You are on page 1of 16

Anul II, nr.

19
august 2008 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Mitul vieþii eterne:
Comportamentul
copiilor în public
Vi se întâmplã sã fiþi ruºinaþi
celulele stem
de comportamentul copiilor voº-
tri în public ºi nu ºtiþi ce sã faceþi?
O mamã a 10 copii ne împãrtã-
ºeºte din experienþa ei.(pag. 10)
Piedici în calea iubirii
Motivul celor care se cãsãto-
resc este, aproape în unanimitate,
unul simplu: iubirea. Cu toate aces-
tea ei ajung la divorþ. (pag. 9)
Ruºinea de dinaintea
spovedaniei
Ce sã faci dacã þi-e ruºine sã
mãrturiseºti un pãcat? Aceastã ruºi-
ne nu este altceva decât o insufi-
cienþã a dragostei faþã de cel cãruia
pag. 13
ai hotãrât sã te descoperi.(pag. 8)
Editorial de Pr. Ion Tãrcuþã dincioºilor”. Dacã sfinþirea credincioºilor Nevrednicia ºi nepregãtirea pentru Sfânta
Medicament prin împãrtãºire ar fi fost rezervatã doar ce- Împãrtãºanie sunt motive nejustificate
lor patru posturi, cu siguranþã cã Sfinþii Pã- pentru a ne depãrta de Domnul. Sfântul
o datã pe an? rinþi ai Bisericii noastre ar fi specificat Ioan Gurã de Aur îi numeºte lipsiþi de
În unele cãrþi de învãþã- aceasta ºi ar fi rânduit altfel de slujbe în pe- respect ºi obraznici pe cei ce invocã astfel
turã ortodoxã se face preci- rioada de dulce. De asemenea, cuvintele de de motive sau cred cã sunt mai pregãtiþi ºi
zarea cã un creºtin se poate la sfârºitul Liturghiei “Cu fricã de Dumne- mai vrednici de Sfânta Împãrtãºanie o da-
împãrtãºi cu Sfântul Trup ºi zeu, cu credinþã ºi cu dragoste, apropia- tã pe an, decât dacã s-ar pregãti sã rãs-
Sfântul Sânge al Domnului þi-vã!”, aratã tocmai rostul sãvârºirii Litur- pundã cu dragoste ºi oricând chemãrii la
Hristos în cele patru posturi bisericeºti, sau ghiei. La aceastã chemare credincioºii din ospãþul duhovnicesc al Stãpânului.
cel puþin o datã pe an, în Postul Paºtilor. primele veacuri creºtine rãspundeau de fie- Fiecare credincios este responsabil de
Aceastã limitã minimã s-a transformat însã care datã, convinºi cã numai prin împãrtã- ce face cu viaþa lui, însã ºi noi, preoþii, rãs-
într-o regulã generalã. Aºa se face cã astãzi ºire au parte de bucuria pe care au trãit-o pundem în faþa lui Dumnezeu. Dacã eu,
asistãm cu toþii la o rãcealã a credincioºilor toþi cei ce s-au întâlnit cu El. preotul, Îl þin pe Domnul doar pentru mi-
faþã de Sfintele Taine, dacã nu chiar in- Este esenþial pentru noi sã adoptãm ne, împãrtãºindu-mã singur, excluzându-i
diferenþã, unii “aprinzându-se” de dragos- gândirea primilor creºtini în aceastã pri- pe cei ce au nevoie de El, nu voi da oare so-
tea faþã de Dumnezeu doar în Postul Mare, vinþã, depãºind rãceala lumii de astãzi. La cotealã ca neguþãtorul din pilda talanþilor?
alþii ºi în Postul Naºterii Domnului, sau în fiecare Liturghie, Duhul Sfânt mijloceºte Sã nu uitãm cu toþii, preoþi ºi credin-
celelalte posturi. În afara posturilor consta- prezenþa Fiului lui Dumnezeu pe masa cioºi, cã în potirul Sfintei Liturghii se aflã
tãm adesea cã nu se împãrtãºeºte nimeni în Sfântului Altar, sub chipul pâinii ºi al vi- izvorul vieþii veºnice ºi al bucuriei, ier-
afarã de preotul slujitor ºi pe alocuri câþiva nului, pentru ca noi, mâncându-L pe Dom- tarea pãcatelor noastre ºi, mai presus de
copilaºi. nul, sã trãim bucuria împlinirii existenþei orice, medicamentul cel mai de preþ pentru
Însã Sfânta Liturghie se sãvârºeºte ºi noastre. Domnul Hristos se oferã tuturor vindecarea rãnilor noastre sufleteºti ºi tru-
între posturi, iar rostul ei este “sfinþirea da- celor ce cred în El, spre vindecarea pati- peºti. ªi ce efect are un medicament luat o
rurilor de pâine ºi vin în vederea sfinþirii cre- milor sufletului ºi a slãbiciunilor trupului. datã, sau chiar de patru ori pe an?
CMYK
2 Sãrbãtorile lunii
Hristos ne învaþã cã este foarte important
„Cruce Sfântã pãrãsitã“ cum ne raportãm la lucrurile din jurul nos-
tru. Hristos ne readuce în memorie eveni-
- un semnal de redeºteptare creºtinã - mentul istoric petrecut în Pustiul Sinai.
Pentru faptul cã au pãcãtuit faþã de Dum-
“Cruce Sfântã pãrãsitã”, un refren ce se cântã cu jale în bisericile noastre. nezeu, evreii ieºiþi din robia egipteanã au
O durere exprimatã în cânt. Mult prea pesimistã, vor spune unii, dar atât de fost pedepsiþi prin trimiterea asupra lor a
realã. Este glasul credincioºilor care încearcã sã trezeascã nesimþirea spiritu- ºerpilor veninoºi. Dumnezeu l-a sfãtuit
alã în care trãieºte marea majoritate a membrilor societãþii actuale. Crucea, însã pe Moise sã facã un ºarpe de aramã ºi
altarul de jertfã pe care s-a rãstignit Hristos, devenitã armã împotriva sã-l înalþe pe un stâlp. Cel care era muºcat
duhurilor necurate în acest “rãzboi nevãzut”, cade astãzi în desuetudine. de ºarpe ºi privea spre acest ºarpe de
Crucea, care altãdatã strãjuia ca o pavã- þa cã are asupra lui prezenþa haricã a lui aramã se tãmãduia pe loc.
zã sfântã casele creºtinilor, care pãzea intrã- Dumnezeu, aratã ºi celor din jurul sãu cã el Sã privim deci la Cruce cu credinþã,
rile satelor, care îndruma pe cãlãtorul obo- nu numai cã poartã însemnul creºtin, ci este pentru a primi puterea harului. Iar dacã nu
sit aflat la o întretãiere de drumuri sã-ºi un trãitor care se ghideazã dupã Legea lui avem credinþã în puterea ei haricã, sã
rezeme fruntea de picioarele sângerânde Hristos. Iar bucuria pe care i-o dã purtarea renunþãm a o purta într-un mod necuviin-
ale Hristosului rãstignit, aceastã cruce rãmâ- crucii îl face sã simtã cã poartã asupra lui cios, pentru a nu o profana. ªi totuºi, te
ne astãzi aproape neobservatã. Nu înseamnã puterea lui Dumnezeu în tot ceea ce face. îndemn pe tine, cel ce ai purtat acest semn
cã existenþa ei fizicã nu-ºi mai face simþitã Crucea poate sã fie ºi pentru tine, citi- al crucii pânã acum fãrã sã te gândeºti, sã
prezenþa. Din contrã. O vedem aºezatã ºi torule, un simplu obiect de decor sau o încerci sã descoperi câtã putere stã ascun-
astãzi la rang de cinste în aceleaºi locaþii. putere a lui Dumnezeu. Depinde cum te sã în el. Încearcã.
Ba mai mult, este afiºatã cu emfazã, raportezi la ea. Gândeºte-te cã Însuºi Pr. Iosif Ciolan
într-un mod aº putea spune chiar provoca-
tor, la decolteurile dezvelite ale tinerelor Tãierea Capului Sf. Ioan Botezãtorul:
dornice de a-ºi etala frumuseþea. Acelaºi
simbol al crucii, de mãrime considerabilã, Curajul mãrturisirii
atârnând de lanþuri grele din aur care-þi iau La data de 29 august, Biserica noastrã
ochii, se bãlãngãnesc în ritm de manele la prãznuieºte Tãierea Capului Sfântului Ioan
gâtul fiecãrui ºmecher care doreºte sã-ºi Botezãtorul. Este o sãrbãtoare a tristeþii, pen-
arate bogãþia. În acelaºi timp vezi aceeaºi tru cã în aceastã zi a avut loc sfârºitul mar-
cruce atârnând jalnic la urechea unui bãiat tiric al Sfântului Ioan, cu prilejul unui ospãþ
de cartier care-ºi scuturã capul nebuneºte împãrãtesc; de aceea se prãznuieºte cu post,
în ritmuri de hip-hop în lumina difuzã ºi în orice zi a sãptãmânii s-ar întâmpla sã cadã.
plinã de fum a barurilor cavernale. Mulþi Fiecare dintre noi cunoaºtem din Sf.
ar spune: ºi ce e rãu în asta? E nevoie de Scripturã (Matei cap. 14 ºi Marcu cap. 6)
prezenþa crucii în toate locurile ºi poate cã felul în care Irod, tetrarhul Iudeii, fãcând me, chiar dacã am avea de suferit? Din
prezenþa ei mai sacralizeazã cumva acest ospãþ mare cu prilejul zilei sale de naºtere pãcate de cele mai multe ori nu. Atunci
mediu desacralizat. Oare sã fie aºa? Eu nu ºi promiþând fiicei Irodiadei cã îi va da când aflãm de greºelile vreunui frate de-al
cred cã simpla prezenþã a crucii la gâtul cui- pânã la jumãtate din împãrãþie drept rãs- nostru în loc sã ne ducem la el cu gândul
va poate spiritualiza persoana respectivã. platã pentru dansul ei înaintea invitaþilor, a de a-i atrage atenþia cã nu face bine, cu nã-
Pentru persoana care nu crede în “Crucea poruncit, la cererea acesteia, sã i se taie dejdea cã se va îndrepta ºi cu rugãciune pen-
lui Hristos” crucea rãmâne un simplu obiect capul Sfântului Ioan Botezãtorul. tru el, noi cãutãm sã-l bârfim. Nu mergem
de decor, un element de înfrumuseþare ca- În aceastã zi de sãrbãtoare tristã avem la el sã-i dãm sfat bun, dar mergem la veci-
re nu diferã cu nimic de alte simboluri o- ocazia sã meditãm asupra personalitãþii nul sã-l povestim. Sfântul Ioan a lãsat pus-
rientale purtate la gât, pe mânã sau în alte Sfântului Ioan. El, pustnicul care stãtea pe tia ºi s-a dus la Irod ca sã-l înveþe spre bine.
locuri de pseudo-creºtini. Purtatã în felul malul râului Iordan ºi învãþa poporul sã se po- A mustrat nelegiuirea lui, dar l-a tratat cu
acesta, crucea devine o ofensã adusã lui Hris- cãiascã, proorocul care L-a botezat pe Dom- respect ºi dragoste. Irod l-a întemniþat dar,
tos. Aceºti tineri sau mai puþin tineri au cu- nul Hristos, binevestitorul care a vorbit mul- chiar ºi de acolo, Sfântul îi vorbea cu blân-
rajul sã-L sfideze pe Dumnezeu, purtând þimilor mãrturisind cã Domnul este Mielul deþe. Nu îl certa pentru cã l-a pus în lanþuri,
asupra lor simbolul jertfei iubirii supreme lui Dumnezeu Cel ce ridicã pãcatele lumii, ci îl mustra pentru cã trãia în concubinaj.
a Lui faþã de noi, dar sãvârºind în prezenþa a aflat cã Irod, conducãtorul þãrii, trãieºte Sã îl rugãm pe Dumnezeu sã ne dea
acestui simbol sacru fapte imorale. în pãcat. Acest fapt îl determinã sã lase mãcar o micã parte din curajul Sfântului
Acum înþeleg de ce Sfântul Apostol pustia ºi sã se ducã sã îl mustre pe acesta Ioan, pentru a schimba ceva în comporta-
Pavel spunea: “cuvântul crucii este nebu- pentru nelegiuirea lui, mustrare care i-a mentul nostru. Sã ne preocupe stârpirea
nie pentru cei ce pier, iar pentru noi, cei ce adus întemniþarea, iar mai apoi moartea. rãului din noi în primul rând, sã avem
ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu”. Oare noi, astãzi, mai avem ceva din curajul sã spunem rãului pe nume ºi a-
Acest cuvânt face diferenþa dintre cei care Sfântul Ioan Botezãtorul? Luptãm cumva tunci când vedem pãcatele altora sã urâm
poartã acelaºi simbol al crucii, dar într-un împotriva nelegiuirilor din jurul nostru? pãcatul, dar sã-l iubim pe pãcãtos.
mod diferit. Cel ce poartã crucea cu credin- Avem noi curajul sã spunem rãului pe nu- Pr. Ovidiu Bostan
Eveniment 3
Protopopul Petru Popescu (1852-1886) „Reuniunea femeilor
greco-ortodoxe din Fãgãraº“
Anul acesta Mitropolia Ardealului sãrbãtoreºte douã sute de ani de la Protopopul Petru Popescu a sprijinit ºi
naºterea Mitropolitului Andrei ªaguna (1808-1873), cel care a obþinut prin înfiinþarea “Reuniunii femeilor greco-orto-
autograful imperial de la 24 decembrie 1864 reînfiinþarea Mitropoliei doxe din Fãgãraº”, o asociaþie cu scop cul-
Ortodoxe Române a Transilvaniei, desfiinþatã în anul 1701. Istoria ne aduce tural, condusã timp de zece ani (1876-
în faþa ochilor ºi evenimentele ortodoxiei fãgãrãºene ale acelui timp memora- 1886) de soþia sa, Anastasia Popescu -
bil, când aici era protopop pãrintele Petru Popescu. primul preºedinte al acestei reuniuni.
Cântãreþ, preot, maior ºi protopop clase. Dar ºi aceastã instituþie româneascã a Asociaþia a susþinut financiar demersurile
ortodoxiei fãgãrãºene de-a lungul timpului.
Originar dintr-un sat secuiesc de lângã supravieþuit doar între 1869-1873, desfiinþân- În slujirea sa liturgicã, pãrintele protopop
Sângiorgiu, dupã ce a fost o vreme cântãreþ du-se din lipsã de bani ºi din cauze politico-re- Petru Popescu a fost recunoscut ca fiind un
la biserica Sfântul Nicolae din Braºov, a ligioase. Mitropolitul Andrei ªaguna mu- bun slujitor ºi cântãreþ; þinea mult la tipic ºi
venit în Fãgãraº prin cãsãtoria sa cu Anasta- rise, nemaiputând susþine soarta acestei ºcoli. slujea nu numai duminica ºi în sãrbãtori, ci
sia, fiica cea mai dragã ºi binecrescutã a Între anii 1868-1884, protopopul Petru
ºi în zilele de lucru, aceasta pânã nu cu mult
protopopului de pe atunci al Fãgãraºului, Popescu a fãcut parte din sinodul arhiepis- timp înainte sã plece la Domnul, în 1886.
Gheorghe Jinariu. Acesta, la rândul lui, era copesc, fiind ºi membru al Congresului
fiul renumitului dascãl ºi pro- naþional bisericesc de la Sibiu. Pr. Cãtãlin Teulea
topop fãgãrãºean Simion Jinariu.
În 1845, Petru Popescu a fost
Din nou la ºcoala Duhului, cu Maica Siluana
hirotonit preot ºi a slujit timp de Sârguinciosul grup de preoþi ºi laici din Þara
ºapte ani (1845-1852) alãturi de Fãgãraºului, care în luna iunie a urmat la Fã-
socrul sãu, la biserica ortodoxã gãraº o parte din cursurile de formare duhov-
din uliþa grecilor (Ion Codru niceascã pregãtite ºi susþinute de maica Siluana
Drãguºanu de astãzi). Vlad, a avut ocazia ºi bucuria de a continua
În timpul revoluþiei de la 1848 aceste cursuri într-o a doua etapã, pe durata unei
a fost numit maior, iar din 1852 sãptãmâni, la sfârºitul lunii iulie.
va fi protopopul Fãgãraºului timp De data aceasta, cursurile s-au desfãºurat la
de 34 de ani, pânã în anul 1886. Mãnãstirea “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de
Mir” din Sighiºoara. Acest fapt a adus activitãþii
„ªcoala Radu Negru“ grupului un plus de binecuvântare, întrucât ziua
Încã de la primul sinod condus începea cu participarea la Sfânta Liturghie, apoi
de mitropolitul Andrei ªaguna în urmau cursurile, desfãºurate într-o manierã carea ºi transformarea noastrã prin puterea
anul 1850, s-a hotãrât ca preoþii intensivã, cu o scurtã pauzã dupã prânz, iar seara, Duhului Sfânt, în Bisericã, pentru a ajunge la li-
sã fie directori ºcolari, protopopii dupã cinã, se încheia cu o plimbare învãluitã în bertate duhovniceascã ºi sfinþenie.
inspectori iar episcopul sã fie “in- rugãciune ori cântãri duhovniceºti ºi, în sfârºit, Pe lângã parcurgerea materialului teoretic pro-
spector suprem”. Una din con- cu rugãciunile de searã rostite în biserica mãnãs- priu-zis, explicat la tot pasul de maica Siluana cu
tribuþiile esenþiale ale marelui mi- tirii, împreunã. Mãnãstirea în sine era un loc exemple vii sau observaþii de adâncime duhov-
tropolit Andrei ªaguna a fost ace- foarte cald ºi primitor, plin de flori ºi înconjurat niceascã, cursurile au cuprins ºi numeroase exer-
ea de consolidare a Ortodoxiei din toate pãrþile de pãdure ºi coline înverzite. ciþii ºi activitãþi de studiu în grupuri mai mici. U-
prin ºcoalã. S-a implicat în înfi- Seminarul s-a concentrat în jurul a douã teme: nul din cele mai frumoase aspecte pe care le-am
inþarea ºcolilor poporale confe- prevenirea, rezolvarea ºi medierea conflictelor, descoperit a fost lucrul în grup, comunicarea ºi
sionale ºi le-a susþinut pe cele ºi inteligenþa duhovniceascã. Sesiunile care comuniunea cu ceilalþi. Problema fiecãruia a
existente, în contextul în care au- tratau despre conflict au fost deosebit de utile. devenit într-un fel problema tuturor, de parcã am
toritãþile imperiale obstrucþionau Fiecare dintre noi se confruntã cu unul sau mai fi fost o familie lãrgitã. În plus, fiecare membru
învãþãmântul românesc. multe conflicte în raport cu ceilalþi. A defini clar era unic ºi preþios în felul lui. Cerând de pildã
În anul 1865 a avut loc la Fã- problema conflictului, a înþelege adevãratele pãrerea fiecãruia asupra unei teme anume -
gãraº sinodul protopopesc con- dorinþe, nevoi ºi temeri ale celor implicaþi în el, aceeaºi -, fiecare aducea în grupul comun o vi-
dus de protopopul Petru Popescu, a reuºi sã aduni ºi sistematizezi toate datele lui ºi ziune personalã, diferitã de a celorlalþi dar va-
care a decis înfiinþarea unei ºcoli a cãuta soluþii valabile, eficiente ºi demne re- loroasã, care, dacã ar fi lipsit, am fi fost, noi,
ortodoxe cu 4 clase. La acest prezintã pânã la urmã o adevãratã artã, o înþelep- ceilalþi, un pic mai sãraci. De aceea gândesc cã ºi
sinod au participat 24 de preoþi ºi ciune. Dar o artã care poate fi deprinsã de fiecare relatarea în sine a întregii experienþe a acestui
28 de mireni dintre cei mai sâr- dintre noi cu puþinã bunãvoinþã, studiu ºi, desi- seminar de la Sighiºoara are atâtea variante câþi
guincioºi, printre care ºi Ion gur, cu harul lui Dumnezeu. oameni au participat ºi, fãrã îndoialã, una mai
Codru Drãguºanu, vice-cãpitanul A doua parte a seminarului, cea despre deosebitã ºi mai frumoasã ca cealaltã.
districtului Fãgãraº. inteligenþa duhovniceascã, a completat studiul Dând slavã lui Dumnezeu pentru toate, pentru
Sub protopopul Petru Popescu despre rezolvarea conflictelor, mijlocind pentru oameni ºi pentru aceastã experienþã, cred cã
s-a activat la Fãgãraº, în septem- participanþi o nouã incursiune în propria viaþã fiecare dintre noi am fi de acord sã încheiem cu
brie anul 1869, “ºcoala Radu spiritualã, pentru a descoperi adevãrul despre noi acel cuvânt pe care maica Siluana îl rostea cu o
Negru”, având ca director pe Ion înºine (ca ºi chip al lui Dumnezeu), despre alcã- tonalitate aparte ºi pe care ni l-a aºezat într-un fel
Dima Petraºcu. Pe atunci funcþio- tuirea noastrã sufleteascã, despre felul în care fiecãruia în inimã ºi pe buze: “Minunat!”
na ca o ºcoalã normalã, cu patru rãul se poate manifesta în noi ºi despre vinde- Amalia Rãibuleþ
4 Dialoguri

M-aam strãduit sã-m
mi fac
De mai bine de un an ºi jumãtate Pãrintele Profesor Ioan Glãjar s-a pensionat,
timp în care se bucurã de frumuseþea vârstei sale patriarhale ºi se luptã optimist cu
neputinþele trupului, înconjurând cu multã dragoste pe cei apropiaþi. Rãspunde
prompt la toate solicitãrile de a sluji împreunã la diferite servicii religioase, sau chiar
de a mã înlocui uneori. Ca de fiecare datã, l-am gãsit pe Pãrintele la masa de studiu,
greu dezlipindu-se de carte când a aflat cã-l solicit pentru un interviu. Cu smerenie
ºi cu sfialã, cu fineþe ºi sensibilitate, Pãrintele Profesor s-a lãsat purtat în amintirea
trecutului sãu luminos, din care cu siguranþã avem ºi noi multe de învãþat.
vãzând cã se apropia înche- lui Dumnezeu pentru toate... ale enoriaºilor mei, în decursul
ierea perioadei de concurs ºi În jumãtatea aceasta de celor 47 de ani, privind ajutorul
eu nu depusesem cererea de veac în care aþi slujit lui Dum- lui Dumnezeu primit de ei în
candidat, mi-a cerut în mod nezeu aþi avut parte ºi de urma rugãciunilor fãcute de
Numele: Pr. Prof. Ioan Glãjar expres sã depun cererea de lucruri frumoase, dar ºi mai mine pentru ºi împreunã cu ei.
Data ºi locul naºterii: 24 mar- înscriere la concurs. Mama puþin frumoase. Ce realizare Nu pot sã nu mãrturisesc ºi
tie 1929, Ucea de Jos, Þara mea era de pãrere sã nu depun v-a bucurat cel mai mult în mulþumirea sufleteascã ce am
Fãgãraºului cererea solicitatã, deoarece, viaþã? Sunt ºi lucruri pe care avut-o când, în regimul comu-
Studii: Liceul “Radu Negru” considera dânsa, “în satul tãu acum, cu înþelepciunea vârs- nist, am predat la Teologie, nu
Fãgãraº 1940-1950, Institutul nu e bine sã fii nici pãstor de tei, le-aþi face altfel? atât Istoria Religiilor, cât Te-
Teologic Universitar Sibiu vite, darmite preot!”. Am fost În cei 47 de ani de slujire ologia Fundamentalã, al cãrei
1950-1954, Cursuri de doctorat totuºi nevoit sã candidez, de- preoþeascã în Ucea de Jos am obiect constã din temele: exis-
la Institutul Teologic Universitar oarece alte solicitãri ale mele avut parte fãrã îndoialã ºi de tenþa lui Dumnezeu, originea
Bucureºti 1955-1958 ºi propuneri ale Arhiepisco- bucurii ºi de încercãri grele. lumii, vieþii, omului ºi religiei,
piei noastre de pânã atunci fu- Cea mai grea încercare a fost existenþa sufletului uman ima-
Familia: Doina - soþie, Irineu -
seserã respinse de cãtre orga- prãbuºirea bisericii noastre pa- terial, spiritual ºi nemuritor,
fiu, Ligia - fiicã, Valentina -
nele politice ºi de stat pe mo- rohiale. ªi, se înþelege, cea mai revelaþia divinã supranaturalã,
norã, Ionel - ginere, Irineu,
tivele detenþiei mele politice. mare mulþumire personalã a istoricitatea, mesianitatea ºi
Cristian ºi Sergio - nepoþi.
Odatã numit, recunoscut ºi fost reconstruirea acesteia ºi divinitatea Domnului nostru
Pãrinte Profesor, de ceva instalat oficial în anul 1960, ca dotarea ei cu toate cele nece- Iisus Hristos º.a.
vreme sunteþi pensionar, deci preot paroh în Ucea de Jos, sare, inclusiv pictarea ei în În cei 10 ani, din 1990 ºi
fãrã obligaþiile pastoral-mi- m-am strãduit sã-mi fac datoria tehnica frescã. Tot pe plan ad- pânã în 2000, în decursul cãro-
sionare de dinainte. Cum vã deplin. Fireºte nu ºtiu în ce mã- ministrativ, am avut satisfacþia ra am predat Religia în ªcoala
simþiþi acum, la pensie? surã Dumnezeu a fost ºi este mul- de a redobândi ºi legaliza drep- Generalã din Ucea de Jos, am
Desigur sunt mai liniºtit ºi þumit de viaþa ºi slujirea mea tul de proprietate ºi de folosinþã trãit ºi satisfacþia de a face un
mai odihnit. Numai cã am rãmas preoþeascã, dar consãtenii, ºi al parohiei pentru casa parohi- autentic ºi masiv colportaj reli-
cu câteva situaþii familiale-gos- respectiv enoriaºii mei, mi-au alã ºi clãdirea fostei ºcoli con- gios. La festivitatea de înche-
podãreºti, pe care nu ºtiu dacã acordat tot timpul credibilitate, fesionale. iere a fiecãrui an ºcolar, am do-
voi reuºi sã le mai rezolv, dat preþuire, respect, înþelegere ºi Pe plan duhovnicesc, am nat, din partea parohiei, fiecã-
fiind faptul cã sunt înaintat în ajutor necondiþionat, desigur trãit mulþumirea sufleteascã de rui elev, indiferent de rezultatul
vârstã, am intrat în al 80-lea an nu fãrã nicio excepþie. a propovãdui Evanghelia Mân- la învãþãturã, ºi în cele 8 clase
de viaþã ºi sãnãtatea mi-e mult Bucurându-mã de toate tuitorului Iisus Hristos, vreme erau anual 100-150 de elevi,
ºubrezitã. acestea din partea lor, mi-a fost de 30 de ani în timpul regimu- câte o carte religioasã, din rân-
Aþi slujit la parohia Ucea sufleteºte imposibil sã dau curs lui comunist din þara noastrã, ºi dul cãrora amintesc: Noul Tes-
de Jos timp de 47 de ani. Rar unor oferte de avansare, ivite de a asigura ºi întãri credinþa tament, Mica Biblie, catehis-
se întâmplã ca un preot sã rã- dupã un timp pe neaºteptate, ºi creºtinã a enoriaºilor mei în me, cãrþi de rugãciuni, cãrþi cu
mânã atât de mult într-o pa- sã mã despart de ei, sã-i pãrã- ciuda propagandei ateiste ºi explicarea parabolelor evan-
rohie. Ce v-a motivat în a- sesc, sã nu le mai fiu preot pa- anticreºtine a ideologilor ºi dic- ghelice, cu povestiri religios-mo-
ceastã statornicie? roh. ªi aceasta, mai ales atunci tatorilor comuniºti. Pentru con- rale sau cu viaþa unui sfânt º.a.
Ca student ºi doctorand în când biserica noastrã parohialã trabalansarea acestei propa- Cu acelaºi prilej am donat, tot
Teologie, nu m-am gândit ni- era prãbuºitã. Am rãmas, deci, gande, am folosit, pe lângã pre- din partea parohiei, fiecãrui
ciodatã sã ajung preot paroh în pentru totdeauna cu ei ºi împre- dici, cãrþile bibliotecii parohi- învãþãtor sau profesor, câte o
Ucea de Jos, satul meu natal ºi unã am reconstruit biserica, ale sau personale, pe care le o- carte religioasã, fie din cele
de domiciliu stabil în toatã împreunã ne-am rugat lui feream enoriaºilor spre lectu- amintite, fie altele, dar mai ales
viaþa. Dar, când s-a vacantat Dumnezeu în duminici ºi sãr- rã. La aceastã mulþumire sufle- câte un Îndrumãtor Bisericesc
Parohia Ucea de Jos, conduce- bãtori, în bisericã ºi în casele teascã, s-a adãugat ºi cea ofe- pe anul respectiv.
rea Arhiepiscopiei Sibiului, lor, ºi împreunã I-am mulþumit ritã de nenumãratele mãrturisiri La distribuirea acestor cãrþi

CMYK
Dialoguri 5
am scris foarte puþin în viaþã, biblice, inclusiv sursele

datoria deplin în raport cu alte cadre didactice
din domeniul teologic, cadre
care, mai ales la începutul cari-
acestora, sunt puse de unii in-
telectuali, chiar ºi de unii
oameni mai simpli, sub semnul
þineam o evidenþã strictã, spre formatoare ºi conducãtoare a erei lor didactice, nu prestau întrebãrii, cred cã ar fi necesar
a nu da unui elev, în anii ºco- corului bisericesc. decât activitate în domeniul ºi bine sã se adauge publicaþiei
lari urmãtori, aceeaºi carte. De Pãrinte, aþi fost profesor învãþãmântului. de faþã, prin articole specifice,
asemenea, când doi elevi erau la Facultatea de Teologie din Pe de altã parte, trebuie sã ºi un timbru apologetic. Dar
fraþi, îi dãdeam fiecãruia altã Sibiu timp de 14 ani, funcþio- mãrturisesc cã, în aceastã pri- lucrul acesta trebuie fãcut cu
carte. În felul acesta, elevii nând în acelaºi timp ºi la vinþã a scrisului, în toatã pe- prudenþã, adicã sã se evite
duceau anual în familiile din Parohia Ucea de Jos. Cum rioada activitãþii mele ca preot titluri, idei ºi abordãri provoca-
care fãceau parte cãrþi diferite. aþi reuºit sã îmbinaþi munca ºi teolog, am trãit un complex toare ºi, în cele din urmã,
Pe de altã parte, am trãit ºi de la parohie cu cea de la ca- psihologic de inferioritate în derutante.
durerea sufleteascã de a pierde tedrã, lucrul cu credincioºii ceea ce priveºte talentul meu Pentru cititorii revistei
de la sânul Bisericii câteva ºi cel cu studenþii? literar, harul meu de scriitor, noastre, vã rugãm sã adre-
familii de þigani care au trecut Am activat 14 ani, din darul meu de condeier. Dacã saþi un cuvânt folositor, iar
la sectari. Pentru desprinderea 1976 pânã în 1990, ca preot stau sã mã gândesc bine, din ca fost profesor, un sfat pen-
lor de Biserica mamã sunt paroh la Ucea de Jos ºi în para- timpul studiilor mele liceale ºi tru tineri.
vinovaþi ei înºiºi, cãci s-au lel ca lector la Institutul Teo- pânã astãzi, am avut o struc- Asigur pe cititorii acestei
lãsat ispitiþi de anumiþi factori, logic Universitar din Sibiu, turã psihicã de matematician, reviste cã ea are puterea de a-i
pe care nu-i pot menþiona aici, unde am predat cursuri de de ins care gândeºte limpede, o zidi sufleteºte în duh creºtin
deoarece martorii au trecut la Îndrumãri misionare, din 1976 fire de intelectual curios ºi an- autentic, iar pe Prea Cucer-
cele veºnice. Acum, dupã ex- pânã în 1978, de Istoria gajat într-un efort cognitiv nicul Protopop Ioan Ciocan,
perienþa-mi de o viaþã, regret Religiilor, din 1978 pânã în susþinut, un profil de teolog-a- fondatorul revistei, pe distinsa
cã n-am dat atunci în vileag 1990, ºi de Teologie Funda- pologet, de preot credincios, Doamnã Preoteasã Natalia
acei factori ºi sã arãt public cã mentalã, din 1983 pânã în dar nu mistic, ci raþionalist, am Corlean, redactorul ºef al re-
n-a fost vorba de convingeri 1990, dar nu pot spune cã am fost un propovãduitor creºtin vistei, pe toþi membrii colegiu-
doctrinale ºi nici de alte motive îmbinat în mod reuºit cele lipsit de harul oratoriei, de lui de redacþie ºi pe toate co-
religios-morale. A fost vorba douã activitãþi. forþa de a entuziasma audi- laboratoarele acestora, îi felicit
de anumite interese ºi nu de În toþi acei ani, am fost torul, dar cu puterea raþionalã sincer pentru contribuþiile ce le
nemulþumiri. nevoit sã acord prioritate obli- de a-l convinge. Am scris câte- aparþin ºi le urez succes cât
În greutãþile pe care gaþiilor parohiale, mai ales cã, va studii teologice, articole mai îndelungat.
le-aþi întâmpinat de-a lungul în 12 din cei 14 ani, la parohie religioase, predici, reportaje Pe tineri îi sfãtuiesc sã-ºi
timpului aþi fost sprijinit de am avut ºantier de construcþii bisericeºti º.a., toate în jur de fixeze din vreme un ideal ca-
familie, în special de Doam- ºi de picturã. Atât pentru satis- 50 de titluri, poate consistente, pital de viaþã, pentru care sunt
na Preoteasã. De ceva ani facerea nevoilor religioase ale dar lipsite de un stil literar ele- conºtienþi cã au vocaþie ºi sã-ºi
dânsa conduce chiar corul enoriaºilor mei, cât ºi pentru vat, de o aleasã calitate a mobilizeze toate energiile întru
parohiei noastre. Cât de buna desfãºurare a lucrãrilor exprimãrii. realizarea lui. Sã nu se anga-
important este pentru un de reconstruire a bisericii paro- Am observat cã arãtaþi jeze pe mai multe planuri de
preot ca misiunii lui sã i se hiale, am fost nevoit sã fac des un interes aparte pentru activitate, cãci, în asemenea
alãture ºi soþia? naveta Ucea - Sibiu ºi alte publicaþia noastrã, “Apos- cazuri, e foarte greu sã ajungi
Familia preotului e în a- deplasãri în scopul apro- tolat în Þara Fãgãraºului”. în viaþã la un nivel mulþumitor
tenþia tuturor enoriaºilor. Spun vizionãrii ºantierului cu toate Nu numai cã o rãsfoiþi, ci o ºi, mai ales, fãrã ajutorul lui
lucrul acesta în baza unor con- cele necesare. ªi aceasta da- dãruiþi ºi celor apropiaþi. Dumnezeu!
statãri ºi nu doar teoretic. Eu ºi toritã faptului cã lucrãrile în Care credeþi cã este rolul Pãrinte Profesor, vã mul-
soþia mea ne-am cunoscut la cauzã se executau în regia pro- unei astfel de publicaþii? þumim pentru timpul acor-
Sibiu ºi ne-am cãsãtorit din prie a parohiei, cãci în regimul Într-adevãr, consider re- dat ºi pentru disponibilitatea
dragoste. Ne-am înþeles unul comunist toate întreprinderile vista “Apostolat în Þara Fã- dumneavoastrã de a ne îm-
pe altul ºi am fost solidari în de construcþii erau ale statului gãraºului” ca fiind o revistã pãrtãºi aceste gânduri. Vã
lupta vieþii, iar când aceastã comunist ºi nu acceptau sã exe- bine gânditã ºi scrisã, mult fo- dorim multã sãnãtate ºi sã vã
luptã a fost deosebit de grea cute servicii în folosul Bise- lositoare credincioºilor ºi chiar bucuraþi în continuare alã-
ne-am încurajat reciproc. Eu ricii. preoþilor. De aceea aºtept apa- turi de familia dragã ºi de
n-am umbrit cu nimic demni- Aflându-mã atâþia ani în riþia fiecãrui numãr cu curiozi- credincioºii parohiei noastre,
tatea soþiei mele, iar soþia mea aceastã situaþie, pregãtirea tate ºi o distribui cu plãcere de care aþi rãmas apropiat
a sporit demnitatea amânduro- prelegerilor ºi a altor obligaþii prietenilor mei ºi tuturor celor nu numai ca ºi consãtean,
ra ºi prestigiul familiei noastre didactice, bineînþeles, afarã de apropiaþi sufleteºte. dar mai ales ca pãrinte du-
prin credinþa ei exemplarã ºi þinerea cursurilor, o fãceam a- Având în vedere cã ºi as- hovnicesc.
prin slujirea ei ca educatoare a proape numai noaptea. Aºa se tãzi, ca ºi în trecut, adevãrurile Interviu realizat de
celor tineri ºi ca iniþiatoare, explicã, în parte, ºi faptul cã religioase fundamentale ºi cele Pr. Ion Tãrcuþã
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
iar mai târziu, prin descoperirea Sa per-
Dumnezeiasca Descoperire sonalã, fiind modul cel mai expresiv prin
care Dumnezeu S-a fãcut cunoscut nouã:
Întrucât în numãrul trecut am vorbit despre mântuire, este necesar sã prin Întruparea Sa. Fiul lui Dumnezeu,
cunoaºtem ºi adevãrul care duce la mântuire. Cel care ne-a descoperit acest Mântuitorul Hristos, a intrat în lume prin
adevãr este Dumnezeu Însuºi. Lucrarea de descoperire a adevãrului mântu- naºterea Sa din Fecioara Maria, a luat chip
itor o numim DESCOPERIRE DUMNEZEIASCÃ sau REVELAÞIE DUM- de om pentru a comunica mai uºor cu
NEZEIASCÃ. oamenii, pentru a le vorbi pe limba lor ºi
Descoperirea sau Revelaþia dumneze- Descoperirea (revelaþia) pentru a le vorbi despre Dumnezeu cu
iascã este lucrarea prin care Dumnezeu S-a mijloacele pe care le înþelege omul cel mai
fãcut cunoscut oamenilor, arãtându-le ade- supranaturalã bine. Calea supranaturalã este superioarã
vãrul despre fiinþa, voia ºi lucrãrile Sale. La început Dumnezeu ni s-a fãcut cu- celei naturale ºi o completeazã.
noscut prin intermediul anumitor oameni Revelaþia supranaturalã ne-a fost trans-
Dovada iubirii paterne aleºi, care au comunicat semenilor lor voia misã pe douã cãi: Sfânta Scripturã (calea
Întrucât nu ne putem mântui doar prin lui Dumnezeu (cum au fost drepþii, patri- scrisã) ºi Sfânta Tradiþie (calea oralã, fixatã
efortul nostru personal, Dumnezeu ne îm- arhii, proorocii din Vechiul Testament), apoi ºi în scris). Pr. Adrian Magda
pãrtãºeºte permanent dragostea Sa,
asemeni unui Tatã iubitor. Puterile
omului sunt limitate ºi variazã de la
o persoanã la alta, în funcþie de zes-
Icoana - chipul frumuseþii
trea geneticã ºi de felul în care ºi-a
exersat fiecare facultãþile sufleteºti.
Dar Tatãl-Dumnezeu îºi iubeºte în
dumnezeieºti exact “Întruparea Fiului lui Dumnezeu”.
egalã mãsurã toþi fiii ºi revarsã Harul Dumnezeu cel Nevãzut ia chip vãzut prin
peste toþi, ajutându-i sã-L cunoascã Întrupare: se face vãzut, prin materie, în Iisus
ºi sã se depãºeascã, pentru a se mân- Hristos. Din acest moment, dumnezeirea
tui de rãu ºi a vieþui în comuniune cu poate lua un chip, se întrupeazã, poate fi
El ºi cu ceilalþi oameni. vãzutã, Dumnezeu poate fi venerat în ºi prin
materie. Din acest moment, se naºte icoana.
Descoperirea (revelaþia) Odatã cu naºterea Bisericii creºtine, prin
naturalã Duhul Sfânt Dumnezeu ia chip ºi se întru-
Când privim un orb ne gândim peazã în sfinþi. Sfântul Pavel spunea: “Nu mai
cã este o binecuvântare sã avem ochi trãiesc eu, ci Hristos trãieºte în mine”. În
pentru a-i vedea pe cei pe care îi chipurile tuturor sfinþilor, este venerat acelaºi
iubim. Dar ce bine ar fi dacã am Domn: Iisus Hristos Mântuitorul, ºi, implicit,
putea admira ºi dragostea lui Dum- Sfânta Treime. Acest adevãr de credinþã se
nezeu care face ca gingaºul fir de exprimã în chip vãzut, în Biserica Ortodoxã,
ghiocel sã spargã zãpada, pentru a prin icoanele pictate pe lemn sau sticlã, ca ºi
înflori de dragul nostru. Sau ce fru- Icoana este un obiect liturgic ce caracte- prin frescele ce împodobesc interiorul ºi une-
mos ar fi dacã în aproapele care rizeazã în mod fundamental Ortodoxia. ori chiar exteriorul lãcaºurilor de cult orto-
aleargã cu bâta dupã noi am putea Biserica Catolicã deja, deºi este cea mai doxe.
descoperi chipul lui Hristos, dupã apropiatã de învãþãtura ortodoxã, a minima- Icoana are în acelaºi timp un sens
care a fost creat el. Privind în jur, lizat rolul icoanei ºi a înlocuit de multe ori atotcuprinzãtor. Creºtinul care poartã în inimã
descoperim cã întreaga lume are o icoana cu statuia. Iar Biserica Protestantã ºi dragostea Sfintei Treimi, prin Duhul Sfânt,
ordine mai presus de înþelegerea apoi neoprotestanþii au respins-o cu desã- vede toatã lumea ca pe o icoanã. În fiecare om
noastrã, care ne trimite cu gândul la vârºire. Ortodoxia însã poartã icoana în însãºi ºi în fiecare lucru, el desluºeºte o razã din
ideea cã trebuie sã existe un Creator inima ei, pãstreazã ºi trãieºte învãþãtura despre lucrarea ºi frumuseþea lui Dumnezeu. Prin toþi
Atotputernic, un “Fãcãtor al tuturor icoanã în autenticitatea ei aºa cum s-a definit ºi prin toate, el contemplã pe Dumnezeu -
celor vãzute ºi nevãzute”. Aºadar, ºi dezvoltat în sânul bisericii creºtine dintru Fãcãtorul a toate.
Dumnezeu se descoperã tuturor prin început. În faþa unei icoane, fie ea pictatã pe lemn,
cele pe care le-a creat, asa cum Sensul icoanei în Ortodoxie este în acelaºi zãritã într-o persoanã sau înþeleasã într-un
Brâncuºi se descoperã pe sine ca timp strict ºi atotcuprinzãtor. Strict, în sensul lucru creat, atitudinea interioarã ºi exterioarã a
artist prin Coloana Infinitului, Poarta cã toatã învãþãtura despre icoanã se concen- omului care o contemplã nu poate fi decât de
Sãrutului sau alte creaþii ale sale. treazã în persoana Fiului lui Dumnezeu. Iisus închinare. O închinare plinã de evlavie, care
Dar, acest mod de a se descoperi Hristos este prototipul, modelul desãvîrºit al percepe prezenþa ºi slava lui Dumnezeu cel
este limitat ca expresie ºi incomplet, icoanei. De aceea, rãspunsul la banala ºi prezent ºi slãvit în toþi ºi în toate. Închinare
pentru cã nu îl dezvãluie pe Dum- frecventa acuzã: “Icoana este un idol, un chip izvorâtã dintr-o inimã care se uimeºte ºi adorã
nezeu în întregime, ci doar în raport cioplit” este, din partea ortodoxului, simplu ºi în acelaºi timp, dintr-o inimã plinã de
cu anumite lucrãri ale Sale. cuprinzãtor: “Fiul lui Dumnezeu”, sau mai dragoste ºi bucurie. Amalia Rãibuleþ
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 7
Sfântul Ioan Maximovici, un sfânt viu ºi lucrãtor
Acest pãrinte a primit apelativul de “sfînt” încã din timpul vieþii (1896-1966), deoa- pie de final, în momentul în
rece inima omului este cea care simte mai bine sfinþenia. Aºa l-au perceput credincioºii care este numit episcop de San
ortodocºi - ºi nu numai ei - din Rusia ºi Serbia, din Shanghai ºi Filipine, din Europa de Francisco ºi pãrãseºte pãmân-
Vest ºi America de Nord, pe misionarul plin de zel ºi credinþã întru Hristos. Ba mai mult, tul european pentru a sfinþi -
datoritã vieþii ascetice pe care a dus-o zi de zi (dormea doar 2 ore pe noapte, mânca o prin jertfelnicia ºi paradigma
vieþii sale - pãmântul ameri-
datã pe zi, slujea zilnic Sfânta Liturghie, era foarte implicat ºi activ în acþiuni sociale), can, însetat de Ortodoxie. Aici
sfântul Ioan Maximovici poate fi încadrat în categoria “sfinþilor nebuni pentru Hristos”. Vlãdica a trebuit sã rabde
Rusia. S-a nãscut în sudul Moaºtele sfântului se aflã în organizat într-o tabã- defãimarea fraþilor lui întru
Rusiei, în provincia Harkov, catedrala din San Francisco rã pe insula Tuba- Hristos ºi ne-a dat tuturor un
într-o familie de nobili, unde a bao. Vlãdica i-a o- exemplu admirabil de a acope-
urmat facultatea de drept ca sã crotit ºi aici. Într-o ri cu dragoste ºi cu înþelegere,
îºi asculte pãrinþii, dar mãr- discuþie purtatã cu bunã socotealã ºi cu trezvie
turisea cã “în timp ce studiam de un rus cu un duhovniceascã mizeria ºi noro-
ºtiinþele în general, m-am filipinez, acesta iul sufletesc pe care aceºtia l-au
adâncit din ce în ce mai mult din urmã îl sfã- aruncat asupra lui. Oamenii
în ºtiinþa ºtiinþelor, în studiul tuia sã îºi alun- prezenþi la înmormântarea Vlã-
vieþii duhovniceºti”. ge temerile lega- dicãi au simþit cã erau de faþã la
Serbia. Dupã revoluþia din te de primejdia o tainã, la taina sfinþeniei;
Rusia, a plecat în exilul acestei taifunurilor pen- pãrintele Demetrios Serfes a
vieþi ºi prima oprire a fost în tru cã “omul vos- mãrturisit cã “Cei prezenþi au
Serbia, unde a absolvit faculta- tru sfânt blagoslo- fost profund convinºi cã înmor-
tea de teologie ºi unde a fost tuns veºte tabãra în fiecare mântau un sfânt”.
în monahism, primind numele noapte, în cele patru puncte Sfânt este! În anul 1994
de Ioan. A fost profesor la semi- cardinale”. Apoi, episcopul Vlãdica a fost canonizat, dar
narul ortodox din Bitol; elevii Ioan a mers la Washington ºi a actele nu au fãcut nimic altceva
seminarului ºi episcopul locu- reuºit sã prezinte cazul refugia- decât sã consfinþeascã în scris
lui au fost primii care au simþit “O, prealuminate ºi preami- þilor ruºi în faþa comitetului se- ceea ce inimile ortodocºilor de
sfinþenia lui ºi care au mãrtu- nunate cuvios al lui Dumnezeu, natului american ºi sã obþinã a- pretutindeni simþeau, ºi anume
risit-o: “Dacã vrei sã vezi un ierarhe Ioane, pãrintele nostru, probarea ca aceºtia sã vinã ºi cã Vlãdica Ioan este sfânt, cã -
sfânt în viaþã, du-te la pãrintele mângâierea tuturor celor scârbiþi, sã se stabileascã în San Fran- dacã te rogi cu credinþã, cu
Ioan”. Noaptea, pãrintele Ioan primeºte acum prinosul rugãciu- cisco, California. Însã Vlãdica dragoste ºi cu lacrimi - Vlãdica
mergea din dormitor în dormi- nii noastre ºi roagã-te cãtre Ioan nu a întrerupt aici pere- te ajutã, te ocroteºte ºi te ridicã
tor ºi se ruga pentru elevi, nu Domnul sã ne izbãveascã de focul grinarea. din orice boalã sau neputinþã te
dormea decât una sau douã gheenei prin mijlocirea ta cea Europa de Vest. În afli. Sfântul Ioan Maximovici
ore, stãtea în picioare sau în cãtre Dumnezeu, cãci tu singur 1951 a fost ales episcop al Eu- este un sfânt viu (o credin-
genunchi în faþa icoanelor, dupã moarte ai zis: “Spuneþi-le ropei de Vest ºi a început pro- cioasã a fost ajutatã într-un
rodind rugãciunea ºi asceza în oamenilor: deºi am murit, sunt povãduirea Cuvântului pe pã- necaz ºi sfântul a apãrut spu-
inima ºi trupul lui. viu”. Aliluia!” mântul apusean, secãtuit de nându-i: “Deºi am murit, sunt
Shanghai. La 38 de ani a (Condacul al 13-lea din Aca- credinþã. Sfinþenia lui a fost re- viu!”) ºi lucrãtor. Cuviosul pã-
fost ales episcop pentru Shan- tistul Sfântului Ioan Maximovici, cunoscutã ºi de cãtre un preot rinte Serafim Rose spunea cã
ghai, a doua oprire pe drumul care a fost alcãtuit în limba sla- catolic de la o bisericã din Pa- “în arhiepiscopul Ioan se uneau
mântuitor ºi pãtimitor al exilu- vonã, în cinstea dascãlului sãu, de ris care, vrând sã dovedeascã trei feluri de virtuþi creºtine:
lui pãmântesc. Aici a luptat cãtre pãrintele ieromonah Serafim unuia dintre adolescenþii care cea a unui îndrãzneþ ºi preþuit
pentru educaþia religioasã a Rose de la Platina, California, ºi veneau sã îi cearã sfatul, îi conducãtor al Bisericii; un
copiilor, a încurajat ºi a partici- încuviinþat de cãtre Preasfinþitul spunea: “Îmi ceri dovezi, spui ascet din tradiþia sfinþilor stâlp-
pat la diferite organizaþii cari- Nectarie Kontevici de Seattle) cã în vremurile noastre nu nici; un nebun pentru Hristos”.
tabile, a fondat un orfelinat, a o gingãºie deosebitã faþã de existã nici sfinþi ºi nici minuni. În limba românã au apãrut deja
oferit adãpost copiilor bolnavi oamenii bolnavi, adeseori De ce ar trebui sã îþi dau dovezi douã cãrþi ce mãrturisesc mi-
ºi flãmânzi. Se îmbrãca foarte mergea noaptea ºi îºi pleca teoretice, când zilnic umblã pe nunile ºi ajutorul neîncetat pe
modest ºi uneori umbla cu pi- genunchii lângã paturile lor din strãzile Parisului un sfânt - care sfântul îl revarsã cãtre cei
cioarele goale, deoarece dãruia spitale ºi existã multe mãrturii sfântul Ioan cel desculþ?” De care îi cer ocrotirea. Deoarece
papucii lui oamenilor mai ne- care certificã faptul cã a asemenea, Vlãdica Ioan a fost Sfântul Ioan Maximovici a
voiaºi. A început sã sãvârºeas- sãvârºit minuni. cel care a realizat un mic sina- peregrinat foarte mult, el este
cã Sfânta Liturghie ºi sã se îm- Filipine. Dupã ce flagelul xar cu sfinþii creºtini, dinainte considerat ocrotitorul cãlãto-
pãrtãºeascã zilnic, îndeplinind comunismului a ajuns ºi în Chi- de schismã, din Occident. rilor ºi, mai ales, al celor care
aceasta pentru tot restul vieþii na, 5000 de ortodocºi ruºi au America de Nord. ªi, utilizeazã avionul.
sale pãmânteºti. Vlãdica a avut plecat în exil în Filipine ºi s-au iatã cã exilul Vlãdicãi se apro- Eufemia Toma
8 Fii tânãr cu Hristos
Ruºinea de dinaintea spovedaniei Dacã þi-ai pierdut încrederea
în preoþi, cãci poþi cãdea ºi în
aceastã ispitã, spune-o unui om
Apropie-te de Dumnezeu ºi Dumnezeu Aºa cã, dupã pãrerea mea, în care ai încredere ºi de la care
se va apropia de tine, spune unul din prooro- ruºinea pe care o simþim, a- te poþi folosi, dar nu deznãdãj-
ci. Ce este aceea a te apropia de Dumnezeu? tunci când vine vremea sã mãr- dui. Dacã nu ai nici mãcar un
Ce altceva decât a te descoperi lui Dumne- turisim un pãcat, poate cã nu astfel de om, spune-o direct lui
zeu, a te face cunoscut Lui, dupã cum ºi El depinde atât de gravitatea pã- Dumnezeu, spune-I-o neîncetat.
S-a fãcut cunoscut nouã prin Proorocii catului sãvârºit, cât de intensi- De fapt, sunt convins cã aminti-
Vechiului Testament ºi în cele din urmã prin tatea trãirii noastre. Pentru a nu rea pãcatului te obsedeazã oricum,
Însuºi Fiul Sãu, Iisus Hristos. permite încununarea unei po- dar tu spune-o deschis, cu nãdej-
Aºadar, primul pas pe care îl face omul cãinþe atât de bãrbãteºti ºi atât de, nu fugind de Dumnezeu.
spre apropierea de Dumnezeu este desco- de plãcute lui Dumnezeu, dia- Aceasta îþi va spori rugãciunea
perirea propriei identitãþi ºi ce altceva este volul se ridicã împotriva noas- ºi va atrage harul care te va face
aceastã descoperire decât spovedania? Spo- trã ºi ne îngreuiazã ºi mai mult sã înþelegi cã frãmântarea ta nu
vedania nu este doar o simplã înºiruire a frãmântarea, sporindu-ne nu este întemeiatã ºi cã a te spove-
pãcatelor, a faptelor nedrepte, ci descoperi- doar ruºinea, ci, odatã cu ea, ºi di unui preot, chiar ºi celui mai
rea intimitãþii noastre, a aspiraþiilor noastre deznãdejdea. pãcãtos, este cel mai uºor lucru.
cele de tainã. Oare nu aºa fac cei ce se iubesc Deznãdejdea însã este lãsarea mâinilor Numai harul lui Dumnezeu face posibilã
ºi oare nu în aceasta este dragostea, ca sã în jos, este recunoaºterea înfrângerii. Noi nu spovedania, nici o strãdanie ºi nici un argu-
simþim nevoia sã ne facem cunoscuþi ºi sã trebuie sã facem asta. Pânã ºi în filmele de ment omenesc nu poate face asta.
cunoaºtem, la rândul nostru, pe cel iubit? duzinã, sã zicem Rocky, eroul ne trezeºte E important sã ºtim cã aceastã frãmân-
Acest prim pas pe drumul cunoaºterii ºi simpatia nu atât pentru faptul cã a învins în tare ºi ruºine de dinaintea spovedaniei face
al dragostei este aproape întotdeauna blocat ring, cã mulþi sunt învingãtori, cât pentru cã parte din procesul pocãinþei, cã ne purificã ºi
de o ruºine inexplicabilã în faþa Celui despre a învins în condiþii vitrege, când nimeni nu-i ne sensibilizeazã. Dacã nu ar fi aceastã sufe-
care ºtim cã ºtie toate. Ce sã faci dacã þi-e mai dãdea nici o ºansã. Toþi îl credeau în- rinþã, oamenii s-ar întoarce mai uºor la
ruºine sã mãrturiseºti un pãcat? Aceastã ruºi- vins, adversarul îºi ridicase de acum victo- pãcatele pe care le-au spovedit. Aceastã
ne nu este altceva decât o insuficienþã a dragos- rios mâinile ºi se fãlea înaintea publicului ruºine face parte din iconomia ºi pedagogia
tei faþã de cel cãruia ai hotãrât sã te descoperi. exaltat. Dar luptãtorul, deºi era de acum jos dumnezeiascã. (...)
Totuºi, nu toþi suntem desãvârºiþi în ºi plin de sânge, atunci când a vãzut-o pe fata Dumnezeu ºtie pãcatul nostru, îl ºtia
dragoste ºi chiar ºi aceastã ruºine face parte care îl iubea, ºi care îl îndemna la luptã cu chiar mai înainte de a ne fi adus pe lume. ªi
din lupta noastrã pe care o dãm pentru Cel atâta nãdejde, gãseºte puteri ºi se scoalã ca totuºi, El nu a împiedicat naºterea noastrã.
iubit. Viaþa creºtinã autenticã începe cu un biruitor ºi-ºi bate adversarul. Oare nu aratã aceasta încrederea lui Dum-
înþelegerea acestui lucru simplu. Sã înþele- Pentru noi, creºtinii, fata aceasta de la nezeu faþã de noi, oare nu aratã marea nã-
gem cã nu întotdeauna putem îndeplini sfa- sfârºitul filmului, care ne dã curaj, este Hris- dejde pe care ºi-a pus-o El în noi? De ce sã
turile Sfinþilor Pãrinþi ºi chiar ale Mântui- tos. El apare întotdeauna în ultima clipã, des- dezamãgim pe Dumnezeu?
torului. Nu întotdeauna avem puterea nece- coperindu-ne dragostea Sa pentru noi, tãinu- Vlãdica Antonie al Surojului, într-o pre-
sarã, curajul ºi, pur ºi simplu, voinþa. itã pânã atunci. Sã nu abandonãm niciodatã dicã la Naºterea Domnului, propune o dis-
Dar, cu toate acestea, sã nu uitãm cã, lupta, pânã când nu-L vom vedea pe Hristos cuþie, nu atât despre credinþa omului în Dum-
chiar ºi atunci, fie cã suntem ispitiþi ºi chiar venind, altminteri ne vom declara învinºi nezeu, care este o temã arhidiscutatã, cât des-
stãpâniþi de o lucrare demonicã, fie de por- înainte de sfârºitul luptei. pre credinþa lui Dumnezeu în om. Vlãdica
nirile firii noastre cãzute, noi, totuºi, rãmâ- Dar ce înseamnã sã te declari învins? aminteºte de o povestioarã în care autorul îºi
nem creºtini. Niºte creºtini loviþi, dar creº- Oare faptul cã nu poþi mãrturisi un anume închipuie sfatul Sfintei Treimi la facerea
tini. Sã înþelegem cã viaþa creºtinului nu este pãcat preotului? Nu. Încã nu. Aceasta este omului. Dumnezeu Tatãl ar fi spus: “Sã
alcãtuitã doar din victorii, doar din reuºite, doar o loviturã, o loviturã pe care e ºi firesc facem om dupã chipul ºi asemãnarea noas-
ci, poate, mai ales, din înfrângeri, dar din ca orice luptã sã o presupunã. Dar încã nu trã”. “Da, dar omul acesta va cãdea - zise Du-
niºte înfrângeri suportate cu bãrbãþie. este înfrângere, încã este încãierare. Înfrân- hul -, ºi Tu, Fiule, va trebuie sã mori pentru
Pentru noi, creºtinii, o înfrângere supor- gerea este atunci când noi începem sã fugim El”. “Sã-l facem, dar, sau sã nu-L facem?” -
tatã cu bãrbãþie e mai mare decât o biruinþã nu doar de preot, ci chiar ºi de Hristos, când a întrebat Tatãl. “Sã-L facem” - a zis Fiul.
îngâmfatã. Foarte uºor o astfel de victorie te ajungi sã crezi cã nu doar preotul nu te mai Iatã nãdejdea pe care ºi-a pus-o Dumnezeu
poate arunca în afara terenului de luptã. Adicã, poate înþelege, ci pânã ºi Hristos, pânã ºi El în om! Acestui Dumnezeu ne mãrturisim
în cazul nostru, cineva care îºi mãrturiseºte nu te mai poate ierta. noi, de Acesta ne ruºinãm, pe Acesta Îl iubim.
pãcatele cu prea multã uºurinþã îºi poate Ziceam cã ruºinea aceasta poate fi nu Dacã încã nu-þi poþi mãrturisi pãcatul tãu
pune întrebarea de ce i se întâmplã asta? Nu atât din cauza gravitãþii pãcatului, cât poate preotului, nu deznãdãjdui, spune-l lui Dum-
cumva tocmai pentru faptul cã nu îi par chiar din cauza unei sensibilitãþi exagerate. Ar fi nezeu. ªi adaugã la acel pãcat ºi toate mo-
atât de grave? Nu cumva, tocmai pentru fap- prea trist sã ratãm ºansa unei încununãri pe tivele pentru care nu-l poþi mãrturisi. Sã-i
tul cã ºi-a pierdut duhul adevãratei pocãinþe? mãsura zbuciumului nostru. Cununa însã stã spui lui Dumnezeu toate aºa cum sunt, cu
Da, pãcatul tãu poate fi ºi avort, ºi incest, pe un loc mai înalt decât noi ºi sã ne ima- simplitate. Sã nu te desparþi de Dumnezeu.
ºi homosexualitate, ºi necrofilie, ºi crimã. ginãm cã nu avem nimic pe care sã cãlcãm Dumnezeu ºtie toate, ºtie ºi frãmântarea ta.
Dar sã ºtii cã sunt oameni care mãrturisesc pentru a o ajunge: nici scaun, nici vreo piatrã ªi dacã te frãmânþi din pricina unui
aceste pãcate aproape cu seninãtate, iar sau buturugã. Tot ce avem la îndemânã nu e pãcat, înseamnã cã te incomodeazã pãcatul,
undeva, în vreo mãnãstire uitatã, existã un decât pãcatul nostru, pe care trebuie sã cãl- înseamnã cã-l urãºti, înseamnã cã lupþi,
frate care se tânguie grozav pentru faptul cã cãm, ca pe o scarã, ca pe un loc înalt ºi sã înseamnã cã vrei sã te întorci. Altfel, de ce
a mâncat un mãr din copacul din care nu ajungem pânã la cununã. A cãlca pãcatul te-ai frãmânta?
avea binecuvântare sã mãnânce. înseamnã a-l descoperi în spovedanie. Ieromonah Savatie Baºtovoi
CMYK
Pas în doi 9
7 modalitãþi diferite de
Piedici în calea iubirii receptare a iubirii:
a. ajutor (grijã, curãþenie, reparaþii etc.)
Motivul celor care se cãsãtoresc este, aproape în unanimitate, unul simplu: b. tovãrãºie (petrecerea timpului împre-
iubirea. ªi, într-adevãr, majoritatea celor cãsãtoriþi din dragoste încearcã sã unã, activitãþi comune)
îºi iubeascã partenerul. Cu toate acestea ei ajung la divorþ. De ce ºi ce se poate c. solicitudine (ex. grija faþã de opinii,
face pentru a evita eºecul? Pãrintele John Mack, în cartea sa Ghid pentru sentimente, dorinþe; ascultarea, coope-
dobândirea armoniei în familiile ortodoxe, ne vorbeºte despre modul diferit în rarea)
care receptãm iubirea fiecare dintre noi. d. afecþiune fizicã
Percepem dragostea diferit dezastruoase. De exemplu, sã spunem cã e. comunicare
senzorul iubirii lui Sally este foarte legat f. fidelitate (încrederea, pãstrarea confi-
Multe eºecuri în cãsnicie sunt cauzate
de tovãrãºie ºi comunicare. Când vrea sã denþelor, respectarea promisiunilor)
de o înþelegere greºitã a caracterului
se simtã iubitã, doreºte ca Hank sã stea de g. oferire de cadouri
iubirii. Dintr-o varietate de motive (firea,
vorbã cu ea, nefãcând nimic anume, ci Clasificaþi aceste modalitãþi dupã modul
educaþia sau ambele) cu toþii dezvoltãm
doar fiind împreunã. Pe de altã parte, în care percepeþi iubirea (1 fiind cel mai
ceea ce eu numesc “senzorii iubirii”. Hank vede manifestarea iubirii prin aju- important iar 7 - cel mai puþin important).
Senzorii iubirii sunt mijlocul prin care torul dat sau primit, prin munca grea, prin
receptãm dragostea celorlalþi. Fiecare per- repararea casei etc. Problema e cã Sally nu meascã. Aceasta este minunea Întrupãrii.
soanã posedã un set de sentimente puþin recepteazã dragostea în acest mod, astfel Hristos S-a fãcut om; El ºi-a asumat depli-
diferit. Astfel, unii recepteazã dragostea, cã, oricât de mult ar încerca Hank sã îi a- nãtatea umanitãþii noastre, a devenit ca
în primul rând, prin afecþiunea fizicã. rate cã o iubeºte, ea tot simte cã nu este noi, cu excepþia pãcatului, pentru a ne arã-
Când aceºtia doresc sã li se arate iubire, aºa. Pentru cã, de fiecare datã când el vrea ta iubirea Sa. În loc sã ne cearã nouã sã ne
vor sã fie îmbrãþiºaþi, sãrutaþi sau mângâ- sã îi arate cã o iubeºte, pleacã sã facã ceva: schimbãm modul în care percepem
iaþi. Alþii primesc dragostea prin sprijin reparã chiuveta, tunde gazonul, spalã ma- iubirea, ªi-a schimbat el modul de arãtare
verbal. Când vor sã se simtã iubiþi, ei ºina etc. Remarcaþi cã toate aceste lucruri a acesteia. Dragostea cere ca ºi în cãsnici-
doresc sã fie încurajaþi, susþinuþi ºi conso- îl îndepãrteazã de Sally, cãci pentru a le ile noastre sã procedãm la fel.
laþi. Totuºi, o altã categorie de oameni duce la îndeplinire trebuie sã o lase singu- Trebuie sã învãþãm sã oferim iubirea
experimenteazã dragostea prin diferite rã. Astfel ea percepe încercãrile lui Hank în felul în care partenerul nostru ºtie sã o
acþiuni. Când vor sã le fie doveditã iubirea, de a-i dovedi dragostea drept manifestãri primeascã. Mai mult decât atât, trebuie sã
vor ca maºina sã fie spãlatã, casa îngrijitã, ale lipsei de iubire. învãþãm sã acceptãm iubirea aºa cum ne-o
pajiºtea tunsã etc. Alþii recunosc dragostea aratã partenerul nostru. Este ceea ce Sf.
Pe de altã parte, când ea vrea sã îi arate
în cadouri ºi atenþii speciale. Iar alþii resimt lui Hank cã îl iubeºte, se opreºte din curã- Ioan de Kronstadt are în vedere când spu-
dragostea prin simpla prezenþã a celorlalþi. þenie, din pregãtirea cinei etc. ºi, aºezân- ne: “Priveºte fiecare fiinþã umanã ca ºi
Când vor sã simtã iubirea, îºi doresc doar du-se lângã el, încearcã sã-i vorbeascã. El când ar fi unicã în lumea lui Dumnezeu,
sã petreacã timpul cu celãlalt. un mare miracol al înþelepciunii ºi harului
vede aceasta nu ca pe o expresie a dragos-
Este important de notat faptul cã fieca- tei, ci ca pe o neglijenþã ºi nepãsare. Astfel, lui Dumnezeu, ºi nu lãsa faptul cã te-ai
re persoanã este diferitã ºi cã percepe dra- cu cât Sally încearcã mai obiºnuit cu ea sã serveascã drept temei
pentru a o neglija.”
gostea în modul sãu unic ºi personal. Ca fi- mult sã îi arate lui Hank
inþe umane create dupã chipul lui Dumne- cã îl iubeºte, cu atât se
Exerciþiu Partenerul tãu este
Pentru a vã ajuta sã vã înþelegeþi o persoanã unicã. Nu
zeu, fiecare dintre noi avem personalitatea simte el mai puþin iubit. mai bine ºi sã vã identificaþi “senzorii
noastrã, cu trãsãturi aparte, care ne diferen- existã nimeni pe pã-
iubirii”, completaþi urmãtoarele fraze: mânt ca el. Datoria,
þiazã de ceilalþi. Parte din unicitatea noas- Sã oferim iubire 1. Când eram copil, ºtiam cã misiunea ta, este de
trã este ºi felul în care percepem dragos-
tea. În anumite privinþe suntem asemãnã-
în limbajul pãrinþii mã iubesc pentru cã ei ………. a-l (o) cunoaºte în toa-
celuilalt 2. Fiind copil, ºtiam cã pãrinþii tã unicitatea lui/ei ºi
tori. Dar în altele suntem cu totul diferiþi. mei se iubesc pentru cã ………
Existã doar un singur de a-i arãta dragos-
Credem cã toþi sunt ca noi mod de a întrerupe acest arãt3.iubireCând vreau cu adevãrat sã îi tea lui Hristos în con-
partenerului meu ……… textul miracolului
Mai mult decât atât, este foarte impor- ciclu, ºi acesta este cel al 4. Când sunt descurajat aº vrea unicitãþii sale. Nu ce-
tant sã ne dãm seama cã avem tendinþa de iubirii dumnezeieºti. Ea ca partenerul meu sã ………
re ca el sau ea sã se
a presupune cã ceilalþi percep dragostea la începe prin evaluarea ca- 5. Mã simt în siguranþã când schimbe pentru a fi
fel ca noi. Privind din punct de vedere teo- pacitãþii unei persoane de partenerul meu ………
în acord cu tine. Mai
logic, aceasta este o manifestare a egocen- a percepe dragostea. Iubi- 6. Sunt foarte afectuos/oasã degrabã schimbã-te
trismului. Ne este dificil sã ieºim din noi ºi rea aceasta încearcã sã când partenerul meu ………
tu pentru a i te potrivi
sã-i cunoaºtem pe ceilalþi ca persoane a- gãseascã “senzorii iubi- 7. Aº dori ca, mai des, par- ei. “Sã nu caute ni-
parte. Printr-o regretabilã pervertire a rii” unei persoane, ºi a- tenerul meu sã ………
meni numai ale sale,
umanitãþii, tindem sã ne suprapunem peste poi se dedicã arãtãrii iu- Comparaþi apoi rãspunsurile voas- ci fiecare ºi ale altu-
ceilalþi ºi sã le negãm propria libertate de a birii într-un mod prin ca- tre cu cele ale partenerului. Discutaþi
re acea persoanã sã o posibilele neînþelegeri. ia” (Filipeni 2, 4).
fi aºa cum i-a creat Dumnezeu.
În cãsnicie, acest lucru are urmãri înþeleagã ºi sã o pri- A consemnat Natalia Corlean
CMYK
10 Educaþie creºtinã
vãratã plãcere pentru noi, în
Principii creºtine de educare a copiilor special când mergem la restau-
rant, fiindcã nu trebuie sã gã-
Comportamentul copiilor în public tesc ºi sã curãþ dupã aceea. Fie-
care mãnâncã ceva diferit da-
Continuãm serialul consacrat educãrii creºtine a copi- cã vrea, apoi se poate relaxa
ilor - sfaturi preluate ºi adaptate (cu acordul autoarei) din ºi discutã evenimentele zilei.
cartea Raising Godly Tomatoes. Vã reamintim cã au- Folosim acest timp pentru a
toarea, Elisabeth Krueger, este o mamã creºtinã din Statele vorbi despre orice - despre bi-
Unite care îºi educã acasã cei zece copii. Acest episod are în necuvântãrile zilei, despre pla-
centrul atenþiei comportamentul copiilor atunci când ieºim nurile de mâine. Ne bucurãm
cu ei în public ºi standardele pe care trebuie sã ni le im- de compania celorlalþi. Deoa-
punem în aceastã privinþã. rece avem mulþi copii fiecare
dintre cei mari are lângã el
Fãrã plânsete ºi miorlãieli ce înseamnã un deget câte unul mic, pe care îl ajutã
Fii consecventã cu standardele tale in- lipit de buze. O sim- la nevoie. Cei mai mititei,
diferent dacã sunteþi acasã sau ieºiþi în plã privire încruntatã care au nevoie de mai multã
oraº. Dacã þi-ai învãþat copiii sã se com- de la voi ar trebui sã supraveghere, stau aproape
porte civilizat acasã nu vei avea probleme fie suficientã pentru a de mama ºi tata. Fiecare a
cu comportamentul lor în public; dar ce opri cele mai mici învãþat sã foloseascã ºerve-
am aflat, fiindcã mi s-a întâmplat de câte- indicii de potenþial deranj (nu aºteptaþi þelul ºi sã spunã “te rog” ºi “mulþumesc”. Cea
va ori, este cã nu am devenit conºtientã cã pânã problemele cresc). mai bunã parte sunt complimentele frec-
au nevoie de lucru într-o anume arie pânã Nu trebuie sã fie aºa vente pe care copiii le primesc pentru
nu am fost ruºinatã de comportamentul lor comportamentul lor din partea strãinilor!
Deoarece ieºim aºa des am avut ocazia
în public. sã observãm comportamentul public al Înãbuºã în faºã
Noi ieºim sã mâncãm în oraº împreunã multor copii. Este groaznic! În timp ce Unul din cele mai importante aspecte
foarte des. Când o facem ne aºteptãm de la pãrinþii lor încearcã sã converseze sau sã ale stabilirii de standarde este sã-þi amin-
copiii noºtri sã se comporte ca în lumea mãnânce, copiii fac ce ºtiu mai bine, cu teºti a nu trece cu vederea lucrurile mã-
adulþilor. Fãrã plânsete, smiorcãieli sau mare succes, pentru a le zãdãrnici încer- runte. Dacã sunteþi obiºnuiþi sã faceþi în
joacã cu mâncarea. Trebuie sã aibã mani- carea. La fiecare douã secunde mama sau mod constant bine fiecare lucru mic, vã va
ere decente la masã, în acord cu vârsta lor. tata trebuie sã opreascã sau sã încerce sã fi mai uºor când vor veni cele mari. Dacã
Trebuie sã fie atât de tãcuþi cât o cere res- controleze câte o crizã. Întâi juniorul de- nu îngãduiþi mici pãcate în viaþã voastrã,
taurantul ºi nu au voie sã se dea jos de pe cide cã a sta lângã pãrinþii sãi nu e ceea ce acestea nu vor avea ocazia sã se trans-
scaune ºi sã alerge în jur. Aceastã ultimã îºi doreºte. Pãrinþii cedeazã, în speranþa de forme în pãcate mari. Acelaºi lucru se
regulã se aplicã ºi la bisericã. Este plãcut a-i menþine buna dispoziþie. Apoi pãrinþii aplicã ºi copiilor. Dacã vã corectaþi copiii
sã te afli într-un loc cu atmosferã sigurã ºi îl lasã sã aleagã ceva de mâncare, dar pentru acte mici de neascultare ºi pentru
prietenoasã, dar nu-þi lãsa copiii sã-i de- desigur lui nu-i place nimic. Chiar dacã mici manifestãri de atitudini rele, nu veþi
ranjeze pe alþii doar fiindcã este distractiv mama a adus aproape un magazin de ajunge niciodatã la punctul de a fi nevoie
pentru ei ºi mai uºor pentru tine decât sã-i jucãrii, juniorul insistã sã se joace cu orice sã corectaþi probleme mari. Stabiliþi-vã
corectezi. altceva poate gãsi, aruncându-le apoi sis- regulile având acest lucru în minte. Nu
Exersaþi acasã tematic pe podea. De obicei varsã câte este în regulã ca un copil sã spunã o micã
A avea copiii stând liniºtiþi când sun- ceva, ca sã nu mai menþionam cã este mâz- minciunã, ori sã înºele puþin, ori sã
teþi în public este un lucru care poate ºi tre- gãlit cu mâncare de sus pânã jos. În cele rãspundã înapoi din când în când, doar
buie sã fie îndeplinit. Exersaþi acasã dacã e din urmã apar þipetele ºi plânsetele, pe care fiindcã e mic. Învaþã-i modul corect de a
nevoie, punându-i sã stea liniºtiþi lângã voi unii pãrinþi par capabili sã le ignore, în trãi ºi gândeºte-te cã atunci când sunt mici
în timp ce vizitaþi pe cineva, sau coaseþi, timp ce alþii scurteazã masa ºi nu le mai e uºor, ºi nu trebuie sã încerci mai târziu,
sau citiþi cu glas tare (nu neapãrat pentru trebuie sã iasã în oraº vreodatã. când este mai greu.
ei). Lãsaþi-i pe cei mici sã adoarmã, dar cei Nu trebuie sã fie aºa. Cina este o ade- A consemnat Irina Constantinescu
mari trebuie sã se deprindã sã asculte o
conversaþie obiºnuitã, atât timp cât nu este
intimã sau nepotrivitã pentru ei. Toþi co-
Educatori împreunã cu Dumnezeu
piii noºtri participã la nunþi, înmormântãri, “În creºterea copiilor, pentru a-i putea for- noaºtem voia Domnului, ºi sã învãþãm ast-
întâlniri de afaceri ºi altele, fãrã sã deran- ma în viaþa cea adevãratã în Hristos, cunoaº- fel sã dobândim gândul lui Dumnezeu.
jeze pe cineva. terea psihologiei copilului sau chiar ºi o in- Prin practica rugãciunii realizãm þelul cel mai
Dacã existã vreo îndoialã referitor la tuiþie finã privitoare la proprii copii nu e de înalt: acela de a fi în comuniune cu Dum-
cum se vor comporta, mã aºez undeva de ajuns, dacã nu chemãm neîncetat harul lui nezeu pentru a ne mântui ºi a-i ajuta pe co-
unde mã pot ridica repede sã-i scot afarã. Dumnezeu prin rugãciune. Trebuie sã ne piii noºtri sã dobândeascã viaþa veºnicã.”
Dar dupã un an, un an ºi jumãtate n-ar mai rugãm atât dimineaþa, cât ºi seara, în orice Maica Magdalena - „Sfaturi pentru
trebui sã fie nevoie de asta. Învãþaþi-i acasã moment atunci când avem nevoie sã cu- o educaþie ortodoxã a copiilor de azi“
Educaþie creºtinã 11
10 lucruri de fãcut cu copiii (IV) 1. Scris ºi citit
2. Povestirea oralã
Continuãm serialul activitãþilor de fãcut cu copiii. Ideile sunt preluate ºi adaptate 3. Memorarea
4. Audiþii & ascultarea cu
dintr-un articol foarte util: “10 lucruri de fãcut cu copiii înaintea vârstei de 10 ani”. atenþie a unui text
treburile casei pentru a fi de ajutor, se 5. Rugãciune în familie
8. Munca & slujirea altora va simþi util: “sunt de ajutor ºi familia 6. Arte & lucru manual
Dezvoltaþi în copii dragostea pentru muncã are nevoie de mine”. 7. Excursii & bibliotecã
ºi ajutorarea altora. De când copilul este mic ar Vã sugerez sã scrieþi câte un program pen- 8. Munca & slujirea altora
trebui sã i se dea de îndeplinit în mod regulat tru fiecare copil. Programul trebuie sã fie bine 9. Disciplina
munci casnice. Nu doar sã hrãneascã cãþelul sau organizat, sã scrie în el cine, când ºi ce are de 10. Jocuri & explorare
sã îºi facã patul. Un copil de 5 ani este perfect ca- fãcut, ºi sã fie afiºat la bui sã vã reevaluaþi prio-
pabil sã punã farfuriile la loc, sau sã împãtu- loc vizibil. Asiguraþi-vã 9. Disciplina ritãþile.
reascã rufele. Un copil de 10 ani poate sã prepare cã sunt bine înþelese con- Am observat în viaþa noas- - Nu permiteþi copilu-
o mâncare simplã, de la început la sfârºit. Copiii secinþele neascultãrii. trã cã atunci când disciplina- lui sã va ignore. Când îi
de toate vârstele pot face curat în casã. Mama nu Odatã cu munca, rea copiilor este neglijatã a- spuneþi ceva, asiguraþi-vã
ar trebui sã adune jucãriile de pe jos. copiii trebuie sã înveþe vem dificultãþi în ceea ce pri- cã este atent.
La adolescenþã un copil ar trebui sã fie capa- sã-i ajute pe alþii. Pu- veºte învãþatul. Copiii nu vor - Nu permiteþi copilului
bil sã se ocupe de întreþinerea casei, de la gãtit ºi teþi vizita împreunã cu dezvolta niciodatã auto-dis- sã vã conducã. El trebuie
curãþenie ºi pânã la îngrijirea fraþilor mai mici. ei un cãmin de bãtrâni, ciplinã dacã pãrinþii nu îi în- sã se conducã pe sine în-
Asta nu doar cã îi ajutã sã aprecieze munca în sau puteþi gãsi multe vaþã cum. Iar copiii care nu suºi. Omul trebuie sã fie
timp ce îi ajutã ºi pe pãrinþi, dar le va fi de ajutor alte oportunitãþi de a-i sunt auto-disciplinaþi vor stãpân pe sine înainte de a
când vor fi la casele lor. ajuta pe alþii. avea multe eºecuri, în spe- conduce pe alþii. Nimeni
Nu faceþi pentru copiii voºtri ceea ce pot cial la învãþãturã. Puneþi-vã nu va învãþa sã se stãpâ-
sã facã singuri. În primul an de viaþã e ne- urmãtoarele întrebãri: neascã pe sine lãsându-se
voie sã faci totul pentru copilul tãu, dar dupã “Sunt mulþumit de condus de poftele sale; va
asta situaþia ar trebui sã se schimbe rapid. El felul în care mã ascultã învãþa sã se stãpâneascã pe
poate învãþa sã facã multe lucruri singur. copiii mei?” sine doar supunându-se
Dacã faceþi toate treburile în casã ºi copilul “Îmi place sã fiu în voinþei altuia. Dacã veþi
stã degeaba, el va învãþa urmãtorul lucru: preajma copiilor mei?” învãþa copilul sã se cunoas-
“sunt aºa de important, încât toþi mã “Copiii mei mã cin- cã pe sine ºi sã se auto-con-
servesc”. Dar dacã învaþã sã facã treburile stesc ºi mã respectã?” ducã, atunci el va fi capabil
singur, va cãpãta încredere în sine: “pot sã Dacã rãspunsul la aces- sã facã ceea ce i se încre-
fac asta singur”. ªi dacã va învãþa sã facã te întrebãri este “nu” va tre- dinþeazã.

Generozitatea - un suflet mare într-uun trup de copil
care se aflã în greºealã sau socotit generos. Invidia nu dove-
Adesea întâlnim în lecturile noastre cuvintele “suflet încurajarea celui care este deºte decât neputinþa celui care
generos” ºi, îndeobºte, îl înþelegem ca fiind ceva de o largã încercat de o suferinþã. Mai se lasã stãpânit de ea. Un invi-
bunãtate. Dar pentru a-i educa pe copiii noºtri astfel încât presus de toate rãmâne însã ru- dios va coborî întotdeauna pe
sã fie generoºi, este necesar sã înþelegem mai precis la ce se gãciunea cãtre Dumnezeu ros- scara omeniei, în loc sã urce.
referã acest cuvânt ºi sã realizãm cã generozitatea este o titã de copil în folosul celor Ultima condiþie care se mai
treaptã vitalã spre desãvârºirea lor spiritualã. apropiaþi lui sau a celor aflaþi în cere pentru a fi generos pe
Mai întâi de toate, este ge- pe cel care are nevoie, renun- nevoie, deoarece cu cât sufletul deplin este capacitatea de a ier-
neros copilul care respinge þând la orice egoism. celui ce se roagã este mai nevi- ta pe cei care-þi greºesc. Acela
zgârcenia sau lãcomia. De obi- Ajutorul poate fi dat în novat, cu atât puterea rugãciu- care umblã numai dupã rãz-
cei, aceste douã rele merg îm- douã feluri: în primul rând în- nii este mai mare. Iar copilul bunare ºi nu uitã nici o ofensã
preunã, deoarece zgârcitul ar tr-un mod material, de pildã sã are, îndeobºte, un suflet mai sau nedreptate fãcutã de un a-
vrea sã aibã tot mai mult, iar la- îi dãruiascã altui copil ceva de nevinovat decât adultul. propiat, nu poate fi cu adevãrat
comul nu vrea sã cedeze uºor care acela are trebuinþã, sau îm- Dar nu ajunge pentru a fi generos.
din ceea ce a ajuns sã deþinã. A prumutându-i un obiect care-i cu adevãrat generos sã refuzi Generozitatea înseamnã deci
fi zgârcit sau lacom însemnã a lipseºte la un moment dat, sau zgârcenia ºi lãcomia ºi sã ajuþi dãrnicie atât în plan material,
preþui valorile materiale în mod fãcându-i un cadou. În al doilea pe oricine are nevoie cu ceea ce cât ºi spiritual, refuzul invidiei
exagerat, aºezându-le deasupra rând, se poate oferi un ajutor poþi; mai este necesar ºi sã nu fi ºi cât mai multã iertare. Un
valorilor spirituale sau morale. spiritual: intelectual, de exem- invidios. Copilul care nu se bu- suflet generos este cu adevãrat
Generozitatea înseamnã toc- plu ajutând un coleg la înþe- curã în sufletul sãu de succese- un suflet mare, chiar dacã se as-
mai o valoare ºi o atitudine mo- legerea unor lecþii, sau moral, le meritate ale colegilor sau cu- cunde într-un trup mic de copil.
ralã care te îndeamnã sã-l ajuþi cum ar fi sfatul bun dat celui noscuþilor, moral nu poate fi Laura Ciolan
Naºterea Maicii Domnului
Dragi copii, În acest timp Ana, soþia lui, se
Dupã ce în luna august am avut un ruga în casa lor din Ierusalim. Când
post întreg dedicat Maicii Domnului ºi se rugau, un înger i-a anunþat pe
marea sãrbãtoare a Adormirii ei, în fiecare cã vor avea un copil al cãrui
luna septembrie avem un alt praznic nume va fi cunoscut în toatã lumea.
închinat Nãscãtoarei de Dumnezeu: pe Ioachim s-a întors acasã ºi la timpul
8 septembrie sãrbãtorim Naºterea potrivit li s-a nãscut o fetiþã, pe care
Maicii Domnului. au numit-o Maria.
Sã vã spun câte ceva despre acest Ea este cea care a fost atât de
mare eveniment pentru noi toþi: pãrinþii curatã încât Dumnezeu a ales-o sã Îl
Mariei, Ioachim ºi Ana, nu aveau nascã pe Hristos. Devenind Maica
copii. Deºi s-au rugat mulþi ani pentru Domnului, ea este o Mamã ºi pentru
un copilaº, Dumnezeu nu a rãspuns noi toþi, atotputernicã ajutãtoare ºi
rugãciunii lor ºi iatã cã ajunseserã la o rugãtoare pentru toþi oamenii. La ea
vârstã înaintatã fãrã a avea moºtenitori. putem sã alergãm oricând ºi sã îi
De aceea erau foarte triºti, pentru cã în spunem în rugãciune necazul nos-
vremea aceea era o mare ruºine sã nu ai tru. Iar pentru a ne afla mereu sub
copii. Într-o zi, pe când se dusese la paza ei, nu trebuie decât sã rostim
Templu sã aducã o jertfã, Marele Preot cât mai des cea mai simplã rugãciune: Domnului pe care o aveþi în casã sau
l-a învinuit pe Ioachim. Pentru a-ºi “Preasfântã Nãscãtoare de Dumnezeu colþul vostru de rugãciune ºi rugaþi-vã
ascunde ruºinea, el s-a retras în munþi, miluieºte-ne pe noi”. împreunã cu cei dragi înaintea ei. Nu
printre pãstori ºi turmele lor, pentru a Temã: În seara dinaintea sãrbãtorii uitaþi sã duceþi ºi la bisericã flori, pen-
se ruga ºi mai puternic lui Dumnezeu. împodobiþi cu flori icoana Maicii tru a se împodobi icoana praznicului!

coalã se usucã
5o coalã de carton
subþire, colorat
& dupã ce desenul s-a
uscat, decupaþi-l de pe foaie
Dragi copii, poate 5o foaie de desen
5acuarele ºi pensulã
& aplicaþi pe spatele sãu
lipici ºi lipiþi-l de cartonul
în curând veþi serba
5lipici colorat
ziua de naºtere a pã-
rinþilor, sau a bunicilor, 5foarfecã
5un perforator
& decupaþi cartonul în jurul
desenului, lãsând o margine
ºi nu ºtiþi ce sã le faceþi
cadou, astfel încât sã îi 5o panglicã coloratã latã de aproximativ un cen-
timetru
bucuraþi, fãrã sã fie Cum procedaþi: & în partea de sus faceþi o
nevoie sã faceþi mari
eforturi financiare. & coloraþi palma mâi- gaurã cu perforatorul, intro-
nii stângi cu culoarea pre- duceþi în ea panglica ºi înno-
Noi ne-am gândit sã feratã, folosind acuarelele daþi-o sub formã de fundiþã
vã ajutãm ºi sã vã dãm ºi o pensulã
o idee despre ce aþi pu-
tea confecþiona - ºi anu- & cu grijã aplicaþi Pe spatele tabloului pu-
palma coloratã pe coala teþi scrie o urare pentru cel
me un mic tablou cu de desen, astfel încât sã cãruia îi este destinat cadoul,
amprente de mânuþe. rezulte o amprentã a mâ- precum ºi data confecþio-
Pentru a-l realiza nuþei voastre nãrii lui, ºi, bineînþeles, cine
puteþi cere ajutorul pã-
rinþilor sau al unui frate & mergeþi sã vã spã- este autorul.
laþi bine-bine pe mâini în
mai mare. Aveþi nevoie timp ce amprenta de pe Vã dorim activitate plãcutã!
de:
Paginã realizatã de Irina Constantinescu

CMYK
Trup ºi suflet 13
Mitul vieþii eterne: celulele stem
În numãrul trecut al revistei noastre, vorbind despre clonarea în scopuri
terapeutice, menþionam posibilitatea ºtiinþei de a trata diferite maladii prin
producerea celulelor stem. Ce sunt aceste celule stem, ce rol au ele, cum pot
vindeca anumite maladii ºi care sunt implicaþiile etico-morale în acest dome-
niu, iatã câteva întrebãri la care vom reflecta în cele ce urmeazã.
de laborator sugereazã cã inocularea ce-
Ce sunt celulele stem? lulelor stem în zonele atinse de anumite
Celulele stem sunt celule care pãs- boli (diabet, Parkinson, Alzheimer, trau-
treazã proprietatea de a se reînnoi conti- matisme medulare, boli cardiace, arsuri fiind o lucrare divino-umanã. Este o mon-
nuu prin diviziune celularã ºi care se pot etc.) se pot diferenþia în aºa mãsurã încât struozitate sã se creeze oameni numai cu
diferenþia într-o varietate largã de celule sã compenseze pierderea funcþionalã a scopul de a fi omorâþi pentru salvarea alto-
specializate. Existã trei mari categorii de organului respectiv. Spre exemplu, un ra. Acest lucru nu poate fi acceptat din
celule stem: celule stem embrionare, ce- pacient cu diabet insulinic, în urma unei punct de vedere creºtin. Sf. Apostol Pavel
lule stem adulte ºi celule stem din cor- injecþii cu astfel de celule specializate îºi spune cã nu putem birui rãul cu rãu (Rom.
donul ombilical. poate redobândi funcþia pierdutã a pan- 12:17). Nu putem pãstra viaþa cu preþul
Celule stem embrionare sunt celule pro- creasului de a secreta insulinã. uneia sau chiar mai multor vieþi.
venite din primul stadiu al dezvoltãrii uma- Dacã tratamentul cu celule stem adulte J. Jacobse afirma cã aceste tehnici mo-
ne. Un embrion aflat între trei ºi cinci zile, ºi celule stem din cordonul ombilical nu derne utilitariste merg împotriva porun-
conþine celule stem angajate în crearea dife- ridicã probleme morale deosebite, proble- cilor lui Hristos. “Hristos ne învaþã cã tre-
ritelor þesuturi ºi organe pentru viitorul fãt. ma se pune în cazul celulelor stem embri- buie sã ne dãm viaþa pentru aproapele, nu
Celulele stem din cordonul ombilical onare. sã-i luãm viaþa sa pentru a o pãstra pe a
sunt celule multipotente, adicã prin divi- noastrã. Trebuie sã ducem crucea a-
ziune pot da naºtere oricãrui tip de celule De unde provin celulele stem proapelui, nu sã-l crucificãm pe ea.”
din cele 220 celule diferite existente în embrionare?
Într-adevãr, cu ajutorul tehnicilor
corpul uman.
moderne viaþa omului s-a dovedit cã
Ele pot fi prezervate ºi conservate du- Existã patru surse majore. poate fi prelungitã. Ne punem întrebarea
pã naºterea fãtului pentru un timp nedeter- Prima sursã sunt clinicile de fertilizare care este scopul unei vieþii atât de lungi?
minat. Cordonul ombilical este separat de “in vitro”. Embrionii care din diferite mo-
fãt imediat dupã naºtere ºi în condiþii nor- tive nu sunt implantaþi în uterul unei ma- Dacã scopul ei, izvorât din credinþa în
male este aruncat. În þãrile în care existã me, pot fi folosiþi în scopuri de cercetare. Dumnezeu ºi viaþa viitoare este mântuirea,
programe specializate, la cererea pãrinþilor acordarea de timp pentru reflecþie ºi
A doua sursã sunt celulele rezultate pocãinþã, totul pare a fi în regulã. Mi-e
ºi contra cost, acest cordon ombilical din fecundarea ovulelor ºi spermato-
poate fi prezervat în condiþii speciale în zoizilor aflaþi în “bãnci de fertilitate”. teamã însã cã, de fapt, scopul prelungirii
ideea cã dacã fãtul sau un membru al fami- vieþii pãmânteºti este tocmai necredinþa în
A treia sursã sunt celulele stem embri-
liei are nevoie de un transplant de celule onare create prin clonare. Aceastã tehnicã Dumnezeu ºi viaþa de veci. Dacã nu cre-
stem la o datã ulterioarã, se poate încerca contopeºte o celulã (de la pacientul care dem cã existã viaþã dupã moarte atunci tre-
folosirea lui. Actualmente existã în lumea are nevoie de terapia prin celule stem) cu buie fãcut ceva ca sã o prelungim pe
vesticã bãnci de celule stem din cordonul un ovul donat. Nucleul ovulului este aceasta, se încurajeazã necredinciosul
ombilical care au o vechime de peste 15 înlocuit cu nucleul din celula pacientului. modern. Este singura lui ºansã, dupã jude-
ani. Acest ovul este stimulat chimic sau elec- cata sa îngustã.
Celulele stem adulte se gãsesc atât la tric sã se dividã iar embrionul rezultat va Se impun cãutate cãi alternative de
adult cât ºi la copil ºi au rolul de a înlocui purta materialul genetic al pacientului ast- cercetare în medicinã care sã nu ridice ast-
celulele distruse sau moarte cu altele noi fel scãzând ºansele ca organismul sã res- fel de probleme grave de eticã ºi moralã.
cum ar fi: globulele roºii, fibrele muscu- pingã celule stem implantate. Spre exemplu în geneticã se cunoaºte cã
lare, nervii etc. Ultima sursã sunt fetuºii proveniþi celulele stem se pot preleva chiar ºi de la
Tratamentul cu celule stem din avorturi în primul trimestru de adulþi, ºi nu este necesar sã clonezi o fiinþã
sarcinã. umanã pe care apoi sã o omori, pentru a le
Probabil cel mai cunoscut tip de trata- obþine. Mai mult chiar, se pare cã
ment în care sunt folosite celulele stem Celulele stem - "piese de schimb" celulele obþinute pe aceastã cale
adulte este transplantul de mãduvã osoasã pentru omul modern? pot fi mai uºor mânuite decât
la pacienþii cu leucemie, cu anumite tipuri cele obþinute din embrioni umani.
de cancer sau cu diferite boli de sânge. În Una dintre problemele cele mai Deºi Biserica nu s-a pronunþat definitiv
acest caz celulele transplantate provin fie serioase în ceea ce priveºte tratamentul cu asupra acestor probleme, o astfel de cale
prin recoltarea de la o rudã de sânge, fie de celule stem embrionare este cã o datã intuitiv este mult mai apropiatã de învãþã-
la pacientul însuºi ºi nu implicã niciun risc recoltate aceste celule, embrionul este tura Bisericii ºi poate conduce în viitor la
major pentru donator. practic ucis. vindecarea multor boli ºi suferinþe.
Anumite studii efectuate pe animale Viaþa omului începe de la concepþie, Pr. Alexandru Stanciu
CMYK
14 Actualitatea religioasã
Bucuria este deplinã
Tabãra creºtinã „Dragoste ºi prietenie“ doar împãrtãºitã
Printre puþinele activitãþi dedicate exclusiv adolescenþilor s-a numãrat Au fost multe momente frumoase. Aº
anul acesta ºi a IV-a ediþie a taberei creºtine organizate în Munþii Þibleºului - aminti focul de tabãrã, în jurul cãruia ne-am
o pildã ºi pentru alte comunitãþi ortodoxe. Pe parcursul a douã serii, una pen- strâns ºi am cântat, concursul “În cãutarea
tru clasele VII-VIII, alta pentru X-XI, între 16-24 iulie, 69 de adolescenþi s-au comorii”, discuþiile pe grupe, destul de ani-
întâlnit pentru a discuta, a se juca, a se plimba ºi a se ruga împreunã. Despre mate, ºi drumeþia. Urcuºul spre munte se
ce s-a întâmplat acolo ne povesteºte Ramona Pop, profesoarã de religie la aseamãnã cu urcuºul duhovnicesc. Singur nu
Colegiul Economic “N. Titulescu”, Baia Mare:
Nu sunteþi singuri! bertate” înþeleasã în mod greºit, pen-
Tabãra creºtinã “Dragoste ºi prietenie” tru cã fiecare abuz aduce dupã sine
e o cale spre inima tânãrului. Aici adoles- durere ºi suferinþã. Ca sã devii liber,
cenþii gãsesc un mod de viaþã sãnãtos, de- trebuie sã te robeºti, sã devii rob al lui
parte de zgomotul ºi tentaþiile lumii aces- Dumnezeu, pentru cã unde este Dum-
teia, un loc unde rugãciunea, munca în echi- nezeu, acolo este libertatea. Acesta
pã, jocul, cântarea religioasã, drumeþia, acti- este paradoxul creºtin. Doar trãind
vitãþile practice ºi sportul se împletesc în dupã voia lui Dumnezeu ajungi la
mod armonios. Ce poate fi mai frumos pen- adevãrata libertate, când nu mai eºti
tru un tânãr în ziua de azi, decât sã desco- robul plãcerilor pe care dacã nu le
pere cã ºi alþi tineri îl cautã pe Hristos, cã îndeplineºti eºti chinuit de ele, ci eºti S-au jucat „cãutând comoara“...
nu este singur ºi cã Biserica vine în în- poþi urca pe munte, aºa cum singur nu te
tâmpinarea lui? Tinerii care vin în tabãra poþi mântui. Urcuºul pe munte e plin de
din Munþii Þibleºului leagã noi prietenii greutãþi, cere efort fizic ºi intelectual; când
sau le adâncesc pe cele deja existente. simþi cã þi-e greu, cã nu mai poþi înainta,
Anul acesta a avut loc a IV-a ediþie a ceri ajutorul celor din jur, te rogi lui Dumne-
taberei organizate de Parohia Ortodoxã zeu sã te ajute sã înaintezi. Aºa ºi în viaþã,
“Înãlþarea Domnului” din Tg. Lãpuº, prin fiecare om are parte de suferinþe, de greu-
Pãrintele Florin Stan, în colaborare cu Gru- tãþi, ºi singur nu le poate duce; astfel, cere
pul ªcolar Tg. Lãpuº ºi Liceul Teoretic ajutorul celor din jur ºi se roagã. ªi chiar
“Petru Rareº” din acelaºi oraº. Ca ºi în dacã reuºeºti sã ajungi singur în vârful
anii trecuþi, foarte mulþi tineri au dorit sã muntelui, nu ai nicio bucurie dacã nu
vinã în tabãrã, pentru cã pãrintele îi pri-
veºte mereu cu ochi blânzi ºi le vorbeºte ... s-au rugat...
cu blândeþe ºi dragoste. În plus, cadrul
natural în care se desfãºoarã este un loc bi- liber sã faci sau nu ceea ce vrei, rea-
necuvântat de Dumnezeu. Aici, în Munþii lizând cã toate îþi sunt îngãduite, dar nu
Þibleºului, în cabana de pe Valea Minghet, toate îþi sunt de folos.
Tinerii au fost foarte activi, comu-
tinerii au petrecut douã sãptãmâni în care
nicativi, implicaþi în activitãþile desfã-
au trãit mai aproape de Dumnezeu. ºurate. Au rostit împreunã rugãciunile
Liberi, dar responsabili de dimineaþã ºi de searã, s-au rugat
împreunã la începutul ºi la sfârºitul
Tema ediþiei de anul acesta a fost: mesei, unii dintre ei cunoscându-le, ...s-au sprijinit ºi
“Libertate ºi responsabilitate”. Tinerii au alþii întâlnindu-se pentru prima datã cu s-au bucurat împreunã.
avut ocazia sã afle ce este libertatea ºi ce aceste rugãciuni. Cântarea ºi citirea la aduci ºi pe altcineva cu tine, sã vã bucuraþi
nu este libertatea, au avut ocazia sã vor- stranã în timpul slujbelor a fost o expe- împreunã de frumuseþile dãruite de
beascã despre diferenþa dintre “a face ce rienþã ineditã ºi i-a marcat pe mulþi dintre Dumnezeu. Când ajungi pe culme, nu te
vrei” ºi “a fi liber sã faci ce vrei”, confun- ei. ªi-au unit cu toþii glasurile în cântarea mai gândeºti la greutatea drumului, ci la
date de multe ori. Ei au înþeles cã deviza: religioasã care a rãsunat în liniºtea pãdurii, bucuria de a te afla acolo, la bucuria ºi feri-
“E viaþa mea ºi fac ce vreau cu ea, e cor- aducând slavã lui Dumnezeu. Am întâlnit cirea de a fi în vârful muntelui ºi de a
pul meu ºi fac ce vreau cu el” este o “li- tineri dornici de o viaþã frumoasã ºi curatã. admira mãreþia creaþiei lui Dumnezeu.
Însã, pânã ajungi e nevoie de multã, multã
www.episcopia-italiei.it site-ul oficial. Scopul acestuia este sã ofere
informaþii celor care vor sã cunoascã rugãciune, de fapte bune ºi de credinþã.
Românii plecaþi la muncã în Italia au structura ºi organizarea episcopiei, activi- Tinerii se ajutau unii pe alþii sã urce pe
acum acces mult mai uºor la informaþii tãþile care se desfãºoarã aici, date de con- munte. La fel, la coborâre, “îºi purtau
privind viaþa bisericeascã a comunitãþii tact, dar ºi fotografii ºi alte resurse. Site-ul sarcinile, unii altora”, se ajutau între ei.
ortodoxe române din aceastã þarã. Epis- oferã toate informaþiile minime necesare ºi Drumeþia, ca ºi tot ce se întâmplã în tabãra
copia Ortodoxã Românã a Italiei, înfiin- este încã în construcþie, urmând sã fie creºtinã, te ajutã sã te cunoºti pe tine însuþi.
þatã de curânt, ºi-a lansat vineri, 1 august, adãugate ºi alte rubrici. N. C. Prof. Ramona Pop
Sfinþii, prietenii noºtri 15
Sfinþii Adrian ºi Natalia, „soþi fericiþi“ La scurtã vreme,
unul dintre bãrbaþii de
seamã ai Nicomidiei, un
În copilãrie nu-mi plãcea numele meu: încurajat sã rãmânã tare în tribun, a obþinut acordul
Natalia. Rezonanþa sovieticã care îmi rãz- credinþã, îndemnându-i ºi pe împãratului de a o lua în
bãtea mai ales din alintãtura (bine inten- ceilalþi 23 sã îl întãreascã ºi sã cãsãtorie pe vãduva Na-
þionatã, de altfel) Nataºa, dar ºi raritatea nu- se roage pentru soþul ei. talia. Auzind însã aceas-
melui, mã fãceau adesea sã mã întreb unde Apropiindu-se clipa muce- ta s-a rugat cu lacrimi ºi
l-or fi gãsit pãrinþii mei. Am aflat la timpul niciei lui, temnicerii i-au îngã- a primit rãspuns de la u-
rânduit de Dumnezeu cã în dreptul datei duit tânãrului sã meargã acasã nul dintre cei 23 de muce-
de 26 august în calendarul ortodox este sã-ºi ia rãmas bun. Vãzându-l nici. Acesta i-a spus cã
trecut numele Sfinþilor Mucenici Adrian ºi cã vine, Natalia, crezând cã Dumnezeu nu a uitat-o,
Natalia. M-am bucurat atunci cã port nu- ºi-a pierdut curajul ºi a fugit aºa cum nici mucenicii
mele unei sfinte, iar când am citit viaþa ce- din temniþã, a încuiat uºa ca- nu au uitat dragostea cu
lor doi am mulþumit Domnului pentru in- sei ºi a strigat la el, învinovã- care i-a îngrijit în tem-
spiraþia pe care le-a dat-o pãrinþilor mei þindu-l cã este un lepãdat de niþã, iar ca sã ajungã cât
când mi l-au pus ºi Îl rog sã-mi ajute sã nu Hristos ºi iubitor al vieþii aces- mai degrabã la ei trebu-
port doar numele Sfintei Natalia, ci ºi vir- teia, aducându-i aminte de cu- ie sã meargã la locul un-
tuþile ei, la mãsura nevredniciei mele. vintele Domnului care spunea de sunt sfintele lor moaº-
Sfinþii Adrian ºi Natalia au trãit în se- cã ºi El se va lepãda de cei ca- te. Trezindu-se din somn,
colul IV în Nicomidia, în vremea împãra- re se leapãdã de El în faþa oa- Natalia a luat cu ea doar
tului Maximian, un aprig prigonitor al menilor. Dar când a aflat cã þe- braþul Sfântului Adrian
creºtinilor. Erau amândoi din familii foarte lul venirii lui era altul decât îºi ºi a fugit repede spre
bogate ºi se cãsãtoriserã de 13 luni. Adrian închipuia, s-a bucurat ºi l-a sãrutat, iar A- malul mãrii, unde a gãsit o corabie care se
avea 28 de ani ºi era mare dregãtor. Într-o drian s-a minunat de înþelepciunea ºi cre- îndrepta spre Bizanþ. Aici, intrând în bise-
zi, la curte au sosit 23 de bãrbaþi creºtini dinþa soþiei lui, care în loc sã cedeze ispitei rica unde erau sfintele moaºte, s-a umplut
arestaþi din ordinul împãratului. Vãzân- de a cãuta o cale mai uºoarã pentru viaþa de bucurie. Aºezând braþul soþului ei lângã
du-i plini de rãni adânci în urma chinurilor ei, îºi îndemna soþul sã meargã la moarte. trupul lui, a îngenuncheat ºi s-a rugat
la care fuseserã supuºi, dregãtorul Adrian Întorcându-se amândoi la temniþã, îndelung. La scurtã vreme, dupã ce Sfântul
a fost surprins de feþele lor calme ºi blânde Natalia a vãzut cã rãnile sfinþilor întem- Adrian i s-a arãtat în vis ºi i-a spus cã este
ºi i-a întrebat pentru ce rabdã asemenea niþaþi erau adânci ºi pline de puroi. Dupã primitã la cer ºi Domnul o aºteaptã, Natalia
torturi. Când aceºtia i-au dat mãrturie ce i-a îngrijit cu mâna ei, a poruncit slujni- a adormit din nou ºi nu s-a mai trezit, pen-
despre dragostea lui Hristos ºi rãsplãtirile cei sã îi aducã de acasã pânzã finã ºi tru cã sufletul ei plecase la odihna cea veº-
cu care Acesta îi aºteaptã pe cei care nu se curatã, cu care a legat rãnile mucenicilor. nicã împreunã cu Domnul ºi cu soþul ei,
leapãdã de numele Lui, Adrian le-a spus A venit ºi ziua când Adrian avea sã pentru care a avut o dragoste neþãrmuritã.
celor care înregistrau numele arestaþilor sã îndure bãtãile pe care ceilalþi le primiserã În vieþile sfinþilor întâlnim adesea soþii
îl scrie ºi pe el, pentru cã vrea sã fie creºtin. deja. Îmbãrbãtat ºi de cei împreunã pãti- care îi implorã pe soþii lor sã se lepede de
Când soþia sa, Natalia, a aflat de întem- mitori cu el, ºi de Natalia, care îi spunea cã credinþã, pentru a scãpa de moarte, fãcând
niþarea lui, a început sã plângã. Însã când i suferinþa înduratã în aceastã viaþã este astfel crucea mucenicilor mult mai greu de
s-a spus cã era întemniþat pentru Hristos scurtã, însã slava muceniciei este veºnicã, suportat. Iatã însã ºi un exemplu (ºi nu e
lacrimile i s-au transformat în bucurie, cãci el a primit loviturile cãlãului cu o aseme- singurul) de soþie credincioasã, pentru care
în tainã ea era creºtinã. S-a îmbrãcat cu nea seninãtate încât împãratul s-a înfuriat lumea aceasta cu bucuriile ei nu este mai
haine luminoase ºi a fugit repede la tem- ºi a poruncit sã fie bãtut ºi mai tare. presus de Bucuria cea adevãratã pe care o
niþã, unde l-a binecuvântat pe soþul ei pen- Peste câteva zile, Natalia l-a rugat pe avem doar de la Dumnezeu. Ea nu dã curs
tru hotãrârea de a muri ca mucenic ºi l-a Adrian ca atunci când se va întâlni cu slãbiciunii omeneºti care îi spune cã este
tânãrã, cã nu s-a bucurat încã de viaþã, cã
CeADRIAN
înseam- vinenãdenlauromanul
meleHadrianus,
meu? Hristos mai întâi sã cearã îndurare pentru
ea, ca sã fie luatã la cer, pentru a nu nu are nici mãcar un copil ºi cã va rãmâne
rãmâne pe mâna necredincioºilor care o singurã, ci cu o tãrie bãrbãteascã stã alãturi
care înseamnã “din Hadria” (un oraº în nor- vor sili sã se mãrite cu un pãgân. de soþul ei în cele mai grele clipe ºi îl încu-
dul Italiei, de la care vine ºi numele Mãrii Venind ºi ziua martiriului, Adrian a ce- rajeazã necontenit pânã în ultima clipã.
Adriatice). Pentru cã împãratul roman A- rut ca el sã fie primul martirizat. În timpul Un exemplu de iubire ºi de cãsnicie
drian a fost un prigonitor al creºtinilor, schingiuirii, soþia lui a stat lângã el, întãrin- ancoratã în Hristos, oameni ca ºi noi care
numele s-a rãspândit printre creºtini abia du-l pânã la sfârºit, când braþele ºi picioa- din dragostea lor pentru Dumnezeu au
dupã ce au existat câþiva martiri care l-au rele mucenicilor au fost zdrobite cu cio- ajuns sã fie numiþi “soþi fericiþi, în viaþã ºi
purtat. Astãzi avem mai mulþi sfinþi care îl canul pe nicovalã. Natalia a izbutit sã ia în în moarte nedespãrþiþi”, cãrora le spunem
poartã, majoritatea fiind martiri din timpul tainã braþul zdrobit al soþului ei; l-a uns cu în acatistul închinat lor: “sarcina unul altu-
persecuþiilor primelor veacuri creºtine. mir ºi l-a învelit într-o pânzã de purpurã. ia sã purtãm ne-aþi învãþat” sau “Bucura-
NATALIA - vine din latinul natalis = Restul moaºtelor Sfântului Adrian ºi ale þi-vã, cuplu ce întãriþi legãturile cãsãto-
referitor la naºtere. Din epoca creºtinã celorlalþi douãzeci ºi trei dimpreunã cu el riei”, “Bucuraþi-vã, cei care chipul ade-
Natalis sau Natale este Naºterea Domnului au fost duse în Bizanþ, de cãtre câþiva creº- vãratei însoþiri creºtineºti ne-aþi arãtat”.
la anumite popoare romanice. tini ce fugeau de prigoana lui Maximian. Natalia Corlean
16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sf. Ierarh Nicolae“
din Olteþ
De curând, la invitaþia pãrintelui paroh
Ovidiu Bostan, am intrat pentru prima
datã în biserica din Olteþ, cu ocazia sã- curoasã sã fie preoteasã în sa-
vârºirii Tainei Sf. Maslu. Am gãsit aici o tul ei. S-au luat cu binecuvân-
bisericã frumoasã, luminoasã ºi îngrijitã, tarea celor douã confesiuni,
care are tot ce-i trebuie: picturã, strane noi iar confesiunea bãrbatului a
ºi mobilier sculptat în lemn de stejar. I-am învins. “Aceasta dovedeºte
încã o datã ce încurcãturã za-
fericit pe aceºti oameni binecuvântaþi de darnicã ºi ce copilãrie, care se
Dumnezeu, care se bucurã de un asemenea sfarmã de cea dintâi potri-
locaº de cult, dar ºi de un preot pe care eu îl vire a intereselor, e aceastã
cunosc de ceva vreme ca fiind un rugãtor dezbinare a românilor în do-
puternic, un om serios ºi sensibil, dedicat uã legi de acelaºi rit, în douã
slujirii lui Dumnezeu prin preoþie. trupuri pentru aceeaºi faþã” -
Olteþul se aflã pe DN1 înspre Sibiu, la remarcã Nicolae Iorga.
17 km de Fãgãraº. Numele localitãþii este În 1948, tot în urma presiunii
recent, din cele mai vechi timpuri ºi pânã autoritãþilor, ca ºi la 1700, are loc o
în vremea regimului comunist purtând schimbare în masã a confesiunii
numele de Beºimbac. multor fãgãrãºeni. În sens invers de
În ceea ce priveºte istoria vieþii bi- data aceasta, adicã de la greco-ca-
sericeºti a satului, primul eveniment
care trebuie marcat este apariþia uni-
aþiei. Începând cu anul 1697 în
Transilvania se instaleazã regimul Malanca. În acelaºi an, la 6
habsburgic. La scurt timp, stãpâni- decembrie, biserica a fost
rea, ca sã îi supunã mai uºor pe ro- sfinþitã de ÎPS Antonie Plã-
mâni, care prin credinþa lor ortodoxã mãdealã.
þineau legãtura cu fraþii lor de peste Înfrumuseþarea bisericii a
munþi, încearcã sã le impunã greco-
Pr. Ovidiu Bostan fost continuatã de preotul
catolicismul, mai întâi cu forþa, apoi Gheorghe Cismaº, paroh
ispitindu-i cu tot felul de avantaje între 1986-2007, în timpul cãruia lãcaºul
materiale ºi sociale. Aºa pãtrunde ºi de cult a fost împodobit cu icoane prãzni-
în Beºimbac uniaþia, iar în 1732 con- care noi, strane foarte frumos sculptate în
scripþia episcopului greco-catolic lemn de stejar (2002), geamuri de tip ter-
Inochentie Micu consemneazã cã se înfi- tolicism revin la ortodoxie. Atunci s-au mopan cu semnul crucii pe ele, cu rame
inþase deja aici o parohie unitã care avea întors ºi olteþenii; dupã 1989, când au care imitã lemnul de nuc. Prin strãdania
150 de suflete. Pe la anul 1760 erau doi primit libertate religioasã, au ales sã aceluiaºi preot ºi a credincioºilor olteþeni
preoþi uniþi la 17 familii ºi 3 preoþi orto- rãmânã ortodocºi. au fost schimbate podelele cu altele noi
docºi la 57 de familii. Biserica satului era Biserica actualã din Olteþ, cu hramul din lemn, biserica a fost mochetatã, iar din
folositã de greco-catolici, ortodocºii ne- “Sf. Ierarh Nicolae”, a fost construitã în 2006 are încãlzire centralã pe gaz.
având bisericã. anul 1878 pe cheltuiala credincioºilor. Are În anul 2007, la venirea pãrintelui
Din datele consemnate se vede deci cã formã de navã, cu ferestre largi care o fac Ovidiu Bostan, s-a renovat ºi casa paro-
greco-catolicismul a pãtruns treptat în sã aibã un interior luminos. Iconostasul a hialã, construitã încã din 1955, dar care nu
Beºimbac, însã într-un final a cuprins tot fost realizat în anul 1925 din panouri de fusese locuitã de mai bine de 20 de ani.
satul. Istoricul ªtefan Meteº consemneazã lemn de stejar, cu icoane aplicate pe pân- Astfel credincioºii din Olteþ se pot bucura
cum s-a fãcut ºi “convertirea” celor din zã, executate în ulei. astãzi de o bisericã frumoasã, dar ºi de un
urmã ortodocºi: în sat erau doi preoþi; cel Pictura bisericii este bizantinã, realiza- preot vrednic pe care îl au la îndemânã la
unit avea un bãiat, iar cel ortodox o fatã. tã în frescã în anul 1983, de pictorul Pavel orice ceas din zi ºi din noapte.
Bãiatul voia sã devinã preot ºi fata era bu- Virgil din Olteþ, paroh fiind preotul Ioan Natalia Corlean
Str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Irina Constantinescu, Laura Ciolan
Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan (Bucium), Pr. Dorin Cristea (Perºani), Pr.
Redactor ºef: Natalia Corlean Adrian Magda (Victoria), Pr. Alexandru Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK