R E F E R A T

INSTITUTII DE DREPT PENAL

INFRACTIUNEA
Notiunea de infractiune- in sensul ei cel mai larg, reprezinta un act de conduita exterioara a omului care din cauza unei vatamari a unei valori sociale este supusa sanctiunii penale . -intr-un alt sens, notiunea de infractiune desemneaza fapta descrisa, prevazuta de legea penala cu elementele salecomponente si care defineste o anumita infractiune.
1

-cuprinde un sistem de norme juridice penale ce consacra, in general, conditiile de existenta si trasaturile caracteristice comune infractiunilor prevazute in Partea speciala a Codului penal, imbracand forme diferite ca :talharie,ultraj ,marturie mincinuasa,fals intelectual , etc. Aspectul Material - este evidentiat de faptul ca infractiunea constitue un act de conduita exterioara, o manifestare de energie fizica de natura sa produca modificari in lumea obictiva. Aspectul Uman - demonstreaza ca infractiunea reprezinta un act de conduita al omului, al unei persoane fizice, un act constient, aspect al personalitatii faptuitorului. Aspectul Social - arata ca infractiunea este savarsita persoana fizica si este vatamatoare sau periculuasa pentru o anumita valoare importanta in societatea noasra. Aspectul Juridic - constitue incalcarea unei obligatii juridice de conformare prevazuta de norma incriminatoare. Aspectul Moral, Politic - priveste atitudinea morala si politica a faptuitorului fata de valorile sociale. A.1 Trasaturi Esentiale -pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune trebuie sa intruneasca 3 trasaturi esnstiale : -fapta sa prezinte pericol social -sa fie savarsita cu vinovatie -sa fie prevazuta de legea penala - fapta care prezinta pericol soccial este orice actiune sau inactine prin care se aduce atinngerea uneia din valorile sociale enumerarate in art.1 C.pen. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. Prin "fapta" care prezinta pericolul social intelegem acea manifestare exterioara de natura a vatama sau a pune in pericol valorile sociale. "Periculoase"- pentru societate in intelesul legii penale sunt faptele care lezeaza sau pun in pericol cele mai importante valori ocrotite de legea penala.-- ca: - siguranta statului,patrimoniul, sistemul economic , persoana si drepturile sale, si alte valori sociale ocrotite de lege Datorita pericolului lor deosebit, legea penala a caracterizat ca infractiuni - faptele prin care se aduce atingere sigurantei nationale ,atingere patrimoniului ,atingere persoanei sub aspectul tuturor atributelor sale . Pericolul Social este cunoscut sub 2 forme : -pericol social generic(abstract) -pericol social concret Pericolul Social Generic(abstract)-pericol general prevazut in legea penala ca :-pericolul infractiunii tip omor, furt, fals intelectual…..este evaluat de catre legiuitor. Rezultatul evaluari se exprima in pedeapsa inscrisa de legiuitor in legea penala pentru acea infractiune. Pericolul Social Concret - se refera la pericolul social al faptei savarsite, al unei infractiuni individuale. Este identificat de instanta de judecata cu prilejul judecarii faptei si se reflecta in sanctiunea penala aplicata. Determinarea Per. Soc. Concret se face in functie de : - vatamarea cauzata obiectului infractiunii - de imprejurarile concrete ale comiterii faptei - de trasaturile ce caracterizeaza elementul material - precum si allte imprejurari ale continutului concret al infractiunii. A.2 Fapta prevazuta de legea penala care nu prezinta pericol social al unei infractiuni Art.18 C.pen. -a fost complectat cu Art.181 C.pen,care se refera la "fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni". Art.181 C.pen. -"nu constitue infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparite de lege si prin continul ei concret,fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni". Pentru existenta faptei care nu prezinta un pericol social al unei infractiuni,se cer a fi intrunite anumite conditii: 1. -fapta savarsita sa aduca, in concret, o atingere minima a valorilor aparata de legea penala. 2. -in raport de continutul ei concret, fapta sa nu prezinte pericolul social al unei infractiuni. 3. -fapta este lipsita in mod vadit de importanta apreciere facuta pe baza analizei ansamblului circumstantelor obiective si subiective/ , reale si personale /, preexistente, concomitente sau subsecvente comiterii faptei.
2

Art.181 C.pen.- alin.2, prevede unele criterii de care sa tina seama organele judiciare , atunci cand au de solutionat astfel de cauze- si cu aceasta se elimina subiectivismul, abuzurile, arbitrariul in evaluarea pericolului social al faptei. a. modul si mijloacele de savarsire a faptei : b. scopul urmarit de faptuitor c. imprejurarile in care fapta a fost comisa d. urmarea produsa ori care s-ar fi putut produce e. in sfarsit-evaluarea gradului concret a. Modul si imprejurarile de savarsire a faptei -organele judiciare analizeaza modul cum a fost pregatita si executata fapta-de asemenea mai trebuie sa se aiba in vedere si mijloacele intrebuintate pentru comiterea faptei, natura instrumentelor si aptitudinea lor intrinseca de a prezenta sau nu pericol public sau urmari grave si , mai ales, cand faptuitorul s-a folosit de astfel de mijloace. b. Scopul urmarit de faptuitor -reprezinta cea ce urmareste faptuitorul prin savarsirea faptei. -de obicei se urmareste direct sau indirect scopuri periculoase, egoiste, josnice, individualiste. -alteori, savarsirea unor fapte mai putin periculoase, ceea ce inseamna ca faptuitorul nu a avut inclinatii infractionale deosebite. De aceea, faptele prevazute de legea penala se diferentiaza intre ele, unele putand fi considerate infractiuni, altele innsa nu. c. Imprejurarile in care fapta a fost comisa -reprezinta acele stari, situatii sau circumstante care inrauresc continutul concret al faptei. -unele imprejurari favorizeaza savarsirea unor fapte, pe cand altele sunt de natura s-o infraneze. -ex.de compunere a imprejurarilor : - timpul si locul comiteri faptei - sfera de restrangere a fapei asupra -obiectivelor urmarite - activitatile de precautie desfasurate ptr. -descoperirea ei - neluarea unor masuri de cei in drept ceea ce ducela posibilitatea practica de-a comite fapta. d. Urmarea produsa ori care s-ar fi putut produce -urmarea produsa ori care s-ar fi putut produce se refera la consecintele concret pricinuite prin comiterea faptei prevazute de legea penala. e. Criteriile prevazute de lege, - pe temeiul carora se evalueaza gradul concret de pericol social al unei fapte savarsite,figureaza si persoana si conduita faptuitorului. - analiza faptuitorului, trebuie facuta, deopotriva, sub raport psihofizic si social , adica trasaturilor de caracter si a temperamentului faptuitorului, a antecedentelor penale, dar si a integrarii sociale. B. VINOVATIA Savarsirea faptei cu vinovati este a 2 trasatura esentiala a infracti -unii prevazuta in Art.17 C.pen. si trebuie colaborata cu Art.19 C.pen. ce consacra in legislatie formele de vinovatie. Vinovatia exprima o anumita atitudine psihica periculoasa ainfractorului fata de fapta si urmarile sale. Cand fapta nu este comisa cu vinovatie, ea nu este imputabila celui care a savarsit-o, nu i-se poate retine in sarcina. Art.19 C.pen. prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost savarsita cu intentie sau din culpa. Existenta a 2 factori inerenti vietii psihice : 1.-constiinta sau factorul intelectiv 2.-vointa sau factorul voluctiv 1.-presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si finalitatilor urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei, precum si prevederea intregii desfasurari cauzale a acestuia.
3

2.-este elementul psihic care impulsioneaza si comandaenergia fizica a omului. Intre cei 2 factori exista o stransa legatura, atul de vointa corelandu-se continuu cu cel de constinta. Vointa de a comite fapta este conditionata numai dupa reprezentarea in constiinta faptuitorului a urmarilor faptei. Vinovatia in sensul legii penale cere ca vointa sa fie libera,daca faptuitorul a actionat ca urmare a unei energii straine, careia nu i-a pututrezista, aceasta nu poate sa-i fie imputata. "Vinovatia a fost definita in doctrina penala ca fiind- atitudinea psihica persoanei care, savarsind cu vointa neconstransa o fapta ce prezinta pericol social, a avut, in momentul executarii, reprezentarea faptei si-a urmarilor socialmente periculoase ale acestuia,desi nu a avut reprezentarea faptei si a urmarilor, a avut posibiliatea reala ,subiectva a acestei reprezentari. Are 2 forme : 1. -intentia 2. -culpa INTENTIA -forma fundamentala, generala si originara a vointei . -de regula, infractiunile se comit cu intentie si numai in mod exceptional din culpa sau cu praeterintentie. -Art.19 pct.1 -C.pen. ,Infractiunea este savarsita cu vinovatie atunci cand infractorul : a)-prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea faptei. b)-prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. -Intentia are 2 modalitati : a) Intentia directa - (dol direct ) infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte.( Art.19, pct.1, lit.a, C.pen. ) b) Intentia Indirecta - ( dol eventual ) prevede urmarile periculoase ale faptei comise de infractor, neurmarirea lor, insa acceptarea posibilitatii survenirii acestora. c) Alte modalitati ale intentiei in doctrina si in practica judiciara sa-u indentificat si alte modalitati ale intentiei, dintre acestea amintim "Intentia determinata si nederminata". Intentia determinata -este atunci cand infractorul are reprezentarea unei urmari periculoase precise, pe care o urmareste sau doar o accepta si actioneaza ptr. producereaei, deci poate fi atat directa, cat si indirecta. Intentia nedeterminata- este atunci cand infractorul are reprezentarea mai multor urmari periculoase care s-ar putea produce si ii sunt indiferente care din ele vor suverni savarsind fapta periculoasa, spre deosebire de intentia determinata, dupa cum se poate observa, intentia nedeterminata nu poate fi decat o forma a intentiei indirecte- doctrina de dr. pen. mai sustine si existenta unei intentii generice si-a unei intentii speciale. CULPA -constitue o forma specifica de legatura psihica a autorului cu fapta. -Art.19, pct. 2, C.pen., - o fapta este savarsita din culpa atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta,socotind fara temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

4

-Culpa, la randul sau, are 2 modalitati : -culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta. a) Culpa cu prevedere sau usurinta Art.19 pct.2 lit.a , C. pen.-consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor periculuase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta, socotind fara temei insa ca ele nu se vor produce. b) Culpa simpla sau neglijenta - consta in pozitia psihica a persoanei care n-a prevazut urmarile periculoase ale faptei sale, desi putea sa le prevada. Neglijenta - ca forma a vinovatiei, poate fi caracterizata pe baza a 2 elemente : a) un element negativ - care se refera la lipsa de prevedere a urmarilor periculoase ale faptei comise de subiectul infractiunii. b) un alt element este cel pozitiv - ce indica posibilitatea de a considera ca infractorul trebuia si putea sa prevada consecintelele daunatoare ale actiunii sau inactiunii sale. Trebuinta - prevede si raporteaza la obligatiile profesionale si sociale ale persoanei respective, indatoriri ce pot reveni din diferite legi, instructiuni de munca, regulamente- etc. c) Alte modalitati ale Culpei Intre culpa In Agendo - cand usurinta sau neglijenta se refera la fapte constand dintr-o actiune si culpa In Omittendo - cand se refera la fapte din culpa constand dintr-o actiune . Intre culpa Generica - atunci cand faptuitorul se comporta usuratic sau neglijent in raport cu activitatile obisnuite, nerespectand regulile comune, si culpa Specifica care presupune incalcarea regulilor de diligenta dintr-un domeniu ca cel medical, sportiv, circulatie pe drumurile publice, transporturi, etc. Culpa Nebagarii de Seama , adica a lipsei de atentie, nedibaciei, adica a lipsei de abilitate profesionala. De asemenea se mai face distinctie intre culpa Directa si culpa Indirecta actiunea savarsita de infractor sau la aceea de o alta persoana. d) Concurenta Culpelor -in aceste cazuri vor raspunde penal toti cei care au cauzat rezultatul periculos in urma activitatii culpabile a mai multor persoane a rezultatului periculos. PRAETERINTENTIA O forma speciala a vinovatiei, ce rezulta din unirea intentiei cu culpa, denumita in doctrina de drept penal - praeterintentie ( intentia depasita ) Ea, se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiunii prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase , insa cele produse in realitate sunt mult mai grave , pe care le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu-se vor produce sau nu le-a prevavazut, dar putea si trebuia sa le prevada. Legislatia noastra penala prevede astfel de situatii in infractiunile - vatamarea corporala grava Art.182 C.pen. - loviri sau vatamari cauzatoare la moarte Art.183 C.pen - violul care a avut ca urmare moartea victimei Art.197 alin.3 - talharia care a avut ca urmare moartea victimei Art.211 alin.3
5

-adica referirea la

o foloseste legiuitorul la clasificarea infractiuni -lor din partea speciala a Codului penal.Structura infractiunii -cunoasterea structurii este importanta atat ptr.este valoarea sociala concreta care -ia i se aduce atingere prin infractiune--aceasta serveste la dete -rminarea individulalitatii unei infractiuni in cadrul unui grup.ex. persoana care savarseste o infractiune -fapt consumat ori tentativa pedepsita si la care participa ca autor. .juridice nu pot fii subiecti activi al infractiunilor) 6 . format din bunul. Conditiile : . modul. ci numai la acelea la care valoarea sociala ocrotita consta sau se exprima intr-o entitate materiala. contra statului / infr. mijloacele ori consecintele savarsirii infractiunii consecintele savarsirii infractiunii Obiectul Infractiunii a) Obiectul juridic generic . integritatea corporala sau sanatatepersoanei fizice.pen.sunt vatamate. obiectulmaterial poate fii format din bani.-nea-inactiunea incriminatasi asupra caruia se restrang urma --rile provocate. aducandu-se astfel atingere relatiilor sociale.are calitatea de subiect actival infractiunii sau de infractor. cat cea referitoare la viata. fie prin comiterea actului de executare. In doctrina de drept penal se cunoaste subiectul activ si cel pasiv. determinarea elementelor componenente ale continutului.atunci cand prin fapta socialme-te periculoasa sunt lezate de odata 2 sau mai multe relatii soci -ale. Subiectii Infractiunii Subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni.nu exista la orice infractiune. b) Obiectul juridic special . cat si ptr. Ex. contra patrimniului. . instigator sau complice. manunchiul de valori sociale de aceeasi naturaaparate prin normele penale.144 C. Art. lucrul sau valoarea impotriva careia se indreapta actiu. etc. / La infractiunea de omor……… de corpul victimei. lucruri etc. / Lainfractiunea de spionaj……… din documentele secrete . -coordonatele sau jaloanele ce polarizeaza conditiile de existenta ale infractiuni sunt : -actul de conduita al unei persoane -valoarea sociala -subiectii actului de conduita -locul. timpul. La infractiunea de talharie. c) Obiectul juridic complex . a raului cauzat prin savarsirea acesteia. infractiunile in raport de grupul relatiilor sociale ocrotite se clasifica pe titluri : infr. La infractiunea de furt. fie prin suportarea consecintelor. etc.(obiect direct al infractiunii).( pers. . cunoasterea diferitelor conditii sau elemente pentru existenta infractiunii. atat relatia sociala cu privire la proprietate. contra persoanei / infr. d) Obiectul material . odata cu savarsirea actului periculos.sa fie persoana fizica-umana. Subiectul Activ Este persoana fizica care savarseste o infractiune si care este chemata la raspundere penala.sau de grup este format din grupul . ocrotite de norma drptului penal.

Este indeplinita aceasta conditie. iar conditia unicitatii rezolutiei este indeplinita. existand incadrare juridica si atunci cand o parte dintre actele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii. de a fistapana pe faptelele sale. Conditii de existenta: a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte. cat si-de a fi stapan pe conduita sa . responsabilitatea mai consta in capacitatea subiectului de a intelege ceea ce face. Formele unitatii naturale de infractiuni 1) Unitatea naturala colectiva exista atunci cand. firesc o singura infractiune. Intr-o astfel de ipoteza. Daca elementul nou aparut in cadrul rezolutiei infractionale intervine inainte de epuizarea actiunii.pen.astfel ca nu va raspunde penal.bC. asa cum este cazul omorului deosebit de grav(art. Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca intre aceste acte sa nu existe intreruperi sau intervale de timp. iar cel cuprins intre 14-16 ani va fi subiect al infractiunii. care consta in puterea persoanei respective de a se conduce. O actiune cuprinde mai multe acte atunci cand actele respective sunt executate in mod continuu. In schimb. fizica cat pers. juridica (art. b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare. un singur rezultat si un singur raport de cauzalitate.) Subiectul Pasiv -este persoana vatamata penal. in consecinta. ) . 7 . atunci exista o noua rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni. incadrarea juridica a faptei va fi in forma agravanta a acesteia. -poate fi atat pers. prin mai multe acte care se unesc intr-o singura actiune.responsabilitatea (trebuie sa aiba atat puterea de a-si da seama de urmarile actiunilor sau inactiunilor sale. in mod normal. adica printrun proces executional unic. o singura infractiune.99 prevede ca minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu este subict al infractiunii.libertatea de vointa si actiune (presupune ca persoana respectiva sa fi avut posibilitatea de a decide in mod liber asupra comiterii actiunii-inactiunii prohibite de legea penala si sa fi avut libertatea de a actiona in raport de hotararea luata. ar exista o pluritate de infractiuni. in mod natural..176 lit. fiind subiect al infractiunii ) . se produce un singur rezultat si. daca elementul nou aparut intervine dupa epuizarea actiunii.trebuie sa aiba o anumita varsta(art. de a distinge caracterul periculos al unor fapte de caracterul nepericulos al altora.145 C.pen. c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi incadrare juridica. b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand. iar cel care a implinit 16 ani raspundepenal. iar alte acte de executare realizeaza forma calificata (agravanta) a infractiunii. care sa fie nefiresti in raport de natura infractiunilor. ) -putem avea o pluritate de subiecti pasivi. numai daca se dovedeste ca a lucrat cu discernamant in comiterea faptei. Unitatea de infractiuni este de doua feluri: a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cand o fapta constituie. cat si un factor volitiv (de vointa ). adica aceea care sufera sau asupra careia se restrange nemijlocit urmarea materiala ori starea de pericol creata prin savarsirea infractiunii. atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale.) UNITATEA DE INFRACTIUNI Aceasta se caracterizeaza printr-o singura actiune. dar legiuitorul a prevazut expres existenta unei singure infractiuni.

Pe de alta parte.Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu presupune prin natura ei anumite intreruperi. portul ilegal de arma. 1. este evident ca acesta nu este furat in continuu. Argumentele aduse in favoarea acestei distinctii sunt urmatoarele doua: .In realitate. indiferent de cati subiecti pasivi exista. in cazul infractiunii contra patrimoniului. conditia unicitatii subiectului pasiv fiind obligatorie in amandoua cazurile. iar ceea ce se intampla ulterior nu poate face parte din rechizitoriu. Infractiunea continua Este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea. unanima in jurisprudenta. Intreruperile judiciare ale actului de executare In mod normal.Acele infractiuni in cazul carora. in cazul infractiunii contra persoanei conteaza pentru faptuitor. Exista doua forme de infractiuni continue: a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: Conducerea in stare de ebri-etate. ci mai sunt si perioade in care nu este folosita reteaua de curent). iar lezarea unor persoane diferite nu poate sa produca un singur rezultat. datorita naturii infractiunilor respective exista anumite intreruperi ale continuitatii (in cazul furtului de curent. momentul trimiterii in judecata echivaleaza cu intreruperea actului de executare. in mod esential. in timp ce in cazul infractiunii contra patrimoniului exista un singur obiect juridic lezat. 2.Orice forma de unitate de infractiuni. pe faptuitor nu intereseaza identitatea subiectului pasiv. presupune un singur rezultat. fapta incadrandu-se intr-o singura norma legala. . insa el se rebranseaza imediat. in timp ce la infractiunile continue permanente orice intrerupere duce la un concurs de infractiuni. inclusiv unitatea naturala colectiva. Potrivit doctrinei.In cazul infractiunii contra persoanei exista atatea obiecte juridice lezate cate persoane sunt lezate.Potrivit unei prime opinii. Argumentele care sustin acest punct de vedere sunt urmatoarele: . fiecare are un patrimoniu distinct. In cazul infractiunii contra persoanei este obligatorie unicitatea subiectului pasiv. Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca in cazul infractiunilor continue succesive doar intreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni.In momentul trimiterii in judecata infractorului i se imputa faptele comise. trebuie facuta distinctia intre infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului. detinerea de instrumente in vederea falsificarii). Potrivit unei a doua opinii (Florin Streteanu). majoritara in doctrina. O astfel de infractiune continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri. Nu exista un patrimoniu comun. iar ceea ce se comite ulterior acestui moment intra in interiorul unei noi infractiuni. nu trebuie facuta nici un fel de distinctie intre infractiunile contra persoanei si cele contra patrimoniului. atunci cand un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre politie. deoarece este o intrerupere fireasca. printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat. insa efectul ei se prelungeste in timp (Ex: furtul de curent). fie re-zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor. . astfel incat orice intrerupere a actului de executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. nu se intrerupe actul de executare. in timp ce in cazul infractiunii contra patrimoniului aceasta conditie nu trebuie indeplinita pentru a exista unitate naturala colectiva. Aceste intreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. b) Infractiuni continue permanente . Argumente: . identitatea subiectului pasiv. Infractiunile continue mai pot fi clasificate in: a) Infractiuni continue succesive . 8 .Pe de o parte.Exista infractiuni la care nu putem spune ca il intereseaza pe infractor identitatea persoanei. Astfel. de arme etc. Aceasta ar fi afectata doar daca intreruperile nu ar mai fi normale sau firesti. cum ar fi infractiunea de violare de domiciliu (infractiune contra persoanei). . deoarece drepturile unor persoane distincte nu pot fi insumate. Infractiunea simpla exista atunci cand avem un singur act de executare si un singur rezultat. b) Acea forma la care actiunea este unica.

1) Infractiunea continuata Este reglementata in art. daca acest interval e scurt. Rezolutia unica presupune mai mult decat o simpla idee infractionala. insa exista destul de multe exceptii de la regula. c) Toate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale. cat si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate in cazul tuturor infractiunilor cu durata de executare. In fapt intreruperile judiciare sunt niste intreruperi artificiale. b) Sa existe o singura rezolutie infractionala. fara sa conteze insa for-ma de participatie si fara sa conteze daca isi schimba sau nu calitatea in care parti-cipa la comiterea infractiunii (autor. Momentul consumarii si epuizarii infractiunii Ca regula generala. cod penal potrivit caruia . Momentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare. infractiunea de obicei si infractiunea progresiva. De asemenea. Este necesar ca inainte de incepe-rea executarii actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior. fiecare in parte. pot sa probeze existenta unei rezolutii unice. iar momentul epuizarii infractiunii echivaleaza cu momentul ultimului act de execu-tare.Daca s-ar lua in considerare momentul condamnarii ca fiind momentul intre-ruperii actului de executare. fara inreruperi. se mai au in vedere modalitatea de comitere a actiunii. Singurul rationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica. ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel. . Pentru a putea vorbi de o rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata. care. 9 . Potrivit altor instante si altor autori momentul care trebuie luat in calcul este cel al condamnarii definitive. In situatia in care o persoana participa la o singura actiune se va retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune. pentru ca in dreptul penal roman singurele hotarari judecatoresti sau singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tive. precum si obiectele vizate.In al doilea rand. in cazul infractiunilor cu durata de executare. adica faptuitorul sa aiba in minte. Astfel. Formele unitatii legale de infractiuni Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand doua sau mai multe actiuni sau rezultate. deoarece infractiunea se comite in continuare.In primul rand. intr-o infractiune unica. care in mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni. dupa marimea intervalului de timp dintre actiuni. ele fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat. in baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna decat cel care a comis fapta pe o perioada mai scurta. desfasurarea ulterioara a infractiunii. s-ar crea un perpetum mobile judiciar. Rezultatele partiale trebuie sa poata fi cumulate intr-un rezultat unic. infractiunea complexa. cel putin in linii mari. instigator. continutul aceleiasi infractiuni”. Prin existenta acestei conditii. In cazul in care in cadrul unei infractiuni continuate un infractor participa in mai multe forme de participatie se ia in considerare forma de participatie cea mai grea. Este important de precizat ca atat capitolul referitor la intreruperile judiciare ale actului de executare. daca sunt asemanatoare. E obligatoriu sa existe acelasi subiect pasiv. infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectiva la care actele de executare erau comise in mod continuu. sunt unite prin vointa legiuitorului. Mai explicit.. raportarea altor institutii de drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor. coautor.. sa existe unitate de incadrare juridica. sa existe acelasi rezultat al intregii infractiuni. d) Toate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana. De exemplu. 41 (2). complice). Conditiile de existenta ale infractiunii continuate a) Sa existe mai multe actiuni comise la diferite intervale de timp. Existenta unei rezolutii infractionale unice se determina in practica dupa anumi-te criterii. actiuni sau inactiuni care prezinta. se poate vorbi de o singura rezolutie. comise in baza aceleiasi hotarari. In aceasta categorie intra infractiunea continuata. Aceasta presu-pune doua lucruri: .infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp.

nu poate fi comisa in forma continuata pentru ca nu se poate indeplini niciodata conditiia unitatii de rezolutie infractionala. Astfel. Este important de precizat ca si unele infractiuni omisive se pot comite in forma continuata. In cazul in care se lezeaza doar obiectul juridic secundar. Aceasta se consuma atunci cand se aduce atingere obiectului principal. tentativa de omor. inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe con-duce la retinerea a doua infractiuni distincte. exista tentativa la in-fractiunea complexa. format din violenta si act sexual). cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si recidiva postexecutorie. insa sporul e cel de la concursul de infrac-tiuni (5 ani pentru inchisoare si jumatate din maxim pentru amenda). o singura rezolutie. daca nu sunt indeplinite criteriile de existenta ale infractiunii com-plexe se vor retine tot 2 infractiuni. violul -. F. infractiunile continue si cele de obicei se pot comite in forma continuata. adica cu o pedeapsa intre minimum si maximum special al infractiunii comise. Cand continutul de baza al infrac-tiunii cuprinde un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni. ca la ori-ce alta infractiune. Categorii de infractiuni care nu se pot comite in forma continuata 1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor. Nu e necesar ca aceasta sa fie comisa prin doua actiuni. Sanctionarea infractiunii continuate Potrivit art. in mod repetat. Infractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de vedere al delimi-tarii acesteia de concursul de infractiuni. iar la concurs nu exista acesta conditie. se dau victimei mai multe doze pe o perioada de timp la anumite intervale. avort). Importanta acestei clasificari consta in faptul ca in cazul infractiunii complexe in forma simpla. s-au format trei criterii de delimi-tare. de re-gula. in timp ce la infractiunea complexa in forma agravata. in timp ce la concurs nu este ceruta aceasta conditie. De exemplu. Din aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile praeterintentionate. tentativa de omor poate fi comisa in forma continuata. b) In cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-siv. Potrivit unei a doua opinii (sustinuta de R. ceferistul care nu lasa.In raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie intre infractiunea conti-nuata si concursul real omogen. cod penal. Ex: ultraj. 42. Daca infracti-unile sunt comise in modalitati asemanatoare si vizeaza acelasi obiect exista. pe care o impartaseste si prof. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele: a) La infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie. Streteanu. De asemenea. Infractiunea complexa poate fi de doua feluri: a) Infractiune complexa in forma simpla -. De regula. iar la concursul omo-gen exista o pluralitate de rezolutii. Chirita). formata din furt si violen-ta. dar in forma simpla. deoarece in cazul acestora nu exista rezolutie infrac-tionala. Astfel. existand si in-fractiuni complexe comise printr-o singura actiune (ultrajul). 41 (3). c) La infractiunea continuata se cere ca intre actiuni sa existe anumite intervale de timp. 2) Infractiunea complexa Este infractiunea in cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infracti-unii realizeaza continutul unei alte infractiuni (Talharia -. Ea este reglementata in art. Se discuta in doctrina daca tentativa de omor poate fi infractiune continuata. Ceea ce caracterizeaza infractiunea complexa este existenta a doua obiecte juri-dice. Ex: La otravirea cu arseniu sunt necesare mai multe acte de executare. Potrivit unei opinii. secundar. dintre care unul este principal iar celalalt. Cand elementul care realizeaza continutul altei infractiuni este o circumstanta agravanta (Ex: furt prin efractie). fara a se leza si cel principal. care sunt si conditiile de existenta ale infractiunii complexe: 10 . se considera ca atunci cand intre actiuni trec intervale de timp foarte lungi exista mai multe rezolutii. talharie b) Infractiune complexa in forma agravata -. insa una dintre ele este infractiune banuita a fi complexa. bariera la trecerea trenului. 2) Infractiunile din culpa.

in timp ce la infractiunea continuata orice act de executare luat separat este infractiune. 98. 4) Infractiunea progresiva Exista atunci cand. asa cum prevede Codul rutier. 40 o alta forma a pluralitatii care nu e nici concurs si nici recidiva si pe care doctrina a numit-o pluralitate intermediara. 2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite . Daca pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine intotdeauna concurs de infractiuni. este necesar sa fie comise mai multe acte de executare. care sa evidentieze existenta unei obisnuinte. Ceea ce conteaza pentru incadrarea juridica a faptei este rezultatul final care se produce. Deci. 183. Ex: prostitutia. in timp ce incadrarile an-terioare isi pierd relevanta. fie implicit. Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva apare la infractiunile comise praeterintentionat. 178 absoarbe prevederea din Codul rutier. chiar Codul Penal reglementeaza in art. 180 -. Acest criteriu se ana-lizeaza in abstract. infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un pericol social mai mare decat infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). deoarece formele pluralitatii de infractiuni nu se limiteaza in realitate la concurs si recidiva. in acest caz va exista concurs de infractiuni. exista si cazuri de infractiuni progresive comise intentionat sau din culpa. Pentru a fi in prezenta pluralitatii de infractiuni nu intereseaza daca infractiunile au fost definitiv judecate. Astfel exista un singur infractor si mai multe infractiuni savarsite de acesta. cod silvic incrimineaza insusirea de cel putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m² de lemn. pluralitatea de infractiuni constituie. rezultatul faptei se agraveaza fara interventia faptuitorului. La prima vedere art.Presupune ca textul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze. 32 Cod Penal. cersetoria Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca in cazul celei dintai un act de executare luat separat nu are relevanta penala. daca sunt fapte intentionate sau din culpa si nici momentul savarsirii acestor fapte. deoa-rece poate exista furt prin efractie si din masina. 3) Criteriul pericolului social -.drept penal Definitie: pluralitatea de infractiuni este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. 178 (3). art. nefiind determinata sau determinabila. infractiunea care este absorbita. Dupa parerea noastra. Formele pluralitatii de infractiuni: potrivit art. care se caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care trebuie comise pentru a exista infractiune. dupa caz. Acest enunt este criticabil. fie explicit. deoarece aceasta infractiune se poate comite si in alte locuri decat pe drumurile publice. Potrivit acestuia. Astfel. De asemenea. concurs de infractiuni sau recidiva. au existat discutii cu privire la textul art. Daca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta. potrivit textului legal. acesta nu absoarbe violarea de domiciliu. Toate aceste elemente sunt importante pentru delimitarea formelor pluralitatii de infractiuni. cod penal). art.1) Criteriul necesitatii absorbtiei . o infractiune este complexa si o absoarbe pe alta atunci cand infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a comite automat si infractiunea absorbita. conducand la o alta incadrare juridica a faptei (Exemplul clasic: art.Potrivit acestui criteriu. Infractiunea de inselaciune nu e una complexa. Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare. acesta determinand incadrarea juridica a faptei. insa nu e asa. 3) Infractiunea de obicei Pentru a exista infractiune de obicei. dupa comiterea actiunii de catre faptuitor. Pluralitatea de infractiuni . Daca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu este complexa si nu absoarbe o alta infractiune. uzina etc.. fabrica. atunci cand se produce rezultatul mai grav se face recurs in anulare si se da o noua hotarare de condamnare. 11 . Au existat discutii in doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu violarea de domiciliu. cod penal care incrimineaza uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat in stare de ebrietate. Astfel.

contestatie in anulare. aceasta nu duce la modificarea deciziei luate. De exemplu. Pentru a verifica indeplinirea acestei conditii trebuiesc avute in vedere doua momente: Momentul in care o hotarare de condamnare ramane definitiva: acest moment se determina potrivit art. Deci.). Aceste prime doua conditii sunt comune tuturor formelor pluralitatii de infractiuni 3.infractiunile cu durata de consumare se savarsesc in momentul in care are loc ultimul act de executare. Florin Streteanu considera ca trebuie sa atraga condamnarea acestuia). desi se refera la tratamentul sanctionator. recurs in anulare.Exista si alte forme de pluralitate nereglementate expres in Codul Penal si care nu constituie nici concurs. apoi complice etc. adica toate infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana. 4. O situatie aparte este atunci cand a existat o hotarare de condamnare definitiva care ulterior a fost desfiintata. Insa. poate intra in structura concursului o infractiune sanctionata de Codul Penal. Concursul de infractiuni Definitie: concursul de infractiuni este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni inainte de a fi definitiv condamnata pentru vreuna din ele. . Se sustine in doctrina ca mai exista si alte cai extraordinare de atac: recurs in interesul legii si recurs extraordinar. . 416. daca pentru insulta. iar cea de-a doua cale era posibila doar pana in 1993. care ii ia locul celei desfiintate. deci. sau ca autorul nu-si poate schimba calitatea in care participa la comiterea infractiunilor (el poate fi o data autor. Insa ratiunea pentru care s-a reglementat institutia concursului rezida tocmai in instituirea unui tratament sanctionator specific. asta nu inseamna ca faptele nu pot fi comise in participatie. Infractiunile sa fi fost savarsite inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna dintre ele (aceasta conditie e caracteristica doar concursului). Momentul savarsirii infractiunii: acesta se determina in functie de natura infractiunilor: . Daca se consuma dupa aceasta data va fi recidiva sau pluralitate intermediara. calea extraordinara de atac trebuie sa se indrepte impotriva acelei parti din hotararea judecatoreasca ce se refera la condamnare. nu prezinta nici o importanta (cazul in care un infractor savarseste infractiunile de furt si insulta. savarseste o alta infractiune din culpa. In acest sens nu vor constitui concurs de infractiuni faptele comise sub incidenta art. Conditiile de existenta a concursului de infractiuni: pentru a exista concurs trebuiesc indeplinite cumulativ conditiile: 1. Daca nu se poate aplica acest tratament sanctionator. se tine cont de data primei hotarari definitive de condamnare. 12 . in concluzie. in caz de atac pentru cheltuieli de judecata. In realitate aceasta nu este o conditie de existenta a concursului ci o conditie pentru aplicarea tratamentului sanctionator prevazut de lege pentru concurs. cand un infractor. 2. dupa executarea pedepsei pentru o infractiune comisa din culpa. apoi instigator. In acest caz se ia in considerare data noii hotarari definitive. In acest caz nu avem nici una din cele trei pluralitati mentionate mai sus. De aceea aceasta ultima conditie de existenta se analizeaza alaturi de celelalte conditii de existenta a concursului de infractiuni. daca infractiunea se consuma inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare atunci sunt intrunite conditiile concursului de infractiuni. persoana vatamata nu depune plangere. In aceste cazuri. concursul de infractiuni. nu e nici concurs de infractiuni). atunci cand inceteaza actiunea sau inactiunea. 181 sau cele comise in legitima aparare. in cazul primei cai de atac.infractiunile de rezultat se savarsesc in momentul in care se produce rezultatul. Savarsirea de catre infractor a doua sau mai multe infractiuni: este necesar ca el sa fi comis cel putin doua fapte care intrunesc cele trei conditii pentru a fi infractiuni. desi existent. el nu poate fi condamnat pentru acesta fapta si.infractiunile formale se savarsesc in momentul in care are loc actul de executare. Sa existe acelasi infractor. 4161 si 417 din Codul de Procedura Penala. O hotarare definitiva este susceptibila de a fi atacata printr-o cale extraordinara de atac: revizuire. insa prof. Insa. Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga condamnarea faptuitorului (aceasta conditie este formulata de unii autori prin posibilitatea de judecare a faptuitorului. nici recidiva si nici pluralitate intermediara. pentru onorariul avocatului acestea nu conteaza in raport cu pluralitatea de infractiuni si. Pentru a avea efect in legatura cu pluralitatea de infractiuni.

dupa parerea prof. atunci A ia hotararea de a-l omori pe B.Prima infractiune poate fi comisa atat cu intentie cat si din culpa. Concurs real cu conexitate consecventiala sau consecventionala: se caracterizeaza prin aceea ca infractorul savarsesteo infractiune pentru a ascunde o alta infractiune savarsita anterior. deoarece avem o singura actiune. care se caracterizeaza prin aceea ca intre faptele concurente nu exista o alta legatura. actiunea se pune in miscare doar sa sesizarea C. cu exceptia legaturii in personam data de identitatea subiectului infractiunilor. Florin Streteanu vatamarea corporala se absoarbe in infractiunea de omor). in doua situatii: a) Atunci cand prima infractiune este comisa din culpa (hotararea de a parasi locul accidentului de circulatie comis din culpa) b) In ipoteza in care cea de-a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba pe prima (tatal. iar daca nu.Situatiile in care o infractiune nu atrage condamnarea: .F. Pentru a avea in astfel de situatii concurs cu conexitate consecventiala trebuie sa avem date ca infractorul ia o noua hotarare. pentru a nu fi demascat). cea de-a doua e intotdeauna comisa cu intentie directa.atunci cand punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate sau cu sesizarea ori autosesizarea organelor competente (la infractiunile pe calea ferata. La randul sau. cele doua fapte nu constituie infractiuni. aceea de a conduce masina pe drumurile publice. Concurs ideal sau formal: atunci aceasi actiune sau inactiune.Hotararea privind savarsirea celei de-a doua infractiuni poate lua nastere atat inainte cat si dupa savarsirea celei dintai (printr-o infractiune de delapidare infractorul sustrage niste bunuri din gestiune si apoi da foc depozitului. Particularitatile acestui tip d econcurs: . Delimitarea in practica dintre concursul real si cel ideal: vom exemplifica prin speta in care infractorul. enervat de comportamentul fiului sau. care nu poseda permis de conducere. pentru ca are un scop special. In speta de fata este un concurs ideal. pentru a ascunde aceasta infractiune. concursul caracterizat cunoaste doua modalitati: Concurs real cu conexitate etiologica: se caracterizeaza prin aceea ca o infractiune este comisa pentru inlesnirea savarsirii altei infractiuni. 13 .atunci cand pentru una dintre fapte opereaza o cauza de nepedepsire.Rezolutia infractionala privind savarsirea infractiunii scop trebuie sa ia nastere anterior savarsirii infractiunii Rezulta din cele de mai sus ca exista in cazul concursului real cu conexitate etiologica doua tipuri de infractiuni. Concurs real: atunci cand o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni prin actiuni sau inactiuni diferite. l-a lovit in stomac.R. Acest tip de concurs prezinta doua caracteristici principale: . 2) Concursul real calificat sau caracterizat sau cu conexitate. una scop(uciderea unei persoane) si una mijloc(procurarea armei cu care a fost ucisa victima). constand in ascunderea primei infractiuni . la infractiunile militare actiunea este pusa in miscare la sesizarea comandantului Unitatii Militare) . In absenta acestei actiuni. Este evident ca sunt doua infractiuni: conducere fara permis si conducere in stare de ebrietate. Concursul real cunoaste doua modalitati: 1) Concursul real simplu. insa acesta il recunoaste si il ameninta pe infractor ca-l va denunta. apoi. tatal isi arunca fiul in rau si acesta se ineaca. hotararea privind comiterea celei de-a doua infractiuni ia nastere intotdeauna dupa comiterea primeia. care presupune savarsirea unei infractiuni pentru a inlesni sau ascunde o alta infractiune.atunci cand pentru una dintre fapte a intervenit prescriptia sau amnistia . intruneste elementele constitutive a doua sau mai multe infractiuni. sau dupa furt).ideea incendierii poate fi luata inaite de furt. in schimb. Daca este necesara e infractiune complexa. datorita imprejurarilor in care s-a savarsit sau urmarilor pe care le-a produs. conduce in stare de ebrietate pe drumurile publice. diferita de cea initiala (A hotaraste sa comita o talharie asupra lui B. comitand infractiunea de vatamare corporala. e concurs de infractiuni. Formele concursului de infractiuni: concursul de infractiuni poate fi clasificat dupa mai multe criterii: I. Dupa numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente: 1. inainte de a fi definitiv condamnata pentru vreuna dintre ele. cum ar fi o tentativa urmata de desistare sau de impiedicarea producerii rezultatului.ambele infractiuni sunt comise cu intentie directa .. Prin exceptie. Daca se cere sa se faca diferenta intre concursul de infractiuni si infractiunea complexa se tine cont daca infractiunea mijloc e necesara mereu in abstracto pentru savarsirea infractiunii scop.

Sanctionarea concursului de infractiuni: de-a lungul timpului au fost implementate mai multe sisteme de sanctionare: 1. este aplicat in unele state din S. Aceasta limita se poate stabili fie prin indicarea unui maxim general. Sistemul cumulului juridic: se aplica pedeapsa cea mai grea. insa fara a depasi o anumita limita. stabilind cate o pedeapsa pentru fiecare dintre ele si apoi dispune sa se execute doar pedeapsa cea mai grea. Astfel. Modul de stabilire a pedepsei cele mai grele: in primul rand se are in vedere specia de pedeapsa. Daca pedepsele sunt de aceassi specie si au aceeasi durata sau acelasi cuantum.U. Acest sistem cunoaste doua variante: a) Cumulul nelimitat. Concurs eterogen: cand infractiunile comise sunt de natura diferita (un furt si o insulta). Sistemul este aplicabil in cazul ambelor forme ale concursului. Importanta acestei clasificari: concursul omogen ridica probleme sub aspectul delimitarii lui de infractiunea continuata. care e mai grea decat amenda. care poate fi sporita in anumite limite prevazute de lege. Si acest sistem are doua variante: a) Instanta judeca toate infractiunile comise. Aplicarea pedepsei pentru pluralitatea de infractiuni. Trebuie precizat ca aceasta majorare este facultativa si va fi facuta doar daca instanta considera ca pedeapsa de baza nu este suficienta pentru indreptarea infractorului. b) Instanta judeca doar infractiunea susceptibila sa atraga pedeapsa cea mai grea. considerandu-se ca aceasta le absoarbe pe cele mai putin grave. In dreptul nostru sanctionarea concursului de infractiuni presupune parcurgerea mai multor etape: 1. lucru extrem de rar. facand abstractie de existenta celorlalte infractiuni 2. Sistemul absorbtiei: inculpatul va executa doar pedeapsa stabilita pentru infractiunea cea mai grava. Dupa natura infractiunilor: 1. Sistemul cumulului aritmetic: este un sistem traditional. Sistemul absorbtiei este aplicat in numeroase coduri penale in materia concursului ideal. pedeapsa de baza va fi cea care are maximul special cel mai ridicat. Tocmai in acesta consta avantajul acestui sistem. II. si anume faptul ca el poate permite atingerea limitei de pedeapsa stabilita prin sistemul absorbtiei.A. potrivit caruia inculpatul trebuie sa execute suma pedepselor stabilite. Concurs omogen: cand infractiunile savarsite sunt de acelasi fel (doua violuri) 2. Instanta va proceda la majorarea pedepsei de baza. Legislatia romana a consacrat sistemul cumulului juridic cu spor facultativ si variabil. fiind mai grea cea cu durata sau cuantumul mai mare. care presupune ca pentru fiecare din infractiunile savarsite instanta stabileste o pedeapsa. Aplicarea sporului poate fi obligatorie sau facultativa. inseamna ca suntem in prezenta unui concurs real. daca in urma acestei operatiuni nu mai avem nici o infractiune. indiferent care ar fi aceasta.Din cele de mai sus rezulta ca criteriul de delimitare este urmatorul: se inlatura actiunea si. fie prin raportarea la pedeapsa cea mai grea. Daca pedepsele sunt de aceeasi specie se are in vedere durata sau cuantumul acestor. dar si atingerea limitei stabilite prin sistemul 14 . Australia b) Cumulul limitat. Aceasta a doua etapa cunoaste mai multe momente: Alegerea pedepsei de baza: pedeapsa de baza este pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite pentru infractiunile concurente. potrivit caruia inculpatul va executa o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite. Acest sistem prezinta marele inconvenient de a-i conferi infractorului care a comis o infractiune grava inpunitate pentru orice alte infractiuni mai putin grave pe care le-ar savarsi ulterior. inseamna ca suntem in prezenta unui concurs ideal. 3. Daca in urma inlaturarii actiunii avem totusi o infractiune. iar sporul poate fi variabil sau fix. iar infractorul trebuie sa execute suma pedepselor. in Africa de Sud.. detentiunea pe viata este mai grea decat inchisoarea. 2. Stabilirea pedepsei pentru infractiunile concurente: fiecare dintre infractiunile comise este judecata si pentru fiecare se stabileste o pedeapsa.

iar pentru celelalte pedeapsa cu inchisoarea sau amenda. Majorarea pedepsei de baza se face in doua etape: a) Instanta poate ridica aceasta pedeapsa pana la maximul special prevazut pentru pedeapsa de baza. Cand pentru o infractiune s-a stabilit pedeapsa cu inchisoarea. indiferent de cauzele de agravare. Aplicarea pedepsei in cazul judecarii separate a infractiunilor concurente De regula. pedeapsa rezultanta nu poate depasi 25 de ani. 34. potrivit art. 34. se poate adauga un spor de pana la jumatate din acest maxim( art. Art. Niciodata pedeapsa rezultanta nu poate depasi totalul aritmetic al pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente 2. Cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda. potrivit art. Totusi. 34. Cand pentru una dintre infractiuni s-a stabilit detentiunea pe viata. 2.cumulului aritmetic. prin exceptie. Aici se incheie stabilrea pedepsei pentru concursul de infractiuni si aceasta va fi pedeapsa rezultanta care va fi executata de infractor. 34 Cod Penal) 1. infractiunile concurente se judeca impreuna de catre aceeasi instanta. 5. Daca pentru cel putin una dintre faptele concurente legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani. se poate ca infractiunile concurente sa fie judecate separat. deoarece acesta este maximul general al pedepsei inchisorii. c)). 34. 15 . Limitele pedepsei rezultante aplicabile pentru concursulu de infractiuni Exista trei limitari principale: 1. se aplica doar detentiunea pe viata. Cel pentru concurs este evident mai sever. lit. 80 Cod Penal precizeaza ca atunci cand pentru niciuna dintre faptele concurente maximul special nu depaseste 10 ani. iar pentru alta o pedeapsa cu amenda. se va aplica pedeapsa cea mai mare. cum ar fi eliberarea conditionata sau altele. 4. care poate fi majorata pana la maximul ei special. Pedeapsa rezultanta nu va putea depasi maximul special al pedepsei de baza adunat la sporul de 5 ani. iar daca nu e indestulator se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani. Numai in acest caz este consacrat sistemul absorbtiei in legislatia romana. daca pedeapsa majorata anterior nu e suficienta. b). se va aplica pedeapsa rezultanta obtinuta prin contopirea intre ele a pedepselor de aceeasi specie. care poate fi sporita pana la maximul special. b) Adaugarea unui spor de pana la 5 ani. se va aplica pedeapsa inchisorii la care instanta poate adauga amenda in tot sau in parte( art. pedeapsa rezultanta nu paote depasi 30 de ani. se alege pedeapsa cea mai grea. fie datorita descoperirii la date diferite a infractiunilor. fie datorita competentei instantei. 3. d)). lit. Nu este obligatoriu ca aceasta pedeapsa sa atinga maximul special. lit. Exista totusi o diferenta intre tratamentul sanctionator la detentiunii pe viata pentru concurs de infractiuni si cel al detentiunii pe viata pentru o infractiune singulara. ea poate fi majorata si pana la o limita mai mica decat acest maxim. lit. Cand pentru toate infractiunile concurente s-au stabilit pedepse cu amenda. 34 lit. iar daca e neindestulator. Cand pentru toate infractiunile s-a stabilit pedeapsa cu inchisoarea. Ipoteze de sanctionare a concursului in raport de specia pedepselor aplicabile pentru infractiunile concurente(art. e)). infractorul neputand beneficia de unele facilitati. iar apoi contopirea rezultantelor partiale astfel obtinute( art. 3. a).

1 16 . Urmarea periculoasa este produsa prin cooperarea tuturor infractorilor la savarsirea infractiunii.In cazul judecarii separate este necesara aplicarea pedepsei in asa fel incat situatia infractorului sa fie precum ar fi fost in cazul judecarii impreuna a infactiunilor. contribuitia fiecareia inscriindu-se ca antecedent cauzal in procesul care a dus la producerea rezultatului. Exista doua ipoteze reglementate de acest articol si una nereglementata de catre Codul Penal: 1.prescriptia raspunderii penale) sau care o exclude (lipsa pericolului social concret. Aceasta calitate impune cunoasterea aprofundata a mecanismelor.264) sau intre infractiunile principale indreptate contra sigurantei statului si cea subsecventa de nedenuntare (art. adica in cazul savarsirii de fapte care. rezultand ca infractorul intereseaza si sub aspect criminologic. In acest sens se impune determinarea cauzelor si conditiilor care au favorizat pe infractor in savarsirea infractiunilor. Autoritatea de lucru judecat al sporului aplicat cu ocazia contopirilor partiale: sporul trebuie mentinut. in cazul pluralitatii de infractori. Cooperarea persoanelor la savarsirea unei anumite infractiuni este exprimata de intentia acestora de a o comite impreuna. aceeasi. 34. aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pluralitatea de infractori prezinta caractere specifice si produce anumite efecte juridice. astfel ca instanta nu va putea sa o modifice. prin hotarari distincte. prin eforturi conjugate. dimpotriva. dar prin hotarari distincte. cu pedeapsa aplicata anterior pentru prima fapta. determinarea locului si timpului savarsirii acesteia si.Oricat de multi subiecti activi ar fi. Infractiunea. abrogarea incriminarii). savarseste o infractiune. art. o pluralitate de infractori . Aceeasi alternativa este posibila si in sfera activitatii lor infractionale. devenind deci un infractor. constituie infractiune. In art. Calificarea faptei. aceeasi infractiune este savarsita de doua sau mai multe persoane. caci rezultanta finala nu poate fi mai mica decat rezultantele partiale. dupa condamnarea definitiva pentru o infractiune. pedepse stabilite pentru infractiunile concurente. in genere. Nereglementata expres de cod e situatia contopirilor partiale. de asemenea. face ca toate cauzele. Situatia in care. In acest caz nu se va proceda la contopirea celor doua rezultante partiale. adica ipoteza in care infractiunile concurente au fost judecate in grupe de catre doua sau mai multe. ci la contopirea celor patru. Aceasta prima pedeapsa se bucura de autoritate de lucru judecat. PLURALITATEA DE INFRACTORI O persoana . in acest caz . sau mai multe. 36 Cod Penal e reglementata institutia contopirii pedepselor aplicate prin hotarari de condamnare diferite. a actiunii ce constituie elementul material al acesteia. sa-l diminueze sau sa-l inlature. In acest caz instanta care face contopirea va trece peste prima etapa( cea a stabilirii pedepselor pentru faptele concurente). stabilirea continutului infractiunii savarsite se rasfrang asupra tuturor faptuitorilor. sa-l majoreze. sa produca efecte fata de toti infractorii deopotriva si in acelasi timp1. Ea nu trebuie confundata cu conexitatea infractionala. o anumita legatura ( de exemplu: intre infractiunea principala de furt(208CP) si cea subsecventa de tainuire ori favorizare (art 221. atunci cand comite sau participa la comiterea unei fapte prevazute de legea penala. unitatea infractiunii nu este influentata. in mod obiectiv. si va proceda la contopirea acestora. Ambele infractiuni concurente au fost definitiv judecate. pentru ca in cazul pluralitatii de infractiuni. 2. Aceasta unicitate a infractiunii. a factorilor care conditioneaza si influenteaza conduita infractionala. Deci putem defini pluralitatea de infractori ca fiind situatia in care un numar de doua sau mai multe persoane au savarsit. Daca pedeapsa de baza s-a schimbat instanta poate sa mentina sporul. pluralitatea de faptuitori devenind. 3. Imtr-un asemenea caz instanta va proceda la stabilirea pedepsei pentru cea de-a doua infractiune si apoi o va contopi potrivit art. cand intre infractiuni diferite exista. potrivit legii penale. care. sau poate fi majorat atunci cand pedeapsa de baza ramane aceeasi ca la contopirea partiala.170). O fapta periculoasa poate fi savarsita de catre un singur faptuitor sau de mai multi faptuitori care coopereaza impreuna. Nu trebuie insa sa se faca confuzie cu pluralitatea de infractiuni. rezulta ca raspunderea penala a acestora trebuie sa fie. in acest din urma caz existand o pluralitate de faptuitori. ca temei al raspunderii penale a infractorilor. aceeasi infractiune. infractorul e judecat pentru o alta infractiune concurenta. fiind savarsita prin contributia tuturor infractorilor. In realitate ceea ce se bucura de autoritate de lucru judecat este pedeapsa rezultanta aplicata cu ocazia contopirii partiale. in general. inlatura raspunderea penala (amnistia.

adulter(304CP). 1. pentru ca pericolul latent pe care il prezinta aceste manifestari sa fie impiedicat de a evolua catre un rau efectiv. pluralitatea de infractori justifica si face necesara. intelegrea in vederea savarsirii infractiunii de genocid(art. in cazul in care vreuna dintre infractiunile ce constituie scopul asociatiei a fost infaptuita. de sustragere a infractorilor de la raspunderea penala.bCP0 dar si in cazurile prevazute in art.192 alin 2CP. nu pot fi savarsite decat de mai multe persoane. este necesara referirea la inca 2 aspecte. in genere. Pe planul dreptului penal. De aceea. si in prezenta efectuarii impreuna a unor acte materiale. ca forma de criminalitate colectiva. unita cu stiinta ca se urmareste o actiune ilicita comuna. acela al elementului programmatic-adica al infractiunilor pe care gruparea si-a propus sa le savarseasca.209 lit. Aceasta pluralitate este create prin vointa legiuitorului. in caz de bigamie. Prin existenta unei asocieri.167 sau 323CP. Hotararea de a actiona impreuna in scopul savarsirii de infractiuni implica in cazul formelor de pluralitate infractionala prevazute in art 167 si 323CP rezolutia de a prepara.203CP). Aceste greutati sunt determinate de faptul ca. Formele pluralitatii de infractori Pluralitatea de infractori se poate realize in trei forme diferite: pluralitatea naturala(necesara). art.162CP).167. De exemplu: mai multe persoane se pot intelege sa comita impreuna. o conditie minima o reprezinta intelegerea stabilita intre membrii grupului3 de a actiona impreuna.Potrivit dispozitiilor legii. alaturi de ceilalti faptuitori si raspunde de rezultatul produs. Faptele cu pluralitate naturala de subiecti activi au fost special incriminate si sanctionate ca atare.2 lit. art. de a alcatui. Dar o asemenea intelegere o putem intalni si in cazul unor infractiuni savarsite de mai multe persoane impreuna. de a desemna mijloacele necesare pentru realizarea acelor infractiuni. pe langa infractiunea respective. fiindca scopul urmarit de catre cei care s-au asociat prezinta un mare pericol social(pentru savarsirea unor infractiuni). Ceea ce este caracteristic pluritatii naturale de infractori este faptul ca fiecare participant la savarsirea faptei este privit ca autor al infractiunii. incest(art. vom avea elemente de asociere. pluralitatea de infractori.si al 2 3 17 . pluralitatea de infractori se caracterizeaza prin pericolul social sporit pe care il prezinta. In asemenea situatii exista.prin actiuni concomitente. aplicarea dispozitiilor legale care reglementeaza pluralitatea constituita intampina. incriminat prin lege. si infractiunea prevazuta in art.357 alin finalCP).Pluralitatea constituita(legala) este o forma a pluralitatii de infractori care consta in simplul fapt. Nu se cere insa ca toate persoanele sa coopereze cu vinovatie la savarsirea infractiunii. uneori anumite dificultati. Astfel. in conditii specifice fiecarei infractiuni.75 li.Pluralitatea naturala(necesara) este o forma a pluralitatii de infractori ce exista in cazul unor infractiuni care.a).303CP). pluralitatea constituita (legala) si pluralitaea ocazionala(participatia penala).Sub raport criminologic. simultane. putand fi.1CP). dupa caz. in sensul art. mareste posibilitatea de a se ascunde urmele infractiunii. prin natura lor. sau altfel spus. asocierea pentru savarsirea de infractiuni(art. e posibil ca unul din parteneri sa nu stie ca are de a face cu o persoana casatorita.aCP. Apartin acestei categorii infractiunile de : subminare a puterii de stat(art. bigamie(art. ridica probleme specifice privind prevenirea si combaterea ei.alin. in toate situatiile in care o infractiune este savarsita de mai multe persoane impreuna(art.323Cp.197 alin.167 si 323CP.un furt(art. In practica judiciara. o vointa comuna si interese care coincide. a forma o grupare de persoane in vederea savarsirii de infractiuni(ex: complotul(art. Pluralitatea naturala de infractori nu este reglementata prin norme cu caracter general. dupa cum nici constatarea ca acele persoane au mai fost condamnate pentru mai multe infractiuni de acelasi gen si ca se cunosc intre ele nu poate duce la concluzia existentei unei ascocieri in sensul art 323 CP. Aceasta cooperare mareste curajul si sporeste forta de actiune a infractorior. in general. savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul asocierii sau gruparii infractorilor da nastere unui concurs de infractiuni intre aceasta si infractiunea de complot sau asociere. fara ca intelegerea lor sa caracterizeze o pluralitate constituita. cooperarea mai multor persoane la savarsirea infractiunii. In literatura juridical s-a subliniat ca lupta impotriva fenomenului infractional trebuie sa loveasca in manifestarile chiar in forma lor embrionara.2 2. savarsita in circumstante agravante. o reactie mai severa fata de faptele savarsite in astfel de conditii. dorinta acestora de a se alatura gruparii ce se alcatuieste ori s-a alcatuit.167 sau art. in sensul agravantei legale .323CP). Pentru caracterizarea faptei ca fiind o pluralitate constituita.

fiecare comparand cu acte care pot fi de natura diferita sau chiar de aceeasi natura.a CP sau de celelalte dispozitii legale mentionate. art. deoarece pot fi comise abuzuri.in conditiile art. in conditiile prevazute de art.a CP sau ale vreuneia din agravantele speciale prevazute in art. c) Atacul sa fie imediat. dupa cum si asocierea ilicita prevazuta de aceste texte poate avea o existenta autonoma. dar se comite in concret si ocazional de mai multe persoane. 51. de lege ferenda. Conditiile referitoare la atac: a) Atacul trebuie sa fie material. atunci nu este vorba de legitima aparare. datorita naturii ei concursul mai multor persoane. putem afirma ca savarsirea unei infractiuni de catre mai multe persoane impreuna. cod penal.duratei asocierii . drepturile sale. Conditiile de existenta a legitimei aparari: I. Atacatorul trebuie sa fie o persoana si sa aiba discernamant. Atacul unui animal nu constituie niciodata legitima aparare. Daca nu stia ca este un atac al unei persoane iresponsabile. e) Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat. mai ales atunci cand aceasta presupune efectuarea de operatii multiple si complexe. Se pune problema in doctrina si in practica judiciara ce inseamna pericol grav.Pentru existenta pluralitatii constituite nu este suficient-ca in caz de participare. In cadrul acestei forme.282 CP. se poate savarsi de o singura persoana. determinata de un obiectiv comun. cooperarea mai multor persoane la savarsirea aceleasi infractiuni este determinata. Nu poate fi vorba de legitima aparare atunci cand un infractor il ataca pe politistul care vrea sa-l aresteze.197 alin. adica sa puna in pericol nemijlocit persoana si drepturile acesteia. 18 . Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei Definitie: Sunt anumite circumstante in care s-a comis infractiunea si care fac ca fapta comisa sa nu aiba trasatura esentiala a infractiunii numita vinovatie. adica sa fie in curs de desfasurare sau iminent. se considera ca atacul este injust si ne aflam in ipoteza unei legitime aparari.75 lit. nu implica existenta unei asocieri in sensul art.75 lit.a CP. Gravitatea se apreciaza de la caz la caz. daca cel atacat stie ca se afla in fata unui atac al unei persoane iresponsabile. Aceste circumstante sunt cele prevazute in articolele 44 -. sau un interes obstesc. sau reclama. art.2. Astfel.Pluralitatea ocazionala(participatia penala) exista cand o infractiune.2lit. de exemplu in cazul infractiunii de falsificare de monede sau alte valori. art192 alin. insulta sau amenintarea nu sunt atacuri materiale.167 si 323CP fiind pe deplin compatibila cu raspunderea agravanta pe care o implica savarsirea infractiunii-scop. ci se cere o asociere de natura sa dureze un anumit timp si cu o pronuntata coeziune. In cazul iresponsabililor.b. nu in acte de natura intelectuala sau morala. adica sa constea in acte de natura fizica. se impune abrogarea acestei conditii. deci nu exista infracti-une. ne vom afla in fata a doua infractiuni in concurs real. cod penal o persoana nu raspunde penal. prin continutul ei ilegal. Deci. fara sa existe obstacole fizice intre atacator si atacat. In cadrul legitimei aparari exista doua actiuni: actiunea persoanei care ataca si actiunea faptuitorului care se apara. aplicarea dispozitiilor art. ci eventual de o stare de necesitate. neafectata de faptul ca nu s-a comis nici una dintre infractiunile ce constituie scopul gruparii. de nevoia unei mai lesnicioase executari a faptei.209 lit.269 CP. daca aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala pentru a se apara in fata unui atac al altei persoane.ca mai multe persoane sa lucreze in intelegere pentru simpla executare a unei infractiuni. de exemplu infractiunea de evadare art. 44. in general. d) Atacul sa fie injust. Dar ori de cate ori savarsirea unei infractiuni de catre mai multe persoane impreuna reprezinta realizarea scopului unei asocieri de infractori in prealabil constituita. de o conceptie unica si de o disciplina statornica intre membrii gruparii. adica sa constea intr-o fapta ilicita a faptuitorului.167 sau 323. 3. neexistand nici un fel de criteriu de departajare. Se considera ca. 1) Legitima aparare Potrivit art. viata si integritatea corporala a acestuia sau a altuia. b) Atacul sa fie direct.

unor actiuni ale animalelor sau ale naturii si care pun in pericol una dintre valorile umane. 2) Starea de necesitate Potrivit art. 2. integritatea corporala sau sanatatea sa. II. Conditiile starii de pericol: Starea de pericol este situatia care poate fi datorata unor actiuni umane. instantele judecatoresti considera ca si atacul asupra patrimo-niului atrage legitima aparare. Exista atunci cand faptuitorul crede ca se afla in fata unui atac si are motive intemeiate sa creada acest lucru. insa se va retine o circumstanta atenuanta. Exista unele diferente intre atac si starea de pericol: . daca la momentul respectiv faptuitorul nu putea sa-si dea seama ca actiunea sa va produce consecinte mai grave decat daca nu intervine. c) Pericolul sa fie inevitabil. raspunderea penala nu este inlaturata. capitanii de nave si aeronave. adica sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin comiterea unor fapte prevazute de legea penala. b) Legitima aparare putativa -. viata. In ultima perioada. 45. Diferente intre legitma aparare si starea de necesitate: 1) Ceea ce le determina. Totusi. impotriva atacatorului. de regula. Daca depasirea limitelor legitimei aparari se datoreaza starii de temere sau tulburare in care s-a aflat faptuitorul. cod penal este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva. Nerespectarea acestei conditii duce la responsabilitatea penala si la retinerea unor circumstante atenuante. dar se va retine o circumstanta atenuanta. aceasta este asimilata legitimei aparari si inlatura caracterul penal al faptei.O alta problema este aceea daca exista legitima aparare atunci cand se ataca patrimoniul (daca victima prinde in flagrant infractorul care vrea sa-i fure un bun). Exista doua situatii speciale de legitima aparare: a) Atunci cand apararea consta intr-o fapta din culpa. Astfel. medicii de ambulanta. b) Actiunea de salvare sa fie proportionala cu pericolul care exista. atunci potrivit art. 44 (3). Daca depasirea legitimei aparari nu este datorata unei stari de temere sau tulburare. de cele mai multe ori din culpa. 2) La starea de necesitate actiunea de salvare trebuie sa fie necesara. a altuia sau un bun important al sau sau al altuia. el va raspunde penal. b) Apararea sa fie proportionala cu atacul. pe cand starea de necesitate e determinata de o stare de pericol. militarii. II. de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. indreptata impotriva altor valori. in timp ce la starea de necesitate actiunea e.Atacul vizeaza doar viata. In ultima perioada se considera a fi legitima aparare si atunci cand apararea este din culpa. ori un interes obstesc. va continua sa existe stare de necesitate. adica prin comiterea faptei prevazute de legea penala faptuitorul nu trebuie sa provoace un rau mai mare decat cel care s-ar fi produs daca nu intervenea. Constrangerea morala si constrangerea fizica 19 . Aceasta proportionalitate se analizeaza in raport de momentul comiterii faptei prevazuta de legea penala. adica pericolul sa nu fi putut fi inlaturat altfel. cod penal (exces jusitificat de aparare). De asemenea. Depasirea limitelor legitimei aparari: In cazul in care apararea este disproportionala fata de atac. iar starea de pericol poate fi determinata si de o actiune produsa din culpa. Are aceleasi efecte ca si legitima aparare. desi in realitate nu este asa. . In aceasta categorie intra politistii. pompierii. Conditiile actiunii de salvare: a) Sa fie necesara. in mod obligatoriu. iar daca faptuitorul are la dispozitie mai multe variante este obligat sa o aleaga pe cea mai putin pagubitoare. Conditiile de existenta a starii de necesitate I.Atacul poate fi determinat doar de o actiune intentionata a omului. in sensul ca. b) Sa puna in pericol valorile sociale enuntate expres in textul legii. in timp ce aceasta conditie nu este ceruta la legitima aparare. sanatatea si integritatea corporala a persoanei. Conditii referitoare la aparare: a) Apararea sa vizeze persoana atacatorului. 3) La legitima aparare faptuitorul trebuie sa actioneze. Notiunea de stare de pericol este mult mai larga decat cea de atac. c) Apararea sa inceteze in momentul in care inceteaza atacul. a) Starea de pericol sa fie imediata. legitima aparare o determina atacul. exista in jurisprudenta germana cazuri de aparare din culpa. iar starea de pericol poate viza si un bun. adica in curs de desfasurare sau pe cale de a se declansa. Daca faptuitorul putea sa actioneze intr-un mod mai putin pagu-bitor. pot exista doua implicatii juridice: 1. Unele persoane nu pot sa invoce starea de necesitate pentru a se salva pe sine. s-a spus ca apararea trebuie sa fie fapta intentionata. adica faptuitorul sa nu fi avut alta posibilitate.

dar circulatia este paralizata in zona unde se afla. 2) Faptuitorul sa nu fi putut sa prevada nici rezultatul si nici imprejurarile care au determinat acest rezultat. insa procesul penal nu poate sa inceapa pana cand persoana nu redevine responsabila. adica poate sa actioneze sau poate sa lase pericolul sa se produca. Exista o constrangere fizica atunci cand faptuitorul nu are o alta posibilitate decat sa comita infractiunea. Aceasta stare se mai numeste si imunitate psihica. b) Betia incompleta -. Singurul caz cunoscut in practica de caz fortuit la betia involuntara este acela in care un angajat al unei fabrici de alcool s-a imbatat cu vapori de alcool rezultati dintr-o explozie a unui cazan. Conditiile cazului fortuit: 1) Faptuitorul sa nu fi prevazut rezultatul si imprejurarile care l-au determinat. cu nerspec-tarea unor dispozitii legale. 4) Cazul fortuit Reglementat in art. 20 . Persoana care comite acea fapta nu va raspunde penal. Daca faptuitorul alterneaza momentele de iresponsabilitate cu momentele de luciditate atunci va raspunde doar pentru actele comise in stare lucida. din punct de vedere al gradului de vinovatie. deci nu exista consimtamantul persoanei ce consuma substantele sau alcoolul. 6) Betia Clasificare: a) Betia completa -. Apare atunci cand se datoreaza actiunii altei persoane sau unui caz fortuit. cazul fortuit este situat. Aceasta forta fizica ce determina constrangerea poate fi de natura animala. faptuito-rul trebuie sa se prezinte la recrutare. Apare atunci cand autorul are controlul actiunilor sale. La starea de necesitate intotdeauna el are doua posibilitati. ca urmare a amenintarii unei persoane. d) Betia involuntara -. naturala sau umana. datorita alienatiei mintale sau a altor situatii. Constrangerea fizica sau forta majora presupune existenta unei forte de natu-ra fizica care determina comiterea faptei prevazute de legea penala de catre faptui-tor. cod penal. Starea de iresponsabilitate trebuie sa existe in momentul comiterii infractiunii. cum ar fi somnambulismul. De exemplu. acolo unde se termina culpa fara prevedere si din aceasta cauza exclude vinovatia penala. In practica judiciara se afirma in mod constant ca nu exista caz fortuit atunci cand faptuitorul actiona. Raul cu care se ameninta trebuie sa fie cel putin la fel de important ca si raul ce se cere a fi savarsit. De cele mai multe ori este vorba de infractiuni omisive. datorita conditiilor meteo nefavorabile. Daca e vorba de o infractiune cu durata de executare trebuie ca iresponsabilitatea sa se mentina pe toata durata comiterii infractiunii. Exista caz fortuit atunci cand intre nerespectarea dispozitiilor legale si producerea rezultatului nu exista raport de cauzalitate. in timp ce persoana care ameninta va raspunde pentru instigare.Constrangerea morala sau psihica exista atunci cand. Apare atunci cand autorul pierde controlul actiunilor sale. la momentul interventiei cauzei imprevizibile. 5) Iresponsabilitatea Este starea psihica a unei persoane care nu poate sa isi controleze actiunile sau nu poate sa conceapa efectele faptelor sale. Daca dupa momentul comiterii faptei persoana devine iresponsabila raspunderea penala va exista. Apare atunci cand autorul consuma intentionat alcool sau alte substante. c) Betia voluntara -. Se pot comite insa si infractiuni comisive. faptuitorul este obligat sa comita fapta prevazuta de legea penala. 47.

deoarece eroarea apare in momen-te diferite. Eroarea mai poate fi clasificata in: 3. 8) Eroarea Eroarea este reglementata in art. element constitutiv al unei infractiuni. 4. imprejurari sau situatii de care depinde caracterul penal al faptei. cod penal minorii care la data comiterii faptei nu implinisera 14 ani nu raspund penal. Florin Streteanu. in timp ce eroarea de drept penal nu poate fi invocata pentru a inlatura caracterul penal al faptei. Asadar nu se admite eroarea atunci cand faptuitorul. Consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita a unei stari. atunci cand o persoana ia din cuier o haina foarte asemanatoare cu a sa crezand ca este haina sa). iar executarea acestei rezolutii gresite este corecta. spune ca situ-atia nu este identica cu eroarea asupra persoanei. Cea de-a doua opinie. In schimb. Este necesar ca eroarea sa nu se datoreze culpei faptuitorului.Betia voluntara poate fi. se va retine o singura infractiune intentionata comisa impotriva persoanelor efectiv lezate. b) Aberatio ictus . Eroarea de drept -. In cazul infractiunii cu durata de executare se va tine cont doar de actele comise dupa implinirea varstei de 14 ani. uneori. Astfel.Betia involuntara completa e cauza ce inlatura caracterul penal al faptei. Ex: conducerea in stare de ebrietate 7) Minoritatea Potrivit art. insa executarea este gresita. la aberatio ictus se va 21 . In cazul erorii asupra persoanei faptuitorul greseste in momentul luarii rezolutiei. daca este produsa cu scopul ca faptuitorul sa prinda curaj. ca si solutiile date trebuie sa fie diferite. in mod rezonabil.Betia voluntara este. putea sa-si dea seama de situatia reala. 51. Eroarea de fapt -. potrivit acestei opinii. uneori. Exista trei situatii speciale de eroare de fapt: a) Eroare asupra persoanei . deoarece ar contraveni principiului cunoasterii absolute a legilor penale. Eroarea esentiala . Rezulta. deci si incadrarea juridica va fi aceeasi ca la error in personam. adica un element de care nu depinde caracterul penal al faptei. majoritara in doctrina si in practica judiciara.. 2. .Betia voluntara. pentru ca identitatea subiectului pasiv nu are relevanta pentru existenta infractiunii. Eroarea de drept Potrivit art. circumstanta atenuanta.Aspecte penale ale betiei: . cod penal numai eroarea de drept nepenal inlatura caracterul penal al faptei. la aberatio ictus rezolutia este corecta.error in personam Consta in cunoasterea gresita a identitatii victimei (atunci cand faptuitorul confunda victima). . e circumstanta agravanta. doarece poate duce la situatii absurde (unele legi devin aplicabile chiar inainte de a fi publicate). Exista atunci cand faptuitorul nu cunoaste sau cunoaste in mod gresit o norma juridica de care depinde caracterul penal al faptei. 2. In legislatiile straine se incearca eliminarea acestui principiu. la care se raliaza si prof. . Eroarea de fapt Aceasta eroare inlatura caracterul penal al faptei doar atunci cand este esentiala (de exemplu. spune ca situatia e identica cu eroarea asupra persoanei. din cauza executarii gresite a infractiunii.devierea loviturii” Apare in situatia in care faptuitorul vrea sa lezeze o anumita persoana dar. 50. In raport de solutia care se da intr-o astfel de situatie exista doua opinii: Prima opinie. cod penal si este de doua feluri: 1. 51. Eroarea neesentiala .Se refera la alte aspecte decat elementele infractiunii. lezeaza o alta persoana.Acea eroare care priveste unul din elementele constitu-tive ale infractiunii. 1. Intr-o astfel de situatie.

în manifestările ei concrete. În contextul acestui cumul de răspunderi. ea se poate cumula. cît şi instituţiile care le reglementează sunt rezultatul unui îndelungat proces evolutiv. a cărei caractristică esenţială o constituie posibilitata aplicării. o sumă de forme de răspunderi specializate. sau cu răspunderea administrativă. de asemenea. Ea include răspunderea morală. fiecare răspundere păstrează caracterul de sine stătător şi va acţiona în formele sale specifice. din cauza executarii gresite a actului de executare. Există o răspundere civilă. o garanţie a realizării dreptului. de exemplu. precum şi diferite alte modalităţi sub care. răspunderea penală. răspunderea juridică este. De exemplu.retine un concurs de infractiuni intre o fapta intentionata in forma de tentativa comisa impotriva persoanei vizate si o fapta consumata din culpa impotriva persoa-nei efectiv lezate. Cercetarea acestor reguli şi practici. întemeiate pe concepţii coerente şi unitare şi caractrizate de trăsături distincte. Răspunderea pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este o parte componentă a răspunderii sociale ce revine fiecărei persoane pentru faptele sale. răspunderea civilă poate să apară singură. Aceasta pentru că răspunderea juridică este. o răspundere contravenţională. vom reţine. în esenţă. Dacă ne referim numai la răspunderea juridică. Alteori. răspunderea politică. asupra obiectului efectiv lezat. răspunderea juridică. poate fi dublată cu alte forme de răspundere juridică. lezeaza un alt obiect juridic. consumata. Concepută a fi o componentă fundamentală a sistemului de drept. marea diversitate sub care această răspundere se poate manifesta. Utilizarea teoriei generale a răspunderii ar accelera procesul de fundamentare a unor noi forme de răspundere. În lucrarea dată mă voi referi la răspunderea civilă dlictuală cît şi cea contractuală. Uneori. a particularităţilor de reglementare a condus în plan teoretic la fundamentarea unor forme de răspundere distincte. c) Aberatio delicti Este situatia in care faptuitorul doreste lezarea unui obiect juridic dar. răspunderea contravenţională. în caz de nevoie a constrîngerii de stat. un domeniu central îl reprezintă materia răspunderii juridice. a căror evoluţie tinde spre consacrarea. reglementate de instituţii juridice distincte. sau disciplinară etc. Solutia instantei se va da ca la aberatio ictus. într-o formă sau alta. De-a lungul timpului în cadrul diferitelor ramuri de drept s-au adoptat norme juridice şi s-au relevat principii şi reguli specifice în materia răspunderii subiectelor de drept pentru actele şi faptele lor. o răspundere penală. cu răspunderea penală. precum şi diferite alte modalităţi în care răspunderea juridică se poate manifesta potrivit specificului diferitelor ramuri ale dreptului. Sfera răspunderii sociale este deosebit de largă şi de cuprinzătoare. Va exista tentativa la infractiunea intentionata asupra obiectului vizat si infracti-une din culpa. membrii societăţii sînt chemaţi să dea seama pentru modul în care se comportă în viaţa socială. Atît formele de răspundere juridică. aşa cum este şi cazul răspunderii specifice dreptului comercial. Raspunderea penala În ştiinţa şi practica dreptului. dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii 22 . un factor de eficienţă a acestuia.

statul român. subiecţii răspunderii penale. în afara obligaţiei de despăgubire-manifestare a răspunderii civile-se va aplica şi pedeapsa prevăzută de Codul Penal-manifestare a răspunderii penale. executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii. prin care. precum şi întreaga ordine de drept. denumită activitate infracţională. trăsături prin care aceasta se distinge de faptele neîncriminate. Codul penal şi celelalte acte normative în materie. Noţiunea. Mai este nevoie ca faptele săvîrşite să includă atît pericolul social. atît obiective. de intindere: 1) Amnistie generala -. 1.1 Conform Codului penal art. Cauzele care inlatura raspunderea penala A. Principiile răspunderii penale sunt cuprinse în cadrul penal.întruneşte elementele unei infracţiuni. Actul acesta normativ. Infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale. legea penală apără. ori calitatea infractorilor. nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. numai legea prevede care faptă constituie infracţiuni. împotriva infracţiunilor. Clasificare: I. Cand incidenta ei nu este sub-ordonata indeplinirii vreunei 23 . II. cît şi subiective. Infracţiunea exprimă trăsăturile esenţiale şi comune oricărei infracţiuni. Infracţiunea este formată din mai multe etape. trăsăturile. Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate. fiind lipsită în mod văzut de importanţă. se bazează pe cunoaşterea şi analiza infracţiunii ca instituţie juridică fundamentală. pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. din consideren-te de politica penala. faze şi fiecare cu semnificaţii juridice proprii. Infracţiunile sunt săvîrşite printr-o anumită desfăşurare în timp şi în spaţiu. cît şi importanţa materială a infracţiunii. Conform Codului penal. persoana şi drepturile acesteia. infracţiunea este o faptă care prezintă pericol social. 2) Amnistie speciala -. săvîrşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală. Stabilind faptele penale. particularizate prin cuantumul pedepsei. Amnistia Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament. suveranitatea. Simpla declarare prin lege a unor fapte ca infracţiuni şi săvîrşirea lor cu vinovăţie nu este suficientă pentru ca răspunderea penală să devină posibilă faţă de făptuitor. înscrie în economia sa noţiunea de infracţiune. Cand priveste anumite infractiuni. este inlaturata raspunderea penala. proprietatea. Conform Codului penal. dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret. precum şi de faptele de pericol social prevăzute de alte norme juridice decît cele penale. pedepse ce se aplică infracţiunilor şi măsurile ce se pot lua în cazul săvîrşirii acestor fapte. al obligării făptuitorului la suportarea pedepsei. natura lor. Dupa aria de cuprindere. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta: 1) Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -. La fel este de conceput un cumul între răspunderea civilă şi răspunderea administrativă sau între răspunderea civilă şi cea disciplinară. Conform Codului penal nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală.

Dupa natura infractiunilor 24 . atat doctrina. astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate. precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Limitele amnistiei 1) Limita temporala Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni. instanta va pronunta o solutie de achitare. Astfel. o lege cu aplicare retroactiva. aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. pana la data intrarii in vigoare a legii de amnistie. Exista o exceptie in acest caz. pe calea unui act de amnistie. Astfel. pentru a beneficia de amnistie. De asemenea. Daca este vorba de o infractiune continua. dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii: . iar daca procesul a inceput deja. III. se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. facandu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie. aceasta nu va mai incepe. amenda platita pana in momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui. Dupa momentul in care intervine: 1) Amnistia antecondamnatorie -. 2) Amnistia postcondamnatorie -. prin esenta ei. executarea va inceta. in lipsa unei asemenea precizari. Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii. acesta nu va mai fi pornit.conditii speciale. Amnistia este. acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. Desi nu exista un text de lege expres. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. In schimb. Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. Efectele amnistiei I. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei. iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa. Efectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savarsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau. 2) Amnistia conditionata -. Astfel. atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. daca nu a fost declansat procesul penal. Cand intervine dupa ce hotararea de con-damnare a ramas definitiva. continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru viitor. daca pedeapsa a fost pusa in executare. II. iar daca nu a fost pusa in executare. 2) Limita materiala Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de executare. Cand intervine dupa savarsirea infractiunii. cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei. se considera ca. legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune.

respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa.Dupa limita pedepsei Efectele amnistiei: Potrivit art. a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate. Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei. a masurilor educative. Efectele definitive ale acesteia.Dupa persoana sau varsta condamnatului . II. Dupa modul in care se produc efectele gratierii: 1) Gratiere neconditionata -. 25 . chiar daca intervine anterior condamnarii. dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rarea a ramas definitiva. Acordata de Parlament. amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile). 119 (2). In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. La fel ca amnistia. B. gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere. Acest termen este stabilit prin fiecare lege. gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. se produc la expirarea termenului de incercare. nu se pot dispune aceste masuri. dar. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Spre deosebire de celelalte doua cazuri. Acordata de presedinte prin decret prezidential. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art.. 119 (2). dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Astfel. interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Inter-vine. Dupa numarul subiectilor vizati: 1) Gratiere individuala -. Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. Clasificare: I. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere. pe cale de lege sau de catre seful statului. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei. de regula. marea majoritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative. redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara. 2) Gratiere conditionata -. deoarece art. In functie de intinderea efectelor: 1) Gratiere totala -.Dupa valoarea prejudiciului . III. cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii. intotdeauna. Referitor la masurile educative. 120. cod penal. gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Poate interveni si an-terior ramanerii definitive a hotararii. el este de 3 ani. Exceptii: In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. Prima opinie spune ca se vor apli-ca oricum masurile de siguranta. prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse. cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. legiuitorul derogand de la art. prin lege. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa. 119 (1). Gratierea Este un act de clementa adoptat de catre Parlament. 2) Gratiere colectiva -. spre deosebire de amnistie. 2) Gratiere partiala -. In schimb.

Daca este vorba de o gratiere neconditionata. efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare. Astfel. functionand ca un termen de reabilitare special. legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea. 2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa. partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul de incercare la gratierii 26 . dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala. pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. Astfel. noua infractiune fiind savarsita in termenul de incercare al gratierii. cat si revocarea gratierii. aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. In exemplul dat. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii. sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda). Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul de incercare la gratierii In acest caz. Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Astfel. Daca intervine o gratiere conditionata. Avem 4 situatii: 1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii. Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul de incercare la gratierii In aceasta situatie. Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune. in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii. 3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii. considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea. Daca gratierea e totala. ceea ce va atrage revocarea suspendarii. dar in termenul de incercare al gratierii. Efectul revocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau. se va revoca gratierea. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune. va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic. alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata in mod irevocabil. care va continua sa curga. Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. Intr-un asemenea caz.Efectele gratierii Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii. din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere. Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate interveni revocarea ei. iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei. se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii. exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua infractiune (uneori. in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene).

Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. In concluzie.In aceasta ipoteza se va revoca gratierea. aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua. Termenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie. Insa. infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savarsita ulterior. efectele sale s-au produs cu titlu definitiv. cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Limitele efectelor gratierii 1) Limita temporala Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii. gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept. deci. Totusi. continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. 1) Prescriptia raspunderii penale Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse: 27 . Prescriptia Exista doua feluri de prescriptie extinctiva: 1) Prescriptia raspunderii penale 2) Prescriptia executarii pedepsei In dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie. ci sunt termene spe-ciale pentru fiecare caz. 3) Limita efectelor pedepsei Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare. Astfel. nu mai este posibila revocarea suspendarii. caci infractiunea este savarsita in termenul de incercare al gratierii. prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul revocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. chiar reintregit. Art. In concluzie. C. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. in dreptul penal. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere. cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune. Si in cazul gratierii. aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea acestui termen. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii. 2) Limita materiala Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. 120 (4). in practica legislativa. se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si. De aceea se considera ca. au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor educative. Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidiva. adica partea de pedeapsa gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata. Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata Termenul de incercare la gratierii In aceasta situatie. 4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. De asemenea. se constata ca acest din urma termen.

termenul este de un an.Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. . In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat.. iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate.Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani. daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa. De asemenea. legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. . termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata. termenul este de 20 de ani. actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii. exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. .). Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen. Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil. pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate.Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art.Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani. .Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda. care impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). . Asadar. cursul prescriptiei este suspendat. indiferent de numarul intreruperilor. tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa: . In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.Daca este o pedeapsa cu amenda. 2) Prescriptia executarii pedepsei Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege.Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani.Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani. De exemplu. citatia.Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. Intreruperea prescriptiei Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea. cod penal. iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare. termenul este de 8 ani. Suspendarea cursului prescriptiei Are loc atunci cand. Termenele de prescriptie. in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii. confruntarea etc. se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie. Pana cand intervine aceasta autorizare. cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). Intreruperea termenului prescriptiei 28 . 181. termenul este de 3 ani. termenul este de 15 ani. potrivit legii. in cazul minorilor opereaza o dubla reducere. se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. . . termenul este de 10 ani. Pentru a evita o prescriptie perpetua. Ex: In cazul unei pedepse cu inchisoarea de la 5-15 ani termenul de incercare va fi de 4 ani. termenul va fi de 3 ani. in acest caz. termenul este de 5 ani.

Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. adica sa constea intr-o declaratie in fata in-stantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea penala introdusa.Cauza sa se afle in curs de judecata la prima instanta. si excep-tii. totusi. 279. . vatamare corporala. cod pr. Pentru aceasta trebuiesc indeplinite conditiile urmatoare: 1) Rretragerea plangerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege.Cand infractorul savarseste o noua infractiune. In cazul revocarii suspendarii conditionate. absenta acestei plangeri inlatura raspunderea penala. D.Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 29 . termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare. amenintare. viol in forma simpla (chiar daca aceasta infractiune prevede un pericol social ridicat. loviri. o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva. a suspendarii sub supraveghere. lovire in forma simpla.Cand incepe executarea pedepsei. adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori contractual al acesteia. lit. calomnie. Astfel. actiunea penala se pune in miscare din oficiu. actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu atunci cand persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restransa. De obicei actiunea este pusa in miscare la plangerea prealabila a victimei in cazul urmatoarelor infractiuni: insulta.Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene consecutive. Suspendarea termenului prescriptiei Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica. Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii. Lipsa sau retragerea plangerii prealabile De regula. 2) Retragerea trebuie sa fie explicita. atunci cand promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei vatamate. Aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand partea vatamata nu a fost legal citata sau cand a fost prezent aparatorul legal al acesteia. retragerea poate fi si implicita daca sunt indeplinite conditiile: . potrivit Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe-rii pedepsei). 3) Retragerea plangerii sa intervina inainte de ramanerea definitiva a hotararii. pen. . iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Prin exceptie. punerea in executie sau continuarea executarii pedepsei. fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea cauza prejudicii morale partii vatamate. Aceasta se face fie in considerarea pericolului social redus al infractiunii.Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere: . adica de insulta. a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate.. Daca legea prevede ca actiunea se pune in miscare doar la plangerea prealabila a partii vatamate. Exista. Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate. adica inlatura raspunderea penala. calomnie. Retragerea plangerii Are acelasi efect ca si lipsa acesteia. . nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Prin exceptie. actiunea se va pune in miscare doar la plangerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stanjenitoare pentru aceasta si ii poate aduce prejudicii morale). abuz de incre-dere. a).

iar in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa. penal se face pe baza urmatoarelor principii : 1) Sanctiunile au caracter revocabil . pt. A-tunci cand exista mai multe persoane vatamate. intotdeauna. cod penal). operand doar intre partile care s-au impa-cat. De regula.4) Retragerea sa fie totala si neconditionata. pt ca acestea pot fi aplicate numai in masura in care sunt prevazute de lg. Nu e posibila o retragere sub condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat. Impacarea partilor Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului. Totusi. 3) Impacarea sa se faca de catre persoanele abilitate in acest sens. tinand cont ca este vorba de un act bilateral. in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu. nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva. aceste infractiuni sunt cele care necesita plangerea prealabila a partii vata-mate. De regula. Aplicarea sanctiunii de dr. explicita. care opereaza in rem. penala a incriminat ca sanctiune posibilele abuzuri ale organelor judiciare(tortura) 30 .0 2) Sanctiunile au caracter impersonal . Daca partile s-au impacat. Potrivit principiului solidaritatii pasive. impacarea intervine intre inculpat si partea vatamata. Aceasta opereaza si in cazul unor infractiuni a caror urmarire se dis-pune din oficiu (art. sanctiunile nu ar mai putea fi inlaturate. impacarea se face personal cu incuviintarea ocrotitorului legal. In cazul retragerii plangerii penale inculpatul poate cere continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. 5) Impacarea trebuie sa fie. chiar daca plangerea a fost introdusa sau mentinuta doar de o singura persoana. pt. E. Plangerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si pasive. fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Pentru a produce efecte. 4) Aplicarea unor sanctiuni compatibile cu ordinea juridica si morala a societatii Ex : lg. ca aceste sanctiuni nu pot fi aplicate decat persoanelor care au savarsit infractiuni 3) Sanctiunile au caracter legal . Retragerea plangerii trebuie sa intervina inaintea finalizarii procesului. ca daca ar avea caracter irevocabil . ci doar de acele infractiuni in care legiuitorul a instituit in mod expres posibilitatea impa-carii partilor. atunci cand fapta a fost comisa in participatie este suficienta introducerea ori mentinerea plangerii pentru unul singur dintre participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor participantilor. si in limitele legii. impaca-rea partilor produce efecte in personam. partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului. In concluzie. Sanctiunile de drept penal Sanctiunile de drept penel nu pot fi aplicate decat de organele judiciare si in temeiul legii. nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plangerea prealabila a partii vatamate. 4) Impacarea trebuie sa fie totala si neconditionata. 180 (11) si (21). impacarea partilor trebuie sa indeplineasca conditiile: 1) Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede impacarea partilor. inlaturand raspunderea penala si stingand actiunea civila. 2) Impacarea partilor trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. in cazul existentei unei noi erori jud. impacarea se face de catre reprezentantii lor legali. Totusi. Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile. se va angaja raspunderea penala a inculpatului.

impiedicarea exloatarii aeronavei In toate aceste situatii detentiunea pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii In legislatia romaneasca rar se intalneste situatia in care detentiunea pe viata este singura pedeapsa in cazul savarsirii unei infractiuni ca : tratamente neomenoase in timp de razboi. pt. penal sunt : masuri educationale – pedepsele sanctiuni de dr. Aceasta pedeapsa se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare . Mas. Minorilor li se aplica pedeapsa intre 5–20 ani inchisoare . 31 . penala . : -pers.5) Sanctiunile au caracter de individualizare potrivit acestuia oridecate ori s-a savarsit o infractiune . penal ce se aplica atunci cand se savarsesc infractiuni deosebit de grave si constau in scoaterea infractorului din societate si trimiterea lui in centre de detentie pana la sfarsitul vietii. penala fie ca aceasta este considerata sau nu infractiune . . Masurile educative sunt cele care se iau fata de infractorii minori cand acestia savarsesc infractiuni . si atunci cand exista indicii ca persoana respectiva va savarsi o noua fapta prevazuta de lg. regimul concret de executare al acestei pedepse este reglementat de legea privind executarea pedepselor. Detentiunea pe viata se aplica pentru unele infractiuni grave prevezute de codul penal: -o parte din infractiunile privind siguranta statului -infractiuni de omar deosebit de grav -infractiuni contra pacii si omenirii -unele infractiuni prevazute in legi speciale ca:impiedicarea exloatarii navei. prevazute de lege. tin cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei . reeducarea lor. organele jud. Aceasta pedeapsa nu se aplica persoanelor care la data pronuntarii hotararii de condamnare au implinit varsta de 60 ani ( in cazul lor se aplica 25 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi pe durata maxima) si minorilor. Educative sunt: – mustrarea – libertatea supravegheata – internarea in centre de reeducare – internarea in institute medicale educative In functie de diferite criterii pedepsele pot fi :–unice –alternative Alternative= sunt pedepse cumulative in masura in care legiuitorul prevede ca se vor aplica impreuna (amandoua) Pedepsele aplicabile persoanei fizice Pedepse principale :–detentiunea pe viata –inchisoare de 15 zile la 30 ani –amenda de la 100 lei l 50000 lei Detentiunea pe viata este pedeapsa principala prevazuta de c. infractionala -conduita infractorului inainte si dupa infractiune -modul si mijloacele de savarsire a faptei -circumstantele agravante si atenuante -concussul de infractiuni si -starea de recidiva Sanctiunile de dr. atunci cand aplica o sanctiune . penal –masuri educative –masuri de siguranta Pedepsele sunt –principale –complimentare –accesorii Masurile de siguranta intervin cand o persoana savarseste o fapta prevazuta de lg.

cand instanta considera util acest lucru si tinand cont de antecedentele penale ale condamnatului. daca pedeapsa aplicata este mai mica de 10 ani. condamnatii avand posibilitatea de a trece de la un regim de executare la altul . restul de 90% facandu-se venit la bugetul de stat. restul de 2/3 fiindu-i dati acestuia la liberare . cand pedeapsa nu depaseste 10 ani . Inchisoarea pdeapsa principala prevazuta de lg.sa fi fost staruitor in munca -sa fi dat dovezi temeinice de indreptare . pe viata cu inchisoarea pdeapsa deja executata din det. Din cei 10% condamnatul beneficiaza de 1/3 din suma de bani in timpul executarii pedepsei . Cand in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea condamnatii brbati implinesc 60 ani si condamnatele femei 55 ani acestia pot fi eliberati conditionat daca au executat 1/3 pedeapsa pentru pedepsele de pana la 10 ani si si cel putin ½ pentru pedepsele mai mari de 10 ani. fractiunile 2/3 si ¾ de mai sus se socotesc in raport de totalul pedepselor Persoana ce a fost condamnata unei sau mai ultor infractiuni din culpa poate fi liberata conditionat dupa ce a executat cel putin ½ din pedeapsa . Cand condamnatul executa mai multe pedepse ce nu se contopesc . cu acordul lor . si cel putin 2/3 din pedeapsa . Condamnatul trecut de 60 ani barbati si 55 ani femei . pe viata se deduce din pedeapsa cu inchisoarea ce urmeza a fi executata. la prevenire savarsirii de noi infractiuni. cu dovezi temeinica de indreptare . poate fi liberat conditionat innaintea executarii in intregime a pedepsei. dar . In cazul comutarii sau inlocuirii pedepsei det. Daca in termen de 10 ani de la eliberare nu savarseste alta infractiune se considera ca liberatul aexecutat toata pedeapsa . staruitor in munca . poate fi eliberat conditionat daca sunt indeplinite conditiile de mai sus si daca a executat cel putin 15 ani inchisoare. cu inchisoarea se bazeaza : pe posibilitaea condamnatilor de a presta . penala romana ce consta in scoaterea infractionarului din mediul in care a trait si trimiterea lui in penitenciar pe o perioada determinata prevazuta in hotararea de condamnare . pentru infractiunea savarsita instanta judecatoreasca s-a oprit asupra detentiunii pe viata . cu dovezi temeinice de indreptare . Executarea pedepsei inchisorii se bazeaza pe sistemul progresiv . Cel condamnat la inchisoare pe viata poate fi eliberat conditionat dupa executarea a 20 ani de detentie daca indeplineste urmatoarele conditii: -safi fost disciplinat . minori separat de cond. condamnatii barbati ce au implinit 60 ani si condamnate femei ce au implinit 55 ani nu vor putea fi obligati sa munceasca . disciplinat .Facem precizarea ca pedeapsa de 25 ani inchisore pentru cei peste 60 ani . Pedeapsa inchisorii se executa in urmatoareala regimuri –de maxima siguranta –inchis –semideschis –deschis Regimurile executarii ped.pe educarea condamnatilor -pe respectarea de acestia a ordinii interioare a detentiunii -pe recompesarea si si stimularea celor staruitori in munca . la cererea lor . si cel putin ¾ . disciplinati si care dau dovezi temeinice de indreptare. Acelasi regim au si cei ce au fost condamnati minori fiind . Toate mijloacele folosite in cadrul regimurilor executarii pedepseleor cu inchisoarea trebuie sa contribuie la reintegrarea in societate a celor condamnati . daca pedeapsa aplicata este mai mare de 10 ani insa numai daca acel condamnat a fost disciplinat . Munca desfasurata de condamnati este remunerarta in proportie doar de 10% pentru condamnat . majori Dupa ce a efectuat cel putin 2/3 din pedeapsa inchisorii . daca implinesc aceste conditii la implinirea a 18 ani 32 . cand pedeapsa este mai mare de 10 ani condamnatul : staruitor in munca . In situatia in care condamnatul la detentiune pe viata implineste 60 ani in timpul executarii pedepsei . li se poate asigura dreptul la munca. In penitenciare condamnatii barbati executa pedepsa separat de condamnatele femei iar cond. o munca utila ( daca sunt apti de munca) . aceasta se inlocuieste cu inchisoare pe 25 ani . In ceea ce priveste munca prestata . si pedeapsa de la 5 la 20 ani pentru minori se aplica numai in masura in care dintre pedepsele prevazute de lg.

In situatia in care instanta apreciaza ca cel conamnat nu are posibilitatea incei 2 ani sa-si achite toata amenda . la aprecierea instantei si se executa dupa executarea pedepsei principale . O adoua categorie de pedeapsa complementara este degradarea militara ce consta in pierderea gradului militar si dr. de a fi tutore sau curator Pedepsele complementare se aplica pe o durata intre 1-10 ani .000 lei In situatia in care legea prevede ca o anumita infractiune este pedepsita cu amenda penala fara a arata limitele amenzii . de a ocupa o functie sau de a ocupa o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care condamnatul s-a folosit pentru a savarsi infractiunea 4–dr. degradarea militara se aplica pe o durata nedeterminata . acestea sunt de: – 300 lei minim si 15. interzicerea acestui drept nu se poate aplica decat in masura in care s-a interzis si dreptul prevazut la pct. –500 lei minim si 30. va dispune recuperarea creantei statului prin executare asupra unor bunuri ale condamnatului.000 lei . fata de de persoana infractorului si fata de imprejurarile savarsirii faptei . In situatia in care cel condamnat .Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la eliberare pana la implinirea duratei pedepsei cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. minimul special este de 150 lei iar maximul special este de 10. Spre deosebire de alte categorii de amenzi ca am. cand pedeapsa inchisorii este de cel mult un an . la pedeapsa rezultata putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani. de a alege si de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice 2–dr. Administrativa . in sa pedeapsa aplicata este mai mare de 2 ani . parintesti 5–dr. este de 50. Cand aplica pedepsa amenzii stabilind un cuantum al acesteia . Daca cel liberat a savarsit o noua infractiune pana la data implinirii duratei pedepsei . nu pote depasi maximul general de 50. alternativ . dupa gratierea tottala sau a restului de pedeapsa . cel ce a savarsit o infractiune . institutia de judecata trebuie sa tine cont si de celelalte obligatii cilvile pe care le are condamnatul . tinand cont de gravitatea noii infractiuni. ori dupa prescriptia executarii pedepsei. amenda penala se trece in cazierul infractorului . Pedepsele complementare . poate dispune fie mentinerea starii de libertate fie revocarea acesteia .000 lei maxim cand pedeapsa inchisorii erste mai mare de un an Indiferent cate circumstante agravante ar fi pedeapsa amenzii aplicata de institutiile de judecata . de regula [entru infractiuni de o gravitate mai redusa si alternativ cu pedeapsa inchisorii . Inlocuirea amenzii penale ci inchisoarea poate avea loc numai in situatia in care legea prevede pentru infractiunea savarsita . de a purta uniforma. Amenda ca pedeapsa principala este prevazuta in codul penal . astfel incat peersoanele aflate in grija acestuia sa nu fie afectate .000 lei maximimul . iar instanta constata fata de natura si gravitatea infractiunii. in aceasta situatie pedeapsa aplicata de instanta pentru noua infractiune si restul de pedeapsa ramasa de executat se contopesc . ca aceasta pedeapsa este necesara . instanta de judecata poate aplica si una sau mai multe din pedepsele complementare prevazute de lege . pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii. de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. Cand legea prevede pentru o infractiune alternetiv pedeapsa inchisorii si amenda fara a arata limitele amenzii .000 lei Atunci cand a fost aplicata pedeapsa amenzii. Ori de cate ori legea penala o prevede pedeapsa complementara trebuie aplicata . Spre deosebire de celelalte pedepse complementare ce se plica pe o durata determinata cuprinsa intre 1-10 ani . instanta judecatoreasca . fiscala . cu rea credinta nu-si indeplineste obligatiile de plata instanta de judecata in prima faza dispune excutarea silita asupra bunurilor acestuia iar in subsidiar poate lua masura inlocuirii pedepsei amenzii cu inchisoarea . se aplica se aplica de instantele de judecata in masura in care s-a aplicat si o pedeapsa principala intr-un cuantum de cel putin 2 ani inchisoare . Amenda – pedeapsa princupala ce consta in suma de bani ce trebuie sa o plateasca in contul statului . condamnatul este obligat sa depuna in 3 luni recipisa de plata a amenzii. Condamnatul are insa posibilitatea sa ceara ca plata amenzii sa se faca esalonat pe o durata de 2 ani. Minimul general al pedepsei amenzii este de 100 lei iar maximul gen. contraventionala . Pedepsele complementare consta in interzicerea unuia sau mai multora din urmatoarele drepturi: 1–dr. In situatia in care legea nu o prevede . condamnatul pierzand pentru totdeauna 33 . 1 3–dr.

pentru pers. p. se pot aplica si pedepse complementare ca: –a) dizolvarea persoanei juridice –b) suspendarea activitatii pers. jur.64 C. pe o durata de la 3 luni la 3 ani –e) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o perioada de la 1 luna la 3 ani –f) afisarea sau difuzarea hotrarii de condamnare Aplicarea unor sau mai multor dintre aceste pedepse se dispune atunci cand instanta de jud. in situatia in care persoana a fost in cursul urmaririi penale sau al judecatii . jur. iar pe perioada arestului pedepsele accesorii nu au operat . sau amenda . insa avand in vedere modul concret cum urmeaza a se executa pedeapsa (ex. ce nu poate fi mai mare de 10 aparitii .1 an –c) suspendarea uneia dintre activitatile pers. pedeapsa inchisorii de pana la 10 ani . In situatia in care dupa condamnare o persoana solicita amanarea sau intreruperea executarii pedepsei pe perioada amnarii sau intreruperii pedepsei accesorii. Pedepsele accesorii – constau in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in articolul 64 c. se suspenda si executarea pedepsei accesorii. se realizeaza fara dezvaluirea identitatii victimei si pe cheltuiala pers . Pedepse aplicabile persoanei juridice Singura pedeapsa principala pentru persoanelor juridice este amenda Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de pers. si de imprejurarile savarsirii . Facem precizarea ca in situatia suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere . Pedeapsa aplicata este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 10 ani.000 lei Pe langa pedeapsa principala a amenzii . opereaza asfel incat in aceasta situatie durata lor este mai mare decat durata pedepsei . . minimul special al amenzii pt pers . Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras la locul si perioada de timp stabilita de instanta de judecata . instanta stabileste numarul de aparitii . iar o copie dupa dipozitivul hotararii definitive de condamnare va fi trimisa instantei civile competente in vederea desemnarii lichidatorului .P.000 lei iar maximul special al amenzii este de 900. arestata preventiv . In situatia in care pentru infractiunea savarsita de pers. este de 5000 lei iar maximul amenzii 600. jur . jur. in acest caz durata pedepsei accesorii va fi mai mica dacat durata pedepsei aplicata de instanta deoarece arestul preventiv se deduce din condamnare . constata . Aplicarea unei sau mai multor din aceste pedepse complementare este obligatorie cand legea prevede expres acest lucru.–la locul de munca ) instanta de judecata poate interzice numai unele din aceste drepturi . daca difuzarea se face prin presa scrisa sau audio vizuala. Degradarea militara se aplica obligatoriu daca pedeapsa stabilita de instanta de judecata este mai mare de 10 ani inchisoare si facultativ daca pedeapsa aplicata de instanta de judecata este mai mare de 5 ani inchisoare dar de cel mult 10 ani inchisoare. in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani –d) inchiderea unor puncte de lucru ale pers. fata de natura si gravitatea infractiunii . jur. pe o durata de la 3 luni. Pedepsele accesorii se executa pe perioada in care se executa principala in practica sunt situatii cand pedepsele accesorii pot avea durata mai scurta sau mai lunga de timp . ca aceste pedepse complementare sunt necesare . fiz. jur. Pedeapsa complementara a dizolvarii pers juridice a fost constituita in scopul stoparii savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost denaturat in act scop Efectul aplicarii aestei pedepse complementare il reprezinta deschiderea procedurii de lichidare potrivit legii . iar pentru alte mijloace de difuzare durata nu poate fi mai mare de 3 luni. fiz.atat gradul militar cat si dreptul de a purta uniforma . Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii pers. minimul special al amenzii pentru pers.000lei. Astfel . 34 . consta in interzicerea desfasurarii activitatii totale sau a uneia din activitati in realizarea careia a fost savarsita infractiunea . jur. Ele se plica de instanta de judecata si sunt un accesoriu al pedepsei principale . De regula instanta de judecata interzice toate cele 5 drepturi prevazute de art. jur. este de 10. Facem precizarea ca drepturile prevazute la litera a si b nu se pot aplica decat impreuna . Pededeapsa complementara a afisarii hotararii definitive de condamnara sau de difuzare a ei .

Sunt supuse confiscarii speciale: –bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de lg. cu caracter medical prin obligarea la tratament medical si internare medicala –mas. pana la insanatosire . inumane sau degradante . obligatia la tratamant medical este masura de siguranta ce se ia fata de persoana bolnava mental . a cunoscut scopul folosirii lor. interdictia de a se afla in anumite localitati . Confiscarea speciala este o Masura de siguranta ce consta in trecerea unor bunuri din patrimoniul faptuitoruluiin patrimoniul statului. sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni . modificate . urmand a fi confirmata de instanta in faza de judecata . pe o perioada determinata. interdictia de a se afla in anumite localitati . produse . expulzarea . faptuitorul va fi obligat sa se prezinte in mod regulat la tratament medical . persoana ce urmeza a fi expulzata . Masura expulzarii nu se poate lua in situatia in care in statul unde va fi expulzata persoana aceasta va fi supusa la tortura sau la alte tratamante crude . sau daca apartinand altei persoane . In situatia in care cel ce va fi expulzat a fost si condamnat in Romania . penala si care prezinta pericol social . masura expulzarii va fi pusa in practica dupa executarea pedepsei in Romania . Expulzarea este masura de siguranta ce consta in scoaterea in afara teritoriului tarii a unui cetatean strain sau apatrid fara domiciliu in Romania carea asavarsit o fapta prevazuta de lg. Masurile de siguranta cu caracter medical obliga la tratament medical si este o masura ce se ia impotriva faptuitorului care din cauza unei boli sau intoxocari cronice cu alcool . –bunurile ce au fost date pentru a determina savarsirea unei infractiuni sau pentru a-l rasplati pe infractor 35 . –prin ameliorarea starii de sanatate cand masura de siguranta este inlocuita cu obligarea la tratament medical. penala ( confiscarea banilor falsi) –bunurile ce au fost folosite in orice mod la savarsirea unei infractiuni daca sunt ale infractorului . si care se afla intr-o stare ce prezinta pericol pentru societate si consta in internarea persoanei intr-un institut medical pana la insanatosire. Daca bunurile apartin altei persoane ele vor fi confiscate numai in masura in care producerea modificarea sau adaptarea lor s-a facut cu acordul propietarului . toxicoman . masura de siguranta se executa si pe perioada executarii pedepsei . restrictive de lucruri prin confiscarea speciala –mas. Masurile de siguranta se iau ata de organele de urmarire penala cat si de instanta de judecata dar numai in cazurile cand legea prevede asfel. Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa –bunurile provenite . sau stingerea executarii acesteia in unul din modurile prevazute de lege. daca au folosit acelei infractiuni . si daca sunt ale infractorului. Durata masurii ese nedterminata insa poate fi revocata cand: a) faptuitorul s-a insanatosit b) faptuitorul nu se mai prezinta regulat la tratamant . Aceasta masura se ia pe o durata nedeterminata insa ea poate inceta fie : –prin insanatosirea faptuitorului. aceasta . Masurile obligatorii de tratament medical se iau chiar daca faptele in sine nu constituie infractiuni ci doar fapte prevazute de legea penala . interdictia de a reveni in locuinta familiei . in masura in care persoana obligata la tratament medical este condamnata la detentiune pe viata sau la pedeapsa inchisorii .Masuri de siguranra –sunt acelea care se iau de instanta de judecata fata de persoanele care au savarsit fapte prevazute de legea penala si au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii unor alta fapte prevazute de legea penala . caz in care masura este inlocuita cu cea a internarii medicale . trebuie trimisa intr-un stat determinat si nu doar scoasa in afara tarii. Masurile de siguranta se impart in –mas. Obligarea la tratament medical se poate lua in faza de urmarire penala de procuror . restrictive de drepturi prin interzicerea unei functii sau profesii . stupefiante sau alte asemenea substante prezinta pericol pentru societate .

acel obiect care ocroteste o anumita categorie de drepturi(infractiuni contra persoanei . Nerespectarea acestei masuri de siguranta atrage raspunderea penala pentru infractiunea de violare de domiciliu. ce cuprinde toate valorile sociale ocrotite de legea penala (Rom. dr. integritaea . patrimoniu. Aceasta masura de siguranta poate inceta mai inainte de data prevazuta de condamnare daca exista o cerere din partea parsoanei vatamate . si liertatile pers.constrangerile morale sunt cele care inlatura caracterul moral alfaptei. etc.) –obiectul juridic specific care ocroteste o singura categorie de drepturi(dr la viata .–bunurile dobandite prin savarsirea unei infractiuni daca acestea nu sunt restituite persoanelor vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia .b) responsabilitate si c)libertate de vointa b)Responsabilitate este atitudinea de actiune sau inactiune a persoanei fata de fapta si urmarile acesteia . Interdictia de a reveni in locuinta familiei is produce efectele dupe executarea pedepsei principale . In aceasta situatie avem obiect juridic complex format din doua sau mai multe valori sociale distincte (talharie= bunul furat+corpul persoanei) Subiectii infractiunii persoane ce savarsesc fapta prevazuta de legea penala sau sufera consecintele savarsirii unei astfel de fapte Pot fi subiecti activi = persoana fizica sau persoana juridica care savarseste fapta prevazuta de legea penala . Daca bunurile supuse confiscarii nu sunt gasite . . etc. in locul lor se confisca banii sau bunurile pana la concurenta valorii acestora . –bunurile a caror detinere este interzisa prin lege. –pedeapsa aplicata de instanta sa fie de cel putin 1 an inchisoare. bunul furat etc. intergritate . Interdictia de a reveni in locuinta familiei presupune nu numai interdictia de locui efectiv acolo ci si trecerea sporadica prin tot ceea ce tine de ceasta Continutul infractiunii desemneaza totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa fie calificata drept infractiune . urmarea imediata . este format din : –factorii infractionali(obiectul si subiectii) –continutul infractiunii (elementul material . Pentru a raspunde din punct de vedere penal ca subiect al infractiunii persoana juridica trebuie sa legal consituita iar persoana fizica trebuie sa indeplineasca conditiile cu privire la :a) varsta . patrimoniului .) –obiectul juridic generic . a)Din punct de vedere al varstei avem urmatoarele prezumtii 36 . legea neprevazand o limita minima a acestei masura . atitudine concretizata in posibilitatea persoanei de a-si controla si dirija actiunile si inactiunile si de fi constienta de rezonanta sociala a faptelor sale c)Libertatea de vointa presupune posibilitatea persoaneai de a-si controla vointa si actiunile . legatura de cauzalitate si latura subiectiva) Obiectul infractional este valoarea sociala si relatiile sociale nascute in jurul acelei valori si care sunt ocrotite prin norma penala Acesta poate fi : –general . Interdictia revenirii in locuinta familiei se stabileste pe o perioada determinata si este masura de siguranta ce se ia de instanta de judecata daca –infractorul a savarsit o infractiune de lovire sau alte violente indreptate imporiva membrilor familiei –instanta sa constate ca prezenta acestuia in locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei. suveranitaea .) –obiectul juridic complex anumite categorii de infractiuni care sunt formate prin vointa legiuitorului din reunirea a doua infractiuni distincte (talharie = furt+violenta). insa consideram ca aceasta limita minima trebuie sa fie o perioada de timp rezonabila astfel incat masura sa-si produca efectul . Prin membri de familie intelegem : sotia si ruda apropiata daca ruda locuieste sau gospodareaste impreuna cu infractorul. si de a nu fi supusa la costrangere fizica sau morala . intreaga ordine de dr. persoana . Masura de a nu reveni in locuinta familiei se ia pe o perioada de pana la 2 ani . ) –obiectul material sunt unele infractiuni a caror valoare sociala ocrotita se concretizeaza intr-o entitatea materiala (corpul fizic al persoanei in viata . . autoritatii .

scris. – Stabilirea aspectului psihic al legaturii de cauzalitate – Delimitarea si determinarea exacta a contributiilor esntiale esentiale si inlesnitoare in antecedenta cauzala – Locul si timpul savarsirii infractiunii ce pot aparea fie ca o cerinta esentiala fie ca element circumstantial Latura subiectiva Vinovatia ca element al laturii subiective constituie in crealizarea cerintei prevazute de lege din punct de vedere al atitudinii mentale . Intre actiunea sau inactiunea faptuitorului ce reprezinta elementul material al obiective si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate . Aici intra situatiile cand se descopera elemente noi (infractiuni noi) sau se inlatura anumite elemente (infractiuni). revenind organelor de judecata si persoaneleor vatamate posibilitatea de a dovedi exitenta discernamantului. avem aceeasi situatie de exceptie cand condamnatul la plata amenzii nu o plateste cu rea-credinta. –intre 14-16 ani se prezuma relativ ca persoana nu respunde din punct de vedere penal . Individualizarea judiciara a pedepselor La individualizarea pedepselor se tine seama de criteriile generale si obligatorii enumerate in art. se apreciaza acest grad 37 . La infractiunile de pericol legatura de cauzalitate rezulta ––EX RE–– adica din materialitatea faptelor . Apoi. De asemenea. Continutul constitutiv al infractiunii –Elementul material reprezinta actiunea sau inactiunea faptuitorului ce devine relevanta in realizarea ctontinutului constitutiv al unei infractiuni . Urmarea imediata se poate concretiza fie prin creearea unei stari de pericol fie prin schimbarea pozitiei . cuvinte . Pentru dovedirea acestei legaturi de cauzalitate trebuiesc urmate urmatoarele etape : – Identificarea in antecedenta cauzala a tuturor contributiilor umane privitoare la savarsirea faptei. Art. 72. la forma consumata ori de tentativa in care s-a realizat infractiunea. cod penal. cod penal se va folosi pentru alegerea tipului de pedeapsa si pentru cuan-tumul acelei pedepse. Exceptie de la aceasta regula avem in situatia in care individualizarea se face dupa condamnare. Actiunile se pot reliza prin–fapte materiale . Inactiunile sunt faptele unor persoane care nu fac ceva ce legea ii impune sa faca Urmarea imediata o reprezinta rezultatul socialmente periculos realizat in urma savarsirii unei infractiuni unei infractiuni. psihice a faptuitorului fata de fapta si urmarile ei . –de la 18 ani persoana raspunde intotdeauna din punct de vedere penal . Individualizarea acestora se face in momentul in care se aplica sanctiunea. iar cand sunt savarsite din culpa numai daca legiuitorul a prevazut expres aceasta –faptele constand in inactiuni sunt infractiuni fie ca sunt savarsite cu intentie sau din culpa cu exceptia situatiilor in care legiuitorul le-a incriminat pentru cele savarsite din culpa . La infractiunile de rezultat legatura de cauzalitate trebuie dovedita . –intre 16-18 ani se prezuma relativ ca persoana va raspune din punct de vedere penal deoarece are discernamant insa legea da posibilitatea faptuitorului sa dovedeasca faptuitorului lipsa discernamantului. 72. se apreciaza daca gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezen-ta unei infractiuni. In raport de forma de vinovatie legiuitorul prevede 2 principii fundamentale –faptele savarsite printr-o actiune constituie intotdeauna infractiune daca sunt savarsite cu intentie . la contributia adusa la savarsirea infractiunii etc. 2) Limitele de pedeapsa fixate in partea speciala 3) Gradul de pericol social al faptei savarsite Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape.. Mai intai.–persoana de pana la 14 ani nu raspunde din punct de vedere penal . –actiunea reprezinta fapta unei persoane care face ceva ce legea ii sspune sa nu faca. Criteriile de individualizare a pedepselor: 1) Dispozitiile partii generale a Codului Penal Aceste dispozitii se pot referi la aplicarea in timp si spatiu a legii penale.

c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie. II. d) Sa se indrepte impotriva provocatorului. cod penal. cu titlu exemplificator. ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. c) Sa determine o stare de puternica tulburare. b) Fapta infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. aceste stari. 2) Depasirea limitelor starii de necesitate Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. B. situatii sau imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala sunt denumite cauze. Totusi. in func-tie de caracteristicile biologice. trei imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: 1) Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii. A. cod penal atunci cand infractiu-nea este comisa in participatie. printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. atenuante sau agravante. b) Poate fi comis cu orice forma de vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila. 74. concursul de infractiuni. adica sa existe o cauzalitate psihica intre actul provocator si riposta. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul. cod penal si consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto. Circumstantele pot fi: legale sau judiciare. o atingere grava a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. 38 . Codul penal prevede expres in art. injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. Sunt considerate stari de atenuare: Tentativa si minoritatea faptuitorului. 27. Circumstantele atenuante judiciare Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala. rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii. Conditiile ripostei: a) Trebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de provocare. psihologice sau sociologice ale acestuia. judecatorul putand alege una sau mai multe. 5) Imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala In stiinta dreptului. a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului. b) Sa fie intentionata. comportarea sincera in cursul procesului. Conditiile starii de provocare: I. 73. produsa prin violenta. 2) Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita. amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator. in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor. In cadrul acestor cauze se face diferenta intre stari si circumstante. 73. Sunt considerate stari de agravare: Starea de recidiva. inlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor. Conditiile actului provocator: a) Sa constea intr-o violenta. cod penal. pentru a se determina cota de contributie a fiecarui participant. Pe langa aceste criterii prevazute de art. 72. Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt: 1) Depasirea limitelor legitimei aparari Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in fata unui atac material. la individualizarea pedepsei se mai tine cont si de prevederile art. lit. in fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in stare de tulburare.tinandu-se cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator. 3) Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii. Potrivit acestei conditii. imediat. determinate de o provocare din par-tea persoanei vatamate. c) Sa fie determinata de actul provocator. ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita grava. 4) Persoana faptuitorului Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui faptuitor in parte. b). infractiunea continu-ata. d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta in stare de provocare. direct. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul. 3) Starea de provocare Este definita in art. Aceste circumstante sunt intr-un numar nelimitat. Circumstantele atenuante legale Acestea sunt cele prevazute expres in art. deoarece ea nu este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii.

a). nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala.In afara de circumstantele prevazute in art. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei A fost introdusa prin legea 197/2000. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ. Se au in vedere autorul. mediul din care provine acesta etc. o salbaticie in comiterea faptei. accentul cazand pe prima dintre ele. starea de betie voluntara completa (uneori). Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol. sau viol. in caz de santaj. lit. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente. e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav in art. fiind reala. Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei. E importanta determina-rea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai mul-te persoane. Aici intra orice actiune violenta comisa asupra membrilor familiei. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. cod penal). cod penal. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna.Savarsirea faptei trebuie. violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. aceasta fiind prevazuta in aceasta situ-atie ca agravanta speciala. 176 (1). 74. cod penal mai pot exista alte circumstante atenuante judiciare neprevazute expres in lege. daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii: . indiferent de contributia acestora la savar-sirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. deoarece se refera la fapta. vatamare corporala grava.. prin violente asupra mem-brilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. coautorii si complicii concomitenti. prin natura ei. De asemenea. Circumstanta. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave (art. nivelul intelectual al faptuitorului. 75 (1). . sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. prin care se cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp. in cazul de talharie intre membrii familiei. Circumstantele agravante legale Sunt prevazute expres in art. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. 182. cum ar fi: starea de betie accidentala incompleta. 39 . 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime. E o circumstanta reala. C. In cazul in care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat.Presupune o ferocitate din partea infractorului.

premeditarea. fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. Cand o astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal. cum ar fi violul sau talharia. cod penal). cod penal). premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta ju-diciara la omor. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta. razbunarea etc. Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. 175. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale. Circumstantele agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant. Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati. dar poate fi retinuta la alte infractiuni. Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agra-vanta speciala si anume omorul calificat comis in interes material (art. lit. cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Art. De asemenea. dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei (betie preordinata). b). atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea. Sunt considerate motive josnice: invidia.In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor. se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in campul infractio-nal pe major. 51). comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati (art. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern. Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara. cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice. deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ri-dicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. rautatea. nu se retine agravanta generala. a). se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau mijloacele folosite. lit. ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. 75 (2). ci cea speciala. De asemenea. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. Art. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt (art. Efectele circumstantelor 40 . Ramane la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. D. Raspunsul ar fi ca nu presupune. fiind suficient ca ea sa existe. 175 (1). h). 209 (1). lit. cele doua circumstante se pot retine concomitent. Astfel. fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. gelozia. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate..

In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara.000 lei sau mai mare. infractiuni contra pacii si omenirii. Exista o situatie de exceptie. Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe. instanta este obligata sa inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 10 si 25 de ani.500. nu poate fi mai mica de 2. in mod facultativ. pana la minimum general. atunci cand exista circumstante atenuante in cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata. Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2. circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. pe-deapsa se coboara sub minimum special. II. pe-deapsa se coboara sub acest minim. dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani. pe-deapsa se coboara sub minimum special. Efectele circumstantelor agravante Spre deosebire de circumstantele atenuante. 1) Efectele asupra detentiunii pe viata Potrivit art. 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda.000. dar nu mai jos de un an. Efectele circumstantelor atenuante I. ori pana la mini-mul general. cand minimul special este sub 350. f). 3) Efectele asupra pedepsei cu amenda Art.000 lei. aceasta se coboara sub minimul ei special. sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. c) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare. Aceasta exceptie se aplica atunci cand e vorba de urmatoarele tipuri de infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului.000 lei. A. infractiuni savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. e) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este cuprins intre 3 luni si 1 an. putand fi redusa pana la 150.Sub aspectul efectelor nu exista nici o deosebire intre circumstantele legale si cele judiciare. pana la minimum general (15 zile -. lit. dupa noile modificari. cod penal: a) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare. d) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare. cand reducerea pedepsei inchisorii nu se poate face decat pana la o treime din minimul special. pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi inlaturata. in cazul in care minimul special este de 350. dar nu mai jos de 3 luni. 2) Efectele asupra pedepsei inchisorii Aceste efecte sunt reglementate in art. cod penal. cod penal prevede: Cand pedeapsa prevazuta de lege e amen-da. Atunci cand minimum special se modifica in urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special. care. pe-deapsa se coboara sub minimum special. Circumstantele judiciare o data retinute produc aceleasi efecte ca cir-cumstantele legale. Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate 41 . chiar si cu o zi. aceasta poate.000 lei. 77. 76. fie o inlocuire cu o alta specie de pedeapsa.000 lei. infractiuni de omor. Efectul asupra pedepselor complementare Consta in aceea ca aplicarea pedepselor complementare devine facultativa. b) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare. 76 (1). B. pedeapsa se coboara sub acest minim. Atunci cand exista circumstante atenuante. dar nu mai jos de 3 ani. Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea comisa. prevazute de Legea 169/2002. Efectele asupra pedepselor principale Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special.

Daca avem concurs intre recidiva.Infractiunea continuata si circumstantele agravante in orice ordine. cod penal). Atunci cand exista mai multe atenuante. Concursul intre circumstantele agravante si cele atenuante Prin dispozitiile art. nu de atatea ori cate agravante avem. cod penal. instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei a fost adoptată şi reglementată în cadrul legislaţiilor penale contemporane. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare. cu obligaţia pentru cel condamnat de a avea o comportare corectă în tot acest timp. Dacă însă condamnatul nu are o bună purtare şi săvârşeşte. în termenul de încercare o altă infracţiune. daca exista un concurs intre circumstantele atenuante si cele agravante. apoi recidiva. Ea constă în suspendarea pe o anumită durată denumită termen de încercare. De asemenea. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei este o măsură de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării condamnatului şi observarea comportării acestuia pe durata suspendării pedepsei. . Deşi. este o măsură de individualizare a reacţiei penale pe care o poate lua instanţa de judecată prin pronunţarea unei hotărâri de condamnare. daca atunci cand exista o circumstanta agravanta nu mai e obligatorie coborarea sub minimul special. tentativa si cauzele de atenuare. daca avem in concurs minoritatea. . legiuitorul a stabilit ca. ea are totuşi o importanţă deosebită fiind destinată să ducă la realizarea scopului pedepsei. a executării pedepsei aplicate. cum ar fi recidiva se procedeaza in felul urmator. Astfel. coborarea pedepsei sub minimul special nu mai este obligatorie. suspendarea executării pedepsei se revocă. atunci nici cand exista recidiva nu mai este obligatorie coborarea. Dacă a expirat termenul de încercare şi condamnatul a avut o purtare bună. tinandu-se insa cont la individualizarea judiciara de numarul agravantelor. infractiune continuata si circumstante agravante se aplica: . Astfel. In cazul pedepsei inchisorii. 80. Daca avem concurs intre circumstante atenuante si o cauza de agravare. Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. pedeapsa se coboara o singura data sub minim. contactul cu 42 . Avem situatii cand circumstantele (de atenuare sau de agravare) vin in concurs cu cauzele de atenuare sau agravare.Recidiva inaintea concursului. iar in final concursul. cod penal s-a prevazut ordinea in care li se da efici-enta cauzelor de agravare si de atenuare cand acestea sunt concurente in aceeasi cauza. Opinia majoritara spune ca intr-o astfel de ipoteza nu mai este obligatorie coborarea sub minimul special si aceasta ca efect al circumstantelor atenuante. fără executarea efectivă a acesteia. evitându-se astfel neajunsurile pe care le atrage după sine privaţiunea de libertate: îndepărtarea condamnatului de familie şi de modul de viaţă obişnuit. iar condamnatul este ţinut să execute atât pedeapsa a cărei executare fusese suspendată. La circumstanta agravanta sporul se aplica o singura data. 80 (1). cât şi pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune. sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special.din maximul special in cazul amenzii (art. Argumentul folosit in acest caz este faptul ca. DEFINIREA ŞI CARACTERIZAREA CONCEPTULUI DE SUSPENDARE CONDIŢIONATĂ A EXECUTĂRII PEDEPSEI Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. tratamentul sanctionator se aplica in aceasta ordine.Prima data infractiunea continuata si circumstantele agravante. 78. E important sa nu se depaseasca limitele de la art. mai intai se va da eficienta circumstantelor de agravare. apoi circum-stantelor de atenuare. el este reabilitat şi reintegrat fără vreo restrângere a drepturilor pentru fapta penală săvârşită. dupa care se va da eficienta starii de recidiva.

în ceea ce priveşte săvârşirea în viitor a unor astfel de fapte. în fine. iar nu fracţiunea de pedeapsă rămasă neexecutată după deducerea duratei deţinerii preventive. Posibilitatea aplicării suspendării condiţionate a pedepsei îşi află deci o limită obiectivă în gravitatea faptei săvârşite care reflectă. prevedea că suspendarea se putea aplica dacă pedeapsa era închisoarea de cel mult 2 ani sau amendă. pedeapsa aplicată de instanţă trebuie să fie de cel mult 3 ani închisoare sau amendă. care privesc: A) NATURA ŞI MĂRIMEA PEDEPSELOR APLICATE . Dimpotrivă. care să reflecte această posibilitate. prevede că. art. 2) sunt evitate totodată cheltuielile pe care le implică executarea pedepsei în penitenciar. Oricare ar fi situaţia făptuitorului. Suntem de părere că condiţia esenţială pentru aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei este. de conştiinţă juridică a oamenilor şi de atitudinea pe care aceştia o manifestă împotriva infracţiunilor grave care reclamă. Se înţelege că principala sursă a acestor date o constituie conduita anterioară a făptuitorului şi comportarea lui în însăşi săvârşirea infracţiunii pentru care urmează să se aplice suspendarea executării pedepsei. 81 lit. Existenţa unei fapte grave şi a unei vădite stări de periculozitate face ca aplicarea acestei instituţii să fie nu numai ineficace. trebuie să se constate posibilitatea reală de îndreptare pe care ar prezenta-o făptuitorul. ceea ce va fi precumpănitor în acordarea suspendării este gradul deosebit de pericol social pe care îl prezintă fapta a cărei săvârşire a pricinuit o tulburare alarmantă a relaţiilor penale normale. iar celelalte la persoana condamnatului. . constatare ce trebuie să rezulte din anumite date obiective.infractori recidivişti periculoşi care îl pot antrena în continuare pe calea infracţiunii.după ce s-a scăzut timpul executat din pedeapsă. ele se împart în condiţii OBIECTIVE şi SUBIECTIVE.. Îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. să se ţină seama în aplicarea măsurii suspendării executării şi de conştiinţă socială. cu alte cuvinte. Astfel. primele referindu-se la condamnare. Prin pedeapsa aplicată trebuie să înţelegem pedeapsa în întregul ei aşa cum a fost pronunţată prin hotărârea de condamnare. totodată. pen. fără îndoială.în cazul admiterii unui recurs extraordinar . prin eforturi făcute sub ameninţarea pedepsei la care a fost condamnat şi de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduită corectă şi deci prin autoreeducare. Astfel. de a se elibera de mentalitatea şi de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infracţiunii. b C. pedeapsa aplicată era de cel mult 1 an. În prezent cuantumul de 3 ani închisoare priveşte toate categoriile de infracţiuni faţă de care se poate dispune suspendarea executării pedepsei. ce se reflectă în pedeapsa aplicată de instanţă şi nu în cea prevăzută de lege. Astfel. art. ci acordarea ei rămâne la latitudinea instanţei de judecată. aptitudinea subiectivă a persoanei făptuitorului de a se corija. pentru a se putea acorda suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie să se ţină seama de o serie de condiţii. dar şi de-a dreptul primejdioasă pentru apărarea intereselor societăţii. CONDIŢIILE NECESARE ACORDĂRII SUSPENDĂRII CONDIŢIONATE A PEDEPSEI Condiţiile pentru acordarea suspendării condiţionate a executării pedepsei sunt prevăzute în art. Lăsarea în libertate a unui infractor condamnat pentru o faptă gravă poate crea un sentiment de nesiguranţă. 81 lit. ori în urma unei graţieri parţiale sau.aceea care nu a fost executată ori considerată ca executată . pen. nu atrage obligativitatea aplicării instituţiei. stimulează pe unii condamnaţi ca să nu mai comită infracţiuni şi prin felul acesta. instituţia suspendării condiţionate se remarcă mai cu seamă prin faptul că: 1) ajută. o reacţiune represivă severă. contribuie la îndreptarea acestor condamnaţi fără a se mai impune executarea pedepsei. pentru a se putea dispune suspendarea condiţionată. 81 C. Înainte de modificare. a C.s-ar ajunge la situaţia ca la 43 EXECUTĂRII . pen. Trebuie. starea de periculozitate a persoanei. iar pentru infracţiunile contra avutului public.condamnarea cu suspendarea executării pedepsei se aplică în cazul infracţiunilor de o gravitate mai scăzută. Această condiţie nu poate fi considerată îndeplinită anticipat pe baza prezumţiei că orice infractor este capabil de un asemenea efort. Dacă s-ar admite că este posibil a se suspenda condiţionat doar o parte din pedeapsă . în general.

Menţionăm că graţierea nu înlătură caracterul penal al faptei concurente pentru care s-a stabilit pedeapsa graţiată. împiedică aplicarea art.. dezincriminarea. să fie nu numai ineficace. pentru care s-a aplicat o pedeapsă grea. având în vedere pericolul social mai mare al faptelor şi periculozitatea sporită a făptuitorului. c. e C. dacă pedeapsa stabilită pentru cealaltă infracţiune concurentă. întrucât. C. c) mai înainte ca inculpatul să fie judecat în primă instanţă.expirarea termenului de încercare. Soluţia este însă diferită în cazul graţierii. în asemenea caz.pen. ca sancţiune a ansamblului de fapte. Nu se poate dispune măsura suspendării numai pentru pedeapsa uneia dintre infracţiunile în concurs iar pentru celelalte executarea în regim de detenţie. în calea suspendării executării acestei pedepse. acea infracţiune a fost dezincriminată ori amnistiată. a sau alin.. pen. În acest caz. ci asupra celeilalte. măsura prevăzută în art. pen. Întrucât dezincriminarea înlătură caracterul penal al faptei iar amnistia înlătură răspunderea penală. 81 alin. desigur. este închisoarea între 2 şi 3 ani. amnistia sau graţierea şi-au produs efectele nu asupra pedepsei cele mai grele. b) într-o ipoteză similară. se va putea dispune şi atunci când instanţa a aplicat pedeapsa închisorii de 2 ani la care a adăugat amenda conform art. dar mai înainte ca hotărârea să fi rămas definitivă. potrivit art. ori pedeapsa respectivă a fost graţiată. ceea ce. pentru două infracţiuni concurente. 81 C. Raţiunea dispoziţiei ce limitează posibilitatea de a se suspenda condiţionat executarea la pedepsele ce nu întrec o anumită limită maximă. nu există nici un impediment. a intervenit – anterior condamnării definitive – o cauză de stingere a executării. nu interesează dacă la această sancţiune s-a ajuns prin alegerea amenzii dintre cele două pedepse alternative prevăzute în normă sau prin înlocuirea închisorii cu amendă. Condamnarea cu suspendare. ca efect al recunoaşterii circumstanţelor atenuante. condamnatul să nu mai fie reabilitat pentru întreaga condamnare. stabilit de lege pentru a se putea acorda suspendarea condiţionată a executării pedepsei. 81 alin. fie cea graţiată. trimis în judecată pentru două infracţiuni concurente a fost condamnat pentru una dintre ele la o pedeapsă între 2 şi 3 ani închisoare. se poate ajunge prin stabilirea pedepsei în limitele prevăzute în norma incriminatoare sau prin recunoaşterea circumstanţelor atenuante şi deci coborârea pedepsei sub minimul special. a intervenit un act de graţiere aplicabil numai uneia dintre ele. 34 lit. în privinţa căreia nu a operat nici o cauză de stingere. care. pen. Legiuitorul a fost mai prevăzător faţă de autorul unui concurs de infracţiuni. cu sau fără spor. O serie de probleme se pot ivi atunci când pentru una din pedepsele aferente infracţiunilor în concurs. pen.81 C. Când pedeapsa aplicată constă în amendă. nu se poate concepe. 34 C. pune în lumină starea de periculozitate a infractorului ce face ca. dar şi primejdioasă pentru societate. constă în constatarea că săvârşirea unei infracţiuni grave. 1 lit. În acest caz. a şi alin. se pot ivi următoarele ipoteze: a) inculpatul. Se va putea dispune în aceste cazuri – precum şi în alte variante ale ipostazelor enunţate – suspendarea condiţionată a acelei pedepse care nu a fost stinsă prin dezincriminare. pen. se înscrie în limitele prevăzute în art. fie cea exceptată de la graţiere. Suspendarea condiţionată se poate aplica şi în cazul concursului de infracţiuni dacă pedeapsa stabilită de instanţă este de cel mult 2 ani închisoare şi sunt îndeplinite condiţiile legii. care se înscrie în limitele prevăzute în art. în condiţiile art. trebuia să fie de cel mult 1 an iar dacă una din faptele concurente era contra avutului public. nu şterge 44 . 2 C. 1 lit. reducând limita pedepsei închisorii a cărei executare poate fi suspendată condiţionat. 2 C. iar una din pedepsele stabilite prin hotărârea de condamnare ulterioară. pedeapsa de 2 ani priveşte toate situaţiile concursului de infracţiuni. Înainte de modificarea adusă prin Legea nr. în caz de concurs de infracţiuni. avându-se în vedere pedeapsa globală aplicată ansamblului de fapte. măsura suspendării trebuie aplicată pedepsei rezultante. La cuantumul de 3 ani. din punct de vedere al condiţiei examinate. pentru întregul concurs de infracţiuni trebuie să se aplice o singură pedeapsă globală. 104/1992 pedeapsa stabilită de instanţă. în cazul concursului. pen. În urma modificării aduse. indiferent de faptele reunite în structura sa. pedeapsa aplicată trebuia să fie de cel mult 6 luni închisoare. 76 lit. În ipoteza concursului. termenul de încercare va fi determinat de pedeapsa închisorii (2 ani plus durata pedepsei a cărei executare s-a suspendat). amnistie sau graţiere. necondiţionat sau condiţionat. nu desfiinţează concursul de infracţiuni.

E) CONVINGEREA INSTANŢEI CĂ SCOPUL PEDEPSEI POATE FI ATINS FĂRĂ EXECUTAREA PEDEPSEI . 4. sau infracţiunile de violenţă gravă. instanţa. singurul său efect constă în neexecutarea pedepsei. Codul penal de la 1968 nu pretindea o astfel de reparaţie ca cerinţă a suspendării decât în cazul infracţiunilor prin care se provocau pagube avutului obştesc. B)INFRACŢIUNILE PENTRU CARE NU POATE FI DISPUSĂ SUSPENDAREA . în care se prevede că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani. întrucât la expirarea termenelor prevăzute de lege este reabilitată de drept. conform prevederilor art. a impus cerinţa ca persoana să nu fi fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii oricât de mică ar fi fost această pedeapsă.. Având în vedere că ansamblul infracţiunilor concurente îşi păstrează gradul de pericol social iniţial . a fost introdus în textul art. În situaţia în care condamnarea anterioară a constat în amendă.prin legea nr.140/1996. răspunderea penală fiind personală. oricare ar fi natura acestora. graţierea oricăreia dintre pedepsele stabilite. pentru acordarea suspendării executării 45 . Această limită a fost ridicată de la 12 la 15 ani prin Legea 197/2000.condamnarea. infracţiunilor de vătămare corporală gravă.pe lângă condiţiile sus menţionate. în sensul că instanţa poate dispune suspendarea când paguba a fost integral reparată sau plata despăgubirii este garantată de o societate de asigurări. precum şi în cazul. 34 C. dispoziţiile art. în caz de concurs.b.reflectând în continuare aceeaşi periculozitate a infractorului. Cu toate acestea. în viitor va putea beneficia pentru pedeapsa aplicată unei noi infracţiuni. Practic. câtă vreme nu are la dosar dovada îndeplinirii acestei obligaţii. iar în al doilea rând din antecedentele sale penale. deci instanţa nu poate pune în discuţie suspendarea executării pedepsei chiar dacă ar aprecia că celelalte condiţii sunt îndeplinite. poate pronunţa suspendarea condiţionată numai în raport cu pedeapsa unuia sau unora dintre participanţi. Prin Legea nr. condamnări pentru fapte din culpă precum şi condamnări în privinţa cărora a intervenit reabilitarea sau pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare).dacă repararea de bunăvoie a prejudiciului provocat persoanei vătămate prin fapta sa constituie o dovadă că infractorul înţelege caracterul antisocial al faptei sale. în primul rând din faptă şi din împrejurările în care acesta a fost săvârşită. privitoare la obligaţia reparării pagubei au fost completate. în funcţie de condiţiile obiective şi subiective. instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei numai dacă paguba a fost integral reparată. Condiţia de a nu mai fi suferit anterior o condamnare superioară limitei de 6 luni. Se admite posibilitatea acordării.104/1992. Înainte de această modificare. pen. 81 alin. chiar dacă persoana a suferit o condamnare anterioară la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. 81 lit. viol şi tortură. Codul penal în art. până la pronunţarea hotărârii.140/1996. (condamnări pentru infracţiunile săvârşite în timpul minorităţii. Această restrângere nejustificată a fost eliminată în urma modificării aduse instituţiei suspendării prin Legea nr. pen. nu există nici un motiv pentru a se considera că. pentru modificarea şi completarea Codului penal. Legiuitorul a voit să excludă de la beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei pe infractorii care au săvârşit infracţiuni intenţionate grave. În cazul participaţiei. un alineat nou. 38 C. instituţia suspendării se poate aplica. de suspendarea condiţionată. în cazul condamnării pentru o infracţiune prin care s-a produs o pagubă. persoana condamnatului interesează sub raportul periculozităţii sale decurgând. a fost introdusă în cod prin Legea nr. Concluzia de mai sus este valabilă indiferent de caracterul necondiţionat sau condiţionat al graţierii. C) REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN INFRACŢIUNE . dacă aceasta intră în vreunul din cazurile prevăzute în art. dezincriminate. în cazul în care pretinde să i se acorde încredere prin suspendarea condiţionată a executării. Dacă persoana a fost anterior condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării sau a executării pedepsei într-o închisoare militară şi s-au respectat condiţiile impuse de lege. pen. pentru infracţiunile amnistiate.81 C.uşurându-le – condiţiile de suspendare condiţionată a executării pedepsei şi că s-ar putea suspenda condiţionat numai executarea pedepsei negraţiate.. ar putea modifica . D) PERSOANA CONDAMNATULUI – în cadrul condiţiilor suspendării. este firesc şi logic ca el să facă această dovadă prin repararea pagubei pricinuite prin infracţiune. legea prevăzând că. Pentru acordarea suspendării legea impune condiţia ca persoana să nu mai fi fost condamnată anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni. S-a dorit să se evite riscul la care societatea s-ar expune prin lăsarea în libertate şi fără supraveghere a infractorilor periculoşi. 104/1992.

în unele cauze concrete asupra suspendării condiţionate a executării pedepsei. psihice si umane care deosebesc pe infractorii minori de cei adulti. nu este necesară executarea efectivă a pedepsei. Astfel. constituie o împrejurare de natură a învedera lipsa unor garanţii suficiente în sensul că. Suspendarea condiţionată a executării şi reducerea pedepsei ca efect al circumstanţelor atenuante fiind. lăsând astfel instanţelor cele mai largi posibilităţi în ceea ce priveşte depistarea şi aprecierea semnificaţiei lor.pedepsei se mai cere ca instanţa de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Elementele de fapt ce stau la baza convingerii instanţei că făptuitorul este apt a se îndrepta.întocmirea unor liste de plată fictive. ultim C. de asemenea. fie pentru a comite. pedepse pentru minorii infractori are si un rol preventiv general descurajand pe cei care ar fi tentati sa savarseasca infractiunile astfe sanctionate. împrejurările. se poate dispune suspendarea acesteia. ambele. mijloace de individualizare a pedepsei. Având a se pronunţa. dacă din actele dosarului rezultă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.aptitudinea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea pedepsei. in principal. Datorita acestor particularitati. in cazul minorilor care ating varsta majoratului pana in momentul judecarii sau a caror fapta a fost descoperita dupa majoratul infractorului. ci o facultate a instanţei de judecată care este liberă să aprecieze – chiar dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii – din oficiu sau la cererea condamnatului dacă este sau nu cazul să se acorde suspendarea. Pe langa necesitatea unei reactii prin pedepse fara de minorii care savarsesc infractiuni deosebit de grave si vadesc o periculozitate deosebita. comun. 81 C. recurgerea la sanctiuni penale (pedepse) se impune uneori si din ratiuni practice. fie pentru a acoperi o delapidare . spre a se putea face aplicarea art. Aceste sanctiuni sunt adecvate conditiilor fizice. pentru îndreptarea făptuitorului nu este necesar ca el să execute pedeapsa.. pentru a putea dispune suspendarea condiţionată a executării. uneori pot coincide cu cele reţinute de instanţă ca circumstanţe atenuante. împrejurări. Comparat cu acesta din urma sistemul 46 . prevederea in lege a unor. reţinute ca circumstanţe atenuante. permit să se aprecieze că această condiţie specifică este îndeplinită. de exemplu. stările etc. Legiuitorul Codului penal roman de la 1968 a instituit pentru infractorii minori un sistem mixt de sanctiuni. Instanţa poate decide să respingă cererea acestuia şi este obligată să motiveze acordarea suspendării (art. Trasatura caracteristica a acestui sistem este data. 81 C. cat mai ales prin modul de aplicare si executare. care functioneaza alaturi de sistemul general.în principiu . Dar cum. Legea nu arată acele elemente pe care instanţa trebuie să le ia în considerare pentru a aprecia dacă se impune sau nu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Sistemul sanctiunilor aplicabile minorilor. aplicabil adultilor. aplicarea masurilo educative apare ca lipsita de ratiune. chiar fără să execute pedeapsa. această motivare dând posibilitatea instanţei de control judiciar să verifice temeinicia acestei măsuri. Din cele examinate mai sus rezultă că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu este un drept al condamnatului. instanţa a decis. alcatuiesc. se cere îndeplinirea unei condiţii specifice . nu constituie motiv de netemeinicie a hotărârii sau o încălcare esenţială a legii. pen. stări sau situaţii să se afle la baza folosirii amândurora. sanctiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ. in concetia legiuitorului de la 1968 numai la masuri educative.) pen. distrugeri şi înlocuiri de acte. înainte şi după săvârşirea infracţiunii şi numai în măsura în care se dovedeşte că săvârşirea faptei se datoreşte unui concurs accidental de împrejurări şi că. in fine. că folosirea unor mijloace viclene . care nu este cerută şi pentru constatarea circumstanţelor atenuante. alaturi de masurile educative un sistem sanctionator special.nu permite a se aprecia că pe viitor conduita inculpatului va fi bună chiar fără executarea pedepsei. alcatuit din masuri educative si pedepse.. la locul de muncă. pedepsele aplicabile minorilor. 81 alin. de componenta masurilor educative. a hotărât că adoptarea unei poziţii nesincere în cursul procesului. ca pedepsele aplicabile minorilor se deosebesc de cele din dreptul comun nu atat prin natura lor. În aceste condiţii. prin negarea săvârşirii faptei sau prin încercarea de a învinui de săvârşirea infracţiunii alte persoane. Cadrul sanctiunilor pentru minori infractori nu poate fi insa redus. instanţa trebuie să realizeze o analiză completă a personalităţii infractorului urmărind în acest sens comportarea sa în viaţa socială. În practică s-a decis însă că misiunea instanţei de a motiva suspendarea. pen.ca aceleaşi date. destinate unor personalitati in formare si susceptibile de influentare. Trebuie mentionat totdata. nimic nu se opune . pentru îndreptarea sa. este necesar a se exprima întotdeauna motivându-se corespunzător concluzia la care s-a ajuns dacă datele..

o cauza de diferentiere si o stare de atenuare a pedepse. antecedente antisociale inainte sau dupa implinirea varstei raspunderii penale etc. instanta este obligata sa aleaga mai intai care dintre cele doua categorii de sanctiuni (masuri educative sau pedepse) este aplicabila in speta. deoarece cele speciale au fost suficient valorificate prin alegerea pedepsei. nu trebuie sa fie confundate cu masurile de siguranta.). Operatiunea de individualizare a sanctiunii are deci. in limite reduse la jumatate in raport cu cele aplicabile adultilor. 2 C.). ALEGEREA CATEGORIEI SI FELULUI SANCtIUNII APLICABILE INFRACTORULUI MINOR. De asemenea. care pot fi luate si fata de faptuitorii minori. Legea prevede 4 masuri educative: a) mustrarea.sanctionator pentru minori apare evident mai bland. alin.educativ (art. Astfel. 72 C. Mlasurile educative. Legea prevede insa ca instanta trebuie sa recurga la pedepse numai daca apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului. oricare ar fi ele.p. Daca a optat pentru o pedeapsa. de la simpla dojana pana la privarea de libertate. insa fara nici o legatura cu varsta acestora. sau respectiv care dintre pedepsele aplicabile minorilor urmeaza sa fie luata sau respectiv aplicata. ci exclusiv pentru inlaturarea unor stari de pericol date in vileag prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. Ca pedepse aplcabile minorilor.p. Primele trei masuri sunt prevazute in ordinea gravitatii lor. instanta se foloseste in continuare de criteriile speciale de individualizare. 101 C.p. Pentru alegerea sanctiunii aplicabile. La alegerea categoriei de santiuni aplicabile.p. Se subliniaza prin aceasta dispozitie deosebit de importanta (art. iar pe de alta parte din pedepse. Abia dupa stabilirea sanctiunii aplicabile se indvidualizeaza concret aceasta in raport cu datele concrete ale cauzei. fie o pedepasa. de comportarea lui. iar apoi sa aleaga care dintre masurile educative. de alegere a categoriei si apoi a sanctiunii aplicabile in speta. legea prevede anumite criterii speciale de individualizare pe care instanta de judecata este obligata sa le foloseasca. o astfel de condamnare neputand constitui prim termen al recidivei. aceea a determinarii concrete a pedepsei sau masurii aplicate. de natura sa caracterizeze persoana minorului (de exemplu varsta concreta la data savarsirii faptei. instanta foloseste si criteriile generale de individualizare prevazute in art.100. Nu se aplica minorilor pedeapsa detentiunii pe viata. un carcater complex. MASURILE EDUCATIVE 47 . avand nu numai caracter de masura educativa privativa de libertate. nu se aplica minorilor pedepsele complementare. legea prevede: inchisoarea si amenda. in masura in care nu sunt incluse in criteriile speciale. minoritatea constituie. alaturi de tentativa. prioritate vor avea criteriile generale. Ultima are un caracter special si complex. iar condamnarile pronuntate pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi. in dispozitia din art. c) internarea intr¬un centru de reeducare si d) internarea intr-un institut medical.. 100 alin. b) libertatea supravegheata.) caracterul exceptional pe care trebuie sa-l aiba aplicarea pedepsei fata de minorul infractor. se prevede ca la alegerea sanctiunii se tine seama ca gradul de pericol social al faptei savarsite. De aceea in mecanismul individualizarii pedepselor. desfasurandu-se in doua etape prealabile. in ultima etapa a procesului de individualizare. deoarece recurgerea la pedeapsa inchisorii. pe de o parte. la determinarea concreta a sanctiunii alese. CADRUL SANCTIUNILOR Acesta este alcatuit. poate face ca un tanar sa lunece definitiv pe panta criminalitatii. de starea fizica si de dezvoltarea intelectuala si morala a minorului. prin cele doua operatiuni prealabile. finalizate cu stabilirea pedepsei sau masurii educative aplicabile si apoi in etapa obisnuita.. Intrucat in cazul oricarei infractiuni savarsite de un minor trebuie sa se aplice acestuia fie o masura educativa. din masuri educative. dar si de masura de tratament medical. in cazul infractorilor minori. 1 C. fara suficiente temeiuri pentru aceasta. care sunt determinate mai ales in situatia in care ea a optat pentru una din masurile educative prevazute de lege.

Potrivit dispozitiei din art. cu aratarea modului cum trebuie sa se poarte in viitor pentru a dovedi ca s-a indreptat si cu avertizarea ca daca va savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura educativa mai severa sau i se va aplica o pedeapsa. Totodata instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii: a) sa nu frecventeze anumite locuri stabllite.p. implicit. Masura se ia in cazul faptelor usoare. deci care raspund penal. Este o masura educativa privativa de libertate ce consta in internarea minorului infractor intr-un centru de reeducare. Masura consta in lasarea minorului in libertate. corespunzator starii sale. instanta revoca masura internarii. singura masura aplicabila ar fi internarea minorului intr-un centru de reeducare. Acest scop urmeaza sa fie realizat prin posibilitatea asigurata minorului internat de a dobandi invatatura necesara si o pregatire profesionata potrivit cu aptitudinile sale. are nevoie de un tratament sau de ingrijiri medicale si. instanta va dispune incredintarea supravegherii minorului unei persoane de incredere. in sedinta in care s-a pronuntat hotararea.).p. Daca insa apreciaza ca persoana careia i-ar reveni supravegherea nu ar putea-o indeplini in conditii satisfacatoare. este in realitate o masura de reeducare. Se ia fata de minorul in privinta caruia celelalte masuri educative sunt neindestulatoare (art. institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta. certarea) minorului de catre instanta de judecata. c) sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta.). lnternarea intr-un centru de reeducare (art. de sarguinta la invatatura si la insusirea pregatirii profesionale. daca minorul se afla inca sub influenta deprinderilor si mentalitatii caracteristice copilariei.). cu o durata intre 50 si 200 de ore. Asa cum s-a aratat. la data cand minorul devine major. Specific acestora este doar faptul ca starea lor fizica sau psihica reclama 48 . Legea prevede si posibilitatea incetarii executarii masurii prin liberarea minorului inainte de a deveni major. la cererea acesteia. Dupa luarea masurii libertatii supravegheate. Daca in perioada liberarii minorul are o comportare necorespunzatoare. in perioada internarii sau in aceea a liberarii inainte de a deveni major o infractiune pentru care se apreciaza ca este necesara aplicarea pedepsei inchisorii.p. de preferinta unei rude mai apropiate. Legea prevede ca instanta pune in vedere persoanei sau reprezentantului institutiei careia i s-a incredintat supravegherea. Daca inauntrul termenului de un an de la data punerii in executare a libertatii supravegheate. 105 C.104 C. de maxim 3 ore pe zi. decat pana la implinirea de catre minor a varstei de 18 ani. minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori savarseste o fapta prevazuta de legea penala. iar nu fata de cei iresponsabili. minorul este incredintat de instanta parintilor sau. Pentru supraveghere. Daca insa nu este necesara aplicarea unei pedepse. in zilele nelucratoare si in vacanta. instanta incunostinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea unde este angajat precum si.p.p. incredinteaza supravegherea unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor. de un regim special de instruire si educatie. pe o perioada nedeterminata. daca prelungirea este necesara pentru realizarea scopului internarii (de exemplu pentru insusirea unei pregatiri profesionale temeinice). datorita starii fizice sau psihice.103 C. Masura se ia fata de minorii infractori. Aceasta masura consta in dojenirea (admonestarea.). insa sub o supraveghere deosebita. instanta revoca liberarea minorului si mentine internarea pana la majoratul acestuia. fata de care nu pot fi luate nici un fel de masuri educative. se poate dispune revocarea liberarii si reinternarea lui intr-un centru de reeducare. instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani. indatorirea de a supraveghea indeaproape pe minor in scopul indreptarli lui. 102 C. Internarea intr-un institut medical-educativ (art. timp de un an socotit de la data punerii in executare a hotararii. Este tot o masura educativa privativa de libertate ce se poate lua fata de minorul care. 104 alin. de regula. dupa programul de scoala.Mustrarea (art. b) sa nu intre in legatura cu anumite persoane. are purtari rele ori a savarsit din nou o fapta prevazuta de legea penala. celui care l-a adoptat sau tutorelui. de a instiinta de indata instanta daca minorul se sustrage de la supraveghere. Fara existenta unei persoane sau unei institutii careia sa i se incredinteze supravegherea minorului. insa nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani. iar daca nu exista o astfel de cerere. dar nu poate dura. 107 C. in cazul in care minorul savarseste din nou. instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare. daca el a dat dovezi temeinice de indreptare. dupa un an de la data internarii minorului in centrul de reeducare. Libertatea supravegheata (art. 2 C. cu explicarea pericolului social al faptei pe care el a savarsit-o. Desi este denumita educativa. Daca fapta savarsita constituie infractiune. deoarece scopul ei este reeducarea minorului .). masura libertatii siupravegheate nu poate fi luata. Legea prevede totusi ca.. atunci cand este cazul. masura internarii in centrul de reeducare se ia pe timp nedeterminat. eventual. instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa. intr-o astfel de situatie extrema.p. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale. instanta poate dispune libera rea lui inainte de a deveni major.

se aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 5 Ia 20 ani. instanta aplica minorului aceasta pedeapsa. Ca si masura internarii in centrul de reeducare. deoarece minorul nu poate fi supus. 1 C. Asa cum s-a aratat. masura educativa va fi revocata. ca si in cazul internaril intr-un centru de reeducare. daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului. se vor aplica dispoziliile din art. Limitele sale sunt determinate prin derivatie pornind de la limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. tratamentul medical efectuandu-se in conditii de detentie.. 106 alin. ca si internarea intr-un centru de reeducare. Cand minorul a savarsit o tentativa. limitele pedepsei se reduc la jumatate. dimpotriva. sa ia fata de minor masura internarii intr-un centru de reeducare (art.p. cauzele de agravare sau de atenuare a pedepsei producandu-si efectele prevazute de lege in raport cu aceste limite. 109 alin. in limite reduse la jumatate. Prin aceasta masura educativa a internarii intr¬-un institut medical-educativ se deosebeste de masura de siguranta a internarii medicale (an. nu poate dura decat pana la data cand minorul a implinit varsta de 18 ani. fara ca minimul special al pedepsei sa depaseasca 5 ani. 114 C. instanta va trebui mai intai sa aleaga intre aceste alternative. intr-o astfel de situatatie. 1 C. minorilor 49 ..p. 3 C. in temeiul dispozitiei din art.p. dar si la aceea prevazuta pentru variantele agravate. atunci cand considera ca este necesar. Totodata. legea prevede posibilitatea ca instanta sa dispuna prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani. 1 C. care consta exclusiv din tratament medical. 1 C. pedeapsa care. legea prevede ca ea trebuie sa inceteze indata ce a disparut cauza care a impus luarea ei si aceasta inainte de implinirea varstei de 18 ani. aplicabile in condiliile sistemului special mentionat. intrucat masura internarii intr-un institut medical-educativ este conditionata de starea fizica sau psihica maladiva a minorlului. va aplica minorului pedeapsa inchisorii de la 5 la 20 ani. dar.p. dupa caz. la executarea pedepsei si la actiunea unei masuri educative. Daca minorul savarseste un concurs de infractiuni. PEDEPSELE APLICABILE INFRACTORILOR MINORI Iinchisoarea. care a inlocuit pedeapsa cu moartea. intrucat in cvasitotalitatea cazurilor pedeapsa detentiunii pe viata. Se vor aplica deci mai intai dispozitiile privitoare la minoritate... 2 C. adecvate starii psiho-fizice a acestuia. potrivit dispozitiei din art. considera aplicabila pedeapsa alternativa a inchisorii.. insa. se vor stabili prin raportare la limitele pedepsei reduse la jumatate pe baza dispozitiei din art. si internarea in institutul medical educativ poate inceta prin revocare. lnstania care dispune incetarea masurii internarii in institutul medical-educativ poate. dupa parerea sa. 72 alin. Este singura pedeapsa privativa de libertate aplicabila minorilor. 2 C. Odata stabilita pedeapsa aplicabila minorului. 109 alin. Potrivit dispozitiei din art. 109 alin. condamnatii minori executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale. 113 sau 114 C. daca in perioada internarii minorul savarseste din nou o infractiune si instanta apreciaza ca este necesara aplicarea pedepsei inchisorii. pe durata nedeterminata. Executarea pedepsei inchisorii aplicate infractorului minor se face cu respectarea unor reguli speciale.. el nu devine recidivist si deci nu i se poate agrava pedeapsa ca urmare a starii de recidiva. 57 alin.p. ca si in aceea in care instanta a aplicat pedeapsa inchisorii unui minor care avea nevoie si de tratament medical. iar minimul special nu poate depasi niciodata 5 ani. 34 C. operatiunea de individualizare a pedepsei continua pornind de la limitele pedepsei astfel determinate.p . 21 alin. si apoi cele privitoare la tentativa.p.p.atat ingrijiri medicale.. limitele pedepsei aplicabile. Cand instanta apreciaza ca in speta ar fi aplicabila pedeapsa detentiunii pe viata. cat si un regim educativ care se aplica concomitent cu tratamentul medical. conform dispozitiei din art. in acelasi timp..p. Condamnarea anterioara reprezinta insa un antecedent penal de care trebuie sa se tina seama la individualizarea pedepsei pentru infractiunea savarsita din nou. Condamnarea minorului la pedeapsa inchisorii nu poate constitui prim termen al recidivei. pentru care se prevede un regim sanctionator special. Reducerea limitelor se face raportat nu numai la pedeapsa prevazuta pentru infractiunea in configuralia tipica. trebuie sa fie aplicata minorului. 109 alin. intocmai ca aceasta. este prevazuta ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii.). Daca pentru infractiunea savarsita de minor legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata. calificate sau atenuate ale infractiunli respective. Potrivit dispozitiei din art. asa incat in ipoteza in care minorul savarseste din nou o infractiune. sunt incidente dispozitiile din art. pe baza criteriilor generale de individualizare si a dispozitiei explicite din art. iar pentru alta s-a aplicat o pedeapsa.. Cand pentru una din infractiunile concurente s-a luat o masura educativa.). Internarea intr-un institut medical educativ se dispune de catre instanta competenta sa judece cauza penala in care este implicat minorul.p. In acelasi timp insa. 2 C. Cand.p.

iar daca minorul nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instanta. avand caracter special. 109 alin.). legea prevede ca dispozitiile privitoare la suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control se aplica. incredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate in art. respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevazute in art. 103 alin. fara sa fie necesare dispozitii speciale in acest sens. 1101 C. ci unul variabil intre 6 luni si 2 ani.p .p.p .p.. Determinarea limitelor pedepsei aplicabile si individualizarea pedepsei se fac in general dupa aceleasi reguli ca in cazul pedepsei inchisorii. adica redus la jumatate fara de termenul prevazut pentru majori. la durat pedepsei aplicate nu se adauga un interval invariabil de 2 ani. 863 aceasta poate dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei.. termenul de incercare este de 6 luni. Potrivit acestor dispozitii. este supus executarii pedepselor accesorii in temeiul dispozitiilor din art. 110 C. reduse insa la jumatate (art. lncidenta acestei pedepse se adevereste ca oportuna in raport cu minorii care savarsesc infractiuni in preajma ajungerii la majorat. dar pana la implinirea varstei de 18 ani. si in caz de liberare conditionata a minorului.condamnati li se asigura posibilitatea de a continua invatamantul general obligatoriu si de a dobandi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor. 1 C. in cazul condamnatilor pentru infractiuni savarsite in timpul minmoritatii. 3 C. Admitand aplicarea de pedepse infractorilor minori. iar daca pedepasa aplicata este amenda. Amenda este a doua pedeapsa principala aplicabila minorilor infractori si se aplica in limitele prevazute de lege pentru infractiunea savarsita.. pe durata termenului de incercare.. instanta poate dispune. Si in acest caz exista obligatia de reparare integrala a prejudiciului si de plata a despagubirilor civile prevazute in hotararea de condamnare. intrucat insa legiuitorul a inteles sa introduca unele elemente specifice in reglementarea suspendarii executarii pedepsei aplicate minorului. printre care si suspendarea conditionata a executarii pedepsei. pentru condamnatul cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.p. sau chiar de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare daca el implinise 18 ani. f9o3om 1) Reabilitarea de drept 50 .p. Potrivit dispozitiilor din art. Cand pedeapsa aplicata este amenda.. 110 C. fiind aplicabile dispozitiile preivitoare la revocarea si anularea suspendarii. 103 C. De asemenea. putand stabili totodata ca minorul sa indeplineasca una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute in art. fixat de instanta. In fine.. potrivit art. iar aplicarea unei pedepse cu inchisoarea nu apare ca necesara. suspendarea condiiionata poate fi revocata. in cazul suspendarii executarii pedepsei aplicate unui infractor minor. cand luarea unei masuri educative nu mai este practic posibila. Amenda aplicabila minorilor. Dispozitiile din art. la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani. precum si cele privitoare la reabilitarea de drept a condamnatului. 863 C. Legiuitorul reglementeaza doua feluri de reabilitare: reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca. dupa aprecierea instantei.p. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului. 3 C. dispunand executarea in intregime a pedepsei sau prelungirea termenului de incercare cu cel mult 3 ani.p. 71 C. Daca minorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor prevazute in art. interdictiilor si incapacitatilor care decurg din hotararea de condamnare.p. Pe durata executarii pedepsei. 140/1996.. este firesc ca legea sa admita. in mod corespunzator. se completeaza in mod firesc cu cele din art 81 86 C. in stabilirea termenului de incercare. Spre deosebire deci de suspendarea conditionata a executarii pedepsei in reglementarea generala. odata cu suspendarea conditionata a executari pedepsei aplicate minorului. introdus prin Legea nr. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control. termenul este de 6 luni. el a facut aceasta prin dispozitiile din art. termenul de incercare se compune din durata pedepsei inchisorii.. Reabilitarea Are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor. de la data cand condamnatul a devenit major. in acelasi timp. iar dupa implinirea varstei de 18 ani. incldenta tuturor mijloacelor de individualizare a pedepselor. 103 alin. condamnatii pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii pot fi liberati conditionat dupa executarea unei fractiuni de pedeapsa mai reduse decat in cazul majorilor.p.

Daca a savarsit o noua infractiune. Termenul de reabilitare se calculeaza in raport de pedeapsa cu durata cea mai mare si curge de la data executarii sau consi-derarii ca executata a ultimei pedepse.Curge de la data cand pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata. incapacitatilor si inter-dictiilor care ar fi putut avea loc.Daca pedeapsa este cuprinsa intre 5-10 ani. b) Inculpatul sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare. Condamnatul poa-te beneficia insa de reabilitarea de drept pentru condamnari succesive. Termenul de reabilitare curge tot de la data aplicarii gratierii si nu de la data implinirii termenului de incercare. . in masura in care nici una dintre infractiuni nu a fost savarsita in termenul de reabilitare pentru condamnarea precedenta. adica de la expirarea termenului de incer-care a liberarii conditionate. Condamnatul poate. d) Inculpatul sa-si asigure existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste. Termenul curge de la data aplicarii actului de gratiere. Reabilitarea de drept intervine prin simpla implinire a termenului. c) Inculpatul sa aiba o buna conduita.Daca pedeapsa depaseste 10 ani.Daca pedeapsa nu depaseste 5 ani. nu se acorda reabilitarea. eventual.Aceasta intervine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Persoana cu privire la care intervine reabilitarea a fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii.In caz de gratiere conditionata -.In cazul in care a intervenit gratierea totala -. nu de pedeapsa redusa in urma gratierii. . Daca in acest interval el savarseste o noua infractiune. e) Inculpatul sa fi achitat in intregime cheltuielile judecatoresti si despagubirile civile. termenul este de 7 ani si jumatate din durata pedepsei. Exista situatii speciale ale reabilitarii de drept si anume aceasta se face in urma executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. Reabilitarea are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor. Daca neplata se datoreaza imposibilitatii inculpatului. atunci cand aceasta a inter-venit dupa ramanerea definitiva a hotararii. dato-rita intervenirii prescriptiei civile. 51 . Termenul de reabilitare curge de la data punerii in libertate a condamnatului. Aceasta data poate fi data ramanerii definitive a hota-rarii de condamnare. termenul este de 5 ani si jumatate din durata pedepsei. indiferent de durata pedepsei aplicata pentru aceasta. . .Daca inculpatul a executat pedeapsa la locul de munca -. la care se adauga jumatate din durata pedepsei. instanta poate dispune reabilitarea. indiferent daca persoana a executat pe-deapsa integral sau a beneficiat de incetarea executarii.Cand condamnatul a fost liberat conditionat -. in urma suspendarii conditionate si a suspendarii sub supraveghere. nefiind nece-sar ca ea sa fie pronuntata de catre instanta. . . Termenul curge din momentul implinirii duratei pedepsei. b) Condamnatul nu a savarsit o alta infractiune in termen de 3 ani de la execu-tarea sau considerarea ca executata a pedepsei. ci numai reabilitarea judecatoreasca. . solicita instantei sa constate intervenirea reabilitarii si sa dispuna radierea condamnarilor din cazierul judiciar in masura in care acest lucru nu s-a facut din oficiu. Reabilitare judecatoreasca Este acordata de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) S-a implinit termenul de reabilitare. termenul este de 4 ani. atunci cand legea de gratiere a intervenit in cursul procesului. Termenul de reabilitare: . Termenul de reabilitare curge de la data implinirii termenului de prescriptie. . . 2. E vorba de pedeapsa pronuntata de instanta.La pedeapsa executata integral in regim de detentie -.Cand a intervenit prescriptia executarii pedepsei -. S-a considerat in practica judiciara ca aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand plata despagubirilor nu mai poate fi ceruta de catre partea civila. deoarece este necesar ca inculpatul sa aiba o buna conduita. Termenul de reabilitare curge de la implinirea duratei pedepsei. Acesta se calculeaza in raport de durata pedepsei executata sau considerata ca executata: . respectiv data intrarii in vigoare a actului de gratiere. nu va mai opera reabilitarea de drept. dar aceasta a fost amnistiata.In caz de condamnari succesive -.