1

Exemplul 2

Proiectarea unei structuri in cadre de beton armat


1. Precizarea datelor de proiectare

In prezenta lucrare se realizeaza calculul si dimensionarea unei structuri etajate S+P+8E cu
structura in cadre din beton armat. Cladirea are functiunea de birouri si este amplasata in localitatea
Bucuresti. In cele ce urmeaza se face o scurta prezentare a principalelor caracteristici ale cladirii.

Functiuni cladire:
• Etaje curente: birouri, o sala de conferinte, grupuri sanitare;
• Parter: birouri, receptie, grupuri sanitare;
• Subsol: tehnic;
• Terasa: circulabila.

Date generale de conformare a cladirii:
• Structura de rezistenta:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit;
2. Infrastructura: radier general si pereti exteriori subsol din beton armat monolit;

• Inchideri si compartimentari:
- pereti exteriori din blocuri bca de dimensiuni 35 x 60 x 25 si termoizolatie din polistiren
extrudat cu grosimea de 5cm, aplicat la exterior;
- pereti interiori: din blocuri de bca de dimensiuni: 10 x 50 x 23.8;

• Mod realizare a cladirii: din beton armat monolit (inclusiv plansee).

Traficul in cladire:
• Scara intr-o rampa;
• Doua lifturi de capacitate de 250 kg.

Date ale amplasamentului cladirii:
• Localitatea: Bucuresti;
• Clasa de importanta si de expunere III, γ
I
=1.0
• Conditii seismice:
o a
g
- acceleratia terenului – 0.24g
o T
B
= 0.16 s
o T
C
= 1.6 s
o Clasa de ductilitate H (determinata de conditiile seismice)
2
• Zona de zapada: C, s
0,k
= 2.0 kN/m
2
;

Terenul de fundare
Caracteristicile terenului de fundare
• p
conv
= 350 kPa.
• k
s
=50000 kN/m
3
.
Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor lentile de
pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate. Pentru evitarea riscului
producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia tip radier general.

Dimeniuni cladire:
• 3 deschideri de 5.50m;
• 3 travee de 4.50m;
• Inaltimea de nivel: 3.15m;
• Inaltime subsol: 3.15m;
• Gabarit cladire: 16.65mx18.40m.

Caracteristicile de rezistenta ale materialelor
• beton Bc25
o pentru placi si grinzi
f
cd
= R
c
*
= 15 N/mm
2

f
ctd
= R
t
*
= 1.1 N/mm
2

o pentru stalpi
f
cd
= m
bc
R
c
*
= 0.85*15 = 13 N/mm
2

f
ctd
= m
bt
R
t
*
= 0.85*1.1 = 0.95 N/mm
2

• otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - f
yd
= R
a
= 300 N/mm
2

• OB37 (etrieri) - f
yd
= R
a
= 210 N/mm
2


Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt:
[1] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat - indicativ CR 2-1-1.1;
[2] Cod de proiectare seismica P100/2004;
[3] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
[4] CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

2. Evaluarea incarcarilor gravitationale

• Calculul greutatii propii - placa: h
pl

ba
= 0.15*25 = 3.75kN/m
2
;
• Calculul incarcarii din pardoseala: h
p

p
= 0.05*22 = 1.10kN/m
2
;
• Calculul incarcarii din atic: h
a
*b
a

bca
=1.00*0.25*10= 2.5kN/m;
• Calculul incarcarii din tencuiala: 0.03*(3.15-0.15)*19*0.5= 0.85kN/ml;
• Calculul incarcarii din inchideri: 0.25*(3.15-0.15)*10*0.5= 3.75kN/ml;
h
pl
= inaltimea placii γ
ba
= greutatea specifica a betonului armat;
3
h
p
= grosimea pardoselii γ
p
= greutatea specifica pardoseala;
h
a
= inaltime atic b
a
= latime atic;
γ
bca
= greutate specifica bca

Tabelul 1 - Tabele cu incarcari gravitationale

VALOAREA
DE CALCUL
VALOAREA
NORMATA
IN G.S.
TIP DE INCARCARE NOTATIE
(KN/m
2
)
Ψ

(KN/m
2
)
GREUTATE PROPRIE PLACA g
pl
3.750 1 3.750
BETON DE PANTA g
p
1.500 1 1.500
P
E
R
M
A
N
E
N
T
E

INCARCAREA DIN
ASAMBLUL IZOLATIEI LA
NIVELUL TERASEI
g
t
0.500 1 0.500
T
E
M
P
O
R
A
R
E

INCARCAREA DIN ZAPADA q
z
1.500 0.4 0.600
7.25 6.35

q
n
q
Ed

VALUAREA
DE CALCUL
VALUAREA
NORMATA
IN G.S.
TIP DE INCARCARE NOTATIE
(KN/m
2
)
Ψ
(KN/m
2
)
GREUTATE PROPIE PLACA g
pl
3.750 1 3.750
GREUTATE PROPIE
PARDOSEALA
g
p
1.100 1 1.100
P
E
R
M
A
N
E
N
T
E

INCARCAREA
ECHIVALENTA DIN PERETI
INTERIORI
g
i
1.500 1 1.500
T
E
M
P
O
R
A
L
E

INCARCAREA UTILA LA
NIVELUL PLANSEULUI
CURENT
q
u
2.000 0.4 0.800
8.35 7.15

q
n
q
Ed

VALUAREA
DE CALCUL
VALUAREA
NORMATA
IN G.S.
TIP DE INCARCARE NOTATIE
(KN/ml)
Ψ
(KN/ml)

TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC
g
a

2.5 1
2.500










4
NIVEL CURENT
INCARCAREA INCHIDERI
g
inc

3.75 1
3.750
P
INCARCAREA DIN
TENCUIALA
g
tenc

0.855 1
0.855
4.605 4.605



3. Predimensionarea elementelor structurale

In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor structurale are o
importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationale si la masa cladirii. Criteriile de
predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile), de ductilitate, sau pot fi
cerinte arhitecturale sau tehnologice.

3.1.Predimensionarea placii
Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica.
L
0
= 5,2m t
0
= 4,2m
P =2 (L
0
+t
0
) = 2*(5,2+4,2) = 18,80 m
h
pl
= 2cm
180
P
+ = cm 2
180
80 , 18
+ =0,104m+2cm=12,4cm
h
0 pl
=
40
) , min(
0 0
t L
=
40
2 , 4
= 0.105m
Din considerente de izolare fonica se alege h
pl
= 15 cm.

3.2.Predimensionarea grinzilor

In cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii de
rigiditate si arhitecturale.

Grinda longitudinala
h
gl
= (
8
1
÷
12
1
)*L = (
8
1
÷
12
1
)*5.5 = 0.46÷0.69m se propune h
gl
= 0.60m;
b
gl
= (
2
1
÷
3
1
)* h
gl
= (
2
1
÷
3
1
)*0.60 = 0.20÷0.30m se propune b
gl
= 0.30m.
Grinda transversala
h
gt
= (
8
1
÷
12
1
)*t = (
8
1
÷
12
1
)*4.5 = 0.37÷0.56m se propune h
gt
= 0.6m;
b
gt
= (
2
1
÷
3
1
)* h
gt
= (
2
1
÷
3
1
)*0.50 = 0.17÷0.25m se propune b
gt
= 0.30m.
5
S-a preferat alegerea unor inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii, solutie preferabila in
majoritatea cazurilor.

3.3. Predimensionarea stalpilor

In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii
locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100-2006 (paragraful
5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, prin care se limiteaza
valoarea efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi de confinare suplimentare si la
0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a
efortului unitar mediu de compresiune, pentru punerea in evidenta efectiva a conditiei mai putin
exigente la deplasare laterala a codului P100-2005 in raport cu P100-92. Impunerea conditiei de
ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare
a stalpului.
Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea clădirilor, pentru a evita variaţia rigidităţii
etajelor, al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile
suferite de acest tip de cladiri la cutremurele din trecut (de ex. Kobe).

Stâlp marginal (S
m
)

Incarcari din terasa:
Calculul incarcarii din :
• zapada 0.4*2.0*(5.5*4.5)/2= 9.9kN
• hidroizolatie 0.5*12.375=6.187kN
• gr. placa 0.15*12.375*25=46.4kN
• beton de panta 1.5*12.375=18.56kN
• atic 0.125*1.1*5.5*18=13.61kN
• gr. grinda (5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5/2*0.30*0.45)*25 = 26.16kN
• tencuiala placa 0.015*12.375*19=3.52kN
→ N
Sm terasa
= 124.34kN

Incarcari din etaj curent :
• utila 0.4*2*12.375=9.9kN
• pardoseala 1*12.375=12.375kN
• pereti despartitori 1.5*12.375+0.03*12.375*19=25.616kN
• gr. placa 46.4kN
• tencuiala 3.52kN
• gr. grinda 26.16kN
• gr. perete BCA 5.5*0.25*(3.15-0.6)*10=35.75kN
6
• tencuiala BCA 5.5*0.03*2.55*19=8.151kN
N
Sm etaj
= 167.87kN
Forta axiala la baza stalpului rezulta:
N
sm
=N
smterasa
+8*N
smetaj
+ b
st
*h
st
*(9*H
e
)*25=124.34+8*167.87+0.6*0.6*28.35*25 = 1722.45kN

Pentru a tine seama de efectul indirect produs de catre actiunea seismica valoarea admisibila a fortei
axiale adimensionalizate n se alege 0.4 (valoarea este orientativa).
n =
c 0
sm
xR bxh
N
=0.4
h
sm
= b
sm
=
c
nxR
N
=
13 4 , 0
10 45 , 1722
3
x
x
=575.53 mm
Se propune h
sm
*b
sm
= 0.60m*0.60m


Stâlp central (S
c
)

Incarcari din terasa :


Calculul incarcarii din :
• zapada 0.4*2.0*5.5*4.5= 19.8kN
• hidroizolatie 0.5*24.75=12.375kN
• gr. placa 0.15*24.75*25=92.81kN
• beton de panta 1.5*24.75=37.125kN
• gr. grinda (5.5*0.30*(0.60-0.15)+4.5*0.30*0.45)*25 = 33.75kN
• tencuiala placa 0.015*24.75*19=7.05kN
→ N
sc terasa
= 202.91kN

Etaj curent

Calculul incarcarii din :
• utila 0.4*2*24.75=49.5kN
• pardoseala 1*24.75=24.75kN
• pereti despartitori 1.5*24.75+0.03*24.75*19=51.23kN
• gr. placa 92.81kN
• tencuiala 7.05kN
• gr. grinda 33.75kN
N
Sc etaj
= 259.09kN
7
N
sc
= N
sc terasa
+8*N
sc etaj
+ b
st
*h
st
*(9*H
e
)*25=202.91+8*259.09+0.6*0.6*28.35*25 = 2530.78kN

n=
c 0
sc
xR bxh
N
=0.5
h
sm
= b
sm
=
c
nxR
N
=
0,5x13
2530.78x10
3
=623.98 mm
Se propune h
sc
*b
sc
= 0.60mx0.60m

4. Evaluarea incarcarilor seismice

Actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu mod, folosind metoda fortelor seismice
statice echivalente. Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile principale de
rezistenta ale cladirii. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua directii principale au
contributia predominanta la raspunsul seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie
fiind neglijat.
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie
principala, se determina dupa cum urmeaza (relatia 4.4 paragraful 4.4.5.2.2. – codul P100-2005):
F
b

l
*S
d
(T
1
)*m*λ = 1* 0.96 * 2679 * 0.85 = 2184 kN = 0.0831*G
unde :
S
d
(T
1
) -ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T
1

T
1
- perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii în planul ce contine directia orizontala
considerata.

S
d
(T
1
)=a
g
*β(T
1
)/q = 0.24*9.81*2.75/6.75 = 0.96 m/s
2
pentru T
b
< T
1
< T
c
(relatia 3.18
paragraful 3.2 P100-2004)
Pentru Bucuresti:
q - este factorul de comportare al structurii cu valori în functie de tipul structurii si capacitatea
acesteia de disipare a energiei. Pentru o constructie in cadre de beton armat, fara neregularitati in
plan sau pe verticala, pentru clasa de ductilitatea H, factorul de ductilitate are valoarea (paragraful
5.2.2.2. codul P100-2005):
q = 5*α
u

1
= 5*1.35 = 6.75
α
u

1
- introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii, în
special a redundantei constructiei, pentru cladiri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe
deschideri: α
u

1
=1.35
m- masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m
i
(vezi tabelul 2)
8
γ
1
= 1

- este factorul de importanta-expunere al constructiei
λ = 0.85 - factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acestuia (echivalent cu ε din P100/92).
G– greutatea totala a structurii:
∑ =
=
n
1 k
k G G
Forţele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculează folosind relaţia 4.5 paragraful 4.5.3.2.3
codul P100-2004.

Tabelul 2. Forte seismice de nivel
Nivel s
i,x
s
i,y
G
n
(kN) F
i,x
(kN) F
i,y
(kN)
9 1.00 1.00 2713.81 361.35 365.85
8 0.96 0.95 2946.12 375.56 378.41
7 0.89 0.88 2946.12 349.71 350.26
6 0.80 0.79 2946.12 313.22 312.73
5 0.69 0.67 2946.12 269.12 267.39
4 0.55 0.54 2946.12 217.43 214.22
3 0.41 0.40 2946.12 159.65 157.93
2 0.25 0.25 2946.12 98.83 98.51
1 0.10 0.10 2946.12 39.53 39.09
S= 26282.76 2184.39 2184.39



5. Model de calcul la forte laterale si verticale. Ipoteze de baza

Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul ETABS.
Modelul de calcul al supratructurii este cel spatial considerat incastrat la baza primului nivel, diferenta de
rigiditate intre infrastructura (cu pereti de beton armat pe contur) si suprastructura permitand asumarea
acestei ipoteze simplificatoare.
Planseul de beton armat poate prelua eforturile produse de fortele laterale, datorita regularitatii si
omogenitatii structurii si a fost considerat ca indeformabil in planul sau.
Elementele structurale ale suprastructurii, stalpi si grinzi, au fost modelate folosind elemente finite de tip
bara. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile. In cazul grinzilor, zona de placa
activa ce conlucreaza cu grinda la preluarea momentelor incovoietoare a fost evaluata la 3 hp (hp –
inaltimea planseului) de o parte si de alta a grinzii.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (domeniul fisurat de
comportare) difera functie de verificarile efectuate si vor fi descrise separat in cadrul paragrafelor
respective.
9
6. Proiectarea rigiditatii la forte laterale

Se are în vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea
limits ultima (ULS) (Anexa E – cod P100-2005).

• Verificarea la starea ultima de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot apare de mai multe ori in viata constructiei, prin evitarea degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand o probabilitate de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani)
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 – anexa E, Codul P100-2005):
d
r
SLS
= ν*q*d
r
<d
ra
SLS
d
r
SLS
- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
ν - factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului asociat
Valoarea factorului ν este: 0.5 pentru cladirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
q - factorul de comportare specific tipului de structura
d
r
- deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub încarcari seismice
de proiectare
d
ra
SLS
-

valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel
Valorile deplasarilor d
r
se calculeaza folosind ipoteze ale rigiditatii elementelor structurale conforme cu
gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). La
actiunea unui cutremur modest ca intensitatea este de presupus ca legaturile intre elementele de inchidere
si compartimentare si stalpi si grinzi sa nu fie compromise, iar degradarile elementelor nestructurale in
discutie sa fie nesemnificative. In aceste conditii, este justificata considerarea aportului elementelor
nestructurale la rigiditatea globala a structurii. Intrucat nu se pot construi modele riguroase dar suficient de
simple ale conlucrarii structura – elemente de compartimentare pentru practica proiectarii, se permite, in
mod simplificat, evaluarea globala a rigiditatii structurii prin considerarea proprietatilor de deformatie a
sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale si neglijarea in compensatie, a
aportului elementelor nestructurale. In cazul in care elementele nestructurale nu se deformeaza solidar cu
structura, rigiditatea structurii se evalueaza considerand proprietatile de deformatie a elementelor
structurale in stadiul fisurat.
Asadar, in cazul de fata valorile d
r
se estimeaza in ipoteza rigiditatii sectionale a elementelor structurale in
stadiul nefisurat:
10
(EI)
conv
= E
c
*I
c

unde:
E
c
- Modulul de elasticitate al betonului
I
c
- Momentul de inertie al sectiunii brute de beton
Perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt:
• T
x
= 0.784 s
• T
y
= 0.74 s
Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale (cu cedare
fragila) sunt atasate structurii: 0,004h (h – inaltimea etajului).
Dupa cum se poate observa din tabelul 3, structura cu dimensiunile elementelor obtinute din
predimensionare respecta verificarea la deplasare laterala corespunzatoare SLS.

Tabelul 3. Verificarea deplasarii relative SLS
SLS
etaj d
rx
/h

d
ry
/h
n *q*d
rx
/h

n *q*d
ry
/h

9 0.000291 0.000279 0.000982 0.000942
8 0.000442 0.000424 0.001492 0.001431
7 0.000594 0.000567 0.002005 0.001914
6 0.000729 0.000693 0.00246 0.002339
5 0.000842 0.000797 0.002842 0.00269
4 0.000926 0.000874 0.003125 0.00295
3 0.000976 0.000919 0.003294 0.003102
2 0.000955 0.000904 0.003223 0.003051
1 0.000626 0.000605 0.002113 0.002042
d
ra
= 0.004

• Verificarea la starea limita ultima (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii inchiderilor si
compartimentarilor, limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II. Cutremurul asociat
acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii –
cutremurul de cod.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.2, Anexa E, Cod P100-2005:
d
r
ULS
=c*q*d
r
<d
ra
ULS
d
r
ULS
- deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS
q - factorul de comportare specific tipului de structura
d
r
- deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub încarcarile
seismice de proiectare
11
c - coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T < Tc deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic.
d
ra
ULS
-valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2%H
e
.
In cazul actiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradari semnificative ale elementelor de
compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si elementele structurale vor fi
compromise in cazul in care nu se iau masuri speciale. Prin urmare, aportul elementelor nestructurale la
rigiditatea globala a structurii, poate fi neglijata, iar valorile d
r
vor trebui calculate in ipoteza rigiditatii
corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale. In lipsa unui abordari mai complexe, se admite
a se evalua rigiditatea structurii folosind jumatate din proprietatile de deformatie a elementelor structurale
in stadiul nefisurat. Aceasta abordare are avantajul simplitatii, prin evitarea unui calcul structural
suplimentar, relatiile de echivalenta fiind urmatoarele:
• d
r
( in ipoteza 0.5 E
c
I
c
) = 2 d
r
( in ipoteza E
c
I
c
)
• T ( in ipoteza 0.5 E
c
I
c
) = 2 T ( in ipoteza E
c
I
c
)
In aceste conditii perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt:
• T
x
= 1.11 s (c = 1.335)
• T
y
= 1.04 s (c = 1.469)
Verificarea explicita este prezentata in Tabelul. 4.
Tabelul 4. Verificarea deplasarii relative ULS
ULS
etaj d
rx
/h

d
ry
/h c* q*d
rx
/h c*q* d
ry
/h
9 0.000582 0.000558 0.005245 0.005534
8 0.000884 0.000848 0.007966 0.00841
7 0.001188 0.001134 0.010706 0.011247
6 0.001458 0.001386 0.013139 0.013746
5 0.001684 0.001594 0.015176 0.015809
4 0.001852 0.001748 0.01669 0.017336
3 0.001952 0.001838 0.017591 0.018229
2 0.00191 0.001808 0.017213 0.017931
1 0.001252 0.00121 0.011283 0.012
d
ra
= 0.02

Pentru comparatie structura a fost dimensionata la deplasare suplimentar conform prescriptiilor
normativului P100/92, pastrand aceleasi ipoteze de modelare, dar considerand forta seismica si verificarea
la deplasare corespunzatoare. Dupa cum era de asteptat, verificarea la deplasare conform P100/92 este mai
restrictiva, dimensiunile grinzilor trebuind marite la 300x650 si ale stalpilor la 700x700 pentru ca
structura sa se incadreze in limitele de deplasare prevazute.

12
7. Calculul eforturilor în suprastructură

Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica,
calculul la celelate combinatii de incarcari nefiind influentat de modificarile aduse de P100-2005.
Pentru modelul de calcul s-a considerat acoperitor in aceasta etapa o evaluare nuantata a rigiditatilor in
domeniul fisurat pentru stalpi si grinzi:
• Stalpi : 0.8 E
c
I
c
(nu exista stâlpi intinsi)
• Grinzi : 0.5 E
c
I
c
.
Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4. au fost introduse in programul ETABS luand in
considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala cu 5% din
lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.
Tabelul 5.Combinatii de incarcari
Translatie Denumire combinatie
de incarcari Directie Sens
Sens rotatie datorat
excentricitatii
accidentale
GSX1 = GV & SX longitudinal
GSX2 = GV & SX longitudinal
GSX3 = GV & SX longitudinal
GSX4 = GV & SX longitudinal
GSY1 = GV & SY transversal
GSY2 = GV & SY transversal
GSY3 = GV & SY transversal
GSY4 = GV & SY transversal

S-a notat:
GV - setul de acţiuni gravitaţionale (permanente, cvasipermanente si variabile) asociate acţiunii seimice;
SX - seism pe direcţia longitudinală;
SX - seism pe direcţia transversală.


13
8. Dimensionarea elementelor structurale

8.1.DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE A GRINZILOR
Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea combinatiilor de
incarcari amintite in capitolul anterior.

Fig. 1. Denumirea axelor structurii

Algoritm de calcul (Tabelele 6 – 7)
M
Ed
= momentul efectiv din infasuratoare.
h = 0.6m = inaltime grinda;
b
w
= 0.3 m = latime grinda
b
eff
= b
c
+ 4b
f
= 0.60 + 4*0.15 = 1.2 m – latimea zonei aferente de placa pentru grinzile
corespunzatoare stalpilor marginali
b
eff
= b
c
+ 6b
f
= 0.60 + 6*0.15 = 1.5 m pentru pentru grinzile ce se intersecteaza in stalpii interiori
b
c
- latimea stalpului
b
f
– inaltimea placii
R
c
- 15N/mm
2
;
f
yd
– 300 N/mm
2


A.1. Armare la moment pozitiv- sectiune T dublu armata
M
Ed

(- )
> M
Ed
(+)
→ A
s
(-)
> A
s
(+)
→ x
u
< 2a → A
s
nec(+)

=
yw
Ed
h
M
yd
f
+
;
14
ρ

=
d b
A
w
s
+
;
M
rb
= A
s
-
f
yd
h
yw

A.2. Armare la moment negative– sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni h*b
w
Se presupune x
u
< 2a’ → A
s

nec(-)

=
yw yd
Ed
h * f
M

;
x =
c
ef ef
R * b
Ra * ) A (A
= −

;
Se verifica daca x
u
< 2a’, atunci A
s

nec(-)

este calculata corect, iar:
ρ

=
d b
A
w
s

;
M
rb
= A
s
-
f
yd
h
yw

La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful
5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea unei armaturi continue
la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50%
din armatura superioara.
Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este:
0038 . 0
345
6 . 2
* 5 . 0 5 , 0 = = ≥
yk
ctm
f
f
ρ

8.2.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR

Fortele taietoare de proiectare în grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub încarcarea
transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare
sens de actiune formarii articulatiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima V
Ed,max
si
minima V
Ed,min
, corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative M
db,i
care se dezvolta
la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii:
M
db,i
= γ
Rb
*M
Rb,i
min(1 , ∑M
Rc
/∑M
Rb
) (relatia 5.3 cod P100-2005)
în care:
M
Rb,i
- valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul momentului asociat
sensului de actiune a fortelor;
15
γ
Rb
- 1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului;
∑ M
Rc
si ∑ M
Rb
sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor si grinzilor
care întra în nod. Valoarea ∑ M
Rc
trebuie sa corespunda fortei axiale din stâlp în situatia asociata
sensului considerat al actiunii seismice. Pentru structuri obisnuite (grinzi slabe – stalpi tari) raportul
∑ M
Rc
/ ∑ M
Rb
> 1.

Algoritm de calcul:
1: A
-
s,stg
= aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stanga al grinzii din
momentele negative;
2: A
+
s,dr
= aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii din
moment pozitiv;
4: M
Rb,1


= A
-
a
stg * f
yd
* h
yw
;
5: M
Rb,2


= A
+
a
dr * f
yd
* h
yw
;
6: V
Ed,max
=
2
l * q
l
M M
Rb,2 Rb,1
+
+
Rb
γ
7. V
Ed,min
=
2
l * q
l
M M
Rb,2 Rb,1
+
+

Rb
γ
l = lumina grinzii
q – incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor
gravitationale de lunga durata
7:
ctd
f
Q
* d * b
V
w
max Ed,
= ;
8: m
s
=
2
Q 3
v

;
9: f’
ctd
= m
s
* f
ctd
10: p = 100 *
d * b
A
w
s
;
11: p
e
= 100 *
f
f
*
p 3.2
Q
yd
'
ctd
2
r
;
12:
yd
'
ctd
e
i
f * 0.8
f
*
p
p 100
d
s
= ; s
i
– proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
13: s


w e
e e
b * p
A * n * 100
.
16

Zonele de la extremităţile grinzilor cu lungimea l
cr
= 1,5h
w
, măsurate de la faţa stâlpilor, se consideră zone
critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P100-
2005):
} 7 ; 150 ;
4
min{
bL
w
d mm
h
s ≤
in care d
bL
este diametrul minim al armăturilor longitudinale.
In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre etrieri:
} 15 ; 200 ;
4
3 min{
bL
w
d mm
h
s ≤
Diametrul minim al etrierilor este 6 mm.

PROIECTAREA STALPILOR
8.3. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI
Valorile momentelor încovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind
de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale,
considerând efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand
regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a
energiei induse de seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la
actiunea fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia
bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale
si verticale. In normativul P100/92 realizarea conceptului „grinzi slabe – stalpi tari” se obtinea prin
amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta
globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic).
Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor
de pe acelasi nivel. In P100-2005, s-a considerat necesara introducerea unei verificari locale, astfel incat
capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii.
Alternativ, se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. In cadrul acestui
exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod.
Forta axiala de calcul in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea
mecanimul plastic, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru simplificarea calculului, normativul P100-2005
permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static, corespunzatoare actiunii simultane a fortelor
laterale si verticale considerate.

17
Algoritm de calcul (Tabelul 8)
b
c
= latimea stalpului
h
c
= inaltimea stalpului;
h
yw
= distanta intre armaturi
d = inaltimea utila a sectiunii
M
dc
= γ
Rd
*M
Edc
*


Edb
Rb
M
M
;
M
dc
– momentul de proiectare in stalp
M
Edc
– momentul in stalp in sectiunea considerata, rezultat din calculul static
∑ M
Rb
– suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in grinda din
nodul in care se face verificarea
∑ M
Edb
– suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si verticale
in grinda din nodul in care se face verificarea
x =
cd c
f * b
N

A
s
nec
=
yw yd
yw
dc
h * f
2
h * N
M −
pentru x < 2a;
A
s
nec
=
yw yd
cd c
yw
dc
h * f
0.5x) (d f * x * b
2
h * N
M − − +
pentru x > 2a;
0.01 < ρ

=
d * b
A
c
ef
s
< 0.04
Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm.

8.4.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A STALPILOR
Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stâlpului la fiecare nivel, sub
actiunea momentele de la extremitati, corespunzând, pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii
articulatiei plastice, care poate aparea în grinzile sau în stâlpii conectati în nod.
Momentul de la extremitati se determina cu ( relatia 5.5 cod P100-2005):
M
i,d

Rd
* M
Rc,i
min(1 , ∑M
Rb
/∑M
Rc
)
în care:
γ
Rd
-factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului în zonele comprimate:
18
γ
Rd
= 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei si
γ
Rd
= 1,2 pentru restul nivelurilor.
M
Rc,i
valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat.
∑ M
Rc
si ∑ M
Rb
sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor si grinzilor care intra în nod.
Valoarea ∑ M
Rc
trebuie sa corespunda fortei axiale din stâlp în situatia asociata sensului considerat al
actiunii seismice.
Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele asociate sensului
considerat al actiunii seismice.

Algoritm de calcul (Tabelul 9)
V
Ed
=
cl
d d
l
M M
2 1
+

l
cl
= inaltimea libera a stalpului;
N
Ed
= forta axiala din ipoteza de calcul corespunzatoare M
Rc
In cazul in care stalpul este comprimat:
f’
ctd
= f
ctd
* (1+0.5n);

'
ctd c
max Ed,
f * d * b
V
= Q .
p = 100 *
d * b
A
c
s
;
p
e
= 100 *
f
f
*
p 3.2
Q
yd
'
ctd
2
r

yd
'
ctd
e
i
f * 0.8
f
*
p
p 100
d
s
= ; s
i
– proiectia pe orizontala a fisurii inclinate
s


c e
e e
b * p
A * n * 100
.
Zonele de la extremităţile stalpilor se vor considera se consideră zone critice pe o distanta l
cr
:
} 600 ;
6
; 5 , 1 max{ mm
l
h l
cl
c cr
=
unde h
c
este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului.
Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel puţin:
- 0,005 în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;
- 0,0035 în restul zonelor critice.
19
Distanţa dintre etrieri nu va depăşi :
} d 7 ; mm 125 ;
3
b
min{ s
bL
0
≤ ≤≤ ≤
(5.12)
în care b
0
este latura minimă a secţiunii utile (situată la interiorul etrierului perimetral), iar d
bL
este
diametrul minim al barelor longitudinale. Pentru sectiunea de la baza s < 6 d
bL
.
La primele două niveluri, etrierii vor fi îndesiţi şi dincolo de zona critică pe o distanţă egală cu jumătate
din lungimea acesteia.
La baza primului nivel, datorita fortei axiale relativ mari, se dispune armatura transversala de confinare in
stalpi conform normativului STAS 10107/90


8.5 VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE

Nodurile de cadre trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
• sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari , in orice stadiu si la orice
combinatie de incarcari , la care sunt supuse elementele imbinate.
• sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii
elementelor adiacente sau a incarcarilor repetate asociate actiunilor seismice.
• sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcari , inclusiv in
conditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor repetate generate de actiunile seismice.
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor
in plan orizontal Q
h
si in plan vertical Q
v.

Forta taietoare de proiectare în nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care intra în
nod, pentru sensul de actiune cel mai defavorabil al actiunii seismice.
Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu urmatoarele expresii simplificate:
(a) pentru noduri interioare
V
jhd

Rd
*(A
s1
+A
s2
)*f
yd
-V
c
(b) pentru noduri de margine
V
jhd

Rd
*A
s1
*f
yd
-V
c

în care:
A
s1
,A
s2
- ariile armaturilor intinse de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzii
V
c
- forta taietoare din stâlp, corespunzatoare situatiei considerate
γ
Rd
- factor de suprarezistenta, 1,2.
Se impun 2 verificari:
1. Forta de compresiune înclinata produsa în nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va depasi
rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la întindere.
20
- la noduri interioare:
V
jhd
< η*(1-γ
d
/η)
1/2
*b
j
*h
c
*f
cd
în care η = 0,6(1 – f
ck
/250), ν
d
este forta axiala normalizata în stâlpul de deasupra, iar f
cd
este
exprimat in în MPa.
- la nodurile exterioare:
V
jhd
< 0.8 η*(1-γ
d
/η)
1/2
*b
j
*h
c
*f
cd
in care b
j
= min{b
c
; (b
w
+0,5h
c
)} este latimea de calcul a nodului.
In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin cresterea
dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului.
2. În nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, dupa
fisurarea înclinata. În acest scop armatura transversala, A
sh
, se va dimensiona pe baza relatiilor:
- la noduri interioare:
A
sh
* f
ywd
>0,8*(A
s1
+ A
s2
)*f
yd
*(1 – 0,8γ
d
)
- la noduri exterioare:
A
sh
*f
ywd
>0,8*A
s1
*f
yd
*(1 – 0,8γ
d
)
in care ν
d
este forta axiala adimensionala din stalpul inferior.
Armatura longitudinala verticala A
sv
care trece prin nod, incluzând armatura longitudinala a
stâlpului, va fi cel putin :
A
sv
> 2/3*A
sh
*(h
jk
/h
jw
)
în care :
h
jw
- distanta interax între armaturile de la partea superioara si cea inferioara a
grinzilor;
h
jc
- distanta interax între armaturile marginale ale stâlpilor
Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica decât armatura transversala îndesita din zonele critice ale
stâlpului.
Rezultatele privind calculul nodurilor sunt prezentate in tabelul 10. Se observa ca in cazul stalpilor
interiori (S6) verificarile privind rezistenta la compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului
nivel nu sunt satisfacute din cauza fortei axiale prea mari. Solutia cea mai facila este cea de a creste
dimensiunile stalpilor la primul nivel.
In ceea ce priveste armatura longitudinala din nod, armatura intermediara a stalpilor satisface conditiile
prevazute de cod, nefiind necesara armatura suplimentara.





21







22







23







24







25







26
8.6 DIMENSIONAREA ARMATURII RADIERULUI

In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului, s-a modelat infrastructura cladirii ce face
obiectul acestui ghid, cu ajutorul programului ETABS. Modelul adoptat a fost unul simplificat, constand
in schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului. Pentru a tine cont
la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii, grinzile ce modeleaza peretii din
subsol au sectiune I formata din perete, zonele de conlucrare fiind evaluate ca avand o latime egala cu de
trei ori inaltimea placii de o parte si de alta a inimii. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0.7m
iar zona de conlucrare cu radierul la 2.35m. Radierul are o grosime de 0.7m. Modelul consta in
comprimarea tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan, radierul fiind sprijinit pe mediu elastic.
Acest model nu surprinde “efectul de menghina” datorat cutiei rigide a subsolului, avand avantajul unui
model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic. In cazul structurilor in cadre “efectul de
menghina” este mai putin important, deoarece momentul seismic este preluat prin efect indirect (forte
axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului.

Fig. 2. Model pentru calculul elementelor infrastructurii


Fig. 3. Sectiune perete subsol de contur si interior

27
S-au considerat doua cazuri de incarcare:
- O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului, provenite din
gruparea fundamentala de incarcari. S-au neglijat momentele incovoietoare in stalpi, care nu
produc efecte importante pentru configuratia structurii in discutie.
- Mai multe situatii de incarcare cu fortele axiale si cu momentele incovoietoare capabile de la
baza stalpilor, determinate in conditiile plastificarii tuturor grinzilor suprastructurii la capete
sub sensul de actiune al cutremurului pe fiecare directie.
Calculul ofera ca rezultate, presiunile maxime pe terenul de fundare, momentele si fortele taietoare in
placa radierului, precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente peretilor de subsol.
Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in tabelul 10.
Se fac urmatoarele precizari:
- f
cd
= 13 N/mm
2

- f
yd
= 300 N/mm
2
(PC 52)
- s-a optat pentru armarea cu bare independente
Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe radier.
Relatia de verificare este urmatoarea:
ct o cr
f h U Q 75 . 0 ≤

Unde: Q – forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din care se
scade reactiunea terenului de fundare)
h
o
– inaltimea utila a radierului (h
o
= 655mm)
U
cr
– perimetrul sectiunii active la strapungere determinat pentru un unghi de 45 ( U
cr
=
5600mm
2
)

ct o cr
f h U 75 . 0 =0.75*5600*655*1.1 = 3026.1kN
Q
max
= 2895 kN < 3026.1kN



Tabel 10. Dimensionarea armaturii radierului

SEC-
TIUNI
Di-
rectia Mef[kNm/m] hpl[cm] b[cm] a[cm] ho[cm] X[cm] Aanec pmin Aamin Bare/ml Aef pef
a 1 230.14 70 100 4.5 65.5 2.7609 11.96 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
b 1 176.8 70 100 4.5 65.5 2.1103 9.145 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
c 1( c ) 231.23 70 100 4.5 65.5 2.7743 12.02 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
d 2 142.04 70 100 4.5 65.5 1.6899 7.323 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
e 2 195.03 70 100 4.5 65.5 2.3319 10.11 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
f 2 185.5 70 100 4.5 65.5 2.216 9.603 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37
g 2( c ) 261.84 70 100 4.5 65.5 3.1508 13.65 0.2 13.1 5Φ20 15.7 0.37

28
Calculul armaturii peretilor de subsol respecta prevederile normativului CR 2-1-1.1-05.
Concluziile acestui calcul sunt urmatoarele:
- diagramele momentelor incovoietoare efective in peretii de subsol se caracterizeaza prin valori
maxime in campuri. Pe reazeme momentele incovoietoare au acelasi semn cu cele din camp. De
aceea, momentul capabil al unui perete de subsol este dat de armaturile paralele cu peretele, situate
in inima si in zona de conlucrare a peretelui cu radierul sau cu placa peste subsol. Se prevede la
partea superioara a peretelui o armare de centura alcatuita din 4bare orizontale Φ20 prinse in
colturile unor etrieri Φ8 dispusi la 200mm.
- armatura orizontala de pe inima peretilor se compune din bare Φ10 dispuse la 200mm si trebuie
sa respecte procentul minim de armare de 0.3%.
- armatura verticala de pe inima peretilor se determina dintr-un calcul la forta taietoare. Se dispun
bare Φ10/150mm (Q
max
=1113kN<Q
cap
=1204kN).



9. CALCUL STATIC NELINIAR

9.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR

Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce ofera facilitate importante pentru
simplificarea calculului. Modelul structural adoptat este tridimensional dar procedura descrisa este
aplicabila sistemelor planare. Etapele parcurse in vederea realizarii programului de calcul sunt
urmatoarele:
- definirea modelului suprastructurii ca pentru un calcul static liniar, considerand incarcarile
gravitationale de lunga durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a
cladirii.
- calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului. Datorita
modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea elementelor cadrului
cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa.
- “impingerea” structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate in
paragraful urmator.
- verificarea mecanismului de plastificare, a raportului α
u

1
propus la determinarea factorului de
comportare q, a deplasarilor relative de nivel, a fortelor taietoare maxime si a rotirilor in
articulatiile plastice.



9.2 DETERMINAREA CERINTELOR DE DEPLASARE

Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.

=
n
1
i
m M , masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel m
i
)
M=26282.76 kN
29
F – forţa tăietoare de bază a sistemului MDOF
{ } φ - vectorul deplasarilor de etaj (normalizat la varf) sub actiunea incarcarilor considerate.
S-au considerat doua ipoteze extreme ale distributiei pe inaltime a fortelor laterale:
1. Fortele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibratie – distributie ce ofera infasuratoarea
momentului seismic
2. Distributia fortelor laterale este cea a maselor de nivel – se obtine infasuratoarea fortelor taietoare
si a momentelor in elementele verticale a primelor etaje.

{ } { }

= ⋅ ⋅ =
∗ 2
i i
T
m M M φ φ φ - masa generalizată a sistemului echivalent SDOF
{ } { }

φ = ⋅ ⋅ φ =

i i
T
m 1 M L - coeficient de transformare

IPOTEZA I :

Tabel 11 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia x (cazul SX)
φ
1
m m*φ
1
m*φ
1
2

9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 0.958092 30031.79 28773.21 27567.37
7 0.891761 30031.79 26781.17 23882.39
6 0.800518 30031.79 24041 19245.26
5 0.686965 30031.79 20630.78 14172.62
4 0.554718 30031.79 16659.18 9241.154
3 0.40819 30031.79 12258.68 5003.874
2 0.253106 30031.79 7601.235 1923.92
1 0.10088 30031.79 3029.599 305.6252
L*= 167438.6 129005.9 =M*
M= 267918.1



Tabel 12 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie, pe directia y (cazul SY)
φ
2
m m*φ
2
m*φ
2
2

9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 0.951443 30031.79 28573.54 27186.09
7 0.880277 30031.79 26436.3 23271.27
6 0.786013 30031.79 23605.37 18554.12
5 0.671485 30031.79 20165.91 13541.11
4 0.540405 30031.79 16229.34 8770.42
3 0.397166 30031.79 11927.62 4737.248
2 0.247149 30031.79 7422.337 1834.426
1 0.100083 30031.79 3005.665 300.8153
L*= 165029.8 125859.2 =M*
M= 267918.1




30
IPOTEZA II:
Tabel 13 Distributia constanta a fortei seismice (cazurile MX si MY)
φ m m*φ
2
m*φ
2
2

9 1 27663.73 27663.73 27663.73
8 1 30031.79 30031.79 30031.79
7 1 30031.79 30031.79 30031.79
6 1 30031.79 30031.79 30031.79
5 1 30031.79 30031.79 30031.79
4 1 30031.79 30031.79 30031.79
3 1 30031.79 30031.79 30031.79
2 1 30031.79 30031.79 30031.79
1 1 30031.79 30031.79 30031.79
L*= 267918.1 267918.1 =M*
M= 267918.1

∗ ∗




φ
φ
= = d
m
m
d
M
L
d
2
i i
i i

unde: d – este cerinta de deplasare a structurii,
iar d
*
- cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea
spectrala inelastica:
d
*
= ) ( ) ( T SD c T SD
e i
=

Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in
care vectorul { } φ reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie. Pentru simplificare, s-a
considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de
libertate dinamica in ambele cazuri.





Tabel 14 Deplasari impuse pentru structura
T SDe(T) c Sdi(T) d
dir.X 1.115 0.2041 1.331473 0.271754 0.352979
ip.1 dir.Y 1.046 0.179621 1.470089 0.264059 0.345776
dir.X 1.115 0.2041 1.331473 0.271754 0.271754
ip.2 dir.Y 1.046 0.179621 1.470089 0.264059 0.264059









31
9.3 CURBA “PUSH-OVER”

Curba “push-over” reprezinta variatia fortei taietoare de baza in ipotezele stabilite ale distributiei pe
verticala, cu deplasarea inregistrata la varful constructiei. Aceasta curba exprima sintetic comportarea
structurii sub actiunea fortelor laterale monoton crescatoare. Curbele rezultate pentru structura in discutie
conform sunt prezentate in fig. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionarii dupa normativul P100-1/2006 si pentru
ipoteza dimensionarii dupa normativul P100/92, pentru comparatie


Figura 5 & 6


32
Curbele sunt construite pana la obtinerea mecanismului complet de plastificare.
Aceasta curba reprezinta in primul rand verificare a ipotezelor facute in timpul proiectarii si implicit o
verificare a comportarii la forta laterale.
Unul din parametrii principali ce pot fi verificati este suprarezistenta structurii. Din analizarea curbelor
rezulta ca prima articulatie plastica (corespunzatoare primei pierderi de rigiditate din curba) apare in jurul
unei forte taietoare de baza ~ 3500 kN. Forta seismica de calcul este 2184 kN, deci coeficientul de
suprarezistenta datorat considerarii rezistentelor medii ale materialelor precum si respectarii conditiilor de
conformare si a procentelor minime este ~ 1.6. In acelasi mod se poate verifca justetea alegerii raportului
α
u

1
presupus 1.35 la evaluarea fortei taietoare de baza. Conform curbelor afisate coeficientul α
u

1

rezulta ~1.3 care desi este mai mic decat cel presupus, in conditiile obtinerii unui coeficient total de
suprarezistenta ~ 4400/(2184*1.35) ~ 1.5, nu implica o subdimensionare a elementelor structurale la forte
laterale. In cazul structurii proiectate dupa normativul P100/92 se obtine o suprarezistenta mai mare
datorita dimensiunilor mai generoase ale sectiunilor de beton rezultate, armate apoi la procente minime.

9.4 VERIFICAREA FORMARII MECANISMULUI OPTIM DE DISIPARE DE ENERGIE

Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare reprezinta un stadiu intermediar al
formarii mecanismului de plastificare pe structura (fig. 7-10). Totusi, chiar si in acest stadiu se poate
verifica respectarea conceptiei de proiectare ce presupune formarea articulatiilor plastice la capetele
grinzilor si la bazele stalpilor. Figurile 7-10 prezinta articulatiile plastice formate pe un cadru in momentul
atingerii cerintei de deplasare, corespunzator celor doua ipoteze de incarcare descrise la capitolul 9.1.

Fig.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x

33

Fig. 8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x


Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y

34

Fig.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y




9.5 VERIFICAREA DEPLASARILOR RELATIVE DE NIVEL

Tabel 15 Unghiuri de drift efective si admisibile
caz SX SY MX MY
etaj d
rx
/h

d
ry
/h d
rx
/h d
ry
/h
9 0.001564 0.001301 0.000827 0.000592
8 0.003910 0.003491 0.001432 0.000942
7 0.007603 0.006549 0.002676 0.001631
6 0.011578 0.009753 0.005356 0.003649
5 0.015489 0.013341 0.009379 0.007475
4 0.018404 0.016275 0.013690 0.011992
3 0.019936 0.018252 0.017507 0.016189
2 0.019186 0.017912 0.019270 0.018906
1 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000
d
ra
= 0.02





35

9.6 VALORILE MAXIME SI VALORILE CAPABILE ALE ROTIRILOR PLASTICE
INREGISTRATE IN ARTICULATIILE PLASTICE LA ATINGEREA CERINTEI DE
DEPLASARE


Calculul neliniar complet implica verificarea deformatiilor plastice capabile pentru elementele ductile,
precum si a rezistentelor pentru cedarile fragile. Datorita folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a
capacitatilor de rezistenta, cedarile fragile au fost eliminate. Ramane sa se verifice daca elementele
structurale suporta deplasarile impuse de cutremur fara a se rupe.
In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de
beton armat. In general aceste propuneri se impart in doua categorii:
• Relatii de evaluare directa (expresii empirice) a rotirilor capabile obtinute prin analize
probabilistice asupra experimentelor de laborator conduse in acest scop (metoda A)
• Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (φ
u
)
considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a
lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice (metoda B)
In Eurocod 8-part 3 (partea care se ocupa de evaluarea si consolidarea cladirilor la actiunea seismica) s-a
inserat cate o propunere din fiecare categorie de evaluare a rotirilor plastice capabile. Cele doua propuneri
sunt descrise pe scurt in cele ce urmeaza.

(A) Expresie empirica pentru determinarea capacitatii de rotire plastica
(1) Rotirea plastică maximă (diferenţa între rotirea ultimă şi cea de la iniţierea curgerii în armătură) pe
care se poate conta în verificările la SLU în elemente solicitate la încovoiere, cu sau fără forţa axială
(grinzi, stâlpi şi pereţi), în regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia:
c
yw
x
f
f
V
c um
h
L
f
αρ
ν
ω
ω β
θ 25
4
35 , 0
2 , 0
3 , 0
'
⋅ |
¹
|

\
|
⋅ ⋅
|
|
¹
|

\
|
⋅ = (A.1)
în care:
β este coeficient cu valoarea 0,01 pentru stâlpi şi grinzi şi 0,007 pentru pereţi
h este înălţimea secţiunii transversale
L
v
= M/V braţul de forfecare în secţiunea de capăt
c
bhf
N
= ν (lăţimea zonei comprimate a elementului, N forţa axială considerată pozitivă în cazul
compresiunii)
ω ω , ' coeficienţii de armare a zonei comprimate, respectiv întinse, incluzând armătura din inimă
şi în cazul în care valorile ω şi ω’ depăşesc 0,01, în expresia A.1 se introduce valoarea
0,01.
f
c
şi f
yw
rezistenţele betonului la compresiune şi ale oţelului din etrieri (MPa), stabilite prin
împărţirea valorilor medii la factorii de încredere corespunzători nivelului de cunoaştere
atins în investigaţii
α factorul de eficienţă al confinării, determinat cu relaţia
|
|
¹
|

\
|

|
|
¹
|

\
|

|
|
¹
|

\
|
− =

o o
i
o
h
o
h
b h
b
h
s
b
s
6
1
2
1
2
1
2
α
(A.2)

h
s distanta intre etrieri

o o
h b , dimensiunile samburelui de beton confinat, masurate din axul etrierului
36

i
b distanta intre barele longitudinale aflate la colt de etrier sau agrafa (la grinzi se
considera doar distantele intre barele longitudinale de la partea superioara si inferioara; la
stalpi se considera distantele intre barele longitudinale pe tot conturul)
h w s s
s b A
x x
= ρ coeficientul de armare transversală paralelă cu direcţia x.

Expresia este valabilă în situaţia în care barele de armătură sunt profilate şi în zona critică nu există
înnădiri, iar la realizarea armării sunt respectate regulile de alcătuire pentru zone seismice.
În cazurile în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite la calculul valorii
um
θ furnizate de relaţia (A.1) se
aplică corecţiile indicate la (2), (3) şi (4).

(2) În elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversală ale zonelor critice, valorile
obţinute din aplicarea relaţiei (A.1) se înmulţesc cu 0.8.

(3) Dacă în zona critică se realizează şi înădiri prin petrecere ale armăturilor longitudinale, în relaţia
(A.1) coeficienţii de armare ω’ se multiplică cu 1. Dacă lungimea de petrecere efectivă l
o,
este mai mică
decât lungimea minimă de suprapunere prevăzută de STAS 10107/0-90 pentru condiţii severe de
solicitare, l
o,min
valoarea capacităţii de rotire plastică dată de (A.1) se reduce în raportul l
o
/l
o,min
.

(4) În cazul utilizării barelor netede, fără înnădiri în zonele critice, valorile
um
θ date de relaţia (A.1) se
înmulţesc cu 0,5.
Dacă barele longitudinale se înnădesc în zona critică şi sunt prevăzute cu cârlige, la calculul rotirii plastice
capabile cu relaţia (A.1) se fac următoarele corecţii:
- valoarea braţului de forfecare L
v
= M/V se reduce cu lungimea de înnădire l
o

- valoarea
um
θ se obţine înmulţind valoarea dată de relaţia (A.1) cu 0,40.

(B) Model analitic pentru determinarea capacitatii de rotire plastica
(1) În vederea evaluării rotirii plastice capabile poate fi utilizată alternativ expresia bazată pe ipoteze
simplificatoare de distribuţie a curburilor la rupere
( )
|
|
¹
|

\
|
− − =
v
pl
pl y u
el
pl
um
L
L
L
5 , 0
1
1
φ φ
γ
θ (A.3)
unde:
φ
u
este curbura ultimă în secţiunea de capăt
φ
y
este curbura de curgere în aceeaşi secţiune
γ
el
coeficient de siguranţă care ţine seama de variabilitatea proprietăţilor fizico-mecanice; γ
el
=
1,5 pentru stalpi şi grinzi şi 1,8 pentru pereţi
Valoarea lungimii L
pl
, a zonei plastice, depinde de modul în care se stabileşte sporul de rezistenţă şi de
capacitate de deformaţie ca efect al confinării în calculul curburii ultime φ
u
.

(2) Pentru evaluarea curburii ultime φ
u
se poate folosi următorul model, specific solicitării ciclice:

(a) Deformaţia ultimă a armăturii longitudinale, ε
su
, se ia egală cu 0,10.


(b) Rezistenţa betonului confinat se determină cu relaţia:

|
|
¹
|

\
|
+ =
85 , 0
7 . 3 1
c
yw sx
c cc
f
f
f f
αρ
(A.4)
37
deformaţia specifică la care se atinge f
cc
, în raport cu deformaţia specifică ε
c2
a betonului
neconfinat se determină cu relaţia:

|
|
¹
|

\
|
− + = 1 5 1
2
f
f
cc
c cc
ε ε (A.5)
iar deformaţia specifică ultimă la fibra extremă a zonei comprimate se obţine cu:

cc
yw sx
cu
f
f αρ
ε 5 , 0 004 , 0 + = (A.6)
unde:
α, f
yw
şi ρ
sx
au definiţiile date la A.6.1.


Dimensiunea zonei plastice, pentru elemente fără înnădiri în această zonă se determină cu relaţia:

) (
) (
15 , 0 2 , 0
30
MPa f
MPa f d
h
L
L
c
y bl
v
pl
+ + = (A.7)
în care:
d
bl
este diametrul (mediu) al armăturilor longitudinale
h inaltimea sectiunii transversale

(3) Corectarea valorii
pl
um
θ calculată cu relaţia (A.3), în situaţiile în care în zona plastică se realizează
înnădiri prin petrecere, iar armăturile sunt netede şi prevăzute cu carlige, se face aşa cum se arată la
A.6.2.1. (3) şi (4).

Tabel 16 Rotiri plastice maxime si capabile corespunzatoare cerintei de deplasare
ARTICULATII PLASTICE IN
GRINZI
moment pozitiv moment negativ
ARTICULATII PLASTICE
IN STALPI
pl
cap
Θ
pl
cap
Θ
pl
cap
Θ

CAZ DE
INCARCARE

pl
max
Θ
A B

pl
max
Θ
A B

pl
max
Θ
A B
Ip. I-x 0.01962 0.03719 0.02563 0.01901 0.03153 0.02515 0.01134 0.04253 0.02895
Ip. II-x 0.01885 0.03596 0.02470 0.01839 0.02993 0.02512 0.01305 0.03599 0.025610
Ip. I-y 0.02184 0.030778 0.02575 0.02208 0.02878 0.02284 0.01176 0.01683 0.02510
Ip. II-y 0.02395 0.03247 0.02293 0.02434 0.0301 0.02274 0.01454 0.01987 0.02803
A-
pl
cap
Θ determinat pe baza expresiei empirice (A)
B-
pl
cap
Θ determinat pe baza modelului analitic (B)

Tabelul 16 prezinta verificarea rotirilor capabile(
pl
max
Θ ) fata de rotirile mplastice maxime rezultate in
urma calculului static neliniar pentru grinzi si respectiv pentru stalpi (
pl
max
Θ ). Dupa cum se observa rotirile
plastice capabile obtinute prin cele doua metode difera destul de mult, dar cu toate acestea sunt sub rotirile
maxime inregistrate in urma calculului static.

Zona de zapada: C, s0,k = 2.0 kN/m2;

Terenul de fundare Caracteristicile terenului de fundare • pconv = 350 kPa. • ks=50000 kN/m3. Conform studiilor geotehnice asupra terenului de fundatre, s-au evidentiat prezenta unor lentile de pamint moale, unele putand fi interceptate de zona activa de sub fundatiile izolate. Pentru evitarea riscului producerii de tasari diferentiale, s-a ales ca solutie de fundare, fundatia tip radier general. Dimeniuni cladire: • 3 deschideri de 5.50m; • • • • 3 travee de 4.50m; Inaltimea de nivel: 3.15m; Inaltime subsol: 3.15m; Gabarit cladire: 16.65mx18.40m.

Caracteristicile de rezistenta ale materialelor • beton Bc25 o pentru placi si grinzi fcd = Rc* = 15 N/mm2 fctd = Rt* = 1.1 N/mm2 o pentru stalpi fcd = mbc Rc* = 0.85*15 = 13 N/mm2 fctd = mbt Rt* = 0.85*1.1 = 0.95 N/mm2 • otel: Pc52 (armaturi longitudinale ) - fyd = Ra = 300 N/mm2 • OB37 (etrieri) - fyd = Ra = 210 N/mm2 Principalele reglementari tehnice avute in vedere sunt: [1] Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat - indicativ CR 2-1-1.1; [2] Cod de proiectare seismica P100/2004; [3] STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; [4] CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.

2. Evaluarea incarcarilor gravitationale
• • • • • Calculul greutatii propii - placa: Calculul incarcarii din pardoseala: Calculul incarcarii din atic: Calculul incarcarii din tencuiala: hpl*γba = 0.15*25 = 3.75kN/m2; hp*γp = 0.05*22 = 1.10kN/m2; ha*ba*γbca=1.00*0.25*10= 2.5kN/m; 0.03*(3.15-0.15)*19*0.5= 0.85kN/ml;

Calculul incarcarii din inchideri: 0.25*(3.15-0.15)*10*0.5= 3.75kN/ml; γba = greutatea specifica a betonului armat; 2

hpl = inaltimea placii

hp = grosimea pardoselii ha = inaltime atic

γp = greutatea specifica pardoseala; ba = latime atic;

γbca = greutate specifica bca

Tabelul 1 - Tabele cu incarcari gravitationale
VALOAREA NORMATA
(KN/m )
PERMANENTE
2

TIP DE INCARCARE

NOTATIE gpl gp gt

Ψ 1 1 1

VALOAREA DE CALCUL IN G.S.
(KN/m2)

GREUTATE PROPRIE PLACA BETON DE PANTA INCARCAREA DIN ASAMBLUL IZOLATIEI LA NIVELUL TERASEI

3.750 1.500 0.500

3.750 1.500 0.500

TEMPORARE

INCARCAREA DIN ZAPADA

qz

1.500 7.25 qn

0.4

0.600 6.35 qEd VALUAREA DE CALCUL IN G.S.
(KN/m2)

TIP DE INCARCARE

NOTATIE

VALUAREA NORMATA
(KN/m )
2

Ψ

PERMANENTE

GREUTATE PROPIE PLACA GREUTATE PROPIE PARDOSEALA INCARCAREA ECHIVALENTA DIN PERETI INTERIORI INCARCAREA UTILA LA NIVELUL PLANSEULUI CURENT

gpl gp gi

3.750 1.100 1.500

1 1 1

3.750 1.100 1.500

TEMPORALE

qu

2.000 8.35 qn

0.4

0.800 7.15 qEd VALUAREA DE CALCUL IN G.S.
(KN/ml)

TIP DE INCARCARE

NOTATIE

VALUAREA NORMATA
(KN/ml)

Ψ

TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC

ga

2.5

1

2.500

3

56m 8 12 8 12 1 1 1 1 bgt = ( ÷ )* hgt = ( ÷ )*0. se propune bgl = 0.2.30m 2 3 2 3 se propune hgl = 0.104m+2cm=12.60m.NIVEL CURENT INCARCAREA INCHIDERI P INCARCAREA DIN TENCUIALA ginc gtenc 3. etapa de predimensionarea a elementelor structurale are o importanta crescuta datorita aportului acestora la incarcarile gravitationale si la masa cladirii.37÷0.17÷0.30m. dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerand criterii de rigiditate si arhitecturale.Predimensionarea grinzilor In cazul grinzilor.855 4. t 0 ) 4.30m.605 3. 3.80 m hpl= P 18.46÷0. 3.25m 2 3 2 3 se propune hgt = 0. Grinda transversala 1 1 1 1 hgt = ( ÷ )*t = ( ÷ )*4. Predimensionarea elementelor structurale In cazul structurilor de beton armat.20÷0.855 4.80 + 2cm = + 2cm =0.2 = 40 40 = 0.2+4.2m t0 = 4.105m h0 pl= Din considerente de izolare fonica se alege hpl = 15 cm. 4 . Grinda longitudinala 1 1 1 1 hgl = ( ÷ )*L = ( ÷ )*5.2) = 18.4cm 180 180 min( L0 .69m 8 12 8 12 1 1 1 1 bgl = ( ÷ )* hgl = ( ÷ )*0.75 0. se propune bgt = 0.Predimensionarea placii Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica. L0 = 5.2m P =2 (L0+t0) = 2*(5.5 = 0.605 1 1 3.1. sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile).6m.5 = 0.50 = 0.750 0.60 = 0. de ductilitate.

prin care se limiteaza valoarea efortului mediu axial la 0.4 in cazurile obisnuite.5)/2= 9.6)*10=35.30*0.4kN 1. Kobe).15-0.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90.34kN Incarcari din etaj curent : • • • • • • • utila pardoseala pereti despartitori gr. pentru a evita varia ia rigidită ii etajelor.25*(3.52kN 26.03*12.5*18=13.15*12. Stâlp marginal (Sm) Incarcari din terasa: Calculul incarcarii din : • • • • • • • zapada hidroizolatie gr.5*4.75kN 5 . al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice si prin degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremurele din trecut (de ex.375*19=3. Predimensionarea stalpilor In cazul stalpilor. grinda gr. 3.375*19=25.0*(5.9kN 0. Impunerea conditiei de ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiune si determinarea unei arii de beton necesare a stalpului.5*12.61kN (5.5*0.375kN 1.5*0.375*25=46. Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea clădirilor.16kN 0.616kN 46.3.375=18.5/2*0.15)+4.56kN 0.45)*25 = 26. grinda tencuiala placa 0.125*1.4*2.5*12.60-0.30*(0. perete BCA 0.375+0. placa beton de panta atic gr.375=12. Pentru exemplul de fata s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune.187kN 0.S-a preferat alegerea unor inaltimi ale grinzilor egale pe cele doua directii.1*5.015*12.2.5*12.4kN 3.9kN 1*12.16kN 5. Codul P100-2006 (paragraful 5.375=9. solutie preferabila in majoritatea cazurilor.4. criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.3.4*2*12. pentru punerea in evidenta efectiva a conditiei mai putin exigente la deplasare laterala a codului P100-2005 in raport cu P100-92.52kN → NSm terasa = 124.55 in cazul dispunerii unei armaturi de confinare suplimentare si la 0.375=6. placa tencuiala gr.

5kN 1*24.5*24.8kN 0.03*2.6*0. n= N sm =0.53 mm nxR c 0.34+8*167.4*2.75kN 0.75kN NSc etaj = 259.015*24.45)*25 = 33.5*24.87kN Forta axiala la baza stalpului rezulta: Nsm=Nsmterasa+8*Nsmetaj + bst*hst*(9*He)*25=124.4 x13 Se propune hsm*bsm = 0.75+0.375kN 0. placa beton de panta gr.75=37.75=49.45 x10 3 = =575.4 bxh 0 xR c hsm = bsm = N 1722.23kN 92.30*(0.35*25 = 1722.75*19=51.81kN 1.5*4.81kN 7.0*5.6*28.09kN 6 .87+0.5*0.5= 19.75=12.151kN NSm etaj = 167.30*0.125kN (5.5*24. grinda tencuiala placa → Nsc terasa = 202.4 (valoarea este orientativa).60m*0. grinda 0.55*19=8.05kN 33.75kN 1.15)+4.91kN Etaj curent Calculul incarcarii din : • • • • • • utila pardoseala pereti despartitori gr.75=24.• tencuiala BCA 5.15*24.5*0.03*24.4*2*24.60m Stâlp central (Sc) Incarcari din terasa : Calculul incarcarii din : • zapada • • • • • 0.75*19=7.5*0.05kN hidroizolatie gr.45kN Pentru a tine seama de efectul indirect produs de catre actiunea seismica valoarea admisibila a fortei axiale adimensionalizate n se alege 0. placa tencuiala gr.75*25=92.60-0.

Pentru o constructie in cadre de beton armat.98 mm = nxR c 0.5. factorul de ductilitate are valoarea (paragraful 5. Modurile proprii fundamentale de translatie pe cele doua directii principale au contributia predominanta la raspunsul seismic total.81*2.96 m/s2 paragraful 3.35*25 = 2530. pentru cladiri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri: αu/α1=1. – codul P100-2005): Fb =γl*Sd (T1)*m*λ = 1* 0.91+8*259.2.75 αu/α1 .masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi (vezi tabelul 2) pentru Tb < T1 < Tc (relatia 3.5 bxh 0 xR c hsm = bsm = 2530.2. folosind metoda fortelor seismice statice echivalente.0831*G unde : Sd (T1) -ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1 T1.4.96 * 2679 * 0. se determina dupa cum urmeaza (relatia 4.este factorul de comportare al structurii cu valori în functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei.2.4 paragraful 4. Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare directie principala.2. codul P100-2005): q = 5*αu/α1 = 5*1.60mx0. efectul modurilor proprii superioare de vibratie fiind neglijat.09+0.perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii în planul ce contine directia orizontala considerata. pentru clasa de ductilitatea H.introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii.2.85 = 2184 kN = 0.6*0.78kN n= N sc =0.75 = 0.5x13 Se propune hsc*bsc = 0.Nsc = Nsc terasa+8*Nsc etaj + bst*hst*(9*He)*25=202. Actiunea fortelor laterale a fost considerata separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii.2 P100-2004) Pentru Bucuresti: q .60m 4.78x10 3 N =623.18 7 .35 = 6.6*28. Sd (T1)=ag*β(T1)/q = 0.75/6. fara neregularitati in plan sau pe verticala. în special a redundantei constructiei.35 m.24*9. Evaluarea incarcarilor seismice Actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu mod.

Elementele structurale ale suprastructurii. Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale in stadiul de exploatare (domeniul fisurat de comportare) difera functie de verificarile efectuate si vor fi descrise separat in cadrul paragrafelor respective.y 1.69 0. In cazul grinzilor.5.3 codul P100-2004.12 217.12 2946.43 159.γ1 = 1 .65 98.79 0.10 S= Gn (kN) 2713.35 375.x(kN) 361.73 267.89 0.00 0. Ipoteze de baza Calculul structurii la actiunea fortelor laterale si verticale a fost efectuat folosind programul ETABS. datorita regularitatii si omogenitatii structurii si a fost considerat ca indeformabil in planul sau.56 349. stalpi si grinzi. Model de calcul la forte laterale si verticale. Modelul de calcul al supratructurii este cel spatial considerat incastrat la baza primului nivel.este factorul de importanta-expunere al constructiei λ = 0.39 214.12 26282.95 0.22 269.12 2946.2.10 si.factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa modala efectiva asociata acestuia (echivalent cu ε din P100/92). au fost modelate folosind elemente finite de tip bara.5 paragraful 4.12 2946.12 2946.81 2946.80 0. Tabelul 2.93 98.53 2184. diferenta de rigiditate intre infrastructura (cu pereti de beton armat pe contur) si suprastructura permitand asumarea acestei ipoteze simplificatoare.71 313.88 0. Forte seismice de nivel Nivel 9 8 7 6 5 4 3 2 1 si.83 39.09 2184.96 0.12 2946.25 0.25 0. G– greutatea totala a structurii: G = ∑ Gk k =1 n For ele seismice de nivel sunt afisate in tabelul 2 si se calculează folosind rela ia 4.85 .67 0.51 39.12 2946.55 0.41 350.12 2946.76 Fi.x 1.39 Fi.41 0. zona de placa activa ce conlucreaza cu grinda la preluarea momentelor incovoietoare a fost evaluata la 3 hp (hp – inaltimea planseului) de o parte si de alta a grinzii.26 312. 8 .y(kN) 365.40 0.22 157.3. Nodurile dintre stalpi si grinzi au fost considerate indeformabile.54 0.85 378.39 5.00 0. Planseul de beton armat poate prelua eforturile produse de fortele laterale.

Proiectarea rigiditatii la forte laterale Se are în vedere verificarea la doua stari limita. ce pot apare de mai multe ori in viata constructiei. iar degradarile elementelor nestructurale in discutie sa fie nesemnificative.1 – anexa E. este justificata considerarea aportului elementelor nestructurale la rigiditatea globala a structurii. • Verificarea la starea ultima de serviciu (SLS) Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in urma unor cutremure. La actiunea unui cutremur modest ca intensitatea este de presupus ca legaturile intre elementele de inchidere si compartimentare si stalpi si grinzi sa nu fie compromise. a aportului elementelor nestructurale. Intrucat nu se pot construi modele riguroase dar suficient de simple ale conlucrarii structura – elemente de compartimentare pentru practica proiectarii.6. In cazul in care elementele nestructurale nu se deformeaza solidar cu structura.5 pentru cladirile încadrate in clasele III si IV de importanta. determinata prin calcul static elastic sub încarcari seismice de proiectare draSLS .deplasarea relativa a aceluiasi nivel. avand o probabilitate de aparitie mai mare decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E. Codul P100-2005): drSLS = ν*q*dr <draSLS drSLS . respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limits ultima (ULS) (Anexa E – cod P100-2005).valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel Valorile deplasarilor dr se calculeaza folosind ipoteze ale rigiditatii elementelor structurale conforme cu gradul de interactiune intre elementele structurale si cele nestructurale (compartimentari si inchideri). Asadar. in cazul de fata valorile dr se estimeaza in ipoteza rigiditatii sectionale a elementelor structurale in stadiul nefisurat: 9 . Cutremurul asociat acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate. prin evitarea degradarilor elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. evaluarea globala a rigiditatii structurii prin considerarea proprietatilor de deformatie a sectiunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale si neglijarea in compensatie.factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai mica a cutremurului asociat Valoarea factorului ν este: 0. In aceste conditii.deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS ν . se permite. q . in mod simplificat.factorul de comportare specific tipului de structura dr . rigiditatea structurii se evalueaza considerand proprietatile de deformatie a elementelor structurale in stadiul fisurat.

000919 0.000693 0. limitarea degradarilor structurale si a efectelor de ordinul II.000626 dry /h 0.factorul de comportare specific tipului de structura dr .000942 0. determinata prin calcul static elastic sub încarcarile seismice de proiectare 10 .00295 0.Modulul de elasticitate al betonului Ic .000594 0.000424 0.000279 0.000729 0. Dupa cum se poate observa din tabelul 3.000842 0.000291 0.deplasarea relativa a aceluiasi nivel.2.003294 0.000442 0.000904 0. Cod P100-2005: drULS=c*q*dr <draULS drULS.004h (h – inaltimea etajului).001431 0.002042 0.000605 n *q*drx/h 0.000955 0.002005 0. Anexa E.Momentul de inertie al sectiunii brute de beton Perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt: • • Tx = 0.00246 0.(EI)conv = Ec*Ic unde: Ec .000926 0.002113 dra= n *q*dry/h 0.000797 0.003223 0.000976 0.003125 0. structura cu dimensiunile elementelor obtinute din predimensionare respecta verificarea la deplasare laterala corespunzatoare SLS.004 • Verificarea la starea limita ultima (ULS) Verificarea de deplasare la starea limita ultima are drept scop principal prevenirea prabusirii inchiderilor si compartimentarilor.74 s Valorile admisibile ale deplasarii relative de nivel pentru cazul in care elementele nestructurale (cu cedare fragila) sunt atasate structurii: 0.00269 0. Verificarea deplasarii relative SLS SLS etaj 9 8 7 6 5 4 3 2 1 drx /h 0. Tabelul 3.001914 0.002339 0.000874 0.784 s Ty = 0.003102 0. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei E.000982 0.003051 0.deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS q . Cutremurul asociat acestei stari limita este cutremurul considerat pentru calculul rezistentei la forte laterale a structurii – cutremurul de cod.001492 0.000567 0.002842 0.

In lipsa unui abordari mai complexe.010706 0.000884 0.00841 0.c .015176 0.001684 0. Tabelul 4. prin evitarea unui calcul structural suplimentar. Aceasta abordare are avantajul simplitatii.001952 0.01669 0.000848 0.00121 c* q*drx/h 0. ce va produce degradari semnificative ale elementelor de compartimentare si inchidere este de presupus ca legaturile dintre acestea si elementele structurale vor fi compromise in cazul in care nu se iau masuri speciale.469) Verificarea explicita este prezentata in Tabelul.005534 0.04 s (c = 1.001252 dry /h 0. aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globala a structurii.018229 0. care tine seama ca pentru T < Tc deplasarile seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic.5 EcIc ) = 2 T ( in ipoteza EcIc) In aceste conditii perioadele corespunzatoare modurilor fundamentale pe cele doua directii principale sunt: Tx = 1. Prin urmare.017591 0. dimensiunile grinzilor trebuind marite la 300x650 si ale stalpilor la 700x700 pentru ca structura sa se incadreze in limitele de deplasare prevazute. rar.5 EcIc) = 2 dr ( in ipoteza EcIc) T ( in ipoteza 0.335) Ty = 1.007966 0.00191 0.017336 0.001386 0.015809 0. relatiile de echivalenta fiind urmatoarele: • • • • dr ( in ipoteza 0.013139 0.011247 0. draULS -valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel. dar considerand forta seismica si verificarea la deplasare corespunzatoare. se admite a se evalua rigiditatea structurii folosind jumatate din proprietatile de deformatie a elementelor structurale in stadiul nefisurat.001748 0.coeficient de amplificare al deplasarilor. egala cu 2%He.001852 0.001594 0.02 Pentru comparatie structura a fost dimensionata la deplasare suplimentar conform prescriptiilor normativului P100/92. poate fi neglijata. Verificarea deplasarii relative ULS ULS etaj 9 8 7 6 5 4 3 2 1 drx /h 0.001458 0. verificarea la deplasare conform P100/92 este mai restrictiva.001838 0.000558 0.013746 0. iar valorile dr vor trebui calculate in ipoteza rigiditatii corespunzatoare stadiului fisurat a elementelor structurale.001188 0.001134 0.011283 dra= c*q* dry/h 0.017213 0. 11 .000582 0. In cazul actiunii unui cutremur puternic.012 0.005245 0. Dupa cum era de asteptat. 4.11 s (c = 1.017931 0.001808 0. pastrand aceleasi ipoteze de modelare.

seism pe direc ia transversală. cvasipermanente si variabile) asociate ac iunii seimice. au fost introduse in programul ETABS luand in considerare si o excentricitate accidentala (pozitiva sau negativa) a centrului maselor egala cu 5% din lungimea constructiei pe directia perpendiculara de atac.7. Pentru modelul de calcul s-a considerat acoperitor in aceasta etapa o evaluare nuantata a rigiditatilor in domeniul fisurat pentru stalpi si grinzi: • • Stalpi : 0.Combinatii de incarcari Denumire combinatie de incarcari GSX1 = GV & SX GSX2 = GV & SX GSX3 = GV & SX GSX4 = GV & SX GSY1 = GV & SY GSY2 = GV & SY GSY3 = GV & SY GSY4 = GV & SY Translatie Directie longitudinal longitudinal longitudinal longitudinal transversal transversal transversal transversal Sens Sens rotatie datorat excentricitatii accidentale S-a notat: GV .setul de ac iuni gravita ionale (permanente. SX . Tabelul 5.seism pe direc ia longitudinală.8 EcIc (nu exista stâlpi intinsi) Grinzi : 0. calculul la celelate combinatii de incarcari nefiind influentat de modificarile aduse de P100-2005. 12 .5 EcIc. Calculul eforturilor în suprastructură Calculul eforturilor a fost efectuat numai pentru gruparea de actiuni ce contine incarcarea seismica. SX . Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4.

) > MEd(+) → As(-) > As(+) → xu < 2a → Asnec(+) = 13 M Ed . Armare la moment pozitiv.2 m – latimea zonei aferente de placa pentru grinzile corespunzatoare stalpilor marginali beff = bc + 6bf = 0.3 m = latime grinda beff = bc + 4bf = 0.1.1.latimea stalpului bf – inaltimea placii Rc .6m = inaltime grinda.15N/mm2. Denumirea axelor structurii Algoritm de calcul (Tabelele 6 – 7) MEd = momentul efectiv din infasuratoare.60 + 6*0.sectiune T dublu armata MEd (. fyd – 300 N/mm2 A. f yd h yw + .5 m pentru pentru grinzile ce se intersecteaza in stalpii interiori bc .8. h = 0.60 + 4*0. bw = 0.DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE A GRINZILOR Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea combinatiilor de incarcari amintite in capitolul anterior. Dimensionarea elementelor structurale 8.15 = 1.15 = 1. Fig. 1.

max si minima VEd. corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb.i care se dezvolta la cele 2 extremitati i = 1 si i =2 ale grinzii: Mdb.min.i min(1 .2. atunci As nec(-) este calculata corect. Procentul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii este: ρ ≥ 0. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90.A ρ= s .i . bwd Mrb = As.3 cod P100-2005) în care: MRb.6 = 0.5 f ctm 2.valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i. iar aria armaturii inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara.DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A GRINZILOR Fortele taietoare de proiectare în grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub încarcarea transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii. iar: A ρ= s . se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare. se recomanda dispunerea unei armaturi continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala).1. în sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor. 14 .4.i = γRb*MRb.2. b*Rc − + nec(-) M Ed = . Armare la moment negative– sectiune dreptiunghiulara dubla armata de dimensiuni h*bw Se presupune xu < 2a’ → As (Aef − − Aef = ) * Ra . f yd * h yw − x= Se verifica daca xu < 2a’. bwd Mrb = As.fyd hyw La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la paragraful 5.5 * = 0.fyd hyw A. corespunzatoare pentru fiecare sens de actiune formarii articulatiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod. maxima VEd.2.3. La fiecare sectiune de capat. ∑MRc/∑MRb) (relatia 5.0038 f yk 345 8.

dr = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul dreapta al grinzii din moment pozitiv. Algoritm de calcul: 1: A-s. 6: VEd. Pentru structuri obisnuite (grinzi slabe – stalpi tari) raportul ∑ MRc / ∑ MRb > 1. 3.2 p f yd ' 100 p f ctd si 12: . Valoarea ∑ MRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stâlp în situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice. 8: ms = 2 . 4: MRb.2.γRb . 9: f’ctd = ms* fctd 10: p = As * 100 .2 l l + q*l 2 q *l 2 7. pe * bw 15 .2 + l = lumina grinzii q – incarcarea echivalenta uniform distribuita pe grinda corespunzatoare incarcarilor gravitationale de lunga durata 7: Q = VEd.min = − γ Rb M Rb. factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului.1 + M Rb.2 = A+adr * fyd * hyw.max = γ Rb M Rb. 5: M Rb. 2: A+s.8 * f yd 13: s ≤ 100 * n e * A e .1.stg = aria de armare efectiva a armaturii longitudinale din reazemul stanga al grinzii din momentele negative. bw * d r ' f ctd Q2 11: pe = * *100 .1 + M Rb.max b w * d * f ctd v 3−Q . VEd. si – proiectia pe orizontala a fisurii inclinate = * d pe 0. ∑ MRc si ∑ MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor si grinzilor care întra în nod.1 = A-astg * fyd * hyw.

Pentru simplificarea calculului. aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu exceptia bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub actiunea fortelor laterale si verticale. Alternativ. 16 . In normativul P100/92 realizarea conceptului „grinzi slabe – stalpi tari” se obtinea prin amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient ce tinea seama de suprarezistenta globala a grinzilor de la nivelul respectiv fata de eforturile determinate din calculul static (sau dinamic). Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea fortelor gravitationale se evita. corespunzatoare actiunii simultane a fortelor laterale si verticale considerate.150mm. se permite folosirea verificarii globale pe nivel prevazuta in P100/92. Valorile de calcul ale momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de rezistenta. astfel incat capacitatea la moment incovoietor a stalpilor sa fie mai mare decat a grinzilor la fiecare nod al structurii. considerând efectele de ordinul 2.7 d bL } 4 in care dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale. măsurate de la fa a stâlpilor. In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa satisfaca conditia (cod P1002005): s ≤ min{ hw .Zonele de la extremită ile grinzilor cu lungimea lcr = 1.3. normativul P100-2005 permite determinarea fortelor axiale direct din calculul static. cu articulatii plastice in grinzi. prin proiectare. In cadrul acestui exemplu de calcul s-a optat pentru verificarea individuala a fiecarui nod.5hw. PROIECTAREA STALPILOR 8. Se realiza astfel evitarea aparitiei mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generala a stalpilor de pe acelasi nivel. s-a considerat necesara introducerea unei verificari locale.15d bL } 4 Diametrul minim al etrierilor este 6 mm. In P100-2005.200mm. In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre etrieri: s ≤ min{3 hw . astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI Valorile momentelor încovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea fortelor laterale si verticale. se consideră zone critice (disipative). cu articulatii plastice in grinzi. Forta axiala de calcul in normativul P100/92 se determina din considerarea echilibrului la formarea mecanimul plastic.

5 cod P100-2005): Mi.5x) f yd * h yw ef As < 0. As nec = pentru x > 2a. sub actiunea momentele de la extremitati.01 < ρ = Distanta intre barele consecutive trebuie sa fie mai mica de 150 mm. Momentul de la extremitati se determina cu ( relatia 5.i min(1 . pentru fiecare sens al actiunii seismice. corespunzând. Edb Mdc – momentul de proiectare in stalp MEdc – momentul in stalp in sectiunea considerata.d=γRd * MRc. formarii articulatiei plastice. hyw = distanta intre armaturi d = inaltimea utila a sectiunii Mdc = γRd*MEdc* ∑M ∑M Rb .DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE A STALPILOR Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stâlpului la fiecare nivel. care poate aparea în grinzile sau în stâlpii conectati în nod.4.Algoritm de calcul (Tabelul 8) bc = latimea stalpului hc = inaltimea stalpului. 0. rezultat din calculul static ∑ M Rb – suma momentelor capabile asociate sensului actiunii seismice considerate in grinda din nodul in care se face verificarea ∑ M Edb – suma momentelor rezultate din calculul static sub actiunea fortelor laterale si verticale in grinda din nodul in care se face verificarea x= N b c * f cd M dc − N * h yw 2 N * h yw 2 Asnec = f yd * h yw M dc + − b c * x * f cd (d − 0.04 bc * d pentru x < 2a. ∑MRb /∑MRc) în care: γRd -factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului în zonele comprimate: 17 . 8.

max ' b c * d * f ctd . bc * d r ' f ctd Q2 pe = * * 100 3. 18 . 0. Algoritm de calcul (Tabelul 9) VEd = M 1d + M 2 d l cl lcl = inaltimea libera a stalpului.5n).600mm} 6 unde hc este cea mai mare dimensiune a sec iunii stâlpului. Coeficientul de armare transversală cu etrieri va fi cel pu in: 0.3 pentru nivelul de la baza constructiei si γRd = 1. l cl . pe * bc Zonele de la extremită ile stalpilor se vor considera se consideră zone critice pe o distanta lcr: l cr = max{1.8 * f yd s≤ 100 * n e * A e .0035 în restul zonelor critice. As * 100 . si – proiectia pe orizontala a fisurii inclinate * = d pe 0. MRc. Valoarea ∑ M Rc trebuie sa corespunda fortei axiale din stâlp în situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice. Valorile momentelor capabile în stâlpi corespund valorilor fortelor axiale din ipotezele asociate sensului considerat al actiunii seismice.2 pentru restul nivelurilor.γRd = 1. Q= VEd.i valoarea a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat.5hc .005 în zona critică a stâlpilor de la baza lor. NEd = forta axiala din ipoteza de calcul corespunzatoare MRc In cazul in care stalpul este comprimat: f’ctd = fctd* (1+0. ∑ M Rc si ∑ M Rb sumele valorilor momentelor capabile ale stâlpilor si grinzilor care intra în nod. la primul nivel.2 p f yd p= ' 100 p f ctd si .

1.5 VERIFICAREA NODURILOR DE CADRE Nodurile de cadre trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: • sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari . Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua si transmite fortele taietoare care actioneaza asupra lor in plan orizontal Qh si in plan vertical Qv. 19 . in orice stadiu si la orice combinatie de incarcari . pentru sensul de actiune cel mai defavorabil al actiunii seismice. Se impun 2 verificari: 1.2. se dispune armatura transversala de confinare in stalpi conform normativului STAS 10107/90 8. iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale.factor de suprarezistenta. etrierii vor fi îndesi i şi dincolo de zona critică pe o distan ă egală cu jumătate din lungimea acesteia. la care sunt supuse elementele imbinate.12) în care b0 este latura minimă a sec iunii utile (situată la interiorul etrierului perimetral).Distan a dintre etrieri nu va depăşi : b s ≤ min{ 0 . Forta de compresiune înclinata produsa în nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la întindere.As2 . Pentru sectiunea de la baza s < 6 dbL.125 mm.7 d bL } 3 (5. La primele două niveluri. • sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcari . datorita fortei axiale relativ mari. La baza primului nivel. inclusiv in conditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor repetate generate de actiunile seismice.ariile armaturilor intinse de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzii Vc . • sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii elementelor adiacente sau a incarcarilor repetate asociate actiunilor seismice. corespunzatoare situatiei considerate γRd .forta taietoare din stâlp. Forta taietoare de proiectare în nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care intra în nod. Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu urmatoarele expresii simplificate: (a) pentru noduri interioare Vjhd=γRd*(As1+As2)*fyd-Vc (b) pentru noduri de margine Vjhd=γRd*As1 *fyd-Vc în care: As1.

În nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia. se va dimensiona pe baza relatiilor: . incluzând armatura longitudinala a stâlpului.8*As1*fyd *(1 – 0. Ash. În acest scop armatura transversala. 20 .6(1 – fck/250). Solutia cea mai facila este cea de a creste dimensiunile stalpilor la primul nivel.. In ceea ce priveste armatura longitudinala din nod.la noduri interioare: Ash* fywd >0.8*(As1 + As2)*fyd *(1 – 0. Se observa ca in cazul stalpilor interiori (S6) verificarile privind rezistenta la compresiune a diagonalei comprimate din nodurile primului nivel nu sunt satisfacute din cauza fortei axiale prea mari. (bw+0. dupa fisurarea înclinata. armatura intermediara a stalpilor satisface conditiile prevazute de cod. Rezultatele privind calculul nodurilor sunt prezentate in tabelul 10.la nodurile exterioare: Vjhd < 0.la noduri exterioare: Ash*fywd >0. trebuie crescute dimensiunile nodului (prin cresterea dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului. iar fcd este exprimat in în MPa. In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute. . nefiind necesara armatura suplimentara. hjc .distanta interax între armaturile marginale ale stâlpilor Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica decât armatura transversala îndesita din zonele critice ale stâlpului. Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod. 2.8γd) .8 η*(1-γd/η)1/2*bj*hc*fcd in care bj = min{bc.8γd) in care νd este forta axiala adimensionala din stalpul inferior.5hc)} este latimea de calcul a nodului. va fi cel putin : Asv > 2/3*Ash*(hjk/hjw) în care : hjw . νd este forta axiala normalizata în stâlpul de deasupra.distanta interax între armaturile de la partea superioara si cea inferioara a grinzilor.la noduri interioare: Vjhd < η*(1-γd/η)1/2*bj*hc*fcd în care η = 0.

21 .

22 .

23 .

24 .

25 .

Modelul consta in comprimarea tuturor elementelor subsolului intr-un singur plan. Radierul are o grosime de 0. deoarece momentul seismic este preluat prin efect indirect (forte axiale) in stalpi si nu prin moment la fata radierului. s-a modelat infrastructura cladirii ce face obiectul acestui ghid. zonele de conlucrare fiind evaluate ca avand o latime egala cu de trei ori inaltimea placii de o parte si de alta a inimii. Sectiune perete subsol de contur si interior 26 .35m.6 DIMENSIONAREA ARMATURII RADIERULUI In vederea obtinerii eforturilor de dimensionare a radierului. radierul fiind sprijinit pe mediu elastic. 3. Modelul adoptat a fost unul simplificat. Model pentru calculul elementelor infrastructurii Fig. 2. avand avantajul unui model simplificat plan de retea de grinzi pe mediu elastic.8. Fig. Pentru a tine cont la evaluarea rigiditatii elementelor de de alcatuirea reala a infrastructurii.7m. Astfel in zona placii latimea talpii este egala cu 0. Acest model nu surprinde “efectul de menghina” datorat cutiei rigide a subsolului. In cazul structurilor in cadre “efectul de menghina” este mai putin important. grinzile ce modeleaza peretii din subsol au sectiune I formata din perete.7m iar zona de conlucrare cu radierul la 2. cu ajutorul programului ETABS. constand in schematizarea peretilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse in planul radierului.

37 0.7609 2.S-au considerat doua cazuri de incarcare: O grupare de incarcare cu fortele axiale de la baza stalpilor la nivelul parterului.145 12. provenite din gruparea fundamentala de incarcari.14 176.11 9.75*5600*655*1.1 Bare/ml 5Φ20 5Φ20 5Φ20 5Φ20 5Φ20 5Φ20 5Φ20 Aef 15.1 = 3026. Dimensionarea armaturii radierului SECTIUNI a b c d e f g Directia 1 1 1( c ) 2 2 2 2( c ) Mef[kNm/m] 230.84 hpl[cm] 70 70 70 70 70 70 70 b[cm] 100 100 100 100 100 100 100 a[cm] 4.37 0.1508 Aanec 11.37 0.2 0.7743 1.7 pef 0.75U cr ho f ct Unde: Q – forta de strapungere de calcul ( forta axiala din bulbul peretelui de subsol din care se scade reactiunea terenului de fundare) ho – inaltimea utila a radierului (ho = 655mm) 5600mm ) 0.37 0.323 10.fcd = 13 N/mm2 .75U cr ho f ct =0.2 0.04 195.23 142.03 185.fyd = 300 N/mm2 (PC 52) .3319 2.1kN 2 Ucr – perimetrul sectiunii active la strapungere determinat pentru un unghi de 45 ( Ucr = Tabel 10.2 0.5 4. precum si momentele si fortele taietoare in grinzile echivalente peretilor de subsol.5 65.6899 2.37 0. determinate in conditiile plastificarii tuturor grinzilor suprastructurii la capete sub sensul de actiune al cutremurului pe fiecare directie.5 4.1 13.2 0.37 0. presiunile maxime pe terenul de fundare. Relatia de verificare este urmatoarea: Q ≤ 0. care nu produc efecte importante pentru configuratia structurii in discutie.8 231.5 4.1 13.65 pmin 0.5 65. - Calculul ofera ca rezultate.5 4.1 13.5 ho[cm] 65.5 4.1 13.5 65.5 X[cm] 2.1 13.7 15.7 15.2 0.96 9.2 0.5 65. momentele si fortele taietoare in placa radierului.5 65. Mai multe situatii de incarcare cu fortele axiale si cu momentele incovoietoare capabile de la baza stalpilor.5 65.1103 2. Dimensionarea armaturii de la partea inferioara si superioara a radierului este sistematizata in tabelul 10.5 261.603 13.2 Aamin 13.5 4. Se fac urmatoarele precizari: .7 15. S-au neglijat momentele incovoietoare in stalpi.37 27 .1kN Qmax = 2895 kN < 3026.02 7.7 15.7 15.s-a optat pentru armarea cu bare independente Verificarea radierului la strapungere s-a facut in zonele de rezemare a stalpilor centrali pe radier.216 3.7 15.1 13.

9. Modelul structural adoptat este tridimensional dar procedura descrisa este aplicabila sistemelor planare. Se prevede la partea superioara a peretelui o armare de centura alcatuita din 4bare orizontale Φ 20 prinse in colturile unor etrieri Φ 8 dispusi la 200mm. situate in inima si in zona de conlucrare a peretelui cu radierul sau cu placa peste subsol. .armatura verticala de pe inima peretilor se determina dintr-un calcul la forta taietoare.2 DETERMINAREA CERINTELOR DE DEPLASARE Determinarea cerintelor de deplasare s-a facut conform anexei D din normativul P100-1/2006.calculul momentelor capabile considerand rezistentele medii ale otelului si betonului.verificarea mecanismului de plastificare. . a raportului αu/α1 propus la determinarea factorului de comportare q. Datorita modului acoperitor de determinare a armaturii transversale in proiectarea elementelor cadrului cedarea la actiunea fortei taietoare este exclusa. Etapele parcurse in vederea realizarii programului de calcul sunt urmatoarele: . considerand incarcarile gravitationale de lunga durata si cazurile de incarcare seismica pe fiecare directie principala a cladirii. Se dispun bare Φ 10/150mm (Qmax=1113kN<Qcap=1204kN).diagramele momentelor incovoietoare efective in peretii de subsol se caracterizeaza prin valori maxime in campuri. masa sistemului MDOF (suma maselor de nivel mi) 1 n M=26282.armatura orizontala de pe inima peretilor se compune din bare Φ 10 dispuse la 200mm si trebuie sa respecte procentul minim de armare de 0. . CALCUL STATIC NELINIAR 9. De aceea. a fortelor taietoare maxime si a rotirilor in articulatiile plastice. .Calculul armaturii peretilor de subsol respecta prevederile normativului CR 2-1-1. momentul capabil al unui perete de subsol este dat de armaturile paralele cu peretele.3%.definirea modelului suprastructurii ca pentru un calcul static liniar. Concluziile acestui calcul sunt urmatoarele: .76 kN 28 .1-05. Pe reazeme momentele incovoietoare au acelasi semn cu cele din camp. a deplasarilor relative de nivel. M = ∑ mi .“impingerea” structurii pana cand se ating valorile cerintelor de deplasare determinate in paragraful urmator.1 ETAPELE CALCULUI STATIC NELINIAR Calculul static neliniar a fost realizat cu ajutorul programului ETABS ce ofera facilitate importante pentru simplificarea calculului. 9. .

27 18554.79 30031.880277 0.73 30031.1 m*φ1 27663.79 30031.79 30031.F – for a tăietoare de bază a sistemului MDOF {φ } .73 30031.73 28573. pe directia y (cazul SY) φ2 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 0.37 23882. S-au considerat doua ipoteze extreme ale distributiei pe inaltime a fortelor laterale: 1.coeficient de transformare 1 T IPOTEZA I : Tabel 11 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie. pe directia x (cazul SX) φ1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 0.79 30031.253106 0.vectorul deplasarilor de etaj (normalizat la varf) sub actiunea incarcarilor considerate.540405 0.891761 0.masa generalizată a sistemului echivalent SDOF T L∗ = {φ} ⋅ M ⋅ { } = ∑ mi φi .397166 0. Fortele laterale sunt distribuite conform modului 1 de vibratie – distributie ce ofera infasuratoarea momentului seismic 2.235 3029.62 7422.79 30031.100083 M= m 27663.426 300.11 8770.554718 0.62 9241.79 L*= 267918.665 165029.671485 0.79 30031.951443 0.79 30031.40819 0.8 m*φ2 27663.247149 0.599 167438. Distributia fortelor laterale este cea a maselor de nivel – se obtine infasuratoarea fortelor taietoare si a momentelor in elementele verticale a primelor etaje.8153 125859.958092 0.73 27186.154 5003.68 7601. M ∗ = {φ } ⋅ M ⋅ {φ } = ∑ miφi2 .79 30031.54 26436.6252 129005.18 12258.6 m*φ1 27663.79 30031.79 L*= 267918.248 1834.337 3005.2 2 =M* 29 .91 16229.1 m*φ2 27663.9 2 =M* Tabel 12 Distributia fortei seismice conform primei forme proprii de vibratie.73 27567.800518 0.10088 M= m 27663.73 28773.92 305.79 30031.09 23271.79 30031.42 4737.79 30031.79 30031.37 20165.78 16659.26 14172.786013 0.17 24041 20630.3 23605.21 26781.39 19245.874 1923.12 13541.79 30031.686965 0.34 11927.

iar d* .79 267918.331473 1.79 30031.179621 0.79 30031.115 1.X dir.73 30031.IPOTEZA II: Tabel 13 Distributia constanta a fortei seismice (cazurile MX si MY) 2 φ 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 M= m 27663.79 30031.2041 0.271754 0.264059 0.2041 0.Y dir.1 m* φ2 27663. s-a considerat acoperitor ca perioada sistemului echivalent este egala cu cea a structurii cu mai multe grade de libertate dinamica in ambele cazuri.264059 ip.79 30031.Y 30 .79 30031.79 30031. Pentru simplificare.cerinta de deplasare a sistemului cu un singur grad de libertate echivalent (adica deplasarea spectrala inelastica: d* = SDi (T ) = c SDe (T ) d= Perioada sistemului cu un singur grad de libertate echivalent este egala cu perioada structurii in cazul in care vectorul {φ } reprezinta vectorul propriu al modului fundamental de vibratie.79 30031.79 30031.046 1.79 30031.79 30031.264059 d 0.79 30031.73 30031.345776 0.79 30031.271754 0.79 30031.331473 1.179621 c 1.73 30031.79 L*= 267918.X dir.115 1.1 =M* L∗ ∗ ∑ mi φi ∗ d = d M∗ ∑ mi φi2 unde: d – este cerinta de deplasare a structurii.79 267918.79 30031.2 dir. Tabel 14 Deplasari impuse pentru structura T 1.352979 0.1 m*φ2 27663.79 30031.1 ip.470089 1.271754 0.79 30031.79 30031.046 SDe(T) 0.79 30031.79 30031.470089 Sdi(T) 0.79 30031.79 30031.

cu deplasarea inregistrata la varful constructiei. Aceasta curba exprima sintetic comportarea structurii sub actiunea fortelor laterale monoton crescatoare. 5 & 6 pentru ipoteza dimensionarii dupa normativul P100-1/2006 si pentru ipoteza dimensionarii dupa normativul P100/92. pentru comparatie Figura 5 & 6 31 .3 CURBA “PUSH-OVER” Curba “push-over” reprezinta variatia fortei taietoare de baza in ipotezele stabilite ale distributiei pe verticala. Curbele rezultate pentru structura in discutie conform sunt prezentate in fig.9.

armate apoi la procente minime.4 VERIFICAREA FORMARII MECANISMULUI OPTIM DE DISIPARE DE ENERGIE Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare reprezinta un stadiu intermediar al formarii mecanismului de plastificare pe structura (fig. corespunzator celor doua ipoteze de incarcare descrise la capitolul 9.3 care desi este mai mic decat cel presupus.Curbele sunt construite pana la obtinerea mecanismului complet de plastificare. In acelasi mod se poate verifca justetea alegerii raportului αu/α1 presupus 1.7 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-x 32 .35) ~ 1. Unul din parametrii principali ce pot fi verificati este suprarezistenta structurii. Conform curbelor afisate coeficientul αu/α1 rezulta ~1. 9.35 la evaluarea fortei taietoare de baza.6. Figurile 7-10 prezinta articulatiile plastice formate pe un cadru in momentul atingerii cerintei de deplasare. Fig. chiar si in acest stadiu se poate verifica respectarea conceptiei de proiectare ce presupune formarea articulatiilor plastice la capetele grinzilor si la bazele stalpilor. In cazul structurii proiectate dupa normativul P100/92 se obtine o suprarezistenta mai mare datorita dimensiunilor mai generoase ale sectiunilor de beton rezultate. Aceasta curba reprezinta in primul rand verificare a ipotezelor facute in timpul proiectarii si implicit o verificare a comportarii la forta laterale.1. 7-10). in conditiile obtinerii unui coeficient total de suprarezistenta ~ 4400/(2184*1. deci coeficientul de suprarezistenta datorat considerarii rezistentelor medii ale materialelor precum si respectarii conditiilor de conformare si a procentelor minime este ~ 1. Din analizarea curbelor rezulta ca prima articulatie plastica (corespunzatoare primei pierderi de rigiditate din curba) apare in jurul unei forte taietoare de baza ~ 3500 kN.5. Forta seismica de calcul este 2184 kN. Totusi. nu implica o subdimensionare a elementelor structurale la forte laterale.

8 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-x Fig.Fig.9 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza I-y 33 .

013341 0.000000 dra= MY dry /h 0.018404 0.017912 0.016275 0.007475 0.000592 0.013690 0.000000 SY dry /h 0.003910 0.001301 0.Fig.003649 0.005356 0.002676 0.019936 0.018252 0.007603 0.02 34 .000942 0.000000 0.011578 0.003491 0.019270 0.000000 MX drx /h 0.5 VERIFICAREA DEPLASARILOR RELATIVE DE NIVEL Tabel 15 Unghiuri de drift efective si admisibile caz etaj 9 8 7 6 5 4 3 2 1 SX drx /h 0.000827 0.001564 0.10 Tabloul articulatiilor plastice corespunzator cerintei de deplasare pentru cazul de incarcare Ipoteza II-y 9.015489 0.006549 0.009379 0.018906 0.019186 0.009753 0.016189 0.001432 0.001631 0.011992 0.017507 0.

cu sau fără for a axială (grinzi. Ramane sa se verifice daca elementele structurale suporta deplasarile impuse de cutremur fara a se rupe. rezisten ele betonului la compresiune şi ale o elului din etrieri (MPa).007 pentru pere i este înăl imea sec iunii transversale bra ul de forfecare în sec iunea de capăt (lă imea zonei comprimate a elementului.1 se introduce valoarea 0.01. în regim de încărcare ciclică se poate determina cu expresia: θ um în care: β ω'  = ν ⋅  4 ω    0 . In literatura de specialitate exista multe propuneri privind determinarea rotirilor capabile a elementelor de beton armat. Datorita folosirii consecvente a metodei de ierarhizare a capacitatilor de rezistenta. N for a axială considerată pozitivă în cazul compresiunii) coeficien ii de armare a zonei comprimate.2) ω ' .9. In general aceste propuneri se impart in doua categorii: • Relatii de evaluare directa (expresii empirice) a rotirilor capabile obtinute prin analize probabilistice asupra experimentelor de laborator conduse in acest scop (metoda A) • Relatii care se bazeaza pe evaluarea analitica a capacitatii de deformatie sectionala (φu) considerand legile constitutive ale betonului si armaturii si pe formule empirice de determinare a lungimii plastice conventionale a articulatiei plastice (metoda B) In Eurocod 8-part 3 (partea care se ocupa de evaluarea si consolidarea cladirilor la actiunea seismica) s-a inserat cate o propunere din fiecare categorie de evaluare a rotirilor plastice capabile. cedarile fragile au fost eliminate. respectiv întinse. determinat cu rela ia α = 1 − h 1 − h 1 −  2b  2h  6h b  o  o  o o   (A. în expresia A. Cele doua propuneri sunt descrise pe scurt in cele ce urmeaza. incluzând armătura din inimă şi în cazul în care valorile ω şi ω’ depăşesc 0. (A) Expresie empirica pentru determinarea capacitatii de rotire plastica (1) Rotirea plastică maximă (diferen a între rotirea ultimă şi cea de la ini ierea curgerii în armătură) pe care se poate conta în verificările la SLU în elemente solicitate la încovoiere. 2 c L  ⋅ V   h  0. 35 ⋅ 25 αρ x f yw fc (A.1) β h Lv = M/V N ν = bhf c este coeficient cu valoarea 0. masurate din axul etrierului 35 .01 pentru stâlpi şi grinzi şi 0. stabilite prin împăr irea valorilor medii la factorii de încredere corespunzători nivelului de cunoaştere atins în investiga ii 2  s  s  ∑ bi   factorul de eficien ă al confinării.ω fc şi fyw α s h − distanta intre etrieri bo .01. stâlpi şi pere i). ho − dimensiunile samburelui de beton confinat. precum si a rezistentelor pentru cedarile fragile.6 VALORILE MAXIME SI VALORILE CAPABILE ALE ROTIRILOR PLASTICE INREGISTRATE IN ARTICULATIILE PLASTICE LA ATINGEREA CERINTEI DE DEPLASARE Calculul neliniar complet implica verificarea deformatiilor plastice capabile pentru elementele ductile.3 ⋅f 0.

în rela ia (A.7  f   c      36 (A. la stalpi se considera distantele intre barele longitudinale pe tot conturul) bw sh coeficientul de armare transversală paralelă cu direc ia x. valorile ob inute din aplicarea rela iei (A.1) se fac următoarele corec ii: .4) . a zonei plastice.ρ s = As x x bi − distanta intre barele longitudinale aflate la colt de etrier sau agrafa (la grinzi se considera doar distantele intre barele longitudinale de la partea superioara si inferioara. γel = 1.1) coeficien ii de armare ω’ se multiplică cu 1. se ia egală cu 0.valoarea θ um se ob ine înmul ind valoarea dată de rela ia (A. (3) Dacă în zona critică se realizează şi înădiri prin petrecere ale armăturilor longitudinale. fără înnădiri în zonele critice. Dacă lungimea de petrecere efectivă lo. este mai mică decât lungimea minimă de suprapunere prevăzută de STAS 10107/0-90 pentru condi ii severe de solicitare. Dacă barele longitudinale se înnădesc în zona critică şi sunt prevăzute cu cârlige. În cazurile în care aceste condi ii nu sunt îndeplinite la calculul valorii θ um furnizate de rela ia (A.1) se înmul esc cu 0.5 pentru stalpi şi grinzi şi 1.min.valoarea bra ului de forfecare Lv = M/V se reduce cu lungimea de înnădire lo .1) se aplică corec iile indicate la (2). (4) În cazul utilizării barelor netede. la calculul rotirii plastice capabile cu rela ia (A. (2) În elementele la care nu sunt aplicate regulile de armare transversală ale zonelor critice. Rezisten a betonului confinat se determină cu rela ia: 0 . valorile θ um date de rela ia (A. (B) Model analitic pentru determinarea capacitatii de rotire plastica (1) În vederea evaluării rotirii plastice capabile poate fi utilizată alternativ expresia bazată pe ipoteze simplificatoare de distribu ie a curburilor la rupere 1 pl   (φu − φ y )L pl 1 − 0.10.1) cu 0. specific solicitării ciclice: Deforma ia ultimă a armăturii longitudinale.8 pentru pere i Valoarea lungimii Lpl. εsu.85   αρ sx f yw     f cc = f c 1 + 3.min valoarea capacită ii de rotire plastică dată de (A. depinde de modul în care se stabileşte sporul de rezisten ă şi de capacitate de deforma ie ca efect al confinării în calculul curburii ultime φu. Expresia este valabilă în situa ia în care barele de armătură sunt profilate şi în zona critică nu există înnădiri.8. lo.1) se înmul esc cu 0.40.1) se reduce în raportul lo/lo. (2) (a) (b) Pentru evaluarea curburii ultime φu se poate folosi următorul model. iar la realizarea armării sunt respectate regulile de alcătuire pentru zone seismice.5. (3) şi (4).3)  Lv  γ el   unde: φu este curbura ultimă în sec iunea de capăt φy este curbura de curgere în aceeaşi sec iune γel coeficient de siguran ă care ine seama de variabilitatea proprietă ilor fizico-mecanice.5L pl  θ um = (A.

Dimensiunea zonei plastice.02274 0.01683 pl A.01885 0.01134 0. Dupa cum se observa rotirile plastice capabile obtinute prin cele doua metode difera destul de mult. dar cu toate acestea sunt sub rotirile maxime inregistrate in urma calculului static.6) f cc unde: α. fyw şi ρsx au defini iile date la A.01454 0.1. I-x Ip.02993 0.deforma ia specifică la care se atinge fcc.025610 0.15 (A.0301 0.2.6.6.02895 0. 37 .02803 0.02512 0.Θ cap determinat pe baza expresiei empirice (A) pl B.004 + 0.02470 0.03596 0. (3) şi (4).5)  f     iar deforma ia specifică ultimă la fibra extremă a zonei comprimate se ob ine cu: αρ f ε cu = 0.01901 0. se face aşa cum se arată la A.01305 0.02575 0.03599 0.3).2h + 0.1.7) 30 f c ( MPa) în care: este diametrul (mediu) al armăturilor longitudinale dbl h inaltimea sectiunii transversale (3) pl Corectarea valorii θ um calculată cu rela ia (A.02284 0. în situa iile în care în zona plastică se realizează înnădiri prin petrecere.02515 0. Tabel 16 Rotiri plastice maxime si capabile corespunzatoare cerintei de deplasare ARTICULATII PLASTICE IN CAZ DE INCARCARE GRINZI moment pozitiv pl Θ cap pl Θ max ARTICULATII PLASTICE IN STALPI moment negativ pl Θ cap pl Θ cap A B pl Θ max A B pl Θ max A B Ip.02563 0.030778 0. iar armăturile sunt netede şi prevăzute cu carlige.02510 0.Θ cap determinat pe baza modelului analitic (B) pl Tabelul 16 prezinta verificarea rotirilor capabile( Θ max ) fata de rotirile mplastice maxime rezultate in pl urma calculului static neliniar pentru grinzi si respectiv pentru stalpi ( Θ max ). I-y Ip.04253 0.02395 0.02434 0.5 sx yw (A.02293 0. pentru elemente fără înnădiri în această zonă se determină cu rela ia: d bl f y ( MPa) L L pl = v + 0.03719 0.02878 0.02184 0. II-y 0.01176 0. II-x Ip.03247 0.01839 0.03153 0.01962 0.02208 0. în raport cu deforma ia specifică εc2 a betonului neconfinat se determină cu rela ia:  f  ε cc = ε c 2 1 + 5 cc − 1 (A.01987 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful