ALTE DOCUMENTE

PRINCIPIILE SISTEMULUI CENTRAL EUROPEAN SI SISTEMUL CONTABIL ROMANESC LA NIVELUL FIRMEI
Contabilitate

200 termeni din domeniul contabilitatii PROIECT DE DIPLOMA CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII Contabilitatea capitalurilor IMPORTANTA, CONTINUTUL SI ORGANIZAREA CONTABILITATII DE GESTIUNE SI CALCULATIEI COSTURILOR IN ROMANIA Modelul de calculatie a costurilor la S.C. TINO S.A. Brasov WIZCOUNT - GESTIUNE Manual De Utilizare A Aplicatiei De Gestiune Si Contabilitate EasySys Bazele Contabilitatii APLICATII FISCALITATE Standardul International de Contabilitate 7 Situatiile fluxurilor de numerar

PRINCIPIILE SISTEMULUI CENTRAL EUROPEAN sI SISTEMUL CONTABIL ROMÂNESC LA NIVELUL FIRMEI
þÿ
Cautare

3.1 Aspecte generale ale sistemului contabil Central European 3.2 Principii pe care trebuie sa le urmareasca sistemul contabil românesc 3.2.1 Principii fundamentale ale sistemilui contanbil 3.2.2 Principiile normative ale sistemului contabil 3.2.3 Principiile stiintifice ale sistemului contabil 3.3 Forme de organizare ale sistemului contabil românesc 3.3.1 Forma de organizare pe jurnale 3.3.2 Forma de organizare maestru-sah 3.3.3 Forma de organizare combinata maestru-sah cu jurnale

3.4. Influenta fiscala în sistenul contabil românesc 3.1 Aspecte generale ale sistemului contabil Central European Contabilitatea ca sistem, asa cum se prezinta ea astazi, este rezultatul unui lung proces istoric în decursul caruia s-a transformat dintr-o simpla tehnica de înregistrare a schimburilor comerciale, într-un instrument de gestiune, iar în zilele noastre ea constituie din ce în ce mai mult o garantie sociala. Astfel spus, contabilitatea, ca sistem, nu mai este un simplu instrument, ea este un fenomen social, traversata de contradictii ale societatii, devenind o garantie a unei game largi de utilizatori si care se întreaba relativ la ceea ce ar putea sa-i intereseze si ce parte poate fi utilizata în interesul lor propriu. În functie de ceea ce dorim a sti, se pot distinge finalitati pe care dorim sa le cunoastem. Contabilitatea estre în general prezentata ca un instrument de masura a profitului sau, mai bine zis, a rezultatului, mijloc de apreciere a situatiei patrimoniale si, în consecinta, ca instrument de gestiune si de calcul economic. Contabilitatea detine astfel si poate fi, în acelasi timp, o functie a unitatii patrimoniale, deoarece vizeaza acreditarea ideii unei bune gestiuni din partea administratorilor. Abordarea finalitatilor contabilitatii consta in examinarea rolului sau în functie de efecte, rezultate sau consecinte. În acest context, în întreaga lume se recunoaste ca evolutia contemporana a accentuat finalitatea sociala a contabilitatii, deoarece rezultatele si situatia patrimoniala a unitatii intereseaza un ansamblu vast de agenti sociali, fiecare dintre ei prezentând exigente diferite. Astfel, administratorul întreprinderii considera contabilitatea ca instrument de gestiune; actionarii vor sa cunoasca daca îsi pot mentine încrederea în plasamentele lor; bancile vor sa aprecieze rentabilitatea întreprinderii si riscurile probabile în cazul mentinerii si dezvoltarii concursurilor bancare; fiscalitatea determina suma eventualelor impozite si taxe pe care unitatea le datoreaza; creantierii, în special furnizorii, vor sa stie daca solvabilitatea pe termen scurt a unei unitati permite continuarea fara riscuri a livrarilor lor; statul, omniprezent în orice agent economic, se regaseste în toate cazurile precedente. În zilele noastre, tehnicile contabile, prin continutul lor, se apropie din ce în ce mai mult de toti cei interesati de informatia contabila si al caror interes depinde de locul pe care îl ocupa în raporturile sociale. Daca avem în vedere însa elementele de structura ale sistemului contabil, vom observa ca pe plan international s-au conturat doua conceptii: conceptia monista, conform careia sistemul contabil este integrat într-o singura contabilitate si a carei informatie este destinata atât utilizatorilor interni, cât si celor externi;

Valentele contabilitatii financiare rezulta din urmatoarele caracteristici: a) O prima caracteristica o constituie fiabilitatea informatiei. b) Calitatea informatiei este o alta caracteristica a informatiei contabile care îi confera utilitate si semnificatie. prevede si evalua situatia si capacitatea beneficiara a acesteia si. Contabilitatea financiara sau 525j92f generala este deci un mijloc de control si o proba a actelor de comert a caror importanta juridica este foarte mare. de a se lua decizii. comparabilitatea referindu-se la nivelul aceleiasi întreprinderi între doua date diferite sau la aceeasi data între întreprinderi diferite. se cere a fi depasita printr-o alta functie. acestea fiind în general singurele elemente pe baza carora se poate judeca gestiunea întreprinderii. care se sprijina pe contabilitatea financiara si al carei obiectiv îl constituie urmarirea „gestiunii întreprinderii” prin intermediul unui indicator reprezentativ. iar. a informatiilor relativ la miscarile de valori generate de activitatea întreprinderii. Fiabilitatea informatiei contabile da posibilitatea comparabilitatii. clasata si regrupata. aspecte care aduc în discutie noi caracteristici ale informatiei contabile. Conform conceptiei dualiste. în consecinta. întotdeauna esentiala. . Dar aceasta functie juridica. pe de alta parte. vizeaza prezentarea fidela a imaginii patrimoniului. prin în urmare.Conceptia dualista. compara. respectiv la închiderea exercitiului. denumita exercitiu. sub aspectul originii sale. conform careia sistemul contabil este delimitat în doua componente: contabilitatea financiara sau 525j92f generala. cu ajutorul bilantului contabil. Comparabilitatea între întreprinderi este asigurata în principiu daca întreprinderile utilizeaza metode si reguli comune chiar si în cazul unor eventuale derogari sau particularitati. situatiei financiare si a rezultatului la un moment dat. contabilitatea de gestiune. are un dublu obiectiv: pe de o parte. element esential în luarea deciziilor de catre utilizatorii externi. folosind în acest sens contul de rezultate. Informatiile nu pot fi fiabile decât în masura în care întreprinderea nu are posibilitatea de a influenta continutul acestora si. Comparabilitatea în timp este asigurata daca întreprinderea utilizeaza aceleasi forme de prezentare si aceleasi metode de evaluare. lucrarile financiare sunt elaborate conform unui ansamblu de norme preexistente si definite sub forma de reglementari sau instructiuni general acceptate. aspect datorat tehnicii de reflectare a fiecarei operatii economice care face obiectul unei scrieri contabile regasita în conturi. baza a tuturor constructiilor contabile si al carui obiectiv îl constituie înregistrarea. si anume „costul productiei”. si anume se cere a deveni un instrument de gestiune si un instrument de analiza financiara. pe de alta parte. contabilitatea financiara sau 525j92f generala. vizeaza determinarea si masurarea rezultatelor pe o perioada data.

clasificari. analiza si estimarea evolutiei lor.). Verificabilitatea este calitatea informatiei care permite profesionistilor de a-si exprima propriile informatii si propriile concluzii. aspect impus de necesitatea transcrierii acesteia sub o forma care sa permita însumarea si compararea. ea este destinata descrierii trecutului. cât si în timp. eliminând pe cât posibil marjele de apreciere personala. chiar daca. Apoi. precum si utilizarea metodelor. Toate proiectele viitoare. prin obiectul sau de studiu. desigur indispensabila. cum ar fi contabilitatea de gestiune. se tine cont de perspectivele întreprinderii pe termen scurt si mediu (deprecieri de stocuri. amortizare degresiva etc. eficienta comerciala. un alt aspect al calitatii îl reprezinta obiectivitatea. utilizând pentru aceasta moneda. indispensabila luarii unei decizii. luarea deciziilor si previzionarea viitorului. Acest aspect explica necesitatea cercetarii si dezvoltarii unor instrumente complementare. productivitatea muncii etc. în evaluarea anumitor valori. Un alt aspect al calitatii îl reprezinta cuantificarea informatiei. Aceste tipuri de cunostinte necesita cunoasterea unor date fizice pe care contabilitatea financiara le ignora total. Mai întâi. Contabilitatea analitica si de gestiune. Pentru toate aceste motivatii. contabilitatea financiara sau 525j92f generala ramâne o baza. pe care contabilitatea financiara sau 525j92f generala o va permite. atât în spatiu. evaluari si procedurilor de elaborare si conservare a acestor informatii. Ea raspunde în primul rând regulilor si principiilor evocate în materie de înregistrari. Ea nu clarifica natura si calitatea produselor. care trebuie sa raspunda înainte de toate scopurilor interne si externe ale întreprinderii si care implica rapiditate de conformare. se poate aprecia ca nu este adaptata pentru a raspunde nevoilor noilor informatii nascute din complexitatea structurilor economice si juridice contemporane. studiul lor continuu. oferind informatiile utile pentru diagnostic. dar niciodata nu va putea atentiona asupra a ceea ce se poate face. . dar limitata ca instrument de gestiune.Utilitatea este calitatea primordiala a unei informatii. Cu toate avantajele pe care le prezinta contabilitatea financiara sau 525j92f generala. performantele tehnice ale capacitatilor de productie. care presupune impartialitatea în tinerea conturilor si prezentarea lor. Altfel spus. are ca scop tratarea operatiilor trecute în vederea determinarii unui rezultat fara a se analiza modul si conditiile în care a fost obtinut. iar informatiile complementare pot fi furnizate cu ajutorul unitatilor fizice. toate previziunile necesita o analiza a trecutului. procedeaza la cunoasterea costurilor. În fine. anumite caracteristici esentiale ale activitatii nu intra în sfera de preocupare a contabilitatii financiare.

în care omenirea traieste în prezent. Cu toate acestea. în acelasi timp. reducerea duratei medii de viata a produselor. se considera pleonastica expresia de principii fundamentale. în aparenta paradoxala. instrumente. altele sunt rezultatul doctrinei contabile sau normelor contabile internationale. altele noi apar).2. ca o metoda moderna de conducere a activitatii întreprinderii. de origine. Astfel. având în vedere evolutia sistemului contabil. având în vedere principiile cunoscute pâna în prezent. În timp ce întreprinderile sunt obligate a se adapta unui mediu din ce în ce mai instabil. principii normative si principii stiintifice. desi el este de origine latina si are un singur sens. se poate face urmatoarea clasificare: principii fundamentale. dar conforma logicii progresului. schimbarile survenite în relatiile traditionale dintre individ.2 Principii pe care trebuie sa le urmareasca sistemul contabil românesc Pentru prezentarea rezultatului extras din contabilitate. ne mentinem punctul de vedere în ceea ce priveste existenta unor principii fundamentale sau de baza care deriva din însasi esenta contabilitatii si care s-au pastrat nealterate de la aparitia sistemului contabil si pâna în prezent. evolutia rapida a cerintelor si gusturilor consumatorilor. De aici rezulta ca ecuatia fundamentala a patrimoniului net este data de relatia: . Aceasta situatie. În sprijinul acestora. Aceste cuvinte se explica prin modificarile structurale care afecteaza schimburile. data fiind interpretarea diferita a termenului de principiu. creeaza conducatorilor greutati deosebite. accelerarea progresului tehnic a carui cea mai spectaculoasa forma este automatizarea. unele sunt evocate direct sau indirect de actele normative. termenul îsi schimba sensul. data fiind modificarea lor în timp (unele dispar. ele sunt supuse presiunii de a asigura un maximum de securitate. regula sau norma.1 Principii fundamentale ale sistemului contabil Dupa unii autori[1].În societatea moderna. 3. contabilitatea de gestiune se instituie ca un instrument util si. a caror respectare constituie unul din elementele de securitate ale conturilor. având semnificatia de elemente. Principiile contabile s-au nascut din practica profesionala. conventii. grupuri profesionale si stat. putem aduce în discutie: a) Principiul dublei reprezentari a masei si structurii patrimoniului unei entitati economice care se realizeaza bilantul contabil în care patrimoniul este reprezentat sub dublu aspect: al existentei si al provenientei acestuia. Privit la plural. sunt utilizate tot mai frecvent doua cuvinte prin care se caracterizeaza situatia unei întreprinderi: complexitate si instabilitate. Desi nu exista o clasificare unanima a acestor principii. 3. lupta de influenta între blocurile economice. tehnica de informare se bazeaza pe o serie de conventii denumite si principii contabile. dupa opinia noastra .

Pn =Active . conform caruia rezultatul exercitiului se determina ca diferenta între venituri si cheltuieli. d)Principiul calculului rezultatului. viata întreprinderii este decupata în perioade de timp denumite “exercitii financiare”. drepturile si obligatiile proprietarilor acestor întreprinderi în calitate de persoane fizice atasate unei persoane juridice. În spiritul acestui principiu. principiu care presupune reflectarea oricarui fenomen economic cel putin în debitul unui cont concomitent cu creditul altui cont.neta la începutul exercitiului + Aporturile asociatilor Pentru aplicarea acestor principii fundamentale sau de baza. pentru a-i asigura o imagine fidela. În corelatie cu principiul dublei reprezentari. rezultatul exercitiului se poate determina si de urmatoarea maniera: Rezultatul= Situatie neta la sfârsitul exercitiului Situatie .principiul periodicitatii activitatii. iar pe de alta parte între balantele de verificare analitice si conturile sintetice pe care le dezvolta. si anume : .Datorii b) Principiul dublei înregistrari a operatiilor economice cu ajutorul conturilor.principiul entitatii. mai mult din rationamente de ordin fiscal decât de ordin contabil. pentru închiderea corecta a unui exercitiu. . . În consecinta. trebuie avute în vedere o serie de principii derivate dar fara de care nu ar fi posibila organizarea sistemului contabil. se impune obligativitatea inventarierii anuale a patrimoniului si întocmirea conturilor anuale. c)Principiul verificarii corectitudinii înregistrarii contabile cu ajutorul balantelor de verificare. conform caruia activitatea oricarei entitati economice este considerata a fi continua. conform caruia trebuie sa delimitam patrimoniul întreprinderii. ceea ce presupune existenta unor corelatii specifice în cadrul balantei de verificare a conturilor sintetice. drepturile si obligatiile acesteia de averea.

cum ar fi valoarea de piata sau valoarea de lichidare. venitul apare în momentul transferarii dreptului de proprietate cu privire la un bun expediat. . Aplicarea acestui principiu legitimeaza utilizarea costului istoric.. Aceasta independenta are drept consecinta necesitatea atasarii la un exercitiu numai a veniturilor si cheltuielilor care îl vizeaza. . -principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv presupune determinarea separata a sumei sau valorii corespunzatoare fiecarui element individual de activ si de pasiv în vederea stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant. cheltuiala apare în momentul angajarii unei datorii si nu în momentul efectuarii platii. În cazul în care veniturile si cheltuielile vizeaza exercitiul ulterior. Astfel. . conform caruia bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilant de închidere al exercitiului precedent. Astfel spus. efectele tranzactiilor si a altor evenimente se produc si sunt înregistrate în evidentele contabile si raportate în situatiile financiare ale perioadelor aferente. care au implicat plati si încasari. contabilitatea financiara este o „contabilitate de angajament”.principiul prevalentei economicului asupra juridicului. se va face numai în cazul cedarii unei activitati sau întreruperii activitatii. În mod similar. nu numai forma lor juridica. ceea ce presupune un drept de creanta si nu în momentul încasarii acestuia. potrivit caruia nu este admisa compensarea valorilor ce reprezinta elemente de activ cu valorile ce reprezinta elemente de pasiv. respectiv creante ale exercitiului în curs. ceea ce presupune ca.principiul independentei exercitiului.principiul intangibilitatii. . acestea furnizeaza cele mai utile informatii referitoare la tranzactii si la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice. . conform caruia informatiile prezentate în situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor. o lucrare executata sau un serviciu prestat. principiul continuitatii implica luarea în considerare a unui orizont economic foarte larg. Situatiile financiare întocmite în baza acestui principiu ofera informatii utilizatorilor nu numai despre tranzactiile trecute.principiul continuitatii activitatii presupune ca întreprinderea îsi continua în mod normal functionarea într-un viitor previzibil. fara modificari majore de activitate. fara a intra în imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia. dar si despre obligatiile de plata din viitor si despre resursele privind încasarile viitoare. respectiv a veniturilor cu cheltuielile.principiul necompensarii. Prin urmare. întrucât recurgerea la alte valori. sub aspectul reflectarii. În consecinta. conform caruia este obligatorie determinarea rezultatului degajat din activitatea întreprinderii. pentru fiecare exercitiu în parte. ele sunt considerate datorii.

a drepturilor si obligatiilor pe care o unitate le are. nefiind necesara prezentarea lor separata. cu profunde influente de natura sociala. se bazeaza pe nominalismul monetar care fondeaza regulile de evaluare si contabilizarea bunurilor. etalonul . Informatia se considera esentiala atunci când lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influenteze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în rapoartele financiare. al etalonului monetar. Principiile contabilitatii. la baza caruia regasim trei principii. În acelasi timp. . utilizând în acest sens etalonul monetar al fiecarei tari. Evaluarea este un procedeu prin intermediul caruia se da expresie valorica elementelor patrimoniale în scopul cuantificarii si însumarii acestora. Din punct de vedere contabil retinem primul aspect. conform caruia orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat separat în cadrul situatiilor financiare. dar care poate fi fluctuanta în raport cu conjunctura economica.principiul pragului de semnificatie. Normarea contabilitatii este o problema veche si constanta. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeasi natura sau cu functii similare vor fi însumate. Respectarea acestui principiu simplifica lucrarile de prelucrare si prezentare a informatiei în rapoartele financiare.principiul esentialitatii presupune dezvaluirea în rapoartele financiare a tuturor informatiilor esentiale. si anume: a) Principiul cuantificarii monetare presupune reflectarea în contabilitate a tuturor elementelor patrimoniale. ea se considera neesentiala. Utilizarea etalonului monetar prezinta doua caracteristici: pe de o parte. pe de alta parte reprezinta puterea de cumparare. de natura normativa. în expresie valorica. deoarece în conditiile unei economii caracterizate prin fenomene inflationiste si hiperinflationiste. reprezinta mijloc de schimb al tranzactiilor comerciale.2 Principiile normative ale sistemului contabil Principiile sistemului contabil.2. de natura normativa. 3. juridica si administrativa asupra informatiilor contabile si are ca scop prezentarea de situatii care sa reflecte o imagine fidela a situatiilor si operatiilor întreprinderii. vizeaza în speta rezultatele care decurg din registrele contabile. daca informatia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utilizatori. asa cum este si cazul tarii noastre. în scopul evaluarilor si luarii deciziilor de catre utilizatori..

Conform conceptului de mentinere a capitalului financiar. Diferenta principala dintre cele doua concepte cu privire la mentinerea capitalului este data de modul de tratare a efectelor variatiei preturilor activelor si datoriilor întreprinderii. dupa ce s-a exclus orice distributie catre proprietari si orice contributie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. atunci când sistemul contabil este conectat la fiscalitate. Mentinerea capitalului financiar poate fi evaluata atât în unitati monetare nominale. trebuie utilizat conceptul de capital fizic. conceptul de mentinere a capitalului este o conditie esentiala pentru a se face distinctie între rentabilitatea întreprinderii si rambursarea capitalului sau. apar reglementari pe aceasta linie. De o maniera generala. unde capitalul sete definit în termenii unitatilor monetare nominale. Acest aspect asigura legatura între conceptele de capital si cele de profit. o întreprindere îsi poate mentine capitalul daca la sfârsitul perioadei are un capital egal cu cel existent la începutul perioadei. Daca principala preocupare a utilizatorilor o reprezinta capacitatea de exploatare a întreprinderii. În acest context. Indiferent de conceptul avut în vedere. În acest context. dupa excluderea oricaror distribuiri catre proprietari si a caror contributii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Orice valoare în plus fata de cea necesara pentru a mentine capitalul la nivelul de la începutul perioadei va fi considerata profit. mentinerea nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreste sa-l mentina. deoarece ofera punctul de referinta fara de care profitul nu poate fi masurat. Selectarea de catre o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie sa aiba în vedere scopurile urmarite de utilizatorii situatiilor financiare. respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacitati) la sfârsitul perioadei depasesc capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei. cresterile preturilor activelor. Conform conceptului de mentinere a capitalului fizic.monetar nu mai exprima puterea de cumparare. Conform conceptului de mentinere a capitalului financiar. cunoscute sub denumirea de câstiguri din detinerea . motiv pentru care. poate fi adoptat conceptul de capital financiar în cazul în care utilizatorii situatiilor financiare sunt preocupati în primul rând de mentinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumparare a capitalului investit. În alta ordine de idei. profitul reprezinta cresterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. deoarece numai intrarile de active în plus fata de sumele necesare pentru mentinerea capitalului pot fi considerate profit si deci câstig produs de capitalul investit. care au loc de-a lungul perioadei. a CEE si cu Standardele de Contabilitate Internationale apare conceptul de mentinere a capitalului si de determinare profitului. profitul se obtine doar atunci când capacitatea fizica productiva sau capacitatea de exploatare a întreprinderii (sau resursele. În perspectiva armonizarii sistemului contabil cu Directia a IV-a. profitul se obtine doar daca valoarea financiara sau 525j92f monetara a activelor nete la sfârsitul exercitiului este mai mare decât valoarea financiara sau 525j92f monetara a activelor nete de la începutul perioadei. cât si în unitati ale puterii constante de cumparare.

În cazul în care conceptul mentinerii capitalului financiar este definit în termenii unitatilor de putere constanta de cumparare. ceea ce asigura caracterul verificabil al înregistrarilor. reprezinta o parte a capitalului propriu. deoarece selectarea bazei depinde de tipul de capital financiar care se doreste a fi mentinut. întemeiate pe documente justificative. Acest principiu este destul de controversat. 82/1991. reprezinta profit si nu pot fi recunoscute sub acest aspect pâna în momentul în care activele sunt supuse vânzarii. totul depinde de contextul si obiectivele evaluarii. cum ar fi costul de înlocuire. b) Principiul costului istoric presupune ignorarea efectelor variatiilor de pret sau a puterii de cumparare a banilor în raport cu elementele înregistrate la valoarea lor initiala. nu sunt considerate profit. El reprezinta regula generala pentru toate înregistrarile în cursul anului. Totusi. . iar managementul trebuie sa gaseasca echilibru între relevanta si credibilitate. În aceasta situatie. profitul reprezinta cresterea acestui capital în cursul perioadei. aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. valoarea de realizare actuala sau valoarea de utilitate. principiul costului istoric se va mentine si dupa intrarea în vigoare a Reglementarilor contabile cu Directia a IV-a a CEE si cu Standardele de Contabilitate Internationale pentru acele întreprinderi care vor realiza o cifra de afaceri de sub 5 milioane euro. 704/1993. în consecinta. un total al activului de sub 2.de active. deci . deoarece. Orice modificare de preturi care afecteaza activele si datoriile întreprinderii sunt privite ca modificari în masurarea capacitatii productive fizice a acesteia si sunt tratate ca ajustari de mentinere a nivelului capitalului care fac parte din capitalul propriu si. Cu toate dezavantajele pe care le reprezinta. Incidenta fiscala face însa ca. Conceptul de mentinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. la sfârsitul anului. adica întreprinderile mici care vor ramâne sub incidenta Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. dupa unii specialisti si dupa practica altor tari. doar acea parte a cresterii preturilor este considerata profit. profitul reprezinta cresterea puterii de cumparare investita în cursul perioadei.5 milioane euro si vor avea sub 50 de salariati. Conform conceptului de mentinere a capitalului fizic. sa se aduca unele rectificari care conduc la îndepartari fata de costul istoric. Alegerea bazelor de evaluare si a tipurilor de capital care se doresc a fi mentinute influenteaza modelul contabil utilizat pentru elaborarea situatiilor financiare. pot fi utilizate si alte valori. restul cresterii reprezentând o ajustare pentru mentinerea capitalului si. în timp ce conceptul de mentinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. potrivit caruia capitalul este definit în termenii capacitatii fizice de productie. utilizarea costului istoric pentru evaluarea bunurilor patrimoniale porneste de le premisa ca nu exista un concept de valoare intrinseca absoluta. Acest aspect devine cu atât mai important cu cât diversele modele contabile prezinta grade diferite de relevanta si credibilitate.

2.c) Principiul prudentei presupune aprecierea justa a faptelor pentru a preveni riscul de transfer. Acest aspect se interfereaza cu conceptul de mentinere a capitalului si de determinare a profitului. si cum întreaga istorie a umanitatii este un progres coerent si rational de-a lungul omenirii. Practic. motiv pentru care este de preferat de a declara un profit minim în scopul evitarii distribuirii de dividende fictive sau crearii unei false imagini a viitorului. a incertitudinilor susceptibile de a greva situatia patrimoniului si rezultatele întreprinderii. Diferentele care apar între principiile stiintifice si cele normative constau în faptul ca acestea nu sunt rezultatul unor normari elaborate de organisme institutionalizate. dar nici sa se subevalueze pasivele si cheltuielile. într-o continua schimbare. iar pe de alta parte sa fie cuantificate si înregistrate toate riscurile si pierderile probabile. chiar daca rezultatul financiar este profit sau pierdere. Determinarea rezultatului este supusa unor variabile aleatoare. 3. principiile cu caracter stiintific sunt flexibile. . Astfel spus. În mod special se vor avea în vedere urmatoarele aspecte: . a relatiilor logice dintre acestea.se vor lua în considerare numai profiturile obtinute pâna la data închiderii exercitiului financiar. principiul prudentei presupune sa nu se supraevalueze activele sa veniturile. de generalizarea lor cu ajutorul postulatelor stiintifice. De regula.se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. conform caruia pentru efectuarea înregistrarea în contabilitate este necesara existenta unor documente care sa ateste efectuarea operatiilor economice. notiuni limitate la obiective sau la idei perceptibile.3 Principiile stiintifice ale sistemului contabil Rolul acestei categorii de principii este acela de a veni în sprijinul prudentei pentru a realiza o imagine fidela rezultata din contabilitate.se va tine cont de toate obligatiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere în cursul exercitiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. facându-si astfel aparitia amortizarile provizionale pentru deprecieri. ele sunt rodul inteligentei. . la închiderea exercitiului trebuie delimitate si evidentiate ca structuri de pasiv numai rezultatele efectiv realizate. . aceasta categorie de principii se bazeaza pe responsabilitati. În prezent am putea încadra în aceasta categorie urmatoarele principii contabile: a) Principiul justificarii faptelor. curentelor doctrinare si marilor scoli ale gândirii contabile care s-au preocupat de explicarea fenomenelor. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar între data închiderii exercitiului si data elaborarii bilantului. în viitor.

principiul permanentei metodelor asigura coerenta în timp a informatiilor contabile si permite comparabilitatea datelor în cadrul întreprinderilor sau între întreprinderi similare. Asadar. trebuie subliniata necesitatea pastrarii si arhivarii documentelor justificative si contabile astfel încât informatia contabila sa poiata fi considerata obiectiva. printre care: posibilitatea de cuantificare a datelor. scop în care informatia contabila trebuie sa aiba o serie de calitati. .În acest context. cum ar fi: sa fie adecvata sau adaptata obiectului sau. documentele de sinteza trebuie sa indice si marimile corespunzatoare exercitiului precedent pentru a permite aprecierea evolutiei în timp a întreprinderii de catre utilizatorii de informatii. b) Principiul permanentei metodelor presupune utilizarea acelorasi metode de la un exercitiu la altul în vederea stabilirii documentelor de sinteza. care servesc la reflectarea cronologica si sistematica în contabilitate. tinând cont de toate reglementarile în vigoare si având obligatia de a da o imagine fidela asupra patrimoniului si rezultatelor întreprinderii. În cazuri exceptionale. descrierea cât mai obiectiva a operatiilor. conform caruia se ridica o serie de exigente cu privire la elaborarea documentelor de sinteza. c) Principiul bunei informari asigurate tertilor . organizarea corespunzatoare a contabilitatii. situatiilor. presupune reflectarea în contabilitate a realitatii. loiala sau stabilita cu buna credinta. în continutul lor. În acest fel. evenimentelor. formulare si documente contabile corelate între ele. a operatiilor economice si financiare care au loc în cadrul unei unitati patrimoniale pe tot parcursul exercitiului financiar. conform caruia contabilitatea trebuie sa fie fair-play fata de utilizatorii de conturi. clara.3 Forme de organizare a sistemului contabil românesc Forme de organizare a sistemului contabil reprezinta un ansamblu de registre. promptitudinea procedurilor de prelucrare pentru a obtine în timp oportun informatii actuale. care sa permita verificarea cu usurinta a exactitatii datelor si procedurilor utilizate. potrivit normelor stabilite. Modificarea unei metode nu poate fi justificata decât în conditiile aparitiei unor modificari semnificative în activitatea întreprinderii si pentru care metoda în cauza este mai putin adecvata pentru prezentarea corecta a situatiei nete si a rezultatului. modificarea unei metode poate fi consecinta unor prevederi legislative. 3. principiul bunei informari. precisa si completa.

articolul contabil fiind înscris direct pe documentele primare.3. .se îmbina. în majoritatea cazurilor.la înregistrarea operatiilor economice se pastreaza dubla înregistrare. Principalele instrumente specifice formei de organizare pe jurnale sunt: . eliminându-se notele contabile si o serie de documente centralizatoare. permit obtinerea mai rapida a informatiilor necesare întocmirii conturilor anuale. .operatiile economice se înregistreaza.1 Forma de organizare pe jurnale Forma de contabilitate pe jurnale. iar acesta în jurnale capata o forma deosebita prin înscrierea sumei o singura data la întretaierea rândului cu coloana contului corespondent. adica în jurnale deschise pentru creditul conturilor cu rulajele desfasurate pe conturi corespondente debitoare. forma maestru sah si forma combinata maestru sah cu jurnale. La baza formei de organizare pe jurnale se situeaza urmatoarele principii: . prin jurnale si situatii. a constituit o preocupare mai veche a specialistilor.înregistrarea operatiilor economice în jurnale si situatii se efectueaza în ceea mai mare masura direct pe baza documentelor primare. unilateral în conturi. Aceasta forma de reflectare este mult mai sugestiva. -în unele cazuri. 3.jurnalele si situatiile. simplificarii acestora si înlaturarii unor paralelisme.Registru-jurnal . principalele forme de înregistrare în contabilitate a operatiilor economice si financiare specifice unitatilor care organizeaza si conduc contabilitatea în partida dubla sunt: forma pe jurnale.Jurnalele auxiliare . aspect ce permite diviziunea muncii în cadrul compartimentului financiar-contabil. aspect care conduce la obtinerea unei economii de timp si a cheltuielilor cu imprimatele.Cartea mare . simpla si permite mentinerea dublei reprezentari care arata legatura dintre diferite conturi. concomitent. . pe genuri de operatiuni. sub aspectul perfectionarii acesteia.Conform Normelor Metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. în cadrul jurnalelor si situatiilor se îmbina contabilitatea sintetica cu cea analitica. aspect ce conduce la înlaturarea paralelismelor cu privire la înregistrarea operatiilor economice. îndreptata în directia micsorarii numarului de formulare. evidenta sistematica cu cea cronologica. prin continutul si structura lor. .

519 etc). Orice înregistrare în acest registru trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente referitoare la: felul. conturile 212. Acest jurnal se întocmeste zilnic sau pe masura efectuarii operatiilor si se completeaza document cu document sau pe baza centralizatoarelor. la sfârsitul lunii. utilizat pentru înregistrarea zilnica a operatiilor în creditul si debitul conturilor de mijloace banesti. Caracteristic acestui jurnal-situatie este faptul ca. totalul sumelor creditoare si debitoare aferente operatiilor înregistrate în cursul lunii se trec în Registrul-jurnal la sfârsitul lunii. precum si a notelor de contabilitate. ca la baza acesteia. dar cu conditia. totalurile fiecaruia dintre conturile corespondente. 451. precum si rulajele totale cumulate de la începutul anului. . pe masura înregistrarii în Registrul-jurnal a documentelor justificative si contabile. sa existe o nota justificativa sau o nota de calcul. Jurnalele auxiliare se utilizeaza de catre agentii economici care dispun de un numar mare de documente justificative. utilizat pentru înregistrarea operatiilor în creditul conturilor a caror dezvoltare analitica se poate realiza direct în cadrul formularului (de exemplu. De asemenea. . acestora li se atribuie un numar de ordine corespunzatoare datei la care au fost înregistrate. indicându-se simbolurile conturilor debitoare si creditoare conform Planului General de Conturi. în cazul utilizarii jurnalelor auxiliare.. Jurnalele auxiliare poarta aceasta denumire deoarece sunt auxiliare Registrului-jurnal si se deschid pe feluri de operatii.Jurnal-situatie privind operatiile de casa si banca.Balanta de verificare Registrul-jurnal este utilizat pentru înregistrarea cronologica a tuturor operatiilor economice si financiare consemnate în documentele justificative. realizate în acelasi loc de activitate si în cursul aceleiasi zile. astfel: . se determina rulajele creditoare si debitoare. explicatii privind operatiile efectuate si conturile debitoare si creditoare în care s-a înregistrat suma totala corespunzatoare operatiilor efectuate. precum si dezvoltarea în analitic a unor conturi potrivit optiunii întreprinderii. Operatiile de aceeasi natura. În scopul completarii Registrului-jurnal se realizeaza gruparea sumelor pe conturi corespondente debitoare. stabilindu-se soldurile. În cazul înregistrarilor care nu au la baza un document justificativ poate fi utilizata nota contabila. De precizat ca. Pentru înregistrarea operatiilor economice si financiare în Registrul-jurnal sunt necesare contarea documentelor justificative. numarul si data documentului justificativ sau a notei contabile.Jurnal-situatie privind operatiile contabile. pot fi centralizate cu ajutorul unor documente centralizatoare care vor sta la baza înregistrarii în Registru-jurnal.

respectiv în situatia achitarii facturilor. separat pentru fiecare cont sintetic. fie pentru toti clientii sau furnizorii. Se întocmeste lunar. în partea de situatie se determina soldul fiecarui cont (casa sau banca) în scopul confirmarii acestuia cu cel determinat în registrul de casa. La finele lunii se determina totalul rulajului creditor în corespondenta cu totalul conturilor debitoare prin care s-a înregistrat. În acest scop se efectueaza si gruparea sumelor pe conturi atât pentru încasari. La unitatile comerciale. lucrari executate. Se completeaza zilnic pe baza documentelor justificative sau pe baza de centralizatoare. La sfârsitul lunii. respectiv neachitate din luna precedenta.Se întocmeste lunar. . precum si a totalului fiecaruia dintre conturile corespondente debitoare. în functie de categoria la care se face referire. în functie de metoda folosita pentru contabilitatea analitica a materialelor. cu mentiunea în dreptul fiecarei pozitii a sumelor încasate.Situatia încasarii-achitarii facturilor serveste pentru tinerea contabilitatii analitice a clientilor sau furnizorilor si determinarea soldurilor conturilor aferente. precum si pentru realizarea contabilitatii analitice a furnizorilor. cât si pentru plati. fie separat pe feluri de clienti sau furnizori în baza documentelor justificative specifice fiecarei categorii (clienti sau furnizori). rulajul creditor al conturilor rectificative (adaos comercial) se înregistreaza în ultimele doua coloane aferente conturilor corespondente debitoare si se considera înregistrari în rosu. la începutul lunii se preiau pozitiile ramase neîncasate. marfuri. servicii prestate. la care sunt anexate documentele justificative. completându-se zilnic pe baza registrului de casa sau a extrasului de cont primit de la banca. De mentionat ca. . fie într-un document cumulativ.Jurnalul privind decontarile si furnizorii se utilizeaza pentru înregistrarea zilnica a operatiilor privind decontarile cu furnizorii de materiale. în cadrul jurnalului se efectueaza totalizarea rulajului creditor. pentru stabilirea soldului de la sfârsitul lunii. Specific acestui jurnal este faptul ca. .Jurnalul privind consumurile si alte iesiri de stocuri serveste pentru înregistrarea lunara a operatiilor în creditul conturilor de valori materiale în baza documentelor justificative sau a centralizatoarelor pe operatii. fie direct în registrul de casa sau extrasul de cont. respectiv ramase de achitat. în situatia de încasari. pentru operatiile din creditul contului de furnizori si pe baza documentelor justificative anexate la extrasul de cont sau registrul de casa pentru operatiile din debitul acestui cont. . extrasul de cont sau Cartea mare.

Situatia privind avansurile de trezorerie este utilizata. ca document . între preturile de înregistrare si costul efectiv care se reflecta în coloane distincte ale conturilor de produse se realizeaza pe baza unei situatii întocmite în prealabil. fie a mai multor coeficienti diferentiati pe conturi sau grupe de materiale. pe grupe de conturi care au legatura între ele sau în ordinea simbolurilor conturilor. Stabilirea rulajelor. Formularul se completeaza la sfârsitul fiecarei luni. similara Situatiei privind miscarea stocurilor. .Situatia privind miscarea stocurilor. pe genuri de operatii. precum si a cheltuielilor decontate. executarea lucrarilor si prestarea serviciilor. pe baza jurnalelor în care apare debitul conturilor de materiale si ale conturilor de diferente de pret. Jurnalul poate fi elaborat pe total întreprindere sau pe entitatile tehnico-organizatorice ale acesteia. iar pe de alta parte. contributia pentru constituirea ajutorului de somaj si altor cheltuieli privind protectia sociala. se instituie ca o balanta de verificare a conturilor de stocuri si totodata ca o situatie de calcul si repartizare a diferentelor de pret aferente stocurilor.Jurnalul privind salariile si contributia la asigurarile sociale. pentru realizarea contabilitatii analitice a avansurilor date spre decontare. dupa cum este si denumit. desi face parte din categoria jurnalelor auxiliare. Coloanele formularului se completeaza de asa maniera încât sa permita fie calcularea unui coeficient de repartizare comun tuturor materialelor. Se întocmeste zilnic sau la intervale scurte de timp pe baza unor documente justificative sau centralizatoare.În antetul coloanelor se înscrie simbolul fiecarui cont creditor având drept corespondent conturile debitoare care arata natura operatiei economice. dar care nu sunt cuprinse în alte jurnale. La sfârsitul lunii. . verificându-se ca totalul sumelor obtinute în urma gruparii sa fie egal cu rulajul creditor al contului pentru care s-a facut gruparea. se face gruparea sumelor pe conturi corespondente debitoare. CAS. -Jurnalul privind operatiuni diverse se elaboreaza pentru înregistrarea operatiilor în creditul conturilor care nu prezinta dezvoltare analitica sau a caror dezvoltare se asigura pe fise separate. Completarea jurnalului se face pe baza documentelor justificative sau centralizatoare. precum si a veniturilor din vânzarea produselor. soldurilor si a coeficientului de repartizare a diferentelor de pret. . având la baza statele de salarii. serveste pentru înregistrarea lunara a operatiilor în creditul conturilor privind salariile.Jurnalul privind vânzarea produselor si alte iesiri este destinat înregistrarii operatiilor privind vânzarea produselor si a altor iesiri. . pe de o parte. dupa înregistrarea în jurnal a tuturor operatiilor.

Ordin de deplasare). ale carei rulaje aferente lunii curente se confrunta cu totalul din Registru. dupa ce au fost totalizate si s-a realizat gruparea pe conturi corespondente. dupa care se înregistreaza în jurnale. precum si balantele de verificare analitice. se preia rulajul creditor din jurnalul auxiliar al contului respectiv. respectiv soldurile care se transcriu în formularul lunii urmatoare. care se înscrie pe un rând destinat special în acest scop. se transpun în Cartea Mare. Pentru stabilirea rulajelor în Cartea mare. La finele lunii se întocmesc balanta de verificare a conturilor sintetice. precum si principalul instrument pe baza caruia se întocmesc bilantul contabil si celelalte situatii de sinteza. Atât avansul acordat. Se întocmeste pe masura efectuarii operatiilor în baza documentelor specifice (Dispozitii de plata-încasare catre casierie.centralizator pentru înregistrarea cheltuielilor decontate în jurnalul pentru creditul contului 542 “Avansuri de trezorerie”. fisa de cont pentru operatiuni diverse etc. cât si decontarea acestuia se înscriu pe acelasi rând. precum si în evidenta analitica. iar la sfârsitul lunii se stabilesc pozitiile ramase nelichidate. se elaboreaza conturile anuale. Balanta de verificare reprezinta documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii înregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. La rândul lor. fie cu ajutorul celorlalte formulare tipizate comune (fisa de cont analitica pentru valori materiale. jurnalele auxiliare. acestea se înregistreaza si în situatiile auxiliare. jurnalelor. Balantele de verificare analitice se confrunta cu datele din jurnalele si situatiile corespunzatoare sau între diferite situatii si jurnal. precum si de soldul existent la începutul anului. iar rulajul debitor se determina prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente debitoare ale jurnalelor.Jurnal. Documentele primare sau centralizatoare se conteaza.) sau specifice. situatiilor si balantelor de verificare. Soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se determina în functie de marimea rulajelor debitoare si creditoare. Cartea mare reprezinta documentul de sistematizare si de sinteza contabila care cuprinde toate conturile sintetice si reflecta existenta si miscarea tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat. Dupa cum se observa. la care sunt anexate documentele justificative de cheltuieli. Pe baza cartii mari. Când nu este suficienta evidenta pe jurnale sau datele trebuie pregatite. contabilitatea analitica se poate tine fie direct pe aceste jurnale. Ea este utilizata pentru stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice si la elaborarea balantei de verificare a conturilor sintetice. . folosite în acest scop.

În schimb. fie pentru debitul. fisa de cont analitica pentru valori materiale) sau cu ajutorul formularelor tipizate specifice folosite în acest scop. fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii. operatiile economice se reflecta bilateral (în doua fise contabile). si anume: . desi se bazeaza pe suficiente instrumente. aceasta se realizeaza cu mari întârzâieri. ceea ce asigura o imagine de ansamblu mai rapida asupra activitatii. pentru înregistrarile care nu au la baza documentele justificative se întocmesc note de conatbilitate. de regula la finele lunii.se separa în totalitate contabilitatea sintetica de cea analitica. acestea se totalizeaza zilnic sau lunar cu ajutorul documentelor cumulative. evaluare. fie pentri debitul.în toate cazurile. dar fara a se corela suficient în cursul lunii cu aspectele de detaliu. contare). Principalele instrumente utilizate în cadrul formei de contabilitate maestru-sah sunt: . dar si un volum mai mare de munca si de imprimate. la fel ca în cazul formei de înregistrare pe jurnale. .Nota de contabilitate .Cartea mare-sah .Balanta de verificare Registrul-jurnal se utilizeaza pentru înregistrarea cronologica a tuturor operatiilor economice si financiare consemnate în documentele justificative.2 Forma de organizare maestru-sah Forma de organizare maestru-sah prezinta o serie de caracteristici care o diferentiaza de forma de organizare pe jurnale. documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile (sortare pe feluri de operatii. verificare. . Daca pentru acelasi fel de operatii exusta mai multe documente justificative.contabilitatea analitica se realizeaza separat cu ajutorul formularelor tipizate comune (fisa de cont pentru operatii diverse. pentru înregistrarile care nu au la baza documentele justificative. . acestea se totalizeaza zilnic sau lunar cu ajutorul documentelor cumulative. În schimb. În vederea înregistrarii în Registrul-jurnal.3. respective o data în debitul unui cont prin creditul contului corespondent si a doua oara în creditul contului în corespondenta cu contul sau creditor.Registrul-jurnal . . fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatii.verificarea exctitatii operatiilor are loc. aspect care asigura o mai mare exactitate a informatiilor.3.

sold crae se bareaza pentru a permite determinarea rulajelor lunare. La sfârsitul fiecarei luni se totalizeaza rulajul debitor.). aspect care permite o anumita îmbinare a înregistrarilor cronologice cu cele sistemetice. Pe masura înregistrarii în Registrul-jurnal a documentelor justificative. pe primul rând al coloanei “Suma” se înregistreaza soldul initial în baza balantei conturilor sintetice încheiata la finele anului precedent. dar asa cum am precizat anterior ea este frecvent utilizata în activitatea practica pentru sistematizarea operatiilor economice si înregistrarea acestora în Registrul-jurnal. de regula pentru operatiile care nu au la baza documente justificative (stornari. cât si pe coloana fiecarui cont corespondent. la deschiderea fiselor. respective din fisele deschise pentru fiecare cont sintetic. Jurnalul Cartea mare-sah se elaboreaza lunar pe baza documentelor justificative. precum si pentru întocmirea balantei de verificare a conturilor sintetice. acestora li se atribuie un numar de ordine corespunzator datei la care au fost înregistrate. dupa care sumele din notele contabile sau din documente se înregistreaza separat în fisele Cartea mare-sah si în conturile analitice. . Nota de contabilitate serveste ca document justificativ de înregistrarea în contabilitatea sintetica si analitica. respectiv creditul fiecarui cont sintetic. 1 pentru operatiile de casa. repartizari etc.Din punct de vedere practic. 2 pentru operatiile aferente conturilor de disponibil etc. documentelor cumulative sau notelor contabile. Modul de lucru în cadrul formei de înregistrare maestru-sah este urmatorul: notele contabile sau documentele contate se înregistreaza cu totalul sumelor în Registrul-jurnal. La începutul anului. nota nr. Balanta de verificare a conturilor sintetice (modelul balantei fiind acelasi ca si în cazul formei de înregistrare pe jurnale) se întocmeste lunar pe baza totalurilor preluate din Cartea mare-sah. respectiv rulajul creditor din fisa fiecarui cont atât la nivelul coloanei “Suma”. separat pentru debitul. cu desfasurarea sumelor pe conturi corespondente. documentelor cumulative centralizatoare si a notelor contabile precedate de înregistrarea lor în Registru-jurnal. nota nr. pe masura înregistrarii operatiilor. virari. s-a încetatenit utilizarea notei de contabilitate emisa lunar pe feluri de operatii si care poarta acelasi numar în fiecare perioada de gestiune (de exemplu. Nota de contabilitate se întocmeste într-un singur exemplar de catre o persoana autoruizata si dupa ce se înregistreaza în Registrul-jurnal si în contabilitatea sintetica si analitica se arhiveaza împreuna cu documentele în baza carora a fost emisa. Cartea mare-sah este un registru care serveste la tinerea contabilitatii sintetice a operatiilor economice si financiare.).

pentru fiecare cont sintetic. . fapt pentru care fiecare categorie de jurnal devine un centralizator al operatiilor respective servind pentru descarcarea totalurilor lunare în Registrul-jurnal si fisa sintetica a contului deschisa în Cartea maresah.. de obicei. când exista operatii de acelasi fel. în Situatia încasarii-achitarii facturilor. a rulajelor si soldurilor fiecarui cont de materiale. cât si situatia.3. rulajul creditor preluat din jurnal. pe baza conturilor si balantelor de verificare se elaboreaza conturile anuale. La sfârsitul lunii. 3.). precum si în coloanele conturilor corespondente. se înscriu în Registrul-jurnal. pozitie cu pozitie. utilizându-se jurnale separate pentru fiecare categorie de stocuri. Facturile ramase neachitate pâna la sfârsitul lunii se transcriu. la care sunt anexate documentele justificative. cum sunt: . se utilizeaza pentru înregistrarea în cursul lunii a operatiilor privind decontarile cu furnizorii. înregistrarile facându-se pe baza registrului de casa sau extrasului de cont al bancii. furnizori s. respectiv pentru debitarea contului “Furnizori”. . are loc înregistrarea concomitenta în fisele analitice si centralizatoare. pe baza fiselor din cartea mare-sah.a. În fisele deschise distinct în Cartea mare-sah.Situatia privind miscarea materialelor. se întocmeste balanta de verificare a conturilor sintetice. numerotându-se atât jurnalul. La perioadele stabilite. pentru lucrari si servicii. totalurile stabilite în jurnal si situatie se înscriu atât în coloana destinata rulajului debitor sau creditor. De asemenea. pe lânga formularele mentionate la forma de înregistrare maestru-sah se utilizeaza si unele jurnale auxiliare specifice formei pe jurnale.La unele conturi. pe baza acestora din urma facându-se apoi înregistrarea în contabilitatea sintetica. se completeaza în cursul lunii pentru fiecare cont în parte. dupa caz. Înregistrarile în acest jurnal se realizeaza în mod cronologic pe baza documentelor justificative (facturi. cum ar fi de exemplu la materiale. Jurnalul privind decontarile cu furnizorii serveste si pentru înregistrarea zilnica a platii facturilor. este utilizata pentru stabilirea. La finele lunii.Jurnal privind operatiile de casa si banca pentru creditul conturilor si Situatia privind operatiile de casa si banca pentru debitul conturilor care. respectiv rulajul debitor preluat din situatie. pe baza conturilor analitice. totalul rulajului acesteia confruntându-se cu totalul din Registrul-jurnal.3 Forma de organizare combinata maestru-sah cu jurnale În conditiile utilizarii formei de înregistrare combinata “maestru-sah cu jurnale”. cu ajutorul careia se realizeaza evidenta analitica a furnizorilor. . documente de receptie etc. la sfârsitul lunii. se întocmesc balantele de verificare analitice.Jurnalul privind decontarile cu furnizorii. datele confruntându-se cu contul sintetic corespunzator.

datele confruntându-se contul sintetic corespunzator. Evidenta analitica în cadrul formei combinate se realizeaza separat de evidenta sintetica în cazul celorlalte elemente patrimoniale pentru care nu se utilizeaza jurnale. Registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor inventariate faptic la acea data. unitatea patrimoniala va înregistra în Registrul-inventar toate elementele inventariate conform normelor legale. dupa ce în prealabil au fost trecute în Registrul-jurnal. se întocmeste balanta de verificare a conturilor sintetice. La perioadele stabilite. pe baza conturilor analitice. La pozitiile nelichidate se stabileste soldul debitor (în negru) sau soldul creditor (în rosu sau în chenar) pentru fiecare avans în parte si care se preia ca sold initial în fisa lunii urmatoare.. dupa care sumele din notele contabile sau din documente se înregistreaza separat în jurnale sau situatii. datele din aceasta situatie. cu ocazia efectuarii inventarierii patrimoniului. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. . desfasurate pe conturi corespondente debitoare. prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. precum si a cheltuielilor decontate. 3. tragem concluzia ca o caracteristica foarte importanta care le deosebeste este influenta fiscala. Notele contabile sau documentele contate se înregistreaza cu totalul sumelor în Registrul-jurnal. pe baza conturilor si balantelor de verificare se elaboreaza conturile anuale. pe baza fiselor Cartea mare-sah. considera ca o contabilitate este cu atât mai realista cu cât imixtiunea fiscala este mai redusa. economistii si toti actorii participanti la procesul de adaptare a sistemelor contabile pentru a obtine o informatie cât mai credibila. totalul rulajului acesteia confruntându-se cu totalul din Registrul-jurnal. dupa care se transpun în fisele Cartea mare-sah si în conturile analitice. De asemenea. este utilizata pentru realizarea contabilitatii analitice a avansurilor spre decontare acordate. În acelasi timp. dupa care sumele din notele contabile sau din documente se înregistreaza separat în jurnale sau situatii. Influenta fiscala în sistemul contabil românesc Analizând comparativ sistemul contabil central-european si cel anglo-saxon. iar pentru acele elemente patrimoniale pentru care nu exista jurnale si situatii se opereaza direct în fisele Cartea mare-sah. se transcriu în fisa sintetica deschisa în Cartea mare-sah pentru creditul contului “Debitori”. Indiferent de forma de contabilitate aplicata. La finele lunii. La sfârsitul lunii.Situatia privind avansurile de trezorerie. Sistemul contabil central european este mai ’’ poluat fiscal ’’ decât sistemul anglo-saxon. Daca are loc încetarea activitatii. în Registrul-inventar se înregistreaza soldurile evidentiate în listele de inventariere actualizate cu valoarea intrarilor si iesirilor pâna la dat închiderii exercitiului. la finele exercitiului.4. se întocmesc balantele de verificare analitice.

Mai mult decât atât. Putem da un exemplu în acest sens cu privire la amortisment. prin politica de reglementare contabila se pune problema si a separarii tot mai accentuate a contabilitatii de fiscalitate.Referitor la România. România este departe de a lasa loc creativitatii în contabilitate în scopul obtinerii unei ’’ imagini fidele ’’. Putem spune ca în România contabilitatea este aservita fiscalitatii si o mare parte din spectrul larg acestor informatii nu poate fi folosita nici de utilizatorii interni nici de cei externi. Gradul de uzura a activelor imobilizate este impus prin stabilirea duratelor de viata pe tipuri de mijloace fixe netinând cont de conditiile concrete de depreciere ale acestora în functie de cum este utilizat bunul respectiv. Aducând toti agentii economici la un numitor comun din acest punct de vedere contabilitatea deserveste fiscalitatea fara ca sa tina cont ca deformeaza informatia. sa apropie. a patrimoniului si a rezultatelor si de bilant fiscal care este întocmit în urma retratarii datelor contabile tinând cont de normele fiscale. putem spune ca influenta fiscala este foarte mare. Mentionam faptul ca. expertii contabili sunt acceptati si ca experti fiscali. Problema dificila însa o reprezinta faptul ca normele fiscale se schimba în permanenta si sunt prioritare fata de obiectivul de a prezenta o imagine reala din punct de vedere contabil. reala. Standardele internationale de Contabilitate prin adoptarea unui cadru conceptul general cauta sa armonizeze. . normalizarea contabila si reglementarile fiscale sunt atributul exclusiv al Ministerului de Finante. care prin aplicarea normelor internationale trebuie sa conduca catre o imagine fidela. pe plan mondial. care se pliaza pe sistemul contabil central-european. Vorbim tot mai mult de bilant contabil. principalele curente din contabilitate. spre deosebire de alte tari. Practic profesia contabila nu are nici un cuvânt de spus cu privire la normalizarea contabilitatii. În sistemul românesc toate contributiile si facilitatile fiscale trebuie înregistrate în contabilitate ceea ce deosebeste fundamental de sistemul contabil anglo-saxon unde toata partea fiscala este separata de contabilitate Legat de cele referitoare la fiscalitate trebuie sa ne punem întrebarea: în ce masura contabilitatea ofera informatii ca baza de calcul fiscal? Astazi.

.În unele sisteme contabile nu toate elementele care determina baza de calcul fiscal sunt furnizate de informatia contabila. Aceasta situatie o gasim în special la cei ce utilizeaza contabilitatea de tip anglo-saxon.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful