P. 1
30 de miliarde de euro scapa anual din scriptele oficiale

30 de miliarde de euro scapa anual din scriptele oficiale

|Views: 2|Likes:
Published by magaroc

More info:

Published by: magaroc on Jan 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2013

pdf

text

original

30 de miliarde de euro scapa anual din scriptele oficiale

7 Mai 2008 | 0 comentarii

Voteaza Trimite unui prieten

• • • • • • •

piata, care nu este deplin inregistrat de statisticile oficiale, din cauza unui nivel mai redus sau ridicat de subraportare, presupusa a corespunde evaziunii fiscale”. In inteles comun, economia subterana se caracterizeaza prin munca la negru, contrabanda, importurile de marfuri, cu eludarea achitarii taxelor vamale, mai inseamna traficul de arme, droguri si chiar oameni. Nu trebuie sa intelegem ca toate activitatile subterane nu sunt permise de lege, dar ele „nu sunt comunicate oficialitatilor cu atributii in impozitare” si, astfel, activitatea devine ilicita. Au fost date mai multe definitii fenomenului economiei subterane: „activitate economica ce contravine legislatiei in vigoare cu tenta infractionala, mai mult sau mai putin pronuntata” sau „parte neevidentiata prin statistici oficiale si necontrolata de catre societate”. Sugeram un efort de relationare, pentru a accepta si aspectele pozitive pentru societate si cetatenii sai, pe care le induce economia subterana, pe care am numi-o, in acest sens, economie „bleu”, informala sau paralela, termeni avand conotatie pozitiva, asa cum sunt si efectele induse pentru cetatenii care beneficiaza de efectele lor. Este clar ca economia subterana prezinta unele avantaje si pentru angajator, si pentru angajat, din moment ce ea nu este denuntata, studiile aratand ca somerii sunt cel mai usor impinsi spre economia subterana. 40% din banii trimisi in tara de cele peste doua milioane de romani plecati sa munceasca in strainatate ocolesc canalele oficiale de transmitere; 5,6% din PIB-ul anului 2005, adica 4,14 miliarde euro, a provenit din aceasta sursa, care, astfel contabilizata, tot economie subterana se numeste. In 2007, sumele de bani transmise in tara de romanii care lucreaza in strainatate au fost apreciate la aproximativ sapte miliarde euro, fara a se aprecia modurile in care au intrat in tara, fapt imposibil, de altfel. Munca „la negru”, fara acte legale, afecteaza in special domeniile constructiilor si textilelor. Se impun masuri stricte pentru combaterea fenomenului, lucru greu de realizat, din cauza ca situatia este greu de monitorizat. Din aceeasi categorie

9% din cifra de afaceri si numai 22. Serviciul Roman de Informatii (SRI) a sustinut in raportul sau din 1996. „scapa” inregistrarilor oficiale aproximativ 30 de miliarde de euro anual. In 2005.).• • • • • • » Capitalului strain ii revin 42. Activitatile ilicite din Romania reprezinta. Este clar ca economia subterana nu trebuie neglijata in calculele economice. Concurenta neloiala dezvolta si ea economia subterana. Estimarile realizate mai mult prin ghicire ale dimensiunii economice subterane sunt depasite de masurile insemnate ale muncii care nu intra pe piata si ale muncii marginale cuprinse in economia informala”. de exemplu. angajatului se ridica la suma de 1. Relatia fiscalitate – economie. prin impartirea sumei ce trebuia virata statului. oligarhia rusa supravietuieste in umbra Puterii » Siderurgia autohtona a ajuns la 70% din nivelul anului 2008. vor putea fi limitate cu mai mare usurinta. micul trafic de marfuri la frontiera. munca la negru. 15% in Marea Britanie. ideologii specifice si principii de etica si drept. Hipermarketurile doar au franat » Redusa la tacere de Kremlin. „Din nefericire. Ea este formata din acele activitati a caror existenta nu este cunoscuta in mod oficial si din care rezulta venituri care nu fac obiectul declaratiilor fiscale.6 milioane de lei vechi (care provenea dintr-un salariu brut de 2. Romania fiind pe primul loc dupa acest criteriu intre statele membre UE.5 milioane de lei. traficul de copii. asa incat golurile si inconsistentele sunt cauzate mai mult de problemele de calitate a datelor decat de activitatile economice subterane.. astfel. acestea cuprinzand tranzactiile cu marfuri si servicii neinregistrate pe canalele oficiale. In Romania. Escaladarea fiscalitatii pana in anii 2004-2005 a fost una dintre cauzele care au determinat diversi intreprinzatori sa recurga pe scara larga la avantajele muncii la negru. deoarece „are structuri proprii. Este usor de inteles cum. taxelor si contributiilor legale impuse de stat angajatorului si. 20% in Germania. Ponderea romanilor ale caror venituri nu sunt declarate in totalitate Fiscului. Acestea genereaza venituri considerabile. b) economia de tip mafiot sau economia criminala. totalul impozitelor. aproape cat tot salariul pe care il ridica persoana respectiva. intre 18% si 40% din PIB. prostitutia organizata. cuprinse in economia informala”. astfel ca in 2006 ar fi ajuns. potrivit diferitelor surse. Se obisnuieste impartirea economiei subterane in doua sectoare: a) un sector al activitatilor ascunse din pricina inaltei fiscalitati. care. dupa estimari proprii. statisticile economice sunt imperfecte. de emigranti. meditatiile profesorilor. ca economia subterana din tara noastra este echivalenta cu 49% din PIB-ul Romaniei. potrivit Eurobarometrului muncii la negru. la aproximativ 25%-30% din valoarea PIB. prezentat Parlamentului Romaniei. UE s-a miscat mai repede: 80% » Romania: Mai avem 169 de ani pana la atingerea nivelului de crestere a zonei euro » Viitorul lumii occidentale va fi asigurat de tarile africane si asiatice Scurt istoric Economia subterana a ajuns in atentia specialistilor incepand din anii ‘70 ai secolului trecut. In fiecare din anii urmatori. era 23% in septembrie 2007. care este imposibil de eradicat in totalitate. „Estimarile realizate mai mult prin ghicire ale dimensiunii economice subterane sunt depasite de masurile insemnate ale muncii care nu intra pe piata si ale muncii marginale.1 milioane lei vechi). 30% in Italia. serviciile prestate in schimbul mitei etc. odata intelese de cei avizati. „bleu” O fiscalitate excesiva nupoate fi o solutie viabilapentru a micsora economia subterana. 26% in SUA. Pentru . in mod special cultivarea plantelor din care se obtin droguri si comertul cu droguri. comertul nedeclarat (ascuns) cu arme. evident. 50% in Peru. Bahamas etc. Expertii considera ca marimea tranzactiilor ilicite in PIB este in jur de 60% in Bolivia. A cuantifica exact ponderea acestei economii este o sarcina aproape imposibila. sisteme proprii de securitate”. procentul economiei subterane din tara noastra a scazut cu cateva unitati anual. pentru un salariu net de 1. economia subterana s-a dezvoltat fara a putea fi cuantificate direct aceste influente negative. care apoi se scurg din tara in care au fost realizate catre paradisuri fiscale (Elvetia.5% din forta de munca » Discounterii au luat avant pe timp de criza. de catre angajat si angajator. cand a luat o amploare deosebita.

Responsabila cu implementarea acestei decizii a fost desemnata Imprimeria Nationala. Totodata. comune pe economie. incepand cu data de 1 iulie 2004 toate formularele tipizate cu regim special. datele urmand a fi puse zilnic la dispozitia organelor de control fiscal. Avantajele formularelor personalizate sunt multiple: nu mai exista riscul cumpararii de formulare pentru un utilizator prin procurarea unor documente ale acestuia si emiterea lor de catre alt utilizator. intrucat nu a fost finalizata decat o treime din dosarele aflate „in lucru”. la randul ei.Potrivit revistei de business „Saptamana Financiara”. care permite urmarirea in timp real a distributiei. se executa personalizat. . doar 60% din totalul facturilor fiscale si chitantelor emise in Romania erau personalizate.diminuarea ponderii economiei subterane in PIB. Pana la aceasta data. iar unitatile tipografice abilitate evidentiaza livrarea formularelor printr-un program informatic. suma totala „albita” in 2007 ar putea fi de trei ori mai mare. o serie de tipografii pentru a executa formularele. respectiv datele de identificare ale emitentilor sunt pretiparite pe antetul formularului. care a abilitat. evident nu si aceia al caror scop este de a evita plata obligatiilor catre stat. in Romania. agentii economici sunt si ei avantajati.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->