P. 1
normativ_piloti

normativ_piloti

|Views: 46|Likes:
Published by laur_neagu

More info:

Published by: laur_neagu on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2013

pdf

text

original

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NP 123 NORMATIV privind PROIECTAREA GEOTEHNICĂ A FUNDAŢIILOR PE PILOŢI
Redactarea 1

Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDLPL Elaborator: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Responsabil contract: Colectiv de elaborare:

Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Nicoleta Rădulescu Prof. dr. ing. Iacint Manoliu Ing. Ştefan Ardelean Ing. Laurenţiu Floroiu Ing. Cristian Stamatoiu Ing. Doina Irodel Ing. Mia Trifu

Octombrie 2008

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ………………………………………...……..…….…. …. 1.1. Scop şi domenii de aplicare ………………………….……...……….. 1.2. Prevederi generale …………………………………..………………… 2. CLASIFICARE ………………………………………..……………………... 2.1. Clasificarea piloţilor ……………………………....………… ………. 2.2. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi …………………………….………... 3. TERMINOLOGIE …………………………………………...………………. 4. SIMBOLURI …………… ……………………….…………...…….…. …… 5. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI ………… ……. 5.1. Date privitoare la condiţiile amplasamentului ………………………... 5.2. Alegerea tipului de pilot ……………………………………………… 5.3. Încărcări de probă pe piloţi ……………………………..…………….. 6. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE ……………………………. 6.1. Stări limită ………………….……………………….....……… …….. 6.2. Acţiuni şi situaţii de proiectare …………………….………………… 6.3. Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea …………..... 7. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE ……………….………………. 7.1. Calculul la stări limită ……………….…….………………………….. 7.2. Capacitatea portantă la compresiune …………………..……………... 7.3. Rezistenţa la tracţiune a pilotului ………….…………………………. 7.4. Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) …………….. 8. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE ……………………. 8.1. Generalităţi …………………………………………….……………… 8.2. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi ………………………………………………………………… 8.3. Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezulatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului ………….. 8.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive ……....... 8.5 Deplasarea transversală …………………………………………….....

1 1 2 2 2 4 4 6 8 8 8 9 11 11 11 12 12 12 12 24 26 26 26 27 27 27 28

(i)

9. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR ………………...……… 9.1. Generalităţi ………………………………………………….....…….. 9.2. Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc……… …... 9.3. Dispunerea piloţilor în radier ………………………......……. ……… 9.4. Alcătuirea radierului …………………..…………………. …………..

28 28 29 31 31

10. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR…………………………………………………………………... 32 10.1. Supravegherea execuţiei ………………...………………..…. ………. 32 10.2. Controlul calităţii piloţilor puşi în operă ………..…………….... …… 32 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. ANEXA A 33

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC ………...……….. ……………………………. 35 CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID…………………………………………………………. ….. 40 DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL…..…………………… …………. 45 CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE …………………………………………….

ANEXA B ANEXA C

ANEXA D

49

ANEXA E ANEXA F

FIŞA DE FORARE-BETONARE A PILOTULUI …………. …… 52 ……………………………………...…………………….. ………. 53

(ii)

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL

NP 123
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI
REDACTAREA 1

CONTRACT 314/2007 MDLPL

1. GENERALITĂŢI
1.1 Scop şi domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplică la proiectarea fundaţiilor de adâncime pe piloţi şi barete. 1.1.2 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de norme europene pentru construcţii - EUROCODURI. 1.1.3 Prezentul normativ este în concordanţă cu principiile expuse în Secţiunea 7 din SR EN 1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale” şi SR EN 1997-1/NB/2007 „Anexa naţională”. 1.1.4 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglementărilor tehnice naţionale conexe: SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 SR EN 1997-2/2008 SR EN 1998-5/2006 SR EN 12699/2004 SR EN 1536/2004 SR EN ISO 14688-1/2004 SR EN ISO 14688-2/2004 NP 074/2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale Anexa naţională la SR EN 1997-1/2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea terenului şi încercări Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Secţiunea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere Cercetări şi încercări geotehnice.Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare Normativ privind întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii. Partea I: Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii Partea II: Principiile, exigenţele şi metodele investigării terenului de fundare
1/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 1.1.5 Prezentul normativ stabileşte prescripţiile generale de proiectare a piloţilor utilizaţi în fundaţiile construcţiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc. 1.1.6 Prezentul normativ se aplică la proiectarea piloţilor supuşi la toate tipurile de încărcări: — axiale: • compresiune • smulgere — transversale — provenite din mişcările pământului adiacent: • frecarea negativă • umflarea (ridicarea) terenului • deplasarea laterală a terenului, inclusiv acţiunea de origine cinematică ce rezultă din deformarea terenului datorită propagării undelor seismice. 1.1.7 Prevederile prezentului normativ se pot aplica şi fundaţiilor pe piloţi executate în pământuri macroporice sensibile la umezire, cu condiţia respectării şi a prevederilor din reglementările tehnice specifice referitoare la aceste pământuri. 1.1.8 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea micropiloţilor şi fundaţiilor pe micropiloţi. 1.1.9 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la proiectarea piloţilor reductori de tasare şi fundaţiilor de tipul radierelor pilotate. 1.2. Prevederi generale

1.2.1 Piloţii sunt elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) între lungime şi latura secţiunii transversale sau diametru. 1.2.2 Alcătuirea piloţilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescripţiile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alcătuiţi piloţii şi prevederile complementare din SR EN 12699/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare ” şi SR EN 1536/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi ” 1.2.3 Fundaţia pe piloţi se compune din piloţii propriu-zişi şi din radierul care solidarizează capetele acestora.

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea piloţilor Piloţii se clasifică în funcţie de următoarele criterii: — materialul din care sunt executaţi; — efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur; — variaţia secţiunii transversale;
2/55 ___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

1.1.1. piloţii executaţi pe loc prin forare 3/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . După modul de execuţie. — compuşi.2. — din metal. — poziţia axei longitudinale.2 După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur. piloţii executaţi pe loc pot fi: — cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm). — direcţia solicitării faţă de axa longitudinală. Piloţii executaţi pe loc se realizează prin: — forare. — presare (vibropresare). — cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).3 După variaţia secţiunii.2 2. piloţii pot fi: — de dislocuire. Piloţii prefabricaţi se instalează în teren prin: — batere. 2.1.1 După materialul din care sunt executaţi. — executaţi pe loc.4 2. 2.4. — vibropresare. piloţii pot fi: — cu secţiunea transversală constantă.2 pot fi: După modul de susţinere a pereţilor găurilor. — de îndesare. — din beton armat sau beton precomprimat. — cu secţiunea transversală variabilă: • cu variaţie continuă a secţiunii transversale (piloţi sub formă de trunchi de con sau trunchi de piramidă).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — modul de execuţie. • cu evazare la bază sau cu bulb.1. piloţii pot fi: — prefabricaţi. — vibrare. — vibrare. 2.1.1 După mărimea diametrului.4.2. piloţii pot fi: — din lemn. • cu evazări multiple (atât la bază cât şi în cuprinsul fişei).1.1 2. — batere. 2. — înşurubare.4. 2. — modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren. — din beton simplu.4.1.

1. 3.2. — foraţi cu burghiu continuu. — foraţi sub noroi. 1. fundaţiile pe piloţi pot fi: — cu radier jos. După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren. Clasificarea fundaţiilor pe piloţi 2. 2. 3.2 După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului. lemn +beton armat.1. TERMINOLOGIE Tabelul 1 Nr. crt.4. vibrare sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se 4/55 ___________________________________________________________________________________________________ 3.1. Pilot forat la care gaura se realizează prin dislocuirea şi îndepărtarea unui volum de pământ egal cu volumul pilotului. în cazul în care piloţii sunt liberi de la talpa radierului până la suprafaţa terenului. piloţii pot fi: — supuşi la solicitări axiale de compresiune sau de smulgere. — flotanţi. în mod normal.1 3. prin aceasta starea terenului de fundare din jur. — înclinaţi.2 3. — supuşi simultan la solicitări axiale şi transversale. — cu tubaj recuperabil. — supuşi la solicitări transversale. Pilot prefabricat instalat în pământ prin batere. etc. — foraţi cu tubaj recuperabil. utilizat în situaţii speciale. piloţii executaţi pe loc prin batere pot fi: — netubaţi.7 2.3 După modul de susţinere a pereţilor găurilor. — cu radier înalt. — foraţi cu tubaj nerecuperabil. neafectându-se. — cu tubaj nerecuperabil.2.1.1 Pilot alcătuit din: lemn + beton simplu. După poziţia axei longitudinale. piloţii pot fi: — purtători pe vârf. 2.4 Pilot de îndesare Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . piloţii pot fi: — verticali.3 Denumire sau expresie Pilot Pilot compus Pilot de dislocuire Definiţie Vezi pct.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL — foraţi în uscat şi netubaţi. metal + beton simplu. în cazul în care piloţii sunt înglobaţi complet în teren.6 2.5 După direcţia solicitării faţă de axa longitudinală.

în funcţie de mărimea solicitării. Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă. crt.11 3.9 Pilot flotant 3. Pilot forat cu tubaj iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub care nerecuperabil nu se recuperează. se realizează prin turnarea betonului într-o gaură efectuată chiar pe locul de execuţie a pilotului. E. Pilot de dislocuire la care gaura se realizează prin forare.000 kPa. Sinonim: pilot forat Pilot executat pe loc prin vibrare sau vibropresare realizează fără evacuarea pământului. Pilot forat la care săparea se face în uscat sau sub apă. în totalitate sau în cea mai mare parte.12 3.7 3. la extragere burghiul ridică la suprafaţă pământul în timp ce cavitatea cilindrică rămasă liberă este umplută prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija centrală în jurul căreia este dispus burghiul. pot apare forţe de frecare pe suprafaţa laterală la contactul între pilot şi teren. datorită deformabilităţii terenului de la bază şi deplasării relative dintre pilot şi teren.10 Pilot purtător pe vârf 3.8 Pilot executat pe loc Pilot executat pe loc prin batere Pilot executat pe loc prin forare. Vezi nr. de cel puţin 100.5 3.14 Pilot forat Sinonim: pilot executat pe loc prin forare Pilot forat cu burghiu continuu Pilot forat la care săparea pământului se realizează prin (CFA) înşurubarea unui burghiu continuu. 5/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . până la atingerea cotei prescrise.6 3. pământurile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri. Pilot de îndesare la care gaura se realizează prin batere. Pilot care pătrunde cu baza într-un strat de pământ practic incompresibil şi care transmite încărcarea axială integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul.13 3. încărcarea axială se transmite la teren atât prin frecarea pe suprafaţa laterală cât şi prin presiunile de la contactul bazei cu terenul. iar susţinerea pereţilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul betonării.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. Pilot la care corpul.7 3. Pilot la care. betonarea corpului pilotului efectuîndu-se pe măsura extragerii tubajului. 3. Pilot la care gaura se realizează prin înfigerea în pământ prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj prevăzut cu un vârf care se deschide după ce atinge cota prescrisă. bolovănişuri sau pietrişuri caracterizate printr-un modul de deformaţie liniară. sau cu un vârf pierdut.

Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de măsură ale căror înregistrări permit să se obţină. vibropresare.20 Bareta 4.17 3.d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate coeziunea drenată c′ valoarea de calcul a coeziunii drenate c′. metal. Pilot la care. care se execută pe loc prin săparea pământului în uscat sau sub protecţia noroiului de foraj.d valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot sau a unei fundaţii pe 6/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . pe baza unei prelucrări corespunzătoare: − în cazul piloţilor supuşi la solicitări axiale: cota parte din portanţă aferentă rezistenţei pe baza pilotului şi cota parte din portanţă aferentă frecării pe suprafaţa laterală a pilotului. înşurubare.18 Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot netubat Pilot prefabricat Pilot forat la care forarea se face în uscat. datorită coeziunii pământului sau datorită prezenţei unui noroi de foraj. Element structural de fundare în adâncime.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi Fd valoarea de calcul a unei acţiuni Ft.15 3. beton armat sau beton precomprimat care se confecţionează în atelier (fabrică) sau pe şantier şi se înfige în pământ prin batere. caracterizat printr-o secţiune transversală de forma alungită (dreptunghiulară cu laturile mici curbe sau drepte).d valoarea de calcul a încărcării de smulgere axială asupra unui pilot sau a unui grup de piloţi supuşi la smulgere Ftr. pereţii găurii se menţin nesusţinuţi până la betonarea corpului pilotului. −în cazul piloţilor supuşi la solicitări transversale: variaţia săgeţii în lungul pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. fără susţinerea pereţilor găurii.16 3. Pilot din lemn. vibrare. cu sau fără subspălare.d d diametrul sau latura maximă a secţiunii pilotului Fc. 3. SIMBOLURI Simbol Semnificatie Litere LATINE Ab suprafaţa bazei unui pilot As. a presiunii reactive şi a momentului încovoietor.19 Pilot instrumentat 3. Pilot forat la care susţinerea pereţilor în timpul săpării este asigurată de un noroi de foraj.i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i cu coeziunea nedrenată cu.

cal valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rt.cal (Rt.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.cal)med valoarea medie a lui Rc.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rt.cal Rt.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rt rezistenţa la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.i.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.k qs.cal 5.d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs.m (Rt.k valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt. la starea limită ultimă Rc.cal valoarea ultimă a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului.m Rs.m (Rc.m)med valoarea medie a lui Rc.1 Date privitoare la condiţiile amplasamentului 7/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .m)min valoarea minimă a lui Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rc rezistenţa la compresiune a terenului în contact cu pilotul. calculată cu utilizarea parametrilor pământului stabiliţi pe baza rezultatelor încercărilor Rs.m Rtr.cal Rc. la starea limită ultimă.m)med valoarea medie a lui Rt.cal (Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a unui pilot sau a unui grup de piloţi Rt.cal)min valoarea minimă a lui Rc.d valoarea de calcul a lui Rc Rc.m)min valoarea minimă a lui Rt.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL piloţi valoarea caracteristică a presiunii pe bază valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i rezistenţa la baza unui pilot. dedusă pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului Rb.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb. PRESCRIPŢII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 5.cal)med valoarea medie a lui Rc.d valoarea de calcul a rezistenţei pilotului încărcat transversal U perimetrul secţiunii transversale a pilotului Litere GRECESTI coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot γb coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot γs coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot γt coeficient de corelare în funcţie de numărul de piloţi încercaţi sau al coloanelor de ξ stratificaţie unghiul de frecare internă în termeni de eforturi efective ϕ' ϕ′d valoarea de calcul a lui ϕ' qb.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k Rb.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.

2 Alegerea tipului de pilot Alegerea tipului de pilot.4. În cuprinsul zonei active. lucrările de prospectare trebuie să pătrundă în acest strat pe o adâncime de cel puţin 4d.4. piloţii trebuie consideraţi flotanţi. instalaţii subterane etc. — pe amplasament se semnalează prezenţa unor obstacole subterane care împiedică utilizarea piloţilor de îndesare.2 (5) din SR EN 1997-1/2006. — experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de un anumit tip. — gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006. — adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).2 (4)P din SR EN 1997-1/2006 şi trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte: — încărcarea ce trebuie preluată de piloţi. inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în operă. — nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia. — agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt). se face conform indicaţiilor de la 7.2.1 Fundarea piloţilor purtători pe vârf se adoptă în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilă tipului de pilot utilizat. precum şi modificările eventual previzibile ale acestuia pentru viitor. 5. — nivelul apei de suprafaţă: etiaj. 5. trebuie să se dea atenţie factorilor indicaţi la 7.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date referitoare la condiţiile amplasamentului: — stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi. — lungimea necesară a piloţilor. alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate. — baza piloţilor sau baretelor pătrunde într-un strat practic incompresibil.2..2 Se recomandă utilizarea piloţilor foraţi de diametru mare sau baretelor atunci când: — fundaţia transmite terenului încărcări transversale mari. OBSERVAŢIE – Dacă studiile geologice efectuate în zonă exclud posibilitatea apariţiei unei intercalaţii compresibile în stratul portant de la vârful piloţilor. — prezenţa organismelor care atacă lemnul. — condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi. în cazul rocilor compacte se depăşeşte în mod obligatoriu orizontul alterat. 8/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . — utilaje de execuţie avute la dispoziţie. — viteza de execuţie. trebuie să se verifice dacă sub stratul în care se găsesc vârfurile piloţilor. — posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă. nu există un strat sau o lentilă compresibilă care ar putea produce tasarea întregii fundaţii pe piloţi. — tipul. La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mai sus. — nivelul normal al apei subterane. nivel maxim şi minim (când este cazul). În cazul prezenţei unui asemenea strat. 5. în cazul fundaţiilor de lemn.

respectiv conform HG 766/97 în categoriile de importanţă C şi D) se admite ca în faza finală de proiectare să se determine capacitatea portantă folosind metodele prescriptive de calcul.5.5 Stabilirea tipului de pilot se face pe bază de analiză tehnico-economică a variantelor posibile. de la aceste prevederi fac excepţie piloţii foraţi de diametru mare.4 În cazul în care nu se prevăd şi alte tipuri de încercări în teren. este mai mic de 100.3 Numărul piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate. 5.2.3.2 Încărcările de probă pe piloţi se utilizează în faza finală de proiectare în vederea stabilirii capacităţii portante a piloţilor.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.1 Încărcări de probă pe piloţi Generalităţi 5. 5.3 Nu se recomandă utilizarea piloţilor de îndesare (piloţi prefabricaţi. vibropresare etc.3 Piloţii de probă supuşi încercărilor în teren trebuie executaţi cu aceeaşi tehnologie şi cu aceleaşi utilaje avute în vedere în proiectul de execuţie al fundaţiilor pe piloţi.2.2. 5.3.3.2.2 Încărcări statice de probă 5.1. numărul piloţilor încercaţi static trebuie să fie cel puţin cel precizat în tabelul 2.2 din SR EN 1997-1/2006. poziţia acestora se definitivează de comun acord cu beneficiarul.2. conform indicaţiilor de la 7.2. 5. 5. 5.2. În mod opţional.2. IV şi V.5.4 În cazul în care piloţii se execută în incinta unei construcţii existente.1 Metoda de încărcare a piloţilor ce se încearcă static pe un amplasament se stabileşte de proiectantul de specialitate.3. pentru toate categoriile de construcţii.2 Încărcările statice de probă se efectuează în concordanţă cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.1. vibrare.1 Încărcările de probă pe piloţi se realizează in concordanţă cu indicaţiile de la 7. piloţi executaţi pe loc prin batere.5. la construcţiile obişnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 şi Normativ P100-1/2006 în clasele de importanţă III. pentru toate construcţiile de pe acelaşi amplasament. 5. în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execuţia piloţilor.3. 5.3. Numărul piloţilor conform proiectului Numărul piloţilor de probă încercaţi sub 100 2 9/55 ___________________________________________________________________________________________________ 100…500 3 501…1000 5 Tabelul 2 1001…2000 6 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.2. dacă sub nivelul vârfurilor piloţilor se găsesc terenuri practic incompresibile şi numai dacă numărul total de piloţi.1 din SR EN 1997-1/2006.3 5.1 din SR EN 1997-1/2006. conform indicaţiilor de la 7.3.1. 5.) în cazul prezenţei unor straturi argiloase saturate de consistenţă ridicată.

când în paralel cu încercările statice se execută pe amplasamentul respectiv şi alte tipuri de încercări. 20 sau mai mic.2. 5.8 La lucrări cu un număr redus de piloţi pe un amplasament..9 Încercarea piloţilor de probă trebuie să se facă înainte de începerea execuţiei piloţilor definitivi din lucrare.3 din SR EN 1997-1/2006.5.5 În cazul piloţilor de diametru mare. În cazuri justificate tehnico-economic.) nu se face decât după efectuarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor. se admite ca încercările statice să se realizeze pe piloţi care să rămână în lucrare. 10/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.2. În acest caz forţa maximă aplicată pilotului în timpul încercării trebuie să atingă valoarea efortului cel mai mare provenit din gruparea cea mai defavorabilă. în afara celor şase piloţi indicaţi pentru 2000 piloţi se mai încearcă câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloţi în plus.3.20 21…100 101…200 ≥201 Tabelul 3 Număr minim al piloţilor de probă în funcţie de modul de solicitare Solicitare axială Solicitare transversală Compresiune Smulgere 1 1 1 2 2 2 3 2 2 3+ câte un pilot pentru fiecare sută 2 2 de piloţi în plus peste 200 5.3. care conduc la rezultate comparabile cu cele obţinute prin încărcări statice de probă. elevaţii etc. numărul minim al piloţilor de probă. 5.3. fără a fi însă mai mic de jumătate din numărul indicat în tabelul 2 şi nu mai mic decât doi piloţi.) încercările pe piloţii de probă se efectuează indiferent de numărul piloţilor din lucrare. în funcţie de numărul total al piloţilor şi de modul de solicitare.2.6 În cazul piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere.2.. dar începerea execuţiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere. numărul piloţilor de probă poate fi redus în mod corespunzător.7 Numărul piloţilor încercaţi static poate fi redus până la jumătate din numărul indicat în tabelul 2 (fără a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificaţie uniformă. translaţii orizontale. rotiri etc. în funcţie de uniformitatea stratificaţiei din amplasament.3. ca de exemplu încercări dinamice pe piloţi de probă sau încercări de penetrare statică. 5. 5.2. conform indicaţiilor de la 7. 5. Numărul de piloţi din lucrare sau zonă 1.2.3. 5.10 La construcţiile la care este necesară limitarea deformaţiilor (tasări.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL OBSERVAŢIE − În fundaţiile cu peste 2000 piloţi. se pot efectua încercări chiar în timpul execuţiei piloţilor din lucrare.2.11 Numărul piloţilor de probă care rămân în lucrare se stabileşte de proiectantul de specialitate.3. este precizat în tabelul 3. în cazul în care pe amplasamente învecinate s-au executat un număr suficient de încărcări statice pe piloţi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.3.

4 din SR EN 1997-1/2006.3.1 Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru calculul la stări limită sunt precizate la 7. 11/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3. PRESCRIPŢII GENERALE DE PROIECTARE 6.2 din SR EN 1997-1/2006. 5.2 După caz.1 Stări limită 6.2. 5.2.1.5. Aceasta poate fi corelată cu rezultatele constatărilor făcute la instalarea piloţilor.4.3. 6.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 5.12 Încercările efectuate asupra piloţilor care rămân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacităţii portante a pilotului.3 Încercări în condiţii dinamice Rezultatele încercărilor în condiţii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indicaţiile de la 7. 6. în conformitate cu NP 045-2000 “Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii”.2 Acţiuni şi situaţii de proiectare 6.3 din SR EN 1997-1/2006.4.4 Raportul asupra încărcării de probă 5. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile de acţiuni şi/ sau situaţii de proiectare.5. 5.1 Metodele de proiectare se bazează pe modurile de abordare indicate la 7.4. ci şi la controlul calităţii piloţilor puşi în operă. 5.3 din SR EN 1997-1/2006.7.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face. 6.1 Pentru calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi trebuie avute în vedere stările limită precizate la 7.3.1 din SR EN 1997-1/2006. în funcţie de una sau mai multe combinaţii posibile ale stărilor limită. 5. după caz.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face.13 Alegerea piloţilor de probă dintre piloţii care rămân în lucrare poate fi prescrisă prin documentele contractuale. 6. 6.3. acest raport trebuie să includă informaţiile specificate la 7.1 Unitatea care realizează încercările pe piloţi are obligaţia de a întocmi un raport asupra ansamblului încărcărilor de probă.1.3.3.3 Metode de proiectare şi consideraţii privind proiectarea 6.2.3. după caz. după cum s-a arătat la pct.2.2.

k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.2 Relaţia generală de verificare [7. 7.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi (Rc.2. 7.2.5 SR EN 19971/2006] cu: 12/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Calculul la stări limită Stările limită la care se face calculul piloţilor sub solicitări axiale sunt indicate la 7. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 (2) 7.k = Min {(Rc.2.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.2.m)med / ξ1 .2.2.m coeficient de corelare dat in tab.2 din SR EN 1997-1/2006.3 Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează [7. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI AXIALE 7.2.d ≤ Rc. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.6.2 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.2.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 6.d (1) unde: Fc. 7.4 si 7.2 SR EN 1997-1/2006] este: Rc. 7.1.1 SR EN 1997-1/2006] este: Fc.1 din SR EN 1997-1/2006.d 7.1 Generalităţi 7.m (Rc.m)med valoarea medie a lui Rc.1 din SR EN 1997-1/2006.d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot corespunzătoare stării limită ultime valoarea de calcul a lui Rc Rc.m)min / ξ2 } unde: Rc.6.2.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.4.6.2.m)min valoarea minimă a lui Rc.2 Capacitatea portantă la compresiune 7. (Rc.3.1.2 Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face pe baza precizărilor de la 7.2 din SR EN 1997-1/2006.2.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.

cal (Rc.6 SR EN 1997-1/2006] este: Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs. A6(RO).cal)min / ξ4 } unde: valoarea caracteristică a lui Rc Rc.3 Capacitatea portantă de calcul se determină cu relaţia (3) sau (4).k 13/55 ___________________________________________________________________________________________________ (5) (6) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rs.k + Rs.d Rc.6.k) / γt (3) unde: Rc.9 SR EN 19971/2006] cu: Rb.d valoarea de calcul a lui Rc Rb.3.cal coeficient de corelare dat în tab. valorile caracteristice se pot obţine [7. (Rc.k) / γs (4) unde: Rc.3. 7. A7(RO) şi A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 Rc. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ3 coeficient de corelare dat în tab. A7(RO) si γb A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot dat în tab.cal)min valoarea minimă a lui Rc.k = Ab qb.k) / γb + (Rs.3.2.d = (Rb. 7.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot dat în tab.2.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rc.k γt sau valoarea de calcul a lui Rc valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot dat in tab.cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului (Rc.2. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ4 7.2. 7.3.cal)med / ξ3 .3 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.k Rb.k = (Rb.d = (Rc.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rc.cal)med valoarea medie a lui Rc. γs A6(RO).2.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la compresiune [7.4 În cazul utilizării relaţiei (4).3 din SR EN 1997-1/2006. A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7. A6(RO).k) = Min {(Rc.

5 Capacitatea portantă de calcul la compresiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili. k1 qb .k Ab qb . nisipuri cu ID ≤ 0. 14/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL unde: Rb.i.k Ab qb. cu: Rc.d= unde: qb.i qs.i.k1 + qb .36 ÷ 0. Relaţia (7) se aplică în cazul utilizării unui penetrometru static care realizează o viteză de penetrare constantă pe întreaga adâncime de încercare şi are următoarele caracteristici tehnologice: − diametrul bazei conului dc = 3.k şi Rs. k 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o înălţime egală cu βd deasupra acestui nivel unde: d diametrul sau dimensiunea maximă a secţiunii dreptunghiulare a pilotului (cm) coeficient care se ia în funcţie de stratul în care se execută penetrarea: β β=3 pământuri coezive.2.k (6’) valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului suprafaţa bazei pilotului valoarea caracteristică a presiunii pe bază unde: Rs.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7.i qs. γs 3 3 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului până la o adâncime egală cu 4d sub acest nivel qb .3.66 aria secţiunii transversale a pilotului forţa de frecare pe suprafaţa laterală a penetrometrului introdus la nivelul vârfului pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului perimetrul secţiunii coloanei penetrometrului coeficienţi parţiali: γ b3 = γ s3 = 1.6 cm.65 β=8 β = 15 nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0. pe baza datelor din încercarea de penetrare statică (CPT).k = ΣAs.k = unde: qb .k As.k2 2 (7) Ab Fl U up γb . k F U + l ⋅ γ s3 u p 2γ b3 valoarea caracteristică a presiunii pe vârful penetrometrului qb .35 nisipuri cu ID = 0.4 OBSERVAŢII: 1.

bolovăniş) qb .pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful în straturi de pietriş.3 cm/s.4.2. când se poate controla diametrul bazei db: πd 2 Ab = 0. k = 20 000 kPa.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza în straturi necoezive macrogranulare (blocuri. calculul valorii q b.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor purtători pe vârf se exprimă prin relaţia: Rc.1 Piloţi purtători pe vârf 7.k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un număr suficient de încercări paralele pe piloţi de probă.2.4 7. 2.2.1.pentru piloţii executaţi pe loc cu secţiunea circulară constantă.5 relaţia (15) 15/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Ab se ia egală cu aria totală a secţiunii circulare cu diametrul exterior d numai dacă golul a fost umplut cu beton pe o înălţime de cel puţin 3d de la nivelul vârfului.k / γb unde: Rc. qb. sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri. conform tabelului 5.4 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită prin metode prescriptive 7.2.4.4.pentru piloţii foraţi cu baza lărgită. în caz contrar Ab se consideră aria netă a secţiunii inelare de beton.k (9) unde: Rb.k / γb unde: Rb.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Ab suprafaţa bazei pilotului: .k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului: γb = 1.k valoarea caracteristică a presiunii pe bază: .k = Ab qb.d valoarea de calcul a lui Rc Rb. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1.pentru piloţii tubulari.9 b 4 .4.1. .d = Rb. pietriş) conform paragrafului 7. cu diametrul d: πd 4 Ab = 4 .d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb. 7. bolovăniş.pentru piloţii de îndesare care reazemă cu vârful pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă.d = Rb. .2.6 cm.d = Rb. − viteza de penetrare v≤ 3.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: (8) Rb.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL − diametrul coloanei dcol = 3.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .d valoarea de calcul a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului Rs. k =σcs ⎛ + 1.4.k / γs unde: valoarea de calcul a lui Rc Rc.1 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi se exprimă prin relaţia: (10) Rc.k / γs unde: Rs.3 Valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot se obţine cu relaţia: (11) 16/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4.k suprafaţa bazei pilotului Ab valoarea caracteristică a presiunii pe bază qb.d = Rs.d = Rb. este obligatorie − în toate situaţiile − verificarea capacităţii portante prin încercări statice pe piloţi de probă.d = Rb. 2. 7.2 Piloţi flotanţi 7. sau a unor intercalaţii nestâncoase.2. În cazul existenţei în stratul portant.4.d Rb.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a pilotului γb Rs.k unde: valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului Rb.d valoarea de calcul a rezistenţei pe bază a pilotului Rb. valoarea Rb. a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate.d corespunzătoare rezistenţei negative pe suprafaţa laterală a pilotului.2. sub vârful pilotului.2.d = Rb.2.5⎞ ⎜ ⎟ ⎝d ⎠ unde: rezistenţa medie la compresiune a rocii.2. În cazurile menţionate la observaţiile 3 şi 4 de la tabelul 6.k / γb + Rs.k 7.2.k / γb unde: Rb.d se reduce cu valoarea Rs. determinată pe epruvete în stare σcs saturată t adâncimea de încastrare în stâncă a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei OBSERVAŢII 1.d + Rs.2 Valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază se obţine cu relaţia: Rb.k = Ab qb.k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a pilotului γs 7.4.pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe rocă stâncoasă sau semistâncoasă: t qb .2.

5<Ic ≤1 argile argiloase cu indicele de consistenţă Ic> 1 Tabelul 4 (continuare) 0.0 Tabelul 5 A d â Pământuri necoezive 17/55 Pământuri coezive ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . k = Ab qb .6 mijlocii si mari fine nisipoase saturate de îndesare medie prăfoase prafuri nisipoase argiloase cu indicele de consistenţă prgile nisipoase sau prăfoase 0. k + U ∑ qs .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rs.0 1.k = U Σ qs.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 4 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a presiunii pe bază dată în tabelul 5 valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren Piloţi introduşi prin batere Piloţi introduşi prin batere cu subspălare în pământuri nisipoase.d + Rs.0 0.k Rs.1 γs.1 1.1 1.2 1.i.i.1 Ab U li qb.i.k 7.i qs.k =Σ As.k li unde: valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot Rs.0 1. k i li (12) γb 1 γs 1 γb 1 γs (13) 1 γb.i U perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i li valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i qs.0 1.0 1.4.k suprafaţa laterală a pilotului în stratul i As.8 1. k + Rs .k Rb .d= unde: Rb.i.d = Rb.1 1.0 1.2.4 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi prefabricaţi se exprimă prin relaţia: Rc.4 1.0 1.1 1. cu condiţia baterii pe ultimul metru fără subspălare Piloţi introduşi prin vibrare în pământuri: γb Tabelul 4 1 γs 1 1.2.k qs.0 1.9 1.

Pentru valori t/d<15 rezistenţa de proiectare corectată se calculează cu: qb.0 0.4 7500 8300 8800 9700 10500 11700 12600 13400 14200 15000 6500 6600 6700 6900 7300 7500 8200 8800 9400 10000 2900 3000 3100 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1800 1900 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1200 1250 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 qb.7 + 0. 5.5 0.35 4.8 qs. Valorile qb. 2.k (0. respectiv inferior. când umpluturile sau decapările prevăzute nu depăşesc 3m.k (0. Valorile qb.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Nisipuri Pietriş (m) 3 4 5 7 10 15 20 25 30 35 mari medii fine Nisip prăfos ≥ 1. Adâncimea de înfigere a pilotului se măsoară de la nivelul terenului natural până la nivelul bazei pilotului. Pentru nisipuri mari şi pietrişuri. valorile qb . d diametrul pilotului în planul bazei.02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietriş a vârfului pilotului.k din tabel pot fi folosite cu condiţia ca pilotul să pătrundă în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel puţin 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construcţiilor hidrotehnice şi cel puţin 3m în cazul celorlalte construcţii.5 + 0.7 0.5 0.k (kPa) 7000 4000 8300 5100 8800 6200 9700 6900 10500 7300 11700 7500 12600 8200 13400 8800 14200 9400 15000 10000 3000 3800 4000 4300 5000 5600 6200 6800 7400 8000 2000 2500 2800 3300 3500 4000 4500 5000 5500 6000 1200 1600 2000 2200 2400 2800 3100 3400 3700 4000 1000 1200 1300 1400 1500 1600 1700 1800 1900 2000 600 700 800 850 900 1000 1100 1200 1300 1400 OBSERVAŢII 1. Tabelul 6 Adâncimea medie a stratului Pământuri necoezive mari si medii 35 42 48 53 56 fine prăfoase ≥ 0. Pentru valori t/d < 4 se calculează rezistenţa normată corectată cu relaţia: qb. Pentru pământuri nisipoase (cu excepţia nisipurilor mari prevăzute la observaţia 4) şi pământuri coezive.k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativă a vârfului pilotului în strat este t/d≥15. în metri. 3.k din tabel sunt valabile pentru pământuri cu ID ≥ 0.9 0.k cor = qb. valorile qb. cu 3m faţă de nivelul terenului natural.4 0.7 0. k se obţin prin interpolare liniară.3 (m) 1 2 3 4 5 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 23 30 35 38 40 15 20 25 27 29 12 17 20 22 24 5 7 8 9 10 2 3 4 5 6 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .k cor = qb. în metri.8 Ic 0.125 t/d) 6. valorile din tabel se pot folosi cu condiţia pătrunderii vărfului pilotului pe o adâncime t/d ≥4. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei.6 0.6 0. adâncimea de înfigere se măsoară de la un nivel superior.k (kPa) 35 42 48 53 56 18/55 Pământuri coezive Ic 0. Când umpluturile sau decapările prevăzute depăşesc 3m.

k =0. iar suprafaţa terenului urmează a fi încărcată (în urma sistematizării sau din alte cauze). k 2 γs = Ab qb . − când supraîncărcarea este mai mare de 80 kPa. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs.) de cel puţin 30 cm grosime. după caz. mâl nămol etc.d = Rb. 3. Dacă pilotul străbate umpluturi recente. 2 de la tabelul 5.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7 10 15 20 25 30 35 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 70 32 34 38 41 44 47 50 60 65 72 79 86 93 100 43 46 51 56 61 66 71 32 34 38 41 44 47 50 25 26 28 30 32 34 36 11 12 14 16 18 20 22 7 8 10 12 - OBSERVAŢII 1. Dacă în limitele lungimii pilotului există o intercalaţie de pământ puternic compresibil.k se adoptă pentru adâncimile medii.i.2.2 Ab U li qs.k qb. qb. In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m.k pentru stratul puternic compresibil şi pentru cele de deasupra lui se determină astfel: − când supraîncărcarea este până la 30 kPa. k γb + Rs . valorile qs.k se iau din tabel cu semn negativ.d= unde: Rb. k i li 2 γs (14) 2 γb. corespunzătoare distanţei de la mijlocul stratului i până la suprafaţa terenului ţinând seama de obs.k din tabel cu semn negativ. iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs. pentru toate straturile situate până la limita inferioară a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs.k = −5 kPa.k. determinarea valorilor se face prin impărţirea in orizonturi de max. pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs. se determină. astfel: i) Pentru piloţii de îndesare executaţi prin batere sau vibropresare. − când supraîncărcarea este cuprinsă între 30 şi 80 kPa .k Rs. 4. 7.4.k din tabel multiplicat cu 0.d + Rs. valorile qs. 2m.5 Valoarea de calcul a capacităţii portante ultime la compresiune a piloţilor flotanţi executaţi pe loc se exprimă prin: Rc. iar pentru stratul puternic compresibil qs. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenţei valorile qs.2 γs.2. valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe pământuri coezive. 2.k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a pilotului coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 7 coeficient parţial de siguranţă dat în tabelul 8 suprafaţa bazei pilotului perimetrul secţiunii transversale a pilotului lungimea pilotului în contact cu stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i dată în tabelul 6 valoarea caracteristică a presiunii pe bază Valoarea caracteristică a presiunii pe bază.4 şi cu semn negativ.Valorile qs.k = −5 kPa. cu grosimi mai mari de 5 m. de consistenţă redusă (turbă. cu condiţia asigurării pătrunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egală cu cel puţin diametrul pilotului sau al bulbului: 19/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . k 2 γb + U ∑ qs .k Rb .k se obţin prin interpolare lineară. straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire.

3 1. prin grosimile straturilor. se admite. prin grosimile straturilor.1 greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot D fişa reală a pilotului (adâncimea la care se găseşte baza pilotului. dat în tabelul 10 valoarea de calcul a greutăţii volumice a pământului de sub baza pilotului media ponderată. Nc = 9 valoarea de calcul a coeziunii nedrenate media ponderată. necompactată sau de pământ coeziv plastic moale sau plastic curgător.1 Dc Nq ) (16) unde: α γd γd. de la nivelul fundului albiei.2 1.k = Nc cu.k definită prin relaţia (15) se adaugă termenul γd.2 1. utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru piloţii de dislocuire care reazemă cu baza pe straturi necoezive: qb .1 db Nγ. ţinînd seama de adâncimea de afuiere) iii) În lipsa datelor privind rezistenţa la forfecare a stratului de la baza pilotului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL qb .d factor de capacitate portantă.1 D (15) unde: Nc cu.2 h unde γd.2 este valoarea de calcul a greutăţii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.7 1.2 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . a valorilor de calcul ale greutăţilor volumice ale straturilor străbătute de pilot diametrul pilotului la nivelul bazei factori de capacitate portantă determinaţi în funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară. sau un strat de turbă. pentru infrastructurile podurilor. măsurată de la nivelul terenului natural.2 1.k = α ( γd db Nγ + γd. pentru pământuri coezive. daţi în tabelul 11 fişa de calcul a pilotului: Dc = β db dacă D ≥ β db Dc = D dacă D < β db unde: β coeficient în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului. φ’d. fişa D se consideră doar adâncimea pe care pătrunde pilotul în stratul portant. iar la expresia qb . al stratului de la baza pilotului. sau.d +γd. a valorilor de calcul ale γd.2 1. Tehnologia de betonare a pilotului Betonare în uscat Betonare sub apă .2 1. dat in tabelul 10 OBSERVAŢIE Când deasupra stratului de pământ necoeziv în care pătrunde baza pilotului se află un strat de umplutură recentă.cu injecţie la bază Tabelul 7 Tipul pământului de la baza pilotului coeziv necoeziv Modul de execuţie a pilotului Pilot cu mantaua introdusă prin batere şi betonul compactat prin batere Pilot cu mantaua introdusă prin vibrare şi betonul compactat prin 20/55 γb Tabelul 8 Tipul pământului din jurul pilotului coeziv necoeziv 2 γs 2 1. Nq Dc coeficient determinat în funcţie de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului.

5 250 300 400 550 650 800 900 1000 - 0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL .5 vibrare ( la extragerea coloanei) Pilot forat în uscat şi netubat Pilot forat sub noroi Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat cu tubaj nerecuperabil IC 0.3 1.0 7.8 φ’d ( ) 24.9 1.5.8 17.0 o 48.6 12.k) / γt unde: Rc.3 127.2.cu injecţie la bază .6 45.36…0.6 87.66…1.5 Tabelul 9 ≥1 0.4 200 300 350 500 550 650 750 850 Tabelul 11 700 800 900 1100 1250 1450 1700 1850 2650 3600 400 500 600 750 900 1050 1200 1300 1850 2400 α 0.9 2.2 Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu relaţia [7.m)min / ξ6 } unde: Rc.5 64.45 1.10 SR EN 1997-1/2006]: Rc.0 185.5 0.4 34.6.2.3 1.k valoarea caracteristică a lui Rc Rc.fără injecţie la bază Adâncimea bazei pilotului (m) 3 5 7 10 12 15 18 20 30 40 Tabelul 10 ID 0.7 qb . (Rc.m valoarea măsurată a lui Rc în una sau mai multe încercări 21/55 ___________________________________________________________________________________________________ (17) Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .k ( kPa) 1.2.fără injecţie la bază Betonare sub noroi .k = Min {(Rc.3 32.3 β 10 15 20 Nγ Nq 9.9 600 700 800 950 1100 1300 1500 1700 2400 3200 0.4 1.m)med / ξ5 .6 24.4 din SR EN 1997-1/2006.7 1.65 0.00…0.5 18.6 300 400 500 650 750 900 1050 1150 1600 2000 0. 7.9 1.6 71.4 0.8 500 600 700 850 1000 1200 1350 1500 2100 2800 0.5.d = (Rc.9 1.2.45 1.0 108.35 0.7 1.00 1.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.9 1.5 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza încercarilor de impact dinamic 7.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL (Rc.2.2.m valoarea minimă a lui Rc.m)med (Rc.1 Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7. 7.6. dat în tabelul 12 aria secţiunii pilotului (în cazul piloţilor tubulari se consideră suprafaţa secţiunii inelare) refuzul pilotului (cm) greutatea berbecului (sau a părţii care loveşte) greutatea pilotului (inclusiv a căciulii de protecţie şi a părţii staţionare a berbecului) înălţimea de cădere a berbecului (cm).6 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza formulelor de batere 7. A11 din SR EN 1997-1/2006 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1/2006 ξ5 ξ6 7.2.2 În cazul piloţilor purtători pe vârf. stabilită conform tabelului 13 mărimea cursei berbecului energia de lovire a berbecului (kJ) 2 e Q0 q H0 H1 E0 OBSERVAŢIE Încărcarea caracteristică pe baza datelor din încercarea pe cale dinamică a piloţilor prefabricaţi se poate determina şi cu alte relaţii.4 Rb.m coeficient de corelare dat în tab.3 Rebatere Tabelul 12 a (kPa) 1500 1000 Tipul de berbec Berbec cu cădere liberă sau cu acţiune simplă Berbec diesel sau cu acţiune dublă Piloţi verticali Tabelul 13 Piloţi înclinaţi cu 3 : 1 H0=H1 H0= 100E0 Q0 H0=0. bătuţi într-un pământ necoeziv.8 H1 H0= 80 E0 Q0 22/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .d = (Rb.k) / γb unde: γb coeficient parţial de siguranţă: γb = 1.2q ⎛ aA ⎞ ⋅ + ⎜ ⎟ + Q0 ⋅ H 0 ⎝ 2⎠ 2 e Q0 + q factor ce depinde de tipul pilotului şi condiţiile de batere. valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune se determină cu: Rc. dacă în urma aplicării acestora pentru diferite condiţii de teren se arată că se obţine o concordanţă satisfăcătoare cu rezultatele încercărilor statice. Tipul pilotului şi condiţiile de batere Pilot din beton armat (cu căciulă de protecţie) Pilot din lemn (fără căciulă de protecţie) 7.m)min valoarea medie a lui Rc.k =− unde: a A (18) aA aA Q0 + 0.6.6.6.2.5 din SR EN 1997-1/2006.2.

90 1. r/r0 mu 7. ε = 0.3 ≥2 1.80 1.d (19) unde: Rc.0 0.d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare: mu = 1 pentru piloţii purtători pe vârf şi piloţii flotanţi de îndesare având fişa integral cuprinsă în pământuri necoezive mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distanţa minimă (lumina) între 2 piloţi vecini r0 raza de influenţă a pilotului izolat în planul bazei: r0 = Σ li tgεi unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul εi = (φ’d /4) OBSERVAŢII 1.3.3. In straturile în care se consideră posibilă apariţia frecării negative.d ≤ Rt.6 0. 2.2.8 0.6.4 0.6.2 Relaţia generală de verificare [7.2 0.6 din SR EN 1997-1/2006.d (20) valoarea de calcul a tracţiunii exercitată asupra unui pilot corespunzătoare stării 23/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . 7.8 0.3.00 1. 7.2.70 Tabelul 14 0.3.6.2.95 1.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1 Generalităţi 7.g = mu Rc.7 din SR EN 1997-1/2006.12 SR EN 1997-1/2006] este: Ft.1 din SR EN 1997-1/2006.1. 7.2.d unde: Ft.60 Rezistenţa la tracţiune a pilotului 7.7 Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza interpretării ecuaţiei undei Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe baza interpretării ecuaţiei undei sunt date la 7.8 Capacitatea portantă ultimă la compresiune a unui pilot care lucrează în grup Valoarea de calcul a capaciţătii portante la compresiune a unui pilot care lucrează în grup se determină cu: Rc. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite până la mu = 1 în cazul în care tasarea probabilă calculată a fundaţiei pe piloţi este în limitele acceptabile pentru construcţia respectivă.1.85 1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Condiţiile generale de determinare a numărului de piloţi care trebuie rebătuţi sunt date la 7.

m (Rt.18 SR EN 1997-1/2006] este: Rt.2.3. (Rt.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt date la 7.6.3 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor.15 SR EN 1997-1/2006] este dată de relatia 22.t A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 7.d valoarea de calcul a lui Rt Rt.3.k valoarea caracteristică a lui Rt 24/55 (23) ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei ultime la tracţiune pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi sunt date la 7.t (22) unde: Rt. γs.13 SR EN 1997-1/2006] cu: (21) Rt.3.3.3.m valoarea măsurată a lui Rt în una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi valoarea medie a lui Rt.2 din SR EN 1997-1/2006.k = Min {(Rt.k / γs. 7.3.14 SR EN 1997-1/2006] este: Rt. (Rt.3.m)min coeficient de corelare dat in tab. 7.m (Rt.d = Rt.3.3.2. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ1 coeficient de corelare dat in tab.3 din SR EN 1997-1/2006.2 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei ultime la tracţiune [7.3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt. 7.m)med / ξ1 .k = Min {(Rt.3 Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a rezistenţei la tracţiune [7.2.cal)med / ξ3 .17 sau 7.3.m)min / ξ2 } unde: Rt.2 limită ultime valoarea de calcul a lui Rt Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită pe baza încărcărilor statice de probă pe piloţi 7.d 7.m)med valoarea minimă a lui Rt. A6(RO).3.k valoarea caracteristică a lui Rc coeficient parţial pentru rezistenţa la tracţiune a unui pilot dat in tab.6.cal)min / ξ4 } unde: Rt.3 Rezistenţa la tracţiune de calcul se calculează [7. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 ξ2 7. 7.2 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune [7.k valoarea caracteristică a lui Rt Rt.

k = ΣAs.3.d = U ∑ q s .4 Valoarea de calcul a rezistenţei la tracţiune a piloţilor prefabricaţi introduşi prin batere se poate stabili.k qs.i unde: Rs.3.d = U ∑ q s .2 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii executaţi pe loc se determină cu: Rt . pe baza datelor din încercarea de penetrare statică. U. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 sau Rs.i qs.4. qs. γs3 7.cal (Rt.i.2 γm conform semnificaţiilor precizate la relaţia 14 coeficient parţial: γm = 2.k. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 coeficient de corelare dat in tab.i.4 Rezistenţa ultimă la tracţiune stabilită prin metode prescriptive 7. li.i.cal coeficient de corelare dat in tab.4.1 Rezistenţa ultimă la tracţiune pentru piloţii prefabricaţi se determină cu: Rt .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Rt.k (24) valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot suprafaţa laterală a pilotului în stratul i valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i 7.4 7.3. γs.4 Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală pentru structura suportată de piloţi) 7.cal)med (Rt.ki ⋅ li γ m ⋅γ s (26) 1 unde: U.i.4.1 Generalităţi 25/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3.cal)min ξ3 ξ4 valoarea calculată a lui Rt pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului valoarea medie a lui Rc.3. li. up.k. qs.cal valoarea minimă a lui Rc.k As.4 7. γs.d= γs Fl 3 ⋅ U up conform semnificatiilor precizate la relatia 7 (25) unde: Fl.1 γm conform semnificatiilor precizate la relatia 13 coeficient parţial: γm = 2.ki ⋅ li γ m ⋅γ s (27) 2 unde: U. cu: Rt.

3 Fundaţii pe piloţi supuşi solicitaţi la tracţiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7. 7.d (29) unde: valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot corespunzătoare stării limită Ftr .d ultime Rtr.d ≤ Rtr .1.7.4. trebuie considerate ca aproximative.2.1.2 Fundaţia pe piloţi supuşi la compresiune Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1 din SR EN 1997-1/2006.2 din SR EN 1997-1/2006. de felul celei indicate în anexa D.1 din SR EN 1997-1/2006.4.1.6. 8.6.2 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi 8. 7.4.4.2.4. PILOŢI SUPUŞI LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE 8.1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza încărcărilor de probă pe piloţi sunt date la 7.d = unde: Rtr.2 din SR EN 1997-1/2006.k γ tr (30) valoarea caracteristică a încărcării transversale.3 Metode analitice pentru calculul deplasărilor verticale ale fundaţiei pe piloţi. 7.2 Relaţia generală de verificare [7.6.3 din SR EN 1997-1/2006.k Rtr . stabilită cu luarea în considerare a 26/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2 Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi pentru condiţiile stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile: s ≤ sacc unde: s sacc (28) deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi 7.1. 8.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.1 Generalităţi 8.d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oricăror încărcări axiale de compresiune sau de tracţiune 8. 8.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 7.7.2 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se calculează cu: Rtr .4.1.1 Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.4.4.19 SR EN 1997-1/2006] este: Ftr .

1 Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului sunt date la 7.4. 3.5 l0 .3 Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului 8. svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi suportată de un mediu deformabil caracterizat printr-un modul orizontal al reacţiunii terenului (mediu Winkler). determinat conform reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat OBSERVAŢII 1. În anexa A se prezintă o metodă de calcul a unui pilot izolat supus la solicitări transversale.65 şi pământuri coezive cu IC = 0. în care l0 reprezintă valoarea corespunzătoare stratului de la suprafaţă.00 27/55 l0 4d 3d 2d ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .5 Nisipuri cu ID = 0.4 Rezistenţa la încărcare transversală prin metode prescriptive 8.51÷ 0.4.2 Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung.k = unde: l0 Mcap 2 M cap l0 M cap l0 în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31) în cazul pilotului considerat articulat în radier (32) lungimea convenţională de încastrare.k = sau Rtr.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL factorului de corelare ξ din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007 în funcţie de numărul încărcărilor de probă coeficient parţial: γtr = 2 γtr 8.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot se utilizează doar în fazele preliminare de proiectare.66 şi pământuri coezive cu IC = 0.35 şi pământuri coezive cu IC ≤ 0. 8.75 Nisipuri.3.36 ÷ 0. nisipuri cu pietriş cu ID ≥ 0. 8.3. valorile l0 sunt date în tabelul 15 momentul încovoietor capabil al secţiunii pilotului. 8.7. Relaţiile pot fi utilizate în cazul când fişa pilotului D > 5l0 2. Tabelul 15 Tipul pământului Nisipuri cu ID ≤ 0. l0 se stabileşte ca medie ponderată (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunzătoare straturilor întâlnite pe o adâncime egală cu 1.76 ÷ 1.3 din SR EN 1997-1/2006. Nu se utilizează lungimea l0 din tabelul 14 la calculul săgeţii piloţilor. În cazul unei stratificaţii neomogene.2 Rezistenţa caracteristică la încărcare transversală a piloţilor verticali în radiere joase se determină cu: Rtr. în ipoteza că terenul reprezintă un mediu Winkler.

9.1.7.3 Rezistenţa de calcul la încărcare transversală se determină cu: 1.1.4 din SR EN 1997-1/2006.95 0.1 Condiţiile generale de determinare a deplasării transversale sunt date la 7.4 La piloţii executaţi pe loc.5. 9.2 În anexa B se prezintă o metodă de calcul spaţial al grupei de piloţi în ipoteza radierului rigid şi a terenului ca mediu Winkler.5d Rtr.k γ tr coeficient parţial: γtr = 2 (33) γtr 8.d = unde: Rtr .3 Piloţii supuşi la încărcări de tracţiune trebuie concepuţi pentru a suporta întreaga forţă de smulgere pe întreaga lor lungime.85 0. inclusiv transportul şi baterea dacă este cazul.00 8.1 Condiţiile generale sunt date la 7. 9.75 OBSERVAŢIE Coeficienţii de reducere menţionaţi sunt suplimentari faţă de coeficienţii condiţiilor de siguranţă care ţin seama de dimensiunile secţiunilor transversale şi de poziţia de turnare a betonului stabiliţi conform STAS 10107/0-90.1 Generalităţi 9.2 Alcătuirea pilotului trebuie astfel concepută încât să facă faţă tuturor situaţiilor la care pot fi supuşi piloţii atât pe parcursul execuţiei. 8. valorile rezistenţelor corespunzătoare clasei betonului se afectează cu următorii coeficienţii de reducere daţi în tabelul 16: Condiţiile de betonare Betonare în uscat Betonare sub apă Betonare sub noroi de foraj Tabelul 16 Coeficient de reducere 0. 9. cât şi în exploatare. 9. dacă este necesar.5 Deplasare transversală 8.1.2 Elemente constructive specifice piloţilor executaţi pe loc 28/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .4. PROIECTAREA STRUCTURALĂ A PILOŢILOR 9.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pământuri coezive cu IC >1.5.1.8 din SR EN 1997-1/2006.

diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul exterior al tubajului. OBSERVAŢIE 1.2.1. În cazul piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil.1 Beton Piloţii se realizează din beton de clasă cel puţin C12/15 (B 15).2. dacă este cazul.6. Tipul şi marca de ciment se stabilesc funcţie de clasa betonului şi agresivitatea mediului în care se execută piloţii. diametrul pilotului se consideră egal cu diametrul uneltei de săpare. 9.1. Dimensiunea maximă a agregatelor trebuie să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre valorile: → 1/ 4 din ochiul carcasei de armătură . PC 52 sau S500.1 Materiale 9. exprimată prin tasarea conului.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9. 9.2.2. → 1/ 4 din diametrul interior al coloanei de betonare. Se folosesc aditivi plastifianţi şi. la alcătuirea reţelei de betonare trebuie să se ţină seama de reglementările specifice. 2. 29/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Raportul A/ C trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0. → 15…18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi de foraj.2. Consistenţa betonului. → 31 mm. sortate. trebuie să fie de: → 10…15 cm la betonarea în uscat.1 Dimensiuni caracteristice 9.1 Diametru Diametrul pilotului se stabileşte funcţie de tehnologia de execuţie ce se adoptă.1. → 1/ 2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii.2. Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive. În cazul piloţilor foraţi în uscat şi netubaţi precum şi în cel al piloţilor foraţi sub noroi.2 Armătură Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37. întârzietori de priză.2 Alcătuirea piloţilor 9. Dozajul minim de ciment : 350 kg/m3 400 kg/m3 pentru betonare în uscat pentru betonare sub apă sau sub noroi de foraj Agregatele trebuie să fie de râu.2.2.

după cum rezultă în urma calculului de rezistenţă a elementului de beton armat sau din condiţii constructive. se poate prevedea o injectare la baza pilotului sau în lungul suprafeţei laterale a acestuia.3.3 Carcasa de armătură poate să aibă secţiunea constantă sau variabilă în lungul pilotului.2.5 m după îndepărtarea stratului de rocă alterată.2. 9. 9. lungimea pilotului se stabileşte astfel încât să se asigure încastrarea necesară în teren. cu înălţimea cel puţin egală cu diametrul secţiunii curente a pilotului.3. Evazarea se face sub forma unui trunchi de con.20 m (d .4 Injectare la bază sau în lungul suprafeţei laterale a pilotului forat Pentru sporirea capacităţii portante a pilotului forat precum şi pentru micşorarea deformaţiilor datorate terenului de la bază.3 Evazare la bază Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza pătrunde într-un strat cu coeziune mare. Dacă stratul portant este constituit dintr-o rocă stâncoasă.2. ţevile prin care urmează a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobează în corpul pilotului.2.1. Se recomandă ca lungimea pilotului forat de diametru mare să se determine în funcţie de adâncimea la care se întâlneşte stratul practic incompresibil. având rezistenţa la compresiune cu deformare laterală liberă (compresiune monoaxială) de cel puţin 200 kPa la forarea în uscat şi 300 kPa la forarea în apă. inele de rigidizare şi distanţieri. eventual slăbit prin operaţia de forare.2. prin efectul combinat al frecării pe suprafaţa laterală şi al rezistenţei în planul bazei. este raţional ca diametrele să fie cât mai mari.3 Armarea piloţilor 9.2. La piloţii cu solicitări orizontale importante. Reţeta şi tehnologia de injectare se precizează în caietul de sarcini. 9.2. Se recomandă ca aria secţiunii bazei lărgite să nu depăşească de trei ori secţiunea curentă a pilotului.diametrul pilotului).3. se admite ca încastrarea să se facă pe minimum 0. 9. În cazul piloţilor purtători pe vârf precum şi în cazul unor solicitări orizontale importante.20 m şi 1. etrieri sau fretă.1. În acest scop.2 Armarea piloţilor se face cu carcase de armătură formate din bare longitudinale.3 Dispunerea piloţilor în radier 30/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .2.1 Armarea piloţilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004. Adâncimea de pătrundere a pilotului în stratul portant trebuie să fie de cel puţin 2 d la piloţii cu d < 1.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 3. 9. pilotul să transmită la teren încărcarea axială de calcul care îi revine. fiind coborâte în gaura forată odată cu carcasa de armătură.1. 9.5 d la piloţii cu d ≥ 1.2 Lungime Lungimea se stabileşte astfel încât.2. 9.

3 Distanţa între faţa exterioară a piloţilor marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie minimum 1 d. → condiţiile geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia în timpul construcţiei şi al exploatării acesteia etc. dar nu mai mică decât cea prevăzută la pct. 31/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3. 9. Înălţimea radierului se determină din calcul. este de: în cazul piloţilor de îndesare 3 D în cazul piloţilor de dislocuire →2d+ 100 unde: d diametrul sau latura mică a secţiunii pilotului D fişa reală a pilotului 9.2 Repartizarea piloţilor sub radierul fundaţiei se face. 9.4 Lungimea părţii piloţilor cuprinsă în radierul de beton armat se determină în funcţie de tipul de solicitare şi de tipul şi diametrul armăturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton armat turnat sub apă sau betonul de egalizare) conform reglementărilor tehnice specifice. dar nu mai puţin de 40 ori diametrul barelor cu secţiune constantă sau de 20 ori diametrul barelor cu profil periodic. 9. dar nu mai mică de 25 cm.4.1 → 3d Distanţa minimă între axele piloţilor. iar armăturile longitudinale ale piloţilor să se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.4.4.4. de regulă.4. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15 cm.4.4. → posibilitatea de umflare prin îngheţ a pământurilor etc. 9. dar nu va fi mai mică de 30 cm.4.3. piloţii trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm.4 Alcătuirea radierului 9.2 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de smulgere sau la forţe orizontale mari. care impun preluarea acestora prin piloţi consideraţi încastraţi în radier.4. 9.2. radial sau în şah.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabileşte în raport cu : → existenţa subsolurilor şi instalaţiilor subterane.4.). măsurată în teren.1 În cazul fundaţiilor pe piloţi supuşi la solicitări axiale de compresiune şi la forţe orizontale reduse. Clasa betonului trebuie să fie minim C12/15 (B 15). 9.4.4.2 Radierul de beton armat se calculează sub acţiunea încărcărilor de la suprastructură şi a reacţiunilor din piloţi.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 9. în rânduri paralele. care pot fi preluate de piloţii consideraţi articulaţi în radier. 9. iar armăturile longitudinale ale piloţilor trebuie să se înglobeze în radier pe o lungime determinată prin calcul.1 şi 9.

10.1 Supravegherea execuţiei 10. carotaj radioactiv. se aplică numai la acei piloţi la care datele din fişa de forare . procedeul fiind costisitor şi reclamând utilaje speciale.2. → piloţii la care în timpul execuţiei s-au produs deficienţe care pot afecta calitatea betonului. → un număr de piloţi stabilit prin proiect (minim 10 % din numărul total de piloţi şi cel puţin un pilot la fiecare fundaţie). Controlul se face.2. 10.2 Controlul calităţii piloţilor după execuţie constă din: → controlul calităţii betonului din corpul pilotului. → metode nedistructive (carotaj sonic. → extragerea de carote (după dezvelire sau prin forare la suprafaţă cu mijloace adecvate).2 Controlul calităţii piloţilor puşi în operă 10.1. 10. acestea se aplică atât piloţilor suspectaţi de lipsă de continuitate cât şi prin sondaj.9 din SR EN 1997-1/2006.betonare precum şi alte observaţii pe parcursul execuţiei pun la îndoială continuitatea.2. 10.1.2.1 Condiţiile generale sunt date la 7. 10.1 pentru controlul calităţii betonului pus în operă.1 Controlul calităţii betonului pus în operă se face pentru: → piloţii la care încercarea epruvetelor nu a dat rezultate corespunzătoare clasei prescrise în proiect.2.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL 10. 10. proiectantul decide dacă piloţii încărcaţi 32/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . proiectant şi executant. 10.2.9 din SR EN 1997-1/2006. impedanţă mecanică etc.2. prin : → dezvelirea piloţilor respectivi. spre exemplificare.2. În funcţie de rezultatele obţinute. → metode nedistructive. la alegere.1. → încărcări de control pe piloţi.2.3 În anexa E se prezintă. Condiţiile specifice sunt date în SR EN 12699/2004 şi SR EN 1536/2004.2 Verificarea continuităţii corpului pilotului se poate face prin: → carotare pe întreaga lungime a pilotului. 10. SUPRAVEGHEREA EXECUŢIEI ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PILOŢILOR 10. ). aleşi prin înţelegere între beneficiar. conţinutul unei fişe de forare-betonare.1 Condiţiile generale sunt date la 7.2.3 Încărcări de control pe piloţi Încărcările de control se prevăd pentru piloţii care nu corespund condiţiilor de calitate prevăzute la caietul de sarcini. în condiţiile specificate la pct. Se programează încărcări de control la cel puţin 25 % din totalul piloţilor care nu corespund condiţiilor de calitate.2. → verificarea continuităţii corpului pilotului.

Proceedings of the ERTC 3 Seminar. Proceedings of the ERTC 3 Seminar.European Practice. monitoring and quality control". 1997 "Geotechnical Design to Eurocode 7". E. Brussels. Orr.European Practice. Jardine. Holeyman. 1997 "Design of axially loaded piles and piles groups . Moormann.German practice" in Design of Axially Loaded Piles .L. 1999 STAS 2561/4-90 NP 045-2000 NP 106-85 Frank. Brussels. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. L. in Design of Axially Loaded Piles . 33/55 ___________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Berlin. Balkema.Section 7”.T. driving formulae. Brussels. R. Balkema. R. 17-18 April 1997.J. Chow. 2008 "Pile dynamic testing. BIBLIOGRAFIE SR EN 1997-1/2006 SR EN 1997-1/NB/2007 STAS 2561/1-83 STAS 2561/3-90 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Sectiunea 7: Fundaţii pe piloţi Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale Anexa naţională Teren de fundare PILOŢI Clasificare şi terminologie Teren de fundare PILOŢI Prescripţii generale de proiectare Teren de fundare PILOŢI FORAŢI DE DIAMETRU MARE Prescripţii generale de proiectare. A. Workshop „Eurocodes: background and application”.European Practice”. 17-18 April 1997. Brussels. Springer Nerling. Frank. Balkema. Farell. R. Proceedings of the ERTC 3 Seminar. 17-18 April 1997. R. 1997 „Design of pile foundation following Eurocode 7. 17-18 April 1997. În urma acestor încărcări se precizează soluţiile de remediere care să asigure condiţiile de rezistenţă şi stabilitate ale fundaţiei.C. Chr. Katzenbach. Brussels. 1997 "Improved pile design methods from filed lesting research". execuţie şi recepţie Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia baretelor pentru fundarea construcţiilor „Some comparison of safety for axially loaded plies. in Design of Axially Loaded Piles . in Design of Axially Loaded Piles .European Practice. Balkema.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL se înglobează în lucrare şi dacă este cazul extinderea încărcărilor de control şi la ceilalţi piloţi. F.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXE 35/55 _________________ ___________________________________________________________________________________________________ ____________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

1 A.1 Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITĂRI TRANSVERSALE FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC A. A.1 c).1) (EI) p 4 + p r = 0 dz în care presiunea reactivă p r se determină cu relaţia: pr = Es y iar (EI)p este rigiditatea la încovoiere a secţiunii pilotului.2 Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării terenului. se recomandă să se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z). A. A. Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poartă denumirea de coeficient al reacţiunii laterale Es .1 a) supus la încărcări transversale (forţă tăietoare. definit într-un sistem de axe (fig.1 b). A. moment încovoietor) terenul de fundare se asimilează cu un mediu (de tip Winkler) alcătuit din resoarte independente (fig. A.1 suferă deformaţia y=y(z).3 Considerând că un pilot acţionat de solicitări transversale conform fig. 35/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . Fig. în urma căreia se mobilizează din partea terenului presiunea reactivă p r = p r (z) (fig. se poate exprima echilibrul diferenţial cu relaţia: d4y (A. A.

5) M T(z) = PA t (z / D) + B t (z / D) (A. A. Se reprezintă valorile Es funcţie de adâncimea z şi se construieşte dreapta medie prin e) aceste puncte.5 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel: Se determină curbele p-y la diferite adâncimi. M(z).3 din anexa C. C. Aθ(z/D)…Bt(z/D) sunt coeficienţi de influenţă funcţie de fişa redusă z max = D / λ şi funcţie de adâncimea relativă z/D. b) Cu valoarea estimată se calculează translaţiile y(z) cu relaţia (A. iar (EI) p λ=5 mh Pentru piloţii opriţi cu baza în terenuri nestâncoase coeficienţii de influenţă se iau conform tabelelor A.1 şi A. . ultimele rezultate fiind admise ca valabile. acordând prioritate zonei superioare a a) stratificaţiei pe o adâncime de aprox. 5d. Se estimează o primă valoare pentru modulul mh. By(z/D).2. Panta acestei drepte reprezintă noua valoare a coeficientului m*h.y). A. rotirea. cu coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu adâncimea: (A. c) Pe baza datelor din curbele p-y şi cu valorile translaţiilor y(z) se determină coeficienţii d) reacţiunii laterale secanţi Es(z) (fig. iar Ay(z/D).3) y( z ) = A y ( z / D) + B y ( z / D) (EI) p (EI) p θ(z) = Pλ2 Mλ A θ ( z / D) + B θ ( z / D) (EI) p (EI) p (A. în care d este diametrul pilotului sau latura secţiunii transversale perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu: 1) Ipoteza terenului linear-elastic.3). construirea curbelor se poate face conform pct.2 din anexa C. c cu o altă valoare pentru mh. cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul de solicitare şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z. A. 2) Ipoteza terenului nelinear.2 a).2 b).dacă comparaţia este pozitivă. C. calculul se opreşte. trecând prin origine(fig.dacă comparaţia este negativă. θ(z).4 Calculul deformaţiilor şi eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relaţiile: Pλ3 Mλ2 (A. f) Se compară: g) m * − m h ≤ toleranta h . se reia calculul de la pct. care se poate determina conform pct.2) Es = mh z în care mh se numeşte modulul coeficientului reacţiunii laterale. A.6) λ în care y(z).NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Pentru rezolvarea ecuaţiei (A.4) Μ (z) = PλA m (z / D) + MB m (z / D) (A. T(z) sunt deplasarea. momentul încovoietor şi forţa tăietoare în secţiunea pilotului de la adâncimea z. 36/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .

2 37/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .02 mh…0.05 mh.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL . Fig.toleranţa se acceptă în limitele 0. A.

684 -0.409 -3.561 -0.715 -0.047 -2.199 -3.387 -0.018 0.041 0.063 Bθ 1.475 1.992 2.034 1.292 Aθ -1.012 z max ≥ 5 By -1.490 1.60 0.098 -0.236 0.557 Bθ 1.780 -0.125 0.599 -0.803 -0.272 -0.160 -0.015 Aθ -1.15 0.752 -0.713 3.105 0.687 0.295 -0.957 -2.198 1.805 1.444 2.625 -1.978 -0.285 0.277 0.706 -1.219 -0.163 -0.874 -1.90 1.025 Aθ -1. D.712 1.685 0.581 -1.40 0.80 0.314 1.003 -0.107 -0.672 -0.162 Ay 2.333 -3.006 -0.761 0.452 1.391 -1. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.078 -0. În cazul piloţilor la care z max > 5 .042 -0.763 1.139 0.505 1.707 1.076 0.494 z max = 3 By -1.363 -0.306 -0.053 3.361 2.865 -0.574 -0.110 0.342 1.078 -0.099 0.482 -1.972 -0.036 0.003 -0.175 2.758 -1.591 -0.701 1.581 0.049 OBSERVAŢII: 1.025 Ay 2.828 -2.751 0.084 0.575 -1.267 -0.106 -0.048 0.169 -1.386 0.758 -1.242 0.190 0.241 -0.918 -0.288 -1.888 -2.512 1.30 0.064 0.041 -0.046 2.364 -0.795 2.520 -0.667 -1.465 2.310 -1.530 -1.789 1.395 2.963 0.153 -0.014 1.340 0.337 -1.392 -3.553 0.055 -0.052 -0.211 -1.00 0.935 -1.048 0.497 -1.1 z/D 0.935 0.498 -2.326 -0.192 3.731 4.206 0.10 0.258 -1.228 0.165 0.193 -0.435 -0.106 -0.416 -3.555 0.393 4.623 -1.182 -0.419 Aθ -3.409 -1.028 2.059 -0.052 0.488 0.247 0.455 0.338 0.794 -2.700 2.893 2.003 Bθ 1.416 -3.092 2.182 -1.432 -1.972 0.293 -1.097 0.673 -0.024 0.438 2.291 2.649 -1.081 0.100 -2.718 2.534 0.248 -3.038 -0.108 z max = 4 By -1.018 -0.625 -1.068 -0.488 -1.192 0.293 -3.447 -0.066 0.020 0.645 1.00 Ay 4. în locul fişei reale.069 -0.333 0.076 1.137 0.801 0.060 0.25 0.121 1.439 z max = 2 By -3.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.059 0.148 -3. din prima coloană a tabelului.594 -0.925 0.219 -0.256 1.174 -0.097 -3.538 -0.853 0.141 0.093 0.075 0.378 3.728 2.742 -1.70 0.05 0.121 0.50 0.085 Ay 2.225 0.606 1.241 0.028 0.623 -1.091 0.520 2.863 0.367 -3.437 2.864 -0.002 -0.951 1.45 0.072 0.051 -0.062 0.033 -0.079 -0.094 2.262 0.458 0.691 0.147 0.047 2.000 -0.595 -1.023 -0. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 38/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .639 1.030 0.035 0.018 0.874 -0.608 2.458 0.825 Bθ 3.601 0.35 0. 2.186 0.747 0.108 0.254 0.059 -0.846 -2.20 0.205 1.

189 0.036 0.071 0.25 -0.998 0.384 -0.898 0.872 0.000 0.635 -0.281 0.194 0.993 0.000 În cazul piloţilor la care z max > 5 .614 0.058 0.444 -0.475 0.474 0.104 -0.127 -0.70 -0.919 0.390 -0.695 -0. se foloseşte fişa de calcul Dc=5λ.428 0.688 0.754 0.773 0.000 Bt 0.959 0.511 0.770 -0.000 z max = 4 Bm 1.001 0.622 -0.864 0.336 0.091 -0.407 0.000 At 1. 2.366 -0. în locul fişei reale.795 0.674 0.519 0.987 0.482 0.647 -0.326 0.000 -0.293 0.996 0.459 -0.000 Am 0.359 0.910 0.289 -0.141 0.000 0.959 0.000 OBSERVAŢII: 1.512 0. Pentru valori intermediare ale lui z max şi ale raportului z/D se interpolează liniar 39/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .423 0.979 0.000 0.074 -0.2 z/D Am 0.20 -0.000 0.30 -0.419 0.410 0.287 -0.996 0.475 0.594 0.000 Bt 0.750 0.440 0.044 0.294 0.405 0.727 -0.851 0.243 0.604 -0.270 0.667 0.149 -0.443 0.000 0.722 0.199 0.031 0.489 0.05 -0.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul A.064 -0.998 0.460 0.491 0.159 0.955 0.251 0.000 z max = 3 Bm 1.10 -0.192 0.927 0.000 0.058 0.945 0.229 -0.865 0.857 0.000 z max ≥ 5 Bm 1.220 -0.328 -0.724 -0.766 -0.521 -0.40 -0.019 -0.120 0.50 -0.000 At 1.639 0.906 0.80 -0.739 -0.357 0.147 0.131 0.126 0.000 0.010 0.111 0.246 0.194 -0.709 -0.000 0.075 0.810 0. D.000 0.298 -0.763 -0.142 0.531 -0.495 0.237 0.660 -0.216 0.327 -0.413 0.021 -0.225 0.025 0.968 0.852 0.174 0.202 0.364 0.593 0.90 -0.415 -0.582 -0.021 -0.000 0.039 0.197 -0.378 -0.000 0.000 Bt 0.873 0.290 -0.775 0.522 0.762 -0.467 0.447 0.00 0.811 0.663 -0.161 0. din prima coloană a tabelului.970 0.000 Am 0.163 -0.365 0.369 0.287 0.000 At 1.530 -0.603 0.35 -0.000 0.024 -0.000 At 1.195 -0.398 -0.914 0.352 0.429 0.530 -0.000 Am 0.055 0.546 0.704 -0.050 0.60 -0.15 -0.033 0.271 0.066 -0.004 0.551 0.418 -0.438 0.244 -0.268 0.814 0.519 0.447 -0.000 Bt 0.653 -0.427 0.000 0.000 -0.497 0.320 0.099 0.446 0.615 -0.008 0.419 0.00 0. z max = 2 Bm 1.975 0.023 0.641 0.023 -0.526 -0.332 0.531 -0.937 0.382 0.999 0.209 0.041 0.722 0.628 0.271 -0.005 -0.000 -0.987 0.096 -0.068 -0.423 -0.747 0.049 1.

mz) în secţiunea de încastrare a fiecărui pilot i. Fig. . Fz . M y .se determină matricea de rigiditate [Ki] a fiecărui pilot i.θx.v. 40/54 B.w. conform pct. .se determină matricea de rigiditate a grupului de piloţi [K] în raport cu sistemul general de axe.verificarea.determinarea deplasărilor {DT}T=(u. .1 Calculul se efectuează în următoarele etape: . B.determinarea diagramelor de eforturi secţionale în lungul fiecărui pilot.se rezolvă sistemul de ecuaţii: [K}{D}={F} (B. B.2 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . dacă este cazul. B. în . . în raport cu sistemul local de axe Oixiyizi . .1 Cunoscându-se acţiunea exterioară pe radier. .1) se cere: T radier. {F} = (Fx .1) şi se determină vectorul deplasărilor radierului. M z ) (fig.3. Oxyz. Fy .fy. {D}.mx.my.fz.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPAŢIAL DE PILOŢI CU RADIER RIGID B. M x . θy.verificarea de rezistenţă a secţiunii piloţilor şi verificarea la capacitatea portantă în raport cu terenul. prin asamblarea rigidităţilor locale şi transformarea sistemelor de coordonate. la starea limită de deformaţii.determinarea eforturilor {fi}T=(fx.θz).

δyy. În cazul piloţilor cu fişă liberă l0. mx=1. fz=1. fy=1.se efectuează calculul eforturilor în lungul axei pilotului. expresiile coeficienţilor de flexibilitate se determină adăugând la deplasările calculate la nivelul terenului. conform prevederilor din anexa A.se fac verificări la capacitatea portantă în raport cu terenul conform pct. deplasările δxx. .se fac verificări de rezistenţă ale secţiunii pilotului conform reglementărilor tehnice specifice. În cazul piloţilor cu simetrie axială a secţiunii transversale: δ xx = δ yy = δ x δ θθx = δ θθy = δ θ δ xθ = δ yθ = δ θx = δ θy 2. δyθ=δθy. deplasările pe consola de lungime l0. δxθ=δθx. my=1 şi mz=1 în capul pilotului. câte o solicitare unitară fx=1. .2. Se aplică.se determină vectorul deplasărilor {di} la capul fiecărui pilot.3) . în mod succesiv. astfel: ⎡ λ2 ⎤ l0λ λ2 l 0 l3 λ3 0 δx = A y (0) + ⎢ A θ (0) + B θ (0)⎥ l 0 + B y (0) + (EI) p (EI) p (EI) p 3(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ δ xθ = δθ = 2 ⎡ λ ⎤ l0 λ2 B y (0) + ⎢ B θ (0)⎥ l 0 + = δ θx (EI) p 2(EI) p ⎢ (EI) p ⎥ ⎣ ⎦ l λ Bθ + 0 (EI) p (EI) p 41/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Se consideră un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig.se determină solicitările pe capul pilotului: {fi}=[Ki]{di} (B.3. δθθx.3 Determinarea flexibilităţii pilotului izolat B. şi se determină conform prevederilor din anexa A. B.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL . în raport cu sistemul propriu de axe: {di}=[ri][li]{D} (B.2) în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotaţie şi respectiv translaţie. OBSERVAŢII: 1. dacă se impun. . .2). şi δθθy. 5. mărimi ce au semnificaţia de coeficienţi de flexibilitate. B.se fac verificări la starea limită de deformaţii.

pe baza unor modele teoretice adecvate. b) La răsucire .pe baza unor modele teoretice adecvate.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig. B.3. Se recomandă să se considere încărcarea N0 ce revine piloţilor din grup sub acţiuni permanente. încărcarea axială aferentă.4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat. În cazul piloţilor cu fişă liberă pe lungimea l0 trebuie să se ţină seama şi de efectele acesteia. 2.2 Pentru gradele de libertate necuplate de translaţia axială.din încărcări de probă: δz = s0 N0 deplasarea capului pilotului. . deplasarea δz şi răsucirea δϕ se determină astfel: a) La translaţie verticală . B. 42/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . în care s0 N0 OBSERVAŢII 1. În cazul grupului de piloţi la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomandă folosirea flexibilităţii diferenţiate pentru piloţii comprimaţi şi pentru cei supuşi la tracţiune.2 B.

1) devine: K xx u + K xz w + K xθ θ y = Fx K zx u + K zz w + K zθ θ y = Fz K θx u + K θz w + K θθ θ y = M y 43/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .3) sistemul (B. În cazul grupului plan de piloţi (fig. B.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Matricea de rigiditate are forma: u Kx 0 0 0 Kθ x 0 v 0 Ky 0 Kθ y 0 0 w 0 0 Kz 0 0 0 θx 0 Kyθ 0 Kθ(x) 0 0 θy Kθ 0 0 0 Kθ(y) 0 θz 0 0 0 0 0 Kϕ fx fy fz mx my mz în care K x ( y) = K θx ( y) = Kθ = δθ 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δ θx ( y) 2 δ x δ θ − δ θx ( y) δx 2 δ x δ θ − δ θx ( y) K z = 1/ δz K ϕ = 1/ δϕ OBSERVAŢIE Indicii din paranteze arată că relaţia se aplică şi pe direcţia (y). În cazul piloţilor având secţiunea transversală cu simetrie axială mărimile după cele 2 direcţii din plan sunt egale.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.3 în care np 1 K xx = ∑ (K xx cos 2 α + K z sin 2 α K xz = ∑ (K z − K x ) sin α cos α = K zx 1 np K xθ = ∑ x i (K z − K x ) sin α cos α + ∑ K xθ cos α = K θx 1 1 np np K zz = ∑ (K z cos 2 α + K x sin 2 α) 1 np K zθ = −∑ x i (K z cos 2 α + K x sin 2 α) −∑ K xθ sin α = K θz 1 1 np np K θθ = ∑ x i2 (K z cos 2 α + K x sin 2 α) + ∑ K θ 1 1 np np 44/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B.

5 în celelalte cazuri. conform tabelului C. Dacă în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienţi de proporţionalitate Ki diferiţi ( cu peste 50%) faţă de media ponderată linear cu grosimile. hiperbolă. iar grosimea fiecărui strat hi este cel puţin egală cu lăţimea de calcul a pilotului bc . în metri.5 ≤ D (C.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL C. Coeficientul Es se determină cu relaţia: E s = m h z = Kb c z (kPa) (C. ce se determină cu relaţia: y 1 y (C. cu condiţia verificării piloţilor prin încărcări de probă.Porţiunea OA. K cu relaţia: K= ∑ K h (h i =1 i i n i 2 k + 2∑h j) j=i +1 n l (C.2) în care d1 diametrul sau latura secţiunii transversale.1 Curba p-y la o cotă curentă z.5d+0.3) C.1) în care K bc d coeficient de proporţionalitate.1) se compune.4) = + p K 0 αp d 45/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Valorile parametrilor geotehnici utilizaţi în calculul piloţilor se recomandă să fie determinate experimental. care se calculează cu relaţia: l k = 3. (fig. Coeficientul K se determină pentru straturile de pământ aflate până la o adâncime lk . lăţimea de calcul a pilotului. în metri. perpendiculară pe direcţia planului de acţiune a încărcării transversale. din următoarele porţiuni: . bc =1. în metri. D fişa pilotului. de regulă.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear C. în metri. care se ia astfel: bc =d+1 la piloţi foraţi şi coloane având diametrul d ≥ 0. În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezentul cod. în metri. C. se evaluează un coeficient echivalent. C.2 Determinarea coeficientului reacţiunii laterale Es variabil linear cu adâncimea. diametrul sau latura secţiunii transversale.1. paralelă cu planul de acţiune a încărcării transversale.5d 1 + 1.3. în kilonewtoni pe metru la puterea a patra.8 m şi pentru barete.

care se ia : β=0.2.2 pentru pământuri coezive.6≤e<0. pietrişuri şi bolovănişuri cu umplutură de nisip. corespunzătoare la 50 % din deviatorul de rupere.00.3.25 coeficient conform tabelului C.25<Ic≤0. determinat cu relaţia: 1 (C.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL valabilă pentru p ≤ pd şi y ≤ βd în care pd presiunea ultimă de calcul determinată conform pct.2.00.00. C.3 în kilonewtoni pe metru pătrat. Nisipuri mari Nisipuri cu pietriş.5<Ic≤1. în lipsa datelor experimentale se pot adopta valorile precizate în cadrul observaţiei de sub tabelul C.5.25 Argile şi argile prăfoase având 0. d pd K0 = ξ la pământuri coezive.2 sau C.5) α= 1 − p d /( K i zβ d ) β K0 coeficient ce depinde de tipul pământului şi al încărcării. Tabelul C. Prafuri nisipoase având Ic≤1. panta iniţială care se ia astfel: b K 0 = K c z la pământuri necoezive. d (ε c ) 0. Nisipuri fine şi nisipuri mijlocii Argile şi argile prăfoase având Ic>1. Prafuri nisipoase având Ic>1.1 Coeficientul de proporţionalitate K. 2500…5000 2000…4000 ξ 5000…8000 8000…13000 - 4000…6000 6000…10000 10000…20000 46/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . α coeficient de siguranţă. εc deformaţia axială determinată prin încercarea la compresiune triaxială.8 Argile şi argile prăfoase având 0. kN/m4 Tipul pământului piloţi prefabricaţi piloţi executaţi pe loc 650…2500 500…2000 Argile şi argile prăfoase având Ic≤0.04 pentru pământuri necoezive şi conform tabelului C. Nisipuri prăfoase având 0.3.00 .

1 .Porţiunea lineară orizontală AD sau. C. Tabelul C. pentru analize preliminare.5εc 7.02 .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fig.01 εc=0. În mod aproximativ.00 εc=0.Porţiunea AB.5 .argile având 0. nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc. pentru argile se poate aprecia deplasarea necesară mobilizării rezistenţei reziduale cu relaţia: y=β’d (C.00 47/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . se pot adopta următoarele valori pentru deformaţia axială εc : εc=0.2. Presiunea pd reprezintă rezistenţa reziduală şi se determină prin încercări de laborator.).5εc 20εc 5εc Parametrul Tipul încărcării Statică ξ β β’ ξ β β’ Ciclică OBSERVAŢIE În lipsa datelor experimentale. lineară.2 Tipul pământului coeziv Normal consolidat Supraconsolidat 30 10 5εc 20εc 80εc 8εc 30 10 2. după caz BC.argile având Ic<0.5≤Ic<1.005 .6) în care β’ se ia conform tabelului C. caracteristică pământurilor ce pot suferi degradări structurale la diferite tipuri de solicitări (argile supraconsolidate.argile având Ic>1. .

3. coeficient care variază linear cu adâncimea. în kilopascali p’0 C.3. (C.în cazul solicitărilor statice: z Np = 1+ 7 z cr .în cazul solicitărilor ciclice: z Np = 8 z cr zcr=10d la pământuri normal consolidate sau uşor supraconsolidate.8) (C. presiunea verticală efectivă la cota z. C. şi z 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 3 2d 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z>2d.10) (C.12) 48/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .1 Cazul acţiunii statice 1 + sin Φ ' ' p 0 (kPa) p ds = 4 1 − sin Φ ' în care Φ’ unghiul de frecare interioară efectivă.3 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive pd = Npcu în care cu Np coeziunea aparentă nedrenată.2. în grade. de calcul.3.11) (C.9) (C. zcr=5d la pământuri supraconsolidate.2 Calculul presiunii ultime pentru pământuri coezive C.7) (C.2.2 Cazul actiunii ciclice 1 + sin Φ ' ' p dc = 3 p 0 (kPa) 1 − sin Φ ' pentru adâncimi z ≤ 2d.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL C. se determină astfel: .3.

D. 7. D. pământul de sub nivelul vârfurilor piloţilor se împarte în straturi elementare.1 În cazul fundaţiei cu piloţi verticali (fig. măsurate în planul vârfurilor piloţilor.1 a). respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi. în metri. în metri. D. până la o adâncime corespunzătoare limitei inferioare a zonei active(definită la pct.3. ce acţionează în planul tălpii radierului. în kilonewtoni. B’ lungimea. Fig. respectiv lăţimea conturului exterior al grupului de piloţi. L .1) B ' = B + 2r0 în care L’ . D. măsurate în planul radierului.1 b) fundaţia convenţională are dimensiunile în plan L’ şi B’ egale cu lungimea.2).4). fundaţia convenţională se consideră că are talpa orizontală la nivelul mediu al vârfurilor piloţilor şi dimensiunile în plan egale cu: L' = L + 2r0 (D.3 Pentru calculul tasării probabile a fundaţiei convenţionale.2 49/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA D CALCULUL TASĂRII PROBABILE A UNEI FUNDAŢII PE PILOŢI CU METODA BAZATĂ PE SCHEMA FUNDAŢIEI CONVENŢIONALE D.2) p n = ' ' (kPa) LB în care N este efortul total vertical provenit din încărcările de calcul din gruparea fundamentală (conform STAS 10101/0-75. respectiv lăţimea fundaţiei convenţionale. în metri.B lungimea. D.1 Presiunea medie netă pn pe talpa fundaţiei convenţionale se consideră egală cu: N (D. În cazul fundaţiei cu piloţi înclinaţi (fig. D. STAS 10101/0A-77 şi STAS 10101/0B-87).2. r0 raza de influenţă a pilotului (pct.

20 0.1 La limitele de separaţie ale straturilor elementare se calculează eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundaţiei convenţionale.0 0. cu relaţia: (D.00 0.3) σ zi = α 0 p n (kPa) în care α0 coeficient de distribuţie al eforturilor verticale dat în tabelul D.10 0. în funcţie de rapoartele L' / B ' şi z / B ' .3.32 0.4 0.04 1.0 1.11 0.42 0.34 0. D. în kilonewtoni pe metru cub.2 Limita zonei active se consideră la nivelul stratului elementar la care începe să se îndeplinească condiţia: (D.63 0.98 0.6 2. în metri.73 0.75 0.87 0. 50/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti .16 0.39 0.80 0.02 ' ' 2 3 ≥10 1.00 0.00 0.0 4.2 0. grosimea stratului trebuie să fie mai mică decât 0.6 0.0 OBSERVAŢIE ' Pentru valori intermediare ale rapoartele L / B şi z / B valorile α0 se obţin prin interpolare liniară.32 0.13 0.48 0.06 0.19 0. D.48 0.03 0.4 1.4) σ zi ≤ 0.37 0.61 0.55 0.88 0.04 0.8 1.08 0.16 0.4 B’.0 5.3.1 L /B z / B' ' ' 1 1. z adâncimea planului de separaţie al stratului elementar faţă de nivelul tălpii fundaţiei convenţionale.53 0. Tabelul D.27 0.24 0.53 0.38 0.44 0.05 0.2 1.96 0.45 0.21 0.1.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Fiecare strat elementar se constituie din pământ omogen.26 0.88 0.1σ gzi în care σgzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina geologică) calculat cu relaţia: σ gzi = ∑ γh (kPa) γ greutatea volumică a fiecărui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv.0 0.75 0.64 0.96 0.0 3.13 α0 1.31 0.98 0.

D. în metri. respectiv la limita inferioară a stratului zi zi elementar i. σzi efortul vertical mediu în stratul elementar i. în kilopascali. modulul de deformaţie lineară al stratului elementar i. calculat cu relaţia (D.4). hi grosimea stratului elementar i. adâncimea zonei active se majorează prin includerea acestui strat sau până la îndeplinirea condiţiei: σ zi < 0. rezultă în cuprinsul unui strat având modulul de deformaţie lineară mult mai mic decât al straturilor superioare. adâncimea zonei active se limitează la suprafaţa acestui strat.3). astfel stabilită. calculat cu relaţia: σ sup + σ inf zi σ zi = zi (kPa) 2 σ sup şi σ inf efortul unitar la limita superioară.5) Ei 1 în care β coeficientul care corectează schema simplificată de calcul şi se ia egal cu 0.05σ gzi În situaţia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa) şi există siguranţa că în cuprinsul acesteia.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL h grosimea fiecărui strat. până la adâncimea corespunzătoare atingerii condiţiei (D. în kilopascali Ei ANEXA E Întreprinderea …………………… 51/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . nu apar orizonturi mai compresibile. sau având E<5000 kPa. În situaţia în care limita inferioară. în metri.8.3 Tasarea probabilă a fundaţiei convenţionale se calculează cu relaţia: n σ h S = 100β∑ zi i (cm) (D.3.

Diametrul …. Pilot înclinat ………. ………. ………………. Stratificaţiile terenului întâlnite în timpul forării Adâncimea (m) Nivelul Observaţii hidrostatic ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………… Nivelul bazei (cota finală) forajului ………….NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Lucrarea ………………… Proiect nr..Proiectant …………………………………………………….. DELEGATUL BENEFICIARULUI. . 52/54 Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . A.m. m Stratificaţia terenului (conf. Date referitoare la forare Data şi ora începerii forajului terminării forajului Întreruperi accidentale (durata si cauzele) Adâncimea de încastrare în stratul de bază (m) Adâncimea forajului (m) Observaţii B. AL COMPARTIMENTULUI CTC SAU AL PROIECTANTULUI …………………………………. STAS 1243-72) C.forat în uscat sau tubat.Şeful de echipă forare-betonare ……………………………. Fişa ………. cu utilajul ……… vertical . m. Betonarea Data şi ora începerii betonării terminării betonării Întreruperi acciden -tale (durata şi cauzele) Caracteristicile betonului Volumul Marca B Consistenta Mod de turnare Agregate (dim. max) Nivel apă în foraj Adaosuri m3 Arma -tura lungimea carcasei Temperatura aerului Cuburi de probă data confecţionării Obs CONDUCATORUL TEHNIC AL LUCRĂRII ………………………. FIŞĂ TEHNICĂ a pilotului nr. .

se verifică dacă dimensiunile agregatelor corespund cu cele prescrise în reţeta betonului se verifică dacă este asigurată cantitatea de beton necesară pentru pilot E. a inelelor de rigidizare. numărul şi poziţia barelor longitudinale. a etrierilor. a distanţierilor şi a elementelor de prindere pentru manipulare şi punere în operă.B E.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL ANEXA F Tabelul F. vâscozitatea. se compară cu cel cunoscut la cercetarea terenului suprafaţă odată cu noroiul de foraj şi se întocmeşte un profil geologic care se compară cu cel stabilit la cercetarea terenului se urmăreşte în permanenţă adâncimea găurii săpate se curăţă fundul de depuneri cu graifier materialul grosier îndepărtat cu graifer. se întocmeşte un profil se examinează pământul adus la geologic. al tubajului nivelul noroiului. se examinează pământul adus la suprafaţă de unealta de săpat. filtraţia etc. ţevile sau alte dispozitive care servesc pentru injectarea la baza pilotului se verifică dacă tipul şi marca cimentului corespund cu cele din caietul de sarcini. densitatea.1 Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* E E E. După caz se verifică dacă de carcasa de armătură sunt fixate şi tuburile pentru controlul nedistructiv.B EB Obiective de urmărit concordanţa între centrul forajului şi centrul pilotului diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al uneltei de săpat şi diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul exterior al tronsonului de capăt prevăzut cu cuţit.B se verifică dacă consistenţa betonului se înscrie în limitele prescrise în caietul de sarcini şi dacă s-au recoltat probele în numărul precizat în caietul de sarcini 53/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . circulaţia activă de noroi şi utilizarea sau cu alte mijloace depunerile fine prin racordarea burlanului instalaţiilor de absorbţie sau aerlift de betonare la o pompă de sucţiune până la curăţirea fundului se verifică alcătuirea carcasei de armătură în conformitate cu proiectul: formă.B E.B E E.B forat în uscat şi netubat Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj forat sub noroi La instalarea utilajului Înainte de începerea forării poziţia utilajului utilajul de forat noroiul de foraj În timpul şi la terminarea săpăturii natura terenului adâncimea găurii După terminarea săpăturii (eventual după coborârea carcasei de armătură) După confecţionarea carcasei de armătură Înainte de confecţionarea betonului Înainte de turnarea betonului fundul găurii forate carcasa de armătură calitatea materialelor folosite la prepararea betonului asigurarea cantităţii de beton calitatea betonului care se pune în operă E. dimensiuni.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI REDACTAREA 1 CONTRACT 314/2007 MDLPL Tabelul F. dacă este cazul de completare a corpului pilotului pentru a se respecta prevederile din proiect cu privire la încastrarea pilotului în radier se urmăreşte în permanenţă respectarea normelor de tehnica securităţii muncii E.beneficiarul.1 (continuare) Procedeu ce se foloseşte la execuţia pilotului forat cu tubaj Obiective de urmărit relaţia dintre înălţimea betonului în gaură şi volumul de beton turnat În timpul betonării adâncimea în beton a pâlniei de turnare poziţia tubajului poziţia carcasei de armătură injectarea la bază După betonare După întărirea betonului Pe toată durata execuţiei pilotului poziţia pilotului pregătirea capului pilotului tehnica securităţii muncii E.executantul. B E se stabilesc: poziţia în plan şi cota capului pilotului şi se compară cu prevederile din proiect se stabileşte înălţimea betonului în exces. OBSERVAŢIE . B E. care urmează a fi îndepărtat. precum şi a betonului alterat. B E. B .Controlul proiectantului se face conform reglementărilor legale în vigoare şi la solicitarea beneficiarului sau executantului 54/54 _________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________ Elaborat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti . B se măsoară în permanenţă înălţimea de beton în gaură şi se calculează volumul luînd în considerare diametrul nominal al găurii. se iau măsuri. B E. se compară cu volumul pus în operă Când se face controlul Ce se controlează Cine face controlul* forat în uscat şi netubat forat sub noroi * E . B E se urmăreşte ca pâlnia de betonare să se găsească în permanenţă cu cel puţin 2 m sub nivelul betonului turnat se urmăreşte ca baza tubajului să fie în permanenţă cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat se urmăreşte dacă se menţine carcasa în poziţie conform proiectului: coaxialitatea ei faţă de gaura forată în cursul operaţiei de betonare şi nivelul carcasei în timpul betonării şi al extragerii tubajului se verifică efectuarea în conformitate cu prevederile caietului de sarcini E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->