P. 1
curs masini

curs masini

|Views: 308|Likes:
Published by Coco Ba Darik

More info:

Published by: Coco Ba Darik on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2013

pdf

text

original

l4 Clndtile uscate (fig.3.2) nu vio in contact direct cu lichidul de ricirq au o grosime de 2"4 mm gi 6e monteazede obic€i prin presare.

Uneori se lncabelte blocul fi se recesc clmlfle in zapadid€ CO,

IJ

-4

Lucrareanr. 4

4. MECANISMUL DE DISTRJBUTTO AL MOTOARELOR CU AR-DEREINTERNA Mecanismul de distribu$e comandadeschiderea inchiderea periodici' la mom€nte $i de de optime,a supapelor admisie evacuate $i tiimpreune cu colectoarele gaze ssiSura gazelor arse. cilindrilorcu incdrceturip.oaspiti li evacuaca umplerea 4.lOrdinea de lucru a motoarelor a prin alegerea corespunzbtoare ordinii uniforme a motorului ser€alizeaze Funolionarea la cilindrii,numit{ $i ordinede aPrindere MAS gi ordinede injecfe la MAC' in carelucreaza in cu La motoarele numar de cilindri mai mic decatPatru.ordineade lrlcru se stabile$te stransecencordanli cu forma arboreluicotit ti dispozilia cilindrilo. iat la notcarc,e c., Fatr! s6u mai mul$ cilindri ordinea de lucru se poate stabili in cdteva variante pentru aceea$ a forma a arborelui cotit si aceeali amplasare cilindrilor. La stabilireaordinii de lucru se are !n vedere"nifornr;,i;e", n. .ir F\ibil. ajncircerii lagerelor$i a repaii$ei unifome a proagpel,l la De la_4yel-l!-qlind-ri. exen,Plu. motorul cu patru cilindn se poate incerceturii flEfleordinea:l -3-4-2 sau I -2-4-3,la 6 cilindri:l-5-3-6-2-4,iar la 8 in V: l-5-4-8-6-l-?-2

Fig.3.I Secliunepofala prih bloc'ulmotorJdrd cdnasd

Fig.i.2 Bloc motor cu cdmatd uscatd

d€ 4.2. Clasilicercamecrnismetor distribuli€ Mecar smelede distribu{ie pot fi grupateastf€l: . meoanisme distributie cu supape: de . ftecanismede distribulie cu lumini (ferestre); . mecanisme disiribulie seftare; de cu . mecadsmede distribulie mixte. mecanisrnele distribulie de actuale patrutimpi se folos€sc in motoarelor La majoritatea cu supapecare preinte avantajul principal ca in perioadelecit supapelese afli in repaus acesteaasiguri inchidereaetan$aa cilindrului, fiind presatesuplimentar pe scaunelelor de gazelor care se dezvolteprin ardereacombusiibiluluicatre presiunea de La cele mai mult€ motoare in doi timpi se folosescmecanismel€ distribulie cu lumini (ferestre sau orificii) la care pistonul, indeplinind, rolul unui sertat de distributie. a-sigura deschiderea lnchidereaperiodicea ferestrelorpracticat€in peretelecilindrului. $i M€canismelede distdbulie cu sertare se folosesc foarte tar din cauza dificuhe$lor privind etansarea sigura a cilindrului $ unge.eaelementelorde etantate. Mecanismelede distribulie mixte sunt realizate prin combinarea celodalte mecanisme de distribulie. Avand in vederece cea mai nate utilizlre o au mecadsnele de disribulie cu supape,in continuare vor fi date unele detalii privird iipurilq aclionarea li construclia ac€stor mecanlsnle 4.3 Tipuril€ $i acliomrer mccanismelor distributi€ cu supapc de ! suntstrans legatede forma$ dimensiunile Nunrirul $i modulde amplasare supapelor urmitoarele tipuri camercide arrleregi a cilindtului. Din acestpunct de vederese d€osebesc c! de mecanismc dislriblrlie supape: de . mecanismde listribulie cu strye enplqtate tn chiulasd (tu cq); folosite la toate MAC-ur ilc li la majoritat€aMAs-urilor actuale;

Cimlgile umede (69.3.3), vin la exterior in contact direct cu lichidul de ricire qi sunt prevlzute la capete cu bduri de rigidizare 9i ghidare qi cu o suprafaF de reazem, fie la l,srtea superioare,fie la p$tea inferioarl ca la motorul de Dacia 1300, la cimqile umedeeste necesari asigurarea etan{erii faF de gazele din cilindru, lichidul de ricire $i uldul din carter. in ao€..l scop partea frontau superioare a cemegii trebuie sa fie cu 0,05 - 0,I 5 n'\mai inald fali de suprafala blocului; prin strinle*eqchiulasei, gamitura de ohiulasi se deformeari pest\marginea cemelii de cilindru asigurindu-seo etankre perfecte. Msterialde folosite sunt \ii functie de modll de conrtrucfie. Blodnik motoare cu cdnati uscate stu umede se todmA din fonti cenu$e cum este Fc 200, Fc 240, Fc 250 ( D103-D-lto). La unelemotoarede automobile Fig.3.3Btoc notor ca cbflat; unedn blocul motor gi/sauchiulasa se toama din aliaje de gluminiu. Cimisile dc cilindri se toarnl aproape in exclusivitate din fonte modificata avard st uoturE pedftica ou grafit lamelar fin sau nodular, ca.e asigud propdeteii bune de antifiicliune ti rezfutenli la uzur6. P€ntru lrnbuni€frea proprieteFlor, fonta pentru cirnrti de cilin&i se aliazi cu Cr, Cu, Mo, N, iar prin tratadent t€rmic se asigurl o duritate ridicattr 9i rezisteng la uzuri

t6 amplasale in 6loc (lalerale)' folosite h un numar . mecarlistnde distribulie at s1ryape de r€strens MAS-uri si mai alesla motoarecu numir mic de cilindri; . mecdnism de distribulre ct @ plasare fiixtd a sqapelot, folosj'le la unele motoare de rapide de autotutisme li la unele.rhotoare sport Dqi la amplasareasupapelor in chiulase soluliile constructive ale mecamsmelorde distribu$e sunt .nai conplicstq acestease folo$€sc mai mult dedarece dau posibiliratea ' realizirii unor camere de atdere mai compacte, folosirii unor rapoane de comPresiemai rnaril cresterii coeficienlilor de umplere9i golirii mai eficientea cilindrului de gazelearse M€c{nisfiul de distributie cu supape in chiulas:i poate fi realizatin mai multe variarte constructive ln funclie de numed supapelor pe cilindru $i de forma camerei de arderc.ln raport cu axa cilindrului supapelese amplaseaz;in pozilie verticala sauinclinate, camereide ardere in stranseconcordaqa cu forma $i amPlasarea Mecanismul de distrihutie su ' supdpeverticale,reprezentatschematic in figura 4.1. se utilizeazemai alesla I de MAC. Supdpa estedc$onatA cama arborelui de distributie 2 prin 3, tijei intermediul tachetului impingetoarq 4 Si culbutorului 5 , prevezut cu un gufub gi o piuliii peotru reglareajocului termic. Arcul 6 mengine supapa apisate pe scaunul de sup-api (tetitura de sprijin) pe perioadade timp cit este inchise (cind nu aclioneazi cama): Mec.nisrdul de distribuiie cu se uliliz€azl la rupape inclillrte majoritateaMAS-urilor, ambelesupape (de- adrnisie $ evacuzie) putarrd fi incliiatg in acelati plan (i4 ca4l carnereitcarderede tip panelsaudupl planuri diferite (la camerele compacte, semisferice). Mectnismul de distributie cu supaire laterale sefolose$aein prezent mai rar (doar la unele MAS-uri) Fig-4-i Mecdnisn t de disttibulie c1t&rpape a deoarece, cu acesi niod de amPlasare . ve iatle 6n chiulasa) supdpelot,camerade ardere ntr podte fi performantele mbtoruluisunlmai reduse rerlizatd foma compacti $i,ca urmare, in Mecanismul de distributie cu implasere mixti a suPflp€loresle mai complicat' folosit la unele MAS-uri pentru mtrrirea secliunilor de trecere a gazelor 9i' ca r:rmarc' iar in de se in p'erformanfelor. mod obi5nuit supapa admisie amplaseaza chiulase' cregterea ceade evacuarein blocltl motor. Acliondrea sltpapelor se realizeazAin funclie de numatul li modul de amplasarea supapelorgi arboiilor de distribuliepoate fi pe La distributia cu lupaoe in chiulasi amplasate un rand aclionarea montatpe chiulasi(fig 4 2l sau prin intermediul de ied;e dkect de la €rborele distribulie montat (fig-4.I), in cazularborelui distribulie d€ tachetului 5i ,tijei impingatoare culbutorului in blocul motor. Li disttibutia cu supnpe irr chiuh'tll smplnsrte pc doui r6nduri , ac"inarea unui arbore .;cestoraestemai oomplicatlti sc poaterc{lizain mai multevariante ln cazll (6g.a.2,b) se 6loscsc aoi trtboti dc spri.iin culbutori.in ultima vrernese de distribuli€ 9i painintermediul supapele care aotioneazi folosesle solutiacu catedoi arboride distribulie tetuic leglajuljocului cu unor"pahare"prev6zute taibePentru este cea mai simpl;, nu se mai L{ distributia cu supepe latcnlc, de$i aclionarea deoarececamerade adcre nu poate fi realizati in forml comPacte' iolose$te este esteGea mai complioate de aceea supapelor $i Lr distribtrlia mixti, aclionarca de folositah un numerredus motoare. a in Actionir€a erborilor de distributie serealizeazS, flrncfiede modulde amplasare prin lan! ; transmisie transmisie Prin curea prin urmatoarcle solulii constructive: acestora! dintate; transmisiecll arbore Sitoti dintate $i transmisienumaic! .oli dint.ale ' 4.4. Constructia,solicitlrilc ti ' mrterirlele pi€lelor mecanismului dc distribufie cu supspe Piesele componente ale de mecanismului distdbulie cu pot supape fi impa4ite,in fiinclie de amplasarea ti rolul lor fun4ional, ln doue grupe : grupa - elementele dir supapei; - elementele de acEonatea Fig-1.2. Aclionarea tupaPelor: direct .le la arborcle de supapel_ disn'ibxlie (a) li pt i intetuediul cltlbutoilor (b) fac Elementeledin grupa supepei.Din grupa supapei Parte(fig 4 3 ) : supapal. ghidul supapei2, presat ln chiulasi, scaunul supapei3, arcul supaPei4 $ elementelede d" rila supapei$i anume: galelii (semiconurile)5 si discul (farfvria) de fixare fixa.e . ".iul,,i 6. La unele constructli se folospsc suplimentar' un inel de sigiranlS ?' pentru fixarea ghidului de supapi, un disc 8, pentru spijinirea arcului exterior li un disc 9 pentru sPrijinirea arcului interiot, la consirucfiacu arcuri duble. Supapa are forma unei ciuperci (fig.a.4) fiind alcituite din doua ptr4i : talerul (ciuperca) supapei l, prev6zut! cu o suprafali conice care servEte pento €lansarea .4ionarea 5i ghidareaslpapei, ti este prevSart cu unul gazilor; tija 2 prin carc se realizeaze sau doue canale circulare 3 pefiru prinderea arcului. Talenrl poate avea fonna plate (a) bombati (b) sauin formi de lalea (c). Cea mai mare utilizare o au supapelecu taletul Plat deoarece se executd mai u$or. Supapele cu taler bombat sunt utilizate ca supape de se evacuareiar celein formi dd laleaca supapede adrnisie'Tetitura pentru etansare execute unele de obicei Ia 450$i mai rar la 300.Pentru a evita supraincdlzreasupapelorde evacuare,

,

d€ cu (d), o tubulare in care introducesubstanlapunctul se cu ele dintre seexecuti s€ctiune
topire sc5zut (sodiu metalic, azotat de sodiu sau azotat de Polasiu) care in timpul func$onarii se topEte si astfel transferul de cilduri se realizeazi mai rapid. Temperatura capilui supapeidi wacuare atinge 80G8500c h MAs d 500-6000c h MAc, iar a celei de De admisie300-4001Q., acee4 pentru a.ezista la solicitirile supusq supapelede admisiese execute din oleluri aliate qr Cr sau Cr-Ni, iar supapelede evacuaredh oleluri refractare aliate cu Cr, Ni 9i Si sauCt-Si, denumitesiticrort. Ghidul supap€i ghideaznsupapain migcareasa altemativi $i iotodah prin ghid se transmite cea mai mare parte din cSldura de la supapala chiulasE sau bloc. Ghidul se

I

l8

.l
I

:

;:l I

i
ii I

: ;;

peretelui 2,5 -4 mm. Jocul dintfetija supapei cu de prezinte forma urci buc$e grosir.nea sub ti glid trebuie sa 6e cet mai mic posibil. In general se alegeun joc de 0,050 - q I 00 mn\ cu valori mai mari pentru supapade evacuate. Ghidurile sunt supuse&ecdrii la temperaturi ridicate$i de aceease executl din fonti reftactari sau bronz relractarScaunul supapei este supnfala conice pe care se apazd supapafi se executd direct in bloc sau in ohidase, cand acesteasunt dirl fonte aliate sau Separatsub forma unor inele care se preseazi in locaturi cand chiulasasau blocul moror se execute din aliaje de aluminiu. Scauneles€parate se executa din fonta sau olel refractar $i se preseazi in looallri cu o strengere de 0,045 0,155mrn. Arcul supapei menline supapa presate pe scaunulei pe perioadele compresiunii, arderii 5i destinderii qi preia fo4a de ine4ie in rimpul mi$cerii supapei In mod obi$nuit se folosesc arcurielicoidale pasconstant. cu La unele motoare cu supapein chiulasdse folosesccate doui aicuri concentricela aceeati supape irr scopul reduceriidimensiunilor arcurilor.in acest caz spirele arcurilor au sensuridiferite pentru ca la rupereaunui4 capetelesi nu intre intre spirele celuilat. Arcurile se executa din oleluri de arc Fig.4.j. Eenenlele din grupa srpapei aliatecu Cr, Ni, Si si vaoadiu.

TUa inpingAtuatese execut[ cu masacat mai redusi,fie sub foma tubulaIa.ric sub formi de bare sublire folosind leavi sau bara din oiel carbon de caliial€ san chiat duraluminiu. de sau Cllrttorul esteo parghie oscilantAcaretransmite acliunea la tija impingaioare Este previzut la un caplt cu un gurubde reglaj aljocului direct de Ia cameli supapa. . ternic, iar la celahl capit cu o supralafi cilindrici a rarei raze trebuie sa produce o minimepentru ca uzura safie cat mai reduse. aluoecare 4.6.Diagrama fazrlorde distribu!ie polarein carese precizeaza, Prin diagrama fazelorde disJribuie inlelege diagrame se o. qiinchiderea in giadede rotafie&'arborelui cotit (RAc) , decalajele deschiderea la slpapelor faF de momentelecorespunzetoare afldrii pistonului in punctelemoarte, precum li duratele in gradecat supapeleramaodeschise. Teoretic supapelese deschidti seinchid ill momentele c.iindpistonul se afl5 in punctele moarte. Adici supapa evacuare deschide momertul.3nd pistonulseaflein PME Si de se in se inchidein PMI, iar supapade admisiese deschide PMI, deci odati cu inchiderea in supapei evacuare se inchidein PME in acestcaz duratele de sunl, evacuarii admisiei $i ii fiecare cAte 180" RAC Experienla arata inse ca perfo,mantelemotorului cres! substanlial daci se mirescperioadele supapele cat sunt deschise, atesla cre$terca mai turaliei.in acesl fel se urmere$esi se realizeze golire cat mai eficienre cilindruluide gaze arse li o a umplerea cu o cantitate cat mai mare de incirceturi proaspite- Se ajunge astfel la o diaglamede distntuiie reah (fig.4.5),diferitd mult de cea teoretice.in care s-au norat urmetoarele: PMI . dd,- avansulfali de PME , la deschiderea supapei cleevacuare; . oi* - inlarzierea , faF de PMI , la inchiderea supapeide evacuare; . ad. - a!"nsul. falA de PMl, la deschiderea supapei de admisie: . cr-", - intatzierea . faF de PME, la inchiderea supapei admisie. de Valorile unghiurilor de avans pi d€ idarziere la deschiderea gi inchiderea supapelor se determini experimental, pentru par$etrii constructivi dali , la turafia la care seutilize3zi mai mult motorul in €xploatarePe baza diagrameide disribulie se excoutdiamele pe arborelede distributie Sise stabile$te decalajuldintre cama FiE.1.5-Diagrab aJazelor de disnibulie de admisie 9i evacuare, iar pe baza ordinii de lucru a motorului se stabilege deoalajul dintre camele unr.ri cilindru faln de cilindrul nr.l luat ca cilindru de referinta.

i l;i" I
ltl t ,l
lll
li

I il'

ilt ' l'l
:!i il

l t:
A

'lil
: ijl

b

m
$

C.5.Elementele de actionarea supapei Avand in vedere mecanismul distribuliecu de st-rpape amplasate chiulasi in li arborele de distriblrie in Slocul motor. mecanisnr fo\sit la majoritatea mot'oafelor autovehicule, de din grupa elementelorde aclionare fac pane : drborele de disfihulie, tachetul, lua impingiloarc, calbutonll, axul culbutoilo/ ri sltporlurile

:i\,1 Il J

Fig.4.4. Consmtqia mpapelor

,ii
t]|

ri l
'tF
r:t!! '.lt !

i,t :t
i;i

1
t{

@ului. Arborele de distribulie (aftorcle cu oame) are rolul de a comanda deschiderea supapelorintr-o anumitl succesiun€,lnconcordantecu desfii$urarea ciclului motor fi cu ordinea de lucru a cilindrilor. Arborele cu carne aclioneazi Si diferite organe ale motorului cum ar 6 : pompa de combustibil, pompa de ulei, ruptorul distribuitor $ar pompade injeAlieetc. Tachehtl ttarr$dte ac,tiunea camei la supapi direot sau prin inte.mediul tijei irnpingitoare 9i culbutorului. Taohelii se execute din oteluri aliate de cementare, oleluri ca$on de calitate (de imbunittlir€) saudin fonte 9i se c escsuperficialprin CIF.

..i i.rrrrrrlt...1?l?:. p. Prin (de 6..... TNSTATATIA DE ALIMENTARN PRIN COMPRISl0 (l)ll'. "' ."i".ir".le uzura undespali .di dc oenain momentlllproducenlautoapnnuerii intarziere la rutoaprindere de "-'-ii"inJ optime a pro€esului desfalurarii o" uoasti intarzier€9i de necesitatea o "ont . .'0'003 s) se numesteperio.r" ta oompa de de prin conductele rnalaPresrune iniectode estetnmts la injectoare iar de pomPade arimentare cet de t' .001'.() A M01I)AITIiI'OR (]TJAPRINDtrRE 6.r0 rcr'lorl r r r r r llr : r pr ir nI r r ' lr r t rr rili nii fir r r r r i i i (la MAC cu folosite mai fiecvent sunt : pompa cu piston Pompelede combustibil de i jeclierotaliv...:.."t omogemtatea combustibitutui se apreciazdcalitativ prin finelea ti ro in Drima pane se autoapnnde $l aPol b"..Formarea amestecului .... ."ili'i*$. esre cucar i:i:n:tlT':ll.a sistemulde injecne' rornra raporlui ile compresiune' .Trrd":.. formareaamestecului SDre cu combustibil'rtui 3s ori) prin i^jecrarea ttu't' de (10.. Droprietitile fizico-chince ale combustibilului: iensiuneasuPer{ciall etc' sarcina MAc se {a f unghiulde avansla iniec$e'turatia 9i .^---.." de al mediu piciturilor 4 10Fm diametru de picaturilor "'""'ijr.t.*^itil de unui numer. dil€ct in inreriorul la lr4ACse rcali::eazi ale deosebire MAS.lwrizoln'"t* ..i "o*.*iliT':^li..este catmaiIestrans (obi$nurl 50 urn) 2 inlerval intr-un se combusti..folosirca nrnestecuhri omogcniTarca (lirc(:lisc rrrrrrirc$te de (xrlbtrl:tcarreter ardere (nrrrl:rrtra) idutilor ir".1w'.-l 7l s l.*oiU:etc de camerci ardere curgerea de presiunea inFclie' viteza^d^e de sistemului alimentare: .t."gutrro*l l0 .o.arl"a* 6 camera ile ardere $ cre$terea ."iir. i"ia. ^ "irir"u Avind inveder ec dam es lec uls ef or m eaz ai n t r .lsl'.ti":etului ":ill"i-*ttt-tde zone perifence ae' esti prea micz' remarr Daci penetrafia i#i.rr ." ..^*r a". Schemagene(ali a instal:rtieide alimentare inngura scrrematic e t.de "tl*'*? surplusul .ifit:ii)!..rtiii cu atetmai bun6cu cit dimensiunile p'tverizdni .6..il1 combustibilutui '"-.' de (la MAC cu pomp: in oomoi de iniectie lim"15tpo*p" "" *"*bt"na se mai folose$te' i"tiiia ru unsl La pompade injeclie rorativi '.2..ri"i..icorelrrrca asupra hotaratoare (trrt(:slnrnlirl"t'"u a"u"'ft*"'lti nr(: o irrrl'(rttnnl.tezer.:"fl.i.pulverizare """ ii*iilfil. de a'emenea i^.H[il: i: . i.'" ( 0.rr de l Ir)li {! : l A ( r ( l s lI(r:o c L r ss L r ni t r f l L r e n f a le rr 0 r t r lt r t r ir r r ( ' lor r 1.*rJ t"pide foarte pe in 6ind bazata' maremesurS' mi$carea "-ffi."nu*" corespunzatoare rii. incomDlet.] **f.a.l.^-_.1"0"..."ri'..ili"...f.. oe rormatedin : pompade injeclie 6 ' conductere de i4altl presiune .lrn.il: poate mare' comtustibilul este baci penetr4ia prea fi incompleta iliffi ..o.i'..il (rn ori6ciu)..T'llliill""'il iooili viscozltatea densrralea' .il: a se amestecului obline prin pulverizareaadecvate cit mai complete Omogeruzarea jeturilor cu forma tamerei de ardere' intensificarea (mularea) vitezei de vaporizare a ""*f"rea' ".i cilindrului..m depinde de combustibil gi deci numiml orificiilor de.""Ti: "omut'sttorluh'iin carrrera ardere l-a motoarele injecgie cu tlc compresitrn.".it situeaza *^."il: combustibirur ll:i:i:. de '"iInjectarea i...'*'.sYLa"a!t FiB...:..-.sporit jeturi prin.i.Pompadecombustibil tlime$rAre) i din.l..io'"a" . amplasal "lirrr"nr"rl inieclie in linie (cLr elementi) reprezenhte cu Instalaliade alim€ntare pompalde p*"t'u1i" puw"*a.#'ail.".'::de combusttbil n piTl."t.lli. i"""ii-ft"**"f ' cantit. :":"" 1o:iFl:.::Tlllo-r I.." 8 7 inaltepresiune $i iniectoarele pompade 9' pompa de amorsare amplasali pe s-a qchemd (n'u reprezental Pe aceea5i de pompei injeciie la capelul sl .i li." p..#de 1?^*..cepc spresfirgitul procesrrlui combustibiiu.I.i.aparalura d]nl: * de legalur: . "r" ' 4 mtele de combustibil fi 5 $i conductele i!l[t""*J:.:. i".. erc' (formacamer) de ""..r.ri "tlJS:". :ll:.:"#... tese de ttli'clie' injeclie' pompei-de a cameiarborelui "d"...'r'.motorului qi de'ardere) deturafade utiliza(e .""'"'.r [ t i m p f o a r t e s c u rardereasai fieu l t-ininter or excesd€ a{Alix'=l'2 1'7 ) pentruca unui utilizarea .i:.p".r"i.*:1"#ll.attiti i"."d'ii.Lt t^fN 14J^1\ {*'-tn tu hnir (a clPnP4i) Ponpa de iniectiP instataliei dP alm?nlare c'u J^..:Tui de lanSenlelc "td"t"" "sle ne DisDersia iPtuluise aprecraTa dupl unghitrl dP al ierulur comDusuDrr' Deriferi.:.:"'"'..... i".3.. 'ecircurat I conducta I in rezervor.iiiur'"utt'"i cu$tift pllvedzaloare se vaftej folose-sc separatide cucamera ..ffii "t'".:l ') carburalt la MAc 6. acesra Fnelea Dulwrizdrii se aprecl:lz:l oL este " a optima pulv€rizarii dati de un *ui fin6 Fine{ea ff ffi'.. de pelicula ulei qi' ca urmare'cre.ietului 6e dupadizmetrulmaY. du(e la pl"l to.J""" l.."..rt*-Aetnte in aerur de a de adancimea petrundereietului combustibil t m"l si-fie^cit ca reglai6 aerul astfet trebuie *.itfftfii..#.moloarele folosrte de lnstalaliile alimentare (Iolativa) *r iu po.i"i.'"tibitului in timpul unui ciclu se face... khena l' De a.*'J . omogenizar"a Aceasra de a aspiraliepompei injeclre ::i::::.*"lr:"ril':lT1:." .' tuii i. ."m"tii"i"'-i" o"tpei de injeclie'legea iniecli€ i"Jri" in linie Dieselpot f cu pomPade injeclie la..a. c 6 n d I e m p e | a t u l a a c e s l u i a a t i n A e c i l C a injecteriicomtr-uslibilului tcurgede lainceperea .d:'p. ffi. aoto_rului.f"".jl"t"1ll}l"o.lll..u tomp resiun ea aef u|uic ur at . aerul.Lii conrbustibil etc injectat) de pti" *t"ti" .po*p" ornlolrnala rsc.( c uav ans ' r ainiec t i e ) .'ll Dresrune dejoasa ....tie distribuitoare cu pomp: de injecliein lisie 6'2. pic6rurii.1...pa a" inF.r..i.ucttrc:r rlr.

ombu$ibilului cre{tepresiunee pomP' de n1eqre'tai este 6.a(e loo prin destinderea unnerouea pittonului edrata 8 Prin €anaful spre uhi upiratiacomUustib iar de subPisto4 est€refularcombustibilul la ca este Pompa combustibil astfeldimensionatl d asigurc o de nfl" iip". se asigureinjectareacombustibilului cu p.esiunenec€sara vedereapul'-. . . 2-370. Un element de pompa (fi9-6-3 ti fig.sfir la capulhidraulic pomoa ite alimentare cu Plston tunclion€ze (fi&6.ea srcului 3 li depldsareaPistonului I itl . iar in cursa de refulare ailionarea pistonului re face de cama 8' prin intermediul bchetului cu role 9. . urmacr€$erii in a superioarf pi$onului trece p6ni card ac€stea sunt presiunii. deci la deplasatea in sensinvers a pistonului.Pentru a eviia s". Fis.ui elenent al FiE 6.p" a" i"i+e in Erotorului plinl sarcindrlrria pr"ii*e ui a.3 Cornponerteleu ui elenenl al pot pei de inieclie in litie. in cursa acivi a camei.l. la atingoeauneianumite de refularea ftce prin deschiderea se 6. io sensinvus Prin destMe. in bucqa4 .l corpul PomPei 2.Pompade injcclie in linie (c|r elemeirtD condi$:urmitoarelo tebuie sllndeptineasctr Oricefel {tepompi defu{eclie el i d€ . ptll".1. La unelepompe cele doui ciliniltului €ste dispusi rupapade Ffulate canalecomunicdintre ele.6.) se compunedin Pistonul plonjo.ectoarelor. care 5e lixeaz:l ct piulita11. u.re. p.5. deasupra ac€stuia se caeeAzl o dePresitrnc. pompecu paletecareastguri de al pompei itrjectie i"iir.b) o .. refulare 6 9i deschiderea sipapei de admisie 7.de de transferulcombustibilului la supapa o suolirneotar.i eliminaaenrl sau dopurilede vapoii de combustibil insala$a de maNal. variindh limitelargi cu ssrcina tuIatis'Poopade alimentare si consuoi decombudibil tr$uie s! rrodiflcedebiti!ln Bod coresputrzltor.rrgerca in. c.fula. deasupnpistoriui. inchiderEs c€ ceea produce aspirat. sa asigureo irfferupere netl a debitarii combustibituluila sfettitul injec$ei. . Schema .4. 9 pompa amorsare ce5eaclioneazi de se alirnetltare folosesle 6.) astf€L pistonul I se depl8seazi at oilindrul ' prscticat i. mai mic se pistonului invitrs.in.bit de3-5 ori rnaimaredecetc€lnece$ar on Aveodin vedere debitulmlxim al pomp€iestemai marcdecetcel cerut de motor. sn d€bitirii nu t €buie dep4€ascn oernifutEitatea Fig.ieturilot corespunz6loare . care produce inchiderea supapei de. (Pistona$ ) l.4.Cursa pistonului plonjor se regl€az4q! turubul 10.a). unui menfinerii h prin aumregluea ofsei pistonului urma varia$ad€bitutui asigurd se aflat combustibilului in conducta arqiui 3-ti fo4a datlde presiuirea frrtte €chilibru temiunes ore$e mil are de canald8 gi spaFul subPisto[ Cattdmoto]ruI un corlsum m8te. in corcspunztrtoare tensiunii orficiile laterale cetremuchia de combustibiN Fitnurdein cilindnrcind suntdescopeite (flg. aroului La deplasarea pistonului jos. sa asigureacelali unghi de avansla injeclie.5. ceea ce are ca urmare arderea incompleti a de oombustibiluluiqi depunerea calamini pe orifoiile PulYetizatoarelot de inj€4ie ln linie este fotmate dint -un numf. egal cu nurnad de Pompa cilindri ..la un consum prin livrat depompn cregoei oursei li debifirl gi reduoe orrsapistonului.-. jos. Prin intermediul tachetului Gl roli 5.6-Z Powa de alirne tore ct Pisttm- gi de supapei aspiralie. sub acfunea arcului 3 sens gi sub intr-un acliunea camei 4. ln cunia de aspiraliq pistonul €ste aqionat injos Prin destinderea 5 previzuti cu arcul ariului ?. sE asiguredebitarea uoiformi a cornbustibilului tqi citindrii motorului . subaqiunea arcului7.6. ponpei de injeclie flt lifie.iii a.ia csre este aspiidt combustibilul ditr r@ervor. derc.i orificii laterale ce comuniol cu camlul de descircare (reglare) C $i iespecriv canalul{e aspiralie(alimentare)l din corpul ponpei 3. ' in . deplasareagens La in invas a pistonului. seaozeze in raportcir regimul firnclionare motorului prepis'cornbustibilul in .izirii a.i motorutui.6. deasuPra 6. 9i aoeeaiidurate pentru to$-cilindtii . pafiedin oombustibil inapoiprin orificii(6g-6.r de elemen$ . din este Combustibilul aspiratdin canalulq prin oriffciul corespunzitor bucai" iar presiuni supapei refirlue 5.2. care se deplueazn in cilindrut 2' pievizut or do. . din ient. de refulare iar combustibilul uimis sPre supapei deschiderea 8' pfu o piston(undesecrc€aze depresiune) canalul La cursa trecein qigut deEub rcstul arcllui 3. asamblatiintr-o carcasi comune.

"'..ffii#ffi.-'"."" uratrttri iu ng e rl qi modifrcarea 5 iJJ*i seieplaseaza in "J^ a pistonului' decanalul Astfel."'de din central rotorul.. se $Jeclare cantidtiide cgmlu:t:b:t ReSlarea inceteaza brusc5i injeclia .ont"ta in." iJ ioute face la s{irgitul injecliei' la lnceputul acesteia iiil. 7 7.nttpu' n'o'"u"" 6' la supapa trimitecombustibilut..'Distribuitor Pompade injecgiedistibuitoaresau rotatiYeeste toate pentrutrr pr-r.i#"i'?nJi" fiind sub 9i ce umple-toate Pompa se #.e .rnUriitJufoi. arcul principal - I 20' cu cu alimintarea combustibil ajutorultijei 22' la..:.c..*" "-tele 29 de inalta presiunela iniec::arele ririficii din caput hidraulic ai mai depane prin conductele 2lmotorultri lr lr 1il..6. t"ti."J.distribi'itor'De la JtrfrZr"rae aspirafe8 5i ajunge canalul i"it"J" in 7 din pri4ori{icir.4i alepisionasului t* iigie.". ll li1 Lucrareanr.ip t"]ti".nalul itt p..rt roror' ni5te (aistribuit) refitat "." ..$i imPuritali j-raerului pa..iliipi"'fr. pisona5elor l0 gi inelului ol came ll dupe ." 1 o an"..un"tionare al elementului de pompare prezentat intr-unrotor centtal ce opuse.o.."...:fiil.iUirirlui de "ii"""" rr.. timpce pistonul faF d n"no ".i*r" te 19 J" li li u.".est€un ansamblu de r"i..il"i. raiti"i*n la MEFIN sinaia) echiPate regulatormecanic' €ste avantaje: compactEat€ greutate nurneroase prezintl a" pomptr li*i.qtrira"rl oot"o"i eslefomat..b ..rni.L Schena insta4ei de dlimenraredt ponpa de i4iectie in rlin canalulcefltral. perfecl cilindrilormotorului.ta " **'titll".d). PoMPADErNrEcTrEDlsrRrBUrroARE (RoTATwA) o pompeDPAM (.excesive: ioli'dinpte. in (fig pistonului 6 5 c) La deplasdrea conlinuare pistonului de acooerite muchia de supapei deschiderea caredetermin.-- rI ril lr x8 cre$te a.combustibilul de pompei alimentare ? 6gura l tu ajutorul or*i"'".ttiUuitori '"r.rezenorpdrr^conducta esti de irl nefolosit pompa injeclie rchrrnat Combustibilul lr' este jocuriledela pulvedzatoare ref at Pnnconoucta iar celcsrescape Prin '.de transfe( se i" insdi" d" ofi*ntare combustibiiul afl6la difaite presiuniPresiunile iecliunii de t'ecere la rctirea u .dfi. '"'' sau "'"i "*--ifi". care comiustibilul intre din nou in capul dozeazd accele'a1ie' r*. de 12: A:'e".'ir'":i.."-*t in figura2 este unio o" .nderea . supape de' pompa t'ansfer' numita distribuitor' " rotorului . -"'... alunece plonjoare po*i"r* J.uta de douephtonaSe de RotorulesteanEenat injectoare' .ioari cursautila ta rotireasa cu ajutorulbtatuluih ' prin intermediul '' . prcizentat contiruare (v.(68. *1:".hen1i.f "o.ri"r" ..r tauotl $tit* *oto.i la amplasat elicoidal' canalului "Ja.5.5 Schetnadz principia pentnt {unctionarea unui elemenl.al tolorului distribrritor se .b..il la carest lucreze tensiuni. tiia 14.dozaj p..xs'" distribuitoarc' Fig-7.. Constrx4i cqu lui pertfii diferite moduri pislona$utui ae vatialied debituIuide combustibil t. ffit"ffi"ai& elemmtele -r-cuprinde' distribuitoare' Instelatit de aliment"t""u potp' d" injecqie asprrat 2'.ioi " de jos (fis 6 6 in Partea de in esre elicoidal practicat Partea ' ') ' (fig 6 6 c) "#..t de-acceleraie tije (tija dedebit)uticuhta la pedala t"t onei .. o a.?ti'f..:14-1!i:.rl tachelilor . trinsfer4..i*i:r.ieselor facecu motorinl' altor apelpratului.'i....""ta de. 68 7 2_) in DrinciDiul 15' rnan5onut '"''i..ului hceintrerupind "st" ....rn il.. indiferent numdrul .. in po.6.Aspiralia gi refirlareacombusibilului 9i cu rotd 9.i" tri.r1'a.."*"tl"i" de printro supape 3 q..p" de injectie I.i.debi. lt' tot i'sl Fip.r"rir." ljutor.ti.*i". ca"d canalut-elicoidat orificir.A-'i si oo" prin merirea ttttit" ti O"'i"#lt"il's un anumitregim de pe de de suDaDei dozajo datac'u apasarea pertala acreteralie de de supapa dozajestecomandati pdge a pedalei) ili""..*d. te. ai. .i nici arcuri . [F illq FH Ttl a G] TN tF -f-.ii.rl descafcar€. pin6 la o anumittvaloare . dinrezeworul r€ce prinfiltrele pompei deinjectie ln contnuare' montatila capltul .o.'apat"1 . I descoperS i"n raf."testein intedorul esamblufix numitcaphidraulicuioJ" hrnpa si (Eg in rimpulaspira$ei 7'2'a)' sefacesubp*:i""i 1".: m lor de prin t"gl"ta b trecerea supapa dozaj'iar deplasar€a sprernteflot "ii"""i"iJo"'""erior i.in levierul13."a.ffiluil.r"tiiilului "etrc Deplasarea urtui .t: a 6 Fig.Ur.il .tistiuitut I fllfi:'rHts L]ln:tr" mn:li"" Elsft.6.

iar ln dreptul acestui4 ln rotor.Pentru aspir4ia combustibiluluiln canalulcentral din rotor. combustibilul este distribuit la volumul.a) ataft timp cet unul din orificiile de aspiralie din rotor c. IJtilizarea unui elementd€ debitareunic asiguri un debit urfform la fiecare cilindru' I I I I I t . are loc refularea combustibilului cu mare preliune.1. are un irumar de perechi de came corespunzitor numlrului cilindrilor motorului $i se poate roti Pa4ial sub acliunea dispozitivului sutonut de avans. membrane corpulsuperior manualeIo Mc rlnnrrd pentruaclionarca 8.b) are loc sub acliunea cu tachefilor role 7.rlare. suot dispuseradial atateaorificii de refulare caf cilindri are inotorul.3)'lor N/m2. ac$onare8 se cxecda din doue membrand bucifi.2. la inele pompe.2.sarirapide a instalaliei de alimentare$ satislacerii deasupra credi bru$e a consumului. prin sistemulde orificii din capul hidraulic ti rotorul disiribuitor. La cursa de aspiralie. parghia-_ de Fig.scopul unei amo. sub acliuo€a pistonatelor care sunt fo4ate sd se apropie la trecerealor prin droptul camelor.l. arc.datotiti depresiuniicar€ -se produce de de supapa aspiralie se inchide. citre fiecare citindru (ln ftnc1ie de necesftalilemdtorului). Dozat cu precizie hce de h intratea ln spaliul de pompare de sub pistoane.7. in dreptul acestuia.a 6' 2. presiune4 la momentul rc{€sat.2.alie supapa relulare5.omunicecu orificiul dg aspiralie din capul hidraulio $ id acela$itimp pistonagelesunt irnpinse spre etcerior.IAC. existi un numir de orficii de aspiralie egat ou numirul cilindrilor motorului Pentru refularea iar (distribulia) combustibilului. suprapresiunile I I I I I I FiA7. Aclionarea membranei in *. o de suprapresiune (l . €steformati din corpul irttctrot l' iompa cti membiana. peitru ca inembrana si nu fie distrusE.' prevlanta cu Pompi de iniectie rotalivi in rePrezentatl 6gura 7 ]. ac€asta e5te astfel allionati incat face foarte rar cursacompleti. Cend orificiul de refulare din roto. In acelagi scoP.b). deschide de deasupra cavitatia create din miicareasupapeloa cauzapresiunii se refulare.tia combustfuilului are loc (fig.supapa se 9i membraoei.3. aroul 7 nu se destinde complet.ll z.camelotineluluicu came' prin iotermediul rimoul refulnrii(fig ?. pargni"de aclionare arcul9 $ parghia sarr cu imPregnad malerlal PlNstlc ca crt'c din esteexecutate mai multestraturidepanza membaneide catreexcentricul I (de prin aclionarea se Cursade aspiralie r€alizeazi .prin internrediul cu in sub acliuneaarcului ?. ln capul hidraulic se afld un otifoiu de aspit8lie. iar capdtul tijei 6 ramAne in ulmd fatl de capatul din stenga al perghiei 8. Aspita. ti.7. de cAtre arcll ? ptotejeaztrnu numai membrana'ci 9i conductele fal5 de ale exagerate combustibilului.seaze iar in membranei.si d" tifirl"t".l se pirghiei 8 $i tijei 6' iar cursade retulare realiz€azi pe arborele came). de 4' de 3' elasdce supapa aspi. Cand necesarul motorului este ftdus. Principiul defan4iorrore al pompei de irieclie distribuitoare Lrelul cu came eite montat in oorpul pompei.la culsade refulare inve. Avaod in vedere perioadele cand debitul pompei ar Puteafi mai nare decel cel necesar.pompa asiguri un debit de combustibil de 3-5 ori mat mare decet necesarul motorului. h rotor se aqi un oriiciu de refi.2.1.in capulhidraulio. care cste menlinut6 in contact permanenlcu cama ll de arcul 9. Pompade combustibilcu membrani sunt folositein instalaliade alintcrrlnrclu Pompelede combustibil cu membrafle I. Scnenapontpei de combustibil c. comunic{ cu unul din orificiile de retularc din capul hidrautic (fig.

spre dreapta. aclionateprin aceasta stabile$te anumitese pozilie a tij€i de d€bit (cremalierei) o turatiacreste. fixata pe prisma 16.prin turca 7 Sitrja l0 aduce de debit a pompeide injeclie 5 tija inir-opozilie debirmri redus de greutelile se aptopie{na fa!ade alta. se Pulverizatorul compunedin doua piese: corpul Si acul. .se nodifice in mod a pozilia pedaleide acceleraligrespectiva parghiei 9. Puherizarea de uniforml combustibilului in special.3. injectorul este conectat la pompa d€ injec. pr"t Regul"to-t "st" motorului. mersulin gol. se intre in funcliunela o turafie mai mica decat turalia la care motorul ar putea funcliona cu fum.se reduce$i debitul de motorul avandtendintade autoambalare pentrufuncfionarea stabila combustibil $imotorul aretendinF saseopreascein consecinla. DE 8.l.folosite la camerelede ardere unitare Gnjeclie directe). limitarea turatiei ma{ime de mersin gol. regulatorul se arnplaseaza Pe.Funclionareaindelungata cu fum a MAC nu este admjsibila.5. dintr-un arbore suportul greutilile carependuleaza in este coostituit principal.Dispoziliwl de $i su un sistemde merirea debituluide combusribilla pornirea coreclie estb alcetuit din lamela (arc) 15.s€ trage de butonul 6xat.tieprintr-o conducti de inalti presiune.8 DIESEL.lamela 15. tinde sa restabileasce de in deplaseazi furca 7.formeze.8. R€gulatoarede turalie de injectate pompade injectie de Reellatorulare rolul de a reglacafltitatea combustibil sd 6e indeplinite urmdtoarelecerinle de bazn ale funclionnrii in c in.3 pm. in exteriorulregulatorului. oarecare.euteftor. comande respectiv pedalei acceleralie. mod automat in regimulnou de {irnclionare. stab itateafunc. pentru de tip centrifugal. ceeac€ va permite unui arc montat pe axul 17 se-l readucain pozilia inilialA.in acest fel.in sensulmajordriidebitului de combustibil Dupe pornirea motorului se restabilege echilibrul dintre tensiuneaargului 8 li fo4a c€ntrifuge a g. unei anumiteturalii. 2. \ S. actionat la este de arborelell al pompeide injeaje prin intermediul angrenajului 5i cuplajuluicu lamele 12 elastice 13. a de Dacase doregtesclumbarea regimuluide funclionare motorului. si distntrutia pulverizatorului. Stabilitetea functionirii rnotorului la mers in gol esteinfluenlatacoflsiderabil turalia mototuluicre$te'dinlr_unmotiv .De regJlatorultrebuie aceea. tijei iar ca urmarg geutelile 3 se deperteaze uca fall de alta ii in acela$itimp deplaseaze mansonul sprestang4care. regimurile de toate functionare. Regulatorul centrift gal al unei pompe cu in elemengi Iinie (fig 8. fuiuti$r din catrza suprasolicitirii termice 9i a formarli intense de calarnind pe pereii camerei de ardere 9i Pe supape. a depind.) in Injectorul se folosestepenfu intr-oducerea cmera de ardere a combustibilului trimis sub presiune de pompa de injectie In acest scop. Oryanul principal al injectorului este pulverizatorul cu ajutorul ciruia se asigure r€partizareauniforma a combustibiluluiin masade aerln vedereaarderii cat mai complete a arnestecului.Arborele1. Sub acgiunea arcului injectorului. REGULATOARELE TURAITEAT. iar pe furca 7 este montat gurubul 18. debitul de combustibilcreste $i el. 3 motoruluicregtqtura[iascade.ticilifldri. presiunea injecliegi curenliide aer din camera ardere construclra de de in de timpul proce$rlui injecte. 2. vd suplimentar Pentrudepi$irea temporare.8.rii astfel incat motorului.separend c3mera presiuneI ' de Fig. montata pe axul imboge$toruluil?..EMO'I'OARELOR INJECTOARE 8. cu La motoarele mai mul. 4 intermediul . 1. 9 parghiade comaflda penecandSurubul19 se sprijinaPe arul imbogelitorului se rote$te $i 20. plrghiilor fali desuportul man|onul rulmentrd 6' furca7' arcul8.8. qurubutl8'rrece de lameta15 permifAndtiei de debit si se reazemul deplaseze suplimentar spre dreapta. tija l0 $i tija d€ debit 14. La regimul norninal de functionarq surubul l8 se regleaza astiel incet se atinga" IErI se de. iar regulatorulva corespunzdtor menline stabil.caPdtul in pompeide injectie linie sau in corpul Pompeide distribuitoare injectie '(rotativa). In cazulin careincircareamotoruluiscftde. regimul nominal. dator(a Functionerci cu fum a motorului are loc la dep65irea procesului de ardere.2lnjrcloere Sipulverizetorre raspandite regulatoarele mecanice. interrnediul d€ legdturd10. CandincErcarea aie echilibrul fo4ele centrifuge greutitilor $i cu Tensiunea arcului8.pirghiade comandl9 9i tija de legeturi 10. o precizie cu dintreelefiind de numai 1.. axial 5. Cele mai .deci iitija de debitse deplase^za mult spredreapta. Existe doue categoriiprincipale pulve. stabilitatea mersin sarcine la de . debit l de combustibil cre$te unor suprasarcini prin deformarea mai fate de lamelei15.). L Schemauni legxlator centrifugal pentru pompa de inieclie at elemenli in linie pnn 3. (la pe Funclionarea regulatonrlui bazeaza menfinerea echilibrupermanenl oflce se uoui arcului8 ti prin 3 turatie) intre forta centrifugi a celordouagreuta$pendulare si tensiunea 14.izatoare pulverizatoare cu cep (fig. de $i pompade injeclietrebuiesI aibe o caracteristica debit corespunzetoare a motorului. al regulatorului. iar ca urmare' turalia cre$tegi mai mult' DacAinsi t'rralia scade. acul este presatpe scalnul conic de la parteainferioari a corpului.1. de varialiadebitulDi combustibil Dacade exemplu. de : de folositela camerele arderedivizate$i pulv€rizetoarecu orificii (fig.2). superioare. pe La pomireamotorului rece. iar turublll 18 seva alla din nou in dreptullamelei15. sensulcretterii debiiulL'i combustibil Regulatorul ex€cute aceste reglaje mod automatpentrufiecarepozilie a pirghiei de in g.:r? L u c ra l c a n r. executatedin oleluri jocul funclional inaltS. turaliei9i invers la anume debitulsa scada ctesterea p'evenirii Linritarea turatiei ma me de mers in gol este impusede necesilalea distrugerii motorului datoritd crEterii fo4elor de ine4ie ale maselor in mifcare 9i pentru asiglrarea des{E$utirii nomale d procesului de ardere uruformi a Stabilitateah mers in sarcinl estefoarte irnportantapentrufunclionarea motoarelot de tractiune.tionEdila . .

..4. cornbustibilii Si lubrifia4ii au o comportarc optimi pentru un anumit interval de temperaturi. PuI\teizator cu cep Fi9. 1000. Cendfo4a axialdcreata presiunea combustibilului deplgeste ceaa arcului. Presiunea injeclie. sistemele ricire sunt de doui categorii: cu lichid pi cu au. Iulverizatorul sefixeazape corpul injectorului cu piuliF specialdI I .2.1100C. 80.. asigurat contrapiulita. Pompade iniecgie trimitecombustibilul corpul.ificiile de pulverizare in camera ardere. Cepulimpiedioe totodati depunerile calaminipe suprafaFgeurii de de injecfie.o parte Cin in celdura dezvoltate se transformi in fucru mecaniq o alte parte se evacueaza amosfera in tnpreune cu gazele a$g iar o parte se traflsmite pieselor motorului.favorizendformareadepunerilor5i intensificareaputemici a uzurilor.r I falt de ceade distributie Combustibilul trimis de la pompade injecfieprin unul. de o pe acul se ridici.ind totalitatea agregatelor. Materialele acestor piese.fiind irjectat prin o. darorita amplificerii pierderilor de caldure. Lucrareanr. in funclie de tipul motorului).8..doue 2.S.. previzut cu un filtru. DupA natura fluidului de rdcire. rendiflta de srdere anormali (c. jetului depindde dimensiunile.ecire (lichid sau aer). este sautrei canele sprecamera 3 depresiune..i relatiy constantea motorului in timpul funcgionirii gi datoriti coeficientuluiburl de trmsmit€re a cildurii.4 $i 8. Cohstru4ia qui injecb. 4 de I La prtlverizatoarele cep aculpulverizatorului la parteainferioari un cep . Funclionareamotorului la un regim termic mai ridicat decii cel optin atrage dupe sine 'supraincibirea acestui4 ca.combustibilul ajungeIa pllverizatorulc! presat 6onulde etan$are catre pe orificiiformatdin carpul3 $i acul4.Rolul gi chsific{r€a itrstalaliilorde ricire I @= Ispe Ca urnrarea proceselor ternice ce se desfdgoard cilindri motoarelor.nal al clnd in instalagiade rdcire este un lichid sub p. adicl presiunea deschidere de a de injectorului regleaze $rrubul7.uaprinderi seoundare sau cu detonagie).. Sistcme de iicire cu tichid Rdcirea cu lichid arc o rEspandire msre in constructiarnoloarelor cu ardere interne datorite asigurddi unei tempetatu. Pulwrizator q orijcii I I I I I I 9.CIRE A M0T0AR"EL0R DE 9. Regimul termic nor.1.al injectoruluiprir racordul2 (f€ in I 8.35%. este de ^motorului.rofilat cu are penttua realiza anumite o legede pulverizare concordanfa cerinlele in cu motorului. Printr-uncanal.mirirea consumuluide ulei prin accelerarea alteririi etc.. ac€shriaprin ouidul de .6.3.900C cazulhstalaliilorcu lichid deschise de d0. rNsrAr^ATrA R. de i. I I I t I I I Fig.e are ca efecte inrauta$rea umplerii cilindrilor c! incercfuure proaspeti. aparatelor $i dispozitivelor care asigud evacuarea fortatd a unei pdr{i din cildura dezvoltati de cilindrii motorului (15. Sistemele de ricire ale motoarelor cup. care poarta denumirea regim tcrmic al motorului.8. 9 + Fi9. Acul estemenlinut de arcul 5 prin intemediul rijei. racordareaacestuiala conducta de presiuoii injecliela careare loc ridicarea inaltepresilrne permitereglarea aculuide pe de $i scaunul siu.8.5). lnjectorul serve$tela suslinereapulverizatorului. t200Cpertru de in ii caan!in care molorul este aicit cu aer.esiune.Comblstibilulcare scapa se cu cu prin jocul dintre ac Ai corpul pulverizatoruluise colecteazi prin racordul 9. montat in piulilaracord I 0. Pe de alti partq func$onareamotorului la un rcgim termic prea coborat duc€ la miqorarea randamentului indicat. Forna.2. de Pentru asigurarea unui regim optim de functionare a motorului este necesarse se asigureo recire controh6 .. 9i combustibilul tr€ce prin camerade distribufie. peretralia$ dispersia forma qi jocul cepuluiin-gaura din capulpulverizatorului.

a . I . Numarul paleteloi ventilatoarelor axiale nu este mai mare de Sase. aceeaacesteinstalalii se folosesc tar $i numai la motoare rDici.pompa de lichid-. care comunica cu cele din chiulasdprir niste orificii.) in vederea htensificarii pfocesului de ricire a lichidului. ce trece pdn radiator.or cu printr-o serie de tuburi care au lipite in exterior ariPioarepentru malirea de suprafelei r6rire.Pentru reducerearezistenlelor superioare sistemviteza se limiteaze h ln/s.din exteriorspre motor (fig.3.2. circuleprintreaceiti pereti$i tuburi. ridice temperatura estemult a dofierLere lichiduluiIa 105.n radiator. mai sles la unele automobile. Tuburile de aer se ageazi orizontal.la careapatrecedin bazinulsupcriotin cel infer.camerelede-ricire din blocul motor.3) de O largi ulilizarela sistemele r[cire cu lichidau cipetat pompele mici alepompei.9. baziiul inferior2 in radiatoresteprezentatd figura9-2.camerelede racire din chiulas4 2 . Exista 9i varianta trece prin radiator sau prin variatia cureltului conbhati.. supapa centrala a Ia laterala termostatolui Pompa a este termostatului inchis6. necorespunzatoare.Schema principiua acestui Cele mai folositeradiatoare superiorI. La sistemele recire cu aer seutilizeazi frecvent de ventilatoare centrifuge. radiatorul6ind scurtcircuitat.stalionare.alcool etilic' alcool metilic.ventilator. supapa centrali a termostatulur este fichidul fiind aspint de pompa din bazinul inferior al radiatorului qi refulat complet deschise.care sunt variante ale radiatoarelorcu tubud de api. cu paletele drepte sau c.au secliune cu petratAsau hexagonalS se liPesc intre ele la partea anterioard$i la cea 9i posterioara. Vitezade circulaliea lichiduluiininstalade hidraulice din celei oblinute prin termosifon. radiatorare loc o ricire intensa lichidulu:latoriE in 'contactului curentuldeaer creatde ventilator. Lichidul verticale aplatisate formatedin benzide tabla liPile intre sau treceprin conducte radiatorului. cal eledoul catedouesi avind latimea adancimea de suntcelecu tuburi de ape.Pompa de lichid L ! 1-F' :1E (fig centtituge 9.SchemasisternuluidP rdcirc al motorului Cind temperatura lichidului este de 90 930C.pentrupalete Fig. prevazule exteriorcu aripioare. Reglareaintensitd$ ticirii sc poate realiza prin variagiadebitului lichidului de. supapa radiator. 5.ricire cc de aer ce trece pr. iar refularea lui se face prin racordul de evacuate4. radiatoarelamelare. Sclparea lichidului pe la impiedicate un disboitiv de etanFrecareserote$eodatecu arborele de axulpompeieste 9.lntrarea lichidului rece se face prin tacordul de aspiralie 5.Lichidulutilizatpentrurdcirepoatefi apa sauo alte sohrlie Apa.roate de cuiea (fulie).urbe3. creandu-seastfel condi.lichidulestedirijat prin supapa de La 3.pentrupalete bombate 350. Aceastectegterea vitezei de circulafe a lichidului a ficut posibili reducereacapacitelii instaletiei.iar in cazulunei dbfecliuni au deoarece un debit relativmarela dimensiuni a aresteia circulalia natursle (prin termosifon) a lichidului de rdcire nu este impiedicata. citculatia lichidului are loc datoritd diferenlei dintr€ lichiduiui cald si cel tece.3. Rrdietor l cildurii ptinritc de reprezinuun schimbator calduracareasiguri transferul Radiatoru! de la lichidulde recirela aer.3. -La ale sistemele rdcire cu circulafe fo4ati' prezenlapompei de lichid asigurAo circulalie intensea lchidului de rdcire Aceste sistemepot fi de tip deschis(cand comunice 'in permanente atmosfer4 de tip lnchis (cand este necesareprezentaunei supapeaercu $i care o fu vapori). 3 .lo70c.crest€re temperatura punctuluide inghel' in apa de outemici a volumuluiprin inghelareetc.o parte din lichid citcula prin incepesi se deschidd.. Apa . oblindndu.etilenglicol coroivi a apei reducsubstanlial ac$unea $i acestuia interiorul sistemuluise poate' in de La instalatiite rtcire cu lichid circulagia fo(ate cu ajutoruluneipomperealiza doui moduri:prin termosifon crrcirculatie in $i La rdcirea prin termosifon. montat de reguh pe acelasi ax cu pompa de.g. supapacentrah iar lateralasa se inchida.lichid 9i aotrErtateimpreune de la arborele cotit al mototului pnntr-o curea trapezoidald. ir camerelede rdcire ale cilindtilor $i apoi spre chiulash. acliune corozivi asupra sistemutui. ou I-a pomirq cend temperaturalichidului este sub 80-830C.tiileunei cre$teri lente a temPeratutii lichidului pane la deschise. in drepte$i circa iar unghiullor de inclina'eeslecuprins limitelede 40. pe langanumeroasele de tempefatura inghe! prearidicad fale de avantaje.respectiv a cantitelii de lichid de ricirc'. $i o setie de propriedli negative: are minime a mediului ambiant. radiatoare tuburi de aer. insttlrtiei de ricire cu lichid 9. montat pe un ax in inleriorul carcasei. trei pertiiderdcire(miezului) deosebesc tipuri ltincipaledc se in funqie de construclia radiatoare: .7 . O astfel de iompi este compuse din carcasaI gi rotorul 2. depalireatemperaturii 80-83"C. estecomPlet cind supapa centrala valoarea optimede 90-93oC.Ventilatorul producerii in sistemul racire detenninate de denecesitatea ventilatorului este Prezenta unui cureirtde aer. 4 . la 9.2.se viteze reduse de circr-tlafie9i implicit o densitatea de eficienl.3. 6 termostatul.tadiatorul..in ultimul caz se menltne sistem u$oarasuprapresiune.in bazinulsuoerioral radiatorului. 450. care ricire se introduc adaosudca: glicerina.de unde ajungein termostat gi apoi . radiatoare tuburide lichid.Et esteformatdin bazinul gi tuburilede lichid3.Elementele 9-3-1. Pentru coborarea etc. . Ventilatorul se monteaza in spatele radiatorului qi poate fi de tip axial saucentrifirgal axiale au construc$e simpl4 randament ridicat $i se utilizeazecu Ventilatoarele precidere la sistemelede ricire cu lichid. Schemasistemului de racire a motonrlui se prezint6 in figura 9 l Pe4ile componente ale instalaliei sunt: I .

INSTALATIA DE UNGER. .aturiiin chiulas[ 9i cilindri esteneuniformi. De asemene4 sistemelede ungeremai includ aparatepentru indicareapresiunii. dirijat printr-o cimate de r6cire din table montafi in jurul mototului.ii fiecarii $i. supapeleSr selnchid complet. format din rezewor. conducte Si mai multe circoile secundare care cuprind filtrele de ulei racordate in derivalie 9i radiatoarelede ulei. bollurile de piston etc-) $ protejeazi piesele motomldi contra uzurii de cofoaune. Alegerea unuia dintre acesle siste$e este legattr de viteza relativl dintre piese gi de sarcinape care acestca suporti..In funclie de procedeulde aducerea uleiului la locul respec{iv. Schenqponpei de apA @ Wlele.38 Deoarece la pomirea motorului veotilatorul are iol negativ prelungind timpul de atingerea temperaturii de regiq la unele moioare de automobil acfonatea lui se face printrfuncliondnd !n motor elecrio de cur€nt continuu.3. supapede sigura46.Termostrtul I ! I Termoshtul are rolul de a regla regimut termic al motorului.10%. $rpapa Sr lnczpe si se deschidtr. cilindrii cu bwduf qi chiulaselemotorului sunt prevazute cu ngrvud. fiind decuplar€a 39 cilind. De asernenea. Ansamblul de dispozitive $i conducte prin care uleiul es:e adus in condiii optime la locul de ungerq formeazi sistemulde ungere. celelalte orgrtlc ale mecalismului de distribu$c $ uneori bollurile de pistoo) se ung sub presiune. se ung prin slropi li ceaF dc ulei.4.tde vedere constructiv termostatelepot fi: cu pesti sau cu burduf.exploatareugoui 9i asieura.2.de pozitia autovehiculului panta)si de turalia motorului.ca unftue a dilatirii burdufului metalic B Gn care s-a introdus eted iar slpapele laterale Sr incep gi se inchidi. Suprafalaefiedoari de recire (perete-ae.1.4..9. rachelii etc. supap. In acelali scurt de atingereatemperaturii de regir4 ceeace re-duc€ .4DacAte. la motoarele asemenea mai ridicatS. una saD[Naimulte pompq filtre raco. l0 IO. Antrenarea aerului se fice cu un qui tennostal Fit. Asigurarear[cidi cu aer a motorului se realizeazi prin circulafa fo4atA a unui curent de aer. Cuplarea $i ventilatorului sefac€ automat in funcie de ternperaturr lichidului de ricire. restul urmand drumul spre pompi. Cand temperatura lichidului a ajuns la tempe.. alimentat de la baieria de acumulato-are. temperatura suprafelelor timp. Stropircs este nesigure.. Ungerea qr ulei sub presiune a tuturor pieselor motorului este foarte ehcientt dar complicatdgi scumpi. o Ungereaprin barbotare se realizeaz. Se folosege la motoarelemari pentru naved la cele pentm avia$e. CAndlichidul de r[cire ajunge la temperaturade 90-95'C. de citre capetelebielelor care antreneaze uleiul din baie stropind toate organele din interiorul motorului. de 6 Lucrarea nr. Schemo ventilator.2. Lichidul de ricile va circula par.60 nys). in timp ce unele Fig. sic \ ':d::d 9. Dia punc.3. La motoarele c'u ardcre inlefti peotru automobile $ kactoare s€ folosege ungerea mixte: pies€leputemic solicitate oegdreleltborelui cotit $ cele ale arborelui de distribulie.iloreste cu instalaliide ric{e. Scherrlaradiatorltlui c1/ luburi de lichid.g.tialpdn radiator. d€ comandatu traductor t€mperaturA. intensitatea (de ungeriidepiozind de nivelululeiului din baie. uleiul din instalatiade ungerefavorizeaza meqinere4 r€gimului termic normal al plin alt prin indepinareacEldurii la unelepi€sea ciror . . iar pentru intensificarearicirii. Sisternul de ungere prin barbotare a tuluror pieselor motorului se mar utiliz€azi astei lumai pentru moloarelede pomirq care flmclioosze un timp scurt. cn scopul micior.Si!tcrnede ungert a motoarclorin prlru timpi Sistemelede ungerc ale motoarelor in palru timpi se compun dintr-un circuit principal de ulei. l0.icire esteimposibila motoarelor de procedeu (lagirele arborelui cotit.date in serie.. 32 se deschidela maxim 9i circula$aacc*uia se hce nurmi prin radiator (circuitul mare)..se. I mix-te.1. numai afirnci cind lichidul de ricire depigegte temperatura de 90-95'C.Rolul ii clasificarea I stalatia de ungere a moloarelor cu ardere intefiE are rolul de a adu6€ uleiul intre suprafelelein mitcare relativa.nperanxalichidului este coborati.icirea cUaer este folositi mai rar la motoare pentru tractoaro $i autodobilg datorite unor dezavantaje. sub presiune. iar circulalia se realizeazi direct prin pompi (circuitut mic). supapasupeaioari52 ! termostatului estelnchis6. a uzurii acestors.Instdr!ir de rlcir€ cu rer \ R. un de Insta. implicit.iar alte pie. distribulia tempe. cilindrul.timp tensibil uzurala pornire. in raport cu rezervorul de ulei se deosebesc sisteme de ungere cu carter umed Si sisteme ungerecu carter uscat. 9. Fi9.ceeace duce la scidereaputeriilitrice cu 5. Schema funclionali a unui t€rmostat cu burduf metalic ai doua supapeeste prezentatein figura 9. oum sunt pistonul segmenlii. Lo rnajoritateamotoarelor pentru automobile$ tractoare de rczeworul de ulei este ohiar carterul inferior al motorului (carter umed).) trebuie si fie de circa ll ori mai mare de cat suprafalainterioarea cilindrului (gaze-petete). circuitul lichidului de ricfue prin radiaror oste inchis.atura de 80-83'C.latia doire cu aer are constnrclie simpl6. temperaturii li nivelul uleiuluiin carter. prin modificareadebitului de lichid care trece prin radiator.9. cu viteze ddicate (20. zgontotulestemai mare decAtla cele cu lichid.sistemelede lngere folosite la motoarepot 6: r prin barbotare(stropire).E A MOTOARELOR instahliilorde ungere 10. .

"**. .. ifip'"o devedereangrenari''r"tn"fft"1":i..-" "'[iTi: " ". D..i::".dinlale l"ll-"..iiJili" de::ldn'' de dela 50la i.in cm..u.'""lJl.r."11..11" ill in presiunea debitutde ulei necesar fiecare^loc 5i Pompade ulei trebuiese asigu^re Ponpa de ulei 10."." llil]l'lllil tll 10..i " ""ff.a s" de pit*na' intre dintii FEl0'2 Sthenu' fiaclionatc "*"*ra .'m:.*-.t[1ru-' il:i"li:sl'*'t ffrlq:ri.:'.'.."":J:JFffiiJtobicei' de fiind antrenate' de ll ll lt I nixt cu ca et ttted' de ungere l0 FiS I Schenasislefiului dinlate "if.t]l"id ain treceprin orificiulde intrarc I in "u.+?""rfu :#ff ffi':il.'. 6 =.i In orosu executare prin I r' o. ll *:l'i'l."#lt".i]r"u'lttiri"Lu.".".".l'i'.t"fi'..'**1..1 .t"'iJl-itut ".Ti|.2 a pornPei tn'le intra in golul de u.H efectulde Pompajal segmefllllor-$ de ulei mediu..une" .!.'.tiorele de distribulie al motorului lntte rolile aflauniocfogn€mlc si corpul5 al pompeise ' ."..fi."*"o de Canalul descircale *"""fa a" I'i"...".0'8 0'9) tu^aummtulpompei( q J roJtin.1 p .*."J.oj_ "''ff.licr.xli:ft "ll.':.il..*:tlri:'..o.. a a"irturii..".."'i.?.Tiq":r'ii!ii.. uleicreste aproximaiiv 9:':':.""""atJr.1llff I'ii.c cca!' de ulei Radiatord..n.*iTiil:r'ffi :L:"il1n[. vaporizarea supapel u" u'piratiecarc are loc la deschiderea de bucga ghidare'ca trtrnu'" " "t"ttu'u' i""i..'.:. '-1'11-i j t' to consumul "ottili ro." caner' uleiul *'':'""*'t 'l'"i' lll.::tJ$:"..j:."J'.dului .:i"ii] i".." "ngere "" in scoPulreduceriifo4ei d€ ind-ep:nari. ut"iut ."il.t'.uifi"tdrului in caner ei prin ncetanieita$ Ponderea cel 11'Jll..lf .":#:ihpfl jg'.'"""$#l. modeme autonobil' de l1': ll I! I radiatorul 5 9i srrpapade pu[in solicitate termic $i mecanic' La unele motoare."nalele."'e lll'i.i.i":-:fJ..:.?.. mai 6 siguranla nu sernonteT"^ motonrlui pri' scurtcircuitarea -' conur " suououd" siguranlu8 asiglra ^^-"iruitatea ungerii blocatcu depunen es{e flltruluide uleicind acesta doi..l"::1. manetoane ale ..".i"tl":"J"j1."L *gt"nt " . t1].'^ iiriiill*'.4l peniru sp€cial. i"i".|.:.r"'asiimPrnspresrune '1. ll redu de ctie l'l...'.4.".in cm: n turaliatolrlor drnlare' ".lli'J:!...'..X. $iif i*.: d. .i:i:':l.iln'lic Ia rolile.Tli::ift''ff"""fi 1]ili'li"i-'*ia rulcirrlrri estepreacald."" inrocuir trebuie ur"i'r"i dinca(er caodacesta I *:lffii:*itri*X#."5'i'1l?'1""'ei . nil.. si l( culbutorilor Cel"lall: fagarelor cl sunt cele mai r-aspandite pomPele Dislon.T'"Jl1i::ilil'"ix-jT.rl"rrcprezinlaun rezervor [::"':li:". """ clt toli dinlate Debitul unei pompede ulei an roti Qpslnpsl42 ulei i:.impi in _.d .'.estediametrul in .*. n ""."..:."r"i'"n.de.u ullY]:l^tilt"' presiunea roluldelmentine de 4a de Supapa siguranlE pompei uleiare vascoztlalea sau motorului cend turaliei ta ungere creqterea de cenrlala in lampa constantAl t"t'ff.*terioora datdcrelatia din..*r" e$e .'"i*'.i' consumul .il'..il. .3.jt" 3 a" tefulare si de aici nrin conducta 8 "r"rirn"in.:J:.':"illlJ"::"H. '*r'. .'...*[il].:-'*lliir-'-'.#l.o.. . de Consumul ul€i 10.:..:li:#ilhiltlili:'m::4":j:"1"::m'nx*:':Tl':':JlHl: o5i ".d.i .."i:"JJJ.:ff :i."*# ii il::. ffili ""-"*" de."..'i...*U*l'*:ir.il"Tili.."ir..cmid Psie pompeiin | /min. j_: malarl !"j"-h"i -1jt:"-.:J:ii.""g'"nu'"t :l'fl::..t."J:lH':i il'.1.':. .*l*it*!"r.* y-:::ilT* "llliliilll.".-E.."r Q dinlilor. 4000' exterioral dan(udi in.i."rff'.darorita :lirit. J.1ffi.p.*r*l'ii"r"i ""a*"b..: rrir.b esrelungimea ii#"i.h ^ n 'q ."#ililil_.li.".ft .":i "--oi" ar.t]iiJ h sub a.uti" *t"i"-J se rotesc In dintre dinlii rolilor dinlale 6 $i ?' cate de sdge$ uleiul este tnmis sub .i".i" i"al. gradul:l^t:1tt pentruaprecierea important un " de Consumul ulei constituie criteriu prin arderein cameta insl5i in mod nonnaluleiulseconsume a *tJ..

1.de stareaamesteqilui carburant.47 2. 11 I I. Tensiunea care asigud formareascanteiitaebuie depeieascio anunrittrvaloare se critice. Un consummare de ulei poate fi provocat de asemenea ci itatea nesatisficetoare a de uleiului.r came. 10.ajustarea prea stransi sau introducerea prea liberi a segmenilorin canalq acoperireacu calamini a segmenlilorde compresiq sau astupar€aorificiilor segmenlilorde ungere. suficientd penru aprinder€a combustibilului.tia arborelui cotit apare sub formA d€ uoghi. care raportat la tura. faDt c€ provoacasupraincelirca li mictorarei corespunzetoare puterii.5. Reducerea pria tensiunii stripungere micgorarea de distanlei dintreeleclroziestelimitara de o serie de factori. fuderea a estecului in cursa de destindereproduce li un alt aspect negativ. inirndarea sorbului. a Uzura sau deterio&rea elementelor mecanismului motor pefinite introducerea unei caofiteti sporitede uleiin camera ardere Aceasta de poatefi provoca6:de:uzuracanalelor din piston pentru segmenli sau deteriorareamantalei pistonului. dintre care cei mai importanli prezinti ingreunarea accesutur amestecului carburantio zona de formare a scanteii. Proprietilileuleiului care exercitecea mai mare influenlaasupraconsumuluide ulei sunt:evaporarea. de diluareaexcesive a subcea normsll uleiului prin amestecarea cu combustibilut. griparea sau defectarea supapei de siguranla.. temperaturi de congelareerte prea ridicatA in comparalie cu temperaturade pomire a motorului: nivelul scizut al uleiului din carter (se constatefrecvent la viraje li la circulalia pe un d. Cele mai utilizate sistemede aprinderesunt urmetoarele: .6.. sldbirea sau ruperea arcului supapei de siguranli.um delu. de .t Generalitlti Aprinderoaamestecului carburantin cilindrii motoarelor cu ardere inteme se realizeaza printr-oscanteie electaice seformeazd ce intre electrozii uneibujii. regimulde fuoctionare Rlotoruluierc de al gazelorSi distanfa Astfel. rizuri sau zgdrieturi_Uzura tijelor supapeloroat $i a ghidurilor de supapi. Aceasta explicdprin proiectarea oglindacilindrului unei cantitetimai mari de se pe a ulei scepatprinjocurile dintre fusul r8aneton$i cuzinet.os). Producerea scanteii intre electrozii bujiei estecondilionatide existenla unei tensiuni care sd creezeuh campelectricfoarte intens$i implicit. d€ ioni.rndarea conductei admisie a sorbului. deteriorarea pompei de zeroulei sau s rotilor dinlate.5.20000 V . ionizarea volumului de gaze drn camem de arderc.Principtlele cauzeal€ presiunii anormalea uleiului Defecliunea Cauzele defectiunii Presiunea uleiului este TemlBratura scizutd a uleiului sau folosirea unui ulei orea mai rhare decat cea vascos. uzure. 43 Lucrarea nr. Deqimic. la presiunrdc 0.A. normaE rezistenle hidrsulice ridicate in circuitul de ulei.sistemulde aprinderein curent continuu clasic(baterie-bobine). de Io timpul iirnc$onarii Folosirea unui ulei foarte vascos sau a unui ulei a cirui motorului presiunea temperaturad€ congelareeste prea ridicatd in comparatiecu uleiului este egah r1l temperaturade pornire a motorului. viscozitatea indicelede viscozitate. deplasarea Dacd aprindereas-ar face cind pistonul ajungeln PMl.5 ori. uzura segmenfilor.S. defeclarea manometrului ulei. supapeide evacuare fac€ inainte oa pistonul se 4unge h pME este Deoarecedeschiderea se posibil ca o parte din combustibil si continue ardereafu col€ctorul de evacuare. . ardereaamesteculuicairurant s-ar realiza sub un volum in cregtere9i s-ar termina cind pistonul ar 6 parcu$ o parte din cursa de destinderg iar valoareamaximea presiuniigazelorar fi mai mici decal in cazul aprinderii cu avans. infundarea sistemului de admisie a pompeide ulei sauscurgerea uleiuluidin sistemul admisie.altul.Pentru distanleinlre eleckozi de 0. Pentru obtinereatensiunii necesaregi aducerii curentului la electrozi intr-un momenl stabilit al ciclului motor se utilizeaze instaiatii lp€ciale de aprindere. de sau . procesul tenirinandu-se sub care provoace -o m5rire instantanee e temperaturii.esiunea dintr€electrozi sunt mai man. Necesilatea avansuluila aprindererezide din faptul ca ardereaamestecului carburant flu este instantanee ci se produce intr-untimp determinat. ECHIPAI\IENTUL DE APRINDERX LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCANTEIE l1.Uleiurilecu viscozitatemrciL 9i se evapori firai usor. inlesne$e admisiaunei cantittti sporite de ulei pe la suPape. cetre cel printr-odescercare forma unei scintei. pierderea elasticititii. presupune propagarea unei fldceri (fiont de aprindere)in incircitura proaspAti de la un focsr inilial produs de scinteia electrice c! declartare automate.numiteteisiu[e de stripungere. Aprinderea anestecului proalpit are loc cu un avans hF de PMI. de acesttimp permite pistonuluifali de pozilia pe care a awt-o in momentulapdnd€rii combustibilului. Citre electrodul pozitiv se orienteazeun {lux de €lectroni. Varialii ale presiunii Folosirea unui ulei foafie vascos sau a unui ulei a cirui ul€iului. (frac1iuni secunde). defe{tarea supapei de siguranli. negativ. defechrea manometruhi de ulei.9 MPA (la sFrsitulcompresiei) tensiunea necesari aprinderii estede I 2000. -.0 mm. de deteriorareaconductelor de ulei. nivelul sc. infundarea cortductei de admisie a uleiului in pompi sau scurgerea uleiului din aceaste conducte.2 Avrnsul la aprindercai influenfa lui asuprafuncfionirii motorului Desfigurarea normali a procesului de ardere in M. Marimeaacest€ia depinde parametrii struc(ivi co de ai motorului. cu atar tensiunea de sfiepungere creole.sistemulde aprilld€rein curent alternativ(de la magnetou).. determinend condifile de presiune 5i lemperaturi in care decurgeprima p€rioadi a arderii.zut at uleiului din carte( defectareamanometruluide ulei.0. scurgereauleiului din conducta de refulare: uarra sau zgarierea lagirelor arborelui cotit sau a arborelui cr. exprimat in gade CRAC).sisteme aprindcrespeciale ll. Presiunea lleiului este Folosiroa unui ulei insr-rficient vescos. infi.cu cat p.Momentul apriflderii carbuaantuluide cetre scanleieare o mare inlluenla asupra funclionerii moiorului. . sub efectul unei fo4e centrifirge mai mafl. stareaperegilorcilindrilor. lnfundarea sau deterioaareasupapei de siguranfi uzura pompei de ulei.

care. Fig 11. . Cind rolele 6' scapdin degajarea poatefi anuhte la manetipenuucuplare forla aplicate o aplicand to45la^manela 'fLtu 8 manEonul spredreapta d"*pl"r".fr"i". posterior anterior2. este stabili iat 8' manSomrlui cuPlarea o.rePterol. . lare . treptelor se face automat. la carc schimbarea interventia conducetorulu! h tunclie de condiliile de deplasa'e. cutiile de viteze pot 6: treptelor se face manual de cltre .1.cutiile de viteze pot fi: .futr_unanumit interv4 asiguri o infirxtate de mpoartede transmitere. Schemaanbreial i facultatit' cxplaL (S 445) rl t manqonuluiconic E spre staflga cu ajutorul unei manete' perghiile 6 se La deplasarea a discul 3 spre stinga' exercitand rotescin . sa asigureun lumer cat mai mare de rapoariede transmitere. seaibe o fiabilitate idicati ti o intreFnereu$oari Chsificarea cutiilor de viteze. Lucrarea nr.ufui s. se aiba o constructiesimple $i compacta.(la lucrdrile stationare ptiz^ de putere sau$aibade curea) rolului funclional.area cutiilor de viteze I I I ll l1 l{ ll .l. aceastisituatiedispare 3 ie rJestind iar motoruluinu semaltransmlte. la carc schimbarea conducitor. prograsive sauleri ft'epte. combitret€' care rePrezinteo asociereintre cutiile de viteze in t.At-. perghiile ti mrngonul 6 pe (deoarcce pe rolele6' coboard planulinclinal). frecare ambreiaj momentul din respectivde$urubarea Reglareapresiuniipe discuri se realizcazip'in ingumbarea.realizindu_se .ril€ ? presiune discurile ambreiajului momentul h de giindepirteazidiscr-rl fali de celelalte. Rolul gi clasifi. permite staflonarea lungi durate a autovehiculhri cu lu)lotlrl irr de cu irnc$une. disculde presiune diseut presiune de conduse sunt: Elementele conic8.penttu oblinerea vitezelor de deplasare a fort. la care vanalia raportul:i de transmitere se face in mod estfel un numfu limitat de mpoarte de traflsmjtere. discontinuu. permite modificarea vite"-eide deplasare. cu cu piuliteimangon $i fixareaacesteia dupereglare. . CUTtr DE VTIEZEPENTRU $I . asigurand autovehicululuicalitif dinamice!i economiceoptime. . 15 TRACTOARE AUTOMOBILE I5. si aibeun randarnent ridicat: . se deplaseazi torta d€ respectiva in acest fel se anuleaza 6'din degajarea li Dentruscoatetetdelor culia de viteze are ufmetoarele tractoarelor autonrobilelor. cu sctionsre directl. in acest fel apare -intre cupluluimotor de la volantul I la arbolele momentce aslguldtransmiterea arnbreiajuiui.epte $i cele progreslve Dqfi tnodul de schimbarea .I I I I sunti vdlantul l. la care schimbarea treptelor se face de citre conducetotprin intermediulunorservomecanrsme. .elotde ttacliun€ impusede varietatea condiliilor de lucru. ou actionare eutomati. $i . ln caCrultransmisiei si roluri: raponului prin schinrba'ca . aiutorulunui sistemde asigurare 9 lamele. in trept€.ens invers acelor de oeasomicdeplasand discurile un moment de llecare pe Dresiune discurile4 $i 2. . Dupd nodut de variaFe a rqorlului de transmtrete. permite al mersuluiinapoi autovehjculului. 'le ta al transmitere transmisiei decigiamomentului rolile motoarcirr funcliede condititede {i ucnr. . discul colducitor 4 ale conducetoare ambreiajului Elementele 3. cu actionar€ semi|utomati. 15.cutiilc de viteze trebuic si irt(tcPlirrcr\"I Pentru a rasPunde urmitoarele conditii: .

sincronizitcare.trepte 15. cu mai multi arbo4 folosite la unele trdctoare pe roli $i $asiu.epte. prizd dliectd.i: -cu trei arboi fard p zi direcr4 folosile la unele tractoarc cu destinalie genemla gi la cutiile de viteze mmpuse. I 5. iar la celecu sarcindutili foarte mare precum li la cele cu destinafie soe.54 cutiilor de riteze 15. -Prel de cost redusNuofirul ireotelor este funclie de destinalia qi condiliile de exploatare ale constructive $ economice La autocamioane autovehiculului.3.2'Construc{ia Cutiile de viteze in trepte au oblinut cea mai large rlspandire datoriti urmatoatelor avaotaiel -sunt simpledin punctde vedereconstructiv. combinate.agacurn rearlti din tabelul de maijos.. Transmiterea migcirii de la arborele primar I la arborele intermediar 3 se face prin permanentformat din ro$le 4r qi 4:. Dupd manfud rte qbon de merstndinte.l esteprezentatiscbema resliz€a"i cinci trepte demersiiainte $ una de merslnapoi (5+l trepte) Momentul de torsiunesettansmitede la ambreiajle arboreleprimar I $ de Ia acasta. Treapta I II trI IV Mers inap.ambreiaje). .cislE foloseic cutii cu nunfu mai male de $asefiepte La tractoare se utilizeaza cutij se chiar ajungAndu-se peni la 48 de trepte d. .3. ale citrematice cutiilor d€ vitezoin. este prezentat6schemacinematicda unei cutii de viteze cu trei arbori fire prizn directe cu (5+l) t.upleazdsingutipereche roti dinlate.2. planetarq la care axele geomettic€ ale unor arbod execute o migcare dc revolutiein julrl uiui ax central. arborelesecundar2 est€ montat cu capetul din stanga. La acestiip de cutie de viteze. Modul de oblinere a celor (5+l) trepte esteaiitat in tabelul ufmitor. Dupd no&d de realiane a aqldii teptelor' . prin deplasarealui sple stanga. cea mar largi raspandireau oblinut-o cutiilg de viteze cu cinci lau sale trepte. cu rolile corespuffitoare de pe arboreleintermediar. .fiid limitat dh coflsidere0te cu sarcinl utild medie $i nare . prirl una din rolile dinlatq la arboreleseqlrdar 2.. ll figura 15. Modul de oblinerea diferitelo. pe un nrlment cu ace.i autopropulsate. care in figura l5.trepte esteindicat in tabelul urmetor: ridicat. vit€ze 6 p0ni lal6 trepte cu Cutiile de viteze in tepte sepot clasifica duPetrei criterii: Dufi pozilia cuelor arbofiIot fn linpxl lurcliondrii: o cu arele arborilor fte.Cutii d€ vitezecu trei rrbori Cutiile de viteze c'rltrei artori pot fi de doui felu. In figura 15.3.rplarea angrenajul rogilor de pe arboreleseoundar2. iar treptele seobtin prin cr.deoarece cu Pedrufieca'o Cutiilede viteze doia$od auun nndament o se Ca de o sec.cuplue. folosite de reguh la tractoarele cu destinalie Senerali $i la cutiile de viteze compusq r cu lrei erbori. .intr-un locat executatln capetuldin dreaptaal arborelui primar L Cei doi arbori 1 $i 2 pot fi cupla[i cap la cap cu ajutorul cuplajului c. . moniat pe aceea$ axi geometrici cu arborele primar l.L khema unei culii de vileze dt doi arbori 15. dezavantaje pot menliona: garnimai autovehiculului' a o v^) 9iproduce dezaxaretraosmisiei redusia vitezeloi(vr. folositemult la sutomobile ti la uneletractoare. esteprezenbte schemacinematicaa unei cutii de viteze cu trei arbori ru prizi direc6. cutiile de riteze pot fr: r cu doi arbori. cr roti dillate anate ln eogreoare penDanenti ti cu dispozitive d€ cxplare (mufede.1 Cutii de vit ze cu doi lrbori cinematicAa culiei di viteze cu doi arbori. Pe axrl 3 se mo eazi rcata dinlata zt2 FentrumersulfuEpoi careschimbi sensulde roraie al liborelui secundat2 De la arborele la secundar oi$carea sotransmite punteamotoare d autovehicululu 2.3. Modul de obtinere cclor (5+l a estearetat in tabelul urmetor.2. Roli aflate Zpz Zr Zpz Zs A!1 LL I I I I I I I I I t in angrende Lpl L7 Lpl Lt apl al ! Zpr Zrr I Roli aiate ln angenate It ZL i Zz Zr Zs IV Zc Mersinaooi Ztr Zg -at treapti ridicat. folosite mult la sutomobile li la uneletractoare pe -cu tei arboti c1t ro$ saupe penile. -randament Fig.Schetnrl€ 15. cu mti dinlete depl$sbile uial pe {rbori (rof baladoare).

1. tiN 2(5 + 1) tepte. Cutia de vireze A este de tipul cu doiartori gi realizeazi (3+l) 6gplg lreptele Il 6i III fiind sincronizate.esteobtinute dintr-ccutiedevitezecompusicarei:r in tot loculreductoruluieraplasat amplificator cuplu. La deplasareacuplajului C spi€ stanga se cupleazi cap la cap arborele secundaral cutiei de viteze A cu artrorelede ietire din reduotor 4 li astfel se obFntreptele rapide. predzut in partea dreapti ou o dantureinterioari 3 estecoroanadinFte h interiof fxi fi se afli in angrenarc cu satelilii 2.+ rl l| rapide candcuplajll C sedeplaserzl (i.L este prezentati schemauoei cutii de viteze compuseformate dintro cutie de viteze cu trei arbori A.2. Schena cine. trei drbori cu prizd dilectd Fig.dclttiei de eitezecompuse.= Z2z-! = .15. de _ utilizate Ia iactodrele U650M. l6 16.i U700. in figura 16.trei) Oic€re sunt rnonta$ pe bratul port satelit H. Schenau ei cutii deitezea. esteprezentat?i cutia detteze cornpusa tipul 2(3+l) lolosita h de tracloarele U445.t t illli t llll i'i I I 57 Treapta Roi aflate in angretare I II m Z' Zzz Zt Zz Zpz Zt Z4 Zd IV Zpz Zt Zpt Zt M€rs inap Lucrareaqr. montat in fata sau in sDalele cutiei. iar la deplasarea spre dreaptaarboaele preia migcarea la bra{ul port satetjli H al 4 de reductorului.Reductorul B realte. CUTII Dtr VITEZE COMPUSE Pentrucre$terea numanrlui treptede vitezecu un numerredusde ro{i Si cu arbon de scurti se folosesc cutii de viteze compuse.3. un de t t || Fry. in 6gura l6.za douatrepre Game) de viteze gi este un reductor planetar compusdin urmetoareleel€menteiroata centrali planetari I aflate in_angrenare cu satelitii 2 Qn qumir de.formate dintr-o cutie de viteze cu doi sau trei arbori $i un reductor de un tip oarecaresau amplificator de cuplu.ls.2. U65l . oblinandu-seastfeltreptele incete t .1 ll't 9 .Aceaste curiepermite obtinerea (10+2)trepiede viteze:(5+l) trcpre d incete.. cu (5+1) trepte $i un reductor planetar ifl doua kepte B montatin fata cutiei. sprestanga Plasirea reductoruluiin fata cutiei de viteze prezintAdezavantajul amplificA cd mom€ntul intrarea cutiemnrind la in dimensiunile acesteia mod corespunzitor.ag2yti alte(5+I ) trepre spre ta Z1 Z.naticA.Schenamei attii de vitpzec1!trei arbori Jdrd prizd direch t t I I : Fig..1.candcuplajulC sedeplaseaza dr€ap 1. Zpr Zs ll t'. in Cutiaprezentata figura16..I 6.2=l).

pe peretelefiontal spateal iutiei de dteze. Schema I'4F 650. in acest fel culia de distribude de ta trdctonrl U_651M permite dublarea Nmirului de trepte din cutia de viteze a tiactorului.. Mai depa(e miscaJea transmite Punleanotoare lala pnn uansm$E cardanici 6..1l AB nilJ-t Fig.I6. montat pe poetele lateral dreaptaal carterului culiei de viteze la tra"toril de (privind din h!n).ie in ddui trePte de la tracto.La'najontatea lractoare forestiere) dtiile ii f" *4" tractoareidustrisle (de axempluunele de cutia de ^i.tiei l. lateral dreapra .irr rapqrt cu axa N-N.. de laEactorTtt in figura l7-2.-ritor.1.it __ .cfii de la un arbor€ la altul cand urghiul dintre ei €stevariabil constein faptul ci la o rotire uniformd a cardanic€ Dezavantajulprincipal al arlicula.ei aniculalii cardanice(c. ta automobilecu capaortatea pini la 6-? tone.terea momentului *toneti"rt" * -utte -ai detorsiunedelaarborelesecund8rslcutieideviteze|apunFlemotosre'selolosesc rcduc-to8'e-dist'rbuitoa'qdenumiteinmodcurentcutiidedi$ribulie. TMNSMISq CARDAMCE $I CUPLAJE DN LEGATURA ' 1?.tira"i de distribulie .Furca 2 se rotestein rapof cu axa M-M $i totodata s€ rote$e imPreunacu crucea..lransrnisiilecardanicetransmit mi$careaintre arbori a ciror axe au o ilclinare reciproca care Poate4unge pana la 40o .17.2. T. CTjTtr DE DISTRBUTIf.in fi8llfa lT 3 este estefo. U445 rcArctorului4islribuilor Fis.care 4 montate pe arborii I $i 5.unt ou doue trepte. in acestfel se asiguri posibilitatea transmiterii mi..in caarl punlilor cu susPensie -de la difere4ial la rqile motoarefati care srllt 9i ro$ de direcliq in toate caarrile aritite mai sus.elaterale.Sthena dreapl4 i bui tor oblin t(eptele incete.ou caPacitate . -de la difere4ial la ro$le motoare. ie la cutia de distributie la puntedmotoarcfal4 independent{. ll l i r I | I| | I r-=4 " r 'l i R" i i 'PS l. La deplasateacuplajului C spre stanga se Fig. 45o' admiFnd in timPul funclionarii si varialia acestuiunghi ientru a srdta pi4ile componenteale unei transmisii cardanice. q[danice' la .l.oo staogu p" qrtia de viteze. Cutiile de distribulie se .uplajcardanic).Cutii de dittribulie pe rqi $i ale PentruAnbunetirireacaliGlilor de tracliunc duPdaderenteal€ ttactoarelor pe drumuri 6i terenuri grele) se construlesc unor automobilede ieren (destinatesi lucreze punli motoare (4xl. de reguld la tmctoare' motiv pentru care ie rnainumescti reductoa.1. t 7.. dubtind astfel numerul de trepte realizat pot monta in trei variade: viteze.2. care este in angrenare permanente cu roata 2 a cu pelmanenttr toata2 3 Roatabaladoare se afll in angrenare distrib.. la 90o una fali de cealaltali dintr-o cruce 3 ale cirei fusr'tri ii pitrund in geurile ftrrcilor.i. este prezentaia cutia de distribu.ata dintsti I r trePtei a I-4.. Prin intermediulcrucii 3 $ a ftrcilor 2 li 4 se face legetu'a intre arborii I $ 5 .1I de a cinematice reductonllui-distribi::J' schema in figura 17.mat! din ftrcile 2 Drezentati schemau. Mlcarea este PreluatE la arborelesecundaial cutiei de viteze prin .cu trei salr La cerereabenefciarilor {eductorul planetar se poate livra si in variantele de tipul l(l+ l) $i 4(3rl)' clrtii parrulrepte. arboreld condus 5 se rote$€ neunifonrqneuniformitatecare este Propo4ionaE arborelui Lucrarea nr' l7 1?. Clttie de ite.otiL .esteteprezentata U 65 I l"t.ul forestier TA1650.o-_ i" s P! _i_=-=+r- --F----f------l rrtl 'rl n . 6x4 9i 6x6) Pentru tansm. reductoruiui se ei prin deplasarea sprestanga cupleaze cu roatadinlate4' montalepe arborele $i 9i la se de ie$ire5. in cartere separateti legate de cutia de viteze Printr-o transrnisie foarte marede incitcare maresau autocamioan. utill de .2. 17.obdnardu-se de vilezecompuse 'T !-4! T -l-! +tl llll | | | | | | | .Transmisii clrdedce Transmisiile catalanic€ se folosesc pentru transmiterca momentului motor intre umaloarele subansambluri: ie la cutia de viteze saude di$ribulie la plolile rnotoaresPate. iar la deplasareaspre redt ctonr Iui li str trepiele rapide.e compusd.

ti un un8hide 900faF de-rxade simetrie sub Fig.\ / /t7/L (n/. care formeaze transmisia cnrdar\ic5.iar rl.18 18..3.l?. trebule de ciirxlunghiul11 9i1.iar la automobile inlermediul Drin ale in figura 18. Pdrlile componente ale punlii dnt spd(: departg la semiarborii a loflgitudinall arttovchic\tkrlLri.18. arborele rurghirrl iar rela.rstlelincatdeplasalearelativaaarbori]orpoateaiungepanela4. Rolul $i elementele pe milcareS momentul din Puntea spatela autovehicule roti are rolul de a transmite $i de la cutia de dteze sau de la transrisia ca(danici la rolile motoare-ln general. .llrti(\i ((rr hucgc./ /r r' |/[J or/.1'ln'nrrr. atunci cand t||llrsfi)isia cardanicba fost demontaGpentru reparalii Acest llcru se realizeazi prin ( n'xl'nile(ompensatorului 6. relative ale ansamblurilor lr. I ti u. esle prezentatA 2-arborecondus:3-arbore leBate serie. de acee4 montarealor trebuie ficuti cu atentie.penttu eliminareaacestui clczavantaj se monteaze in serie doui articulaii.*___ ili. Cupleje de legituri (:r'l)Lr.Din celedoua conducatorI in c27rrl r{hlii rezulteca arborele condus2 are o rotire uniformi cu arborele timp.transmisia 4 difere4ialulde un tip oarecare. pdnd cu (i:lc rrui folositecuplajede leg{ture sunt cele mobile (compensatoale) elemente rigide (cu bile. Dtil6"t o^"''Li"tY14 1 . .tt) |. apoi.3.a rrrrghiulari la 5".iadintreaccsteunghiuriestetgcl = tgq cosYr. | . De aceea.discurisau bloclri dir cauciuc)9i mai.17-1.Trf.fig.2 autovehicului ro!i.F. in lrticulalii cardanice (v. Acesteasunt: I .1. cardanice. schemaunei transmisiicatdanicefoimate din doua in figura l?.la secundar culiei de al tractoarele roti purtea din spateprimeqte pe miScarea la arborele de uneitransmisi.ticomponente unei punli din spateale pe centrali de un tip oarecare. PUNTEA DIN SPATE L. Prin cuplajefixq iar ce! cu nrhrih rrausmisiei de mobile(compensatoare).i incAt duc la uzura lor rapidi. r.[ tr ocloarq deplasarile rtrn ulrrzr inrprccizieide execu{ie$i mai ales de montaj. mai Fig. gi yi Inc lrHllluraintre arborele ambreiajului arborele relative ale axelor arborilor apar stet in procesul de fabricalie.l. 17. suntegale(condiliacinematice sincronism)in acela5i 3 .in care: l-arboreconducetor. Fis. b.spcctatl condilia ca furcile de pe arboreleintermediar se fie montatein acelati plan (r'omlilia de monEj) Si. axial 6t -N Lucrarea nr.2.transmisia finald de un tip planetari. arbor€le 9.arborii coa"\iali(cazul priT. cofidussc rotc$tecu unghiulP.t:.La randul siu.ar cu elemente ilxrlrk. . cat 9i in timPul exploatarii. rhptrrsllr9i dczaxiri relativmici aleaxelorprin cuPlaje i (\rt. inlcrmediar.lrjclc nrobile (compensatoare) utilizatemult la tractoarele roli saup€ genile suflt Pe primaral cutieide viteze.3). ti 5 articulaii cardanice 4 intermediar rotefte cu se 1 [)aci arborele conducalor se rotette c! unghiuld.in cazrJltractoarelor./ t v vr t | 60 vitezei arboreluicondus al cu ungiiul formai de axelecelor doi arbori.nsmbie centrali Tranimisia centrala este subansamblul plasal intre cutia de viteze sau transmisia cardanici !i dilerenlial av6nd rolul de a participa la realizarea raportului total de transmitereal traflsmisiei gi implicit de a .L sunt prezentateprincipaleleper.nidetransrni"i "rrn".lnari momentul transdis ' la diferenlial gi. planetari ageza. cardaniceviteze.6mrn.vor\t(: dc dcformaliilecorpului tractorului $i deplaserile lrx||:rnisi(:i. rip. (:vc|llunl cardanice). Schena unei transrnisii cardatlice *.ei putere)se pot cupl4 cap la cap. 6-compensator axial.4.2.iolc legituie servescIa trsnsnitereamomentuluide torsiune intre arborii dc Irurxrrisioi tractorului sau automobilului. pentrucarese poatescrie:tgF = tgq cos 12. Neuniformitatea articulagieicardanicedi nattere la fo4e si momente de ine4ie destul de mari care produc gocuri gi vibraf. Schema artidlaliei nt & u I i ca (anplaju lui cardani c).ATRACTOARtr PE ROTI SI AUTOMOBILE component€ puBtii spak ale t8.semiarbori 3 oalecare: -rotile noloare 5 18.GE /- .

sing!. La C spre stanga semiarborelepianetar se riiigireazi cu'c"rcasa l. in acest I lC.l8. = -o. este prezcntai5schemacinerDsticaaunui diferenlial simplu simetnc cu roli conioe. Prin umarq suma viteztlor unghiulare ale calor doi semiaI|)oriplanetarieste egali. pc langd rnilcareade transpon. obliglnd cele doui elementese se roteasci cu aceag-i vitezl unghiulari (o" = o. corp (cu acea{i vitezd unghiulari).2.enlialul. carcasadiferenlialului 3 9i. diferenlialelepot 6 cu roli conice crt roli cilind. Pentru strdiul cinematicii diferentialului simplu se noteszE cu ('r ii (02 vitezele unShiulareale semiarborilorplanetari 5.a. cuplajul C qt dinli sau ou cepuri.4.iar C). ei avandrol de pani. deplasare.in acest caz. Aceasti rransmisiecentrald ou este folositd la unele autocanios. Traasn|isiacentrall dubti (Fig.a) este folosite h maloritatea tracroarelor roti $i automobilelor.ansrruLe milcfiea ti momentulla roata oondusi 2 (coroanA). Clirstructia ti funcliotraresdiferentialului simplu simetric cu roti codce _ In 6gura 18. in intenorul c€rcasei dGrenlialului sunt rrronralisatelilii 2 0n numtu de doi sau patru) a0a1iin angrenare pennanenti cu rctile plarclarelr montate pe canelurile semiarborilor planetari 5. sau exeqftste dintr-o bucati cu acegtiaqi care transmit migcarea rolile motoare direct sau pnn la intermediultransmisieif nale. c?rz poal€scrie: se t | | a)t= A )r+ A t. La deplasareafactorului sau automobilului pe tereNri sau drurnuri cu aderenla sc5.css€i difere4ialului 3. o pereohe roli conice I qi a doua paeche cu rogi cilindrice 2.3.T:obq ry oferenFatululesreblocati sauftenad pani h opdre (arr = 0) rotind o roati intr_un sens. seva rori crl uceaii rnfrrirf*a "ltJ I I I t t .=0 (cazul tEctoarelor la virajul of raz6 minimd. autovehiculul ru mai poate inainia.altl se ajuage.i avand numai o miscare de iranspon de rotalie in jurul semiatborilorplanetari5. pe unul din . datorite vitezelor mici de este si . Irl acestfel.rra sau incdrcareadiferiia a pneuilor pro. adici: Daca carcasadiferentialului este blocati (fianatn pand b oprire) cu Aha de mini taosmisia cardanicl a. *T_ prin unir€ semialborilcr pianetari ftitrc ei. 1E. in aceste siur4ii este necesara bloc{ea diferenlialului. Diferen$alul evit! patinarea sau aiunecarea rotitor motoalq irnbunitadnd maniabilitateaautovehiculului_ Diftren+ialele folosite la pundle motoare (spate li/sau faF). sateligi.Nota$ile din aceastdfigura au acee3$i seihnificalieca in 6gura lE. roata interioari virajului).i celemai folosite fiind cele cu roli co0ice.cu bloc{re faculaativi ti ruaobtocabile Din punct de vedere constructiv.1.d rndlrcct. La deplasareaautovehiculului in vkaj (de exemplu la dreapta) sateli$i. h cazul in care roata din dreapla este fraDad pana h oprire ar. .c)esteformati din dou6perechide rofi di4are.Diferetrtisle sirnple cu blocare fecultativi I I il 18-3.a).=0. sunt prezentatedole variarte ile blocale a diferenlialelor utilizate in consFucia de tractoarc$i autoca$ioane: prio carcasadif€ren(ialului (Fig. pe Roata conducitoare I (pinionul de atac) t.la i ) roata interioari virajului.T -"yPt_".2_a.ediliniucartd razelede nrlare sunt diftrite (ua.= 2@.rrm $i inegelirateapresiunii ln pneuri).=0.- . fu functie de viteza periferice a &ce$or4 pot fi cu dinli drepli inclinali saucurb! iar rotile cilindrice pot fi cu dinii drepg sauinclinali. c6nd se Fi9. sunt de tipul simetrice (la c€re momentul mol.situalia ca o roate sApatinezetoul h tirhp c€ cealalla roa6 std pe loq h iar.montati p. care ta rindut lor oot fi. . Trrtrsmisia certrati simpli cu ro(i cilirdrice (Fig. $ ceala.3.18. rnai departe.2.2.l8.l8.uo3 viteza unghiularda ca. viteza unghiulari a sateli$lor 2 in jurul axelor proprii.Schemacinematicd a franeaz. Diferenlialul funcgioneazn h Si mersul .. se poate scrie: c)t=!b=(l)3. Difereolialul tnctoarelor pe roti 5i automobilelor Dif€.l8. traosmisiile centrale sunt. Diferenlialele qr blocare f&cuhativi sunt foloshe muh la tractoarele pe roli g la autoc€fiioane."tt*. simple (formate dintr-o singuri pereche de roli dinpte conice sau cilindrice) si duble (formaledintr-o perechede ro$ dingate conice gi o perechede roti dintate cilindricei Transmisia centrali simpli cu roli conice (Fig.a.Adunandcele doue relalii.ls semiarboriiplanetari4.yt1 diferenlialului. in acestcaz. vor avea ti o miFare de rotalie in jurol da€lor proprii cu (Domerind viteza unghiulad la ioata extedoaravirajului cu d dnumittrvaloare $i o microrea:a la roata interioue vi.ajuluiqr aceea{i valoare..b) €sre folositd mai rar St numaiatunci cend cutia de vitez€ este cu arbori transversali.' diferenlialul estescos din funcliure pefitru o perioade scuni de timp. la care. datorittr unei construclii compacte posibilitatea 5i regEriiiocurilordin angrenajele diferenlialului. h figura 18.ae de mare lonaj.ice.cu dublul vitezei unghiulare e careasel diferenlialului.Blocarc sefluuboru planetar se mootead.2. €ste ud meoarism speci4 amplasat intre semiarborii planetari ai rolilor motoare6i are rolul de a pennite rofilor motoare s6 se roteasci cu vi1€zeunghiularediferite la . simple.MFdrea de la cutir de viteze (la tracroare) sau de ta transmisia ca(dadca 0a autoflobile) se trsrsmite la carcrra diferenlialului 3 pdn tmnsmisia central[ 4.62 Dupi numerul angaenajelorce intri in componenta lor. pe caneluri. diferenlialul pqmite rolilor motoare si se roleasce cu turafi diferite' deoarece ele parcurgspagii diferi{eln acelagi rimp. iar cu n. 1E. nece8ar se obFni rapoartemari de transrnitere.ezuhi: @t+ @.) gi .-*"lt:".a). irnplici! 9i celilalt semiarbore planet".ltE roata se va toti in sensinverscu ac€e3$vitezi unghiulare.lar prin nrmare. cealalti diJerenlialuhi roatE (din stanga) se va roti de doua ori mai repede decit carcasadiferenlialului. Rolile conice folosite i0 transmisiilecentrale. daci cdcasa a. rar roFle moloare sevor roti cu aceeaSi turape. direct sau T..Zl - la Zz toal a eKenoam''talulur lrdrt = a)r. c.3.3.trTlssareain viraj 9i pe drumud cu denivel5ri. in acestfel.or se repartizsztr egal pe cei doi semiarbori). La deplaJarea rectilinie autovehiculului a toateelementele diferenlialului rote:: ca un se .

de la axelesateli{ilor gi 7 7 sedeplaseaz planurile A pe inclinate loca rilor din carcasa actione^z cu forte axiale ale e Si asuprasatelitilor 8. 9 .lS.care au posibilitatea se se roteasce in raport cu cealalta unghiunmici (fig. transmisia finala contribuie micporarea la solicitirilor organelor transmisiei tractorului dispuseinaintea ei.ar).lasale cuplajecu discuride fiicliune.Aceas6 variante estd folosite h majoritatea autocamioanelor gi la tractoarele pe roF cu transrnisia finali montata in roate.:.carcasa diferentialului. b) Blocarea diferEntialului p n transmisia finall @ig.difereqiale autoblocabileor tecafe irterioare niirit4 autoblocabile cuplaje or unisens. Aceste fo4e axiale apasiasupra discurilor cuplajului fricliunq tinzind sEblocheze cu difere4ialul. prev:zutecu un butuc 5l canelatla exteriorpe care semonteaze discurile 7 $i 7' &\e (fusuri)independente 6: incruciiate.4 . Transmisiafinali este disouseduol diferential.zute cu doua tesituri (fig. prin care se fixeaza in loca$urilecarcasei diferenfialului. care formeazi un unghi obtuz.in numir de una cu patru .[n acelaSi timp. Discurile de presiune9 sunt apEsale discurile de fiictiune I $i 6 de pe catre fortele axiaie din angrenajulconjc satelit-roa€ plaretara. in figura 19 I este prezcntale schenra prirrcipiu unui diferential autobl6-ibil cu dc a frecare interioar6 merita. La deplasareacuplajului C spre stanga sunt cuplali. cei doi arbori. cuplajul C este montat intre arborii pe care se monteaze rotile motoare.astfel iicet rodta motoare cu aderenti mai maft poate transmite un moment mai maredecettoata cu aderenFmai mici.discuri de presiune.b).1.bitcuf ecare inerioard ndt. La unele taactoare. 19. Difcretrlisle rrtobloc{bite Diferen$alele a. cuplaje cliscuri frictiune cu cu de A lv. La aceste difer€n$ale tendinla de cr€$tere a turaliei unuia din aiborii planetati este fianate de momentuIde fiecde interio d. $r $. Dacd pedala se elibereaza diferenlialul se autodeblocheazi Cabrite unor arcuri care deplaseazi cuplajul C spte dreapta. difereqialele autoblocabile Fot fi clasificare in doue lipuri: . cet $i de fo4ele axiale create ca lrmar€ a interacgunii dintre axele satelililor $i locaturile carcasei. la care pentru mdrirea frecArii interioare intre rotile planetare li carcasa diferentialului sunt am. 8 . . la care foqa de strdngere estepropoqionalacu momentul transnis d€ carcaseAcest diferenfial este compusdin urmatoarele pr4i componente:ltransmisia central4 2 .19.1 Trf tlj q 1"i9.in ac€st caz. 2 \\ o.tialele 4utoblocabilecu frecare interioari miriti se bazeazi pe rolul pe care il are frecareainterioare asupradistribuliei momentului la cei doi arbori planetari.l.roati centrala planetara.18.transmisia finali seavegte gi pentru realizareaunei lumini mai mari. Ditercnliale inple & blocne facultaifi Fig.rroblocabile permit rotires cu viteze unghiulare diferire a rolilot motoare.rh Acest diferengial este asemanetor diferantialul cu simplu cu roti conice.a) . canelatd interior Si pe care se monteaza la discurile 3.sateliti.4.19 FrNAd. cap la cap.diferen$ale Diferen. . t@'' fJ+ .4. Lucrarea nr. In cazuttransmiterii momentului la carcase arboriiplanetari. rr.nrrenrrper. Axele se monteazeadfel incat teSiiurilede ta capeteleexterioare ale uneraxe sunt opusetegiturilor celeilalteaxe. Capetele axelor 7 qi 7' sunt prev.Transmisiafinali Transmisia finaldare rolul de a amplificamomentul mcitorgi de aJ trarsmite rolilor motoare.2. Ac$onarea clplajelor de blocarea diferenljalelor se face prin intermediul trnui sistem de p&ghii aclionare de la o pedala.r AUToBLoCABILErRANsMrsrA 19. Dupa principiul de funqiooare.obligindu-i se se roteasce cu acs$i viteze unghiulara.l9. Schena u ui diferenlial autobloc.l.l9. ins[ prezlnti proprietatea de a redistribui momentul de rAsucire intre arborii planetar.l.

.Transmisiile o finaleplanetare (fig.AEbreirje de direclie Surt cele mai folosite datoriti uBrdtoarelor ryafltaje: -sunt simple din punct de v€dereconstructiv: -asigurtro stabilitaie bunala mersul rectiliniu al tracroarelor. oe a moothcavltezele ungfuulare celedoui royirnotoare. .b) surf folosite la unele tracloare in cazul in *.2.r ocgiunea conducetoruluiasupra mecanismului actionare: de . gi transmisia centrali ceafinali rruse r. mecanisme direclie cu ambreiaje(ambreiaje de de directie) . se n€cesiteefort mic din partea conducetonrlui. saasigure rrecere o linirtna(ferajocuri) de la mersulrectiliniula mersulin vual cu orice raze. ' Lucrarea nr. . pe carese monteazi discu.19.uina un. nr" 9i p|roeta16.ip"f 'fecare normal cuplate multidisc acgionare de la cite o manet4 3 -".1.pentru acfionare. A-l6wr rJ ! ri . un -stabilitateredusi la uzu. -au o intrednereusoari. Dezavaatajelc ambreiajelorde dir€ctie sunt um6toa. antreneazi dou6 care cele Senile. -nu recupereaze ^ In figura 20. pe care se monteed discudle c. la aulocanioane cu caPaqtate tnirre $au foarte nare de inc6rcare preqtm $i la tractoarele pe Fnile. nteaanisme intoarcere combinare. ugor de lnrretinut .Senile ate i:..""mulr distanta axere dinFte. mecarismeleplanetarede intoarcerecu una sau doua treDtej r diferenlirle duble(saucompuse).rn punqoe vedere constructiv funclional.nireresd d.2. altematrv I I I I I J A o. de pe caresemonteazi ruatamotoare.Si celefinalesi au rotul .transm. si asigureo deplasare rectilinie cat nai stabill . De asemene4 faF transmisiile lnarc phnetare monteaza unele 6e la autocamioane capacitate cu foartemaredeincircare..determinandca $. (. I I fl tf lI I l | a..r"r. l!P'1* ".A TRACTOARE PE $ENILE 1 f l_ I L:lI n Y I | . : oD nerea._ l l T -- n Y* | | l fl [_ t *r1ilil.nonteazaambr"ial"f" e.t"riilra. Transmisiile fnale cu roli dinlate pot fi : cu arbori iu ai.nplasare.*. utilizesze se 38u numai puntea 4x4 la motoare p_651 M).1[i o" La kaobarele pe gonitepunteadin splte se compunedin urmatoarele . . ur" se se impune imoune Fig. lier. putereala intoarcere. !i sgoseDesc cete de ateautovebiculelor roti (au fost tratate lucrarea l9j_ pe Ia nr.a este prezentati schemapun{ii spatea unui tractor pe cu ambreaje de direclie.2.u* u*.ile conduse6. ' tip PrinciPalelor ' de transmisii finale. (ng rv. extedodrd.2.20 20.b-sinptdc1t""|r-""t . Transmisiile finale simple cu angrenare #lru"':ffi:.19.sat€liti(in numer tro. mecanismele direclie un tip oarecare).'U_s5o I_une]e_t:qoare atat puntea cat.c) se utttrzenzd tractoare.(stelule $i motoare).Planelard. . pierderilede putere in nkcanismul de direclie sa fie cel mai micj li si nu suprafucarce moto. arboreplanetu.previanli cu caneludla interior. .19...". sau . o I butucul rolDc.nt*i condugi.Schenede tansmislifrnale: d-s '. Trarumisia fnali plar€tardesle compusidio urmitoarlle plqi lo*p.2.. Transmisiile finale simple cu angaenare exterioare {fig.r. .{^!IH" finiesuntsimple : (cu angrenare exterioard sau cu angrenare i rteri oara).i_oSO. u A b.Mecatrismul directie de Mecanismele direcliesunt plasate de intre transmisi! cenfiala. fi cu dubre I I || tl ll lI | I I lrH ll ll | l. 20. previzuli cu carcluri la exterior..id.i..::liTJi'.. .. 2 . de Mecanismele dircclie trebuie si indeplineasci urmitoarele cerinle: de o modificsres razei de viraj sa fie propo4ional' o.ili". 1xa.. i'1. inurntutaqi akaintarziati Din punctde vedereconstructiv.2. a" .d).Principalete parli componente a""i p_6 . deosebesc se : . si sibe o construclie simpli. ln cazul virajeror cu orice raze.u.. \J *{.n * TT p.i tapuntiu 1re.Din ptQt de vedete conshllct y transmisiile finale pot fi : cu roti dintrte Si cu lanf (fosrte rar folosite).ele: -nuqoreazi vit€za mediein timpul virajeto4 .nluce. 3 .arbore transversalla caoeteleciruia se"i .brat port sat€liil 4 . .ni"i-"r.siire f in a le_ o -td is p u s e p 6 lansi direrentiat (sau in canerul rransnrisiei) $ linsi roli (sauin -. .1.olilor i"#:tr l"t.lg..#.au_ consumridicat de putere in tirnpul virajului.in cazul in car€ rapqrtul de lransmitere if>?. la prin modificarea momentelor la acesreroti.."!o'" - imerioarn(fig. de (de transmisiile finale rolilemotoare.e. centrEld plarclar42 ..coroane 5 dhta6 fixt.ul in viraj.i d . uflor ! ri y113.a) au raportul de transmibre de regula mai mic deca! 7 ii sunt uriliTate la tractoarele universale pe roli.la*". spate Ap d-rOro.la-unele canoestenecesar5 tumindmai mare. h l.*.iriii.pali componente: trinsmisiacentmld. PUNTEA SPATE T. I I d. dintre .i" centraE.20.

eclic.'to parte La virajul cu o fi dio panea interioari drajului qi se stringe completftana din aceea$i razi oarocarq cuprinsi intre It i. compusi din urmateqr-. Chsilicarer silt€oclor dc direc{it Dupd nundrul rolilor de dieclie: .mecanismul de direoFe direclie) mi$care olcilalieI levierurui comanor ln de de al caseaei direqle4..care servegte taansmiterea milcerii de aotalie de la volan la levierul dedireclie oeviefl de comafldaal casetei). 3 _secior 2 dintat. Migcarea oscitalie t."le.". Schema gergnlA a u ti sistemde di. cu crt numdrul dinp . CoNtruclia sistctrlelor direclie din Sistemulde direc-tiese compu0e urlnebaleleiloui pirli componente: la o mecanismulde actionarea dirccliei.. Mecanismel€de diret. "ri" ln cu .. este preze$tati sclrmagenerali I sistemuluide direcfe clasic (or-r sunt u."'.mdtoarele:l.. 21.j."*."J"1"*r ai" li :ldll:nt angrgnal -cu capatu voraniruit. .2l Lucrarea PE 21.autovehictlul'ri si l2o N in cazrl bracirii ro$lor pe loc."-'oi' de de a o* lolgitudinati de direclic5 ta ievierutdecomandiat tuzetei6.iiei"i"iddl. . si nu permild traflsmiterea pcurilor de ta rogita volan.re virajului. sAtnpiedioe tranrmitereapcudlor de la . efortul depusde conducitor la volanse nu deP4eascE: N . .revierur ccmandi de al fuzetei . .. .tTj"l#T:'#::t ll firrca sp-aliaE4.volanul .2. executsti dintr-o bucati ct arborele 5 pe care In 6gura 21. uuoiaui I -ffiil':"':':"i:"j. ||l 6 u+ 1 I I _ I I I I volanului $i din caseta de dircctie.i"i at 6 de . ""* o" directie. _--qu'vr Ain pu*t Oa ' vedeJe grometricesteo axi in jurul c4reia bracheaze "arl se roata.. celedinf44 r cu toate rolile de direclie.sohttie .ilp""i."i"i .r^* . Iolositd la automobile: b . -iup. . 7 .OR ROTI SI AL AUTOMOBILELOR lelor pe ro$ are rolul de a rnodifioadireclia de Sistemulde direclie al autovehic Sistemele direcli€ trebuie se de migcarea acestoraln orice condi$ de deplasare. .1. tipde casea de at Acest l"r"Ji-#'pG maiso5zrt compar.impiedice adic6 r€dresarea rotil". sa asigure o propoqio[alitate intre forla de actionare a volanului $i momentul rezistenl la virarea rotilot dedlteclle' direcliei nutovebiculului. . .."J. rotale.'='o.nzeta.b este prezeDhd scl *:"" globoidat ti-roti.levierul de direc{ie 0evienrl de de volanului. clr doue roF de direqie.adici la deplasarea .i""ru o" rabiat (fr8.-i arborelui..ele (axul) tqi de direo$e faln).CTItrAL TRACTOARET.qi si existe terdinla rolilor de direclie bracate de a r€veni in pozilia co.irffiiJ.3.bare transversali de direolie care imDreunacu barelede ieglturd l0 ii cu grinda punlii fafa I I formeazi poligonul de directie.. arborele m)* I b.il.riJ-. revrrsibile.. se asig$e rcd." Irt"".nlulie folositd la' tractoare.l._ levierul mmantli casetei.2 se a) .. .nt . pf" intermediul bareiftfisversale9.-. seslibe$t€mai mult 8aumai pqin ftana fi din sltrbta.. a . cu seryomecalusm. pe care se monteaze roara de direcfe e'_ piuotuf ... compune urmaroarele din element€:.gurubul I rnelc."..G. de 21. P64ile cooponente (caseta direclie). acFonat la volan intermediul de prin "ifra.1. SISTEMIJLDE DIRf.M€canisnGte de direclie tebuirisi tnd"pil"". 4.arbo. fiena f. 60 . $i IG. ae . transrnite *ij""re.i".. cu actionaredu€cti.ln tlnpul deplaserii . in ala fel inoat jocul ' unghiular al volanului senu dep44sca l0 .a volanului esteiransformaE sau I in _-^"yj1jT de 9l mecanrsmur arreqle3 (caseta de ?q tl 'l 8 0tfffi .2l. 9 ." Fuzeta se rote$te jurul Divotului impreune bara ? ln 8 cu de i"ga*.un sens altul.. "tu-_o . j . Dtpd ntodul de ac[iorure al necaisa ui de direclie : .e'ii..ge alretipuriaecasoe *1J pl"i"ffai.lie sunt formate din volan.. cu ramd articxbte."i.bararongitudinati direclie ar de de ... 21.espunz{toaredePlasiriitectilinii.dedireqie cu gurub melc cilindric gi sltor aintaf = se monteazi si levierut ae cornandi casetei . Caseta.2.. Dh punct de vedore a tehnologiei de partea interio.h:^n:^111 d€ direclie $rrub melc staD[Effe .Mecanism€tc direclie de . Pentru aceastaeste se asigure stabilitatea autovehiculului deplasarea neces:rrca jocurile din sislen si aibi valori cet mai mici.15".i a .rl I .21. . constructivefuoctiooale: indeplineascl lrmetoarele cerinle ti la rectilirie.. Dr. ..""" va fi mai mici $ oauarna. il. ink. ra-rnenand planetale nu conduccae tractorului si a mecanisnelorde aclionarea c€lor dou6 mecanisme a d€ existl deosebirifa$ de iele ale tractoarelorcu ambreiaje dir€c$e comande casetei direc$e).. '. .a n. autoveluculecu o roate dedilecliq folositela tractoarecu ftei rcli..n Fig.. senu.euzura mai redusa. transmisia dtecliel ou qiitorul clreia mi$careaeste transmisi de la levierul de direclie la firzetele rogitordedireclie doui in figura 21.esare4(stabiliz2t€a) in vi.til. "i "ii .otile de direclie la volan..""r"r" l"i"i"l' . 3 . 2 . 6 .

.la oprirea rolanuloi irfr-o anumie pozitie.motorul hidrostatic sa realizezebracarcarolilor dc direalie in sensulcomandat.aclionat' de o din carein principiu. 3 rllr| I .l de caseta direcli€de tipul $urub-piulifi iiston h frf.'l de a in care : F. necesar bmcarii rolilor de dircclie de hidrauticirealizatd pompiin lucru mecanic energia de Condiiile iftpuse seryomecanisrnelor dir€cfie sunt urmeto3rele: .vomecanismultrebuie sa permite tmctorului direct de Ia volarq pe csle mecanici.in cozrl in care pompa hidraulici nu funclioneazA exemplu' la op.. rola 3 va executadoue mi$cari jurul axei de in iurt axei proptii 9i o mitcare de rotatiq impreund cu furca 4. sau ine$a sistemului.este fo4a de ac$onare volanului in lipsa sewomecanismului direclie.se utiliz€aza coeficientul de amplificsreK.nt"i" s (mi6caie de oscilalie stenga-dreapaio planul haftiei) Acest tip de .roati dintati.uft 21. smorlizcazl 9i $i $ocuriletnnsmise de rotile de direc. conduoerea Pertru apreciereaunei servodirec$i. melc 9i dinlii rolei. altul. avind 6let la interior in care este in$rubat volan. motiv Pentru caie este folositl "nootl "r" f" il"au* "*gt€r"" "i ls tractoateIi automobile. estereprezentat5 I elemente: .piston prevazut cu cremaliera3. definit de telafia : dc Fig.levierul d€ comandl al sau arborecu roata dinFte 4.rin"fn pe 9i 4 li montate atborele5 pe carese monteaze levierulde cu p. (de . rcelsresiocului axial al {urubului melq care se realizeazi cu ajutorul uflor gamitufl dJreglareajlate sub capaculinferior al carcasei.tie merescftanevrabilitateaacestora. alesla deplasarea terenurideformabile' de fdga$e.sl fie cit mai mic). irr . de rotalie: o La rotirea volanuluiintr_un senssau altul. "epul c.2 e)' folosita de tegull la ' autoturisme.2 d.irea motorului) sau atunci cend instiatia hidrostatici este ddecti. La rotireavolanuluiintr-un. iaseta de direcgiecu cr€malieri condusi (fig21. -' servomecani$nulseintre in funcfiune 9i sAiasedin func$rjnedupi un timp foarte mtc din momentul inceperii rotirii volanului.la rotirea volanului i:rtr-un sens. de sewomecanisme direcliesunt Gelecu aclionarehidrostalicn Cele mai rSspandite eleinente: pompdhidrarrlici. SERVOMECANISMf. distribuitor sau motorulautovehiculului de partea ce comandatorin volan: un motor hidrostatic.2. roqlaiea ioculuiintre filetul $urubului lxial arbotele5 lin acestfel se modifica cde deplaseaze micrnismEurub-piut1a. se. ouh reglaje : cu de Caseta direcgie gurubmelc globoidal 9i roE necesitddoue fehri de .gurubaclionatde la din iremalieri-rorti dinlati fiind compusd urmetoarele 2 . pistonul-cremaliereva executao mi$careaxiale in stangasau in dreaptarotind roata ainlati s in sens corespunzitor 5i inplicit 9i levierul de comanddal casetei 5-montat in de h poligonulde direclie.datorithgleutllilor Insti mari la bracarea (pestel0 tone) aparrezistenle posibilit:ililc eforluri mati care dcPa$esc iL revin pe aoesti ro1i. DD DIRf.i.si asigureo cor€spondenle de directie.se compune urmetoa(ele hidtaulic un a conducetoare ambreiajului. 22 22. surubul l: 4 .CTTD de de La tracioarele putetemare(peste60.'t2 t I t t ll'il lrl t ."uezute Pe 6. realizatcu ajutorulunur . e prin excentricilelii dintremelc5i roli ioculdinanerenai modificsre! (fig 21 2c). compusd t:nrctr dc dirocliecu purub melc cilifldric $i manivetl cu cep (axuluD 2. in . transform. aflat! in angrenarecu cremaliera3.i''Jii"-J "ro-a"i esteinlocuitl cu fiecarea de rostogolirq teea ftecareade Sltrnecare au-t"jU "a mndame0tului$i la uzuri redule.la comandadalh prin volnn. €ste compuse dintr-o roate dinFta cilindricl 1' cu dinti inclinati sau drePti.turubul melc cilindric aclionat de la volan prin intermediul arborelui '..De acee€. rolile de direc$e si riminl neschimbalc pozitia respectiv4 intre viteza de rotire a volanului 5i ceade bracarea rolilor . poligonului de direclie pe arborelevoianului 9i cremaliera2. ce actiofleaze montati Lucrareanr.Acest tin de casetese Preteaze folosireaservomecanismelor direc$e.setei Acesttip de casetiestefolosit rnaipulin $i numaila uneletractoare rnrnrrdfl. .70 ku') 9i la autocamioanele maretonaj rolilor de direclie. sau din momentul cand volanul a fost oPrit (adice timpul de rispuns.2!...ii.sens montatpe acelaSi casetei.pentru reducereaefortului aplicat la volaq mecanismele dil€clie alc aclstor autovehicule sunt previante c! servomecanismqcare totodatA. 5 . . incat la volan sunt necesare candrolile crccazl pe mai fizicealeconducetomlui. Scheme casetede Areclie' F ln-r.

iri 5:. B a cilindrului mororutur rndrostatrc nclionand MH.l.o*a*.1#:'il:::':Jj"J'"^:i.pJ...22.u."i. 9i pistonul 2.iu.""f de pompa Ia J*.'' -Dq'!'urtorul se inaPoi 'lei'i in rezervorul p. ureiur i'H . uleiul presirrne sub rcfirlat oornpa iDlra disrribuitor"rii"iir"iiri. sewomecanismele dir€clie pot fi de de de douefeluri: caractedzare prin faptul ca iltre volan si rotile de .. i r.ist. Dup6 modul bgaturii dinfre €lementele reglare. V. pompahidraulici PH. distribuitorului pozilia neutri cdnd uleiul retutar in ".".Tipuri de servodirGctii hidromecanice in figura 22."u n. Elementele componente principale ale acestej servodir€gii sunl: rezervorulde ulei R.1. deetasarea lo in cilindrut p.fllxi: fj t #l.r**iii z.r-p"s"* lli.. erU"*i" j:fi :1i:'*:#*.[:f. . :_:qlasand jar Inctusc.egte votanul La incetarea rori. Virarea 14 dreapta coltinue timp cet s".-" 6 cu 7. p* conducia10. I comunicr rezervorul cu L'prr" *""1"i" i:9 -b pulandu'se deplasa pe axial catemecaoce instalatia defecH) fl l2-c' pistonul (daca esre La rotirea vofanului sensul in acelolde crasomic (virajul dreapt fig." :X""Jj[ ji"tj.il"6n6 :. schemaprinc4t dtervodirecliei t ridron caseteide direr$emecanice..ra"gu inii'.jl" .?. *.. primul In moment rolil al Dla-a"J.a "" rimp spresrdrga discut impreuna c"seia .." li dd. prevazul cu tta cremaliera care se 3.".t"."u.rn"airi i'*..j ii'i.i"" ir" .:. caraoterizateprin acees cd nu sunt previzute cu o legdtuii meoaoici intre volan qi rolile de direqie.i -. uli"r t.i. ex.Tffi:.llij'"T. . aflat in angteoare $urubulmelc 6." I l.t t #?lt1"ffii:"::.. uleiul aflaL lara pistonului in esteeuacrrat pri r"" i**in f" rezervorprin conductele 9i I l. Motorul hidrostatic MH este format din cilindrul de fo4e cu dublu efect I .*'1il.{i9 mendn echilibru in pistonul distribuitorului la mdrs.ulele actualeK = 2.74 F* . **'p.i"i".i"*i*..1.fr Penrru.. "tit" n . j.1'lj. .j . .i:1.i" *.oT"t....'ir.u * cardanici' este prevez"r .1.actoarele u650 rezsrenlei opuse bracarea de rolilor.cuhr dink_obucari cu .::. motorul hidrostatic MH.." melc se f""i". montat rigid fal5 de caseta de direclie.rtui "" oiii. mecanismul de transmitere a rhj$cdrii de Ia volan la rnotorul hidrostatic. acest senarul in caz.'": :i:1 fff.:f:*..6.:^::l:!te l4 txdraulrc intoarce ' .2h).. cu """r..luipc.i.--'R La rotirea volaNlui intr-un sens sau directie.. afll in angrenare cil sectorul dinlat 4.l U. t0 spiedreapta. nr"r . rearizarea viraiului dreapta ra (fi8. . volanul V $i..il-.r* pH de in prinorificiul*a rese sr de urde prin ."uu dffi'.g.".. iil#?lil:Ag'jilij:..*pru...oiindpar^gl.24 b)..""::..@ @ uEt JA49!1PRESTUNE ULEI 1NNIA reSfuNE de Fis.1#i:il"'il.rpra i l..i.. ai 1""0:l l-b-d. " al:"^Orezjnri sirualia nuseacFoneaza cand vobnut.irir"i.. aceror de ceasomi-c.[n acela$i limp.1"r" ci :: ::s"-t:3i rez$renlei bracarea la rolitor._.J i.:1ffi!TT[::'"1T''sie "" carera honfatSilevierul comandi caserci este de al r+.e. llil1..ilJi. Odaricu Surubut e_ {a aeil..l.Tll e Distribuitomt "Tur crernalier5 roli secrorul 3-va dinlat 4..ajunge camera in lT ". ot"zentati schema servodit""i." p'sronut atdisrribuilorului. se . La aotireavolanuluiV intr-un sens inlurubarea sau de rubarea arborerutretar 5 in piuritaa. ci o legdture hidrostatica prin care se aqtioneaziun cilindrudeluoru carepunein migcaretransmisiadirec ei..il.:il:#_i'. u sens.t.-#[?l ffiX"'ii#r"r1X11ffir...il.a esie prezentata schema de principiu a unei servodireqii hidromecanice la care ztat dist.!oi..: "r: . 22.r.ili.ii volanului.:T:#"i"::'f c' orcand *u. pe jrre cu monteaza s€ pistonul distribuitorului servod 8. distribuitorul D. #:r*."ijt*.."". aceand fi pdO"..Juii insurub-area derurubatea sau arboreluifiletat 5.rrr.n.1.f.i'u"'ir."i. cat 9i motcrul hidrostatic M}l sunl montate nionobloc cu caseta de directe mecanice. 22. de direclie.u rua^-"*nici "o" "' li#16* Mctorul hidrosraticMH esteformat d t 6..lg:"1.lZ.servodirectii hidrosfsticr. _spre dup6un timp foane sc"n.r.i11^":"=. *. Odattrcu a.H"t ll$liTil".resaufoarte maredeincErcare.. montat pe axul volanulur. jJ-_" in cu ::p]*T. redizanou-ses.i'.se va intacduce inapoila rezl au la t.til. La autovehic.ia""tj"'iiliii.oifii.rit"i.itl*:'ll#lt?i. prtrl la ^ * filer s6nga" primur in ^ arbor€te momenr rotiriivotanului.sewodirec$i hidromecanice...n a"qu*lu.1"" r r l| I .iilll|. t h ." . serore$te r volanur in sensur .tu.i" ".^."ffj f *d..ir"f.iJ"'rl*u*" :"r::li#i.":$ r-_r-T:lt*""^. "l1. as..terar 5 din pistor\darorita faprului pistonul .lll"tlll^Arcuflle jn poitia in care voranul' refulat aepompa princond..:. *'1 75 melc6 al casetei direclie $urubul de este^ex€cutat dintr-o bucate tia 7.ffii::lfi':: "'jpi"i"li' ij l| lt bracarea si rolror r"*t"* r"i. energie suplimedare . y"l si discul monrariasera .dd."".0^t Jinfi S'. . 0 necani4 mororul existifu permanenfilegaturtr lidrosratic intervednd cu pento ullrarea bracirii rolilor de directie.ii-i".ffi nfet"tl.i leuerulur 14 Si barelar 15.r I2'iar f1.buitorul hidraulic D.*ia"o"'"p" * :"ltr'" camerele 9i B ale cilindrului $r A t r I .jt::.ftil.. sunt utilizate pe scarehrga la tractoare si autocarnioane Sewodireqiile hidromecarice cu capacitatems.fo4s deaclionare volanuluiin a cazulexistenlei servorirecanismului.ffi"."'1i::ti:i'::T. i.in acetasi p.""Ti.

Viraiul spre in piulila4 La oprirearotirii volanului.. fiana auxiliare se realizeazi printr-un dispozitiq care inchide gateria de evacuarea notorului Diesel. Frena de siguranli are rolul de a suplini ft6na de serviciu in cazul defecterii acesteia. in prezent. frena de sta{ionue este denumiti ti ca freni de parca.i-d-e-Giii. apis6ri in cu La u$oareale pedalei de franz" intra mai lntai in funcgiune frana auxiiia. la care transmisia dintre elementul de comandZ (pedala sau manete) pi S.A ia.pistonuldistribuitorului ctu inrl s se'desunrbeaz-E 2 neutr6(6g22 in revine Dozitie ') in cazr-rlrotirii volanuluiln sensinvers aceior de ceasomic (viraj la staaga)./ E|r . PHR Lucrarea nr-23 23. y . La majoritatea tractoarclor pc roti actualq frenele de serviciu ac.mp atetalimp cei se rotefle volanul' resPectiv continud dreapta dreaota.obligindu-lsi hrcreze regimde compresor. Dupd modul de tran. in Alirnenrarea motoruluise intrerupe aiEstcaz..r.frenaauxiliari secombine tiana de serviciu.anelorde stationare. de La precumgi la uneletractoare rolr. leviere. sistemele franarea. motrv pentru care se mai nume$te ilentr de urgeo!trsaude avarie.ri4.E LATRACTOARE AUTOiVIOBILE SI r' t t r|t t t t I T 23. r.De obicei. srguranF $ tranr de staliotrgre.. Frlna de stalionara.i!.frlnele se fotose'sq pentru fr6nareaunei senilein 5i vederea realizirii virajulli cu razEmictr.de lutru i disiribuitorul atczdli tu Pffitdt {i'acelali corp.'.r mod uaral ti ftana de picior.NAR.tilor spre ceasomic-care grin intermediu! atal t. constituie sisrcmul principal frinare al autovehiculului. SISTEMUL DE FR.De asenrenea.khcna dep ncipiua sen'odirccfiei h-idrcn?@tticedvdnd cilindrul . Frina auxifali constituienn sistem de ftanare suplimentarsi se utilizeazala altovehirulegrelq cu scopulde a suplinifrtna de serviciu coborarea Ia pantelorlungi sau de a acSoflaimpreuna cu fr6na de serviciu ftr domeniul vitezelor mari.inele propriu-zile se realizeazeprintr-un sistem mecaric.Decelera. automobile.22. pentru actionareaiianelor de serviciu gi la automobile pentru aclionarea f.. frinn de _$.Rolul $i cbsificarer franetor Franarea este procesulprin care se reducepa(ial sau total viteza de deplasarc a tractorului sau autornobilului Sistemele franarealeiractoarelor automobilelor de trebuieserealizeze: !i -reducerea vitezei de deplasarea autovehiculului plni la valoarea dorita.arltractoarelorpe genile.ealizatede Aaneleauxiliare$rnt cup. La rnajoritateaautovehiculelor.tiile.&. sau Sistemele iianare se pot clasifica dupeuroatoarele criterii: de hlA se. formar din tiranti.4 76 77 !. lr . --Frii. cremalieri2 va roti roata dinlata 3 in sensulacelor de in felul accstgpistonul levierului 14 9i barelor 15. . t Il R in carnera carese aitla legituri curezervorul prin conductaI 3 9i orificiilee ti b ale d distribuitorului.2. denumite ti frana de mAnE.e sau de ajutor. un timp nelifiumr. cabluri etc. .nerea constanle vitezeiautovehicululiin cazulcoborerii a unor pantelungi.mitere d comenziide aclionarc: Frene cu transmitere mecanici. rracloarele roti. .. inclusiv pini la oprirea lui. pe fraaa de serviciu acgoneaza concomitentla toate rolile.tioneaze numai asrpra ro$lor pun$i din spate (roFor moloare l. Jt J. deplasarea sefiatutaifdatuAlae Pe cale mecanicd cu Plirghii."!g.h absenlaconducitorului.t rn/s2. Fip. t '"/-r' V:llh6 r4' .fi:Iiffifiia i. virajutcu raTa la pe mice se realizeaze prin frinarea rotii motoareinterioarevirajutui. deosebesc: fllll_q" frana auritiari.1. ln mod curent. !. este destinate se mentind autovehicululimobilizat pe o panttrsau rampe.fupa aceeafrina de serviciu. in cele rnai multe cazuri..fiana de stationarepreii qi rolul frAnei de sigurairli.circuttul in cilhdrul de luoru I seinverseaza' hidraulic in distribuitorti t I .- Ii L"r?r*. transmisiilemecanicese utilizeaze la tactoarele de putere mice si medie. autovehiculului stationare psrcare) terenorizontalsaupe pan6: in (in -menlinerea pe -ment. comandi bracareato. . Din acesie motive. .le de tractoarelor sunt construite astfelincet si penniti irinarea separati a Senilelor rotilor dintr-o parte rau alta a tractorului.inseintre l-l. cu o decelerafie mai mare si CarIdeviereaprimejdioasa h cit de traectoria de mers. ir ca.10t t .r*:.

De asemenea. la c.2.de fiicliure 8 pneumatica subinleleasa e$e transmisia In mod aer mmprimat cudopr€siune).2. pe fetele-cirora suflt executate ni$te locaturi de adAncimevajiabil6. care este montat pe pe butuculrolii L Celedoui garnituride Fic$unesunt apasate concomitent discul2.1. ce ia nagereill cilindrulhidraulic alezatin furca (clestele) rnontat ?. In interiorul tamburului de frene sunt mont4i cu un joc radial mic.)ti labotul . ^d€ rflclruneJ. $ Daci c€i doi saboti sunt a4ionali de la un singur elementde aclionare. intermediul conductei 6.tiune2. Tamburul de ftan! 1 este ftontat pe roata autovehiculului. gamitura de frictiune 3 va fi apisate pe discul 2 concomitent ti cu aceeaSi fo4i Q cu cate Fig. I a$ezate intre doui supraGle fixe 3 9i 6. Daca apropierea sabotului de tambur se face printt-o mi$cate oompusi dintr-o rot4ie in jurul unui punct fix li o translatie a acestui punct sau din doul rotalii. artic ali c1racliokarc neca iLA .1a Frene cu transmisie hidraulici .d). dintre tipurile amintitemai Frafle cu transmisie combilrati . el se nurnette flotant (69. par€hia 5 va roti cama 6. rn ac€$ tel.2. esteprezentataschemade principiu a unei frane cu sabof. In acestcaz.a.. Daci sabotul se epropie de tambut prin rotirea lui in jurul unui punct ftq el se numegc articulat (6g. sub foqei Q. ca. plasate pe o circurnfe. arcul 7 retragpsaboii de pe tambur qi frinarea inceteazi.23. folosite h aclionare hi dou licd(sinplex) : unele lEctoare pe roli d-IrAw c1tsaboli Jlota i cz (U650. la de Frioe cu transmisie pneum{tici . c{re au fonna unor planuriinclinale.2.e pe roli se explica in primul rind prin stabilitatea lor buni in funcfionare.efeot servo". se va deplasa axial spre dreapta (itr s€n$rl sege$i S) ti o daE cu ea {i Sqnitura .). uzura uniformd a gamiturilor de punfi.1. se deosebesc: din did stanga 6g. Intre discurile2 sunt aqezatediscurile de apasare4 qi ?. Furca 5.s pe c. Prin rotirearelativi in sensuri 4 opusea discu. 23.reprezinti combina$a susti seiruahesc sub form6 de frane pneumo-hidraulice. pe oend h sabotul seoundarfo4elo de ftecare tind se lideptrteze sabotul de tambu.Frinele cu discuri Exinderea utilizirii frAnelor cu dircuri la automobile li tractoa.4 c qi e). discuri cu actionare .b. este (sinplex). FrAne cu servomecaaism . captu$$ cu material de ticliune 3.etea26. acliunea 5.1.e la randul ei. $ care aclionare hidrauli cd(simpled.l. mo ale pe dou' pleci etalice.Tipufi defntne cu €ste apisata gamitura sqbolta-Inino at saboli 8.fi6na se numegte stmpler (fig. in firoqie de sensul fo4ei dc ac$ooare a sabofilor F. Sabolii primari posedi un asd-numit . care r€di mai bine funclionarea. este reprezenta6 io poziliile explicativedin fg. prezentatl schema de b -lrArc cu saboSi flotanli cu firnqionare a ftinei cu acli otnn n ecznicd(simpI ex) . Cend apesar€a pedalaln.2. In 6gura 23. deoareceforlele de fiecare tind 5e ap€se ssbotul pe tarnbur. fiana se numette dupler (fg.a. Sabolii 2 se pot roti ln jurul bolFuilor 4. sunt montate pe arborii e -frdm drplex. roli. O secFure pain fi'ar6. fre[elor I I I I zl.n rgura rJ.23.23.€). planetari ai diferenlialului (in transmisie).23.J.b 9i c. se introduc bilele 5. Momentul de frecare se realizea?i cu ajutorul a doui garnituri de fticliuoe 3 si E. Ilotsot pe suportul fix 4.ecare care apar intre saboli gi tambur dau naltere Ia pe un moment de frecsre ce se opune miFi. 23.transmitcomaDda elementele aclronareale fiinelor prin intermediul aeruhli cu presiuni supedoare sau inferioare celei atmosferice(cu h fig. atezate simetricin raport cu discul 2. Int e acestelocasuri.23.ii rofii. -Jnitu c tuboli arlicltlali cu mecanice.1.ecundar.23. Afurele pot fi : cu saboli cu de urui anumittip de fianE d€pinde construclia d€stinatia discuri $i cu ba[dtr.re sensule suntopuse(sabotul dreapta fig.1. pistonul apasd gamitura. pusA h l€geturU cu pompa centrah de frani. Prin introducer€asub presiunea lichidului de ftanl cilindrul in prin hidraulic ?. Irena duplex s€ compunedin doi saboli primari independenli. U651).23.folosite la autovehicule care necuiie un efort prea mare pentru ac$onareapedaleide fr4n6.b d) gi are doul gradede libenate. in rapon cu sensul rotirii sebotul primrr.infi.r. presandu-i pe suprafala interioare a tamburului L Fo4ele de f. Presiunea cilindrul7 din da nEtere concomiteot ti la o fo4a axiali Q.1. fiind flotan6 in' raport 0u suportul fix 4.1. frerc de st4ionare. Aclionand pedala de fra$d .23. ftiqiune 6i egalitateaAinirii intre ftinele acelea5i cu o fo4e a. care se transmitea5uPr6 furcii 5. sau ' ca fiind cu aer comprimat.transmit efortul exercitatde conducetorasupra pedaleide freni h elementelede aclionare ale frenelor prin int€rmediul unui lichid inchis tr conducteletransmisier. la oare cele sensuridoui sufi identice (sabotul tamburului.Construcfir I Wd consbaclid eletnentelor de JtAnare prcp u-zise. este prezent{taschemaunei frane cu disc cu aqionare hidraulici.rerc|e cu sat oti Fr6rele ou saboti aunt utilizate foarte mult la automobileatAt ca frene de serviciu. I .a.. indepert€ze sabolii 2 unul de altul . Alegerea li autoveiiculului.lor de apasare I I I I I I .Frina simplexse compule din cat€un sabotprimar li unul secundar. pe canelurile arborelui_planetar se monte zA doua discuri de fric.1 tr.c. miqcareaav6adun singur grad de libenate.23. cit qi frinele cu sabofi se folosesc $i la unele tmctoa. doi saboli de frAnd 2. curent. iar dac6 fieoare sabot este aclionat separat.

.c'elor (l'. pe carel franeazh pe in sestrang acela$itimp tdmburul benziieste (fig La franelecu bandasimplecu servoacliune 21 4' b)' unul din -capetele <e printr-o arli'ulalie de pirghia de aclonate J servoatlrunes este legat fk iar celSlalt acelorde ceasofiuccandloflele numaiin cazullolirii tamburuluiI in sensinvels manifesta pe banda tambur' au de --fta""f.*i."-i unor tije. 8 piirshiilor eie. la temperaiuri se scezute reduce .freca.'. .r" a" t" t.T:::' se.tLl.i*..lt'raa cuefortul lapedall' depus .i. parghii $ came propriu-ziseprin intermediul 24. planurile 1 nicriune de unur se 5 incatdiscurile deperte^za de ftand stdbitd ft6'd strArsd l"'iifiii'iii#r*it+Q pediscudre exterioafia (fig in cazulfrinei cu bandasimplafare servoactilrne 23 4'a)' pe s]lprafala 2' ciptutitt la interior cu malerialde fricliune' ale cerei iurnUu*tui I se infl$oari\'banda ale caPete benziide frina 3' parghiei ambele . i.eddra riana 23 de (ns 3d) cu Frarele banda 23."il:l'"i:. J:.i:n.ililJ#'. .c) .ru*".24 dre afrdnei Fis..]i.i.2 Actionerea hidraulicl a franebr avantaje: hidrauliclfali de ceadaecanica Prezint.*f liinatca srrllullana in din dreaptasi din stanga.:..dde suporlulafiiculai-4 .?1i""'"""^"'' ll:.'i:t**""ilu+l:**".. in tiazul?ncare seintrerupe furtun se pierdelichidr-rl iesedin fttncfiune.Jt"-. fo4a Je frinare la roli estelimitati de efortul fizic al conducetorului.t de vedereconslrucliv fianelecu reglirii ioculuidintrebandasi lambul n. 1.'t. .se rc:lli7ca76 Prin intermeolul Lucrarea nr. ttane cl n. se asambleaziuqor pe autovehicul. 'i I'ttti v't'\ntttttr': b a n d a : o'othmrdas r "' " a t. kh e n i d e[r ' a n d ictt r b in e ttt/) lt l a*h tl nl l n t "\"' ' b cu sin r yld srnoo'1tune: "u cu antaie: dezar darSiunele randamentul..:.2. franda"e monteazl pe ro ale dc numaila frAnele servicirr se mecanicia frAnelor utilizeaza in prezentaclionarea ale gi la fiinele de stalrona. cazutviralului cu razi minimi Penltu uiresccu o brida de legeture La stalionareuna din petule se pedalele !e pe ".'::'l: bande cu 'rincreh ( d e e x la tla cto a r e leu q r l u r r_^.::r!T{il{'::i"'T:.TT:'.e de ale capete berrzii I articulate parghia * U".z3. Schenn de Ttrclio c acliotvre mecantca c1t dlscuri .e autcmobilelor' tractoarelor "-'e"ii"""ti.urmatoarele Actionarea .24.Actio[xrea mecanici a frin€lor . medie a hidraulice frlnelor cu de schema principiua unei acfioneri in fig. A FRANELOR 24. tendinlaseinfEgoare -. .ru:l'l. comanda-' iar rnijloculbenziisefixeaza de bandesun( inslabile5i Desi sunt simpledin pun.o. a "" "i. franare de hidtaulicase utilizeazi in prez€ntpe scareiarge la automobile mica $i Aclionarea pe precumSilauneletractoare roll capacitate." n)C"-a f" fjatghiag Prin aqionarea ""o"" l.*.etinriaific..2 S.:"i. {ianata cu un clichet Forla de apesare pedalase transmitcla lrenele f" .:}il::'1.nbefot'r". iiii:':*i""..rn discuride apisare4 fl '.!T''lnj-Ii'-l a' l.:l.:':fiJl'lllcle inclinate si 7.hena rnei lrdne llco .*:-r-i .1esteprezentatd un circuithidraulic. insa datoritanumarului simpie' unei *"4"a Prezintiavantajele constnrctii mecanicia franelorla lractoarese estescezut Acljonarea marede articulatiirandamentul a-lrtuei frind'riiindtperrderrte dandastfelposibilitatea a douapedale.ii.". de hidraulic$i sisiemul un .ar dtrcat actionarehidra Rolirea relativA a .1..rl ".'::'li'.:. fo4a franare pr0po(ionali este de o.ACTIoNAREA MECANtcA $t IIIDRAULTc. autta(neZl 4) L.:ll"*1il:":".st |uncl de vedere se-deosebesc tot'::-:::iI. constructieuqoari gi relativ simpll.1" "donate 24.r 3l al"^**::::.i.aa Aubleifi8 23 a c) au ambele rig.3.ii.1.rttatiin asigurarea Iit.fi.23.. randamenr ridicat(0 85 0..

.care se realizeaze oliminsrea oec€sara .jla.24.Uuat de pe roiile din fa[a.2 estep.in acestfel..celemai folosilepompece0tftle surucere h cu doi cilindriiin tandem (unuldupEaltulin acela$i corp). hidraulice consta h faptul ci la unei singurc Iisurarea sau auperea conducte. Schema (0 pdncipah ln cilindriide ftani rdmineo suprapresiune 8 1'o)l05Pa' $ ls conducts jocului dintresabo$ la pitrundelea aerului sistem contdbuie eliminarea in 9i carelrnoieaid de in si Disto. De asemenea. din A la fate-li spateprin celedouacircuite. permit ridicar€a presiunii lichidului in sistemelede frenare pana Ia l20xl0'Pa.lichidul din aceasta9i din rezervotul corespunzitor se va scurge. La apasareape pedalade frana. DacI de exemplu. ajutorul cu celuitaltcircuit.liq findul cilindrului pompeicentraleL Circuitul legat de camerai va functiona norma Unul din dezavantajeleprincipale ale sistemelor de aclionare hi."*. unul pentru puntea fale fi unul pentru Puntea sPate.A. simpledin punctde vedereconstuctiv si usor de aclionat'{'art a" eerisire. pedala de fr6ne in pozilia iniliaE. in aceasta va exista lichid. _ Cei doi cilindrii sunt executalimonobloc I (cilindrucomun ambelorpompe).Aceasti presiune se transmite asupra pistonului flotant 4. Schenauei pohUn ce tdL duble .ez€F/orul de lichid R este comun pentru cele doue pompq despartjtin volume egalede peretele8. pistonul principal 3 se va deplasaspre pistonul floiant 4. n"tt 6ind compresibil sistem se creeaziprcsiunea prin aemlui din sistemulhidraulic. il-"".i pistonesteacliona!prin tija 2 de la piesiun".le 6 readuc 5 qi pistoanele pi 4 in poziliainilidn. acestcaz.2. cihh&ii in landen .li*JJ necesale franfuii De " nu iD a*". 24. iar in . iar la aclionareapedalei p'isto.cest dezavanta. 3 arcul ? readuc.in circuitul legat de cameraA (pentru rolile fali) a aperut o spaiura. Dupe ce apisareape pedala de -din {ienl inceteaz5_arcuri.. In 69.producand franarea. autov€hrculelor majoritatea ptezent sunt construite in previzute cu frerc a4ionate Prin doue circuite hidraulice $eparate.8l il hidraulice constituie al Pohpa centralt3' careeste de Elemeotul aomaDdd transmisiei pedalade frenar Lichidulde I 8l o ooroa rirnota.ontar€! el€mentelor Asa cum s_aarat"t mai s. . de refulat initiali"iar lichidul in receptori pozilia g r""4"" pistoanele cilindrilor " set*oaac€ inaPoiin pomPacentraHli' de aici. camera_ paesiunea A lichidului incepe sa creascE.rs.in5rii scademul! iar uneori franateaeste imPosibiE i. penA cend se va rezcma pe *pl:y . careincepe se deplaseze el spredreipta.. cate Poate ajunge pane la (80 100) 10' Pa' se transrute pfln ftdne irrb 6 I fu oifi"atii receptori qi aclioneazi asuprapistoanelor 5' care preseazasabolii a"J""J" asuprapedaleiinceteazi fiinarea Dupi ce spdsarea FanE?. aqionarea hidraulicE poatefi utilizataqi la aurovehicule masa cu iotalepesre 3500Kg.til" a hidraulice franebr' aolionerii d. fiind in continuare egali cu aceea lichiduluidin a camera Presiunea camerele $i B se va transmite cilindrii receptoriai rotilor din A. sauceledin spare. Daci qErtura a ap5rut la circuitul legat de cameraB.24. De reg. Acliotdnd asuprapedalei de freni 2. . .jpoate fi elirninat oriri utilizarca servomecanjsmelor car-e.a.pistonul3 nu va opunenici o rezistenF$ se r'a deplasispre dieaptapinicand tila acestuia vinein contact pistonul cu flotant4 pd careil ua dpplasaiotspre'dreapta." . Pentru eliminarea acestui d€zava aj.. autovehiculul mai poate fi franat. La iesirea dh funcliune a unui cirouit. dezavantajulprincipal at a4ionerii .eb ciindrilorde frin6 in cazulin careaenrlpetrunde sislemul aogonare t6nelot. dcliondii hidraulice aJrAnelor cu saboti cu un circuit' I Fig. eficie4aF. in rezervorul R Distoane l*'.w Fig.ezeda6 schenia unei pompecenrrale dublecu cilindrii in tandem. iotregul sistem de framre iese din funcliune.raulica a frenelor consti in faprulc[ fo4a de franare la rofile autovehiculului limitateite posibilitelile de este fizice ale conducitorului. Anbele circuitehidraulice suntaclionate la aceea$ de pedala. Circuitul la c€meraB (al rotilor din spate)va lucra normal. . in cameta si 5i 6i B presiunea lichiduluiiocepes6 creasce. Produceod o" t". ln acestfel.ul flotant 4 se va nu spre qr€apr4 daroriH presiunii din camera A.

antrenat de motorul autovehiculului.l.grt la conducta alirnentare intemediul lnui robinetde transfer6. Robinetul disrribuitor constituie aparatul comanda de principalal instalatie. supapa disc4 esteinch.2. ln acestfel. Au avantajul se pot obtinefo4e mari de fienare pneumatice utiliz€zzeenergiaaerului se de cu eforturimici la pedala frana. care _ deplaseaza jos $i pistonul2.conductacare face legdturacu aUno5fera.rrr.rrr. in acest timp.a prezenratE este schema principiua unui robinerdistribuitorcu pisron. 2pistonul flotant.oprindtrecere? aerului la rezervor(rraseut de A) sprec-amerele frind de la roli (traseul in acest carnerele freni de la roti suntpuse de B).rii. robineluldistribuitorului va permite Petrunderea franelepropnu Tise in de rflllll|| (ro|lrlnir)At camerele franA 13.25. .rrrtrri camerele frini ale remorciisausemiremorcii. ln figura25.1 esteprezentati frul oornpnmatin compresorull. aenrl comprimat camerele iana.ri|lr{li|(l prin circuitul de comandi cu aer comprimat l5. in aces fe[ in carnerele fidnn de la rotr se de de stabile$te presiunc o proportionalicu cursapedalei. canalul pe axialdin pistonut flotant4 si conducta C La o aclionare intermediara pedalei pistonul coboare.scproduce fr. dator." u p-a* 3 iar din au franare4 va iefi in atmosferl prin co0ductaC...25.8.besteprezenhte schema camerei fidoa cu piston. care are rolul de aeruluidin 5 a r lrxrnitc urlplereacu aer comPdmat aezervorului numaidupece presiunea timpul d€ punere de 4 rcz{rvorul a atinsvaloarea lucru. de folositntultin Drezenl.tearculuielicoidal5i 6 bolt-piston de aclionare. astfel. care aclioneazd linn't|ea Totodata. se in aceaste situalie. autobuzelor. camerele fr6ni de Ia roli (vfig.b).rrrrr|lt r.corrrandat producind frnnarea r.piston prevhart cu gamitura de etanqare 4 . autotrenurilor a remorcilor9i semiremorcilor autocamioanelor ti pe ca cu in lucreaze agregat tractoare ro!i. rrr. prev5zut cu un canal axial $i care este men{inutin echilibnr de arcurile 8 $i 9: 3supapi nornul deschisi.l se comandd rr r'rrrrr rror. 5 _ tije 3. .2. 7 decirobinetul afle in stareneactionatd.a) urmetoarele are pertj componente: lcorpul robinetului . pedala nu esteapisala.si.ei d? de aer comrimatt BlrLinA a le au tovehi cu lull! i conducta carefacelegetura cu camerele frdnEde la de roli:-C.r (de tnaneta12. a atuncicand autovehiculul stationattimp de a xr ritrrr ilc fuocionarea sistemului franare.tl lnk)rulde presiune previzutcu un filtru de aer 9i un racordPentnr lltovchiurhrlui9i aiaratul antigel?. Dacdpedala apasa se panela capit.2._ din urrnetoarele elemente: . 7. schema unui sistemde fianarecu transmisie llr figt|ra25.latmosferic camerelor frenede h roti prin deplasarea a de in continuare pistonului acesta deplara a 6. frAnare de pneumatice aft rolul principal a asigura presiune comanda de $i o de propo(ionaldcu forla rapeoala rmplrctt. Dedalei.25 PNEUMATICI A FRANELOR 25.3 esteprezentate schema robinetului fiine ioversorsi a carnerei frane de d€ pentruremorciti s€n remorci Robinerut aen-a df inve. Robifletul distribuitor al autovehiculului (fig.irrtrenrpedebitarea aer de la compresorul 8 pc I r nl)rislrrcn pedalade frini 7.prin intermediulrobinetuluide franE 9 al remorcit sau l.2 Schema robi etulli de fAnd li a ca et. in de ce de cantitatea aercompdmat seintroduce camerele liane de la roli. a Z. ttin de rr.cilindrulcamerei liini. ln figura25 2.supapa se deschide. in rezervod de aer comprimat4 Rezervorul5 este prin de l. cu deosebirea consrandin "ornanda Lucrarea nr. franarea ii. ale .careestecompusa de .r:i. va injos pistonul carela rindul Iui coLoare va 2. J. care.r.pedala de fran4 A. r.. aerul sub 4 presiune pitunde prin conducta va A !i prin supapa in conductaB gi mai departein 4. o frdnare cu intensitate maximi. pusin lelituri prin conducta cu 1 dq b robinelul disiribuitor.25. supapa se 4 inchide.iti arcului 9. in camerelede frane de la roti se va stabili o presiunemaximi 9i.La transmisiile presiunea pedalei frdni.25 2. ?.. FiE.regulatorul aeruluidin rezervora atinsvaloarea Atuncicind pr€siunea rrulrhuulrrt.La eliberarea pedalei arcurite 8 gi 9 sedestindgi. pentru aciionarea ftanelor card grele.snr(fig 253. dato. iar franarea inceteaza. prescrisi..1 E5 Dacaautovehiculul tractezza remorce semiremorci.a.ACTIONAREA Transmisiilepneumatice se utilizeaze. de aclionargprevaaru cu o furcacaresemonteazi pdrglria aclionare sabotilor pe de a ln figura25. 6 comprimend arcul g.conducta care face legatura rezervorul cu Fi9. gi inchidesupapa 5i ya deschide 3 supapa compdmindarcul 5. cursa cu Sr. in consecing. supapa in disc 3 obtureaze orificiul axial al pistonuluiz 9r intrerupelegeturacu aeR. conducetoml de doar regleazd astf€lci la acgionarea $i compdmat. 1 de i|l.rc calibrat. in special.2. de la roli. nu o satr conducta alimentare de rq seinchide inaintea cupleide aei I I cu ajutorulrobinefului deinchidere lO In fig_25. . se reduceconsiderabi.r' rrnrr.. pifl intermediul l'. in legatudcu atmosfera lraseulB.rn|lrl]iin (lc slntionare mani) se aclroneaze () golireade aer comprimata camerelorde fiAni ale remorcii sau r|Lrrutrr|rri r'rrrrrrrndl acesteia. 4supape normal inchisa.trec€ prin ufiflarea pneurilor 2.l Schemaunui sisleh deJranare cu trafismisiepnetmalicd pneumatic.a) are oionstrucrie asemenatoare cea a robinetuluiautocanrionulu.r.

i. se apasdpe pedalade frini (ca'd deplasarii firi axialdin pistonulflotant2' supapa 4 ."rt.arc monteazdpe pirghia de aclionarea sabotilor. ". g . 4' B.se evite i"i" in i-*eta $ se produce automartanarea brusce' ou produce.. [I.uonoE *inprirnnna arcul 5 in acest 'erul comPrimat camera. ta.le din 1983. in D.. *..C. Nistesoiu. f.. Tecugan..Utivetsitatea BraSov.. Tenase."'"irura 6.. Ainare Referenli: Prof. 3. 9"..1983.{tuc! Gheorghe MINISTERUL EDUCATIEI N. -.25. Trdctoare automobileN.Jmpusi de etansare 4 ..5OO1€1 . .l oloarelorpea!rualrcvehic e' Universitatea Bratov.--".rri"ii ' in de tot pedalei frana.3." pniumatici iar aerut din camerelede frin6 ale rogilor lemorcii sau sefiutemorql -* legtrtura "uot" acestora' in acest fel' .. .i.i de frAne(fig din f4 +. 1997. sistemul ftinarerevine poziliainiliale de i" "riu*area a de deplasare autovehiculului."i..lui descbide 2' 6.Iig.. 9.ii*. Bucure$i.L-zrs eneral nrr$ini..?..I'doloare Chitinaq1998.3-a)comorimind de dinirerezervorul aer comrrimat5i lesetum i $i inrreruPe ..indrumat de laborolor...li ..A. g.ezeror. 1998.Motoarclennice....25.. dr.. arcul care 25."tf.. pistonul cu tija 4 gi firrca5. Untaru... . rolilot ale La apisareape pedalade itaoa 1"ut't finirii)' in camerele autovebiqiuluiseintroduceaefcompnmat'ca'eproduceftenafea'ln.lija de thidare a pistonulur.'tf. * prevlzuti "." atan".. conducta suPaPa arcul? seva d$tinde' dephsend lraseul: f"1" f" illiit Pe sau rolllor remorcu banarea "l".i".."-. lonescqE 5..e gase$e miFare laraFanare) oE Lr coroucrai5(ti9-251) 87 I BIBLIOGRAFIE pefitra \aomobile ti lractosrc.daci remorcasausemirenorca sr aveaacests'stemde icciJeot"le ce s-atiut"i cu inversor.86 De ptin coflducta15.3 este prezenhte schemaoamereide fteni i.&-Proieclare...1. I982. li Bucuregii..1'*" .. Fditwa didaclica pedagogicd. Edituradidacrioeli pedagogici. E./ .1982.t" de lelem€nre: corPulcamerer frini:2 din urmitoarele *.M..Carcrftrlsi coubuclia outomobiielol.yol.era arcul ? in acestfel' rolile remorcii sau semiremorcii nu sunt f.pistonului' 3." t"uiot"fti"uf"f .. de la rcbinetul de ftani al autocamionului acestui4 care se realizeaz6 A se leage la rezervorul de.il.tui in (v..i. B.6.tiia. Redactare computerizalil ureanu Pfi Vasile Desenat: Ioonescu Teodosia Exscutat cadrul ln sectorului Reprografie uzul Pentru studenlilor LL.'. didactica pedagogic5. 7. ing.aer conductele A $ c conduota .11:i. Aerul clrnprimat impinge pistonul2 sprc dfeapta i si ionduot" "o.Editura S. la Dretensionat iOOosau5000N frinare)' aerul ''-'il'.." i". I.dr. TtrnaseFrlncu Prof. $ Ionescu..a)._ din 2. B. conducta comunice atmoslera -or pislon pentru remorq $t 2i..i.Irdcroalc. Si Bucure$ti.3 femorci seniremuci ti Pe^tu de ftanE.i.-li*e a"pfasarii autotrc lui ou remorcesaus€mitemorci"din diferite motive' i" "r-fmecanicd dintre autovehicul $ remorci sau semiremorci' se va rupe gi .. Editu(a fertico.e-..ilutil.Unive6itateadin Bra$ov. BobescqCh. Cofaiu. fi.ace|agitimp'prin lnjos (fi9 6 tnPingepisronul al distribuitorului ii t" i*rs t) aerutclmprimat i"o"l" dlsc 2' }l deplaseazijos ii Pistonul supa'!a J odu'eaza 8. din .TIONAIJ TJNIVERSITATEA TRANSILVANTA BRASOV Comanda 69 Mc/L999 Nr..a. n t* 'i ' iwersor$ a caneredeJrAnd de robinelulul JrdnA Schena Fig..Prin deplasarea iau a" A# a" fa rofle iernorcii semiremorcii *i*"f" '""est" va d"pl"sain jos pistonul carcla r{ndul.a. producand 'ririr."". prin conducta canalul cu o fo4a ""*. ing.. fi 5.a.i 2. cu C iar comDrimat.. in na^'".

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->