din spate1e perde1e1or. Abia asteapta sa -1 mustre cineva. Abia asteapta apostrofarea menita sa-l scoata din papuci ~i sa-l faca sa reactioneze nu doar cu ambreiajul, ci ~i cu vorba.

in timp ce masina haraie, sughi'ti, tuseste, ex:pira, vlbreaza, se Ineaca ~i pare cu fiecare sunet mai aproape de dezagregare, nesimtitul arunca 0 ochea - da mandra spre [deocamdata] singurul geam luminat. Acolo, in~mantata intr-o cama~a de noapte Inflorata sau intr-un halat rugos, vegheaza umbra jumatatii de ate1aj conjugal. So'tia nesimtituhri ~i petrece duios consortul spre fabrica, scoafa, cabinet sau magazine Se simte parta~a la eveniment, dar totodata sta cu urechile ciulite, pandind prim a reactie potrivnica din bloc. Vai de imprudentul, dar mai ales de imprudenta care cuteaza sa deschida geamul

~i sa constate cu voce tare: ,,Asta -i nesimtire, nenel" Atat ii trebuie. in fata u - nei asemenea critici pronuntate cu noaptea in cap, sotia vigilen ta iese la randul ei pe fereastra, cu sanii sprijini'ti de pervaz, ~i se dez1antuie tumultuos: ,,Da' pune-ti, la, dopuri in urechi, in loc sa faci scandal. Ia uita -te Ie ea, nu poa' sa doarma, Ce sa-'ti spunl Vezi-'ti de treaba ta, hoasca impu'tital Merge omu' la servici, ce-ai cu e1? Ce, eu i'ti zic ceva finca 'Pi butoiu' cu varzi murata in casa scarilor? Dobitoacol" Ca'tiva metri mai jos, nesimtitul frisoneazi man - dru ~i ~i ingaduie un zambet complice. Stra~nica femeie. Till, ce bine s -au potrivit. Nici e1 n-ar :6. putut sa riposteze mai eficient.

Alerta'ti de diatriba vecinei, alti vecini se fur~eazi din pat cu ~cari somnambulice, se apropie de geam ~i asista bosumflati la spectacol. intre timp, nesimtitul continua eforturile de trezire la viati a dinozaurulu i pe patru roti, Harabaia face din ce in ce mai urate Ghiortiie1ile initiale au fost inlocuite de rafale de pocnete care trimit cu gandul Ia 0 arma cu repetitie incaputa pe mana unui sce1erat. Dihania inca nu da semne ca vrea s -0 ia din loc, dar cortegiul de sunete e tot mai dens. Vibra-pa isterica se propaga asemenea unui zvon despre 0 razmeriti. Nesim'titul are tot mai limpede sentimentul triumfului. Iar triumful atinge apoteoza in clipa rend din maruntaiele masfnii ta~ne~te combinatia de parait ~i vuiet care certifica desteptarea mult dorita. Cheia se invirte insistent in contact, aetionata din mcheietura, iar proprie - tarul ~i savureazi victoria. Monstrul necheaza bezmetic, gata sa framante asfaltul sub roti ~i sa-l poarte pe stapan spre destinatie, cu to'ti bidiviii-putere inhamati pentru voiaj. Nesim'titul se indreapta in scaun, mai arunca 0 privire spre bloc, constata multumit ca peste jumatate din geamuri sunt luminate ~i o ia din loc, smulgandu-I rablei un muget de salbaticiune ata'tata.

Corolarul acestei operatiuni care se desla~oara in saptamana de lucru are loc sambata ~i duminica ~i consta in repararea maslnll, De ce1e mai multe ori, vehiculul e bine mersi ~i n - are nevoie de reconditionari, Ei, ~i? Aici e vorba de un obicei, nu de 0 necesitate. Chiar daca nu exista nici 0 neregula tehnica identificabila ca atare, nesimtitul e dator sa inlaptuiasca mici, dar zgomotoase manevre de mtretinere. Ciucit sau intins pe burta, langa sau sub maslna, e1 surubareste metodic ~i are grija sa -'ti asigure fondul sonor lara de care viata la bloc e searbada, plicticoasa ~i ire1evanta. Mai cu 0 indreptare a tablariei, mai cu 0 verificare a carburatorului, mai cu un test de rutina

pentru motor, weekendul se scurge marcat de rapsodia instrumentelor puse la treaba pentru concertul din parcare. Nesim'titul Imbraca salopeta, asterne o patura soioasa in imediata apropiere a masmii ~i incepe vizita medleala cu aerul ca oficiazi un ritual de 0 profunda solemnitate. Pacientul sta cuminte, cu capota ridicata ~i organe1e interne la vedere, in timp ce mecanicul amator practica interventia chirurgicali printre bucse, jicloare, planetare ~i bujii. Operathmea se reia in weekendul urmator, pe ploaie, canlcula sau ger. Oricat ar fi de vitrega, natura nu poate face nimic in fata nesimtitul ui ~i a agendei lui. Iar cine ravneste la un strop de Iiniste du pa zarva celor cinci zile de condica trebuie compatimit pentru candoare. La bloc se traie~te cu nervii in piuneze, cu timpane1e sub asediu, cu ochii dilatati maladiv ~i cu blestemul in coltul gurii.

~i frlndca tot am vorbit de masini, doar un om profund nedrept ~i ingaduie sa omita una dintre ce1e mai vii probe de nesimtire noeturna, chiar daca ea nu are loc, tehnic vorbind, in curtea blocului: curse1e printre blocuri sau in jurullor. Avem de-a face, in acest caz, cu un capitolla care exce1eazi

fauna cu virste cuprinse intre optsprezece ~i douazeci ~i cinci de ani. Singura perioada de abstinenta e iarna, cand zap ada troienita ~i poleiul impiedica buna exprimare in domeniu. in rest insa, fie care Iimba de asfalt dintre blocuri trebuie exploatata judicios ~i narava~. Seara tarziu, nu de putlne ori in

creierii noptii, nesimtitul tanar intra in aetiune decis, sfidand jumatatile de masura, Potopit de dorinta de-a epata cvartalul, el angajeaza sprinturi auto care i'ti dau impresia ca ai ajuns, printr -un renghi al sortii, pe pista unde tocmai urmeaza sa aterizeze un Jumbo Jet. Totul se petrece intr -un delir noptatic in care cercevelele protesteaza scartiit, iar geamurile zanganesc martial. La capatul aleii ~i face aparitia nesimtitul caruia tatal galanton i-a dat masina pe mana. Urmarea decurge natural ~i lara posibilita'ti de apel. A'ti uitat? ,,Patrunde pretutindeni. Nu te lasa marginalizat." Da, da, e punctul trei din decalogul nesimtitului, eel care reda poate eel mai bine prioritatea lui elementara: dorinta de-a deveni parte integranta a traiului tau zilnic, de -a ti se insinua in apartament, in suOet ~i in viati, de -a te sill sa-i preiei programul, sa-I accepti toanele ~i sa-'ti duci zilele dupa cum i'ti dicteaza el, de-a te plia dupa ritmurile, umorile ~i trairile lui.

Turele cu bolidul prin cvartal1a ore tarzii sunt 0 etapa a ritualului de seductie practicat de nesimtit pe langa dulcea lui aleasa, Aici nesimtitul calca aceeleratia sub presiunea ant icipativa a unei fericiri pentru obtinerea careia ~i-a pus la bataie priceperea ~i resursele. El ~tie ca nu e neaparata nevoie ca masina sa fie ultimul racnet, cu conditia sa aiba 0 maroa respectata, Un Audi vechi, dar zgomotos e preferabil unui Fiat nou -nout, dar tacut, Rabla are brand, ~i asta conteaza - in ochii cartierului ~i deopotriva in suOetul duducii care ~i asteapta infrigurata perechea. Trecute sunt vremurile rend cavalerul ~i imboldea murgul spre caste1ul unde tanara serafiea astepta scara de matase ~i, odata cu ea, evadarea de sub clopotul tiranic al parintelui. Decorul e altul ~i tocmai de aceea alte1e se cuvin sa fie ~i mijloacele de apropiere a Lui de Ea. Nechezatul nerabdator al calului a fost inlocuit de vuietul paralizant al Audi-ului. Tropotul bidiviului pe sub ferestruica Iuminata de opait s-a preschimbat in scrasnet de pneuri 1a opririle bruste la ca'tiva metri de scara blocului. Sforaitului solidar al patrupedului indemnat din pinteni i s-a substituit esapamentul generos in emisiile de noxe.

Iar daca pe vremuri cavalerul indragostit ~i canta iubirea sub geamul alesei - singur sau asistat de un trubadur tocmit pe 0 punga cu galbeni -, la ora actuala lucrurile se rezolva infmit mai simplu ~i mai eficace. in ce fel? Cu ajutorul claxonului. Un obiect mic, dar vital in orice intreprindere de acest tip. ,,Lumina ochilor mei, netrebnicul tau slujitor nadajdtrieste ci -1 vei invrednici macar 0 clipa cu prezenta ta diafana ~i ca vei binevoi sa te arati la fereastra, spre a-i da de ~tire ca flacara iubirii nu a fost stinsa de vreme1nice oprelisti", spunea pe vremuri cavalerul. Ce risipa de cuvintel Cata stangacie ocolitoarel Cat timp irositl Ce retorica desueta, neproductiva ~i ridicola!

Acum, slava Domnului, lucrurile nu mai arata asa, Nesim'titul care vrea sa-~i scoata iubita la 0 plimbare noeturna cu masina pe strazile pustii ale orasuhri aetioneaza cu minimum de efort ~i mieeaza pe rezultate rapide. Ajuns la scara blocului, cu manelele duduind in boxe, el claxoneaza de trei ori scurt, formuland 0 prima convocare. ,,Hai, baga vitezi ~i ~ca -ncoace."

De multe ori manevra are succes ~i totul se petrece in mai putin de un minute Perechea nesimtitului coboara searile, iese din bloc, se suie in Audi ~i episodul ia srar~it in relativa Iiniste. Exista ins a cazuri cand, din cauza unei condamnabile neatentii, semnalul nu ajunge 1a urechile fetei. N esimtitul ~i da seama ca n-a fost destul de explicit ~i repeta mesajul. De data asta el nu

mai claxoneaza de trei ori scurt, ci de cinci ori lung. Efectul apare, insa ia alta. forma decat cea dorita.. La doua ferestre apar tot atatea capete curioase. Pe unul se ghicesc contururile de sarma ale bigudiurilor, pe celalalt sta. 0 scufie ale carei margini se sprijina simetric pe niste urechi clapauge. Nici una dintre tartacute nu este insa cea a tinerei, pentru simp luI motiv ca aceasta inca n -a terminat operatiunile de tencuire a obrazului ~i de asfaltare a buzelor colagenate cu un strat gros de ruj. Nesim'titul ~i iese din calmul nobil de

pana atunci ~i ia masuri, proptind u-~i podul palmei in claxon ~i sra~iind re1ativa acalmie a blocului printr-un zgomot care dureaza o jumatate de minut ~i scoate lumea din amorteala ~i din papuci. Mesajul e mai c1ar ca niciodata.: ,,Fa, mai stau mult dupa tine? Baga material, ca plec ~i te I as pe coada ta."

Fire~te, exista. ~i alte variante de abordare, numai ca ele I-ar cobori nemeritat pe nesimtit de pe podiumul pe care ii place sa stea, spre a fi evaluat ~i admirat de locatari. Bunaoara, daca tot are te1efon mobil, I-ar putea folosi pentru a-~i semnala prezenta. insa asta ar insemna consumarea inutila a unui impuls, iar nesimtitul nostru e cumpatat ~i pragmatic. La ce bun sa arunci cu banii pe fereastra, ce, suntem nababi? Ax mai fi, desigur, 0 cale - una eel putin la fel de Indcielnica. Nesim'titul ar putea sa coboare din maslna, sa urce doua etaje, sa sune la u~a ~i sa -~i anunte astfel aparitia ~i disponibilitatea. Hm, ce aiurealal Cum sa faca tocmai el asa ceva? Ax fi 0 deeadere din statut pe care nu ~i-ar ierta-o niciodata.. Nesim'titul recunoaste imediat concesiile inacceptabile ~i se 'tine departe de ele. Sa urce doua etaje? EI? EL????? ~i daca-I vede cineva? Va da'ti seama cum 0 sa -I judece ~i 0 sa-I eticheteze? Ce barbat e ala care consimte unei asemenea cedari? ~i cu blazonullui cum rama ne? Chiar ~i prins in mreje, nesimtitul e nereformabil. EI are 0 trainicie imanentista. care-I izoleazi de restullumii. Nimic din compozitia lui intern a nu-I face permeabilla civilitate. Nesim'titul din aceasta categorie nu opereaza cu valori, afmita.'ti ~i sentimente. ~i-a ales un obiect al placerii pe care vrea sa-I foloseasca dupa norme ~i obiceiuri proprii. EI dicteazi regula jocului fiindca ale lui sunt masina ~i portofelul. lar in conditiile astea partenera are doua variante: ori se supune docili, lara sa se abata cu 0 iota. de la scenariu, ori zboara din peisaj. Un tip cu Audi ~i cu parale gaseste oricand pe altcineva.

Iarba verde de la bloc

E 0 zi frumoasa de primavara. Un soare afabil bineeuvanteaza cu mierea lui inalta. weekendul mult as teptat, Ici ~i colo se aude cate 0 alarma de ma~ina declansata involuntar de apropierea unei cotarle care 'tine sa -~i faca nevoile pe roata din fa'ti. in tomberoane se rasfa'ti munti de resturi menajere pe care nu le-a mai strans nimeni de 0 sapta.mana ~i ceva. Pe spatiile verzi din fata blocurilor se rid urme ale civilizatoarei prezente umane. Un ambalaj de biscui'ti a aterizat pe stratul de panselute ingrijit de un pensionar cumsecade. La ca'tiva metri, 0 dozi de coca -cola sparge conturul rotund al unei tufe inverzite. Langa bordura stau aliniate sticlele de bere golite cu 0 seara in urma de guralivii care au tricotat comentarii ferme despre ultimul succes al Rapidului ~i despre cea mai noua ie~ire in decor a lui Becali. Mucurile de 'tigari s-au impra~tiat ca 0 matrea'ti nevlndecahila peste iarba

stralueitoare a miezului de mai. Mierlele din copaci dau sa -~i inceapa concertul, dar inainte de asta arunea priviri intrigate peste ceea ce rid in veeinatate. De 0 creanga spanzura 0 pereche de chiloti incerti, pe care pI oile primaverii i-au muiat lara sa-i spele, iar furtunile din ultimele luni n -au izbutit sa-i disloce. Cateva ramuri mai incolo, 0 punga zdrentuita de nailon sade priponita la inal1ime, umflandu -se cand bate vantul ~i revenind la pozi'tia ini'tiala dupa ce acesta se potoleste, Oase mai mari sau mai mici sunt desantate de la diverse etaje in iarba, spre a fi sparte in din'ti de liota hamesita care a terminat inspectarea tomberoanelor, in stransa concurenta cu 0 armata de pisici gracile ~i nabadaioase. Cate-o conservi de peste hiceste stins dintre craite. Pungile verzui de seminte se plimba pe traiectorii impuse de intensificarea neanuntata a vantului.

Spa'tiul verde nu mai e verde. Pe el ochii observatorului deslusesc lara efort dopuri de pluta, tampoane inr~ite, tuburi de spray, pagini ingalbenite de ziar, cotoare de mar, cap ace de la sticlele de bere, rahati la'ti'ti de sandalele copiilor neatenti, pungi in care s -au aflat carbuni pentru gratar, capete de sifon i~ite din uz, pachete de 'tigari mototolite in pumn, resturi dintr-o pasare surprinsa la sol de 0 ma'ti cu instinctele ascutite, jumatati de farase, role de scotch consumat, ambalaje de la tuburi de pasta de din'ti, pliante de la Cora, Bricostore ~i Carrefour, fluturasf care anunta un concert de manele in par cuI de peste drum, coperti de caiete dictando, prezervative folosite, eate -un ciorap desperecheat, ciorchini de struguri mancati pe jumatate, coji de oua, cozi de ciocan, cutii goale de chibrituri, tuburi de la rachete1e folosite la ultimul reve1ion ~i 0 multime de obiecte care pot fi aruncate pe geam in loc sa umple cosul de gunoi al fieeartri apartament. Azvirlitul pe fereastra a devenit un sport national care ameninta sa devanseze celelalte discipline in care romanul exce1eazi de ani buni: aflatul in trea ba, datul cu parerea, grija pentru capra vecinului ~i barfa neostoita.

Neatent la stimulii pamanteni, soarele mangaie mai departe cartierul, atragandu-I pe oameni din micile lor cuiburi de beton la aer curat. Unii s -au miscat repede, iar ora pranzului ii prinde departe de vecini. Ei se aDa de cateva ore la padure, unde cladesc deflleuri de gunoaie din locul unde ~i -au parcat maslnile pana pe patura unde se hranesc temeinic, cu muzica data la maximum ~i cu multumirea ca deplasarea lor in natura va lasa urme de nesters, Al'tii ~i dau seama abia acum de sansa care Ii s -a ivit. Daca e sambata, e frumos afara ~i pana la meci mai sunt cateva ore, nimic nu -i impiedica sa astepte vesela sarbatoare in fata blocului, la iarba (aproape) verde. Din scara ~i face aparitia un grup de barbati hotarati, care due cu ei unelte1e necesare distractiei blocative. Unul cladeste meticulos un esafodaj traditional, al doilea se ocupa de aprovizionarea cu lichide, al treilea furnizeazi alimente1e, in vreme ce al patrulea asjgura antrenul decibelic. Ce se intampla? Nimic neobis - nuit. Romanul a ie~it la gratar, Evenimentul ne ajuta sa facem pasul din ca - tegoria nesimtitului individual in cea a nesimtitului colectiv. Fiindca operatiu - nea presupune un efort de echipa, iar echipa se s udeaza pe baza unor aflnitati indelung verificate in timp.

Lucrurile se desla~oara dupa un tipic consolidat cu fiecare iesire. Prega - tirea gratarului este 0 acti.vitate rezervata barbatilor, care in acest fel ~i dovedesc utilitatea casnica ~i intorc favorul tovaraselor de via'ti. A nu se crede cumva ca acestea din urma se rasfa'ti nepedepsit in asteptarea mesei. Nu. Ele spala rufe, ~i cearta copiii, seutura peme in capul vecinilor de la etajul inferior sau dau cu aspiratorul. Pentru ca distractia sa fie in treaga, trebuie s-o meriti, Or, ea nu se obtine uitandu -te la Inima salbatica sau

spargand seminte cu vecina. E timp ~i pentru astea mai mrziu. Pana una -alta, eforturile in aer liber ale barbatilor trebuie inso'tite de stradanii asema - natoare din partea consoartelor ramase deocamdata in apartamente.

Gratarul de weekend in fata blocului este una dintre ex:presiile osificate ale traiului ,~a comun". ~i totodata dovada ca mahalaua a migrat iremediabil spre mahalagism. Dar, atentie, gratarul nu se face la inmm plare, ceea ce nesbntitul cunoaste foarte bine. in primul rand, el are nevoie de un amplasa - ment optim. Socoteala e shnpla: obiectul de incins trebuie asezat intr -un loc convenabil pentru utilizator ~i daunator celor care nu participa - eel putin direct - la ospat, Nu poti Iasa fumul sa suie spre ferestrele propriului apar - tament. E neplacut, caci dupa aceea toata casa 0 sa miroasa a fum. De aceea, nesimtitul fixeazi gratarul in partea cealalta a blocului, acolo unde nu risca nimic. Nici soarele nu bate at.at de tare, nici consecintele nu vor fi greu de suportat. ~i ce daca vecinii din partea cealalta detesta aceasta forma de coagulare blocativi sau pur ~i simplu nu suporta mirosul? N -au decat sa Inchida geamul. Sau sa pIece de-aeasa. in fond, de aia e spatiu comun, ca sa profite toata lumea de el. Poftim? ~i dincolo era tot spatiu comun? Pai, cum adica? Ma obligi sa fac ce vrei tu? De unde ~i pana unde? Cu ce drept? Cine esti ~i cum i'ti permiti? A, oi fi ,,din aia". Ei, atunci bombane lin~tit. Sau cheama politia. Gica de la sectie abia asteapta sa vina sa -1 omenesc ~i pe el cu un mic si-o bere. Hai, sa te vid, i'ti da mana?

Nici un argument al taberei antigratar nu strapunge platosa neshnti - tului. Cu atat mai mult cu cat in spate1e lui se aOa viitorii meseni, care abia asteapta 0 provocare cat de mica spre a riposta dur ~i muscator, ,pare-i problema, nene? Ce e, 'ti-ai tras tupeu? Ai grija, ca 'ti-o capeti, Vezi ca nu-i prima oara ca te iei de viata noastra, Pan -acu' am fost baie'ti salon, da' nu ~ti.i cand ne sare siguranta, ~ezi bland ~i lasa fite1e, ca nu sperii pe nimeni. Iar daca-'ti pute la bloc, ia-'ti dracu' vila."

Nesimtitul a pus punctul pe ,~" ~i degetul pe rana, Sigur ca -'ti pute la bloc. Bineinteles ca ti-ai lua dracu' vila, dar po'ti sa-I ex:plici de ce n-o faci? Nu poti, Te-ai compromite def'mitiv. Prin urmare, i'ti mesteci incruntat frustrarea, injuri in barba, inchizi geamul ~i - frlndca e din ce in ce mai cald - dai drumul ventilatorului sau, in functie de starea materiala, aerului condition at. Daca ai aer conditionat, izolarea de grataragii nu e lipsita de riscuri. Dupa un sfert de ora, pe teava de langa aparat incep sa cada stropi de apa, E suficient ca unul dintre ei sa se opreasca pe scatarlia unui oficiant in templul Oeici1or ~i te-ai ars. Nesim'titul se uita be1icos in sus, identifica sursa, 0 ia la goana in sus pe scari, repede eateva sutur! in usa nefericitului care Incearca sa se puna la ada post de fum ~i de ceea ce va urma ~i incepe sa urle. "Te fac arsjce, bai bulangiule. Ce, ne iei la misto? in chide aeru' daca nu vrei belea. Ai grija. Ma ducjos ~i daca rna mai pleura 0 data-n cap, matur etajul cu tine."

Nesimtitul coboara valvirtej ~i se intoarce printre ai lui, Ieganandu -~i burtile ~i pocnlndu-ai incheieturile. Abia asteapta sa se repete figura , ca sa poata trece la rep res alii. Nu I-a avut la stomac pe sclifositul ala cu ochelari de cand I-a vizut prima data. A ~tiut de-atunci ca nu-i nimic de capullui. intre timp, a aOat ca e bibliotecar ~i ca in timpulliber citeste. Asta spune multe. Cine sta opt ore pe zi intre terfeloage, iar dupa ce vine acasa pune mana pe alte terfeloage nu-i sanatos la cap. Mai mult, i-a ~optit 0 vecina de la trei ca aseulta opera. Asta a pus capac. Uite cine s -a gasit sa-i faca morala, 0 gloaba pe doua picioare, care n-a batut in viata lui un cui, nici maear in afara orelor de Iiniste, ~i care ~i pierde vremea cu niste behaituri din care nimeni nu inte1ege nimic.

Timorat, bene:6.ciarul fumului care incepe deja sa -i bata in geam se resemneaza cu un suspin adanc, inchide aerul condition at, se Imbraca de strada, ~i ia cu el 0 carte ~i pleaca din apartament. inca nu ~tie unde, dar 0 sa gaseasca el ceva. Probabil ca 0 sa treaca strada, 0 sa caute 0 banca retrasa in pare ~i-o sa stea in pare, implorand 0 ploaie divina care sa intrerupa distractia vecinilor petrecareti, Nu banuieste ca, fiind sambata, parcurile sunt pline ~i ca molima gratarelor a cuprins deja ~i zona verde in care spera sa -~i aOe lin~tea. intre timp, nesimtltul care i-a remis ultimatumul a ajuns la al saptelea mic, a doua Oeica ~i a treia bere. Fumul se inal'ti vesel, sticlele se ciocnesc cu voie buna, iar de la ca'tiva metri de masa improvizata se aude muzica indispensabila unui asemenea ceremonial. Vreau numai fete beton, / Cu aport de silicon / $i nu tin sa aiba stil, / Vreau sa aiba sex-appeal. Totul duduie in jur, insa tartorul nesimtitilor sta putln pe ganduri ~i se intoarce spre tinerelul care a umblat la aparatul cu baterii. E limpede ca oferta nu -1 atrage. ,,Bai'tica, tu ai pus beleaua asta?" ,,Eu, nea Fane. E Voltaj, nu-ti place?" "Tata, suntem la gratar, da? Trebe muzica da gratar, da? Voltaj sa -'ti pui cand oi vrea sa bufa-nesti gagici, mie baga-mi ceva cu suOet, sa mearga berea ~i micu'." Ru~inat, ,,tica" umhla intr-o punga soioasa ~i impra~tie pe iarba eateva casete de pe care zambesc niste in~i tatuati, cu parul inecat in briantina ~i cu kilograme de Ianturi la gat. Personal, ar fi preferat ceva in acelast registru. Nu demult lacuse rost de un CD cu Bonsai, care -i mersese la inima tocmai pentru textele de 0 poezie sobra, lara jubila'tii ieftine ~i patetisme inutile: Am mai spus $i v-o mai spun, /Dupa fete sunt nebun, /Dupa fete naturale /$i cu cerebelu' mare. Meserie pe felie. Dar daca nea Fane vrea manele, faca-I-se voia. Pana la urma, el e seful blocu lui, ~tie toata lumea. Numai pirpiriul ala de la doi nu s-a prins.

Un cantec allui Elgi pulverizeaza lin~tea care nu durase mai mult de un minut, lacand mierlele sa zboare ingrozite din copaci ~i porumbeii sa uguie dojenitor pe firele de inalta tensiune. Toti dusmanii mei / Au frica de ei. / Toti vikingii cand apar / Dusrnanii dispar. Fizionomia lui nea Fane, nesimtitul care regizeaza ie~irea la gratar, sufera modificari importante. Ochii i se retrag in orbite, gura i se late~te intr-un suras satislacut, cute1e de pe frunte se fac nevizute ca prin farmec. Ei da, alta via'ti. Nea Fane pune mana pe sticla, trage 0 dusea, ragaie sonor ~i incepe sa aplaude ritmat, scotand din cand in cand cate un ,,hopa" participativ, semn ca muzica e in sIar~it cea care trebuie. Ea are un singur minus, ~i acela remediabil: e data cam incet. Cu alte cuvinte, nu se au de in cvartalele invecinate. Nea Fane umbla la volum pana cand cantecul lui Elgi incepe sa semene cu zbierete1e unei pisici date prin masina de tocat de la coada la ca p.

Carnea sIaraie pe gratar, sticlele de bere se golesc una dupa alta, muzica bubuie isteric. Dupa Elgi se prezinta la raport Romeo Fantastick., regele manelei porno. Dac-as $ti c-o sa te pierd, /Imi smulg inima din piept, / Ca te iubesc permanent, elameaza el, acompanlindu-ai declaratia cu niste zgomote de canibal extaziat. Nea Fane ~i gasca cad pe spate de bucurie. Apoi se ridica, tropaie nestapanit ~i ~i alatura voci1e gajaite celei a lui Romeo. De catava vreme, nu mai sunt singuri. Consoarte1e au descin s la randu-Ie de prin bucatarii, iar acum contribuie dupa puteri la reusita mesei. Fumul de 'tigara se implete~te cu eel al gratarului, aromele inviluie intregul bloc, iar muzica ii supune la cazne grele pe to'ti retractilii care nu ~tiu sa se bucure de viat a in general ~i de viata ,~a comun" in special. Pacatul Ior sa fie.

o alta forma de nesimtire sistematizata este privitul meciurilor de fothal pe spatiul verde din fata blocului. E adevirat, de data asta publicul feminin

nu are ce cauta in peisaj. Meciul r espira virilitate, melestare ~i pat.imi. Tocmai de aceea, el cere din partea celor care -1 urmaresc 0 investitie afectivi ~i vocala pe masura, Nu te poti prezenta la un Romania -Norvegia cu muieri care nu-l deosebesc pe Ridoi de Mutu, care n-au deshrsit sensul ofsaidului ~i care nu se inflameaza corespunzator in fata unei greseli de arbitraj. Ar fi 0 insulta adusa in primul rand fotbalului ca atare ~i abia dupa aceea 0 forma de neglijenta gravi fata de agenda bunastarfi nationale. Meciul trebuie privit, judecat ~i comentat in ceata, Conditiile decisive ale unei asemenea participari sunt verva pulmonara ~i alcoolemia ie~ita din parametrii normali. N -are haz ~i nici sens sa intampini un eveniment atat de maret pe tacute sau intre patru pereti, Totul trebuie externalizat ~i propagat fulgeratcr in cartier. Pe langa asta, vizionarea in cere deschis a jocului livreaza prilejul optim de sudare a raporturilor intre vecini, de inchegare a unor amicitii neclatinabile, de primire in gasca a candidatilor care au dovedit in timp ca merita investitia de incredere.

Ca in orice demers efectuat pe nervii ~i pe timpulliber al celorlalti, nici aici nesimtitul nu Iasa nimic la voia intamplarii. Concertul uralelor, bombanelilor, huiduielilor, indemnurilor ~i injuraturilor care inso tesc meciul nu poate incepe in minutul unu ~i nu se poate curma in minutul nouazeci, E nevoie de 0 pregatire scrupuloasa a spectacolului din marginea spectacolului, de asigurarea unei gradari bine dozate, a unei tensiuni capabile sa urce nepoticnit spre paroxism. Daea lovitura de incepere are loe la ora opt seara, te1evizorul, scaunele ~i lada frigorifica trebuie amplasate de pe la cinci. Nesimtitul-~efare grija sa se ocupe de toate detalii1e - fie rezolvindu-le personal, fie delegand competente, cu sudalm a, cu ghiontul sau cu un ~pit 1a partea moale. Rind pe rand, microbisfii se scurg pe scara blocului ~i ocupa spatiul din fata te1evizorului cu aerul unor colon~ti pe care nici 0 armata din lume nu va putea sa-i disloce. Unul e in pantaloni de pijama ~i ma iou, altul ~i lasa burduhanul sa se reverse peste un sort mulat pe corp 1a limita plesnirii, altul ragaie autoincurajator inainte sa se aseze pe scaun, altul iese din scara agitand un steag tricolor, cu sau fira gaura, spre a arata lumii ca meciul nu e un prilej de divertisment, ci 0 proba de patriotism, altul pa~e~te pe iarba scuipand coji de seminte mai ceva ca un utilaj agricol, altul aduce vin ~i sifon fiindea nu suporta berea, altul urla scandari scabroase la adresa adversarilor, ficand sa se cutremure scara, altul arboreaza un tricou decolorat cu insemnele nationalei ~i tot asa, Febra anticipativi a microbistilor cantonati sub geamurile vecinilor se transforma iute in furor isteric. Televizorul a fost dat la maximum, primele sticle au fost destupate. Totul e sau eel putin pare pregatit pentru fiesta.

Deranjata de tonul vehement al comentatorului 'lV, 0 imprudenta de la parter deschide geamul ~i spune ceva galeriei de circumstanta, Nimeni nu

au de nimic. Femeia ~i ia inima in dinti ~i rep eta rugamintea, de data asta la do de sus. Nesimtitul-~ef 0 observi, face mana palnie si-o duce 1a ureche:

Aud? Dupa eateva clipe, misterul se dezleaga, Cucoana e nebuna, Cica sa dea ei te1evizorul ceva mai incet, frlndca flica -sa Iucreaza la licenta. Nesimtitulle aduce la cun~tinta celorlalti microbisti revendicarea venita de la parter. 0 hahaiali grohaita it acopera timp de cateva clipe pe comentator. in cele din urma, burtosul asezat pe un scaunel undeva la margine intra in dialog cu femeia ~i-i propune 0 prima varian ta de solutionare a neplaeerik "Trimite-o aici, tanti, c-o hrcram noi, cu licenta cu tot". Femeia nu inte1ege ~i -lucru necugetat - insista. ,,Haideti, oameni buni, fiti de inte1es. Are fata lucrare. Dati-l nite1 mai incet, ca tot it auziti." De data asta e nevoie de Interventia

sefulu! de nucleu. A nesimtituhri principal. Acesta ~i aduce aminte ca a mai avut de patimit din cauza babetelor lara aderenta la cauze1e nationale ~i

ataca problema din alt unghi. ,,coana Nuti, eu ma bag la mata in bucatirie? Nu ma bag. ~i-atunci, mata ce cauti in viata mea? Ha? ~tii ce, las -0 asa cum a cazut, Poate ai treaba ~i te retinem." Dezinvoltura din discursul sefului e salutata cu un nou raga it ~i cateva chicote1i multumite, Numai ca masochis - mul nu-i da pace femeii ~i-o face sa mai deschida gura 0 dati. "Te-am rugat frumos, Sica, ce Dumnezeu ... " Fraza se incheie brusc, Intrucat Sica ~i-a pierdut bruma de rabdare ~i-a luat-o la tinti pe femeie cu sticla pe care-o tinea in mana. Din fericire pentru amarati, proiectilul s -a oprit in grilaj, unde s-a lacut'tindari. Berea 'ti~niti din sticla s -a varsat pe pervaz, iar cateva fire de lichid au inceput deja sa coboare pe dinauntru, pe perete1e bucatariei de unde fusese lacut ape1ulla milostenie.

Episodul are darul sa-i galvanizeze pe microbisti, Ace~tia rad superior, ciocnesc sticle1e ~i deelanseaza 0 noua salva de mascar! versificate la adresa adversarului, chit ca acesta mai are doua ore pana sa apara de la vestiar. Atmosfera devine din ce in ce mai meareata, iar la ora opt e e1e ctrica de-a bine1ea. Lumea din bloc pe care n-o intereseaza fotbalul n-are ie~ire. Pe durata meciului se suspenda orice alte activititi. Trupa instalata pe scaune zbiara, se agiti, ameninta, racneste, se ridica de pe scaune, gestlculeaza abrupt, injura ca la usa cortului, scandeaza, freamata, se zborseste la arbitru, mugeste indicatii pentru antrenor, se contreaza cu comentatorul, rupe fire de iarba ~i Ie mesteca nervos, ~i mu~ca pumnii, aterieeaza deceptionata la loc pe scaune, it scalda in ocari pe fieca re jucator norvegian, tropaie nerabdator, goleste sticla dupa sticla, fumeaza cu nesat, implora divinitatea cu priviri proptite in inalturi, ~i smulge parul din cap, Ouiera bezmetic ~i scoate un urlet pre1ung ~i descreierat cand in srar~it romanii marcheaza, in apartamente, ceilalti locatari ~i pipaie buzunare1e ~i cauta Oacoane1e cu calmante. Cine a vrut sa urmareasea un talk -show sau un concert ~i-a luat gandul, Cine a avut de inva'tat, a~ijderea. Cine ~i -a propus sa se odihneasca sti in capul oase1or in pat ~i mai are timp sa murmure 0 aingura dorin'ti: sa nu fie pre1ungiri.

Riturile de (pe)trecere la bloc

N esimtitul se pricepe sa dinamiteze prin diverse mijloace tihna blocului in care trai~te. L-am vazut batand covoare la sapte dimineata. L -am auzit perf orand pereti cu burghiul in ore1e de Iiniste. Ne -am zdruncinat sub loviturile lui de ciocan, cand ~i inlocuia faianta a doua zi de Paste, Am participat involuntar la operathmea de daramare a peretilor ~i de Iargire a bucatariei la cateva ceasuri dupa Reve1ion. Ne-am trezit din cauza ambreiajului masfnii sale la ora la care singure1e frlnte treze din cartier erau mierle1e suite in virful pomilor. I-am simtit c1axonul curentandu-ne in miez de noapte ~i silindu-ne sa ne apropiem pe fur~ de ferestre. Am fost peti-ti de mirosul per:6.d ~i insinuant al mititeilor pu~i pe gratar de neaimtit sub geamul nostru. Am asistat la manifestirile lui de1irante cu ocazia unui meci urmarit pe iarba, in fata blocului, cu sonorul dat la maximum. Am vazut cum intampina rugamintile de clementa decibelica ~i cat de riscanta este

angajarea unui dialog cu 0 vietate care se Iasa condusa in tot ce face de impulsuri, de instincte ~i de fllozofm bunului plac, Am aOat deja multe despre nesimtit, ~a ca e momentul sa-I sondam 0 noua dimensiune fundamentala, Altfel spus, ne putem ocupa acum de nesimtitul festive De eel care ~i face partas! vecinii - de cele mai multe ori, contrar vointei acestora - la prilejuri memorabile din viata personala: ziua de nastere, nunta sau botezu 1.

o petrecere la bloc este 0 experienta limiti pentru oricine a practicat convietuirea in fagurele de beton. i'ti dai seama ca te aOi in fata unui fenomen in care pulseaza frenezia nocivi din secunda cand te gande~ti la vesmintele lexi.cale in care se lasa drapat evenimentul. 0 petrecere la bloc nu e pur ~i simplu 0 petrecere la bloc. Cuvinte1e care 0 definesc eel mai bine sunt ,,bairam" ~i ,,paranghelie". Ele suna evocator ~i redesteapta in minte amintiri dureroase. Rinile sapate in camea gandulu! de petr ecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. Povestea lor te bantuie saptamani, luni sau chiar ani in ~ir. Memoria se zvircole~te spasmodic ~i se comports. aproape nedemn in fata presiunii. Nici un om asezat nu aude sintagma ,,petrecere la bloc" lara sa simti varful unui stilet gadilandu -1 amenintator intre omoplati,

'finuta pentru acest tip de eveniment nu impune un stil ~i nu obliga la acomodari fortate, Cu 0 exceptie. Daca organizatorul ~i participantii la chef sunt tineri, e de datoria lor sa se prezinte inca l'ta'ti cu ghete sau bocanci. in felul asta, in clipa cand incepe dansul, vecinii de deasupra ~i de dedesubt se vid racordati instantaneu la dezlantuire. Petrecerile tmeresti au loc de obicei cand parintii gazd.ei lipsesc de acasa, Fie sunt in concediu, fie au plecat de bunavoie, colindati de amintirea bairamului precedent, pentru ca maear de data asta sa evite depresia. Pe ritmurile unei muzici percutante pana la anihilare, baie'ti ~i fete stran~i sub steagul dezinhibitiei totale ameninta structura de rezistenti a blocului. Dupa trei minute, ai sentimentul ca 0 divizie de Panzere 'ti se indreapti iminent spre peretii sufrageriei. Dupa alte cinci, retraie~ti cutremurul din 1977. La capatul primei ore, sim'ti 0 solidaritate retroactivi cu victi.mele seismului de la Kobe. Lustra din tavan penduleaza nauca deasupra mesei. Parchetul are un scirtiit de rau augur. Zidurile se curbeaza ingrijorator. Un aer de calamitate iminenti pune stapanire pe vecini. Pisicile de apartament zgarie usa ~ifonierului ~i cauta disperate refugiul. Bichonul abia venit de la plimbare Iatra ca posedat ~i se scapa in mijlocul covorului, incapabil sa reziste socuhri, Papagalul forteaza evadarea din colivie, izhindu-se cu capul de gratii ~i emitand 'tipete stridente. Placidele broaste testoase cu s ediul in dormitor se inghesuie cu totul sub carapace. Vecinii se sufoca de indignare, de spaima sau de ambele. Din pereti ti~ne~te 0 babilonie metalica lara raspuns, E~ti in toiul asediului condus de Rammstein, in plina ofensivi Napalm Death, in miezul sfi darii orchestrate de Anthrax, Sepultura, Urge Overkill, Concrete Blonde, Screaming Trees, Nash Kato, Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Bocancii izbesc furibund in podea. Virajele psihedelice ale musaflrilor se fac auzite prin peretii nieiodata suficient de grosl, Ricnete1e crapa tencuiala. Ai impresia inconfortablla ca ploua cu sange ~i ninge cu buca'ti de creier uman. Mintea nevinovatilor din apartamente1e invecinate e terciuiti nemilos, dar nimeni nu schiteaza vreo urma de protest. Ax fi complet inutile Participantii la bairam n-ar auzi nici daca Ii s-ar sparge usa de la intrare cu un berbec.

Lucrurile se schimba intru catva cand ziua de nastere se serbeaza in prezenta parintilor, iar copilul inca n -a ie~it din adolescenta, Explicatia e la

mintea cocosuhri, Taml n-a mai ales sa pIece de frlndca ~tie ci muzica pe care-o aseulta suavullui fiu e aceeast cu muzica lui. ~i care -ar putea fi muzica asta? Bob Dylan? Puah. Moody Blues? Pfui. Jefferson Airplane? Piei, satana, Suntem la chef, nu la cenaclu ~i nici la priveghi. Numitorul comun care leaga generatiile pe portativ sm ascuns in pletora de manelisti nelipsfti de la nici 0 petrecere care se respecta, Aramri1e cantonate in prizonieratul nostalgic al pop-rock.-ului sunt demne de mila. Sigur, nu pot fi calcate cu maslna, fiindca asta nu eo fapta crestineasca, Dar 0 Ieetie de modemitate tot merita de la inginerii de sistem ai nevrozei blocative.

Pentru acesti oameni, rigorile calendarului sau ale saptamanii de lucru sunt un moft expediabil in doi timpi ~i trei m~cari. Daca ziua de nastere a odraslei cade intr-o joi, tot atunci are loc ~i paranghe1ia. Eo prostie sa a~tep'ti pana-n weekend, rend ~ti ca jumatate dintre invita'ti sa pIece la pescuit pe balm, la 'tara sau la munte. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? ~i? Ce, n-o lisam noi? Sa mearga sanatoasa, cu stangul pe toba ~i fata la productie. A, e muzica prea tare? Pai e petrecere, tam. Ce -a'ti vrea, surdinaj' Merge'ti frumusel la farmacie, lua'ti-vi niste dopuri din alea de treise inei de mii ~i baga'ti-vi-le in urechi.

in general, scenariul nu sufera modificari majore de la un bairam la altul. Colegii sarbatoritului vin cate doi sau cate trei, suna la u~a ~i asteapta cuminti, cu cate 0 sticla in mana. Cateodata Ie deschide capul de familie, alteori sotia. in clipa cand usa se da de perete, dinauntru se au de 0 lilaiala viicarea'ti, insotim de larma patetica a unui acordeon pe care se plimba niste degete experte ~i de indispensabilii bast care dau de obicei ritmul ~i masura tanguie1ii. Musafirii intra in apartament, usa se inchide, iar zgomotul se estompeazi. il auzi doar daca ciulesti urechea. Rasufli usurat, multumesti proniei ~i i'ti spui ca, in fond, :6.ecare om are dreptul sa se distreze. Sedus de perspectiva unei nopti lara distonocalm, nu-fi da prin cap ca deocamdata gazd.e1e nu exploateazi la maximum calitatile radiocasetofonului cu CD fiindca inca nu s-a strans toata lumea.

La un moment dat, vecinul care se uim nebanuitor la un film de cinemateca tresare ingrozit. Ceva duduie insp aiminmtor la ca'tiva pa~i de e1. Sunt ba~ii care vestesc inceperea distraetiei, Trupa e completa la ape1 ~i nebunia poate incepe. Dupa cateva secunde de vibra'tii care i'ti zbarlesc parul de pe brate, cineva, un barbat cu un glas strabatut de un tremolo veni t din fundul gatlejului, ~i plange deziluzia. Ai crede ca puseul me1ancolic se consuma in tacere, departe de lume. Ei bine, nu. Fiindci deeeptionatul nu e fitecine, ci Florin Peste, Cat despre vorbe1e lui, acestea se revarsa prin pereti, te ataca, te cotropesc, te supun ~i te obliga sa participi la apasatorul necaz in dragoste. Lumea imi spunea de tine / Ca vrei sa profiii de mine, / Eu ca prostul te iubeam, / Nici 0 uorba nu credeam.

E clipa cand vecinul smuls din miezul filmuhri ~i pune doua Intrebari deopotrivi de justi:6.cate. Unu: ce vina are e1 pentru suferinta altuia? Doi: ce rost are sa-'ti ornezi petrecerea de ziua de nastere cu melodii atat de triste? indatoritor, cetateanul se grabeste sa discute ce1e doua aspecte cu vecinul al carui copil a instituit vacarmul pe scara, Mai ~tii, daca -1 prinde bine dispus, poate da muzica mai incet. insa aceasta abordare e falsa ca 0 bancnota de trei dolari. La a cincea bataie in u~a, nesimtitul parental deschide asudat, cu un pahar in mana, prada surescitarii ~i pr optindu-st ochii injeetati asupra nepoftitului. Acesta simte deodata ci dialogul pe care urmeaza sa -1 ini'tieze n-o sa aiba curtoazia ~i Ouiditatea pe care mizase ini'tial.

- Buna seara, domnu' Nae.

- 'ai noroc.

- ~titi···

- Ce vrei, ba?

- Poate dati muzica nite1u~ mai incet -

- E ziua la fi-meu. Valea.

- Da, dar e unu noaptea, eu maine rna -

- Zgamboi, tre' sa-ti desenez? Stanga-mprejur.

- ... due la serviciu, am 0 lucrare -

- Bai carmaz, esti nervos cu nervii? E ziua la fi-meu ~i-i fac bairam.

Nu-ti place, du-te la hotel. Ce vrei, sa-I trimit acasa pe toti, ca sa tragi tu pe dreapta?

- imi pare rau, domnu' Nae, ziceam ca ne-ritelegem ca-ntre oameni.

Dati muzica mai -

- BAAAAAI, VREI SA-'fI VOPSESC MOTORU'? M~ DRACU' LA TINE-N CASA, CA MA PUN CU BATUTA PA TIN Ell!

Zdrang! U~a metalica se-nchide brusc, salvindu-l pe cetatean de la scatoalca promisa, infrant in bunele sale intentii, bietul om se intoarce in apartament, pune mana pe te1efon ~i cheama politia de proximitate, intr -un tarziu, la celalalt capat al flr ului raspunde 0 voce blazati iremediabil.

- Mdea.

Cetateanul e Iasat sa-~i explice motivul apelului, lara ca interlocutorul sa intervina cu vreo intrebare. Abia cand se intereseaza in cat timp 0 sa descinda echipajul care 0 sa - i puna la punct vecinii, ~i da seama ca a consumat impulsuri de pomana, Caci vocea rosteste solomonic ~i raspieat;

- E ziua la copil, domnu'. Omu' e-n casa lui. Lisati, ca n-a murit nimeni dintr-un chefulet,

intre timp, chefuletul vlreaza decis spre orgie. Din pereti nu se mai aud doar Iamentari sra~ietoare, ci ~i niste zgomote care sugereaza ca nu toata lumea e la fel de nefericiti in dragoste. Paradoxal, cu cat manelistul sufera mai intens, cu atat fericirea petrecaretilor e mai colorata, Se chiuie cu aplomb, se tropaie vehement, se scot tipete care anunta impliniri erotice fulminante. Fete1e mobilizate la paranghelie ~i fac auzite vocile intr -0 corala care aeompaniaza acum plonjonul introspectiv allui Catilin Arabu. Dragoste cu nabadai / A$a cum este la noi / Eu pe unde -am mai trecu t / Iti jur cd n -am mai vdzut. Cetateanul umilit de veselia vecinilor se uiti la ceas. A trecut de doua noaptea. Peste cinci ore ar trebui sa se trezeasca, iar el n -are idee daca o sa apuce sa Inchida ochii.

o pereche de ca~ti ar face minuni, insa de unde sa Ie scoati? La fiecare petrecere de pe scara ~i promite sa se doteze corespunzator ~i de fiecare dati uiti. ~i oricum, i-ar fi destul de greu sa doarma cu urechile acoperite de ca~ti. Unde mai pui ca in felul asta n -ar auzi, ce-i drept, nici muzica, dar nici desteptatorul,

Alaturi, sarbatoarea nesimtirii este in toi. Spirala zgomote1or urea necontenit, lara sa i se poata ghici punctul terminus. Nefericitul vecin e pus la curent cu tribulatille amoroase ale lui Sorin Copilul de Aur, preluate cu behaituri descreierate de plenul invitatilor. De ce rna saruii asa ? / Oricum astazi vei pleca, / Nu vreau, nu vreau mila ta, / Stiu. cd ai pe -altcineva. Plina ochi, scrumiera de pe masu ta de cafea a vecinului zornaie stins, marturlsmdu-ai solidaritatea invohmtara cu suferinta iubaretului sedus ~i abandonat. in coltul din stanga sus al sufrageriei a aparut 0 crapatura diagonala, care eoboara pana deasupra te1evizorului. Probabil ca e acolo de ani buni, insa vecinul nu-ai poate rep rima impresia ca a fost provocati de

muzica petrecaretilor. Vacarmul atinge dimensiuni uzinale. Nici la sectoarele calde din combinate1e siderurgice nu gase~ti 0 asernenea harmalaie, Pe la ora trei, vecinul napastuit cocheteaza pe rand cu ideea emigrarii, a sinuciderii sau a plecarii intr-o directie necunoseuta cu un tren de noapte. N -au decat sa-I taie ziua la serviciu. Mare branza. Singurullucru care -1 opreste sa se urneasea spre gara e consfiinta inutilita'tii gestului. Petreceri de genu 1 asta vor mai fi, cu siguran'ti. Din eate ~tie omul n ostru, peste trei zile vecinii de deasu pra or sa prezideze peste 0 ru pere de turta care 0 sa se soldeze cu 0 furtuna sonora de acelast nive1. ~i-atunci, a quai bon auoir quitte ... Balta Alba?

Nimeni nu se poate Iauda ca a perceput toate sensurile vietii la bloc daca n-a trecut prin experienta nuntii din parcare. Aici nesimtitul se inhama la un generos efort de autodepasire. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totusf redus - cateva apartamente, eel mult 0 scara, Nunta in parcare se desla~oara pe coordonate radical diferite. La ea participa - vrea, nu vrea - tot cvartalul. Nimeni nu poate face abstractie de aceasta forma de efuziune matrimoniali. Sustragerea e imposibila, sugestia absurda, iar interventia direeta nu doar inutili, ci ~i primejdioasa.

Din capullocului, pentru ca festivitatea sa curga lara incidente, masura elementara e golirea parearii de elemente1e nedorite. Exact, de masini, E 0 gravi nesabuin'ti sa-i atragi atentia nesimtitului organizator, amfitrion, socru mare sau cum i-a mai fi spunand ca rostul parcarii este tocmai acela de-a adaposti masini. Omul e vechi printre serneni ~i nu accepta Ieetii de buna purtare de la un bumbalau care habar n-are cum it eheama cu buletinul in mana. La 0 adica, el ~tie sa umble la argumente in care se im pletesc logica de cartier ~i camaraderia parlnteasca, ,,Hai, dom'le, de cate ori se marita fata? 0 data, nu? Pai ~i ce atata tevatura'P Ce, mata n -ai fata? ~i? Unde i-ai lacut nunta, la Opera?' N -are rost sa-i spui nesimtitului ca fuca ta are opt ani sau ca pur ~i simplu n-ai copii. i'ti bati gura de pomana, intr-un moment atat de important pentru cimentarea relatiilor de cuplu, opozitia ta starneste rasete compatimitoare sau, daca ins~ti, accese de furie vuleanica.

Golirea parearii sta sub semnul unui memor abil efort fizic. Nesim'titul Incearca sa fie prevenitor ~i incepe prin a Ie pune in vedere proprietarilor de autovehicule ca trebuie sa elibereze locul. Cine nu se conformeaza ~i asuma riscuri. Pana la urma, parcarea tot se goleste, Daca nu prin buna inte legere, cu forta, Nesimtitul apeleaza la serviciile eficiente ale catorva dintre cei care se vor strange imbraca'ti festiv la orele dupa -amiezii, spre a petrece sub geamurile ~i balcoanele Iocatarilor perplecsi, Ace~tia seamana cu un comando specializat in incursiunile punitive. Robuati, tun~i perie, asudati, cu niste tricouri negre mulandu-Ii-se pe bicepsi, ei se oeupa pe rand de fiecare maslna, impingand-o sau Iuand-o pe sus, de la caz la caz.

in trei ceasuri locul arata ca in palma. Autovehiculele sunt de puse lara menajamente in parcarea de alaturi, unde blocheaza masmile parcate regulamentar. Cine are proasta inspiratie sa coboare din bloc dupa eateva ore ~i sa se urce la volan constata ca nu are cum sa iasa, Chiar in spate1e Loganului sau a rasarit de n icaieri un Matiz. in prelungirea acestuia din urma se gaseste un Opel care nu era acolo de dimineata. Plimbaretul studiaza variante1e de acthme ~i constata ca oferta e slaba, Poate sa cherne un taxi, sa renunte cu 0 injuratura, sa intepe unul dintre cauciu curile corpului strain care-i impiedica ie~irea sau sa traseze 0 linie franta cu virful

cheii pe aripa metalizati. Statistic, saptezeci la suta dintre cei aflati in aceasta sftuatie opteaza pentru a treia sau a patra varianti.

Cateva zeci de metri mai incolo, in parcarea goliti, amenajarile continua. o parte din nuntast ~i fac aparitia din subsolul blocului ~i incep sa aranjeze mese ~i banchete din lemn, cu 0 dexteritate care semnaleaza ca nu sunt 1a prima operatiune de acest tip. Femei costumate de casa a due farfurii, taeamuri, pahare, ~ervete1e ~i alte e1emente de recuziti. Se astern fete de masa inOorate, se plaseaza pernite moi pentru sezuturile mesenilor mai sensibili, se numara locurile 1a masa, pentru evitarea situa'tiilor jenante. Nesimtitul supravegheaza totul cu aerul unui inspector exigent, iar 1a un moment dat observi ca lucrurile merg bine, insa nu impecabil. Lipseste ceva. Dupa un efort cerebral de cateva clipe, barbatul identifica problema. Nu e muzica. Nu se au de nimic. Bine, e trei dupa -masa, dar nu conteaza. Cum Po'ti sa ceri voie buna ~i randament, daca nu pui 1a dispozitie fondul sonor care trebuie sa rotunjeasca inaltul prilej?

Nesimtitul ~i cheama mugit nevasta la geam ~i-i ordona sa coboare fulgerator cu un casetofon ~i eateva casete. "Cum? Sta'tia? Pai cu ea cu tot, facem proba pentru diseara." Cu ajutorul a doi zgamboi care transport.a. fiecare cate 0 boxa, plus 0 mataraie de pre1ungitoare, so'tia mdeplineste prompt dispozi'tia conjugala ~i nu peste multi vreme urechile locatarilor care ~i rid de ale lor in apartamente indura navala foniea a lui Nicolae Guta, secondat de 0 anume Claudia, cu care mtretine un scurt dialog muzical despre cererea ~i oferta in ale sexului. Dai 0 mie de parai / Daca -ii place sa rna ai, pretinde Claudia, inzestra ti cu abiliti'ti sindicale in arta negocierii. Dau si-o suta, dau si-o mie / Numai teapa sa nufie, accepta culant Guta, multumit ca agenda poate fi acoperiti intr -un timp atat de scurt. La geamuri apar deja prime1e capete curioase. Aha, e rost de nunta, Bu n, macar ~tim cum stam,

Cum insa buletinul meteo nu exclude ,,innorarile accentuate ~i precipitatiile sub forma de averse", organizatorii devin precauti, Nu dupa multi vreme, in mijlocul parearii se inalta un cort de toata frumusetea, Constructia seamana frapant cu un adapost pentru smistrati, dar nesimtitul a aOat - nu de azi, de ieri - ca scopul scuea mijloace1e. Culoarea mai degraba mohorata a panzei de cort contrasteaza cu manifestirile euforice pe care urmeaza sa Ie aseunda privirilor. 0 parte dintre martori mustacesc in spate1e geamurilor. ,,Daca tot nu dormim la noapte, macar sa vedem ~i noi cum danseaza mireasa."

Ei bine, da, traim intr-o lume imperfect.a.. insa una in care legea compensatiei functioneaza lara incetare. Fericita pereche, socrii, na~ii ~i nuntasti sunt feri'ti de privirile locatarilor, dar au grija sa recupereze in plan auditiv acest neajuns vizual. Publicul de la ferestre nu vede tortul de nunta, dar aude mai clar decat i-ar placea intreaga coloana sonora a evenimentului. Strigarea darului, sarba pe asfalt, hora 1a bordura ~i cele1alte e1emente ale coregrafiei de cartier se desla~oara acoperit, insa percutia lor se simte in cerceve1e pe 0 raza de minimum 0 suta de metri. in :6.ecare locuinta din cvartal patrund in forta, intr-un alai mane1ist inconfundabil, Liviu Pu~tiu (Ce suflet ai in. tine / De crezi ca tu faci bine / Ca pleci de lanqa mine, / De ce imi juri iubire / Fara sa iii la mine?), Costi. Ionita (Pe pamant tu cat traiesti,

/ Liniste n-ai sa qaseeti, / Dusrnani am cu kilogramu' / $i pri etenii cu gramu' ), Adi Minune (Jumataiea oietii mele, / Stai ascunsa printre stele, / De -Q$ putea s-ajung la tine, / Dar esti departe de mine), Sorin Copilul de Aur (Vagabondu' oietii mele / lmi jaci decat zile grele / $i orice mi -aiface tu / Eu n-am sa iubesc

altu ,), Bursuc, Peste, Salam, Arabu, Vijelie, Cercel ~i top. arhitectii insurgentei lacramoase a iubitului care ~i vede asteptarile in~elate ~i iubita rapita de rivalul cu bani mai multi, ghiuluri mai mari ~i un BMW mai incapator. Ca sa fie masa bogata, in meniul muzical al nuntii ~i face loc ~i 0 manea al carei compozitor, Jean de la Craiova, ~i manifesta interesul, preocuparea ~i optimismul fata de conditia medleala a presedintelui tarii. Stima noastra $i mandria, / Bine c-a trecut hernia, / Te as teapta Romania, Te asteapta-ntreq poporul / Ca sa ne conduci vaporul. Nunta~ii aplauda cu insuOe'tire, semn ca presedintele e popular la toate nive1urile, de 1a Marriott in Ferentari ~i din Giule~ti in Dorobanti,

Casa scarilor

Ar fi 0 nedreptate impar donahila sa insistam pe componenta festivi a nesimtirii la bloc ~i sa trecem astfel nepasatori pe langa una dintre cele mai vii manifestari ale spiritului gregar. Nunta are loe 0 data in viata fiecaruia (cu exeeptia exeeptiilor], botezul e unic, ziua de na stere se serbeaza anual. Sunt intampliri izolate, lara un ritm anume. Stilistica lor zgomotoasa confirma - rar, insa apasat - una dintre trasaturile definitorii ale nesimtituluk indiferenta dezinvolta cu care iti impune programullui, forta de a -ti modifica ritmurile firesti, capacitatea perversa de-a te smulge din lin~tea propriilor tabieturi ~i de-a te face parta~ la lucruri cu care nu iti propui sa ai vreo Iegatura. Am stabilit deja ca nesimtitul este 0 vietate invazivi, impermeabila la sugestii. Ca da tonul ~i face muzica. ~a stand lucrurile, sa admitem totus! ca terito - riul unde se manifesta el nu e doar apartamentul din care Ie toaca nervii vecinilor prin muzica data la maximum sau parcarea pe care 0 transforma in res - taurant. Atlet al vie'tii ,~a comun", nesimtitul ~tie 1a fel de bine sa -~i stabileasca teatrul de operatiuni in spatii despre care omul obisnuit crede ca ar trebui sa aiba alte intrebuintari. De pilda, in casa scarilor.

Acesta e locul in care nesimtirea se Imbraca de obicei in straie femeiesti, Unul dintre reOexele verificate ale gospodinelor de la bloc este instalarea ritualiea in casa scarilor, pe intervale de timp care pot tine de 1a 0 ora la opt sau chiar la zece. Nota bene, implinirea acestei coagulari bloeative are loc de obicei intre aprilie ~i octombrie. Spatiul dintre cele patru u~i devine atunci replica peste timp a agorei, un loc in care se schimba idei, retete sau replici casnice. Care este esenta acestui comert locvace ~i anarhic nu e greu de ghi - cit. Cas a scarilor are 0 rezonanta excelenta, ceea ce aduce in apartamente1e tuturor mesajele pronuntate de areopagul menajer. Femeile stranse acolo, cu fundul pe trepte sau pe banchete inguste, au darul de -a vorbi tare, raspicat, lara secrete. Nu Ie Intereseaza ca nu te Intereseaza ceea ce spun. Au lacut ciorba, au decongelat cotlete1e ~i au maturat prin apartamente, asa ca nimic nu poate fi mai stimulativ decat 0 barla intre ,pumetre", ,p)ane" sau ,,mama - ici". Iar daca patroana spirituala a acestei forme de cenacl u este sotia administratorului, cu atat mai bine.

o gaselnita interesanta in context este asa -numita politica a u~ilor deschise. Transparente ~i mandre nevoie mare ca tin casa pahar, cumetrele renunta la bariere ~i dau de perete u~ile de 1a intrare. Dar motivul nu se leaga de concursul de curatenie, Daea te uiti bine, manevra e lesne de explicate in

primul rand, fiecare gospodina vrea sa evacueze cat mai repede mirosul de mancare gatita care tocmai i-a inundat bucataria, ~i ce metoda mai sfmpla decat asigurarea culoarului de zbor al aromelor spre ultimele etaje ale scarii? A, locatarilor de sus nu Ie place? Ghinion. De ce nu ~i -au cumparat apartament la parter? in al doilea rand, indeosebi vara, cuptorul incins degaja 0 caldura de care gospodina modern a s e fereste eel mai bine aslgurand ventila - 'tia prin deschiderea u~ii. Se creeaza astfel un curent binefacator, care raco » reste frun'tile perlate de sudoare ale vestalelor care oficiazi in numeroasele temple gastronomice din cartier. in aeelasi timp, odata cu aerul cald, din bucatarii se revarsa ~i altceva. Fie ~tirile de pranz racnite de un radio cu baterii ~i paraziti, fie muzica populara care insote~te vesel prepararea iahniei sau a chiftelelor, fie duduitul maslnii de spalat care se aude de undeva din fundul apartamentului. Cotiza'tia fonica a fieeartri apartament de pe palier e variabili, dar se achita lara restante,

Pentru ca extazul sa fie deplin, eel putln doua dintre cele patru nesimtite canton ate in casa scarilor sunt tari de ureche. Logic, ele au imp res ia ca nu sunt auzite ~i atunci inlocuiesc rostirea ponderata cu strigate de claca~ la hora, Emisiile lor tree prin pereti ~i prin u~ile ramase inchise ale celorlalti vecini ~i umplu intregul bloc. Convorbirile capata un iz mar-pal, 0 belicozitate amenintatoare ~i hipnotica, Nu vrei sa auzi nimic din ce se spune acolo, dar ceva te atrage ca un magnet ~i te face sa te apropii pe virfuri de u~a. Abia cand ai ajuns la granita propriului apartament constati ca mersul tau fur~ n-a avut nici un rost: cvartetul de guralive n-ar auzi nici daca s-ar declansa alarma antiaeriana,

Daca intr-o prima fazi casa scarilor e folosita pe post de salon de conversatie, cu timpul rosturile ei se diversifica. Totul e sa ai spirit de initiativa ~i curajul de-a face prima mutare. Sa Iuam, bunaoara, transatul earnii pe masuta de pe palier. lata 0 activitate care se desla~oara tot mai des in vazul lumii. La ora aetuala, doar aguridele surpate de 0 pudoare cliniea sau pur ~i simplu neatente la exemplul vecinelor cu idei ~i mai permit constrangeri locative pentru ciopartirea unei carcase de pore, Celelalte opereaza la vedere ~i - mai ales - la auzire. Carnea cu os se a~azi cu m~cari Indemdnatice pe masa cu pricina, iar apoi portionarea decurge masurat ~i grijuliu. in casa scarilor rasu na lovituri surde, bufnituri fioroase ~i in general zgomote mai apropiate de daramarea unui perete decat de taierea unor bucati de carne pentru friptura. Uneori masuta din casa scarilor se preschimba in protem logistica pentru baterea ~i fragezirea ~nite1 elor. Nesimtita scoate din dulap ciocanul-toporisca, pune pieptul de pui sau pulpa de pore pe lemnul umed al mesei ~i deelanseaza of ens iva. Cine deschide usa la alt etaj ~i -i arunea priviri ofuscate gospodinei este intampinat cu ocheade sfldator -ostile. ,,Fa-mi ceva, daca Pati. Sa te vad."

Un alt lucru peste care nu se poate trece este ca nici 0 discutle in acest spatiu, oricat de spumoasa, nu e intreaga lara aditivii traditionali; 0 tigara, 0 punga de seminte, ba chiar 0 tuiculiti din sticla ocrotita cu sfi ntenie de raziile sotuhri intors de la munca, Dupa doua ore de dezbateri ~i de decojire frenetiea a bomboanelor agricole, sub picioarele nesimtltelor se asterne un covor gri cu intarsii de mucuri, care scartiie crocant sub pas. Covorul

ramane acolo ~i dupa ce Iocomotivele trenului conjugal se retrag in depouri, fiindca ordinea pe scara e treaba femeii de serviciu. Pardon, de servici. Pai altfel de ce-o platim? Sa puna mana pe matura, daca nu i-a placut cartea. in plus, doar n-o sa-i cerem lu' madam administrator (,pdimistrator", in limbajul blocului) sa-~i inlature urmele propriei mizerii. 0 fi democratie, dar pana la

un punct.

Antrenul creste spectaculos din clipa cand in casa scarilor se Instaleaza partenerii de viati ai nesimtitelor. Cladite pe afmitati inebranlabile, cuplurile de pe palier savureaza impreuna placerea statului pe scara, Barbatiijoaca un rol bine defmit, de la care n-au voie sa abdice. Unul dintre ei aduce vinul, al doilea contribuie cu sifoane1e, al treilea prepara ~pritul, iar al patru lea livreaza muzica. N e1ipsita muzica. Pentru 0 ~ueta intima ~i cordiala, eticheta nu obliga la mane1e. E buna ~i muzica de pahar. Dar nu de orice tip, ci din aceea difuzata lara intrerupere de Etno 'lV, Taraf'lV sau alte citade1e lautar~ti. Ce poate:6. mai frumos decat sa spargi seminte, sa Ie povestesti un episod din ,,La crimi de iubire" vecinelor care oricum de -abia asteapta sa-ti

of ere varianta lor, sa dai pe gat ~prit dupa ~prit ~i sa ingani refrene ale perditiei etilice, alaturi de pieptul paros ~i fru ntea nadu~ita ale ce1ui de care te-ailegat la bine ~i la rau?

Un caz care merita cu sjguranta cateva randuri este metamorfozarea casei scarilor in sufragerie sau in sala de mese. Asta se intampla de obicei in doua situatii: cand gazda n-are chef ca musafirii sa-i scape maneare pe covor ~i se hot.a.ra~te sa-i tina afara, sau cand intr-unul dintre apartamente are loc un parastas cu prea multi invitati, dintre care ultimii sositi raman pe hoI. Cine urea atunci la etajul cu pricina are tristul privilegiu al sial omului printre mese, scaune ~i sticle. intr-o parte, niste oameni imbracati in culori inchise Indeasa in ei mancaruri aduse de la bucatarie de 0 gospodina cu basma neagra pe cap, in partea cealalta lumea benchetnieste volubil, lara oprelisti,

Nu e nevoie de mai mult de un ceas pentru 0 contaminare deplina, Vese1ia detasamentului de meseni oeazionali se impra~tie ~i asupra celor veniti la parastas. Un aer de chermeza se ridica deasupra meselor pe care, in semn de solidaritate, oaspetii Ie lipesc una de alta. Chiar ~i bucate1e incep un balet al rocade1or, ca intr-o mare familie regasita. Se bea, se suspina, se rade ~i se plinge la comun. Cine vine de afara, e strain de bloc ~i vrea sa strabata acest deflleu cu versanti din pilaf, gratar, coliri ~i sarmale ca s a ajunga la etajul de deasupra nu ~tie daca trebuie sa spuna ,,pofti buna" sau ,,Dumnezeu sa-l ierte". Intrusul se decide pentru un mormait ambiguu, insotit de 0 inclinare u~oara a capului, dupa care urea petrecut de privirile mcetosate ale celorlalti,

Fapt interesant, atractia pentru casa scarilor se transmite din generatie in genera tie. Cand reprezentante1e varstei a treia stau prin case ~i aspira nesatios crime1e ~i violurile din ~tirile de la ora 5, locullor e luat de femei intre treizeci ~i cinci ~i cincizeci de ani, seduse de perspectiva unui colocviu arnical pe teme de interes imediat: ce gresie ~i-a pus Tanta de la trei, de cate ori a divortat Ne1a de la parter, cat de rau ii sta tunsa lui Mimi de la opt, cat mai costa kilu' de merluciu la Cora, ce hr am poarta che1iosul care vine din ce in ce mai des in vizita la Pu~ica de Ia sase ~i asa mai departe. ~tafeta trece apoi in mana noului val, reprezentat de un stol de pupeze galigioase, intre zece ~i treisprezece ani, care transforma casa scarilor in loe d e joaca, birou pentru lacut teme1e, eabina telefonica, loe al prezentarilor de moda ~i spatiu pentru interminabile probe de Iimbutie stridenta. Mara sunt douazeei de grade, parcul e peste drum, totul invitala 0 gura de aer curat, dar viitoare1e tate raman incapat8,nate pe loc, gata sa-~i apere teritoriul pre1uat de la maintasi, Nu conteaza ca zumzaiala ~i chicote1ile lor ii deranjeaza pe ceilalti - in primul rand pe cei lara copii, care se simt nedreptatiti, cu atat mai mult cu cat ~tiu ca n-au avut nici un aport la sporul demografic al scarii. Dupa ce fete1e gurese sunt somate de parinti sa vina inauntru, in urma lor raman

bucatele de sticksuri zd.robite, ambalaje de ciocolata, sticle goale de sue ~i ne1ipsite1e coji de seminte, Caci un lucru e sigur: cu t raditiile de la bloc nu te joci.

Sigur, fatetele nesimtirii ,~a comun" sunt multe ~i diverse. De exemplu, noaptea tarziu, cand lumea doarme, sub geamurile intunecate poposeste mra un calendar anume 0 trupa de vorbareti tineri, care incing discu'tii in co ntradictoriu pana cand luminile incep sa se aprinda, iar capete1e sa se iteasca enervate pe fereastra, Pe de alta. parte, simpla deschidere a cutiei postale are ca urmare un gest desprins tot din codul proaste1or maniere. Nesim'titul scormoneste inauntru ~i daca descopera 0 scrisoare sau un aviz Ie vara in buzu - nar. Daca da numai peste pliante ~i fluturasf, Ie scoate din cutie cu un aer agasat ~i Ie azvirle pe jose Ax putea sa Ie arunce ori la cos [daca urea in apar - tament), ori in tomberon (in cazul in care pleaca de-acasa], Ei bine, nu. Nesfmtitul le lasa sa-i cada din mana, dand impresia ca are atatea pe cap, incat nu se poate mobiliza pentru cateva secunde de buna -euviinta. Dar parca nici o aeolada nu Imbraca mai bine ritualurile nesimtirii la bloc dec at unul dintre sporturile extreme ale ulti.milor ani: furtul de plante. Vorbim, de fapt, de 0 competitie interscari in care mici echipe de cercetast speeializati in furtisaguri ~i gainarii de cvartal sterpelesc, la ore mici din noapte, ghivece cu ficus], cr achmite, muscate, palmieri pitici ~i in general orice poate fi mutat prin forta bratelor dintr-o scara in alta. Simplul fapt ca une1e ghivece sunt ancorate prin sisteme complicate de balustrade ~i ca ingeniozitatea hotilor surclaseaza toate masurile de p recautie ale proprietarilor arata ca distanta dintre nesim'tire ~i sminteala este uneori ingrijorator de mica.

Forme ale nesimiirii curente

Alonja pretutindenara a nesimtitului nu mai e un secret pentru nimeni.

Pe trotuar sau pe strada, acasa sau la serviciu, in tren sau in autobuz, la televizor sau la petreceri, in magazin sau la restaurant, la volan sau la iarba verde, la meci sau la mmcrmantare, nesimtitul nu rateaza prilejul sa polueze aerul ~i sa scandalizeze asistenta, Zgomotul, excese1 e ~i 0 sIanta. nepasare pentru cei din jur ii marcheaza invariabil comportamentul. Virusul nesimtirii are 0 tulpina in fata careia nimeni nu poate intreprinde nimic. Nesim'titul parafizeaza eforturile de reforma ~i impune domnia propriilor criterii. Pa~ii lu i fermi prin viata celorlalti denota incredere, stima de sine ~i constiinta infai - libilita.1ii. Nesim'titul ~tie ca nimeni altul sa faca abstractie de critici, sa Ie Inchida gura nemultumitilor ~i sa transforme spatiul in care se aOa intr-o arena unde invingatorul e cunoscut inaintea luptei. Cu propriile arme nu poate fi infrant, pe ce1e1alte Ie desconsidera trufas, Un inde1ungat exercitlu al nepasarii ii stamptleaza fiecare contact cu semenii.

Viata mondena a nesimiitului

in lumea tot mai cosmopolita in care traim, nesimtitul participa 1a toate evenimente1e mondene pe care ~i Ie poate mgramad! in agenda. Ceea ce -1 aduce acolo nu e curiozitatea sau interesul, ci dorinta de a fi vizut, remarcat ~i bagat in seama, Sigur, el nu poate fi tentat oricum. Ca sa-l merite, ceilalti trebuie sa of ere ceva. Un fursec, un piscot, 0 grisina, un pahar de vin sau 0 cupa de sampanie. Evenimentul sec e un nonsens ~i trebuie expediat rapid, lara pareri de rau, Cine organizeaza un vernisaj sau 0 lansare de carte lara sa se preocupe de catering nu e vrednic de atentie. Nesim'titul se pacale~te foarte rar cu asemenea lucruri. Eventual 0 data sau de doua ori 1a inceput, dupa care un al nu ~tiu catelea simt ii arata unde are rost sa se iveasca ~i unde nu.

De obicei, la acest gen de intamplare nesimtitul nu vine singur. Indiferent daca are invitatie - ~i indiferent daca invitatia e valabila pentru una sau doua persoane -, el apare inso'tit. ~i fiindci timpul nu creste in copaci, nesimtitul nu ~i ia niciodata 0 marja politicoasa - sa zicem, macar cinci minute inainte de inceperea evenimentului. Doar neghiobii care se plictisesc aeasa fac asemenea concesii pe timpullor. Vrei sa frl un nesimtit adevirat? Atunci, daca lansarea sau vernisajul au fost anuntate pentru ora cinci, vino la cinci ~i douazeci, Ai grija ~i Ia in asa fel ineat amanuntul sa nu Ie scape celorlalti, Profita de lin~tea in care publicul it aseulta pe primul vorbitor ~i tranteste usa librariei sau a salii de expozitie. in mod sigur, trei -patru persoane or sa se uite in urma ~i-or sa te vada, Doar am stabilit deja ca miza reala a prezentei tale este efectul public. Noel Coward a spus eandva ca ,~a televizor trebuie sa apari, nu sa te ui'ti". ~i-atunci, de ce sa nu extrapolezi?

Odata ajuns la locul faptei, cauta din pri viri zona in care se aDa tratatia.

Ocupa 0 pozi.'tie convenabili ~i Instaleaza -te in imediata apropiere a platourilor. Daca 'ti se pare ca vorbaria dureaza cam mult (~i de obicei 'ti se pare), nu te sfii, Serve~te-te lin~tit. Macar acum ai de unde alege. Ma i incolo, dupa ce se termina discursurile, se buluceste toata lumea ~i, Doamne fereste, ramai pe dinafara. Daca arnica pe care ai tarat-o dupa tine are un puseu de jena, nu te Iasa impresionat. Taie-i macaroana ferm ~i ghideaz-o cum numai tu ~tii prin meandrele situatiilor de acest tip. ,,Pune, la, mana ~i basculeaza, ca du - pa aia nu mai pupi. Ce, crezi ci stam aici pan -apune soarele? Avem treaba ~i la Carture~ti, e ~i-acolo 0 chestie de-asta mai tarziu." Nu uita ca mobilizirile de acest tip trebuie lacute in gura mare. ~oapte1e nu-ai au rostul in democratie, Pai cum adica, nici acum n-ai voie sa vorbesti? De-aia ai murit in decembrie, la revolutie? Ei, dracia dracului.

Dupa ce 'ti-ai pus eat de cat burta la cale, dupa ce-ai ragait multumit de paharul cu Pepsi pe care l-ai dat peste cap ~i dupa ce ai vizut ca primul vorbitor tot n-a obosit, e momentul sa treci 1a discutii sincere cu persoana care te msoteste. Fii volubil ~i critic deopotrivi. ,,Ia uite la nasparliu' ala, ce costum ~i-a tras. Zici ca-I cioclu, sa moara Stalin." 0 sa vezi ca prietena 0 sa-'ti surada afectuos. A ras doua cupe de sampanie, asa ca nimic nu i se mai pare deplasat. Cu putin curaj, 0 sa inceapa ~i ea sa emita judeci'ti critice, acoperindu-l cu tot mai mult succes pe vorbitor. ,,Fii atent la gagica aia, aia din stanga, s-a fardat cu bidineaua. Habar n-are de make-up, sa fiu a dreac. Mai ulta-te ~i tu la teveu, patachino, ~i ia Ieetii," Dialogul curge flresc, netulburat nici de zumzetul vorbitorilor, nici de titiielile dezaprobatoare ale invitatilor din fata ta, pe care doar 0 imensa mila te opreste sa -i iei la palme.

Ce te faci insa cand ajungi la eveniment ~i constati ca locurile din zona platourilor au fost deja ocupate? Simplu. Te apropiijovial, iei un minipateu, it mollai cu voluptate ~i incepi sa vorbesti cu gura plina. E imposibil sa nu

impro~ti. in limite rezonabile. Stratagema da roade in majoritatea cazurilor, asa ca nimeni n-o sa se atinga de farfuria asupra careia 'ti-ai exersat zelul oratoric. Cat despre tine, nu fi copil. Nu 'tine cont de mutrele dezgustate ale celorlalti ~i de semnele pe care ~i Ie fac intre ei. Important e ca ai pus gheara pe prada, Scopul souza mijloacele, chiar daca mijloacele nu au nici 0 souza. Ba chiar poti sa mai faci 0 miscare care sa -'ti certifice succesul. Ia farfuria cu totul, muta-te undeva la margine ~i pune-te pe infulecat. Nici un organizator de evenimente n-o sa aiba curajul sa-'ti impute manevra. Vorbitorul spune lucruri atat de frumoase, iar primele randuri ale asistentei sunt atat de vrajite, incat destramarea transei hipnotice ar fi 0 blasfemie.

Fire~te, exista oricand ~i varianta luatului pentru aeasa. insa in cazul asta trebuie sa vii dotat cum se cuvine. Daea esti prevazator, n -ai de ce sa-'ti faci griji. in timp ce omul de la microfon vorbeste, fascinat de melodicitatea propriei voci ~i de natura sub lima a ideilor puse in clrculatie, scoate din buzunar 0 punga bo'tita de nailon ~i treci la treaba, Trei buseuri de aici, cinci fondante de din colo, cateva sandvisuri de pe farfuria asta, doi pumni de alune de pe farfurioara cealalta, niste piscoturi de pe tava Iunguiata, zece-cincisprezece masline (nu stam sa numaram] pescuite din bolul plasat in mijlocul mesei ~i gata. Simplu, elegant ~i eficient. Pentru 0 prapadita de lansare e de-ajuns. Mai ales ca nu este singurul eveniment la care iei parte in ziua in curs.

Daca in toiul Iansarii se intampla sa -'ti sune mobilul, nu intra in panica, Rispunde netulburat ~i vezi ce pofteste interlocutorul. S -ar putea sa fie ceva important. ~i chiar daca nu e, care-i problema? Evident ca nu 'ti-ai inchis telefonul ~i nici nu l-ai dat pe mute (Ar fi ~i culmea.) Pe de alta parte, nimeni n-are pretentia sa ie~i din librarie ~i sa vorbesti afara. Nu -i pacat sa deranjezi atata lume pana la u~a? Unde mai pui ca dupa aceea trebu ie sa te intorci. Alte eforturi, alt deranj. ~i daca telefonul mai suna 0 data, ce faci? 0 iei de la capat? Pii frumos i'ti sade? Nu, mai bine ramai pe loc ~i angajezi un dialog Iamurftor cu celalalt, ,,Da, mosule, ce faci? Io? Pe -aici, prin centru. Am intra t la a~tia, la car'ti. Ce? Da, ba, vorbeste -un papagal. Nu pot, ba, ca are microfon. Pai nu ~tiu, mai am 0 cloaca peste-o ora. Nu, n-am cum. Decat maine pot sa vine Hai ca mai te sun eu. Hai sanatate, Hai vorbim. Hai te -am pupate Hai pa pa pa."

Dar libraria sau sala de expozi'tii nu e singurulloc unde intalnim aeeasta categorie de nesimtit, Nici conferintele sau simpozioanele simandicoase nu sunt scutite de prezenta lui. in sala de protocol a unei banei sau in holul unui hotel de cinci stele Po'ti sa as~ti la acelast spectacol. Doamne Imbracate de firma ~i domni la patru ace slalomeaza gracil printre mesele cu gustari, gata sa disloce coneurenta prin m~cari indelung exersate din cot sau din sold, in forfota deplina, posetele se deschid ~i fac loc printre fleeustetele dinauntru, alaturi de farduri, cheia de la masina ~i medicamentele de control al tensiunii, unei ciocolatele, eatorva napolitane sau unui ~nite1 inve1it in servetel, Uneori nici solnita nu-i de Iepadat, mai ales ca i-ar sta foarte bine in oliviera descompletata de aeasa. Cate-tm participant inventiv se plictiseste uneori de viermuiala browniana dinjurul platourilor, asa ca intinde 0 mana peste umarul celui din fata, salta dezinvolt 0 farfurie, navigheaza cu ea spre 0 fereastra deschisa, 0 a~aza pe pervaz, ~i aprinde 0 tigara ~i suOa fumul peste continutul farfuriei, tocmai ca sa Ie taie cheful amatorilor.

Cel putin la fel de interesanta este reactia nesimtitului cazat la hotel cu

prilejul aceleiasi conferinte ~i informat ci micul dejun este i nclus in pretul care oricum nu cade in grija lui, ci a organizatorilor. Invitatia nu trebuie ratata cu nici un chip, mai ales ca nesimtitul a aOat ci e vorba de un mic dejun suedez. in traducere, inghi'ti cit Po'ti sa duci ~i mai iei ~i in camera. Daca orele de servire a mesei sunt intre sapte ~i noua dimineata, la sapte lara cinci nesimtitul e deja la usa restaurantului. El baleiaza atent oferta ~i se decide lara ezitare. N -are importanta ci la bucatarie ospatarii susotesc ironic. Treaba lor. La fel de puttn conteaza ci dupa acest tur de forta matinal nesimtitul risca sa i se faca rau ~i sa rateze prima parte a Iucrarilor. Cu atat mai bine. Ramane in camera ~i se uiti1a televizor. Acum, insa, e vremea sa treaca 1a aetiune. Nesim'titul ~i pune rirtos in farfurie mult peste cit ar putea sa mananee. Doar e gratis. Dupa ce ~i duce recolta la masa, se intoarce la locul crimei ~i, profitand ca e inca singur in local, ~i asigura ~i aprovizionarea la pachet.

Cine intra dupa el in restaurant ~i ~i arunci ochii as upra platourilor are impresia ca bufetul tocmai a scapat dintr -0 tornada sau ca a fost tinta unei invazii recente a termitelor. Estetica bucatelor a fost pulverizati. Nesim'titul a lacut prapad cu lingura, spumiera sau furculita, Nici 0 farfurie nu mai pas - treaza aspectul ini'tial. Peste tot se vid urme de sapaturi infrigurate, caei nesbntitul nu se multumeste sa ia dintr-o margine de platou, ci infige tacamul in mijloc, spre a culege ~i ridichea decorativi, masllna cu gogosar, ceapa prajiti sau rondelele de morcov dispuse simetric. Nu e deloc de mirare ca, la eliberarea camerei de hotel, omul nostru dispare lara sa achite cele douazeci de telefoane date la prieteni, la fume sau la nevasta, precum ~i consumatia din minibarul pustiit lara remuscari, Tanara de la receptie se sfieste sa-I puna mtrebari jenante ~i pe buna dreptate. Nesim'titul e director general ~i poarta costume de peste 0 mie de euro. A fost invitat aici prin amabilitatea USAID, a UNESCO sau a Fondului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Cum sa-l banui~ti de asemenea gainarii?

La restaurant

Un alt loc in care nesimtirea e la ea aeasa este restaurantul. Cel de sine statator, nu eel situat la parterul hotelului. La fel ca la lansarea de carte sau la vernisaj, nesimtitul rasare in acest spat iu cu un alt scop decat eel traditional. Restaurantul ii asigura decorul necesar manifestirii unor aspecte specifice ale personalitatii, Potolirea foamei e unul dintre ultimele lucruri pentru care un nesimtit ar intra pe usa unui local. Doar Iimitatii ~ i nesatuii se due la carciuma ca sa manance ~i sa bea. Adevirata mizi a prezentei in local este epatarea. A celor din jur, dar in primul rand a partenerei.

Pentru ca ritualul seduetiei sa nu aiba nici cea mai mica fisura, nesimti - tul respecta cu strictete tot ceea ce a vizut la televizor sau la al'ti nesim'ti'ti mai rutinati, inca din secunda cand intra in local, el se ingrije~te de impactul asupra celorlalti, Lumea de la mese trebuie sa constientlzeze veeinatatea inalti a nesimtitului. Daea se respecta, acest a se a~aza 1a masa inaintea partenerei, cu un aer de plictis suveran. E un tip ocupat, cu gandurile risipite concomitent in multe directii, iar eticheta i se pare 0 tampenie lara margini. Cum adiea, sa-~i ajute prietena sa se a~eze? Da' ce, singura nu poat e? E

schiloadaj' Sta in carueior? E coca mica? Nu poate sa -~i Iipeasca fundul de scaun mra asistenta tehnica? Poftim sltnatie, Eplin pamantul de ciudati,

Nesimtitul tanar ~i e dator sie~i cu 0 proba de consecventa vestimentara, Daca inainte de intrarea in restaurant avea sapca pe cap, asa trebuie sa ramana ~i la masa, in primul rand, birtul nu -i biseriea, sa te descoperi cand ii calci pragul. in al doilea, sapca face parte din identitatea omului. Ce facem acum, i-a ~tirbim de dragul unui moft.? Nu -i normal. Dupa cum este aberant sa-i pretinzi nesimtitului sa renunte la ochelarii de soare pe durata mesei. Ei trebuie sa-i stea in continuare pe nas, chiar daca inauntru e umbra ~i racoare. Ochelarii de soare purtati in local nu sunt doar un capriciu al marlanulut de tip nou, ci ii dau ocazia sa studieze cliente1a de la celelalte mese mra sa-~i dea nimeni seama incotro se uita. Poate ca 0 f:tleaza pe bruneta din colt, care aseulta confldentele unui ins puriu ~i plin de bani. Poate ca s-a oprit asupra roscatei de sub instalatia de aer condition at, careia ii cerceteaza decolteul cu priviri lacome. Sau poate ca pur ~i simplu se uita in gol. Doar am spus ca avem de-a face cu un om ocupat. Cine ~tie la ce afaceri complicate s-o:6. gandind chiar in clipa aceea?

Daca acceptam ideea ca nesimtitul exceleaza in arta de-a :6. badaran, atunci nu avem voie sa trecem peste doua dintre accesoriile obligatorii pentru toti reprezentantii categoriei: cheile de la masina ~i te1efonul mobil. Ambele trebuie scoase repede din buzunare ~i asezate pe masa, intre tacamuri ~i pahare. Nu exista carte de vizita mai expresivi pentru nesimtit decat aceste obiecte mici, dar atat de importante. Ele semnaleaza tuturor, mcepand cu partenera cazuta deja intr-o admiratie mra granite ~i sra~ind cu ch elnerul care ia comanda, ca respira acelast aer cu 0 persoana cu statuto Unii cara - ghio~i ~i tin chelle ascunse in fundul buzunarului sau chiar - 0 enormitate mra margini - ~i inchid mobilul cat timp mananca, Asta e, vorba unui poli - tician in plina ascensiune, ,~fldator la cer". Nu-i poti cere unui impetuos in ale nesimtirii sa se eonverteasca brusc la discretie. E ca ~i cum ai astepta derapaje frivole din partea unui ayatollah sau alegeri libere intr -0 tara condusa de o junta militara. Mai mult, in clipa cand da semne de viata, mobilul trebuie Iasat sa sune de trei-patru ori inainte ca nesimtltul sa raspunda, E cazul sa vada ~i tolomacii din jur ca soneria de apel nu e un simplu zbarnait, ci un fragment din Boccherini, Sarasate sau Brahms. Nu de alta, d ar ca sa ~tim cum stam la capitolul cuftura generala,

Ax fl nedrept sa nu ne oprim ~i la atitudinea nesimtitului fata de persoa - na pe care a scos-o (de~i mai corect ar fl ,11 remorcat-o") in oras, Din capul locului, nu avem de-a face cu 0 propunere careia partenera ii consimte, ci cu o somatie mra variante de raspuns, Ceea ce aude tanara astfel rasmtata nu este "Vrei sa mergem undeva sa mancam?", nici macar ,,Auzi., tie nu -ti e foame, ca eu a~ cam hali", ci ,,Gata, curu -n maaina ~i la crapelnita. Hai, mai nervos, ca n-am timp". ~i la restaurant, ca de altfel peste tot pe unde se aft~eaza in compania nesimtitului, faptura care -1 msoteste face figura de anexa. Rostul ei ramane pur decorative ~i-a pastrat cateva drepturi fundamentale - sa clipeasca, sa respire, ba chiar sa comande un gratar si-o salata -, dar in rest traieste ~i functioneaza prin procura, Este un obiect vorbitor de plan secund, 0 aratare doeila ~i dependenta, un breloc cu breton, un trofeu cu sani, Nimic n-o indreptate~te sa astepte de la eel cu care imparte masa altceva decat 0 neg1ijare totala, 0 ignorare masivi. Locul ei este undeva in decor, alaturi de alte elemente de recuzita. ~i asta fiindca nesimtitul are grija sa se scoata pe sine in prim-plan, penalizind cu vorba, iar uneori cu fapta eventualele gesturi de fronda ale persoanei de alaturi, ,,cauta mereu

prim-planul. Incearca sa frl contaminant." in caz ca a'ti uitat, acesta este punctul sapte din decalogul nesimtituhri,

Dialogul eroului nostru cu ospatarul are partieularitati bine conturat e.

Din capullocului, eI trebuie purtat cu voce tare. Cat mai tare. Sa auda toata lumea cum eomanda eI cocteil de batog ~i langustine cu sos remoulade. Ce, e rusine? Nu e. Nesimtitul se bueura cand vede capete1e altor meseni mtorcan - du-se spre eI cu expresii dintre cele mai diverse. Unii it privesc intrigati, altii se abtin cu greu sa rada, al'tii ~i dau ochii peste cap excedati, N -au decat, Au impresia ca daca vorbesc cu prune-n gura ~i-~i murmura comenzile la urechea ospatarilor sunt mai interesanti, Va i ~i-amar de ei. Sunt niste acrituri triste, care habar n-au cum se traieste in ziua de azi. Comanda trebuie lacuta decis, raspieat, 1a limita raste1ii. Fapt foarte important, ea n -are voie sa includa doua cuvinte primejdioase, din fondul interzis allimb ii: "vi rog". Doar 0 forma gravi de paralizie a mintii poate duce 1a asemenea abateri. Cum sa -1 rogi pe ospatar? De ce e pus acolo, nu ca sa te serveasca? Pai atunci ce rost are rugamintea? Mai mult, ,,baiatu'" (alintat cu acest apelativ chiar ~i atunci cand are peste cincizeci de ani) primeste un salariu pentru ca -'ti aduce manearea, iar tu platesti consumatia. E~ti client, fir -ar sa fie. Nu carlig de rufe, nici gluga de coceni. De cand ii roaga clientii pe ospatari? A, daca mancarea era

pe gratis, mai treaca-mearga, Dar asa ...

~i tot referitor 1a rugaminte, nesimtltul e perfect constient ca ea se practica doar de jos in sus. De pilda, eI, Sile, poate sa -1 sune pe Moalla din Baicului ~i sa-l roage sa-l mai pasuiasca doua-trei zile cu datoria. (,,Hai, ba, te rog io, vineri ai malaiu', sa moara ce-am mai scump.") La restaurant insa, mai normal ar fl sa te roage ospatarul sa te la~i servit decat sa -1 rogi tu pe eI sa-'ti aduca 0 cafea. Nesim'titul ~i da seama ca lumea din jur are criterii fanteziste ~i lara urma de simt practic, ceea ce-I amhitioneaza in directia unei reforme din mers. Reforma cu pricina presupune totodata renuntarea imediata la un alt cuvint infamant: ,,multumesc". Aici sclifoseala frizeazi deja patologicul. ,,Multumesc" in sus, ,,multumesc" in jos, toata ziua buna ziua ,,multumesc". Vorba americanilor la Pearl Harbor, this will have to stop 7.

Pe de alta parte, comenzile ots.rate ale nesimtitului in mijlocullocalului, gaunosenia fiecartri gest ~i atitudinea de ins urzicat inca din clipa venirii pe lume nu se potrivesc deloc cu formulele de genul ,,multumesc" ~i "vi rog". Rectific, ,p! rog". Caci 0 alta eonstanta a nesimtitului ie~it la restaurant cu perechea este tutuirea neconditionata a personalului. Iar asta nu eo dovada de familiaritate, ci de situare pe un palier superior. Nesim'titul tutuieste lara sa i se permita in general, dar cu atat mai mult in localuri, cand vrea sa arate ca intre eI ~i ospatari se intinde 0 distants. insondabila. ,,Adu' ~i mie un coniac" suna incomparabil mai bine decat "Va rog sa-mi aduceti un coniac". Daca-l prinzi in toane bune, nesimtitul va adauga comenzii un ,,manca -'ti-a~" atasant, semn ca inca nu are reprosuri majore fats. de felul cum a fost servit.

Lucrurile se schimba daca neslmtitul are de-a face cu 0 ospatarits.. Iar daca nefericita e tanara, atragatoare ~i Imbracata cu 0 fusta scurta, stilistica lui coteste decis spre repertoriul cazon .

Asta Inseamna aluzia deoeheata, ciupitul de fund ~i ochii inflp'ti in decolteu. "Vezi ca mi-a cazut batista, ridiea-mi-o ~i mie", ordona neslmtitul cand constata ca ospatarita nu poarta sutien ~i are 0 inzestrare pectorala generoasa, Terorizati de eventualitatea reelamatiei in caz de nesupunere, fata se apleaca stangaci, straduindu-se sa nu dezviluie chiar tot. Nesim'titulo

7 Asta nu mai poate sa dureze

Inspecteaza cu un ranjet lubric ~i conchide in gura mare: ,pe pepeni ai, de crescatorie, sa fiu al dracu"'. Totul se petrece sub ochii partenerei I prietenei I sotiei care se chinuie de pomana sa ignore episodul. ~i poate ca nici n u-i prudent sa-l ignore, fiindca de multe ori nesimtitul asteapta acolade pentru abordarea mdrazneata, fira prejudecati, a ospataritei,

Cum insa i~itulla restaurant presupune in cele din urma consumarea mancarii comandate, 1a un moment dat nesimtltul re rrunta 1a magarii ~i se concentreaza asupra bucate1or. Spectacolul seamana binisor cu furajarea unui animal domestic. Masculul hotarat sa doboare recordul mondial in materie devine centrul de emisie al unor sunete greu clasificabile. La urechile vecinilor de 1a celelalte mese ajunge un potpuriu de sorbituri, sparcaieli, pleoscaituri, icnete, molfaieli ~i Ieorpaieli care culmineaza cu 0 ragaiala scum ~i defmitivi ca un foe de arma, Cativa curio~i ~i asuma riscul ~i se intorc. Retina lor se Iipeste de un ins labartat deasupra farfuriei, cu coate1e sprijinite temeinic de masa ~i aOat in plin efort de golire in trei minute a unei farfurii de care oamenii normali se oeupa in cincisprezece -douazeei. Fenomenul se

rep eta intre aceiast parametri la felul doi, can d prietena inca n-a terminat ciorba.

Dupa ce spala vesela, strangand cu bucatele de paine ultimele urme de sos, nesimtitul decide sa ridice ancora. i~i priveste compatimitor jumatatea, care inca n-a ajuns la nive1ul de performanta asteptat, ~i cere nota cu un muget grab it. Lasa un bacsls mai mare decat s -ar cuveni ~i nu uita sa-I dea instruetiuni de folosire ospatarului, ,,'fine, tata, sa ai de -un meniu la MacDonald's. Sa traie~ti." in timp ce ospatarul se retrage de la masa, partenera nesimtitului mai inghite cativa dumicati ~i da gata 0 treime din salata, I-ar placea sa termine de mancat, mai ales ca -i e cam foame, dar n-are noroc. ,,Gata, hopa sus, ca ne-apuca Reve1ionu"', 0 Indeamna nesimtitul, ridicandu-se exemplificator. Fata it urmeaza supusa, caci la eI sunt painea, cutitul, cheia de la ma~ina ~i carnetul de cecuri.

La teatru, la film, la opera ...

Conectat la farmecul vietii citadine, nesimtitul nu poate lipsi dintr -0 sala de spectacol. La teatru sau la film, la Opera sau la Ateneu, prezenta lui a devenit 0 certitudine de nezguduit. E imposibil sa intri intr -un asemenea spatiu fira sa descoperi, mai devreme sau mai mrziu, ca nici aici nu esti in siguranti. ,,Patrunde pretutindeni. Nu te lasa marginalizat." ~a suna, daca tineti minte, punctul trei din decalogul nesimtitului. Iar omul nostru are destule minusuri, insa manifesta un respect de -a dreptul mistic pentru cele zece porunci care-i definesc personalitatea ~i caracterul.

Ce trebuie sa faci ca sa :6.i un nesimtit autentic in sala de spectacol? inmi de toate, sa inmrzii ca mireasa 1a oglinda. Putine lucruri sunt mai greu de suportat pentru nesimtit decat punctualitatea. Aceasta este politetea regilor, cu 0 vorba a lui Ludovic al XIV -lea. Numai ca nesimtitul nostru are alibiul traiului in plina rep ublica ~i prfveste cu dezgust ~i neincredere vorbele fine ale trecutului. El e ancorat in prezent ~i traie~te dupa norme proprii. Ni - caieri in Constitutie nu exista vreun paragraf care sa te oblige pe tine, ceta - tean al Romaniei de azi, sa intri din timp in sala. Mai ales ca ai ficut-o 0 data ~i-ai pierdut un sfert de ora pana sa se ridice afurisita aia de cortina. Pe langa

asta, nesimtirea ~i politetea sunt incompatibile. ~a cum nu pot incipea doua sabii in aceeast teaca, tot asa nu -i po'ti cere marlanulu i sa fie curtenitor.

Intrarea nesimtituhri in sala dupa inceperea spectacolului - teoretic interzisa, practic la ordinea zilei - se soldeaza cu un mic exercitiu de inviorare pentru ghinion~tii care au bilete pe acelast rand. Eroul ridica zece oameni ca sa ajunga la locullui, iar pe trei dintre ei ii ealca apasat pe picior. Cine asteapta scuze nu ~tie cu cine are de-a face. Nesim'titul nu ~i cere iertare din principiu. Nu fiindca n-ar avea constiinta propriilor greseli, ci fiindci sfidarea celorlalti face parte din planul de contaminare. Dupa eateva secunde de orbecaiala, e1 constata ca biletul se aDa in partea cealalta a salii. Se intoarce, are grija ca de data asta sa calce pe altcineva, da ocol catorva randuri de scaune ~i repeta operatiunea.

Dat fiind efortul depus, nesimtltul ~tie ca merita 0 mica recompensa, Se cauta re1axat prin buzunare, de unde scoate una dintre ce1e cincisprezece bombone1e cu fruete mra de care nu pleaca niciodata de -acasa, Desfacerea ambalajului e intru catva anevoioasa, insa a sta nu-l demobilizeazi pe nesim'tit. Dupa 0 fo~neala care dureaza cam 0 jumatate de minut, bomboana este e1iberata din lipicioasa ei captivitate ~i introdusa de1icat in gura, Ce se intim - pIa cu ambalajul? Este aruncat pe jos, eventual impins cu virful pant ofului sub scaunul vecinei. Ca'tiva dintre scrobitii din fata lui s -au intors intre timp spre e1, sagetandu-I cu priviri dojenitoare. Nesimtitul zambe~te smecher ~i Ie face cu ochiul. ,,ce-i, nene, vreti ~i voi? N -are tata, ca v-ar da."

La cateva minute dupa inceperea spectacolului, in mijlocul publicului care soarbe scena din ochi, nesimtitul e deja edificat: ceea ce vede nu -i pe placullui. Nu ~i da seama ce anume it contrariazi ~i de fapt n -are importantie Cert este ca astepta 0 CU totul alta desfasurare de forte. Cand si-a cumparat bilet, i s-a parut ca tit1ul - Asteptandu-l pe Godot - anunta lucruri interesante. Cand colo, iata-I condamnat la 0 plicti.seali feroce. Doi in~i se plimba de la un capat la altul al scenei ~i vorbesc de -ale lor. Taceri lungi, priviri albe, minute intregi de nemiscare. Din cand in cand mai apare un ciudat, dar nici ala nu-i mai breaz. Alteori indivizii pleaca de pe scena ~i te Iasa in fata unui decor second-hand, incropit probabil din resturi uitate prin magazie. Culmea e ca pentru asa ceva mai trebuie sa dai ~i bani. ~ti, cica, Viziune. Aiurea, 0 batjocura in toata regula. Nesim'titul ~i aduce aminte ca a citit undeva 0 caracterizare transanta a piesei: ,p aiureala in care nu se intimpli nimic de doua ori". Initial a crezut ca-I 0 gluma, dar uite ca exact asa stau lucrurile.

~i frlndca tot n-are nimic mai bun de facut, nesimtitul scoate mobilul din buzunar ~i se pune pe trimis sms -uri. Fiecare litera tastata pe display scoate un clinchet mic, care atrage atentia celor din ju r. Vecinul din dreapta emite un suspin aluziv, dar degeaba. N esimtitul nu reaetioneaza. i~i vede mai de - parte de mesaje, hotarat sa umple cumva timpul pierdut contra cost printre snobii a~tia mosmonditi, Dupa trei sms-uri, 0 doamna de pe diagonala se intoarce ~i-i susura conspirativ: ,/!?,e uita Dinici la dumneavoastra", Nesim'titul ~i suge maselele ganditor, cerceteaza cu atentie scena, constata ca femeia spune adevirul ~i se decide pentru un salut apt sa dinamizeze nite1 atmosfera. ,,Hai noroc, nea Paraipa ne. Respect." Rumoarea din sala ii da de inte1es ca si-a atins scopul. Buuun. Ax fi timpul sa mai pap am 0 bomboana, Zis, fo~nit ~i papat,

La cinematograf, scenariul sufera modificari importante. in primul rand,

nesimtitul nu vine singur, ci fie cu perechea, fie cu gasca. in al doilea, aici folosirea telefonului mobil nu mai este privita cu aceeast adversitate ca la teatru, unde mandrul posesor avea parte imediat de figuri constipate ~i de reprosuri soptite. La fllm poti sa vorbesti cu jumatati1e de ora. Daca ruleaza un thriller sau un film istoric, harmalaia instalatiei quadrofonice e atat de mare, incat nu te auzi. nici daca raenesti din toti bojocii. in plus, sala de cinematograf pune la dispozitie destule variante de divertisment in afara f:tlmului propriu-zis. La mare pret se gaseste, de exemplu, pocnirea pungilor cu Ooricele imediat dupa consumarea continutului. La intrarea in sala ne - sbntitul se aprovizioneazi cu suficienta munitie pentru 0 proieetie de minimum doua ore. Prima etapa a activitatii lui de spectator consta in hapairea nervoasa a Oorice1elor, de preferinta cu gura deschisa ~i cu 0 usoara miscare de rotatie a maxilarului, astfel incat la urechile celor din jur sa ajunga macar o parte din expresia sonora a efortului. Imediat dupa ce observa ca nu mai are nimic in punga, nesimtitul 0 duce la gura, 0 umOa ~i 0 face sa pocneasca zgomotos, printr-o palitura scum cu podul palmei. Efectul e garantat. Doam - nei din fata i se naruie cocul din cauza sperieturii, iar fragila ei fata, cuibarita pe scaunul de alaturi, sufera primele semne de aritmie.

Un caz aparte i1 reprezinta nesimtitul care ~i aduce amica la film pentru ca aceasta sa-I admire cunostintele ~i memoria. Individul a vizut deja f:tlmul, asa ca e la curent cu tot ce se intampla pe ecran. Asta ii da prilejul s -0 avertizeze cu voce tare pe latuca ~i s-o pregateasca pentru mtorsaturile bruste de sltnatie, ,,sa vezi ce carabe Ie trage asta mic la gabori. Acum, ia frl atenta, Hopaaa." Fata aproba incantata din cap. AI naibii Gigi, cum Ie ~tie el pe toate. ,,A, uite fazi misto aicea. Vine barbatu' la blonda aia ~i -0 gaseste cu altu-n pat. Casca ochii, sa vezi cum Ie impra~tie creierii pe pereti," Lumea din jur ar prefera, desigur, sa vada filmul lara comentari i, dar asta Inseamna sa ai pretentii absurde. Singurele perioade cand nesimtitul tace sunt cele in care Incearca sa-i bage mana pe sub fusta fetei sau sa -i pipaie sanii. Eventualele ei impotriviri deelanseaza 0 manie prost strunita. ,,stai, la, ca nu te -omor. ~i e-ntuneric, nu vede nimeni." Daea fata are nefasta inspiratie sa pretinda ca vrea sa vada ce se intampIa in continuare, nesimtitul vine imediat cu solutia. ,,Pai iti spun eu. Baietii sunt pe felie, mosu' ~i ala tanar, da' la coada bosorogu' se prinde ca alalalt vrea sa-Lluxeze ~i-i da el teapa."

Nesimtitulla cinematograf ~tie de asemenea sa -~i exercite spiritul critic, mai ales cand se aOa in prezenta partenerei. De dragul ei, a acceptat sa mear - ga la Troia, chit ca nu prea-i place ca fata lui, eucerita cu atatea sacrificii, se uita transportatala Brad Pitt. Timp de 0 ora ~ijumatate, omul rezista pe baricade ~i iese din mutenle doar la scenele de Iupta, cand incurajeazi ca la fothal pe oricine se bate cu playboy-ul ala blond care fura inimi. Asta pana cand Ahile e sagetat in calcii ~i moare. E momentul in care neslmtitul ~i clameaza revolta atat fata de subrezenia scenariului, cit ~i fata de slabele cunostmte de anatomie ale celui care I-a scris. Unde mai pui ca ~i regizorul e la fel de dobitoc. ,,Ba, a~tia-s nebuni? Cum s-o mierlesti, frate, ca ti-a spart unu' calcaiu'? Pai pe Ronaldinho i1lovesc aia de cinspe ori pe meci ~i n -are nici pe naiba. Filmu' lu' p~te.1'i-am zis, pisi, sa nu intram la porcaria asta, da' n-ai vrut."

Daca esti un nesimttt animat de valorile spiritului de echipa, poti sa vii la fllm cu sapte-opt colegi. Trupa se rasfira in toata sala, frlndca e un cinematograf de cartier, in care nu se mai impart bilete cu locuri. Fiecare sta pe unde-apuca, Spatierea coreeta a invadatorilor asigura succesul unuijoc care creste in popularitate de la 0 zi.la alta: stic1a traseista. Eo distractie lara

reguli precise, ci doar cu un principiu elementar: iritarea spectatorilor - multi, putini - care ~i-au propus 0 vizionare tihnita, care sa -i scoata pentru o sum de minute din vacarmul vie'tii cotidiene. La randul ei, recuzita jocului nu are nimic spectaculos. Ea eonsta de fapt intr -0 sticla plina (cu vin, cu vodca, n-are importanta] , pe care nesimti'tii ~i-o paseaza din spate in fata ~i dintr-o parte in alta. ~i fiindea distanta dintre jucatori nu poate fi acoperita prin sfmpla alonja, metoda optima e impingerea sticlei pe podea de la jucitorul A la jucatorul B ~i asa mai departe. Efectul e garantat indeosebi cand filmul care ruleaza e unul de atmosfera, bazat pe interpretarea actorilor ~i pe nuantele vocilor lor. in miezul unui dialog murmurat intre Anthony Hopkins ~i James Fox, se aude brusc un duruit care da fiori salii. Ce sa fie, tramvaiul care trece prin fata cinematografului sau metroul car e circuli pe dedesubt? Nici una, nici alta. E doar sticla cu bautura, care cireula vijelios de la un nesimtit la altul, in hazul celorlalti sase. ,,Receptie, receptie. Coletul e la mine. Hai noroc." ~i de data asta reactia salii oseileaza intre furie mum ~ i constemare. Sub ochii spectatorilor distrasi, Ramasiiele zilei se transforma brutal in Ramasiiele sticlei.

Telefonul mobil, zis $i celular, zis $i portabil

Formele nesimtirii curente sunt din ce in ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii. Am pomenit deja, de cateva ori, de rolul consistent pe care -1 joaca te1efonul mobil in mana, la urechea sau pe masa de la restaurant a neslmti - tului. Cercetatorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodata prin minte ci inventia sa nu va fi doar un mijloc de comunicare nestingherita, ci ~i o modalitate de potentare a mojiciei. La ora actuala, te1efonul mobil, zis ~i celular, zis ~i portabil, este parte integranta a identim'tii nesimtitului. Cu ella centura, nesimtitul ~tie ci nu e singur in asaltul intrep rins asupra normelor fll"e~ti de convietulre. in compania unui prieten atat de mic, dar atat de statornic, nici 0 reduta nu mai pare Inespugnabila, ,,Dati -mi un punct de sprijin ~i voi urni Pamantul din loc", a glasuit Arhimede. ,,Dati -mi un mobil ~i nimic n-o sa mai fie cum a fost", este mottoul nesimtitului.

Mobilul este folosit rend vrei ~i mai ales cand nu vrei. iI auzi la Ateneu, chiar cand Horia Andreescu ridica bagheta ~i anunta inceperea simfoniei. il auzi la conferinta de presa a lui Placido Domingo, inainte ca oaspete1e sa raspunda unei Intrebari puse de ziar~ti. il auzi in biserica, exact cand preotul vorbeste despre locul cu verdeata unde s -a mutat robullui Dumnezeu (exism, la drept vorbind, ~i cazuri cand el suna de sub sutana preotului, invimn du-i pe hatri sa parieze pe ziua, deloe mdepartata, cand soneria de apel se va auzi din sicriu, din buzunarul defunctului). iI auzi la meciul de Cupa Davis, taman cand Andrei Pavel ridici mingea deasupra capului ~i se pregateste sa serveas - ca in ghemul decisival unui joe Incrancenat, il auzi in Parlament, cand Tony Blair, invitat de onoare, Ie comunica alesilor natiei ca Anglia sprijina eforturiIe de reforma ale Romaniel, iI auzi la scoala, pe banca elevului care nu ~i-a revenit din mahmureala , in timp ce profesorul it bate 1a cap cu niste aiureli

de logaritmi. iI auzi in buzunarul chirurgului care tocmai a intrat in operatie. iI auzi in sesiunea de examen, cand fie studentul, fie profesorul are de comu - nicat ceva ce nu suporta amanare, iI auzi la invitatul intr-o emisiune 'IV care

nu poate fi convins sa-l inchida, frlndca asteapta un mesaj vital (corolarul acestei situatii e ca-l auzi eateodata chiar ~i la moderator). iJ. auzi la gala premiilor Uniter sau la semnarea unui protocol de colaborare c u 0 'tara scandinavi. il auzi langa troica de la Universitate, unde oamenii s -au adunat sa aprinda Iumanari, iJ. auzi inclusiv la consfatuirile cu ~taif pe terna rolului daunator pe care-l are vorbitul exeesiv la mobil.

in salile de conferinte, in saloanele de spital, in biserici, pe arenele de tenis ~i in salile de spectacol, amfitrionii esasperati au ineeput sa Iipeasca foi A4 pe care sta scrisa negru pe alb rugamintea expresa de inchidere a telefoa - nelor mobile. Efectul e nul. E ca ~i cum ai vrea sa fotogr afiezi vantul. E ca ~i cum ai imp lora 0 caseada sa se opreasca, ~a cum intreg Aliotmanul nu se putea impiedica de un ciot, tot asa nesimtitul nu poate fi convertit la bu - na-cuviinti printr-un apeljalnic ~i nesarat, Cum adiea, sa-'ti inchizi mobilul? Atunci ce rost are sa-l1ii la tine? Doar asa, ca sa platesti un abonament degeaba? Poftim tupeu. Nu, nu. A'ti calculat gre~it. Nu nesimtitul se pliazi pe cutumele celorlalti, ci inverse Cei care inca n -au asimilat aceasta Iectie sfmpla ~i utila trebuie sa se a utoevalueze grabnic. E limpede ca Ie scapa destule sensuri ale vietii la inceput de mileniu.

Pe strada pur $i simplu

Strada ~i trotuarul of era , la randul Ior, cadrul optim de rnanifestare a nesimtirii, Aici nesimtltul exceleazi pe spatii mici. Malacul care ~i aprinde ultima 'tigara din pachet ~i pe urma arunca pachetul pe jos vede cosul de gunoi aOat la zeee metri de el, insa ~tie ca folosirea lui ar fi 0 concesie inacceptabila, ~i totodata 0 tradare, inca de cand era copil ~i mergea cu taica -sau de mana, a vizut ca receptaculele verzui de pe marginea trotuarului erau evitate sistematico incet-ineet, sl-a format reOexul, iar acum lucrurile nu mai pot fi date inapoi. ~ervete1ul de hartie, punga de seminte, coaja de banana, cotorul de para, stieluta de sue - toate aceste resturi inutile ajung pe caldaram ~i jaloneaza traseul nesimtitului printre semeni. Ce, Hansel ~i Gretel nu aruncau fuimituri in urma? Despre ei de ce nu ziee lumea nimic? De unde ~i pana unde aceasta folosire injusta a dublului eantar ?

Trotuarul a devenit de mult 0 zona irespirabila. Cine se Incumeta la aventuri pedestre ~i asuma riscuri majore. Deplasarea in acest spatiu este un slalom haotic printre Oegme, ambalaje ~i rahati de caine. N esimtitul e un virtuoz al gesturilor intime sa va~ite in public. i~i suOa nasul cu zgomot ~i stropeste trotuarul mra sa se smchiseasca. Se ascunde in spatele unui copac ~i-~i face nevoile la lumina zilei. i~i rontaie voiniceste hamburgerul ~i arunca hartia pe jose Scuipa guma de mestecat cand nu rna i are gust, sperand sa nu treaca mult pana ca ea sa se Iipeasca de talpa unui pieton neatent. Se debaraseaza de tot ce-i prisoseste, mra ezitari sau stangaeii, Strabate lumea cu un aer suficient ~i nepreocupat, ~i iese din sarite doar cand incerci sa -1 corectezi. Cat timp i1la~i in treaba lui, nu e agresiv, insa daca vrei sa -1 supui unei cat de mici reforme, se revolta neintirziat, uneori chiar contondent.

Nesimtitul iubitor de animale aduce 0 nota aparte in acest peisaj. in cazullui, avem de-a face cu un ins sentimental, care a vizut lumea, a luat viata in piept ~i a ajuns sa reverse asupra cainelui iubirea pe care n -0 merita

fiintele bipede. Cine it aseulta simte ca a nimerit in preajma unui om dezama - git de propria specie. in plus, omul nostru a desch is ochii pe unde a fost ~i a observat nive1ul de civiliza'tie din alte locuri, inclusiv in ceea ce priveste scoa - terea cainelui la plimbare in spatii pub lice. Abia cand it vezi. in aetiune des - coperi ci admiratia lui pentru Occidentul riguros e pur declarati vi. Nesim'titul din aceasta categorie elogiaza stmtul civic al apuseanului, dar nu se poate pune in sftuatiile umilitoare pe care Ie accepta acesta. De pilda, in Germania proprietarul de caine are mereu in buzunar 0 punga de plastic in care aduna cotiza'tia eacrementala a patrupedului. Pentru nesimtit, 0 asemenea manifes - tare e 0 forma de pierdere a mintilor, Cainefe este un animal sub lim, un simbol al increderii ~i devotamentului, un exemplu de prietenie dezinteresata, 0 statuie vie a fidelita1ii, insa asta pana ~i face nevoile in mijlocul trotuarului. Atunci el recade in postura cotarlei. ~i oare cat de prost trebuie sa frl ca sa -i strangi rahatul? Oricum, e materie biodegradabili. Doua -trei ploi zd.ravene ~i gata, s-a mcut curat. Ce nevoie 0 fi de sclifose1i1e astea caraghioase - ~i degradante pentru rasa umana, in fond - nesimtitul nu poate pricepe.

o ruda mdepartata a acestui specimen se apropie vijelios, in timp ce -'ti faci plimbarea de seara, ~i-'ti pune in vedere sa-i dispari din raza de aetiune. E neslmtitul pe bicicleta, gata sa intre in tine daca nu te feresti, Te ui'ti nedu - merit in jur ~i constati ca e~ti pe trotuar. Ai, adiea, tot dreptul sa pa~e~ti calm ~i sa te gande~ti la ce-ti place. insa punctul tau de vedere nu coincide cu al nesimtitului. Acesta i'ti face minimul hatar al unui claxon at nerabdator, dupa care nu mai raspunde de conseclnte, Merita sa -i spui ci n-are ce sa caute pe-acolo? Doar daca n-ai mai fost injurat de multo Dupa ee-ti streeoara vreo doua de dulce, nesimtitul incheie discuti a pe un ton sulerat ~i repezit. ,,Mergi tu pe strada, bai tagarti. Vrei sa ma calce masma?" intre aceleast coordonate s- ar desm~ura ~i discursul nesimtitului pe role, daca s - ar opri ca sa te bage in seama, in cazullui, totust, modalitatea de cireulatie p rintre pietoni ii ingaduie sa nu-i avertizeze pe imprudentii care nu se lipesc de ziduri, ci sa-i mature din drum cu ghionturi in plex inso'tite de chiuituri victorioase.

Trotuarul este depozitarul multor manifestari de nesimtire. Pe el calca neveste cocarjate sub greutatea bagajelor, vegheate de capi de familie care ~i transport.a. grijuliu sticla de bere pentru mici ~i meci. Tot pe el aterizeaza cojile scuipate pe banda rulanta de amorezi care ~i rotunjesc iubirea sub binecuvantarea Oorii-soarelui sau a bostanului. Pe aeelasi covor asfaltic primitor aterizeaza mucurile aruncate direct pe geam de fumatorii care 'tin prea mult la scrumiere ca sa Ie murdareasca, ~i tot aici nimeresc pielitele azvarlite pentru maidanezi, tampaxurile msangerate, foile de varz a ramase de la sarmale sau chiar pungi de gunoi cu totul (indeosebi cand ploua, fiindci atunci nesimtitul ~tie ca stropii de apa n -ar face decat sa-i compromita frizura gelata],

La plaja

insa cine e curios are ce sa invete ~i de pe plaja, una dintre a rille predilecte de raspandire estivali a nesimtitului. Aici schimbarea de decor ii impu - ne nesimtitului 0 utili diversificare de registru. Marea care, vorba canteeului, ,,ne cheama la ea" extinde inevitabil invitatia ~i asupra personajului nostru.

u~i-n apa marii I De pe-ntregullitoral", vorba altui cantec, se vad destule urme care atesta prezenta nesimtitului, din iunie pana in septembrie, pe nisip sau in valuri. Din puzd.eria de exemple marturisftoare, cateva ies in evidenta ~i merita pomenite.

Sa zicem ca 'ti-ai intins cearsaful devreme, la sapte ~ijumatate dimineata, cand plaja e aproape pustie. Practicantii de arte martiale ~i -au terminat antrenamentul ~i se retrag in camere. Sub umbrele stau ca'tiva caini ai nimanui, pe care soarele a inceput deja s a-i moleseasca. Vanzatorii de ziare, porumb fiert, comuri, piatra de calcaie, seminte, sticle de namol ~i CD -uri pirat inca n-au ie~it pe traseu. Fotografrl nu s-au trezit nici ei. Marea fosneste imbietor la ca'tiva metri de tine, iar vantul te mangaie din cand in cand cu adieri binefacatoare, E bine. E chiar foarte bine. Te intinzi satisficut la soare, inchizi ochii ~i multumesti cerului pentru ziua frumoasa de care ai parte. N -0 fi asta cea mai buna dintre lumile posibile, dar tot se califica pentru un 10 c pe podium.

E~ti singur cu gandurile tale. Sau eel putin asa crezi. Numai ca la un moment dat simti 0 atingere involuntara pe mana intinsa sub cap. i'ti spui ca e, probabil, unul dintre cateii care au obiceiul sa se intinda langa tur~tii singuratici ~i iti vine sa zambe~ti.. in aeeeasi clipa pe fata iti aterizeaza niste nisip impra~tiat din apropiere, iar 0 voce aspra traseaza sarcini precise: ,,M~ule, intinde ba cearsafu' ca lumea. Ginuta, scoate -'ti chiloteii ~i treci la soare. Marinu~, du-i casetofonu' lu' tati. Viviana, da ~i mie sandviaurile ~i rosiile." Te ridici, te intorci pe bum ~i descoperi 0 familie cu cinci membri, care s-a instalat la ca'tiva centimetri de tine. Te ui'ti din colo de ei ~i cazi pe ganduri, 0 suta de metri la stanga ~i la dreapta, p laja e goala, in afara ta ~i a noilor veniti, abia daca mai vezi trei perechi razletite pe 0 suprafata cat doua terenuri de fothal puse cap la cap. Perspectiva asupra zilei de plaja ti se schimba considerabil. Forma asta de marcaj om la om te indispune la culme. Ceva se revolta in tine ~i te face sa -'ti abordezi vecinii in cheie ironica. ,,Nu va deranjez, nu?", ii intrebi, cu 0 ingrijorare prefacuta. ,,A, nu, nici 0 problema", raspunde M~u, capul familiei, care cauta in geanta de plaja 0 easeta pe placul cvin tetului.

in contrast cu nepasarea afabili a lui M~u, vrednica mama a Ginutei, a Vivianei ~i a lui Marinu~, pe care aOi ca 0 cheama Bela (~i care e grasa, urata ~i cu capsa pusa], te abordeaza direct, dandu -~i seama de sensul real al Intrebarfi tale. ,,ce-i, domnu', nu va convine? Plaja e pentru toata lumea, sa ~ti'ti. Nu va place, mergeti la Club Med." in cerci sa faci abstractie de casetofo - nul din care navaleste neindurator 0 melodie a celor de la 0 -Zone ~i-i spui femeii ca s-ar fi putut aseea maear la cinci metri distanta, ,,ca sa nu ne calcam pe umbra." insa Bela a crescut trei copii ~i nu accepta lec'tii de la un nataOet care a venit pe plaja ca sa stea singur. ,,Da' ce va facem, domnu'? Va facem ceva? Va lua'ti de viata noastra asa, hodoronc -tronc." in semn de protest fata de acest dialog inutil, Ginuta, care ~i -a scos chiloteii, conform indicatiilor, se cfuceste cu m~cari exersate ~i face 0 balta absorbita lent de nisipul care incepe sa arda talpile. Ochii tai se mu ta asu pra acestei mostre de intoarcere rousseauista la natura chiar in secunda cand tatal intervine pedagogic ~i mustrator, ,,Pii se poate, Ginu'tica? ~a te -au inva'tat mami ~i tati.? Daca vrei pisu", du-te-n apa ~i fi acolo."

i'ti forteD norocul ~i-i semnalezi parintelui ca toaleta publica se aOa la treizeci de metri in spate. Dar Bela pune lucrurile la punct cu siguranta omului care gospodareste banii familiei. ,,E zece mii intrarea, domnu'. Daca are nevoie fiecare de doua ori la closet pana dupa -masa, Inseamna 0 suta de

mii. Ni-i dati dumneavoasfra'P Aud?" intre timp, Marinu~ a terminat de mancat 0 felie de paine cu parizer ~i rosie, a lacut ghem servetelul in care fusese invelita ~i I-a wrat in nisip, ignorand suveran cosul de gunoi plasat la trei metri in stanga, Viviana inca n-a trecut la micul dejun, dar a avut grija sa se apropie de casetofon ~i sa -I dea la maximum. CHIPUL TAU ~I DRAGOSTEA DIN TEl I MI-AMINTESC DE OCHII TAAAI, mugesc baietii de 1a 0 -Zone, provocand fuga speriata a cate1ului lara stapan ~i extazul participativ al Vivianei. Promisiunea unei zile tihnite s-a transformat intr-o himera, Ai vrea sa pleci, dar plaja a inceput sa se aglomereze. La cum arata acum, nu -ti garanteazi nimeni ca n-o sa nimeresti din lac in put. in plus, iti vine greu sa accepti infrangerea. Deja iti rasuna in urechi rasetele dispretuitoare ale familiei dupa ce-ti vei fi lacut bagajul ~i-o vei fi luat la picior. ~a ca ramai pe loc, injuri in gand ~i conchizi ca nesimtitul ~i-a atins scopul: ti-a navilit in spatiul vital ~i te-a adus in sftuatie de mat imp arab il.

Un alt tip de nesimtit al plajelor este eel care ti se insinueazi sub umbrela, Fara sa te intrebe de sanatate, lara sa -ti dea buna ziua, lara sa-ti ceara voie. La fel de singur ca in cazul precedent, i~i pe plaja dimineata ~i prinzi una dintre umbrelele mari, infipte adanc in nisip. Regula e stmpla: cine vine primul ~i asigura dreptulla umbra spre pranz, cand soarele dogoreste nemilos ~i-ti gaureste pielea. ~a ai crezut ~i tu. Drept urmare, te intinzi frumusel pe cearsaf sau in sezlong, asteptand sa te incalze~ti suficient inainte sa intri in apa, Din boxele fisate pe stalpi rasuna muzica ob~nuita a vacan - telor. Din cand in cand, soarele se piteste dupa un norisor, pentru a straluci apoi cu ~i mai multa forti. Uf, e prea cald. 0 jumatate de ora I a umbra, cu un ziar sau 0 carte, ar :6. bine-venita. Dar ... asaza-te daca poti, Sub umbrela, sub umbre1a ta, stau intin~i doi domni corpolenti ~i 0 femeie care ~i -a pastrat rochia pe ea. ii flXezi cu privirea, in ideea ca la un moment dat 0 sa te alegi cu o cat de mica explieatie. ~i, ce-i drept, explieatia vine, dupa treizeci de secunde de contemplare reciproca. ,,stam ~i noi aici."

Te uiti repede in jur, ca sa vezi daca nu cumva esti victima glumetilor de la ,,camera aseunsa". N -ai zice. insa partea cea mai neplaeuta este ca, previzitori din fire, musa:6.rii nechemati ~i-au intins trei prosoape ~i in zonele aflate doar pe jumatate la umbra, anticipand corect ca peste 0 ora -doua vor trebui sa se deplaseze spre noua zona protejata. ,,Bun, ~i eu ce fac, daca vreau sa ma trag 1a umbra?' ii descost pe nesimtiti, cu flrava nadejde ca vor impa - turi macar un prosop. Barbatii dau din umeri, iar unul dintre ei, un domn fin, cu scoli inalte, iti serveste 0 replica in francezi: C'est le cadet de mes soucis". iI prive~ti siderat, pana cand femeia Imbracata intervine solomonic: ,,Pai pana acum ai stat numa' la soare, mama. Ca ~opar1a." Te scarpini in cap, o iei din loc bombanind ~i-ti ineci frustrarfle undeva dincolo de geamandura, unde liota de copii in exereitiul mictiunii n -are cum sa ridice temperatura apei.

Asupra petrecerilor din camerele de hotel cu pereti subtir! nu merita insistat, frlndca ele copiaza pana la suprapunere reteta bairamurilor de -acasa, de la bloc. Se cuvine, in schimb, pusa lupa pe unul dintre obiceiurile nesim - titului cu parale ~i tupeu: patrunderea cu masina pe plaja, pana la cativa metri de apa, Pentru 0 ispravi de soiul asta, ai nevoie, bineinteles, de un automobil care sa atraga atentia, Nu Poti sa dai buzn a pe plaja la volanul

8 Numai grija asta n-o aveam

unei rable delabrate, care tremura din toate cele ~i ameninta sa se dezmembreze la orice manevra brusca, Nu, ca sa te po'ti scalda in admiratia prietenei (care compenseaza privirile chiora~e ale oamenilor aflati deja la plaja] ai nevoie de ceva de soi. Un gandac argintiu de doua locuri, 0 decapotabila joasa, cu bord de aeronavi, un bolid care tremura narava~ sub picior.

Nesimtitul coboara din ma~ina cu aerul plantatorului ie~it sa -i inspecteze pe negrii care strang recolta. El aflsea za 0 expresie de siguran'ti de sine combinata cu sfidare, Merge agale, cu bratele in parantezi pe langa corp, ca un halterof:tl medaliat, cu pasullent ~i cu un kilogram de aur spanzurandu -i de gat. Toata lumea e a lui. Se uita la cei pe langa care ~i plimb a chintalul ca la niste viermi. ~tie ci face parte dintr-o categorie 1a care amara'tii aia nici nu viseaza. Ma~ina ramane ca un esuat de lux pe plaja tot mai plina. Dat fiind ca e accesorizata dupa ultimele cataloage, i se deelanseaza alarma la fiecare apropiere a copilului care bate mingea, 1a amusmarile precaute ale pudelului de pe cearsaful doamnei cu parasol, la orice pala de vint ~i in generalla toate modificarile - mari sau mici - din peisaj. Rar trec doua minute lara ca ma~ina sa piuie enervant ~i isteric.

Incursiunea in universul nesimtirii estivale ar fl incompleta lara 0 seurta referire la nesimtltul pe motoscuter. in fiecare inceput de zi, micile ambarcatiuni stau cuminti pe mal ~i ~i asteapta mtrsteriii, Cand Ie vezi la prima ora a diminetit, nimic nu-ti sugereaza la ce performante pot sa ajunga, mai ales daca sunt folosite de cine trebuie. Abia dupa unsprezece incepi sa -'ti dai seama ca ai de-a face cu niste aparate pe care Comisia de la Geneva ar putea sa Ie interzica, la un loc cu armele biologice, torturarea prizonierilor de razboi ~i momente1e vesele ale lui Romici Tociu ~i Cornel Palade.

Sigur, oricine are bani destui poate sa inchirieze un motoscuter, sa des - pice apa ~i sa se avinte intr-o plimbare departe de forfota tur~ti1or care jo aca volei, se balicesc, ~i fac nevoile sau se saruta. Pe nesimtit it recunosti insa in functie de felul cum se comports. dupa urcarea la bordo Individul se crede la un raliu de a carui ca~tigare ii depinde viata, Imediat dupa ce aehita taxa, smuceste decis motoscuterul ~i demareaza in tromba, gata sa faca buca'ti pe oricine cuteaza sa-i stea in cale, Se simte mai stapan pe sftuatie decat Leo - nardo Di Caprio la prova Titanicului ~i are grija sa ia martor toata suOarea. E drept, in unele locuri, exista zone rezervate acestui tip de distractie. Dar nu peste tot. Nesim'titul adora ca la intoarcerea din larg sa dea iama printre tu - r~tii aflati in apa, sa-i sperie sau sa-i provoace. Iar daca ochiullui vigilent observi 0 tanara care nu pare sa aiba inso'titor, sa te 'Pi. Motoscuterul se indreapta direct spre ea, iar nesimtitul franeaza la ca'tiva centimetri distan'ti, ranjind arogant ~i lacand sa-i tremure bicep~ii tatuati, in apa miroase a kerosen, iar din loc in loe pete uleioase marcheaza popasurile anterioare ale plimbaretului.

Cu nesimiitul la cumparaturi

Formele de zi cu zi ale nesimtirii sunt multe ~i se manifesta in cele mai diverse locuri. in magazin, de pilda, nesimtitul da buzna in fata ta la casa,

af~and 0 graba disperata. E~ti singur la tejghea ~ i in mod normal termini totul in treizeci de secunde. Degeaba. Nesimtitul ti se vira viguros in fa~ ~i rosteste intretaiat: ,,Am bani potriviti. Iau ~i eu 0 sticla de vin." Casierita nu ~tie ce sa faca, ~teapta 0 reactie din partea ta, insa aerul infipt a I intrusului te bfocheaza, Dai din umeri neputincios, moment in care nesimtitul profita, intinde mana pe raftul din apropiere ~i mai culege zece articole pe care i Ie intinde senin casieritei, ,~i astea. Hai, ca -i zor mare."

Tot in magazin, se inmmp1i sa dai peste exponentul categoriei din colo de tejghea. De obicei, e 0 femeie, lara ca asta sa fie 0 regula. Intri in magazinul gol ~i astepti, ~i iar astepti, ~i tot astepti, Femeia nu se sinchiseste. Fie

citeste ultimul capitol al unei carti de Sandra Brown, fie rasfoieste tacticos Libertatea, fie ~i mascara fortele cu niste integrame. Ai un puseu de iritare ~i tu~e~ti aluziv. Degeaba. Femeia ~i vede de-ale ei. iti dregi glasul, doar-doar 0 sa se inmmple ceva. intr-un mrziu, dupa ce tusea simulata e pe pu nctul sa se transforme intr-una reala, vinzatoarea ~i ridica privirea incarcata de un plictis cosmic, te mascara neprietenos ~i te Intreaba din virful buze1or: ,,Do - riti ceva?" Sigur, poti sa adopti varianta raspunsului ironic: ,,Nu, am intrat sa admir borcanele astea de compot. Sunt minunate, nu?" Dar 0 faci pe riscul tau, caci vinzatoarea se a~aza la loc ~i murmura atat cat s -0 auzi: "Va bateti joc de mine ~i ma tineti din treaba",

Sio.m.d.

Malacul care ~i scoate dobermanulla plimbare ~i-i vegheaza defecatia in centrul geometric al trotuarului tot nesimtit se eheama. Amatorul de aer cu - rat ~i de natura care lasa un morman de resturi ~i ambalaje in padure dupa spectacolul de sunet ~i lumina al gratarului manelizat intra in aceeast catego - rie. Tot aici trebuie incadrat soferul de ambulanta care deelanseaza sirena ~i intra pe contrasem frlndca I-a sunat consoarta ~i I-a anuntat ca peste un sfert de ora e gata ciorba. Sau ospatarul care te ridica de la masa la care te -ai asezat ~i de pe care placuta cu "rezervat" Iipseste, invimndu -te neceremonios sa-ti cauti alt loc, ,frlndca aici stau clientii". Insertia nesimtitului in fibra vietii de zi cu zi are loc implacabil ~i nu admite replica. E~ti condamnat sa te 10 - vesti de nesimtit in orice imprejurare. ~i c and ti-e lumea mai draga, ~i cand ai da orice pentru un dram de intimitate.

Nesimiitul V.I.P.

Via~ de zi cu zi ~i experienta curenta dovedesc ca nesimtitul nu ocupa un areal bine delimitate EI nu are 0 grupa de virsta predilecta sau 0 profesie anume, e de ambe sexe ~i nutreste convingeri diverse. Poate fi barbat sau femeie, democrat sau liberal, adolescent sau batraior, arhitect sau tinichigiu, betiv sau abstinent, entuziast sau blazat, shijbas sau somer, ortodox sau catolic, pompos sau simplu, avizat sau nestiutor, moroeanos sau vesel. E la fel de greu sa-I combati pe cat e de anevoios sa-I faci portretul robot. Nesimti-

tul este un animal suplu ~i decis, care ~i fructifica sansele ~i ~i impline~te agenda sintetizata in decalogul de la inceputul cartii. S-a spus candva despre el ca are insu~iri cameleonice. Dar oare chiar Ie are? intr -un singur caz, eel al traseismului politic, de care vom pomeni mai mrziu. in rest, nesimtitul e mai degraba opusul cameleonului. Amplasamentullui face abstractie de ad aptarea naturala, Nesimtitul nu ia forma ~i culoarea mediului unde Incearca (~i de obicei reuseste] sa patrunda, ci dimpotrivi, obliga mediul sa se plieze pe toa - nele ~i pe comportamentullui.

Daca pana acum ne-am ocupat de nesimtitul de rand, acum a ven it momentul sa vorbim despre nesimtitul V.I.P. Despre eel care se bucura de recunoastere publica, vizibilitate, concesii ~i statuto Despre nesimtitul cu

~taif, samponat ~i elegant. Dusa e vremea gospodinelor care aerisesc butoaie cu varza murata in casa scarilor sau a petrecaretilor care verifica indice1e antiseismic al blocului prin rezlstenta la manele. Duse sunt calatoriile cu autobuzul sau cu trenul alaturi de nespalati ~i zurbagii. Trecut -a timpul gratarului in inima padurii sau al vorbitului la te1efo nul mobil in mijlocul unui concert la Ateneu. Pe scena avanseaza acum nesimtitul cu notorietate, despre care cite~ti in ziar, pe care-l vezi la te1evizor, de care auzi la radio ~i care 'ti se adreseaza pe canale pub lice. Uneori el este alesul natlei, alteor i doar proiectla unui segment de populatie care crede ca ~i -a gasit modelul. Uneori are in spate increderea masei de stmpatfzanti, alteori scoala vie'tii absolvita cu brio. Uneori e politician, alteori vedeta media, iar alteori patron de club.

Una dintre conditiile obligatorii de aflrmare a nesimtitului V.I.P. e sa uite de unde-a plecat. Memoria selectivi ~i amnezia oportuna sunt instrumente pe care acest tip de nesimtit ~tie sa Ie foloseasca lara repros, Nesim'titul V.I.P. nu priveste inapoi ~i nu se sinchis este de contrastul dintre propria imagine de acum ca'tiva ani ~i cea actuala, Drumullui in viati e drept, lara oeolistrri ~i Intrebari, Nesim'titul V.I.P. a gasit liftul care-l duce unde trebuie: oportunismul, eventual garnisit cu 0 doza buna de smecherie. Este genul de om care a plecat de jos ~i care ~tie multe. Marea problema este ca suirea pe soclu ~i autocontemplarea mandra au cascat 0 falie intre el ~i cei pe care i-a lasat in urma, Izolarea carierista ~i ambitia de-a razbi spre privilegii I-au lacut sa-~i uite rosturile ~i mandatul. Acum el a devenit eel mult un impostor parfumat sau un distribuitor de promisiuni neimplinite, de favoruri ilegale ~i de minciuni impachetate grijuliu.

v. I. P. -ul sindicalist

o categorie care Ilustreaza fidel nesimt irea V.I.P. este cea a aindicalistilor ajunsf lideri. Cei care urmeaza acest traseu nu se bizuie pe the simple geommetry of chance 9, vorba lui Sting. ~eful de grupa smdicala infipt in piramida confederatiei sau ingineras ul sfios ajuns voce publica a muncitorimii ~i leapada pielea ~i ~i aleg 0 noua identitate. Ei nu mai sunt lideri in atelier sau la linia de asamblare, ci aspira la 0 noua dimensiune. De aceea dezbraca iute salopeta sau halatul ~i se costnmeaza conform r igorilor publice. lar aici apare buba. Din clipa rend simte ca aburul notorieta'tii ii gadila narile, exponentul

9 Geometria sjmpla a hazardului

acestei categorii incepe sa dea semne de inadecvare. Cum? Prin distanta pe care 0 pune intre el ~i cei pe care sustine ca -i reprezinta..

Forma clasicizata. a acestei nesimtiri V.I.P. este opulenta af~ata. de omul nostru la fiecare emisiune 'IV la care e invitat. Cand it vezi pe liderul de confederatie in platou, ai sentimentul ca ai nimerit la un rendez -vous cu un f:tlfizon amorezat de sine, cu un playboy avut, cu un gigolo producti.v ~i rezistent. in plina iarna, liderul e bronzat, ceea ce sugereaza fie folosirea solarului, fie revenirea dintr-un concediu petrecut peste mari ~i 'tiri. Tenullui ciocolatiu contrasteaza cu albeata maladivi a moderatorului . Costumul pe care-l poarta costa. cinci salarii medii pe economie, la incheietura mainii i se odihneste un Rolex: echivalent cu prima de Craciun a tuturor angajatllor unei fabrici, iar acul de cravata valoreaza cat sporul de toxicitate al schimbului unu dintr-o ex:ploatare miniera, Inelul cu Iavaliera nu face decat sa complete - ze ornamentica de profil. Pentru nesimtit, aceste lucruri nu Inseamna mare lucru. EI trebuie sa arate bine, fiindca apare la televizor. A auzit cate ceva despre criteriul reprezentativifatii, dar e limpede ca a inte1es gresit ~i a retinut ce nu trebuia.

Dar sa dam sonorul mai tare ~i sa vedem care e tema dezbaterii. Moderatorul deelara deschisa discutia despre parteneriatul dintre guvern, patronat ~i sindicate, asteptand interventia fie caruia dintre invita'ti. Reprezentantul gu - vemului se exprima anost ~i ~eiza.t, potrivit obiceiului. Este 0 figura anonima, pe care nimeni n - 0 va 'tine minte du pa incheierea emisiunii. Mesajullui suna simplu ~i familiar: am vrea sa vi dam mai mult, dar nu putem. Nu avem de unde. Apoi ia cuvintul omul patronatului. E imbracat corect, dar nu ostentativ. ~tia ci urma sa dea peste reprezentantul ,pamenilor muncii din fabrici ~i uzine", asa ca a rezistat impulsului de a se inra~a in toalete epa - tante. Discursullui nu difera substantial de eel al guvernantilor. Da, ii inte - legem pe salariati, Din pacate, atat putem oferi pe moment. ~titi, eo afacere, nu 0 institu'tie caritablla. Profit? Evident ca vrem profit, din el acoperim chel - tuie1ile cu munca vie. Contractul colectiv de munca nu e bun? Pai, l-a'ti semnat. Rezultate1e atrag recompense, nu inverse Ma rog, e dreptul sindicate lor sa declanseze lupta industriala ~i dreptul nostru sa Ie taiem ziua grevisti lor.

E momentul cand liderul de confederatie simte ca trebuie sa apuce taurul guvemamental-patronal de coarnele bugetului. 0 face dregandu -~i nitel glasul, ca sa-~i anunte privitorii ca urmeaza 0 interventie decisivi. Dupa aceea se pune pe vorbit, avind grija sa -~i pigmenteze discursul cu gesturi ample, edificatoare. intamplator sau nu, mana care i se agita. febril este tocmai aceea impodobita. cu accesoriile V.I.P. -ului. Abia acum i'ti dai seama ci de sub manseta ealcata impecabil se ite~te 0 bra'tara scumpa cat un concediu socialla Calimane~ti. Mai ~tii, p oate ca sindicate1e au decis sa ex:emplifice la nive1ul de sus ca meseria e bra'tara de aur. Dar nu, eroare. Avem de -a face doar cu un bibil trendy, nu cu 0 metafora deslu~ita.. Nesim'titul V.I.P. nu sesizeaza privirile intrigate ale celorlalti invita'ti din pI atou. Continua sa vorbeasca, mesterind glumite la adresa guvemului ~i af~andu -~i ceasul care sclipeste trufas ~i intermitent. Nu -~i da seama ca Ie face un teribil deserviciu de imagine oamenilor care-i platesc salariul ~i care si-au pus nadejdile in el. ~i chiar daca ~i da seama, a ajuns pe un palier unde speculatiile de soiul asta nu-l mai Intereseaza,

,,Domnilor, am impresia ca vorbi'ti de nasturi sau de conserve, nu de oameni. Dumneavoastra ave'ti idee cum ar trebui sa arate cosul zilnic? Mai ~ti'ti cat costa. 0 paine sau un ou? Lumea iese-n strada maine-poimaine. Tara fierbe ~i dumneavoastra sta'ti cu mainile-n san sau dati din umeri. Am vorbit

cu femei singure cu doi copii, cu muncitori pe care -i paste disponibilizarea, cu oameni care nu mai pot lucra frln dca s-au accidentat la locul de munca, Cand ati fost ultima data intr-o fabriea, domnilor? Mai ~titi cum arata 0 hala de montaj pe dinauntru? Dar, de fapt, ati ~tiut vreodata? intrebati -ma pe mine ~i vi spun. Situatia e dramatica, Salariatii nu se -ajung cu banii ~i n-au ce sa Ie puna pe masa copiilor. Treziti-vi pana nu e prea tirziu."

Sindica~tii simpli care se uita la televizor se freaca la ochi ~i nu Ie vine sa creada, Ultima data cand I-au vizut pe viu pe liderul de confederatie a fost acum un an, la un meci al echipei de fothal al earei presedinte de onoare este. Atunci a descins intr-adevir din tribuna oficiala, insa doar ca sa se duea la vestiare ~i sa-l porcaiasea pe arbitru frlndca nu i-a ajutat echipa sa ca~tige. Din ziua aceea, nici 0 iesire in teritoriu. Nici 0 intilnire cu salariatii, Iar daca te duci la el, la eentrala, nici nu se uita la tine. Are la u~a doi cerberi de care nu treci nici cu tancul. ~i frl atent cum a venit la emisiune. Pai asa se -mbraca un sindicalist? Zici ca-I la parada modei. Ghiulul ghiul, bratara bra'tara, Rolexul Rolex: ~i pun pariu ca n-a luat autobuzul pana la televiziune. Ehe, daca asta-i dreptate, mai bine lipsa.

La fel stau lucrurile cand se anunta un mars urmat de un protest in fata guvernului. Salariatii stran~i la aetiunea de Iupta smdicala vin la locul de intalnire cu tramvaiul, cu autobuzul sau chiar cu trenul, caci multi sosesc din provincie. Sunt transpirati, obositi ~i lara chef. Au venit frlndca li s -a cerut ~i fiindca inca nutresc 0 umbra de speranta pentru ce va fi de-acum incolo. Se aduna treptat ~i-~i asteapta liderul. La un moment dat, acesta ~i face aparitia la bordul unei limuzine al earei pret de catalog urea spre douazeei de mii de euro. Cei aflati in preajma iau nota cu mutre acre de sosirea aces tui campion al bunastarii, care pe vremuri ii cumpara tigari maistrului, iar acum nu mai catadicseste nici sa raspunda 1a salute

Liderul parcheaza la cativa metri de lumea capiata de caldura, se des - parte de confortul aerului conditionat ~i al muzicii chill-out ~i se da jos usor indispus de faptul ca trebuie sa piarda patru ore din via'ti cu 0 simulare lara consecinte. Ma rog, pana 1a urma trebuie lacuta ~i povestea asta. Membrii simpli au nevoie sa vada ea lideml e acolo, gata de Iupta, Altfel, seful conf ederal rlsca sa-~i piarda creditul ~i sa fie inlocuit la proximul congres. Iar asta

nu i-ar cadea deloc bine. in patru ani de activitate, s -a ingra~at cincisprezece kilograme, a vizitat doua continente, si-a terminat vila de la marginea ora sului ~i sl-a schimbat masina de trei ori. Una peste alta, prezenta lui in fruntea salariatilor e un sacrificiu necesar. Cat despre sensibilizarea autoritatilor, eo gluma, fireste. ~i oricum, omul are alte planuri. I s-a promis deja un loc de senator in viitoarea Iegislatura, caci mai devreme sau mai tirziu valoarea ajunge sa fie rasplatita.

v. I. P. -ul politician

Politicianul nu are cum sa Iipseasca din fresca nesimtirii carpatine.

Conturullui trebuie sa se imp rime pe toate discutiile serioase despre iden - titatea nationala ~i brandul de 'tara. Exponentul acestei categorii ~i disputa suprematia in popularitate cu vedete1e muzicale ~i cu fothal~tii, ceea ce Inseamna ca a preluat trasaturi ~i de la unii, ~i de la ceilalti, La fel ca ei,

politicianul nesimtit pendul eaza constant intre doua tentatii; cea de a face spectacol ~i cea de a se da in spectacol. El are aceeast teama de anonimat ca starlete1e house, dance sau tehno ~i aceeast lipsa de simt al masurii ca data - torii cu piciorul in minge. Langa e1e, nesimtitul d in politica a~aza dispretul pentru lege ~i indiferenta fat8, de oameni, ambe1e rezultate dintr -0 inde1ungata cultura a sfidarii.

Tr~ul, potlogaria, abuzul ~i furtisagul sunt repere1e nesimtitului politic.

Nimeni nu-l poate opri sa profite de pozitia doban dita in societate, de umbre1a castei careia ii apartine ~i de complicitatea solidara a confratilor. Moneda sa de schimb e hatarul, iar deviza lui - ,,Fura tu, frlndca altminteri fura altn". Senator sau deputat, ~ef de partid sau eminenta cenusie, extremist sau moderat, de stanga sau de dreapta, secretar de primarie sau consilier local, nesimtitul politic Iucreaza lara sa se gandeasca la ziua decontului. Prioritatile lui sunt uneori penale, dar asta nu -1 stanjeneste. PIasa de protectie nu are ochiuri Iipsa, iar cine cotizeaza unde trebuie ~tie ca nu are de ce sa se teama, Exceptille de la regula, cei care ajung sa se imbrace in zeghe ~i sa vada lumea printre zabre1e, sunt haiduci iresponsabili care nu pun pret pe munca in echipa ~i cred ca pot sa in~e1e astep tarile clanului ~i vigilenta capeteniei,

Nesimtitul politic a au zit ca pestele de la cap se impute, insa informatia n-a avut efect. Ihtiologia nu i-a placut niciodata, iar sensul figurat al cuvintelor n-a ajuns sa-l miste, Daea pestele dezvolta Intr -adevar asemenea comportamente, nesimtitul 0 sa aiba grija ca la masa sa -i mdeparteze capul cu furculita ~i cutitul ~i cu asta basta. Totul trebuie discutat in termeni de saramura, plachie sau bors, Doar un inconstient se ancoreaza de inte1epciu - nea proverbe1or rend tara e lovita de napasta, Bunaoara, de inundatii, El, politicianul, ~tie ca agenda it preseaza ~i ca oamenii asteapta de la e1 masuri ~i actiuni coordonate. Unde mai pui ca puterea exemplului galvanizeaza nebanuft, ~a stand lucrurile, are grija sa dea semnalulluptei cu stihiile. Sub Oamura lui se vor strange neindoios ~i altii, iar pilda lui buna va asigura emulatia neeesara in clipe1e gre1e prin care trece comunitatea. intamplator, omul nostru e secretar la primiria unei comune izbite de suvoaie, Iar situatia in comuna e disperata ~i reelama 0 minte agera ~i niste maini abile. Ceva trebuie intreprins de urgenta, Nimic mai simplu. Nesim'titul face proba suprema a solidarita1ii empatice ~i fura din ajutoare1e pentru ainistrati, Ce? N-are Importanta, Conserve de fasole, pate de ficat, baxuri de apa minerala, sticle de ulei, orice. N -are importanta calitatea ~i valoarea prazii, atata timp cat nesimtitul a impus 0 atitudine ~i a fondat un stil.

Corolarul intamplarii (una decupata din realitatea imediata) este ca, dupa ce pleaca de la serviciu, secretarul mtreprinzatcr se dedica unei inde1etniciri care-l pune intr-o cu totul alta lumina. Ce sa fie, ce sa fie? Apicultura? Nt Gradinarit?~. Cresterea viermilor de matase? Da' de unde. in timpul liber, nesimtltul politic este tenor in corul bisericesc din comuna, Forma asta de schizoidie adauga doza de pitoresc lara de care tabloul n -ar fi complete Dimlneata omul nostru ~i eufunda bratele in bunul altuia, iar dupa -amiaza psalmodiaza cu evlavie ~i aplomb. Gainaria face loc pioseniei, Pe Codul Penal se a~aza duios cartea de rugaciuni, in camara i se mgramadesc carnaciorii la conserva, in timp ce de pe buze i se ridici imnuri de slava inchinate Ce1ui Fara de Pacat, Inundatlile vor trece, oamenii se vor intoa rce de unde au fugit, insa viata in comuna nu va mai fi aceeasi, Corsarul conservelor a dovedit prin forte proprii ca legea selectiei negative - dintre trei pungasi, sa-l alegem pe

eel mai mare - a functionat lara cusur.

~i promisiunile mincinoase sunt tot 0 forma de nesimtire politica. Retorica indfviduala se pune in acest caz in slujba exerci'tiilor de seductie, Vreme de trei ani ~i zece luni, lumea trai~te constant prost, bombane, injura ~i afuriseste, Politicianul e pus la zid - nu lara motive Sastis eala creste de la 0 zi la alta, in raport invers cu increderea. Omul de rand ca~tiga in mefienta, dar nu ~i in maturitate. Iar nesimtitul politic ~tie foarte bine lucrul asta, Odata declansata campania electorala, spirala promisiunilor se inalta ametitor, La orizont se ive~te primejdia unui alt gen de inundatik cele in lapte ~i miere. in doua luni, politicienii scot din joben solu1ii1e magice pe care nu Ie-au gasit in precedente1e patruzeci ~i sase. Se promite totul, mcepand cu cresterea pensiilor ~i terminand cu un concert Metallica gratuit. Armate de special~ti sunt convocate de nicaieri spre a confirma apropiatul triumf. Alegeti-ne ~i-o sa ne pupati mainile. Dati-ne voturi ~i livram la schimb ce va pofteste pipota. Puneti stampila pe numele nostru ~i n -0 sa va para rau, Alegatorul - taran, lacatu~ sau pensionar - e ridicat la rangul de partener inte1ept pe al carui diseernamant mizeaza toti.

,,sa cersim de la cei care cersesc", asa suna mottoul nesimtitului plecat la vinatoare de voturi. Forma exploziva a acestei strategii rasuflate este mita preelectorala, Inflatia de fapte crestinesti urea la cote ametitoare inainte de alegeri. Pe strazi desfundate, pe ulite lara canalizare, la poarta ~colii sau a azilului de batrarri opresc pe nepusa masa camioanele bun astarii de moment. Din ele coboara zdrahoni cu jachete pe care sta scris numele binefacatorufui, Lumea se strange din reOex. Se da ceva. ~i e lara bani. Oho, ia sa vedem. ~i ma rog cine e milostivul? A, domnul X? Ehe, boierul tot boier. Ce om cumsecade. Asta e pentru mine? Toata punga? Daaa? Sa -i traiasca familia. Bogdaproste. Ia sa vedem. Doua rude de salam, 0 cutie de bomboane, un pachet de cafea, trei paini, 0 Cola la doi litri ~i ... asta ce mai e? A, un fluturas cu autograful domnului X. ~i ce scrie pe verso? ,,Am toata-ncrederea in tine. Voteaza-ma ~i va fi bine." Ia te uita, e-n versuri. ~i e chiar pentru mine. Domnul X ma cunoaste, ~i mai spun unii ca domnii cei mari de la centru sunt cu nasu' pe sus ~i nu vor s-auda de oamenii amarati. Carcota~i, ce sa zici?

Fire~te insa, marea arena a nesimtirii politice ramane parlamentul. Sub cupola lui, divortul de buna-cuvilnta se petrece inatitutionalieat, Aici nesim'tirea ~i demonstreaza caracterul transpartinic ~i forta de contaminare. ~i chiar daca la Senat sau in Camera au loc uneori rafuieli nedemne sau schim - buri de injurii, dupa ce scapi de sub impresia clipei iti dai seama ca ai in fata un mecanism cu toate ro'tile unse, 0 masinarie performanta, un sistem greu ameliorabil. Adevarat, pe holurile parlamentului mai vezi cate-un premier care se plimba cu bicicleta. Ei, ~i? Adevarat, alteori dai peste un ziarist caruia un ministru tocmai i-a spus sa aiba grija ca viata e scum, sau peste un politician expediat in misiunea de numarare a oualor, Ma r og, tot un amanunt pasabil. Adevirat, distin~ii domni se mai meaiera, dar nici asta nu -i un capat de 'tara. Cusurgii prin vocatie, asteptam perfectiune douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru din partea unor oameni care ~i dau toata sflinta sa pas - treze Romania eterna ~i faseinanta. Cand chemarea e atat de inalta, are

vreun rost sa cautam pete in soare ~i noduri in papura? Nu suntem caraghtosi?

N esimtitii din parlament ~i trag forta din feIul in care intampina perioadeIe spinoase din viata tarii. Fiecare val de scumpiri beneflciaza de 0 riposta transanta, La trei zile dupa cresterea accizelor, cvorumul intrunit voteaea lara emotii dublarea salariilor pentru parlamentari. La saptezeci ~i doua de ore dupa ce se anunta cresterea riscului de 'tara, ina ltul for decide schimbarea parcului auto. De indata ce state1e sceptice emit obiectii fata de ridicarea vizelor, ale~ii scot pasapoarte diplomatice pentru neveste, copii, socri ~i cumnati, Fiecare castana a sortii peste scatarlia natiei este parata inte1igent ~i eficace. Nimeni nu se poate plange ca parlamentul nu Iucreaza. Bietii oameni trudesc pe rupte, frlndca drumul spre progres impune acomodari in vitezi. Uite, nu mai departe de saptamana treeuta s -a dat in folosinta piscina de la ultimul etaj. Iar acu m 0 luna s-a inaugurat restaurantul de la mezanin. Credeti ca -i usor sa lup'ti pe atatea fronturi ~i sa fad fata atator provocari?

Ca dovada ci acti.vitatea parlamentara vliguie~te, sunt tot mai dese cazurile cand truditorii simt nevoia recuperarii la locul de munca, AghioaseIe senatoriale tin pagina unu a ziareIor. Alesul e surprins pravilit in scaun, cu gura larg deschisa, capul dat pe spate ~i coama leonina rasfuata pe spatar. Mainile ii zac inerte pe langa corp. Pieptul i se m~ca amplu, intr -un ruliu ~i tangaj oniric, subliniat de horeaieli decise. Senatorul viseaea, Nimeni nu ~tie ce, dar pe buze ii mfloreste la un moment un suras multumit, Dupa doua minute, zambetul i se preschimba in rictus. Pe obrazul puhav i se preIinge un firicel de transpiratie, caci dormitul in pantaloni ~i sacou provoaca un mic disconfort termic. Cand se trezeste, senatorul se ridici in scaun ~i Incearca sa-~i dea seama cat de mult au avansat Iucrarile. Stradania nu 'tine multo infrant, senatorul inaugureaza a doua runda de pico teala cu constiinta datoriei implinite. Azi nu prea are chef de interventii in plen, dar, vorba lui Scarlett, ~i maine e 0 zi.

Sigur, nesimtirea Imbraca ~i forme vivace in parlament. Una dintre eIe este jocul de-a carte1a. Daca parlamentarul e retinut de treburi presante (0 cafea la bufet sau tragerea la sor'ti din preIiminarii, difuzata in direct la televizorul din restaurant), se va gasi oricand un coleg care sa -1 suplineasci. in fond, legile care trebuie votate sunt atat de importante, incat orice absen ta poate fi perceputa ca lipsa de interes. Iar daca respecti.vul coleg nu are dexteritatea necesara folosirii clandestine a carte1ei, solutia poate veni din exterior, sub forma de amica, nepoata sau cuno~tinta aflata intamplitor in zona. E mai bine sa votezi pe fals decat sa nu votezi deIoc. Politicianul nesimtit are pareri aparte despre spiritul civic ~i 'tine sa Ie vada concretizate. Bineinteles, exista riscul ca la incheierea Iucrarilor sa fie interpeIat de un prapadit de ziarist caruia i se pare ca a laCU t descoperirea vietii. Ma rog, e treaba ~i riscullui. Daca neispravitul chiar 0 cauta cu Iumanarea, la un moment dat 0 s-o gaseasca,

Dar nu to'ti parlamentarii dorm sau beau cafeIe. Sub cupola traiesc ~i spirite energice, pentru care fiecare secunda cont eaza, E vorba de parlamentarii care fac mai multe lucruri deodata, Aten'tia lor distributivi l-ar face de ras pe Napoleon. Unii voteaea in timp ce efectueaza revista presei, 'tinand

mana ridicata mult dupa incheierea votului, de parca ar face semn ca Ie curge sange din nas. Al'tii se scobesc in nas ~i vorbesc la telefon. Al'tii studiazi proiecte de lege ~i trimit e-mailuriprietenilor.Al.tii ~i fac vint cu textul unei motiuni de cenzura ~i studiazi pe internet ofertele de petrecere a concediului in Bali. Altii joaca solitaire ~i se mtretin cu vecinii de scaun. Cu to'tii sunt oameni dinamici, ocupati ~i cu 0 grija neostoita fa'ti de problemele celor care i-au trimis acolo. E 0 mandrie sa -i privesti.

Printre manifestarile nesimtirii parlamentare se numara, eviden t, ~i chiulul in masa, Exism zile cand sala plenului se goleste de parca tocmai s -a anuntat gaslrea unei serviete-diplomat dubioase. Teancul de legi n-are decat sa astepte zile mai prielnice. in viata fleearuia vine un moment cand simte nevoia sa spuna ,,stopl Ajungel Nu mai potl Bunt om, nu masmal", Numai cine a huzurit toata viata poate nesocoti acest tip de presiune. Ia sa ne gandim, Cunoasteti vreun elev care n -a chiulit nieiodata de la ore? Nu, n-aveti cum. Orice copil sanatos a avut zile cand a dat c u flit ~colii. ~i-atunci de ce parlamentarul nu are voie sa se desprinda periodic din tensiunile cotropitoare ale sesiunilor? Doar frlndca I-am ales ca sa fie prezent in sam, nu la mititei ~i amandine? Doar frlndca Incaseaza un salariu de zece ori mai mare decat eel mediu pe economie? Doar fiindca de randamentullui atarna coerenta ~i rigoarea legilor? Doar fiindci beneficiazi de privilegii interzise celorlalti? Ne copilarim, ziu asa, ~i nu se face.

Nu trebuie omise cazurile de politicieni care Imbina ne slmtlrea cu furtul.

De data asta insa, nu mai e vorba de sterpelirea unor conserve sau de infrup - tarea frauduloasa din fondurile europene. Nu e vorba nici macar de inal'tii demnitari care fac afaceri cu statuI, conferind potlogariei aura binelui comun ~i a interesului general. Exism ~i politicieni subtiri, care fura corespunzitor. Ati ghicit, sunt virtuozii imprumutului ilicit, cariatidele raptului inte1ectual, atletii preluarii mra ghilimele. intr-un cuvint, plagiatorii. ii ~tim, i-am vizut la lucru ~i ne-am dat seama cat de mare e potentialul mistificator pe care ~i I-au exersat in timp. Politicianul plagiator ~i intemeiazi lucrarea pe 0 vorba de duh aflata de 1a W. R. Inge (,priginalitatea este un plagiat nedescoperit") ~i transformata iute in alibi. La umbra acestor cuvinte, omul nostru copiaza virtos ~i nepasator, La fel ca orice spargator de case sau de birouri de schimb, e convins ca predecesorii in ale furtului au fost niste carpaei ~i ca doar el detine reteta pungasle! nedovedibile. Iar daca totusf un accident nefericit ii va curma drumul spre prestigiu, va ~ti. sa impra~tie perdele de

fum, iar la nevoie sa invoce 0 causa nobila. ,~i ma rog de ce sunt acuzat? Ca am semnat cu numele meu tratatul de chirurgie al catorva francezi obscuri? ~i? Asta-i plagiat? Vedeti-vi de treaba, N -am mcut decat sa traduc niste cursuri pentru studentii mei. La ei m-am gandit. N-am pretins recunostinta, dar nici asa, Unde mai pui ca traducerea se plateste prost. Poftim? Cum adiea, rna tratati ca pe-un talhar? Ei bine, nu accept. Am ~i eu demnitatea mea. ~i apropo, ati auzit de Wilson Mizner? Nu? Eram sigur. Uite ce -a spus: daca furi de la un autor, plagiezi, daca furi de la mai multi, faci cercetare. Aici era vorba de trei autori, nu de unul. ~a ca msati-ma-n pace."

Traseistul

insa poate cea mai savuroasa forma de nesimtire politica este traseis - mule Drumetiile de la un partid la altul coloreaza viu spectacolul national ~i se intemeiazi pe 0 formula care a lacut deja ocolul Romaniei in optzeci de

vile: numai boul e co nsecvent. ~i daca tot am stabilit ca romanul e adaptabil, doar n-o sa facem 0 exceptie tocmai cu politicienii. N -ar fi corect. Sunt ~i ei de la Dumnezeu lasa'ti. Turismul politic e un sport accesibil doar oamenilor cu 0 Oexibilitate peste medie. Nu oricine da rezultate pe tapsarrul politicii de partid. Ca sa razbe~ti, ai nevoie de cateva calita'ti esentiale,

Prima eonsta in capacitatea de-a te declara dezamagit de partidul pe care-l paras~ti cu acelast avant cu care i'ti anuntasesi inrolarea. 0 simetrie pitoreasca guvemeazi drumul traseistului de la 0 formathme politica la opusul ei. Euforia angajamentului atinge acelast nive1 cu dezgustul decupla - rii. Luna de miere cu partidul se consuma entuziast, lara sa anunte delimitari sau dieergente, Politicianul este un soldat fidel, un mar~aluitor cuminte sub Oamurile fluturande ale partidului care I-a primit in randurile sale. Se conformeaza politicii flX8.te la centru, ii interiorizeazi reperele ~i Ie raspandeste sarguincios in teritoriu. intreaba rar, dar raspun de des. Nu e dubitativ, ci convins pana-n panzele albe de inte1epciunea ~i buna -credinta a decidentilor.

Fisura apare cand partidul scade in sondaje, cand traseistului i se refuzi un privilegiu sau - ~i mai grav - cand privilegiul respectiv ii este oferit altcuiva. Dintr-odata, omul nostru se intristeazi. 0 deziluzie masfva ii Intuneea orizontul. Sistemul de asteptari i-a fost in~elat prin manevre nedemne. Personal, nu are ce sa-~i reproseze. A fost servil cu cine trebuia, a contribuit generos la ultima campanie, i-a atacat pe to'ti cei care au indraznit sa critice partidul. ~i-a urmarit tenace scopul, fie el presedintia unei comisii, numirea intr-o functie bine remunerata sau amorsarea unor inlesniri pentru flrmele la care este aetionar, d~i legea i-a interzice. Mai mult i-ar fi fost imposibil sa faea. insa daca asa rasplateste partidul fide1itatea, nimic nu -1 opreste pe traseist sa se orienteze din mers. Timp de cateva zile, el tatoneaza abil alte partide, flXindu-se, cum e normal asupra celor care cresc in sondaje. Dupa 0 matura chibzuinti, se retrage din partidul A ~i aterizeazi senin in partidul B, lacand dovada unei adaptabilitati care incepe de la reglarea discursului ~i se incheie cu naparlirea Ideologica,

Daca pana acum traseistul era social-democrat, de-acum incolo 0 sa fie liberal. Daea pana ieri el vitupera de pe pozi1ii1e nationalismului salbatic, de maine 0 sa se inla~oare in toga austera a tiranismului. Inconseeventav Nici vorba, Traseistul e gata sa-'ti explice patetic ca a fost victima unei erori de perceptie ~i ca, in fine, i s-a luat valul de pe ochi. Or, asta nu e ipocrizie, nici fariseism, nici curvasarie, ci pur ~i simplu curajul de a -'ti recunoaste eroarea ~i de-a 0 lua de la capat, Mai curat, mai uscat, protectie $i pe margini. Capacitatea traseistului de a avea revelatii oportune impune reevaluari energice ~i piruete de patinator rutinat pe gheata politicii nationale.

Spiritullui se imbina in cazul asta cu 0 alta calitate de capatai: puterea de a-i scalda in injuraturi pe cei pe care i-ai coplesit cu laude pana saptamana treeuta. in principiu, acest lucru urmeaza unei acomodari bine dozate. Numai ca, atunci cand ~i propune, traseistul are memoria mai scum decat fitilul unei grenade. Pentru el, spagatul comportamental nu eo acrobati e primejdioasa, ci dovada unei nesfarsite versatilitati, ~a stand lucrurile, colegul de ieri devine dusmanul de azi. Bronzul lara pata de acum 0 luna s -a transformat intr-o jigodie ordinarii. Amicul care-l msotea ~i la ~edinte1e de partid, ~i la chefurile interminabile din teritoriu a luat chipul unei fiare lara

scrupule, sub a carei aparenta mieroasa se ascunde un pericol lara seaman pentru 'tara. Finul afm s-a preschimbat in sIaraiac caraghios. Confrate1e intru idei inalte a esuat la malul nisipos al rat arii.

Pentru a-~i ilustra atasamentul la noua struetura, traseistul se eufunda in voluptatea excesului de zel. Calitatea de nou -venit it obliga sa recupereze decalajul care-l separa de colegi. Prin urmare, imbra~eazi 0 retoriea agre sivi, in care sarcasmul gratuit, glumita de doi bani ~i insulta la adresa ,,fo~ti - lor" se completeazi armonios. Traseistul reintegrat are grija sa -~i merite cametul cu noua sigli. Prea putin conteaza ca, injurandu -~i tovara~ii de altadata, ~i infiereazi intr-un fel propriile convingeri din trecut. Traseistul traie~te clipa ~i face din acest lucru prioritatea absoluta, 0 inregimentare tacuta nu impresioneazi pe nimeni. Una zgomotoasa ~i ofensatoare Ie deschide ochii noilor colegi. ,,Ia te uita ce achizitie importan ta am lacut. Oho, da' ~tii ca Ie zice bine? De ce nu I-om fi transferat mai devreme?"

Uneori, calita'tile de atlet ale traseistului it aduc in situatia de -a trece in interval de patru ani pe la tot atatea partide. Nici asta nu -i ridica Intrebari, in fond, nu vorbeste toata lumea despre dorinta, ba chiar despre nevoia de schimbare? lar daca el simte aceasta nevoie 0 data pe an, de ce sa fie acuzat? Doar cine n-a trecut prin politica ~i n-a vizut cum se iscalesc targurile politice mai are naivitatea sa arunce reprosuri ~i sa formuleze critici. E usor sa stai pe margine ~i sa arati cu degetul. Dar ia sa -i vedem pe toti carcotasfi a~tia cum s-ar comporta daca ar intra ~i ei in virtej.

lar traseistul a descoperit intre timp scurtiturile care -i asigura indeplinirea obiecti.vului. El ~tie ca tergiveraarile sunt inutile, iar mustrarile de con~tiin'ti ridicole. Poti foarte bine sa frl antisemit in 2003 ~i f:t1osemit in 2004. Poti sa maturi pe jos cu ideea de proprietate primivara ~i s -0 elogiezi stentorial toamna. Poti sa te solidarizezi cu ungurii astazi ~i sa - i afurisesti maine. Poti sa invoci protectia sociala dimineata ~i eoncurenta libera seara. Traseistul e capabil de 0 naveta interminabila intre partide ~i de un slalom abil printre

idei ~i doctrine. Nici una dintre ele nu-l eonflsca defmitiv; toate ii folosesc doar ca instrumente de legitimare vremelnica intr -0 ierarhie. Liberalul socialist, democratul conservator ~i celelalte strutocamile din menajeria politica sunt maestri in arta tocmelii, arhitecti ai comprom isului ~i fachiri ai razgandirii conjuncturale. Cine-i vede la lucru rade cu un ochi, plange cu celalalt ~i elatina resemnat din cap.

Cu nesimiitul la televizor

Dar sigiliul de V.I.P. nu -1 marcheaza doar pe nesimtltul politic. 0 categorie vredniea de atentie ii include pe teleasti, fie ei realizatori de emisiuni, moderatori sau simboluri ale diverselor posturi de televiziune. in cazullor, nesimtirea e consecinta flreasea a statutului. Fiecare dintre componentii castei af~eazi 0 superioritate gaunoa sa ~i se comporta dupa un cod al proaste1or maniere insu~it cu aplieatie. Exceptiile de 1a regula sunt de obicei desconsiderate ~i suscita comentarii acide din partea breslei. "Uite -1 ~i pe asta, Face televiziune de cinci ani ~i tot n -a invi'tat sa-~i tutuiasca invitatii, Pe cine crede ca prosteste cu fite1e astea?"

Un bun prilej de sondare a nesimtirii televizive it of era calitatea de invitat

la 0 emisiune care se inregistreaza azi spre a fi difuzata peste doua sapta - mani, V.I.P.-ul care 0 concepe - sa zicem, 0 tanara apetisanta, cu ochi frumosf ~i un decolteu mai adanc ca un panseu pascalian - stabileste 0 lista de musafiri cu care vrea sa stea de vorba, Ocupata pana peste cap, duduia de - leaga sarcina invitarii uneia dintre asistente, avind grija sa -i susure la ureche: ,,sa nu intarzie vreunul, ca-'ti mananc fica'tii". Asistenta primeste o lista de persoane pe care Ie convoaca in nume1e V.I.P. -ului (sau, daca preferati, V.I.P.-ei). Avertismentul primit 0 sperle atat de tare, ineat fata alege sohrtia slgurante! depline. Chiar daca emisiunea are trei module ~i la :6.ecare modul exista doi invitati, ea ii cheama pe to'ti sase la aceeast ora. in principiu, f:tl - marile pentru primul modul incep la patru, dar, ca sa se evite pocinoage1e, invitatia e lacuta pentru ora d oua, Din punctul de vedere al asistentei, misiunea a fost indeplinita.

Din pacate pentru e1, invitatul e punctual, asa ca la doua fix deschide poarta te1eviziunii. Dupa ce e legitimat ca un calator surprins lara bilet, omul e condus intr-o camaru'ti unde i se sugereaza sa astepte, in meapere se gaseste 0 masu'ti pe care se aDa un termos gol ~i 0 farfurle pe care cinci alune stinghere asteapta sa fie ciugulite. intr -un colt, la televieorul Iasat sa mearga de dimineata invitatul poate vedea una dintre edi'tii Ie trecute ale emisiunii la care a fost chemat sa participe. Probabil ca sa se familiarizeze cu stilul gazd.ei ~i cu decorul emisiunii. Dupa eateva minute, musafirul se Iamu - reste ~i vrea sa comute pe un alt canal. Zdrahonul care I-a condus in camera observa tentativa de razvratire ~i 0 eurma cu un gest scurt al degetului. Dar ce sa vezi? Invitatul e capos. Nu mai vrea pe postul ala ~i pace. Ar prefera sa vada ~tirile. Silit de imprejurari, malacul ii face intr -un tarziu hatarul comunicarii verbale ~i-l informeaza lara precautik ,,Nu-i voie sa schimbati, Politica flrmei." Resemnat, musafirul asteapta pana la ofilire sa fie bagat in seama de cei care I-au chemat in studio, mtrebandu -se in gand daca aceasta forma de dispret mat face parte tot din politica flr mei,

Dupa eateva vreme, e1 constata ca nu e singur in camera. A sosit ~i res - tul distribu'tiei. incet-incet, dialogul care se infuipa duce la concluzii triste pentru patru dintre cei sase oaspeti, care ana consternati ca au de asteptat mai mult decat ar fi crezut. Unul dintre ei Incearca sa-I eeara explieatii asistentei, dar ia-o de unde nu-i. Un altul, mai curajos ~i mai irascibil, ii cere socoteala zd.rahonului care vegheaza langa u~a. ,,Domnule, e prea de tot. Am fost chemati pentru ora doua ~i-am aflat ca fllmam la patru jumate. Nu se poate asa ceva." Namila it priveste cu 0 nedumerire sincera: ,,E vreo graba? Servi'ti un pateu, 0 cafeluta, Daca nu mai e, pun sa se -aduca." ,,Da'ti-o naibii de cafeluta, vi bateti joc de timpul meu. Una ~i cu una fac doua, Daca -ntr-un sfert de ora nu intru la filmare, plec ~i n -aveti decat sa faceti emisiunea cum o'ti ~ti." Zdrahonul surade impaciuitor. ,,Ehe, nu -i frumos s-o suparati pe donsoara Lili. ~i oricum, buletinul dumneavoastra e la noi. il lua'ti dupa filmare."

Pe ecran, ,pon~oara Lili" ~i pune la bataie tot farmecul pentru reustta emisiunii. intamplator, se diseuta despre bune1e maniere ~i despre inaderen - ta noii generatii la rigorile etichetei ~i ale politetii e1ementare. inca de la prime1e schimburl de fraze, iti dai seama ca e ceva in neregula, Ciulesti urechea ~i te edifici imediat: realizatoarea, 0 persoana sub treizeci de ani ~i aflata in raporturi de calda familiarltate cu oricine ii ealca in platou, tutuieste jovial pe toata lumea. in stanga ei se gaseste u n profesor universitar cu parul alb, in dreapta autoarea unei car'ti despre politetea publica. Nici unul nu pare genu I de om cu care realiza.toarea sa -~i fi petrecut concedii, reve1ioane sau

zile de nastere, ~i totust, mnara nu renunta la tutuire. I s-a spus ca acesta e carligul eel mai sigur la public. I s-a mai spus ca, daca e protocolara ~i hipermanierata, ramane lara public. lar daca nu is-au spus lucrurile astea, le-a dedus slngura, Rezultatul este instituirea batutului obligatoriu pe burta, a trasului de ~ireturi pana se rup. insa la 0 privire mai atenta, nu -i 0 onoare sa frl tutuit de un V.I.P. al televiziunii? Daca nu te chema el in emisiune, mai ~tia cineva de tine? Vezi? N -are rost sa frl marginit ~i sa privesti lumea cu ochelari de cal. V.I.P.-ui te tntuieste, dar tot el te salta in ochiul public. Fii sincer cu tine insu'ti: nu merita?

Tutuirea in platou a unor oameni pe care am:6.trionul ii vede pentru prima oara e unul dintre reperele de neclatinat ale emisiunilor 'IV. ~i intr-o dezbatere, ~i la 0 emisiune-concurs, scenariul e acelasi, Sigur, po'ti sa-I intrebi pe impricinat de ce adopta aeeasta abordare, iar el i'ti va raspunde dupa cum urmeazi: a) ~i-n America e la fel (evident, omul uita ca in englezi you Inseamna ~i ,,tu", ~i ,pumneavoastra", dar nu conteazi); b) daca spun ,,Nae" in loc de ,pomnule Dragomirescu" sau ,pomnule profesor" ca~ti.g timp ~i, cum timpul costa bani, Inseamna ca ma mai aleg ~i cu niscai parale; c) da' tu cine esti, ba, sa judeci, ai lacut televiziune ~i nu ~tiu eu? d) nu -'ti place, uita-te la altceva. Nesim'tirea V.I.P. -ului e incompleta lara acest amestec de condescendenta, mistocareala ~i artag,

Nesimiitul moderator

Unul dintre spectacolele de urmarit neaparat este eel al nesimtitului moderator 'IV. Cat de oximoronica este ac easta formula aOi din primele minute ale emisiunii, cand constati ca moderatorul nu e doar lipsit de moderatie, ci ~i nemoderabil. in locul unui om care ~tie sa asculte, dai peste un limbut intratabil. Acesta se hraneste din convingerea ca rostul invitatu lui nu e de-a vorbi, ci de a-I asculta cumintel pe eel care I-a chemat la emisiune. MusaflJ'Ului i se rezervi in aceste conditii rolul de martor care asista neputin - cios la verbiajul moderatorului, la logoreea lui izvorata dintr -0 irepresibili dorin'ti de-a se pune in lumina ~i de-a epata.

Invitatul se a~azi pe scaun ~i asteapta calm sa fie intrebat ~i sa raspun - da, Ar :6. preferat sa nu participe la emisiune, insa buna crestere ~i tema atractiva a discutiei I-au convins sa raspunda prezent. Totu~i, moderatoru lIe ~tie pe-ale lui. EI se Ianseaza intr-un discurs introductiv care dureaza vreo zece minute, dupa care catadicseste in fine sa adreseze prima intrebare. Invitatul trage aer in piept, ~i drege glasul, deschide gura ~i, rend sa vor - beasca, e amanat printr-o interventie hotarata: ,,Aflim raspunsul dupa publicitate". Cum reclama e suOetul comertului - ~i frlndca oricum i se taie sunetul-, omul accepta docil. i~i aduna gandurile, stradumdu -se sa nu uite ce avea de spus dupa ce se va :6. terminat calupul pu blicitar. Numai ca la reintrarea in emisie eel care vorbeste e tot moderatorul. A considerat ca se poate ~i lara raspunsul invitatului, asa ca trece la urmatoarea chestiune, pe care 0 prefateaza printr-un nou puseu de guresenie, MusaflJ'UI se seufunda treptat in scaun, cu un aer abstras ~i posac. incepe sa -~i dea seama ca a gresit raspunzand invitatiei,

Impresia i se eonflrma cand ~i da seama ca a trecu t mai bine de 0 ju -

matate de ora, iar el abia a apucat sa spuna doar ,,Nu neaparat, insa ",

,,Da'ti-mi voie sa incep cu 0 precizare ... " ~i ,,Din punctul meu de vedere ". La

un moment dat a fost cat pe-aci sa termine 0 fraza, dar interventia de ultim moment a moderatorului i-a rapit ~i aeeasta placere. in consecinta, asteapta incordat urmatoarea pauza publicita ra, ca sa aiba 0 mica explieatie cu volubilul amfitrion. ~i pauza vine. E vremea detergentilor, a iaurturilor, a te1efoanelor mobile ~i a marcilor de bere sau de coniac. Profitind de ragaz, invitatul se Intereseaza s:6.os care e menirea lui in emisiune. ,,Da r ce s-a intimplat?" Intreaba intrigat moderatorul. ,,Daca tot m -a'ti chemat aici, poate vi Intereseaza ~i ce am de spus", ingaimi oaspete1e. Gazda ~i ia un aer oparit in fata acestei fronde incipiente. ,,Dom'le, stai putin. Eu sunt moderator, eu fac emisiunea. Ai vorbit ~i matale ~i-o sa mai vorbesti, dar cu masura, Ax fi ~i culmea, la mine-n emisiune sa vorbeasca altu' mai mult. Matale cum te -ai sim'ti sa-'ti intru-n easa ~i sa-'ti spun unde sa-'ti pui hainele ~i ce sa ga~ti? E normal? Pai vezi? Emisiunea mea e casa mea. Te-am chemat, te supui regulilor. Nu-'ti convine, aIm dam nu mai pupi."

Un mugur pe aceasta ramura a nesimtirii V.I.P. este moderatorul care da impresia ca-~i apreciaza invitatii, dar ii intrerupe ori de eate ori ii vine bine. EI are un modus operandi altoit pe 0 vorba a lui Mark Twain: ,,Nu pot sa -i sUlar pe oamenii care continua sa vorbeasca in timp ce -i intrerup". Interven'tiile lui n-au nici 0 noima, dar vor sa creeze in randul privitorilor impresia ca omul e ,,in chestiune", ca ~tie despre ce e vorba in fraza. in realitate, obiceiul de a fractura discursul interlocutorului are 0 explieatie mult mai simpla, Moderatorul trebuie sa-~ijustifice intr-un fel prezenta in platou. Daca sm ~i tace, ~ef'rl vor crede ca nu e bun de nimic ~i-I vor scoate din grila. ~a ca ramane intr-o panda perpetua ~i, de indam ce vede ca musaflrul a ajuns in punctul-cheie al argumentatiei, se repede asupra lui ~i-I obliga sa se opreasca. Invitatii reaetioneaza de la caz la caz. Unii se simt de parca ar fi pu~i sa faca box cu umbra. Al'tii ~i pierd flJ'UI ~i incep sa divagheze. in fine, curajosfi riposteaza scurt: ,,M-a'ti intrebat ceva. Atunci faceti bine ~i ascultatf-ma." Efectul acestei puneri la punct dureaza cat 0 cursa olimpiea de 0 sum de metri plat. La primul prilej, moderatorul se baga din nou in vorba ~i buc1a nesimtirii se inchide.

Deloc neglijabile sunt emisiunile in care realizatorii sau moderatorii se rafuiesc cu persoane care nu sunt de fa'ti ~i cu care au avut divergente in trecutul apropiat. Procedeul nu e elegant, ba e abject de-a binelea. insa daca vrei ca~tig de cauza, n-are rost sa-'ti alegi mijloacele. Importanta e victoria, nicidecum felul cum o obtli, Realizatorul a fost informat ca X sau Y i-a reprosat public un exces, un derapaj sau 0 gala. Condit ia lui de V.I.P. it slleste sa nu lase nepenalizate atentionarile de acest tip. Caci aici nu e vorba de razbu - nare, ci de restabilirea raportului corect intre nesimtitul V.I.P. ~i contestatar. Solu'tiile sunt doua la numar: ori it urechezi pe indraznet ca nd ~tii ca nu e in 'tara ~i nu-ti poate raspunde, ori profiti de primul prilej ~i -I iei la scarmanat in public, avind insa grija sa transmiti instruetiuni precise echipei cu care lu - crezi. ,,Bai, fi'ti atenti, daca vrea boul ala sa intre in direct, ii mia'ti macaroana. Sa nu vi prind ca-mi da'ti Iegatura. N -am ce sa discut cu el."

Nesimiitul rasfaia: in mass -media

Dar insigna de V.I.P. nu sta doar la reverul arivistilor sindicali, al politicienilor sau al realizatorilor de televiziune. ~ i nu doar ei pot sa ilustreze neslmtlrea cu panas. Lumea greseste cand crede ca apogeul nesimtirii V.I.P. a fost atins de inaltul demnitar care a raspuns ironiilor legate de orienta rile lui homosexuale printr-un indemn plastic ~i viforos: ,,cei care cred a sa ceva sa-~i trimita neveste1e la mine, ca sa se convinga'', Lucrurile nu stau nici pe

departe asa, Tranzitia carpatina a impus treptat 0 noua forma de persoana publica, de rasta:tat al media, de client obsesiv al ~tirilor in prime -time ~i al primei pagini de gazeta, Este vorba de patronii bolnavi de putere sau de afaceristii dornici de expunere. Vehicule1e preferate ale acestor Everesti ai nesimtirii sunt fotbalul ~i politica. in jurullor zurnziie un alai de toteri devotati, cavaleri de oroare cu bicepsul cat craniul, heralzi. ai de1irului ~i cantareti in struna gata sa-~i inchirieze constiinta pentru un post caldut sau un cont bine alimentat. Preocuparea lor de bazi este sa -I asigure ritmic pe mare1e om de rostullui providential, de vorba lui care dizolvi r aut ~i de fapta lui care e temeiullumii perfecte.

Nesimtitul V.I.P. din categoria amintita ~tie ca multlmea vrea eirc dimineata, la pranz ~i seara ~i e gata sa -I of ere, cu sau lara paine. Privi'ti-i cu detasare, Este animalul perfect al tranzitiei; isteric, apucat, insultator, gata sa dea bani cu 0 mana ~i sa invirti cutitul cu cealalta, convins ca are fu scurt cu divinitatea ~i ca e singurul sanatos intr -0 lume virusata, salbatic in due1urile pseudopolitice ~i chefliu lara perdea la nuntile interlope, orb it de propria dimensiune ~i fascinat de pilde1e biblice, 'tinand statuia Srantului Gheorghe pe casa de bani sau pe televizorul cu plasma, ridicand biserici ~i injurand de dumnezei, mancand telemea acasa ~i somon fume la restaurant, disponibilla orice ora din zi. ~i din noapte pentru scandal ~i balamuc, afectuos cu nevasta ~i gretos cu femeile care nu i se inchina in altarul politicii, la - crimand cand e sagetat de amintiri personale, dar imbatabilla pusul poale1or in cap, sentimental pe ritmuri de mane1e ~i inOexibil cand debiteazi enormitati, de neoprit in marsul Iui impotriva normalitatli, sfldator in fata legii ~i permeabilla indicatiile de sus, obisnuit sa comande fripturi ~i nazuind sa comande o~tiri de razboinici alesi dupa chip ~i asemanare, scapat din corsetul oricaror norme de comportament, bun de gura ~i be1aliu, ilogic ~i gene - ros, incapabil sa traiasca lara perfuzii 'lV, imbracat de la fume straine ~i propoviduind desantat romanlsmul, momit de ispite voievodale ~i crancen in ju - ramintele de razbunare, smecher in afaceri ~i infantil in gandire, ~ef de cuib, echipa ~i partid, abonat la revelatii ~i deopotrivi la erezii, instalat in fo~orul trufiei, autoipostaziat in urs, Iuptator ~i presedinte de ~ra, curajos in spate1e bodyguarzilor, nerabdator sa scoata sabia, dar neputand sa 'tina pixul.

V.I.P.-ul astfe1 descris dezvolta comportamente patologice pe care antu - rajul incepe prin a Ie admira ~i sra~e~te prin a Ie reproduce. Daca e1 rezolvi dispute1e cu pumnul sau sudalma, ceilalti se simt obliga 'ti sa-i calce pe urme. Frisonul emulative la e1 acasa, Dupa ce nesbntituf -sef bate un ziarist, adjunctullui ~i repede pumnul in falca unui suporter. Daca stapanul prealuminat descopera 0 une1tire mar~avi a rivalilor, mana lui dreapta dezgroapa trei. Daca EI, Supremul ataca lara discriminare, haita se repede ca la un semn. Avem aici nesimtirea care arunca in aer totul, mcepand cu Vechiul Testament ~i terminand cu ANAF-ul. Dinamita plasata de nesimtitul V.I.P. sub sezutul individual ~i in tesutul social sterge in cazul de fata contururile lumii firesti ~i condamna la sminteala,

Este interesant sa-i studiezi. pe reprezentantii acestei categorii in clipa

cand cineva - de obicei, un ziarist - Ie pune 0 intrebare incomoda. Pojghi'ta de civilitate se crapa ~i Iasa sa se vada nesimtirea violenta, nepre1ucrata. Unul dintre cei descusuti se congestioneaza, incepe sa se balbaie ~i pana la urma varsa 0 tona de mizerii in capul curiosului imprudent. Altul it priveste cu ochi ~erpe~ti ~i-l scuipa in fati. Altul it dracuie scurt, rezervindu-i aeelasi tratament ~i operatorului care fllmeaza. Altul ameninta ca suna la conduce - rea ziarului ~i cere masuri punitive urgente. Altul Incearca sa confiste fie microfonul, fie camera video, fie pe ambe1e. in fine, altul urea la vo Ian ~i simuleaza ca vrea sa-l calce cu masina pe temerar. Nesim'titul nu se mai fereste ~i nu mai aceepta sa joace roluri de ochii lumii. Se comports. dupa cum ii vine, lara sa se gandeasca la ce va spune lumea. Oricum nu I-a interesat niciodata - poate doar atunci cand a aparut la te1evizor ca sa faca politica, propaganda sau prozeliti,

Categoria nesimtitilor V.I.P. e spatioasa ~i primitoare. Criteriile de admitere se ~tiu, iar valabilitatea lor a fost testata in timp. Cine vrea sa adere tre - buie sa Intru neasca un set de insu~iri la Indemana: sa fie convins ca i se permite totul ~i nu i se refuza nimic; sa pretinda respect ~i sa of ere in schimb mojicie; sa aseze intre e1 ~i omul de pe strada 0 distanta de neacoperit; sa aiba constilnta propriului statut ~i sa abuzeze de ea ori de cate ori are prilejul; sa fie generos cand se ~tie f:tlmat ~i zgarie -branza in rest; sa se supuna doar regulilor tagmei. E greu? Nu din cale-afara, Nesim'titul V.I.P. are alonja notorietatii, dar nu se pricepe s-o valorffice intotdeauna. Probabil ca acesta este de fapt punctullui vulnerabil: neputinta de -a sesiza momentul cand un avantaj aparent se transforma in handicap decisive

Epilog

M-am trezi.t buimac, in zgomotul unui pickhammer insistent. Visam ca nimerisem pe masa de operatie a unui chirurg avangardist, care profita de mine ca sa ex:perimenteze ultima inventie in materie de timpanoplastie. Am sim'tit un sfrede1 in urechi, am injurat neputincios ~i am deschis ochii. Visul s-a risipit, dar impresia ca eram supus unei torturi umilitoare a ramas, Mi-am dat seama totodata ca dormisem mult mai putin decat imi propusesem. M-am uitat la ceas ~i am rizut ca era sase ~ijumatate dimineata. M -am datjos din pat cu m~cari de papu~a dezaxata ~i mi -am aruncat ochii pe geam. Trei barba'ti gaureau asfaltul cu aerul ca implinesc un ritual pagan. Mare nesimtire, mi-am spus cu naduf ~i am intrat in baie. Pe la jumatatea dusului, apa s-a oprit brusc. Am ramas cu sapunul pe mine, nestiind ce sa credo Doua minute mai tarziu, pe cand filozofam pe tema actelor ratate, gresia ~i faianta au inceput sa zornaie amenintator, Ceva deza.greabil ~i drastic se petrecea dedesubt. Un burghiu a prins sa foreze un perete, semn ca vecinii de jos tocmai votau schimbarea. ~i probabil ca era mult de votat, dat fiind ca demarasera procedura la 6.50.

Am ie~it pe usa blocului ~i dupa doi pa~i m-am sim'tit atacat de niste musculite ciudate. Mi-am trecut miinile prin par, Incercand sa rid despre ce era vorba, ~i apoi mi-am ridicat privirile. La etajul doi, coana Mita tocmai

impaturea multumita fata de masa pe care mi-o scuturase in cap. Noua forma de matreata pe care 0 contractasem prin amabilitatea ei m -a mcut sa clatin din cap - pe jumatate de nervi, pe jumatate ca sa -mi scutur macar 0 parte din recolta de fuimituri.

Am ajuns in statia de autobuz la timp ca soferul autobuzului sa -mi Inchida usa in nas ~i sa rna oblige la zece minute de asteptare exasperati. intr-un tarziu, urmatorul autobuz s-a urnit de la capatul liniei ~i a tras la bordura, M-am asezat pe un scaun, am deschis geamul din dreptul meu, am scos 0 carte din geanta ~i am dat sa citesc. Din spate, 0 mana paroasa mi-a inchis geamul cu 0 miscare care nu admitea replica. Mi -am amintit ca autobuzul e 0 incinta pe placul anaerobilor ~i mi -am plecat ochii in carte. Din jur stmteam cum ma mconjoara izuri care mai de care maf indraznete.Am apucat sa citesc 0 fraza, dupa care din difuzorul de deasupra mea Nicolae Guti a prins sa se viicareasca sra~ietor: Iubirea ta, dragostea mea, / Mi-a otrauit inimioara, / Mi-ai pus sare peste rand, /Iubirea ta e -0 uorba qoala ... ".

Am coborat intristat ~i am luat un taxi, ca sa ajung la timp la emisiunea 'IV la care fusesem invitat inca de acum doua saptamani. M -am grab it degeaba, fiindea, odata sosit la locul faptei, am fost pus pe stand-by de 0 doamna care m-a condus intr-o camaruti de unde a venit sa ma salte dupa doua ore ca sa ma Introduea in platou. Deja intarziasem la 0 intalnire importanti. La editura am ajuns pe la unu ~i jumatate in loc de unsprezece. Am scos discheta din geanta ~i am predat-o secretariatului de redactie, multumit ca nu intarziasem mai mult de 0 saptimana peste termenul flXat.

Cand m-am intors aeasa, am urcat pe 0 moeheta din coji de seminte care mi-au pocnit sub pantofi pana la etajul doi, unde trei scuipatoare umane se oprisera pe bancuta, pentru 0 tacla tihniti. Un etaj mai sus, mi -am cerut scuze vecinilor care Intinsesera masa pe palier. Mi s - a paru t ca vid in ochii lor 0 unda de sila din cauza ca Indraznisem sa Ie tulbur cina in casa scarilor, Am descuiat usa apartamentului ~i am verificat daca se daduse drumulla apa, Da, aveam apa, dar nu doar la robinet, ci ~i de la vecinul de deasupra, care plecase la serviciu lasand robinetul deschis ~i imi muiase tavanul.

Spre seara, dupa ce administratorul mi-a comunicat ca incidente1e astea se rezolvi prin buna inte1egere intre parp. - ,,suntem oameni, domnu', nu animale" -, am incercat sa vid un film, insa mra succes. Din perete1e alatu - rat mi-a navilit in sufragerie 0 hoarda de decibe1i calare pe niste bas i mra grad de comparatie, Am ie~it ~i am ciocanit la usa vecinului de langa mine. Evident ca nu mi-a raspuns, La ce harmalale se auzea din apartament, n -ar fi avut cum sa ma auda, Iar soneria nu mergea oricum.

Acum e doua noaptea. Lumea s-a culcat, cu exceptia vecinei de dedesubt, care urmareste cu suOetulla gura spovedania unui criminal in serie la O'IV. Sonorul e dat la maximum, asa incit am in permanenta impresia ca ucigasul se aOa la mine in debara ~i - mi vorbeste de acolo.

Ceva imi spune ca maine n-o sa fiu bun de nimic. Iar din cate ~tiu, peste doua zile ,~nunti in cartier". Fata acordeonistului de la unu se mariti. Culmea e ca 0 eheama Gioconda.

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucuresti] este scriitor, traducator ~i gazetar. Absolvi cursurile Facultitii de Filologie din Bucuresti, sectia

engleza-franceza, Lucreaza pe rand ca profesor de engleza, bibliotecar ~i documentarist. in 1993 se angajeaza ca redactor de carte la Editura Olimp. Dupa un an ajunge la Elit, iar dupa un altulla RAO. in 2003 se transfera la Humanitas, unde Iucreaza ~i in momentul de fa'ti ca editor. A publicat doua romane (Efemeriada ~i Balul fantomelor) , un volum de povestiri despre Bucuresti (Bazar bizar) ~i unul de eseuri despre necinstea in sport (Fanionul rosu]. in 2005 primeste premiul national loan Chirila pentru cea mai buna carte de sport a anului (Fanionul rosu}. Este tradueator ~i coautor a doua Iuerari de referinta din literatura sportivi (Enciclopedia Larousse a fotbalului $i Jocurile Olimpice de laAtena laAtena: 1896-2004). A tradus aproape ~aizeci de carti din autori englezi, americani, canadieni ~i francezi (Salman Rushdie, Julian Barnes, John Steinbeck, William Golding, William Burroughs, Kazuo Ishiguro, James R. Wallen, Jonathan Coe, David Lodge, V irginia Woolf, Francois Mauriac, Scott Turow, John Grisham, Des MacHale, Nick Hornby etc). A colaborat la ProSport ~i Observator cultural. in prezent detine cate 0 rubrica la Idei in dialog, Cuuaniul, Evenimentul zilei ~i Gazeta sporturilor. Publica ocazional in Romania literara, Lettre Intemationale, Dilema veche, Orizont, Tomis, Banatul etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful