Costea Maria Andrada 322CC

Relatia intre cultura si civilizatie

Ideea ca societatea si cultura sunt coexistente inseam na ca prin cultura intelegem tot ceea ce omul adauga naturii, adica societatea. Prin activitatile sale, prin propria sa transformare dintr-o fiinta naturala intr-o fiinta sociala,omul devine si o fiinta culturala.Acest lucru inseamna ca omul este fiinta creatoare de valori,adica de cultura. Inseamna insa, mai concret, ca omul ´nu este numai un animal autodomesticit ,socializat, ci ca este un animal cu ltivat´. Totusi se pune intrebarea: Ce este cultura? Cultura este un fenomen social foarte complex, aproape imposibil de prins intr -o definitie strict sensul. Termenul cultura provine din latinescul culturae,numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului, ca actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s -a perpetuat pana astazi. Intelesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educati e in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii. In schimb conceptul de civilizatie a fost utilizat cu referire la totalitatea caracteristicilor afisate in viata colectivului a unei populatii avansate sau intr -o perioada istorica cum ar fi Äcivilizatia greaca din timpul lui Pericle´. Astfel, civilizatia apare ca un factor de progres. Etimologic, termenul "civilizatie" deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemneaza calit atile generale ale cetateanului. Cuvantul civilizatie, a aparut pe la 1766 si a fost introdus in circulatie de rationalistii secolului al XVIII-lea, in primul rand de Voltaire si en ciclopedistii francezi, pentru a desemna "vremurile noi". In timp ce unii autori recunosc ca indreptatit numai termenul de "civilizatie", altii manifesta preferinta pentru termenul de "cultura" atunci cand desemneaza ansamblul vieti i materiale si spirituale.De exemplu, kultur din limba germana corespunde in mare masura cu civilisation din l imba franceza, iar culture din limba engleza corespunde cu intelesul ce se confera termenului de civilizatie din alte limbi. Pentru altii, termenul "civilizatie" se refera la diverse stari ale societatii, adica formele elevate de organizare a societatii.Civilizatia, raportata la cultura, desemneaza cultura constienta de rosturile si valorile ei. In epoca moderna, cele mai importante contributii la studiul culturii le -au adus etnologia,antropologia culturii, sociologia culturii si istoria. Iata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii.

Termenul ³cultura´ a ajuns sa desemneze nu numai ansamblul valorilor. Antropologia culturala pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunitati etnice intruchipate in moduri de trai . prin faptul ca astazi. In ceea ce priveste relatia dintre cultura si civilizatie . in sensul ca ii confera acesteia intaietate si demnitate umana si rol determinant in raport cu civi lizatia.Pentru epoca noastra valorile dominante sunt eficienta tehnica. sa-l incadreze in timp si sa-l reconstituie in manifestarile sale.verosimilitatea stiintifica. obisnuite pe care le au in comun si le transmit mai departe membrii unei societati determinate. ea reprezinta un ansamblu de domenii distincte. Linton cultura este suma cunostintelor. In evolutia istorica a culturii s-au constituit interdependente intre filosofie si stiinta. Ea se ocupa de studiul comportamentului uman in functie de mediu. asa numita tehnostiinta. Dupa parerea lui R. cel putin.a. atitudinilor si modelelor c omportamentale. Istoria priveste cultura ca o dimensiune a societatii. Astfel. Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor. conducere.d.dar mai ales subansamblul valorilor noi. iar din fuziunea lor ia nastere un nou bloc cultural. Au aparut astefel mai multe conceptii: a. o stfel de cunostinta nu este respinsa daca nu este verificabila in mod direct cid oar prin consecintele sau prev iziunile pe care le intemeiaza. vin indeosebi . Foarte aproape de antropologia culturala se afla etnologia. Cultura nu reprezinta un strat de valori ideale. Tendinte noi se manifesta astfel de exemplu in stiinta. mai ales din perspectiva conditionarii recipr oce. Istoria cauta sa particularizeze fenomenul cultural la diverse popoare sau arii geografice. in actiunea de organizare. Conceptiile care situeaza cultura la "numarator". construite prin tipuri de activitati creatoare specializate.originalitatea estetica si participarea politica. deseori se prefera unei cunostinte certe o cunostinta verosimila sau. rezultate din creatia si autocreatia omului. habitat. filosofie si politica s. Diferenta se produce in momentul in care una dintre ele se afla la "numitor" si cealalta la "numarator". Etnologia inseamna etnografia ajunsa la maturitate. religie si arta. populatie. control si dinamica sociala. nou in corelatia actual stiinta tehinca este faptul ca ambii termeni ai acesteia se modifica semnificativ. din perspectiva conditionarii sociale a culturii si f unctiei sociale a culturii si raportul dintre cultura si civilizatie.m.Costea Maria Andrada 322CC Sociologia culturii analizeaza raporturile dintre societate si cultura. can d ea se dezvolta mai mult ca altadata in zona sa abstracta. cei mai multi o privesc ca pe un "raport". obicei si pune in evidenta adeseori specificul cultural al unei colectivitati. ca un element component al acesteia.Ea arata ca in fiecare epoca se contureaza o ierarhie determinata a tipurilor de valori iar unele din aceste valori exercita un rol dominant.

Ceea ce caracterizeaza civilizatia ar fi vointa de viata. vestimentatiei. ci face parte astazi. hranei. ci. doua ramuri ale creatiei umane. Intre cultura si civilizatie. Dupa ce o cultura a atins cele din urma culmi de inflorire. Se formeaza astazi o noua atitudine in raport cu cele 2 forme dominante ale culturii. ca atare. Berdeaev. Civilizatia ar constitui sfarsitul oricarei culturi. nu poate fi un raport de fatala succesiune sau evolutie paralela absoluta. art a si stiinta presupun si includ elemente de cultura tehnica.Costea Maria Andrada 322CC dinspre filosofie (filosofi). cultura si civilizatia sunt. juridice. Pentru O. Fiecare din domeniile culturii. ea se transforma inevitabil in civilizatie (materiala. ca faza finala a oricarei culturi.Ele sunt vazute din ce in ce mai mult ca factori bivalenti. spun unii. In multe domenii ale sale. politice. dar in mai mare masura politica. Daca cultura nu este un fenomen omogen este ea atunci unul incremenit. lipsit de orice dinamica? Termenii de progres si evolutie culturala tin de domeniul criticii . stiinta si tehinca. procedee si tehnici utile in diverse planuri cultural e. b.Doar mintea noastra le separ a. organizarii economice. cultura contemporana este caracterizata printr -o puternica profesionalizare. ea prezentand in acelasi timp. Astazi cvasitotalitatea domeniilor culturii dobandesc caracteristici stiintifice si filosofice. mai degraba. si. prin ex celenta). in plan real constituind fenomene ingemanate. indeosebi in "Der Sinn der Geschichte" (1925) subliniaza faptul ca civilizatia. deci manifestarilor de civiliz atie. Conceptiile care pun civilizatia la "numarator" vin dinspre o anumita categorie a ganditorilor de formatie istorica. din structura interna a diferitelor domenii ale culturii. in aceasta etapa a omenirii preocuparea dominanta ar constitui -o organizarea practica a vietii. Dimensiunea actionala prezenta in construirea acestei perspective se refera nu numai la componentele practice ci si la creatia spirtuala prin care se realizeaza valorile spirituale specifice fiecarui domeniu. gratuita. fata de cele culturale. provine dintr -o sleire a fortelor spirituale ale omului (omenirii). civilizatia se caracterizeaza prin preocuparile ei practice. de exemplu. In epoca actual a exista tendinta separarii dimensiunii creative a culturii de dimensiunea sa participativa.nici de subordonare sau incluziune. de a trai. Statusul cultural al tehnicii este caracterizat deci prin faptul ca ea nu reprezinta numai un complex de mijloace sau un ansamblu de metode. c. In timp ce cultura se caracterizeaza prin faptul ca este dezinteresata. potential contructivi sau distructivi in evolutia societatii. E suficient sa privim un manual de istorie de liceu pentru a descoperi ponderea majora acordata intr -un capitol despre evul mediu la romani. si aspecte marcate prin deculturalizare. militare. de a se bucura de placerile vietii. o relatie de interactiune. Spengler. habitatului. administrative.

civilizatia presupune o miscare inversa. Daca nu exista un "camp stilistic" general uman. Consideram ca unele din trasaturile si tendintele evidentiate ale domeniului cultural al societatii conduc la ceea ce apreciem ca este instrainarea culturala caracteristica epocii noastre. ale civilizatiei sunt societatea si omul. In timp ce corelatele fundamentale ale culturii sunt natura si omul. Intr-un anumit domeniu al culturii. In epoca noastra cultura este lipsita de unitate. pe exercitarea aptitudinilor si energiilor spirituale individuale. sunt produs al unui proces de introducere a unei judecati de valoare asupra actului cultural. diferentiate si efemere. prin definitie. Istoria culturii nu este. relativ independenti fiind. ele pot dialoga? Campurile stilistice interfereaza intre ele. nici dincoace de cultura. de la individual -subiectiv la social-obiectiv. de exemplu cel al artei. coexista multiple tipuri de valori care nu sunt integrate intr -un ansamblu unitar. asadar. se constituie prin dialog activ cu lumea in urma unei actiuni de individualizare.noul stil artistic nu poate fi privit (judecat) intotdeauna din perspectiva superioritatii fata de cel anterior. eficacitatii si pozitivitatii´ . mai ales in sensul ca. ci "campuri stilistice" concrete. unul din modurile sale existentiale. avand fata indreptata spre subiect.Se considera ca astazi asistam la un sincretism cultural in care valorile insele sunt in cautare de sens. "evolutia culturii" sau "progresul culturii". de la social si obiectiv la individual si subiectiv. . creatie individuala. Schimbarea este un fel de a fi al culturii. Cultura presupune. Mediul cultural benefic este acela in care sunt prezente. de p ersonalizare. deci. domeniul actiunii. pe traire si invatare. Cultura este un proces de umanizare a naturii. efort personal. o miscare de la natural la subiectiv. Accentul se pune pe dimensiunea interioara. cultura este.Costea Maria Andrada 322CC culturale. Factorii stilistici. ca geneza. Civilizatia nu este nici dincolo. pot trece de la un camp stilistic la altul. civi lizatia este rezultatul insertiei omului in societate si are fata indreptata spre obiect". Modul si gradul implicarii culturii in formarea individului uman difera in raport cu alte epoci prin multiple aspecte.Continua formarea asa -numitelor subculturi sau contraculturi. pot supravietui unei anume matrici stilistice. ci este un mod de a fi al culturii. nu numai cele cognitive. active si interdependente toate tipurile de atitudini culturale.Mai mult ca oricand atat actiunile individuale. a creatiei culturale. Cultura actuala are un caracter prospectiv. Tendintele unui nou stil se suprapun si isi asimileaza elementele unui alt stil. autorul actului cultural este individul (creator si receptor de valori). in cadrul ei. intrand astfel in noi configuratii stilistice. de apreciere. Civilizatia este prin excelenta opera colectiva. ca expresii ale indepartarii unor grupuri umane de sistemul cultural dominant sau chiar ca forme de contestare ale acestuia. "sensul activ si functional al culturii. "Cultura este rezultatul detasarii omului de natura.

intrucat ex ista in raport cu ea. . organizatii si institutii specifice.In plan social se formeaza. Dintre.nu e pictura fara pictori. aceste modifcari au loc atat la nivelul activitatilor si relatiilor stiintifice. Creatia culturala e sarcina providentiala a geniilor si a talentelor. al educatiei. si o evidenta negativa. cat si la nivelul institutiilor stiintifice.Astazi tehnica include tot mai multe elemente de cunoa stere teoretica.filosofie fara cugetatori si civilizatie fara cultura. sunt potrivite cu firea lui proprie. cultura este rezultatul educatiei. precum nu e stiinta fara savanti . Cele mai multe si mai importante schimbari se produc astazi in domeni ul stiintific al culturii. in vederea necesitatilor practice sau a scopurilor ideale. pe langa o serie de stiinte prospective. dar in afara de natura. creatia detine rolul primordial.Nu e poezie fara poeti. civilizatia fiind sistemul.Costea Maria Andrada 322CC cat si dezvoltarea sociala sunt orientate de modele anticipative coerente.Aceasta afirmatie poate fi considerata un adevar general. depasind chiar statutul de stiinta aplicata si chiar pe acela de atiinta a aplicarii stiintei. dar mai ales in interiorul stiintei propriu-zise. dupa cum poate fi amendata. organizat si institutionalizat. In planul individualitatii.nici muzica fara compozitori. activitati. fiindca fara ea nu exista nimic de difuzat si de asimilat. Luand astfel natura ca linie de delimitare. putem spune despre cultura ca tot ceea ce creeaza omul cu elemente din natura. toate. al subiectivitatii.nici sculptura fara sculptori sau arhitectura fara arhitecti. Epoca noastra este epoca promovarii culturale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful