Kenneth Meadows

Spiritul samanic ,
Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale

Coperta: Redactare: Mihail Piruºcã Tehnoredactare: Gabriela Niþã

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României MEADOWS, KENNETH Spiritul ºamanic – Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale/ Kenneth Meadows ; trad.: Mihail Piruºcã ; ed.: Elena Francisc. - Bucureºti : Elena Francisc Publishing, 2008 ISBN 978-973I. Piruºcã, Mihail (trad.) II. Francisc, Elena (ed.)

Kenneth Meadows Shamanic Spirit – a practical guide to personal fulfillment
© 1995, 1998, 2001, 2004 bz Kennth Meadows © Elena Francisc Publishing, 2008, pentru prezenta versiune româneascã

Kenneth Meadows

Spiritul samanic ,
Ghid practic pentru atingerea împlinirii personale
Traducere de Mihail PIRUªCÃ

Prefaþã
Lectura atentã, cercetãtoare ºi deschisã noului în gîndire, oferã celui ce parcurge aceastã carte ºansa descoperirii de sine, a gãsirii fiinþei esenþiale ce sãlãºluieºte în fiecare din noi, sub plapuma groasã a uitãrii, aºternutã de intrarea inevitabilã în cotidian, în rutinã sau pur ºi simplu de agnosticism, în forma sa conºtientã sau inconºtientã. Lucrarea Spiritul ªamanic, sub semnãtura lui Robert Meadows, intrã în inedit nu neapãrat prin noutatea subiectului, ce stã deja în atenþia cunoscãtorilor ºi pasionaþilor genului, ci prin forþa neobiºnuitã a apelului ce rãzbate din lacul profund ºi misterios al ideilor sale. În cuminþenia ºi înþelepciunea sa, aceastã carte este în totalitate un apel la modestie. Spiritul ºamanic reuºeºte smulgerea omului din mlaºtina convingerilor proprii ºi amorþeala aºteptãrii unor ocazii ce nu vor sã aparã „ca prin farmec”. Explicînd mecanismul abstract de formare a Destinului, cu o tehnicitate a stilului suav inseratã printre rînduri, autorul avertizeazã cititorul, cu înþelepciunea experienþei ºi a studiului, asupra efectelor nocive ale alegerilor greºite, aºezîndu-i în consecinþã acestuia, cu generozitate ºi delicateþe, propria Soartã în braþe, spre a ºi-o fãuri în continuare, cu înþelepciune, modestie ºi prudenþã, aproape de unul singur. Parcurgînd lucrarea de faþã, ne izbeºte claritatea orbitoare a sfaturilor dãruite: de bun simþ, de cumpãtare ºi renunþare la podoabele cu care ne ornãm orice acþiune, în încercarea de
–4–

a ieºi în evidenþã, de a fi tot timpul mai presus decît semenii noºtri ºi, la un moment dat, chiar mai presus decît propriile standarde. Simplitatea consilierii sale admirabil fãptuite se oglindeºte fidel în soluþii facil de urmat, ce fac parcã sã ne uimeascã lipsa din partea noastrã a unor idei similare. Obiºnuiþi sã complicãm totul, claritatea ne provoacã dureroase ºi necesare reîntoarceri la copilãrie, ca perioadã de formare cognitivã ºi educativã. Soluþia propusã de Meadows este cu atît mai beneficã, prin urmare, cu cît ea nu presupune acumularea, (de trãsãturi, calitãþi, caracteristici, etc.) ci renunþarea (revenirea la simplitate, la sinceritatea juvenilã). Alãturi de îndemnul manifest la reîntoarcerea la liniºtea ºi bunãtatea ancestralã, la calmul primordial al unei lumi de mult apuse, din rîndurile acestei cãrþi ne impresioneazã încercarea permanentã a autorului de a ne împinge sã aflãm Adevãrul. O încercare semeaþã, trebuie sã recunoaºtem, în condiþiile în care calitatea principalã a adevãrului este cã aparþine tuturor. Adevãrul pãmîntean, al muritorilor de rînd, este un bun comun ºi þine mult de punctul de vedere al celui ce emite opinia, fiind, în final, sinonim cu aceasta. Toþi avem dreptate, iar asta face sã ne simþim puþin mai aproape de Suprem. Adevãrul este, în realitate, o expresie a Divinitãþii, iar ubicuitatea sa este chiar darul prezenþei printre noi ºi în fiecare dintre noi a picãturii de Absolut din care provenim. Pe parcursul cãrþii, o surprizã plãcutã este oferitã de demitizarea aurei negative a multora dintre elementele odinioarã temute ºi greºit interpretate, ca meditaþia sau fetiºul, transformate cu succes, cu preþul a doar cîtorva paragrafe, în pseu–5–

do-panaceu universal, în remedii aflate totalmente la îndemînã, pentru eliminarea rãului din viaþa noastrã, în toate formele sale de manifestare. Lãsînd descoperite în faþa Viitorului elementele cheie ale lucrãrii, cu o candoare la limita benignului, pentru a provoca dorinþa pãtimaºã de cunoaºtere a cititorului, analiza atentã a celor descrise în lucrarea de faþã poate incita pînã ºi un novice la pornirea de cercetãri ulterioare în domeniu. Ce se aflã dincolo de toate variantele pe care omul le poate imagina pentru cele vãzute ºi cele nevãzute? Nu avem rãspuns... O tãcere ce îndeamnã, în orice caz, ca un merit excelent al cãrþii, spiritul iscoditor al cititorului documentat la cãutarea de rãspunsuri în universul propriului suflet. Provocarea Spiritului însuºi spre obþinerea de rãspunsuri pe jumãtate formulate este o îndrãznealã ce numai nevinovãþiei bine-intenþionate i se poate ierta. Departe, deci, de a constitui un compendiu de rãspunsuri la întrebãrile retorice eterne ale fiinþei umane, aceastã lucrare este, însã, un preþios bilet de întoarcere cãtre bun simþ, cãtre cumpãtare ºi înþelepciune, cãtre copilul din noi. Studiul echilibrat ºi nepãrtinitor al operei de faþã reprezintã pentru cititor ºansa de urcare a unei trepte în plus cãtre þinta centralã, cãtre mansarda aproape neumblatã a sufletului nostru. Acolo, printre firicelele de praf ale gîndurilor haotice, îºi fac loc razele de soare ale Rãspunsului Final, cel care, fãrã ca noi sã fi ºtiut vreodatã acest lucru, se ascunde chiar în spatele ochilor ce ne privesc miraþi ºi plini de inocenþã, din oglindã... Mihail Piruºcã

Cuprins
Mulþumiri Introducere 10 13

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Minunata noastrã fiinþã Corpul energetic Realitãþile multiple Realitatea psihicului Personalitatea noastrã pãmînteanã Influenþele cosmice „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ Lucrul cu Elementele Poezie: Sufletul meu 9. Realitatea Sufletului 10. Realitatea Spiritului Poezie: Darul Iubirii 11. Diferitele noastre tipuri de „sine“ Poezie: Marele mister 12. Calea iubirii ºi a armoniei Cincizeci de cugetãri ºamanice
Glosar Bibliografie recomandatã Surse suplimentare de informare Despre autor –7–

23 35 67 89 120 148 186 208 244 245 277 291 292 340 341 380
391 403 407 409

EXPERIMENTE
1. Scanarea corpului energetic 2. Surîsul lãuntric 3. Trãirea senzaþiei de percepþie 4. Percepþia fizicã 5. Percepþia eului nostru mental 6. Percepþia corpului nostru psihic 7. Nemiºcarea „activã“ 8. Miºcarea în forma cifrei opt 9. Conectarea la forþa nordului 10. Conectarea la forþa estului 11. Conectarea la forþa vestului 12. Conectarea la forþa sudului 13. Respiraþia circularã Chi 14. Verificarea nivelului absorbþiei de Chi 15. Împrietenirea cu Natura 16. Învãþarea comunicãrii spirituale 17. Conectarea la Elementul Aer 18. Conectarea la Elementul Pãmînt 19. Conectarea la Centru 20. Conectarea la Elementul Foc 21. Conectarea la Elementul Apã 22. Conectarea la centrul lãuntric 23. Perceperea rãspunsului dat de Suflet 24. Explorarea Corpului nostru sufletesc
–8–

Îndepãrtarea limitãrilor 33. Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracterului benefic al fiecãruia dintre ele. experimentele prezentate în aceastã carte nu pot fi altfel decît benefice. Dialogul ºamanic 32. În orice caz. Privirea lãuntricã asupra Sufletului 26.Spiritul samanic . pentru organism 31. de unul singur. pentru orice efect nedorit care ar putea sã rezulte în urma efectuãrii acestora de cãtre cititor. Pregãtirea instrumentului de comunicare 30. O indicaþie asupra scopului Sufletului 27. Contactarea Sursei lãuntrice Efectuate cu consideraþia pe care o meritã. fãrã supraveghere. Emanaþiile Spiritului 28. –9– . Cîte persoane sînt în fiecare din noi? 29. 25. autorul ºi editorul nu vor accepta asumarea nici unei rãspunderi.

care mi-au îndreptat paºii pe calea ºamanicã a auto-descoperirii.Mulþumiri Doresc sã adresez mulþumirile mele recunoscãtoare ºi generoase tuturor persoanelor care au contribuit în vreun fel anume la pregãtirea mea preliminarã. de asemenea. sã împãrtãºesc ºi altora adevãrurile sale fundamentale. persoane fãrã de care aceastã lucrare nu ar fi putut fi terminatã. în multe feluri. pentru „confirmãrile“ aduse de introspecþiile sale. Lui Rod Nicholson. în vederea asumãrii sarcinii scrierii acestei cãrþi. Dascãlilor mei aborigeni amerindieni. cel care a cãlãtorit o jumãtate de lume pentru a-mi „reaminti“ ceea ce aveam nevoie sã ºtiu ºi a mã face sã recunosc adevãrata naturã a tot ceea ce ne împiedicã pe toþi sã percepem realul. a cãrui spiritualitate polinezianã s-a dovedit a fi similarã modului meu de a fi. Lui Inoha. permiþîndu-mi. cel care mi-a dat posibilitatea sã aºez o punte de legãturã între est ºi vest ºi sã trãiesc experienþa însemnãtãþii Dinamicii energiei Chi. – 10 – . Celor trei cãlugãri taoiºti care mi-au deschis drumul obþinerii privirii introspective ºi înþelegerii strãvechii înþelepciuni Tao. Australianului Gaye Wright.

exploatate cu cruzime de cãtre omenire. partenerul ºi companionul meu de-a lungul drumului parcurs. Tuturor celor care m-au ajutat ºi m-au cãlãuzit în domeniul Ecologiei Spirituale – fiinþele vii din regnul animal. cãrora le-am împãrtãºit din învãþãturile ºi experimentele extraordinare relatate în aceastã carte ºi care. neºtiind încã faptul cã ºi ele sînt tot „rudele“ noastre. Mentorului meu principal. ºi lui Kili. – 11 – . dar nu pe ultimul loc ca importanþã. Elevilor mei de multiple naþionalitãþi. mentorul meu minunat. participînd la aceste activitãþi. soþiei mele Beryl. ªi. al cãrui nume hawaiian înseamnã „Ploaie Delicatã“. cu toate acestea. însã care sînt. vegetal ºi mineral – care împart cu noi minunile mediului înconjurãtor de pe acest P ãmînt. iar frumuseþea spiritului lor individual le rãzbate din interior. care mi-au dãruit învãþãturi despre rãdãcinile mele. mi-au oferit ocazia sã învãþ foarte multe lucruri doar privind cum li se schimbã viaþa. pentru a-mi fi dezvãluit Apa Vieþii. în final.Spiritul samanic . Tuturor acelor reprezentanþi ai neamului meu anglo-saxon ºi european. Urs Argintiu.

pentru atingerea beneficiului suprem – 12 – .Fiecare experienþã în viaþã reprezintã o ocazie de a învãþa ceva nou ºi a face o schimbare.

precum ºi de a ne prelungi viaþa în multiple feluri. va acþiona pentru echilibrarea emoþiilor. ce ne pot pune în acord fin cu Natura ºi ne pot face legãtura cu alte niveluri sau „dimensiuni“ ale fiinþei noastre. Conþine precepte nepieritoare. precedînd toate religiile ºi filozofiile cunoscute. ªamanica este o expresie modernã pentru a reprezenta o înþelepciune strãveche. ªamanica se referã la trãirea „extraordinarului“ pe timpul ducerii unei vieþi obiºnuite. aducîndu-ne în armonie cu energiile benefice ale Naturii ºi Forþelor cosmice din Univers. ne va elibera aptitudinile ascunse ºi ne va stimula creativitatea. ªamanica este un termen pe care l-am creat pentru a descrie o modalitate de a extinde conºtientizarea noastrã pînã la noi ºi incitante niveluri de percepþie. Aplicarea preceptelor acestei ºtiinþe ne va îmbunãtãþi vitalitatea.Introducere HAMANISMUL este cea mai veche formã de dezvoltare personalã. fiind esenþa cunoºtinþelor deþinute de ºamanii cei buni – vizionarii ºi înþelepþii din toate rasele ºi – 13 – S . De asemenea. ne va dezvolta puterile interioare. manifestînd o adevãratã renaºtere. Recent. a revenit în atenþie.

dispune de un mijloc eficient de revenire la echilibrul cu Natura ºi de stabilire a armoniei în propria fiinþã.Kenneth Meadows culturile – care au pãstrat cunoºtinþelor lor despre „misterele vieþii“ în chiar propriile lor tradiþii orale. Iar aceasta deoarece rãspunsurile la unele din cele mai dificil de înþeles mistere ale vieþii stau dincolo de constrîngerile generate de limitãrile istorice. Ea merge dincolo de graniþele credinþei. adicã acum. astfel încît indiferent cine reacþioneazã pozitiv în legãturã cu ele. condiþionate de metode ºi necesitînd aderarea la un cod disciplinar strict. – 14 – . prin eliberarea ei din contextul cultural. scop ºi împlinire. deoarece este un proces de obþinere a cunoºtinþelor prin intermediul experienþei acþiunii efective. nici ierarhii care sã impunã supunere. gãsind în el înþeles. nu existã în ea lideri spirituali care sã cearã loialitate. ªamanica ridicã vãlul aºezat peste aceste adevãruri „ascunse“ ºi le descrie în limbajul zilelor noastre. ªamanica nu este doar un exerciþiu al minþii. nici vreun guru care sã fie urmat. Nu prevede doctrine în care trebuie sã se creadã. ca element care sã le condiþioneze eficienþa. astfel încît sã fie uºor de înþeles. ci un proces natural ce ne dã posibilitatea sã preluãm controlul propriei noastre vieþi prin intermediul Spiritului. aduce aceastã esenþã pînã în secolul 21 ºi o prezintã intactã. religios. pînã cînd clipa dezvãluirii acestora urma sã vinã. fãcînd-o disponibilã pentru folosirea universalã ºi beneficiul tuturor. nici concepte pentru care sã se lupte. ªamanica nu este o religie sau o filozofie. ªamanica identificã o esenþã ce strãbate toate acestea ºi. ºi le adapteazã pentru timpurile moderne. rasial. Ea nu prezintã nici vreo asemãnare cu sistemele de antrenare a psihicului. sociale ºi politice pe care fiecare culturã ºi le-a autoimpus.

Este un proces care este confirmabil prin experienþe practice ºi verificabil prin intermediul propriilor noastre percepþii. Deºi bazat pe Naturã. pentru a putea funcþiona împreunã într-o relaþie de armonie ºi dinamism. ca rezultat. cum ar fi gãtitul sau spãlatul. de a da un sens real vieþii noastre. ceea ce nu este acelaºi lucru cu a fi religios. chiar o activitate mai puþin plãcutã ºi lumeascã. deci este nu numai cel mai natural. trebuie sã intrãm în armonie cu Sinele nostru natural. meditarea într-un sanctuar casnic. Sufletul ºi Spiritul sînt cultivate laolaltã. ªamanica poate. el nu pledeazã pentru adorarea Naturii ci pentru onorarea ei. în care Trupul. Psihicul.Introcudere ªamanica este o modalitate de a intra în legãturã cu Natura ºi cu ceea ce este inerent vieþii noastre. deci. într-un tot unitar. incantarea unei mantre în izolare sau sãvîrºirea unui ritual mistic! Iar asta deoarece pentru a da dovadã de spiritualitate. A fi divin este ceva obiºnuit. ce are în compoziþia sa Spiritul. sã – 15 – . ªamanica reprezintã aducerea psihicului alãturi de inimã ºi Spirit. mersul la cumpãrãturi la un supermarket sau repararea a ceva. legat de desfãºurarea de activitãþi pãmîntene. neavînd nimic de-a face cu credinþa! Se manifestã chiar ºi în mijlocul unei activitãþi intense. Este o manierã de dezvoltare a vieþii. deci. Adevãrata provocare a timpurilor noastre este reprezentatã de încercarea de a descoperi cel mai ascuns Sine al nostru. care sã aibã ca rezultat realizarea propriei noastre naturi multi-dimensionale. ªamanica ne ajutã sã ajungem la o mai profundã înþelegere a noþiunii de a fi cu adevãrat „divin“. dar ºi cel mai practic din toate sistemele metafizice. de a dezveli imaginea a ceea ce ºi cine sîntem cu adevãrat – un Spirit – ºi. poate fi mai plinã de spiritualitate decît repetarea unei rugãciuni într-o bisericã.

desigur. în drumul sãu fãcut în ambarcaþiunea vieþii. ºtiinþificã ºi. cît ºi a altor fiinþe. Cu toate acestea. Civilizaþia noastrã s-a dezvoltat în concordanþã cu principiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin intermediul manipulãrii ºi exploatãrii atît a forþelor naturale. Este un principiu extrem de agreat de cãtre gîndirea politicã. dacã dorim sã fim eliberaþi de limitãrile care ne-au izolat de naturã ºi ne împiedicã sã atingem un stadiu în care sã poatã avea loc o schimbare în modul nostru de percepþie. Se necesitã un progres care sã meargã dincolo de limitele ºamanismului tribal ºi tradiþiilor culturale. pentru ca natura noastrã interioarã sã aibã capacitatea de a se ridica la niveluri mai înalte de conºtiinþã. precum ºi de a gãsi un sens existenþei noastre. sîntem fiinþe în mod esenþial gînditoare. ci învãþînd din lecþiile Trecutului putem asigura un Viitor mai bun. doar prin puterea gîndului. cã avem un ascendent de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi ºi capacitatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care sã ni se potriveascã. în Prezent. nu gîndurile noastre au generat dificultãþile pe care le întîl– 16 – . economicã. Nu putem progresa aventurîndu-ne sã trãim în Trecut. ºi promovarea încã unui alt cult. Renaºterea preocupãrii pentru ºamanism din ultimii ani indicã o apariþie a nevoii omenirii de a-ºi regãsi capacitatea de a intra în acord deplin cu Natura ºi puterile adormite care zac ascunse în ea. Cu toþii am fost formaþi în ideea cã noi. oamenii.Kenneth Meadows fie privitã ca fiind ºtiinþa Spiritului. prin intermediul alegerilor ºi deciziilor pe care le luãm acum. ritualurilor ºi tradiþiilor popoarelor indigene ar servi numai la înlocuirea unei limitãri cu alta. atitudinea religioasã. Însã un nou proces de regurgitare a obiceiurilor.

Lumea „cea mare“ nu este altceva decît o proiecþie a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. ªi. Absolut fiecare dintre noi trãim consecinþele alegerilor individuale sau colective fãcute. despre acesta este ºi vorba în viaþa oamenilor – învãþarea din experienþele create de propriile noastre alegeri sau de cele ale celorlalþi. alegînd sã punã inimã în ceea ce întreprindem. intoleranþã. trebuie sã facem lumea din interiorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual. nu capacitatea de a fãuri gînduri ºi de a crea idei are efectul producerii de schimbãri în viaþa noastrã ºi în vieþile celorlalþi. nepãsare. Lumea noastrã personalã. ignoranþã. prin excluderea Spiritului. este pentru cã noi înºine. indiferenþã. lãcomie. mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul ºi sentimentul sãu de interes faþã de sine. ca ºi lumea „cea mare“ din jurul nostru. în interiorul nostru.Introducere nim în mod personal sau colectiv. dogmatism ºi dominare. este un rezultat direct al alegerilor care au fost fãcute. Dacã luptãm pentru o lume mai bunã. sîntem poluaþi ºi exploataþi de cãtre limitãrile impuse asupra noastrã. Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am – 17 – . Interesul faþã de sine se referã cu precãdere la propriile noastre intenþii ºi dorinþe. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã este o mizerie. Aici rezidã adevãrata putere. în parte. Aºadar. iar P ãmîntul suferã din pricina poluãrii ºi exploatãrii la care este supusã. Vîrtejul teribil ºi lipsa de armonie din lumea „cea mare“ sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului. ci alegerile noastre! ªamanica încurajeazã o abordare diferitã. El dã frîu liber Eului ºi se reflectã în egoism. ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri. Fãcînd alegerile în concordanþã cu manifestãrile Spiritului – alegeri care sã acþioneze cãtre atingerea stãrii de armonie.

judecatã de valoare. chiar cei ce ne-au educat. deoarece armonia este ceea ce creeazã frumuseþe. Urîþenia. Apetitul pentru lucrurile materiale a devenit insaþiabil. care sã aducã. scop sau acþiune. pentru cã acesta este modul natural. stimulat de o societate risipitoare ºi încurajat de un sistem orientat spre consumator care. însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anume ne lipseºte tot timpul. Frumuseþea vine din armonie. deoarece aceasta din urmã este în mod intrinsec o manifestare de frumuseþe. lãcomie ºi desfrînare ºi. timp în care noi sîntem menþinuþi într-un stadiu de interminabilã dorinþã.Kenneth Meadows schimbat aspectul de dinãuntru. ne-au guvernat ºi ne-au condus din punct de vedere spiritual. Orice lucru care poate crea armonie. gînd. este sufocatã. în momentul de faþã. ignoranþã. produce frumuseþe. schimbãrile pe care le facem sînt în primul rînd faþã de noi înºine. În ºamanicã. o stare afectivã. un cuvînt. Armonia poate fi definitã ca fiind o combinaþie de calitãþi care creeazã frumuseþe. încã plinã de viaþã. sã genereze frumosul. indiferent de valoare. lipsa de armonie ºi haosul provin din ignorarea naturalului ºi impunerea propriilor credinþe limitate. care acþioneazã din afarã spre înãuntru. Atunci cînd un ºaman aborigen american a cerut poporului sãu sã „aducã frumuseþe“. în mod sublim. ne-au condus spre acest stadiu ºi ne-au obiºnuit aºa! Planeta P ãmînt. Schimbãrile vin mai întîi din interior. ne condiþioneazã sã obþinem ceva fãrã încetare. Cei mai mulþi dintre noi trecem prin viaþã fãrã sã ºtim ce vrem. nefiind recunoscutã ca Mamã – 18 – . el i-a încurajat sã îºi exprime energiile în moduri naturale. torturatã de durere. ruºinatã de nebunia omenirii. de poluare. modul Naturii. sunet. De fapt. Schimbãrile de „acolo“ încep „aici“ – în interiorul nostru.

pentru a face posibil un salt înainte. din învãþãturile taoiste ale estului. Obiectivul sãu este de a ajuta la refacerea unor elemente ce lipsesc din capacitatea umanã de înþelegere – o cunoaºtere a adevãratei noastre identitãþi care. menit sã fie doar „folosit“. precum ºi din canalizarea planurilor interioare ale existenþei. pierdutã odinioarã. el poate fi preþuit cu adevãrat. din naturalismul aborigen al sudului. în scopul de a fi pe deplin înþeles. Cu toate acestea. din tradiþiile mistice ale popoarelor nordice.Aºadar. permiþînd. astfel. din spiritualitatea indienilor americani ºi cunoºtinþele deþinute de acei kahuna hawaieni. este recîºtigatã. aparent neavînd absolut nici o valoare.Introducere aºa cum meritã. este privitã numai ca obiect neînsufleþit. cãtre un nivel superior al conºtiinþei umane. dacã s-ar stabili un preþ pentru el. O echilibrare a balanþei ºi o vindecare a P ãmîntului poate avea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limitãri ºi prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã putere asupra noastrã. încît nu existã preþ sub care sã fie catalogat. – 19 – . nu ar exista nimeni care sã-ºi permitã luxul de a-l avea. În mîinile noastre þinem un distilat al unei strãvechi înþelepciuni. Însã ceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat. el ar putea fi abandonat. ci înþelegerea acestuia. Înþelegerea este nepreþuita comoarã! Numai cînd Adevãrul este înþeles. A fost strîns laolaltã din sursele ezoterice ale vestului. cãutarea Adevãrului din inimã. Adevãrul despre propria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros. ca rãspuns dat strigãtului din Suflet. nu adevãrul în sine ceea ce este important. Oferit fiind în mod gratuit. îndreptate cãtre armonie ºi frumuseþe. acum.

cu obiectivitate.Kenneth Meadows Vãlul de mister. potrivit cãreia va sosi un moment al Dezvãluirii. Adevãrul este parte componentã din noi. ºi cînd lãcomia va deveni de necontrolat. la rîndul nostru. în faþa cãrora Învãþãturile au fost rostite simbolic de Bãtrînii tribului. mai înainte ca holocaustul sã le cuprindã poporul. Acel moment al Dezvãluirii spirituale este acum! Adevãrul spiritual este atît de insesizabil. aparent fãrã legãturã între ei. Confirmãm valabilitatea adevãrului spiritual prin simplul fapt al sãvîrºirii de acþiuni în spiritul lui. de cãtre oameni de rase ºi limbi diferite. Toate aceste Experienþe au – 20 – . Motivul este cã adevãrul pe care te pregãteºti sã-l „demonstrezi“ nu este ceva separat de tine însuþi. Aparent. El se gãseºte în interior. Nu este vorba cã am fi în rolul unui observator ce examineazã un experiment. prin intermediul Experienþelor. încît nu poþi începe prin a încerca mai întîi sã-l dovedeºti. ale cãror inimi ºi minþi sînt îndeajuns de deschise pentru a o primi. ci cu ocazii incitante de a descoperi propriul adevãr. pentru a fi menþinutã numai pentru folosul exclusiv al unei elite restrînse. precum ºi de cãtre descendenþi ai opresorilor lor. aceastã carte este ornatã nu cu exerciþii obositoare. sîntem parte componentã a adevãrului. pentru a fi disponibilã celor mulþi. din exterior. o profeþie a indienilor americani. cînd Focurile sacre. Legenda spune cã momentul acestei Dezvãluiri va veni atunci cînd însuºi P ãmîntul se va gãsi cuprins de furtunã. vor fi reaprinse pe alte pãmînturi. care a învãluit aceastã cunoaºtere. este acum ridicat. se împlineºte. prin efortul iluminãrii unui numãr de indivizi ºi grupuri de toate rasele ºi naþionalitãþile. iar noi. Prin urmare. cum se procedeazã în realizarea unui experiment menit sã demonstreze o teorie ºtiinþificã.

atunci cînd viaþa era marea aventurã a descoperirii. – 21 – . revelatoare ºi eficiente. vã scoate de pe fãgaºul fãrã sfîrºit al cãutãrii ºi vã aºeazã pe calea ce vã dã posibilitatea sã trãiþi experienþa plinã de bucurie a descoperirii. de acum înainte. astfel.Introducere fost testate ºi încercate de cãtre mulþi alþii ºi descoperite ca fiind puternice. astfel încît sã puteþi aborda fiecare zi cu acel tip de anticipare fericitã care vã era poate caracteristic în copilãrie. Într-adevãr. A descoperirii cã P ãmîntul este o fiinþã vie care vã hrãneºte ºi vã întreþine ºi. A descoperirii „sinelui“ original. precum ºi de integrare a tuturor aspectelor care funcþioneazã la diferitele dumneavostrã niveluri de existenþã. A descoperirii faptului cã ªamanica nu este un „sistem“ sau o „metodã“. A descoperirii de cãi de ajungere mai aproape de Sufletul dumneavoastrã. a conºtientizãrii existenþei unei relaþii cu toate fiinþele vii care împart cu dumneavoastrã suprafaþa P ãmîntului. ªamanica. A descoperirii armoniei cu Natura ºi cu dumneavoastrã înºivã. ci pur ºi simplu un proces – un proces de transformare care vã schimbã percepþia asupra vieþii. adevãratul dumneavoastrã „sine“ ºi a conºtientizãrii „eului“ dumneavoastrã multiplu. într-o aventurã incitantã ºi plinã de miracole. deci. aplicarea principiilor ºamanicii va transforma fiecare zi a vieþii dumneavoastrã. vã va transforma percepþia ºi vã va extinde capacitatea de cunoaºtere pe care o aveþi despre propria persoanã.

– 22 – . Ceea ce produce durerea este rezistenþa la schimbare.Schimbarea în sine nu este dureroasã.

Puteþi simþi vîntul ce vã înfioarã pãrul ºi atingerea blîndã a ploii pe faþã. Puteþi vedea cerul ºi norii. Minunea de a exista! Sînteþi viu ºi conºtient. – 23 – C . Însã. fãcînd acest lucru. spre a-i simþi textura frunzelor ºi a-i mirosi aroma dulceagã a petalelor. mai înainte de a începe. copacii. simþi. auzi. de a descoperi cine sînteþi ºi ce sînteþi. O aventurã al cãrei obiectiv este de a gãsi scopul existenþei dumneavoastrã. gusta ºi mirosi realitatea din jur. îndreptaþi-vã atenþia asupra minunii reprezentate de fiinþa dumneavoastrã. Puteþi lua o carte spre a-i citi cuvintele ºi frazele scrise de cineva pe care nu l-aþi vãzut niciodatã ºi. O aventurã a adevãratei descoperiri. puteþi împãrtãºi cele mai profunde gînduri ale acelei persoane. Puteþi auzi cîntecul pãsãrilor ºi zgomotul traficului strãzii.CAPITOLUL 1 Minunata noastrã fiinþã u ajutorul acestei cãrþi vã îmbarcaþi într-o fascinantã ºi incitantã aventurã. ºi mai ales de ce sînteþi aºa cum sînteþi. iarba ºi florile. Puteþi ieºi afarã sã atingeþi o floare. Puteþi vedea vedea.

000. Celulele. Se auto-reparã. Corpul fizic Corpul dumneavoastrã fizic este o structurã complexã. cu ajutorul substanþei ADN (acidul deoxiribonucleic – o structurã dublu elicoidalã formatã din molecule de zahãr fosfat. ca ºi oamenii între ei. prezintã asemãnãri ºi diferenþe. Fiecare celulã microscopicã este o entitate „completã“. care duce cu sine un model în formã de val ce conþine planul de bazã al construcþiei formei dum– 24 – . funcþiile sale sînt conduse ºi controlate în mod inteligent. spãlare ºi clãtire. apã. legate perpendicular cu acizi nucleici). deoarece corpul va rãspunde automat dorinþei dumneavoastrã. chiar în centrul acestuia. Ei trãiesc laolaltã în „familii“ ºi lucreazã în grupuri ºi comunitãþi. este parte a unui corp de dimensiuni mai mari. ce Vã gãzduieºte! Prin intermediul nucleului. contribuind la bunãstarea societãþii în care trãiesc. ce are nevoie doar de combustibil.000. Cu toate acestea. spre bunãstarea întregului – întocmai precum fiinþele umane lucreazã ºi îºi asumã responsabilitãþi. alãturi de celelalte celule.Kenneth Meadows Vã puteþi miºca spre orice direcþie doriþi.000) de celule individuale.000. κi trãieºte chiar propria individualitate ºi este conºtientã de propria funcþie individualã. Acest nucleu are înmagazinatã o vastã cantitate de informaþii. pentru a-ºi face singurã întreþinerea. populatã de aproximativ o sutã de mii de milarde (100. reînnoindu-se în mod continuu. mãrginit de o piele „poroasã“. Trupul vã este o miraculoasã maºinãrie vie. Are un „corp“ fluid.

Minunata noastrã fiintã . ale cãrui miºcãri de pompare asigurã. Într-adevãr. pentru a asigura funcþionarea armonioasã a întregului corp. Ei se contractã ºi se relaxeazã în funcþie de mesajele primite de la sistemul nervos central. Toate miºcãrile corpului sînt realizate de muºchi. un flux de retur. Muºchii involuntari sînt aceia care îºi realizeazã funcþia în mod automat. Sîngele este pompat prin acest sistem circulator de cãtre pulsaþiile inimii – un organ muscular. iar toxinele sînt trimise – 25 – . indiferent care ar fi propriul sãu scop ºi funcþia de specialitate. În principal. Un muºchi involuntar nu se odihneºte niciodatã. ce transportã deºeuri: bioxidul de carbon este trimis în plãmîni. fiecare celulã acþioneazã numai pe baza instrucþiunilor conþinute în cadrul ei. Þesuturile moi ºi carnea corpului sînt susþinute la locurile lor de drept de cãtre scheletul de oase. la niveluri inconºtiente ºi sînt reglementate de propriile lor impulsuri. Muºchii voluntari sînt aceia a cãror activitate este indusã de aspectele conºtiente ºi inconºtiente ale psihicului. nucleul fiecãrei celule conþine destulã informaþie pentru a vã înlocui întregul corp! Totuºi. Fiecare din aceste structuri fibroase – sînt mai mult de 600 – rãspunde de o funcþie specificã. Întregul sistem este monitorizat de glande. sînt de douã tipuri. care este reþeaua de comunicaþii a corpului. care protejeazã ºi el organele vitale ce constituie centrele de control ale corpului ºi sistemele de sprijin. care lucreazã împreunã cu nervii. Fiecare celulã este alimentatã cu substanþe nutritive ºi oxigen necesar menþinerii vieþii printr-un sistem circulator de vene. de unde este eliminat prin expiraþie. artere ºi capilare ce transportã aceste substanþe în circuitul sangvin. pentru a o capacita sã-ºi îndeplineascã acest scop ºi sã se reproducã. de asemenea. neavoastrã umane.

care înregistreazã senzaþiile de cald. Urechea umanã aude sunete cu frecvenþe de la 16 la 20 de mii de cicluri pe secundã. cei care. acru ºi sãrat. precum ºi de a gãsi plãcere – 26 – . apoi. Echipamentul senzorial al corpului este mijlocul prin care informaþiile referitoare la mediul înconjurãtor poate fi transmis creierului pentru procesare ºi analizã. Informaþiile despre lumea fizicã sînt transportate cu ajutorul vibraþiilor de energie ale luminii la retina ochilor. Acest lucru se realizeazã printr-o reacþie chimicã între mucus ºi receptorii senzoriali din nas. amar. Alimentele introduse în gurã sînt desfãcute pînã la nivelul componentelor chimice. care trimit mai apoi impulsuri nervoase la creier. Simþul mirosului dã posibilitatea corpului fizic sã perceapã aroma substanþelor fizice pe care le întîlneºte. sînt localizaþi pe diferite pãrþi ale limbii ºi ne dau posibilitatea de a simþi senzaþiile de dulce. rece. Sistemul digestiv opereazã ca o adevãratã linie de dezasamblare. Alþi receptori.Kenneth Meadows cãtre organele care formeazã sistemul de eliminare a deºeurilor din corp. iar substanþele nutritive ce se pot absorbi sînt extrase pentru a menþine la eficienþã maximã funcþionarea întregului corp. presiune ºi atingere. pentru a fi analizate. Acestea reprezintã o altã sursã de informaþii despre sfera fizicã ºi avertizeazã despre prezenþa iminentã a unui pericol. numiþi papile gustative. transmise apoi la creier. Aceste mesaje sînt instantaneu descifrate. prin intermediul semnalelor electrice. trimit semnale adecvate creierului. Urechile sînt organe folosite la localizarea sunetelor: vibraþiile sînt deviate într-un canal ce duce la timpan ºi transformate în impulsuri. durere. Pielea este echipatã cu receptori speciali.

a inimii. îºi ordoneazã propriile activitãþi ºi se reparã singur. în tractul respirator. În situaþia în care un pericol ameninþã sã se întîmple. temperaturii. iar saliva este un lichid produs ca sã dizolve fiecare dumicat de hranã solidã. localizate în gît. Corpul nu numai cã se construieºte ºi se întreþine pe el însuºi. care sînt activate de respiraþie ºi de impulsurile pe care muºchii sãi le primesc de la creier. adicã intensificarea percepþiei. Aºa cã. pentru a se oferi posibilitatea de a face faþã urgenþei. astfel încît sã deveniþi pose– 27 – . aveþi grijã de Corpul dumneavoastrã. în consumul alimentelor de care avem nevoie.Minunata noastrã fiintã . în afara pericolului. în timp ce corpul are ºi un mecanism automat de supravieþuire. astfel încît aceºtia sã miºte corpul cu mai mare vitezã. dar are ºi o facilitate înnãscutã de a se reproduce pe sine ºi de a-ºi asigura continuitatea elementelor sale specifice. ºi aºa mai departe. Bucuraþi-vã de el. Însã nu deveniþi atît de „ataºat“ de el. respiraþiei. inima este indusã sã batã mai repede ºi se activeazã automat un rãspuns emoþional. Un mijloc principal de comunicare cu alte forme de viaþã similare este vorbirea. pentru a supravieþui. Limba transmite ºi ea informaþii despre temperaturã ºi textura substanþelor care intrã în gurã. Sistemul nervos autonom al corpului controleazã ºi acþiunile involuntare care reglementeazã activitatea glandelor. tradus prin supãrare sau teamã. Dãruiþi-i atenþie mãcar cît maºinii dumneavoastrã. sau sã-l facã sã faþã unei eventuale ameninþãri. În acelaºi timp. pentru a le preschimba în energie. Gura canalizeazã sunetele produse de miºcarea corzilor vocale. un „sistem de injecþie cu combustibil“ face sã þîsneascã adrenalinã în circuitul sangvin pentru a „supraîncãrca“ muºchii.

Programul conþine gînduri. este psihicul. ascultarea.Kenneth Meadows dat de cãtre el. de ce sã-l faceþi sã sufere? Psihicul Ca piesã a echipamentului ce vã este dat spre folosire. Ascultaþi ce are sã vã spunã despre firea dumneavoastrã. El reprezintã o punte între Sufletul ºi psihicul dumneavoastrã. nu un adversar. corpul meu fizic este „unitatea centralã“ a computerului personal. Respectaþi-vã corpul. sã cãpãtaþi rãdãcini. aceastã unitate centralã are nevoie de un „program“ care sã-i spunã ce are de fãcut. ca entitate psihicã. cuvinte ºi înºiruiri de imagini care abiliteazã corpul dumneavoastrã sã funcþioneze în diferite moduri. însã nu-i confundaþi mesajele cu dorinþele formulate de cãtre psihic. Computerul este personal pentru cã îmi aparþine mie – operatorul sãu. cãci atunci Eul dumneavoastrã va prelua controlul ºi va preschimba slugãrnicia în vanitate. Îngrijiþi-l. deºi este cu mult mai sofisticat ºi mai minunat. corpul fizic se aseamãnã întrucîtva cu computerul personal la care scriu acum aceastã carte. cel care programeazã computerul ºi îi dã posibilitatea sã funcþioneze cu eficienþã. În terminologie de specialitate fie spus. Este elementul care vã permite sã rãmîneþi în strînsã legãturã cu pãmîntul. atunci. Hrãniþi-l. Ca sã funcþioneze. Acel program creat în interiorul computerului personal reprezentat de corpul dumneavoastrã fizic. Deci partea din „fiinþa dumneavoastrã“ care executã atît „programarea“. cît ºi privitul. Este un prieten. Vã este prieten ºi companion în plimbarea fãcutã pe Planeta P ãmînt. simþirea ºi – 28 – .

Gîndurile. le înmagazineazã. din psihic. Psihicul este cel care vã permitã sã creaþi planuri pentru noile lucruri de fãcut – ºi le ajutã sã capete fiinþã. sã recupereze ºi sã proceseze informaþii. nu este corpul fizic. Ceva ce nu este în nici un caz corpul fizic.Minunata noastrã fiintã . instantaneu. „fiinþa“ dumneavoastrã nu este nici „psihicul“. – 29 – . el se poate reprograma. Însã. ajutîndu-vã sã vã formaþi propria manierã de percepþie a realitãþii? Psihicul vã dã capacitatea de a memora experienþele trãite ºi. aºadar. vã furnizeazã capacitatea de a avea control asupra miºcãrilor corpului ºi de a avea gînduri ce pot analiza ºi pot da un sens întîmplãrilor ce au loc în jurul dumneavoastrã. la solicitarea la nevoie. prin intermediul bio-computerului reprezentat de creier. pentru a le prezenta apoi. ºi poate renunþa la anumite condiþionãri ale trecutului. ideile ºi convingerile pe care le aveþi sînt ale dumneavoastrã. Psihicul. în situaþia în care vã schimbaþi orientãrile de-a lungul vieþii. Este. ceva diferit de acesta. este un centru funcþional al corpului fizic. ªi atunci. în ciuda multor ºi delicatelor sale trãsãturi ºi multitudini de funcþii. însã nu fac parte din „fiinþa“ dumneavoastrã într-o mãsurã mai mare decît propriul corp fizic. Creierul este un organ fizic folosit pentru regularizarea ºi controlul tuturor funcþiilor voluntare ºi involuntare ale corpului. Prin impulsuri electro-chimice. Deci. deºi este localizat „aparte“. deci. ne punem întrebarea: „ce anume. declanºeazã reacþii. el primeºte ºi transmite mesaje prin reþeaua de comunicaþii a corpului ºi are capacitatea sã înmagazineze. Psihicul este ceva folosit de „fiinþa“ dumneavoastrã. spre deosebire de un computer fãcut de mîna omului.

spiritual. deci. Sufletul este un corp de luminã. chiar ºi cei cu convingeri religioase puternice. cã aveþi un Suflet. întruchipeazã calitãþile dumneavoastrã. nici psihicul dumneavoastrã.Kenneth Meadows Sufletul Prin urmare. etnice. Din moment ce majoritatea oamenilor. nu a înþeles nici el însuºi ce este acest lucru. poate? Aþi fost învãþat. mai degrabã decît ceva cunoscut. deoarece nu aparþine psihicului. într-o oarecare mãsurã. care. nu sînt conºtienþi de existenþa palpabilã a propriului lor Suflet. Într-un fel. defini sau descoperi. se pare cã acesta lipseºte aproape întregii omeniri! Abordarea ºamanicã este cu mult mai clarã. este îndeobºte privit ca fiind ceva în care trebuie crezut. morale ºi comportamentale. ºi care poate fi pus în pericol ºi chiar iremediabil „pierdut“. Deºi Sufletul vã aparþine în întregime ºi existã în aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi corpul – 30 – . însã probabil nu vi s-a spus ce este acest Suflet! Motivul este acela cã indiferent cine v-a vorbit despre Suflet. în definitiv. ºi nici ºtiinþa psihologiei nu-l poate lua în discuþie. Sufletul. Însã. este privit ca fiind ceva oarecum „spiritual“ ºi. aflat pe tãrîmul „teologiei“. deoarece Sufletul este înfãþiºat ca un „ceva“ nebulos. deoarece ºtiinþa fizicã nu-l poate descrie. poate. dacã nu sînteþi nici trupul. atunci ce sînteþi? Un Suflet. deoarece nu este un element material. chiar ºi o descriere teologicã este ceva vag. Lumina este o formã de energie iar Sufletul vã este corpul de energie luminoasã ºi un centru al energiei Vieþii. Avem de-a face cu o luminã interioarã care existã în dumneavoastrã ºi în noi toþi.

el existã în alt plan sau nivel al existenþei – într-un loc pe care-l putem numi o dimensiune a Sufletului. probabil. Un Spirit cu psihic. dacã „Fiinþa“ noastrã nu este definitã exact ca fiind corpul nostru. însã. corpul nostru sau psihicul nostru. ci chiar opusul a ceea ce. Acestea nu reprezintã încã. ca de exemplu. întrepãtrunzîndu-se cu acesta. însã. ca si psihicul. ceva mai. însã cu o total diferitã funcþie si scop. deoarece Sufletul este la fel de real ca ºi corpul fizic. este un aspect nonfizic al totalitãþii Sinelui dumneavoastrã. aþi fost influenþat sã credeþi – un Spirit cu un corp fizic. detaliat mai tîrziu. Vom examina natura Sufletului. Cu alte cuvinte. poate fi destul de bine asimilatã acesteia. Ideea este cã nu Sufletul este o extensie a fiinþei dumneavoastrã din punct de vedere fizic. ªi atunci. ci corpul fizic este o emanaþie a Sufletului dumneavoastrã. O fiinþã alcãtuitã din mai multe elemente. nici de psihicul nostru ºi nici de Suflet. dumneavoastrã. fiinþa noastrã. ce cuprinde – 31 – . Sufletul. Un Spirit cu Suflet. E pãcat cã se întîmplã acest lucru. pe deplin. este acela cã i-aþi acordat caracterul de nesiguranþã al credinþei. Un motiv pentru care Sufletul nu reprezintã o parte a vieþii dumneavoastrã conºtiente de fiecare zi. pentru moment haideþi sã-l considerãm ceva ce posedãm.Minunata noastrã fiintã . de fapt. el nu se aflã în acelaºi „loc“. ce sîntem? Spiritul Spiritul sînteþi dumneavoastrã! Nu un corp cu Spirit. Cu mult mai „real“. mai degrabã decît sã-l percepeþi ca parte integrantã a realitãþii dumneavoastrã obiºnuite. deoarece are o mai mare permanenþã.

Sufletul este centrul sãu funcþional – centrul de control al misiunii. însã prezenþa sa poate fi simþitã.Kenneth Meadows corp. Astfel. Libertatea de a alege calea cãtre Armonie sau cea cãtre îndeplinirea voinþei Proprii. desfrîul. prin respectarea ºi perfecþionarea individualitãþii. invidia. adevãrata dumneavoastrã Fiinþã este spiritualã. sînteþi un Spirit – conºtient de propria existenþã. psihic. de propria identitate individualã. de propria existenþã unicã. Propria voinþã a Sinelui este ceea ce deconecteazã o fiinþã de celelalte. Fiecare Spirit al unui individ are darul libertãþii. ceilalþi sînt ºi ei ajutaþi sã creascã. genereazã energii distructive cum ar fi lãcomia. aici. gelozia. deci. sau sã-ºi direcþioneze energiile în scopul realizãrii preamãririi personale. Libertatea de a alege sã-ºi dedice energiile vieþii generate realizãrii armoniei într-o interdependenþã mutualã cu alte fiinþe. cu deschideri fizice ºi mentale. ura. prin intermediul privãrii ºi oprimãrii celorlalþi. deoarece aceasta cautã preamãrirea Sinelui pe cheltuiala celorlalþi ºi. Care este diferenþa dinte Suflet ºi Spirit? Sufletul poate fi privit ca fiind „Lumina“ individului. Dumneavoastrã. procedînd astfel. în vreme ce Spiritul reprezintã „Viaþa“ – fiinþa estenþialã. Spiritul este fiinþa originalã de mai înainte de manifestarea formei. Ceea ce este spiritual nu poate fi vãzut. disperarea ºi confuzia. rãutatea. iar el este conºtient de propria sa existenþã. rãzbunarea. ºi cu toate acestea „deconectat“ de la aceastã totalitate atunci cînd corpul ºi psihicul nu au nici un contact conºtient cu Sufletul ºi Spiritul. Armonia este o noþiune care pune în balanþã evoluþia Întregului ºi dezvoltarea individualã: pe mãsurã ce are loc dezvoltarea individualã. Un – 32 – . ºi atunci cînd unul sau mai multe elemente este nesincronizat faþã de celelalte. Suflet ºi Spirit. pe acest P ãmînt.

pe mãsurã ce îmbãtrîniþi în ani pãmînteºti. rãmîneþi. plinã de miracole! – 33 – . identitatea vã rãmîne aceeaºi. îºi modeleazã ºi fãureºte propriul sãu viitor – propriul sãu destin. Vîrsta nu vã diminueazã dimensiunile „eului“. La 60 de ani „eul“ vã este acelaºi ca la 16 ani. o cãlãtorie fãcutã de Spirit cu ajutorul vibraþiilor „de joasã frecvenþã“ ale realitãþii fizice. atît în mod individual cît ºi colectiv. totuºi. ci pentru a îndeplini acest obiectiv – un motiv pentru a fi expresia fiinþei dumneavoastrã. Existaþi nu datoritã unei naºteri accidentale. „Fiinþa“ este ºi vã va rãmîne mereu aceeaºi. deoarece scopul vieþii este sã prospere ºi sã reziste – adicã sã creascã în mod natural (organic) – într-un proces continuu de educare. Spirit cu corp fizic prin intermediul cãruia puteþi trãi consecinþele propriilor alegeri ºi acþiuni. precum ºi cele ale celorlalþi. Existã un obiectiv în existenþa dumneavoastrã. Sînteþi conºtienþi de acelaºi „eu“ de-a lungul tuturor acestor ani. ºi. deºi corpul dumneavoastrã se schimbã. astfel. nu simþiþi nici o diferenþã în interiorul dumneavoastrã. Viaþa dumneavoastrã are. un scop. Deºi corpul fizic vã este într-un constant proces de schimbare – de la naºtere ºi copilãrie. pentru a se exprima prin intermediul experienþelor lumii fizice. trecînd prin adolescenþã cãtre stadiul de adult ºi apoi spre senectute – ºi aparenþele exterioare vi se schimbã. Viaþa pe P ãmînt este. astfel. cultivare ºi perfecþionare a Spiritului. aºa cum se întîmplã ºi cu gîndurile ºi opiniile ce vã aparþin.Minunata noastrã fiintã . De aceea. O fiinþã minunatã. Spiritul este esenþa fiinþei dumneavoastrã ºi caracterului ei angelic. deci. Deci. dumneavoastrã „înºivã“.

avînd libertatea totalã de a ne miºca în orice direcþie. Prin alegerea urmãtoarei frunze de nufãr pe care sã sãrim. – 34 – . ne hotãrîm propriul destin.Sîntem ca o broascã pe o frunzã de nufãr.

deºi invizibil. ca un „frate geamãn“. Eu prefer sã o numesc „Corpul energetic“. ca fiind o luminiscenþã albãstruie. Este cel mai dens din toate corpurile noastre eterice.CAPITOLUL 2 Corpul energetic orpul nostru fizic este înconjurat sau aflat în imersiune în fluidul unui cîmp de forþã energetic. deºi ar putea fi asemãnat cu o umbrã. poate fi perceput de cineva care este sensibil ºi a cãrui capacitate de percepþie vizualã depãºeºte plaja de vibraþii a vederii normale. cu ajutorul ochilor. deoarece el dã posibilitatea corpului fizic sã îºi menþinã caracteristicile ºi forma. Acest Corp energetic. extinzîndu-se puþin peste suprafaþa pielii ºi fiind alcãtuit din prima bandã sau strat din coconul aurei ce ne înconjoarã. care îl încarcã cu dinamism ºi fãrã – 35 – C . nu este numai o extensie a corpului fizic. pe care unele persoane cu capacitãþi de extrasenzoriale o numesc „etericã“. El dã energie corpului fizic distribuindu-i putere vitalizatoare. ci ºi o „formã“. este. deºi de aproximativ aceeaºi formã cu cel fizic. mai degrabã. ce urmãreºte conturul corpului ºi care. deoarece este ºi cel mai aproape de cel fizic. Acest corp geamãn. deoarece dã energie ºi „modeleazã“ corpul fizic.

eliminã ºi expulzeazã ceea ce nu s-a asimilat. „Iluminarea“ este – 36 – . eliminînd ceea ce nu este necesar. Sistemul circulator transportã substanþele nutritive obþinute cãtre toate regiunile corpului unde acestea pot fi folosite ca energie. de exemplu. corpul fizic este un sistem fiziologic ale cãrui funcþii de întreþinere sînt realizate în mare mãsurã instinctiv. permiþîndu-le sã fie compatibile cu energiile fizice ºi. Nervii reprezintã reþeaua de comunicaþii a corpului. Deºi în mod normal nu poate fi vãzut cu ochii fizici. Cunoaºterea Corpului energetic este de o importanþã vitalã. într-o delicatã ºi echilibratã structurã holisticã. Sistemul digestiv. Corpul energetic furnizeazã corpului fizic cãi de acces la energii de înaltã frecvenþã ºi. aflat între realitatea fizicã ºi cea non-fizicã. deoarece reprezintã mijlocul prin care devine posibilã iluminarea. absoarbe ºi preschimbã aceste energii de înaltã frecvenþã în niveluri de frecvenþã mai joasã. care emite mesaje ºi coordoneazã informaþii. în aceeaºi mãsurã în care senzaþia este un mijloc prin care ne percepem corpul fizic. pentru a desfãºura diferite activitãþi. Aºa cum am vãzut în Capitolul 1. prin circulaþia Luminii „interioare“ ºi se mãreºte nivelul personal de putere. Scopul sãu este de a servi ca transformator al celor mai delicate ºi eterice energii non-fizice. el poate fi perceput prin intermediul senzaþiilor. absoarbe ºi descompune alimentele pe care le mîncãm. Corpul energetic poate fi privit ca un corp de naturã electromagneticã. Vom examina mai pe larg natura acestei puteri dinamice. în cuprinsul Capitolului 7. ca ºi sistemul digestiv.Kenneth Meadows de care pur ºi simplu s-ar ofili ca o plantã ºi ar muri. prin hrãnirea naturii interioare. Fiecare parte interacþioneazã cu celelalte ºi le sprijinã. servind ca transformator.

un tratament al Corpului energetic. asupra corpului fizic. Orice intruziune. pãstrînd aproximativ forma acestuia. Corpul energetic se întinde puþin peste limitele corpului fizic ºi se întrepãtrunde cu acesta. în principal. Figura 1. aºadar. orice afecþiune sau leziune suferitã de cãtre corpul fizic va cauza o pierdere de energie din partea Corpului energetic. fiind un proces ce afecteazã ºi intelectul. lipsã de armonie. blocaj sau defecþiune în orice zonã a cîmpului de energie se va manifesta mai devreme sau mai tîrziu asupra pãrþii corespunzãtoare din corpul fizic. Modeleazã ºi conferã formã corpului fizic. Medicina preventivã este.Corpul energeric ceea ce ne dã posibilitatea de „a vedea“ mai clar cu ajutorul ochilor „lãuntrici“. Starea în care se gãseºte Corpul energetic are un puternic efect. În mod similar. – 37 – .

Soarele (care. Sînt ºapte la numãr deoarece. deºi miºcarea de atracþie a unei chakre este mai asemãnãtoare unui vîrtej. Neptun ºi Pluto. Deºi „adevãrate“ aceste sisteme tradiþionale sînt incomplete astãzi. spre centrul sãu. Existã ºapte chakre principale enumerate atît în învãþãturile sistemului hindus Hatha Yoga. în realitate este o stea) ºi Luna (care. erau. aranjate vertical. într-adevãr.Kenneth Meadows Chakrele Energiile eterice de înaltã frecvenþã sînt aduse în Corpul energetic printr-un sistem de elemente rotitoare ca niºte roþi turbionare. Jupiter. ca urmare a expunerii oamenilor la o gamã mult mai largã de – 38 – . prin descoperirea lui Uranus. la început chakrele au fost relaþionale din punct de vedere astrologic cu energiile celor ºapte planete cunoscute. în general. Aceste discuri spiralate rotitoare au devenit cunoscute. Mercur. care marcau trecerea unui neofit printr-o „poartã de acces“. de asemenea. cuvîntul chakrum însemna „roatã în spiralã“. chakrele sînt mai mult decît centre de energie. alte trei chakre au fost activate. deoarece. cît ºi în tradiþia budistã. cu care sînt în acord permanent – Saturn. Venus. ele sînt. Riturile de iniþiere. Marte. decît unui disc în miºcare. În orice caz. în misterioasele tradiþii ale ºcolii ezoterice a Vestului. din care au derivat învãþãturile Vestului. În limba sanscritã a vechii Indii. încercãri de a accede prin intermediul chakrelor cãtre alte niveluri de percepþie care. deschideri cãtre niveluri de percepþie. sub numele de „chakre“. în coloanã. în realitate este un satelit). în final sã conducã la obþinerea calitãþii de Clarvãzãtor sau Adept.

aceste trei chakre funcþionau. ritualurile ºi ceremoniile pe care le-au lãsat moºtenire generaþiilor ce li s-au succedat. ºi o întreagã gamã de aparate electro-casnice sofisticate. odinioarã. comunicarea instantanee cu ajutorul televiziunii. Oamenii aparþinînd naþiunilor moderne industrializate sînt mai preocupaþi ºi grijulii faþã de condiþiile de viaþã. însã au adormit ca urmare a schimbãrii orbitei P ãmîntului în jurul Soarelui ºi schimbãrii axei polare a P ãmîntului. dupã cum se demonstreazã prin rãspunsul la foamete ºi la alte tragedii umane din þãrile mai puþin avansate. Chakra rãdãcinã. iar miºcarea rapidã este o trãsãturã foarte vizibilã a vieþii moderne. De exemplu. însã unele cunoºtinþe au fost inserate de puþinii supravieþuitori în miturile ºi legendele. depãºind imaginaþia oamenilor ce au trãit chiar ºi cu numai un secol în urmã. cãci întregi continente au dispãrut sub maree ºi inundaþii ºi noi lanþuri muntoase au ieºit la ivealã. o chakra „adiþionalã“ situatã între glezne este relaþionatã cu miºcarea. în general. funcþia principalã a chakrei de la baza craniului este relaþionatã cu puterea. care nu fuseserã puse în evidenþã înainte. dispunînd de tehnologia computerizatã. pe timpul civilizaþiilor legendare din Atlantis ºi Mu.Corpul energeric energii cosmice. puse în miºcare de energie. decît au fost reprezentanþii populaþiilor vechilor culturi de influenþã caldeeanã. prin intermediul învãþãturilor orale ale ºamanilor. aflatã sub picioare este în legãturã cu hrãnirea. Nimic din tehnologiile acestor civilizaþii preistorice nu supravieþuit. Potrivit învãþãturilor transmise oral. radioului ºi telecomunicaþiilor. iar astãzi. În acelaºi fel. în fiinþele umane. ºi care – 39 – . persoanele au o putere nemaipomenitã în vîrfurile degetelor. Aceste evenimente au avut un efect catastrofal asupra ecologiei ºi au adus cu ele schimbãri importante în aspectul terenului.

Pentru înþelegerea funcþionãrii tuturor celor zece chakre. element fundamental în învãþãturile Roþii Medicinei. „Cerurile“ cu „P ãmîntul“. prezente la indienii americani. în general.Kenneth Meadows au fost încorporate ºi în conceptele religioase ºi tradiþiile mistice. Amplasarea lor în diferitele regiuni ale corpului fizic este numai pentru a oferi o indicaþie asupra locului lor în relaþie cu corpul fizic. – 40 – . aceste trei chakre au reînceput sã funcþioneze în interiorul fiinþelor umane. ºi din acest motiv ele nu pot fi descoperite prin disecþie sau îndepãrtate prin operaþie chirurgicalã. precum ºi la mandala cu opt spiþe. deoarece este cea care de fapt ne leagã cu rãdãcini puternice de P ãmînt. însã nu în acel loc fizic! Douã din cele zece chakre. servesc ºi ca polaritãþi. este important sã se înþeleagã faptul cã ele nu sînt situate în corpul fizic. ca o coroanã adevãratã. deoarece ele sînt „terminalele“ care conecteazã cosmicul cu elementul material. Ele sînt în acea localizare spaþialã. deoarece. Pe aceea de dedesubtul picioarelor prefer sã o numesc chakra Rãdãcinã. deºii sînt unii care iau aceste indicaþii în mod literal. una localizatã chiar deasupra capului. Ele sînt localizate în Corpul energetic ºi pot fi considerate ca „organe“ vitale ale acestui corp. Doar recent. întîlnitã la tradiþiile mistice ale Vestului ºi Estului. iar cealaltã la picioare. dedesubtul tãlpilor. Celelalte opt chakre sînt poziþionate într-o octavã – structura ciclurilor de opt – în concordanþã cu Legea universalã a Armoniei. aducîndu-ne ceea ce s-ar numi ca trãsãturã „împãmîntarea“. cam în cuprinsul ultimului secol. este „purtatã“ pe cap. Cea situatã deasupra capului este bine cunoscutã sub numele de chakra Coroanã.

cealaltã curenþi negativi – se împletesc în jurul principalei nadi ºi traverseazã chakrele rotative. chakrele sînt poziþionate în locurile în care diferitele niveluri ale Sinelui Total se întîlnesc sau se unesc.Corpul energeric Curenþi de energie din Cosmos – de la Soare ºi. de la Lunã. în Corpul energetic. Celelalte douã canale nadi – una transportînd curenþi pozitivi. ºi ele sînt niºte indicatori ai diferitelor straturi ale fiinþei noastre. Principala nadi face legãtura dintre chakra de la baza coloanei vertebrale ºi cea de la arcadã. Haideþi sã examinãm pe scurt acum natura ºi scopul fiecãrei chakra principale ºi modul în care aceasta se relaþioneazã cu realitatea fizicã. Aceste coloane delicate sînt uneori apelate cu numele sub care erau cunoscute în vechea Indie – nadi. de asemenea. – 41 – . Aºadar. curenþii de energie alterneazã ºi fiecare din centrele de putere. se rotesc în direcþie inversã faþã de cel de deasupra sau de dedesubtul sãu. În Corpul energetic. sistemul endocrin poate fi considerat extensia fizicã a chakrelor. stele ºi planete – sînt atrase în aceste chakre sub formã de unde ce sosesc vertical ca niºte fire. Înþelegerea naturii ºi obiectivului fiecãrei chakre ne va ajuta sã le înþelegem mai bine modul de funcþionare referitor la aceste „straturi“ diferite. Chakrele furnizeazã energii eterice corpului fizic ºi organelor sale vitale. încruciºîndu-se în mod repetat. Într-adevãr. în formã de opturi. de la cel de la Bazã pînã la cel de la Arcadã. În acest fel. în jurul acestora. pe cînd sistemul nervos parasimpatic poate fi privit ca o extensie fizicã a coloanelor nadi. precum ºi cu cea aflatã sub tãlpile picioarelor.

Kenneth Meadows SOARE Chakra coroanã Chakra arcadei Chakra de la baza creierului Chakra gîtului Canale de energie nadi Chakra inimii Chakra plexului solar Chakra sacralã Chakra bazalã Figura 2. iar încãrcãtura negativã Yin este primitã de dedesubt (de la P ãmînt). este primitã de sus (de la Soare). Chakra picioarelor Chakra rãdãcinã PÃMÎNT – 42 – . Încãrcãtura pozitivã sau încãrcãtura Yang. O reprezentare graficã a traseului undelor de energie ce afluesc prin cãile sau canalele nadi de energie ºi a alternãrii curenþilor.

sîntem lipsiþi de practicã.Corpul energeric Chakra Rãdãcinã Chakra Rãdãcinã este localizatã sub tãlpile picioarelor. fiind acolo unde se exprimã „spiritualitatea“ noastrã – prin caracterul nostru fizic. Funcþia sa esenþialã este aceea de a asigura mobilitatea – miºcarea în condiþii de echilibru. instabili ºi fãrã o bazã solidã. cu creºterea ºi dezvoltarea din punct de vedere organic – manierã de acþiune. Deci. prin mortalitatea noastrã. dupã ce ne-am trãit viaþa prea mult în gînd. normal. Fãrã funcþionarea eficientã a chakrei rãdãcinii. însã necorespunzãtor din punct de vedere P ãmîntesc. Ea are sarcina de a ne aminti mereu cã sîntem copii al P ãmîntului. are de-a face cu calitãþile de stabilitate ºi sprijin. fãrã a pierde nici o clipã „contactul“ cu P ãmîntul. a însãºi Naturii. ancorarea la pãmînt ºi hrãnirea. Este mult adevãr. de asemenea. într-o altã expresie colocvialã potrivit cãreia cineva poate fi foarte spiritual. i Chakra picioarelor Este localizatã în zona gleznelor. Semnificaþia funcþionalã a Chakrei rãdãcinã este crearea de rãdãcini. Dã posibilitate vieþii sã nu fie doar o – 43 – . Expresia colocvialã „a nu fi cu picioarele pe pãmînt” este o manierã de a indica faptul cã nu permitem chakrei rãdãcinii sã ne ancoreze la P ãmînt în mod adecvat. Ne-am dezechilibrat. Scopul sãu este acela de a ne conecta cu P ãmîntul ºi a ne face sã prindem rãdãcini de acesta. foarte religios. Ne þine „ancoraþi“ în realitatea practicã. hrãniþi de Maica P ãmînt ºi de moºtenirea trecutului primitiv. Prin intermediul acesteia avem prilejul de a ne explora în libertate „stratul“ fizic al fiinþei.

în formã de ou Picioare – roºu închis (10) Rãdãcinã – roºu sîngeriu(10) Figura 3. Localizarea celor 10 chakre în cuprinsul corpului fizic ºi culorile asociate acestora.Kenneth Meadows Coroanã – violet (10) Arcadã – indigo (9) Baza creierului – albastru (8) Gît – bleu (7) Inimã – verde (6) Solar – galben (5) Sacral – portocaliu (4) Bazal – roºu deschis (3) Coconul aurei. – 44 – .

Obezitatea. conectînd. Ea dã energie nervului sciatic. cu nevoile materiale ºi cu instinctul de supravieþuire. întregul sistem nervos cu P ãmîntul. ce secretã adrenalina ºi o varsã în sînge ori de cîte ori corpul fizic are nevoie de o încãrcãturã suplimentarã de energie pentru a face faþã unei provocãri deosebite sau unei ameninþãri la adresa supravieþuirii acestuia. atunci cînd sîntem aºezaþi. precum ºi cu intestinul gros. Chakra bazalã are legãturã cu oasele ºi þesutul cãrnos cu densitate crescutã. precum ºi afecþiuni ca anorexia sau sciatica. între anus ºi organele genitale. astfel. constipaþia. Prin urmare. mai curînd. Este susþinãtoare. în relaþia sa cu corpul fizic.Corpul energeric simplã plimbare pe acest P ãmînt. este situatã într-o zonã care sprijinã ºi menþine structura de deasupra ei. – 45 – . Din punct de vedere funcþional. sînt indicaþii clare ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre. problemele cu coloana vertebralã. prin care solidele strãbat corpul în procesul eliminãrii. un „dans“ – o întreagã coregrafie de miºcãri de energie. care parcurge lungimea fiecãreia dintre coapse ºi ajunge pînã la tãlpi. Este asociatã cu forþa de gravitaþie ºi cu soliditatea. ci. deoarece. În corpul fizic. aceastã chakra are foarte mult de-a face cu existenþa tangibilã. menitã a ne aduce bucurie. semnificaþia chakrei bazale este reprezentatã de construire ºi eliminare. aceastã chakrã se manifestã similar glandelor adrenale aflate deasupra rinichilor. Chakra bazalã Este localizatã la partea inferioarã a coloanei vertebrale. cel mai lung nerv din corp. cum ar fi muºchii.

la rîndul ei. s-o trãim în suferinþã. Chakra sacralã intervine în procesul de formare al lichidelor corpului fizic – sistemul circulator. sînt indicaþii elocvente ale unor deficienþe de funcþionare a acestei chakre. pe cînd plãcerea reprezintã o trãire plinã de bucurie a senzaþiei de a fi viu. cel urinar ºi cel de reproducere – fiind asociat cu emoþiile ºi. iar viaþa fizicã drept o existenþã ce trebuie mai degrabã s-o îndurãm. acuzînd-o ca fiind întruchiparea tentaþiei. decît sã ne putem bucura de ea? Limitãri de acest gen au fost acelea ce au refuzat atîtor fiinþe umane conºtientizarea celor mai delicate ºi eterice energii ale lor. Din punct de vedere funcþional. în mod special. Dorinþele noastre ne pun în legãturã cu necesitãþile aferente ºi genereazã motivaþia. Astfel. limitãri ce privesc dorinþa ca pe un impuls ce trebuie reprimat. – 46 – . nu-i aºa. problemele cu sistemul circulator. fiind relaþionatã cu gonadele – ovarele sau testiculele. cu dorinþele. de „curaj“. chiar sub ombilic. permite apariþia schimbãrii ºi a dezvoltãrii. le-au tãiat contactul cu posibilitatea întregirii lor ºi i-au îndepãrtat de Naturã ºi P ãmînt. frigiditatea. Ciudat. deja de secole întregi. semnificaþia chakrei sacrale este reprezentatã de motivare ºi re-creaþie. pasiunile. care. ca unii dintre noi sã fi fost subiecte ale unor limitãri religioase ce relaþioneazã plãcerea cu noþiunea de rãu. Pasiunea este o intensitate crescutã a exprimãrii. Impotenþa. plãcerile ºi senzaþiile interioare de „trãire intensã“.Kenneth Meadows Chakra sacralã Chakra sacralã este localizatã în regiunea abdomenului. precum ºi cu rinichii ºi vezica. limitãri ce. ea reprezintã un centru al reproducerii ºi motivãrii. au denigrat femeia.

care urcã din– 47 – . deoarece chakra inimii se aflã în locul în care Forþa de legãturã acþioneazã cel mai puternic. care aprinde ºi pune în miºcare acþiunile. Este asemãnatã cu o putere incandescentã. forþa care cautã sã îngemãneze calitãþile Spiritului ce descind de Sus. Radiazã. Forþa de legãturã este una dintre cele patru mari Forþe ale Universului – celelalte trei sînt Viaþa. Deranjamentele digestive. sînt semne ale slabei funcþionãri a chakrei plexului solar. Regularizeazã metabolismul corpului fizic. care genereazã acumularea personalã de putere ºi acel sentiment de „ridicã-te ºi umblã“.Corpul energeric Chakra plexului solar Chakra plexului solar este situatã între ombilic ºi diviziunile coastelor. Uneori este numitã chakra „incandescentã“. armonizeazã ºi strînge laolaltã. deoarece acesta este ºi rolul puterii – îndreptarea energiilor cãtre destinaþii precise ºi utilizarea acestora. ulcerul ºi diabetul. Ca semnificaþie funcþionalã. Se asociazã cu iubirea ºi compasiunea. Lumina ºi Legea. Acþiunea cere responsabilitate – responsabilitatea necesarã pentru a face faþã consecinþelor acþiunilor iniþiate. se relaþioneazã cu controlul creºterii. cu acelea ale materiei. noþiunea de metamorfozã. Chakra inimii Chakra inimii este localizatã în centrul pieptului ºi este relaþionatã cu glanda timusului. deoarece este privitã ca centrul Solar al corpului fizic. Este. influenþînd pancreasul. Chakra plexului solar are de-a face cu destinarea ºi folosirea energiilor. al dezvoltãrii normale. Forþa de legãturã reprezintã puterea care uneºte. de asemenea. deci.

O îngemãnare de energii. – 48 – . care trebuie interpretate ºi cãrora psihicul trebuie sã le dea un sens. deoarece ea nu cere nimic în schimb. cu rezultatele apãrute. astmul. O stare de armonie cu oricine sau orice este în poziþia de a fi subiect al iubirii. umerilor. de asemenea. precum ºi cu echilibrul sistemelor în general – punînd în balanþã datele de intrare. ci. mîinilor ºi urechilor – pãrþi ale corpului implicate în totalitate în comunicare sau exprimare. domeniu funcþional caracteristic acestei chakre. braþelor. Chakra gîtului Chakra gîtului este poziþionatã în centrul gîtului ºi se asociazã cu glanda tiroidã. împrospãtînd ºi nutrind în mod strãlucit fiecare parte. Domeniul de referinþã este comunicarea – transmiterea ºi primirea de informaþii. activînd. Corespunde gîtului. ªi acestea sînt chiar calitãþile Iubirii. sã intre în armonie cu ceilalþi. Durerile de gît. mai degrabã. nu cautã sã posede sau sã stãpîneascã. Iubirea adevãratã nu este condiþionalã. are de-a face cu mãrirea capacitãþii de conectare. semnificaþia funcþionalã a chakrei inimii este datã de influenþa sa asupra iubirii ºi compasiunii.Kenneth Meadows spre Dedesubt. Astfel. Trebuie sã accentuez cã puterea de legãturã a acestei Forþe nu are constrîngeri sau limitãri. Chakra inimii are legãturã cu relaþiile ce se stabilesc. Chakra gîtului este un centru acustic – care transmite ºi recepþioneazã vibraþii – deci. hipertensiunea arterialã ºi condiþiile cardiace precare sînt semne ale unei funcþionãri defectuoase a acestei chakre. Informaþiile ajung la noi ca niºte pachete de modele de energie. Afecþiunile pulmonare. înþepenirea gîtului. deci.

De aceea.Corpul energeric slãbirea auzului sînt indicatoare de funcþionare defectuoasã a acestei chakre. Deºi majoritatea informaþiilor care ne parvin din lumea de afarã ajung pe calea vizualã în adevãratul sens al cuvîntului. precum ºi spaþiile din jurul ºi dintre acestea. ca produse vizuale ale imaginaþiei. Ea „depoziteazã“ forme ºi modele structurale deja trãite ºi abiliteazã proiectarea pe ecranul minþii a altor modele. Chakra de la baza creierului Chakra de la baza creierului este situatã în centrul capului. Chakra de la baza creierului controleazã accesul la sistemele de recuperare a informaþiilor interne. mai mult sau mai puþin pe linia nasului. al vederii. Impulsurile luminoase sînt imprimate pe retina ochilor care. Problemele vizuale indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre. Altfel spus. Ei sesizeazã numai impulsuri vibratorii emise de razele de luminã reflectate de obiecte. nu ochii sînt aceia care „vãd“. la rîndul sãu. acela fizic. deoarece controleazã funcþia care permite psihicului sã „vadã“. Chakra de la baza creierului poate fi privitã ca fiind chakra luminii. este cea care activeazã „ochii minþii“. poate fi privitã ca fiind chakra imaginaþiei ºi un tron ce dã puterea de a face posibil ceea ce este iniþial catalogat ca fiind „imposibil“. transmite aceste impulsuri la creier. Se identificã cu glanda pinealã – „ceasul“ corpului – care. le decodificã ºi le transformã în structuri cu înþeles. – 49 – . imaginate intenþionat. este situatã la baza creierului ºi la aproximativ acelaºi nivel cu linia nasului. cel care. prin intermediul nervului optic. în final.

aproape de partea moale a boltei. Chakra arcadei poate fi descrisã ca un „organ“ al intuiþiei ºi percepþiei. îºi lasã amprenta. precum ºi cu percepþia. astfel. influenþeazã glanda pituitarã. chakra arcadei este în legãturã cu intenþia. însã. corespunde glandei pituitare – conductorul sistemului glandular – aspect care indicã ºi de ce aceastã chakrã a fost denumitã „controlorul“. Apariþia depresiei. deoarece obiectivul sãu este reprezentat de „scopurile înalte“ în viaþã ºi de cãile ce se doresc a fi urmate – obiectivul Sufletului – scopuri asupra cãrora Sufletul.Kenneth Meadows Chakra arcadei Chakra arcadei. Aceastã chakrã este uneori denumitã „Lotusul cu o mie de petale“. deschizîndu-ne. situatã chiar sub frunte ºi la acelaºi nivel cu sprîncenele. confuziei sau indeciziei sînt semne cã aceastã chakrã nu funcþioneazã cum trebuie. chiar deasupra boltei palatine dure de deasupra gurii. cu capacitatea de a obþine înþelesuri din elementele observate. infinite posibilitãþi. deoarece pare uneori sã rãsarã din „noroiul“ materiei pentru a-ºi îndrepta inflorescenþa cãtre dimensiunile „Superioare“. apatiei. Apariþia nesiguranþei. indicã o funcþionare defectuoasã a acestei chakre coroanã. Chakra coroanã Chakra care „încoroneazã“ întregul sistem de chakre ºi este situatã în vîrful capului. cu ceea ce transmite energii eterice ºi controleazã activitatea. în timp ce chakra de la baza creierului este relaþionatã cu înþelegerea aprofundatã a lumii înconjurãtoare. cu care se aflã în permanentã legãturã. plictiselii. – 50 – . Aceastã glandã este situatã în interiorul creierului.

Corpul energeric Al treilea ochi Cînd încep sa funcþioneze la unison chakra din vîrful capului. în vechime. El este un organ al Corpului energetic. emoþionale ºi spirituale aparþinînd întregii fiinþe. care a fost reprezentat simbolic. care se activeazã atunci cînd corpul fizic intrã în armonie cu corpurile eterice ºi cînd între ele are loc un proces de întrepãtrundere. Figura 4. chakra arcadei ºi chakra de la baza creierului. Cel de-al treilea ochi este vîrtejul creat de funcþionarea chakrelor coroanei. psihice. – 51 – . care permite acestui organ de percepþie sã funcþioneze. al treilea ochi nu este nici una dintre acestea. ca ºi chakrele corespunzãtoare. ca un ochi în interiorul unui triunghi. Unii numesc aceasta „dezvoltare spiritualã“. în momentul în care corpul fizic intrã în armonie cu corpurile eterice ale fiinþei umane ºi are loc un proces de întrepãtrundere. vîrtejul de energie care se formeazã se transformã ºi se comportã ca un alt organ de percepþie – supranumit „al treilea ochi“. însã este mai mult o dezvoltare holisticã. arcadei ºi celei de la baza creierului. Deºi este relaþionat cu glandele pinealã ºi pituitarã. deoarece implicã elemente fizice.

Kenneth Meadows Odatã activat. Un „reglaj“ din exterior. poate avea un efect de întunecare a viziunii interne aflate în plinã dezvoltare ºi. ca rezultat al unor experienþe de viaþã nedorite trãite de acesta. ce pulseazã pe mãsurã ce se închid ºi se deschid. Deoarece dezvoltarea sa poate fi încurajatã în multiple moduri. din corpul fizic. o pierdere de vitalitate în zona corespunzãtoare chakrei respective. cel de-al treilea ochi ne dã puterea de a avea încã un simþ. trebuie sã nu fie absolut deloc forþatã. în funcþie de întrepãtrunderea care are loc. de a exercita control sau influenþã! Funcþionarea defectuoasã a chakrelor Chakrele sînt centre de putere flexibile care funcþioneazã ca niºte valve. În acest caz. un „super-vãz“. în interiorul acestuia. O chakrã prezintã defecþiuni în momentul în care se blocheazã – probabil ca rezultat al unui ºoc sau traumã suferitã de individ. În anumite cazuri acest lucru poate fi un mijloc de a alinia percepþia la nivelul celei a manipulatorului – cu alte cuvinte. de a distorsiona sau de a împiedica dezvoltarea ulterioarã intenþionatã. diferite de realitatea fizicã obiºnuitã ºi de ecologia psihicã a propriei noastre minþi Temeþi-vã de oricine s-ar oferi sã vã „regleze“ vederea celui de-al treilea ochi. ce ne dã posibilitatea de a „vedea“ în alte dimensiuni ale conºtiinþei. curgerea fluxului de energie este diminuatã ºi apare astfel. Cel de-al treilea ochi se dezvoltã în mod natural. în consecinþã. indiferent cît de bine intenþionat. pentru a absorbi energie ºi a elimina elementele nedorite. O chakrã poate prezenta – 52 – . pe planuri multidimensionale. sau pur ºi simplu de stresul emoþional. în aceastã idee.

distribuitoare de energie a Vieþii. Existã ºi o serie de terapii care pot ajuta la refacerea armoniei chakrelor. Un curent de Luminã purã este absorbit în sistemul de energie uman prin intermediul chakrei coroanã ºi glandei pineale ºi. precum ºi sistemul de meridiane al taoismului chinez. în esenþã. În ziua de azi. în orice caz. cu care este asociatã aceastã chakrã. percepþii diferite ale aceluiaºi lucru. – 53 – . glanda pituitarã. Meridianele sînt. prezent în tradiþiile hindusã ºi budistã. în prealabil. combinate cu miºcãri dinamice menite sã normalizeze fluxul energiilor eterice. De aceea culorile sînt asociate cu chakrele. abuzul de droguri ºi alcool reprezintã principala cauzã a rãmînerii deschise a unei chakre ce a fost în mod nenatural deschisã. cu uºurinþã ºi naturaleþe. Consecinþa acestui lucru este pierderea de control pe care o suferã individul în cauzã O chakrã blocatã poate fi readusã la normal prin intermediul unor tehnici simple de respiraþie.Corpul energeric defecþiuni ºi dacã funcþionarea sa tip valvã este împiedicatã în vreun fel. în capitolele viitoare. Culori asociate cu chakrele Sistemul chakrelor. pe mãsurã ce descinde cãtre chakra arcadã. Dacã chakra rãmîne deschisã individul devine vulnerabil în faþa a tot felul de influenþe externe sau a manipulãrii din partea altora. Aceste detalii vor fi explicate mai pe larg. O soluþionare a crizei sau a traumei la rãdãcina cauzei care produce funcþionarea defectuoasã a chakrei sau sfîrºitul presiunii unui abuz ce se exercitã. iar chakrele de energie a Luminii. va permite chakrei sã îºi recapete funcþionarea normalã. nu reprezintã.

Avînd iniþial un sens descendent. Astfel. Culorile asociate unei chakre nu sînt în mod necesar culori „pure“. ceea ce a fost alb în momentul intrãrii prin chakra coroanã de deasupra capului. Chakrele indicã. în adevãratul sens al cuvîntului. niveluri de percepþie. aflatã în cãutarea modalitãþii de exprimare. Aurã. în mod curent. Culorile de bazã asociate chakrelor. ci. pentru a fi utilizatã. la rîndul lor. de asemenea. indicînd frecvenþa energiei transmise ºi calitatea percepþiei. Acest curent de Luminã poate fi asemãnat cu sursa principalã de putere a unei staþii generatoare de electricitate. dedesubtul picioarelor. percepþia însãºi este o calitate a energiei. Astfel. Culorile devin. potrivit acestei maniere de abordare. în mod progresiv. asociate cu Lumina. iar energia astfel rezultatã se extinde în jur formînd cîmpul de energie numit. Culorile de la capãtul mai strãlucitor al spectrului exprimã deplasarea cãtre un stadiu mai profund de percepþie ºi iluminare. o culoare predominã. mai dense pe mãsurã ce Lumina coboarã. iar acestea sînt.Kenneth Meadows acþioneazã ca o prismã ºi refractã Lumina într-un spectru de culori sau calitãþi ce sînt distribuite în sens descendent prin celelalte chakre. la nivelul chakrei respective. curentul se reîntoarce în sens ascendent. în zona chakrei rãdãcinã. avînd chakrele în rol de centre de distribuþie. sînt: Coroanã Arcadã Baza creierului Gît Inimã – 54 – violet indigo albastru bleu verde . devine negru. iar diferitele stadii de percepþie sînt asociate cu diferite niveluri de energie. datoritã absorbþiei.

ca ºi de atitudini negative sau limitãri impuse. cãruia îi furnizeazã esenþã vitalã. poate fi cauzatã de stres. emoþii distructive. Potrivit abordãrii taoiste. Epuizarea acestei esenþe care trece prin meridiane. precum ºi a Luminii care pãtrunde prin chakre. neliniºte. ca niºte linii imaginare. cea care susþine ºi pune în miºcare toate funcþiile vitale ale corpului fizic. frustrarea continuã ºi sentimentele reprimate.Corpul energeric Plexul solar Sacral Bazal Picioare Rãdãcinã galben portocaliu roºu deschis roºu închis roºu sîngeriu Meridianele Meridianele la care m-am referit sînt cãi de afluire. de-a lungul cãrora curge esenþa vitalizatoare a Forþei vieþii. fiecare dintre ele conectînd ºi fãcînd sã curgã energia printr-un organ vital. gelozia ºi invidia. existã douãsprezece perechi de meridiane principale. cum ar fi: ura. – 55 – .

furnizîndu-i esenþa Forþei vieþii. Cele douãsprezece meridiane principale. fiecare dintre ele trece printr-un organ vital al corpului fizic. – 56 – .Kenneth Meadows Meridianul plãmînului Meridianul colonului Meridianul stomacului Meridianul splinei Meridianul inimii Meridianul intestinului Meridianul triplu încãlzitor Meridianul pericardului Meridianul vezicii urinare Meridianul rinichiului Meridianul vezicii biliare Meridianul ficatului Figura 5.

Vizualizarea. în mod voit. multe din învãþãturile transmise erau incomplete. în scopul de a obþine – 57 – . prin eforturi continue ºi rezultatele elocvente ale stãruinþei lor. limbajul în care se realizeazã percepþia nu este unul format din cuvinte. care trebuiau sã demonstreze. ci din imagini ºi impresii. de sursele „tradiþionale“ pe care se bazau învãþãturile din trecut. la rîndul lor. în scopul dezvoltãrii spirituale ºi prelungirii vieþii – cum ar fi controlul respiraþiei. fiind încredinþatã numai unor puþini aleºi. Unul din scopurile rãmase „ascunse“ era sã se clarifice ºi disciplineze intenþia – care. într-o oarecare mãsurã. Obiectivul prioritar era ajungerea la o cale de funcþionare la nivel subconºtient. era predatã ca fiind o manierã de „a gîndi“ în imagini ºi de a dirija în mod intenþionat fluxul gîndurilor. Însã acest lucru nu implicã faptul cã aceste explicaþii ar fi de naturã contrarã acestora – este doar vorba de o faþetã diferitã a unui adevãr fundamental. Esenþa informaþiei era pãstratã ascunsã ºi tãinuitã. ca domeniu. la acest nivel. Învãþãturile tradiþionale conþineau în mod deosebit trei metode principale de lucru cu chakrele. în acelaºi timp cu continuarea rãmînerii în alertã ºi în total control asupra propriei Voinþe. Tehnicile de control al respiraþiei sînt un mijloc prin care.Corpul energeric Lucrul cu Corpul energetic Explicaþiile pe care le-am oferit aici despre chakre diferã. Tehnicile de meditaþie. În trecut. din punct de vedere ºamanic. vizualizare ºi meditaþie. se dirijeazã un flux ritmic de energie etericã prin chakre. dat fiind faptul cã. reprezintã modul prin care energia etericã poate fi dirijatã cãtre þinta doritã ºi poate fi controlatã. se învãþau ca mijloc de control al curgerii gîndurilor. cã erau gata sã o primeascã.

a unei maniere de a fi el însuºi – de a trãi experienþa de a fi el însuºi Spirit ! De a se bucura de el însuºi! Plãcerea fiecãruia dintre noi de a ne conºtientiza ca fiind noi înºine! Prin urmare psihicul are o mare influenþã asupra Corpului energetic. precum ºi cauze externe. Gîndurile pozitive au. Asistentul trebuie sã fie încurajat sã stea relaxat. În orice caz. unele din aceste elemente de intruziune reuºesc sã pãtrundã. Corpul energetic serveºte. din spaþiul cosmic înconjurãtor. puþin mai departe faþã de distanþa la care îl puteþi atinge. ca scut de protecþie al corpului fizic. ferindu-l de intruziuni vãtãmãtoare. Pentru aceasta veþi avea nevoie de un partener sau un prieten doritor sã vã dea voie a-i scana corpul energetic. Deci existã factori interni care contribuie la apariþia unei afecþiuni sau boli. în general. deoarece menþin starea de armonie în interiorul corpului energetic. ocupîndu-se de ele mecanismul intern de apãrare al corpului. în condiþiile unei atenþii sporite. un efect benefic. poluanþii. într-un stadiu de altruism total.Kenneth Meadows o stare de liniºte. germenii ºi viruºii. – 58 – . de asemenea. Energia etericã a corpului Energetic poate fi perceputã printr-un simplu exerciþiu cu mîinile. Scopul sãu „ascuns“ era gãsirea. cam tot aºa cum atmosfera P ãmîntului protejeazã planeta de reziduuri ce îi intrã pe orbitã. cum ar fi toxinele. pe cîtã vreme gîndurile negative provoacã acorduri dizarmonice în undele de energie. într-o atitudine de detaºare obiectivã – cu alte cuvinte. în care individul sã poatã fi conºtient de fiecare gînd ºi emoþie. Era un mod de a deveni conºtient de sine însuºi fãrã sã fie implicatã atitudinea egoistã a Eului. prin intermediul psihicului.

....... staþi în picioare relaxat.. Nu vã descurajaþi dacã nu simþiþi acea uºoarã presiune între palme încã de la prima încercare. Apropiaþi ºi depãrtaþi mîinile...... foarte încet. fãcînd miºcãri repetate de apãsare uºoarã ºi relaxare...... S-ar putea sã aveþi nevoie de cîteva exerciþii mai înainte de a putea simþi o senzaþie finã ºi delicatã. Totul trebuie sã fie într-o manierã relaxatã.. Concentraþi-vã atenþia asupra palmelor inspirînd ºi expirînd încet ºi ritmic pe mãsurã ce faceþi asta.. Continuaþi sã faceþi acest lucru pentru o perioadã....... Poate fi o senzaþie uºoarã de cãldurã sau de furnicãturã.... – 59 – ..... Apoi.............. pentru a fi curãþate de orice murdãrie ºi trebuie bine uscate.... EXPERIMENTUL 1 Scanarea corpului energetic Este necesar ca. cu braþele în lãturi ºi picioarele uºor depãrtate.........Corpul energeric . depãrtate cam 10-15 cm. cu palmele cãtre înainte.. sã vã activaþi mîinile astfel încît ele sã devinã mai sensibile faþã de energiile mai delicate ale corpului energetic.. Ele trebuie sã fie spãlate..... Ridicaþi-vã braþele pînã la nivelul pieptului ºi la aproximativ 30 cm în faþa voastrã.... apropiaþi palmele una de alta ºi încercaþi sã percepeþi orice senzaþie de uºoarã presiune ca ºi cînd aþi þine între ele un mic balon.. Apoi. Continuaþi sã faceþi acest lucru timp de cîteva minute pînã simþiþi o senzaþie în palme sau în buricele degetelor.. însã nu trebuie sã simþiþi disconfort sau tensiune.... mai întîi......

miºcaþi-vã mai aproape de asistentul vostru. pe mãsurã ce acestea rãspund presiunii. dacã spaþiul din camerã este limitat ºi repetaþi procedura de dinainte asupra pãrþii din spate – 60 – . orice senzaþie trãitã sau impresie care v-ar putea apãrea în minte sau orice emoþie simþitã în interiorul dumneavoastrã. Ceea ce simþiþi este membrana exterioarã a coconului aurei. scanaþi partea stîngã a corpului sãu cu mîna dreaptã. Acum faceþi acelaºi lucru cu partea dreaptã a corpului sãu. mergînd în jos cãtre picioare. ori în momentul în care simþiþi o furnicãturã în palme sau buricele degetelor. Acest fenomen se poate petrece cel mai departe la aproximativ un metru de asistentul vostru sau cel mai aproape la cam 20 de cm de acesta. pînã cînd senzaþia de dinainte devine puþin mai intensã. ºi. Nu trebuie sã gîndiþi nimic. folosindu-vã. Foarte uºor. cu atenþia puternic concentratã asupra palmelor. pe deplin. Întindeþi braþele. Menþineþi-vã atenþia concentratã asupra mîinilor. Din nou confirmaþi orice ondulaþie simþitã.Kenneth Meadows Este momentul acum sã vã abordaþi asistentul. în abdomen – senzaþii interne! În momentul în care palmele dumneavoastrã sînt la doar cîþiva cm distanþã de asistent. de data aceasta. avansaþi încet cãtre acesta. Percepeþi doar. de mîna stîngã. cu palmele îndreptate cãtre înainte. Pe timpul acestei scanãri puteþi percepe ondulaþii în miºcãrile mîinii. Apoi mutaþi-vã în spatele asistentului sau cereþi-i acestuia sã se întoarcã. Opriþi-vã imediat ce mîinile voastre simt o uºoarã presiune sau orice urmã de rãcealã sau cãldurã. miºcînd-o uºor în sus pînã deasupra capului ºi apoi uºor în jos – aplecîndu-vã pe mãsurã ce ajungeþi în zona mijlocului ºi a coapselor.

.. Figura 6.. mai întîi folosindu-vã de mîna dreaptã... – 61 – ...... Apoi frecaþi-vã mîinile cu putere una de alta...... cu palmele întinse ºi îndreptate cãtre asistentul dumneavoastrã. masîndu-vã palmele ºi podul palmelor..Corpul energeric a corpului sãu... pînã cînd simþiþi o presiune uºoarã...... pînã cînd veþi fi scanat întregul corp........ .... apoi de mîna stîngã. miºcîndu-vã încet cãtre înainte........... cu ajutorul senzaþiei de uºoarã presiune între palmele mîinilor....... Perceperea Corpului energetic.... Figura 7. Cînd aþi terminat... cãldurã sau rãcealã în mîini.. Puteþi percepe membrana exterioarã a coconului aurei corpului unei persoane...... scuturaþi mîinile ca ºi cînd aþi fi ud pe mîini dupã spãlare ºi nu aþi avea nici un prosop la îndemînã.......

existentã în China ºi Tibet. muºchii. Într-adevãr. va elibera stresul ºi va împrospãta organele vitale. deoarece rãspunsul pe care-l daþi la ceea ce se întîmplã în realitatea obiºnuitã este condiþionat de ceea ce se întîmplã în interiorul dumneavoastrã. acestora li se poate induce o stare beneficã. Tot ceea ce aveþi de fãcut.Kenneth Meadows Este necesar sã înþelegem cã existã în Univers energii eterice care nu sînt de naturã fizicã. veþi schimba ºi lumea. deci. Transformînd realitatea interioarã a propriului sistem energetic. Un angajament nemaipomenit. ca toate lucrurile naturale. însã sînt mai puternice decît energiile fizice. Ea rãspîndeºte energie ºi armonie pe tot cuprinsul Corpului energetic ºi întregii structuri fizice. este sã activaþi surîsul dumneavoastrã lãuntric. Viaþa însãºi este menitã a fi o experienþã fãcutã. cã a scãpat atenþiei marii majoritãþi a omenirii. Atît de natural încît. creînd o stare de fericire. pentru a elibera aceastã putere extraordinarã de transformare. deci haideþi sã începem sã ne facem viaþa mai plãcutã. Încercaþi singuri. Poate hrãni întregul corp cu o secreþie ce va debloca toate canalele energetice. prin practicarea surîsului lãuntric. necesitã un efort extrem de redus. Totuºi. este foarte simplu. este posibil ca o energie etericã sã ne inunde corpul fizic ºi sã aibã puteri de transformare instantanee. Atît de simplu. prin îndreptarea imaginii surîsului lãuntric cãtre toate pãrþile corpului. Zîmbetul este expresia plãcerii. – 62 – . Tehnica Surîsului lãuntric derivã din yoga taoistã de origini ºamanice. ºi cã acestea sînt ºi ele o parte integrantã a propriei noastre fiinþe. Acest lucru pare foarte dificil de fãcut. nervii ºi celulele. ºi percepþia asupra lumii exterioare va suferi o schimbare. organele vitale. glandele.

.......... EXPERIMENTUL 2 Surîsul lãuntric Aºezaþi-vã cu spatele drept.... care este conþinut în surîsul dumneavoastrã..... Fãrã tensiune. mai mult decît o expresie facialã..... deoarece acesta va fi cãpãtat forþa energiei agreabile ºi vindecãtoare pe care v-aþi generat-o singur. Relaxaþi-vã gura.... Surîsul vã va fi astfel.. Apoi expiraþi uºor ºi lãsaþi-vã învãluit de senzaþia oferitã de curgerea energiei prin tot corpul dumneavoastrã.. însorit.. îndreptaþi-vã acel surîs cald.... Închideþi ochii pentru a îndepãrta orice imagine vizualã ce v-ar putea distrage ºi expiraþi normal. sau o persoanã a cãrei companie vã face plãcere. ori un loc anume în care. acest lucru v-ar produce o stare beneficã..... pentru a percepe în profunzime strãlucirea acelui surîs.....Corpul energeric .... încet ºi încercaþi sã trãiþi pe deplin experienþa inhalãrii fluxului de energie caldã. ori pe un scaun cu spãtar drept. ori pe covor.... fãrã pauzã ºi þinîndu-vã respiraþia pentru cîteva momente. Zîmbiþi – 63 – . lãsînd-o sã ia încet forma unui zîmbet. cum preferaþi.... cãtre fiecare pãrticicã din corpul dumneavoastrã. Acum.. însã în stare de alertã... Ca sã faceþi asta poate fi de ajutor aducerea în minte a unei experienþe plãcute... Acum respiraþi adînc.. pe rînd.... fãrã a fi distraºi de un eventual disconfort al corpului... Important este sã fiþi capabil sã staþi relaxat. Repetaþi de cîteva ori aceastã serie de acþiuni... dacã v-aþi afla.. trãite recent.. delicatã....

A fi îndrãgostit semnificã trãirea miºcãrii energiei vieþii. întindeþi-vã braþele ºi picioarele ºi plimbaþi-vã prin jur pentru cîteva minute mai înainte de a vã relua activitãþile normale. Este un corp minunat. Surîdeþi glandei tiroide din gît. iar aceastã iubire poate fi generatã din miezul fiinþei noastre ºi activatã prin intermediul unui simplu surîs. Coapselor. Cînd aþi terminat respiraþi la fel de adînc de cîteva ori. Zîmbiþi inimii ºi plãmînilor. vã veþi percepe treptat fiecare parte din corp ºi-i veþi trimite gînduri pline de afecþiune. Iubiþi-l. picioarelor ºi tãlpilor. Stimaþi-l. Apreciaþi-l. Zîmbiþi urechilor ºi nasului. Organelor sexuale. Deoarece atunci cînd vã exprimaþi iubirea trãiþi o calitate a vieþii. Faceþi aceastã experienþã în mod regulat ºi rezultatul va fi acela cã nu numai cã veþi ajunge în acord mai accentuat cu corpurile dumneavoastrã fizic ºi energetic. frumos. fiecare radiaþie a energiei iubirii pe care aþi – 64 – . cu delicateþe. Iubiþi-vã corpul. genunchilor. Avem nevoie de iubire. Zîmbiþi stomacului. vã exprimaþi iubirea faþã de corpul pe care l-aþi neglijat atît de mult timp. în acelaºi timp. Vã aparþine. vã sînt în interes. fiecare organ. fiecare celulã. recunoaºteþi-vã corpul. în final. Surîdeþi splinei ºi vezicii biliare. Este al dumneavoastrã. Surîdeþi ochilor. Faceþio încet. element fundamental pentru propria naturã. care vã dã posibilitatea de a trãi realitatea fizicã în moduri care. fiecare chakrã. Deci. Surîzînd aceste gînduri afectuoase ºi trimiþîndu-le cãtre interiorul corpului. Nu vã grãbiþi cînd efectuaþi aceastã experienþã.Kenneth Meadows creierului ºi celui de-al treilea ochi din spatele centrului frunþii. dar veþi revitaliza. În acest fel. Fiþi îndrãgostit de corpul dumneavoastrã. ficatului ºi rinichilor. Respectaþi-l.

de asemenea. Vã va ajuta. cu atît mai multã iubire îºi va face simþitã prezenþa în viaþa dumneavoastrã. vã veþi onora propriile calitãþi unice ºi potenþialul lor de a duce mai departe bunãtatea pe pãmînt. sã vã recunoaºteþi valoarea ºi sã vã reconsideraþi meritele ca fiinþã conºtientã de sine însãºi ºi.Corpul energeric generat-o. – 65 – . prin crearea acestei auto-stime. Cu cît generaþi mai multã energie a iubirii.

sã genereze bucurie ºi armonie. astfel. – 66 – .Un surîs de iubire este jumãtatea unui cerc activatã de Suflet pentru a crea un rãspuns capabil sã completeze acest cerc ºi.

Acest corp psihic percepe viaþa prin intermediul impresiilor. care percepe viaþa prin existenþã – prin faptul de a fi conºtient. care ne dã posibilitatea sã funcþionãm în realitatea psihicului. unde putem fãuri gînduri. în ceea ce priveºte fiinþa noastrã. putem evalua ºi emite judecãþi de valoare. Avem. ªi mai avem. Prin intermediul conºtiinþei de sine. putem iniþia idei. Corpul fizic ºi cel energetic ne dau posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul senzaþiilor. de asemenea. În plus mai avem ºi Corpul psihic.CAPITOLUL 3 Realitãþile multiple inunea. Acest lucru este posibil deoarece mai avem ºi alte „corpuri“ decît cel fizic ºi cel energetic pe care le-am examinat în primele douã capitole. de asemenea. putem analiza ºi compara. este cã ea existã. de fapt. în acelaºi timp. M – 67 – . putem pune la încercare imaginaþia ºi ne putem bucura de visurile ºi viziunile noastre. care funcþioneazã în realitatea specificã Sufletului ºi percepe existenþa prin exprimare. în mai multe realitãþi. un Corp al sufletului. un Spirit.

Percepþia este. una de stare de alertã receptivã ºi dinamicã. deoarece nu este o activitate fizicã. Percepþia. Simplitatea ºamanicii este elementul caracteristic ce o face „dificilã“ pentru unii dintre noi. Nu este nici o încercare de a încetini curgerea gîndurilor. ci. deoarece limitãrile autoimpuse ne-au fãcut sã credem cã o deprindere se poate obþine numai prin intermediul unui corp lung ºi stãruitor. într-o atitudine de neutralitate obiectivã. Nu necesitã nici o deprindere specialã de – 68 – . o activitate a Spiritului. Mai multe realitãþi. Este o stare de toleranþã ºi o stare de îngãduinþã. Nu este nevoie de o abilitate specialã de a forma imagini clare în minte. Însã mai înainte de a examina aceste realitãþi. Este o modalitate de a „nu face“. impresii ºi trãiri afective. Percepþia reprezintã primirea de senzaþii. oricum. mai degrabã. este o abordare caracterizatã de dorinþa fermã de a trãi la maximum senzaþiile rezultate în urma experienþelor parcurse – o deschidere intenþionatã. deoarece este un act de rãmînere într-o stare de atenþie accentuatã. în esenþã. Este vorba de a fi atent la tot ce e în jur ºi în acelaºi timp de a sta nemiºcat. Referitor la ceea ce trebuie trãit. fãrã implicarea unui efort deosebit – o experienþã bazatã mai degrabã pe a fi.Kenneth Meadows Percepþia Mai multe corpuri. haideþi sã ne aplecãm asupra acestei chestiuni a percepþiei. deoarece este o cheie pentru înþelegerea ºtiinþei ºamanice. nici una psihicã. Mai multe vehicule. ceea ce nu este o dovadã de inactivitate. nu necesitã vreun efort. decît pe a face. Este o simplã stare de a fi în alertã referitor la ceea ce se întîmplã în jur ºi de a percepe respectiva activitate.

.. Orice asemenea efort presupune punerea în miºcare a unor procese de gîndire ºi exercitarea capacitãþilor intelectului.Realitãtile multiple .... O stare de percepþie nu necesitã nici una din aceste atribute....... .. astfel încît mîna sã nu vã fie tensionatã în nici un fel..... deoarece activitatea ºamanicã este mai întîi de toate spiritualã sau metafizicã.. în scris............ Alegeþi un moment cînd este puþin probabil sã fiþi deranjaþi ºi o camerã unde puteþi fi singur ºi puteþi sta confortabil ºi relaxat. analizã sau clasificare... percepþia este cea activatã...... Veþi avea nevoie de un carneþel ºi un pix la îndemînã............ Ce senzaþie trãiþi? Examinaþi-o.. cîtã vreme vã este încã proaspãtã în minte...... Mai mult... acesta fiind privit ca servitor al spiritului ºi nu ca stãpîn al acestuia Realizaþi singuri aceastã experienþã. Cum aþi descrie aceastã senzaþie? Deschideþi ochii ºi realizaþi o descriere.... În activitatea ºamanicã... psihicul ºi intelectul nu sînt la fel de puse la încercare cum se întîmplã în alte tipuri de efort.... Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra mîinii.. nu psihicul. a acestei senzaþii..... – 69 – ... în carneþel.... EXPERIMENTUL 3 Trãirea senzaþiei de percepþie Întindeþi mîna dreaptã cu palma în sus ºi cotul odihnindu-se pe braþul unui fotoliu sau lîngã voi...

Prin aceastã experienþã simplã.......... Nu a fost dirijat în nici un fel..... Doar observaþi.. Ceea ce tocmai aþi trãit este o înregistrare a percepþiei. încercaþi sã percepeþi toate impresiile psihice care vã vin în minte – imagini vizuale.. cu ceea ce credeþi despre asta în interiorul dumneavoastrã. Nu o emoþie. însã.. E plãcutã? Revigorantã? Neplãcutã? Examinaþi toate trãirile afective pe care le aveþi în momentele în care aveþi mîna întinsã......... aþi atins un stadiu al existenþei la care o întreagã serie de exerciþii ale psihicului ar fi – 70 – . Notaþi chiar ºi asta. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi în carneþel toate impresiile psihice pe care le-aþi trãit. culori...Kenneth Meadows Apoi întindeþi mîna din nou ºi închideþi ochii. relaþionaþi senzaþia pe care o trãiþi în regiunea mîinii. Apoi deschideþi ochii ºi descrieþi... de aceastã datã...... Acum. vizionaþi aceastã serie de imagini cu ochii minþii... simboluri. însã nu încercaþi sã le analizaþi sau sã le interpretaþi înþelesul. pe scurt... pe toatã perioada cît aþi stat cu mîna întinsã. senzaþiile trãite... Cu grijã.. în carneþel. în momentul în care vã concentraþi atenþia asupra mîinii......... nestingheritã de psihic.... .......... ci o trãire afectivã... Din nou întindeþi mîna ºi închideþi ochii.... Dacã nu simþiþi nimic. în vreun fel.. Ceea ce s-a petrecut a fost delicat ºi fãrã efort.. Pur ºi simplu doar aþi înregistrat ce activitate a avut loc la diferite niveluri ºi aþi notat natura respectivei activitãþi..... Psihicul a fost pus pe modul de funcþionare „recepþie“. nu este nici un rãu.. forme. Examinaþi detaliile.. ªi aþi trãit singur experienþa schimbãrii percepþiei – în acest caz transferînd-o de la cap la mînã.

Percepþia este independentã de activitatea psihicã. O persoanã aflatã în operaþie.Realitãtile multiple . Aceasta reprezintã conºtiinþa. Ne putem imagina. sã ajungã. în orice dimensiuni în care activeazã. a fost pusã în stare de inconºtienþã pentru a nu suferi durerea. Este o funcþie a Spiritului care ne dã posibilitatea de a ne examina propriile gînduri ºi trãiri afective ºi sã percepem sensul pe care-l dãm noi înºine pentru noþiunea de „sine“ – propria noastrã individualitate. dorit. Cînd dormim. Putem bãga în vitezã oricînd. poate percepe activitãþi ce au loc la alt nivel al percepþiei. Se poate asemãna cu un – 71 – . concomitent cu rãmînerea în alertã ºi la controlul situaþiei. dar avînd motorul în funcþiune. prin analogie. motorul doar toarce încetiºor. Conºtiinþa este o stare de trezie. cu gîndurile ºi intelectul nostru. însã percepem visele pe care le avem. însã pacientul respectiv. însã el se odihneºte. poate. Percepþia nu este acelaºi lucru cu conºtiinþa. fiind în stare de visare. sub anestezic. nu sîntem conºtienþi. pur ºi simplu prin deconectarea psihicului. Psihicul se gãseºte încã acolo. vã percepeþi ca fiind cine sînteþi ºi. Este capabil de a se reflecta pe sine însuºi – adicã de a percepe propriile trãiri ca ºi cînd ar fi ale altora. În cazul dumneavoastrã. momentul în care sîntem în maºinã. însã. pentru moment. eu mã percep pe mine însumi ca fiind eu! Spiritul are capacitatea de a absorbi ºi reflecta activitatea care i se imprimã. în cazul meu. chiar dacã nu ni le amintim pe deplin atunci cînd ne trezim. de exemplu. Spiritul este activ cîtã vreme psihicul este receptiv. deoarece Spiritul are calitãþi de oglindã – ca un glob de cristal. Conºtiinþa este în mod obiºnuit asociatã cu psihicul. cu schimbãtorul de viteze la punctul mort. ªi aþi învãþat cum sã ajungeþi la ceea ce unii numesc „starea modificatã a conºtiinþei“.

Nu este o luminã fizicã. Spiritul este „Eul“ nostru – sensul dat propriei identitãþi. Aceastã luminã interioarã este o stare de vibraþie a particulelor – sau componentelor – ce poartã informaþia. tot aºa ºi aceastã luminã interioarã poartã informaþii referitoare la ceea ce s-a trãit la alt nivel sau plan al existenþei. astfel. de sus. Cu cît mai rapidã este frecvenþa acestei vibraþii. Într-adevãr. sau cu o lentilã globularã ce este capabilã sã perceapã semnale venite din toate direcþiile – din faþã. întregul Univers este un sistem energetic de culegere ºi procesare de informaþii. existenþa sa poate fi sesizatã în momentul în care este activ. deoarece Spiritul se aflã acolo unde este ºi atenþia îndreptatã. din spate. precum ºi de la o dimensiune la alta. de jos – în acelaºi timp. percepþiei de sine – iar percepþia noastrã este o prezenþã a eului în toate dimensiunile. însã are caracteristici similare. însã. reflexii ale lui însuºi. Percepþia genereazã o vibraþie care poate fi asociatã cu lumina. cu atît mai multe particule sînt implicate ºi cu atît mai extinsã sau cu atît mai cuprinzãtoare devine capacitatea de percepþie.Kenneth Meadows glob de cristal cu o multitudine de faþete. La fel este ºi fiinþa noastrã! – 72 – . La fel cum lumina fizicã poartã informaþii despre ceea ce se întîmplã în lumea fizicã din jurul nostru. în toate direcþiile. ea lovindu-se de retina ochilor ºi fiind decodificatã de cãtre creier ºi transformatã în imagini vizuale ce pot fi interpretate ºi înþelese de cãtre psihic. din pãrþile laterale. Aºa numita „stare modificatã de percepþie“ reprezintã. ce trimite cãtre exterior. deºi nu poate fi vãzut. o schimbare produsã în frecvenþa vibraþiei cu scopul de a face ca acele componente purtãtoare de informaþie sã fie transmise. Spiritul este intangibil.

de exemplu. În alte realitãþi. chiar. În scopul de a transporta informaþii de la un nivel la altul sau de la o dimensiune la alta. astfel încît mesajul transmis este neclar sau predispus neînþelegerii. Substanþa Universului fizic este materia. Aceasta este ºi cauza pentru care majoritatea oamenilor nu-ºi mai aduc aminte visele dupã momentul trezirii. ªi. mai mult. Substanþa reprezintã suportul prin intermediul cãruia energia îºi poate realiza curgerea. Aºa cum se întîmplã cu lumina fizicã. aceastã luminã interioarã este canalizatã prin vîrtejuri minuscule ºi prin conducte ca niºte fire subþiri. spre a fi transmisã cãtre locul în care se desfãºoarã activitatea. ea poate fi stinsã complet. aºa cum vom descoperi ulterior. Percepþia pe plan psihic genereazã o calitate specialã. Aceastã luminã interioarã poate fi blocatã deoarece chiar trecerea prin aceste canale poate fi îngreunatã din vreo cauzã anume. deci mesajul lor nu a pãtruns. genereazã o calitate relevantã pentru acea dimensiune. De aceea nici majoritatea oamenilor nu au un concept real referitor la Sufletul lor – deoarece nu existã nici un schimb de informaþii între Sufletul lor. Trãirile din vis nu au fost transmise la conºtiinþã. genereazã percepþia fizicã. Percepþia. Un spaþiu ce pare a fi gol. este el însuºi substanþã spaþialã. astfel încît nici o informaþie. de nici un fel. în cadrul fiecãrei dimensiuni. Percepþia corpului fizic. corpul lor fizic ºi psihicul lor. nu mai poate ajunge la conºtiinþã. Trebuie sã existe ceva prin care sã poatã trece. substanþa nu este de naturã materialã. ale cãrei trãiri sînt identificate ca senzaþii. în interiorul substanþei „spaþiale“ a realitãþii multidimensionale.Realitãtile multiple . Energia nu poate curge prin nimic. – 73 – . prin urmare existã o multitudine de stãri sau moduri de percepþie. aceastã luminã interioarã poate fi distorsionatã pe parcurs. Nu existã noþiunea de spaþiu „gol“.

calitatea de a percepe – ce suferã schimbãri pe mãsurã ce se produce trecerea de la un plan la altul sau de la o dimensiune la alta. percepþia Sufletului este mai degrabã intuitivã. a le înþelege ºi a le explica. pentru a fi decodificatã ºi analizatã de cãtre psihic. Astfel este percepþia – sau. euforia. împlinirea ºi. Prin urmare. Corpul fizic serveºte drept „transformator“ între aceste dimensiuni. Numai atunci cînd Sufletul ºi psihicul se integreazã laolaltã cu corpul fizic ºi cînd toate caracteristicile fiinþei în totalitatea sa funcþioneazã în armonie ºi unitate. deoarece nu existã nici o legãturã directã între Suflet ºi intelect. deoarece Sufletul este mai presus de intelect. a le gãsi o interpretare raþionalã. În mod similar. desigur. Elementele ce vin din lumea interioarã fac parte din domeniul de referinþã al intuiþiei – educaþia interioarã. nu psihicul. Vedeþi acum importanþa ºi necesitatea creaþiei fizice? Nu prin intermediul gîndului putem ajunge la Suflet. extazul.Kenneth Meadows ce ne permite sã sesizãm impresiile ºi sã ne activãm gîndurile. El se gãseºte într-o dimensiune pe care ºamanii tibetani o numeau „unde nu existã nici psihicul“ – în – 74 – . Percepþia la nivelul sufletului genereazã conºtiinþa Sufletului. pentru ca percepþia psihicã sã atingã Sufletul. trebuie sã treacã prin dimensiunea fizicã. mai degrabã. Speculaþiile intelectuale despre realitatea Sufletului au valoare redusã. Cu alte cuvinte. decît raþionalã. instruirea interioarã. iar scopul sãu este de a le analiza. mai înainte de a fi transmisã Sufletului. iubirea. ce vin din lumea „de afarã“. ce ne permite sã avem acces direct la sursa creativitãþii noastre ºi sã avem trãiri afective pure în corpul nostru fizic. Intelectul trateazã elemente de informaþie disparate. cum ar fi bucuria. doar atunci existã un canal de legãturã între Suflet ºi psihic. conºtiinþa Sufletului trebuie sã fie transmisã sferei fizice.

a propriului Sine. poate avea loc o schimbare în energia vieþii. Sufletul – ca ºi Spiritul – poate fi numai trãit! Senzaþia de percepþie a propriei fiinþe. este localizatã în cadrul uneia din „dimensiuni“ – prin urmare numai atunci cînd percepþia este extinsã. „voltajul“. ce cautã sã proiecteze Sinele în afara corpului. Deci. „Cãlãtoriile“ ºamanice reprezintã extensii ale percepþiei cãtre alte niveluri ale realitãþii. O modificare a percepþiei presupune o schimbare în modul de percepere a realitãþii. dacã ar fi sã facem o analogie cu energia electricã.Realitãtile multiple . deoarece Sinele stã în centrul propriei realitãþi personale. Acest lucru este foarte important de înþeles. Percepþia dã voie ca aceste realitãþi. Aceasta poate avea ca efect accelerarea percepþiei în afara limitãrilor spaþio-temporale ale Universului fizic ºi atingerea altor dimensiuni. Schimbarea percepþiei nu este ceea ce unii numesc „Proiecþie astralã“. prin urmare. Proiecþia astralã. ci ceea ce trãieºte Sinele produce modificarea. Odatã ce o fiinþã umanã îºi recunoaºte caracterul total. la care m-am referit mai devreme. sã fie sesizate. ca ºi tehnicile similare acesteia. nu este Sinele cel care se deplaseazã. poate avea ca efect lãsarea corpului fizic descentrat ºi neprotejat – fãcîndu-l. Iatã modul în care se realizeazã aºa numitele „cãlãtorii“ ºamanice. existã un schimb de informaþii între diferite „niveluri“. În momentul în care percepþia este modificatã în manierã ºamanicã. care îºi modificã puterea – sau. de fiinþã compusã dintr-o multitudine de elemente. iar lumina interioarã transmite cãtre conºtiinþã informaþiile referitoare la ceea ce se trãieºte acolo. nu Sinele este cel care modificã. vulnerabil – ºi-i poate – 75 – . precum ºi de realitatea multidimensionalã. afara razei de acþiune a pînã ºi celui mai strãlucit intelect. diferite faþã de cele obiºnuite. ca sã spunem aºa.

sau chiar lãsaþi ridicat receptorul din furcã. Poate fi de mare ajutor sã înregistraþi instrucþiunile unora din experimentele descrise ºi propuse în aceastã carte. Este ceva foarte diferit de metodele de obþinere a expansiunii Eului ºi producere a vanitãþii ºi aroganþei. deloc confortabilã ºi chiar deranjantã. acces la cunoaºtere. Puteþi apoi sã daþi drumul la înregistrare. Este esenþialã abordarea realizãrii acestei experienþe. avînd. haideþi sã ne exersãm capacitatea de percepþie din diferite regiuni ale corpului fizic ºi sã facem experienþa înregistrãrii senzaþiilor trãite pe mãsurã ce realizãm respectivele activitãþi. cel puþin. nu fac o pledoarie în favoarea Proiecþiei astrale sau a unei abilitãþi fizice ci pentru realizarea unei accentuãri a stãrii de percepþie. Ideea nu este de a vã proiecta în afara propriului corp ºi într-o altã dimensiune. aici. deoarece o parte din propria fiinþã – sau. Din acest motiv. Îmbunãtãþirea calitãþii percepþiei reprezintã adevãrata dezvoltare spiritualã. ca un exerciþiu preliminar atingerii capacitãþii depline de a ne strãmuta percepþia cãtre alte zone ale fiinþei noastre multidimensionale. creativitãþii ºi a altor „fructe“ ale Spiritului. Deci. un aspect din ea – se aflã deja acolo. Aºadar.Kenneth Meadows produce o senzaþie de dezorientare. deci. Folosiþi o camerã sau alegeþi un loc unde sînteþi aproape sigur cã nu puteþi fi deranjat pentru cel puþin o jumãtate de orã ºi solicitaþi sã rãspundã altcineva la apelurile telefonice pe care le veþi primi. avînd ca rezultat sporirea compasiunii. fiecare acþi– 76 – . ca ºi a celorlalte. intuiþiei. iar acest lucru vã va feri de orice neliniºte ulterioarã referitoare la o eventualã omitere a elementelor sau uitare a ordinii lor corecte în cadrul experimentului. în liniºte. fãrã a vã preocupa de un eventual deranj din partea celorlalþi.

. Poate fi de ajutor... Relaxarea nu reprezintã numai o eliberare de ten– 77 – .... Trebuie sã nu existe nici o grabã.. însã care sã vã dea posibilitatea sã o îndepãrtaþi cu uºurinþã... une este prezentatã ca paragraf unic în text. fãrã grabã... Dacã preferaþi sã staþi pe spate...... EXPERIMENTUL 4 Percepþia fizicã Mai înainte de a începe...... Totul trebuie sã se facã într-o manierã delicatã...... desfaceþi-vã la hainele ce le purtaþi. pentru a avea posibilitatea de a executa ceea ce se cere în experiment ºi de a monitoriza efectele obþinute.. pentru a împiedica sã fiþi distraºi în vreun fel... fãrã a vã strînge.. pînã cînd vã simþiþi confortabil ºi totalmente în largul dumneavoastrã... Aranjaþi-vã poziþia..... ori ºezînd pe un scaun cu spãtar înalt ºi drept.. astfel încît corpul dumneavoastrã sã nu fie incomodat în nici un fel.Realitãtile multiple . Un avantaj al ºederii culcat pe spate este acela cã energiile sînt menþinute bine împãmîntate.... pentru a putea lua notiþe.. Puteþi realiza acest experiment ori întinºi pe spate.......... asiguraþi-vã cã tãlpile picioarelor vã sînt în contact ferm cu podeaua. Lãsaþi sã treacã un interval de cel puþin 30 de secunde între fiecare paragraf înregistrat............. O stare relaxatã este o cerinþã prealabilã importantã pentru orice activitate ºamanicã. de asemenea... ºi scoateþi-vã pantofii..... sã vã acoperiþi ochii cu o legãturã.......... .

Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi scrieþi-le în carneþel. Percepþia vi se poate concentra acum asupra feselor. Procedaþi la fel ºi cu piciorul stîng. impresiile. de-a lungul corpului. Savuraþi. asupra cîte unei pãrþi a corpului. Doar lãsaþi-vã purtat Închideþi ochii ºi îngãduiþi atenþiei sã vi se îndrepte asupra piciorului drept. doar. Relaxarea este o stare de receptivitate calmã în care ne îndepãrtãm voit de grijile obiºnuite. monitorizaþi-vã toate senzaþiile. nici vreo încercare de a analiza sau interpreta semnificaþia relevantã a ceea ce este trãit. pe mãsurã ce faceþi asta. Încordaþi muºchii respectivi. Nu existã nici o forþã a Voinþei. experienþa ºi nu încercaþi sã faceþi nimic. Notaþi toate acestea în carneþel.Kenneth Meadows siunile fizice. Vã veþi muta acum percepþia în sus. de toate zilele. Apoi. apoi relaxaþi imediat. Relaxaþi muºchii ºi observaþi orice senzaþie. 3. în scopul de a ne simþi în totalitate comod în propriul ansamblu de energii. ci este ºi o renunþare la grijile ºi preocupãrile treburilor lumeºti. odatã cu îndreptarea pe rînd. ca ºi cum v-aþi rãsuci piciorul în jurul unei stinghii. nu trebuie exercitat nici un efort. astfel încît rotula sã se miºte uºor spre în sus. ºi. pentru a vã impune concentrarea atenþiei asupra acelei zone. – 78 – . Miºcaþi degetele de la picior ºi încordaþi muºchii. relaxaþi muºchii respectivi ºi percepeþi-vã senzaþiile din picior. în condiþiile eliberãrii de sub orice interferenþã emoþionalã sau blocaj. a atenþiei. Notaþi în carneþel observaþiile fãcute Lãsaþi-vã percepþia sã se deplaseze cãtre rotula piciorului drept. Ca ºi în experimentul nr. impresie psihicã sau trãire afectivã prin care treceþi. Încordaþi puþin muºchiul. imaginile psihice ºi trãirile afective pe care le trãiþi.

Adãugaþi ºi aceastã experienþã la notiþele luate. Repetaþi aceleaºi acþiuni cu braþul ºi mîna dreaptã. Apoi. apãsaþi-vã pe stomac ºi concentraþi-vã capacitatea de percepþie asupra regiunii abdominale. coloana vertebralã. apoi. Acum îndreptaþi-vã atenþia asupra organelor sexuale. acum. Uºor. Respiraþi uºor. Relaxaþi-vã ºi rãmîneþi în gardã. formã sau culoare puteþi vedea cu ochii minþii. pe mãsurã ce expiraþi. Nu ezitaþi sã vã þineþi respiraþia pentru cîteva secunde. Acum. Urmãriþi-vã rãspunsurile la aceste acþiuni ºi înregistraþi-le în carneþel Treceþi. la regiunea pieptului. Notaþi aceste rãspunsuri. pentru a vã ajuta sã vã concentraþi atenþia asupra acelei zone. pentru a percepe orice impresie. pe mãsurã ce vã deplasaþi percepþia cãtre piept. adînc. de-a lungul corpului. la mîna acelui braþ. Treceþi. monitorizaþi-vã uºor toate reacþiile. apoi.Realitãtile multiple . Încordaþi muºchii din zonã ºi percepeþi prezenþa organelor genitale. notaþi ceea ce simþiþi. Deplasaþi-vã percepþia cãtre baza coloanei vertebrale. Relaxaþi. relaxaþi ºi îngãduiþi percepþiei sã se concentreze asupra regiunii inferioare a braþului stîng. cãtre abdomen. Puteþi sã contractaþi muºchii – 79 – . Flexaþi muºchii. Trãiþi vreo emoþie în momentul în care vã percepeþi abdomenul? Din nou. acum. Relaxaþi tensiunea creatã ºi monitorizaþi toate rãspunsurile ce pot apare. Deplasaþi-vã acum cãtre braþul stîng. cu atenþia concentratã asupra stomacului. mîna ºi permiteþi atenþiei sã zãboveascã acolo pentru cîteva clipe. Strîngeþi mîna pumn ºi concentraþi-vã percepþia asupra sa. Deplasaþi centrul atenþiei în sus. Opriþi-vã acolo ºi concentraþi-vã toatã atenþia în aceastã regiune. în partea sa inferioarã.

pentru a ajunge. La terminarea acesteia. cãtre gît ºi baza craniului.. faceþi o descriere a rãspunsurilor obþinute.... Ridicaþi-vã în picioare ºi întindeþi-vã braþele încã de cîteva ori. pentru a vã obiºnui cu împrejurimile. am descoperit cã punctul focal al concentrãrii atenþiei poate – 80 – . forme sau culori care vã apar în faþa ochilor minþii? Aveþi vreo strãfulgerare de inspiraþie? Cum vã simþiþi acum........ apoi picioarele ºi descoperiþi-vã ochii. Deplasaþi percepþia... în liniºte.. de-a lungul coloanei vertebrale........... . în final....... deplasaþi-vã percepþia cãtre în sus. Încet. Apoi. pentru a vã putea îndrepta mai uºor atenþia asupra acelui loc.. pînã în centrul craniului... încet.... la baza creierului.. Simþiþi.. de-a lungul coloanei.. Ce simþiþi atunci cînd percepþia vi se deplaseazã încet cãtre în sus...... cumva.. cînd percepþia vã este concentratã în mijlocul capului? Senzaþia dumneavoastrã este una de bucurie. spre cap? Iarãºi... de exersare a capacitãþii de percepþie. mergeþi ºi preparaþi-vã o ceaºcã de cafea sau de ceai ºi beþi-o.. acum. vreo senzaþie în vreuna din pãrþile corpului? O cãldurã? O rãcealã? O furnicãturã sau o pulsaþie? Aveþi imagini........... În acest experiment. Întindeþi-vã braþele.Kenneth Meadows anusului.... Acum.. respiraþi profund de cîteva ori.... înainte de a vã relua activitãþile normale... cît timp totul vã este încã proaspãt în minte.... in interiorul capului.... de satisfacþie ºi bunãstare? Notaþi totul. altfel aþi putea omite unele detalii. ca un lift ce urcã uºor... apoi. îngãduiþi percepþiei sã se deplaseze de la baza coloanei vertebrale cãtre în sus.. Apoi finalizaþi relatarea...

astfel. O putem vedea. în societatea în care trãim. Dacã vã ridicaþi în picioare. al cãrei gust sã îl savuraþi – 81 – . unde sã vã preparaþi o bãuturã. Îi puteþi simþi tãria cadrului. De asemenea. o sã percepeþi podeaua tare dedesubtul picioarelor ºi un perete dur în apropiere. haideþi sã examinãm modul în care se modificã realitatea. Acum. producînd trãiri afective. fi schimbat dupã dorinþã. acest lucru este interesant deoarece. uneori în unele pãrþi ale corpului. ºi percepþia noastrã asupra realitãþii. totodatã.Realitãtile multiple . ca rãspuns la zona în care percepþia noastrã se concentreazã cu precãdere. Puteþi deschide o uºã ºi vã puteþi deplasa într-o bucãtãrie. puteþi ºti cã este acolo. realitatea este acolo. La urma urmelor. auzi. Aºadar. Percepþii ale realitãþii Realitatea – potrivit definiþiei dicþionarului – este „ceea ce stã la baza aparenþelor“. Acest proces de schimbare a percepþiei extinde ºi dilatã. decît ceea ce este doar aparent. ºi chiar putem gusta cîte ceva din ea. atinge ºi mirosi. precum ºi supleþea pernei ºezutului. el putînd fi orice regiune sau orice parte a corpului. Scaunul pe care staþi atunci cînd citiþi aceastã carte este solid ºi vã oferã sprijin. Asta înseamnã cã realitatea este. mai degrabã. iar alteori în alte moduri decît sub forma impulsurilor generate de senzaþiile fizice. am vãzut cã percepþia activeazã un rãspuns. pe care îl puteþi atinge ºi. deoarece percepþia poate stimula ºi psihicul. am fost învãþaþi cã realitatea este formatã numai din lumea înconjurãtoare ºi din ceea ce percepem noi din ea. tot ceea ce este trãit.

în satul englezesc unde locuiesc. acea cutie poºtalã pentru mine este realã ºi aº putea jura cã este de culoare roºie. de fapt. Ceea ce au tot afirmat ºamanii ºi misticii diferitelor culturi de-a lungul vremurilor este mai în concordanþã cu ceea ce rezultã în prezent din descoperirile fãcute în fizica cuanticã. în definitiv. Adevãrul este cã. Cã este roºie. încît par a fi „solide“. îmi introduc scrisorile într-o cutie poºtalã roºie. inclusiv corpul dumneavoastrã fizic. chiar sã vã faceþi vreo vînãtaie sau sã vã intre vreo þeapã – probe elocvente cã lucrurile din jur sînt destul de „reale“! În orice caz. obiectele fizice pe care le percepem peste tot în jurul nostru nu sînt atît de solide. aceastã culoare roºie nu este deloc vãzutã de creierul meu! Imaginea luminoasã – 82 – . aºa cum s-a descoperit în noua ºtiinþã a fizicii cuantice. ci ele sînt formate. în spiritul cãrora am fost educaþi majoritatea dintre noi. dacã ar fi posibil sã se extragã tot spaþiul din atomii care compun corpul meu fizic. Cînd îmi fac scurta plimbare cãtre poºtã. pentru cã aceasta este culoarea pe care o vãd de fiecare datã. Însã acesta nu este adevãrul. sînt ºanse sã vã loviþi de vreo mobilã ºi. decît conceptele materialiste tradiþionale. compus din mãnunchiuri turbionare de energie – particule infinitezimale ce danseazã în modele de miºcare atît de rapide. ar fi nevoie de microscop pentru a se examina ce a mai rãmas din mine! Tot ceea ce vedem în jur nu este nimic altceva decît complicate modele de energie. este. de fapt. în cea mai mare parte din spaþiu. mi s-a sugerat cã. Ceea ce în ochii noºtri apare ca fiind real ºi atît de permanent. poate. Fiecare obiect în realitatea fizicã. nu este decît o „aparenþã“ a ceva ce. Acum. este trecãtor. de fapt. este un fapt cert. Dacã închideþi în acel moment ochii ºi încercaþi sã vã duceþi înapoi în camera unde aþi fost la început. Într-adevãr.Kenneth Meadows îndelung.

trebuie atunci sã existe ºi alte realitãþi decît cea pe care o percepem în viaþa obiºnuitã. impulsurile sale sînt trimise celulelor din creier. care întorc imaginea „cu capul în sus“ ºi traduc respectiva oscilaþie într-un cod de culori. ceea ce vãd nu este deloc acolo. O realitate nu este „ceva“ finit în afara noastrã. ca orice altceva ºi chiar noi sîntem cei care ne modificãm propria noastrã percepþie a realitãþii datoritã gîndurilor. aºa cum am fost învãþaþi sã credem. ajunge la ochii mei rãsturnatã ºi produce oscilarea nervului optic. convingerilor ºi atitudinilor – ne creãm propria noastã realitate. Realitãþile ne-obiºnuite diferã de – 83 – . de fiecare zi. deoarece ne este familiarã. Deci culoarea pe care o vãd nu este deloc acolo.Realitãtile multiple . am putea atunci sã denumim orice altã realitate ca fiind ne-obiºnuitã. Ne limitãm la ceea ce este real pentru noi! Realitatea fizicã reprezintã numai o porþiune din ceea ce ne-ar fi posibil sã trãim din perspectiva totalitãþii fiinþei noastre. Deoarece realitatea este ceea ce se trãieºte ºi nu doar ceea ce se observã. Ceea ce vãd reprezintã o impresie internã a ceva ce pare sã fie real. este în continuã schimbare. Realitatea este o experienþã lãuntricã. ceea ce observãm cã ne este personal. Absenþa capãtului roºu din spectrul luminii este cea care face cutia poºtalã sã parã a fi roºie. Este ceea ce se trãieºte! Prin urmare. oscilaþia undelor de luminã conþine toate culorile cu excepþia roºului. În acest caz. Deci. Este ceea ce fiecare dintre noi simþim ca fiind prezent în propriul nostru cerc de percepþie. Aceasta deºi putem separa ceea ce pare a fi extern. realitatea nu este o condiþie staticã. deoarece realitatea – realitatea voastrã ºi realitatea mea – reprezintã ceea ce fiecare dintre noi înþelegem din aparenþele sesizate. Ea se miºcã în continuu. Dacã privim aceastã realitate de fiecare zi ca fiind „obiºnuitã“.

Într-adevãr. de fapt. În procesul de transmisie. Aceste sfere ale realitãþilor – aceste „alte lumi“. de fapt. Multitudinea de canale de televiziune ce pot fi recepþionate de cãtre ecranul nostru de televizor ocupã toate acelaºi spaþiu aerian. adicã nu sînt guvernate de legi fizice care se aplicã în realitatea obiºnuitã. Respectivele dimensiuni nu sînt nici separate de aceastã realitate. Simþurile noastre fizice – în special vãzul. chiar dacã nu bãgãm de loc de seamã acest lucru. de obicei. Deºi Timpul este înþeles.Kenneth Meadows realitatea obiºnuitã. deoarece aceste alte realitãþi se aflã la alte niveluri de existenþã – în alte dimensiuni – ºi pot fi doar trãite în diferite stadii de percepþie. Ele sînt doar defazate în raport cu ea. de asemenea. totalmente la îndemînã. O definiþie a dimensiunii. auzul ºi simþul tactil – ne dau posibilitatea sã înþelegem existenþa fizicã drept o trãire tridimensionalã. realitatea fizicã cuprinde ºi a patra dimensiune – Timpul. ca o „mãsurã“ în care are loc o succesiune de evenimente. este „o extensie a unei mãsuri într-o direcþie definitã“. el poate fi privit. Aceste alte „dimensiuni“ – alte realitãþi. deoarece existã în diferite stãri de vibraþie – niveluri de frecvenþã – ce nu pot fi sesizate cu ajutorul simþurilor fizice ºi instrumentelor ºtiinþifice. dacã vreþi – se întrepãtrund în totalitate cu Universul fizic în care trãim. Realitatea obiºnuitã este privitã ca extinzîndu-se în trei direcþii – lungime. ele. lãþime ºi înãlþime sau adîncime. potrivit dicþionarului. De fapt. ca avînd semnificaþia de duratã. trec prin acelaºi spaþiu pe care îl ocupãm ºi noi. alte sfere de existenþã – nu sînt aflate „la mare distanþã” ci. ele ocupã aproximativ aceeaºi localizare spaþialã ca ºi realitatea fizicã „obiºnuitã“. – 84 – . Haideþi sã facem o analogie. în care ne miºcãm ºi în care se gãseºte fiinþa noastrã.

însã nu se pretinde a fi un ºaman). astfel încît atît corpul nostru fizic. necesarã reþinerea trãirilor rezultate în urma experienþei trãite ºi aducerea lor înapoi. cît ºi psihicul sã primeascã respectivele mesaje ºi sã le înþeleagã. din interiorul receptorului de televiziune. „cel care cunoaºte“. Celelalte realitãþi pot fi percepute numai prin realizarea acordului fin cu modelele lor de energie. ce are nevoie sã fie localizatã ºi „coborîtã“ cu ajutorul sistemelor electronice de transformare. Informaþia cuprinsã în acele semnale este descifratã ºi prezentatã din nou. fiecare transmisie ocupã o lungime de undã a benzii de frecvenþã. Oricum. care face sã poatã fi conºtientizatã „noua“ realitate. Aceasta – 85 – . iar acest lucru se poate face prin transferarea percepþiei cãtre un „vehicul“ cu mult mai eteric decît corpul fizic – unui corp care sã funcþioneze pe acele frecvenþe. ori un telepat cu capacitãþi extrasenzoriale. ºi poate fi tradus ca fiind „cel înþelept“. Este. Schimbul de informaþii între diferite realitãþi este una din principalele abilitãþi ale unui ºaman ºi ale unui ºamanist (o persoanã care aplicã principiile ºamanice în viaþa sa personalã. din Siberia. ori „cel care cunoaºte extazul“. în lumea conºtiinþei obiºnuite.Realitãtile multiple . Cuvîntul „ºaman“ derivã din limba locuitorilor regiunii Tungus. Într-adevãr. de data aceasta în „limba“ realitãþii fizice. O stare modificatã de percepþie este o manierã de „conectare“ a conºtiinþei cu alt aspect al unei fiinþe multidimensionale. Rezultatul acestui transfer este o stare modificatã de percepþie. de asemenea. pentru a fi diagnosticate ºi analizate. aceastã capacitate a unui ºaman de a „cãlãtori“ în alte dimensiuni ºi a reveni cu informaþii din acel „voiaj“ este ceea ce face diferenþa între un ºaman ºi un medic dintr-un trib sau un mediu din domeniul spiritismului.

nu existã posibilitatea perceperii lor prin intermediul vederii normale. Deºi independente. deoarece ele nu sînt fizice ºi. un univers dens. Toate acestea sînt observate din punct de vedere psihic prin intermediul unui corp psihic. Numim acest vehicul personal „corp fizic“. De-a lungul timpului. distincte. Aceste alte realitãþi erau privite de ºamanii triburilor ca fiind „spirituale“. pentru a fi perceputã ºi exploratã va fi necesar un vehicul personal el însuºi cu formã ºi densitate. realitatea fizicã este. precum ºi momentele în care vin ºi pleacã. În realitatea psihicului existã ºi acolo forme ºi modele însã acestea nu au densitate ºi îºi schimbã rapid forma ºi aparenþa. care se poate înþelege cu ajutorul unui corp al Sufletului. în esenþã. de exemplu. al formelor. ºi le considerau în acest mod pornind de la ideea cã realitatea fizicã ºi cea spiritualã reprezintã polaritãþi complementare. Din moment ce. deºi sînt. nu numai cã se suprapun cu realitatea fizicã. într-un anumit fel. o ºi influenþeazã. de a percepe realitãþi care co-existã alãturi de realitatea fizicã „obiºnuitã“ ºi de a aduce de acolo cunoºtinþe care au aplicabilitate în unele activitãþi din viaþa de zi cu zi – o experienþã care este. dar o ºi afecteazã. ºamanii au acþionat conform unei serii de principii potrivit cãrora existã realitãþi ne-obiºnuite care. extaticã. Existã ºi o realitate a Sufletului. Fiecare corp serveºte drept vehiculul în care „dumneavoastrã“ – Spiritul inteligent – puteþi funcþiona în realitatea potrivitã. în mod frecvent. aceste „cor– 86 – .Kenneth Meadows se referã la capacitatea deosebitã a unui ºaman. prin urmare. Aceste alte realitãþi pot fi simþite printr-o schimbare de percepþie cãtre un „corp“ pe care-l avem în posesie ºi care funcþioneazã în respectiva realitate sau lungime de undã.

a Spiritului. multidimensionale. guvernatã de acesta. puri“ diferite nu sînt separate de noi. fiind. Realitatea fizicã ºi cea spiritualã sînt polaritãþi complementare ale totalitãþii Întregului. Fiecare strat sau corp este o expresie. adicã ale Întregului reprezentat de mine. Întregul este prezent în fiecare faþetã. Suflet ºi Spirit. care sîntem. cu straturile sale diferite existînd fiecare într-o altã „dimensiune“ a universului multiplu reprezintã manifestarea Spiritului nevãzut. Ele reprezintã aspecte diferite – alte straturi ale fiinþei unice. în cadrul fiecãrei dimensiuni în parte. ale Întregului reprezentat de dumneavoastrã. – 87 – . Fiecare corp sau strat este o navã a inteligenþei Spiritului.Realitãtile multiple . Fiinþa totalã. multidimensionalã. Ca într-o hologramã. existenþa le cuprinde pe toate – Corp. prin urmare. Aºadar. doar un aspect sau o faþetã diferitã a aceleiaºi fiinþe. Psihic. ºi aºa mai departe.

Întregimea nu este o calitate a psihicului. – 88 – . ci un aspect al Spiritului. Aceastã întregime reprezintã o prezenþã unicã ce se gãseºte în noi înºine – trebuie doar sã fie redescoperitã.

trãsãturilor ºi trãirilor afective ce ne aparþin ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm propria noastrã individualitate. picioare. – 89 – Î . Corpul psihic este un vehicul al personalitãþii ºi este asociat cu psihicul ºi procesele gîndirii. avînd o formã similarã acestuia – cap. El prezintã legãturi cu Corpul energetic. tors. care este format din substanþã psihicã. ºi acesta se întrepãtrunde cu corpul fizic. mai avem ºi Corpul psihic. Personalitatea se defineºte ca fiind ansamblul calitãþilor caracteristice unei persoane. format din energie subtilã. pe care ni le-am dezvoltat ulterior ºi prin intermediul cãrora ne exprimãm caracterul Unic. La rîndul sãu. braþe. alcãtuit din carne. Într-o abordare ºamanicã. prin intermediul chakrelor plexului solar ºi gîtului. ºi de Corpul energetic. Personalitatea noastrã reprezintã suma totalã a tuturor caracteristicilor. sînge ºi oase.CAPITOLUL 4 Realitatea psihicului n afara de Corpul fizic. piept. palme ºi tãlpi. Ceea ce facem de-a lungul întregii vieþi cu acele modele energetice reprezintã factorii ce ne „modeleazã“ caracterul. personalitatea poate fi descrisã ca o combinaþie a acelor modele energetice cu care ne-am nãscut. corpul fizic ºi creierul.

în cuprinsul Capitolului 5. alte stele ºi planete – precum ºi din influenþa produsã de miºcarea forþelor naturale ale P ãmîntului. folosit de cãtre psihic. în special pe timpul copilãriei.Kenneth Meadows Modelele energetice care contribuie la formarea personalitãþii sînt o combinaþie între ceea ce am moºtenit pe cale geneticã. Ceea ce ºtiu cu toþii este cã nu poate fi vorba doar de creier. În ceea ce priveºte psihicul. Luna. mai înainte ca încarnarea noastrã sã se producã. filozofi. medici practicieni ºi teologi. – 90 – . precum ºi locul naºterii reprezintã valori semnificative. Vom examina aceºti factori mai în amãnunt. Creierul este un „organ“ fizic. Mediul ambient fizic. creierul poate fi asemãnat cu un computer. nu sînt încã pe deplin de acord asupra unei definiþii exacte a psihicului. ºi ceea ce Sufletul nostru a hotãrît cã a fost propice cultivãrii Spiritului. poate fi identificat ºi mãsurat. predominante în timpul respectivului anotimp sau moment al anului. Educatori. Psihicul Înainte de a lua în discuþie natura Corpului psihic. datoritã faptului cã unele din aceste modele energetice reprezintã date provenite din configuraþia puterilor Cosmice „cereºti“ – Soarele. acest adevãrat bio-computer. mai ales în ceea ce priveºte temperamentul. Într-adevãr. oameni de ºtiinþã. Momentul din decursul anului. fiind o piesã esenþialã din „echipamentul“ corpului fizic. este necesar sã înþelegem cîteva aspecte referitoare la psihic. deoarece este o prezenþã fizicã. are un efect de formare a personalitãþii. Creierul. prin intermediul pãrinþilor noºtri.

însã ele nu ne lãmuresc asupra a ce este psihicul. Psihicul reprezintã un proces. precum creierul sau corpul. Aºadar. Aceasta este funcþia sa.Realitatea psihicului acesta nu poate fi identificat ºi mãsurat în aceeaºi manierã. obiectivul sãu. intangibil. în definitiv! Cînd sîntem întrebaþi: „la ce te gîndeºti?“. deoarece ºtiinþa a tratat psihicul ca pe o maºinãrie complexã. psihicul reprezintã sursa gîndurilor ºi a trãirilor afective. ca urmare. ei ºtiu totuºi cã el existã. iar pe de alta încã mai au mult de lucru pentru a descoperi cum lucreazã psihicul. Astfel. Realitatea este cã psihicul nu este un obiect. Psihicul este un procesator de informaþii. ei sînt de acord cã acesta este un element real. Gîndul ºi emoþia îºi au sorgintea în psihic. Însã în ce mod? ªi. Atunci cînd afirmãm despre cineva cã „nu este în toate minþile“. El existã. El nu este o maºinãrie. dat fiind faptul cã este un element non-fizic ºi. de ce? Poate o parte a dificultãþii stã în faptul cã noi toþi am fost obiºnuiþi sã privim psihicul ca pe un element material – un obiect cu o existenþã separatã. sîntem invitaþi sã ne dezvãluim procesele psihice ale gîndurilor. ci numai cã acesta se aflã acolo pentru a ne da posibilitatea sã avem gînduri ºi emoþii. mai ales. deºi cei care au realizat studii referitoare la psihic poate nu înþeleg pe deplin natura acestuia. deºi specialiºtii nu pot defini cu precizie psihicul sau locul în care se aflã el. Atunci – 91 – . Scopul esenþial al existenþei psihicului este reprezentat de procesarea de informaþii. pe de-o parte. Dicþionarele definesc psihicul ca fiind „locul unde sãlãºluiesc conºtiinþa ºi emoþiile“. Cu alte cuvinte fiind spus. ne referim la faptul cã respectiva persoanã ºi-a pierdut capacitatea de a procesa informaþii – de a gîndi.

psihicul funcþioneazã într-o dimensiune aflatã între vibraþiile materiei ºi cele ale Sufletului.Kenneth Meadows cînd ni se spune „sã ne gîndim“ la un subiect anume. Structura ADN este o modalitate de materializare a modelelor moºtenite din strãmoºi ºi. în rezonanþã cu Sufletul. iar prin intermediul acestuia sîntem capacitaþi sã ne manifestãm propriile modele de gîndire. astfel. în consecinþã. ne modificãm. pentru a gãsi. conþinut în fiecare celulã a acestuia. ne modificãm maniera în care procesãm informaþiile ºi. ca serviciu adus Spiritului nostru. sã-l analizãm cu atenþie. procedînd în acest mod. Atunci cînd „ne rãzgîndim“. într-un anumit fel. o activitate. ea însãºi element – 92 – . model care conþine planul de bazã pentru întregul nostru corp fizic. În interpretarea ºamanicã. sã-l examinãm în detaliu. ºi experienþele pe care urmeazã sã le avem Atunci cînd psihicul este perceput drept ceea ce este cu adevãrat – mai degrabã un proces. este o modalitate prin care se permite aptitudinilor sã se perpetueze. iar un model susþinut este acela de la care poate lua formã modelul fizic. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice în sfera psihicului. Aºadar. în acelaºi timp. decît un obiect – el începe sã-ºi piardã mult din aura sa de mister. Psihicul nostru a luat fiinþã odatã cu corpul fizic pentru a procesa informaþiile pe care acestea urma sã le primeascã. gîndurile furnizeazã psihicului acele modele care dau posibilitatea formãrii realitãþii fizice. Modelele noastre psihice s-au adunat în substanþa psihicã. o modalitate de exprimare. sîntem îndemnaþi de fapt sã luãm în calcul respectivul element. deoarece deja recunoaºtem adevãrata sa identitate: un proces menit sã serveascã Spiritului drept intermediar între materie si spirit. Mintea noastrã a fost creatã dintr-un model similar structurii spiralei dublu helicolidale a ADN-ului.

În înþelegerea ºamanicã. venite sub formã de modele de energie ºi numite gînduri ºi idei. din informaþiile transmise acesteia de cãtre conºtiinþa psihicã. apoi. Acestea sînt asimilate de cãtre corpul psihic în acelaºi mod în care corpul nostru fizic digerã alimentele cu care se hrãneºte. De aceea ºi este asemãnatã cu aerul. la fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului. construind pentru noi un corp psihic. nu este o substanþã fizicã. nu este aºa. pur ºi simplu ea ar înceta sã mai existe. însã. din substanþa fizicã. pentru cã. Întocmai cum corpul nostru fizic este susþinut de ceea ce mîncãm. ea poate fi modelatã în modele ºi forme complexe. Corpul nostru psihic proceseazã informaþiile cu care se hrãneºte. datoritã faptului cã se aflã într-o continuã stare de miºcare. în orice caz. Natura substanþei diferã. maturizîndu-se. Ceea ce psihicul absoarbe. cu miºcarea elementelor aflate în aer. mai exact fie spus. în aceeaºi manierã în care a fost fãurit pentru noi corpul fizic. din dimensiunea psihicului. Corpul nostru psihic s-a dezvoltat ºi s-a modificat de-a lungul anilor. privitã ca fiind ceva material. pe mãsurã ce ne miºcãm prin diferite dimensiuni. maleabilã. Hrana ce nutreºte psihicul. în acest caz. în acest caz. în aceeaºi mãsurã în care corpul nostru fizic s-a modificat de la bebeluº la copil ºi la adolescent.Realitatea psihicului de bazã. Energia nu poate trece prin nimic. pentru reparaþii ºi în scopul de a se întreþine. ci – 93 – . Substanþa psihicã este mai predispusã schimbãrii decît substanþa fizicã. Noþiunea de substanþã este în general. substanþa este acel element prin care poate curge energia. ºi este în legãturã directã cu tipurile de energie care curg prin ea. pentru propria sa plãcere. este în aceeaºi mãsurã asimilabil energiei ca ºi alimentele digerate în corpul nostru. pentru creºtere. ºi devenind adult. Deoarece substanþa psihicã este pliabilã.

dorinþã sexualã ºi moravuri uºoare. capabile sã ofere protecþie împotriva impuritãþilor care ar putea avea efect vãtãmãtor asupra sa. ca ºi acestea din urmã. O dietã constantã de imagini cu încãrcãturã psihicã prea mare. ori vom fi stãpîniþi de acesta! P ãrinþii îºi avertizeazã copiii sã nu accepte dulciuri din partea strãinilor. Deºi corpurile noastre fizice sînt echipate cu mecanisme naturale de siguranþã. ca efect. plinã de substanþe nocive ºi dãtãtoare de dependenþã. educare. gînduri. divertisment ºi evadare din cotidian.Kenneth Meadows psihicã – imagini. ambalate cu inocenþã sub eticheta „programe de divertisment”. încît este capabil sã modifice chiar felul în care percepem lumea înconjurãtoare! Ori vom învãþa cum sã îl stãpînim. idei. reprezintã în egalã mãsurã un pericol pentru sãnãtate ca ºi o dietã de mîncãruri de tip „fast food”. ce se oferã sub numele de „divertisment TV”? – 94 – . Este atît de puternic acest instrument. brutalitate. orice supraîncãrcare cu toxine va otrãvi în cele din urmã întregul sistem. sprijinitã de tehnologia computerizatã. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul psihicului Televiziunea. consecinþele lor sînt foarte puternice. deoarece sînt conºtienþi de pericolul oferit de abuzurile sãvîrºite asupra copiilor. încît stimuleazã emoþiile ºi produc senzaþii fizice. în care se comit cu obstinaþie scene de violenþã. a devenit în prezent principalul mijloc de informare. ºi ele vin prezentate ºi ambalate într-un mod foarte atractiv. Însã cîþi din aceºti pãrinþi sînt la fel de protectori atunci cînd vine vorba de a se asigura cã progeniturile lor nu sînt seduse de un furnizor de „bunãtãþi” cu mult mai subtil. deºi. cruzime. Cînd aceste imagini ºi idei sînt atît de puternice. concepte ºi convingeri. însã la fel de bine trebuie sã recunoaºtem cã este ºi un puternic manipulator.

ca urmare a vizionãrii unei producþii TV de ficþiune. a fost internat în spital. din Coventry. ºi de dr. ce conþinea acte de violenþã similare celor sãvîrºite de ei asupra micuþei lor victime. mai existã cinici care încã afirmã cã un copil este capabil sã facã diferenþa. în aceeaºi mãsurã ca ºi un adult. secretar responsabil cu înregistrarea cazurilor din domeniul psihiatriei infantile. unde a fost tratat vreme de opt luni! Deranjamentul cauzat de stres-ul post-traumatic apare de obicei la unele persoane a cãror condiþie este rezultatul unei traume produse de un accident grav sau de ororile provocate de o experienþã de rãzboi. Raportarea acestui caz a survenit la numai cîteva sãptãmîni dupã ce doi bãieþi. indica faptul cã o dietã zilnicã de imagini televizate conþinînd elemente de violenþã ºi sex ruineazã tinerele vieþi. În ciuda avertismentului oferit de acest caz. La Spitalul Gulson. aceºti specialiºti au tratat copii cu vîrsta de zece ani care prezentau simptomele unei afecþiuni cunoscute sub numele de deranjament cauzat de stres post-traumatic. au fost gãsiþi vinovaþi de crima macabrã sãvîrºitã asupra unui copil de doi ani din Merseyside. realizatã sub forma unui documentar ºi avînd ca subiect o familie prinsã în mijlocul unui teribil poltergeist. Dawn Simmons. ca ºi a altora de acest gen. comisã dupã vizionarea unui film video de genul „horror”. încît a suferit atacuri de panicã. dr. Un bãieþel a fost atît de speriat dupã aceea. Marea Britanie. între situaþiile reale ºi ficþiune! – 95 – . Marea Britanie. semnat de consultantul pe probleme de psihiatrie infantilã.Realitatea psihicului Un raport publicat în revista British Medical Journal în luna februarie 1994. unul de zece ani ºi altul de unsprezece ani. iar în momentul în care mama sa nu a mai putut face faþã suferinþelor copilului. Walter Silveira.

ºi un container. pe drept cuvînt. însã. Ecologia noastrã psihicã este casa din interior a psihicului nostru. ecologia fizicã este cãminul nostru „exterior“– lumea naturalã a existenþei noastre fizice. care este în întregime personal. cu permisiunea noastrã. Atît timp cît refuzãm sã permitem gunoiului sã se îngrãmãdeascã în casa noastrã. Lumea „de acolo“ este în mod colectiv o reflexie a lumii „de aici“. locul în care trãim. sîntem noi înºine cei care rãmînem cu sarcina de a-l curãþa sau gunoiul va putrezi acolo! Calitatea rezultatului produs de psihicul nostru este direct proporþionalã cu calitatea materialului care intrã la procesare. fiind lumea existenþei noastre psihice. datoritã faptului cã fiecare dintre noi avem un psihic propriu. psihicul este un proces. la fel de bine cum existã o ecologie a lumii fizice. aflatã în mod colectiv în psihicul nostru. aºa calitate a produselor finite la ieºire.Kenneth Meadows Aºa cum am indicat. libertatea de expresie poate la fel de bine sã devieze în libertatea de a abuza. afirmat cu tãrie. În acelaºi timp. de asemenea. Deci. oare. libertatea de expresie reprezintã un principiu vital care este. sîntem. ªi avem de-a face cu o ecologie a psihicului. care înseamnã „casã“. – 96 – . Deci. niciodatã nu trebuie sã trecem cu uºurinþã peste faptul cã libertatea cere responsabilitate. Termenul „ecologie“ derivã din cuvîntul grecesc oikos. Este. dar ºi pe cele pe care alþii le aºeazã acolo. Acesta conþine elementele pe care noi înºine le aºezãm înãuntru. Psihicul unei persoane este un univers. în scopul cîºtigului personal. Întro societate democraticã. de a duce pe cãi greºite ºi de a influenþa pe cei din jur. atît în a dãrui cît ºi în a primi. Fiecare dintre noi avem universul nostru psihic. Aºa date intrate la procesare. Psihicul alteia este de asemenea un univers. la fel de restrictivi în a permite furnizorilor de gunoi mental sã-ºi verse deºeurile în psihicul ºi în universul nostru psihic? La urma urmei.

emoþiile pot fi definite ca fiind gînduri ce au anexate trãiri afective. datoritã faptului cã formele de gînduri au o asemãnare umanã. materializatã în plãcere sau durere. Emoþia este extrem de fluidã ºi instabilã.Realitatea psihicului Gîndurile ºi imaginile reprezintã miºcarea modelelor de energie în Sfera psihicã. O emoþie care persistã în timp este ceea ce cunoaºtem sub numele de „dispoziþie”. ºi pot fi atît de intense. în imaginaþia noastrã. Formele de gînduri pot fi atît de puternice. încãrcatã de emoþie. mult mai stabile ºi mai durabile. Gîndurile pot lua o anumitã formã. la fel cum o face materia fizicã. Ea este generatã în Sfera psihicã. încît la întîlnirea lor de cãtre unele persoane mai sensibile. Emoþia reprezintã conºtientizarea miºcãrii energiei din cadrul corpului psihic. pentru oamenii care sînt mai sensibili la energiile cu manifestare extrem de finã. astfel. posedînd caracteristici umane. fiind. acestea pot fi luate drept spirite. de aceea. apãrînd. O explicaþie pentru aceste întîlniri este aceea cã dimensiunile se suprapun. Ele sînt modelate din substanþa psihicã de cãtre imaginea – modelul de energie – creatã de activitatea gîndului. încît au cãpãtat „viaþã“ proprie. o zonã „voalatã“ în care existã posibilitatea. sã perceapã forme ale gîndurilor care au devenit atît de puternice. apãrînd ca rezultat al unei influenþe externe ce se miºcã la nivelul mental. De aceea gîndurile sînt ºi atît de rapide în a lua fiinþã sau a dispare. Formele de gînduri reprezintã modele de gînduri care pot fi sprijinite. deºi numai pentru scurtã duratã Atunci cînd. participãm la vreo activitate care pare atît de realã încît ajungem chiar sã simþim cîte – 97 – . încît pot fi percepute ca o senzaþie fizicã. Diferenþa este aceea cã substanþa psihicã din care sînt alcãtuite formele de gînduri este cu mult mai delicatã ºi mai puþin stabilã decît substanþa fizicã. Astfel.

haideþi sã continuãm periplul nostru ºi sã descoperim ce este propriul nostru „eu“ mental. Eul nostru este ceea ce noi înºine credem despre noi cã sîntem. poate considera cã este mai slab decît este în realitate. deoarece are un Corp psihic mai zvelt. ºi asta deoarece Corpul psihic ne-a limitat acþiunile. rãspunsurile pe care acesta le înregistreazã. Sau un bãrbat corpolent. Un Corp psihic poate fi mai frumos sau mai puþin atractiv decît corpul fizic. unele femei care sînt în realitate slabe. supraponderal. El a fost modelat. Aveþi nevoie doar de un carneþel ºi un stilou pentru a realiza acest experiment. Aºadar. De aceea.Kenneth Meadows ceva din trãirile afective ºi senzaþiile pe care le-am fi simþit dacã respectiva experienþã s-ar fi petrecut fizic. forma sa caracteristicã fiindu-i datã de cãtre modelele de gînduri ºi convingeri cu care noi l-am alimentat. ce fel de calitãþi are acesta. în funcþie de propria pãrere a unei persoane despre sine însãºi. Percepþia în interiorul Corpului nostru psihic comunicã. – 98 – . El este acel ceva ce ne place sã credem cã sîntem. sînt grase – deoarece Corpul lor psihic este mai robust. prin intermediul conºtiinþei. Corpul nostru psihic este el însuºi o formã a gîndului. mai corpolent decît corpul lor fizic. considerã cã. dimpotrivã. El este ceea ce sîntem convinºi cã sîntem cu adevãrat – iar Corpul psihic se potriveºte descrierii acelei identitãþi. aceste reacþii sînt rezultatul acþiunii Corpului psihic. avînd percepþie mentalã faþã de sine ºi fiind Eul nostru. ne remarcãm gîndind cã sîntem încã în stare sã facem acþiuni fizice pe care eram capabili sã le realizãm cu evident mai mare uºurinþã în tinereþe. ce este alcãtuit din douã faze. ºi cum aratã el. Pe mãsurã ce îmbãtrînim. sau ne vedem ezitînd sã realizãm o anumitã sarcinã.

.... pe baza datelor conþinute în ea... înfãþiºînd o calitate. EXPERIMENTUL Nr........ un profil personal.. Nu este nevoie ca aceasta sã fie terminatã dintr-o singurã încercare.. o slãbiciune admisã.. fiecare dintre ele descriind un aspect care vã caracterizeazã....Realitatea psihicului . lista poate arãta astfel: Activ Agresiv Artist Ambiþios Cumpãtat Grijuliu (visãtor) Amabil Nerãbdãtor Gelos Nu existã limitã pentru numãrul de cuvinte ce se pot înscrie. o putere recunoscutã... într-un mod obiectiv.. un talent – o expresie a „dumneavoastrã“ ca persoanã............. folosind fiecare dintre cuvintele scrise pentru a vã descrie............. scrieþi o listã de cuvinte. ca ºi cum aþi face acest lucru referindu-vã la o altã per– 99 – . o trãsãturã.......... aºa cã aplecaþi-vã cu atenþie ºi fãrã grabã asupra acestei sarcini si faceþi lista sã fie cît mai completã cu putinþã.. În momentul în care aþi terminat lista.... realizaþi. 5 Percepþia eului nostru mental Pentru a realiza prima fazã..... Ceea ce conteazã este ca ea sã fie cît mai cuprinzãtoare............... Cuvintele trebuie sã fie simple.... Spre exemplu....

cãci aceastã sarcinã necesitã o analizã în detaliu. unde sã puteþi sta liniºtiþi. Aceastã experienþã se poate realiza cel mai bine aºezîndu-vã în colþul dumneavoastrã de relaxare obiºnuit. Sînteþi înalt sau scund? Sînteþi corpolent sau zvelt? Sînteþi o persoanã frumoasã. deci fiþi cît mai generos posibil în detaliile furnizate. o imagine produsã de gîndurile ºi limitãrile dumneavoastrã psihice. Tot ceea ce vã trebuie este un obiect cu care sã vã acoperiþi ochii. fãrã a fi deranjaþi. haideþi sã percepem existenþa Corpului nostru psihic prin intermediul procedeului simplu al schimbãrii conºtientizãrilor în interiorul acestuia. Ceea ce veþi obþine. Priviþi-vã în oglindã. Încã o datã subliniez: nu vã grãbiþi. eventual. precum ºi – 100 – . Acum. mai apoi. drãguþã? Sau doar o persoanã comunã – chiar cu un aspect neîngrijit? Fiþi cinstit ºi obiectiv. ceea ce veþi obþine va fi o descriere în cuvinte a Corpului dumneavoastrã psihic – imaginea pe care o aveþi în minte despre dumneavoastrã – precum ºi imaginea perceputã de eul dumneavoastrã despre sine însuºi. atractivã. aºa cum vã percepeþi. cu o descriere a dumneavoastrã din punct de vedere fizic. Aceastã descriere este destinatã numai ochilor dumneavoastrã. Faza a doua a experimentului este constituitã de compilarea imaginii obþinute mai sus.Kenneth Meadows soanã. este o înfãþiºare a eului dumneavoastrã. oferind o descriere completã a unei persoane ce sã poatã fi lesne recunoscutã cu ajutorul rîndurilor scrise de dumneavoastrã. dacã aveþi nevoie de acest lucru. În momentul în care acest profil personal va fi terminat. cam pentru o jumãtate de orã.

.... EXPERIMENTUL Nr. permiteþi capacitãþii dumneavoastrã de percepþie sa se concentreze asupra Corpului psihic.. Fiþi sigur cã staþi cît mai confortabil cu putinþã ºi cã vã simþiþi în largul dumneavoastrã...................... fãrã sã vã miºcaþi în vreun fel corpul fizic. Chiar ºi simpla intenþie de a vã concentra aceastã percepþie asupra Corpului psihic este arhisuficientã..... care ocupã aceleaºi zone spaþiale ca ºi corpul dumneavoastrã fizic ºi cu care se întrepãtrunde în întregime. Aþi simþit vreo senzaþie în acea mînã care a atins capul? La rîndul sãu..... Acum... dupã care respiraþi normal ºi relaxaþi-vã. pentru a nu fi distraºi........... Respiraþi adînc de cîteva ori. ... Odatã ce consideraþi cã vã simþiþi pe deplin relaxaþi.... capul Corpului dumneavoastrã psihic a simþit cã este atins? Din nou.................. menþinînd corpul dumneavoastrã fizic perfect nemiºcat.. ridicaþi piciorul drept al Corpului dumneavoastrã psi– 101 – .. imediat dupã aceea.... pentru a putea scrie. iar energia urmeazã drumul început de intenþie..... Nu este nevoie sã vizualizaþi sau sã „faceþi“ nimic.. 6 Percepþia corpului nostru psihic Întindeþi-vã ºi acoperiþi-vã ochii... o relatare a trãirilor simþite...Realitatea psihicului un carneþel ºi un stilou la îndemînã. acum.. Reþineþi cã intenþia este cea care permite realizarea activitãþii... miºcaþi mîna dreaptã a Corpului psihic ºi scãrpinaþi capul acestui Corp psihic.....

E ceva deosebit ce poate fi remarcat în legãturã cu el? Acum.. Coborîþi-l ºi faceþi acelaºi lucru cu piciorul stîng al Corpului psihic. Respiraþi profund de cîteva ori ºi întindeþi-vã braþele ºi picioarele. cît ºi a corpului fizic.Kenneth Meadows hic. Ce aþi simþit atunci cînd aþi miºcat fiecare membru al Corpului dumneavoastrã psihic? Apoi. însã. Încã o data spun: este destul sã aveþi intenþia. în momentul în care ea este concentratã atît asupra Corpului psihic. la corpul fizic. sã pluteºti la micã distanþã de suprafaþa lui? Permiteþi apoi Corpului dumneavoastrã psihic sã se ridice numai o idee mai sus. permiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã coboare uºor în interiorul corpului fizic ºi conºtientizaþivã percepþia. Iar dumneavoastrã sînteþi în perfectã siguranþã în cadrul sistemului-energetic. apoi întoarceþi capul Corpului psihic. aºa cum stã el acolo întins?. Îndepãrtaþi obiectul care v-a acoperit ochii ºi – 102 – . pentru a putea privi în jos. Nu este nevoie sã „încercaþi“ realmente. astfel cã nici un rãu nu se poate abate asupra dumneavoastrã. Ce impresii trãiþi în momentele în care percepþia vã este concentratã în afara corpului fizic? Aveþi vreo senzaþie sau vreo emoþie? Cum aratã corpul fizic. Apoi miºcaþi în sus braþul drept al Corpului psihic.. transmiteþi Corpului dumneavoastrã psihic sã se ridice foarte încet ºi sã pluteascã la doar cîþiva centimetri deasupra corpului dumneavoastrã fizic. apoi braþul stîng. în acelaºi timp. Permiteþi doar lucrurilor sã se întîmple Ce senzaþie trãiþi în momentul în care percepþia vã este situatã chiar deasupra corpului fizic? Ce impresii psihice aveþi? Ce vedeþi cu ochii minþii? Cum este sã stai întins pe covor.

..... încît ne induce convingerea cã el este în întregime ceea ce sîntem – cã el este adevãratul Sine – mai degrabã decît iluzoriul.... temporarul ºi limitatul „sine“. Este atît de puternic acest Eu... ... Eul Eul reprezintã o imagine psihicã a unei persoane despre sine însuºi – o concepþie despre sine care sãlãºluieºte în psihic....Realitatea psihicului priviþi în jur.. deoarece el vrea din ce în ce mai mult din ceea ce-ºi doreºte ºi din ce în ce mai puþin din ceea ce are cu adevãrat nevoie............. el emite judecãþi de valoare ºi produce vanitatea..... Este o concepþie falsã. deºi Eul însuºi nu este niciodatã satisfãcut.. Stratul din afarã sau „de suprafaþã“... este destinat pentru a servi nevoilor manifestate de corpul fizic ºi a satisface simþurile. ci în Spirit.. Eul însuºi este foarte complex. cum este de fapt.. Ridicaþi-vã uºor în ºezut ºi mai respiraþi profund de cîteva ori........... mai înainte de a vã ridica de pe podea ºi a scrie o relatare despre experienþele fãcute..... – 103 – . In acest sens.... aºa cum vom descoperi ulterior. El prezintã trei aspecte pe care le-am putea interpreta ca fiind trei „straturi“....... pentru a vã familiariza din nou cu camera ºi mobila.............. Cel de-al treilea aspect se ocupã de simþul auto-justificãrii. Cel de-al doilea strat este concentrat cãtre apetitul psihic ºi hrãnirea simþului acestuia de auto-suficienþã ºi separare.. deoarece sinele – adevãratul Sine – nu se gãseºte în psihic........

se auto-identificã cu ceea ce a rezultat din procesele sale psihice. datoritã influenþei pe care o resimþim asupra noastrã din partea modului în care ei acþioneazã ºi gîndesc. Toate sînt anexate Eului nostru. fiind stresaþi de strãdaniile noastre de a fi la înãlþimea acestor aºteptãri. Adicã ne comportãm ca ºi cum noi înºine am fi expresia propriilor noastre gînduri. Ele aparþin Eului nostru deoarece ele aparþin în primul rînd gîndurilor noastre! Eul vrea cu tot dinadinsul sã se agaþe de anexele pe care el însuºi ºi le-a creat. El ne determinã sã facem comparaþii cu cei din jur ºi sã emitem judecãþi de valoare în legãturã cu aceºtia. o formã de energie care ne afecteazã modul în care percepem realitatea. Toate sînt anexe. sîntem prinºi în cursa unui cerc nesfîrºit de dorinþe nesatisfãcute. Astfel. precum ºi armonizarea în mai mare mãsurã a psihicului cu Spiritul ºi intrarea în resonanþã deplinã cu Sufletul. însã poate sã devinã realitate numai prin anihilarea modelului acelei limitãri. „Limitarea“ reprezintã. cu ataºamentul manifestat faþã de lucrurile considerate capabile sã aducã plãcere ºi sã evite durerea. copilul „meu“ ºi aºa mai departe.Kenneth Meadows Eul se asociazã. ca ºi cum elementele materiale aflate împrejurul nostru – chiar ºi fiinþele umane – realmente ne-ar aparþine: spunem „casa mea“. partenerul „meu“. maºina „mea“. deoarece ne îngrãdesc pe un singur plan al existenþei ºi ne împiedicã sã trãim din plin senzaþiile realitãþii – 104 – . în principal. iar acest lucru mãreºte încã ºi mai mult presiunea asupra noastrã. O cale de scãpare existã. Corpul nostru fizic. în esenþã. Este formatã din energii limitatoare ºi restrictive. Ne comportãm mereu în funcþie de aºteptãrile celorlalþi faþã de noi. prizonieri ai unor limitãri provocate de propriile noastre gînduri ºi convingeri. ferecaþi în spatele unor modele de comportament din care aparent nu existã cale de scãpare. într-o oarecare mãsurã. soþia „mea“.

Cînd realitatea este perceputã prin intermediul Spiritului – cu „Inima“. ci teama imaginarã. sesizãm caracterul separat. ºi nu ca sã preia controlul asupra vieþilor noastre sau ca sã-l venerãm. pentru supravieþui fizic. încît se acumuleazã în corpul nostru fizic. Îndepãrtaþi aceste limitãri ºi condiþionãrile apãrute vor fi automat îndepãrtate. Toate condiþionãrile cu care ne confruntãm sînt produse de convingeri ce ne limiteazã capacitãþile. la rîndul lor. care s-au separat ºi s-au izolat ºi. Vom discuta ulterior mai multe despre acest subiect. pentru a ne impune. Un astfel de gen de teamã este prezent de obicei în întrebãri de genul: „ªi ce s-ar întîmpla..Realitatea psihicului noastre imediat superioare. vom putea realiza cã este vorba doar de convingerile noastre. noi limite. în acest fel. dacã.. Multe afecþiuni ºi impedimente fiziologice sînt condiþionãri produse chiar de limitãrile noastre psihice. Definim ºi categorizãm elementele observate. Numai cînd ajungem la un nivel de unde sã înþelegem cã psihicul nu este altceva decît o „prelungire“ a Spiritului în Sfera psihicã. adicã – sesizãm natura holisticã a lucrurilor ºi relaþiile ºi interdependenþa care existã la toate nivelurile. ªtiinþa ºamanicã ne dã posibilitatea sã percepem psihicul nu ca pe un element ce controleazã. o trãire afectivã suficient de „realã“ pentru psihic ºi Eu ºi care are un efect de slãbire asupra vitalitãþii ºi sãnãtãþii noastre. Analizãm. generate. al lucrurilor. apoi. facem comparaþii ºi tragem concluzii. de teamã. dacã aº face nu-ºtiu-ce lucru?“.?“ sau în preocupãri de genul: „Oare ce ar gîndi despre mine Cutare. Nu de teama aceea adevãratã. ne-am creat un Adversar faþã de propriul nostru Spirit! – 105 – . diferit. Atunci cînd realitatea este perceputã numai prin intermediul psihicului. Limitarea este atît de realã în noi. ci ca un instrument ce serveºte – aflat la dispoziþie noastrã pentru a ne ajuta ºi a ne servi.

cu precãdere. priviþi ca „paznici” simbolici al nivelurilor de existenþã. dacã nu. sã „sune“ la fel – o totalã unitate. Psihicul dumneavostrã „Vã” aparþine – în adevãrata dumneavoastrã calitate. ºamanii au perceput Realitatea ca find un proces ce funcþioneazã pe trei sau. a fost folosit un arbore ca simbol în sprijinul înþelegerii diferitelor stãri. de întruchipare a Spiritului. în tranziþia de la realitatea obiºnuitã la cea neobiºnuitã. – 106 – . niveluri ºi dimensiuni ale existenþei. Adesea. patru niveluri.Kenneth Meadows Obiectivul final al omenirii este ca psihicul ºi Spiritul sã se uneascã laolaltã în perfectã armonie. de asemenea. uniunea bãrbatului cu femeia. fãrã ei. modelele forþelor ce asigurã protecþia între dimensiuni au fost în mod frecvent imaginate sub forma unor copaci. Izolarea Spiritului de psihic a fost cauza pentru care aceastã uniune a fost privitã. În timpurile strãvechi. posibil. el vã este dat pentru a-l folosi. Aceasta deoarece. Cãsãtoria. astfel încît sã vibreze pe aceeaºi frecvenþã. Psihicul este al dumneavoastrã. Cosmosul ªamanului Încã din preistorie. va fi el cel care Vã va conduce ºi Vã va face sã credeþi cã Eul dumneavoastrã este unicul lucru care conteazã ºi va continua sã vã modeleze viaþa în aceastã idee. copacii erau. ªtiinþa materialistã acceptã cã arborii servesc drept protectori ai mediului ºi cã. însã trebuie sã-l stãpîniþi. a fost menitã sã fie un exemplu al acesteia ºi o învãþãturã de mare intimitate. atmosfera ar fi contaminatã cu un exces de dioxid de carbon. ca relaþie pur sexualã.

acolo unde aptitudinile zac ascunse sub pelicula suprafeþei. precum ºi „Locul creativitãþii“. Aspectele cele mai nobile. reprezentate prin ramurile cele mai înalte. astfel încît dezvoltarea personalã – 107 – . sînt îndreptate cãtre în sus. în relaþia sa cu existenþa fizicã. Suprafaþa de pãmînt unde trunchiul întîlneºte rãdãcinile indicã o nevoie extremã de a fi conectatã la pãmînt. bine conectat la P ãmînt ºi avînd acces la cele mai profunde niveluri ale Inconºtientului.Realitatea psihicului Realitatea lumii de sus Realitatea lumii de mijloc Realitatea lumii de jos Realitatea lumii subpãmîntene Psihicul „supraconºtient” – „Locul creativitãþii“ Psihicul „conºtient” – „Locul manifestãrii“ Psihicul subconºtient –„Locul captãrii puterii“ Psihicul inconºtient – „Locul aptitudinilor” Figura 8. care indicã natura multidimensionalã a acestuia. între Paradis ºi P ãmînt. Trunchiul unui arbore reprezintã individul. Copacii reprezintã de multã vreme simbolul existenþei realitãþii multidimensionale. reprezentat de un arbore „cosmic”. Cosmosul ºamanului. Trunchiul a fost catalogat adesea ca fiind „Lumea de mijloc“ – „Locul de manifestare“. pentru a atinge Cerul ºi Conºtiinþa cosmicã.

o mare consideraþie pentru arbori. astfel. care ating niveluri subterane profunde. Aborigenii americani numeau copacii „Poporul care stã în picioare”. Ramurile copacului indicã aspiraþii spirituale. Ei vibreazã în deplinã armonie cu însuºi pulsul vieþii P ãmîntului. Aceasta este Sfera sufletului. la care s-a fãcut referire adesea cu denumirea de „Lumea de sus“. cu frunzele tremurînd în aºteptarea atingerii Divine. Rãdãcinile mai adînci. fiind. deconectaþi de la orice sursã de cunoºtinþe referitoare la asemenea realitãþi. Însã este posibil pentru Spiritul unei fiinþe umane sã comunice direct cu Spiritul unui copac. Aceasta este sfera activitãþii subconºtiente ºi la ea se face în general referire cu denumirea de Lumea de jos ºi Locul captãrii puterii. cu excepþia unei fantezii a imaginaþiei. Popoarele indigene au avut. deoarece ei stãteau acolo unde le erau rãdãcinile ºi puteau sã dãruiascã multã înþelepciune oamenilor ale cãror inimi ºi minþi erau destul de deschise pentru a primi mesajele lor. dar chiar erau capabili sã comunice cu aceºtia! Cinicii ar putea rîde la auzul ideii de comunicare între oameni ºi copaci. fiind îndreptate cãtre Paradis. Arborii îºi extrag hrana de la Soare ºi de la P ãmînt. comunicarea nu este posibilã într-o manierã fizicã. precum ºi de la atmosfera care îi înconjoarã. aºadar. Acest „Loc al aptitudinilor“ a fost numit ºi „Lumea subpãmînteanã“.Kenneth Meadows ºi cultivarea Spiritului sã poatã avea loc într-un mod organic sau natural. Într-adevãr. acolo unde zac ascunse aptitudinile noastre. senzaþia – 108 – . Desigur. Ei tratau arborii cu respect ºi nu erau numai în deplin acord cu aceºtia. nici la nivel mental aceastã comunicare nu se poate realiza. însã acest cinism este nãscut din necunoaºterea ecologiei spirituale. indicã contacte cu profunzimile Inconºtientului. deoarece copacii nu au gurã sau laringe.

..... Consider potrivit... Avem nevoie sã învãþãm nu numai cum sã rãmînem nemiºcaþi fizic. ci ºi cum sã ne îngheþãm gîndurile.. astfel încît acesta sã nu mai fie „la conducere“.......Realitatea psihicului pe care o trãieºte P ãmîntul atunci cînd îºi hrãneºte copacii este similarã celei simþite de o mamã atunci cînd îºi hrãneºte copilul la sîn... Avem nevoie sã fim în stare sã ne stopãm curgerea gîndurilor care ne aleargã prin minte ºi ne înceþoºeazã capacitatea de percepþie ºi sã dãm la o parte cu blîndeþe Eul nostru.. EXPERIMENTUL 7 Nemiºcarea „activã“ A sta nemiºcat nu este acelaºi lucru cu a nu face nimic....... fiind însã în întregime în stare de alertã.... ca un copac....... Iatã......... iar pentru persoanele în – 109 – .. care poate avea un foarte mare efect dãtãtor de putere. Poate spori vitalitatea... Este ceea ce m-a învãþat un arbore.. despre ceea ce înseamnã nemiºcarea „activã“.......... poate întineri corpul fizic ºi poate stimula psihicul.. astfel încît percepþia noastrã sã fie îndreptatã cãtre creºterea ºi dezvoltarea interioarã.. Este un puternic generator de energie... „în legãturã“ cu Spiritul nostru.. aºa cum o face un arbore... Poate îmbunãtãþi imunitatea naturalã a corpului ºi poate ajuta la regenerarea sistemului nervos.... în cele ce urmeazã......... apoi. doar prin simpla noastrã „dorinþã“.......... . Putem intra.... o experienþã de învãþare culeasã personal de la un arbore... atunci. ca iniþierea în ºtiinþa ºamanicã sã includã experienþa rãmînerii nemiºcat..

în mod special. în mod special. dar nu vã concentraþi asupra nici unui punct. Apoi deplasaþi-vã percepþia la nivelul ochilor. Locul ideal pentru a face aceastã experienþã ce presupune statul în picioare este în afara casei. referitor la asta. Respiraþi normal. Inspiraþi pe nas ºi expiraþi pe gurã. Braþele trebuie sã atîrne liber dar cu palmele întoarse cãtre în sus ºi împreunate ca pentru a forma o cupã ºi degetele mijlocii atingînd uºor abdomenul într-o zonã ceva mai jos de ombilic (a se vedea figura 9). Nu vã forþaþi în nici un fel. însã menþineþi spatele drept. Îndoiþi uºor genunchi. Greutatea corpului trebuie sã fie distribuitã în mod egal ºi echilibratã pe tãlpi. ochilor sã vi se relaxeze. într-o poziþie vag asemãnãtoare cu cea a unui jocheu. Deschideþi ochii ºi priviþi înainte ºi uºor în jos. Îngãduiþi. – 110 – . în prezenþa unuia sau mai multor copaci. cu picioarele depãrtate cît lãþimea umerilor ºi degetele picioarelor îndreptate spre înainte sau uºor spre în afarã. Îngãduiþi doar. Închideþi ochii ºi concentraþi-vã atenþia asupra unui punct aflat deasupra capului.Kenneth Meadows vîrstã. Puteþi face la fel. Stînd în mijlocul elementelor naturii. Þineþi capul drept. doar. Nu formulaþi nici un gînd. Staþi drept. sau orice impresii ori imagini care vã vin în minte sau orice trãire afectivã interioarã pe care aþi putea sã o aveþi. dar luaþi act de orice senzaþie ce aþi putea trãi pe timpul acestei acþiuni. un arbore îºi trage energia din P ãmînt ºi din cîmpul de energie aflat în jurul sãu. aceasta poate chiar sã încetineascã procesul de îmbãtrînire. percepþiei sã se gãseascã deasupra capului dumneavoastrã.

Relaxaþi umerii ºi muºchii spatelui ºi îngãduiþi pieptului sã coboare uºor. Palmele trebuie sã fie orientate cãtre în sus imediat sub ombilic. îndreptaþi-vã atenþia cãtre gît ºi eliberaþi toate tensiunile din aceastã zonã. spate ºi umeri. Simþiþi confortul creat în piept. umerii. ci întrebarea este: ce senzaþii trãiesc ochii dumneavoastrã? Apoi. Încercaþi sã simþiþi senzaþia de libertate creatã în zona gîtului. Staþi în poziþia jocheului cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor ºi genunchii uºor îndoiþi. – 111 – .Realitatea psihicului Figura 9. Acum. Ce senzaþie trãiþi prin intermediul ochilor? Nu este vorba de imaginile pe care ochii le vãd. Practicarea nemiºcãrii „active“.

aducînd o strãlucire cãlduþã regiunii abdomenului ºi pieptului. Vin apoi la rînd fesele ºi baza coloanei vertebrale. Deºi este foarte simplu. Concentraþi-vã percepþia asupra picioarelor ºi asupra legãturi lor cu pãmîntul. în afarã de a vã revigora corpul. cãtre zona picioarelor ºi repetaþi. Observaþi orice senzaþie. delicat. strãmutaþi-vã atenþia cãtre coapse ºi genunchi. focarul de concentrare al percepþiei de la picioare în sus de-a lungul corpului cãtre regiunea de deasupra capului. respiraþi adînc de cîteva ori. apoi. Încercaþi sã simþiþi acele rãdãcini cum cresc. cu fiecare inspiraþie fãcutã vã veþi aduce uºor. cu minimum de „efort“. pînã cînd vã simþiþi profund revigoraþi. Continuaþi sã faceþi acelaºi lucru pentru cîteva minute. este foarte eficient ºi este un alt exemplu de principiu ºamanic în acþiune: „eficienþã maximã. Relaxaþi tensiunile din aceastã zonã. Cînd expiraþi. vã va transforma întreaga zi în multe feluri. ca ºi cum din tãlpi v-ar creºte rãdãcini adînci în pãmînt. dupã care respiraþi normal. ca o fîntînã artezianã. îndreptînd-o cãtre abdomen. pe mãsurã ce apare ºi se ridicã. Tot acest experiment ar trebui sã vã ia numai 10 sau 15 minute ºi. Îndoiþi uºor genunchii. urcînd ºi strãbãtînd gîtul ºi capul ºi în final þîºnind prin punctul de deasupra craniului. „Efortul“ care se cere a fi fãcut este acela de a nu încerca sã „faceþi“ – 112 – . imagine vizualã care vã vine în minte sau trãiri afective pe care le-aþi putea avea pe timpul cît atenþia vã este îndreptatã asupra picioarelor. permiteþi atenþiei sã se reîntoarcã uºor. Apoi. Apoi. întindeþi-vã braþele ºi miºcaþi-vã picioarele. Acum.Kenneth Meadows Schimbaþi-vã locul percepþiei. ciclul pe mãsurã ce inspiraþi din nou. Simþiþi fluxul de energie. pentru a vã convinge cã nu sînt blocaþi sau înþepeniþi.

. neglijenþei sau abuzului. acþionînd ca filtru ce permite pãtrunderea atributelor acelei calitãþi deosebite. doar „faceþi“...... pur ºi simplu......... aceste canale de filtrare se blocheazã sau se supraîncarcã.... Fiecare reprezintã o deschidere cãtre o calitate diferitã a percepþiei. în mod simbolic.. fiind privite ca locuri de acces nu numai cãtre niveluri ale psihicului diferite de percepþia conºtientã obiºnuitã a lumii fizice exterioare.. Aceste puncte de transformare se gãsesc chiar în locurile unde se aflã ºapte din chakre – de la cea de la arcadã la cea de la baza coloanei vertebrale......... Ca ºi majoritatea acþiunilor ºamanice nu trebuie sã „încercaþi“ nimic....... Funcþionarea lor poate fi asemãnatã cu aceea a unor filtre colorate.Realitatea psihicului nimic.. Aceste portaluri sau intrãri pot fi asociate ºi cu niºte camere de tranziþie sau puncte de transformare......... Din cauza ignoranþei.............. dar ºi cãtre alte stadii de existenþã ºi realitãþi „interioare“.. Cunoaºterea – sau... „intrãri“..... obþinerea de ºtiinþã – vine din experienþa acþiunii fãcute..... Deschiderile acestor conducte filiforme au fost denumite „portaluri“ în unele tradiþii mistice sau au fost denumite. ca niºte fine cordoane ombilicale. Portalurile Corpul psihic este conectat la creier ºi ataºat corpului fizic printr-o serie de canale.. mai degrabã. care ecraneazã orice altã radiaþie luminoasã decît cea doritã.. fiind locuri unde au loc schimbãri de la un nivel la altul... împiedicînd – 113 – ... .

cît ºi cu celelalte canale. cu curgere liberã. diluate sau difuze. elementele care reuºesc sã pãtrundã putînd fi distorsionate. Defecþiunea unui canal de acest tip survine atunci cînd el nu mai se gãseºte în acord atît cu el însuºi. precum ºi calitãþile ºi culorile lor sînt urmãtoarele: Bazal Sacral Plexul solar Auto apãrare roºu deschis Voinþã de a trãi Relaþii între oameni portocaliu Sexualitate Senzualitate Propria identitate galben Emoþii de intensitate joasã Dorinþã Absorbþie Afecte verde Iubire ºi compasiune Emoþii de intensitate crescutã Echilibru Comunicare ºi exprimare bleu Aspiraþii albastru Inspiraþie Imaginaþie indigo Intuiþie Dexteritate psihicã Inimã Gît Baza creierului Arcadã Portalurile sînt turbioane în spiralã. locaþia lor în relaþie cu chakrele. – 114 – .Kenneth Meadows circulaþia cu claritate a informaþiei între niveluri. a cãror miºcare de bazã poate fi asemãnatã cu forma cifrei opt. Portalurile.

Ochiul labirintului – punctul de transformare – este locul în care se transformã energia ºi unde aspectele fizice ale fiinþei unei persoane se întîlnesc cu cele non-fizice. fiind astfel un punct de transformare. fãcînd posibil pentru percepþie sã realizeze o tranziþie de la o dimensiune la alta. intersectîndu-se la punctul de echilibru. de asemenea.Realitatea psihicului Într-adevãr. – 115 – . între tangibil ºi intangibil. strãvechiul simbol al cifrei opt poziþionate lateral – o linie fãrã început sau sfîrºit – indicã o miºcare a cãrei sursã motrice se aflã în propriul sãu centru. Forma cifrei opt simbolizeazã. apropierea strînsã a relaþiei existente între „sfere“ sau „lumi“ – între vãzut ºi nevãzut. Este. acesta fiind locul în care se petrece ºi schimbarea direcþiei. Este un mijloc de a stabili o relaþie de comunicare personalã directã cu alte niveluri de existenþã. Centrul însuºi este un punct de tranziþie unde direcþia de curgere este inversatã. totuºi. Figura 10. între ceea ce este fizic ºi ceea ce nu este fizic. cît ºi în sens contrar acestora. cu sursa sa de miºcare ºi propriul sãu centru în rol de punct de transformare. Intersecþia ºi punctul de echilibru ºi schimb este echivalent cu ochiul labirintului – un alt simbol strãvechi – care este ºi locul tranziþiei. Figura sistemului de energie cu liberã curgere în formã de opt. mai mult decît un „întrerupãtor“ simbolic. Curentul turbionar produs de miºcarea cifrei opt se deplaseazã atît în sensul acelor de ceasornic.

. pentru scopul de a crea frumuseþe ºi armonie.. fãcînd asta... spre înapoi ºi în pãrþi....... cã.... realizînd o miºcare în forma cifrei opt. cît ºi cel spiritual – ºi. Simulînd miºcarea în formã de cifrã opt cu corpul nostru fizic......... cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor.. Pentru a fi mai eficient vã poate ajuta dacã vã imaginaþi cã trasaþi o cifrã opt pe podea sau pe pãmînt cu un creion invizibil.. combinatã cu intenþia noastrã. Fãrã sã vã miºcaþi picioarele. EXPERIMENTUL 8 Miºcarea în forma cifrei opt Staþi drept............. care atinge pãmîntul între picioarele dumneavoastrã.. vom conºtientiza modelul dublu elicoidal al ADN-ului conþinut în fiecare celulã ºi chiar îi „spunem“.....Kenneth Meadows În abordarea taoistã forma cifrei opt indicã miºcãrile de energie care au loc în Yin ºi Yang – cele douã polaritãþi complementare – care se îngemãneazã într-o unitatea de dãruire ºi primire aflatã în echilibru..... .... cu braþele atîrnînd liber în pãrþi ºi relaxaþi-vã complet.... ajutãm la armonizarea întregului sistem energetic... prin intermediul impulsurilor create de acele miºcãri.. nu numai cã îl recunoaºtem ºi îl respectãm.. – 116 – .. înãuntrul sau în afara casei ºi oricînd. realizãm contactul cu aspectele non-fizice ale fiinþei noastre – atît cel psihic... ci îl privim chiar cu dragoste! Miºcarea în forma cifrei opt poate fi realizatã aproape oriunde.... legãnaþi-vã pelvisul spre înainte........ Exersînd cu corpul nostru fizic miºcãri în forma cifrei opt. ªi nu avem nevoie decît de cîteva minute........

ca ºi cum aþi deveni în întregime chiar modelul cifrei opt! Savuraþi aceastã senzaþie pentru cîteva minute pînã cînd vã simþiþi revigorat ºi energizat. Exerciþiul culmineazã în momentul în care miºcãrile în forma cifrei opt se extind asupra întregului corp. ºi pur ºi simplu bucuraþi-vã de senzaþia ce vi se oferã! Dansaþi hula-hula! Fãrã sã vã miºcaþi picioarele. concentraþi-vã atenþia asupra umerilor ºi efectuaþi cu ei miºcãri similare. dupã care asupra capului. în formã de opt. începeþi sã realizaþi aceleaºi miºcãri. daþi voie întregului corp sã „danseze“ dupã miºcãrile în forma cifrei opt. pînã în punctul în care percepeþi miºcarea însãºi. în forma cifrei opt. Acum.Realitatea psihicului Concentraþi-vã întreaga atenþie asupra regiunii pelviene. Schimbarea locului în care v-aþi focalizat percepþia. Tot acest experiment ar trebuie realizat cu regularitate în fiecare zi. pe mãsurã ce acesta este absorbit în plãcerea adevãratã a miºcãrii lor fãcute fãrã inhibiþii. Deplasaþi-vã percepþia ºi concentraþi-o asupra miºcãrii în formã de cifra opt pe care o face mîna ºi încheietura stîngã. Percepeþi-vã întregul corp. aflîndu-vã încã în locul în care sînteþi. prin rotirea încheieturii. astfel încît percepþia sã fie focalizatã asupra curgerii libere a miºcãrii însãºi. însã continuînd sã vã rotiþi pelvisul trasaþi un model al cifrei opt cu mîna stîngã. În final. Cînd miºcãrile executate de acestea douã devin la fel de fluide ca acelea ale pelvisului. ºi cu mîna dreaptã ºi încheietura acesteia. Senzaþiile trãite pot fi sporite dacã îl veþi – 117 – . concentrîndu-vã percepþia asupra respectivei zone. în diferite regiuni ale corpului. vã ajutã sã vã dezvoltaþi o tehnicã ºamanicã vitalã.

...Kenneth Meadows realiza pe ritmurile unei muzici agreabile......... .......... Modelul cifrei opt este un simbol al Forþei primordiale a Universului ºi al modelului ADN......................... haideþi acum sã examinãm personalitatea.... care conþine în interiorul sãu instrucþiuni codificate referitoare nu numai la felul în care arãtaþi – aspectul dumneavoastrã fizic – ci ºi baza mentalitãþii ºi a modului în care sînteþi ca persoanã... uºor de ascultat............ Aºadar... melodice.. – 118 – ...........

Sîntem oare mai puþin valoroºi decît un arbore sau o floare ce îºi pun în valoare puterea ºi mãreþia în slujba frumuseþii Întregului? Acceptaþi-vã drept ceea ce sînteþi.De unde îºi obþine oare ghinda puterea sã devinã un mãreþ stejar? Ori bobocul de trandafiri puterea de a înflori ºi a deveni acea floare magnificã? Dintr-o sursã ce se aflã în ei înºiºi. cãci numai atunci poate ieºi la suprafaþã potenþialul inerent ce zace în voi ºi îºi poate adãuga la înfãptuirea Întregului calitãþile sale unice. La fel se întîmplã ºi cu noi. – 119 – .

Unul din principiile genetice. precum ºi trãsãturile noastre de personalitate. Cercetãrile genetice desfãºurate de-a lungul ultimilor ani au indicat cã programul genetic existent în noi impune creierului sã rãspundã la anumite modele de energie primite din mediul înconjurãtor. Desigur. în mare mãsurã modul în care sîntem ca indivizi. ci ºi modul în care sîntem ca indivizi. atributele psihice ºi dexteritãþile. deja.CAPITOLUL 5 Personalitatea noastrã pãmînteanã tiinþa geneticã modernã ajunge în ziua de azi la concluzii care au fost învãþãturi ºamanice. ori circumstanþele personale. genele – codul ADN care este moºtenit de la pãrinþi – sînt acelea care ne determinã trãsãturile fizice de bazã. Într-adevãr geneticienii avanseazã acum ideea cã nu factorii sociali sau de mediu. de secole – cã nu numai caracteristicile noastre fizice ºi psihice sînt predeterminate înainte de naºtere. Psihologii numesc aceste rãspunsuri „trãsãturi de comportament“. ci genele sînt acelea care determinã. sîntem afectaþi de factori – 120 – ª .

precum ºi modul în care noi înºine rãspun– 121 – . într-o oarecare mãsurã considerãm cã ne afecteazã. fãcînd ca o cauzã sã aibã efect. liberul arbitru reprezintã libertatea de a face ca lucrurile sã se întîmple – de a face ca ceva sã fie. Personalitatea poate fi definitã ca fiind ansamblul total al calitãþilor specifice care determinã comportamentul. Genele care conþin trãsãturile moºtenite ºi proiectul structurii de bazã a personalitãþii. Destinul nostru nu este format din ceea ce este sortit sã se întîmple. libera voinþã. În consecinþã. Modul în care ne dezvoltãm aceste trãsãturi ºi acea personalitate. ci modul în care sîntem abilitaþi sã ne înfãþiºãm în faþa celorlalþi ca indivizi. Caracterul este cel care adaugã valori etice ºi morale. Deci. ci rezultatul alegerilor pe care le facem ºi rezultatul reacþiilor pe care le avem la alegerile fãcute de alþii. precum ºi de alte circumstanþe. În orice caz. de influenþe rasiale ºi culturale. ce. nu întotdeauna rãspundem la aceleaºi situaþii ivite. responsabil pentru propria noastrã viaþã ºi în total control asupra propriului nostru destin.Personalitatea noastrã pãmînteanã sociali ºi economici. este doar o chestiune de intervenþie a liberului arbitru. ca rezultat al educaþiei noastre ºi a experienþelor de viaþã trãite. nu existã nimic din aceste detalii care sã dea de înþeles cã am fi puþin mai mult decît niºte bio-roboþi. în acest fel. Deci. Altfel spus. prin intermediul cãrora sîntem abilitaþi sã ne prezentãm în lume. în mod similar. personalitatea noastrã nu este neapãrat reprezentatã de fiinþa noastrã. Este o capacitate de a face în mod necondiþionat schimbãri ºi de a fi. ce funcþioneazã conform unui plan predestinat. Voinþa este elementul ce conferã putere. deoarece fiecare dintre noi avem o calitate pe care nu o posedã nici o altã formã de viaþã de pe P ãmînt – liberul arbitru. Voinþa este cea care determinã o cauzã.

prozaice. spre parcurgerea acestei vieþi.Kenneth Meadows dem în faþa noastrã ºi a celorlalþi! Personalitatea este. predominante în momentul naºterii. Acest sistem complementar fãcea parte dintr-o înþelepciune strãveche. deoarece cuprinde practici pãmîntene. cãutînd explicaþii pentru ceea ce ni se întîmplã „în afarã“ ºi se bazeazã pe principiul „cum este în interior aºa este ºi în afarã“. care exploreazã modelele comportamentale ºi maniera în care ne relaþionãm cu alþi oameni ºi. ce ne-a fost dãruitã pentru educarea spiritului. Am numit acest sistem „Medicina P ãmîntului“. potrivit cãruia miºcarea energiilor în Universul „de dincolo“ este un indicator eficace al formãrii forþelor corespunzãtoare „de aici“. Aceastã ºtiinþã indicã faptul cã noi toþi avem tipãrit la naºtere harta stelelor de unde venim ºi se bazeazã pe principiul „precum în Cer. legatã de maniera în care sînt structurate modelele comportamentale. într-o oarecare mãsurã. principiu ce are aplicabilitate atît generalã. – 122 – . creatã de modelul forþelor P ãmîntului. În toate culturile a existat o credinþã fundamentalã. cît ºi individualã. Psihologia este o ºtiinþã relativ nouã. astfel. pierdutã în antichitate ºi reafirmatã în zilele noastre. El ne ajutã sã înþelegem natura P ãmîntului. potrivit cãreia momentul ºi locul naºterii au o semnificaþie de o oarecare influenþã asupra modului în care percepem viaþa. În orice caz mai existã un aspect – o influenþã „lãuntricã“ intuitivã. prin intermediul schimbãrilor petrecute în miºcarea de rotire a „roþii anului“. ºi-a asumat rolul privit de unii în vremurile trecute ca fiind domeniul astrologiei. Acest sistem priveºte introspectiv. Astrologia este o foarte veche metodã de a desluºi modelele de energie celestã ºi modul în care acestea se manifestã în raport cu noi. pe P ãmînt. aºa ºi pe P ãmînt“.

ciclul natural al orbitei P ãmîn– 123 – . în mare mãsurã. Este o putere care în momentul naºterii. printre nativii americani.Personalitatea noastrã pãmînteanã ºi pune accentul asupra încãrcãrii personale cu energie – ceea ce nativii americani numesc „Medicinã“. Roata anului Sud – 1 august Sud-est – 21 iunie – solstiþiul de varã Propria noastrã putere este ºi medicamentul nostru. maniera în care trebuie sã percepem ºi sã rãspundem realitãþii fizice. Nord – 2 februarie Nord-vest – 22 decembrie Nord-est – 1 mai – echinocþiul de primãvarã Vest – 31 octombrie Est – 1 mai Sud-vest – 22 septembrie – echinocþiul de toamnã Figura 11. în interiorul acestuia ºi în jurul sãu – care influenþeazã ºi afecteazã maniera în care sîntem. Medicina P ãmîntului se bazeazã pe Roata anului. se îngemãneazã cu acele atribute pe care le deþinem în mod inerent în interiorul nostru. deoarece. Medicina P ãmîntului înseamnã ºi puterea P ãmîntului – puterea forþelor naturale pe P ãmînt. influenþînd. acestea sînt cuvinte sinonome.

care este ea însãºi un catalizator al înþelepciunii strãvechi ºi. precum ºi relaþia noastrã cu Natura ºi alte fiinþe vii. de fapt. precum ºi un amestec de potenþiale opuse. trei cercuri interconectate. precum ºi pe Roata medicinii. Reprezintã „masculinul“ Yang ºi „femininul“ Ying. oferindu-ne posibilitatea sã ajungem sã ne conºtientizãm pe noi înºine ca indivizi. lãþimea ºi înãlþimea manifestãrii fizice. Roata medicinii Roata medicinii este un inel sau un cerc care conferã limitã necuprinsului. – 124 – . ale taoismului. cu polaritãþile lor.Kenneth Meadows tului în jurul Soarelui. Nu este fiinþa noastrã realã. el reprezintã lungimea. Medicina P ãmîntului poate fi numitã ºi Horoscopul Naturii. o „hartã a psihicului“. precum ºi de a ajunge la un indiciu referitor la scopul încarnãrii noastre prezente. În interiorul cercului se aflã o cruce cu braþe egale – un simbol al echilibrului. ci chipul pe care adevãratul nostru eu îl înfãþiºeazã lumii. de asemenea. deoarece reprezintã un mijloc de a ne ajuta sã ne înþelegem propria personalitate. ferecate laolaltã. reprezentate de linii verticale ºi orizontale. Acest simbol bidimensional al crucii încercuite încorporeazã. Personalitatea noastrã exprimã cine ºi ce sîntem în interior. astfel cã. Simbolizeazã recipientul tuturor elementelor care existã. absorbind ºi distribuind energie într-o armonie perfectã. condiþionate de cea de-a patra dimensiune – durata miºcãrii ºi a schimbãrii – Timpul.

sud-est. avînd ca rezultat formarea unei roþi cu opt spiþe. Stabileºte. ce marcheazã cea mai lungã zi ºi cea mai lungã noapte. ºi solstiþiile de varã ºi de iarnã. un indicator a patru principii creatoare de bazã. de asemenea. de asemenea. patru sferturi de cerc corespunzãtoare celor patru anotimpuri ºi avînd patru puncte de tranziþie pe parcursul lor. – 125 – . prezentate în întreaga lor naturã dualã ºi conþinute în perfect echilibru ºi armonie în cadrul întregului. Crucea încercuitã ºi baza roþii medicinii mandala conþine. în dreapta. Cer ºi P ãmînt.Personalitatea noastrã pãmînteanã Nord Iarna/Miezul nopþii Primãvarã/Zori Vest Est Toamna/Apus Sud Varã/Amiazã Figura 12. cînd ziua ºi noaptea sînt egale în duratã. se adaugã încã patru „spiþe“. care produc schimbãri semnificative în decursul rotirii roþii: echinocþiile de primãvarã ºi toamnã. est vest deasupra ºi dedesubt sau în faþã. simbolul taoist Tai Chi al polaritãþilor Yin ºi Yang. sud. Prin stabilirea altor patru direcþii – nord-est. în stînga. Stabileºte direcþii – nord. sud-vest ºi nordvest.

ci ºi douãsprezece „locaþii“ diferite. care este perioada parcurgerii realizãrii unei orbite complete a P ãmîntului în jurul Soarelui – fiecare avînd o duratã aproximativ egalã ºi fiecare în parte fiind afectat de influenþa lunarã rezultînd din prezenþa Lunii pe orbita sa în jurul P ãmîntului. de schimbãri petrecute în cadrul ciclului natural. Cele trei cercuri interconectate stabilesc direcþii Cele douãsprezece segmente furnizeazã nu numai douãsprezece perioade temporale.Kenneth Meadows Cînd fiecare sfert de cerc corespunzãtor unui anotimp este împãrþit în trei. de unde – 126 – . prin intermediul cãrora realitatea fizicã poate fi trãitã. Astfel. Deasupra Înainte Stînga Dreapta Înapoi Dedesubt Figura 13. el stabileºte douãsprezece segmente temporale într-un an solar. În vechea numerologie. doisprezece era numãrul structurii sau aranjamentului organizaþional – expresie a unei mãsuri dogmatice. se stabilesc douãsprezece segmente temporale.

ca ocazii de a dobîndi noi puteri. sufletul echipeazã vehiculul reprezentat de corpul fizic cu calitãþile ºi potenþialele necesare pentru fiecare individ pen*Earth Medicine (Rider. Medicina P ãmîntului * indicã modul în care înainte de naºtere. ci. ca rezultat al rãspunsurilor noastre date acelor experienþe de viaþã.) – 127 – . aºadar. Medicina Pãmîntului Medicina P ãmîntului se referã. douãsprezece categorii cuprinzãtoare.Personalitatea noastrã pãmînteanã ea poate fi perceputã. precum ºi cu alte aspecte ale schimbãrilor ce au loc în mediul înconjurãtor. astfel.A. ci la ocaziile ce ne însoþesc în prezent ºi cu ajutorul cãrora ne formãm propriul viitor. cu calitãþile Lunii – a lunii în care s-au nãscut. 2001) este un ghid cuprinzãtor al sistemului ºi conþine profile detaliate ale fiecãrui „Totem” ce guverneazã data naºterii (N. ca ºi potenþiale valori sau dezavantaje. mai degrabã. un dispozitiv foarte valoros în scopul realizãrii autocunoaºterii. ca provocãri în faþa formãrii caracterului ºi un viitor mijloc de sporire a dobîndirii de putere personalã. nu la ceea ce poate fi sortit sã se întîmple în ciuda voinþei noastre contrare. esenþiale a individului. Roata medicinii asigurã. Toate acestea oferã indicii asupra naturii proprii. inerente pentru respectiva „porþiune“ temporalã. Slãbiciunile nu erau percepute ca rãspunderi. posibile puncte forte sau slãbiciuni. Ea dã posibilitatea nativilor americani sã se identifice cu caracteristicile anotimpurilor în care s-au nãscut. cu ajutorul cãrora ea poate fi sesizatã.

Ea guverneazã perioada de gestaþie pentru embrionul uman aflat în pîntece: nouã luni – nouã Luni – sau patruzeci de sãptãmîni de la concepere. Ea reglementeazã ciclul menstruaþiei.Kenneth Meadows tru a face faþã situaþiilor ºi circumstanþelor vieþii pe P ãmînt. Nord N NV Vest V SV S NE E SE Est Sud Figura 14. ce vor permite dezvoltãrii sã aibã loc în cadrul unui proces natural. Luna joacã un rol semnificativ în toate acestea. evolutiv. Cele opt direcþii ºi cele douãsprezece diviziuni – 128 – .

ci ºi un mijloc prin care îºi poate gãsi exprimare într-un mod deosebit. Viaþa noastrã pe P ãmînt este astfel conºtientizatã. de asemenea. În alte lumi. pe timpul rãmînerii „într-o stare de continuã atenþie“. – 129 – . Un totem este un „senzor“ simbolic care ajutã la distingerea influenþei reciproce a forþelor non-fizice. Nu e de mirare cã ºamanii includeau printre principiile lor ºi influenþa caracteristicilor Lunii – luna de naºtere – asupra tipului de personalitate ce urma sã revinã nativului. Din moment ce un totem exprimã caracteristicile unei fiinþe vii. printr-o „fereastrã“ de percepþie deschisã cãtre lume. Aceste calitãþi sînt reprezentate mai mult sub formã de totemuri decît cu hieroglife sau simboluri. indicã forþele prezente în noi ce reflectã lumina propriului nostru „Soare“ spiritual cãtre sursa propriei noastre fiinþe. Totemuri Medicina P ãmîntului derivã dintr-un principiu potrivit cãruia modelele de energie din cadrul genelor ne determinã trãsãturile de personalitate ºi potenþialele calitãþi pe care le avem ºi culmineazã în momentul naºterii îngemãnîndu-se cu forþele naturale predominante în respectiva perioadã a ciclurilor anotimpurilor pe Pãmînt. Viaþa pe P ãmînt nu este numai o experienþã a Spiritului. ci ºi fluxul ºi refluxul forþelor emoþionale prezente în noi. poziþionatã în funcþie de locul de pe Roata anului care corespunde naºterii noastre. Reflectã lumina ºi viaþa sursei solare aflate în centrul universului nostru fizic ºi. Deci. este o reflexie a Sinelui nostru autentic.Personalitatea noastrã pãmînteanã Influenþeazã nu numai mareele. Luna oglindeºte ceea ce este expresia Spiritului nostru – esenþa a ceea ce noi înºine sîntem.

12 19.06 21.06 Vînturile de est An în creºtere 22.03 21. Iarna – solstiþiul – 22 decembrie Vînturile de nord Primãvara – echinocþiul – 21 martie 22.09 20.09 22.12 23.11 22.05 20.01 An în descreºtere Vînturile de vest 23.08 21.07 21. Cele douãsprezece segmente temporale pe Roata anului.04 20.07 Toamna – echinocþiul – 22 septembrie Vînturile de sud Vara – solstiþiul – 21 iunie Figura 15.Kenneth Meadows el reprezintã un ajutor mai eficient decît o hieroglifã sau un simbol geometric.05 21.08 21. – 130 – .10 22.01 18.04 20.10 22.02 19.11 21.02 20.03 19.

0 i 9 Ur Somonul Timpul desãvîrºirii 22.0 3 Lu E pu l E EN fni þa ul i im eziri ªopul t–r 19.1 ngi 2 pu lv 19 urlãt întu .10 – 22.02 oa rilo r – 2 re 0.05 fl – 2 oriri 0. Tim 21.09 Ce rbu Co l E 22 rbu l VS V .02 Vidra NN Tim V Timpul îngheþului T im pu 23.Personalitatea noastrã pãmînteanã Nord NV pu – 1 Tim 2.07 – 21.10 Tim car – 22 .03 21 VN Bu N Timpul creºterii 20. cu animalele totem asociate cu cele douãsprezece perioade de timp – Lunile sau lunile anului (perioadele cuprinse între o apariþie crescãtoare ºi descrescãtoare a Lunii) care îºi exercitã influenþa.08 rec un – 2 olte 1.04 – 20.11 23 l nop .11 þil – 2 or lu 1.01 – 18.04 m Ti .0 i 6 or zel un l fr d pu e ca .01 Timpul purificãrii 20.08 rea oa gi nit lor lun ã oc le 07 Ci pul zi – 21. – 131 – ES Tim p 21 ul în . Roata Medicinii Pãmîntului.02 ªarpele NV V SV S NE E SE Castorul Est Vest SS Tim sul br 22 pul .12 2 sca irii Gî l reînn9o.0 6 V SS E Sud Figura 16.

Kenneth Meadows În timp ce în astrologie naºterea este asociatã cu constelaþiile stelelor – Berbec. de exemplu – în medicina P ãmîntului naºterea este relaþionatã cu un totem animal de pe roata medicinii. Castorul. în locul unde am dori sã fim. prin intermediul acestei cunoºtinþe. cum ar fi: Lupul. Medicina P ãmîntului ne furnizeazã indicii despre modul în care am fost clãdiþi ca personalitate. nivelul de conectare cu natura ºi formele animale. ºi tipul de provocãri ºi lecþii de viaþã care sînt cel mai probabil sã aparã în scopul de a ne cultiva cele mai ascunse trãsãturi ale sinelul ºi. – 132 – . sã putem progresa în evoluþia noastrã. Bufniþa sau Somonul. element mai lesne comunicativ decît un grup de stele. ªoimul. sã ajungem din locul unde ne aflãm în acest moment. ce ne învaþã. Aºadar. Iatã o expunere succintã a caracteristicilor asociate cu fiecare din cele douãsprezece perioade de timp ºi animalele totem corespunzãtoare fiecãrei perioade. astfel. ne ajutã ºi ne sprijinã pe timpul plimbãrii pe care o facem pe P ãmînt în cursul vieþii ºi ne dã posibilitatea sã prosperãm ºi sã ne dezvoltãm în toate aspectele fiinþei noastre totale. de asemenea. Medicina P ãmîntului recunoaºte influenþa pe care o are energia acestor totemuri asupra modelului lãuntric dupã care este modelatã viaþa fizicã a fiecãrui individ. Ea indicã. Medicina Pãmîntului ne poate ajuta sã ne cunoaºtem mai în amãnunt ºi. Gemenii sau Scorpionul.

atunci cînd ceva nou le capteazã atenþia. floarea. cãutînd noutatea vieþii. bucuria momentului. bobocul. ªi. O imaginaþie vie. ramura. combinatã cu un entuziasm contagios. decolînd cu uºurinþã. ªoimii sînt entuziaºti – dispuºi rapid sã îi impulsioneze ºi pe alþii sã-i sprijine în realizarea ultimului lor proiect. însã la fel de rapizi în a-ºi pierde interesul.Personalitatea noastrã pãmînteanã 21 martie – 19 aprilie ªOIMUL Timpul trezirii Este nãscut într-un moment al ciclului anual cînd forþele adormite ale naturii izbucnesc. sã aibã experienþe noi. dacã ceea ce cautã îl evitã sau nu poate fi obþinut cu rapiditate. la fel cum ºoimul zboarã cãtre înãlþimi. Abordeazã fiecare provocare cu entuziasm. astfel încît sã o aducã la un rezultat fructuos. ºi lui îi place sã fie cu „capul în nori”. sãrbãtorind. exuberant. Are nevoie sã studieze natura ºi sã înveþe de la ea: mai întîi este sãmînþa. Bucuria sa rezidã în ceea ce se întîmplã acum! Ca ºi animalului sãu totem. alergînd dupã aspiraþii mãreþe. fructul ºi iarãºi sãmînþa – toate într-o înºiruire corectã. dar neavînd puterea de a se menþine. ªi el este entuziast. idei noi. O parte a Scopului vieþii pentru el este sã înveþe sã fie persistent ºi sã rãmînã destul de mult concentrat asupra unei situaþii. în permanenþã. survenind fiecare la timpul potrivit. rãdãcina. produc o tendinþã cãtre fantezie ce poate duce la luarea de decizii ce pot fi regretate mai tîrziu. uitînd lesne trecutul ºi fiind puþin preocupat despre viitor. – 133 – . îi place sã exploreze noi locuri. urmeazã apoi mugurul.

Energetic. însã de o impulsivitate care îi tenteazã sã facã judecãþi de valoare precipitate ºi sã ia decizii lipsite de înþelepciune. se exprimã printr-un caracter constructiv. cînd noua viaþã îºi formeazã rãdãcini spre a-ºi asigura stabilitatea. a dãruirii ºi cã pentru a fi o personalitate puternicã nu este necesar egoismul. Este rapid – 134 – . 20 aprilie – 20 mai CASTORUL Timpul creºterii Data lui de naºtere survine pe timpul perioadei de schimbãri dramatice petrecute în ciclul anual. Astfel. Ca ºi castorul. mergînd pînã acolo încît „construieºte“ vieþile celorlalþi. ea putînd fi exprimatã pe deplin numai atunci cînd se gãseºte în armonie cu ceilalþi. Probleme de avut în atenþie: Sã descopere cã fericirea vine în urma împãrtãºirii.Kenneth Meadows Natura sa de bazã este aceea a unui „zburãtor la mari înãlþimi“ – energic ºi entuziast. animalul sãu totem are o înclinaþie nativã cãtre munca laborioasã ºi strãduinþa persistentã. cît ºi umilinþa. cu ajutorul sãu prezentînd abilitãþi organizatorice. preocupîndu-se permanent de realizarea de modificãri ºi îmbunãtãþiri pentru împrejurimile sale ºi condiþiile sale de muncã. Marea provocare a vieþii lor este sã îºi aducã aspiraþiile cu picioarele pe pãmînt. este foarte probabil ca situaþiile ivite în viaþã sã îi ofere în mod repetat ocazia de a-ºi diminua impulsivitatea ºi de a-ºi dezvolta atît rãbdarea. iar aceasta necesitã o stãruinþã continuã. Cautã progresul vizibil – acel tip de progres care asigurã o fundaþie fermã pe care sã se poatã construi – ºi un aer de perenitate.

avînd capacitatea de a se descurca în toate lucrurile. Deºi cãlduros ºi afectuos prin natura sa. chiar în condiþiile existenþei unor limitãri stricte. Natura sa de bazã este hãrnicia.Personalitatea noastrã pãmînteanã în a învãþa. cînd copacii sînt plini de frunze ºi florile îºi poartã mîndre inflorescenþa – o perioadã de expansiune a Naturii – ºi. însã încet în a se hotãrî. Castorii gãsesc o satisfacþie deosebitã în deþinerea de posesii ce aduc confortul ºi plãcerea. devenind posesiv. prin natu– 135 – . 21 mai – 20 iunie CERBUL Timpul înfloririi Nativul este nãscut pe timpul ultimului ciclu al Primãverii. ºi hotãrîrea de a-ºi consolida ºi asigura construcþiile. la fel cum ºi el cere spaþiului sã fie „el însuºi“. existã ºi o înclinaþie spre austeritate ºi caracter rãzbunãtor faþã de cei ce-ºi încruciºeazã drumurile în vreun fel. O parte a scopului vieþii este constituitã de recunoaºterea diferenþei între ceea ce este temporar ºi ceea ce este durabil. îºi clãdeºte ºi cultivã flexibilitatea. însã trebuie sã se pãzeascã împotriva excesului de auto-indulgenþã ºi spirit posesiv. cu el. creativ. însã înclinat sã fie preocupat mai mult de prosperitatea materialã decît de principiile ideale. Probleme de avut în atenþie: Cele mai rele traume emoþionale au tendinþa sã fie acele petrecute în anumite perioade ale vieþii sale. adaptabilitatea ºi compasiunea. Adunînd învãþãturi din experienþele trãite. în care înclinaþia sa de a-ºi clãdi posesiuni prevaleazã asupra relaþiilor personale intime. Are nevoie sã dea celorlalþi „spaþiul“ pentru a fi ei înºiºi.

Este plin de resurse. pot scoate ce e mai bun din el. doar dacã nu cumva învaþã sã le trateze cum trebuie. Ca ºi animalul sãu totem. Multe din traumele prin care trece sînt semne cã nu a insistat destul sã adune fructele strãduinþei sale. Ca ºi cerbul. o atmosferã caldã ºi de bunã dispoziþie. Trebuie sã înveþe sã coor– 136 – . arãtînd vitalitatea abundentã în legãturã cu ceea ce prezintã interes imediat ºi letargie în alte privinþe. cautã stimularea ºi varietatea. ceea ce îl aduce mereu în preajma a noi experienþe.Kenneth Meadows ra lui. Adesea este distras de la îndeplinirea lucrurilor de care este capabil. Probleme de avut în atenþie: Neînþelegerile pe care le are cu ceilalþi indicã existenþa unor proprii divergenþe lãuntrice. Deºi de o versatilitate înfloritoare. Are un temperament cãlduros ºi o naturã afectuoasã. ori nu a învãþat cã succesele de duratã se obþin prin perseverenþã. cînd rece asupra lucrurilor. este sensibil – recunoaºte mai rapid nevoile ºi sentimentele altora decît ar face-o chiar aceºtia – ºi este predispus cãtre stãri sufleteºti schimbãtoare. însã toanele sale pot submina chiar ºi cele mai apropiate relaþii. însã este uºor de distras ºi mult prea înclinat sã sarã de la o atracþie la alta. precum ºi o companie cu o atitudine pozitivã. Are un puternic simþ al curiozitãþii ºi o puternicã dragoste pentru varietate. Principalul scop al vieþii pentru el este sã înveþe valorile auto-disciplinei ºi consistenþei. capabil sã obþinã cele mai bune rezultate din cele mai simple elemente aflate la dispoziþie. Energetic. are un entuziasm nestãvilit faþã de lucrurile care-i atrag atenþia. se exprimã prin schimbãri bruºte – suflînd cînd fierbinte. de permanenta sa neliniºte ºi lipsã de concentrare.

nativul Ciocãnitoare este cãlduros ºi simþitor cu cei apropiaþi lui. Imaginaþia sa fertilã îl face sã fie predispus la a exagera ºi „a face din þînþar armãsar”. Este uºor de rãnit ºi orice dezamãgire sau neîmplinire poate genera în el o atitudine de auto-compãtimire. ajungînd pînã la recriminare ºi amãrãciune. în orice caz. ce sînt evidente în Naturã. însã care. în aparenþã. sau sã se îngrijoreze peste mãsurã în legãturã cu lucruri ce sînt adevãrate numai în mintea sa. deºi posesiv ºi vulnerabil. – 137 – . sînt contrarii. se exprimã prin canalizarea devotamentului. sînt complementare. Energetic. Persoana nãscutã în aceastã perioadã este expresia unor calitãþi cum ar fi creºterea. Ciocãnitoarea obiºnuieºte sã se þinã scai de ceva – este reticent în a da drumul la ceea ce considerã cã „i se cuvine“ pe drept cuvînt. educarea ºi protecþia. este rece ºi distant cu strãinii. Deºi afectuos prin natura sa. Emotiv ºi sensibil. adesea. însã. 21 iunie – 21 iulie CIOCÃNITOAREA Timpul zilelor lungi Luna naºterii sale marcheazã începutul sezonului Verii. moment în care promisiunile Primãverii încep sã-ºi arate roadele. se poate converti într-un martiriu auto-provocat. aspect care. Ca ºi animalul sãu totem. este predispus a fi neiertãtor cu oricine îi scoate la ivealã vreo slãbiciune sau posedã orice fel de element care sã le ameninþe securitatea. În voinþa sa stã scris sã facã sacrificii pentru beneficiul celor apropiaþi. tendinþã care se aplicã ºi în ceea ce priveºte relaþiile personale. în aceastã perioadã a Solstiþiului de Varã ºi a celor mai lungi zile ale anului. în realitate.Personalitatea noastrã pãmînteanã doneze elementele ce.

21 august SOMON Timpul desãvîrºirii Data de naºtere a nativului cade într-o perioadã în care. Provocãrile ce-l aºteaptã în „periplul“ sãu pãmîntean trebuie sã-i abiliteze maturizarea. 22 iulie .Kenneth Meadows Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã preþuiascã momentul. deci. O fi el bine echipat de la naturã pentru a prelua comanda la îndeplinirea sarcinilor ºi a face lucrurile sã funcþioneze – ceea ce este foarte bine – însã pot apãrea dificultãþi atunci cînd vrea sã trãiascã vieþile altora în locul lor. Mult stres ºi multã neliniºte pot fi cauzate de încãpãþînarea de a se lega de ceea ce i-a servit scopurilor. Capacitatea de a acorda libertatea este adesea o probã de iubire adevãratã. ci sã recunoascã faptul cã puterea de a face schimbãri stã întotdeauna în Clipa prezentã. printr-o preocupare grijulie ºi o activitate pasionalã. prin experienþa apropierii. ca ºi de confuzia fãcutã între ataºamentul faþã de lucruri ºi iubire. Sã nu trãiascã înconjurat de regrete faþã de trecut sau de aºteptãri legate de posibile lucruri în viitor. este un moment al deschiderii ºi activitãþilor din abundenþã. Aºadar. Energia sa. ce-ºi prezintã ca roade relaþii apropiate ºi un puternic sentiment de a fi dorit. însã are nevoie sã se asigure cã încrederea de sine nu se transformã într-o senzaþie de a fi important. – 138 – . în emisfera Nordicã. prin aroganþã ºi atitudine intransigentã. Energetic se exprimã. Soarele este la apogeul puterii sale ºi întreaga Naturã îºi înfãþiºeazã abundenþa fructelor. entuziasmul ºi cãldura inimii sînt valori importante.

decît majoritatea oamenilor.Personalitatea noastrã pãmînteanã Are nevoie sã îºi imite animalul totem. Probleme de avut în atenþie: Frecvent este pus în faþa unor situaþii care îi pun la încercare rezistenþa încãpãþînatã la schimbare. prin dezvoltarea capacitãþii de a privi ºi spre necesitãþile emoþionale ale semenilor sãi. pe mãsurã ce se deplaseazã prin apele vieþii. Iubirea ºi afecþiunea sînt ingrediente esenþiale pentru bunãstarea sa. Ca ºi animalul lui totem. precum ºi nevoia de a deveni mai flexibil ºi mai adaptabil. ci. neapãrat. Pe parcursul vieþii trebuie sã înveþe meºteºugul delicat al stãpînirii propriilor emoþii. Dezamãgirile de ori ce fel sau necazurile pot face optimismul sãu obiºnuit sã se prãbuºeascã în tristeþe ºi melancolie. prin realizarea lucrurilor în mod forþat. mai degrabã. deoarece el simte lucrurile atît de intens. Astfel. prin abilitatea de a lãsa acestora libertatea sã se întîmple. nativul Ursului Brun poate sta zdravãn înfipt pe picioarele din spate. în ceea ce priveºte pu– 139 – . frecarea. Învaþã sã recunoascã faptul cã împlinirea nu vine. 22 august – 21 septembrie URSUL BRUN Timpul recoltei Nativul din aceastã perioadã este nãscut într-un moment al ciclului anual cînd ceea ce a fost semãnat este gata acum sã fie recoltat. se exprimã energetic printr-o strãduinþã practicã de a recolta pe deplin potenþialele sale calitãþi lãuntrice. pe cît posibil. încercînd sã nu producã valuri care sã deranjeze ºi sã reducã. încît este mai vulnerabil la trãiri emoþionale negative.

Are nevoie sã-ºi lase nevoile ºi aspiraþiile sã fie stimulente pentru achiziþii practice. precum ºi cînd trebuie sã accepte împrejurãrile ce nu pot fi schimbate. fie ele obiecte ce necesitã reparaþii. el preferã familiarul faþã de tot ceea ce poate fi nou ºi necunoscut. menþinîndu-ºi picioarele ferm înfipte în pãmînt. în esenþã este o persoanã practicã. Probleme de avut în atenþie: Indiferent de ceea ce cautã.Kenneth Meadows terea lui de a se baza. expresia energeticã de bazã a persoanelor nãs– 140 – . Învaþã sã cunoascã momentul în care trebuie sã emane energie pentru a produce o schimbare. Încet din fire în a face schimbãri. pentru a vedea o îmbunãtãþire în modul lor de funcþionare. Este bun la reparat lucruri. Deºi. pe cei din jur. respectivul obiect trebuie sã fie neapãrat în locul în care se aflã ºi el. Avînd un ochi iscusit pentru detalii. Aºadar. în mare mãsurã. 22 septembrie – 22 octombrie CORBUL Timpul frunzelor cãzãtoare Aceasta este perioada cînd echinocþiul de toamnã semnaleazã o încetinire a ritmurilor naturii aflate în pregãtire pentru perioada de iarnã. fie situaþii ce cauzeazã funcþionãri defectuoase în viaþa celor din jur faþã de care manifestã afinitate. iar înclinaþia sa cãtre fantezie îl poate conduce la concluzia greºitã cã lucrurile sînt altfel decît sînt. în vederea momentului reînnoirii ce stã sã vinã. are ºi o imaginaþie vie. are o mare plãcere în a demonta lucrurile ºi a le monta la loc. Visurile devin realitãþi fizice numai atunci cînd au o bazã solidã.

Aceastã tendinþã le asigurã o empatie pentru ceilalþi ºi luarea în consideraþie ºi a altor puncte de vedere decît cele proprii. Provocãrile nu ezitã sã aparã în viaþa sa. Nativul are o naturã comodã. Persoana nãscutã în acest moment are o afinitate atît faþã de aspectele vizibile. Ca ºi animalul lor totem. dezordinea. nu îi plac disputele. chiar dinaintea iernii. concomitent cu menþinerea unei puternice individualitãþi ºi independenþe. confuzia ºi emoþiile negative. putînd fi asimilatã cu apusul din ciclul diurn. preferînd sã menþinã pacea aproape cu orice preþ. Probleme de avut în atenþie: Sã dobîndeascã forþa interioarã care se naºte din acþiunile ferme realizate pe baza propriilor convingeri ºi sã capete înþelepciunea ce rezultã din emiterea de judecãþi de valoare sãnãtoase. cît ºi invizibile ale vieþii. spre a-i testa capacitatea de a împãrtãºi ºi coopera cu semenii sãi. însã este reticent în momentele în care este zorit sã ia decizii pe care mai tîrziu le-ar putea regreta. nativii din Corb necesitã compania altor semeni pentru a le furniza un sentiment de securitate ºi a lucra mai bine în relaþii de parteneriat sau grup. 23 octombrie – 22 noiembrie ªARPELE Timpul îngheþului În cuprinsul ciclului anual aceasta este perioada crepuscularã.Personalitatea noastrã pãmînteanã cute în aceastã perioadã. Este un bun organizator ºi un eficient transmiþãtor de mesaje. Nativul – 141 – . este aceea de consolidare ºi dezvoltare a resurselor interioare. în scopul de a face faþã provocãrilor venite din exterior.

Este adaptabil la noi situaþii ºi dã dovadã de putere ºi stãruinþã. lãsînd trecutul în spate ºi fãcînd schimbãri dramatice în viaþa sa. deºi acestea îi pot cauza frustrãri. se poate cãþãra pe înãlþimile euforiei sau poate cãdea în picaj în profunzimile deznãdejdii. care este capabil sã nãpîrleascã. schimbîndu-ºi pielea ºi reînnoindu-se el însuºi. Confruntarea în egalã mãsurã cu sarcini formidabile ºi teste dificile face parte din procesul regenerativ inerent naturii sale. ceea ce îl face sã ajungã la rezultate strãlucite chiar în situaþii sau circumstanþe adverse. ºi nativul are la rîndul sãu capacitatea de a se elibera singur din strînsoarea fostelor relaþii afective. în situaþia în care schimbãrile dorite nu pot fi fãcute imediat sau momentul ales este nepotrivit. însã aceste traume îl învaþã necesitatea unei sincronizãri mai bune a acþiunilor sale.Kenneth Meadows dã dovadã de o curiozitate cercetãtoare. cu mai mare rapiditate decît majoritatea oamenilor. animalul sãu totem. Ideile abundã în el. Ca ºi ºarpele. Ca ºi ªarpele. cel care îi poate da posibilitatea sã transforme „ceea ce a fost“ în „ceea ce poate acum sã fie“. Astfel de provocãri îl împing dincolo de propriile limitãri auto-impuse. aceasta este perioada din ciclul anual în care aerul este rãcoros ºi limpede. iar cei nãscuþi acum au o viziune clarã a necesitãþilor ºi a destinaþiei lor stabilite. – 142 – . avînd permanent intenþia de a dezvãlui ceea ce nu întotdeauna este la vedere. Probleme de avut în atenþie: Nerãbdarea sa îi produce durere ºi disconfort. 23 noiembrie – 21 decembrie BUFNIÞA Timpul nopþilor lungi În emisfera Nordicã.

vizibil. este motivat sã sesizeze imediat ocaziile profitabile ivite ºi sã accepte noi provocãri. care se împleticesc în întuneric. Impulsionat de un puternic motor interior. animalul sãu totem. Are nevoie de cãldura unei relaþii apropiate ºi tinde sã rãmînã credincios celor care îl ajutã sau în sprijinã. Evadeazã din situaþiile plicticoase în care se aflã uneori. în care sã reflecteze ºi sã analizeze. deºi adormitã pentru moment. se bazeazã pe forþele proprii ºi are capacitatea sã se adapteze la noi medii sau la schimbãri bruºte de situaþie. Nu-i place sã fie privat de libertate în nici un fel ºi reacþioneazã excelent atunci cînd lasã aceastã libertate sã-i exprime pe deplin felul de-a fi. este pe cale sã fie pusã rapid în miºcare. – 143 – . pentru a putea gãsi în el compasiunea faþã de semenii din jurul sãu.Personalitatea noastrã pãmînteanã Ca ºi Bufniþa. fãrã o prea mare dificultate. preferînd propria sa companie. 22 decembrie – 19 ianuarie GÎSCA Timpul reînnoirii Data naºterii nativului survine în cea mai aridã perioadã a anului. Este plin de resurse. pentru a nu-ºi risipi energia în prea multe direcþii deodatã. precum ºi la începutul procesului de creare a unei noi forme care. Sã reuºeascã sã aibã o privire introspectivã. precum ºi o inimã cãlduroasã. Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã-ºi dozeze potenþialul. pentru a putea percepe astfel dincolo de ceea ce este evident. nativul acestei perioade are un ochi extrem de ager în privinþa detaliilor ºi o naturã iscoditoare.

cîtã vreme nu sînt pierdute din vedere obiectivele avute. îºi abordeazã misiunile cu entuziasm. este uºor de provocat. are un fin simþ al valorii. Probleme de avut în atenþie: Acestea sînt derivate din eforturile sale de a aranja ºi conserva. deoarece obiectivul acestora este de a-l învãþa a se baza pe el însuºi ºi a fi auto-suficient.Kenneth Meadows Ca ºi Gîsca. sã aibã acces la cunoaºtere. ce poate apare numai în urma finalizãrii acþiunilor începute. Persoanele nãscute în aceastã lunã sînt conservatoare ºi vizionare. Însuºirea sa înnãscutã de a fi un perfecþionist îi permite sã desfãºoare chiar ºi activitãþi mãrunte. este înzestrat cu o puternicã voinþã de a explora teritorii necunoscute. obiºnuite. Provocarea majorã în viaþã este pentru el sã înveþe cum sã ducã lucrurile la bun sfîrºit ºi. Preferã sã rãmînã în continuã miºcare ºi sã îndeplineascã sarcini. – 144 – . însã idealismul sãu îl poate face sã fie un neînþeles. 20 ianuarie –18 februarie VIDRA Timpul purificãrii Aceastã perioadã de mijloc din anotimpul Iernii este un moment în care P ãmîntul este purificat. în vederea pregãtirii sale pentru noul ciclu de viaþã. Prudent prin natura sa. animalul sãu totem. deci. extraordinar de bine. Cînd aceasta este coroboratã cu puritatea intenþiei. astfel. tot ceea ce pare imposibil devine lesne de obþinut. în scopul de a-ºi determina propria identitate. Dacã se gãseºte în compania unor persoane cu standarde mai scãzute decît ale sale sau la care sînt dominante aspecte minore.

ce anticipeazã robusteþea noii vieþi ce este pe cale sã se iveascã în Naturã. Este un reformator în sensul constructiv al ideii. este extrem de sensibil ºi intuitiv. 19 februarie – 20 martie LUPUL Timpul vînturilor urlãtoare Nativul este nãscut într-o perioadã „intermediarã“ a ciclului anual ºi într-un moment de rapide schimbãri. capabil sã discearnã între atitudinile ºi intenþiile celorlalþi. însã fuge de prea multe legi ºi regulamente. exceleazã în ordine ºi are mare nevoie de curãþenie. chiar în pofida adversitãþii semenilor. uneori. adorînd – 145 – . Sensibilitatea ºi compasiunea de care dã dovadã îl fac sã fie uneori credul ºi vulnerabil. pe care le considerã inhibitive. Este înzestrat din punct de vedere al originalitãþii ºi poate fi destul de inventiv. Ca ºi Lupul. pasibil de a suferi dezordini emotionale. cît ºi în mediul de lucru. indiferent cît de bine ascunse ar fi acestea. Are o adevãratã dragoste pentru tot ceea ce bucurã ochiul ºi urechea. atît acasã. animalul sãu totem. Învaþã sã transforme viziunile în realitãþi practice. Probleme de avut în atenþie: Are nevoie sã gãseascã curajul de a acþiona mai mult pe baza „impulsurilor“ interioare. animalul sãu totem. Are o minte tot timpul ocupatã ºi îi face plãcere sã se implice în activitãþi cu oamenii. deºi ideile sale sînt uneori prea puþin practice. decît în conformitate cu aºteptãrile celorlalþi. dacã îºi lasã sentimentele sã-l influenþeze. deºi este înclinat sã preia prea multe sarcini deodatã. prin strãduinþã ºi.Personalitatea noastrã pãmînteanã Ca ºi Vidra.

..... o sorginte lãuntricã.Kenneth Meadows strãdaniile creative............ fiind asociatã cu ªoimul.... – 146 – . În emisfera Sudicã.. în emisfera Nordicã..... pentru a-ºi extinde orizonturile.... Pe harta Medicinii P ãmîntului......... nordul ºi sudul îºi schimbã poziþiile ºi la fel se întîmplã ºi cu estul ºi vestul (vezi figura 17). Primãvara începe la Echinocþiul de primãvarã... iar ªoimul este animalul totem repartizat perioadei 21 martie – 19 aprilie.. Echinocþiul de primãvarã este în jurul datei de 22 septembrie.. În astrologie...... la fel fiind ºi animalele totem asociate cu datele respective..... De exemplu. Încercãrile la care-l supune viaþa au scopul de a-l face în stare sã se elibereze din mrejele limitãrilor ºi restricþiilor existente. Deoarece segmentele temporale din Medicina P ãmîntului sînt relaþionate cu anotimpurile ºi ciclul natural al anului. Este bine sã petreacã mult timp concentrîndu-se asupra gasirii de modalitãþi de auto-exprimare care sã-i poatã oferi mijloacele de recuperare necesare dupã realizarea eforturilor rezultate din îndeplinirea sarcinilor ce îi sînt adesea încredinþate – cãci reîmprospãtarea ºi reînnoirea forþelor sale îºi au.............. orientãrile din emisfera Sudicã sînt diferite..... dat fiind faptul cã el este stabilit de Zodiac..... .. semnul Soarelui rãmîne neschimbat în ambele emisfere......... astfel încît perioada 22 septembrie – 22 octombrie reprezintã prima porþiune a anotimpului Primãverii... de astã datã... în ceea ce-l priveºte........ Probleme de avut în atenþie: Sã înveþe sã devinã mai discriminativ în abordarea sarcinilor ce i se dau fãrã încetare. în jurul datei de 21 martie......

0 . deoarece ele sînt Figura 17.Personalitatea noastrã pãmînteanã o centurã imaginarã ce înconjurã întreg P ãmîntul ºi pe care sînt reprezentate constelaþiile formate de cãtre stele.0 21 Bu 2 2. Astrologia era un studiu al modelelor de energie ale Universului ºi al modului în care acestea afecteazã ºi influenþeazã dezvoltarea umanã.01 – 18. La originile sale.10 i 2 ªo 9 – 2 22.12 – 2 Sud Somonul 20.01 ã 1 oc Ci 2.05 –2 fni Lu –2 0. Roata Medicinii P ãmîntului pentru emisfera Sudicã Solstiþiul de varã (22 decembrie) rea oa nit 9.1 2 N NV V SV S SE NE E Castorul 23.02 Echinocþiul de toamnã (21 martie) Ur su .0 8 .0 3 19 l rbu9.0 .02 l b – 2 run 0.04 Co03 – 1 .07 – 21.0 9 Nord Solstiþiul de iarnã (21 iunie) – 147 – .10 – 22.08 Vidra 21 sca 7 Gî6 – 21.04 – 20.11 Ce –2 1. -21 l rbu 23 .11 20.02 ªarpele Vest Est þa 22 l mu .0 6 Echinocþiul de primãvarã (22 septembrie) pu l 1.

ºi mai important. explicaþii pentru modul în care sîntem. Deºi nativii aceleiaºi luni. prezintã calitãþi esenþiale similare. trebuie sã subliniez faptul cã fiecare individ este unic. – 148 – . chiar nãscuþi în aceeaºi zi. Medicina P ãmîntului ne pune la dispoziþie numai indicaþii care ne vor ajuta sã ne înþelegem natura propriilor modele de energie ºi a potenþialelor calitãþi. el indicã nevoia fiecãruia dintre noi de a cãuta în interiorul nostru mai degrabã decît în afarã. Însã. Medicina P ãmîntului este o percepþie a modelelor de energie din mediul ambiant al P ãmîntului ce sînt absorbite în interiorul nostru ºi ajutã la formarea personalitãþii ºi comportamentului unei persoane.Kenneth Meadows întipãrite în fiecare individ.

undeva. – 149 – . în fiecare moment al unui veºnic Acum. care nu se aflã în exterior. unde nu putem ajunge.Numai trãind în Prezent putem percepe Prezenþa Vie. ci chiar în noi.

ºi viceversa. Ele sînt arãtate ca fiind „direcþii“ cardinale ºi non-cardinale. de asemenea. Ele impregneazã ºi satureazã toate nivelurile fiinþei noas– 150 – F . O miniaturizare a marelui Univers. orientãri geografice. Aceste forþe nu se limiteazã la direcþii specifice ºi nu se pot îngrãdi în interiorul unui segment compartimentat din Cercul simbolic al percepþiei. Dacã ne vom înþelege modul în care funcþionãm. deasupra ºi dedesubtul nostru.CAPITOLUL ªASE Influenþele cosmice iecare dintre noi este un Univers. ci modalitãþi în care pot fi abordate puternicele forþe care influenþeazã fluxul energiei. iar el funcþioneazã. aºa cum s-a presupus. ele existã împrejurul nostru. Printre forþele existente în Univers se aflã ºi influenþele Cosmice reprezentate grafic pe Roata Medicinii ca niºte spiþe. în afara ºi înãuntrul nostru. funcþionînd dupã legi similare. Cu toate. planete. constelaþii ºi alte surse Cosmice de influenþã. acestea afectînd. nefiind. însã. atunci vom fi în stare sã înþelegem ºi modul în care funcþioneazã Universul. felul în care sîntem ºi efectul pe care-l avem asupra celorlalþi. în noi. Absorbim energie etericã de la stele. pînã la un anumit punct. deoarece noi sîntem el.

Ea funcþioneazã la toate nivelurile – fizic. psihic. nu doar nativilor americani ce au pãstrat-o ºi au onorat-o. precum ºi tot ceea ce este în interiorul ºi împrejurul nostru. ci modul în care acestea pot fi abordate. De asemenea. Roata Medicinii este o mandala universalã. o „direcþie“ de pe Roata Medicinii nu se referã la locul în care se pot localiza anumite forþe. ca indivizi. reprezintã spaþiul nostru personal. sã cunoaºtem cîteva lucruri despre aceastã Roatã a Medicinii. Auto-cunoaºterea prin intermediul Roþii Medicinii Înainte de a examina natura acestor forþe Cosmice. Cercul reprezintã totalitatea spaþiului din întregul Univers. ne vom concentra atenþia asupra scopului sãu principal. mai întîi. datoritã calitãþii ei de a fi un catalizator – 151 – . de mijloc de realizare a auto-cunoaºterii prin intrarea în acord cu energiile naturale care ne afecteazã ºi influenþeazã viaþa. beneficã tuturor fiinþelor umane. deoarece direcþia din care ele sînt abordate influenþeazã ºi afecteazã modul în care ele rãspund. pentru realizarea echilibrului cu Natura ºi propria fiinþã. În cazul de faþã. Scopul sãu esenþial este acela de a servi drept dispozitiv multidimensional simbolic ce permite realizarea de conexiuni cu forþele Cosmice ºi energiile naturale. precum ºi mediul ambiant ce ne înconjoarã. Aºadar.Influentele cosmice . emoþional ºi spiritual. Roata însãºi este un cerc ce înconjoarã o cruce. psihic ºi spiritual – ºi poate fi folositã pentru realizarea multor obiective specifice. haideþi. tre – fizic.

puteri. suflet ºi spirit – astfel încît sã poatã funcþiona împreunã. Un catalizator este ceva ce produce schimbãri fãrã ca el însuºi sã sufere schimbãri. Astfel. Astfel. Un factor poluant contamineazã. într-un întreg unificat ºi coordonat. denumesc relaþiile stabilite între diferite fiinþe. ca proces integrator. prin folosirea greºitã a psihicului ºi alegînd sã îºi serveascã ºi satisfacã propriul eu. comportîndu-se întocmai precum acþiunile distructive pe care omul le face împotriva P ãmîntului ºi forþelor Cosmice ale Universului. în abordarea ºtiinþei ºamanice. corpuri. corupe ºi violeazã mediul înconjurãtor natural. Roata Medicinii nu este numai un mijloc prin care se reunesc acele aspecte ale noastre pe care am fost educaþi sã le presupunem ca fiind „separate“ – corp. murdãreºte. la unison. ci ºi un mijloc de a ne aduce într-o relaþie de armonie cu alte fiinþe ºi chiar cu puterile Universului! Ca un convertor catalitic de maºinã ce converteºte gazele poluante în unele neagresive din punct de vedere ecologic. Cuvîntul „corespondenþã“ derivã din expresia latinã cum respondere. Are de-a face ºi este relaþionat cu responsabilitatea – capacitatea de a rãspunde. psihic. Responsabilitatea noastrã – capacitatea ºi sarcina noastrã de a rãspunde – ca fiinþe umane este de a recunoaºte cã viaþa este – 152 – . În unele tradiþii mistice. Roata Medicinii este un mijloc de transformare a sinelui nostru poluant într-un mediu în armonie cu Universul. de asemenea. relaþiile dintre diverse fiinþe. „corespondenþele“. ceea ce înseamnã „a promite sau a se angaja faþã de cineva“. substanþe ºi energii care produc apariþia unui rãspuns.Kenneth Meadows al altor sisteme. obiecte ºi lucruri care împãrtºesc aceleaºi calitãþi sînt numite „corespondenþe“. Integrarea reprezintã strîngerea laolaltã a unor porþiuni segmentate. Ea funcþioneazã. însã Roata Medicinii este ceva mai mult decît atît.

Cartea mea. trebuie ca. ce vine din interior. – 153 – . identicã. Ele indicã aspectele gemene ale folosirii energiei – Dãruirea – Primirea ºi Posesia – Hotãrîrea (sau Alegerea). aºezate în echilibru. Rider. Alte opt pietre marcheazã perimetrul ocupat de cerc ºi sînt plasate în direcþiile cardinale ºi ne-cardinale.) este un ghid practic pentru folosirea Roþii Medicinii ca sistem de dezvoltare personal. The Medicine Way („Calea medicinei“. reprezentatã pe o suprafaþã de lucru. Pentru a schimba exteriorul. deoarece responsabilitatea primordialã este mai întîi faþã de noi înºine. centrul Roþii Medicinii este marcat de opt pietre care reprezintã nu numai punctul central în jurul cãruia totul se roteºte – percepþia individualã – ci ºi Sursa Vieþii ºi a Luminii. Alte opt pietre sînt folosite pentru a forma braþele crucii ºi a arãta cãile de urmat cãtre acumularea lãuntricã de putere a auto-cultivãrii. precum ºi modul în care toate lucrurile se relaþioneazã într-un fel sau altul între ele.Influentele cosmice . Roata Medicinii poate fi. Sã facem schimbãrile necesare în interiorul nostru. ca un simbol de permanentã aducere aminte faþã de Legile cosmice ale armoniei sau Octavele. Cînd este pusã în funcþiune în afarã. printr-o cruce înscrisã într-un cerc – un cerc al Percepþiei. servind drept oglindã reflectorizantã ce dezvãluie modul în care viaþa persoanei este energizatã ºi modelatã. De fapt. mai întîi. sã facem schimbãri în interior. a Iubirii ºi a Legii. 2001 – n. de asemenea. Aceste pietre reprezintã forþe din Univers ºi din individ. pentru a putea în cele din urmã sã facem modificãri armonioase lumii de afarã. ca indivizi. atît în exterior.trad. cît ºi în interior. la asta se referã Roata Medicinii.

precum ºi cãile sau modalitãþile de abordare a forþelor Cosmice din Univers. efectele ºi rezultatul nu sînt aceleaºi. ce indicã în centrul ei sursa forþelor ce se gãsesc în interior. deoarece sînt aliniate în mod diferit. Cercul mistic pune accentul asupra determinãrii prin interme– 154 – im Pr ire Vîntul de est Forþa estului Calea cãtre Spirit Iubire Calea cãtre Intuiþie r Dã ui re Forþa sudului Vîntul de sud . O reprezentare a Roþii Medicinii.Kenneth Meadows Vîntul de nord Forþa nordului Vîntul de vest Forþa vestului H ot ãr âr e Calea cãtre Psihic Lege Luminã Calea cãtre Fizic Viaþã e in er Re þ Figura 18. cele douã forþe gemene ale folosirii energiei care afecteazã acumularea personalã de putere. Roata Medicinii a indienilor nord-americani ºi Cercul Mistic din tradiþiile vestice sînt simboluri identice însã.

Foloseºte energia pentru a exprima ceea ce sîntem. diul psihicului – adicã. potrivit ºi benefic eului. Aceastã abordare implicã participarea voluntarã ºi cooperarea la toate nivelurile fiinþei ºi în cadrul tuturor sferelor de existenþã. Nu de a produce neapãrat un efect. putînd fi controlate de cãtre Eu ºi de cãtre Spirit. Dicþionarele definesc Voinþa ca fiind capacitatea de a face o cauzã sã-ºi producã efectul. de a fi la originea procesului prin care. Voinþa este ceea ce îndreaptã forþelor creative pe care le posedãm. Este o modalitate de a prelua puterea necesarã. deoarece este împãrtãºitã ºi celorlalþi. mai degrabã. în scopul exercitãrii controlului. Cercul este aliniat. „puterea de a dãrui ceea – 155 – . Este modul în care se stabileºte echilibrul. Pune accent pe calea interesului manifestat pentru sine. pentru a forma ºi modela în conformitate cu Voinþa. reprezintã libertatea de a cauza. ceea ce este dorit la un moment dat. ceea ce produce armonie.Influentele cosmice . atît de obiecte cît ºi de situaþii. realizînd alegeri ºi decizii prin exercitarea puterii intelectului ºi a ceea ce apare ca fiind de dorit. fiinþã. de aceastã datã. ceea ce ia de la alþi semeni ºi de la alte forme de viaþã în scopul satisfacerii dorinþelor Sinelui. Este un mijloc în slujba unui manipulator. armonia ºi frumuseþea în cadrul mediului în care ne aflãm. într-adevãr. Este o forþã creatoare a Universului! ªi fiecare din noi o avem ºi o folosim ori pentru a servi intereselor proprii. în scopul de a obþine ceea ce se doreºte. Liberul arbitru. ci de a face ca într-adevãr ceva sã ia fiinþã. Aliniamentele Roþii Medicinei demonstreazã abordarea hotãrîrii cu ajutorul Spiritului. sã capete. deci. Este o capacitate ce aparþine unui creator. sau o folosim pentru a constitui un schimb reciproc de energii. Reprezintã.

Deºi erau în posesia unor forþe extraordinare. de fapt. Spirite fiind. Cele patru direcþii Nativii americani vedeau cele patru „direcþii“ ca fiind Inteligenþe ale Spiritului. ci priviþi ca fiind abordabili ºi binevoitori. nu puteau fi vãzute. ca ºi vînturile. Armonia este o forþã ce echilibreazã dezvoltarea individualã cu cea a Întregului. ca urmare. Prin urmare. principii metafizice sau convingeri religioase. a cãrui prezenþã afecteazã toate fiinþele vii. prezenþa lor putea fi perceputã prin intermediul efectului pe care acestea îl aveau asupra mediului înconjurãtor. Unii le venerau ca pe niºte „zei“ sau ca pe niºte arhangheli – cel mai înalt grad al fiinþelor cereºti – deoarece ele controlau ºi administrau sistemele de sprijin al vieþii din Univers. – 156 – . afecteazã natura a ceea ce capãtã formã de manifestare. Ele sînt realitãþi spirituale care. funcþionînd la nivelurile multidimensionale ale Universului. exprimîndu-ne. însã.Kenneth Meadows ce sîntem“. energia esenþialã aflatã în armonie. deoarece ei sînt gardienii ºi îngrijitorii Universului. erau cunoscute ca fiind „cele patru Vînturi“. decît „puterea de a lua ceea ce dorim“. deoarece. ele sînt cu mult mai mult decît concepte filozofice. prin miºcarea pe care o genereazã. precum ºi mediul ambiant al P ãmîntului ºi atmosfera din jurul sãu. Aceste Inteligenþe aparþin unei dimensiuni ce transcede realitatea fizicã ºi psihicã ºi. Unele triburi de nativi americani le denumeau „apãrãtori ai Spiritului“. reglementeazã activitatea Naturii ºi a Universului. În unele culturi. ei nu erau temuþi.

individul trãieºte consecinþele acestei abordãri. magic sau metafizic. Prin urmare. un micuþ animal asociat cu creºterea rapidã. La fel sînt motivaþia ºi intenþia. însãrcinate cu apãrarea naturii ºi. Totemul Vestului este Ursul Grizzly. în abordarea unui sistem spiritual. Aceste Inteligenþe cosmice. mai devreme sau mai tîrziu. Cu alte cuvinte. Este o forþã generatoare care de fapt conduce realizarea unei activitãþi. Motivaþia este elementul care iniþiazã miºcarea ºi produce realizarea unei anumite acþiuni într-un anume fel. o pasãre cu faima de a zbura foarte aproape de Soare – sursa luminii ºi a radiaþiei. a structurii lucrurilor ce se manifestã de o manierã sau alta. deci indicã puterea înmagazinatã disciplinat. Totemul Sudului este ªoarecele. Indiferent ce anume se asociazã cu o Forþã direcþionalã. erau privite ca avînd capacitatea de a se exprima fãrã a avea necesitatea unui vehicul corporal. ce pune accentul asupra importanþei ideii de a nu confunda puterea cu mãrimea. „Mustãþile“ sale indicã importanþa „apropierii“ de lucruri ºi puterea sentimentelor. Totemul Estului este Vulturul. acesta este pus de acord cu o modalitate de exprimare a energiei ºi afecteazã modul sãu de acþiune. Intenþia este relaþionatã cu obiectivul ce trebuie atins. motivaþia este reprezentatã întotdeauna de – 157 – . un animal care furniza popoarelor native toate elementele necesare pentru supravieþuire. care este caracteristic forþei interioare ºi introspecþiei. În abordarea ºamanicã. decît a formei sub care acestea se prezintã. Pentru reprezentarea acestor „apãrãtori ai Spiritului“ ºi pentru a servi drept „conectori“ simbolici. au fost folosite totemurile. mai degrabã.Influentele cosmice . Totemul Nordului este Bizonul. mistic. direcþia este un element de o primordialã importanþã.

Într-adevãr. sfatul maeºtrilor Feng Shui era cãutat în momentul construirii unei case. este întotdeauna concentratã asupra unui scop specific. Feng Shui nu a reprezentat un mijloc de a controla – 158 – . originile sale merg cu mult mai în urmã. ci ºi suflul vieþii. care le permite sã continue sã influenþeze mediul. de o vîrstã apreciatã ca fiind de cel puþin trei mii de ani. Feng Shui înseamnã „Vînt ºi Apã“. al trãirii. indicînd faptul cã aceste forþe ascunse acþioneazã ca aerul ºi apa în modul în care este întreþinut întreg mediul ambiant ce ne înconjoarã.Kenneth Meadows Iubire ºi Armonie. în scopul de a reface sau de a menþine armonia ºi echilibrul. În orice caz. persoanelor sau fiinþelor implicate. în legãturã cu locul cel mai nimerit pentru ridicarea acesteia. astfel încît ceea ce se obþine este menit întotdeauna sã fie în final pentru beneficiul persoanei. pentru ca toate elementele construcþiei sã se aºeze armonios pe direcþiile forþelor. Feng Shui A intra în armonie cu forþele Cosmice care protejeazã mediul s-a numit în China anticã Feng Shui. Intenþia. Oricum. precum ºi locurile unde era nimerit sã i se aºeze uºile ºi ferestrele. deoarece ele derivã din ºamanismul timpurilor cu mult mai strãvechi. Vîntul ºi Apa sînt termeni care descriu nu numai forþele care ne modeleazã mediul nostru înconjurãtor. Chiar ºi în prezent existã consultanþi Feng Shui ce lucreazã în comunitãþile chinezeºti din unele dintre cele mai dezvoltate oraºe ale lumii. în orice caz. practicînd aceste strãvechi tradiþii.

de asemenea. Feng Shui era un mod practic de a lucra cu realitatea – cu felul în care aratã Universul. Steaua Polarã strãluceºte destul de tare. ca ºi cum cineva ar privi cãtre Steaua Nordului. acþionînd în concordanþã cu efectele sale pozitiv ºi conºtientizînd orice influenþã negativã. mediul înconjurãtor ne va sprijini ºi ne va proteja. cum ar trebui sã stabilim direcþiile ºi sã recunoaºtem forþele ce sînt inerente în fiecare? În emisfera Nordicã. echilibrul sãu se va rupe cu consecinþe ameninþãtoare ºi. Intrarea în legãturã cu direcþiile cardinale Dacã intrãm în armonie ºi cooperãm cu forþele Naturii. Pe Roata Medicinii. deoarece este poziþionatã în linie dreaptã deasupra „cãuºului carului“ – un grup de stele cu formã caracteristicã aflat în constelaþia Ursa Mare – cunoscut. Într-o noapte seninã. Polaris poate fi lesne localizatã. Cu alte cuvinte. un mijloc prin care sã se poatã trãi în respect ºi armonie în cadrul acestuia. nordul este poziþionat deasupra cercului. Dacã ne amestecãm agresiv în Naturã sau sîntem motivaþi în abordarea noastrã de un egoism ce genereazã lipsã de armonie ºi haos. ºi a supune mediul înconjurãtor. uneori. sub numele de Carul Mare. pivotul în jurul cãruia stelele par sã se roteascã este constituit de Polaris – Steaua Nordului. mai degrabã.Influentele cosmice . Aºadar. ci. ca ºi ªamanica ºi spiritul ºamanismului din care ºi-a avut sorgintea. chiar dezastruoase. deoarece perspectiva este cãtre P ãmînt. sudul este po– 159 – . În astrologie ºi în hãrþile stelare taoiste.

Kenneth Meadows ziþionat deasupra. un grup de ºapte stele care se rotesc în jurul poziþiei aparent „fixe“ a Stelei Polare în emisfera nordicã. este posibil sã se obþinã învãþãturi personale din conectarea la ele. precum. ca ºi cum cineva ar privi din direcþia Stelei Polare. Pe Roata Medicinii. Steaua Nordului. deoarece perspectiva este „cereascã“ sau Cosmicã. vestul este în stîanga iar sudul este la baza cercului. posibilitate oferitã de efectuarea unor experienþe cum ar fi urmãtoarea. carul oiºtea Polaris. sau Carul Mare. se aflã în linie dreaptã de la prima stea a „carului“. de asemenea. Se poate chiar ajunge la o „percepþie emoþionalã“ a fiecãreia dintre aceste direcþii cardinale. Polaris – Steaua Nordului Stea dublã Figura 19. În oricare dintre situaþii. Cea de-a ºasea stea din grup este o stea „dublã“. este stabilitã o poziþie în Timp ºi Spaþiu în relaþie cu un punct fix ºi inamovibil – în cazul de faþã Steaua Polarã. – 160 – . estul este poziþionat în dreapta.

.. plãcere. fãrã îndoialã....... Est Vest Sud Direcþiile cardinale înscrise pe Roata Medicinii....... concentraþi-vã atenþia asupra Stelei nordului ºi deveniþi conºtient de perfecþiunea acelei miºcãri aproape imperceptibile ce face sã parã cã întrega galaxie se roteºte în jurul acelui punct de pivotare ca un vîrf ascuþit de ac. în aºa fel... Localizaþi Steaua Nordului ºi aliniaþi-vã cu acea direcþie. Puteþi face acest lucru prin afiºarea doar a unei intenþii clare de a o face.. Nord Figura 20........... încît sã fiþi cu faþa îndreptatã cãtre Nord............. „conectaþi-vã“ la Forþa nordului.. Acum...Influentele cosmice ..... – 161 – . ... rãmînînd într-o atitudine de aºteptare pozitivã ce produce. EXPERIMENTUL 9 Conectarea la forþa nordului Aºteptaþi venirea unei perioade din decursul lunii în care Luna sã fie în creºtere cãtre faza ei de maxim ºi puteþi ieºi afarã spre a-i admira lumina argintie.. Acum.........................

. EXPERIMENTUL 10 Conectarea la forþa vestului Pentru acest experiment... sub linia orizontului ºi.......... cel mai bine este sã alegeþi un moment cînd. Trebuie doar sã permiteþi Forþei nordului sã vã energizeze.....Kenneth Meadows O calitate a Forþei nordului este reînnoirea. urmãriþi Soarele cum se scufundã încet...... Toarte acestea........ Astfel..... prin conectarea la Forþa nordului. ... durerile.... este ºi Claritatea.. amãrãciunile ºi dezamãgirile... doar sã fiþi receptiv... puteþi admira apusul Soarelui.... Fiind cu faþa îndreptatã cãtre Vest.......... Apoi intraþi înapoi în casã ºi notaþi toate senzaþiile pe care le-aþi trãit..... pur ºi sim– 162 – . Printre multe alte atribute ale sale. precum ºi învãþãturile personale pe care le-aþi primit...... deci daþi voie Forþei Nordului sã îndepãrteze limitãrile care în trecut v-au împiedicat sã vedeþi lucrurile aºa cum sînt cu adevãrat ºi nu aºa cum alþii v-au lãsat sã credeþi cã sînt ºi cereþi acestei Forþe sã vã înveþe personal lecþia despre claritate.. puteþi primi de acolo energie de aceastã calitate.. astfel încît psihicul sã poatã fi deschis. ºi relaxat.. pentru ca trupul sã poatã fi pregãtit sã trãiascã experienþa tuturor senzaþiilor. pentru a primi informaþii..... ieºind afarã..... cu toate greºelile. pentru a fi re-fãcut! Nu trebuie sã „faceþi“ nimic.... pe care sã o absorbiþi – o posibilitate de a vã reinnoi fiinþa: realizaþi un nou început ºi daþi la spate tot trecutul.....

.. Nu vã gîndiþi. cu picioarele pe P ãmînt.... Intraþi înapoi în casã ºi notaþi-vã trãirile ºi mesajele ce v-au fost transmise.... sã fiþi eliberat de limitãrile ºi constrîngerile care v-au stãpînit ºi îngrãdit anterior... O calitate a vestului este transformarea. mai completã... aºteptînd rãspunsul. .. Pînã cînd toate acestea se vor fi întîmplat....... ci simþiþi-o fizic! Apoi cereþi Forþei vestului sã vã dea o lecþie personalã despre schimbare. Trãiþi aceastã schimbare. doar. ca experienþã fizicã.... Chiar aceastã acþiune a Naturii vã va ajuta sã înþelegeþi nevoia de a vã aduce viziunile ºi spiritualitatea înapoi.. pe care o trãiþi chiar în aceste momente ale experimentului..... – 163 – . iar ziua se va fi preschimbat în noapte............. deja...... la ea.. deci permiteþi.... doar.... Soarele va fi plonjat........ „conectîndu-vã“ la Forþa debordantã a vestului.... relaxaþi-vã ºi permiteþi sã fiþi absorbit de pãtura moale a culorilor aurite... sesizaþi modul în care ea chiar se petrece în clipa de faþã..... schimbîndu-vã în ceea ce sînteþi capabil sã deveniþi: o fiinþã mai cuprinzãtoare. sã fiþi atins de forþa care aduce schimbarea – forþa care vã permite sã fiþi transformat faþã de cum aþi fost înainte....... tranziþie ºi transformare. cu ajutorul psihicului...Influentele cosmice .. plu.. sub linia orizontului....

Însã. mergînd într-un loc din naturã... scrieþi o relatare a experienþelor trãite ºi a învãþãturilor primite....... ar putea fi nevoie sã vã planificaþi o ieºire de o zi sau douã într-o zonã ruralã.. ºi încercaþi sã distingeþi sunetele care existã în acea liniºte... Apoi.... undeva unde sã nu se audã deranjantul zgomot al traficului.. fie mare. cu faþa spre Est... pe mãsurã ce ºi pãsãrile se trezesc din moþãialã ºi sînt atinse de miºcarea blîndã ce vesteºte apariþia unei noi zile..... fie mic...... Dacã este propria dumneavoastrã grãdinã... acele sunete ale liniºtii se vor amplifica..Kenneth Meadows EXPERIMENTUL 11 Conectarea la forþa estului Treziþi-vã înainte de ivirea zorilor ºi ieºiþi din casã..... Lãsaþi-vã încãlzit de plapuma sa de liniºte. e bine... devenind sunetul general al corului zorilor. Simþiþi în dumneavoastrã cum forþa „se trezeºte“ ºi vã aduce luminã în acele zone ale vieþii pe care nu le-aþi înþeles... – 164 – . ... conectaþi-vã la Forþa estului ºi trãiþi senzaþia oferitã de forþa ºi vitalitatea generate de ivirea unei noi zile. Pe mãsurã ce orizontul începe sã se lumineze în depãrtare........ spre direcþia din care va izbucni licãrirea luminoasã... deci cereþi Forþei estului sã vã ilumineze cu învãþãturile sale. Dupã aceea..... O calitate a Forþei estului este iluminarea... Staþi în picioare.................... dacã locuiþi într-un oraº.... undeva unde sã vã fie mai convenabil sã fiþi martor al ivirii zorilor. acum.. chiar înainte de rãsãritul Soarelui... ascultînd cu atenþie nemiºcarea nopþii.

Imediat dupã terminarea experimentului..... notaþi senzaþiile trãite ºi învãþãturile primite..... la miezul zilei..... cam în jurul amiezii. care este direcþia spre care se gãseºte ºi Soarele. precum ºi sã vã adaptaþi la împrejurãrile atît de schimbãtoare oferite de aceasta.... pe mãsurã ce vã conectaþi la Forþa sudului.......... nu depuneþi nici un efort deosebit. Continuaþi asta pentru cîtva timp. apoi lãsaþi-vã braþul sã se relaxeze pe lîngã corp.. .... conºtientizaþi treptat o strãlucire interioarã... – 165 – .......... Situaþi-vã cu faþa spre Sud.. în nici un fel – doar o miºcare uºoarã... Staþi relaxat... însã cu atenþia treazã... EXPERIMENTUL 12 Conectarea la forþa sudului Planificaþi-vã sã vã aflaþi într-o locaþie din exteriorul casei. Nu întindeþi prea mult..... Adaptabilitatea este o calitate a sudului... ºi ridicaþi mîna..... pentru a putea percepe apropierea radiaþiei sale... Pe mãsurã ce inspiraþi... odatã cu curgerea vieþii... odatã cu primirea puterii în dumneavoastrã......Influentele cosmice ....... Cereþi Forþei Sudului sã vã înzestreze cu flexibilitatea necesarã pentru a vã adapta la schimbãri ºi sã vã dea acea învãþãturã personalã ce vã poate ajuta sã deveniþi mai intuitiv.... Puteþi face acest lucru într-o grãdinã sau într-un loc unde sã puteþi fi înconjuraþi de elemente din naturã. blîndã. ca ºi cum aþi încerca sã atingeþi Soarele cu mîna.... deci cereþi Forþei sudului sã vã ajute sã vã miºcaþi mai uºor.

forþele inerente existente în aceºti „apãrãtori ai Spiritului“ se manifestã în funcþie de direcþia din care sînt abordaþi. care pot fi mai presus de capacitatea umanã de înþelegere. Deºi ei transcend Dimensiunile. Fiecare are.Kenneth Meadows Aºadar. precum ºi de motivaþia ºi intenþia ce coloreazã acel mod de acþiune. însã – 166 – . care este ºi cel mai nobil aspect al întregii noastre fiinþe. Forþa nordului limpezeºte mintea ºi purificã fiinþa noastrã psihicã. Forþa estului ne dã capacitatea de a fi iluminaþi de flashuri de inspiraþie ºi înþelegere. De exemplu: Forþa vestului activeazã inteligenþa prezentã în corpul fizic ºi îi dã posibilitatea de a lucra cu substanþele materiale ce formeazã în noi carnea. Forþa sudului dã forþã ºi vigoare „sinelui“ intuitiv. de asemenea. fiecare dintre cele patru Forþe este asociatã cu o culoare – albul în nord. ei genereazã cu toþii miºcare în interiorul lor. sîngele ºi oasele. Culorile celor patru Forþe Pe Roata Medicinii. o mare influenþã asupra dezvoltãrii generale a fiinþei noastre. negrul pentru vest. avînd ºi ea un puternic impact asupra sistemului energetic uman. galbenul pentru est ºi roºu pentru sud – deoarece culoarea reprezintã o expresie vibratoare a calitãþilor inerente ale acestor forþe. prin intermediul celui mai profund „sine“ al nostru. „Apãrãtorii“ Spiritului sînt puteri creatoare intangibile.

................................ FORÞA VESTULUI Forþa transformãrii Forþa introspecþiei Forþa consolidãrii Forþa punerii în contact cu pãmîntul Trãsãturã umanã principalã: corpul fizic Caracteristicã esenþialã: rezistenþã Pune accent pe: stabilitate Totem: ursul grizzly Culoarea: negrul ............ precum ºi totemurile lor.... FORÞA NORDULUI Forþa înnoirii Forþa accelerãrii Forþa puritãþii Forþa limpezimii Trãsãturã umanã principalã: psihicul Caracteristicã esenþialã: inteligenþa Pune accent pe: puritate ºi intensitate Totem: bizonul Culoarea: albul ... mai jos.................................................................................Influentele cosmice .......................................... .. sînt posibil de contactat din punct de vedere ºamanic........................ cîteva dintre calitãþile de bazã ale acestora........................................... – 167 – .................... principalele domenii de influenþã asupra condiþiei umane..... Iatã...

............................. FORÞA SUDULUI Forþa creºterii organice Forþa descoperirii Forþa dãruirii de învãþãturi Forþa desfãºurãrii Forþa percepþiei interioare – cunoaºterii intuitive....................................... Trãsãturã umanã principalã: trãirile afective Caracteristicã esenþialã: apropierea Pune accent pe: vitalitate Totem: ºoarecele Culoarea: roºul .. – 168 – ..........................Kenneth Meadows FORÞA ESTULUI Forþa ce face Lumina sã existe Forþa de a risipi întunericul ºi ignoranþa Forþa iluminãrii ºi dãruirii de cunoºtinþe Forþa deºteptãrii Forþa de înnoire a vieþii Trãsãturã umanã principalã: Spiritul Caracteristicã esenþialã: previziunea Pune accent pe: spiritualitate Totem: vulturul Culoarea: galbenul ..................................................................................

deplasîndu-se cãtre vest. deplasarea energiei cãtre formã ºi. Figura 21. se miºcã în sens invers acelor de ceasornic înspre vest. ar produce o formã de „s“ care.Influentele cosmice . a formei cãtre stadiul energetic. de asemenea. precum ºi al formei ce revine la stadiul de energie. cãtre manifestarea efectivã a formei. – 169 – . înapoi. în cadrul Ciclului Creaþiei. trece prin est ºi continuã în sensul acelor de ceasornic spre sud. Acesta este reprezentat aici ca apãrînd din Psihicul Marelui Spirit în partea de nord. este o miºcare în spiralã. Dacã ar fi sã o trasãm pe un cerc bi-dimensional. Simbolul Wakan-Tanka. pentru a trãi în calitate de Copil al Naturii. Wakan – Tanka Miºcarea pe care am indicat-o pe Roata Medicinii. iar apoi cãtre sud. pentru a fi activat de cãtre Spirit. la indienii cîmpiilor Americii de Nord. ce porneºte de la nord. apoi spre est. al energiei ce se miºcã în spiralã. reprezenta un simbol care desemna Wakan-Tanka – sau manifestarea Marelui Spirit. pentru a se manifesta sub formã fizicã. în scopul de a permite Spiritului sã trãiascã experienþa îngemãnãrii cu materia. Simbolul indicã.

Yang ºi Yin Originea tuturor miºcãrilor ºi chiar a Vieþii însãºi este exprimatã prin strãvechiul simbol chinezesc al Tai Chi – maxima supremaþie – care combinã în el esenþa Cerurilor ºi a P ãmîntului. împãrþind-o în douã zone – Yin ºi Yang – fiecare din ele fin echilibratã ºi aflatã în armonie cu cealaltã. masculin ºi feminin ale Sursei Originale.Kenneth Meadows Figura 22. cel al unei cifre „8“. cuprinzînd o forþã dinamicã ciclicã de miºcare ºi odihnã ce dã capacitate forþei sã se preschimbe în formã. din punct de vedere spiritual ºi fizic. ci valori relative – faze interschimbabile ale aceleiaºi energii – 170 – . psihicul ºi materia. simbolul cu formã de „S“ devine un alt simbol. Sursa Originalã unicã ºi-a polarizat energia în Structura sa interioarã. aflate în echilibru perfect ºi dinamic pentru a scoate în evidenþã relaþia dintre forþele opuse ºi complementare inerente în toate formele de manifestare. cea fizicã ºi cea spiritualã. Yin ºi Yang. care reprezintã cercul geamãn al miºcãrii efectuate între douã polaritãþi – cea vizibilã ºi cea invizibilã. Are o semnificaþie similarã cu simbolul Wakan – Tanka. într-un continuum neîncetat al existenþei. Yin ºi Yang nu sînt stãri statice ale unor energii diferite. Mandala Taoistã Tai Chi reprezintã simbolul aspectelor activ ãi receptiv. Prin unirea laolaltã a polaritãþilor de nord ºi de sud.

datoritã – 171 – . în timp ce Yin reprezintã partea umbroasã a acesteia. într-un magnific. Prin urmare. cum este cea a P ãmîntului deplasîndu-se pe orbita sa în jurul Soarelui. Toate lucrurile sînt alcãtuite din proporþii variabile de Yang ºi Yin. derivînd din aceeaºi Sursã. fiecare dintre ele se transformã neîncetat una în cealaltã. Yang transformã ºi transportã. Totul este doar energie ce devine formã. deoarece ne ajutã sã pãtrundem tainele dinamicii Vieþii – modul în care energiile naturale afluiesc ºi se modificã. la fel precum partea însoritã a colinei devine partea umbroasã. aflate într-o stare continuã de miºcare ºi schimbare. apoi. Aceste imagini exprimã modul în care. Ideograma chinezeascã pentru Yang înseamnã „partea însoritã a colinei“. douã Forþe originale ce guverneazã Universul ele însele simbolizând Armonia. nimic din ceea ce pare veºnic nu rãmîne ca atare. îndiferent cît de static sau solid ori aparent imobil ºi permanent. circular. Dinamica vieþii Înþelegerea realitãþii lui Yang ºi Yin este foarte importantã. Yang ºi Yin sînt. ciclic ºi spiralat Dans al vieþii. în aceastã stare pentru o perioadã. printr-o miºcare naturalã. Aspecte de expansiune ºi contracþie ale aceluiaºi lucru. rãmîne.Influentele cosmice . Întregul Univers este într-o stare continuã de schimbare. aºadar. Yin asimileazã ºi înmagazineazã. pozitiv ºi negativ. Activ ºi pasiv. cald ºi rece. masculin ºi feminin. vibreazã ºi pulseazã. Totul. iar apoi redevine energie. esenþiale. în decursul procesului creativ al schimbãrii.

care reprezintã multitudinea tuturor elementelor ce se manifestã efectiv. cãci noi înºine sîntem formaþi. acoperãmîntul de carne ce îmbracã Spiritul uman conþine expresia naturii schimbãtoare a P ãmîntului însuºi. Modelul schimbãrii perpetue al anotimpurilor de-a lungul ciclului anual nu este un proces ce se desfãºoarã la întîmplare. inclusiv asupra noastrã. deoarece nu sîntem altceva decît niºte mini-universuri. prin intermediul forþei sale inerente a Iubirii. o Unitate în echilibru ºi armonie. Potrivit strãvechii înþelepciuni. energia se transformã în materie ºi materia se preschimbã. Iar cel de-al Treilea aduce la luminã pe cel de-al Patrulea.Kenneth Meadows interacþiunii creative a acestor Yang ºi Yin ºi la fel sînt ºi oamenii. în parte. un proces de transformare – din ceea ce este invizibil. pentru a produce o nouã creaþie. – 172 – . înapoi. ca rezultat al forþei de legãturã a Iubirii. în ceea ce este vizibil: intangibilul devine tangibil. de cãtre acesta. astfel. astfel. ci este chiar felul natural de a fi al Realitãþii. în aria de referinþã a Realitãþii. În momentul ºi în locul naºterii noastre. Creaþia depinde de patru Principii: cel activ ºi cel de iniþiere fiind atrase de cel pasiv ºi cel de recepþionare ºi formînd. Aceleaºi Forþe condiþionante ºi procese care compun Universul intrã ºi în compunerea noastrã. Astfel. iar acest lucru are efect asupra a tot ceea ce capãtã formã de manifestare. deoarece legile cosmice care guverneazã Universul funcþioneazã în egalã mãsurã ºi în noi. cele Douã elemente produc un al Treilea. precum ºi o hartã a Universului (aspect pe care deja l-am discutat în capitolul anterior). care le-a unit ºi Le întruchipeazã. Ceea ce a fost numit „Creaþie“ este. în energie.

ca praf Cosmic. în Unicitatea sa. substanþa din care s-a alcãtuit însãºi carnea umanã. Yahweh sau Yeywah (vocalele nu sînt conþinute în alfabetul ebraic. „Soarele“ spiritual – Marea Stea – potrivit acestei abordãri ºamanice strãvechi. Deci. conþine. în legãturã cu fiinþa umanã: „din þãrînã aþi apãrut. Fiecare dintre noi sîntem o particulã cu conºtiinþã de sine a Luminii provenite de la Marea Stea. ªamanii taoiºti denumeau aceastã Sursã ca fiind un „Soare“ spiritual. Cel fãrã de Nume este capabil sã Se perceapã într-o infinitate de moduri. dispersînd ºi absorbind energie purã. cuvîntul YHVH era interpretat ca „Cel ce nu poate fi numit“ ºi era tradus ºi prin „Sînt ceea ce sînt“. care au dat naºtere Universului ºi la tot ceea ce conþine acesta. Acestea au format apoi solul P ãmîntului ºi. Nativii americani îl numeau „Marele Mister“. Pe mãsurã ce forþa expansivã a acestei Mari Stele s-a extins într-o amplã miºcare în spiralã – amestecînd. reproducîndu-se într-un numãr infinit de feluri. multiplicîndu-se. în þãrînã vã veþi întoarce“ (Geneza 3:19). ce a apãrut din „Marele Vid“. Astfel. de asemenea. Printre vechii evrei. de asemenea.Influentele cosmice . de douãzeci ºi douã de caractere) poate însemna. Un Spirit existînd ca expresie a unui Spirit superior. o Treime a Fiinþelor Originale. din care a apãrut Marele Spirit. numit de ei Wu Chi. Aceasta este în realitate ºi semnificaþia preceptelor sacre ale iudaismului ºi creºtinismului. „Sînt Iubirea absolutã ºi Iubire absolutã este ceea ce sînt“. El însuºi dilatîndu-se din interiorul Sãu cãtre în afarã – particule din El au afluit pe tot cuprinsul Spaþiului. este ca ºi cum am trãi într-un Univers holografic ºi noi înºine am fi un sistem holografic. din momentul în care Universul a devenit conºtient de sine ºi a început sã se extindã. Pulbere stelarã! Scîntei izolate rupte dintr-o Fiinþã Solarã. (O hologramã este – 173 – .

Europenii care s-au aºezat pe pãmînturile lor. în umbra cunoaºterii. Cele Trei Mari Fiinþe conþinute în interiorul Celui fãrã de Nume erau reprezen– 174 – . însã puteri supranaturale. deºi exprimatã într-un mod diferit. prin care El reuºeºte sã strãbatã totul ºi prin intermediul cãruia tuturor elementelor li se dã posibilitatea sã fie aprovizionate cu energie. ci se completeazã una pe cealaltã.) Acestea au fost învãþãturile „Înþelepþilor“. Marele Spirit s-a nãscut din vid – care este Marele Mister – pentru a dirija crearea tuturor formelor de viaþã ºi a face acest lucru cu dragoste. În est. pentru a putea avea loc manifestarea efectivã. ºamanii taoiºti aveau o abordare similarã. Lao Tzu. a descris vidul ca fiind „Nimicul din care a apãrut totul“. în care fiecare parte a reprezentãrii conþine o imagine a întregului.Kenneth Meadows o imagine tridimensionalã. în vreme ce întregul este conþinut în informaþii prezente în fiecare parte. avînd o concepþie despre Dumnezeu potrivit cãreia acesta avea atribute umane. este Fiinþa Cosmicã ce creeazã particulele. potrivit acestor cunoºtinþe. Potrivit concepþiei nativilor americani. pe de alta. în mod individual. sau suprimate. ºi gelozie violentã ºi condamnare. Marele Spirit ºi Marele Mister nu sînt entitãþi identice. frumuseþe ºi armonie. precum ºi misionarii acestora. întru totul egalã cu ele. pãstrate „ascunse“. pe de o parte. A doua Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi creeazã modele de tip undã. care putea sã exprime o mare iubire ºi compasiune. un înþelept chinez. Cu ajutorul forþei de unire a Iubirii – a lui Yang ºi Yin „încãrcate“ pozitiv ºi negativ – cele douã fiinþe descrise mai sus dau naºtere celei de-a Treia. nu puteau înþelege o asemenea abordare. Prima Fiinþã Originalã a Triplei Unitãþi.

din punct de vedere spiritual. Din „rezervorul“ sãu distribuie esenþa susþinãtoare a vieþii prin intermediul substanþelor biochimice ºi a fluidelor electromagnetice. precum ºi cu ajutorul fluidelor corpului. Tan-tien-ul este localizat în cap ºi se ocupã de percepþia lucrurilor non-fizice. Despre cei Trei Împãraþi se credea cã locuiesc în trei „palate“ – „locuri cereºti“ sau tan-tien – cele „trei comori” ale unei fiinþe umane. Tantien-ul Inferior este poziþionat în Corpul energetic ºi este localizat imediat sub ombilic ºi la aproximativ 5 cm (cîþiva inci) sub suprafaþã. Cele Patru Elemente În lumina celor descrise mai sus. în mitologia taoistã. în concordanþã cu modalitatea care se potriveºte cel mai bine fiecãrui individ. Aceºtia Trei. Tan-tien-ul Median se aflã în zona pieptului. Toate trei se dezvoltã în mod natural. cele Trei Fiinþe Originale erau percepute ca fiind creatoare a ceea ce a devenit cunoscut sub denumirea de Elemente – Fiinþe Energetice responsabile pentru structura ºi substanþa materiei. mai „conºtient“. sub forma a trei „Împãraþi“. taþi. ºi Spiritul. acest tan-tien se deplaseazã cãtre coloana chakrei centrale. Reprezintã un loc de depozitare pentru esenþa vitalã (vezi capitolul 7). ce reprezintã fiinþa esenþialã. erau percepuþi ca avînd controlul asupra celor trei corpuri principale ale fiinþei umane – cel fizic (care cuprinde Corpul energetic ºi Corpul psihic). Pe mãsurã ce o persoanã trãieºte experienþa unei expansiuni a percepþiei ºi devine.Influentele cosmice . Sufletul ºi corpul sãu de Luminã. Prin intermediul – 175 – .

decît un loc anume. în vreme ce într-o reprezentare graficã ce plaseazã Aerul în nord. ci principii metafizice care guverneazã modul în care se înfãþiºeazã materia. este una în care accentul se pune pe control ºi manipulare. Nu trebuie sã existe nici o intenþie de a le manipula sau controla. Ele indicã modalitatea în care energia se deplaseazã ºi este transformatã sau transmutatã într-un proces natural. existã patru elemente: Aer. psihice ºi spirituale ale fiinþei umane. conþinutã în interiorul unui cerc. însã aceasta indica mai degrabã o manierã de acþiune în relaþie cu o Forþã Direcþionalã sau „apãrãtor al Spiritului“. Foc. Focul în est. Apa în sud ºi P ãmîntul în vest. accentul se pune pe armonie ºi echilibru. Aerul în est. Fiecare a fost asociatã cu o Direcþie. deci înþelegerea a cîte ceva din natura lor ne poate ajuta sã intrãm în armonie cu ele. De exemplu o abordare graficã a acestor idei care plaseazã P ãmîntul în nord. energiilor li se dã posibilitatea sã capete formã. uneori. În orice caz Elementele pot fi cel mai bine înþelese în calitate de miºcãri ale energiei. Cele patru elemente au fost. ci au inteligenþã. reprezentate simbolic sub forma unei cruci cu braþe egale. Focul în sud ºi Apa în vest. Aceste patru au fost privite ca fiind „componente“ de bazã a tot ceea ce existã în realitatea fizicã. deoarece procedînd în acest mod se creeazã consecinþe adverse. Apã ºi P ãmînt. Potrivit tradiþiilor mistice ale Vestului. – 176 – . pentru a le reprezenta în stare de echilibru. într-o manifestare fizicã. deoarece Spiritul le dirijeazã miºcãrile. deºi acestea nu au fost înþelese ca fiind substanþe fizice. Elementele acestea sînt procese de transformare care nu numai posedã calitãþi specifice. Fiecare Element are o influenþã directã asupra proceselor fizice.Kenneth Meadows lor.

Pãmîntul este stabil. Aerul este nemãrginit. se poate contrage. Elementul Foc predominã în corpul Sufletului. se poate dispersa. cum se întîmplã cu animalele ºi copacii. nici nu este un Spirit de „grup“. expansiv. ca cel „uman“. în momentul în care aceasta a luat fiinþã. Apa este fluidã. rapid. viguros. devorator. – 177 – . încãpãþînat.Influentele cosmice . Fiecare Element este predominant în cîte unul din cele patru corpuri principale ale unei fiinþe umane: Elementul Pãmînt predominã în corpul fizic Elementul Apã predominã în corpul energetic Elementul Aer predominã în corpul psihic. Mai degrabã este o clasã de Spirit. rãbdãtor. neliniºtit. absorbantã. precum ºi în organizarea ºi organizarea a ceea ce este pe cale sã capete formã. Fiecare Element are calitãþi ºi caracteristici vizibile: Focul este creativ. însã nu este un Spirit individual. Fiecare Element este Spirit. exploziv. imprevizibil. adaptabilã. ºi sînt ºi în prezent implicate activ în acest proces. producãtor de hranã. Toate Elementele au fost responsabile pentru modelarea substanþei ºi structurii însãºi planetei P ãmînt. De aceea ºi nativii americani denumeau elementele ca fiind clanuri de Spirite.

în timp ce elementele sînt proiectanþii ºi funcþioneazã la un nivel supraconºtient. uneori. Aceste Deva sînt Spirite care se ocupã cu conducerea întregii planete ºi formele de viaþã pe care Fiinþa Planetarã le susþine. atunci cînd sînt percepute ca Realitãþi existente. iar spiritele P ãmîntului. mai degrabã clase decît grupuri – în unele scrieri sacre ele sînt denumite ºi Coruri – nu au gen însã au expresii individuale ale fiecãruia dintre ele ºi acestea sînt cele care. ca nimfe. spiritele Apei. Nu trebuie sã fie confundate cu niºte Deva (zeitãþi). Pãmîntul – substanþa vieþii. aºa cum se întîmplã adesea. Cuvîntul „deva“ provine dintr-un cuvînt sanscrit. Spiritele Naturii nu au corpuri. Spiritele elementelor. Focul – scînteia vieþii. de exemplu.Kenneth Meadows Fiecare Element guverneazã un aspect al vieþii însãºi. care se traduce drept „strãlucitorul“ – avînd semnificaþia unei Fiinþe Celeste sau arhanghel. ca gnomi. Aerul – rãsuflarea vieþii. Apa – curgerea rîului vieþii. Elementele. spiritele Focului apar drept salamandre. sînt identificate drept inteligenþe creative ºi formative care au emanat din Marele Spirit ºi funcþioneazã într-o relaþie dina– 178 – . sînt denumite Spirite ale Naturii. mai degrabã decît principii sau concepte. însã ele se pot înfãþiºa oamenilor sub forma imaginilor ce le indicã natura de spirit al pãdurii: spiritele Aerului apar în chip de zîne cu aripi. Spiritele Naturii pot fi considerate drept constructori ai acesteia ºi lucreazã la un nivel inconºtient. deºi.

însã ºi pentru cã. fiecare Element era asociat cu un totem animal care furniza o cunoaºtere mai profundã a calitãþilor sale esenþiale. învioreazã ºi purificã. Broasca este simbolul elementului Apã. era asociat cu tunetul ºi fulgerul. ªoimul este o „pasãre de Foc“. ºi puterea transformãrii. genereazã entuziasm. în mitologia lor. Elementul Apã este un Spi– 179 – . fiecare exprimînd. ªoimul. Aºadar. De exemplu: Focul cu ªoimul Apa cu Broasca Pãmîntul cu Broasca Þestoasã Aerul cu Fluturele La amerindieni. exprimã caracterul instantaneu al înþelegerii ca un fulger brusc apãrut. ªoimul – Elementul de Foc – aduce inspiraþie. Totemurile Animale În tradiþiile amerindienilor. precum tunetul ce vesteºte schimbãrile de vreme. de asemenea. Deci. nu numai deoarece. zboarã foarte aproape de Soare. micã în cadrul Naturii. ca ºi Vulturul. drept „conector“. prin prezenþa sa. servind. Aºadar.Influentele cosmice . o calitate a miºcãrii. datoritã adaptabilitãþii sale – de la mormoloc la fiinþã cu patru picioare – ºi flexibilitãþii în capacitatea sa de a se adapta la schimbãrile mediului – de la apã la uscat.

ca ºi totemul sãu. Acestea sînt. Prin asocierea unui totem cu un Element. împãrtãºindu-ne din principalele sale calitãþi. datoritã. reprezentate simbolic sub forma unei pentagrame – o stea în cinci colþuri – care serveºte la indicarea relaþiilor funcþionale ºi de transformare existente între ele. aduce cu sine calitãþile perseverenþei ºi tenacitãþii. ni se permite relaþionarea cu acesta cu mai mare uºurinþã. Apã. Cele douã tradiþii principale – est ºi vest – nu sînt. Broasca þestoasã este caracteristicã Elementului Pãmînt. în primul rînd. datoritã trãsãturilor sale solide ºi inerþiei. Foc. existã cinci Elemente – Lemn. Cele cinci Elemente În aºa numita tradiþie esticã. Elementul Aer are capacitatea de a face schimbãri constante în miºcarea sa ºi de a transforma mediul înconjurãtor prin intermediul forþei sale de miºcare. Metal. aºadar. sensibilitãþii ºi transformare potrivitã pentru a face faþã împrejurãrilor schimbãtoare. moduri tangibile de a intra în legãturã cu forþe intangibile ºi pot fi foarte eficiente în realizarea unei conexiuni instantanee cu calitãþile inerente aflate în sursa forþei pe care ele o reprezintã. P ãmînt.Kenneth Meadows rit al adaptabilitãþii. Fluturele este totemul pentru Aer. adesea. aºa cum ar putea pãrea. ce apare în prezenþa sa. Totemurile sînt. abordãri con– 180 – . schimbãrilor sale constante în timpul miºcãrii ºi capacitãþii sale de a se transforma din larvã în crisalidã ºi apoi în fiinþã înaripatã. Elementul P ãmînt.

Influentele cosmice . Produce Transformã FOC LEMN Venus METAL Plãmîni Saturn PÃMÎNT Splinã Mercur APÃ Rinichi Figura 25. Cele cinci Elemente ºi modurile lor de lucru productiv ºi transformaþional. FOC METAL LEMN PÃMÎNT APÃ Figura 24. Pentagrama este un simbol al elementelor ºi a relaþiilor funcþionale dintre ele. Marte FOC Inimã Jupiter LEMN Ficat – 181 – . METAL PÃMÎNT APÃ Figura 23. Cele cinci Elemente ºi relaþiile lor cu cele cinci planete principale ºi cele cinci organe principale ale corpului fizic.

în vechea astrologie. Potrivit acestei concepþii. influenþîndu-le într-o anumitã mãsurã: Marte (Foc) corespundea inimii. iar Jupiter (Lemn) cu ficatul. numele a cinci planete principale. P ãmîntul este Saturn. în principal. iar splina.Kenneth Meadows trare sau chiar diferite. Ele sînt polaritãþi complementare ale unei totalitãþi ºi indicã. Focul este Marte. Saturn (P ãmîntul) cu splina. Semnificaþia acestui lucru este aceea cã planetele nu sînt percepute doar ca niºte obiecte îndepãrtate din Univers. Aºa cum planetele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Universului aflate în relaþie cu P ãmîntul. de asemenea. iar vezica urinarã sprijinã vezica biliarã – 182 – . la rîndul ei spriinã activitatea plãmînilor (Venus/Metal). intestinul gros sprijinã vezica urinarã (Mercur/Apã). Plãmînii sprijinã rinichii (Mercur/Apã). ºi ele pot fi vãzute ca proprietãþi ale Sufletului aflate în relaþie cu corpul fizic. planetele corespundeau diferitelor organe ale corpului ºi erau considerate ca fiind aflate în relaþie cu ele. nimic altceva decît douã moduri diferite de acþiune. identicã modului în care anumite forþe funcþioneazã în cadrul sistemului energetic al Universului în miniaturã care compune fiinþa noastrã totalã. Mercur (Apã) era în legãturã cu rinichii. iar ficatul sprijinã inima. Lemnul este Jupiter. aflate la mare distanþã de locul în care ne aflãm pe P ãmînt. În chinezã numele celor cinci Elemente sînt. De aceea. Ele împãrtãºesc o relaþie specialã în sistemul energetic al Universului. inima (Marte/Foc) este vãzutã ca sprijinind activitatea splinei (Saturn/P ãmînt). rinichii sprijinã ficatul (Jupiter/Lemn). Un ciclu similar se aplicã altor organe – intestinul subþire (Marte/Foc) sprijinã stomacul (Saturn/P ãmînt). Venus (Metal) corespundea plãmînilor. Metalul este Venus ºi Apa este Mercur. Stomacul sprijinã intestinul gros (Venus/Metal).

– 183 – . P ãmîntul polueazã Apa. nu sînt ele însele energii. Focul lasã cenuºã care este P ãmînt. Cînd cele cinci Elemente ale sistemului chinezesc sînt poziþionate pe Roata Medicinii : Lemnul – ca forþã generatoare – este în est. Apa hrãneºte plantele ºi produce Lemn. fiecare proprietate genereazã sau defecteazã o alta. De exemplu: Lemnul arde ºi produce Foc. În acelaºi mod într-un ciclu al dispersiei: Lemnul distruge P ãmîntul. acesta nu va sprijini activitatea urmãtorului organ din ciclu. astfel încît acesta va fi afectat ºi el. (Jupiter/Lemn). bazat pe miºcare ºi flux. prin absorbþia puterii acestuia. Apa stinge Focul. ªi astfel ciclul este încheiat. Foc – ca forþã expansivã – este în sud. În situaþia în care existã un dezechilibru energetic într-un organ. Metalul – ca forþã interiorizantã – este în vest. În acest mod de funcþionare. Elementele. Focul topeºte Metalul. aºadar. ci miºcãri ale energiei. Apa – ca forþã a întoarcerii – este în nord.Influentele cosmice . P ãmîntul conþine minereu care produce Metal. Metalul reteazã Lemnul. Medicina chinezeascã este bazatã pe aceste principii fundamentale. în mod negativ. P ãmîntul – ca forþã armonizantã – este în Centru. Metalul se topeºte ºi produce Apa. Ele indicã modul în care energia se miºcã ºi se transformã într-un proces natural ºi ciclic.

cu Pãmântul în centrul sãu. În abordarea chinezeascã a celor cinci elemente. atunci cînd sînt aºezate pe Roata Medicinii. Cele cinci elemente ale tradiþiei chinezeºti. aºa cum apare în tradiþiile vestice. cu cel de-al cincilea element „lipsã“ aflat în centru. decît o reprezentare a echilibrului. în abordarea chinezeascã.Kenneth Meadows Deºi. LEMN AER Figura 27. cele douã abordãri sînt vãzute ca armonizînd una cu cealaltã. Cele patru elemenPÃMÎNT FOC te ale tradiþiei vestice pe o Roatã a Medicinii. cele cinci elemente reprezentau. miºcãri de energie într-un proces de transformare ºi evoluþie sau degenerare. P ãmîntul din Centru este vãzut ca o mare forþã METAL FOC PÃMÎNT APÃ Figura 26. mai degrabã. ca element unificator. pe Roata Medicinii. APÃ – 184 – .

lumina din care au provenit cele patru Elemente. Sã comparãm aceste principii strãvechi cu descoperirile oamenilor de ºtiinþã geneticieni ai zilelor noastre. Teosofiºtii numeau acest al cincilea „Element“ aether sau eter – din cuvîntul eteric. ºi eter. existã un Element „ascuns“ în Centru. 10. însemnînd luminã cereascã sau cosmicã. Cînd aceastã numãrãtoare este aplicatã la Roata Medicinii. în cadrul procesului de manifestare. aspecte complementare ale unei realitãþi unice. 20 – este poziþionat în centru. Confirmarea acestor cinci faze ale miºcãrii ciclice este furnizatã de un sistem numeric amerindian numit Numãrãtoarea pînã la douãzeci. ce echilibreazã ºi uneºte. inclusiv. însemnînd substanþã spiritualã delicatã. Aceastã „Luminã“ din Centru era. cuprinzînd tot ceea ce se aflã în Universul manifestat. În sistemul chinezesc complementar. P ãmîntul aflat în Centru reprezintã ceea ce devin celelalte patru element. care foloseºte numerele de la unu la douãzeci. aºadar.Influentele cosmice . care au – 185 – . Alfabetul genetic Modelele de existenþã în cadrul unei Realitãþi multidimensionale. în procesul manifestãrii: douã feþe ale aceleiaºi monede. 15. sînt puse în miºcare ºi menþinute în viaþã prin intermediul unei Triade ce îºi are sorgintea în Uniunea dintre polaritãþile Yin ºi Yang ºi din interacþiunea creatoare ºi armonioasã furnizatã de cele patru mari puteri care însufleþesc tot ceea ce capãtã formã. În tradiþiile vestice ale celor patru Elemente. al cincilea numãr al fiecãrei secvenþe – 5.

O genã este compusã din patru baze – adeninã. – 186 – . T. timinã. Alfabetul genetic cuprinde doar patru caractere – A. avem nevoie ca. de specialitate. însã ei se pot aranja într-un numãr infinit de diverse secvenþe.Kenneth Meadows descoperit cã fiecare cromozom (o structurã de mici bare înlãnþuite. care poartã genele) este fãcut dintr-o dublã spiralã de substanþã ADN. G ºi C – literele iniþiale ale celor patru baze. Mai înainte de a realiza în mod direct experienþa personalã a intrãrii în contact cu aceste Inteligenþe. Existã numai douãzeci de aminoacizi. care era conºtientã de faptul cã tot ceea ce capãtã formã de manifestare este rezultatul unui proces al ordinii din naturã coordonat de inteligenþã. care în concepþia strãbunilor. aflate în interiorul unei celule. guaninã ºi citozinã – care formeazã legãturi în cruce între barele dublei spirale ale moleculei ADN. Aceste litere formeazã un cod genetic în care oricare trei din ele formeazã tiparul pentru producerea unui bloc esenþial de proteine – un aminoacid. sã analizãm puterea miraculoasã. precum ºi furnizînd fiecãrei fiinþe vii sensul propriu al existenþei sale. fiecare cu propria sa funcþie unicã. Ceea ce este întîmpinat astãzi cu bucurie ºi considerat ca fiind cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor nu este altceva decît o confirmare a strãvechii înþelepciuni ºamanice. mai întîi. era consideratã ca însufleþind tot ceea ce capãtã formã.

Existã o comunitate a fiinþelor vii ale cãrei modalitãþi fãrã seamãn de exprimare creeazã o orchestraþie de o extraordinarã frumuseþe ºi ale cãrei puteri înnãscute se manifestã efectiv în ceea ce numim Naturã. – 187 – .

primordialã. din care derivã altceva. O substanþã fundamentalã poate fi definitã ca o energie purã. ce dã posibilitatea fiecãrei fiinþe vii de a trãi experienþa „existenþei“. nerafinatã. aceºtia considerînd-o o substanþã fundamentalã pur spiritualã. de – 188 – P . într-adevãr.CAPITOLUL ªAPTE „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“ este tot în jurul nostru existã o forþã ce se manifestã în naturã care trece neobservatã de majoritatea oamenilor. însã este recunoscutã deja de ºamani de mii de ani. Chiar ºi natura aparent nemiºcatã a unor lucruri – pietre ºi stînci. sînt susþinute în ea. Este necunoscutã ºtiinþei materiale deoarece nu este fizicã. Totul în Universul fizic vibreazã sau pulseazã cu ajutorul acestei substanþe fundamentale ºi totul este menþinut în viaþã datoritã ei. Toate lucrurile sînt învãluite ºi scufundate în aceastã substanþã fundamentalã ºi.

la sofisticata fiinþã umanã. înþeles de cãtre ºamanii de pe tot cuprinsul insulelor Pacificului. precum ºi de cãtre unele triburi amerindiene. Fiecare din aceste cuvinte se referã la un aspect al aceleiaºi forþe primordiale ºi indicã faptul cã printre popoarele indigene din toate pãrþile lumii existau cunoºtinþe referitoare la o substanþã fundamentalã care strãbate ºi activeazã toate formele de viaþã. însemnînd „forþa vieþii“. Aceastã substanþã fundamentalã este prezentã peste tot. în aerul pe care-l respirãm ºi în alimentele pe care le consumãm. de asemenea. este o substanþã fundamentalã spiritualã. sînt „în viaþã“ sub acþiunea ei. însemna „forþa interioarã“.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista exemplu – este o iluzie deoarece acestea. În Polinezia ºi unele regiuni din America de Nord. care a fost denumitã de unii ºamani „Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista“. deºi ea însãºi nu este materialã. care genereazã activitate în fiecare fiinþã vie. iar în Japonia. prin cuvîntul Megin care. În China. a fost numitã Chi. Cuvintele au un înþeles de bazã sau „de – 189 – . a fost numitã Mana. însemnînd „putere miraculoasã“. Ki – „substanþa fundamentalã vitalã“. În India. cu cîteva caracteristici neobiºnuite. în limba norse a vechilor scandinavi. Hawaiana este o limbã strãveche. iar la ºamanii strãvechilor popoare nordice. a fost cunoscutã sub denumirea sanscritã de Prana – „energia absolutã“. Mana Cuvîntul hawaian Mana a fost. de la amiba elementarã. de asemenea. Substanþa fundamentalã a acestei stãri de „existenþã“. pur ºi simplu ca „Forþa vieþii“.

furnizeazã o înþelegere mai profundã a ceea ce reprezintã cuvîntul respectiv. ascunse vederii. Aceste înþelesuri. însã ascunse cunoºtinþe despre ceea ce se gãseºte dincolo de sfera aparenþelor. înþelesul acestora se extinde. ªamanii kahuna conservau integritatea unei strãvechi înþelepciuni care le fusese încredinþatã. deoarece ei erau paznicii unor strãvechi. cu atît se dovedeºte a fi mai profund ºi detaliat. nu presupunea „menþinerea în afara atingerii“. Astfel. care cãlãtoreau din trib în trib sau între comunitãþi. Într-adevãr. ºamanii triburilor pãstrau cunoºtinþele care le dãdeau posibilitatea sã aibã acces la forþele Naturii ºi le împãrtãºeau numai iniþiaþilor aleºi în mod special. care fuseserã învãþaþi despre ele ºi care urmau sã ducã în viitor acea activitate cãtre generaþiile viitoare. un ºaman kahuna poate fi definit ca o persoanã ce era un maestru al secretelor vieþii. însã prin desfacerea lor în unitãþi componente ºi rãdãcini de cuvinte. ce se gãsesc „ascunse“ în cadrul cuvintelor. înseamnã „maestru” sau „expert“. implica ideea de „conservare“. Titlul de apãrãtor. ca ºi în majoritatea tradiþiilor mistice. în sensul sãu general. ci.Kenneth Meadows suprafaþã“. În alte culturi. Numai ºamanii „rãtãcitori“. ºi amestecînd ceea ce învãþau cu ceea ce deja ºtiuserã. întocmai ca ºi Natura însãºi! Mana este ºi numele dat de ºamanii kahuna din Hawai. Cuvîntul kahuna. ªamanii kahuna erau cunoscuþi ca „apãrãtorii secretelor“. transmiteau celorlalþi toate cunoºtinþele. mai degrabã. Huna înseamnã „secret“ sau „ascuns“. cu cît un cuvînt este examinat mai îndeaproape. ºi numai acelora dintre ei ale cãror inimi erau capabile sã aplice respectivele cunoºtinþe într-o manierã plinã – 190 – . pentru a descrie sursa unei forþe care le dã posibilitatea de a realiza fapte aparent „miraculoase“. adunînd noi cunoºtinþe pe mãsurã ce se deplasau.

Dicþionarele hawaiene definesc. Potrivit acestor învãþãturi transmise oral. Mana este – 191 – . Mana poate fi înþeleasã ca forþa îmbrãþiºeazã strîns ºi care aparþine oricãrui lucru de care este ferm ataºatã“. Aºadar. Cui? Sursei sale originale. „prin intermediul“ ºi „a face ferm sau solid “. în continuare. precum ºi „aparþinãtor“. Puterea vãzutã drept capacitate de a efectua o activitate specificã. sã se manifeste! Mana este forþa care face invizibilul sã devinã vizibil! Na înseamnã „particulã“. Rãdãcina cuvîntului Ana înseamnã „model“ ºi. Mana este o particulã care aparþine cuiva. Ma poate fi înþeles ca „a îmbrãþiºa“. Mana provine direct dintr-o Sursã Originalã. Prin combinarea tuturor acestor faþete. cu toatã încrederea. Puterea înþeleasã ca influenþã ºi autoritate. „granule de substanþã care satureazã“.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista de dragoste ºi armonie. Puterea vãzutã ca îngemãnare între stãpînire ºi control. Mana are capacitatea de a face lucrurile sã se înfãþiºeze ca fiind solide – cu alte cuvinte. de asemenea. cuvîntul Mana ca o „forþã care se rãspîndeºte“. Puterea vãzutã ca forþã energizantã ºi creatoare. avînd autoritatea înnãscutã de a produce apariþia vieþii ºi a menþine viabilã. Aºadar. Sã mergem mai departe: Ma înseamnã. Deci. iar Na este sufixul sãu. puterea ce se ascunde în spatele acestei „miraculoase forþe“ era o combinaþie a patru aspecte diferite ale acesteia. de asemenea. cu încredere ºi control“. Ma este prefixul acestui cuvînt. Mana poate fi înþeleasã ca „o forþã energizantã. Deci. desigur. iar Na ca „aparþinãtor“. În aceastã idee ºi aceastã carte este scrisã în concordanþã cu spiritul ºamanilor „rãtãcitori“.

ea nu este aerul.Kenneth Meadows o cantitate de particule dintr-o substanþã spiritualã. precum cîrceii unei viþe de vie. activitate. putînd fi absorbitã cel mai uºor din aer – nu prin intermediul plãmînilor corpului fizic. însã aceastã miºcare nu este neapãrat ceva ce activeazã materia. este cea care face. o forþã vitalã care curge. vibraþie. de fapt. nu existã viaþã. natura sa poate fi astãzi asemãnatã mai mult cu electricitatea. miºcare. nici nu este vreun constituent chimic al aerului. vitalitate. avînd în vedere diferitele sale puteri ºi voltaje. ªi. circulaþie ºi curgere. În timpuri vechi. ci prin chakrele Corpului energetic. deºi Mana este absorbitã prin – 192 – . ci mai degrabã ceva ce se organizeazã ºi formeazã materia. Devreme ce Mana este. Cuvîntul Maa înseamnã „brizã“ sau „rãsuflare“. Mana se poate desfãºura în toatã libertatea în atmosfera oferitã de Spaþiu. aºa cum am vãzut. Ei o asemãnau cu un curent de apã. aºa cum relevã analiza detaliatã a componentelor cuvîntului. iar aceste interpretãri sînt în mãsurã sã ne ducã înþelegerea ºi mai în profunzime. funcþia sa primordialã este miºcarea. Mana este o substanþã spiritualã ce este transportatã pe calea aerului ºi poate fi asemãnatã cu briza cea finã sau rãsuflarea. Mana. Mana are anumite calitãþi magnetice deoarece. În orice caz. ªamanii kahuna cunoºteau faptul cã Mana „curge“. Forþa Vieþii era adesea reprezentatã simbolic ca o viþã de vie. Ea satureazã! Dacã viaþa este consideratã a fi. Fãrã miºcare. ea se agaþã strîns. Deºi Mana este în aer. în principal. deoarece în timpurile strãvechi. care satureazã obiectul cãruia îi dã viaþã. ca aceastã miºcare sã fie posibilã. pulsaþie. forþa vieþii era adesea simbolizatã prin firul unei ape – o simplã linie unduitoare. Nu existã Mana.

de asemenea. Din moment ce oamenii de ºtiinþã nu pot gãsi nici o urmã chimicã de Mana în aerul atmosferic ºi nu-l pot descoperi prin intermediul folosirii instrumentelor ºtiinþifice. oxigenul conþinut în aer sau respiraþia însãºi. mulþi doctori recunosc cã existã unele locuri – de exemplu. La un nivel elementar. cãci. ea este ºi energia necesarã apariþiei gîndurilor. ea nu este o substanþã atmosfericã. ei ori iau negat existenþa. Prin urmare. Cu toate acestea.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista respiraþie. Aºadar. ªtiinþa medicalã. neagã existenþa unei asemenea forþe vitale. ajunge în sistemul circulator sangvin ºi este transportat la fiecare celulã. de o fluiditate care o aseamãnã cu electricitatea. forþa care dã posibilitatea respectivelor gînduri sã se manifeste în realitatea fizicã. Oxigenul din aer. ea este ceea ce menþine în funcþiune corpul fizic ºi cel energetic. ori au afirmat cã un asemenea concept este neºtiinþific ºi imposibil de probat. Atunci cînd este transmisã sistemului nervos central. La o frecvenþã mai – 193 – . fluxul sãu este de diferite puteri sau voltaje. atunci cînd este absorbit în plãmîni. întreþinerea ºi reîncãrcarea corpului uman. ea este folositã sã dea energie gîndurilor care afluiesc prin psihic. Într-adevãr. fiind folosit pentru construcþia. de asemenea. unele regiuni de coastã sau situate la mari înãlþimi – care au o încãrcãturã mai generoasã de „ceva“ vital „în aer“. deoarece nu o poate explica. Mana nu este numai rãsuflarea vieþii. Acel ceva este Mana. Mana nu este o energie fizicã ci o substanþã fundamentalã spiritualã. fiind. asemenea ei. care ajutã la refacerea sãnãtãþii ºi vitalitãþii. Mana este o forþã energizantã care dã viaþã oricãrui gînd creator. Aerul ºi rãsuflarea sînt doar încãrcate de Mana. În mod similar se absoarbe ºi Mana.

Cu cît „corpul“ este mai delicat ºi mai eteric. deoarece Chi este ºi un sunet. Mana. La un nivel ºi mai înalt al frecvenþei. Chi este o ºoaptã a brizei. Mana a fost asemãnatã cu o ploaie finã deoarece face ca germenii sã poatã ieºi din seminþe ºi. la diferitele sale puteri. ci exprimã natura ºi spiritul sãu. o face sã creascã ºi sã se dezvolte într-un mod organic. dã posibilitatea tuturor corpurilor ce sînt cuprinse în fiinþa noastrã totalã sã funcþioneze eficient. Chi este sunetul sãrutului fin al ploii. El reprezintã o expresie a însãºi vieþii cuiva care este universal. cu atît mai puternicã trebuie sã fie Mana. Chi este un cîntec în lumina Soarelui ºi-n lumina Lunii. Semnul chinezesc pentru Chi cuprinde mult mai multe detalii decît un simplu nume sau chiar un concept. deoarece Chi nu denumeºte numai substanþa fundamentalã. o aduce la viaþã ºi. apoi. Chi orchestreazã chiar modelele de energie de pe P ãmînt ºi din inte– 194 – . pentru a-i da energie. crescînd sã se transforme în plante ºi arbori. aceeaºi substanþã fundamentalã era cunoscutã sub numele de Chi. este vitalitatea care ne dã posibilitatea sã gîndim. Aºadar. reprezintã forþa care reface întregul în toate dimensiunile.Kenneth Meadows înaltã. deoarece este forþa de vindecare a Întregului. care sã producã fructe – deoarece Mana satureazã substanþa. Chi În rîndurile ºamanilor taoiºti din China ºi Tibet.

dar ºi armonizeazã cu energiile Naturii. care oferã sprijin vieþii ºi este prezentã atît în compunerea celei mai mici dintre celule. Cuvîntul Chi produce un sunet care nu numai cã afluieºte mai uºor odatã cu rãsuflarea. Lunii ºi chiar ale stelelor. Sunetul Chi strãbate dincolo de frecvenþele perceptibile auditiv. Iubirea este ceea ce creeazã armonie. Prana sau Megin. Deci Chi este. Figura 28. deoarece el pãtrunde în interior ºi reverbereazã prin toate dimensiunile existenþei. Soarelui. scoþînd sunetul Chi vã puteþi conecta imediat la energiile Vîntului. de aseme– 195 – . cît ºi în cea a celei mai mari dintre planete. însã. De exemplu.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista riorul acestuia. mai degrabã decît Mana. o energie de bazã a Universului. reprezintã ºi un concept al substanþei fundamentale vitale. Poate însemna „aer“ sau „rãsuflare“. care fac plantele ºi recoltele sã creascã ºi permit fiecãrei fiinþe care se hrãneºte cu roade ale P ãmîntului sã prospere ºi sã se dezvolte. Armonia este ceea ce creeazã frumuseþe. Simbolul chinezesc pentru Chi are mai multe semnificaþii. De aceea voi folosi cuvîntul Chi de acum înainte. P ãmîntului. Aceasta se întîmplã deoarece Chi este sunetul vibraþiei armonioase a Universului. Este energia armonioasã a Vieþii.

iar Chi este forþa care face posibilã aceastã miºcare. Chi asigurã apãrarea acestuia prin energia sa protectoare. – 196 – . în cursul respiraþiei. lipsa de vitalitate ºi afecþiunile medicale de orice fel sînt rezultatul diminuãrii nivelului de Chi sau producerii unei obstrucþii a curgerii sale libere. rîurile nu ar curge. Spiritul lui Chi este reprezentat de continuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. o forþã a iubirii. copacii n-ar creºte ºi omenirea nu ar exista. de-a lungul complicatei reþele de nadi ºi meridiane. precum ºi din contactul cu P ãmîntul. ci din interior. Chi este substanþa fundamentalã care motiveazã. Curgerea continuã a lui Chi. Într-adevãr. Chi genereazã percepþie din interiorul sãu. Totul în jur este creat nu dintr-o sursã oarecare externã. el este absorbit ºi prin mîncare ºi bãuturã. care suflã viaþã peste toate lucrurile. oboseala. Fãrã Chi. aºa cum se presupune în mod obiºnuit.Kenneth Meadows nea. Deºi Chi este absorbit. cu Soarele. Am sã repet acest lucru. cu Luna ºi cu stelele. Chi este ceea ce leagã spiritul de substanþã. munþii nu ar avea formã. deoarece viaþa însãºi se manifestã în exterior venind din interior. Rãspîndit prin tot corpul. Spiritul este substanþa fundamentalã care genereazã miºcarea. îndeosebi. Soarele nu ar strãluci. deoarece este foarte important: Spiritul lui Chi este reprezentat de continuitatea vieþii într-un proces al nemuririi. leagã structura osoasã ºi þesuturile moi de organele vitale ºi creier ºi dã posibilitatea corpului fizic sã funcþioneze ca un tot unitar. Aºadar.

odatã cu zorii ivirii unui nou mileniu. pentru arte marþiale sau pentru dezvoltare personalã ºi spiritualã. În acest context. care au denumit aceastã adaptare modernã a înþelepciunii strãvechi. ci erau menþinute îngrãdite în mijlocul unui grup restrîns de ucenici devotaþi. activînd în toate domeniile. prin activitatea ºamanicã ºi de cercetare a realizatorului TV australian Gaye Wright ºi a partenerului ei. cînd.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista Dinamica Chi Tehnicile originale ºamanice de generare a Chi ºi de conectare cu energiile Vitale ale Naturii au rãmas în mare parte ascunse pînã în perioada prezentã a istoriei umane. Tehnicile ºamanice originale sînt. aplicîndu-se înþelepciunile ºamanice originale. cît ºi mistice. Aceste exerciþii nu erau predate în mod deschis. toate aceste sisteme sînt disponibile pe scarã largã. a devenit posibilã ocazia realizãrii unei expansiuni a conºtiinþei umane în vederea perceperii unei realitãþi multidimensionale. devenind tehnici lãuntrice de studiu atît a sistemelor religioase. pentru a se potrivi oamenilor de toate vîrstele. în orice caz. care înseamnã „exerciþii pentru energia vitalã“. supravegheaþi de un maestru Chi Kung. Rod Nicholson. În vechea Chinã au fost dezvoltate exerciþii de stimulare ºi canalizare a curgerii interne a Chi. redescoperite acum ºi adaptate timpurilor moderne. Di aceste exerciþii au derivat diferite sisteme de Chi Kung în funcþie de modul iniþial de întrebuinþare: pentru sãnãtate. Dinamica Chi. el însuºi un maestru Chi Kung. Astãzi. – 197 – . acestea au devenit cunoscute sub numele de Chi Kung.

Kenneth Meadows Figura 29. – 198 – . Succesiunea miºcãrilor în efectuarea respiraþiei circulare Chi.

.. în ritmul inspiraþiei aerului în plãmîni..... într-o miºcare circularã...... într-un punct aflat la aproximativ jumãtate de metru (sau 18 inci) deasupra capului.. se combinã laolaltã în scopul de a schimba ritmul metabolic. braþele spre exterior ºi spre în sus..... 29 A). Aceastã miºcare spre în sus trebuie sã fie efectuatã încet........... abia atingîndu-l cu vîrfurile degetelor (Fig. – 199 – .... cu cãuºul palmelor îndreptat cãtre în sus ºi situate în zona ombilicului. EXPERIMENTUL 13 Respiraþia circularã Chi Staþi în picioare...... Braþele trebuie sã atîrne libere de-o parte ºi de alta a corpului............... 29 B ºi C). 7. de absorbþie a unui procent mai mare de oxigen ºi de circulaþie a unui flux mai mare de Chi prin tot sistemul energetic.... de a îmbunãtãþi mecanismul natural de apãrare al corpului ºi de a înviora ºi regenera corpul ºi psihicul ºi a înveseli sufletul. cu spatele drept ºi genunchii uºor îndoiþi.. aspirîndu-l pe gurã. în acelaºi timp.... cu picioarele depãrtate cît lãþimea umerilor........... .. Absorbþia unei cantitãþi crescute de Chi ºi acumularea sa în corp este o miºcare esenþialã din Dinamica Chi ºi devine urmãtorul nostru experiment din ªamanicã...... Inhalaþi aerul.... (Fig... în poziþia de jocheu descrisã în experimentul nr....... astfel încît vîrfurile degetelor sã se întîlneascã din nou. ridicînd....Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista Schimbãrile pe care le aduce Dinamica Chi în tehnicile de respiraþie..

Tan înseamnã „lac“. „rezervor“ sau „container“.Kenneth Meadows Þineþi-vã respiraþia pentru cîteva secunde. pe timpul cît vã aflaþi în aceastã poziþie. într-un gest de reþinere a Chi. „colectarea“ de Chi din atmosfera ce vã înconjoarã. Zîmbiþi. 29 D ºi E). însã nu este nevoie sã depuneþi nici un efort. Miºcarea cãtre în jos a mîinilor trebuie sã se desfãºoare în acelaºi ritm cu expirarea uºoarã a aerului (Fig. pe timpul efectuãrii miºcãrii. în timp ce daþi drumul aerului cu zgomot printre buzele uºor întredeschise. Înþelesul de bazã al cuvîntului chinezesc tan-tien este „cîmp de energie“. Prin urmare. scoþînd un sunet ºuierãtor. 29 F). vizualizînd. precum ºi a fluidelor corporale. absorbind aerul în timp ce vã ridicaþi braþele. Cînd degetele vi se ating deasupra capu– 200 – . prin intermediul substanþelor fundamentale electromagnetice ºi biochimice. Expiraþi încet. Vizualizaþi aceastã Chi ca fiind aºezatã într-un loc situat cam la o lãþime de douã degete de ombilic ºi la aproximativ 5 centimetri (2 inci) sub suprafaþã (Fig. Faceþi o scurtã pauzã în momentul în care mîinile ating regiunea ombilicalã ºi întoarceþi palmele cu cãuºul în sus. într-o miºcare de mãturare. tan-tien este ca un lac sau un rezervor care conþine un elixir ce vine din Ceruri sau din Univers – „un loc Ceresc“. Repetaþi întreaga succesiune. Tien înseamnã „Ceruri“ sau „elixir Cosmic“. ca ºi cum ar împinge afarã aerul dintr-o pernã gonflabilã. Chinezii numeau acest loc tan-tien – un punct focal unde este înmagazinat Chi ºi de unde poate fi pus în legãturã în reþea pe tot cuprinsul corpului. Mîinile – cu palmele orientate cãtre în jos ºi cu degetele mijlocii atingîndu-se – executã uºor o miºcare verticalã de apãsare.

– 201 – .Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista lui. Inspirarea de Chi. prin absorbirea aerului pe gurã. ºi vizualizaþi energia Chi stabilindu-se în tan-tien. a fost întors cu capul în jos. cu gura luînd forma unui zîmbet. ºi Figura 30. Întoarceþi palmele cu cãuºul în sus. pînã cînd atinge zona de înmagazinare numitã tan-tien. vizualizaþi împingerea Chi cãtre în jos. Lãsaþi aerul sã vã iasã din gurã cu un zgomot ºuierãtor. pe timpul cît în decursul expiraþiei. printre dinþi. pe timpul cît mai sînteþi în pauzã înaintea urmãtoarei miºcãri de inspirare. Apoi. într-o imagine a ninsorii dintr-un glob de sticlã. strãbãtînd chakrele. imaginaþi-vã întreaga cantitate de Chi colectatã acolo. buzele vã formeazã un zîmbet. ca niºte mici granule albe ce coboarã uºor. Figura 31. pe mãsurã ce expiraþi. printr-un canal vertical. aflat în centrul corpului. mai întîi. ºi se stabilesc în partea de jos a acestuia dupã ce. Expirarea se realizeazã prin împingerea aerului cu zgomot ºuierãtor în afarã.

...... întrun gest similar spãlãrii ºi clãtirii viguroase a mîinilor...... apoi.................... La sfîrºitul acestei ºedinþe – care vã va lua doar cîteva minute – nu numai cã vã veþi fi mãrit rezerva de Chi........ împreunaþi-vã mîinile..... ... Ridicaþi......... lãsînd sã rãmînã o cavitate între palme... pentru folosirea ulterioarã.. ce cad pe pãmînt. ºi continuaþi acest lucru pînã ce vã oboseºte mîna...... – 202 – . Acum... podul palmelor ºi frecaþi-vã mîinile cu putere......... EXPERIMENTUL 13 Verificarea nivelului absorbþiei de Chi Deschideþi ºi închideþi pumnii cît de repede puteþi – de la palmã întinsã................. uºor........... oricît de vag s-ar manifesta....... una pe alta....... astfel încît vîrfurile degetelor se ating.. ºi anume realizînd urmãtorul exerciþiu.. Vã puteþi verifica destul de simplu ce cantitate de Chi aþi acumulat...... într-o atitudine de rugãciune.... ca ºi cum aþi îndepãrta picãturi de apã.. la închiderea pumnului..... ...............................Kenneth Meadows Repetaþi aceastã succesiune de cîteva ori... ci veþi fi ºi înmagazinat cîte ceva din aceasta în tan-tien.. doar... Concentraþi-vã percepþia asupra spaþiului existent între palme ºi încercaþi sã surprindeþi orice senzaþie care v-ar putea apare. Scuturaþi degetele.....

.. Este uºoarã...... ªi acelaºi „material“ al Vieþii se gãseºte în toþi oamenii ºi în toate lucrurile... ea poate fi þinutã....... Acest „material“ al Vieþii se gãseºte în noi. ce ce apropie unul de celãlalt sau se îndepãrteazã? ...Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista Ce senzaþii trãiþi în zona goalã dintre palme ºi la vîrfurile degetelor? De cãldurã sau de rãcoare? Este o senzaþie de furnicãturã? Sau o pulsaþie? Separaþi-vã mîinile..... ca ºi cum aþi avea niºte magneþi acolo. Se aflã în copaci ºi plante.. încercaþi sã percepeþi toate senzaþiile care vã apar în regiunea mîinilor.. Nu doar în fiinþele omeneºti.. Este în Soare.... astfel încît degetele sã fie la 1215 cm depãrtare (cam 5-6 inci).. Mîinile vã sînt instrumente de detecþie.. Miºcaþi-le uºor. apoi îndepãrtaþi-le din nou. poate? Sau o senzaþie de atracþie manifestatã între palme.. pînã cînd aproape se ating.. însã nu poate fi ridicatã.... Ne dã posibilitatea de a fi.. ceea ce simþiþi acum este un cîmp de energie Chi pe care l-aþi absorbit....... a rãmas neobservatã.... percepute ca niºte fine picãturi ale unei ploi blînde..... Chi este intangibilã ºi invizibilã.. ci ºi în animale. iar ceea ce detectaþi acum sînt particule de energie vitalã. Ne dã posibilitatea de a fi ceea ce sîntem... Nu este un material rezistent. Oricare ar fi senzaþia resimþitã ºi oricît de sensibilã v-ar fi percepþia.. Deºi nu are formã. În timp ce repetaþi aceastã miºcare de apãsare ºi relaxare... Aceastã miºcare trebuie sã fie ca ºi cum aþi apãsa un mic balon între mîini. Deºi întotdeauna posedatã........ în stele. pietre ºi stînci.... pãsãri ºi în toate creaturile care înoatã sau se tîrãsc pe pãmînt...... una cãtre cealaltã.... O senzaþie de înþepãturã.. în Lunã.......... însã poate fi pliat..... Este o parte din noi. – 203 – .

cu miºcãri circulare. în mod obiºnuit. monoton. zboarã sau înoatã. se tîrãsc. unul plãcut urechii. ca niºte seminþe foºnind într-o zornãitoare. Un instrument ºamanic este o extensie a persoanei ce-l utilizeazã. Arborii ºi plantele au propria lor Chi. de-a face cu o Chi a P ãmîntului ºi o altã Chi a Soarelui. Forþa Vitalã pulseazã ca o bãtaie de inimã sau ca ritmul regulat. vibreazã. Aºadar o tobã ºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist nu sînt simple mijloace de a face zgomot. fiind valabil chiar ºi în cazul pietrelor ºi al munþilor cei neclintiþi. Ca fiinþã multidimensionalã ce sîntem. aleargã. cînd aceasta este scuturatã. de asemenea. ci reprezintã ºi un mijloc de de stimulare a sunetului ºi miºcãrii forþei Vitale. Instrumentele ºamanice Am menþionat mai devreme cã forþa Vitalã are un anumit sunet (deºi. Iatã de ce toba ºi zornãitoarea sînt principalele instrumente ale unui ºaman. învîrtindu-se ºi afluind în spiralã. este insesizabil) deoarece ea este miºcare în stare purã ºi miºcarea aceasta este cea care produce sunetul. iar scopul sãu este acela de a efectua o acþiune. intrãm în contact cu toate lucrurile ºi cu toate dimensiunile doar atunci cînd onorãm forþa Vitalã ce sãlãºuieºte în toate lucrurile. Chi este legãtura noastrã cu tot ceea ce ne înconjoarã. de altfel. Forþa ºi eficienþa sa derivã direct din îndemînarea ºi intenþia mani– 204 – . al unei tobe ºi. Avem. aºa cum se întîmplã ºi cu toate creaturile care merg. Existã o Chi a Lunii ºi alte Chi ale stelelor. deci. care este forþa Vitalã absorbitã în interior.Kenneth Meadows Fiecare are propria Chi.

ci ºi rezultatul. Intenþia este un act de Voinþã. În abordarea ªamanicã. Motivaþia este o expresie a dorinþei. Este ºi cazul existenþei multor exemple de mizerie. intenþia unei funcþionãri simple poate fi aceea de a risipi energiile stresante ºi de a reface armonia din corpul ºi psihicul unei persoane. O intenþie este o afirmaþie pozitivã. Acea intenþie va fi nevoie sã se repete în liniºte – 205 – . motivaþia este întotdeauna aceeaºi – Iubire ºi Armonie. activitatea.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista festã a utilizatorului. nefericire. precum ºi din motivaþia ce genereazã în acesta nevoia de a face uz de respectivul instrument. În ªamanicã. realizarea efectivã a tuturor acþiunilor are la bazã serviciul fãcut din iubire ºi în scopul restaurãrii sau reþinerii armoniei. schimba pe timpul aceleiaºi funcþionãri. De exemplu. prin apariþia ei. Intenþia este cea care conecteazã zornãitoarea de utilizatorul ei. generînd. îndreptat cãtre realizarea unui anumit scop ºi canalizînd folosirea acesteia. iar în unele cazuri creeazã chiar durere. prin eliberarea energiilor negative aflate în miºcare. O tobã ºi o zornãitoare în mîinile unui ºamanist sînt elemente condiþionate de motivaþia acestuia ºi dirijate de intenþia sa. care prgãteºte un canal prin substanþã. prin intermediul cooperãrii cu forþele naturii. ºi trebuie întotdeauna sã fie clarã ºi precisã. creeazã stres. chiar. Motivaþia este ceea ce deosebeºte un ºamanist de un vrãjitor. dacã se doreºte a fi eficientã. Numai intenþia se schimbã. confuzie ºi dezbinare în lume. lãcomie ºi egoism. Un vrãjitor se strãduieºte sã manipuleze forþele naturii ºi sã-ºi exercite controlul asupra lor doar pentru a-ºi satisface scopurile egoiste. de-a lungul cãruia energia poate aflui liber. Ea poate varia în funcþie de fiecare „funcþionare“ ºi se poate. Ea delimiteazã clar nu numai obiectivul. Cînd manipularea ºi exploatarea forþelor naturii este motivatã de interese proprii.

pe timpul în care este þinutã uºor în mînã. cam cum. cu o uºoarã miºcare a încheieturii mîinii. va elibera atunci blocaj existent în sistemul energetic al celui ce recepþioneazã efectele acestei acþiuni ºi va netezi fibrele Corpului energetic. în liniºte. pentru a o proteja sã nu cadã. Apoi. Înainte de începerea zornãirii. Palma mîinii ºi degetul cel mic servesc drept gardã. intensitate ºi miºcare. de cîteva ori. în linii mari.Kenneth Meadows de cãtre zornãitor. Zornãitoarea ªamaniºtii vã vor spune cã zornãitoarea le „vorbeºte“. O zornãitoare nu trebuie sã fie apucatã prea puternic sau scuturatã viguros. ea face ca miºcãrile ºi sunetele emise sã rãspundã modelelor de energie tip undã. o periere delicatã a pãrului îi revitalizeazã ºi reface acestuia condiþia iniþialã. a cãrui atenþie va fi concentratã asupra sa. utilizatorul este capabil sã perceapã cele mai delicate schimbãri de sunet. pe mãsurã ce rãspunde cîmpului de energie care o înconjoarã. la punctul de echilibru al mînerului. Ea trebuie sã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor. utilizatorul trebuie sã se concentreze asupra intenþiei ºi sã o repete. Un utiliza– 206 – . Folosirea zornãitoarei este în legãturã cu intenþia utilizatorului acesteia ºi este condiþionatã de motivaþie. i se dã zornãitoarei un impuls iniþial pentru a o activa. odatã început. doar ca sã se producã zgomot. Însuºi sunetul zornãitor. Ca rezultat. trebuie sã i se permitã sã îºi producã propria miºcare. Odatã „pornitã“ în acest mod. Cum? Prin intermediul sunetelor delicate scoase de zornãitoare ºi a miºcãrilor schimbãtoare.

cãtre un alt stadiu al conºtiinþei. Zornãitoarea este ºi un instrument transformaþional. Figura 32. decît sã o direcþioneze voit.Acel ceva fãrã de care nimic nu poate exista tor îndemînatic permite zornãitoarei. Zornãirea este menitã sã relaxeze psihicul ºi are ca efect o uºoarã schimbare a undelor emise de creier. degetul cel mic servind drept gardã. sã se miºte odatã cu curgerea energiilor eterice. Zornãitoarea trebuie sã fie þinutã uºor între degetul mare ºi arãtãtor. Acesta este un lucru important. spre – 207 – . mai degrabã. deoarece schimbãrile bruºte pot cauza un ºoc – cum ar fi trezirea bruscã dintr-un vis real – sau dezorientarea. care este expresia reacþiilor conºtiente normale în stare de trezie. la punctul de echilibru al mînerului. ceea ce ar avea ca rezultat senzaþia nedoritã de a fi „aruncat în afara spaþiului“. ca fazã preliminarã schimbãrii produse în percepþie. El permite sã aibã loc o schimbare subtilã a nivelurilor de frecvenþã. astfel încît apare o tranziþie de la activitatea undelor cerebrale beta.

preia sarcina ducerii percepþiei pînã în stadiul theta al activitãþii cerebrale ºi spre trãirea unei experienþe care ar putea fi asemãnatã cu o visare cu ochii deschiºi. precum ºi practicate sub supraveghere. – 208 – . în mod normal. ºi care reprezintã miºcarea cãtre un alt nivel de trãire a percepþiei. corpul sã intre în starea de somn. apoi. Este necesar ca ele sã fie demonstrate în mod vizual ºi sonic. numitã de ºamaniºti „cãlãtorie ºamanicã“. Tehnicile de folosire a zornãitoarei ºi a tobei nu pot fi învãþate numai din descrierea verbalã a acestora. Toba este cea care. pînã cînd se obþine îndemînarea necesarã. care se petrece exact înainte ca.Kenneth Meadows stadiul mai încetinit alfa.

care se hrãneºte ºi se întreþine prin intermediul marii sale puteri. – 209 – . deoarece ne furnizeazã însãºi starea de a fi vii.Esenþa forþei Chi este mai aproape de nevoile noastre decît aerul care o transmite ºi pe care-l respirãm.

Mediul înconjurãtor al naturii ne afecteazã ca fiinþe umane. cîmpiilor întinse sau regiunilor de coastã. Roata Medicinii ne dã posibilitatea de a gãsi cãi de acces cãtre aceastã realitate ascunsã ºi este un dispozitiv simbolic care nu numai cã serveºte ca mijloc de stabilire de relaþii cu alte forme de viaþã. Ecologia spiritualã ne sprijinã din interior. Am putea denumi aceastã realitate ascunsã Ecologie Spiritualã. acþionînd din afara noastrã. – 210 – Î . fluviilor ºi rîurilor. deoarece aici este locul în care natura imaterialã a formelor de viaþã îºi gãseºte expresia deplinã ºi ia parte la formarea relaþiilor. lacurilor ºi vãilor. se aflã o realitate ce existã în spatele aparenþelor externe ale frumuseþilor naturii. ci funcþioneazã ºi ca un detector al direcþiei de care avem nevoie. ajuntîndu-ne sã ne gãsim drumul într-un Univers multidimensional.CAPITOLUL OPT Lucrul cu Elementele n mediul înconjurãtor nealterat al dealurilor ºi munþilor.

Forþa Vitalã miºcîndu-se ea însãºi într-un mod similar. totalitatea propriului nostru spaþiu personal. devenind ei înºiºi. medicinã înseamnã forþã inerentã – fãgaºul cãtre întregirea care vine chiar din interiorul nostru. ci este un simbol universal ºi un catalizator al schimbãrilor producãtoare de efecte concrete. spirale ºi labirinturi ca mijloace de intrare în deplin acord cu Universul ºi cu ei înºiºi. în scopul de a le face sã funcþioneze împreunã în armonie. Bãºtinaºii foloseau cercuri. creînd.Lucrul cu Elementele Lucrul cu Roata Medicinii În context ºamanic. cicluri ºi spirale. Roata Medicinii nu aparþine exclusiv tradiþiilor amerindiene. ciclicã. afluiesc într-o miºcare circularã. Atunci cînd oamenii intrã în acord cu Natura. Roata Medicinii înglobeazã întreg Universul ºi reprezintã. – 211 – . Aceastã integrare ar putea fi definitã ca strîngerea laolaltã a porþiunilor fragmentate într-un tot unitar armonios. ca rezultat. astfel. cît ºi de sosire. fiinþe vibrante. frumuseþe. nu existã început sau sfîrºit. aflate în relaþii reciproce interdependente. spiralatã. Cuvîntul roatã înseamnã un inel sau un container în care energiile. armonioase. pline de bucurie. funcþionînd dupã legi similare. vibraþia ºi pulsaþiileVieþii înseºi. Ea opereazã ca un proces de integrare. deoarece natura însãºi era perceputã ca lucrînd în cercuri. deoarece fiecare dintre noi este o miniaturizare a unui Univers mai mare. Poate fi reprezentatã printr-o cruce înscrisã într-un cerc sau printr-o roatã cu opt spiþe – un cerc în care sînt inserate indicatoare de direcþie. de asemenea. intrã în armonie ºi cu ritmul. Într-un cerc. Orice loc situat pe un cerc este atît un punct de plecare.

pentru progresul ºi prosperitatea fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. Asigurã. Spiritul fiind nemuritor. Atunci cînd ºamaniºtii stau într-un cerc. pe altul. ci ca schimbãri – tranziþii de pe un plan al existenþei. Schimbãri în ceea ce priveºte modul de percepþie al Vieþii. pe altul. pentru beneficiul fiecãruia din grup ºi a tuturor laolaltã. avînd un centru. „Înþelepþii“ au înþeles perfect implicaþiile acestui lucru. avem direcþia ce se aflã în faþa noastrã. precum ºi una spre în jos. ºi nu un corp cu Spirit. un sens al direcþiei. Chiar ºi Viaþa ºi Moartea nu erau privite ca un început ºi un sfîrºit. În abordarea ºamanicã a modului de înþelegere a Vieþii umane. cea din stînga ºi cea din dreapta. toate fiind conectate de acest cerc. Fiecare persoanã este un cerc al percepþiei ce aporteazã propria expresie individualã a energiei. Cercul poate fi. din centrul propriului „cerc al percepþiei“. Fiecare este un sistem energetic ce atinge ºi este atins. Schimbãri de pe un inel al unei spirale. deoarece. de asemenea. deci. perceput ca avînd patru seg– 212 – . deoarece Roata Medicinii nu este un element bi-dimensional. ei indicã faptul cã nici unul dintre ei nu este mai important decît celãlalt. Un cerc stabileºte o poziþie în Timp ºi Spaþiu ºi un mijloc de a marca „apartenenþa“. cea care se gãseºte în spate. începuturi ºi sfîrºituri existã oriunde ne-am situa pe circumferinþa unui cerc. fiecare dintre noi este un Spirit cu corp.Kenneth Meadows Aºadar. Existã o direcþie îndreptatã cãtre în sus. spre atingerea bunãstãrii generale a întregului grup. din care Spiritul este abilitat sã-ºi trãiascã existenþa în realitatea fizicã. ci sferic. de cãtre alte sisteme energetice. simbolizarea naºterii cuiva printr-un punct situat pe Cercul sau în Ciclul Vieþii nu este altceva decît un punct de percepþie. Nu existã nici unul care sã deþinã supremaþia asupra celorlalþi. la rîndul sãu.

Punctul de echilibru din centru conduce spre descoperirea lãuntricã. precum ºi cu relaþiile existente între fiinþele vii care împart mediul înconjurãtor al P ãmîntului. altul în spate. circularã a Realitãþii. precum ºi modul în care poate dezvolta potenþialele calitãþi. care semnala schimbãri meteorologice sau direcþia razelor de soare. fãcînd posibilã dobîndirea cunoaºterii personale a aspectelor propriei fiinþe multiple a unei persoane. cu Elementele care influenþau modalitatea de formare a lucrurilor. Aceastã percepþie direcþionalã. Nord. aspecte care. apariþia ºi consumarea evenimentelor. Cerul deasupra. Fiecare dintre acestea furniza o manierã de acces în ecologia spiritualã ºi contactul direct cu forþele Naturii. ascunse în interior. spre care erau mutate sau de unde erau aduse aveau anumite semnificaþii. est. ºi ne furnizeazã conexiuni cãtre toate lucrurile care ne pot da energie pentru a exprima mai pregnant ceea ce sîntem. este acela cã ea este îndreptatã cãtre armonie indicînd modul cel mai echilibrat în care o fiinþã umanã poate intra în relaþie cu ecologia ºi poate face uz de energiile sale. P ãmîntul dedesubt. aceastã intrare în acord cu natura ciclicã. Un motiv pentru care Roata Medicinii este un catalizator al înþelepciunii strãvechi. fãcea parte din strãvechea artã a Direcþiologiei. – 213 – . Fiecare direcþie era asociatã cu trãsãturi ale ecologiei spirituale ºi cu modalitatea în care energiile se miºcau. Orientãrile sale ne dau posibilitatea sã descoperim propria noastrã individualitate unicã. vest. direcþiile spre locurile în care se aflau lucrurile.Lucrul cu Elementele mente – unul în faþã. care determinau momentul temporal al zilei sau venirea ºi plecarea oamenilor. altfel ar rãmîne ascunse. În timpuri strãvechi ºi printre unele popoare indigene. altul în dreapta ºi altul în stînga. sud. fie cã era vorba de direcþia vîntului.

Kenneth Meadows Roata medicinii este orientatã de asemenea manierã încît sã permitã Spiritului sã aibã supremaþie. cu convingerea cã ºtiinþa vine din raþiune ºi rezultate obþinute numai cu puterea psihicului. ca rezultat. aplicã metode care schimbã aceste orientãri ºi aºeazã intelectul în postura de controlor. exploatatorii. încît spiritul a devenit ori uitat ori ignorat. Aceasta este diferenþa esenþialã. mai existã ºi Lemn ºi Metal). haideþi sã ne familiarizãm cu o metodã de abor– 214 – . am ridicat psihicul pe culmi atît de înalte. În orice caz. Roata Medicinii orienteazã Voinþa cãtre Spirit pentru a asigura forþa de „a da ceea ce sînt“ ºi este în armonie cu întreg Universul. Vrãjitorii. Aplicatã la noi. Apã ºi P ãmînt (în abordarea taoistã. ca indivizi. Cu toþii am moºtenit aceastã limitare ºi. În Capitolul ºase. egoist ºi centrat pe îndeplinirea propriilor sale dorinþe. astfel încît calitãþile lor abstracte sã poatã fi mai bine înþelese – Aer. Consecinþele negative ale acþiunilor fãcute de persoane care nu au respectat orientãrile de mai sus sînt evidente în lumea care ne înconjoarã. precum ºi alþii ce cautã puterea pentru scopuri egoiste. am indicat cã Elementele sînt inteligenþe ce ºi-au avut sorgintea într-o sursã nevãzutã ºi îºi gãsesc expresia în modul în care energiile capãtã forme de manifestare. Metodele care orienteazã voinþa cãtre satisfacerea scopurilor Eului genereazã forþa de „a lua ceea ce vreau“ – cu alte cuvinte de a se încerca satisfacerea Eului. Foc. înainte de a se încerca realizarea unor asemenea legãturi. manipulatorii. cu sprijinul psihicului. ele au fost asemãnate cu entitãþi tangibile ºi cu caracteristici similare. cu intenþie declaratã sau fãrã ºtiinþã. insaþiabil. În scopul ca aceste Forþe intangibile sã poatã fi înþelese de mintea omeneascã.

într-un mod oarecum diferit de tot ceea ce am fãcut mai înainte..... fãrã a fi nevoie sã vã grãbiþi deloc. sã comunicaþi cu ea.......... sã fie repetate.... prin aceastã nouã abordare. un loc împãdurit sau cîmp deschis.. .. obþinînd.. EXPERIMENTUL 15 Împrietenirea cu Natura Cînd sosiþi în locul din Naturã ales.. plimbaþi-vã doar prin jur.......... Prima noastrã misiune în succesiunea de experimente care urmeazã este.... în ecologia spiritualã. Seria de experimente care urmeazã trebuie sã se realizeze de-a lungul unei perioade de cîteva zile sau chiar sãptãmîni. Dacã aveþi o zornãitoare sau puteþi realiza sau obþine una luaþi-o.. Luaþi un carneþel ºi un pix astfel încît sã vã puteþi înregistra imediat experienþele trãite... aºadar.. – 215 – .. de asemenea........Lucrul cu Elementele dare a Spiritului. Ele pot. Deci........ comunicarea se realizeazã mai degrabã cu Spiritul decît cu psihicul. sã o ascultaþi..... Alegeþi o zi în care sã puteþi ieºi în mijlocul naturii ºi........ fie el un parc. în schimb.. precum ºi o micã busolã de buzunar. sã ieºim în mediul înconjurãtor ºi sã luãm contact cu Natura.. aveþi nevoie sã o trataþi ca pe un prieten... dacã vreþi sã ajungeþi sã cunoaºteþi mai bine Natura. deoarece beneficiile ce se pot obþine de pe urma acestora este inepuizabil.. pentru a fi obþinut beneficiul deplin..... de asemenea. deoarece. Primul din aceastã serie de experimente este reprezentat de o abordare de tipul „hai sã ne cunoaºtem“........ învãþãturi personale din partea Naturii.... doar savuraþi prezenþa dumneavoastrã acolo..

Nu trebuie deloc sã vã ruºinaþi. Aºadar. pãsãrile ºi animalele. numai Natura însãºi. Folosiþi-vã toate simþurile pentru a o percepe cu adevãrat. Mirosiþi-o. Nimeni nu vã va auzi. Nu vã uitaþi doar în jur. Rugaþi-o sã vã deschidã inima pentru a primi iubirea sa ºi pentru a iubi la rîndul vostru. începeþi sã folosiþi zornãitoarea. Cereþi. Atunci cînd simþiþi cã aþi intrat în contact cu Natura. Iar aceºtia se vor bucura de ceea ce aþi avut de spus.Kenneth Meadows fãrã grabã ºi încercaþi sã absorbiþi frumuseþea ce vã înconjoarã peste tot. dacã vreþi ca încercarea realizãrii contactului sã fie eficientã. precum ºi faþã de iarba de sub picioare. nu este prea greu sã vã exprimaþi aprecierea faþã de copaci ºi flori. Noi. precum ºi sã trimiteþi gînduri de iubire cãtre aceasta. Savuraþi frumuseþea din jur. simþirea brizei bãtînd în obraz. oamenii am uitat cum sã ne dãruim nouã înºine. Însã. Gustaþi-o. Astfel. Într-un mediu înconjurãtor natural. Am uitat pînã ºi ce înseamnã noþiunea de Iubire. Auziþi-o. Mamei Naturi sã vã ajute sã vã apropiaþi de ea ºi sã o cunoaºteþi. în aceste momente daþi bineþe Naturii. copacii. Simþiþi-o. deoarece atît de puþini oameni mai fac acest lucru în ziua de azi. florile. la ea. daþi frîu liber trãirilor afective. – 216 – . Vederea atîtor pãsãri ºi animale. deci. auzirea murmurului uºor al apei curgãtoare – fiecare din aceste lucruri stimuleazã atît mintea cît ºi Spiritul. ca ºi cum aþi avea încredere într-un prieten de nãdejde. aveþi nevoie sã vã adresaþi gîndurile din inimã. Oamenii au uitat cum sã-ºi deschidã inimile cãtre Mama Naturã ºi cum sã-i vorbeascã aºa ca niºte copii ai acesteia.

Opriþi zornãirea ºi. care. cunoaºtere? Natura din jur încearcã. Dupã scurt timp. oare. Dacã este un obiect mai mare – un copac sau o tufã ori o piatrã. Luaþi. într-un mod oarecare. apoi. Acum contactaþi cele patru Direcþii. Fiþi doar relaxat. – 217 – . sã vã atragã atenþia asupra a ceva ce nu a fost evident pentru dumneavoastrã în trecut? Vã este atrasã atenþia de o trãsãturã deosebitã a mediului înconjurãtor. Încearcã. poate. ridicaþi-l ºi þineþi-l în mîna stîngã – mîna care primeºte. într-o anumitã mãsurã. deschis ºi receptiv. cu ochii pe jumãtate închiºi. într-un anumit fel. iar cunoasterea va veni singurã cãtre dumneavoastrã. scrieþi-l imediat în carneþel. obiectul pe care l-aþi ridicat sau cel alãturi de care staþi. poartã în sine un mesaj pentru dumneavoastrã? Nu încercaþi sã treceþi prin filtrul gîndirii ceea ce percepeþi. În momentul în care aveþi un rãspuns. ori sã vã atragã atenþia asupra unei pietre de pe sol. mergeþi ºi aºezaþi-vã în spatele acestuia.Lucrul cu Elementele Miºcaþi-vã încet prin preajma locului respectiv. de aceastã datã într-un gest de recunoºtinþã ºi iubire. dacã este vorba despre un obiect micuþ. împreunã cu o scurtã descriere a ceea ce tocmai aþi trãit. zornãind uºurel. sã vã dãruiascã. odatã cu paºii fãcuþi. Închideþi ochii ºi cereþi sfatul asupra cãror atribute aveþi nevoie sã gãsiþi înþeles ºi scop în propria dumneavoastrã viaþã? Ce calitate este aceea pe care aveþi nevoie sã o dobîndiþi ºi sã o faceþi sã vã aparþinã? Deschideþi ochii ºi aºteptaþi rãspunsul. zornãitoarea ºi zornãiþi din nou prin jur. non-verbal. zornãirea pare sã vã conducã spre un anume copac. sau o rãmurea ori o panã sau orice alt obiect micuþ.

doar cu intenþia de a vã conecta cu Spiritul estului. Apoi. peste tot în jur. Urmãtorul este Aerul. repetînd succesiunea elementelor de mai sus. notaþi trãirile prin care treceþi. Petreceþi cîteva minute cu faþa spre est. Opriþi-vã ºi aºteptaþi sã vinã rãspunsul. apoi. la dreapta ºi staþi cu faþa spre sud. Notaþi ceea ce simþiþi. Aºadar. Apã ºi P ãmînt. întoarceþi-vã spre dreapta ºi staþi cu faþa spre nord. Întoarceþi-vã. Staþi cu faþa cãtre Soare. efectuaþi o succesiune de acþiuni care sã vã ajute sã recunoaºteþi Elementele în starea lor de echilibru – Foc. gãsiþi estul. opriþivã din zornãit ºi asteptaþi rãspunsul. Din nou.Kenneth Meadows Dacã v-aþi adus o busolã. Zornãiþi cãtre Aer. cãci acum sînteþi cu faþa spre vest. gãsiþi-l singur. zornãind în acest timp. Aer. – 218 – . Analizaþi modul în care Aerul hrãneºte ºi sprijinã Natura. orice gînduri de inspiraþie care v-ar veni în minte. contemplaþi îndelung orice element din mediul înconjurãtor care v-ar atrage atenþia în vreun fel. În final. Din nou întorceþi-vã cãtre dreapta ºi procedaþi în acelaºi mod. Soarele ne ajutã sã intrãm rapid în legãturã cu Elementul Foc. apoi. Iarãºi. Mulþumiþi Aerului pentru cã aduce cu el însãºi rãsuflarea Vieþii. Notaþi ceea ce ajunge pînã la dumneavostrã. Urmaþi aceeaºi procedurã ca ºi în cazul estului. în funcþie de momentul din an ºi ora experimentului. Dacã nu. astfel cã. Respiraþi adînc de cîteva ori ºi simþiþi cum aerul vã penetreazã fiecare parte a corpului. va fi acum la stînga faþã de Soare. trimiteþi salutãri afectuoase cãtre Soare. Estul se aflã în direcþia din care rãsare Soarele. Conºtientizaþi orice emoþie intuitivã pe care aþi putea s-o simþiþi.

În final.. cã existã o diferenþã semnificativã între „a dãrui ºi a primi”. Aþi încheiat...... Apa. Dacã vã aflaþi lîngã apã. Pãmîntul. Priviþi în jur. mulþumiþi P ãmîntului pentru hrana ce v-o dãruie ºi susþinerea ce v-o acordã pe timpul existenþei fizice... la frumuseþea care îmbracã P ãmîntul..... .... ºi „a lua ºi a obþine”....... Odatã ajuns acasã... Corpul fizic vã este compus din substanþe ale P ãmîntului. – 219 – ... Zornãiþi cãtre ea ºi notaþi rãspunsul primit. aºezaþi-vã cu faþa la ea ºi trimiteþi gînduri de iubire cãtre ea. acum. astfel cã vã puteþi lua rãmas bun de la locul în care v-aþi aflat în Naturã.. deci.. concepte inerente în Calea Armoniei....... Luaþi aminte la frumuseþea Apei ºi la lucrurile bune pe care aceasta le aduce – cum împrospãteazã ºi calmeazã........ cu promisiunea cã vã veþi întoarce în curînd... disperseazã ºi dilueazã...... Analizaþi stabilitatea pãmîntului de sub picioare.. analizaþi cu atenþie însemnãrile fãcute...... A dãrui ºi a primi Experimentul de mai sus vã va fi demonstrat un alt principiu important – acela al dãruirii ºi primirii – ºi........ Zornãiþi cãtre Elementul P ãmînt ºi aºteptaþi sã vã vinã rãspunsul.. acest prim experiment de familiarizare................. de asemenea.... idei specifice Cãrãrii satisfacerii propriei Voinþe.Lucrul cu Elementele Apoi.

lavandã uscatã. chiar. în mod sigur. pentru urmãtoarea noastã excursie în Naturã. deºi copacii sînt vii ºi. astfel încît ºi Natura însãºi. acum. P ãtrundeþi în adîncul adevãratului spirit al „dãruirii cu generozitate“. avem responsabilitatea de a dãrui ceva în schimb – un gest tangibil de apreciere ºi manifestare a voinþei noastre de a face un schimb reciproc de energii. este necesarã existenþa unei relaþii de dãruire ºi primire. Acest schimb de energii este denumit de nativii amerindieni „dãruirea cu generozitate“. de fiecare datã cînd ieºiþi în naturã. Puteþi.Kenneth Meadows De vreme ce totul afluieºte ºi vibreazã. tutun sau mãlai. cum vedem în experimentul nr. avînd o polaritate anume. Ca atare. Împrãºtiaþi puþin din conþinutul punguþei prin locul unde aþi fost ºi adresaþi mulþumiri pentru învãþãturile primite. pe cînd faceþi acest lucru ºi veþi primi o binecuvîntare în plus. pentru menþinerea echilibrului ºi pregãtirea condiþiilor continuãrii acestei primiri. Sã ne pregãtim. sã lãsaþi o parte din dumneavoastrã în acel loc – ºuviþe de pãr. luaþi cu dumneavoastrã o punguþã în care aþi pus amestec de ierburi. poate umezeala lacrimilor vãrsate cu vreun anumit prilej. sînt conºtienþi de propria lor existenþã la fel ca ºi noi – cu toate – 220 – . De acum înainte.15. sã fie un beneficiar al acestui schimb. ca semn al intenþiei „de a dãrui cu generozitate“. cîteva picãturi de salivã pe coaja unui copac sau. atunci cînd primim un beneficiu din partea Naturii. la rîndul sãu. Oamenii care stau în picioare Bãºtinaºii amerindieni numeau arborii „oamenii care stau în picioare“ deoarece.

... Un arbore este hrãnit de cãtre P ãmînt.....Lucrul cu Elementele cã într-un mod altfel realizat – ei sînt imobili ºi stau înfipþi în rãdãcini acolo unde se gãsesc. sînteþi pregãtit sã vã reîntoarceþi pentru a obþine ºi alte învãþãturi referitoare la comunicarea cu Natura ºi forþele naturale...... dacã aveþi una..... purificînd atmosfera cu oxigenul pe care-l emanã ºi absorbind dioxidul de carbon pe care-l expirãm...... Deci.. punguþa conþinînd materialele pentru „dãruirea cu generozitate“... fãrã grabã. în naturã.... care îi este „mamã“... Avînd deja fãcut. contactul cu natura....... unde puteþi sã zornãiþi uºor.. ºi îºi ia energia de la Soare – „tatãl“ sãu... fiind ºi un „apãrãtor“ al mediului înconjurãtor al P ãmîntului..... Concentraþi-vã atenþia asupra motivaþiei – care este Iubirea ºi – 221 – .... Copacii sînt sensibili faþã de mediul lor înconjurãtor ºi au multã înþelepciune ce poate fi învãþatã de la ei – dacã sîntem îndeajuns de umili sã acceptãm învãþãturile venite de la aceºtia.. acum.. alegeþi o zi în care puteþi sã petreceþi cîtva timp...... spre care arborele îºi ridicã ramurile ºi frunzele în recunoaºtere.. un copac este o „legãturã“ între Cer ºi P ãmînt.. Încã o datã.... precum ºi o zornãitoare.... Veþi avea nevoie sã mergeþi întrun loc unde sînt copaci ºi unde este puþin probabil ca prezenþa altor persoane sã vã deranjeze.. Luaþi un carneþel ºi un pix cu dumneavoastrã......... fãrã a vi se distrage atenþia sau a fi conturbat.. .. EXPERIMENTUL 16 Învãþarea comunicãrii spirituale Gãsiþi un loc printre copaci.......

Cereþi-i sã-ºi împartã energia cu dumneavoastrã. Nu este nevoie absolut deloc sã vã „gîndiþi“ la acest lucru. Nu aþi avut nici o dificultate în a vã deplasa percepþia asupra – 222 – . care este cea de a primi o învãþãturã referitoare la comunicarea cu Natura. Aºezaþi-vã mîna stîngã cu palma cãtre înainte pe trunchiul copacului. Lãsaþi-vã atras cãtre un copac anume. relaxaþi-vã ºi limpeziþi-vã mintea. apoi. Continuaþi aceste serii de inspirãri ºi expirãri pentru cîtva timp ºi încercaþi sã simþiþi din plin cum este sã fii copac. iar acest lucru se obþine prin fixarea percepþiei dumneavoastrã exclusiv asupra copacului. Acum permiteþi inteligenþei spirituale a copacului sã comunice cu dumneavoastrã. Îngãduiþi-i sã-ºi împartã stabilitatea ºi puterea cu dumneavoastrã. sã meditaþi la el sau sã vã concentraþi asupra raþionalitãþii sale sau alte asemenea lucruri. Spuneþi-i cît e de frumos. cum se miºcã spre în jos. la înãlþimea frunþii. Încetaþi sã zornãiþi ºi admiraþi forma ºi frumuseþea copacului. încercaþi sã simþiþi strãlucirea caldã a radiaþiei solare. cãtre pãmînt. apoi. din vîrful capului dumneavoastrã cãtre tãlpile picioarelor ºi se deplaseazã.Kenneth Meadows Armonia – ºi asupra intenþiei. Închideþi ochii. Acest lucru nu se face cu ajutorul psihicului. întocmai precum un mugur de salcie înfipt în pãmînt. sprijiniþi-vã fruntea pe podul palmei de la mîna dreapta. în continuare. Simþiþi energia care vine din P ãmînt ºi este absorbitã de corpul vostru prin intermediul picioarelor. îºi ia energia de acolo ºi devine arbore. Pe mãsurã ce expiraþi încet. Respiraþi încet ºi profund ºi daþi voie percepþiei sã se concentreze asupra copacului. aºezaþi-vã mîna dreaptã deasupra acesteia ºi. Comunicarea se poate face numai de cãtre Spiritul dumneavoastrã aflat în contact cu spiritul copacului.

Ce impresii vã vin în minte? Este posibil sã percepeþi imagini vizuale sau cuvinte la care v-aþi putea gîndi în acel moment.. cînd vã veþi trece din nou în revistã adnotãrile sau într-un moment neaºteptat. iar ceea ce se întîmplã acum nu este decît o extensie a acelei tehnici..... în experimentul nr..... Aerul este asociat cu nordul ºi calitãþile corespunzãtoare – 223 – ..... cãci nu va fi neplãcutã. încîntare.... poate sau o senzaþie de cãldurã sau rãcoare... În final. Conectarea cu cele patru elemente Sîntem gata.. aºezaþi-vã cu spatele sprijinit de trunchiul sãu ºi scrieþi note referitoare la experienþele trãite.. deoarece... Veþi cunoaºte instinctiv momentul în care comunicarea a luat sfîrºit.. chiar înviorare... euforie........ acum.. Apoi.. Este posibil sã nu înþelegeþi pe loc deplina semnificaþie a „mesajului“........ Percepeþi toate trãirile afective interioare – bucurie...... Terminaþi printr-o zornãire în jurul copacului. ºi aºteptaþi rãspunsul. Apoi..... iubire.... O furnicãturã..Lucrul cu Elementele mîinii. îmbrãþiºaþi copacul.. ridicaþi-vã. cereþi copacului sã vã acorde o învãþãturã personalã despre comunicarea cu Natura. Încercaþi sã sesizaþi toate emoþiile pe care le-aþi putea trãi în corpul dumneavoastrã fizic.. 3.. .... recunoºtinþã... poate.... conform Roþii Medicinii... mulþumiþi copacului ºi realizaþi „dãruirea cu generozitate“.. sã stabilim o conexiune cu cele patru elemente... Vom începe cu Aerul. mai tîrziu. poate...... Identificaþi fiecare trãire ºi savuraþi-o..... Aceastã înþelegere vã va veni...

O panã de pasãre........... pe care sîntem în proces de a o stabili în interiorul nostru. EXPERIMENTUL 17 Conectarea la Elementul Aer Cînd ajungeþi la locul din Naturã ales de dumneavoastrã.... Nordul....... ......... este numit uneori „locul reînnoirii“..... cu ajutorul înþelepciunii cîºtigate prin intermediul sesizãrii într-un mod mai clar a ceea ce în trecut nu a fost vizibil sau de înþeles. veþi avea nevoie sã vã reîntoarceþi într-un loc familiar din Naturã ºi.. Aerul este un Element caracterizat de o activitate ºi o varietate de miºcare constante.... o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“.. Pe drum..... de asemenea... din nou. cãutaþi o mostrã care sã aparþinã regnului animal.. Pentru aceastã experienþã.... Revigorant ºi stimulativ...... o ghindã scãpatã de o veveriþã ºi aºa mai departe. un smoc de blanã sau de pãr de cal.. care au caracteristici similare. poate............. deoarece forþa nordului reprezintã capacitatea de a realiza începuturi nou-nouþe... zornãiþi prin preajmã pentru cîtva timp ºi lãsaþi-vã conduºi cãtre un loc unde puteþi sã vã conectaþi cu Aerul..... – 224 – .. El este asemãnat cu psihicul ºi gîndurile..Kenneth Meadows claritãþii ºi reînnoirii.. Aerul este... pe Roata Medicinii.. un pix.... imprevizibil ºi are calitatea de a se întîmpla pe neaºteptate.. care este relaþionat cu nordul pe Roata Medicinii – ºi cu maniera de funcþionare a acesteia corespunzãtoare primirii... sã luaþi cu dumneavoastrã un carneþel..

conectaþi-vã mai îndeaproape la Elementul Aer.Lucrul cu Elementele Acestea vor constitui „elementul ajutãtor“ ce vã va ajuta sã vã recunoaºteþi propria nevoie de a primi ceea ce Universul are sã vã ofere. Simþiþi-i gustul. Notaþi învãþãtura primitã. aºezîndu-vã mîna deasupra ombilicului. sã vã reînnoiþi întreaga viaþã ºi sã intraþi într-o nouã ºi incitantã fazã a auto-realizãrii ºi auto-transformãrii. fiind capabil sã menþinã în stare de plutire un avion gigantic. Lãsaþi-l sã vã învioreze. atît de puternic. Acum. Acesta poate veni sub forma unor nori trecãtori. aºezaþi-vã ºi þineþi mostra de animal în mîna stîngã. Percepeþi libertatea nestãvilitã a miºcãrii. în vîntul care bate. Cãutaþi. totuºi. Simþiþi atingerea blîndã a Aerului prezent în brizã. Încetaþi sã zornãiþi. care este. legãtura dumneavoastrã cu toate celelalte lucruri. pe timpul cît aºteptaþi rãspunsul. a zborului pãsãrilor pe cer sau într-un alt mod. Lãsaþi-l sã vã stimuleze. Aºezaþi mîna dreaptã peste mîna stîngã. Amintiþi-vã cã motivaþia ce vã cãlãuzeºte este iubirea ºi armonia ºi cã legãtura care trebuie fãcutã este între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului. acest lucru face sã se realizeze legãtura între mostra animalã ºi centrul sistemului dumneavoastrã energetic. cereþi Spiritului – 225 – . Absorbiþi-l. care este un atribut al nordului pe Roata Medicinii. acum. Ascultaþi sunetul Aerului. Primirea nu trebuie sã fie confundatã cu obþinerea sau cu luarea. plinã de luare aminte. Permiteþi simþurilor sã trãiascã din plin cum trebuie sã fie atunci cînd eºti Aer. Simþiþi aroma prospeþimii sale atît de pure. Cereþi sã vi se dea înþelepciunea de a înþelege adevãrata naturã a primirii. a miºcãrii vîntului. Rãmîneþi într-o stare alertã. Acum.

minimalizînd valoarea pe care o aveþi ºi privîndu-vã de forþa dumneavoastrã interioarã. împrãºtiaþi o ofrandã pe cuprinsul zonei respective ca un – 226 – . Fiþi relaxat.Kenneth Meadows Elementului Aer sã vã dãruiascã o învãþãturã personalã despre propriul dumneavoastrã concept despre sine. Ce spune Aerul? Urmãriþi modul în care Aerul se miºcã. Apoi. deoarece ele nu se referã la adevãratul dumneavoastrã eu. Apoi. urmãrind cu atenþie ceea ce Aerul se strãduieºte sã vã dezvãluie. poate fi eliberat. ci reprezintã doar pãrerea despre dumneavoastrã înºivã. cereþi Aerului sã vã clarifice gîndurile pe care le aveþi despre dumneavoastrã înºivã. Ce se strãduieºte Aerul sã vã arate într-o manierã non-verbalã? Faceþi însemnãri referitoare la trãirile avute ºi analizaþi-le cu atenþie. astfel încît sã vã puteþi reînnoi viaþa. v-au coborît nivelul respectului faþã de propria persoanã. care a fost limitator ºi restrictiv. priviþi cãtre nordul îndepãrtat ºi repetaþi aceastã întrebare de patru ori: „Cum de sînt o fiinþã mai mare decît cred cã sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit în carneþel. Apoi. Ascultaþi cu atenþie ºoaptele vîntului. însã într-o stare de alertã. Aþi înþeles foarte bine. împrãºtiaþi o ofrandã vîntului ºi forþei nordului. deoarece ele v-au slãbit. printr-un impuls plin de impetuozitate ºi prospeþime. Aceste pãreri sînt gînduri care v-au dat înapoi ºi v-au împiedicat sã vã daþi seama de adevãratul potenþial deþinut. atunci cînd ele sînt recunoscute drept ceea ce sînt – limitãri psihice – acel concept al propriei fiinþe. într-un gest de apreciere faþã de ceea ce va fost dezvãluit. În ce direcþie se duce ºi din ce direcþie vine. care în mod sigur nu sînt adevãrate. Apoi.

. uneori. unde poate fi gãsitã puterea care vine din interior. Aºadar... cãtre vest.. Este relaþionat cu regnul mineral ºi cu reþinerea energiei... Vestul. pe Roata Medicinii este denumit........ de potenþial în dezvoltare..... Elementul P ãmînt ne poate ajuta sã scoatem la ivealã ceea ce este necesar pentru propria noastrã dezvoltare a sinelui.. – 227 – . .. „locul introspecþiei“....... Traversãm. Vestul este asociat cu corpul fizic ºi lucrurile materiale ale vieþii...... La vest ne putem conecta cu Elementul P ãmînt ale cãrei calitãþi cuprind stabilitate...Lucrul cu Elementele gest de „mulþumire“ faþã de elementul Aer ºi Spiritul nordului..... soliditate..... acum.. Este un proces de devenire... securitate ºi bunãstare.... Din nou luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix..... hrãnire ºi forþa de manifestare. Pentru acest experiment vã puteþi întoarce la locul din Naturã pe care l-aþi vizitat înainte........ acela unde se gãseau copaci din abundenþã. care reprezintã capacitatea de schimbare de la ceea ce a fost cãtre ce poate fi.......... o zornãitoare ºi punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“............. pe Roata Medicinii pentru a activa forþa transformãrii....

... pentru cîtva timp în scopul de a vã „acorda“ la ea.... în mod intuitiv.. sã zornãiþi. cã aþi primit un rãspuns pozitiv. luaþi-o cu dumneavoastrã în mîna stîngã...... cu Spiritul Elementului P ãmînt.. EXPERIMENTUL 18 Conectarea la Elementul P ãmînt Pe timpul drumului cãtre locul unde vã veþi aºeza printre copaci. Legãtura se face între Spiritul dumneavoastrã ºi Spiritul Elementului P ãmînt – 228 – ... zornãiþi în respectiva regiune... Apoi... continuînd în acest timp... Acesta va fi elementul ajutãtor..... cu faþa cãtre vest.. zornãiþi uºor ºi cãutaþi în jur o piatrã mai mare sau chiar mai micã.. Dacã simþiþi... Alegeþi ºi ridicaþi piatra care vã va atrage ºi întrebaþi-o dacã este elementul dumneavoastrã ajutãtor. aparþinînd regnului mineral. Îngãduiþi unui punct concentrat de forþã sã vã atragã alãturi de un copac sau în spatele acestuia.... Þineþi strîns piatra aleasã.. ªi amintiþi-vã cã motivaþia pe care o aveþi pentru a face aceastã conectare este Iubirea ºi Armonia... pînã cînd gãsiþi o piatrã care sã vã dea un rãspuns pozitiv.... personal....Kenneth Meadows . oricum.... lãsaþi-l sã vã cheme...... Acum. Mai degrabã decît sã îl cãutaþi.. pe timpul cãlãtoriei cãtre vest..... încetaþi zornãirea ºi aºezaþi-vã pe pãmînt...... intuitiv. Dacã nu primiþi acest rãspuns..... pe care sã o puteþi þine în mînã. pur ºi simplu intenþionînd sã faceþi asta.. simþiþi cã aþi localizat locul potrivit.. Cînd........... puneþi piatra la loc unde aþi gãsit-o ºi continuaþi sã cãutaþi. în mîna stîngã..... realizaþi contactul direct....

Lucrul cu Elementele ºi nu are nimic de a face cu psihicul sau forþele acestuia. De ce anume vã aduc aminte acestea? Ce înþeles vã transmit ele? Faceþi legãtura dintre ele ºi dumneavoastrã. ce acþioneazã ca obstacol ºi vã împiedicã sã vã miºcaþi cãtre înainte. Analizaþi piatra pe care aþi þinut-o în mînã. sub altã formã. – 229 – . pe timpul schimbãrii elementelor necesare unei dezvoltãri ulterioare. de asemenea. Identificaþi acel element care vã menþine blocat în inerþie ºi vã menþine înþepenit în continuã repetare a aceleiaºi vechi probleme. fiind ca P ãmîntul? Ce impresii vã vin în minte? Cum sunã P ãmîntul. ataºatã acesteia. sã faceþi progrese reale în toate aspectele vieþii dumneavoastrã. Priviþi piatra pe care o aveþi în mînã. Notaþi descoperirile fãcute. Examinaþi cu atenþie forma sa. cum miroase? Faceþi adnotãri referitoare la aceste experimente trãite. uneori. Trãsãtura principalã pe care vestul o scoate în relief este reþinerea – reþinerea a ceea ce este esenþial. Vã este ataºatã ºi sînteþi. ieºiturile ºi adînciturile. În acest fel. Cereþi sã vi se arate ce element anume reþineþi în viaþa dumneavoastrã. Cereþi pietrei sã vã ajute sã sesizaþi schimbãrile pe care trebuie sã le faceþi în viaþã pentru a avea posibilitatea sã deveniþi ceea ce sînteþi cu adevãrat. nimic nu pare sã se schimbe ºi sã vã elibereze. Examinaþi-i semnele. în interiorul dumneavoastrã. ce gust are. în carneþel. Ce fel de senzaþii trãiþi? Ce sentimente aveþi. punînd în ecuaþie ºi circumstanþele prezente ale vieþii dumneavoastrã. chiar ºi atunci cînd aceasta apare. Legãtura poate fi întãritã implicîndu-vã toate simþurile ºi permiþîndu-le sã trãiascã din plin experienþa a ceea ce se simte atunci cînd eºti P ãmînt.

Sînteþi pregãtit acum sã primiþi o învãþãturã direct de la P ãmînt. Permiteþi acele energii sã se deplaseze în piatrã......Kenneth Meadows Þineþi piatra lîngã ombilic. în carneþel........ deoarece va fi ca ºi cînd o greutate uriaºã v-a fost luatã de pe umeri ºi aveþi o senzaþie de libertate. P ãmîntul însuºi va absorbi ºi va disipa respectiva energie negativã – o va recicla pentru ca. împrãºtiaþi o micã ofrandã în jur... priviþi la orizont cãtre vest ºi adresaþi aceastã întrebare de patru ori: „În ce mod pot sã arãt cel mai bine ceea ce sînt?“ Înregistraþi rãspunsul primit.. Apoi. cu mîna dreaptã pe mîna stîngã. zornãiþi în jur. Cum pot sã vã ajute calitãþile Elementului P ãmînt? Reamintiþi-vã cã motivaþia dumneavoastrã este Iubirea ºi Armonia. cu faþa cãtre vest. – 230 – ... sã nu mai producã nici un rãu.. Acum........... îngropaþi piatra în pãmîntul moale de lîngã locul unde aþi ºezut............ Veþi ºti cînd se întîmplã acest lucru.. ªedeþi cu picioarele depãrtate la nivelul umerilor ºi spatele sprijinit de copac... Închideþi ochii ºi „vizualizaþi“ respectiva împrejurare ca o energie – aproape o energie solidã... de eliberare. care a fost o povarã ce va tras în jos.. Concentraþi-vã atenþia asupra micii porþiuni de pãmînt aflatã între picioarele dumneavoastrã ºi cereþi Elementului P ãmînt sã vã dea o învãþãturã personalã care sã fie relevantã pentru dumneavoastrã..... apoi.. .. referitoare la nevoile ºi împrejurãrile curente.. iar intenþia vã este cea de a primi o învãþãturã care sã vã ajute sã fiþi mai aºezat ºi mai protejat în interiorul propriei fiinþe. Scrieþi în carneþel „mesajul“ pe care-l primiþi ºi analizaþi-l cu atenþie. astfel. sã fie absorbitã de aceasta – reþinutã de aceasta. înainte sã pãrãsiþi locul....... În final... ca un gest de „mulþumire“ faþã de Elementul P ãmînt ºi de Spiritul vestului ºi......

Nu avem nevoie sã ieºim afarã din casã pentru a face aceastã legãturã cu centrul. Este la fel de important acest lucru ca ºi spãlarea pe mîini înainte de masã sau de prepararea mîncãrii. Amerindienii aborigeni cunoºteau foarte bine plantele care creºteau în mediul înconjurãtor în care trãiau. deoarece o putem realiza în propriul nostru Loc Liniºtit pe care ni l-am ales în casã. pe drumul cãtre est. Fumigaþia Înainte ca ºamanii sã înceapã o activitate specificã. împrospãteazã ºi împrãºtie în jur energii pozitive – sau lavandã. Un mãnunchi de salvie uscatã. Actul curãþirii cu autorul fumului salviei arzînd mocnit. deoarece acest Centru este locul în care se pot aduce energiile în punctul de echilibru ºi armonie. Însã înainte de a realiza acest lucru aº vrea sã vã prezint o altã învãþãturã ºamanicã importantã. deoarece conþinea anumite calitãþi de curãþire ºi. care puteau ajuta ºi sprijini oamenii.Lucrul cu Elementele Urmãtorul stadiu în lucrul nostru cu Roata Medicinii este reprezentat de deplasarea noastrã cãtre Centru. care are proprietãþi similare. atunci cînd este arsã în mod similar. uneori amestecatã cu iarbã dulce – o plantã din America de Nord care. ei considerã esenþial sã disperseze vibraþiile negative din apropierea lor ºi din ei înºiºi. era numit „fumigaþie“. Salvia era o plantã foarte apreciatã. fumul sãu purifica atmosfera ºi chiar fibrele aurei umane. atunci cînd era arsã într-un mod special. Ea se referã la curãþire. fiind familiarizaþi cu calitãþile speciale ale acestor plante. sînt legate – 231 – .

Un amestec pentru fumigaþie aprins – 232 – . pe timpul cît ventilaþi. cu salvie uscatã ºi lavandã. Mãnunchiurile sau „beþele“ pentru fumigaþie. procuraþi-vã un mãnunchi sau un bãþ pentru fumigaþie sau confecþionaþi-vã propriul amestec pentru fumigaþie. înainte de a continua cu experimentul 19. iar fumigaþia are efecte benefice care vor deveni evidente pentru dumneavoastrã. în scopul de a inhala puþin fum. astfel încît sã fie acoperit întreg corpul energetic. formînd un bãþ. pur ºi simplu amestecînd o porþie de salvie uscatã – ce se poate obþine rapid în cele mai multe dintre bãcãniile ºi magazinele universale cunoscute – cu puþinã lavandã uscatã. Ca alternativã la acestea un amestec pentru fumigaþie poate fi obþinut. apoi în sus pe deasupra capului. în urma efectuãrii sale. veþi avea nevoie de un „vas“ pentru fumigaþie – un mic vas de pãmînt conþinînd nisip sau pãmînt. în prezent. Fumul este apoi dispersat prin ventilarea lui prin camerã sau zona de lucru.Kenneth Meadows laolaltã. Plasînd amestecul într-un bol sau vas gol de ceramicã. de la magazinele de specialitate care vînd produse autohtone. precum ºi cãtre dumneavoastrã înºivã. spre picioare. pentru a fi stins. în care sã fie introdus capãtul aprins al mãnunchiului de ierburi dupã folosire. Respiraþi adînc o datã sau de douã ori. el poate fi aprins ºi ventilat pentru a produce fum cu o aromã plãcutã ºi delicatã. Atunci cînd aduceþi fumul cãtre dumneavoastrã suflaþi-l mai întîi cãtre zona pieptului. Aºadar. apoi cãtre partea inferioarã a corpului. Fumul nu produce în nici un caz obiºnuinþã. Amestecul sau mãnunchiul pregãtit pentru fumigaþie poate avea nevoie sã fie ventilat cu putere pentru a-l menþine în ardere mocnitã. cãruia i se aprinde capãtul pentru a produce fum în vreme ce arde mocnit. pot fi cumpãrate. Dacã veþi folosi un mãnunchi sau un bãþ pentru fumigaþie.

Pentru urmãtorul experiment alegeþi un moment cînd vã puteþi duce la Locul Liniºtit ales în casã.. zornãiþi în jurul dumneavoastrã din poziþia în care staþi ºezînd ºi con– 233 – . de obicei...... un sfeºnic.. aprindeþi lumînarea.. astfel încît sã nu existe pericolul de incendiu. Pe timpul cît faceþi acest lucru....... Puneþi ceva potrivit sub sfeºnic. EXPERIMENTUL 19 Conectarea la Centru Aprindeþi bãþul sau amestecul de fumigaþie si ventilaþi fumul peste tot în jur.............Lucrul cu Elementele se va stinge... ºi plasaþi-vã echipamentul de fumigaþie la îndemînã.. îndreptaþi fumul ºi cãtre dumneavoastrã.... o zornãitoare.. Acum... sã aveþi în minte scopul de purificare ºi curãþire a acestei activitãþi..... ºi puteþi sta fãrã sã fiþi deranjat de nimeni...... . dacã nu este în continuu ventilat.. pentru a-l stinge sau convingeþi-vã cã amestecul de fumigaþie nu mai arde mocnit.... Dupã folosire. un mãnunchi sau un amestec ºi un vas pentru fumigaþie...... Aºezaþi-vã confortabil pe podea sau pe un scaun... singur. într-un loc din care sã puteþi ajunge la lumînare...... afundaþi partea cu jar a bãþului de fumigaþie în vasul cu nisip.. care este Iubirea ºi Armonia. pentru aproximativ o orã.. un mic evantai sau o foaie pliatã. chibrituri lungi.. precum ºi motivaþia care stã la baza efectuãrii ei.... carneþelul ºi pixul. pe care acesta sã stea. Apoi.. Apoi....... în centrul camerei... pe cînd un mãnunchi aprins continuã sã ardã.... Veþi avea nevoie de o lumînare...

Cuvîntul individ derivã din latinescul individuus. decît sînt imaginate sau se considerã a fi. în pîntecele matern. în centrul miezului. Centrul reprezintã acel „loc al trãirii armonioase“. Puneþi jos zornãitoarea ºi concentraþi-vã atenþia asupra flãcãrii lumînãrii. realmente sînt. Este locul în care poate fi contactatã propria noastrã sursã. ºi anume. – 234 – . Pe Roata Medicinii. decît cum se presupun a fi. la individ. aºa cum am fost învãþaþi sã considerãm. Aºadar. Ceea ce aþi reprezentat prin aprinderea lumînãrii ºi producerea unei flãcãri este o reprezentare simbolicã a „Luminii“ care se gãseºte în Centrul interior al fiinþei dumneavoastrã. care înseamnã „indivizibil“. îndeplinirea obiectivului de conectare cu propriul dumneavoastrã Centru.Kenneth Meadows centraþi-vã asupra intenþiei ce vã face sã realizaþi experimentul respectiv. prin intermediul vederii limitate a ochilor fizici. Prin intermediul acestei lumini interioare. însã este ascuns în întuneric pînã cînd Lumina spiritualã furnizeazã iluminarea necesarã pentru ca lucrurile sã fie vãzute aºa cum. adevãrata individualitate înseamnã intrarea în armonie cu toate celelalte lucruri ºi calitatea de a fi separat de celelalte lucruri. vi se oferã posibilitatea de a percepe ceea ce mai înainte fusese ascuns. Este locul în care pot fi strînse laolaltã ºi echilibrate toate energiile. care este un simbol al propriului dumneavoastrã Centru. ca fiinþã omeneascã. pentru a se ajunge. apoi. în armonie cu întregul fiinþei noastre. s-a început crearea noastrã ca fiinþã fizicã. Nevãzutul este acolo mereu. Aceastã noþiune implicã aducerea laolaltã a sinelui nostru interior ºi a celui exterior. mai degrabã. deoarece în acest loc.

Supuneþi acea problemã propriei Lumini Interioare. Care a fost acea învãþãturã? Ce lecþie de extremã importanþã. ci. aceasta a încercat sã vã înveþe ceva important. sub forme variate. Identificaþi-o. apãsîndu-vã cu greutatea poverii sale. situaþie sau condiþie care v-a apãrut în continuu în viaþã. deºi. într-un Acum omniprezent. care este Sursa sa. Acum. de la dumneavoastrã? Este din cauza dorinþei de posesie pe care o aveþi pentru un anumit lucru? Unei solicitãri ce vi s-a fãcut de cãtre o altã persoanã? Este rezultatul a ceva ce aþi fãcut sau aþi omis sã faceþi? Gãsiþi un cuvînt sau mai multe cuvinte cheie pentru a identifica problema ºi scrieþi cuvîntul sau cuvintele pe o bucãþicã de hîrtie ruptã din carneþel. însoþindu-vã. vã veþi gîndi la acea problemã dintr-un alt punct de vedere. Analizaþi modul în care a apãrut. De vreme ce v-a apãrut de mai multe ori în viaþã. probabil. Acum. Tot ceea ce a fost vreodatã se aflã ºi aici.Lucrul cu Elementele Contemplaþi. gîndiþi-vã la o problemã. flacãra lumînãrii. în Centru. menitã a vã face sã atingeþi starea supremã de bine ºi bunãstare a tot încercat sã vã predea? Ce tip de încercare v-a tot fost prezentatã. pentru cîtva timp. pentru a o înfrunta? Permiteþi propriei Lumini Interioare sã îºi îndrepte o nouã energie – 235 – . ºi tot ceea ce va fi vreodatã este generat din Centrul lãuntric. Este cumva din cauza aºteptãrilor altor persoane. ca la o ocazie de a face noi progrese ºi un început de asumare a responsabilitãþii pentru propria viaþã ºi propriul destin. Este întotdeauna prezent – întotdeauna acolo. v-a dezechilibrat ºi v-a produs confuzie. ca simbol al Luminii Interioare care vã însoþeºte peste tot. privind-o într-o nouã luminã – nu ca un obstacol care vã obstrucþioneazã ºi vi se interpune în cale.

.... sã se evapore ca bucãþica aceea de hîrtie pe care o apropiaþi de flacãra lumînãrii..... ..... nedreptate ºi chiar vinã. Lãsaþi sã cadã rãmãºiþele hîrtiei în vasul de fumizare.. Priviþi-le cum se consumã în foc ºi se preschimbã în noi forþe interioare...... în momentul în care reuºiþi sã o aplicaþi. frustrare... Descrieþi în carneþel învãþãturile care simþiþi cã vã sînt dãruite. sînt oare creatorul propriei mele realitãþi?“ Din nou. stingeþi lumînarea ºi strîngeþi obiectele pe care le-aþi utilizat.. de data aceasta. astfel încît sã o percepeþi.. veþi renunþa la orice resentiment. care este situat în partea de est a Roþii Medicinii ºi este asociat cu regnul uman........ Iertaþi pe toþi aceia din cauza cãrora v-a apãrut respectiva problemã – pentru tot ceea ce au fãcut sau au neglijat sã facã. Iertaþi-vã ºi pentru orice sentiment de indignare... Forþa estului este iluminarea – prin aceasta ni se dã posibilitatea de a percepe – 236 – . Notaþi rezultatul acestei noi abordãri......................... Apoi.Kenneth Meadows cãtre respectiva problemã..... Lãsaþi-le.... teamã sau vinã care au însoþit respectiva problemã. ca pe o fereastrã prin care sã întrezãriþi noi ocazii...... pe care le-aþi trãit ºi le-aþi nutrit... înregistraþi în carneþel rãspunsul pe care îl obþineþi. Urmãtorul nostru experiment are ca scop conectarea cu Elementul Foc...... puneþi aceastã întrebare de patru ori. Iar asta vã include ºi pe dumneavoastrã înºivã.. Acum.. acum... Acum. în timp ce fixaþi cu privirea flacãra lumînãrii: „Atunci cînd mã gãsesc în centrul propriei mele fiinþe.....

pînã acum.... prin urmare..... cu intenþia de a vã conecta la Elementul Foc..Lucrul cu Elementele lucrurile dintr-o perspectivã „superioarã“.... Iluminarea ne face capabili sã percepem lucrurile în modul în care realmente sînt.. pixul ºi zornãitoarea. lumina Soarelui ce ajunge pînã la noi.. pe cerul estului ºi cereþi Spiritului estului sã vã aducã iluminarea necesarã rezolvãrii unui aspect neclar.. Stabiliþi un loc în Naturã unde sã fie un deal sau un teren în pantã.. fiind.. ...... pentru a afla modul în care viaþa vã poate intra ºi mai mult în armonie cu Spiritul.......... al vieþii.......... Alegeþi un moment al zilei în care Soarele sã strãluceascã........ EXPERIMENTUL 20 Conectarea la Elementul Foc Cînd aþi gãsit un loc în care sã simþiþi forþa ºi de unde sã puteþi privi cãtre est....... mai întîi..... Luaþi cu dumneavoastrã carneþelul... o manifestare a capacitãþii – 237 – .. Estul este relaþionat cu Spiritul ºi accentul sãu este pus pe determinarea direcþiei în care se manifestã energiile noastre. peste nivelul terenului ce se întinde în jur. zornãiþi pe acolo. în imediata dumneavoastrã vecinãtate... în zorii fiecãrei zile pentru a risipii întunericul ce ne bloca vederea.... Priviþi înainte în depãrtare...... de unde sã puteþi privi în jos la peisajul natural ce vi se întinde la picioare..... deoarece din est provine....... în care nu aþi fost capabil sã vedeþi cea mai bunã cale de urmat...

fiþi în stare de alertã ºi vigilenþã. Ca ºi în experimentul anterior. Notaþi orice informaþie ce vã parvine. notaþi în carneþel. însã nu îl priviþi direct. de asemenea. poate printr-o miºcare sau printr-o strãfulgerare bruscã de iluminare. Cum trebuie sã fie sã fii Soare ºi sã generezi o asemenea forþã? Sã fii Foc? Trãiþi experienþa focului Spiritului dumneavoastrã. Conectaþi-vã cu Elementul Foc prin intermediul Soarelui.Kenneth Meadows de a discerne. un „Soare“. dãruindu-vã o învãþãturã personalã referitoare la modul în care sã vã faceþi alegerile. Simþiþi aroma Naturii. decît prin intermediul Eului. Atunci cînd se întîmplã acest lucru. Aºezaþi-vã. deoarece înþelegerea este foarte posibil sã vã vinã într-un mod neaºteptat. acum. cã sînteþi. peste tot în jurul vostru. pe care inima Soarelui a fãcut-o sã aparã. Recunoaºteþi. cu faþa spre Soare. Trãiþi experienþa limpezimii de vedere pe care lumina Soarelui vã permite sã o aveþi. indiferent de modul în care acest lucru se întîmplã. Cereþi. Respiraþi în acea energie solarã strãlucitoare. Simþiþi radiaþia ºi expansivitatea. acum. acum. astfel încît puteþi percepe lucruri la mare distanþã. însã fãrã nici o idee preconceputã. Elementului Foc sã vã ilumineze. Simþiþi forþa transformatoare a Soarelui – cea a Focului. fiind sursa de luminã ºi radiaþie care permite tuturor fiinþelor vii din sistemul nostru solar sã existe. astfel încît viaþa sã vã vinã ºi mai mult în armonie cu obiectivul Sufletului. Încercaþi sã percepeþi gustul ei. Simþiþi pe obraz atingerea razelor sale fierbinþi. Un „Soare“ în centrul propriului „univers“ al per– 238 – . ºi analizaþi-o cu atenþie. mai degrabã cu ajutorul Spiritului. Soarele este o uriaºã minge de foc.

...... meditaþi asupra învãþãturilor personale pe care le-aþi primit.. adesea: „locul aproape de Sine“... care duce la descoperiri. puneþi aceastã întrebare de patru ori: „Ce nu am descoperit... Luaþi cu dumneavoastrã o zornãitoare.... încã. De data aceasta.... printr-o zornãire prin preajma acelui loc.... un rîu sau un pîrîu. Iar acum... pe timpul urmãtoarelor zile...... poate.Lucrul cu Elementele cepþiei. carneþelul ºi pixul. puþinã salivã...... Din nou... Mulþumiþi Forþei estului ºi Elementului Foc..... ... acþiunea de „a dãrui cu generozitate“ trebuie sã aibã de-a face cu elemente fizice proprii... Deci... referitor la ceea ce am ales sã fiu?“ Notaþi în carneþel orice rãspuns pe care l-aþi primi. care sã vã aparþinã: cîteva ºuviþe de pãr.. Aceastã calitate exprimã voinþa de a învãþa noi lucruri. Pentru urmãtorul experiment veþi avea nevoie sã gãsiþi un loc în naturã unde sã puteþi fi aproape de o apã – un lac.. – 239 – .... înaintea pãrãsirii lui.. Este capacitatea de a avea o minte deschisã la recepþionarea de idei noi – o atitudine aproape copilãreascã de a trata fiecare nouã experienþã de viaþã ca o aventurã incitantã.............. veniþi în lumina recunoaºterii a ceea ce sînteþi cu adevãrat.. Înseamnã viaþa trãitã aproape de Suflet ºi este motivul pentru care direcþia sud de pe Roata Medicinii este denumitã.......... Capacitatea de a învãþa este o calitate care poate fi dobînditã prin conectarea la Forþa sudului.......

. Sudul. Urmãriþi cu atenþie miºcarea ei ºi încercaþi sã intraþi în acord cu ea.. punînd accentul.... Influenþa sa se manifestã pregnant asupra Corpului energetic ºi emoþiilor. Este asociat cu regnul vegetal... cu faþa îndreptatã cãtre apã. Observaþi cum se adapteazã singurã la mediul ei.......... Zornãiþi uºor prin acel loc....... pe Roata Medicinii... Permiteþi Apei sã vã aducã aceastã învãþãturã în orice mod ar fi mai potrivit ºi necesar. în trecerea ei pe terenul care o conþine.. EXPERIMENTUL 21 Conectarea la Elementul Apã Îngãduiþi sã fiþi atras cãtre un loc în care sã fiþi alãturi de apã ºi cu faþa îndreptatã cãtre sud.... Analizaþi cît de rãcoritor este sã fii în prezenþa apei........ ªi mai cereþi capacitatea de a vã face o idee despre un mod mai echilibrat ºi armonios în care aþi putea lucra cu propriile emoþii. pe dãruire......... fãrã a deveni vulnerabil – mai exact... Acum cereþi Spiritului Elementului Apã sã vã dea o învãþãturã personalã referitoare la modul în care vã puteþi dãrui. cum vã puteþi exprima mai bine Adevãratul Sine... Ascultaþi sunetul vindecãtor al apei ºi ritmul sãu suav............ ºi percepeþi curgerea apei......... Ridicaþi-vã în picioare ºi bãgaþi-vã mîinile în apã. în funcþionarea sa. Simþiþi fluiditatea ºi textura acesteia. prin intermediul Forþei sudului......Kenneth Meadows ...... Staþi jos. Analizaþi formele pe care le face.. o luminare a minþii care sã vã permitã sã înþelegeþi adevãrul despre propria identitate. cu intenþia de a obþine.. – 240 – .. este asociat cu Elementul Apã.

. Veþi avea nevoie de o lumînare.. în semn de apreciere. echipamentul pentru fumigaþie ºi chibrituri. – 241 – ............. ºi analizaþi cu atenþie rãspunsul pe care îl obþineþi pentru fiecare dintre ele. înainte de a continua cu urmãtoarea.... acum. scriind rãspunsul primit în carneþel...... înainte de plecare.......... EXPERIMENTUL 22 Conectarea la centrul lãuntric Aºezaþi lumînarea ºi echipamentul de fumizare pe o masã sau pe o suprafaþã planã............... un sfeºnic..... Acum îngenuncheaþi la marginea apei ºi priviþi-vã reflexia în oglinda acesteia.........Lucrul cu Elementele Scrieþi rãspunsul în carneþel....... Experimentul final al acestei succesiuni trebuie sã fie realizat în propriul Loc Liniºtit ales în casã......... Adresaþi Apei aceastã întrebare............................ Am traversat cele patru Direcþii ºi este necesar..... pentru aproximativ o orã.................. împrãºtiaþi în apã o micã ofrandã din punguþa pentru „dãruirea cu generozitate“ ºi zornãiþi uºor cãtre Elementul Apã....... . de fiecare datã cu o altã accentuare............... în faþa dumneavoastrã.. sã ne reîntoarcem în Centru..... pentru a face contact cu Interiorul nostru....... S Dupã ce veþi fi notat toate rãspunsurile...... unde puteþi sta fãrã sã fiþi deranjat de nimeni.. carneþelul ºi pixul. o zornãitoare.. ..

... de flacãra „exterioarã“........... a cãrui înþelegere nu este obþinutã printr-un proces de deducþie. precum ºi pe dumneavoastrã înºivã.. raþional...........Kenneth Meadows Aprindeþi lumînarea. trasînd astfel simbolul Wakan-Tanka.. la cele ºamanice ºi fumizaþi zona în care vã aflaþi..... precum ºi toatã aceastã succesiune de experimente. conºtientizaþi cã flacãra ei este o reprezentare a propriei realitãþi interioare.. la care aþi putea ajunge... cea înconjuratã. deoarece........ Cãlãtoria împrejurul Roþii Medicinii v-a dus din Nord cãtre Vest.. este simbolul Spiritului ce se gãseºte în miezul fiinþei dumneavoastrã – esenþa ce se aflã chiar în inima Flãcãrii Lãuntrice. Apoi... Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi mulþumiþi pentru noile cunoºtinþe pe care le-aþi dobîndit... parcã.. Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp... .. Înainte de a stinge lumînarea... cu diferenþa cã propria Luminã Lãuntricã nu se stinge niciodatã... el a existat dinaintea psihicului nostru.... iar percepþia sa se extinde dincolo de domeniul raþional.. ºi analizaþi implicaþiile acestora. Scrieþi în carneþel concluzii ulterioare ale acestor aspecte. pentru a indica faptul cã v-aþi comutat de la activitãþile lumeºti........ Treceþi din nou în revistã toate învãþãturile personale care vi s-au dãruit pe timpul lucrului cu Roata Medicinii...... prin Centru cãtre Est ºi de acolo cãtre Sud. Flacãra interioarã din jurul fitilului.... ce reprezintã energia manifestatã – 242 – ..... zornãiþi împrejurul dumneavoastrã ºi deasupra suprafeþei din faþã..... Spiritul poate fi descris ca un psihic lãuntric.. ci funcþioneazã ca rezultat al unei cunoaºteri deja existente.

Conectînd. aþi trasat un model în forma cifrei opt – un simbol al posibilitãþilor infinite. centrul interior ºi punctul dumneavoastrã de început. cã viitorul vã este plin de infinite posibilitãþi. – 243 – .Lucrul cu Elementele ca formã fizicã ºi realitatea lãuntricã invizibilã devenitã realitate fizicã exterioarã. acum. Aþi stabilit. apoi.

Poezie scrisã de nepoata mea Angela. însã. la vîrsta de doisprezece ani. cã sînt mai mult de-atît? Nu sînt doar piele.Sufletul meu Precum puteþi vedea. eu am un trup ªtiaþi. – 244 – . carne ºi os În adînc este ceva mult mai deosebit Sînt mult mai mult decît pot ochii sã vadã Ceva ce-mi dã puterea sã rîd sau sã plîng Acest „sentiment“ deosebit este Sufletul meu El dã viaþã trupului meu ºi-mi dã puterea sã-l controlez Ceea ce vedeþi din mine Aspectul meu exterior Este doar O simplã mascã învechitã.

Socrate.). Despre el se cunoaºte foarte puþin sau chiar nimic. Dicþionarele definesc Sufletul ca „o parte imaterialã. – 245 – P . Filozoful grec Platon (429 – 347 î. spunea cã Sufletul nu reprezintã persoana în carne ºi oase. referitor la ce este. decît ceva cunoscut! ªtiinþa materialistã nu are nici ea vreo concepþie referitoare la suflet. ci adevãratul individ. Sufletul este ceva ce atrage foarte rar atenþia. gîndea cã Sufletul este o inteligenþã nevãzutã care furnizeazã corpului calitatea de „a fi în viaþã“ ºi a existat înainte de a cãpãta forma unei fiinþe umane. de exemplu. Pentru foarte mulþi. ce aparþine convingerilor religioase. a naturii ºi scopului sãu.CAPITOLUL NOUÃ Realitatea Sufletului entru majoritatea oamenilor. deoarece activitãþile ºtiinþei sînt limitate la realitatea fizicã. Cu alte cuvinte.C.). de-a lungul istoriei cunoscute. mai curînd este ceva în care se crede. Speculaþiile referitoare la existenþa Sufletului.C. au ocupat minþile celor mai importanþi gînditori ai lumii. filozoful atenian (469 – 399 î. de ce existã ºi care este obiectivul sãu. sufletul este un „concept“ intangibil. nebuloasã a omului“ sau ca „o entitate distinctã faþã de corp“.

iar psihicul formeazã corpul fizic. odatã cu renaºterea spiritualã. iar în interiorul nostru se gãseºte un Suflet ºi cã psihicul este cel care ne influenþeazã ºi ne controleazã. iar cei care credeau în ea au fost declaraþi eretici. Ca rezultat al acestui concept. aceastã credinþã a fost anatemizatã de Al Doilea Consiliu de la Constantinopole. Potrivit acestei pãreri. o fiinþã gînditoare! Cãtre sfîrºitul vieþii sale. cã Sufletul a dat naºtere psihicului. o fiinþã umanã este. considerat de unii ca fiind cel mai original gînditor din toate timpurile. Cuvîntul reîncarnare a apãrut abia la mijlocul secolului al XIX-lea. se avansase ideea potrivit cãreia o zeitate exterioarã a creat sufletul. Filozoful francez Rene Descartes (1596 – 1650). Sufletul devine un sclav al psihicului! Aºadar. Cu alte cuvinte. Descartes a sugerat cã locul în care se gãseºte Sufletul este glanda pinealã. a pus un semn de egalitate între psihic ºi Suflet. Maxima sa „gîndesc. Tradiþia misticã din vestului este bazatã pe o credinþã similarã referitoare la suflet. Abia în 553 d. Din aceastã speculaþie. oare. ori a amîndurora? Este. ce este Sufletul? Este el separat de corpul fizic ºi de psihic? Sau este o parte integrantã a unuia sau a altuia. localizatã în creier. „desfrîul cãrnii“ ºi dorinþele corpului fizic împiedicau nevoia Sufletului de a se întoarce înapoi la sursa din care a provenit – la divinitate. ce trece prin vieþi succesive. El concluziona cã întreaga naturã a fiinþei umane este formatã din a gîndi.C. a apãrut convingerea potrivit cãreia sîntem fiinþe înzestrate cu un psihic. aºa cum au speculat unii un fel de – 246 – . deci exist“ indica faptul cã a gîndi înseamnã a exista. în mod esenþial.Kenneth Meadows Ideea Sufletului ca entitate nemuritoare. Potrivit opiniei teologilor. era o parte a credinþei creºtine timpurii.

Reprezintã structura de sprijin. aºa cum am indicat mai devreme. Nu a emoþiilor noastre – care. O trãire afectivã este mai spontanã. chiar rigid. O credinþã este o convingere intelectualã – o atitudine a psihicului – în timp ce o trãire afectivã este o experienþã trãitã de „inimã“ ºi un rãspuns al Sufletului.Realitatea sufletului abur invizibil. prin exerciþiul psihicului. nu a psihicului. O credinþã poate fi menþinutã ferm. Creativitatea este o activitate a Sufletului. rãspunsul Sufletului – 247 – . Simte bucurie ºi durere. nu a limitãrii psihice ºi are o constanþã care lipseºte emoþiei. Este ceea ce gãzduieºte propria noastrã Sursã. trãirea afectivã purã este o calitate a percepþiei Sufletului. Departe de a fi o „entitate“ nebuloasã. Sufletul este pentru Spirit ceea ce oasele sînt pentru corpul fizic. „ataºatã“? Pur ºi simplu Sufletul este fiinþa noastrã internã. Psihicul este un proces pe care Sufletul îl foloseºte ca sã-ºi gãseascã expresie creativitatea sa într-o formã fizicã. creativã ºi inepuizabilã. Nici credinþa nu este o trãire afectivã adevãratã. Psihicul este sursa emoþiilor noastre. Cînd ceea ce este considerat a fi o credinþã este pus la încercare de o trãire afectivã care nu este chiar corectã. Însã. sînt anexe ale gîndurilor – ci a trãirilor noastre afective. deoarece este sursa adevãratelor noastre trãiri afective. extaz ºi depresie. Cînd sînteþi creativi. mai fluidã ºi mai puþin tangibilã sau descriptibilã. la nivel spiritual. Sufletul este foarte aproape de noi deoarece este fiinþa noastrã internã. entuziasm ºi traumã. El are trãiri afective. deoarece emoþiile sînt miºcãri petrecute în corpul psihic. ce existã dincolo de înþelegere ºi în afara posibilitãþii de a fi atinsã. ca un fum de þigarã sau o fantomã care ne este. intraþi în armonie cu Sufletul ºi propria dumneavoastrã Sursã spiritualã. cumva.

haideþi sã analizãm slujba dumneavoastrã sau tipul de activitate pe care ar trebui sã o desfãºuraþi pentru a vã simþi satisfãcuþi în muncã. în direcþionarea activitãþilor cotidiene. În acest scop. care nu se gãseºte în armonie cu percepþia realitãþii manifestatã de Suflet. cea care pompeazã sînge cãtre celulele corpului fizic. astfel cã îl putem numi „Sinele Sufletului“. cea fizicã. Uneori. – 248 – . care face sã circule esenþa Spiritului prin întreaga noastrã fiinþã. este denumit Sinele Superior. Deci. Inima la care ne referim nu este. iar aceasta nu numai datoritã capacitãþii sale avansate de percepþie. adicã direcþia în care Sufletul jinduieºte sã meargã. ªamanica este un echivalent al zilelor de azi a ceea ce ºamanii bãºtinaºilor amerindieni numeau „Calea Inimii“. bineînþeles. mai spiritual aspect al întregii noastre fiinþe. cel mai nobil.Kenneth Meadows se gãseºte în conflict cu viziunea psihicului. Sufletul nostru este implicat în ghidarea vieþii de zi cu zi. în ceea ce priveºte un aspect oarecare al vieþii pe care o ducem. deoarece este cel mai înalt. cel mai evoluat. Noi înºine sîntem inteligenþa Sufletului nostru. haideþi sã privim. Inima Sufletului este în centrul potenþialului nostru caracter nemuritor. Inima fizicã se aflã în centrul caracterului muritor al manifestãrii noastre fizice. Puþini oameni iau aminte la opinia Sufletului despre o situaþie sau un motiv de preocupare ivit în viaþa acestora. ori referitor la felul muncii pe care o realizeazã. un mod de a simþi rãspunsul Sufletului. ci ºi fiindcã centrul percepþiei sale este localizat deasupra capului. ci inima Sufletului. Sufletul are identitate ºi are inteligenþã – o percepþie a propriei existenþe a sinelui. puþin.

Verbul a medita provine din latinescul meditare.... Introspecþia pe care o urmãriþi sã o realizaþi.. cu referire exactã la un anumit aspect al vieþii. aveþi nevoie sã vã gîndiþi adînc la situaþia slujbei dumneavoastrã....... Concentraþi-vã asupra naturii acelei activitãþii ºi a tipului de efort implicat.. Pentru acest experiment......... care înseamnã „a gîndi efectiv“...... Gîndirea profundã.. EXPERIMENTUL 23 Perceperea rãspunsului dat de Suflet Mergeþi în acel Loc Liniºtit pe care l-aþi ales în casã ºi aprindeþi o lumînare.. avînd carneþelul ºi pixul la îndemînã........ Meditarea este o metodã de calmare a psihicului cu ajutorul reflecþiilor.. Aceastã tehnicã poate fi folositã pentru oricare alt aspect al vieþii dumneavoastrã........... precum ºi a nivelului de sîrguinþã de – 249 – . contemplarea este altceva decît meditarea..... gîndiþi-vã la tipul de muncã ce v-ar face sã intraþi în armonie cu Sufletul.......... pe cînd încetinirea gîndurilor este ceva preliminar efectuãrii unei acþiuni.....Realitatea sufletului . prin intermediul acestui experiment..... Fixaþi cu privirea flacãra ºi pur ºi simplu concentraþi-vã asupra a ceea ce credeþi despre slujba dumneavoastrã sau asupra a ceea ce credeþi despre tipul de activitate pe care vã consideraþi capabil sã o desfãºuraþi..... ca punct de concentrare a atenþiei... este una sãvîrºitã în interiorul Sufletului........... care înseamnã „a privi cu atenþie“ sau „a privi introspectiv“.... Dacã nu aveþi una.... pe cînd a contempla provine din latinescul contemplare.

fiind. Asemenea slujbe nu sînt numai bine remunerate. entuziasm. deºi ultima ca nivel al remuneraþiei primite de pe urma ei. dimpotrivã. Scopul acestui exerciþiu este de a identifica ce trãiri afective sînt generate prin intermediul contemplãrii unui aspect anume al propriei vieþi. sentimentul de a fi viu. Scriu acestea din experienþã proprie. atunci cînd veþi fi analizat profund diferitele aspecte ale unei slujbe ºi veþi fi notat lista trãirilor afective – 250 – . printre cele mai aducãtoare de satisfacþii. remuºcare ºi melancolie? Identificaþi fiecare dintre trãirile afective percepute. poate. Nu reflectaþi chiar acum asupra lui. Existã tot felul de slujbe ce multora li se par a fi degradante sau neatractive.Kenneth Meadows care ar trebui sã daþi dovadã. Daþi-i un nume ºi notaþi-l în carneþel. rãspunsul oferit de Suflet poate fi destul de diferit. s-a dovedit a fi cea mai de apreciat. sentimente de tristeþe. Aceastã carte nu ar fi putut fi scrisã fãrã o lecþie de umilinþã. însã pot fi ºi „foarte bune pentru Suflet“. iar Sufletul va recunoaºte valoarea lor pentru Spirit. Eul meu fiind în plinã conducere a vieþii mele. de a obþine ceva dorit? Sau. dezamãgire. cea mai degradantã muncã pe care o fãcusem vreodatã ºi încã într-o perioadã în care. Acest lucru se poate face mai tîrziu. Ce fel de trãiri afective lãuntrice simþiþi cã vã sînt generate pe timpul cît vã gîndiþi profund la acea activitate? Sînt sentimente de bucurie. deoarece. însã care sînt de o importanþã vitalã în ceea ce priveºte contribuþia lor la bunãstarea unei organizaþii sau chiar a întregii comunitãþi. într-o anumitã perioadã a vieþii. aº fi considerat-o ca fiind sub demnitatea mea. cãldurã. Astfel. Deºi anumite tipuri de slujbe probabil nu constituie exact ceea ce psihicul ar prefera.

Care este rãspunsul Sufletului. ca fiinþe – 251 – .. atît pe rînd.... la cîte una dintre ele. Corpul sufletesc funcþioneazã ca o vastã hologramã – ceea ce înseamnã cã în fiecare din noi... sã fie rãnit ºi sã sufere pierderi de particule din el însuºi! Corpul sufletesc este o hologramã sclipitoare ºi vibrantã de energie purã....... cît ºi la toate.. O hologramã este o imagine tridimensionalã............... la un loc.......... meditaþi la fiecare din acele trãiri................ la fel precum corpul fizic ne permite sã trãim experienþa existenþei fizice în sfera materialului.... Corpul sufletesc poate... conþinînd amintirile cumulate despre tot ceea ce a fost trãit în vederea creãrii progresului în dezvoltare. ci ºi o bancã de informaþii.. Într-adevãr... în ceea ce priveºte subiectul potrivirii sau nu a slujbei respective? Este ea compatibilã cu trãirile afective lãuntrice? Este tipul de slujbã care vi se potriveºte din punctul de vedere al unei dezvoltãri reale? Aceeaºi tehnicã se poate aplica ºi altor aspecte ale vieþii dumneavoastrã..... Sufletul nu este numai un sistem energetic. în cadrul cãreia undele de energie se încruciºeazã unele cu altele ºi produc un model de interferenþe care înmagazineazã informaþii despre interacþiunea ºi miºcarea completã a energiilor.Realitatea sufletului generate.... de asemenea................ .... Corpul sufletesc Sufletul este un „corp“ care serveºte ca vehicul pentru a permite funcþionarea sa în Universul paralel al Sufletului ºi trãirea din plin a experienþei existenþei sale individuale acolo...

Kenneth Meadows multidimensionale. în dimensiunea sa. Substanþa Corpului sufletesc. radiazã. forma sa aminteºte mai mult de forma flãcãrii unei lumînãri. adicã de ou – un alt motiv pentru care lumînãrile au jucat un rol atît de pregnant în practicile religioase ºi mistice. într-un univers paralel. În corpul psihic. cineva face altcuiva un compliment. sîngele vieþii este cel care curge. cãci ele amintesc de nevoia Corpului sufletesc de luminã de a fi la fel precum Sinele sufletesc! Atunci cînd un individ nu mai este în contact cu „conºtiinþa“ Sufletului (lipsindu-i. gîndul este acela care curge ºi menþine „viu“ psihicul. circulã ºi transportã sprijinul necesar. În corpul fizic. care transmite în interiorul sãu inteligenþa Sinelui sufletesc. ce. dacã nu chiar detaºat de acesta. Substanþa din care este fãcut Corpul sufletesc este chiar energia Forþei Vitale înseºi. Forma Corpului sufletesc ar putea fi descrisã ca una ovoidalã. miºcarea energiei Chi este cea care constituie substanþa Sufletului ºi creeazã lumina non-fizicã. Într-adevãr. „arzãtor“ sau strãlucitor. se gãseºte adevãrul despre întregul Univers! Corpul sufletesc este compus dintr-o substanþã care a fost consideratã de cãtre ºamanii din toate culturile ca fiind o misterioasã forþã lãuntricã. – 252 – . deci. însã acolo unde este în proces de realizare integrarea cu Sinele sufletesc. constituit de sfera de existenþã a Sufletului. într-un mod anume. ei simt substanþa acelui Corp sufletesc al individului. Corpul sufletesc este un cîmp dinamic de energie. Aºadar. atunci cînd pe plan fizic. „conºtiinþa“ sau alte calitãþi spirituale). Sufletul este un corp de luminã! Prin urmare. La nivelul Sufletului. Sinele sufletesc este deconectat de acesta. pînã la fiecare celulã. descriindu-i aspectul ca fiind „radiant“. furnizeazã fiecãrei fiinþe vii capacitatea sa de a exista.

...... survenind moartea. Acum.. – 253 – .... Iatã cum: .. ne putem face o idee de extinderea sa spaþialã în raport cu corpul fizic.. avînd atribute „pozitive“ ce genereazã culori mai uºoare sau mai strãlucitoare.... cu palmele spre în jos.. ori se poate contracta.Realitatea sufletului Din moment ce Corpul sufletesc este alcãtuit din „Luminã“...... precum ºi tendinþe „negative“.... miºcaþi braþele spre în afarã ºi spre în jos........ pe mãsurã ce lumina sa se intensificã........... cu picioarele uºor depãrtate... cu braþele lãsate liber.... El formeazã un cocon în care sînt conþinute Corpurile fizic ºi energetic...... Vîrfurile degetelor vã ating.... EXPERIMENTUL 24 Explorarea Corpului nostru sufletesc Staþi drept....... în momentul în care Spiritul îºi retrage din ele viaþa dãruitã..... Întindeþi braþele în lãturi ºi spre în sus.... în momentul în care lumina sa devine mai ºtearsã.. pînã cînd sînt aruncate.. el poate intra în expansiune... Deºi Corpul sufletesc este non-fizic.. perimetrul Corpului sufletesc. exprimate prin tonalitãþi coloristice de nepãtruns. pînã ce ajung la nivelul umerilor ºi sînt paralele cu pãmîntul. Lumina corpului sufletesc este multicolorã.. pînã ce degetele mijlocii se ating cam la o jumãtate de metru deasupra capului...... acum.... pe lîngã corp. Acest punct marcheazã aproximativ limita superioarã a Corpului sufletesc – „vîrful“ „formei“ sale de flacãrã....... pentru a fi astfel într-o stare confortabilã de echilibru.

2003) furnizeazã sfaturi detaliate referitoare la – 254 – .. mai mult sau mai puþin...... deoarece Sufletul însuºi este flexibil ºi se dilatã sau se contractã în funcþie de calitãþile Energiei Vitale din care este alcãtuit....... un semicerc în faþã. de obicei cu sprijinul folosirii tobei ºi a zornãitoarei.. În mod similar. printr-o schimbare a nivelului lor de percepþie....... astfel...trad......... ªamanii din toate culturile erau capabili sã realizeze contactul personal direct cu Corpul sufletesc....Kenneth Meadows Întindeþi braþele în faþã..... Veþi fi trasat. Bear & Company.. Miºcaþi-vã braþele înapoi... în intensitate. în arc de cerc....... ce devine realizabil printr-o schimbare în cadrul percepþiei conºtiente.... Acest stadiu modificat al percepþiei nu este psihicul sau o creaþie a imaginaþiei ci o experienþã a contactului cu o altã realitate. iar vîrfurile degetelor vi se vor gãsi.......... pînã cînd vor fi din nou orizontale faþã de corpul dumneavoastrã. „Lumina“ pe care o emite poate varia ºi ea. aºa cum procedeazã ºamanii din prezent.. n... Cartea mea.. în zona limitei frontale a Corpului sufletesc.... ... deoarece acest exerciþiu trebuie sã vã furnizeze numai o idee generalã în conformitate cu abordarea kahuna..... însã nu este absolut deloc exactã.... menþinîndu-le paralele cu pãmîntul. esenþialã în situaþia intenþiei de realizare a unei schimbãri de percepþie.... Încercaþi sã vizualizaþi un alt semicerc extinzîndu-se în spatele ºi sub picioarele dumneavoastrã ºi veþi avea o ideea aproximativã despre întinderea Corpului dumneavoastrã sufletesc.... Shamanic Experience („Trãirea ºamanicã“. Ritmul zornãirii sau bãtaia monotonã ºi precisã a unei tobe induce o stare relaxatã ºi liniºtitã... Am accentuat cuvîntul „aproximativ“...

cea care genereazã „Lumina“ Sufletului. acolo. fapt ce a avut ca rezultat un sentiment de trunchiere ºi pierdere a radiaþiei Sufletu– 255 – . redîndu-l clientului pe care-l trateazã. deoarece experienþa a demonstrat pe parcursul timpului cã pierderea suferitã este de Energie Vitalã. Recuperarea Sufletului Printre abilitãþile atribuite ºamanilor este ºi o tehnicã ce a fost descrisã sub numele de Refacerea Sufletului. Un ºaman sau un ºamanist este. un fel de cãlãtor spaþial. abuzul sexual. mentale sau emotionale ºi cã din acesta poate fi cumva detaºat un „fragment“. ce are posibilitatea de a traversa spaþiul „lãuntric“ ºi de a trãi. lãsînd individul cu sentimentul unei pierderi suferite. Ea este bazatã pe convingerea potrivit cãreia Sufletul poate suferi un fenoment de slãbiciune. Sufletul este alcãtuit din miºcãri ale Energiei Vitale. experienþa unei noi percepþii. Cu alte cuvinte. aceastã tehnicã este numitã mai potrivit „tehnicã de restaurare a Energiei Vitale“. psihice. experienþe ale rãzboiului. ºamanul are posibilitatea de a localiza ºi reface „fragmentul“ desfãcut. astfel. decesul. un accident sever. individul ºi-a pierdut realmente o parte relevantã din viaþa proprie. Traume cum ar fi separarea. În ºamanicã. Energia Vitalã este aceea generatã de miºcãrile vieþii – de trãirea experienþei de a fi viu. ca rezultat al unei traume fizice. violul. Prin intermediul unei stãri modificate a percepþiei.Realitatea sufletului tehnica de realizare a cãlãtoriilor ºamanice. ºocuri puternice sau frustrarea continuã sînt considerate ca fiind cauzele obiºnuite ale acestui tip de pierdere.

deranjamentul emoþional. experienþa a demonstrat cã nu este suficient pentru acea parte a vieþii individului sã fie localizatã ºi recuperatã. ci ºi cea a unui adolescent sau poate chiar cea a unui copil. boala sau durerea ce sfideazã diagnosticele medicale. Ea este „capturatã“ în timp la fel ca o secvenþã video înregistratã cu o camerã. sã o înapoieze individului ºi sã dea persoanei respective ocazia sã o reintegreze în totalitatea fiinþei sale. ea este invitatã sã se întoarcã alãturi de ºamanist. pentru o integrare deplinã a acesteia. ºamanistul poate întîlni nu numai imaginea unui adult. nu este implicat intelectul. comunicarea ºi refacerea acelei pãrþi lipsã. Aceastã parte a „luminii“ Sufletului conþine aspectul exterior al individului. identificarea. Din nou. slãbiciunea. ori sentimentul de a fi „incomplet“ – de a fi „de-spiritualizat“. Nu psihicul ci percepþia este cea care sãvîrºeºte „cãlãtoria“ în Realitatea ne-obiºnuitã. pierderea memoriei. precum ºi redarea ei individului. Simptome de pierdere a energiei vitale cuprind depresia cronicã. fiind implicatã în cãutarea.Kenneth Meadows lui. în momentul din realitatea obiºnuitã cînd a avut loc pierderea de Energie Vitalã. Odatã identificatã ºi apelatã. Pentru a realiza aceastã tehnicã de restaurare a Energiei Vitale. ºamaniºtii trebuie sã se aventureze în realitatea neobiºnuitã. Trebuie sã fie adusã înapoi acelei persoane ºi acceptatã ca atare ºi cu totalã afecþiune. Respectiva pierdere poate sã fi avut loc cu cîteva luni sau chiar cu mulþi ani în urmã. ªamaniºtii care aplicã metodele Cãii Iubirii ºi Armoniei nu recurg la metode – 256 – . Într-o asemenea activitate. trebuie sã refacã acea Energie Vitalã. Prin urmare. pentru a fi înapoiatã. pentru a localiza „evenimentul“ ce a generat pierderea de Energie Vitalã.

Din punctul meu de vedere. Nu este nici o activitate care sã fie abordatã cu uºurinþã sau întreprinsã doar din curiozitate ºi doar pentru a avea experienþa de a o fi încercat. mai înainte. De obicei. acea „particulã“ de Viaþã nu numai cã a acceptat sã fie înapoiatã. acest tip de activitate nu trebuie sã fie abordat de nimeni fãrã ca. Deºi în Capitolul I am atins subiectul principiilor fundamentale ale tehnicilor de restaurare a Energiei Vitale. în toate aceste cazuri. sã fi cîºtigat o experienþã considerabilã referitor la realitãþile neobiºnuite. acest tip de activitate este realizat în sistem unu-la-unu ºi în condiþiile unei depline confidenþialitãþi. ci chiar a pãrut cã aºtepta sã se întîmple acest lucru.Realitatea sufletului de forþare sau manipulare. De-a lungul multor ani. Exemplele pe care am sã le relatez aici au fost relizate fiecare dintre ele în cadrul unui atelier unde erau prezente mai multe persoane. Este ca ºi cum ar fi cunoscut de dinainte cã sosise clipa restabilirii ºi integrãrii. Chiar ºi atunci. Nu existã o intenþie de convingere. Este potrivit. pe parcursul unei – 257 – . în orice caz. trebuie sã subliniez cã vãd ca lipsitã de înþelepciune încercarea de a învãþa aceste tehnici dintr-o simplã carte. soþia mea ºi cu mine am participat sau am supravegheat desfãºurarea a sute de asemenea restabiliri ºi. astfel încît sã puteþi percepe mai bine cîteva din elementele naturii sale ºi sã puteþi realiza cît de diferitã este faþã de alte „terapii“. trebuie sã fie realizatã sub atenta dirijare ºi supraveghere a unui ºamanist antrenat. Cazurile descrise succint aici reprezintã rezultate ale unor experimente realizate la momente diferite. sã ofer cîteva exemple. bineînþeles. pentru a observa tehnicile folosite ºi a fi martori ai autenticitãþii experienþei. în urma unei profunde analize.

În fiecare caz. Trebuie sã subliniez. iar selecþia unuia sau a altuia de cãtre Beryl este strict intuitivã ºi. majoritatea activitãþilor ºamanice sînt în esenþã spirituale. În toate cazurile. ªamaniºtii. Nu a avut loc nici o consultaþie preliminarã. au fost invitaþi sã participe „clienþi“ voluntari din grup. fiind pe deplin conºtienþi de ceea ce se întîmplã în jur. în faþa unor grupuri diferite de persoane. pentru a identifica elementul lipsã. sînt. de asemenea. ceilalþi participanþi din grup sînt invitaþi sã-l sprijine pe cel ce realizeazã activi– 258 – . de „lipsã“ a unui element din viaþã. a fost ºamanistul care a realizat activitatea de refacere ºi recondiþionare. La fiecare din aceste evenimente. ceva ce nu putea fi prea clar identificat. La fel se întîmplã ºi cu clientul. în control total al propriei Voinþe. În ambianþa unui atelier de acest tip. de obicei. Numai percepþia ºamanistului este activatã – psihicul este stabilit sã lucreze într-o manierã de neutralitate pasivã. Beryl. Aºa cum am accentuat mai înainte. voluntarii sînt mai mulþi la numãr. cã respectiva activitate nu a fost una de ghicit sau de hipnotism. Nu este vorba nici de controlul exercitat printr-un intermediar. iar eu am supravegheat procedurile executate. pentru a li se aplica tehnica de restaurare a Energiei Vitale. nici unul din noi nu a solicitat de la subiecþii voluntari vreo informaþie referitoare la viaþa personalã a acestora. nu de mediu cu capacitãþi extrasenzoriale. De obicei. are loc cu numai cîteva momente înainte ca activitatea sã aibã loc. soþia mea.Kenneth Meadows perioade de trei ani. nici o activitate analiticã nu a fost realizatã în prealabil. pe timpul practicãrii tehnicilor specifice. Singura condiþie impusã a fost ca în toate cazurile acestor persoane sa fie vorba de acelaºi sentiment. în fiecare moment.

este esenþial ca ambii sã fie complet relaxaþi ºi aºezaþi comod. aºa cum am explicat anterior. uneori.Realitatea sufletului tatea. Ea mã anunþã atunci cînd considerã cã a gãsit locul în care trebuie începutã „cãlãtoria“ în realitatea ne-obiºnuitã. poate sã þinã ceva mai mult. Este nevoie sã existe contact fizic. serveºte ca transformator. în cercul format de toþi participanþii. de vreme ce corpul fizic. Bãtaia tobei ºi zgomotul zornãitoarei asigurã mijloacele sonice necesare deplasãrii percepþiei ei într-o altã realitate. pentru a fi protejatã identitatea acestora. numele au fost schimbate. Ea ºi „clientul“ ei stau întinºi unul lîngã altul. Apoi Beryl se aºeazã ºi descrie locul de început. În exemplele care urmeazã. de asemenea. sub supravegherea mea ºi pe timpul cãreia Beryl poate ajunge sã cunoascã exact unde trebuie sã înceapã cãlãtoria ei în realitãþile ne-obiºnuite. astfel încît „clientul“ sã fie capabil sã „participe împreunã“ cu ea la „cãlãtorie“ ºi fiecare persoanã din grupul participant la atelier sã cunoascã. Acest fond sonor de grup poate dura numai cîteva minute sau. aºa cum se întîmpla ºi în cazul triburilor. – 259 – . De asemenea. iar în anumite cazuri. Fiecare din ei poartã o acoperitoare pentru ochi. avînd trupurile foarte aproape unul de celãlalt ºi atingîndu-se în zona umerilor. Tehnica lui Beryl este sã descrie cu voce tare emoþiile pe care le trãieºte. mai înainte de a continua cãlãtoria alãturi de „client“. coapselor ºi gleznelor. cînd ºamanul era sprijinit de întreaga familie a „clientului“. de unde trebuie sã înceapã cãlãtoria. chiar de întreaga comunitate. folosind sunetul tobei înregistrat pe un casetofon personal. Sprijinul fizic este dat prin folosirea zornãitoarei ºi a tobei. ce se întîmplã ºi mai ales pe mãsurã ce se întîmplã. ca nici o influenþã vizualã din jur sã nu-i conturbe.

...... ªtie cã acolo trebuie sã-ºi înceapã cãlãtoria ºamanicã.. atenþia sa este atrasã de o familie angajatã în desfãºurarea activitãþilor acelei gymkhana. CAZUL 1 Sandra.. o tînãrã de douãzeci ºi ceva de ani Beryl percepe locul în care se aflã ca pe un drum de þarã... Ea descrie locul: este un rîu. Ea descrie fetiþa ca o copilã fericitã ºi încrezãtoare....... Apoi......... auzind ºi tropotul cailor alergînd cãtre un cîmp unde se pregãteºte o gymkhana...... redînd-o clientei ei.. În acest punct micuþa se vaporizã..... Dupã începerea „cãlãtoriei“.. Are sentimentul cã acel copil cãzuse în apã ºi fusese tras afarã.... ºi cã o vrea înapoi. dupã o tehnicã ºamanicã ce permite sã se întîmple acest lucru........ deloc îngrijoratã de faptul cã este singurã.. acum.. pe care vede ºi un stãvilar.Kenneth Meadows .......... Beryl se adreseazã copilei ºi o întreabã dacã numele ei este Sandra ºi îi spune cã Sandra este deja un om mare..... Pe timpul cît ei sînt ocupaþi cu îngrijirea poneilor.. Beryl percepe sunetul unei ape curgãtoare... ea vede o fetiþã de trei sau patru ani... iar Beryl o aduse înapoi odatã cu acel abur.... Familia ei era foarte entuziasmatã de creºterea – 260 – ....... Sandra însãºi era foarte miºcatã de experiment ºi spuse cã vroia sã împãrtãºeascã cu toþi cei prezenþi o problemã personalã....... rãtãcind pe cîmp ºi deplasîndu-se cãtre stînga cîmpului ºi îndepãrtîndu-se de locul în care se petrece acþiunea.

.. – 261 – ....... Cîteva zile mai tîrziu mama Sandrei ne-a contactat ºi ne-a spus cã se vede o îmbunãtãþire în starea fiicei sale... pe perioada copilãriei ei... copila aceea avea foarte multã încredere în ea ºi era fericitã sã fie de capul ei... la o vîrstã fragedã.. de mulþi ani suferea de agorafobie ºi manifesta o teamã acutã de a rãmîne singurã într-un loc... ceva vag legat de un moment în care a cãzut într-o apã. experienþa de a fi aproape de a-ºi pierde viaþa.... cînd Sandra era încã micuþã..... Acest exemplu serveºte la a demonstra cã.. participînd la multe evenimente de acel tip.... iar Sandra nu a mai suferit de problema aceea care îi cauzase atît de multã suferinþã. însã dispãruserã ca rezultat al „pierderii“ de Energie Vitalã – în acest caz. ceea cei se redã individului este o calitate sau mai multe ce fuseserã prezente sau care predominau.......... într-adevãr......... Însã ceea ce o impresionase mai mult fusese faptul cã. confirmînd cã acel incident............... Ea ºi-a dat seama cã ceea ce s-a întîmplat acum a fost revenirea la fiinþa sa a acelei „pãrþi“ din ea care nu avea nici o fricã de singurãtate ºi care nu se temea de spaþii deschise. se petrecuse într-adevãr lîngã locul unde þinuserã o gymkhana... mai apoi. Sandra.... Ea avea..... Mama Sandrei a devenit......Realitatea sufletului cailor... în timp ce ea. una din elevele noastre... potrivit spuselor lui Beryl.. în memorie. în care Sandra aproape cã se înecase. ... la un moment dat.

de acum. în final. intrigatã de prezenþa sforii. un bãrbat de patruzeci de ani Pe timpul zornãirii în prealabil. însã nu a dorit sã explice cum a ajuns sã-ºi sfîºie puloverul. cu un Soare ce-ºi aruncã razele aproape vertical. Beryl îi explicã bãiatului cã Trevor era. Ea continuã sã meargã. care o conduce. Beryl percepe imaginea unei porþi cu cinci gratii ce marcheazã intrarea într-un cîmp ce coboarã în pantã cãtre un lac. fãcînd-o ghem ºi mergînd în direcþia în care o ducea sfoara. Beryl avu o conversaþie scurtã cu bãiatul. Apoi plecã. se uitã în jos ºi vãzu capãtul unei sfori albe. Pe cînd pãºea aproape de apa lacului. Îl ridicã cu mîna dreaptã ºi începu sã o rãsuceascã pe degetele mîinii stîngi. în sunetul constant al sobei. lîngã marginea lacului. Pe mãsurã ce se apropie de lac. sfîºiat la gît. Purta un pulover albastru cenuºiu. adult ºi cã-l vroia înapoi. ce þinea în mînã celãlalt capãt al sforii. însã nu exista nimic prin preajma acelei pãrþi a lacului care sã fi putut arunca o astfel de umbrã. Era o umbrã de-a lungul pãrþii stîngi a lacului. pînã la o crãpãturã în teren. care îi confirmã cã se numea Trevor. dîndu-i – 262 – . Ea realizeazã cã este locul de unde îºi poate începe cãlãtoria ºi intrã pe acea poartã. croºetat. Beryl percepe ceva neobiºnuit.Kenneth Meadows CAZUL 2 Trevor. Este o zi însoritã. În interiorul acestei crãpãturi era un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci ani.

apoi. O vizitase de multe ori pe cînd era elev ºi. Cei doi au mers mînã în mînã. iar Beryl îi aduse înapoi odatã cu acel abur. care nu fusese niciodatã în Irlanda. Tînãrul ºi bãiatul se vaporizarã. din moment ce acolo se pãstraserã atît de multe amintiri frumoase pentru el. prin urmare. a recunoscut ºi casa aceea mare. stãpîna respectivei casa fusese foarte politicoasã cu el. era un tînãr. ºi cã dorea sã se întoarcã. deoarece mai era încã o experienþã de „descoperit“. în detaliu forma lor ºi alte trãsãturi ale clãdirii. Trever explicã faptul cã îi era cunoscut locul pe care îl descrisese Beryl. care pãrea a fi un fel de debara. confirmã cã se numea Trevor. care arãta mai degrabã ca un conac de þarã. între Beryl ºi Trevor. În conversaþia care a avut loc. El cunoºtea acea zonã pentru cã petrecuse ani buni din tinereþea sa. intrarã în casã ºi ajunserã pînã într-o încãpere din spate. Era un loc unde întotdeauna îi plãcuse sã fie ºi nu înþelegea. Se afla în Irlanda. Lacul respectiv prezenta acel fenomen curios pe care îl descrisese Beryl. pe care cu toþii am avut posibilitatea sã o ascultãm. în continuare. Bãiatul o duse pînã la uºa din faþã. la o vîrstã ulterioarã. Stînd sprijinit de perete. acolo. la rîndul sãu. întotdeauna. Ea descrise. cãtre locul unde se afla o casã mare. a explicat cã o asemenea pierdere nu este întotdeauna un rezultat al – 263 – . redîndu-i pe amîndoi „clientului“. Avea niºte ferestre neobiºnuite care pãreau a fi negre ºi reflectau lumina ca niºte oglinzi. cu vîrsta de aproximativ ºaptesprezece ani care. Beryl fiind condusã peste deal.Realitatea sufletului de înþeles lui Beryl cã voia sã-l urmeze. Beryl. Din spusele ei. cum era posibil sã-ºi fi pierdut o parte a Vieþii în acel loc.

însã atunci cînd se efectueazã o restaurare revine amintirea sa. acasã la bunicii sãi ºi. în orice caz. el se juca cu o eºarfã de mãtase lungã. aºa cum fãcea bunicul atunci cînd o purta. acesta era ºi cazul lui Trevor. Însã. am sugerat sã luãm o pauzã pentru o ceaºcã de ceai. Trevor. în mod sigur. albã. unul din capetele eºarfei s-a prins sub scaunul bunicului. care aparþinea bunicului sãu. uneori în cîteva ore. pe cînd adulþii vorbeau între ei. Altcineva intrã în camerã. nu a mai reuºit sã viziteze acea casã. spuse.Kenneth Meadows unei traume. vãzu celãlalt capãt al eºarfei ºi începu sã o înfãºoare – 264 – . Deºi i se pãrea incredibil. Pe timpul cît se plimbã pe afarã. avu amintirea vie a momentului în care stãtea în faþa focului. o parte a sufletului sãu (inima sa) de tînãr. I-am explicat cã amintirea unui incident petrecut pe timpul copilãriei poate sã fie demult uitatã. În acea vreme. îi revenise în minte o amintire referitoare la un incident care se petrecuse acasã la bunicii lui. Existã un proverb strãvechi referitor la a ne lãsa inima în locuri care înseamnã foarte mult pentru noi ºi. pe cînd avea vîrsta de aproximativ 5 ani. lãsîndu-ºi. Cînd s-a maturizat. astfel. uneori imediat. iar el sã se plimbe puþin prin împrejurimi. Deoarece întregul episod pãrea sã fi fost destul de copleºitor pentru Trevor. el locuia cu bunicii sãi. urmînd ca sã se întoarcã în cadrul atelierului. în acel loc. El ºi-a înfãºurat eºarfa în jurul gîtului de mai multe ori. uneori în cîteva zile. atunci cînd se va fi simþit pe deplin refãcut. nu-ºi aducea aminte de nimic rãu care sã i se fi întîmplat în preajma vîrstei de cinci sau ºase ani. S-a reîntors dupã vreo jumãtate de orã plin de un entuziasm debordant.

.... Acest lucru explica grafic prezenþa sforii albe care o condusese pe Beryl pînã la bãieþel...... În acest caz........ iar puloverul croºetat pe care îl purta îi fusese sfîºiat la gît pe timpul resuscitãrii........... am avut chiar experienþa sã vedem trei din acestea... Nu mai era nevoie sã fie spuse prea multe lucruri........ CAZUL 3 Richard.. un bãrbat de aproape ºaizeci de ani Pe timpul zornãirii prealabile ºi al zgomotului de tobã....... în unele ocazii. În parantezã fie spus.. Urmãtorul lucru de care îºi aduce aminte este cã stãtea întins într-un pat. în vreme ce stãtea în faþa focului discutînd ºi el cu familia sa........ înconjurat de mai mulþi oameni ce stãteau în picioare..... În mod clar.. pe timpul primei etape a cãlãtoriei ºamanice.. Trevor pierduse Energie Vitalã la vîrsta de cinci ani..... nu este neobiºnuit ca mai mult de o particulã de Energie Vitalã sã fie refãcutã pe timpul unei singure „cãlãtorii“... – 265 – .Realitatea sufletului pe mînã... ........... au fost douã ºi..... pe timpul unei experienþe în care a fost foarte aproape de a-ºi pierde viaþa. Eºarfa s-a strîns în jurul gîtului lui Trevor dar el nu putea sã þipe pentru cã îi sugruma....... lui Beryl i s-au arãtat cã trebuia sã înceapã cãlãtoria pe culmea unui deal.

probabil. În realitatea ne-obiºnuitã pe care o trãia. în mijlocul unui peisaj liniºtit de þarã. coborînd. cu o scenã diferitã. am acest sentiment teribil cum cã nu ar trebui sã fiu aici“. prin zid ºi confruntîndu-se. unde dãdu peste un perete solid de cãrãmidã. ºi-a înþeles greºit intuiþia ºi nu ar trebui sã facã demonstraþia de acum. Micuþul s-a vaporizat. deºi pãrinþii îl avertizaserã ca. cum cã nu ar trebui sã fie acolo. îndreptîndu-se cãtre o cale feratã cu un singur sens. începu sã pãºeascã pe traverse – sãrind de pe una pe alta – ºi continuã sã alerge în acest mod. în partea cealaltã. Un bãiat cu vîrsta de aproximativ cinci sau ºase ani se juca cu un iepure. ºi continua sã-ºi repete: „N-ar trebui sã fiu aici. Conversaþia ulterioarã purtatã între Richard ºi Beryl a fost uimitoare. savurînd fiecare moment. pe panda unui deal. iar Beryl l-a adus înapoi. se uitã în ambele sensuri pentru a se asigura cã nu vine nici un tren ºi sãri între ºine. niciodatã. era o ºinã de tren cu un singur sens. fiind capabilã sã treacã. pe un cîmp. Richard spuse cã Beryl descrisese cu acurateþe locul unde locuise cînd era mic. lîngã un gard viu. legile fizice nu se aplicã. veni un sentiment intens. pur ºi simplu. Apoi. Apoi. acum. sã nu meargã sã se joace în locul – 266 – . deºi ºtia cã trebuie sã asculte de ceva. Linia de tren o conduse pînã sub un pod. Simþea cã. Dincolo de capãtul grãdinii unde locuia. iar el obiºnuia sã se joace pe aceastã linie. Sentimentul era atît de intens încît Beryl aproape a abandonat „cãlãtoria“. Ajunsã acolo. Cu toate acestea continuã sã sarã de la o traversã la alta. Ea a intrat în vorbã cu el ºi a confirmat cã era Richard ºi cã dorea sã se întoarcã înapoi cu Beryl.Kenneth Meadows Beryl se gãsea.

.. – 267 – ................. sentimentul de a fi abandonat este foarte traumatizant ºi suficient pentru ca Energia Vitalã sã fie pierdutã.... realmente. punînd accentul mai mult pe partea frumoasã a lucrurilor... .. Richard s-a simþit uºurat.. Obiºnuia sã facã exact ceea ce s-a pomenit Beryl fãcînd – sãrind de pe o traversã pe alta ºi ascultînd – cu mare atenþie..... ca ºi cînd vreun tren ar fi putut veni din oricare direcþie... Pentru un copil mic.Realitatea sufletului acela. pentru a asigura familiei o masã de duminicã. Ca urmare.... El îºi amintea cum „ascundea“ iepuri pentru a împiedica sã fie vînaþi... Zidul de cãrãmidã avea o însemnãtate profundã pentru el... deoarece în jurul acelei vîrste a fost internat în izolatorul unui spital. Copilãria sa se petrecea pe timpul celui de-al doilea Rãzboi Mondial.. avînd scarlatinã........ în viaþa de zi cu zi.... tot timpul.... pãrãsit acolo... Nu ºtia de ce se afla acolo ºi se simþea ca ºi cum a fi fost. iar viaþa sa a luat o turnurã minunatã.. nu ar fi trebuit sã se afle niciodatã acolo.. În viaþa sa rãsunã acum rîsul copilãriei.. În acele zile nici unui vizitator nu îi era îngãduit sã pãtrundã într-un izolator ºi îºi aducea aminte cît de abandonat se simþea pentru cã nu-ºi vedea pãrinþii.... Ca rezultat al acestei experienþe............

Sufletul nostru reprezintã contactul pe care-l avem cu Universul multidimensional. Atît Universul. ciclul natural este: Sufletul creeazã ºi „cunoaºte“. – 268 – . atingem.Kenneth Meadows Percepþia Sufletului ºi a Vieþii Sufletul este un alt mijloc prin care ni se dã posibilitatea sã percepem viaþa. Psihicul gîndeºte ºi produce forme ºi modele pe baza cunoºtinþelor pe care le primeºte. Spiritul alege ca rezultat a ceea ce se trãieºte ºi ce se învaþã din ceea ce se creeazã. reciproc. gustãm ºi mirosim. Sufletul ne dã capacitatea de a percepe viaþa prin intermediul a ceea ce creãm pentru noi înºine cu Energia noastrã Vitalã. Corpul psihic ne dã posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce gîndim ºi prin intermediul ideilor pe care le avem. Corpul fizic ne dã posibilitatea sã percepem viaþa prin intermediul a ceea ce vedem. opiniilor pe care le exprimãm. reflexii. auzim. Corpul formeazã. cît ºi fiecare individ. precum ºi a concluziilor la care ajungem – fiecare dintre ele ne coloreazã perspectiva vieþii. sînt. cu legile Sale cosmice ºi adevãrurile Sale universale – principii care conduc modul în care funcþioneazã Universul – precum ºi cu o Inteligenþã ºi o înþelepciune superioarã. ca indivizi. modeleazã ºi formeazã. Fiecare dintre noi sîntem un mic Univers – un microcosmos care funcþioneazã într-un mod similar macrocosmosului reprezentat de Univers. Astfel. comparaþiilor ºi judecãþilor de valoare pe care emitem.

– 269 – . Este un factor prezent în însãºi însuºirea cuiva de a fi viu. acolo. Forþa aleatorie este ca o forjã care cãleºte oþelul pentru ca acesta sã poatã avea putere interioarã. Uneori.Realitatea sufletului În orice caz. Sinele Sufletului ni se face cunoscut prin intermediul unei „ºoapte liniºtite din interior“. Poate fi. trebuie sã ne aºteptãm la neprevãzut ca la o trãsãturã esenþialã a vieþii. contact cu Sufletul lor. fiind. întotdeauna. Cu alte cuvinte. de asemenea. similar factorului aleator existent în naturã ºi pe tot cuprinsul Universului. Aceea care par sã nu aibã nici o conºtiinþã în ceea ce priveºte acþiunile pe care le întreprind. plus o cantitate apreciabilã de noroc ºi întîmplãri fericite. din cînd în cînd. descris ca fiind „Locul împlinirii“. Aceste limitãri se bazeazã pe convingeri fãurite din propriile noastre temeri. cãci modul în care reacþionãm la acel factor aleator este elementul care ne ajutã sã ne dezvoltãm puterea caracterului ºi înfãþiºeazã ceea ce este mai bun sau mai rãu în fiecare din noi. vulnerabilitãþi ºi frustrãri. Aºadar. Aceleaºi limitãri ne-au fãcut sã credem cã indiferent ce-am obþine. cu excepþia faptului cã limitãrile auto-impuse ne-au convins cã sîntem înconjuraþi de bariere care ne refuzã abundenþa ºi împlinirea dupã care tînjim. Conºtiinþa se manifestã activ numai în cazul persoanelor care au. dezbinãrilor ºi dogmelor superstiþioase impuse de alþii. prin intermediul manipulãrilor. incertitudinea este un fapt real în viaþã. acel lucru poate veni numai prin luptã ºi întrecere. cãci doar Sufletul creeazã preocupãri în legãturã cu efectele posibile asupra altora. existã un factor aleator care opereazã în vieþile noastre. deoarece în el sînt conþinute toate posibilitãþile. de deciziile ºi acþiunile noastre. Universul reprezintã însãºi noþiunea de abundenþã. pe care unii o numesc „conºtiinþã“. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul nostru.

deoarece aceleaºi Forþe ale Universului se gãsesc ºi în noi! Exerciþiul de meditaþie care urmeazã vã va da posibilitatea sã priviþi în adîncul Sufletului ºi sã obþineþi o învãþãturã personalã. prin trezirea potenþialului Sufletului putem avea posibilitatea de a-l exprima în realitatea fizicã. Iar. ca învãþãturã. Deoarece fiecare dintre noi este o reflexie unicã a Universului – o exprimare individualã a unui Întreg mult mai mare – forþa care dã putere Universului ºi îl menþine în viaþã. însã acest lucru implicã o oarecare obiºnuinþã cu realitãþile neobiºnuite ºi experienþã prealabilã în obþinerea unui stadiu modificat de percepþie. cãci altfel viaþa omului nu ar putea exista. Alt mod este reprezentat de trezirea potenþialului lãuntric al Sufletului. ne susþine ºi pe noi. modelele psihice formate din convingeri considerate a fi adevãrate încep sã se disperseze ºi sînt înlocuite de modele ale Sufletului ce se gãsesc în afara barierelor limitative ale psihicului. însã nu este blocat. Este totalmente posibilã realizarea contactului conºtient cu aspectul sufletesc al întregii fiinþe ºi implicarea lui activã în viaþa de zi cu zi. aºa ºi noi. Acesta este adevãratul înþeles al expresiei „Suflet pierdut“ – accesul prin canalele care duc cãtre el este obstrucþionat. Cînd contactul conºtient se stabileºte. toate elementele esenþiale bunãstãrii sale. într-un singur sens. Un mod de a face acest lucru este primirea învãþãturilor personale directe din partea Sinelui Sufletesc – prin intermediul cãlãtoriilor ºamanice. a desfãºurãrii comunicãrii. astfel încît persoanele afectate nu ºtiu cã au un Suflet. El mi-a fost transmis. deoarece Universul dispune de forþa de a crea în abundenþã. din interiorul sãu. oferind senzaþia de împlinire. echilibru ºi armonie. bunãstare.Kenneth Meadows ºi-au pierdut contactul cu Sufletul. Este vorba de o simplã împiedicare. de Suzanne Beflerive – 270 – .

Realitatea sufletului
din Woodland Park, Colorado, S.U.A., care mi-a dat ºi permisiunea sã vi-l împãrtãºesc. Tot ceea ce vã trebuie pentru a-l realiza este o oglinjoarã, un carneþel ºi un pix ºi sã nu fiþi deranjaþi pentru aproximativ o jumãtate de orã. ................................................................................

EXPERIMENTUL 25 Privirea lãuntricã asupra Sufletului
Priviþi atent în oglindã. Ce vedeþi? O oglindã reflectînd altã oglindã. Particule reflectînd lumina. Lumina ce reflectã culori. Orice culori ce reflectã sunet. Sunete ce devin obiecte. Obiecte ce sînt oglindite... ce devin prãfuite... ce devin praf... praf ce reflectã lumina. Priviþi-vã atent în ochi în oglindã. Priviþi atent ochii din oglindã care, la rîndul lor, vã privesc. Ceea ce vedeþi sînt ochii, dar ce vãd acest ochi? Notaþi ceea ce vãd aceºti ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi acea senzaþie a mîinii ce atinge altã mînã. Încercaþi sã percepeþi ceea ce simte mîna care este atinsã. Ce simte acea mînã? Descrieþi acele senzaþii în carneþel. Treceþi-vã limba peste buze. Încercaþi sã percepeþi trecerea limbii peste buze. Ce gust simþiþi? Descrieþi acest gust în carneþel. Respiraþi adînc. Aerul vã introduce în piept propriul miros, de fiecare datã cînd respiraþi. Ce miros simþiþi? Daþi-i un nume. Scrieþi acel nume în carneþel.
– 271 –

Kenneth Meadows
ªoptiþi-vã uºor numele. Ascultaþi sunetul produs de literele numelui. Auziþi-vã vocea rostindu-le. Ce auziþi? Ce vã spune propriul nume despre propria persoanã? Scrieþi aceste lucruri în carneþel. Uitaþi-vã, din nou, în oglindã. Priviþi în adîncul ochilor pe care-i vedeþi – proprii ochi. Atingeþi-vã mîna. Simþiþi-vã gustul buzelor. Simþiþi-vã mirosul. Auziþi-vã numele rostit sonor. Sînteþi vederea, atingerea, gustul, mirosul ºi sunetul Universului, atunci cînd vã folosiþi Întreaga fiinþã. Observaþi-vã cu grijã Întregul, deoarece atunci cînd vã folosiþi întreaga fiinþã, veþi gãsi Marele Întreg ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi Întregul Care Existã. .................................................................................. Sufletul îºi exprimã natura prin intermediul corpului fizic ºi prin intermediul psihicului, ºi, ca rezultat al experienþelor lumii pãmîntene percepute ºi reînmagazinate în el prin intermediul corpului ºi psihicului, Sufletul primeºte impresii, care îi vor facilita dezvoltarea propriei naturi individuale. Astfel, cunoºtinþele învãþate în urma trãirii experienþelor pãmîntene, îºi lasã amprenta asupra sufletului ºi se imprimã adînc în Spirit.

Descoperirea scopului propriului nostru Suflet
Unul din scopurile fundamentale ale vieþii este asigurarea prosperitãþii ºi a durabilitãþii – adicã a creºterii ºi dezvoltãrii, precum ºi a continuãrii perceperii propriei vieþi. Creºterea ºi
– 272 –

Realitatea sufletului
dezvoltarea sînt organice – adicã naturale – ºi existã ca atare pentru îndeplinirea obiectivului de percepere a realitãþii ce existã dincolo de aparenþe, precum ºi a învãþãrii modului în care se pot face alegeri inteligente. Mai existã, însã, încã un scop specific al vieþii noastre prezente, un anumit motiv pentru care sîntem aici, în acest timp, în locul în care sîntem ºi în împrejurãrile în care ne gãsim. O datã descoperit, ne va face viaþa mai plinã de înþeles ºi mai fructuoasã ºi vom fi capabili sã gãsim înþelesul multor lucruri care ne contrariazã în prezent. Tocmai descoperirea misiunii specifice vieþii era unul dintre motivele pentru care unii bãºtinaºi amerindieni realizau ceea ce ei numeau o Cãutare prin intermediul viziunilor. Plecînd în Naturã pentru trei sau patru zile ºi postind tot acest timp, ei sperau sã li se arate, prin intermediul contactului lor cu Natura ºi aproprierii de propriul Suflet, o viziune care sã le dea posibilitatea sã întrezãreascã ceea ce trebuie sã obþinã în viaþa prezentã. O cãutare de acest tip, în orice caz, nu este singurul mod în care se poate obþine o asemenea iluminare. Ea poate fi obþinutã ºi prin cãlãtorii ºamanice care sã ofere acces direct, personal, la suflet; Sinele Sufletului ar urma atunci sã spunã sau sã dezvãluie care este acel scop. Sufletul Sinelui ºtie aceasta deoarece el a existat în dimensiunea Sufletului mai înainte ca eul nostru fizic sã fie nãscut. El a determinat calitãþile cu care eul nostru fizic urma sã fie echipat pentru aceastã „misiune pãmînteanã“, în special, poziþionarea punctului de percepþie pe Roata Anului, în funcþie de momentul naºterii, ºi modalitatea în care urma sã funcþionaþi – ca bãrbat sau femeie. P ãrinþii noºtri ne-au furnizat baza pentru forma fizicã pe care o avem. Un ºamanist cu experienþã în cãlãtoriile ºamanice poate
– 273 –

Kenneth Meadows
obþine lãmuririle necesare pentru înþelegerea scopului Sufletului propriu, prin „vizite“ fãcute în Lumea Superioarã. O metodã de obþinere a acestor indicaþii poate fi efectuarea urmãtorului experiment, care ar trebui sã se desfãºoare în acel Loc Liniºtit pe care vi l-aþi ales, deja, în casã. În orice caz, trebuie sã subliniez cã rezultatele obþinute sînt numai o indicaþie. Tot ceea ce vã trebuie pentru acest experiment este o lumînare, un sfeºnic, chibrituri, bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi vasul pentru stingerea tãciunilor, precum ºi carneþelul ºi pixul. ........................................................................................

EXPERIMENTUL 26 O indicaþie asupra scopului Sufletului
Mai întîi, fumigaþi, atît camera cît ºi pe dumneavoastrã, aºezaþi-vã confortabil la o masã sau lîngã o suprafaþã planã, pe care aveþi aºezatã lumînarea în sfeºnicul sãu, avînd la îndemînã carneþelul ºi pixul. Aprindeþi candela ºi folosiþi flacãra ei ca punct în care sã vã concentraþi atenþia, privind flacãra ei ca ºi cînd aceasta ar simboliza lumina propriului Spirit. Acum, reflectaþi la viaþa pe care aþi dus-o pînã în prezent. Ce calitãþi ºi ce abilitãþi au devenit vizibile în acest timp? Faceþi o listã cu ele ºi treceþi-o în carneþel. Ce activitãþi v-au adus cele mai mari satisfacþii? Treceþi-le ºi pe ele în carneþel. Ce experienþe din viaþã v-au adus cele mai mari bucurii? Descrieþi-le în carneþel.
– 274 –

Realitatea sufletului
Acum, examinaþi cu obiectivitate toate rãspunsurile pe care le-aþi scris, ca ºi cînd le-aþi analiza din perspectiva cuiva care nu vã cunoaºte. Descoperiþi cumva vreun model în toate acestea? Dacã ceea ce a fost scris este despre altcineva, care sînt calitãþile pe care aþi considera cã respectiva persoanã le are, pentru a avea succes deplin în viaþã? Ce aþi sfãtui aceastã persoanã sã considere ca fiind imboldul principal în viaþa sa? Ce fel de lucruri ar trebui sã facã, în scopul de a-ºi gãsi împlinirea? Foarte bine. Acum puneþi în aplicare toate aceste sfaturi. Începeþi chiar acum sã le trãiþi. Aveþi acum o indicaþie despre cum trebuie sã vã trãiþi viaþa, pentru ca aceasta sã fie plinã de satisfacþii ºi de sens. Stingeþi lumînarea ºi fiþi recunoscãtori cã aþi mai fãcut cîþiva paºi pe drumul cultivãrii sinelui. ........................................................................................ Cultivarea sinelui reprezintã perfecþionarea Spiritului prin intermediul integrãrii corpului fizic, a psihicului ºi a Sufletului, cu Spiritul ºi instituþia complexã a Sufletului, reprezentatã de totalitatea fiinþei noastre. Atunci cînd ne apucãm sã perfecþionãm ceva, nu vrem sã obþinem ceva fãrã cusur, ci sã-l aducem într-un stadiu mai înalt de dezvoltare ºi definitivare. Aceasta este ºi ocazia pe care ne-o oferã ªamanica – de a ne aduce la un nivel mai ridicat de împlinire, prin calitatea vieþii pe care o trãim pe P ãmînt. Haideþi, acum, sã cunoaºtem mai mult despre natura Spiritului.

– 275 –

Eul este micuþul sine care se pretinde a fi unic ºi vorbeºte atît de tare, încît vocea discretã ºi liniºtitã a Marelui Sine, ale cãrui ºoapte vin din adîncul Sufletului, este rareori auzitã – doar dacã învãþãm sã ascultãm.

– 276 –

CAPITOLUL ZECE

Realitatea Spiritului
uvintele Suflet ºi Spirit sînt, adesea, folosite ca sinonime, în scrierile teologice, metafizice ºi filozofice, însã ele nu sînt identice, deoarece Sufletul a fost creat de cãtre Spirit! Aºadar, haideþi, acum, sã cunoaºtem puþin mai mult despre spirit ºi ce este el. Spiritul reprezintã fiinþa originalã a unui individ, mai înainte ca aceasta sã capete formã fizicã. Spiritul este o substanþã esenþialã, fundamentalã, care construieºte din propria sa materie – din Spirit. Viaþa aparþine Spiritului, nu formei. Numai forma „moare“ – sau, mai degrabã, capãtã altã formã – deoarece schimbarea este una din calitãþile formei, ca ºi materia, aflatã într-un proces continuu de revenire la energia primordialã. Iatã de ce Spiritul nu a fost niciodatã descoperit de ºtiinþa materialistã. ªtiinþa examineazã forma, iar forma este doar o combinaþie de elemente exterioare aparente, ce sînt numai detalii ale formei înseºi. Aceste elemente aparente au de-a face numai cu aparenþa ºi nu cu realitatea. Aparenþa se schimbã iar forma poate sã disparã, însã Spiritul rãmîne, deoarece viaþa se gãseºte în Spirit ºi curge dinspre acesta, în cadrul propriei sale Surse inepuizabile.
– 277 –

C

Kenneth Meadows
Aºadar, Spiritul nostru reprezintã adevãrata Realitate – Adevãrata noastrã fiinþã. Substanþa Spiritului nu poate fi vãzutã, deoarece vibreazã mai repede decît viteza luminii. Pare sã nici nu se afle acolo unde este. Am putea sã o asemãnãm cu o roatã cu spiþe. Atunci cînd roata stã nemiºcatã, putem vedea clar toate spiþele ºi le putem numãra. Însã, în momentul în care roata se învîrte ºi depãºeºte o anumitã vitezã, spiþele „dispar“. Tot ceea ce vedem este marginea roþii ºi bucºa în care se învîrte, fãrã nimic care sã facã legãtura dintre ele ºi sã le menþinã laolaltã. Spiritul este ceea ce conecteazã ºi menþine lucrurile laolaltã prin intermediul marii sale Forþe de legãturã! Aºadar, de unde vine aceastã nevãzutã forþã de legãturã? Care este originea? Potrivit tradiþiilor orale ale unor ºamani din rîndurile bãºtinaºilor amerindieni, originea tuturor lucrurilor era numitã Marele Mister, deoarece nu putea fi denumitã. ªamanii chinezi o numeau Tao. Marele Mister, Tao sau oricum altfel am alege sã numim Ceea Ce Nu Are Nume, a fost atît de mult, încît a copleºit ºi inundat totul în jur cu propria sa magnitudine, pentru a împãrtãºi din substanþa fundamentalã a propriei sale Fiinþe pe care bãºtinaºii amerindieni o numeau Marele Spirit. Aceastã revãrsare, aceastã substanþã fundamentalã, este iubirea. Acesta este ºi motivul pentru care, în tradiþia creºtinã, Dumnezeu este definit ca fiind un mare Spirit (Ioan 4:24) ºi ca fiind iubirea (1 Ioan 4:16). Nu cã ar avea iubire, ar simþi iubire sau ar arãta iubire, ci este Iubirea însãºi. Din moment ce Spiritul individual derivã dintr-o sursã de mai mari dimensiuni, rezultã cã ºi noi proveni din iubire – din chiar substanþa Spiritului, care este ea însãºi Iubirea! În mod regretabil,
– 278 –

Ea se aflã în interiorul nostru. Este ceea ce creeazã legãturi. Reprezintã o îngemãnare voitã ºi completã care nu pune nici o condiþie asupra sa. Dragostea este un cuvînt folosit. Ca ºi Lumina.Realitatea spiritului cuvîntul iubire a primit. care face persoanele sã adere ºi sã se menþinã laolaltã. deoarece are o realitate a ei proprie. Cînd sîntem îndrãgostiþi. realmente. Spiritul nostru este fãcut din iubire pentru cã a emanat din sursa iubirii! Iubirea – adevãrata iubire – reprezintã chiar împãrtãºirea substanþei sale fundamentale cu altã persoanã sau cu alþi semeni. care are masã (Soarele). dãruit cuiva. simþim cã ne scufundãm în acea substanþã esenþialã – 279 – . ca sinonim pentru „sex“. ca urmare. iubirea este ceea ce sîntem. în ziua de azi. nici ceva ce se poate obþine. reprezintã adevãrata naturã a Spiritului nostru. indiferent dacã recunoaºtem sau nu. în mod frecvent. Aºadar. conotaþii care îl priveazã de o mare parte a adevãratului sãu înþeles. Iubirea. deoarece este natura Spiritului absolut. pur ºi simplu. Substanþa iubirii este materia din care este alcãtuit Spiritul superior. Este o realitate spiritualã. iubirea nu este ceva ce poate fi. Acea „substanþã“ este substanþa Spiritului. ca o unitate de contrarii complementare. Iubirea existã. Aºadar. precum ºi radiaþie. însemnînd „recompensã sexualã“. formate chiar din indivizi de diferite feluri. deoarece reprezintã chiar miºcarea energiei vitale în interiorul Sufletului nostru. astfel încît ea însãºi este o mare forþã de legãturã. iubirea are ºi ea substanþã. Este elementul care genereazã lumina sufletului nostru. nu facem altceva decît sã o limitãm. Este un proces de conectare. Cuvîntul acesta a fost defilat prin faþa noastrã cu înþelesul de „desfrîu“! Atunci cînd privim iubirea doar ca plãcere senzualã. adînc în miezul fiinþei noastre. ca o trãire afectivã emoþionalã sau chiar ºi drept o calitate a vieþii.

Asemenea spirite sînt rãuvoitoare ºi distructive. în chiar miezul fiinþei noastre. hrãnindu-se cu substanþa propriei sale fiinþe. mai degrabã decît spre armonie ºi evoluþie ºi. nu vede nici un înþeles sau scop – 280 – . ca fiind niºte creaturi zbîrcite. în relaþii directe cu el însuºi sau deplasat cãtre Haos. reprezentat de viaþã. O indicaþie. Spiritele rãuvoitoare nu trebuie confundate cu aºa numitele „Spirite pierdute“. prin intermediul unei persistente alegeri. Rãul este opusul Binelui. Aºadar. Este un spirit subalimentat – privat chiar de substanþa ce-l compune în mod fundamental: un Spirit care a ales sã nege iubirea ºi sã priveze ºi pe alþii de ea. Spiritul funcþioneazã din interior ºi asupra interiorului. ce este aºa numitul spirit „al rãului“? Un spirit rãu este un Spirit cãruia ãi lipseºte energia vitalã a Iubirii. ªi aºa ºi este. deoarece un spirit „rãu“ este unul care. În acel moment. alimentul Spiritului este.Kenneth Meadows fundamentalã. dezordine ºi involuþie. Un Spirit „pierdut“ este o persoanã care a pierdut contactul cu substanþa fundamentalã divinã din interiorul sãu ºi. de asemenea. ceea ce este o negare a Iubirii. Iubirea. poate. a dat naºtere la energii ce separã ºi deconecteazã fiinþele de restul Universului ºi le aºeazã în opoziþie. a unui revers al progresului natural. trãim senzaþia de a fi intrat în legãturã cu Spiritul. ofilite – imagini extrase din profunzimile propriului lor subconºtient ºi inconºtient – ca ºi cum ar fi private de hranã. Le lipseºte hrana iubirii ºi prin izolarea lor de substanþa fundamentalã au pornit singure pe un drum al involuþiei care îºi are propriul sens distorsionat al creativitãþii. procedînd astfel. Atunci. ca urmare. Spiritele „rele“ sînt adesea zugrãvite de scriitori ºi artiºti ai genului fantastic ºi de groazã. ce se gãseºte adînc.

Libertatea de a accepta. precum ºi libertatea de a alege sã ne aºezãm sinele mai presus de toate ºi de a ne satisface eul. prin natura sa. Psihicul este. Iubirea care vine din Spirit este necondiþionatã. deoarece le lipseºte vitalitatea pe care o dã Iubirea ce provine din Spirit. sã contribuim la bunãstarea Întregului ºi. este unul care ºi-a pierdut capacitatea de susþinere ºi dãruire a Iubirii! Spiritul a fãcut ca Sufletul sã capete fiinþã. Aºadar. dupã imaginea Sufletului ºi ca o extensie a Spiritului. Un motiv pentru care persoanele egoiste sînt într-o continuã stare de cãutare imperioasã a satisfacþiei este acela cã acestea suferã de o stare cronicã de goliciune. Libertatea de a alege. Aceasta este ordinea fireascã. chiar ºi pe cheltuiala altora. deoarece destinul ia naºtere din consecinþele alegerilor fãcute. – 281 – . Ea emanã libertatea totalã asupra celui iubit – noi înºine! Libertatea de a fi ceea ce sîntem. din punct de vedere spiritual vitalitatea reprezintã capacitatea de a susþine viaþa ºi de a realiza fapte care sã aibã drept consecinþe formarea de noi legãturi. sã ne punem în valoare într-un mod armonios. astfel. slujitorul Spiritului. deoarece este o extensie a acestuia.Realitatea spiritului al vieþii sale. Libertatea de a respinge. el poate fi recîºtigat. Sufletul a dat naºtere corpului fizic. Un suflet pierdut. deci. Formarea corpului fizic a dat posibilitatea psihicului uman sã fie creat. Libertatea sã alegem. Libertatea de a ne hotãrî propriul destin. datoritã faptului cã s-a pierdut contactul cu acea realitate interioarã – reprezentatã de iubire. Vitalitatea este definitã ca fiind capacitatea de a susþine viaþa ºi a desfãºura funcþiunile sale. Însã.

Percepþia Fizicã este legatã de Elementul Apã. deoarece singurul factor constant al materiei fizice este schimbarea. Percepþia Spiritului este legatã de Elementul Pãmînt. Fãrã a fi muritor! Cu alte cuvinte. Dimensiunea Sufletului este locul din care primim iluminarea spiritualã. putem avea o privire introspectivã asupra spiritului ºi o înþelegere mai profundã a propriei noastre fiinþe. Percepþia Psihicului este legatã de Elementul Aer. nemiºcarea. deoarece P ãmîntul reprezintã inerþia. ca ºi P ãmîntul. astfel încît sã putem trãi noi înºine experienþa realitãþii fizice. experienþa pãmînteanã – 282 – . este un factor „pasiv“. deoarece Sufletul reprezintã corpul nostru de Luminã. lumina inspiraþiei ºi radiaþia (cãldura – sentimentul curat). Percepþia Sufletului este legatã de Elementul Foc. furnizînd locul în care „prindem rãdãcini“ ºi atingem starea de armonie. Sufletul. Spiritul. conceptele ºi se formeazã opiniile.Kenneth Meadows Dacã luãm în considerare diferitele niveluri de percepþie la care m-am referit în cuprinsul acestei cãrþi ºi le examinãm din punctul de vedere al existenþei noastre ca fiinþe multidimensionale ºi a relaþiei lor cu forþele elementelor. Dimensiunea psihicului este locul din care primim impresii. implicaþi în totalitatea fiinþei noastre. Psihicul ºi Corpul – ca ºi Focul. în care se genereazã ideile. Doar în dimensiunea fizicã senzaþiile ne furnizeazã percepþia materiei. Implicaþia acestui fapt este cã niciunul dintre noi nu poate fi cu adevãrat spiritual fãrã a fi marcat puternic de P ãmînt – fãrã a fi practic. Aerul ºi Apa – reprezintã factori „activi“. deoarece psihicul este locul în care are loc miºcarea gîndurilor.

Psihic. Psihic. vizibil ºi invizibil. Psihicul ºi Fizicul vin împreunã la naºterea noastrã. însã este perceputã într-o complexitate de moduri. controlate ºi manipulate. moment în care devenim responsabili pentru propriile noastre acþiuni. Corp. acestea nu sînt. fiecare dintre acestea putînd fi percepute în mod greºit ca fiind singura Realitate existentã.Realitatea spiritului este esenþialã pentru cultivarea ulterioarã a Spiritului! Sufletul. materialã este inferioarã laturii spirituale – cã trupul fizic. Existã o singurã Realitate totalã. Deºi. fiecare dintre ele constituind o altã manierã de a percepe Realitatea multidimensionalã. ceea ce este material. Subiectele mai sus amintite au fost tratate în mod separat pentru a putea fi examinate ºi analizate fiecare în parte. o datã cu prima respiraþie. Suflet ºi Spirit nu sînt entitãþi separate. Suflet ºi Spirit. prin intermediul laturii – 283 – . însã o integrare deplinã a acestora nu se petrece înainte de pubertate. Ceea ce o face complexã este faptul cã ea este perceputã într-un miliard de moduri. elemente „disparate“. Realitatea este cã latura spiritualã este înþeleasã prin intermediul celei fizice ºi. ca Natura. în realitate. fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al Realitãþii. material ºi ne-material. Unul dintre cele mai mari neadevãruri perpetuate de omenire este conþinut în credinþa impusã cã latura fizicã. sînt acolo sã fie cucerite. mediul înconjurãtor fizic ºi P ãmîntul însuºi. energie ºi formã. Astfel. La fel se petrec lucrurile ºi cu ceea ce am numit a fi „realitãþi“ diferite. supuse. ci aspecte ale unui singur întreg funcþionînd fiecare în maniera sa specialã. pînã acum. Acea Realitate Totalã este cea cu adevãrat Realã. de-a lungul acestei cãrþi. învinse. m-am referit în mod separat la Corp. Corpul. ci o parte integrantã a unei singure Fiinþe multidimensionale.

ce zac adormite în interiorul fiinþei noastre. de asemenea. împreunã. Spiritul este scînteia vieþii. Faþetele pot fi vãzute ºi ca reprezentînd miliardele de potenþiale calitãþi. Fiecare este o trãsãturã complementarã a Întregului multi-faþetic. Am folosit frecvent o bilã de cristal ºlefuitã într-o multitudine de faþete ca un mod tangibil de a demonstra calitãþile Spiritului ºi.Kenneth Meadows spirituale. a cãrui vedere este îndreptatã în toate direcþiile ºi cãtre toate dimensiunile prin intermediul diferitelor „corpuri“ care constituie. Psihicul este modelatorul vieþii. mijloacele prin care poate continua sã perceapã. deoarece spiritualul ºi fizicul sînt doar douã aspecte ale aceleiaºi Realitãþi unice. Contemplarea flãcãrii unei lumînãri poate ajuta la producerea iluminãrii dorite în legãturã cu propriul Spirit individual. Aºa cum am menþionat în capitolul nouã. Faþetele pot fi percepute ca ochii Spiritului. deci inima flãcãrii unei lumînãri este un simbol al Spiritului. deoarece ambele sînt asociate cu lumina ºi cu flacãra. – 284 – . ca un instrument eficient de meditaþie pentru a avea succes la înþelegerea modului în care funcþioneazã Spiritul. de asemenea. aºteptînd doar sã fie recunoscute ºi trezite la efervescenþa vieþii. în continuare. Corpul este forma fizicã pe care viaþa o adoptã. posibilitate Spiritului sã reflecteze singur. cu privire la propriile sale rãspunsuri pe care le dã. flacãra unei lumînãri a fost folositã de-a lungul secolelor în cadrul ceremoniilor religioase ºi mistice. fiinþele noastre multidimensionale. Sufletul este lumina vieþii. Spiritul însuºi se regãseºte în „Lumina“ Sufletului. Flacãra poate fi asemãnatã cu substanþa sufletului. în funcþie de datele pe care le primeºte prin intermediul diferitelor straturi sau dimensiuni. ca un simbol al Spiritului. iar aceste reflexii îi furnizeazã. Acestea dau.

Altele.. EXPERIMENTUL 27 Emanaþiile Spiritului Aºezaþi lumînarea în sfeºnicul sãu. Asiguraþi-vã cã sînteþi aºezaþi confortabil.. Activitatea sa.. Iar altele par sã vã intre direct în corp.. pentru a pregãti „spaþiul“ respectiv.... zornãitoarea dumneavoastrã. chibrituri.... Textura sa.......... închideþi pe jumãtate ochii....... este sã fie realizat într-o camerã întunecoasã...... Cel mai bine. pe o masã sau o suprafaþã planã.Realitatea spiritului Pentru realizarea experimentului urmãtor veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic. precum ºi a vã relaxa ºi pregãti............ din punct de vedere sonic... Nu încercaþi sã formulaþi în minte nici un gînd referitor la ea.. pentru succesul acestui experiment. în imediata dumneavoastrã apropiere........ Unele vin direct cãtre dumneavoastrã... Unele pleacã spre în sus........ precum ºi un carneþel ºi un pix.. . Aprindeþi lumînarea ºi priviþi intens flacãra acesteia. pînã cînd percepeþi razele de luminã împungînd exteriorul flãcãrii... Doar permiteþi-i sã existe ºi trãiþi experienþa acestei existenþe. Încercaþi doar sã percepeþi însãºi flacãra lumînãrii. – 285 – . cãtre dreapta. în toate direcþiile........ Dupã cîtva timp..... Zornãiþi împrejurul dumneavoastrã pentru cîteva minute. Altele..... cãtre stînga... Modul în care ea vã apare în faþa ochilor......

Încercaþi sã vã identificaþi cu doar una dintre fibrele de luminã ce se îndreaptã direct cãtre dumneavoastrã ºi vã conecteazã direct cu flacãra lumînãrii. acum. Faceþi o analogie între Spiritul dumneavoastrã ºi acea razã de luminã. cu emanaþie a Sursei reprezentatã de propriul Spirit. Închideþi. individualã. Consideraþi aceastã unicã razã – aceastã emanaþie – ca fiind „eul“ fizic. Dacã vreþi. priviþi flacãra ºi consideraþi-o ca fiind propriul Spirit – Adevãrata Fiinþã proprie. Încercaþi sã stabiliþi numãrul total al tuturor razelor pe care le vedeþi. ca o emanaþie a acelei unice flãcãri de lumînare – una din radiaþiile provenite de la o singurã funcþie. Meditaþi la acest lucru pentru cîtva timp. Percepeþi existenþa sa ca o expresie a energiei prezente în însãºi flacãra lumînãrii. cãreia i s-a dat posibilitatea sã aibã o exprimare personalã. Meditaþi la acest lucru.Kenneth Meadows Studiaþi atent toate aceste raze ce pleacã în toate direcþiile. acel „eu“ care se identificã cu propriul corp fizic. Iarãºi închideþi pe jumãtate ochii pentru a genera acele fibre de luminã ºi alegeþi una dintre ele cu care încercaþi sã vã identificaþi. Analizaþi cu atenþie individualitatea sa. Se aflã acolo. De data aceasta. din nou. Spiritul dumneavoastrã este o emanaþie a unei Surse superioare. ca un gînd survenit în mintea Marelui Spirit. Notaþi orice gînd pe care inspiraþia l-ar face sã vã aparã în minte. acum. ochii ºi mai mult ºi urmãriþi atent cum acele fibre de luminã se schimbã ºi apar noi raze. Asemãnaþi-o. Analizaþi caracterul sãu unic. flacãra lumînãrii. Propria Fiinþã. – 286 – . poate. Priviþi cu atenþie.

..... fiind acesta elementul principal care cultivã Spiritul ºi îi dã posibilitatea sã continue sã contribuie la formarea Întregului din care provine sau.. pornind de la naºtere... Nu separat de acesta... Scrieþi o relatare a tuturor concluziilor la care ajungeþi.... Meditaþi ºi la acest lucru pentru cîtva timp............. mai înainte de vã relua activitãþile obiºnuite. Important este modul în care îndreptãm ºi folosim aceste energii aflate la dispoziþia noastrã. Din nou.... Însã aceastã amprentã predeterminatã nu este doar o succesiune de evenimente înºirate pe firul vieþii. consideraþi cã fiecare razã de luminã. alegeþi o razã provenind din flacãra lumînãrii. În final.. respiraþi adînc de cîteva ori..... Stingeþi lumînarea.......... nu este altceva decît o emanaþie a Spiritului unic. deoarece modul în care ne trãim viaþa este mai relevant pentru Spirit decît ceea ce facem... care îl posteazã pe o pantã degenerativã............ ca o altã emanaþie a propriului Spirit. Meditaþi la aceasta... El a moºtenit liberul arbitru – libertatea de – 287 – . fiecare corp. Spiritul individului prezintã o inteligenþã lãuntricã înnãscutã deoarece a luat fiinþã dintr-o Sursã ce reprezintã inteligenþa însãºi..... Identificaþi-o cu Corpul Psihic. Îngãduiþi-i sã vã reprezinte Corpul Sufletesc..... dimpotrivã..Realitatea spiritului Apoi.. Priviþi-o ca fiind o altã emanaþie a „flãcãrii“ ce vã reprezintã Spiritul ca „sursã“... ci ca expresie a acestuia...... întindeþi-vã membrele ºi beþi ceva cald...... sau o colecþie de amintiri vagi ºi romantisme proprii... ..... Viaþa pe care o trãiþi în cadrul dimensiunii fizice a existenþei vã este întipãritã asupra Spiritului. alegeþi altã fibrã de luminã...

În anumite tradiþii ºamanice. Conºtient de propria sa individualitate ca expresie a Sursei din care a provenit. Ce anume cunoaºte? Cunoaºte „Eul“. Este Paznicul Lãuntric care sãlãºluieºte în sanctuarul lãuntric al sufletului. în acest moment. aºadar. este un „Eu“ lãuntric – un Ochi Lãuntric. Iatã motivul pentru care sîntem acum. inteligenþã – adicã are capacitatea de a înregistra activitatea. astfel încît „Eu“ sã poatã deveni conºtient de el însuºi – sã poatã deveni un „Eu sînt“. de a rãspunde la activitate ºi de a realiza alegeri viabile referitoare la a o activitate. care este Spiritul lãuntric. Are. acelaºi Sine Sufletesc era denumit „Acela Care Cunoaºte“. precum ºi în urma trãirii vieþii prezente. în acest moment al Timpului. din acel Zero care precede toate numerele – din Spiritul superior. suma experienþelor obþinute în urma trãirii tuturor vieþilor trecute. aici. – 288 – . deoarece viaþa îºi are sãlaºul în Spirit. iar Spiritul. Spiritul are viaþã proprie – adicã conºtiinþa propriei existenþe individuale. din „Vidul“ sursei. astfel. În tradiþia kahuna acest lucru era denumit aumakua – Sinele „pãrintesc“. ºi. de asemenea. propria ºi unica sa modalitate de exprimare energeticã. aici. de a genera activitatea. Spiritul este acel „Eu“ care a apãrut din Cercul Infinitului. ce au ca rezultat efecte. Spiritul nostru – Spiritul reprezentat de noi înºine – a ales sã suporte experienþa de a se afla pe pãmînt. Sufletul a fost generat de Spirit. ca fiind o parte a propriului proces de autodeterminare ºi cultivare. care este Ea însãºi Spirit. În acest mod am luat fiinþã ºi ne gãsim acum în acest loc. sinele „superior“ al Sufletului. de asemenea de a se auto-determina.Kenneth Meadows a produce cauze. Adevãratul nostru Eu. la rîndul sãu. Sinele Sufletesc este. este viaþã ºi îºi are propria identitate.

în orice caz. ci un proces de integrare a tuturor aspectelor fiinþei totale multidimensionale. deoarece nici unul dintre noi nu este „separat“ de Univers. ci este el însuºi un proces de transformare ce ne conecteazã la Universul fizic în propriul nostru mod individual. Psihic. fiecare dintre ele. Fiecare organ al corpului fizic nu reprezintã numai un component al unei maºinãrii vii. se creeazã un model de legãturã în scopul de a menþine constituit un Corp sufletesc alcãtuit din substanþa acelei dimensiuni. toate aspectele fiinþei noastre multidimensionale sînt importante. aflate într-o legãturã indivizibilã: – 289 – . într-o armonie totalã. Corpul fizic activeazã psihicul prin intermediul modelului impus de Suflet. astfel. Spiritualitatea devine.Realitatea spiritului Cînd Spiritul individual pãtrunde în dimensiunea Sufletului. independente de pãrinþii fizici. se face posibilã apariþia unui corp fizic pe mãsura Spiritului. Suflet ºi Spirit sînt. astfel încît ele sã poatã funcþiona împreunã. de care este atras. Prin urmare. nu doar o concentrare asupra conceptelor teologice. Prin asocierea sa cu aura fiinþelor umane. pentru ca gîndurile. Fiecare aspect este necesar sã fie dezvoltat în relaþie cu celelalte ºi nu izolat de acestea. De aici ºi existenþa unei convingeri printre unele popoare indigene. Orice percepþie referitoare la un posibil caracter separat este ea însãºi o iluzie. acþiunile ºi trãirile afective sã devinã convergente. Corp. potrivit cãreia descendenþii unei familii reprezintã o garanþie pentru viitoare reîncarnãri! Sufletul ºi Spiritul sînt. ritualurilor religioase sau respectãrii literale a textelor. Venim în realitatea fizicã pentru a dobîndi cunoºtinþe în urma trãirii experienþei procesului de schimb continuu de energii fundamentale cu cei din jur ºi cu Universul.

ªamanii taoiºti reprezentau Sufletul ca pe o floare auritã de lotus. Dupã cum petalele unei flori reprezintã expresia calitãþilor esenþei plantei însãºi. Fiecare sãmînþã este o expresie a Spiritului.Kenneth Meadows Corpul fizic este o reflexie a Psihicului. ªamanii bãºtinaºi amerindieni exprimau adevãrul celor de mai sus într-un mod succint prin expresia: „Umblã dupã cum þi-e vorba!“ Realizaþi-vã acþiunile întocmai dupã modul în care gîndiþi. aºa ºi petalele lotusului simbolic indicau aceleaºi calitãþi sau energii care se combinã laolaltã în Suflet pentru a da naºtere expresiei esenþei fundamentale a Spiritului. Aºadar. într-o anumitã dimensiune a existenþei sale multidimensionale. Psihicul este oglinda Sufletului. În asta constã minunea reprezentatã de Fiinþa Noastrã! – 290 – . care este o combinaþie a tuturor „notelor“ individule emise de fiecare sãmînþã în parte. totale. care completeazã propriul caracter unic al Spiritului. Spiritul îºi exprimã esenþa fundamentalã prin intermediul Sufletului. avînd niºte raze ca de soare care înconjurau Spiritul aflat înãuntru – Bijuteria din lotus. Sufletul este conectat la Spirit printr-un fir subþire de argint de care sînt suspendate „seminþe“ cu aspect de perlã – ca un colier se perle. Sufletul este Lumina Spiritului. Spiritul este Viaþa ce le pãtrunde pe toate. Spiritul are propriul sãu „sunet“. Fiecare sãmînþã – fiecare perlã are închisã în interiorul ei potenþialul calitãþii care poate sã devinã. Fiecare dintre ele conþine un design diferit de celelelte. potrivit felului în care simþiþi. într-o anumitã dimensiune. la un loc. Prin urmare. în maniera în care sînteþi. ca expresie a Sursei sale Originale. fiecare sãmînþã dã viaþã unui „corp“ – unei faþete a fiinþei complexe.

U. Nu avem decît o menire: Darul Iubirii. Un singur dar ne este oferit: Cel al Iubirii. Rezistînd cãlãtoriilor nesfîrºite ºi vieþilor fãrã de numãr. Împãrtãºind. Înflorind. – 291 – . California. spre a ne deschide inimile ªi a face sã ne iasã la ivealã strãlucirea ºi profunzimea iubirii. purtînd de grijã. Rãdãcinile noastre sînt întãrite de o singurã sursã de luminã: Lumina Iubirii. Energia noastrã este cultivatã într-o substanþã ºi mai rafinatã: Substanþa Purã a Iubirii. Warwick. dãruind ºi primind.A.Darul iubirii Rãsãrind ca un boboc de energie. Walnut Creek. Reprodusã cu amabila permisiune a domnului Michael R. S.

pentru vina de a fi predat învãþãturi ce difereau de aceea impusã de dogmatismul religios. însã în care cereau altora sã creadã necondiþionat! Pe de altã parte.CAPITOLUL UNSPREZECE Diferitele noastre tipuri de „sine“ isionarii creºtini sosiþi în Hawai în prima parte a secolului XIX au respins credinþa ºamanilor kahuna potrivit cãreia oamenii sînt fiinþe complexe. privitoare la trinitatea divinitãþilor ce intrau în alcãtuirea Unui Singur Dumnezeu – o dogmã pe care ei erau incapabili sã o explice. – 292 – M . formate dintr-un numãr de mai multe inteligenþe – mai multe tipuri de „sine“ ori mai multe „spirite“ – fiecare dintre ele funcþionînd pe un alt nivel al existenþei faþã de altele. credinþa kahuna nu numai cã poate fi explicatã. ci ea poate fi chiar trãitã! Acest lucru. iar ºamanii kahuna – ca ºi ºamanii altor culturi – sã fie persecutaþi ºi exterminaþi pur ºi simplu. nu a împiedicat ca ea sã fie catalogatã drept erezie ºi atribuitã puterilor demonice. în orice caz. Misionarii înºiºi pãreau sã fi uitat de similaritatea acestei credinþe cu doctrina creºtinã pe care chiar ei o predicau.

ca ºi cum ar fi existat întotdeauna. Ca ºi ºamanii altor culturi. Continuarea eliberãrii minþilor oamenilor de sub legãturile apãsãtoare ale limitãrilor dogmatice ale trecutului a venit ca rezultat al lucrãrilor lui Sigmund Freud (1856-1939). un naturalist britanic. Concepþia lor referitoare la existenþa diferitelor niveluri ale psihicului – conºtient. prea adesea luatã drept ceva normal în ziua de azi. au evoluat de-a lungul unei îndelungate perioade de timp. a intrat în conflict cu interpretarea fundamentalist creºtinã a evenimentului biblic al Creaþiei înfãptuite în doar ºapte zile. pentru a ieºi la luminã o mai mare libertate de gîndire ºi acþiune. unele „ascunse“ în – 293 – . pionierul austriac al psihanalizei ºi psihiatrului elveþian Carl Jung (1875-1961). precum ºi apariþiei primului om. la sfîrºitul secolului. însã. inclusiv omul. cu numai patru mii de ani înainte de începutul erei creºtine. ce ataca fãþiº acele timpuri de bigotism ºi intoleranþã religioasã.Diferitele noastre tipuri de “sine” Doar dupã controversa puternicã stîrnitã de publicarea teoriei lui Charles Darwin – aceea cã fiinþele vii au evoluat prin intermediul unui proces îndelungat de selecþie naturalã – a început sã predomine. subconºtient ºi inconºtient – nu numai cã stabilea faptul cã existã diferite aspecte ale unui psihic uman unitar. ºamanii kahuna ºi-au menþinut în viaþã ºtiinþa strãveche prin mijlocirea tradiþiilor orale. dar aducea ºi ºtiinþa modernã ºi gîndirea filozoficã cu un pas înainte cãtre intrarea în armonie cu o ºtiinþã strãveche. Aceastã afirmaþie. Adam. în timpuri de persecuþie religioasã. Darwin. o atitudine mai tolerantã referitor la diferitele maniere de percepþie a realitãþii. a ajuns la concluzia cã fiinþele vii. A fost nevoie de douã rãzboaie mondiale ºi de violentele transformãri care au succedat în cadrul structurii societãþii occidentale.

de asemenea. trãsãturã. Seva ce se ridicã de la nivelul rãdãcinilor pînã la cele mai de sus frunze era simbolul Forþei Vitale – acea Mana sau Chi ce hrãneºte fiecare strat ºi nivel al – 294 – .Kenneth Meadows categoria miturilor. produs din scoarþã de copac – în care fiecare line. cu modelele sale unice. un cuvînt se desemna îmbrãcãmintea. avînd calitãþi creatoare similare divinitãþii ºi existente la unnivel aflat „deasupra“ realitãþii obiºnuite. Purtarea fizicã a unui veºmînt fãcut din tapa. copacul reprezenta un simbol fundamental pentru ºtiinþa ºamanicã. la originile sale. organic. Rãdãcinile erau asemãnate cu un „sine“ subconºtient funcþionînd sub suprafaþa nivelului normal de percepþie. conþinute sub forma scrierilor pictoriale aºternute pe veºminte realizate din tapa – un material ca pergamentul. de asemenea. pe cînd rãdãcinile profunde reprezentau inteligenþa ce opereazã în sfera inconºtientului. Ca ºi în cazul altor popoare aborigene. deoarece materialul tradiþional pentru confecþionarea îmbrãcãminþii era produs din scoarþã de copac cu modele imprimate pe ea. curbã sau simbol are un înþeles ezoteric. Potrivit hawaienilor. Unele erau. dat fiind faptul cã scoarþa copacului are modele granulate imprimate în structura ei din interior. Cuvîntul hawaian tapa însemna. „o îngrãditurã fãcutã din lemn“. ne „îmbrãcãm“ propriul Spirit cu modelele pe care le imprimãm pe acesta în decursul procesului de ducere a vieþii pe P ãmînt ºi „creºtem“. precum copacii. Trunchiul arborelui ºi ramurile sale mai joase indicau „sinele“ conºtient. Mai tîrziu a devenit. era considerat ca similar cu Spiritul ce „poartã“ modelele pe care experienþele trãite pe timpul vieþii pãmîntene le-au imprimat în el. a legendelor ºi cînturilor. Ramurile superioare ºi frunzele indicau un „sine“ supraconºtient. funcþionînd în realitatea „obiºnuitã“. de asemenea.

... Un singur arbore.. un carneþel ºi un pix. fiecare aflatã în slujba ºi sprijinul celorlalte.. Aprindeþi lumînarea ºi încercaþi sã priviþi aceastã acþiune ca pe un întrerupãtor.... printr-un experiment de reflecþie profundã. atunci cînd vã vede. unde puteþi sta relaxat ºi fãrã a fi deranjat pentru cîtva timp...... prezentînd însã. fiecare cu propriul mod de funcþionare.......... Veþi avea nevoie de o lumînare ºi un sfeºnic..... în cadrul general al totalitãþii existenþei individului........ haideþi sã mai adunãm cîteva date referitoare la aspectele noastre lãuntrice....Diferitele noastre tipuri de “sine” existenþei fiecãruia............ Fiecare în parte.. vã percepe..... Încercaþi sã vã concentraþi asupra urmãtorului aspect: poate niciodatã pînã acum nu v-aþi dat seama cã nu sînteþi aceeaºi persoanã pentru toatã lumea pe care o întîlniþi.. fiecare dispunînd de propria manierã de percepþie a realitãþii nivelului respectiv... multiple straturi sau niveluri. probabil... în scopul realizãrii bunãstãrii întregului..... al tranziþiei de la activitãþile lumeºti la cele ºamanice.. ...... Mai înainte de a examina ceva mai amãnunþit concepþia ºamanilor kahuna referitoare la diferitele tipuri de „sine“.. un simbol al schimbãrii. în cazul ambelor exemple.. – 295 – . EXPERIMENTUL 28 Cîte persoane sînt în fiecare din noi? Mergeþi în obiºnuitul dumneavoastrã Loc Liniºtit din casã... o fiinþã umanã unicã............

asistentã. Sau. o persoanã diferitã în ochii celor cu care intraþi în contact rãmînînd. lista pe care o aveþi reprezintã numãrul minim de indivizi pe care îl vãd persoanele cu care sînteþi în contact în viaþa obiºnuitã. puteþi fi o fiicã. o sorã sau un frate. Cînd sînteþi pe deplin sigur cã aþi epuizat toatã lista. Existã un alt „eu“ al dumneavoastrã care este un iubit.. de zi cu zi. la fel. în final. De exemplu. nu este atît de incredibil sã ajungeþi la concluzia cã existã patru tipuri de „sine“ în totalitatea de faþete a fiinþei dumneavoastrã. Altul care este un angajat. un prieten. De asemenea. Încercaþi sã vã sesizaþi extraordinara versatilitate. ucenic. – 296 – . un nepot sau o nepoatã. un companion sau un coleg. Deºi sînteþi o entitate unicã. În definitiv. un ºef sau un ºomer. o mãtuºã sau un unchi. totuºi. ªi lista poate continua. aceeaºi persoanã. un vãr. comis-voiajor sau indiferent ce slujbã ar fi. casnicã. în acelaºi timp. Este posibil sã fi uitat vreun aspect? Aºadar. o soþie sau un partener... diferitã faþã de modul în care alþii vã vãd ºi cred cã sînteþi.. Analizaþi-vã diferite aspecte din viaþã ºi faceþi o listã cu multiplele roluri pe care le îndepliniþi: cine sînteþi pentru fiecare din numãrul mare de persoane cu care viaþa vã aduce în contact. faceþi „totalul“. Analizaþi cu atenþie toate aceste diferite persoane pe care le reprezentaþi. elev. altul care este profesor. pentru pãrinþii dumneavoastrã sînteþi un fiu sau o fiicã.Kenneth Meadows ca pe o persoanã diferitã faþã de cel care credeþi cã sînteþi ºi. îndepliniþi multe roluri ºi sînteþi.

........... în momentul în care faceþi acest lucru priviþi-l ca pe o comutare pe poziþia „închis“ a activitãþii ºamanice. trecînd la activitãþi „obiºnuite“....... singurul „sine“ care este cunoscut – este Sinele Eului sau ceea ce ºamanii kahuna numeau A-Uhane. încît vocea liniºtitã........ Nu este ceva dificil sã ne identificãm cu sinele Eului...... A-U înseamnã „Eu“ sau „sine“ sau „spirit“.... Vocea Spiritului nostru este discretã ºi.. poate. deoarece este sinele activitãþilor fizice ºi psihice de zi cu zi. joasã a Sinelui superior ale cãrui ºoapte vin din interior este rareori auzitã....... limitãrile ºi constrîngerile ºi ne face sã emitem permanent comparaþii ºi judecãþi de valoare. Este acel „sine“ – 297 – ..... Hane înseamnã „a da viaþã ºi spirit“ ºi „a vorbi“.. Sinele Eului – A-Uhane „Sinele“ cu care sîntem cel mai familiarizaþi – într-adevãr... pe fondul pãlãvrãgelii constante a Eului...........Diferitele noastre tipuri de “sine” Stingeþi flacãra lumînãrii ºi.. Eul nostru ne spune dorinþele sale.. Sinele Eului este „micuþul“ sine care se pretinde a fi Sinele „superior“ ºi vorbeºte atît de tare. Este acel aspect al întregii noastre fiinþe care se exprimã prin intermediul personalitãþii ºi se ocupã cu luarea de decizii în cadrul realitãþii practice de zi cu zi... pentru marea majoritate a oamenilor..... AUhane înseamnã „Eu“ – spiritul – cel care vorbesc! Însã vocea acestui sine care ne „vorbeºte“ nu este vocea Spiritului care îndeplineºte rolul de sursã a fiinþei noastre – Spiritul nostru superior. Ne reaminteºte constant lipsurile......... .... Aºadar. rar auzitã.. menite a-i satisface propriile sale nevoi insaþiabile.

Cele patru categorii de „Sine“ ºi relaþiile lor cu diferitele niveluri de percepþie ale psihicului. CELE PATRU CATEGORII DE SINE NEMURIRE Sinele Superior Nivelurile de conºtiinþã Lumea superioarã Nivelurile psihicului Sfera psihicului supraconºtient AUMAKUA Sfera psihicului conºtient A-UHANE Sfera psihicului subconºtient UNIHIPILI Lumea de mijloc Sinele Uman CARACTER TEMPORAR Lumea de jos Sinele Ascuns Lumea de dedesubt Sinele Corpului Sfera psihicului inconºtient MORTALITATE – 298 – .Kenneth Meadows Figura 33.

în orice caz. ºi logos. care înseamnã „înþelepciune“. Deºi sinele Eului este localizat în corpul fizic. Este acel „eu“ care a mers la cîteva ºcoli. O cunoaºtere a Eului ne poate ajuta sã ajungem la o mai bunã înþelegere a acestui „spirit care vorbeºte“. care ne îngrãdeºte existenþa doar la dimensiunea fizicã ºi ne împiedicã sã trãim experienþa oricãrei profunzimi în viaþã. ce ne dã sensul iluzoriu al identitãþii sinelui: iluzoriu în ideea în care limiteazã percepþia sa la elementele exterioare – la ceea ce pare a fi – menþinînd atenþia psihicului concentratã asupra a cees ce este de naturã fizicã. literal. el funcþioneazã în corpul mental ºi reprezintã forþa motivatoare aflatã în spatele psihicului conºtient. Aºadar. vise ºi aspiraþii. „studiul înþelepciunii – 299 – . un termen impropriu acordat acestui domeniu de studiu.Diferitele noastre tipuri de “sine” a cãrui zi de naºtere o þinem în fiecare an. Are plãceri ºi neplãceri. care înseamnã „Suflet“. cuvîntul psihologie înseamnã. Psihanaliza este o terapie derivatã din ºtiinþa modernã a psihologiei. Eul ne închide în carcera limitãrilor conferite de concentrarea gîndirii asupra elementelor neesenþiale ºi. care a fost educat pînã la un anumit nivel. ca ºi cînd latura materialã ar fi singura realitate. „Eul“ este un termen folosit în psihanalizã pentru a descrie un aspect al psihicului ce se aflã în contact direct cu realitatea externã – cu ceea ce se întîmplã în imediata vecinãtate – ºi care funcþioneazã în mod raþional. prin perceperea lucrurilor numai prin intermediul Eului obþinem o perspectivã mai îngustã a Realitãþii. ce condiþioneazã natura umanã. Este sinele pe care îl înfãþiºaþi în majoritatea timpului. speranþe ºi temeri. Cuvîntul psihologie este. Este un cuvînt derivat din alte douã cuvinte greceºti – psyche. s-a angajat în realizarea unei anumite munci ºi posedã anumite calitãþi ºi valori.

ce îºi exercitã influenþa din spatele psihicului conºtient. mai dominantã decît emisfera dreaptã. Locul în care se aflã conºtiinþa acestui „sine“ psihic – sinele Eului. Cu alte cuvinte. aflat între cele douã emisfere ale creierului. sînt moduri de liniºtire a murmurului interior al gîndurilor. urmînd ca respectiva informaþie sã fie transmisã psihicului ca efect a trãirii unei senzaþii. religioase sau de altã naturã ºi care rãspund la influenþele exterioare prin încercarea de a le adapta în concordanþã cu ceea ce pare a fi în propriul sãu interes. Acest centru al percepþiei. În sfera fizicã informaþia este transmisã corpului fizic sub formã de impulsuri electrice ºi chimice. raþionale. la acelaºi nivel cu rãdãcina nasului. ce afluiesc prin – 300 – . Datoritã acestor caacteristici ºi cantitãþii de informaþie ce pãtrunde în ea. de obicei. Ea se ocupã de factorii ce motiveazã acþiunile. ci al psihicului ºi al comportamentului uman. parentale. speculeazã. Meditaþia. Cu toate acestea. considerã. Lobul stîng al creierului se ocupã de aspecte ale fiinþei noastre legate de abilitãþile verbale ºi cele logice. care raþioneazã. aceastã parte a creierului este. formeazã convingeri.Kenneth Meadows Sufletului“. ca ºi alte tehnici mentale. Informaþiile provenite din Sfera Psihicului sînt transmise corpului fizic sub formã de gînduri ºi idei. „sinele“ psihicului – acel sine al Eului care este condiþionat de concepþiile ºi convingerile ce i s-au imprimat de cãtre societate ºi presiunile culturale. precum ºi de sensul de identitate proprie care existã în psihic. unde pare sã se gãseascã acest „eu“ care gîndeºte este „localizat“ în locul în care se primesc informaþiile. psihologia reprezintã nu studiul Sufletului. formuleazã ºi deþine opinii proprii ºi emite comparaþii ºi judecãþi de valoare – pare a fi un punct aflat în spatele frunþii ºi între ochi. analizeazã. familiale.

astfel încît lucrurile sînt percepute în linii drepte: trecut. care este relaþionatã cu ceea ce ar putea fi descris ca atribute „masculine“. care þinea unealta. fiind mîna folositã pentru „a primi“. cu scopul de a da posibilitate Voinþei sã se exercite ºi sã determine întreprinderea de acþiune. drept mîna de acþiune sau atac ºi. influenþînd partea intuitivã. mînuia arma sau realiza munca. Lobul drept guverneazã partea stîngã a corpului. la multe persoane ºi se ocupã de latura intuitivã a naturii noastre. Lobul stîng al creierului conduce partea dreaptã a corpului fizic. Mîna stîngã era privitã ca fiind mai pasivã ºi mai defensivã. pentru a le putea examina ca pãrþi separate. receptivã. care se desfãºoarã aproape nebãgatã în seamã comparativ cu cea din lobul stîng. o asociau cu polaritatea masculinã sau Yang a corpului. Voinþa – 301 – . Yang sau active. astfel. Este partea care proiecteazã modele în urma datelor primite. mijloc ºi sfîrºit. creativã. început.Diferitele noastre tipuri de “sine” lobul stîng al creierului. popoarele primitive priveau mîna dreaptã. De exemplu. Este partea care doreºte tot timpul sã descompunã lucrurile în cele mai mici elemente ale lor. prezent ºi viitor. dãtãtoare de hranã a naturii noastre. Activitatea pãrþii stîngi a creierului este liniarã ºi logicã. pentru un corp specific. ºi era relaþionatã cu latura femininã a corpului sau polaritatea Yin. Forþa–Voinþã – sau mai degrabã forþa Voinþei – reprezintã capacitatea de concentrare pe dirijarea energiilor de-a lungul unui traiect predeterminat. astfel încît sinele Eului poate asculta activitatea desfãºuratã în lobul drept. Activitatea pãrþii drepte a creierului este concentratã pe punerea laolaltã a acestor elemente disparate ºi perceperea lor ca un întreg unificat. Este partea care exprimã Voinþa.

„sub suprafaþa“ activitãþii conºtiente. decît cu ceea ce Spiritul are nevoie pentru realizarea bunãstãrii întregii fiinþe. Atunci cînd se petrec defecþiuni. acum. discret. Pentru a trãi experienþa percepþiei conºtiente a „sinelor“ ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe ºi a ne conecta la realitatea noastrã multidimensionalã. în timp ce partea stîngã a creierului organizeazã. Atunci cînd cele douã emisfere funcþioneazã împreunã într-o relaþie de parteneriat ºi se completeazã în acest mod una pe alta. informaþiile prezente în fiecare sînt integrate într-un întreg ºi potenþialul se mãreºte.Kenneth Meadows este ceea ce conduce energia de-a lungul acestui traiect. Partea dreaptã a creierului funcþioneazã. Astfel. astfel încît acþiunile sale nu – 302 – . simte în mod intuitiv ºi produce într-o manierã creativã. mai degrabã cu psihicul decît cu spiritul. în mod receptiv. Atunci cînd A-Uhane primeºte permisiunea de a intra în contact conºtient cu alte inteligenþe ce intrã în alcãtuirea întregii noastre fiinþe – cu celelalte tipuri de „sine“ prezente în noi – se mãreºte capacitatea ambelor pãrþi ale creierului. fãcîndu-ne sã avem o viziune limitatã asupra Realitãþii. punîndu-le în miºcare ºi conferindu-le formã. structureazã ºi iniþiazã acele modele creative. avem nevoie sã spargem barajul energiilor Eului care ne îngrãdesc ºi ne limiteazã. acestea apar deoarece am fost condiþionaþi sã conectãm voinþa. Sinele ascuns – Unihipili Acest al doilea „sine“ funcþioneazã în liniºte. Voinþa se exercitã mai degrabã în concordanþã cu ceea ce sinele Eului crede cã doreºte.

Unihipili al nostru ne acceptã convingerile – fie ele lumeºti. deoarece sîntem adulþi. formarea comportamentului este realizatã. precum ºi de influ– 303 – . Ca atare. el nu poate discerne între convingeri ºi realitate. religioase sau superstiþioase – considerîndu-le fapte verificate ºi va acþiona în consecinþã. În mod similar.care se agaþã“. avînd o naturã înclinatã spre credulitate ºi o predispoziþie înnãscutã pentru a se supune. Ca ºi un copil. Echivalentul lui Unihipili este denumit. de cãtre pãrinþi ºi profesori. nu va avea cinismul sã verifice adevãrul acestei poveºti. ori va semnala respectiva incompatibilitate prin afiºarea unui anumit mod nearmonios de comportament. cu condiþia ca instrucþiunile respective sã se conformeze modelului memorizat de convingeri ºi atitudini impuse asupra lui de cãtre sinele Eului A-Uhane. Povestiþi-i unui copil despre Moº Crãciun împãrþind daruri copiilor din lumea întreagã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi. Este o inteligenþã subordonatã. ªamanii kahuna numeau aceastã a doua inteligenþã A-Unihipili. Se agaþã ca o umbrã de sinele Eului AUhane. sinele Eului nostru. între fantezie ºi stare de fapt. Copii cred în vorbele noastre. real ºi ireal. în conformitate cu acestea. deoarece acesta existã într-o dimensiune aflatã dincolo de cea proprie! În copilãrie. deºi nu infantile. în unele tradiþii „Copilul dinãuntru“. ori nu vã rãspunde nici unei cerinþe ce vine în conflict cu ceea ce i-a fost programat în prealabil. care înseamnã „acel Eu – sau sine sau spirit . în mod sigur. deoarece A-Uhane. Rãspunde acelor elemente pe care le priveºte ca intruziune sau comandã. chiar. nu este numai autoritatea sa superioarã ci. datoritã atitudinii copilãreºti. în mare mãsurã. „o divinitate“ pentru el. simbolizînd autoritatea ºi înþelepciunea.Diferitele noastre tipuri de “sine” sînt atît de evidente.

Într-adevãr. totuºi. În unele tradiþii ºamanice. În perioada adultã. Unihipili este numit „sinele Animal“. rãspunzînd anumitor situaþii în mod instinctiv. Ca urmare. Percepe emoþiile. memorie ºi învaþã sã aibã îndemînãri prin intermediul repetiþiei sau comenzilor. cariera. deoarece el este un model intern de energie cu atribute similare speciei animale pe care o caracterizeazã. înþeleg cã unii ºamani privesc acest sine silenþios ºi subordonat ca fiind principalul animal de forþã. Însã. În adolescenþã. automobilele ºi celelalte posesiuni materiale cãtre care sinele Eului alege sã-ºi canalizeze energiile. cum fac animalele. aceasta se înfãptuieºte de figurile sociale ºi sportive devenite motiv de idolatrizare ºi venerare. sã ne ia în stãpînire. care impune devotament. deoarece are calitãþi ºi caracteristici ce se pot observa la unele animale. acel animal care dã persoanei forþa principalã! Ce este un animal de forþã? Un animal de forþã nu este o entitate externã care poate. proprietãþile. într-un anumit mod. haideþi sã examinãm aceastã idee: „animal de forþã“. deºi este influenþat de forþa emoþiilor. în momentul în care este trãitã. În scopul de a înþelege pe deplin acest aspect. în principal. ci din imagini ºi impresii. ºi nu în mod logic. Poate fi definit ca – 304 – . limbajul lui Unihipili este format. ca în cazul unor veritabili „eroi“. procesul se desfãºoarã sub imperiul „divinitãþii“. însã are. cum ar fi banii. deoarece emoþia este o curgere a energiei activatã prin intermediul gîndului ºi prin asociaþie ºi. dã naºtere la acþiune. nu din cuvinte. Noi sîntem cei care-l posedãm.Kenneth Meadows enþa – crescîndã – a televizorului. iar astãzi sub influenþa unor valori multiseculare. Cuvîntul „forþã“ are mai multe înþelesuri. sinele subconºtient ascuns are o putere redusã de raþionare.

deoarece ele sînt modelele capacitãþilor naturale ºi calitãþilor potenþiale inerente în noi. de asemenea. Forþã poate. Un alt înþeles este reprezentat de expresia „autoritatea de a guverna“.Diferitele noastre tipuri de “sine” „o putere energizantã“ – cum ar fi. fiecare dintre noi posedã un anumit numãr de animale de forþã. Un animal de forþã principal este unul care iese în evidenþã. pînã la o anumitã limitã. cã oamenii care manifestã un ataºament foarte mare pentru animalul lor de companie preiau. într-o oarecare mãsurã. Potrivit definiþiilor furnizate de dicþionare. Astfel. în orice caz: „capacitatea de a desfãºura o activitate“. cîte ceva din trãsãturile fizice ale animalului iubit. am ajuns la definiþia animalului de forþã: „un animal de forþã este un model energetic – sau sistem energetic – care apare în formã animalã ºi posedã senzaþii ºi forþa de a efectua miºcãri voluntare. Aceasta este definiþia care se aplicã animalelor de forþã ºi ªamanicii. Mai este ºi o altã definiþie. Forþa – forþa ºamanicã – reprezintã capacitatea de a desfãºura o anumitã activitate! Acum. în scopul de a-ºi îndeplini capacitatea înnãscutã de execuþie a acelei activitãþi specifice care îi este caracteristicã“. prin intermediul trãsãturilor noastre omeneºti fizice. ci ºi. Unihipili reflectã cîte ceva din natura sa. un animal este „o fiinþã inteligentã care are viaþã. se spune uneori. De exemplu. nu numai prin intermediul exprimãrii tendinþelor comportamentale subconºtiente. în glumã. haideþi sã examinãm cuvîntul „animal“. sã însemne „a avea controlul asupra a ceva“ sau „a exercita stãpînirea“. Un animal de forþã este chiar modelul energetic al uneia sau mai multor capacitãþi caracterizate de forma animalã! Potrivit ºtiinþei ºamanice. de exemplu. puterea nuclearã. Astfel. senzaþii ºi forþa de miºcare voluntarã“. acelaºi lucru pare sã se petreacã ºi în cazul – 305 – . adînc înrãdãcinate.

Ochi pãtrunzãtori ai unui Vultur. Refuzã sã accepte noi date care nu sînt compatibile cu banca de date din memo– 306 – . interdicþiile. studiaþi modelul comportamental al acelui animal ºi veþi ajunge sã cunoaºteþi modul în care se comportã Unihipili aflat la baza acelei persoane ºi în care rãspunde la situaþiile ivite în viaþa umanã. Unihipili foloseºte acel aspect al psihicului ce se aflã dedesubtul nivelului conºtiinþei caracteristice stãrii de trezie. Deoarece nu poate discerne între lucrurile bãnuite ºi cele reale – între fapte ºi fantezie. el îºi aminteºte permanent de condiþionãri din trecut – toate inhibiþiile.Kenneth Meadows principalului animal de forþã întruchipat de Unihipili. le-a acceptat. deja. ªi exemplele pot continua. astfel încît putem spune cã Unihipili foloseºte un proces ascuns sub suprafaþa nivelului curent de percepþie ºi care nu este logic ºi analitic. Putem cunoaºte date despre Unihipili prezent într-o persoanã. între realitate de imaginaþie. Aºa cum am definit mai devreme. restricþiile ºi limitãrile. tabuurile. recunoscînd „animalul“ ce se aflã „ascuns“ în trãsãturile sale fizice. trateazã elementele caracteristice ale sinelui Eului în mod literal ºi exact. preschimbîndu-le în modele de imagine pe pe care le înmagazineazã în banca sa de memorie. Ochii foarte apropiaþi ai unei Nevãstuici. Urechile supradimensionate ale unui Elefant. ci literal ºi faptic. Odatã ce caracteristicile specifice unui animal sînt recunoscute. Proceseazã vorbirea ºi cuvintele ºi verbalizeazã gîndurile. Nasul lung ºi ascuþit al unui Lup. psihicul reprezintã un proces ºi nu un obiect. O expresie facialã asemãnãtoare unui ªoim. Indiferenþa calmã a unei Bufniþe. tot ceea ce este acumulat ca date de intrare este compatibil cu informaþiile pe care. Cu alte cuvinte. Linia pãrului unui Viezure. Prin urmare.

Aceasta. deoarece Unihipili reprezintã fiinþa noastã esenþialã aflatã în profunzime. mulþi au confundat ritualul cu scopul în sine – ca reþeta unui fel de mîncare. el a respins sau a manifestat suspiciune faþã de tot ceea ce. El a acceptat ceea ce în profunzimea noastrã am acceptat ºi noi. pe vremuri. în scopul de a obþine un rezultat dorit. ascunsã însã aparentã. De-a lungul timpurilor. El nu are putere ºi este lipsit de sens. fiecare acþiune dînd naºtere urmãtoarei. în profunzimea noastrã. încã din copilãria noastrã. fiind. A fost condiþionat de aºteptãrile puternice ale sinelui Eului nostru referitor la ceea ce este posibil sau nu. a produs aceleaºi reacþii. El a fost condiþionat de obiceiurile noastre – acþiuni repetitive. Ritualul sãvîrºit prin obicei ºi tradiþie ca o serie de acþiuni ºi cãruia i se dã un aspect exterior general de spiritualitate nu are nici o putere sã obþinã nimic. Unihipili este duhul din lampa lui Aladdin! Intenþia era inseratã între secvenþele acþiunilor rituale. o manierã de comunicare directã cu Unihipili. deoarece nu conþine nici un mesaj ºi este lipsit de forþã energizantã. La fel. Deoarece Unihipili este sinele nostru slujitor. valorile. în cadrul ritualului. de exemplu sau conducerea unui autovehicul. prin necunoaºterea scopului esenþial al ritualului. cum ar fi scrisul. Ritualul era. energizate de dorinþã ºi dirijate de Voinþã. ignorat de Unihipili! – 307 – . ideile ºi convingerile noastre. judecãþile.Diferitele noastre tipuri de “sine” ria sa. prin urmare. fie ele bune sau rele pentru noi. prin atitudinile noastre fixe. Unihipili este sinele care desfãºoarã toate activitãþile de îndemînare ce se bazeazã pe acþiuni secvenþiale repetate. Unihipili a fost condiþionat sã funcþioneze în modul în care o face. el acþiona potrivit instrucþiunilor ce erau date simbolic. Ritualul era un mod de al învãþa pe Unihipili ce anume era necesar sã fie obþinut.

în cadrul Eului nostru total. anterior. ci din imagini. Unihipili. evoluînd odatã cu noi. de fapt. ci un nume care sã impunã respect. ca nume. sîntem. deoarece limbajul folosit de Unihipili nu este format din cuvinte.Kenneth Meadows Natura acestui Unihipili al nostru este. printr-un efort minim“. în aceste pagini. Deoarece multe persoane par sã gãseascã dificilã alegerea unui nume care sã nu aibã alte asociaþii ºi dupã o experienþã considerabilã cu elevi pasionaþi de cunoaºterea ºtiinþei ºamanice. Nu orice nume vechi sau un nume ca de animal de companie. O manierã de stabilire a unui contact permanent cu acest Copil Lãuntric este sã îi conferim o identitate – un nume. la rîndul nostru. în aceeaºi mãsurã în care ºi noi. Acesta este ºi motivul pentru care atunci cînd m-am referit atît de frecvent la acest sine „ascuns“ l-am denumit. în general. Deºi Unihipili ocupã acelaºi corp fizic ca ºi A-Uhane. acum. el funcþioneazã în corpul energetic al substanþei de umbrã pe care am descris-o în Capitolul doi. Am explicat. cã ritualul reprezenta o metodã principalã de comunicare cu Unihipili. aº putea. astfel cã îºi desfãºoarã activitatea ca un sine slujitor. El reprezintã un spirit partener. cãci depinde de noi pentru a-ºi desãvîrºi dezvoltarea. Acest cuvînt are ºi un sunet plãcut ce-l însoþeºte – o muzicalitate – fiind un nume care nu poate fi confundat cu nici un altul. În parte. silenþios ºi care nu depune mult efort. simplu. aceasta este explicaþia pentru care simbolurile sînt atît de re– 308 – . sã propun cu tãrie folosirea cuvîntului hawaian Unihipili. în deplinã concordanþã cu o lege universal valabilã: „obþinerea unei eficienþe maxime. depindem de el. Sã-l iubim ca pe Copilul care este în adîncul nostru – acel Copil care. Sã-l recunoaºtem! Sã-l acceptãm ca pe un colaborator cu drepturi depline.

mai apoi. chiar ºi cu minte limpede. Cu alte cuvinte. pe baza lui. Aºadar. toate ritualurile ºamanice sînt modalitãþi de comunicare a mesajelor clare cãtre Unihipili. întreprinse acþiunile. þinînd cont de „programarea“ sa anterioarã. fiind. deºi ºi acest aspect este la fel de important. Trebuie sã fie simþit atît de pofund ca o senzaþie fizicã. indiferent cît de pline de însemnãtate ar fi acestea. în consecinþã. deoarece ºi ele reprezintã o parte a limbajului delicat al sinelui „ascuns“. Ritualurile care conþin acþiuni repetitive ºi se dovedesc a fi eficiente prezintã acest aspect final. ritualul are nevoie sã fie mai mult decît o succesiune de acþiuni. se dovedeºte a fi inacceptabil pentru Unihipili. deoarece el reprezintã misiunea pe care Unihipili trebuie sã o îndeplineascã. Într-adevãr mesajul trebuie. mesajul nu se poate procesa. Ritualurile care nu „funcþioneazã“ sînt ineficiente deoarece nu pãtrunde pînã la destinaþie nici un mesaj pe baza cãruia sã se poatã acþiona sau. respins. pur ºi simplu. Acþiunile întreprinse reprezintã un mod de comunicare cu ceea ce se doreºte a fi obþinut.Diferitele noastre tipuri de “sine” levante. Aceasta. acestea poartã un mesaj. În terminologie informaticã. pentru ca mesajul sã-i poatã fi înþeles de cãtre Unihipili. sã fie trãit nu doar gîndit. pentru a putea fi proiectat acolo unde poate fi decodificat. sînt. în scopul ca autenticitatea respectivului mesaj – 309 – . Mesajul trebuie sã fie clar. „Combustibilul“ la care ne referim este reprezentat de trãirile afective. iar ritualurile care „îºi ating scopul“ fac asta numai datoritã faptului cã mesajul ajunge pînã acolo ºi. pentru a avea eficienþa doritã. Însã. Acest mesaj trebuie sã fie energizat prin intermediul trãirilor afective adevãrate. El trebuie sã fie aprovizionat cu „combustibilul necesar“. în situaþia în care totuºi pãtrunde. deoarece Unihipili solicitã adesea un semnal repetitiv.

care funcþioneazã prin intermediul Sufletului. folosind ideile ºi exemplele întîlnite în cuprinsul acestor pagini. astfel. mai degrabã. cît ºi ne protejeazã pe timpul parcurgerii acestuia. Unele din experimentele descrise în aceastã carte. cãtre alte niveluri ale existenþei noastre multidimensionale ºi care ne descuie. care este inteligenþa biologicã a corpului fizic ºi Sinele Superior sau „marele“ Sine. – 310 – . În orice caz. Bineînþeles. în special în Capitolul opt. Unihipili reprezintã mijlocul de acces cãtre celelalte categorii de „sine“ prezente în fiinþa noastrã – Sinele corpului. Unihipili este legãtura ce se stabileºte între latura psihicã ºi cea fizicã (psihic ºi materie) ºi.Kenneth Meadows sã fie confirmatã. dînd posibilitatea psihicului sã intre în legãturã cu Spiritul. conþin acþiuni simple. care sînt menite sã îndrepte cãtre Unihipili intenþia mesajului transmis. Unihipili este. puteþi schiþa ºi propriile dumneavoastrã acþiuni. cheia care deschide calea cãtre alte realitãþi. Unihipili nu serveºte drept mediator sau arbitru. ci. ca ghid sau protector – unul care atît ne îndreaptã paºii pe un anumit drum. de asemenea. Unihipili este el însuºi un cenzor protector care proceseazã un volum vast de informaþie ºi ecraneazã tot ceea ce el considerã cã nu impune întreprinderea de acþiuni în consecinþã sau care nu se dovedeºte a fi în conformitate cu ceea ce a fost mai înainte programat sã fie considerat ca acceptabil. rituale sau repetitive. între latura fizicã ºi cea spiritualã (materie ºi Spirit. poarta cãtre cunoaºtere. trup ºi Suflet). de asemenea.

În cazul vreunei afecþiuni. Acesta funcþioneazã la nivelul activitãþilor inconºtiente. Sinele Corpului este cel care realizeazã vindecarea efectivã. de fapt. Sinele Corpului ne regularizeazã bãtãile inimii. terapiile ºi operaþiile chirurgicale sînt numai ajutoare pentru realizarea acestei vindecãri. supervizeazã funcþiile digestiei. fiind responsabil cu controlul. Comandã. Tot ceea ce poate face o altã persoanã este sã sprijine acest proces interior. „vindecarea“ se realizeazã prin cooperare cu Sinele Corpului respec– 311 – . o inteligenþã instinctivã pe care o voi numi Sinele Corpului. substanþele curative. guverneazã temperatura corpului. reþeaua internã de comunicare a corpului ºi sistemul sãu de auto-reparare. întreþinerea. producþia de hormoni. Un ºamanist nu afirmã niciodatã despre el cã ar fi un „vindecãtor“. precum ºi dispersarea ºi eliminarea deºeurilor. repararea ºi regenerarea corpului fizic. În ºtiinþa ºamanicã. tratamentele. remediile. Inteligenþa spiritului corpului uman este cea care realizeazã. deoarece ºtie foarte bine cã adevãratul proces de vindecare are loc în interiorul persoanei supuse activitãþii de vindecare. Un ºamanist este un catalizator prin intermediul cãruia poate surveni un proces de schimbare ºi regenerare menit sã redea persoanei afectate o stare interioarã de întregire. activitatea de vindecare. unii ºamani ai altor culturi considerau cã existã.Diferitele noastre tipuri de “sine” Sinele Corpului Deºi ºamanii kahuna priveau Unihipili ca fiind. care este propriul sãu corp. de asemenea. inteligenþa biologicã a corpului fizic. de asemenea. Medicamentele. înmagazinarea de energie. în plus.

pentru a se stabili cauza ce a produs lipsa armoniei în felul în care acesta îºi duce viaþa ºi pentru a descoperi ceea ce se impune a fi aflat – poate voinþa. Iatã de ce. restabilirea sentimentului de „aparþinere“ prin intermediul – 312 – . a întregii comunitãþi.Kenneth Meadows tivei persoane. Forma de activitate ºamanicã folositã pentru rectificarea acestei stãri este numitã abstracþie. stresului. ce au generat apariþia respectivei condiþii negative. un proces de reînviere a sentimentului de „aparþinere“. Mai întîi. existã douã cauze principale ce stau la baza apariþiei unei afecþiuni. precum ºi prin atac psihic. „Vindecarea“ ºamanicã este. Din perspectiva ºamanicii. neliniºtii ºi. în grupurile tribale. existenþa. uneori. însã lipseºte. ceva ce ar trebui sã se afle în interior. Aºa cum am explicat în cuprinsul capitolului nouã scopul aceste acþiuni era. vindecarea era adesea realizatã de ºaman cu participarea activã a tuturor membrilor familiei ºi a prietenilor ºi. disponibilitatea de a realiza modificãri în anumite aspecte ale stilului de viaþã dus. Una dintre principalele cauze ale apariþiei unei afecþiuni este sentimentul de separare – de singurãtate. Aceastã formã de activitate ºamanicã este numitã recuperare. Disiparea sau pierderea forþei vitale este rectificatã atunci cînd nivelul energetic este restabilit. în parte. În al doilea rînd. vulnerabilitãþii cauzate de obiceiul de viaþã ce slãbesc sistemul energetic ºi îl dezechilibreazã. care a pãtruns în interior ºi care nu aparþine locului în care se aflã. Cel de-al doilea este o disipare – o pierdere de energie vitalã. Intruziunea poate surveni ca urmare a fricii. Primul element reprezintã o intruziune – energie plasatã în mod greºit. în general. de caracter incomplet. în principal. în interior a ceva ce n-ar trebui sã se afle acolo.

Domeniul sãu de referinþã este sfera fizicului ºi are de-a face cu aspectul inconºtient al psihicului. funcþionînd instinctiv. – 313 – . Sinele Corpului ºtie ce este benefic ºi ce are caracter vãtãmãtor în hrãnirea. susþinerea. paznicul ºi apãrãtorul sãu. în principal. El moare atunci cînd viaþa pãrãseºte corpul. fiind protectorul. necesitã capacitatea de realizare a conexiunii ºi comunicãrii cu inteligenþa Sinelui Corpului persoanei care cautã ajutor. întreþinerea ºi reparaþia corpului uman.Diferitele noastre tipuri de “sine” empatiei ºi sprijinului colectiv. Niciodatã nu doarme. însã nici mãcar nu ºtim cã putem sã o facem! Sîntem într-o totalã necunoaºtere a propriei noastre fiinþe. se ocupã de supravieþuirea fizicã. însã. capacitãþi de mediu cu puteri extrasenzoriale sau de necesitatea exercitãrii „credinþei“. Limbajul sãu are la bazã impulsuri electrochimice. este inteligenþa care îl impune în viaþã ºi în existenþã. Problema nu e cã n-am ºti cum sã întrebãm. El vrea sã rãmînã în viaþã. Motivul pentru care nu cunoaºtem nimic din ceea ce el cunoaºte este cã niciodatã nu întrebãm acest lucru. Sinele Corpului ne poate spunem ce alimente sînt bune de mîncat ºi care din acestea pot avea un efect advers asupra copului. ªtie mai bine decît orice nutriþionist care alimente sînt cele mai potrivite pentru corpul nostru pentru a-l menþine în armonie ºi echilibru. deoarece este un sine muritor. Vindecarea ºamanicã nu depinde de aºa numitele puteri psihice. Cu toate acestea. În definitiv. El reacþioneazã la fricã – care este o emoþie ce produce hormoni pe care Unihipili o foloseºte pentru a elibera adrenalina – deoarece Sinele Corpului. Sinele Corpului este elementul care are grijã de corpul fizic. Tot ceea ce trebuie sã facem este sã întrebãm. deoarece se gãseºte într-o permanentã stare de percepþie.

mai degrabã. miroase bine ºi are gust bun. decît ceea ce ar hrãni cu adevãrat corpul. pentru a-ºi restabili sãnãtatea sau a ajunge la greutatea corectã care sã-l facã sã funcþioneze la cel mai eficient nivel. propriul nostru corp va ºti ceea ce este benefic pentru el sã consume. în definitiv. Dacã sîntem preocupaþi de condiþia fizicã sau avem o problemã cu greutatea. El face acest lucru prin impulsul de energie de forma unui cod binar. deoarece limbajul Sinelui Corpului nu este for– 314 – . Dacã mîncarea aratã bine. prin intermediul lui Unihipili. este cu ajutorul unui pendul. Însã este posibil sã nu fie aºa din punctul de vedere a corpului însuºi. decît un plan de regim care. a fost schiþat în concordanþã cu anumite principii generale ºi teorii gîndite ºi puse în schemã de sinele Eului unei cu totul alte persoane. prin intermediul lui Unihipili. sinele Eului considerã cã trebuie sã fie bunã. ca instrument ºamanic.Kenneth Meadows Sinele Eului – sinele Psihicului – este cel care alege alimentele pe care le ingerãm. Pendulul ca instrument ºamanic O manierã eficientã de realizare a comunicãrii cu Sinele Corpului. vom fi capabili sã determinãm ce tipuri de alimente sînt mai bune pentru noi. Pendulul. este pentru Unihipili un dispozitiv care îi dã posibilitatea sã îºi transmitã nivelul de percepþie al Sinelui Corpului cãtre sinele nostru conºtient (A-Uhane). Aºadar. Dialogul cu Sinele Corpului nostru este o metodã mai exactã de determinare a nevoilor corpului. ceea ce mîncãm este ceea ce. place ºi satisface cerinþele psihicului. Dialogînd cu Sinele Corpului nostru.

„nu ºtiu“ sau „poate“. Aceste miºcãri pot fi relaþionate cu cele patru rãspunsuri: „da“. „nu“. – 315 – . Faceþi rost de un pendul pe care sã vã facã plãcere sã-l mînuiþi ºi urmaþi instrucþiunile date în experimentul urmãtor. de sticlã sau orice alt material care se balanseazã atunci cînd este suspendat. Firul. pentru a-l pregãti sã serveascã drept instrument de comunicare. lãsînd greutatea sã atîrne cam la 7–10 cm (3–4 inci) distanþã de acesta. dacã sînteþi în stare sã vã formulaþi întrebãrile în mod obiectiv ºi într-un anumit mod. în care sã primiþi rãspunsuri de genul: „da“. „nu ºtiu“ sau „poate“. Cum ºtiþi care este fiecare? Trebuie sã stabiliþi asta singuri. frînghia sau lanþul se þine trecut peste degetul arãtãtor. Aºadar. puteþi purta o conversaþie plinã de înþelesuri! Un pendul constã într-o micã greutate suspendatã de un fir. ci din impulsuri electrice ºi chimice: 0 – 1. Greutatea poate fi o bucatã de lemn. neutru ºi negativ sau. altfel spus: „da“. o frînghie sau un lanþ. „nu ºtiu“ sau „poate“ ºi „nu“. Pendulul se va legãna ori înainte ºi înapoi. Activitatea ºamanicã este foarte personalã.Diferitele noastre tipuri de “sine” mat din cuvinte sau imagini. poate sã nu fie aºa pentru alþii. deci aveþi nevoie sã stabiliþi care este codul corect în ceea ce vã priveºte. Ceea ce poate fi o succesiune corectã pentru unii. ori se va învîrti în sensul acelor de ceasornic sau în sens contrar acestora. ori de la dintr-o parte în alta. „nu“. pozitiv.

... cu greutatea atîrnînd cam la 7–10 cm (3–4 inci) distanþã de acesta.. în Locul Liniºtit din casã pe care vi l-aþi ales.... pentru a evita alunecarea pendulului pe timpul miºcãrii acestuia... Suspendarea pendulului..... chiar în imediata sa apropiere..................Kenneth Meadows Figura 34... Celãlalt capãt al firului trebuie sã fie trecut pe sub degetul mijlociu....................... Firul trebuie sã treacã peste partea superioarã a degetului arãtãtor......... ....... ºi aºezaþi-vã confortabil în spatele – 316 – ....... Aceastã greutate trebuie sã fie suspendatã deasupra a ceea ce încercaþi sã prospectaþi. peste cel inelar ºi pe sub degetul mic. EXPERIMENTUL 29 Pregãtirea instrumentului de comunicare Luaþi pendulul cu dumneavoastrã............

conectaþi-vã cu Sinele Corpului prin intermediul lui Unihipili. Cînd pendulul rãmîne nemiºcat permiteþi minþii sã se relaxeze ºi puneþi urmãtoarea întrebare: „Care este direcþia de miºcare pentru DA“? Nu încercaþi sã forþaþi pendulul sã se miºte. fiind þinutã cu putere. în minte. Permiteþi. Sprijiniþi-vã cotul pe o suprafaþã solidã. Repetaþi procedura pentru urmãtoarea întrebare: „Care este direcþia de miºcare pentru POATE“? Permiteþi pendulului sã rãspundã. Lãsaþi sã atîrne firul pendulului peste degetul arãtãtor al mîinii drepte (sau al celei stîngi. astfel cã rãmîneþi cu atenþia treazã pentru a percepe realizarea acestui contact. dacã sînteþi stîngaci) ºi la 7-10 cm (3-4 inci) deasupra greutãþii. pur ºi simplu numai dorind sã faceþi asta. daþi-i voie sã-ºi dezvolte propria direcþie de miºcare. în sensul acelor de ceasornic? Sau în sens contrar? Este o oscilaþie perpendicularã sau o miºcare orizontalã? Notaþi în minte direcþia miºcãrii. întrebaþi: „Care este direcþia de miºcare pentru NU ªTIU“? Dacã existã o discrepanþã în rãspunsuri. treceþi din nou prin întreaga procedurã. Cînd pendulul începe. Acum.Diferitele noastre tipuri de “sine” unei mese sau al oricãrei mobile ce vã poate asigura o suprafaþã planã solidã. Intenþia clarã vã este sã faceþi un contact conºtient. realmente. sã se miºte. pînã cînd nu mai existã nici o con– 317 – . pur ºi simplu minþii sã rãmînã pasivã ºi daþi voie miºcãrii sã de întîmple. ca rezultat al acelei intenþii. Acesta este un element preliminar important ºi vital. Este cumva o rotaþie circularã. Apoi întrebaþi: „Care este direcþia de miºcare pentru NU“? În final. astfel încît greutatea sã rãmînã suspendatã liber chiar deasupra suprafeþei interesate.

.... Modul tradiþional de susþinere a firului.. are caracteristici electromagnetice......... permite pendulului sã fie controlat de miºcãri musculare. Dupã ce veþi fi obþinut un rãspuns.. între degetul arãtãtor al mîinii ºi degetul mare.......... aceste frecvenþe extrem de rapide sînt.............. cãtre degetul ce þine suspendat liber firul pendulului....... astfel.... Un impuls imperceptibil ca de curent electric este ceea ce face ca greutatea de la capãtul firului sã se miºte. cãutaþi confirmarea acestuia astfel: „Dacã o miºcare verticalã înseamnã DA. la rîndul lui... care. sau schimbã voltajul.... împreunã cu corpul fizic.. curentul sau faza... puteþi verifica ºi celelalte rãspunsuri primite...... chiar foarte fine. care pot fi influenþate de condiþionãrile psihice proprii – mai degrabã ceea ce – 318 – .... leagãnã-te înainte ºi înapoi ca sã confirmi acest lucru“. Energiile eterice – ca ºi impulsurile electrice care au particule încãrcate cu sarcini pozitive sau negative – sînt transmise. un transformator este elementul ce transferã energia electricã dintr-un circuit în altul. Corpul Energetic.. conºtient. în situaþia în care rãspunsul la prima întrebare este o oscilaþie verticalã de tipul unui gest de încuviinþare fãcut cu capul. Urmãtoarea etapã este formularea de întrebãri prin care sã obþineþi rãspunsuri clare de „da“ sau „nu“. prin Unihipili.... în chip de semnal. De exemplu..Kenneth Meadows fuzie. prin intermediul sistemului nervos autonom..... În acest mod. . de cãtre Sinele Corpului. cu ajutorul codului binar pe care l-aþi stabilit. Prin analogie. cu o inteligenþã interioarã. coborîte ºi transmise... În cazul electricitãþii........ în mod similar.. cãtre Corpul Energetic... aveþi posibilitatea de a veni în contact direct. acþioneazã ca transformator......

. De exemplu...... unele alimente... ori a prospeþimii oricãrui aliment. . continuaþi prin întrebarea: „Este acest aliment bun pentru mine.... poate avea un efect advers asupra corpului........... întrebaþi: „Acest aliment este proaspãt?“ Dacã rãspunsul la întrebare este „da“.. acum?“ – 319 – . EXPERIMENTUL 30 Testarea mai multor alimente ºi stabilirea caracterului benefic al fiecãruia dintre ele. el cunoaºte ceea ce îi este benefic ºi nu invers........ În acelaºi mod... nevoie. într-un anumit moment...... deºi benefice fiecare în parte..... Purtarea unui dialog cu Sinele Corpului prin Unihipili cu ajutorul folosirii pendulului reprezintã o modalitate de verificare a caracterului potrivit sau nu.... decît ceea ce este.. o combinaþie de elemente.............. Modul de susþinere a firului pe care l-am descris permite pendulului sã fie în afara unor asemenea influenþe ºi sã rãmînã într-o stare de completã neutralitate......... deºi bune din punctul de vedere al propriilor condiþii pot sã nu fie benefice pentru toate persoanele.. Sinele Corpului nostru reprezintã inteligenþa care guverneazã.. realmente............. mai întîi: „Acest aliment este bun?“ sau.. prin urmare.Diferitele noastre tipuri de “sine” credeþi cã aþi putea dori sau ceea ce este de dorit. pentru organism Þineþi pendulul deasupra unui aliment ºi întrebaþi... întreþine ºi susþine corpul nostru fizic ºi. în cazul în care este vorba de fructe sau legume......

. În orice caz. pur ºi simplu.. nu este benefic pentru noi într-un moment oarecare.......... Aºadar.... puteþi sã obþineþi îndrumãri importante în legãturã cu caracterul ajutãtor al unei anumite activitãþi sau acþiuni sau predispoziþia acestora de a cauza probleme de orice fel.. conþin aditivi nepotriviþi... însã trebuie sã încercaþi sã rãmîneþi în sfera lucrurilor simple..Kenneth Meadows Unele alimente pot sã nu fie bune pentru noi deoarece sînt prea rafinate.. una care sã se potriveascã pe deplin corpului ºi metabolismului pe care îl aveþi... cã.......... zahãr ori sare sau pentru alte motive... deºi bun prin calitãþile pe care le are... desigur sã adresaþi ºi alte întrebãri pentru a obþine informaþii despre dumneavoastrã.... precum ºi acelora care ar putea avea un efect advers. dumneavoastrã ºi corpului. Ar putea fi foarte potrivit altã datã.... Sinele Corpului ºi Unihipili nu pot prezice viitorul... prea multã grãsime... în combinaþia acestuia cu alte alimente rezultatul poate sã nu fie bun sau cã.. dacã sînteþi preocupat de greutate veþi fi în stare sã vã proiectaþi o dietã în întregime numai pentru dumneavoastrã... probabil.. În acest fel...... Nu includeþi întrebãri de naturã profeticã.. Indicînd cã un anumit aliment.. aducînd armonie.... avem aici un mijloc de descoperire al lucrurilor din viaþã ce vã sînt benefice.. – 320 – .... Puteþi. Sinele Corpului indicã... Aceastã tehnicã simplã poate fi extinsã ºi aplicatã meniurilor incluse într-o carte de bucate sau într-un plan de regim alimentar. ... deci un „nu“ nu ar trebui interpretat ca însemnînd interdicþia de a mînca vreodatã acel aliment anume..... corpul nu îl solicitã în acel moment....

Acest Sine Superior ne-a creat corpul fizic deoarece el trãia mai înainte de existenþa noastrã fizicã ºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea noastrã fizicã. portretizate în picturile religioase ºi operele de artã. Acestui „sine“ superior i s-au dat multe denumiri. Una care se manifestã ca cel mai evoluat aspect al totalitãþii noastre. Locul în care se gãseºte conºtiinþa sa în relaþie cu corpul fizic este deasupra capului.Diferitele noastre tipuri de “sine” Sinele Superior – Aumakua Existã încã o categorie de „sine“ – o altã inteligenþã – în cadrul fiinþei noastre multidimensionale. Aumakua înseamnã „acei pãrinþi – Eu“ sau „Eu Tatãl“ – acel „Tatã al Nostru“ al categoriilor de „sine“ sau – 321 – . ºi chiar „sinele divin“. a cãrui „substanþã“ este reprezentatã de Lumina spiritualã. poate fi numit „Marele Sine“ sau „Sinele Superior“. sau „sinele nemuritor“. sînt reprezentãri simbolice ale acestuia. „sine“ sau „spirit“. makua înseamnã „pãrinþi“ sau „parental“ ºi. De asemenea. Acest Sine „Superior“ funcþioneazã în Corpul sufletului. Aºadar. de asemenea. Haloul sau discul solar. Este cel mai mare „sine“ al Sufletului. deoarece se crede cã supravieþuieºte morþii. poate sã însemne „tatã“. deoarece are atribute asociate cu divinitatea. Existã în dimensiunea Sufletului. ªamanii kahuna numeau acest Sine superior Aumakua. sinele care ne inspirã. Au înseamnã „Eu“. Unele tradiþii mistice l-au numit „conºtiinþa superioarã“. deoarece pare sã aibã capacitãþi supraconºtiente. deoarece este acel „sine“ la care aspirãm în cadrul fiinþei noastre compozite.

Acest principiu stã la baza a tot ceea ce are existenþã fizicã. în terminologie religioasã este numit „Ceruri“. ku înseamnã „asemãnare“. precum ºi principiul extremelor comple– 322 – . Este locul în care „Eu“ se gãseºte în Regatul Sufletului „de sus“. Au înseamnã „Eu“. mai degrabã. în care se afirmã cã omul a fost creat dupã imaginea lui Dumnezeu – dupã asemãnarea lui Aumakua. o fiinþã umanã este formatã dupã asemãnarea lui Aumakua. Definiþia „P ãrinþii . iar aspectul Mamã a fost cel care a asigurat substanþa pe baza cãreia urma sã se manifeste forma. Haideþi sã examinãm acest nume ºi mai în profunzime. iar puni înseamnã „loc“. iar kua înseamnã „jug“ sau „acel ceva ce þine laolaltã“. cum ar fi copiii. Aºadar. pe valorile eterne decît pe consideraþiile psihice ºi materiale temporale. „regatul Tatãlui Nostru“ este „Locul pe care îl deþin Eu“.Eu“ indicã faptul cã Aumakua este o entitate dualã – o pereche parentalã. simbolul Tai Chi are multe faþete de interpretare. avînd atît aspect masculin. Deci. Ma înseamnã „a curge prin ceva“. Reprezintã Marea Unitate a integrãrii dintre Yin ºi Yang. fiind reprezentat de ºamanii taoiºti sub forma simbolului Tai Chi. cît ºi feminin – al cãrui accent este pus. Este interesant de observat cã expresia hawaianã pentru cuvîntul regat este au puni. Ca toate simbolurile strãvechi.Kenneth Meadows inteligenþelor care intrã în compunerea fiinþei noastre multidimensionale. care. Aºadar. aspectul Tatã a fost cel care a produs un model de informaþie al seminþei în dimensiunea sufletului care ne-a determinat forma. care ºi-a hotãrît reîncarnarea printr-o relaþie care ar putea fi asemãnatã cu aceea dintre pãrinte ºi copil. Aceasta este semnificaþia unor scrieri sacre. „Paradis“. De asemenea poate însemna „a genera“ sau „generaþii“.

ca simbol al unui Sine superior. de rafinate miºcãri meditative. în orice moment. Îngemãnarea aspectelor masculin ºi feminin – Yang ºi Yin – perpetueazã viaþa ºi creeazã noi forme în care Spiritul îºi poate gãsi expresia ºi se poate percepe pe el însuºi. Viitorul reprezintã o cristalizare a tot ceea ce ia fiinþã ca urmare a alegerilor ºi acþiunilor pe care le-am fãcut în trecut. Aumakua – „sinele“ Sufletului nostru – prezintã o mai mare înþelepciune decît sinele Eului (A-Uhane) deoarece are acumulatã experienþa mai multor vieþi. iar aspectul receptiv ºi hrãnitor feminin produce substanþa în concordanþã cu o Lege cosmicã: „Totul este nãscut din Femeie“. are. precum ºi a calitãþilor lor alternative ºi complementare. Aspectul impulsiv masculin produce modelul de sãmînþã pentru toate elementele. toate micile piese ale jocului de puzzle întruchipat de viaþa noastrã se pot potrivi laolaltã. miºcarea vieþii ºi reprezintã numele dat unei arte strãvechi. o privire generalã asupra situaþiei vieþii noastre umane. Din dimensiunea Sufletului. El vede cu claritate în toate direcþiile – trecut. precum ºi a gîndurilor ºi acþiunilor din prezent. Viaþa noastrã nu este ceva predestinat. Indicã.Diferitele noastre tipuri de “sine” mentare. poate fi înþeles ca fiind calitatea potenþialã ce devine manifestare efectivã. De asemenea. iar Sinele superior este capabil din dimensiunea Sufletului sã perceapã modelele aflate în proces de formare. Ideograma chinezã corespunzãtoare pentru cuvîntul Eu reprezintã o combinaþie a simbolurilor pentru Soare ºi Lunã. mai înainte ca acestea sã capete formã de manifestare. de asemenea. O rugãciune la care primim rãspuns reprezintã rezul– 323 – . de asemenea. O combinaþie de Yang ºi Yin. ªamanii taoiºti o priveau. prezent ºi viitor – ºi poate percepe locul în care toate elementele constitutive.

mai înainte ca ele sã se manifeste în realitatea fizicã. în anumite cazuri. în ciuda rezistenþei pe care o opunem noi înºine. dorind numai ceea ce este în interesul nostru ºi pentru atingerea stãrii de bunãstare. întotdeauna sprijinind. diferitã de domeniul percepþiei extrasenzoriale a unui mediu. Tot ceea ce ni se cere sã facem ca rãspuns este sã recunoaºtem acest lucru ºi. Ceea ce astãzi este numit. conversaþii cu un aspect al propriei fiinþe multidimensionale a canalizatorului – cu Sinele supe– 324 – . fãcînd aceasta. Însã. precum ºi din acelea ale celorlalte persoane ale cãror vieþi ne-o influenþeazã pe a noastrã. uneori. consecinþe ºi acþiuni. Multe experienþe de canalizare sînt. ca un pãrinte iubitor. deoarece dezvoltarea noastrã poate avea loc numai prin învãþarea din consecinþele propriilor noastre alegeri. Aumakua este întotdeauna acolo pentru a acorda consilierea necesarã atunci cînd este solicitat sã facã asta. Pur ºi simplu este un dialog personal între individ ºi Sinele sãu superior. Comunicarea cu Sufletul Sinele nostru superior nu ne formuleazã nici o cerere ºi nu acþioneazã asupra noastrã nici mãcar atunci cînd facem greºeli. prin accesul direct la o sursã „superioarã“ – este. prin urmare. niciodatã intervenind. „canalizare“ – punerea la dispoziþia percepþiei conºtiente a unor cunoºtinþe ºi a unei înþelepciuni superioare.Kenneth Meadows tatul schimbãrilor fãcute în acele modele. deoarece el ne iubeºte necondiþionat ºi pe deplin. sã aducem acest Sine „Superior“ în viaþa noastrã de zi cu zi.

Diferitele noastre tipuri de “sine”
rior al acestuia, care existã în altã dimensiune. Sinele superior nu ia în stãpînire corpul fizic ºi psihicul, spre a manipula corzile vocale ºi a transmite un mesaj, cum se petrece cu un mediu cu capacitãþi extrasenzoriale, care nu ºtie ce se petrece cu el pe timpul procesului de comunicare. Canalizatorul sau ºamanistul pãstreazã controlul deplin asupra liberului sãu arbitru ºi rãmîne conºtient pe timpul întregii experienþe, deºi se aflã într-o stare modificatã de percepþie. „Cãlãtoriile“ ºamanice realizate într-o stare modificatã a percepþiei prin intermediul „deplasãrii“ pe fondul sunetelor de tobã ºi cu intenþia de a veni în contact conºtient cu Sinele superior sînt delicate, sigure ºi controlate, deoarece, la fel cum bãtaia tobei va induce o stare modificatã de percepþie de la realitatea obiºnuitã la realitatea ne-obiºnuitã, la fel va ºi întoarce individul din realitatea ne-obiºnuitã la realitatea obiºnuitã, la terminarea experimentului. Pentru a contacta Sinele superior în acest mod, ºamanistul transferã percepþia sa în ceea ce se numeºte, de obicei, „Lumea de Sus“ care, în mituri ºi legende este localizatã în cer, „deasupra norilor“, deoarece este o sferã „superioarã“, „cereascã“. Acolo, Sinele „superior“ poate apãrea sub forma unui Învãþãtor. În orice caz, nu este o proiecþie exterioarã, ci, mai degrabã, o cãlãtorie în interior, cãtre un plan lãuntric. Numai din punct de vedere al relaþiei cu corpul fizic putem spune cã Marele Sine se aflã localizat în spaþiul de deasupra capului, cãci el se gãseºte în altã dimensiune. Întîlnirea în acest mod a unui Învãþãtor pe planurile lãuntrice poate fi descrisã doar ca o experienþã extaticã, una totalmente personalã. Exact aºa cum aceste experienþe sînt descrise, atît în cuvinte, cît ºi prin intermediul muzicii, de soþia mea,
– 325 –

Kenneth Meadows
Beryl, în opera ei simfonicã „Forþele Iubirii“, disponibilã pe casetã (vezi capitolul Informaþii suplimentare). Prin intermediul Învãþãtorului lãuntric este posibilã conectarea la un adevãrat depozit de experienþã ºi înþelepciune înmagazinate în Suflet. Astfel, contactul conºtient cu ecologia Sufletului, prin intermediul unei cãlãtorii ºamanice, este posibil fãrã folosirea drogurilor halucinogene. În timp ce anumite droguri pot induce o stare modificatã a psihicului ºi pot avea ca rezultat producerea unei stãri extatice, efectele produse sînt doar rezultatul modificãrilor chimice apãrute în creier ºi pot fi distructive ºi dãtãtoare de dependenþã. Drogurile sînt un fals substituent ºi nu un mod de a face contact cu o naturã superioarã. Este exact inversul. P ãtrunderea în Suflet ºi obþinerea sprijinului din partea forþelor sale superioare este posibilã ºi printr-o altã tehnicã ºamanicã – dialogul telepatic. Într-un context religios acest lucru este numit rugãciune, deºi ceea ce adesea ne sînt prezentate ca rugãciuni nu sînt decît simple cuvinte, uneori, nici mãcar înþelese de persoana care le rosteºte sau le citeºte. Iisus, ºi El un maestru ºaman, le-a etichetat ca fiind „vane repetiþii“, cãci sînt inutile ºi lipsite de eficienþã. Rugãciunile eficiente sînt modele energetice cu un mesaj puternic ºi adevãratul sãu scop este sã implice inteligenþa „superioarã“ într-un act de creaþie. Un motiv pentru care cele mai multe din rugãciunile religioase rãmîn fãrã rãspuns este acela cã ele nu pãtrund niciodatã pînã la inteligenþa „superioarã“ – însã, bineînþeles, acesta este un lucru de înþeles dacã cel care face rugãciunea nu ºtie ce, cine ºi unde este acea Inteligenþã! Rugãciunile ineficiente nu au nici o intenþie clarã sau sînt lipsite de puterea de a le proiecta într-o altã dimensiune. Ele nu au viaþã – nu
– 326 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
au Chi. Pe de altã parte, comunicarea telepaticã cu Sufletul este o acþiune ce se întreprinde spontan, la ea luînd parte, într-un parteneriat colectiv sinele Eului, Sinele Corpului, Unihipili ºi Aumakua. Haideþi sã examinãm modul în care are loc acest tip de comunicare. Mai întîi, este nevoie sã mergem dincolo de limitãrile pe care propriile noastre condiþionãri ni le vor fi impus ºi sã recunoaºtem cã sîntem conectaþi inerent cu o Inteligenþã creatoare care existã în afara Timpului ºi Spaþiului. În al doilea rînd, trebuie sã vrem, într-adevãr, sã intrãm în legãturã cu aceastã inteligenþã, deºi ea este preocupatã permanent cu îndeplinirea obiectivului final al atingerii bunãstãrii noastre ºi este gata sã ne ajute ºi sã ne ghideze paºii. Ea poate rãspunde în mod direct numai dacã este invitatã sã facã acest lucru. Poate fi abordatã numai printr-o atitudine copilãreascã, de adevãr ºi inocenþã („inocenþa“ în înþelesul sãu de lipsã de îndoialã ºi cinism). Asta înseamnã sã facem acest lucru cu spiritul lui Unihipili! Unihipili, Copilul din interiorul nostru, poate sã ne conducã pînã în prezenþa Sinelui nostru „parental“, astfel încît viaþa noastrã sã fie mai împlinitã, mai eficientã, mai creativã. Canalul care conecteazã corpul nostru fizic, prin Corpul Energetic cu Corpul Sufletesc, este accesat prin Unihipili, întocmai precum aspectul inconºtient al psihicului este atins numai prin subconºtient. Astfel, Unihipili pãzeºte intrarea în Suflet. Aceasta este una din responsabilitãþile sale funcþionale. Astfel, indiferent ce încercaþi sã comunicaþi sufletului, trebuie sã fie inteligibil pentru Unihipili din interior. Simplitatea copilãreascã, încrederea copilãreascã ºi aºteptãrile inocente sînt, astfel, cerinþe prealabile esenþiale pentru rugãciunea ºamanicã.
– 327 –

Kenneth Meadows
În timp ce orice abordare a Sinelui Superior trebuie sã fie respectuoasã, ea nu trebuie sã fie umilã. Nu sînteþi nici clona sa, nici robotul ºi nici sclavul sãu. Relaþia este de apropiere ºi iubire. Numai oamenii al cãror Eu le auto-impune sã-ºi exercite puterea asupra celorlalþi cer sã fie serviþi ºi trebuie sã inventeze cuvinte sonore ºi titluri elevate, nu întotdeauna de înþeles, pentru a se asigura cã este îndeplinit contactul. Avem nevoie sã ne eliberãm de povara ºi nonsensul unor asemenea condiþionãri ºi sã ajungem sã ne dãm seama cã ceea ce este cu adevãrat important este calitatea mesajului care se comunicã. Haideþi, aºadar, sã facem împreunã un experiment al unui dialog ºamanic lipsit de nonsensuri. ..............................................................................................

EXPERIMENTUL 31 Dialogul ºamanic
Mergeþi în Colþul Liniºtit pe care vi l-aþi stabilit în casã sau într-un alt loc cu concentrare de forþã, din exteriorul locuinþei, unde sã puteþi sta confortabil ºi sã vã puteþi simþi totalmente în voie, un loc unde sã fie puþin probabil sã fiþi deranjaþi. Luaþi cu dumneavoastrã un carneþel ºi un pix. Încercaþi sã vã înlãturaþi din minte orice gînd prealabil referitor la cel cu care urmeazã sã vorbiþi. Nu este nevoie absolut de loc sã vã formaþi o imagine despre o persoanã sau o divinitate anume. Orice imagine de acest gen pe care aþi fi putut-o vedea, nu reprezintã altceva decît idei perso– 328 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
nale, prezente în minþile celor care le-au creat. Ele reprezintã numai rezultatul activitãþii Eului altcuiva, ºi nu Realitatea autenticã, fiind proiecþii ale însãºi limitãrii care ne-a blocat pînã acum, de-a lungul vieþii, accesul la trãirile supraconºtiente! În timp ce orice abordare a acestui Sine superior impune realizarea acesteia cu tot respectul cuvenit, relaþia nu trebuie sã fie una de venerare, ci de iubire. Este necesar sã aveþi intenþia clar formulatã în minte, încã de la început. Contactul respectiv este menit ºi trebuie sã aducã cu el o schimbare – una produsã în starea de aparentã „blocare“ survenitã în situaþia dumneavoastrã, în rezultatul posibil al unei înlãnþuiri de evenimente ce sînt în plinã desfãºurare, într-o relaþie sau referitor la o problemã ce vã preocupã – în funcþie de scopul Sufletului ºi în armonie cu Spiritul dumneavoastrã. Cereþi lui Unihipili sã vã deschidã calea cãtre Aumakua. Încercaþi sã vã imaginaþi o uºã care se deschide sau o perdea ce este datã uºor la o parte. Adresaþi-vã „sinelui“ Sufletului aºa cum îl identificã cu respect însuºi Aumakua, cu numele de Mentor sau Iubit, iar pe dumneavoastrã, A-Uhane, denumiþi-vã Cel Iubit ºi stabiliþi recunoaºterea adevãratei relaþii. Ea implicã atît procesul de dãruire, cît ºi pe cel de primire – un schimb reciproc de energie – ca rezultat al iubirii ºi respectului manifestat unul pentru celãlalt, precum ºi ca acordare a valorii pe care o meritã acestei relaþii reciproce. Aceastã abordare este, aºadar, extrem de departe de cea prezentînd „servitorul de nimic“ ºi „sclavul umil“, zugrãvite într-o epocã demult apusã, cu speranþa vanã cã vreun Personaj mãreþ din afara Creaþiei ar fi putut fi atins plãcut de o asemenea manifestare de supunere.
– 329 –

Kenneth Meadows
Aumakua este un nume cu un sunet foarte plãcut. Încercaþi sã-l folosiþi ca ºi cînd ar fi numele cuiva cu care aveþi o relaþie de iubire ºi care vã este drag. Comportaþi-vã firesc. Vorbiþi din adîncul inimii ºi nu din profunzimea minþii. Spuneþi-i lui Aumakua cã îl iubiþi ºi cã aveþi o problemã pe care aþi vrea sã o împãrtãºiþi. Apoi, descrieþi-vã problema într-un mod plin de simþire. Povestiþi-o aºa cum este. Solicitaþi ajutorul ºi consilierea pentru obþinerea unui rezultat benefic. Scrieþi în carneþel rezumatul a tot ceea ce aþi spus. Apoi, aºezaþi-vã în liniºte, cu atenþia treazã. Nu încercaþi sã formulaþi nici un rãspuns în minte. Nu este absolut deloc nevoie sã îl analizaþi în profunzime ºi sã încercaþi sã formulaþi un rãspuns. Doar fiþi atent ºi aºteptaþi rãbdãtor un rãspuns. Acesta poate sã nu vã vinã sub formã de cuvinte. Poate sã aparã, de exemplu, sub forma a ceva care sã vã atragã atenþia ºi care sã se petreacã în aria dumneavoastrã de percepþie. Miºcarea unei perdele poate, în faþa unei perdele deschise. Foºnetul frunzelor în bãtaia vîntului. Zbaterea unei insecte. Un desen sau o formã anume. O culoare sau, poate, doar o senzaþie lãuntricã. O amintire care vã apare în minte. De orice naturã ar fi rãspunsul primit, zugrãviþi-l în cuvinte ºi descrieþi-l în carneþel. Dacã pare sã fie simbolic, nu încercaþi sã-l interpretaþi. În momentul de faþã, vã confruntaþi doar cu înregistrarea unui element care a survenit brusc ºi în mod neaºteptat pentru percepþia dumneavoastrã, ºi nu cu încercarea de a-l explica. Vorbiþi apoi cu Aumakua despre experienþa pe care tocmai aþi trãit-o. Dacã este ceva ce nu înþelegeþi, cereþi-i lui
– 330 –

Diferitele noastre tipuri de “sine”
Aumakua sã vã explice. Scrieþi-vã întrebãrile în carneþel ºi aºteptaþi rãspunsul. Din nou, nu încercaþi sã vã folosiþi imaginaþia sau sã construiþi un rãspuns. Fiþi doar receptiv, alert ºi rãbdãtor! În momentul în care vã vine rãspunsul, notaþi-l ºi pe acesta. Dacã aveþi nevoie de clarificãri solicitaþi-le. Din nou, scrieþi ceea ce aþi întrebat ºi aºteptaþi rãspunsul. Un rãspuns vã poate sosi în foarte multe moduri, aºa cã rãmîneþi în alertã. Ce vi se aratã? Ce vi se indicã? Continuaþi în acest fel, notîndu-vã întrebãrile, deoarece aceasta ajutã la atragerea atenþiei lui Unihipili ºi la concentrarea intenþiei. În aºteptarea rãspunsului, va trebui sã învãþaþi sã ascultaþi liniºtea. Rãspunsul va apãrea din nemiºcare. Uneori, rãspunsul poate fi acela de a aºtepta – a aºtepta sã vi se arate. Apoi, rãspunsul poate veni pe neaºteptate, prin sincronizare – ceva asemãnãtor „coincidenþei“, a unei întîlniri întîmplãtoare sau a ceva ce se petrece pe neaºteptate. Dialogul ºamanic vã va aduce în viaþã rãspunsuri la multe nelãmuriri majore, precum ºi la situaþii pentru rezolvarea cãrora cãutaþi ajutorul. Rãspunsul la rugãciuni nu este obþinut printr-o gîndire pozitivã sau prin cine ºtie ce intervenþie divinã, ci prin puterea creaþiei. El ia fiinþã prin intermediul celor patru categorii de sine ale fiinþei multidimensionale, ce coopereazã laolaltã, într-un act al creaþiei. .......................................................................................

– 331 –

Kenneth Meadows

Ghicitul ºamanic
Un alt mijloc de comunicare cu Sinele superior se realizeazã prin intermediul ghicitului. Ghicitul ºamanic este o artã strãveche, însã nu are de-a face cu prezicerile de noroc, superstiþiile sau cititul gîndurilor. Cuvîntul ghicit este definit, în cele mai multe dicþionare, ca însemnînd „cãlãuzire divinã“. Astfel, reprezintã un mod de consultare a unei inteligenþe superioare, care se aflã în posesia unei ºtiinþe de un nivel superior. Ghicitul ºamanic reprezintã un mod de a consulta acea ºtiinþã de nivel superior, aparþinînd Sinelui superior al persoanei care cerceteazã. De fapt, ghicitul nu se referã la viitor ci la prezent. De vreme ce majoritatea problemelor întîlnite în viaþa noastrã sînt auto-produse – adicã sînt produse de cãtre sinele Eului, care cu greu poate ajunge sã gãseascã o soluþie prin intermediul propriei capacitãþi de raþionare – ghicitul reprezintã un mijloc de obþinere a unei noi perspective, prin capacitatea de vedea dincolo de limitele impuse situaþiei de cãtre sinele Eului ºi, prin intermediul acþiunilor realizate în consecinþã, de a da o nouã formã rezultatului aºteptat. Ghicitul ºamanic este, mai degrabã, telepatic ºi intuitiv, decît imaginativ ºi analitic, deoarece este, în mod esenþial, o activitate a Spiritului. Aºa cum am subliniat mai înainte, Sinele Sufletului nu poate fi contactat direct de cãtre sinele Eului, prin folosirea raþiunii ºi intelectului. Acea cale duce numai cãtre o prãpastie ce blocheazã accesul cãtre alte niveluri mai înalte de percepþie. Iatã de ce atît de multe cãi, aºa numite „spirituale“, necesitã supunere oarbã faþã de o serie întreagã de
– 332 –

Diferitele noastre tipuri de “sine” convingeri. Existã cîteva sisteme de ghicit disponibile în prezent care pot funcþiona cu eficienþã pentru a avea posibilitatea obþinerii de informaþii de la o conºtiinþã superioarã. fiind. probabil. iar acest lucru este cu atît mai important atunci cînd se lucreazã la niveluri superioare de vibraþii. Un ºamanist nu va pãtrunde cu intenþii în spaþiul altei persoane. acest lucru se poate obþine numai dacã „sinele“ Sufletelor celor douã persoane sînt în deplin acord. extrem de personalã. cel mai vechi sistem de oracol cunoscut. fãrã permisiunea sau aprobarea acestuia. Sistemele amintite aici sînt menþionate în ordinea alfabeticã ºi nu în succesiunea meritelor relative a importanþei sau chiar a propriei mele preferinþe personale. ºamanistul îºi dezvoltã propria manierã de punere în aplicare a unei metode oarecare. Un alt principiu fundamental al ªamanicii este acela cã spaþiul ocupat de fiecare fiinþã vie este sacru – adicã rezervat pentru acea persoanã – ºi. de asemenea. I Ching I Ching („Cartea schimbãrilor“) îºi are originea în China Anticã. În orice caz. cu mii de ani în urmã. Un principiu general este acela potrivit cãruia ºamanistul îºi contacteazã Sinele superior ºi cere sã fie conectat la Sinele superior al persoanei care este interesatã de respectiva cercetare. ca urmare. Se bazeazã pe modele de schim– 333 – . deoarece calea de manifestare a „cunoaºterii“ este mai presus de nivelul la care poate ajunge intelectul. Deoarece ghicitul este o activitate subiectivã ºi. trebuie sã fie respectat.

Kenneth Meadows bare care guverneazã fiecare aspect al vieþii. I Ching se bazeazã pe aruncarea de beþe. de asemenea. reprezentînd pentru persoana care face cercetarea un mijloc de furnizare de sfaturi referitoare la cel mai bun mod de tratare a unei probleme. cît ºi soluþia sa. în care ºtiinþa practicã este aplicatã pentru rezolvarea problemei care face obiectul respectivei preocupãri. Runele sînt un ajutor pentru realizarea dezvoltãrii personale ºi cultivãrii Spiritului. avînd înþelesuri „ascunse“. ca urmare a folosirii lor drept mijloace de prezicere a norocului. Runele reprezintã modele ale puterilor energetice. pentru a transmite principiul potrivit cãruia ceea ce pare sã se întîmple în „exteriorul“ cuiva nu este decît o reflexie a ceea ce are loc în „interiorul“ lui. monede sau cãrþi de joc pentru construirea unei hexagrame menite sã înmagazineze. – 334 – . fiind. spre obþinerea unui rezultat armonios. sistemul I Ching va conecta persoana interesatã la un nivel de percepþie superior. Runele Runele sînt mai mult decît simboluri cu muchii ascuþite. atît problema. Runele au fost asociate cu forþe sinistre ºi oculte. care funcþioneazã atît în „exteriorul“ cît ºi în „interiorul“ ecologiilor. Ele au constituit instrumentele primordiale ale ºamanilor din Europa Centralã ºi de Nord. în cadrul modelului sãu. Ca ºi în cazul altor sisteme de ghicit. Dacã este abordat cu mintea deschisã ºi sinceritate a obiectivelor. nu numai prin acþiunea bigotismului religios dar ºi datoritã folosirii lor de cãtre vrãjitori ºi alte persoane ce au cãutat sã-ºi aroge puteri asupra semenilor. depreciate.

Aceste cãrþi înmagazineazã înþelepciunea strãveche a mai multor triburi bãºtinaºe amerindiene. aºa cum era practicat de ºamanii ce foloseau runele. care înseamnã „Cîntecul De La Miezul Nopþii“. Mai degrabã reprezintã capacitatea de a simþi în profunzime curgerea energiilor indicatã de combinaþia de puteri ale semnelor runice ºi mesajul telepatic pe care-l conþin. Cãrþile de ghicit ale Cãii Sacre Acestea au fost realizate în ultimii ani de Jamie Sams. Ele îºi dovedesc eficienþa pentru acei ce sînt familiarizaþi cu principiile roþii medicinii ºi au o afinitate pentru cosmologia strãveche amerindianã. în legãturã cu acest subiect. cartea mea „Forþa runelor“ (Rune Power. Rider. fiind astfel o sintezã a spiritualitãþii acestora.Diferitele noastre tipuri de “sine” Ghicitul. al cãrei minunat nume amerindian este Hancooka Olowampi. Consilierea obþinutã prin folosirea bogatei game de imagine a cãrþilor dã posibilitatea celui ce întreprinde cercetarea sã recunoascã paºii propriei dezvoltãri ca persoanã ºi sã obþinã o privire introspectivã asupra problemei ce-l preocupã în mod curent ºi asupra învãþãmintelor conþinute de aceasta. A se vedea. 2001). ele au o origine cu mult mai veche. nu depinde de capacitatea de a interpreta o prezicere fãcutã cu ajutorul acestor semne în concordanþã cu semnificaþiile anterior date acestora de cãtre alte persoane. Tarot Deºi cãrþile de Tarot sînt asociate cu misticismul medieval. deoarece sisteme – 335 – .

aceastã metodã are efect numai atunci cînd Marele Sine al persoanei care foloseºte pendulul este integratã în cadrul corpului ºi este posibilã conexiunea imediatã. legate de prezicerea viitorului. pentru realizarea unui dialog direct cu Marele Sine ºi obþinerea unor rãspunsuri directe de tipul „da“ sau „nu“ la întrebãri specifice ºi precise. de asemenea. în învãþãturile ºcolilor „tainice“ caldeene ºi în tradiþiile spirituale ale strãvechiului Egipt. Pendulul În plus faþã de scopul folosirii sale. însã nu picturile reprezintã elementul de maximã importanþã pentru ºamanist ºi nici semnificaþia simbolicã pe care ele intenþioneazã sã o transmitã. pendulul poate fi utilizat. Ceea ce conteazã este modul în care imaginile ºi simbolurile îl afecteazã personal pe ºamanist dupã ce acesta a fãcut conexiunea cu Sinele Superior al persoanei interesate de realizarea cercetãrii. Existã multe variante diferite de Tarot. Folosite ca metodã de explorare a ºtiinþei înmagazinate în suflet. Tarotul este departe de a servi folosirii sale atît de generalizate astãzi.Kenneth Meadows analoge au fost gãsite în cadrul cabalei evreieºti. Imaginile zugrãvite pe fiecare dintre cãrþi întruchipeazã interpretarea artistului datã forþelor arhetipale ºi principiilor implicate. descris anterior. ce oferã laolaltã o largã varietate de desene ºi conotaþii. În orice caz. – 336 – .

Aºadar. de asemenea. precum ºi dintre A-Uhane ºi Aumakua. acel „Eu Sînt“ care dã posibilitatea – 337 – . Sinele Ascuns (Unihipili) este inteligenþa care controleazã Corpul Energetic. Sinele Superior (Almakua) este inteligenþa care controleazã Corpul Sufletului. Sinele Corpului reprezintã inteligenþa care controleazã corpul fizic. acel „Eu“ sau substanþã fundamentalã conºtientã de propria viaþã în toate dimensiunile existenþei – fiind. totuºi o identitate individualã ºi o formã de exprimare unicã. El se percepe pe sine însuºi nu ca pe un element separat. Sinele Eului (A-Uhane) este inteligenþa care controleazã Corpul Psihic.Diferitele noastre tipuri de “sine” Integrarea celor patru categorii de „Sine“ Perspectiva pe care o are Sufletul nostru este diferitã de aceea manifestatã de sinele Eului. aspectul cu cea mai mare „permanenþã“ din toate elementele constitutive ale întregii noastre fiinþe. A fãcut parte din existenþa noastrã înainte de apariþia corpului nostru fizic ºi va continua sã supravieþuiascã ºi dupã moartea acestuia. Se schimbã numai forma fizicã prin intermediul cãreia îºi gãseºte exprimare ºi prin care trãieºte experienþa stãrii materiale – corpul fizic. astfel. Spiritul este Fiinþa Originalã – scînteia divinã. iar trãirea de cãtre acesta a realitãþii fizice este obþinutã numai prin intermediul simþurilor noastre fizice. Unihipili reprezintã conexiunea dintre Sinele Corpului ºi A-Uhane. pãstrînd. ci ca parte integrantã a unui Întreg mai mare. „Sinele“ Sufletului nostru are cunoºtinþe mult mai bogate despre Sursa Supremã. Este.

Stãpînirea modului de abordare a încercãrilor la care sîntem supuºi pe timpul experienþei noastre umane. Ne ajutã sã renunþãm la nevoia de a controla. – 338 – . la Soare. la arbori. Conectîndu-ne direct la Forþele Naturii – la Apã. sã ne destindem din încordare ºi sã relaxãm supratensiunea pe care singuri ne-am impus-o. precum ºi cu toate aspectele propriei noastre fiinþe. exploata ºi manipula. putem beneficia de o putere ce emanã numai din interior. cu Universul a cãrui substanþã constitutivã este energia. Lunã ºi Stele. al dezvoltãrii noastre evolutive cãtre stadii superioare ale conºtiinþei ºi niveluri mai sofisticate de percepþie. ªamanica ne conecteazã. îndepãrtarea limitãrilor trecutului ºi punerea în acord a sinelui Eului cu scopul superior al Sufletului. deoarece prin conectarea noastrã la propria Sursã lãuntricã. precum ºi cel al cultivãrii Spiritului. Vînt ºi P ãmînt. Prin intermediul acelei forþe interioare avem posibilitatea sã vedem dincolo de obiceiurile noastre negative. flori ºi stînci – aducem acelei energii direct în interiorul nostru ºi le facem sã sprijine procesul creºterii persoanei noastre. aºadar. vor avea ca rezultat. relaþia noastrã cu „divinitatea“ se schimbã de la o simplã idee existentã în minte – o imagine mentalã a unei fiinþe supranaturale ce existã în cine ºtie ce loc nebulos „Ceresc“ – ºi se transformã în realitatea practicã pãmînteanã a lui „chiar acum“ ºi „chiar aici“.Kenneth Meadows Sursei Supreme sã se perceapã pe Ea Însãºi! Atunci cînd ni se dã posibilitatea sã ne facem Sinele Superior sã participe activ în viaþa de zi cu zi. nu numai integrarea tuturor categoriilor de „sine“ – o unitatea a „spiritelor“ cu Spiritul Unic – ci ºi intensificarea ºi expansiunea Luminii Sufletului.

Ceea ce se indica era nevoia de a veni în contact ºi de a recunoaºte întreaga fiinþã multidimensionalã. în cadrul strãvechilor „ºcoli de tainã“.Diferitele noastre tipuri de “sine” Atunci cînd. intrînd în armonie cu „sinele“ diferitelor niveluri ºi „corpuri“. un neofit era sfãtuit „sã se cunoascã pe sine însuºi“. – 339 – . ceea ce se încerca era cu mult mai mult decît realizarea unei cunoaºteri profunde a naturii sinelui Eului. menitã sã aibã ca rezultat îndeplinirea adevãratului scop al vieþii – scopul Sufletului – ºi motivaþia încarnãrii. într-o activitate integrantã de parteneriat.

Inepuizabilã ºi infinitã. ªi înainte de a lua naºtere toate formele zãmislite de Psihic. Mai înainte ca Psihicul sã existe. Veºnic prezentã. Este Sursa din care ºi voi ºi eu am apãrut Ca fiecare din noi sã devenim un „Eu“. Se gãsea acolo mai înainte ca Cerurile ºi P ãmîntul sã ia fiinþã. Aceasta este minunea De a fi noi înºine Fiecare dintre noi.Marele Mister Sursa din care proveniþi. cuprinsã în toate acestea. Însã. Mai presus de Spaþiu ºi de Timp. O fiinþã creatã din substanþa primordialã a însãºi Sursei. Spre a-i dãrui chiar Sursei înc-un ochi Cu care propriul Sine sã-ºi perceapã ªi sã trãiascã din plin miracolul De a fi încã o altã proprie expresie a Sa. Aflatã pretutindeni. paradoxal. Kenneth Meadows Ianuarie 1993 – 340 – . ca ºi mine.

Hr. pe care mulþi o apreciazã în ziua de azi ºi o aºeazã între scrierile sacre ale altor culturi. ºi a oferit multe lecþii din înþelepciunea strãvechiului ºamanism. exprimînd-o în ideogramele scrierii chinezeºti într-un mod care era relevant – 341 – L . în opera sa clasicã Tao Te Ching. iar titlul acestei colecþii de scrieri nu se referã la etica comportamentului uman. El nu se referea la tipul de virtute asociatã cu moralitatea. Ceea ce ne învaþã Lao Tzu în scrierile sale reprezintã esenþa a ceea ce.lei Î. cu vreo 2500 de ani în urmã.CAPITOLUL DOISPREZECE Calea iubirii ºi a armoniei ao Tzu. Virtutea la care se face referire reprezintã o calitate care atrage dupã sine transformarea psihicului ºi dã posibilitate adevãratei naturi spirituale a unei persoane sã îºi gãseascã expresie în viaþa practicã de zi cu zi. înþeleptul chinez care a trãit în jurul secolului al V. era considerat la vremea respectivã ca fiind o ºtiinþã strãveche. a vrut sã spunã ceva diferit de bunãtate ºi perfecþiune moralã atunci cînd a scris „Calea virtuþii“.

În orice caz. ne þine îngrãdiþi de limitãrile existente în sfera fizicã ºi psihicã. calitãþile virtuoase au posibilitatea de a-ºi gãsi o formã de manifestare efectivã. Reprezintã eliberarea psihicului – 342 – . mai degrabã. fuseserã transmise pe cale oralã doar puþinilor aleºi de-a lungul vremurilor. El ne absoarbe întreaga atenþie ºi atunci cînd este alimentat cu laude ºi încurajat de lãcomie. Transformarea impusã asupra psihicului reprezintã un proces de spargere a barierelor. de fapt.Kenneth Meadows ºi plin de înþeles pentru oameni sub impulsul unei noi Ere. sã serveascã întreaga fiinþã. deºi universale. cã aceastã rãsplatã reprezintã percepþia directã a vieþii trãite într-un mod virtuos – deci nu cea primitã din partea unei autoritãþi exterioare. ale cãror cunoºtinþe ºi învãþãturi. în sfera existenþei fizice. create chiar de el. Ceea ce a fãcut el a fost sã recupereze aceste cunoºtinþe pentru beneficiul generaþiilor viitoare. ªtiinþa strãveche la care se fãcea referire era cea a ºamanilor taoiºti. dupã moarte! Atunci cînd Eul este încurajat sã-ºi îndeplineascã rolul sãu natural de element de sprijin. Eul ºi limitãrile Ceea ce afirma Lao Tzu era cã virtutea este o manifestare a adevãratei naturi spirituale a fiinþei umane în modul în care viaþa este trãitã. atunci cînd Eului i se permite sã aibã controlul. pînã în timpurile lui Lao Tzu. el cere în mod imperios drepturi exclusive de existenþã. menit. decît sã-i fie stãpîn. Expresia colocvialã „virtutea îºi are propria rãsplatã“ înseamnã. iar Spiritul este încurajat sã preia conducerea.

ori sã se aºeze el însuºi în locul Spiritului ºi. nu numai apropierea noastrã de naturã. sã se extindã. sã se ridice. El vrea sã fie. realmente. prin intermediul logicii. prin înºelãciune. Asumîndu-ºi rolul de Stãpîn în locul celui de slujitor. în loc sã manifeste virtutea de a permite Spiritului sã-ºi gãseascã expresie prin intermediul sãu. Sinele Eului este cel care aºeazã bariere în calea capacitãþii noastre de înþelegere. stãpînul. sã se dezvolte. reprezentãm un întreg. inducîndu-ne senzaþia cã el reprezintã fiinþa noastrã în totalitate. În relaþia cu totalitatea fiinþei noastre compozite. mai degrabã. fãcînd aceas– 343 – . astfel. sã devinã factorul hotãrîtor. Sinele Eului este cel care ne împiedicã sã percepem pe deplin. Eul. Acesta este adevãratul sãu obiectiv – sã serveascã Spiritul ºi. decît servitorul Spiritului ºi urmãreºte ori sã întunece Spiritul. deoarece el urmãreºte întîietatea faþã de Sinele nostru Spiritual natural. Nu un adversar reprezentat de o entitate exterioarã. din îngrãdirile sale. dîndu-se drept Spirit: adversarul. avînd încredinþatã responsabilitatea alegerilor ºi realizarea acþiunilor decisive. ci ºi însãºi ideea de-a ne identifica. El poate chiar sã ne înºele. ci unul care apare sub forma unei forþe lãuntrice care ne împiedicã de la trãirea senzaþiei noastre esenþiale de întregime ºi ne menþine într-o stare de separare. conducîndu-ne. apãrînd ca divinitate! Iatã suprema inversare de roluri. Sinele Eului se hrãneºte cu vanitate ºi lucreazã împotriva fiinþei multidimensionale. le alege în mod invariabil pe acelea care îi menþin funcþia de control ºi îl þin izolat de oricare aspect al totalitãþii fiinþei noastre. Eul reprezintã un adversar. cã împreunã cu aceasta. Energiile limitative sînt energiile fundamentale ale Eului. cu ea.Calea iubirii si a armoniei . Limitãrile sînt în esenþã forme de energie. la concluzia cã Spiritul nu existã. El cautã sã se satisfacã.

Acesta este adevãrul ascuns. avînd drept rezultat faptul cã vieþile noastre rãmîn. La acest lucru s-a referit Lao Tzu în scrierile sale. din spaþiu „gol“. conþinut în toate scrierile sacre! Simþurile noastre „limitate“ ne spun cã sîntem separaþi. neîmplinite. pe cînd P ãmîntul îºi face cãlãtoria anualã în jurul Soarelui. legende ºi povestiri populare din toate culturile ºi tradiþiile. cã realitatea este cã sîntem o parte a marelui Întreg. în majoritatea lor. trecînd ca fulgerul prin spaþiu cu o vitezã incredibilã. sã dezvolte virtuþile existente. Simþurile noastre limitate ne spun cã sîntem nemiºcaþi. Energiile noastre limitatoare sînt ca nisipul sau apa ce intrã în uleiul motorului unui automobil. Substanþa noastrã fundamentalã spiritualã reprezintã însãºi sursa ºi baza forþei noastre – – 344 – . cã realitatea este cã acest corp de carne ºi oase este fãcut din atomi. împiedicîndu-l sã funcþioneze cu eficienþa ºi eficacitatea cu care a fost proiectat. schimbînd ceea ce sîntem ºi ceea ce avem capacitatea sã devenim. Limitãrile ne blocheazã capacitatea de a da formã de exprimare substanþei fundamentale ce se aflã în noi ºi modificã negativ exprimarea energeticã a Spiritului. Simþurile noastre limitate ne spun cã trupul nostru fizic e solid. fiecare din ele compuse dintr-o „substanþã“ diferitã. compuºi în majoritatea lor. Aceasta este calea naturalã. Aceleaºi simþuri limitate ne spun cã avem un singur corp cînd realitatea este cã avem mai multe. Acesta este adevãrul ascuns conþinut în mituri. sîntem împiedicaþi sã ne manifestãm cele mai creative aspecte proprii. Astfel. cã realitatea este cã pãmîntul de sub picioarele noastre aparþine unei planete ce se roteºte mai mult cu 530 de km/h (aproape 300 de mile/h).Kenneth Meadows ta.

de dezastru. prin urmare. aºa cum se întîmplã adesea în ziua de azi. în acest context. Sinele Eului genereazã energii negative ce stau la baza majoritãþii sentimentelor de nenorocire. Era un simbol respectat ºi venerat. de fapt. În multe tradiþii bãºtinaºe.Calea iubirii si a armoniei . astfel. El face comparaþii pe baza aparenþelor superficiale ºi aºeazã responsabilitãþi. deoarece personalitatea nu sîntem „noi înºine“. craniul uman nu era privit ca un obiect sinistru. În momente de necaz. nu este doar o chestiune de îmbunãtãþire a personalitãþii. o influenþã adversã ce stã la baza gîndurilor ºi emoþiilor noastre ºi. menþinîndu-ne într-o continuã stare de restricþie ºi fricã ºi împiedicîndu-ne sã ajungem la înþelegerea esenþialului în ceea ce ne priveºte: cine ºi ce anume sîntem. ci doar ceva ce posedãm ca mijloc de exprimare a propriei identitãþi unice. nefericire ºi nemulþumire existente în lume. ne încãtuºeazã din interiorul nostru în lanþurile sclaviei. „medicamentul“ nostru. Dezvoltarea personalã. sinele Eului chiar va comuta responsabilitãþile. care indica existenþa unei alte realitãþi dincolo de aparenþele faciale. aruncînd vina asupra unei divinitãþi externe ºi condamnînd-O pentru cã a permis ca respectivele evenimente sã aibã loc. luînd în calcul influenþele externe. pentru a se înfãþiºa lumii fizice. care. de ce ne aflãm aici ºi care ne este obiectivul esenþial. capacitatea ca indivizi sã ne dezvoltãm potenþialele calitãþi pînã la un nivel mult mai înalt de plenitudine. ªtiinþa medicalã contemporanã desem– 345 – . Dezvoltarea multidimensionalã prezintã o recunoaºtere a ceea ce este substanþa fundamentalã spiritualã ºi ne dã. condamnîndu-i pe alþii pentru propriile lipsuri. acestea fiind doar o „mascã“ pe care adevãratul individ o poartã! Sinele Eului reprezintã. Este o „faþã“ pe care adevãratul Eu o „poartã“.

sã devinã ea însãºi o altã energie „limitatoare“. în munþi. Ele se aflã acolo. Credinþa religioasã comutã responsabilitatea de la individ cãtre o autoritate externã – o divinitate personalã. ci o forþã ce poate fi folositã ori pentru scopuri binevoitoare ºi armonioase. ci doar o altã manierã de a ne folosi capacitãþile psihicului.Kenneth Meadows neazã subconºtientul ca vinovat de aceastã influenþã adversã. Însã credinþa nu reprezintã deloc. deoarece existã lumina care ne dã posibilitatea de a le vedea. Numai un orb are nevoie sã creadã cã existã lumina! Aºadar. deoarece poate împiedica inteligenþa sã ofere cãlãuzirea necesarã acþiunilor sale ºi. Numai celor orbi li se cere sã creadã. Credinþa reprezintã o combinaþie a energiilor convingerii ºi încrederii ºi nu este o virtute prin ea însãºi. astfel. Energia limitatoare nu poate continua într-o stare de suspensie. prin suprimare ºi distragere – prin folosirea unei medicaþii adecvate ºi a gîndirii pozitive. aceastã abordare este menitã sã aducã sub control energiile negative ºi distructive ale conºtientului. Nu este nevoie absolut deloc sã credem în Soare. la fel cu celelalte. Ea trebuie sã se ducã undeva. în lacuri ºi rîuri sau în iarba de sub picioarele noastre. În psihoterapie. iar acel „undeva“ este. prin ea însãºi. o parte a corpului fizic unde ea se acumuleazã ºi se – 346 – . Cu alte cuvinte. credinþa are nevoie sã fie condusã de înþelepciune. o calitate spiritualã. care este privitã ca o calitate spiritualã sinonimã cu convingerea. dealuri ºi vãi. convingerea poate chiar sã îngreuneze înþelegerea spiritualã. ori pentru obþinerea de efecte vãtãmãtoare. adesea. Istoria abundã de exemple de credinþã transformatã în persecutarea ºi distrugerea celor care nu au dorit sã participe orbeºte la îndeplinirea preceptelor sale. Religia contraatacã aceastã influenþã adversã prin exercitarea credinþei. Le putem percepe. în Lunã sau în P ãmînt.

Acumularea acelor energii limitative accelereazã procesul de îmbãtrînire. mai apoi. deoarece ea ne ajutã sã tratãm direct cu acest tip de energie prin generarea energiei Chi – acea forþã lãuntricã. la originea deranjamentelor psihologice ºi emoþionale ce dau naºtere.Calea iubirii si a armoniei . în forma sa finalã. totodatã. psihicului ºi Spiritului. Chi din Aer este absorbit prin respiraþie. Dispersarea energiilor limitatoare Acumularea de energii limitatoare poate sã fie dispersatã numai în momentul în care acþionãm de pe o poziþie de forþã situatã în propria noastrã sursã de energie. – 347 – . Chi din Apa încãrcatã cu energie solarã este foarte liniºtitoare ºi vindecãtoare. revitalizînd ºi stimulînd. Soarele. Existã patru surse principale de Chi – Aerul. cauzeazã dezechilibre în funcþionarea organelor vitale. ca o limitare fizicã. etericã ce dã viaþã. la atît de multã nefericire ºi durere în viaþa oamenilor. manifestã. Acesta este unul din beneficiile ºamanicii. se dezvoltã ºi opereazã în perfectã armonie cu energiile pozitive ale corpului. Chi din Soare (Foc) învioreazã ºi este expansiv. pulmonare ºi aºa mai departe. Acumularea de energii limitative în corpul fizic reprezintã cauza realã a multor afecþiuni ce slãbesc ºi chiar ameninþã viaþa organismului aflîndu-se. produce înþepenirea ºi lipsa de flexibilitate a membrelor. renale. avînd ca rezultat probleme cardiace. Apa ºi P ãmîntul.

Kenneth Meadows
Chi din P ãmînt este absorbit prin tãlpi ºi din mîncarea pe care o mîncãm, ea însãºi avînd originea în P ãmînt. Copacii ºi plantele absorb energia Chi din Aer, Soare, Apã ºi P ãmînt ºi o emanã în mari cantitãþi. De aceea petrecerea timpului printre copaci poate genera efectul benefic pe care-l cunoaºtem. Însã, cum generãm energie Chi pentru noi înºine? Mai întîi, prin motivaþie ºi intenþie. Chiar intenþia de a genera energii armonioase în corp aduce primul flux de Chi. Însã, trebuie, ca iniþial, sã luãm decizia de a ne aºeza în direcþia Iubirii ºi Armoniei ºi a elimina energiile limitatoare pe care le-am acumulat în corp. Cu cît mai puternicã este intenþia ºi cu cît mai profund este simþitã, cu atît mai mare va fi curgerea energiei Chi menite sã spele ºi sã îndepãrteze caracterul negativ, scãpînd de limitãri ºi înlocuindu-le cu armonia. În ªamanicã este fundamentalã înþelegerea faptului cã Natura reprezintã un sprijin foarte puternic pentru aceia care aleg calea Iubirii ºi Armoniei. Într-adevãr, ruperea legãturii cu Natura este ceea ce a adus în timpurile moderne creºterea stresului, neliniºtii ºi a fricii în viaþa oamenilor. Conectarea directã la energiile Naturii – Apã, Vînt, P ãmînt; Soare, Lunã, Stele; arbori, florã, stînci – aducem aceste energii direct în corpul nostru, iar ele sprijinã procesul de conectare cu Eul nostru, aflat pe cel mai profund nivel lãuntric. Roata Medicinii este o structurã care ajutã la conectarea noastã cu acest important element de sprijin ºi serveºte drept o altã manierã de abordare a limitãrilor.

– 348 –

Calea iubirii si a armoniei ,

Fetiºurile
Multe popoare aborigene au o metodã puternicã de dispersare a energiilor limitatoare. Acest lucru este realizat prin intermediul folosirii unui fetiº – o tehnicã extrem de puþin înþeleasã ºi consideratã aproape unanim ca maleficã, datoritã bigoismului, ignoranþei ºi superstiþiei. Un fetiº este, pur ºi simplu, un obiect realizat din materiale naturale, cãreia i se dã formã umanã sau animalã. Scopul sãu este de a servi drept punct de concentrare a energiilor limitatoare pe timpul confecþionãrii sale ºi pentru a simboliza respectivele energii, pe timpul ceremonialului de ardere a sa, în cadrul unui ritual al focului. El nu are putere prin el însuºi. Arderea simbolizeazã transformarea acelor energii limitatoare în calitãþile pozitive ce pot apãrea din cenuºa lor. Scopul unui ritual al focului este de a transmite un mesaj clar subconºtientului (lui Unihipili) prin intermediul folosirii simbolurilor puternice. În acest caz, limitãrile care au fost identificate ca fiind la originea durerilor, supãrãrilor, suferinþelor, necazurilor, restricþiilor ºi privãrilor capãtã formã, prin intermediul fetiºului ºi sînt arse în mod ceremonios, pentru a indica, astfel, izgonirea ºi transformarea lor. Reprezintã o manierã de împingere la o parte a Eului pentru ca strãlucirea Spiritului sã poatã rãzbate; deoarece mãreþia Spiritului este cu atît mai pregnantã cu cît modestia Eului este mai evidentã. Materialele necesare pentru realizarea unui fetiº sînt adunate cel mai bine pe timpul plimbãrilor meditative, rea– 349 –

Kenneth Meadows
lizate cu intenþia de a aduna elemente care sã aminteascã de trãsãturile particulare, condiþiile, situaþiile sau evenimentele care au dat naºtere limitãrilor pe care vrem sã le îndepãrtãm. De exemplu, rãmurele, conuri, ghinde, ierburi, frunze, flori, fructe de pãdure, pene, smocuri de pãr sau blanã de animal. O scurtã ramurã cãzutã la pãmînt poate servi drept „coloanã vertebralã“, în jurul cãreia pot fi modelate corpul ºi trãsãturile. În procesul de colectare a acestor materiale, aveþi grijã sã nu faceþi rãu nici unui copac sau plante sau sã cauzaþi vreo vãtãmare mediului înconjurãtor. Un important principiu al ªamanicii este acela cã natura trebuie respectatã ºi mediul înconjurãtor protejat. Roata Medicinii mandala este folositã ºi ea ca mijloc de conectare ºi identificare cu limitãrile specifice urmãrite, astfel încît poate fi utilizatã cu eficienþã în situaþia folosirii metodei fetiºurilor ºi a arderii acestora. „Lucrul“ cu Direcþiile, realizat în cadrul urmãtorului experiment, se poate face într-o singurã zi sau, dacã este necesar, se poate întinde pe parcursul a douã sau mai multor zile. .......................................................................................

EXPERIMENTUL 32 Îndepãrtarea limitãrilor
Pregãtiþi-vã pentru o plimbare meditativã într-un loc împãdurit. Luaþi cu dumneavoastrã un mic compas de buzunar ºi o traistã sau o pungã pentru materialele pe care le
– 350 –

Calea iubirii si a armoniei ,
veþi aduna. Tot acest experiment trebuie sã fie realizat întro manierã relaxatã, lipsitã de grabã, astfel încît este mai bine sã nu se stabileascã o limitã anume de timp. Lãsaþi-l, doar, „sã se petreacã“. Cãutaþi, mai întîi, ceva potrivit pentru a realiza ºira spinãrii fetiºului. O micã bucatã tãiatã dintr-o ramurã cãzutã ar putea întruchipa o coloanã vertebralã bunã ºi rezistentã. Odatã ce aþi obþinut coloana vertebralã, puteþi începe activitatea de direcþionare. Haideþi sã începem cu estul, care, pe Roata Medicinii este asociat cu iluminarea care activeazã miraculoasa forþã energizantã care izbucneºte în zorii fiecãrei noi zile. În ciclul anual, estul reprezintã prospeþimea primãverii, care începe cu echinocþiul de primãvarã ºi cu creºterea ce presupune schimbãri rapide. La baza ei stã energia de pionierat pe care o implicã orice nou proiect, ºi înviorarea ce vine odatã cu iniþierea oricãrui nou început. În cadrul ciclului vieþii reprezintã perioada copilãriei ºi a învãþãrii rapide. Pe timpul realizãrii plimbãrii meditative cãtre est, amintiþi-vã perioada propriei copilãrii ºi identificaþi limitãrile negative dobîndite în urma influenþei pãrinþilor, profesorilor ºi, în general, a oamenilor care ºi-au pus accentul asupra dezvoltãrii dumneavoastrã. Aþi fost, cumva, dezavantajat în vreun fel – ºi, dacã da, cum anume? Ce lucruri le-aþi vãzut ca fiind de condamnat la pãrinþi – lucruri pe care le-au fãcut sau pe care, dimpotrivã, nu au reuºit sã le facã? Ce experienþe trãite pe timpul anilor de formare, care v-au influenþat în mod advers, puteþi identifica drept vina pãrinþilor, profesorilor sau oricãror altor persoane care au avut o influenþã puternicã asupra dumneavoastrã pe timpul copilãriei?
– 351 –

Kenneth Meadows
Alegeþi un cuvînt sau mai multe care sã desemneze ºi prin care sã descrieþi respectiva limitare. Apoi, uitaþi-vã în jur dupã ceva ce s-ar putea identifica cu aceastã limitare, în vreun fel, ceva care sã vã serveascã drept simbol al acelui aspect din viaþã. Poate lua forma unei ghinde de pe jos sau se poate ascunde în textura unei frunze, ori într-un mãnunchi de ierburi. Poate fi întîlnit în culoarea unei flori, în grãmada de spini a unui stejar veºnic verde sau în þepuºa ameninþãtoare a unui ghimpe dintr-o tufã de trandafiri. Faceþi o colecþie din toate elementele care vi se par semnificative ºi vã pot servi ca reprezentãri ale acelor aspecte din copilãrie ce ar fi putut avea un efect advers ºi din înlãnþuirea cãrora doriþi, acum, sã fiþi eliberat. Urmãtoarea etapã este realizarea unei plimbãri meditative cãtre sud, deoarece vom traversa Roata Medicinii într-o direcþie circularã cãtre Soare. Pe Roata Medicinii, Soarele este asociat cu perioada din timpul zilei cînd Soarele este cel mai puternic, astfel încît îl putem asemãna cu realizarea unei activitãþi ºi perioada de maximã eficienþã pentru exercitarea energiilor noastre, dezvoltarea puterilor ºi obþinerea de recompense pentru strãdaniile noastre. În cadrul ciclului anual, sudul este asociat cu vara, anotimpul care începe cu solstiþiul de varã ºi perioada înfloririi. În ciclul vieþii, reprezintã anii tinereþii mature, cînd se stabileºte modelul de viaþã. Reprezintã timpul concretizãrii planurilor ºi ambiþiilor, al fãuririi de asociaþii parteneriale, încheierii de cãsãtorii ºi creºterii copiilor. Pe timpul plimbãrii cãtre sud analizaþi-vã visele avute iniþial referitoare la munca dumneavoastrã, relaþiile personale ºi condiþiile de viaþã. Care au fost factorii care s-au
– 352 –

Calea iubirii si a armoniei ,
dovedit a fi frustranþi pentru aspiraþiile dumneavoastrã ºi au împiedicat sã devinã realitate planurile pe care le-aþi fãurit? Care sînt factorii care au cauzat dificultãþile întîlnite în stabilirea relaþiilor personale ºi le-au împiedicat dezvoltarea pe care aþi fi aºteptat-o? Analizaþi elementele care au produs apariþia obstacolelor ºi a neplãcerilor emoþionale întîlnite. Din nou, cãutaþi în jur articole din Naturã potrivite sã fie puse deoparte pentru a vã confecþiona fetiºul dorit, menit sã reprezinte fizic ceea aþi identificat deja ca origine a limitãrilor negative prezente în viaþa dumneavoastrã. Îndreptaþi-vã, apoi, cãtre vest, direcþie care, pe Roata Medicinii, este asociatã cu maturitatea, ce se dezvoltã din dobîndirea puterii lãuntrice cîºtigate în urma experienþelor personale. În cadrul ciclului diurn, vestul indicã momentul înserãrii, iar în ciclul anual el marcheazã anotimpul toamnei, începînd cu momentul echinocþiului de toamnã – timpul propice pentru a ne bucura de roadele muncii depuse. Raportat la perioada întregii vieþi, acest interval reprezintã timpul consolidãrii. Vestul pune accent pe aspectele materiale ºi fizice ale vieþii. Astfel, pe timpul cît plimbarea vã poartã paºii cãtre vest, gîndurile trebuie sã vi se îndrepte cãtre acele lucruri ce s-au constituit în obstacole materiale pentru dumneavoastrã, limitîndu-vã fizic ºi împiedicîndu-vã sã faceþi în viaþã schimbãrile dorite. Analizaþi cu atenþie cãror condiþii, circumstanþe sau lucruri le purtaþi încã grija, dupã mult timp încã dupã ce acestea ºi-au îndeplinit scopul stabilit, îngreunîndu-vã viaþa. Identificaþi acele limitãri ce vã menþin ancorat în inerþie, sãpîndu-vã de fapt, la propriu, integritatea fizicã.
– 353 –

Kenneth Meadows
Cãutaþi elemente pentru realizarea fetiºului ce vor reprezenta limitãrile identificate în vest. Acum, cãtre nord. Pe Roata Medicinii, aceastã direcþie este asociatã cu claritatea în gîndire, cu vizualizarea clarã a ceea ce urmeazã de fãcut, precum ºi cu înþelepciunea ce derivã din experienþa practicã. Este relaþionat cu timpul nopþii ºi intervalul de odihnã ºi împrospãtare a forþelor, din cadrul ciclului diurn. În cel anual, este perioada rezervatã iernii, începînd cu solstiþiul de iarnã, în timp ce, din punct de vedere al ciclului vieþii, este perioada retragerii din activitate ºi a reînnoirii. Nordul este relaþionat cu sfera gîndurilor ºi a ideilor, cu cea a intelectului, ca ºi cu domeniul legilor ºi regulamentelor prin care ne formulãm propriile limitãri. Nordul este locul în care putem examina cu mai multã atenþie propriile noastre limitãri psihice, în care putem stabili cu mai multã precizie în ce locuri ni le-am aºezat în cale. Analizaþi ce limitãri vã produc efectele resimþite în prezent, limitãri auto-impuse prin acþiunea unor idei pe care le vedeþi clar acum ca fiind false. Ce anume v-a împiedicat sã percepeþi lucrurile drept ceea ce sînt cu adevãrat? Identificati respectivele condiþionãri ºi cãutaþi în jur materialele potrivite cu care sã le reprezentaþi fizic în cadrul fetiºului ce-l confecþionaþi. În sfîrºit, sã ne deplasãm, acum, cãtre Centru. Pentru aceastã locaþie, puteþi „lucra“ cu o mai mare eficienþã chiar în Locul Liniºtit din interiorul casei dumneavoastrã, deoarece Centrul este locul în care puteþi analiza cu atenþie toate datele adunate din cele patru Direcþii ºi sã le aduceþi laolaltã, modelînd ºi completînd, astfel, fetiºul.
– 354 –

Calea iubirii si a armoniei ,
În centrul tuturor limitãrilor conºtientizate vã veþi regãsi temerile. Recunoaºteþi cã, indiferent ce temeri ar putea exista, ele sînt, în majoritatea lor, imaginare. Temerile imaginare pot fi definite ca preocupãri dureroase acute ºi adesea emoþionale despre ceva ce încã nu s-a întîmplat. Deºi foarte puternice, acestea reprezintã, totuºi, un factor de limitare psihicã. Adevãratele temeri ameninþã integritatea vieþii, deoarece ele se referã la supravieþuirea fizicã realã. Temerile imaginare existã numai în minte ºi se referã la o realitate proprie a acestora, fapt ce cauzeazã slãbirea rezistenþei. Acestea ne pot înþepeni într-o stare apropiatã de sentimentul de neajutorare ºi disperare. Primul pas în îndepãrtarea acestor temeri este sã le recunoaºtem drept ceea ce sînt. Teama de a nu fi plãcut? Teama de a nu supãra pe cineva? Teama de a spune adevãrul? Teama de a fi singur? Teama de a pierde sursa de venit? Teama de inutilitate? Amintiþi-vã, doar, aceste temeri. Recunoaºteþi-le. Identificaþi-le. Aveþi, acum, puterea de a le izgoni, deoarece aveþi curajul sã le înfruntaþi. Forþa aceasta se aflã în interiorul dumneavoastrã, deoarece acolo se aflã Sursa inepuizabilã – forþa Spiritului care v-a vãzut trecînd prin foarte multe traume ºi v-a dat posibilitatea sã faceþi faþã tuturor temerilor simþite. Cu toate acestea, sînteþi încã aici. Viu. Un adevãrat supravieþuitor! Deci, modelaþi acele temeri pe care le-aþi identificat, creînd acel fetiº. Lãsaþi fetiºul sã vã absoarbã grijile. Scoateþi-le din viaþa dumneavoastrã ºi introduceþi-le în acel fetiº!
– 355 –

faþã de orice ar fi neglijat sã facã persoanele vizate. de asemenea. astfel încît noi puteri sã poatã lua fiinþã din cenuºa acestora. Acesta este momentul reînnoirii. precum ºi la fel de complicat sau de simplu pe cît îl doriþi sã fie. – 356 – . ci sã-i iertaþi – deoarece iertarea vã elibereazã din orice strînsoare sau de orice presiune pe care persoanele respective ar putea sã o aibã. dumneavoastrã aveþi puteri depline asupra lor. Fetiºul poate fi fãcut la fel de frumos sau la fel de urît pe cît consideraþi de potrivit. doriþi sã le izgoniþi din viaþã. Apoi. Veþi urmãri cum acele temeri se vor consuma în faþa dumneavoastrã – se vor preschimba în ocazii de-a vã furniza noi puteri. Nu este menit a fi arãtat celorlalþi. Reprezintã întreaga gamã de limitãri pe care le-aþi recunoscut în dumneavoastrã înºivã ºi pe care. autorul care le-a modelat. Aceasta nu înseamnã sã treceþi cu vederea acþiunile vãtãmãtoare ale acestora. deoarece nu mai au nici o putere asupra dumneavoastrã. astfel încît sã puteþi sã deveniþi ceea ce sînteþi de fapt. acest lucru este chiar mai dificil de fãcut decît sã îi iertãm pe alþii. Semnificaþia ºi relevanþa sa sînt în întregime personale pentru dumneavoastrã.Kenneth Meadows Iertaþi pe toþi acei care v-au greºit. iertaþi-vã pe dumneavoastrã înºivã. asupra dumneavoastrã. Ori ceea ce ar fi – iertaþi. cînd fetiºul va fi mistuit de flacãra ce va simboliza pentru dumneavoastrã focul Spiritului. Acum. Iertarea se aplicã. Uneori. încã. Eliberaþi-vã din lanþurile care v-au þinut încãtuºaþi. de care nu trebuie sã vã mai temeþi. acum. Ignoraþi ºi treceþi mai departe. Nu aþi ºtiut atunci ceea ce ºtiþi acum. Acesta este momentul dezvãluirilor în ceea ce vã priveºte. Este timpul dezvãluirii dumneavoastrã.

.. aºa cum se presupune în mod obiºnuit...... ºi ne ajutã sã ne conectãm la o forþã intrinsecã ce nu poate fi atinsã ºi manipulatã – forþa Iubirii... Pe timpul cît priviþi fetiºul arzînd....... atunci cînd acesta va fi aruncat în vîlvãtaia focului.. priviþi..... . Forþa iubirii Îndepãrtarea condiþionãrilor ne elibereazã de nevoia de a manipula ºi exploata.... prin intermediul acestei acþiuni simbolice. Tot ceea ce vã trebuie sînt cîteva foi de hîrtie de ziar fãcute ghemotoc sau rupte în fîºii ºi cîteva ghinde sau beþe uscate care... Dacã nu.. de fapt........ limitãrile care se difumineazã treptat......... chiar în faþa ochilor dumneavoastrã..... Atunci cînd fetiºul este gata. Aceasta poate fi fãcutã în cadrul unei ceremonii private.... care nu este externã.. poate.. aceastã acþiune se va sãvîrºi în afara casei.... deoarece v-aþi pregãtit în mod voit sã renunþaþi la ele.. odatã aprinse.Calea iubirii si a armoniei ... într-o parte izolatã ºi sigurã a grãdinii... în scopul de a reuºi sã deþinem controlul.. Încercaþi sã simþiþi cã toate limitãrile pe care le-aþi identificat înãuntrul propriei fiinþe sînt strãmutate.. dacã aveþi un ºemineu. deoarece ea se poate – 357 – . acasã... analizaþi în profunzime.. noul pas al acestui experiment este constituit de arderea sa... sã producã o flacãrã care sã ardã suficient de mult încît sã poatã mistui fetiºul respectiv.......... Privind fetiºul arzînd... sau în vreun alt loc în care nu veþi atrage atenþia asupra dumneavoastrã......

astfel. Noi sîntem copiii lui Dumnezeu prin originea noastrã. adevãrata Iubire nu este satisfacerea simþurilor fizice. în scopul realizãrii auto-satisfacþiei – care. este o dãruire necondiþionatã de sine. ce v-ar rãmîne sã dãruiþi unei persoane iubite? Nimic. planetele ºi stelele pe traiectoriile ºi orbitele lor precise. în Univers. cu excepþia propriei dumneavoastrã fiinþe! Dãruirea de sine. De exemplu. Natura adevãratei Iubiri este energia creativã aflatã în noi ºi în Univers! Reprezintã energia de legãturã care dã posibilitatea forþei magnetice dintre electroni ºi protoni sã fie susþinutã ºi. Cu alte cuvinte. nu prin adopþie. Cu toate acestea. am apãrut din Iubire ºi ne putem împlini numai prin Iubire. Fiecare din noi. Aceasta este adevãrata Iubire – nu dorinþã fizicã sau auto-satisfacþie emoþionalã. nu este altceva decît un schimb limitativ de energii – ci. o falsã iubire care doar priveazã Spiritul de integritatea sa – adicã. deghizate în Iubire ºi cãutînd doar satisfacerea simþurilor fizice. Iubirea este. – 358 – . de adevãrata sa naturã ºi constituþie – astfel încît nu poate fi cultivatã. ca urmare a vreunei iniþieri religioase. Acesta este adevãrul propriei noastre fiinþe originale. este o îngemãnare totalã cu cel iubit. astfel. Acestea nu sînt decît parodii ale Iubirii. noi. dacã n-am avea nici bani ºi nici vreo avere. ca Spirit. deoarece ea se aflã chiar în acelaºi loc cu Sursa. Adevãrata Iubire nu este exterioarã ºi poate fi întîlnitã numai în interior. am luat fiinþã ca rezultat al îngemãnãrii totale ale aspectelor Yin ºi Yang ale Universului. Dãruirea de sine a cuiva este singura expresie a unei iubiri reale. sã se menþinã materia laolaltã! Este ceea ce dã putere atracþiei gravitaþionale ºi menþine P ãmîntul. Astfel. în cel mai bun caz. Iubirea reprezintã dãruirea totalã de sine. deoarece ea ºi Sursa sînt acelaºi lucru. fiinþele umane.Kenneth Meadows întîlni numai în interior. natura fundamentalã a Sursei.

astfel încît aceastã dãruire este un „sacrificiu“. fiecare dintre noi purtãm forþa Iubirii în interiorul nostru. ªi cît de frecvent impunem condiþii dãruirii pe care o realizãm? Iubirea nu stabileºte condiþii. Prima Dimensiune este aceea a lungimii. acestea avînd lungime. Dãruim lucruri care. Ea nu are nici lãþime. Iubirea este necondiþionatã. Dãruim bani. poate. trãim într-o lume tridimensionalã. precum ºi a naturii Universului. fãrã început ºi fãrã sfîrºit. de asemenea. ce ne dã posibilitatea perceperii caracterului „solid“ al lucrurilor materiale. Ea nu stabileºte nici o condiþie asupra comportamentului celui iubit. rareori dãm dovadã de dãruire de sine. Acesta este liber sã fie cine este. Dimensiunile existenþei În interiorul nostru trebuie sã fie cãutatã ºi intrarea în altã dimensiune a existenþei. Majoritatea noastrã ne oprim în faþa dãruirii de sine – a dãruirii propriei noastre fiinþe – a dãruirii „sufletelor“ noastre.Calea iubirii si a armoniei . pentru a ne modela în conformitate cu ceea ce dorim sã fim. deoarece doar pãtrunzînd în interior se poate iniþia procesul percepþiei propriei noastre naturi multidimensionale. cu excepþia limitelor arbitrar sta– 359 – . libertatea propriului „spaþiu“ ºi. ne „aparþin“ ºi pe care chiar le tezaurizãm. a distanþei. lãþime ºi înãlþime sau profunzime. Prin urmare. nici greutate. libertatea de-a ne hotãrî propriul destin – fãcînd ca acesta sã devinã rezultatul propriilor alegeri. Ca fiinþe caracterizate de o structurã fizicã. Iubirea „originalã“ ne-a dãruit fiecãruia propria individualitate. Este o linie infinitã. Facem cadouri.

reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu au capacitate independentã de miºcare. O imagine în oglindã reprezintã reflexia bidimensionalã a unui corp tridimensional. avem posibilitatea de a ne percepe pe noi înºine. Tot aºa. de asemenea. într-o altã dimensiune – a Cincea Dimensiune – am avea posibilitatea sã ne vedem „în acelaºi timp“. este numitã „plan“. putem privi Timpul ca fiind a Patra Dimensiune. care ne dã posibilitatea de a percepe ceea ce se aflã în jurul nostru. ca segment temporal. însã nu are înãlþime sau profunzime. conferã obiectelor aparenþa „soliditãþii“. pentru a-l schimba. Uneori. A Doua Dimensiune are lungime ºi lãþime. ca un total! – 360 – . un al patrulea factor. O umbrã. Într-adevãr. decît dacã „fiinþa“ tridimensionalã se miºcã. Existã. Reflexia ºi umbra dumneavoastrã nu pot reproduce plenitudinea realitãþii dumneavoastrã tridimensionale. la rîndul ei. Nici una dintre ele nu se poate miºca. prezent ºi viitor. respectiv obiecte „solide“. Nu putem cunoaºte viitorul ºi nici nu ne putem întoarce în trecut. semnificînd începutul ºi sfîrºitul. inclusiv toate vieþile pe care le-am trãit vreodatã. ca ºi tot ceea ce existã în realitatea fizicã ce ne înconjoarã. În cadrul acestei Dimensiuni a Timpului. Se pot schimba numai reacþiile noastre la ceea ce s-a întîmplat în trecut. este o imagine bidimensionalã. laolaltã cu lungimea ºi lãþimea. Ne-am putea vedea viaþa în întregimea ei. percepem numai ceea ce se întîmplã în prezent. ca fiinþe. însã. În acest mod. Puteþi percepe realitatea bidimensionalã privindu-vã în oglindã sau observînd o umbrã. Cea de-a Treia Dimensiune este înãlþimea sau profunzimea care. fãrã nici o separare în trecut. Dacã ar fi posibilã deplasarea noastrã dincolo de Dimensiunea Timpului.Kenneth Meadows bilite pe cuprinsul ei.

El îmbracã forma unui alt corp fizic – alt set de ”haine“ – ºi poate purta o mascã de personalitate – 361 – . ajutînd la aducerea noastrã în punctul în care ne aflãm acum. fiecare reflectînd o faþetã inerentã a Întregului. Fiecare viaþã are loc în scopul devenirii unui „ghid“ interior pentru viaþa urmãtoare. în care energiile se transformã. ea nu este îndepãrtatã. deoarece fiecare a contribuit la formarea persoanei care sîntem în prezent. fiecare dintre noi trãim experienþa unei succesiuni de vieþi. pe timpul cãrora. din care fiecare dintre vieþi a apãrut una dupã alta ºi de care fiecare este ataºatã ca o formã de expresie individualã a unei Surse singulare sau Spirit. mai exact spus. Atunci cînd apa se vaporizeazã ºi devine invizibilã. ci este doar implicatã într-un proces transformaþional de schimbare. iar aceºti strãmoºi reprezintã o prezenþã înnãscutã în cadrul sistemului nostru energetic. Astfel. pentru a-ºi promova propria cultivare. în fiecare dintre ele se adunã experienþã ºi se dezvoltã potenþialul.Calea iubirii si a armoniei . de fapt. Spiritul îºi extrage viaþa din realitatea fizicã numai pentru a reapare în lumea vizibilã atunci cînd condiþiile sînt propice pentru aceasta. Fiecare dintre multele noastre vieþi este ca o bijuterie aflatã pe un colier fãcut dintr-un numãr nedeterminat de pietre preþioase. Moartea nu reprezintã o extincþie ci o parte integrantã a ciclului creativ al Vieþii însãºi. „Firul“ colierului este chiar linia vieþii sau. atunci cînd condiþiile sînt potrivite pentru ca acest lucru sã se întîmple. Natura ne ajutã sã înþelegem acest lucru. sã existe. Niciuna dintre aceste vieþi nu înceteazã. La fel se întîmplã lucrurile ºi cu moartea. Prin urmare. Reprezintã un proces continuu de schimbare. odatã cu survenirea morþii. fiecare dintre noi sîntem proprii noºtri strãmoºi. apãrînd din nou. Însãºi nemurirea este un proces natural. linia vieþilor. ci se aflã într-o stare de suspensie.

Legea cosmicã a cauzei ºi efectului – karma – era plasatã într-un context religios. fiind privitã ca suma trãirilor alese de Spirit în scopul de a-ºi continua propria dezvoltare. O altã bijuterie înºiratã pe colier. conducere ºi creativitate. poate. de-a lungul întregii lor vieþi. Înainte. cea a altora. în vederea exercitãrii controlului asupra oamenilor. Cu alte cuvinte. uneori. Fiecare reprezintã o parte din frumuseþea întregului. impediment sau handicap sesizat pe timpul vieþii prezente nu este o pedeapsã pentru cine ºtie ce pãcate sãvîrºite pe timpul unei încarnãri anterioare. asemãnatã cu o bucatã de sticlã coloratã dintr-un mare vitraliu. prin ele sã facem bine celor din jur! Mulþi din cei nãscuþi cu handicap sînt plini de iubire ºi compasiune ºi contribuie benefic prin calitãþile posedate. O altã exprimare a lui „Eu“ care întotdeauna va fi „Eu“. precum ºi. karma reprezintã lecþiile pe care – din perspectiva Sufletului – am ales sã ni le dãm noi înºine ºi. fãcînd asta. de asemenea. care se învîrte ºi se rãsuceºte în spiralã. într-o manierã ce nu se poate mãsura sau evalua în termeni materiali. prin propria lor energie. – 362 – . La fel. nici moºtenirile sau apartenenþa la o clasã superioarã nu sînt „rãsplata“ pentru ceea ce s-a obþinut în viaþa anterioarã. În acelaºi mod. Fiecare viaþã trãitã poate fi. Idei de genul acesta au servit numai drept instrumente de inducere a fricii. Fiecare dintre vieþile trãite – indiferent cît de mãreaþã sau de umilã ar fi fost – ºi fiecare „imagine“ a personalitãþii cu care este înveºmîntatã sînt la fel de importante. ne-au dat tuturor o importantã lecþie.Kenneth Meadows diferitã. Orice dezavantaj. mulþi dintre cei nãscuþi în împrejurãri umile s-au ridicat. ca o roatã chinezeascã de artificii. nefiind cu nimic mai presus sau mai prejos în raport cu celelalte. în funcþii din care au putut face foarte mult bine maselor largi de oameni ºi.

odatã penetratã.Calea iubirii si a armoniei . Dacã esenþialul vieþilor trecute se aflã în noi. Amintirea vieþilor trecute este o tehnicã utilizatã de ºamaniºti. ce permite realizarea contactului cu elementele de bazã aparþinînd unei vieþi anterioare ºi care acum prezintã relevanþã directã pentru viaþa prezentã. Tehnicile folosite de ºamaniºti nu presupun folosirea hipnozei. nu este altceva decît o expresie exterioarã – o – 363 – . inerent. deja. acolo. Ca ºi în cazul tehnicii de refacere a energiei Vitale. ne dã posibilitatea sã percepem faptul cã Universul nostru. cît ºi de cãtre persoana care face obiectul efectiv al acþiunii. accesibile. atunci este posibil sã se obþinã accesul la aceste puteri. precum ºi sã ne dezvoltãm un talent înnãscut sau o deprindere „naturalã“. nici aceasta nu este sau nu ar trebui sã fie o tehnicã ce poate fi învãþatã doar din paginile unei cãrþi. ca urmare. transei regresive sau a mediilor cu capacitãþi extrasenzoriale ºi nici nu au ca scop scoaterea la luminã a incidentelor traumatice sau a experienþelor nefericite ºi folosirea acestora ca explicaþii pentru necazurile curente. este o parte din ceea ce sîntem acum. deoarece esenþa acelei energii se aflã. ce sînt astfel. Aceastã „conectare“ este posibilã deoarece esenþa vieþii trecute este înmagazinatã în Suflet ºi. O asemenea conexiune ne poate ajuta sã facem faþã cu mai mare eficienþã încercãrilor ºi conflictelor cu care ne confruntãm. Cea de-a Cincea Dimensiune se aflã înãuntrul nostru. realizîndu-se într-o atmosferã pozitivã ºi înãlþãtoare. Este o Realitate Interioarã enormã care. Aceste tehnici se bazeazã pe existenþa sensibilitãþii necesare pentru sesizarea substanþelor fundamentale eterice provenite din trecut ºi înmagazinate în Suflet. fãcut din Spaþiu ºi Timp. Aceste informaþii ajung sã fie percepute în mod conºtient atît de cãtre ºamanistul care realizeazã acþiunea.

În Centru. în interior. într-un mod lãuntric. aºadar. Experimentul descris în finalul acestei cãrþi se va petrece.Kenneth Meadows manifestare fizicã – a unei Realitãþi ce se aflã în interior ºi este cu mult mai mare. Din acest punct de vedere. în interior. este locul în care ne putem conecta cu aceastã inepuizabilã sursã a noastrã. este de naturã sã o afecteze ºi pe cealaltã. Aceasta poate fi descrisã ºi ca „Dimensiunea Alegerii“. este locul în care se aflã „Locul calitãþilor potenþiale“ pe care le posedãm. Acolo. exterior ºi interior – vizibil ºi invizibil – nu sînt entitãþi separate. ºi cã trãirile noastre avute în lumea „exterioarã“ a realitãþii „obiºnuite“ sînt forme de exprimare ale propriei noastre lumi „interioare“. este locul în care se aflã sursa de unde ne luãm puterea. Este locul în care ceea ce aflãm despre propria persoanã. în care este posibilã atît perceperea laturii interioare. Centrul este locul în care toate energiile pot fi aduse într-o stare de echilibru ºi armonie. care este în interior. în interior. în interior. accentul se pune pe caracterul deplin al fiinþei noastre multidimensionale – pe pro– 364 – . Acolo. Cea de-a ªasea Dimensiune este. Latura lãuntricã reprezintã locul în care „interiorul“ ºi „exteriorul“ se pot aduce la unison. Pe Roata Medicinii. la diferite niveluri sau în cadrul diferitelor noastre dimensiuni poate fi absorbit la sursã. este locul în care sîntem conectaþi cu Tot Ceea Ce Existã. de fapt. care i-a dat fiinþã ºi continuã activitatea sa creativã. cît ºi a celei exterioare. Acolo. Acolo. ci pe deplin integrate. Astfel. Ceea ce se întîmplã într-una dintre ele. rezultã cã nici propriile noastre realitãþi interioare ºi exterioare nu sînt separate. Înþelegerea realitãþii fizice „exterioare“ se obþine numai prin perceperea Realitãþii „interioare“. una moralã.

.. carneþelul ºi pixul.. . Aprindeþi-vã...... precum ºi spaþiul din jurul dumneavoastrã.... bãþul ºi vasul de fumigaþie....... care disperseazã energiile negative ºi atrage vibraþiile armonioase ºi benefice....... Flacãra este....... Respiraþi în aroma fumului produs. fitilul este simbolul psihicului... cesul de devenire cãtre stadiul de întreg ºi pe rãmînerea în acest stadiu.... pe cînd ceara lumînãrii însãºi este simbol al cãrnii corpului fizic. Meditaþi la toate aceste simboluri............. Asiguraþi-vã cã nu veþi fi deranjat în urmãtoarele 30 de minute... astfel încît sã fiþi conºtient de prezenþa curãþirii.. existentã chiar în miezul fiinþei noastre – realitatea spiritului nostru.. de asemenea...... Amintiþi-vã cã fumigaþia reprezintã un act de curãþire ºi purificare... chibrituri.. bãþul sau amestecul de fumigaþie ºi fumigaþi-vã propria persoanã....... acum... pentru cîtva timp. cît ºi în exterior. Veþi avea nevoie de o lumînare. accentul se pune pe realitatea acelui „Eu“...... zornãitoare..... un simbol al Spiritului conþinut în cadrul Sufletului... Din punct de vedere al laturii Lãuntrice.. un sfeºnic. – 365 – . EXPERIMENTUL 33 Contactarea Sursei lãuntrice Aprindeþi lumînarea.Calea iubirii si a armoniei .. Amintiþi-vã cã acest gest semnificã comutarea activitãþii dumneavoastrã de la cea lumeascã la cea ºamanicã....... Acest experiment va trebui sã se desfãºoare în acel Loc Liniºtit ales în casã. atît în interior.

Intenþia vã este de-a vã conecta cu Sinele Sufletului ºi a ajunge la el prin percepþie conºtientã. cu ochii închiºi. inclusiv acele porþiuni din substanþa fundamentalã a persoanei dumneavoastrã ce. Fiþi deschis ºi receptiv la toate învãþãturile care ar putea ajunge pînã la dumneavoastrã. Aºezaþi-vã confortabil. pe ombilic – care reprezintã centrul corpului dumneavoastrã fizic – ºi îngãduiþi percepþiei sã vã fie concentratã asupra propriului Centru lãuntric. aºa cum aþi învãþat sã faceþi mai devreme.Kenneth Meadows Cînd terminaþi aceastã activitate. acum. Acum aºezaþi-vã confortabil ºi concentraþi-vã asupra flãcãrii lumînãrii – simbolul propriului dumneavoastrã Spirit. stingeþi bãþul de fumigaþie înfigîndu-l cu vîrful într-un vas sau recipient de fumigaþie ºi asiguraþi-vã cã nu o sã continue sã ardã mocnit ºi sã vã distragã atenþia. la orice nivel. astfel încît percepþia sã vã rãmînã concentratã asupra zornãitului. în aceastã carte. ar fi putut deveni „pierdute“ sau care au fost dãruite ori preluate. toate aspectele propriei persoane. Lãsaþi aceastã activitate sã dureze atît cît trebuie. precum ºi al Luminii lãuntrice. Veþi cunoaºte în mod intuitiv momentul în care trebuie sã vã opriþi. Zornãiþi-vã deasupra capului. pe neºtiute. integrîndu-l alãturi de celelalte categorii de „sine“. – 366 – . Dupã ce terminaþi. în faþã ºi în pãrþi. luaþi zornãitoarea ºi zornãiþi împrejurul dumneavoastrã. Vã veþi unifica. Nu vã grãbiþi deloc atunci cînd faceþi acest lucru. puneþi jos zornãitoarea ºi notaþi învãþãturile ce ajung pînã la dumneavoastrã pe timpul zornãirii. Aºezaþi-vã mîinile cu palmele cãtre în jos.

pe rînd. Staþi în picioare. În orice dimensiune a fiinþei mele. cãtre toate direcþiile cardinale. Acum. realizaþi urmãtoarele acþiuni. Pentru a putea fi Întreg. Cu mînã largã am dãruit sau mi-a fost luat Oricînd sau oriunde s-ar fi întîmplat asta. fãcînd acest lucru cu întreaga trãire afectivã de care sînteþi în stare: Chem sã vinã înapoi. în scopul afirmãrii despre propria persoanã a adevãrurilor dobîndite pe timpul lucrului practic cu Roata Medicinii. Afirmaþia potrivitã: Mai întîi. în liniºte. din neatenþie sau cu voia mea. în aºteptarea unui rãspuns care sã vã aducã iluminarea necesarã înþelegerii Sinelui dumneavoastrã Unificat. cu patos ºi intonaþie. Tot ceea ce. cu faþa îndreptatã. nemiºcat. Cu toate elementele interioare în deplinã armonie.Calea iubirii si a armoniei . ºi repetaþi de patru ori cu voce tare. Chem toate acestea sã revinã în mine. Chem toate acestea sã revinã în mine. Faceþi adnotãri referitoare la trãirile afective percepute. apoi. acum! Rãmîneþi. Pe deplin refãcut. unde vã conectaþi cu Aerul: „Sînt o fiinþã mai importanþã decît cred cã sînt. acum. Unificat ºi pe deplin Eu însumi. Rostiþi cu voce tare urmãtoarele cuvinte. în mine însumi. Cu puterile pe deplin refãcute. Nordul.“ – 367 – . Pe deplin echilibrat.

amintiþi-vã.Kenneth Meadows Apoi... de acum înainte. concentraþi-vã capacitatea de percepþie asupra propriului Centru ºi Interior ºi faceþi aceastã Afirmaþie: „Aleg acum.......... analizînd cu atenþie semnificaþia ºi relevanþa lor....... în aºteptarea unui rãspuns...... Estul.. de fiecare zi.. Aºezaþi-vã din nou ºi recitiþi rapid toate adnotãrile fãcute pe timpul acestei sesiuni. unde vã conectaþi cu Focul: „Adînc. în mine..... Puterea alegerilor fãcute Experimentul pe care tocmai l-aþi realizat vã poate ajuta acum sã înþelegeþi cea mai mare diferenþã dintre viaþa umanã – 368 – . începînd cu acest moment.“ Acum...... Rãmîneþi liniºtit.... Faceþi adnotãri referitoare la acest rãspuns.. serveste drept comutator – din activitatea ºamanicã.... Stingeþi flacãra lumînãrii care..... spre activitatea obiºnuitã.. ºi... unde vã conectaþi cu Apa: „Sînt acum rezultatul a ceea ce am ales sã fiu“ În final............... cel care este adevãratul meu sine“. sã fiu loial Spiritului meu........... Sudul... am o luminã cãlãuzitoare“ Mai apoi.. Vestul.. unde vã conectaþi cu P ãmîntul: „Mã aflu aici pentru a manifesta ceea ce sînt.. ...

navele spaþiale ºi vapoarele. ºi oricare altã formã de viaþã de pe P ãmînt. Noi. cu un parfum unic? Diferenþa esenþialã dintre formele de viaþã humane. cu ceva mai presus decît psihicul unei plante. Însã este oare psihicul uman. deºi prezintã aparenþa unei capacitãþi de a face alegeri. care sãlãºluiesc în pãmînt. Animalele. vegetale ºi minerale constã în existenþa posibilitãþii de a face alegeri. în anumite împrejurãri. în condiþiile conºtientizãrii depline a celui mai profund „Eu“ ºi totalitatea aspectelor prezente în fiinþa cuiva. precum ºi continuarea trãirii – 369 – . Deºi formele fizice sînt atît de diferite. sîntem înzestraþi cu liberul arbitru – o capacitate neîngrãditã de a alege. Copacii ºi plantele cresc ºi înfloresc fãrã sã aibã posibilitatea de a alege. care este diferenþa esenþialã? Mulþi vor spune: psihicul. toate sînt compuse ºi modelate din aceleaºi materiale de bazã ale P ãmîntului. Spiritul nostru trãieºte experienþa existenþei fizice în scopul de a îndeplini un obiectiv general ºi unul specific. este important pentru noi sã conºtientizãm puterea extraordinarã ce este datã ca o caracteristicã înnãscutã ºi existã în acea capacitate de a face alegeri. cum ar fi automobilele. Aºadar. fie ea animalã. mineralã sau vegetalã. Obiectivul general este dat de înflorire ºi durabilitate – adicã de a da capacitatea desfãºurãrii procesului creºterii. decît sã reacþioneze în modul caracteristic în care o fac. care poate produce o minunatã floare. nu au altã opþiune la îndemînã. cel care creazã opere de artã ºi inventeazã minunate maºinãrii. doar prin instinct. televizoarele. animale. Mineralele. acþioneazã în principal. Astfel. avioanele. Singurele fiinþe de pe P ãmînt ce sînt înzestrate cu libertatea ºi puterea de a face alegeri sînt oamenii. oamenii. computerele. radioul.Calea iubirii si a armoniei .

Cu toþii avem o misiune în viaþã – un motiv pentru a fi acolo unde sîntem în acest moment.Kenneth Meadows senzaþiilor date de starea de a fi viu. Reprezintã capacitatea de a rãspunde efectelor produse de alegerile fãcute. nu din ceea ce posedãm – ºi sã învãþãm cã a încerca sã posedãm ceea ce alþii au. pentru care sîntem în posesia anumitor atribute ºi calitãþi potenþiale menite sã fie trezite din starea de letargie în care se aflã ºi sã fie folosite ca experienþe din care sã se extragã învãþãminte. pentru a face ca ºi alþi semeni sã se poatã dezvolta datoritã nouã. – 370 – . Obiectivul specific reprezintã motivul pentru care Sufletul nostru ne-a hãrãzit forma de încarnare din prezentului. ne priveazã de ceva cu mult mai valoros. în scopul continuãrii creºterii ºi dezvoltãrii noastre. Responsabilitatea poate fi definitã ca „acea calitate de a fi rãspunzãtor pentru propriile acþiuni“. însã este mai mult decît atît. de a ne crea propriu nostru destin – propriu nostru viitor. în scopul de a le deþine numai pentru noi. Acest scop specific este reprezentat. Astfel. în cadrul unei percepþii din ce în ce mai profunde a ceea ce sîntem ºi a ceea ce putem deveni. de asemenea ºi de îngãduirea substanþei fundamentale a formei noastre de exprimare a energiei de a radia ea însãºi în armonie cu celelalte fiinþe. Puterea de a alege reprezintã capacitatea de a hotãrî direcþia de mers a vieþii fiecãruia dintre noi. viaþa pe P ãmînt reprezintã o experienþã a primirii de noi capacitãþi de creºtere ºi este o lecþie de dãruire. Tot ceea ce ni se întîmplã este o experienþã de viaþã din care se pot trage învãþãminte – o aventurã în procesul creºterii. în istoria umanã. Fiecãruia dintre noi îi este cerut sã dãruiascã ceva din sine însuºi – sã dãm din ceea ce sîntem. Este o capacitate caracterizatã de o responsabilitate enormã. precum ºi a cultivãrii Spiritului.

Nimeni altcineva nu poate sã o trãiascã în locul nostru. indiferent cît de mult am încerca. – 371 – . Însã nu toatã lumea se aflã în acelaºi grup sau la acelaºi nivel ori în acelaºi an de studiu. iar pentru alþii. un atelier. noi înºine sîntem responsabili pentru ce-am fãcut din ea. Viaþa pãmînteanã este pentru mulþi o ºcoalã. transformînd primirea în luare ºi dãruirea în obþinere. responsabilitãþi. Fiecare dintre noi sîntem „elevi“. prin intermediul experienþei vieþii tot ceea ce este nevoie sã fie învãþat. pentru alþii o universitate. tot ceea ce se întîmplã în vieþile noastre reprezintã o înºiruire de experienþe de dãruire ºi primire: primirea a ceea ce este necesar pentru a atinge noi stadii de evoluþie ºi dãruirea elementelor necesare pentru ca alþii sã poatã creºte datoritã nouã. precum ºi pentru ce n-am fãcut cu ea. Este o trãire continuã a învãþãturilor. Ne aflãm în diferite stadii de dezvoltare. Fiecare dintre noi îºi trãieºte singur propria viaþã. Acea „Zi a Judecãþii de Apoi“ are loc la nivelul Sufletului. Fiecare dintre noi sîntem responsabili pentru modul în care folosim puterea pe care o avem – cum folosim ºi aplicãm propria noastrã „Medicinã“ – dacã acceptãm sau nu. O singurã viaþã trãitã poate fi comparatã cu un trimestru la ºcoalã sau cu un semestru la facultate. aceste cãi nu numai cã ar face rãu altora.Calea iubirii si a armoniei . Viaþa umanã pe P ãmînt – „Plimbarea“ pe care o facem pe acest P ãmînt – este o continuã experienþã de învãþare. Desigur. Nu progresãm cu toþii ºi nu cãdem (evoluþie sau involuþie) în acelaºi ritm. de consecinþele deciziilor ºi acþiunilor alese sã fie fãcute. din punct de vedere psihic. Oricum. dar ar ºi crea obstacole importante în propria noastã cale a destinului. În final. putem alege sã nu folosim corect ocaziile întîlnite. însã. Scopul sãu este de a învãþa.

Oamenii cu sufletul deschis sînt adesea victime ale propriilor emoþii ºi sînt uºor vulnerabili. de cultivare ºi rafinare a Spiritului ce sãlãºluieºte în interior. iar Calea Iubirii ºi Armoniei reprezintã o manierã în care se poate atinge aceastã stare de echilibru. nu asupra acþiunii de a crede. Pe „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“.Kenneth Meadows Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii ªamanica este o Cale practicã de ajungere la stadiul de percepþie a realitãþii noastre multidimensionale ºi. cu ajutorul acestei ºtiinþe. ci asupra Cãii. Pe aceastã Cale. Aceasta constituie o falsã „Cale“. psihicul ºi inima sînt unite laolaltã într-o unitate plinã de armonie. au de cîºtigat Eul ºi vanitatea personalã. centrul atenþiei nu este îndreptat asupra destinaþiei. ªamanica este „Calea ce se parcurge cu ajutorul Inimii“ – Calea Iubirii ºi Armoniei. O „Cale“ sau un „Fãgaº“ trebuie sã nu fie interpretate greºit ºi considerate metode mistice ori discipline psihice sau fizice. Este o chestiune de echilibru. asupra „cãlãtoriei“ înseºi. Nu Calea Inimii ci Calea care se parcurge cu ajutorul Inimii. O „Cale“ reprezintã o direcþie în care se cãlãtoreºte: nu presupune rezistenþa la ispititoarele tentaþii sau menþinerea unui set de convingeri de-a lungul parcurgerii unui drum presãrat cu obstacole ce trebuie depãºite. Atunci cînd psihicul guverneazã inima. ci asupra faptului de a face ºi asupra ideii de a exista. dînd naºtere unei expresii creative care va rezona ºi în beneficiul altora. Calea Iubirii ºi Armoniei este Calea prin care se îndreaptã atenþia psihicului nostru asupra a ceea ce dorim sã – 372 – . aºa cum se întîmplã adesea. Deoarece nu înseamnã cã inima trebuie sã dicteze psihicului.

Adevãrul despre cine sîntem ºi care este expresia energeticã esenþialã a Spiritului nostru se gãseºte în interiorul nostru – acest lucru funcþioneazã la fel pentru noi toþi. Recunoaºterea faptului cã acel „Eu“ care este în interiorul nostru este factorul care ne dã posibilitatea sã fim conºtienþi de existenþa noastrã. deoarece aceeaºi Forþã a Vieþii care se aflã în noi este ºi viaþa Universului. în încercarea acestuia de a trãi. sînt Uni– 373 – . decît unul psihic. luminînd calea pe care o urmãm în trãirea propriei vieþi. se trãieºte experienþa ne-obiºnuitului. al existenþei efective. pot avea loc înþelegerea ºi recunoaºterea. pe rînd. Recunoaºterea faptului cã acel „Eu“ care este în interiorul unuia dintre noi nu este caracterizat de acelaºi nivel de percepþie ca ºi celãlalt Eu care se aflã în interiorul altuia. însã toate la un loc împãrtãºesc acelaºi caracter viu. este diferit de al altora. experienþa de a se afla sub forma fizicã a fiecãruia dintre noi – privind cu atenþie la El însuºi prin ochii fiecãruia dintre noi. Numai prin realizarea legãturilor cu diferitele noastre aspecte. Cunoaºterea este înþeleasã mai întîi de inimã ºi apoi ajunge la psihic. în adîncul acesteia însã am fost deconectaþi de acesta sau limitãri din trecut ne-au întunecat imaginea. iar acesta. la rîndul sãu. deoarece acest proces este. Fiecare dintre noi este o reprezentare a Universului. mai degrabã unul spiritual. în diferite dimensiuni. prin intermediul lucrurilor obiºnuite din viaþa de zi cu zi – ºi fãcînd asta. fim în adîncul inimii noastre – o expresie a adevãratei noastre esenþe. Un obiectiv fundamental al existenþei noastre este acela de a da posibilitatea substanþei fundamentale a Spiritului nostru sã strãluceascã.Calea iubirii si a armoniei . prin intermediul fiecãruia dintre „Eurile“ noastre. de exemplu. ªi eu. Este cunoscut inimii. la bazã.

nici mãcar. deoarece noi existãm. ci ºi pentru sprijinirea creºterii ºi cultivãrii celorlalte fiinþe vii. deoarece avem conºtiinþa de sine. Realizarea acestei idei ne elibereazã de condiþionãrile limitatoare ce ne vãd ca fiinþe separate. separatã de sursã. sau mãcar o parte a Experienþei sale.Kenneth Meadows versul ce trãieºte experienþa de a exista sub forma mea fizicã. deoarece corpul uman reprezintã un vehicul unic ºi foarte sofisticat. Noi sîntem chiar aceastã Experienþã! Fiecare dintre noi sîntem rãspunzãtori nu numai pentru propria noastrã dezvoltare sau pentru lipsa acestuia. ducîndu-ne existenþa într-un Univers ostil ºi impersonal. Ca urmare. privitã ca proiectant din exterior al Naturii. Prin urmare. ªtim cã existãm. menit sã faciliteze schimbul de energii cu marele corp al Universului. astfel. percepîndu-se prin intermediul „Eului“ meu – al „Eurilor“ mele. în scopul de a trãi experienþa unor noi moduri de transformare a energiei. deoarece sîntem Spirit ºi numai acest Spirit este capabil de a genera capacitatea de percepþie. dependenþi de cine ºtie ce zeitate binefãcãtoare. ca un inventator al unei maºinãrii. Nu este vorba. La fel se petrec lucrurile cu toatã lumea ºi cu orice obiect. corpul dumneavoastrã fizic. al ochilor mei. ca ºi al meu. cã am fi o parte a Creaþiei. Fiecare dintre noi reprezintã pentru Univers un punct de concentrare a percepþiei. ªi avem conºtiinþã de sine. Iar Spiritul nu poate înceta sã existe. a procesului de realizare a armoniei Întregului. nu sînt separate de Univers. – 374 – . care îi dã posibilitatea acestuia sã îºi extindã percepþia generalã asupra lui însuºi! Ne facem apariþia în aceste dimensiuni ale Spaþiului ºi Timpului. nu mai este nevoie sã filozofãm ºi sã facem speculaþii pe baza unei întrebãri de genul „Existã Dumnezeu?“. ci parte integrantã a acestuia. pentru sprijinirea.

deoarece se aflã înãuntrul nostru. pe calea descendentã a involuþiei. deoarece el este imaterial ºi nu este limitat nici de timp. pentru a ne reînnoi ºi da energie în vederea continuãrii ºi dezvoltãrii evoluþiei noastre. aleargã sau zboarã. create în concordanþã cu „visele“ acestor Fiinþe Ori– 375 – . la un nivel mai profund de înþelegere al Adevãratei Realitãþi. Adevãrata Realitate nu poate fi conþinutã în interiorul unei clãdiri sau în paginile unei cãrþi. lacurile. fie se întorc la noi cu mult mai puternice ºi îmbogãþite. au fost. nici de spaþiu. Luna ºi stelele au fost. precum ºi fiinþele umane. energiile pe care le punem în miºcare. creaturile care înoatã. Ceea ce unii numesc „Dumnezeu“ este o prezenþã ce poate fi întîlnitã numai prin intermediul unei cercetãri lãuntrice ºi. P ãmîntul ºi mediul sãu înconjurãtor. copacii ºi plantele. fãurite din visele ºi acþiunile Strãmoºilor Creatori – fiinþe care au existat într-o perioadã de dinaintea începerii curgerii Timpului însuºi. Aºa numitele popoare „primitive“ au ajuns. legende aborigene sugereazã cã Soarele. fiecare dintre ele. fie ne împing cãtre Haos ºi confuzie. Propria noastrã Realitate Adevãratã. de la Sursa a ceea ce sîntem în prezent. fiecare în parte. Noi – reprezentanþii fizici ai Eurilor noastre – avem acces direct la aceastã Realitate Adevãratã. De exemplu. trãite ca experienþã direct de la Sursa de unde ºi noi am provenit. nici nu existã persoane aflate într-un contact mai strîns cu ea. Potrivit acestei abordãri. decît psihicul limitat al marilor intelecte. se tîrãsc. decît altele. apoi. mãrile ºi continentele.Calea iubirii si a armoniei . În realitatea a ceea ce existã. Ea nu poate fi „deþinutã“ de o organizaþie. poate. Reprezintã chiar sursa noastrã – a Eului nostru fizic – care este o expresie a acestei Realitãþi Adevãrate. rîurile ºi munþii.

ci sã gãsim ºi cãile necesare de a le conferi modalitãþi de expresie care sã fie în armonie cu Întregul. de asemenea.Kenneth Meadows ginale. construite. ca formã de expresie. Din nou. ºi fiecare formã – incluzînd forma pe care am adoptat-o noi – este un tipar care oglindeºte cu fidelitate o faþetã a Sa însãºi. incluzîndu-mã pe mine – reprezintã o percepþie a conºtiinþei Sursei Creative. fiinþele originale au devenit puterile prezente în structura a ceea ce a cãpãtat formã de manifestare. ºi sînt manifestãri ale acelor Timpuri de Vis. în jurul „memoriilor“ rasiale sau tribale ale unei înþelepciuni superioare anterioare. cãpãtînd formã de manifestare. Atunci cînd scriu – 376 – . Ceea ce încercau sã transmitã aceste legende era ideea potrivit cãreia tot ceea ce existã în realitatea fizicã – incluzîndu-vã pe dumneavoastrã. Obiectivul comun este cel de-a descoperi ce anume sîntem. Ceea ce ne spun acestea este cã fiecare dintre noi avem propria noastrã identitate individualã. cine sîntem ºi de ce sîntem aºa cum sîntem – precum ºi ce calitãþi potenþiale posedãm. Misiunea noastã individualã este de a descoperi propria noastrã unicitate ºi nu numai sã dezvoltãm calitãþile potenþiale pe care le avem. potrivit legendelor. cã fiecare dintre noi împãrtãºim un obiectiv comun care este susþinerea Marelui Corp ºi cã fiecare dintre noi îndeplinim o misiune individualã în cadrul Marelui Corp. astfel încît au putut sã trãiascã Ele însele experienþa de a fi orice parte a Creaþiei pentru formarea ºi apariþia cãreia au ajutat Sursa Creatoare. în cadrul unui Mare Corp. prin intermediul unei combinaþii de energii universale primordiale integrate în niºte modele de facturã unicã. O abordare similarã este conþinutã ºi în cadrul tradiþiilor orale ºi mitologiei altor culturi. Totul în jurul nostru a fost adus la luminã.

Însã. în realitate. acest lucru trebuie descoperit personal. dînd apoi formã de expresie a acelei semnificaþii descoperite. deoarece ele sînt „rudele“ noastre – toate avîndu-ºi originea în Sursa Unicã Supremã. de cãtre fiecare dintre noi. pãtrunºi de ea. pe de alta. duce la Haos. sã creãm urîþenie ºi disperare. pe de o parte. de fiecare dintre noi. iar fiinþele vii sînt tratate ca „obiecte“ menite a fi luate ºi „folosite“ pentru satisfacerea dorinþelor egoiste ale sinelui. nu este vorba de o alegere fãcutã între Iubire ºi Armonie. Sîntem absorbiþi în ea. în final. însã. avem sprijinul naturii ºi al tuturor formelor de viaþã. Este o alegere fãcutã între a servi Adevãratul nostru Sine – Sinele superior – sau sinele Eului nostru. înscrise în fiecare dintre noi.Calea iubirii si a armoniei . Atunci cînd creãm armonie ºi frumuseþe. Un „învãþãtor“ poate da numai indicaþii utile. ºi interes egoist. cã acea semnificaþie ºi acel obiectiv sînt. De fapt. de asemenea. Atunci cînd creãm mînaþi de egoism. despre semnificaþie ºi obiectiv al vieþii. mai degrabã. Cînd acþiunile noastre sînt mînate de egoism. ci cã acea Creaþie se gãseºte în interiorul nostru. iar Natura – 377 – . Aceasta. Miracolul existent în cel mai ascuns ungher al fiecãruia dintre noi este cã nu sîntem doar o parte a unei Creaþii progresive aflatã în continuã dezvoltare. ca rezultat al egoismului. însoþindu-ne. Descoperirea efectivã trebuie sã fie fãcutã. în momentul realizãrii acestui lucru. Liberi. insuflîndu-ni-se capacitatea de a fi coautori ai creaþiei! Liberi sã creãm frumuseþe ºi armonie ca rezultat al grijii noastre iubitoare. Natura este subjugatã ºi exploatatã. nu înþeleg prin asta existenþa vreunei birocraþii cereºti ce determinã cursul vieþilor noastre individuale. ci.

Realitatea Adevãratã reprezintã realitatea primordialã a Universului. de coautori ai creaþiei. de fapt. am acceptat un substituent pentru Realitate. Unde am greºit cu toþii? Am interpretat greºit aparenþele Realului. ce îºi manifestã puþin sau deloc respectul faþã de efectele produse asupra Întregului. atunci Natura nu ne mai sprijinã deloc. în afarã de acel loc. precum ºi într-o stare de teamã ce ne zãvoreºte în spatele gratiilor dependenþei noastre faþã de ele. pentru a fi luate în vederea satisfacerii necesitãþilor umane. – 378 – . Am cãutat oriunde în altã parte. Reprezintã modul în care Universul funcþioneazã. pornind din interior! Nu mai este necesar sã continuãm cãutarea rãspunsului la întrebarea: „Cine ºi ce anume sîntem?“ Rãspunsul a fost aici. iluminare. alcãtuitã din limitãri culturale ºi istorice. este de fapt o lume „substituent“. încã din timpuri strãvechi. în interiorul nostru. Pînã în „depãrtãrile“ sale. tot timpul. Lumea înconjurãtoare este rezultatul acþiunii colective a oamenilor. nu fac altceva decît sã nege forþa noastrã de a fi ceea ce sîntem. letargie ºi ignoranþã – la aducerea ei în stadiul în care se aflã astãzi. prin puterea ce le-a fost datã. þinîndu-ne ancoraþi în amorþirea unui ciclu continuu de restricþie ºi insecuritate. Reprezintã felul în care este Universul. Fiecare dintre noi am contribuit – prin vorbã ºi faptã.Kenneth Meadows este subjugatã ºi exploatatã pentru a servi dorinþelor ºi deºertãciunii unei societãþi orientate spre consum. El a fost creat de procesele de gîndire ºi sistemele de convingeri care. Ceea ce majoritatea considerãm ca fiind lumea Realã. iar fiinþele vii sînt privite ca elemente aflate „la dispoziþie“. Acest tip de recunoaºtere este cel care a fost numit. lumea este aceea pe care am creat-o.

reprezenta cunoaºterea Celui ce se aflã în interiorul nostru ºi aducerea lui în Inimã.Calea iubirii si a armoniei . astfel încît sã rezoneze în armonie cu Spiritul nostru. Wu poate însemna energie ºi materie. Drumul Timpurilor De Vis al aborigenilor. are ºi un alt înþeles: „Calea Mea“ sau „Inima Mea“. deoarece pentru amerindienii aborigeni viaþa era un „dans“ – o expresie a modelelor de energie. mai apoi ºi alþii vor fi atinºi de acea frumuseþe. gustul ºi mirosul nostru. deci. Strãvechea ideograma chinezã pentru „iluminare“ se pronunþã Wu Li. Salutul „danseazã în frumuseþe“ ar putea fi interpretat ca „lasã modelele de energie exprimate de felul în care-þi trãieºti viaþa sã fie cele ale frumuseþii“. Acesta este un lucru interesant. prin atingerea. – 379 – . La vechile popoare nordice era calea Podului Curcubeului. Prin Sufletul nostru. Aceasta a fost semnificaþia datã Roþii Medicinii. Astfel. Prin Inima noastrã! Pentru ºamanii kahuna di Hawaii cunoaºterea cãii. reprezintã realizarea faptului cã viaþa noastrã ar trebui sã fie o expresie referitoare la modul în care sufletul nostru vrea sã ne miºcãm modelele de energie – într-un mod natural. atunci cînd ea a fost descrisã de amerindienii aborigeni ca fiind „calea ce se parcurge cu ajutorul inimii“. Calea Paºnicã. Iluminarea. De asemenea. de asemenea. cãci. Wu Li poate însemna modele de energie organicã. prin urechile noastre. Calea taoistã a virtuþii. Reprezintã o cale de a aduce toate energiile noastre Vitale în armonie cu Spiritul ce se aflã în interiorul nostru – aducerea în interiorul nostru a tot ceea ce ne reprezintã pe noi înºine. pentru a trãi experienþa vieþii prin intermediul tuturor simþurilor noastre: prin ochii noºtri. Aceea era. Prin intermediul psihicului nostru. Li poate însemna un model organic ca fibrele lemnoase.

Calea care se parcurge cu ajutorul Inimii. Ea vine din interiorul fiinþei noastre ºi este un rezultat al proceselor de gîndire ºi acþiune. unul care sã respecte toate formele de viaþã. Pacea nu este numai o condiþie care existã în afara noastrã. Este un mod de viaþã ce îºi are originea în inimã ºi recunoaºte o Luminã divinã a cãrei strãlucire rãzbate din interior. Acolo unde Spiritele noastre Zboarã. Acea „Cale care se parcurge cu ajutorul Inimii“ ce ne duce mai aproape de Soare. toate cãile. Pentru descoperirea Cãii Frumuseþii – calea minunatã – Calea naturalã a Iubirii ºi a Armoniei.Kenneth Meadows A fi paºnic înseamnã mai mult decît a evita conflictele din lumea fizicã. Reprezintã urmarea unui mod de viaþã care sã fie în armonie cu Natura. toate modalitãþile. toate tipurile de „medicinã“ ce sînt predate ca învãþãturã sub semnul Iubirii ºi acþioneazã în scopul realizãrii Armoniei. pe toþi învãþãtorii. Aceastã Luminã este cea care ne poate dezvãlui toate aspectele fiinþei noastre multidimensionale ºi poate strãluci în aºa fel încît sã ne dea posibilitatea sã recunoaºtem frumuseþea aflatã în semenii noºtri ºi sã cunoaºtem locul fiecãruia în cadrul schemei generale a lucrurilor. – 380 – . Mai aproape de Sursã. Aceastã esenþã cinsteºte toate învãþãturile. spre a ajuta umanitatea sã lupte pentru descoperirea Luminii Lãuntrice din interior.

Este un opaiþ care sã strãluceascã. Torþa cu opt raze.Sarcina pe care mi-a dat-o ºeful Urs Argintiu. Avînd lumina torþei ce-ai lãsat-o în urmã. pentru a lumina aceastã Cale. Aprins de la torþa ce þi-a fost dãruitã. indian. Cãci Calea acesta este Calea Frumuseþii. Fã unul. Cãci cei ce-ºi vor îndrepta paºii pe aceastã Cale Nu trebuie lãsaþi sã bîjbîie în întuneric Cînd lumina le poate arãta Cît de frumoasã este Calea ªi cã paºii pe care îi fac umblînd pe ea Pot urma ºi ei o coregrafie a frumuseþii. (Aceastã carte este un component al acelui Opaiþ) – 381 – . Fã unul. Fii un Soare. A cãrui luminã strãluceºte limpede Luminînd drumul pe care ai venit. Ceea ce le trebuie. medic de trib Fã un opaiþ. Pentru ca ºi acei ce-þi vor urma Sã pãºeascã în siguranþã. este frumosul drum Pe care toþi cei ce doresc pot sã se miºte-n Dansul Frumuseþii În jurul propriului foc al inimii. Aprins de la un foc roºu. aºadar. Bunicule. Pentru a te putea distinge ºi a fi vãzut ªi a pãºi fãrã teamã pe calea ce-þi stã în faþã. Acel Foc Lãuntric Ce-ºi aruncã lumina asupra celor Opt Direcþii ªi a celor Opt Dimensiuni.

cu excepþia faptului cã noi avem puterea de a alege ºi. – 382 – .Cincizeci de cugetãri ºamanice Scrise ºi compilate de Kenneth Meadows. avem controlul asupra propriei noastre dezvoltãri. un rãsad conþine modelul complet al întregii sale dezvoltãri – ce va avea ca rezultat. ci o interacþiune a energiilor ce oferã ocazia unei dezvoltãri într-o nouã direcþie. În momentul în care rãsare. La fel se petrec lucrurile ºi în cazul nostru. un mãreþ ºi extraordinar arbore. Fiþi prudent în relaþii cu acei lideri ce-ºi menþin subordonaþii într-o stare de continuã dependenþã. aºadar. Necazul nu reprezintã pedeapsa vreunei zeitãþi supãrate. poate.

care creeazã apariþia nopþii ºi a zilei. ca ºi cum ar fi singura prezentã în întreaga dumneavoastrã existenþã. Ea reprezintã o miºcare spontanã a energiei Spiritului în cadrul Sufletului. Schimbãrile apar în viaþa noastrã ca rezultat al alegerilor pe care le facem. Compasiunea vine în urma recunoaºterii faptului cã toate fiinþele vii sînt „rudele“ noastre. Hotãrîrea este forþa care dã impetuozitate dorinþei. Reprezintã faptul de a fi în lume. – 383 – . însã a nu-i aparþine. Oamenii necinstiþi sînt aceia care cautã doar moduri diverse prin care sã aibã avantaje de pe urma noastrã. Sãrbãtoriþi fiecare zi care urmeazã în viaþã. precum miºcarea de revoluþie a P ãmîntului împrejurul Soarelui. Detaºarea nu înseamnã retragerea din faþa lumii pentru a scãpa de responsabilitãþile sale. Tot ceea ce poate fi înþeles se aflã deja în noi.Cincizeci de cugetãri samanice . Creativitatea nu reprezintã realizarea unui lucru prin intermediul unei calitãþi specifice a psihicului.

Descoperiþi Centrul. ci în simplele lucruri din activitatea noastrã cotidianã. deoarece ea poate fi doar împãrtãºitã.Kenneth Meadows Experienþa este învãþãtorul suprem. nu mai este necesarã credinþa în vorbele altcuiva. nu îºi gãseºte forma de exprimare în miracole. Dumnezeu. Urmaþi-vã inima. Gratitudinea reprezintã recunoaºterea caracterului nepreþuit al lucrurilor obiºnuite. ªtim deja singuri. deoarece. cãci ceea ce simþiþi este mai aproape de adevãr decît ceea ce credeþi. Fericirea este imposibil de obþinut de unul singur. Este o „dãruire“ preliminarã – o dãruire ce deschide calea cãtre un tip special de primire. Marele Spirit sau indiferent ce nume i-am da Sursei noastre Originale. ºi veþi fi în legãturã cu Întregul. mai apoi. Iertarea este forþa aflatã în Lumina Sufletului ce poate îndepãrta orice întunecare ce înnoreazã cerul vieþii. – 384 – .

deoarece ea nu face departajãri. mai degrabã. O informaþie trebuie sã fie mai întîi analizatã în profunzime. Nu-i lãsaþi sã aibã putere asupra voastrã pe cei ce vã vor priva de libertate de a alege. pentru a avea mai apoi valoare practicã. cãlãtoria însãºi. deoarece nu puteþi deveni ceea ce aspiraþi sã fiþi. Numai clipa prezentã este importantã. Priviþi cãtre o Direcþie. decît dacã puteþi fi în locul în care vã aflaþi acum. Bucuria este încîntarea care izvorãºte din minunea de a fi viu pentru a savura momentul. Cunoaºterea este efectul învãþãturii. Trecutul este uitat iar viitorul nu existã. Aceasta este inocenþa. – 385 – . Inocenþa nu este ceea ce ne separã de greºeala moralã.Cincizeci de cugetãri samanice . Cunoaºterea de cea mai mare importanþã este aceea care dezvãluie lucrurile ce ne-au þinut în confortul dat de neºtiinþã ºi ne îmboldeºte cu provocarea de a continua sã cercetãm în profunzime. aceasta nu este un drum sau o destinaþie ci. Un copil inocent trãieºte momentul prezent.

spre a-ºi atinge caracterul deplin. Atotputernicia reprezintã trãirea experienþei unicitãþii. cãci. Spiritul nostru are nevoie de noi pentru a fi om. De aceea. prin dãruirea deplinãtãþii sale. ci ºi pe parcursul tuturor vieþilor trãite. nici nu cautã ceva la schimb pentru ea însãºi.Kenneth Meadows Iubirea nu pune nici un fel de condiþii asupra sa. nu numai pe parcursul întregii vieþi. ea nu se epuizeazã. A trãi în întuneric înseamnã a nu fi conºtient de propria Luminã Lãuntricã. A fi natural înseamnã sã fim aºa cum sîntem într-adevãr ºi nu aºa cum alþii se aºteaptã din partea noastrã sã fim. viaþa noastrã poate începe sã curgã din nou. Miºcarea fãrã un scop bine stabilit este fãrã sens. Maturitatea vine în urma caracterului muritor. Odatã ce scãpãm de anexele ce ne menþin fixat ºi în stagnare. ci se extinde. – 386 – . iar circumstanþele sînt atunci libere sã se schimbe. astfel încît sã se poatã dezvolta ºi el.

Trecutul. Pur ºi simplu Spiritul este o stare. astfel încît acea persoanã sã devinã un cunoscãtor. Scopul cercetãrii este.Cincizeci de cugetãri samanice . Un curcubeu indicã faptul cã toate drumurile armonioase sînt cãi ce duc cãtre întregire. iar esenþa acelei energii este Iubirea. rãmînînd astfel discipoli. – 387 – . iar Eului i s-a dat voie sã înlãture Spiritul. Credincioºii sînt cercetãtori care cred ceea ce li se spune. însã. de a trãi ceea ce este întîlnit. Curcubeul este o demonstraþie de combinare a tuturor culorilor într-un întreg ºi ilustreazã faptul cã separarea este o iluzie. Recunoaºteþi cã Spiritul este cea mai purã formã de energie. care îmbrãþiºeazã Timpul în totalitatea lui. prezentul ºi viitorul nu sînt altceva decît un moment aflat în miºcare constantã. astfel rãmînînd gînditori. cã toate dungile fac parte dintr-un întreg mai mare ºi toate cãile ce creeazã frumuseþe sînt demne de respect. ªi atunci de ce este atît de multã mizerie. disperare ºi nefericire în lume? Deoarece omenirea a permis psihicului sã fie controlat de Eu. Filozofii sînt cercetãtori care gîndesc profund la ceea ce gãsesc.

spre distrugere. Forþaþi orice lucru pentru a-i atinge limitele extreme ºi îl veþi conduce. Spiritul are substanþã însã nu are formã. în mod sigur. Cele mai frumoase sunete sînt auzite nu cu urechile. A iubi Natura înseamnã a-þi iubi Adevãratul Sine. Numai prin gãsirea solitudinii propriului nostru Loc Liniºtit putem trãi experienþa sunetului plãcut al liniºtii.Kenneth Meadows Obiectivul Sufletului în viaþa noastrã este acela pe care avem potenþialele calitãþi de a-l îndeplini. ci cu Spiritul. deoarece Natura însãºi reprezintã o expresie a substanþei fundamentale din care sîntem alcãtuiþi. Adevãrul poartã multe mãºti în scopul de-a ne învãþa sã nu interpretãm greºit aparenþele. deoarece el poate îmbrãca o multitudine de faþete. – 388 – . confundîndu-le cu realitatea. Spiritul este întunecat atunci cînd Eului i se permite sã stea în cale.

prin simpla alegere de-a face acest lucru. – 389 – . Folosirea lor greºitã pentru a servi numai Eului duce la privarea altora. lumea iluzorie a „aparenþelor“. Înþelegeþi acest lucru: talentele. îndemînãrile ºi calitãþile potenþiale cu care sîntem înzestraþi reprezintã instrumente folositoare pentru modelarea ºi manifestarea energiilor noastre creatoare. Atunci cînd o armã este þinutã în mînã ea cere sã fie folositã. cuvintele prezintã imperfecþiuni ºi sînt supuse interpretãrii ºi neînþelegerilor. Numai comunicarea de la Spirit la Spirit face posibilã perceperea împreunã a „Adevãratei“ lumi. Noi singuri avem puterea de a face ceva pentru noi înºine. cãci asemenea învãþãtori sînt rari. vã ghideazã paºii cãtre Adevãratul Învãþãtor lãuntric. spre binele tuturor ºi rãnirea nimãnui. prin cunoºtinþele pe care vi le dãruie. acolo unde trebuie sã fie cãutate rãspunsurile tuturor întrebãrilor. cãci aceasta a fost intenþia creatorilor ei.Cincizeci de cugetãri samanice . pe deplin. Apreciaþi la justa sa valoare un învãþãtor care. la rãnirea unora ºi slãbirea Spiritului. pentru întãrirea ºi cultivarea în acest mod a Spiritului nostru. Însã. Cuvintele sînt doar simboluri ce permit sã aibã loc comunicarea de la psihic la psihic ºi ne dau voie sã înþelegem.

deoarece el este împãrtãºit de tot ceea ce poate fi numãrat. fiind conþinut în tot ceea ce are formã de existenþã. Un simbol potrivit pentru Marele Mister. Zero reprezintã Nimicul care a precedat creaþia. al cãrui nume înseamnã: „Sînt Iubirea Absolutã ªi Acea Iubire Absolutã Este Ceea Ce Sînt“. cel din care au rezultat posibile o infinitate de numere ºi combinaþii ºi limita la care totul se reîntoarce.Kenneth Meadows YEHWAH este „Sînt Ceea Ce Sînt“. – 390 – .

Strãmoºi: Strãmoºii nu reprezintã numai predecesorii noºtri. – 391 – . în care psihicul ºi corpul fizic sînt într-o stare relaxatã. Astfel. Aumakua: Inteligenþa „pãzitoare“ parentalã Tatã/Mamã. ci ºi propriile noastre vieþi trecute. cu aspect de cocon. naþional ºi rasial. avînd influenþã asupra modului în care percepem realitatea. Alfa: Un nivel al activitãþii undelor cerebrale. Arhetip: Un simbol universal al unui model energetic ce indicã modul în care opereazã anumite forþe sau influenþe. familial. inserate în genele noastre. celulele corpului fizic conþin „ecouri“ ale trecutului nostru personal. Un arhetip este prezentat de obicei în formã umanã sau animalã. ce sînt prezente alãturi de noi. Aura: Un cîmp de energie fibros.Glosar Afirmaþie: O declaraþie a hotãrîrii manifestate de forþa lãuntricã a Spiritului. numitã uneori Sinele Superior deoarece prezintã o înþelepciune superioarã ºi sãlãºluieºte în dimensiunea „superioarã“ a Sufletului. în care este scufundatã orice fiinþã vie. Cel mai nobil aspect al totalitãþii fiinþei cuiva.

reprezentînd. dar are ºi un scop fundamental. Starea centratã: O stare de receptivitate calmã ºi echilibru. Echilibru: O stare de nemiºcare ºi stabilitate. Condiþia de a fi noi înºine. deoarece. ªamanistul. adãpostului. ca un catalizator. din punct de vedere istoric. Percepþia presupune înregistrarea unei acþiuni ºi reprezintã o funcþie a Spiritului. datoritã faptului cã în corpul fizic se manifestã o stare de dizarmonie. acesta doreºte sã ºi comunice care au fost cauzele care au fãcut ca el sã reacþioneze în modul respectiv. întreaga gamã de elemente cu formã de manifestare. decît ca terapist. bizonul asigura mîncarea. funcþionînd. uneltelor ºi armelor. O relaþie egalã ºi armonioasã. pentru ca armonia sã fie restauratã. se strãduieºte sã descopere cauza dezechilibrului prin intermediul contactului direct cu Inteligenþa corpului. Sistem de convingeri: O religie sau o filozofie a noncunoaºterii. ce se bazeazã pe credinþa în autoritatea cuvîntului altei persoane.Kenneth Meadows Percepþie: Starea de a fi în alertã faþã de tot ceea ce se întîmplã în exteriorul sau în interiorul nostru. ustensilelor. astfel. Vindecarea fundamentalã: Vindecarea fundamentalã are ca punct central concepþia potrivit cãreia o afecþiune medicalã sau o condiþie fizicã adversã reprezintã în esenþã un dezechilibru energetic ºi cã pricina acestui dezechilibru nu numai cã rezidã dincolo de manifestarea sa fizicã. în totalitate. Cu alte cuvinte. mai degrabã. Bizonul: Un simbol natural al Universului la aborigenii amerindieni. în care atenþia nu mai este îndreptatã cãtre satisfacerea aºteptãrilor celorlalþi. materialele pentru confecþionarea îmbrãcãminþii. – 392 – .

Clarviziune: Capacitatea de a percepe cîmpuri energetice care existã dincolo de puterea de observare a vederii normale. fiind pe cale de a cãpãta formã de manifestare fizicã. într-o manierã cauzatoare de probleme. precum ºi între diferite stãri de percepþie. localizat în Corpul Energetic. fiind astfel sub imperiul acestor legi. Moarte: Tranziþia de la un stadiu de existenþã la altul. primind. purificarea. Cosmos: Forma de organizare inteligentã a Universului. Chi: O substanþã fundamentalã activatoare care energizeazã toate fiinþele vii ºi conferã viabilitate stãrii de „existenþã“ ºi noþiunii de „întregire“. Haos: O stare de dezorganizare ºi dezordine în care legi aleatorii conferã limite existenþei ºi în care energiile netransformate se miºcã liber ºi fãrã o direcþie stabilitã.Glosar Chakra: Cuvînt sanscrit care înseamnã „roatã“ sau „disc“. devotamentul ºi conferirea de puteri. pentru un anumit element. O chakrã este un centru de forþã de forma unei roþi. ce se miºcã în spiralã. – 393 – . o întrebuinþare specificã. Cosmologie: Un sistem de înþelegere a geografiei realitãþii ne-obiºnuite. funcþionînd în concordanþã cu legile cosmice ºi ale naturii. asimilînd ºi distribuind energiile eterice absorbite prin vîrtejul sãu. Consacrare: Actul de a stabili. într-un continuu ciclu al schimbãrii. Presupune curãþirea. Ghicit: Un mijloc de observare a modelelor energetice ce se gãsesc în proces de miºcare. ªerveºte drept „poartã de trecere“ între diferite niveluri sau planuri de existenþã.

Kenneth Meadows
Ritmuri de tobã: O metodã bazatã pe efecte sonore, prin care se dã posibilitatea percepþiei sã treacã de la realitatea obiºnuitã la o stare ne-obiºnuitã. Medicina P ãmîntului: Un sistem de schiþare a profilului personalitãþii ºi a auto-realizãrii, bazat pe principiile Roþii Medicinii ºi pe concepþia potrivit cãreia forþele P ãmîntului ºi energiile Naturii, ce-ºi manifestã mai pregnant influenþa în momentul naºterii, influenþeazã modul în care urmeazã sã percepem viaþa ºi în care urmeazã sã ne înfãþiºãm în faþa lumii. Conectarea la P ãmînt: O metodã de a se asigura cã percepþia revine pe deplin la realitatea obiºnuitã dupã orice formã de activitate ºamanicã sau meditativã. Conectarea la P ãmînt serveºte ca poziþie „închis“ a întrerupãtorului ce face comutarea de la activitatea neobiºnuitã, oferind siguranþa cã persoana respectivã este din nou în legãturã deplinã cu P ãmîntul. Eul: Percepþia cuiva despre propria existenþã. Un concept psihic despre propria identitate. Personalitatea lui „Eu“. Sinele Eului: Inteligenþa conºtientã de sine însãºi, care funcþioneazã pe planurile psihic ºi fizic. Acel aspect al fiinþei umane pe care ºamanii hawaiieni îl numeau AUhane – „spiritul care vorbeºte“. Elemente: Expresii ale miºcãrilor ce capãtã forma de manifestare, pentru a forma realitatea fizicã. Forþele care genereazã miºcarea energiilor ºi Natura acelei miºcãri. Fiecare Element are calitãþi abstracte ce pot fi înþelese în termeni umani prin relaþionarea lor cu caracteristici gãsite în lumea elementelor tangibile – pãmînt, foc, apã ºi aer.
– 394 –

Glosar
Emoþie: O curgere a energiei la niveluri ale subconºtientului, stimulatã de gîndire ºi perceputã sub formã de trãiri afective. Energie: Forþa conducãtoare care activeazã fiecare funcþiune. Forþa sa rezidã în capacitatea de a îndeplini, efectiv, o activitate. Iluminare: Posedarea capacitãþii de „a vedea în întuneric“ – adicã, de a percepe ceea ce rãmîne ascuns pentru alþii. Rãul: Utilizare a energiilor greºit îndreptate sau poziþionate, ori maligne, aflate împotriva forþelor Iubirii ºi în opoziþie cu procesul natural de dezvoltare. Panã: Pana este un simbol al aurei umane, deoarece ea rãspîndeºte impulsuri de energie de înaltã frecvenþã, iar fibrele sale sînt aranjate într-o structurã similarã firelor de energie care compun aura. Penele sînt folosite de ºamani ºi ºamaniºti ca instrumente folosite pentru alinierea fibrelor aurei. Penele sînt, de asemenea, un simbol al unui mesaj sau al unui mesager ºi pot fi, de asemenea, folosite ca însemne ale profesiei. Fixaþie: O convingere adînc întipãritã, pe care psihicul subconºtient a acceptat-o ca rezultat al condiþionãrilor din trecut ºi, de obicei este însoþitã de un sentiment de vinã sau ruºine. Oricît de mare este voinþa exercitatã de sinele Eului în zona în care se manifestã fixaþia, „sinele“ subconºtient – Unihipili – va refuza sã se supunã pînã în momentul înlãturãrii respectivei fixaþii. Liberul arbitru: Libertatea de a învãþa din experienþã ºi a se auto-determina – adicã de a avea libertatea de alegere a unei direcþii, în procesul hotãrîrii parcursului propriului destin al cuiva.
– 395 –

Kenneth Meadows
Frecvenþã: Ritmul de vibraþie al unui cîmp energetic sau al unei entitãþi oarecare. Blîndeþe: O forþã care nu cauzeazã nici un deranjament. Zei/zeiþe: Inteligenþe superioare care funcþioneazã, în principal, prin intermediul psihicului. Forþe cereºti caracterizate de o mare forþã, ce sînt personificate de oameni. Armonie: Un schimb dinamic de energii ce rezoneazã împreunã, la unison, în cadrul propriei fiinþe ºi în relaþie cu altele, pentru a crea o condiþie beneficã. Armonia este creatoarea de frumuseþe în toate dimensiunile existenþei. Sinele Ascuns: Inteligenþa care funcþioneazã la un nivel subconºtient pentru a îndeplini ºi realiza tot ceea ce este cerut la nivel conºtient. Uneori, este numitã „Copilul dinãuntru“, datoritã caracteristicilor naturii sale, de copil ascultãtor. Este „ascuns“ deoarece îºi îndeplineºte funcþiunile în liniºte ºi „în secret“. A se vedea, de asemenea, Unihipili. Sinele Superior: „Marele“ Sine – aspectul superior al fiinþei compozite a cuiva. Spiritul parental cunoscut ºamanilor hawaiieni sub numele de Aumakua. A se vedea, de asemenea, Sinele Sufletului. Sinele Uman: Inteligenþa conºtientã a fiinþei umane, care funcþioneazã prin intermediul celor cinci simþuri ºi ale psihicului. „Sinele“ este acela care este identificat cu personalitatea umanã – „spiritul“ cunoscut ºamanilor hawaiieni sub numele de A-Uhane. A se vedea, de asemenea, sinele „Eului“. Imaginaþia: Capacitatea de a permite imaginilor sã se formeze în psihic de o asemenea manierã încît sã stimuleze simþurile.
– 396 –

Glosar
Lumina interioarã: Spiritul lãuntric care emanã din centrul Sufletului ºi este o formã de manifestare individualã a Marelui Spirit. Spaþiul interior: O dimensiune a realitãþii ne-obiºnuite, în care Timpul nu este constant. Inocenþa: Imparþialitatea ºi obiectivitatea completã. Reversul pãrerii ºi al judecãþii. Intenþia: O indicaþie clarã ºi precisã datã Sinelui Ascuns subconºtient (Unihipili) pentru ca acesta sã furnizeze o cale prin intermediul cãreia energia sã poatã curge, pentru a prezenta un rezultat dorit. Energia este generatã de motivaþie (a se vedea Motivaþia) ºi este condusã de Voinþã. Intuiþia: Reprezintã o cunoaºtere bruscã, care transcede psihicul raþional. Învãþãtura realizatã din interiorul fiinþei. Kahuna: Un cuvînt hawaiian, avînd semnificaþia de preot, învãþãtor sau expert, însã, în momentul „decodificãrii“ sale, termenul semnificã un ºaman extrem de îndemînatic, ce acþioneazã ca un catalizator. Karma: Experienþele de viaþã dezvãluite în destinul cuiva. Karma este o lege a acþiunii ºi schimbãrii, în care condiþiile ºi circumstanþele repetitive indicã zone ale vieþii ce nu funcþioneazã în mod armonios, ori au nevoie sã se manifeste în decursul vieþii sub forma experienþelor trãite, pentru a continua evoluþia spiritualã a individului. Iubirea: O formã de exprimare necondiþionatã ºi atotcuprinzãtoare a Spiritului, care creeazã armonie. Iubirea este substanþa Sufletului ºi forþa de legãturã care menþine laolaltã tot ceea ce existã. Lumea de jos: Realitatea trãitã la nivelurile subconºtiente ale percepþiei.
– 397 –

Kenneth Meadows
Magie: O tehnicã prin care se dã formã de manifestare fizicã schimbãrilor dorite. Un proces de fãurire ºi modelare a vieþii cuiva. A nu se confunda cu magia iluzioniºtilor inteligenþi sau a superstiþiei, ori cu magia ceremonialelor ocultiste sau vrãjitoreºti. Mana: O forþã vitalã care reprezintã energia purã a creaþiei. A se vedea, de asemenea, energia Chi. Mandala: Un simbol circular universal care, ca ºi expresia întregirii conþinutã în interiorul totalitãþii vieþii, reprezintã Sinele ºi Sursa. Medicinã: Forþe inerente care transmit putere ºi ºtiinþã ºi restaureazã ideea întregului. Roata Medicinii: Un dispozitiv simbolic multifuncþional ºi multidimensional ce serveºte la realizarea legãturilor ºi la gãsirea direcþiilor. Un mijloc de a intra în armonie cu Forþele Naturii ºi cu noi înºine. Psihic: Un recipient intangibil în care se proceseazã informaþiile. Gîndurile reprezintã miºcarea modelelor energetice în cadrul realitãþii psihicului, putînd fi modelate ºi formate pentru a se manifesta în realitatea fizicã. Din punct de vedere al ºtiinþei ºamanice, psihicul trebuie sã serveascã Spiritului. Motivaþia: Alegerea direcþiei în care energia este generatã pentru a aflui. Nagual: Sfera ascunsã sau nevãzutã a Spiritului. „Necunoscutul“. Ceea ce transcede Timpul ºi Spaþiul. Cale: Drum pe care poate sã apuce percepþia, în ºi printre dimensiuni, sau un canal de-a lungul cãruia pot fi transportate informaþiile de cãtre conºtiinþã.
– 398 –

Glosar
Punct de forþã: Un loc ce emite energii cu efect benefic asupra uneia sau mai multor persoane din zona respectivã. Un punct de forþã personal este un loc din interiorul sau exteriorul casei ce prezintã o atmosferã armonioasã, în care se pot obþine niveluri personale superioare de forþã. Probleme: Efecte produse de alegerile negative care acþioneazã împotriva fiinþei noastre naturale ºi ne îndepãrteazã de alte aspecte proprii. Alegerile negative se petrec atunci cînd izolãm o parte din noi înºine, de totalitatea fiinþei noastre, gîndind ºi acþionînd ca ºi cînd am exista numai în realitatea fizicã. Realul: Realul reprezintã felul în care Universul este. Ceea ce majoritatea percepem ca fiind „lumea realã“ este doar una secundarã, îmbibatã cu energiile negative create de procesele de gîndire ale limitãrilor istorice, culturale ºi sociale, precum ºi de sistemele de convingeri. Relaxare: O slãbire a tensiunilor fizice ºi psihice, precum ºi a stresului emoþional, însoþite de încetinirea sistemului energetic, astfel încît sã fie posibilã intrarea în acord fin cu activitatea subconºtientului. Ritual: O metodã de convertire a gîndurilor în acþiuni simbolice, în scopul de a face „sinele“ subconºtient (Unihipili) sã acþioneze potrivit intenþiei. Rune: Modele unghiulare ce desemneazã puterile energetice existente în cadrul naturii ºi în interiorul nostru. ªtiinþã: Un studiu sistematic al fenomenelor, însoþit de cunoºtinþe formulate ºtiinþific referitoare la acestea, avînd principii ce îi reglementeazã activitatea de cercetare. Egoism: Energia voinþei îndreptatã spre satisfacerea sinelui, caracterizatã de dedicarea satisfacerii propriilor nevoi per– 399 –

Kenneth Meadows
sonale ºi lipsei preocupãrii pentru semeni. Esenþa egoismului este starea de separare. Sexualitate: Expresia energiilor vitale polarizate inerente în toate formele de viaþã ºi cu o semnificaþie specialã pentru oameni. Sexualitatea reprezintã un proces de legãturã. Ea are de-a face cu latura continuatoare a procesului – cu a face ceea ce aduce bucurie. ªaman: O persoanã care percepe ceea ce alþii nu pot vedea. Care înþelege cã toate elementele lumii înconjurãtoare trãiesc experienþa percepþiei propriei stãri de „existenþã“ ºi este capabil sã exploreze dimensiuni din realitãþi diferite faþã de cea fizicã. Perspectivã ºamanicã: Un mod de înþelegere al naturii holistice ºi holografice a Universului ºi o aplicaþie a acestui mod de înþelegere la experienþele vieþii cotidiene. ªamanicã: Un proces de dezvoltare personalã care cuprinde esenþa ºamanismului universal – ºtiinþa strãveche a vizionarilor ºi a „Înþelepþilor“ din multe culturi ºi tradiþii – transformatã în ºtiinþa trãirii timpurilor moderne, acesta fiind sistemul metafizic cel mai natural ºi practic. ªamanism: Practicã a principiilor ºi tehnicilor ºamanilor, care presupune lucrul cu puterile Naturii, existente atît în interiorul cît ºi în exteriorul individului, atît ca forme cu manifestare fizicã, cît ºi în calitate de potenþiale ce încã nu s-au manifestat. ªamanist: O persoanã care aplicã principiile ºi învãþãturile formulate în ºtiinþa ªamanicã, atît în scopul aprofundãrii procesului dezvoltãrii personale, cît ºi în serviciul altor semeni.
– 400 –

Glosar
Locul de stare: Locul naºterii, semnalat de Medicina P ãmîntului pe Roata Medicinii, sau direcþia din care percepem realitatea fiecare dintre noi. Craniul: Un simbol strãvechi al locului în care sãlãºluieºte conºtiinþa. De asemenea, un simbol al existenþei altor sfere de percepþie conºtientã ce se gãsesc în spatele lumii materiale, de carne ºi oase, a aparenþelor. Fumigaþie: Folosirea fumului pentru a îndepãrta vibraþiile negative ºi a atrage energiile benefice cãtre sine ºi cei din jur. Suflet: Corpul de energie Luminoasã care dã posibilitatea Spiritului lãuntric individual sã se exprime pe sine însuºi ºi sã cîºtige experienþã la nivelurile conºtientului, subconºtientului ºi supraconºtientului. Este vehicului Spiritului ºi al Energiei Vitale. Este un sistem prin care viaþa capãtã formã de exprimare, care reþine esenþa din experienþele relevante prin care trecem în viaþã. Sufletul reþine ceea ce Spiritul individului a reuºit sã îndeplineascã cu ajutorul Forþei Vitale. Sinele Sufletului: Inteligenþa sau „spiritul“ Sufletului – cel mai cizelat aspect al întregii noastre fiinþe – ale cãrui cunoºtinþe ºi înþelepciune reprezintã o însumare a întregii experienþe cîºtigate de-a lungul multor vieþi. ªamanii hawaiieni îl numeau Aumakua. Spiritul: Substanþa fundamentalã esenþialã care însufleþeºte o formã de viaþã, însã care, în mod obiºnuit, nu poate fi vãzutã, deºi prezenþa sa este perceputã. Acel ceva care existã. Este inteligenþa „lãuntricã“ ce este conºtientã de propria viaþã, de propria stare efectivã de existenþã. Spiritul este perceput ca o conºtientizare a stãrii de existenþã.
– 401 –

Faptul de a-i fi cuiva dirijate acþiunile de cãtre Spiritul lãuntric. Forþa dirijatã. Tonal: Ceea ce este cunoscut. Realitatea invizibilã aflatã în spatele aparenþelor fizice. cãpãtînd formã prin folosirea substanþei psihice.Kenneth Meadows Spiritual: Natura imaterialã fundamentalã a unei forme de viaþã. cotidiene. Substanþa: Ceea ce oferã suportul necesar energiei. Spiritualitate: Mai degrabã calitatea de „a fi“ decît acþiunea de „a crede“. Simbolul: O manierã de efectuare a schimbului de energie între diferitele planuri ale realitãþii. în sfera psihicului. În sfera Tonalã. Lucrurile de care sîntem conºtienþi ºi care pot cauza dificultãþi. decît limitarea prin acþiunea regulilor ºi convingerilor. Cercetarea: Cãutarea ºi abordarea modelelor energetice necesare pentru îndeplinirea activitãþilor ºamanice. mai degrabã. Simbolurile reprezintã legãturi între obiectiv ºi subiectiv. Telepatie: Transferarea gîndurilor prin acþiunea psihicului. Formã a Gîndului: Un model al procesului de gîndire care. Sfera fizicã a activitãþilor lumeºti. Veºnicul Acum. – 402 – . Problemele Tonale sînt problemele de zi cu zi. Exprimã. prin persistenþa sa. influenþarea prin intermediul principiilor. Theta: Un nivel de activitate a undelor cerebrale aflat la nivelul inconºtientului. între un nivel al conºtiinþei ºi altul. Liniºte. Spiritul trãieºte experienþa mortalitãþii ºi este limitat de cãtre Timp. Eternitate: O stare caracterizatã de lipsa miºcãrii. prezintã stabilitate ºi duratã. pentru ca aceasta sã poatã aflui spre a-ºi îndeplini acþiunile.

este mai uºor sã ne raportãm la el. Realitatea Sufletului. Unihipili: Un cuvînt hawaiian însemnînd „spiritul“ tãcut sau „sinele“ slujitor. aºteptãrilor sau diferenþierii. Lumea de Jos: Realitatea ne-obiºnuitã a existenþei inconºtiente. Fãrã a face obiectul restricþiilor. – 403 – . Sfera de activitate a inteligenþei corpului fizic – Sinele Corpului. Arbore: O formã de viaþã care îºi are forma de expresie într-un singur loc ºi cãreia îi lipseºte libertatea de miºcare. Adevãr: Ceea ce existã în mod efectiv. De vreme ce un totem exprimã calitãþile înnãscute aflate în entitatea vie pe care o reprezintã. Sfera de percepþie a Sinelui Sufletului – Aumakua. arborii sînt apãrãtori ai mediului înconjurãtor ºi ai cãilor de pãtrundere cãtre alte dimensiuni. Ceea ce nu este limitat prin impunerea unor condiþionãri. Adevãrul este tot ceea ce are pertinenþã. Realitatea psihicului inconºtient. Lumea de Sus: Realitatea neobiºnuitã a existenþei supraconºtiente. Urmãrirea: Urmarea persistentã a semnelor care duc la locul ºi stadiul în care se poate realiza activitatea ºamanicã.Glosar Totem: Un senzor simbolic. Ceea ce este adesea considerat în mod dogmatic ca Adevãr Absolut nu este decît informaþie sau opinie. care serveºte drept legãturã între diferitele niveluri de existenþã. În termeni generali. Necondiþionat: Fãrã a fi supus limitãrilor conferite de condiþionare. preferinþelor. fiind folosit ca ajutor pentru înþelegerea forþelor non-fizice ºi a celor formative. reprezentînd o lecþie de mai mare efect decît un simbol geometric sau o glifã. Este relaþionat cu subconºtientul.

pasivã ºi receptivã existentã în toate elementele care prezintã formã de manifestare. Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind puterea unei zeitãþi masculine ce stã la baza Naturii. ciclice ºi în spiralã. Yin: Forþa hrãnitoare femininã. – 404 – .Kenneth Meadows Virtutea: Un atribut pozitiv care sprijinã întreaga fiinþã. Yang: Forþa conceptualã masculinã. Wakan-Tanka: Un cuvînt al amerindienilor locuitori ai regiunilor de cîmpie. Roata: Un cerc sau un recipient circular în care energii aflate în interacþiune curg cu miºcãri circulare. Este reprezentatã în unele culturi strãvechi ca fiind puterea unei zeitãþi feminine ce stã la baza Naturii. activã ºi pozitivã. O restituire fãcutã naturii originale a cuiva. desemnînd Marele Spirit aflat într-o anumitã formã de manifestare. în toate elementele care prezintã formã de manifestare.

James. Mitakuye Oyasin (We Are All Related).Bibliografie recomandatã Literaturã amerindianã Andrews. Animal-Speak. 1990. Llewellyn. James. Eastman. 1989. Para Research. Wilson. Andrews. Ted. The Soul of the Indian. Ross. Lynn V. Robert. Bear. Harper & Row. – 405 – Literaturã indigenã australianã . Brad. Charles Alexander. 1984. Voices of the First Day. 1994. Walderman. The Medicine Wheel. Picador. 1991. Inner Traditions. Prism Unity. Sun Bear and Wabun. Cowan. Checkmark Books. Indian Medicine Power. Dr A. 1989. Prentice-Hall. Steiger. Carl. Encyclopaedia of Native American Tribes. 1980. The Mysteries of the Dream-Time. 1999. C. 1980. Teachings Around the Medicine Wheel. 1998. University of Nebraska Press. Lowlor. The Earth Shall Weep: A History of Native America.

Fritjof. 1985. Element Books. 1992.. King. Borderline Sciences. Flamingo. The Tao of Power. Aquarian Press.Kenneth Meadows Din literatura ºamanilor kahuna Bray. Samuel Weiser Inc. Tao Publishing. The Texts of Tao. Ni. Alan. The Great Tao. Ni. Mandala. Mandala. – 406 – Literaturã ºamanistã . Palmer. The Secret Science Behind Miracles. Enid. Rider. Dr Stephen T. Hoffman. Hua-Ching. Joshua. Chang. Nau. James. 1987. 1979. Urban Schman. Dover Publications. Children of the Rainbow. The Dancing Wu Li Masters. 1979. 1993. 1988. Huna Self-Awareness. 1991. 1960. Max Freedom. 1990. Shrine of the Eternal Breath of Tao. R. Man-ho. the Subtle Universe Law and the Integral Way. Kwok. Serge Kahali. Whitford Press. Cahill. Leinani. The Kahuna Religion of Hawaii. The Eagle’s Quest. The Complete Works of Lao Tzu. Literaturã taoistã Capra. The Illustrated Tao Te Ching. Jay (translators). Long. Gary. The Ceremonial Circle. David Kaonohiokala.L. 1979. Wing. 1986. The Tao of Physics. Theosophical Publishing Hause. Zukav. Huna – a Beginner’s Guide. Legge. and Douglas Low. Hua-Ching. 1962. Dr Erika S. 1990. Fred. De Vorss & Co. Martin and Ramsay. Tao. Shrine of the Eternal Breath of Tao. Melville. 1976. Simon & Schuster. Sedonia and Halpen. 1991.

Princeton Unilersity Press. Shamanism. G. 1990. Meadows. Kenneth. Your Body Believes Every Word You Say. 1985. Mandala. Surse suplimentare de informare Facultatea de ªamanicã este o iniþiativã educaþionalã dedicatã a servi devoltãrii ªamanicii prin intermediul cercetãrii ºi organizarea de ateliere ºi cursuri. Mircea. Roger N. Shamans and Personal Mastery. Inner Journeys. Bear & Company. Rowett. H. Meadows. Meadows. 1991. Donning Company. 2001. Diverse surse A-Z of the Human Body. Walsh. Earley. Mary. Earth Medicine. Basic Anatomy and Physiology. Giani Graham. The Medicine Way. J.Bibliografie recomandatã Doore. 2001. Levine. Eliade. 1987. Pentru obþinerea de informaþii suplimentare. Samuel Weiser Inc. Summer Rain. Shaman’s Path. referitoare la ateliere de acest gen desfãºurate în Marea Britanie. 2003. Gray. The Spirit of Shamanism. Paragon House. Aslan Publishing. Spirit Song. Barbara Hoberman. puteþi scrie pe adresa: The Faculty of Shamanics PO Box 300 – 407 – . 1990. 1991.. Shamanic Experience. 1988. Rider. John Murray. Rider. 1959 and 1973. Q. Shambhala. Kenneth. 1972. Reader’s Digest Assn. Kenneth. Scott.

Old Gloucester Street London WC1N 3XX – 408 – . la preþul de 10 lire sterline (inclusiv cheltuielile de ambalare ºi expediþie). Lirica sa conþine o bogatã încãrcãturã de înþelepciune shamanicã. Se poate obþine doar prin comandã prealabilã.shamanics. ºi orchestrarea extinsã fac din aceastã lucrare un plãcut prilej de audiþie pentru toate gusturile muzicale.Kenneth Meadows Potters bar Hertfordshire EN6 4LE info@shamanics. scrisã de Beryl Meadows.org Opera muzicalã singularã Forþele iubirii. iar temele sale de inspiraþie au miºcat inimile tuturor celor care au ascultat-o. scriind la urmãtoarea adresã: Peridot Publishing 27. Melodiile sale blînde. este disponibilã în casete audio. prin poºtã.org Informaþiile se pot obþine ºi prin accesarea website-ului Facultãþii de ªamanicã: www.

Kenneth Meadows a cãutat rãspunsuri la unele dintre cele mai de nepãtruns mistere ale vieþii: Cine sînt eu? Ce anume sînt? De ce mã aflu aici? Încotro mã îndrept? Care este. sã gãsim rãspunsurile pe care le cãutãm. A descoperit cã. putem intra în contact cu propria noastrã Sursã ºi. oamenii. A analizat filozofiile marilor gînditori ºi a adunat opinii. prin refacerea legãturii cu Natura. pentru a ajunge la concluzia cã cele mai multe sînt bazate pe ipoteze. este respectat pe plan internaþional pentru cãrþile sale despre aplicarea principi– 409 – . în fiecare dintre noi. sîntem parte integrantã a acestuia. scopul vieþii? El a cercetat cele mai mari religii ale lumii ºi a întîlnit convingeri. a cãror înþelepciune fusese transmisã pe calea tradiþiilor orale. ci Cartea Naturii. aºa cum ºi el este prezent. un profesor cu experienþã al Universitãþii Leeds ºi fost conferenþiar la facultãþi ºi jurnalist. Kenneth. A fost îndreptat sã studieze nu arhivele instituþiilor pline de ºtiinþã. Stãruinþa sa l-a adus în contact direct cu simplitatea popoarelor aborigene.Despre autor Timp de mai bine de treizeci de ani. astfel. A examinat teoriile ºtiinþei materialiste. la rîndul sãu. ce dezvãluie modul în care este alcãtuit Universul ºi cã noi. în final.

El a studiat învãþãturile ºamanice sub îndrumarea directã a ºamanilor bãºtinaºi amerindieni sau a celor britanici. trad. trad. sau din restul Europei.) ºi „Shamanic Experience“ (Experienþa ºamanicã. trad. n. n.). n.Kenneth Meadows ilor ºamanice în procesul dezvoltãrii personale ºi extinderii potenþialului uman. scandinavi.). „Rune Power“ (Forþa Runelor. Este autorul unor lucrãri de succes. cum ar fi „Earth Medicine“ (Medicina P ãmîntului. n. trad. „The Medicine Way“ (Calea Medicinii.). – 410 – .

Lecþii din cercetarea modernã asupra conºtiinþei Setea de întregire. psihoterapia ºi calea transformãrii personale ºi spirituale Cãlãtoria inimii. Treya Killam Wilber: o vindecare spiritualã dincolo de moarte O minunatã nefericire – 411 – . Ataºament. O invitaþie la vitalitate radicalã Psihologia trezirii. Calea iubirii conºtiente Graþie ºi forþã.Elena Francisc PUBLISHING Colecþia ALBASTRU – TRANSPERSONAL Stanislav GROF Stanislav GROF Christina GROF Richard MOSS John WELWOOD John WELWOOD Ken WILBER Boris CYRULNIK Cãlãtoria ultimã. dependenþã ºi calea spiritualã Fluturele negru. Budismul. Dincolo de frontierele morþii Psihologia viitorului.

Reflecþii asupra bazelor spirituale ale comunicãrii nonviolente Marshall B. ROSENBERG Adevãrata educaþie pentru o viaþã împlinitã.Colecþia COMUNICAREA NONVIOLENTÃ Comunicarea nonviolentã – un limbaj al vieþii Marshall B. ROSENBERG Ne putem înþelege! Rezolvarea paºnicã a conflictelor Marshall B. ROSENBERG – 412 – . ROSENBERG Spiritualitate practicã. Ora de comunicare nonviolentã Marshall B. ROSENBERG Fii un bun pãrinte! Creºterea copiilor în spiritul comunicãrii nonviolente Shari KLEIN ºi Neill GIBSON De ce eºti furios? 10 paºi cãtre transformarea furiei în avantajul tuturor Thomas d’ASEMBOURG Lasã amabilitãþile! Fii tu însuþi în relaþiile cu ceilalþi Marshall B.

Andrew L. Dieta revoluþionarã omega-3 pentru sãnãtatea creierului ºi împotriva depresiei Jean-Louis Servan-SCHREIBER Noua artã a timpului împotriva stresului – 413 – . CHARING Henri GOUGAUD Shaman.Colecþia SAMANISM Rose HEAVEN & Howard G. anxietatea ºi depresia fãrã medicamente ºi fãrã psihanalizã Dr. Spiritul Plantelor Cele ºapte pene ale vulturului Colecþia VERDE – ECHILIBRUL TRUPULUI David SERVAN-SCHREIBER Vindecã stresul. STOLL Factorul Omega-3.

inimã profundã În afara colecþiilor Julie ENFIELD Istoria secretã a sãrutului EFPublishing vã ureazã lecturã plãcutã! – 414 – .Colecþia INDIGO – FILOZOFIE Ken WILBER Fãrã graniþe. Abordãri orientale ºi occidentale ale dezvoltãrii personale Colecþia ZEN Dokushô VILLALBA Dokushô VILLALBA Dokushô VILLALBA Pluteºte în prezentul etern Ce este zen? Introducere practicã în meditaþia zen Viaþa simplã.

– 415 – .

Sector 1. Tel: 021 224 4535 E-mail: office@efpublishing. 313.ro www.Bd.efpublishing.ro – 416 – ELENA FRANCISC P UBLISHING . 1. nr. Bucureºti. ap. 2. bl. 2. sc. Ion Mihalache.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful