HOTĂRÂRE nr.

766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
În temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, Guvernul României hotărăşte: Art. 1 Se aprobă regulamentele privind: a) activitatea de metrologie în construcţii; b) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii; c) stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor; d) urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor; e) agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii; f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii; g) certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii, cuprinse în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 Actualizarea şi gestionarea regulamentelor prevăzute la art. 1 se realizează de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Art. 3 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activităţii metrologice în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; Hotărârea Guvernului nr. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994; Hotărârea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea Guvernului nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calităţii

produselor folosite în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.

ANEXA Nr. 1 REGULAMENT privind activitatea de metrologie în construcţii
CAPITOLUL I: Prevederi generale
Art. 1 Activitatea de metrologie în construcţii constituie o componentă a sistemului calităţii în acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigură administrarea, confirmarea metrologică şi utilizarea echipamentelor de măsurare. Art. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, metodologice şi de organizare privind activitatea de metrologie în construcţii. Art. 3 Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii, care utilizează echipamente de măsurare. Art. 4 La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere şi vor fi respectate normele şi instrucţiunile de metrologie legală, precum şi standardele şi alte reglementări oficiale aplicabile. Art. 5 Definiţiile termenilor specifici activităţilor de metrologie, folosiţi în textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii.

CAPITOLUL II: Elemente principale de conţinut ale activităţii de metrologie în construcţii
Art. 6 Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în vedere următoarele principii şi obiective principale: a) asigurarea uniformităţii, exactităţii şi legalităţii măsurărilor efectuate; b) asigurarea legalităţii măsurărilor prin utilizarea echipamentelor de măsurare confirmate metrologic şi, dacă este cazul, cu aprobare de model; c) implementarea sistemului de asigurare a calităţii, stabilit pentru activitatea de metrologie în construcţii. Art. 7 Activitatea de metrologie cuprinde următoarele elemente principale: a) stabilirea măsurărilor care sunt necesare; b) selectarea şi achiziţionarea echipamentelor de măsurare, având în vedere domeniul de măsurare, justeţea, fidelitatea, robusteţea şi durabilitatea în condiţiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevăzută; c) recepţia şi administrarea - identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea echipamentelor de măsurare; d) confirmarea metrologică a echipamentelor de măsurare - verificarea iniţială, verificarea periodică şi/sau după reparare -, realizată prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenţi economici, autorizate şi/sau acreditate de Biroul Român de Metrologie Legală şi, respectiv, de organismul naţional de acreditare a laboratoarelor de metrologie;

e) asigurarea utilizării echipamentelor de măsurare în condiţii conforme cu specificaţiile şi cu reglementările tehnice aplicabile; f) asigurarea evidenţei documentelor şi înregistrărilor referitoare la echipamentele de măsurare. Art. 8 Prin activitatea de metrologie desfăşurată trebuie să se asigure utilizarea echipamentelor de măsurare în conformitate cu necesităţile de măsurare şi cu prevederile specificaţiilor tehnice ale acestora.

CAPITOLUL III: Elemente metodologice şi de organizare a activităţii de metrologie în construcţii
Art. 9 Stabilirea măsurărilor care sunt necesare se face pe baza documentaţiei, a procedurilor tehnice de execuţie şi a reglementărilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrări de construcţii sau de activitate desfăşurată. Art. 10 Selectarea echipamentelor de măsurare are în vedere cerinţele privind măsurările, stabilite prin documentaţia de execuţie, prin metodele de măsurare şi prin alte reglementări tehnice aplicabile. Art. 11 Confirmarea metrologică se face potrivit reglementărilor legale. Art. 12 Achiziţionarea, recepţia şi administrarea echipamentelor de măsurare se asigură, de către fiecare persoană juridică sau fizică implicată, prin organizarea adecvată şi asigurarea mijloacelor necesare pentru: a) contractarea furnizării echipamentelor de măsurare, având în vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referinţă, etaloanele, instrucţiunile de utilizare şi de întreţinere, după caz; b) recepţia echipamentelor de măsurare procurate atât sub aspect cantitativ, cât şi funcţional; c) instituirea şi asigurarea funcţionării unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri, instrucţiuni -, a spaţiilor şi a condiţiilor de mediu, precum şi a personalului, după caz, privind identificarea, manipularea, conservarea şi depozitarea, în conformitate cu instrucţiunile furnizorului şi cu prevederile legale aplicabile; d) efectuarea confirmării metrologice - etalonări, verificări, reparări - şi ţinerea evidenţei documentelor şi înregistrărilor respective; e) retragerea din serviciu, izolarea şi ţinerea evidenţei echipamentelor de măsurare neconforme, înlăturarea cauzelor neconformităţilor şi reconfirmarea lor sau, după caz, casarea acestora. Art. 13 Utilizarea echipamentelor de măsurare se face de către personal care are cunoştinţele şi instruirea necesare pentru efectuarea măsurărilor respective, conform instrucţiunilor furnizorului, metodelor de măsurare şi reglementărilor aplicabile. În cazurile specificate de legislaţia metrologică în vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie să posede atestarea necesară. Art. 14 Se interzice utilizarea echipamentelor de măsurare care nu sunt identificate din punct de vedere al stării de verificare, potrivit sistemului propriu, precum şi a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic.

15 Activitatea de metrologie va fi supusă unei evaluări periodice. precum şi în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor la care se aplică. c) să întocmească şi să ţină la zi documentele şi înregistrările privind activitatea de metrologie. condiţii de mediu. conform legilor în vigoare. securitate. conform prevederilor din reglementările legale aplicabile. prin audit intern sau extern. activitatea de metrologie se va organiza tehnic şi administrativ şi va fi coordonată de personal tehnic corespunzător. c) să asigure evidenţa documentelor care permit trasabilitatea măsurărilor respective. urbanism. conform prezentului regulament. în funcţie de volumul şi de complexitatea acestei activităţi. în conformitate cu atribuţiile care le revin. experţi tehnici. Art. CAPITOLUL V: Dispoziţii finale Art. b) să asigure personalul corespunzător. 16 În funcţie de volum şi de complexitate. d) să evalueze. 21 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage contravenţionale sau penale. după caz. urbanism şi amenajarea teritoriului. prin contract. 20 Urmărirea aplicării şi controlul respectării prezentului regulament se fac de către personalul împuternicit în acest scop din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii. care sunt precizate în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului. Art. executanţi -. la solicitare. activitatea de metrologie şi să ia măsurile necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a acesteia. Biroul Român de Metrologie Legală poate participa la controlul efectuat de personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii. periodic. Pentru echipamentele de măsurare nesupuse controlului metrologic al statului. CAPITOLUL IV: Obligaţii şi răspunderi Art. prin personal propriu împuternicit. care utilizează în activitatea desfăşurată echipamente de măsurare . precum şi instruirea şi atestarea acestuia.Art. obligaţiile şi răspunderile fiecărei părţi privind toate condiţiile referitoare la echipamentele de măsurare utilizate la măsurările respective manipulare. după caz. b) să stabilească. Art. lucrări publice. proprietari sau utilizatori. 19 Biroul Român de Metrologie Legală şi organele sale teritoriale. accese.investitori. proiectanţi. 17 Persoanele juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii. răspunderi şi sancţiuni . 18 Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de metrologie proprie au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să asigure organizarea tehnică şi administrativă şi mijloacele necesare pentru realizarea activităţilor. depozitare. exercită controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de măsură utilizate în domeniul construcţiilor. Art. lucrări publice şi amenajarea teritoriului. au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să se asigure că unitatea care prestează serviciile respectă prevederile prezentului regulament.

definit şi documentat pe baza principiilor şi recomandărilor din standardele SR EN ISO seria 9000. pentru etapele de exploatare şi postutilizare a construcţiilor. Art. c) prin îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia. . întocmit şi aplicat pentru anumite lucrări sau construcţii având categoria de importanţă normală. adaptate la specificul construcţiilor. aplicarea şi dezvoltarea conducerii şi asigurării calităţii în construcţii. în cazurile prevăzute la lit.(ii) construcţii având categoria de importanţă normală. prin conducerea şi asigurarea calităţii. obţinerea şi menţinerea. exploatare şi postutilizare a construcţiilor: investitori. şi să ofere încredere în capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective. astfel: a) prin sistemul calităţii.(i) construcţii având categoria de importanţă excepţională sau deosebită. pentru construcţii având categoria de importanţă redusă. proprietari. Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii stabilesc şi transpun în fapt politica în domeniul calităţii. finanţate de la bugetul de stat. realizare. a)(i). Categoriile de importanţă a construcţiilor sunt cele prevăzute în Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. dacă aceasta este cerută prin contract.(iii) construcţii având categoria de importanţă normală. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general. care sunt obligaţi să asigure. de proiectare. să asigure realizarea. Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii se aplică de către proprietari şi/sau utilizatori. având în vedere standardele aplicabile. adaptate specificului construcţiilor. Pentru celelalte cazuri. pentru: . se aplică prevederile Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare. în aceste etape ale existenţei construcţiilor. pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor. destinate să prevină noncalitatea. fabricanţi şi furnizori de produse şi servicii pentru construcţii. prin activităţi prestabilite şi sistematice. 4 Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii se aplică.ANEXA Nr. principalele elemente de conţinut şi metodologice pentru elaborarea. b) prin planul calităţii. atestarea şi garantarea calităţii cerute prin reglementări tehnice şi clauze contractuale. . Art. în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor sau de complexitatea şi de importanţa unor lucrări. . 2 REGULAMENT privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii CAPITOLUL I: Prevederi generale Art. 1 Conducerea şi asigurarea calităţii constituie o componentă principală a sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă o parte semnificativă a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate. atestat. în condiţii raţionale de cost şi termen. a unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în construcţii. finanţate din alte surse. executanţi de lucrări de construcţii şi utilizatori ai construcţiilor. unităţi de cercetare. în cadrul unei organizări corespunzătoare a activităţii executantului. 3 Prevederile prezentului regulament se adresează tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere. Art. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor.

organizarea şi resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective.programul de asigurare a calităţii.condiţiile referitoare la sistemul calităţii. atestată pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.organizarea aferentă sistemului.documente contractuale. . Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus diferă în funcţie de specificul activităţilor din unităţile implicate. . 6 Agenţii economici şi persoanele juridice care aplică sistemul calităţii pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000. precum şi cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile .datele de intrare. CAPITOLUL II: Elemente de conţinut şi metodologice ale conducerii şi asigurării calităţii în construcţii Art.elementele principale de conţinut. Art.documente şi înregistrări. 7 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii. . 10 Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii cuprind următoarele elemente principale de conţinut: . Datele de intrare Art. 11 . Elementele principale de conţinut Art. documentaţia tehnică de proiectare. 8 Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii comportă stabilirea următoarelor elemente principale: .elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea sistemului. Art. Art. aplicabile. . se aplică şi se actualizează continuu de către agenţii economici şi persoanele juridice implicate. b) documentele privind cerinţele de calitate ale clienţilor. Aceste elemente se elaborează. Detalierea şi explicitarea nivelului de calitate privind cerinţele menţionate trebuie asigurate în vederea stabilirii datelor de intrare. . 5 Pentru agenţii economici implicaţi în activitatea de realizare a construcţiilor se recomandă ca aplicarea conducerii şi asigurării calităţii în construcţii să fie însoţită şi de obţinerea certificării profesionale. 9 Datele de intrare pentru conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii sunt concretizate prin: a) documente privind obiectul de activitate.Art. precum şi beneficiarii contractelor încheiate cu aceştia pot solicita certificarea sistemului respectiv de către organisme de certificare acreditate în acest scop.

Art.Programul de asigurare a calităţii stabileşte dispoziţiile specifice. . care sunt: . care includ planuri de control al calităţii.planul de control al calităţii. utilizare de produse noi sau procese şi procedee de execuţie speciale .pentru participarea la licitaţii. Planurile calităţii se stabilesc în concordanţă cu programele de asigurare a calităţii ale beneficiarilor şi în corelare cu manualele şi cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executanţilor respectivi. "manual de management al calităţii". aplicate. directoare pentru definirea şi obţinerea calităţii. nu este certificat. a obiectivelor. .pentru construcţiile finanţate din fondurile statului. . prin contract. trebuie să cuprindă: .organizarea. . Acest program poate fi elaborat şi aplicat de agenţii economici sau de persoanele juridice atât cu referire la elementele interne ale conducerii şi asigurării calităţii . .client . .pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile. strategie.lucrări de investiţii-construcţii importante. regulile de operare. învestirea cu autoritatea şi cu competenţele necesare şi asigurarea independenţei compartimentelor şi a personalului de asigurare a calităţii şi de control al calităţii. . precizând obiectivele. printr-o terţă parte . 13 În situaţia în care sistemul calităţii. a conducerii şi asigurării calităţii.sau certificarea. . potrivit contractelor încheiate între părţi.procedurile tehnice de execuţie sau de proces. stabilirea de soluţii pentru rezolvarea lor şi urmărirea aplicării acestora. care poate diferi în ceea ce priveşte gradul de detaliere şi formatul. în următoarele cazuri: . pentru a corespunde necesităţilor agentului economic sau ale persoanei juridice. a metodelor de conducere şi a responsabilităţilor privind implementarea şi funcţionarea conducerii şi asigurării calităţii. .beneficiarii investitori pot solicita.identificarea problemelor reale sau potenţiale în materie de calitate. resursele şi secvenţele activităţilor legate de calitate.organism de certificare -.asigurarea mijloacelor şi resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calităţii şi realizarea obiectivelor acesteia. elaborarea şi aplicarea de către furnizorii de produse sau de către constructorii executanţi de lucrări a unor planuri ale calităţii. pentru acele cazuri.pentru construcţii având categoria de importanţă excepţională sau deosebită. 14 Organizarea aferentă conducerii şi asigurării calităţii în construcţii.proceduri administrative.politică. precum şi pentru evaluarea de către o secundă parte .procedurile sistemului. Art. organizare -. Art. În funcţie de obiectul manualului. spre exemplu "manual de asigurare a calităţii". integrată în sistemul general de organizare şi funcţionare a agentului economic sau a persoanei juridice. 12 Programul de asigurare a calităţii este concretizat prin următoarele documente principale: a) manualul calităţii. documentele principale ale sistemului vor fi avizate de către specialişti sau organisme agreate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului sau certificate de către un organism de acreditare. conducere.definirea politicii privind calitatea. se poate utiliza un calificativ. cât şi pentru asigurarea externă a calităţii. b) proceduri. aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000. care detaliază condiţiile referitoare la sistemul calităţii. Acesta poate fi alcătuit din mai multe documente. În anumite cazuri mai deosebite . .

Elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea sistemului calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000 Art.aprovizionarea. Art.controlul echipamentelor de inspecţie. În cadrul sistemului calităţii. În cazul etapelor de exploatare şi postutilizare. . execuţie.tehnicile statistice. de către agenţii economici şi persoanele juridice implicate. .responsabilitatea managementului . . . depozitarea. . fabricaţie.identificarea şi trasabilitatea produsului (lucrării).manipularea. corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem.inspecţii (control) şi încercări. de către conducerea unităţii. . 15 Condiţiile referitoare la sistemul calităţii. Art. proceduri administrative sau. conservarea şi livrarea. pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000. după caz. participante la activităţile din cadrul diferitelor etape ale realizării şi exploatării construcţiilor. . .controlul proiectării. . . . 17 . prin proceduri de sistem.documente. faţă de care se stabilesc cerinţele specifice ale diferitelor modele de asigurare a calităţii.service şi urmărirea comportării lucrărilor. . Condiţiile referitoare la sistemul calităţii.controlul produsului furnizat de client. .controlul produsului (lucrării) neconform.controlul documentelor şi al datelor. . 1.analizarea periodică. .sistemul calităţii .analiza contractului. 16 Aplicarea sistemului calităţii. proceduri/instrucţiuni tehnice specifice. . se reţin acele condiţii referitoare la sistemul calităţii care corespund modelului de asigurare a calităţii adoptat conform art.. a conducerii şi asigurării calităţii sub aspectul eficacităţii şi satisfacerii cerinţelor specificate. elaborat şi aplicat de către agenţii economici şi persoanele juridice. . ambalarea. aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000.formarea şi instruirea personalului implicat în asigurarea şi controlul calităţii. . prevăzute la alin. şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale acestuia.controlul proceselor. vor fi adaptate specificului activităţilor şi lucrărilor efectuate.stadiul inspecţiilor (controlului) şi al încercărilor.acţiunile corective şi preventive. .analiza sistemului.instruirea.auditurile interne ale calităţii. măsurare şi încercare. sunt următoarele: . dintre condiţiile referitoare la sistemul calităţii se selectează cele care corespund prevederilor şi reglementărilor aplicabile acestor etape. se efectuează în mod diferenţiat.controlul înregistrărilor calităţii. . 19 şi care sunt specifice etapei şi activităţilor ce fac obiectul contractelor încheiate: proiectare.

care. mai simplu şi mai puţin pretenţios în ceea ce priveşte numărul şi nivelul cerinţelor şi al condiţiilor. 22 Elaborarea şi aplicarea sistemului calităţii în construcţii sunt fundamentate şi definite prin următoarele documente principale. SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003. aferente majorităţii obiectelor de construcţii contractate în condiţii avantajoase pentru părţile contractante. Documente şi înregistrări Art. 20 Între categoria de importanţă a construcţiilor şi modelele de asigurare a calităţii se recomandă respectarea corespondenţei din următorul tabel: Categoria de importanţă a construcţiei: Modelul de asigurare a calităţii: modelul 1 sau reglementare specială modelul 1 sau 2 modelul 2 sau 3 modelul 3 (opţional) excepţională (A) deosebită (B) normală (C) redusă (D) Art. le conferă acestora aptitudinea funcţională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerinţelor de asigurare a calităţii. Art. în acord cu investitorul sau cu proprietarul. b) categoria de importanţă a majorităţii construcţiilor ce formează obiectul de activitate al acestora şi factorii specifici care caracterizează acele construcţii. precum şi pentru activităţile de realizare şi. Art. în principal. se stabilesc în etapa de proiectare. obiecte de construcţii sau părţi ale acestora. luate în considerare. corespunzătoare standardelor SR EN ISO seria 9001. b) documente ale programului de asigurare a calităţii. de exploatare. adoptate de către agenţii economici şi persoanele juridice implicate. respectiv selectarea modelului de asigurare a calităţii adecvat pentru produse. pentru construcţii existente. reprezentând niveluri distincte de asigurare a calităţii. 18 Modelele de asigurare a calităţii constituie ansambluri selecţionate de elemente şi condiţii corelate ale sistemului calităţii. pentru construcţii noi. Art. spre modelul 3. cel mai complex şi mai pretenţios. după caz. care se reflectă în obiectivele şi organizarea acestui sistem. care cuprind nivelurile de calitate cerute în diferite etape şi activităţi ale procesului de concepţie-realizare-exploatare. 2 şi 3. este evidenţiată prin: a) cerinţele de asigurare a calităţii. corespunzătoare organizării şi capacităţii acestora de a cuprinde cât mai bine condiţiile referitoare la sistemul calităţii. 19 În domeniul construcţiilor se aplică trei modele. sau la proiectarea lucrărilor de intervenţie. diferenţiate între ele. notate cu 1. ţinute la zi şi revizuite periodic: a) documente privind datele de intrare ale sistemului. întocmite. combinate în mod adecvat şi aplicate de către unităţile implicate. aferente. care descresc de la modelul 1.Diferenţierea în aplicarea sistemului calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000. c) documente şi înregistrări privind calitatea: . prin numărul şi conţinutul cerinţelor de asigurare a calităţii faţă de elementele şi condiţiile referitoare la sistemul calităţii. 21 Încadrarea într-o categorie de importanţă a construcţiilor.

15. spre exemplu: rapoarte tehnice.agrearea de persoane juridice şi fizice pentru proiectare. precizate la art.acreditarea organismelor de certificare. 10/1995 privind calitatea în construcţii. c) de a elabora. rapoarte de verificare şi analizare. furnizori. obligaţii. . rapoarte de control şi verificare privind calitatea. b) de a stabili şi a aproba structura de organizare. produse pentru construcţii. . informări. analizarea şi evaluarea sistemului. certificate de conformitate a calităţii produselor. 26 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului are următoarele atribuţii: a) de a asigura coordonarea aplicării conducerii şi asigurării calităţii în construcţii. procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate. pentru obţinerea obiectivelor privind calitatea. forma şi nivelul de detaliere fiind adaptate la cerinţele privind construcţia respectivă. pentru sisteme de calitate. prin organizarea Consiliului pentru calitate în construcţii. complexitatea lucrărilor şi persoanele juridice şi fizice implicate. evaluare şi instruire în domeniul sistemului calităţii în construcţii. consultanţă. b) ca document de sine stătător. . . după caz.procese-verbale de control. aplicabile. instituit prin Legea nr. . procese-verbale de recepţie pentru lucrări de construcţii executate.. realizarea şi. resursele şi succesiunea activităţilor specifice referitoare la calitate. după caz. 23 Planul calităţii este documentul care precizează practicile. calificare sau atestare. atunci când agentul economic sau persoana juridică implicată nu are implementat sistemul calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000.procese-verbale de lucrări ascunse.rapoarte privind neconformităţile şi rapoarte de acţiuni corective şi preventive. în exploatarea construcţiei respective. în următoarele situaţii: a) ca parte a sistemului calităţii. răspunderi Art.puncte de oprire şi de recepţii parţiale. utilizatori. buletine de încercări. investitori. .planuri şi rapoarte de audit. Planul calităţii trebuie să asigure interfeţele dintre persoanele juridice şi fizice implicate în conceperea. suplimentate. documentele de constituire şi normele metodologice necesare pentru: . relevante pentru o anumită lucrare sau construcţie. Art. cu cele specifice lucrărilor respective. în care caz se face referire la manualul calităţii şi la procedurile documentate ale sistemului. . pentru anumite lucrări sau construcţii.rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calităţii. Planuri ale calităţii Art. proiectanţi. CAPITOLUL III: Atribuţii. după caz. în care caz vor fi elaborate şi procedurile necesare aplicării acestui plan. 24 Planul calităţii se întocmeşte. în corelare cu celelalte componente ale sistemului calităţii. dări de seamă periodice. proprietari.certificate de calitate. agenţi economici din construcţii şi personal de specialitate. Art. d) diverse alte documente referitoare la calitate. procese-verbale de avizare pentru lucrări şi documentaţiile tehnice de proiectare. ca şi pentru fazele determinante . a aproba şi a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii şi asigurării calităţii în construcţii pentru uzul persoanelor juridice şi fizice interesate: producători. 25 Planul calităţii are în vedere condiţiile referitoare la sistemul calităţii.

potrivit specificului activităţilor desfăşurate. realizare. cu durata mare de utilizare. 2 Construcţiile reprezintă lucrările concepute şi executate pentru îndeplinirea unor funcţii economico-sociale sau ecologice. în condiţiile precizate la art. din fondurile curente aferente desfăşurării activităţilor de bază. 4. în scopul aplicării diferenţiate a sistemului calităţii. lucrări publice. în raport cu necesitatea de adaptare la condiţiile locale de teren şi de mediu. se fac de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului prin Inspecţia de stat în construcţii. lucrări publice.pregătirea şi instruirea personalului. 29 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage contravenţionale şi/sau penale. Ele sunt caracterizate. Art. exploatare şi postutilizare a construcţiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale. 27 Agenţii economici şi persoanele juridice participante la activităţile de concepere. sub aspectul existenţei şi aplicării conducerii şi asigurării calităţii în construcţii. 30 Finanţarea activităţilor legate de introducerea şi funcţionarea conducerii şi asigurării calităţii în construcţii se face de către fiecare agent economic şi persoană juridică. Art. 1 Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanţă a construcţiilor. de către Inspecţia de stat în construcţii. prin: . punându-se accentul pe însuşirea motivaţiei pentru calitate şi pe efectuarea autocontrolului. răspunderi şi sancţiuni ANEXA Nr. b) elaborarea şi aplicarea diferenţiată a conducerii şi asigurării calităţii.asigurarea autorizării şefului compartimentului de control tehnic al calităţii şi a diriginţilor de şantier. 3 REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor CAPITOLUL I: Prevederi generale Art. urbanism şi amenajarea teritoriului. 28 Urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor prezentului regulament de către agenţii economici şi persoanele juridice implicate. cu volumul important de muncă şi de materiale înglobate. c) luarea măsurilor necesare pentru încadrarea compartimentelor cu atribuţii privind calitatea cu personalul calificat necesar. categoriei de importanţă şi naturii construcţiilor. conform legilor în vigoare. CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale Art. Art. conform legii. urbanism şi amenajarea teritoriului. după caz. Art. 3 Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcţiilor noi sau existente. de regulă. referitoare la conducerea şi la asigurarea calităţii: a) obţinerea certificării privind calificarea agentului economic. .Art. .

. b) de importanţă specifice. documentele de asigurare. CAPITOLUL III: Dispoziţii finale Art. 11 Investitorii sau proprietarii pot să prevadă prin clauze contractuale cu proiectanţii cerinţe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanţă a construcţiei. în următoarele categorii: a) de importanţă globală. în cazul construcţiilor existente. sub toate aspectele. cartea tehnică a construcţiei. Art. Clase de importanţă Art. prin documentaţii motivate. la construcţiile existente. sau a proprietarului.gradul de risc sub aspectul siguranţei şi al sănătăţii. atunci când este necesar. în mediul construit şi în natură . şi/sau de către expertul tehnic atestat. proiectul de execuţie. b) implicarea funcţională a construcţiilor în domeniul socioeconomic. 5 Categoriile de importanţă a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerinţelor.construcţii de importanţă deosebită (B). sub anumite aspecte. Art. în cazul construcţiilor noi. . denumite categorii de importanţă. Art.Art. 10 Categoria şi clasa de importanţă stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decât la schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care impun aceasta. CAPITOLUL II: Categorii de importanţă Art. pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri. .construcţii de importanţă redusă (D). . la cererea investitorului. ţinând seama de următoarele aspecte: a) implicarea vitală a construcţiilor în societate şi în natură . după importanţa lor. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură categorie de importanţă şi aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcţia: autorizaţia de construire. în condiţiile legii. modul de utilizare etc. 7 Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant. la construcţiile noi. 9 Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant. care privesc întreaga construcţie. precum şi pentru delimitarea obligaţiilor care revin persoanelor juridice şi fizice implicate. denumite clase de importanţă. care privesc întreaga construcţie sau părţi ale acesteia..destinaţia. 6 Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt: . în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţii.construcţii de importanţă excepţională (A).construcţii de importanţă normală (C). Art. 4 Construcţiile se încadrează. c) caracteristici proprii construcţiilor .complexitatea şi considerentele economice. 8 Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la bază criterii specifice.

6 . administratori. proiectanţi. executanţi. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea activităţilor privind urmărirea comportării în exploatare. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor. Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp este evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existenţă a acestora. 5 Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face prin: .perioade. b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii la exploatare. complementare. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor reprezintă acţiuni distincte. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sunt componente ale sistemului calităţii în construcţii. c) postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare a construcţiilor în condiţii de siguranţă şi de recuperare eficientă a materialelor şi a mediului.urmărirea curentă. Art. Art. Modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau a urmăririi speciale . CAPITOLUL II: Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor Art. 4 REGULAMENT privind urmărirea comportării în exploatare. Art. utilizatori. se aplică tuturor categoriilor de construcţii şi este obligatoriu pentru toate persoanele juridice şi persoanele fizice implicate: investitori. 3 Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor. care va cuprinde. metode. Art. şi rezultatele consemnate ale acestor activităţi. .urmărirea specială. de asemenea.se stabilesc de către proiectant sau expert. 4 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii. astfel: a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare. Toate aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului.ANEXA Nr. 1 Urmărirea comportării în exploatare. proprietari. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi de alte caracteristici ale acestora şi se includ în cartea tehnică a construcţiilor. caracteristici şi parametri urmăriţi .

cel puţin de nivel mediu. Art. 10. cu evoluţie periculoasă sau care se află în situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei. împreună cu investitorii şi/sau cu proprietarii. personalul necesar. asigură. construcţiilor. urbanism şi amenajarea teritoriului. 11 Investitorii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) stabilesc. îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora. pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice. Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente. Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor Art. documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială. lucrări publice. Art. comandă expertizarea construcţiilor în cazurile prevăzute la art. de către personal tehnic de specialitate atestat. pe categorii de lucrări şi de construcţii. asupra unor parametri ce caracterizează construcţia sau anumite părţi ale ei. b) stipulează. în contracte. pe bază de contract cu proprietarul. Art. stabiliţi din faza de proiectare sau în urma unei expertizări tehnice. lucrări publice. la înstrăinarea sau la închirierea construcţiilor.Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcţiilor. Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice interesate. care. împreună cu proiectantul. Urmărirea curentă se efectuează. urbanism şi amenajarea teritoriului. 8 Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate. Activităţile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii. precum şi pentru construcţii aflate în exploatare. 9 Urmărirea specială se realizează. Art. pe toată durata de existenţă. acele construcţii care sunt supuse urmăririi speciale. Art. proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică. are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a acestora. înştiinţând despre aceasta şi Inspecţia de stat în construcţii. b) elaborează. 10 La constatarea. în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din reglementările tehnice specifice. 7 Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă şi cu mijloace simple de măsurare. periodice. asupra tuturor . conform legii. după caz. acele construcţii care se supun urmăririi speciale. a unor situaţii care depăşesc limitele stabilite sau se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei. Art. 13 Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) stabilesc. în cursul activităţilor de urmărire curentă sau specială. comandă proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de stat în construcţii. sub toate formele. asigură întocmirea proiectului şi predarea lui proprietarilor. b) comunică proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile care le revin în cadrul urmăririi speciale. pe o perioadă stabilită. corelată cu activitatea de întreţinere. 12 Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor.

CAPITOLUL III: Intervenţiile în timp asupra construcţiilor Art. denumite responsabili cu urmărirea comportării construcţiilor. ca rezultat al expertizării tehnice. inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor iniţiale ca urmare a modernizării. după care le vor preda proprietarului. b) lucrări de refacere. cât şi local. c) lucrări de modernizare. straturi şi învelitori de protecţie . Art. 16 Persoanele care efectuează urmărirea curentă şi urmărirea specială. a unor remedieri sau reparări ale părţilor vizibile ale elementelor de construcţie . determinate de uzura sau de degradarea normală şi care au ca scop menţinerea stării tehnice a construcţiilor. determinate de schimbarea cerinţelor faţă de construcţii sau a funcţiunilor acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor. c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea unei expertizări tehnice. iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens. 14 Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută. inclusiv extinderi. 15 Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.asigurarea funcţiunilor construcţiilor. Art.partea existentă . inclusiv jurnalul evenimentelor. periodic.sau ale instalaţiilor şi echipamentelor. inclusiv înlocuirea unor piese uzate. Art. 18 Lucrările de întreţinere constau în efectuarea. d) condiţiile deosebite de lucru impun o atenţie sporită privind asigurarea calităţii lucrărilor. Art. pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrărilor de intervenţie. 20 . straturi de uzură. Lucrările de intervenţie sunt: a) lucrări de întreţinere. au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să cunoască toate detaliile privind construcţia şi să ţină la zi cartea tehnică a construcţiei. b) soluţiile vor avea în vedere interdependenţa dintre construcţie . să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială. 19 Lucrările de refacere şi de modernizare au la bază următoarele principii: a) soluţiile se stabilesc numai după cunoaşterea stării tehnice a construcţiilor.şi lucrările noi care se vor executa atât pe ansamblu. .Art. c) aplicarea soluţiei preconizate impune verificarea permanentă a stării fizice în detaliu a construcţiei.finisaje. Art. determinate de producerea unor degradări importante şi care au ca scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor. dacă este cazul. 17 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop: . b) să efectueze urmărirea curentă. inclusiv a cauzelor care au produs degradări. până la recepţia construcţiilor.menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor.

c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale. dacă înainte de lucrările de refacere sunt necesare lucrări de sprijiniri provizorii. reparare sau consolidare. . în cazurile în care: .cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării construcţiei.construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere. luând toate măsurile pentru asigurarea calităţii lucrărilor. pe baza unui proiect întocmit şi verificat conform prevederilor legale. CAPITOLUL IV: Postutilizarea construcţiilor Art. proiecte pentru lucrări de intervenţii asupra construcţiilor. care se introduc în cartea tehnică a construcţiei. Art. . În unele situaţii. pe baza comenzii proprietarului. Art. 19 şi verificat conform prevederilor legale. în urma analizării situaţiei. în conformitate cu prevederile legale. Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor Art. direct sau prin diriginţi de şantier autorizaţi. c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verifică.Lucrările de refacere se realizează prin remediere. întocmit potrivit principiilor prevăzute la art. prin reconstrucţie. calitatea acestora. . putând interveni şi reparări sau consolidări. b) la cererea administratorului construcţiei. întocmit de către expert sau de către proiectant. 23 Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) elaborează. pe parcurs şi la recepţie. acestea vor fi executate. Art.construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire. b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare şi verificarea tehnică a acestora. 21 Lucrările de modernizare se realizează. în care construcţiile sunt grav afectate. 26 Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe o dată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii. b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii. care se face: a) la cererea proprietarului. anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop. 22 Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante. în baza contractelor încheiate cu proprietarii. . pe baza unui proiect.construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol. 24 Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop. de regulă. cu acordul proprietarului. 25 Utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor. Art. de asemenea. pe bază de proiect.

recomandări . . să fie întrerupte la demolarea construcţiilor.condiţii tehnice de calitate.planul de amplasare a construcţiilor . .poziţie. energie electrică. gaze.recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură.la construcţiile proprietate publică .detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor. conform legii. telefon. 29 Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de desfiinţare şi executarea lucrărilor respective se efectuează de agenţii economici cu activitate în construcţii. din care să rezulte destinaţia. ţinându-se seama de cazurile prevăzute la art.devizul lucrărilor de demolare.planuri sau relevee.planurile racordurilor la utilităţile exterioare . Art.planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi. vecinătăţi -. Documentaţia tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcţiilor trebuie verificată de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. energie termică. mobilier. Art. care ar trebui. decizia de declanşare a activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate. . . în zona de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor. . cuprinzând descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate.măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. . planurile instalaţiilor interioare. întocmite la o scară convenabilă. eventual. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare şi demolare.suspendarea utilităţilor.asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi. 31 Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze: .evacuarea din echipamente. 30 Documentaţia tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor va cuprinde: .încetarea activităţilor din interiorul construcţiei. Art. dimensiuni. . .privind modul de recondiţionare a produselor şi a elementelor de construcţie. De asemenea. . 32 Demontarea şi demolarea construcţiei cuprind următoarele faze: construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar. din care să rezulte necesitatea. Art. canal. . secţiuni. eliberată de autorităţile competente. orientare. 28 Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor se efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare. alcătuirea construcţiei şi funcţiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor. . vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii clădirile învecinate care pot fi afectate de demolare. oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii. cu indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate. 27 La construcţiile proprietate publică. .apă. recuperate cu ocazia demontării şi demolării. Art. . 26. de reciclare şi de utilizare a materialelor rezultate.Art. a tuturor operaţiunilor necesare şi măsuri de protecţie a muncii. . faţade.

precum şi recondiţionarea şi reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor şi a produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei. recondiţionare şi reciclare. în vederea refolosirii. Art. executate în ateliere. rezultate din recuperare. 34 Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde următoarele faze: . reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie. prin verificarea calităţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcţii. a condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare.dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi a instalaţiilor demontate. 36 Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să elaboreze. recuperarea componentelor şi a produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii.dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii funcţionale. structuri de rezistenţă -. . precum şi un grad cât mai ridicat de recuperare. d) să urmărească respectarea condiţiilor de calitate stabilite. . de finisaj şi izolaţii.zidării. respectarea prevederilor din avize şi din autorizaţia de desfiinţare. .refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor. Art.recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare. . cuprind următoarele faze: . prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare adoptate.reciclarea materialelor rezultate din demolare. b) să obţină avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare de la autorităţile competente. .utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi. pe bază de contract încheiat cu proprietarii.pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţii. 33 Recondiţionarea.demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie. Art. 37 Executanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi: . prin operaţiuni simple. documentaţia tehnică aferentă lucrărilor de demolare. rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor proprietate publică..demolarea părţilor de construcţie nedemontabile . Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor Art. prin taluzări adecvate şi lucrări de protecţie aferente. b) să asigure. . c) să încredinţeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii. 35 Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor. inclusiv a fundaţiei construcţiei. prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcţii. inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor. . c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură. recondiţionare şi reciclare a materialelor şi a produselor rezultate din demontare şi demolare. Art. reciclare şi utilizare a materialelor rezultate. în secţii de producţie specializate.

41 Finanţarea activităţilor prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale. conform legilor în vigoare. a degajărilor mari de praf. răspunderi şi sancţiuni ANEXA Nr. c) să realizeze condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică. aparatură şi echipamente specifice. urbanism şi amenajarea teritoriului. procedee. Art. 42 Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage contravenţionale şi/sau penale. prin evitarea de transmitere a vibraţiilor puternice sau a şocurilor. c) îndrumătoare tehnice privind metode. 5 REGULAMENT privind agrementul tehnic pentru produse. b) instrucţiunile tehnice pentru urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp privind diferite categorii de construcţii. 40 Urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecţia de stat în construcţii. precum şi prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinătăţi. procedee şi echipamente noi în construcţii CAPITOLUL I: Prevederi generale . pentru categoriile de construcţii şi lucrări de construcţii specifice domeniului lor de activitate. lucrări publice. alcătuite din diferite materiale. 39 Organele administraţiei publice centrale vor lua măsuri ca unităţile specializate de profil să revizuiască instrucţiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp. e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătăţirea reglementărilor existente privind: a) instrucţiunile-cadru pentru urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor. 38 Activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp şi cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. d) instrucţiuni tehnice privind demolarea parţială sau totală a construcţiilor. asupra succesiunii fazelor şi operaţiunilor. Art. recomandate pentru activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp asupra acestora.a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a documentaţiei tehnice verificate. d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic. b) să respecte prevederile din documentaţia tehnică aferentă şi din autorizaţia de desfiinţare. Art. precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii. CAPITOLUL V: Dispoziţii finale Art. Art.

prin luarea în considerare a prevederilor din documentele respective. dar nu şi cele încorporate în instalaţii şi echipamente tehnologice de producţie. climatice sau de altă natură din ţara noastră. standarde de ramură. 3 Existenţa agrementului tehnic. de regulă până la 5 ani. metodologice şi de organizare privind agrementul tehnic. 9 Prevederile prezentului regulament se aplică. denumite în continuare produse. Art. Agrementul tehnic este o componentă a sistemului calităţii în construcţii. încercării şi experimentării lor. după caz.ale unor produse. dacă utilizarea şi modul de punere în operă sunt conforme cu cele precizate de solicitanţi şi cuprinse în agrementul tehnic. 1 Agrementul tehnic este aprecierea tehnică favorabilă. Art. în funcţie de natura şi de gradul de noutate al produselor respective. tuturor agenţilor economici care fabrică. în conformitate cu cerinţele legii calităţii în construcţii. 5 Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentaţii tehnice de concepţie . asupra aptitudinii la utilizare. principalele elemente de conţinut. Art. proiecte-tip aprobate. care să demonstreze îndeplinirea cerinţelor specificate. pentru care nu există şi nu pot fi încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări oficiale: normative. 6 Agrementele tehnice nu implică nici o garanţie din partea statului sau a organismelor care le-au eliberat şi nici nu îi absolvă pe furnizori sau pe utilizatori de responsabilităţile ce le revin conform reglementărilor aplicabile. procedee sau echipamente. instituit prin lege. furnizează sau comercializează noi produse pentru construcţii. constituie o condiţie obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea produselor noi pentru construcţii. conform reglementărilor în vigoare.Art. 4 Agrementele tehnice se eliberează de organismele abilitate. Agrementele tehnice se eliberează numai pentru produse bine definite sub aspectul alcătuirii. Art. fără a fi însoţite de rezultate şi dovezi obiective ale realizării fizice. Art. formei şi caracteristicilor şi ale căror realizare şi punere în operă pot fi asigurate de către fabricanţi şi executanţi în condiţii de garantare a menţinerii în timp a caracteristicilor respective. 7 Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse şi activităţii de certificare de conformitate. în conformitate cu regulile de procedură stabilite. Art. elaborat conform prevederilor prezentului regulament. 8 Agrementele tehnice se acordă pe o perioadă de valabilitate limitată. stabilite prin prezentul regulament. Art. sistemul de certificare fiind precizat explicit în agrementul tehnic. provenite din producţia . Produsele care provin din ţări dezvoltate industrial şi au la bază reglementări tehnice sau agremente tehnice naţionale vor fi tratate corespunzător în cadrul acţiunii de elaborare a agrementelor tehnice. la care se pot asocia şi agenţi economici executanţi de lucrări de construcţii. concretizată într-un document scris. cu adaptările impuse de condiţiile seismice.proiecte . Art. a unor noi produse. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul norma-tiv general. Prin produse pentru construcţii se înţelege produsele încorporate în construcţii (inclusiv instalaţiile aferente acestora). la solicitarea fabricanţilor sau a furnizorilor împuterniciţi de aceştia.

domeniile de utilizare acceptate. sub aspectul definirii caracteristicilor acestora.extrase din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei specializate. proprietarilor şi utilizatorilor construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective. ţinându-se seama de interesele tuturor părţilor implicate. . . a agrementelor tehnice româneşti.documentele privind rezultatele activităţilor de apreciere a produsului: buletine de încercări. CAPITOLUL II: Elemente principale de conţinut ale agrementului tehnic Art. care cuprinde trei părţi: .documentaţia de referinţă privind produsul. 11 La elaborarea agrementelor tehnice se au în vedere următoarele obiective principale: a) fundamentarea agrementului tehnic prin: . e) promovarea progresului tehnic în construcţii. aprecieri asupra produsului. . prin documentele agrementului tehnic. calcule. ca premise pentru garantarea calităţii şi constanţei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate. de punere în operă şi de utilizare. condiţii privind concepţia.definirea succintă a produsului .analizarea documentelor de referinţă ale produselor. d) asigurarea obiectivităţii şi neutralităţii în acordarea agrementului tehnic. Art.examinări. care cuprinde: .aprecierea.a aptitudinii la utilizare şi a durabilităţii produselor respective. .internă sau din import. dacă este cazul. executanţilor. experimentări de laborator şi in situ . a unei opinii autorizate şi a unor informaţii pertinente şi corecte asupra modului de fabricare. c) Anexe. fabricarea şi punerea în operă. Pentru recunoaşterea. printr-o apreciere echilibrată. concluzii. în condiţiile respectării cerinţelor de performanţă pentru construcţiile în care se folosesc produsele ce formează obiectul agrementului tehnic. Art. în ţările membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic în construcţii. precum şi investitorilor. pe baza cunoaşterii ştiinţifice şi practice .remarci complementare ale grupei specializate. b) furnizarea. b) Dosarul tehnic. 12 Documentele agrementului tehnic sunt: a) Agrementul tehnic propriu-zis.agrementul tehnic . experienţa acestora şi organizarea controlului pe fluxul de fabricaţie. 10 Definiţiile principalilor termeni utilizaţi în textul regulamentului sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii. condiţii privind asigurarea calităţii.documente privind evaluarea unităţii producătoare. . acestea trebuie să fie eliberate în condiţiile precizate de acest organism european. pentru alegerea şi utilizarea produselor respective. c) evaluarea fabricanţilor în ceea ce priveşte dotarea. . precum şi asupra comportării previzibile îexploatare a noilor produse folosite la construcţiile realizate cu acestea. precum şi al stabilirii modului şi a condiţiilor de utilizare necesare satisfacerii cerinţelor pentru domeniul prevăzut: . inclusiv piese desenate. care să permită persoanelor juridice şi persoanelor fizice implicate să ia decizii şi să-şi asume responsabilităţi în deplină cunoştinţă de cauză.descriere şi identificare. întocmită de solicitant şi verificată de elaborator. după caz. proiectanţilor. durata de valabilitate. rapoarte privind experimentările.

se organizează pe domenii de specialitate corespunzătoare unor familii de produse.Art. Art. titularul având libertatea de a impune condiţii acestuia. c) dacă punerea în operă a produsului se face cu mijloace tradiţionale. pentru o altă lucrare. Art. care sunt unităţi de cercetare-proiectare sau alte unităţi cu profil similar. 11. executantul nu este implicat în agrementul tehnic. ca titular. astfel: a) dacă un produs este fabricat în mai multe unităţi de producţie ale aceleiaşi firme. şi se desfăşoară în cadrul grupelor specializate ale acestei comisii şi al organismelor de agrement tehnic. 19 . c) atestarea organismelor de agrement tehnic şi a grupelor specializate. Aceste grupe funcţionează pe lângă organismele de agrement tehnic. 15 Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale documentelor interne specifice privind: a) organizarea şi funcţionarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii şi a grupelor specializate. atestate de Comisia de agrement tehnic în construcţii. Art. având componenţa. 18 Grupele specializate realizează activităţile legate de elaborarea agrementelor tehnice conform prevederilor menţionate la art. trebuie să facă obiectul agrementului tehnic. titulari vor fi atât fabricantul sau furnizorul împuternicit de acesta. 17 Grupele specializate. CAPITOLUL III: Elemente metodologice şi de organizare privind agrementul tehnic în construcţii Art. 13 La elaborarea agrementelor tehnice se va avea în vedere modul în care fabricarea şi punerea în operă a produselor respective condiţionează calitatea lucrărilor. se eliberează un singur agrement tehnic acelei firme. după caz. înfiinţate prin decizia Comisiei de agrement tehnic în construcţii. 11 lit. 16 Comisia de agrement tehnic în construcţii este alcătuită din reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate. cu precizarea lucrării la care se utilizează produsul. c) să fie stabilit de grupa specializată. precum şi supravegherea privind menţinerea calităţii produselor respective şi urmărirea comportării în exploatare a acestora. dacă este cazul. urmând ca gradul de extindere a evaluării prevăzute la art. fiind necesară extinderea agrementului tehnic pentru un alt executant sau. b) dacă punerea în operă a produsului sau condiţiile legate de o anumită lucrare condiţionează calitatea lucrărilor şi. după caz. b) instrumentarea solicitărilor de agrement tehnic şi procedurile de elaborare şi acordare a agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului acestora. Art. Grupele specializate sunt alcătuite din specialişti din domeniul de specialitate aferent. 14 Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii este condusă de Comisia de agrement tehnic în construcţii. atestate în acest scop. cât şi executantul. Art. pentru domeniile de specialitate corespunzătoare profilului grupelor specializate respective. numărul şi modul de reprezentare stabilite în anexa la prezentul regulament. care nu fac obiectul agrementului tehnic. înfiinţată pe baza prevederilor prezentului regulament. deci. ca formaţiuni ale acesteia.

care să conducă la revizuirea agrementului tehnic respectiv.ca urmare a modificărilor aduse produsului. în cazul în care. în statutul acestora pot interveni următoarele schimbări: a) prelungirea valabilităţii. 22 După acordarea agrementelor tehnice. după caz. a condiţiilor de fabricaţie şi de utilizare sau comportarea necorespunzătoare în exploatare a produselor. vor putea fi folosite numai cu condiţia adaptării la situaţiile specifice din România. pentru un produs pentru care s-a elaborat un agrement tehnic. CAPITOLUL IV: Obligaţii şi răspunderi Art. Art. Art. care trebuie cerută de deţinător cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate. elaborate în cadrul Uniunii Europene. la iniţiativa deţinătorului . d) suspendarea agrementului tehnic. e) retragerea agrementului tehnic. cu acordul titularului. la iniţiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori implicaţi. Ghidurile pentru agremente tehnice şi alte documente normative în domeniu. 21 Grupa specializată poate efectua. avizate de grupele specializate. în condiţiile stabilite de grupa specializată şi precizate în avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta. într-un interval de timp rezonabil. care poate supune Comisiei de agrement tehnic în construcţii. b) revizuirea agrementului tehnic. 23 Deţinătorul agrementului tehnic şi grupa specializată care l-a elaborat vor urmări comportarea în exploatare a produsului respectiv pentru a putea fundamenta propunerea de a reglementa ca tradiţional produsul în cauză sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic. în cazul în care se constată nerespectarea caracteristicilor. Art. În unele cazuri justificate. cu ocazia revizuirii sau reexaminării după suspendare. în perioada de valabilitate. Art. la iniţiativa grupei specializate.sau a grupei specializate care l-a elaborat . cu avizul grupei specializate şi cu aprobarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii. după eliminarea cauzelor de suspendare. Suspendarea se notifică în scris deţinătorului. . pe domenii. mai ales în ceea ce priveşte protecţia antiseismică şi condiţiile climatice. şi aprobate de Comisia de agrement tehnic în construcţii.Agrementele tehnice se elaborează pe baza procedurilor şi a ghidurilor pentru agremente tehnice. cu acordul acestuia. inspecţii la producător. Lucrările la care s-au utilizat produse având agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii în operă vor fi analizate de proiectant. tehnologiei de fabricaţie sau domeniului de utilizare . aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate fi condiţionată de realizarea prealabilă a unei lucrări experimentale. Retragerea se supune aprobării Comisiei de agrement tehnic în construcţii.ca urmare a constatării unor neconformităţi. 20 Încercările necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele specializate care instrumentează solicitările de agrement tehnic şi se efectuează în laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor legale. se constată situaţii care conduc la această decizie. c) extinderea agrementului tehnic. 24 Comisia de agrement tehnic în construcţii are următoarele atribuţii şi obligaţii: a) înfiinţarea grupelor specializate şi atestarea organismelor de agrement tehnic. pentru a constata condiţiile de fabricaţie a produselor care fac obiectul solicitării de agrement tehnic. care reprezintă nominalizarea şi a unui alt titular sau a altui domeniu. o cerere de reexaminare a cazului. care va decide menţinerea lor sau schimbarea soluţiei.

în condiţiile prezentului regulament. b) să furnizeze grupelor specializate care elaborează agrementele tehnice toate datele şi informaţiile necesare privind produsele respective. i) reprezentarea naţională în relaţiile cu organisme de profil din străinătate. puse în lucrare.efectuarea verificărilor şi încercărilor sau. e) să suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice. 25 Cheltuielile privind exercitarea atribuţiilor Comisiei de agrement tehnic în construcţii se suportă. c) să faciliteze şi să asigure grupelor specializate şi organismelor de agrement tehnic condiţiile pentru desfăşurarea tuturor activităţilor necesare în elaborarea agrementului tehnic.efectuarea urmăririi comportării în exploatare pe durata de valabilitate. Art. d) să răspundă solidar cu executanţii lucrărilor. proiectanţii. împuterniciţi de aceştia. . g) păstrarea secretului profesional asupra informaţiilor legate de agrementele tehnice. proprietarii şi utilizatorii au. conform legii. precum şi al asigurării calităţii produselor. Art. în urma avizării acestora în grupele specializate pe domenii. 40 din Legea nr.examinarea şi evaluarea unităţilor de producţie sub aspectul dotării. h) publicarea listei grupelor specializate. al stăpânirii proceselor de fabricaţie. au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să solicite Comisiei de agrement tehnic în construcţii elaborarea agrementului tehnic pentru produse noi. pentru viciile ascunse cauzate de calitatea necorespunzătoare a produselor furnizate. 27 Investitorii. tehnic. b) şi d). . numai dacă acestea au agremente tehnice valabile şi în conformitate cu prevederile din acestea. de produse care intră sub incidenţa acestui regulament. tehnice şi deontologice pe baza cărora au fost atestate. după caz. 26 Fabricanţii şi furnizorii. precum şi a documentelor prevăzute la lit. 20. în conformitate cu documentele şi cu procedurile aplicabile. a . e) asigurarea colaborării cu Institutul Român de Standardizare pe linia elaborării standardelor pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare în perioada de valabilitate a agrementelor tehnice. în conformitate cu prevederile legale. obligaţia de a prevedea în proiecte şi de a utiliza produsele care intră sub incidenţa prezentului regulament. Art. d) aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice. cu respectarea condiţiilor stabilite de fabricanţi sau furnizori. conform prevederilor art. conform prevederilor art. din fondurile pentru controlul statului. c) elaborarea şi aprobarea documentelor interne specifice. 10/1995. şi publicarea celor privind instrumentarea solicitărilor de agrement tehnic. a lucrărilor experimentale.b) stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic în construcţii. prevăzute la art. Art. 15. executanţii de lucrări de construcţii. după caz. a organismelor de agrement agrementelor tehnice. între care: . f) evaluarea periodică a activităţii în raport cu strategia stabilită şi cu evoluţia pe plan european şi luarea de măsuri în consecinţă. 28 Organismele de agrement tehnic atestate au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice.

preşedinte. .vicepreşedinte. . după caz. 30 Urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor prezentului regulament la fabricanţii şi furnizorii menţionaţi la art.secretar. conform legilor în vigoare. c) să participe la acţiunile de evaluare privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice. răspunderi şi sancţiuni ANEXĂ la regulament COMPONENŢA Comisiei de agrement tehnic în construcţii Comisia de agrement tehnic în construcţii se compune din: . 29 Grupele specializate au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice. prin Inspecţia de stat în construcţii. 32 Agrementul tehnic nu acordă titularului dreptul exclusiv de producere ori de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat. CAPITOLUL V: Dispoziţii finale Art.membri: . urbanism şi amenajarea teritoriului. Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decât integral. Art. pe bază de contracte încheiate cu solicitanţii acestora.b) să asigure funcţionarea grupelor specializate şi să realizeze activităţile legate de elaborarea agrementelor tehnice şi de urmărire a comportării produselor în exploatare. Art. . Art.2 reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor. 26 se efectuează de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. în anunţuri publicitare sau în contracte va menţiona numărul şi data aprobării lui. Art. lucrări publice.2 reprezentanţi ai Ministerului Industriei şi Comerţului. 33 Referirea la un agrement tehnic în corespondenţa comercială. .2 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. 31 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage contravenţionale sau penale. . .1 reprezentant al Ministerului Apelor. tehnice şi deontologice avute în vedere la înfiinţare. . Pădurilor şi Protecţiei Mediului. b) să asigure colaborarea specialiştilor sau a unor unităţi specializate pentru rezolvarea competentă a activităţilor de elaborare a agrementelor tehnice.

. precum şi pentru activităţi necesare pentru expertizarea tehnică a construcţiilor. Secretariatul Comisiei de agrement tehnic în construcţii este asigurat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. prin care li se recunoaşte oficial acestor laboratoare competenţa tehnică şi li se dă dreptul de a emite documente valabile şi recunoscute potrivit domeniilor şi competenţelor legale stabilite. În contextul prezentului regulament. Art.1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor militari.2 reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi profesionale în construcţii. executanţilor şi ai proiectanţilor de construcţii. .1 reprezentant al Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. în anumite condiţii precizate explicit în autorizare.7 reprezentanţi ai organismelor de agrement tehnic atestate. Art. secretarul şi membrii comisiei sunt numiţi prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. . 3 Laboratoarele de încercări în construcţii. care constituie domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare.1 reprezentant al Universităţii tehnice de construcţii Bucureşti. pentru încercări în vederea controlului şi atestării calităţii în construcţii. Art. 4 . 6 REGULAMENT privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii CAPITOLUL I: Prevederi generale Art.de secundă parte sau terţă parte -. . ANEXA Nr. au competenţa. prin încercări se înţelege şi analizele sau alte activităţi specifice ale laboratoarelor. pentru controlul exterior de secundă parte şi. c) laboratoarele de gradul III au competenţă numai pentru controlul interior. astfel: a) laboratoarele de gradul I au competenţă atât pentru controlul interior.1 reprezentant al Institutului Român de Standardizare. pentru controlul exterior de terţă parte. .. vicepreşedintele.6 reprezentanţi ai producătorilor de materiale de construcţii. autorizate. . . b) laboratoarele de gradul II au competenţă pentru controlul interior. pe baza propunerilor primite din partea ministerelor şi a celorlalte organisme reprezentate. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii.1 reprezentant al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. 1 Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii reprezintă componenta sistemului calităţii în construcţii. urmărirea comportării în exploatare. Preşedintele. . cât şi pentru controlul exterior .1 reprezentant al Institutului de igienă. în domeniile autorizate.

pentru expertizări tehnice. certificarea de conformitate. Art. conform prezentului regulament. periodic. acreditate.se adoptă criterii şi proceduri de evaluare unitare.la executarea construcţiilor. următoarele elemente principale privind . precum şi în alte cazuri. Art. CAPITOLUL II: Elemente principale de conţinut privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii Art. următoarele competenţe: a) de a efectua încercări pentru scopuri de reglementare. b) de a efectua activităţi de secundă parte sau terţă parte pentru controlul şi atestarea calităţii în construcţii. 7 Autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii. activitatea laboratoarelor şi rezultatele acesteia. Referirea la aceste documente se face potrivit competenţelor stabilite.Laboratoarele de încercări în construcţii. sistemul calităţii.conducerea şi organizarea internă. procedurile de lucru. au. 5 Documentele emise de laboratoarele de încercări în construcţii sunt valabile numai în condiţiile în care: a) laboratoarele emitente sunt autorizate sau acreditate şi autorizarea sau acreditarea este valabilă. 6 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii. la toate nivelurile. are următoarele obiective principale: a) instituirea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii. b) imparţialitatea. spre exemplu: agremente tehnice. b) asigurarea competenţelor tehnice necesare. Art. Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare. c) competenţa tehnică . expertizare. urmărirea comportării în timp. Art. pentru domeniile acreditării.se stabilesc competenţele legale. potrivit relaţiilor de reciprocitate stabilite. . pentru controlul şi atestarea calităţii . . independenţa şi integritatea. prin care: .se evaluează. b) documentele sunt emise pentru domeniile prevăzute la autorizare sau acreditare. 8 Acreditarea laboratoarelor de încercări reprezintă recunoaşterea oficială a competenţei acestora de a efectua anumite încercări sau tipuri de încercări printr-un sistem de acreditare care are propriile sale reguli de procedură şi conducere pentru efectuarea acreditării. personalul. care trebuie să fie cel puţin cele prezentate în Standardul SR EN 45001. 9 Autorizarea şi acreditarea au în vedere laboratoarele de încercări în construcţii: a) organizarea şi statutul juridic. localul şi echipamentele. Acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii le asigură acestora recunoaşterea de către organismele naţionale din alte ţări sau internaţionale.

10 Autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii se face. numiţi de comisie şi acceptaţi de laboratorul solicitant. inclusiv controlul documentelor întocmite şi al înregistrărilor privind aceste activităţi. d) analizarea documentaţiei pentru evaluare .Comisii judeţene de autorizare. .CAPITOLUL III: Organizarea activităţii de autorizare şi acreditare a laboratoarelor de încercări în construcţii Autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii Art. . informaţii culese în timpul evaluării. Art.suspendare. urbanism şi amenajarea teritoriului. anulare. chestionar de informare şi autoevaluare.cerere. a statutului autorizării . b) documentele privind criteriile avute în vedere pentru autorizare. . suspendare.prin dispoziţii ale Inspecţiei de stat în construcţii. după caz. de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. procedurile de autorizare. 13 Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii are la bază: a) documentele privind organizarea şi modul de activitate ale comisiilor de autorizare. lucrări publice. Art. precum şi pe cele privind supravegherea şi statutul autorizării: acordare. urbanism şi amenajarea teritoriului. lucrări publice. Art. prin Inspecţia de stat în construcţii. 11 Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii este prevăzută în documentele privind organizarea şi modul de activitate ale comisiilor de autorizare. 15 Autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii poate fi limitată în timp şi poate fi însoţită de anumite condiţii. potrivit gradului solicitat. menţinere. la solicitarea acestora. f) supravegherea laboratoarelor autorizate prin reevaluare la intervale specificate şi menţinerea sau modificarea. Art. c) documentele privind atestarea şi modul de lucru ale auditorilor. înaintată de laboratorul de încercări către comisie. e) formularea şi eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere. pentru Comisia centrală de autorizare.Comisia centrală de autorizare. de către auditori atestaţi. pentru evaluarea laboratoarelor de încercări în construcţii în vederea autorizării. după cum urmează: . furnizate de acesta prin completarea unui chestionar de informare şi autoevaluare.prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. b) analizarea de către comisie a informaţiilor privind laboratorul solicitant. în principal. Art. 12 Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioadă de 4 ani. care autorizează laboratoare de gradul II şi de gradul III. în care se precizează domeniul clar definit. care constituie în acest scop: . anulare. 14 Autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii cuprinde. pentru comisiile judeţene de autorizare. c) evaluarea la faţa locului. care autorizează laboratoare de gradul I. raportul asupra rezultatului evaluării .şi stabilirea concluziilor cu privire la satisfacerea criteriilor de autorizare de către laboratorul solicitant. următoarele activităţi: a) cererea pentru autorizare.

lucrări publice. Art. taxele. asociaţii profesionale. 21 Comisia centrală şi comisiile judeţene de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să respecte prevederile documentelor de organizare şi funcţionare. prevăzute la art.imparţialitatea deciziilor luate şi respectarea criteriilor deontologice. la solicitarea acestora. urbanism şi amenajarea teritoriului şi se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului. vor transmite Comisiei centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare. prevăzute la art. acreditate. . înştiinţând-o şi despre toate modificările intervenite în statutul acestei acreditări. cât şi prin auditorii atestaţi cu care colaborează: . 13. conform prevederilor art.înfiinţarea comisiilor de autorizare.informaţii privind criteriile de autorizare. 16 Laboratoarele solicitante au dreptul de a fi audiate înainte de luarea unei decizii privind respingerea sau modificarea statutului autorizării.elaborarea şi aprobarea documentelor de organizare şi funcţionare a sistemului. procedurile. Eventualele litigii se rezolvă. definitiv. se elaborează de către Inspecţia de stat în construcţii. SR EN ISO seria 9000 şi a celorlalte reglementări aplicabile. tarifele şi altele din domeniul activităţii de autorizare. lucrări publice. inclusiv modificările intervenite în statutul acestora. şi să publice periodic: . b) să asigure funcţionarea sistemului şi să îl evalueze periodic. 20 Inspecţia de stat în construcţii. . urbanism şi amenajarea teritoriului are următoarele atribuţii şi răspunderi: a) să organizeze sistemul naţional de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii prin: . de către Comisia centrală de autorizare. Art. SR EN 45002. d) să asigure relaţiile cu organismele de acreditare şi cu alte instituţii şi organizaţii din domeniu: Institutul Român de Standardizare. 13. Acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii Art. prin Comisia centrală de autorizare. precum şi celelalte reglementări legale aplicabile. de către organisme de acreditare recunoscute. conform metodei şi procedurilor de evaluare şi acreditare ale acestora. Art. . 18 Acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii se face. CAPITOLUL IV: Obligaţii şi răspunderi Art. 19 Laboratoarele de încercări în construcţii. . c) să asigure evidenţa. pe baza standardelor SR EN 45001.Art. 10-12. b) să asigure atât prin personalul propriu.lista auditorilor recunoscuţi.confidenţialitatea datelor prezentate de laboratoarele de încercări în construcţii şi a constatărilor proprii. 17 Documentele privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii. .lista laboratoarelor autorizate şi a celor acreditate.

al organismelor care acordă autorizarea sau acreditarea. în totalitate sau parţial. Art.aceste documente nu constituie sau nu implică. înainte de autorizare sau de acreditare: a) să se informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare şi acreditare şi să asigure îndeplinirea lor. conform procedurilor cunoscute. prin ele însele. f) să implementeze. c) să declare că sunt autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de încercare pentru care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea. c) să furnizeze toate datele şi informaţiile cerute pentru autorizare sau acreditare. fără acordul laboratoarelor sau. autorizate sau acreditate. precum şi organismele de inspecţie şi control au obligaţia de a lua în considerare numai documentele emise de laboratoarele de încercări în construcţii. executanţi -. 23 Laboratoarele de încercări în construcţii au următoarele obligaţii şi răspunderi. d) să nu folosească autorizarea sau acreditarea într-un asemenea mod. sistemul de asigurare a calităţii şi să aplice prevederile acestuia. după caz. . 22 Laboratoarele de încercări în construcţii au următoarele obligaţii şi răspunderi. contra cost. asupra oricăror schimbări survenite faţă de condiţiile avute în vedere la acordarea autorizării sau a acreditării. e) să achite. e) să nu mai facă uz de autorizare sau acreditare la încetarea sau suspendarea acesteia şi să înştiinţeze clienţii despre aceasta. d) să faciliteze şi să asigure condiţiile necesare pentru evaluarea la faţa locului. b) să asigure condiţiile necesare desfăşurării activităţilor de supraveghere. proiectanţi.aceste documente nu vor fi utilizate. Art. furnizori. 25 . d) să asigure comunicarea cu laboratoarele de încercări atât în perioada de evaluare. la termenele stabilite. e) să participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de încercări în construcţii. proprietari. experţi. cu privire la deciziile luate privind autorizarea.investitori. b) să facă demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare. după autorizare sau acreditare: a) să se conformeze permanent condiţiilor avute în vedere la autorizare sau la acreditare. acceptaţi.c) să pună la dispoziţie laboratoarelor solicitante. în scopuri de promovare sau publicitate. încât să compromită reputaţia organismelor care acordă autorizarea sau acreditarea. o aprobare a produsului de către organismul care acordă autorizarea sau acreditarea sau de către oricare alt organism. şi nu vor fi reproduse parţial. f) să informeze imediat organismele care au acordat autorizarea sau acreditarea. evaluare şi pentru alte servicii legate de autorizare sau de acreditare. CAPITOLUL V: Dispoziţii finale Art. documentaţia privind criteriile şi procedurile de autorizare. cât şi în cea de supraveghere. de către auditori împuterniciţi. Art. taxele pentru cerere. după caz. după caz. g) să stabilească cu clienţii limitele de utilizare a documentelor emise. utilizatori. având în vedere următoarele puncte de vedere: . 24 Persoanele juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii .

lucrări publice finanţate din bugetul de stat sau din bugetele administraţiilor locale şi din credite garantate de stat. atât la cele tradiţionale. principalele elemente de conţinut. Prevederile prezentului regulament se referă la toate produsele identificate prin documente. 27 Cheltuielile ocazionate de autorizare şi acreditare sunt suportate de laboratoarele de încercări în construcţii solicitante. 26 Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderi contravenţionale sau penale. 7 REGULAMENT privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii CAPITOLUL I: Prevederi generale Art. proprietarilor şi utilizatorilor construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective. şi sancţiuni ANEXA Nr. provenite din producţia internă sau din import. Art. definite conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. care fac obiectul unor standarde sau specificaţii tehnice. conforme cu documentele de referinţă.Controlul respectării prevederilor prezentului regulament se face de către Inspecţia de stat în construcţii. Art.construcţiile din categoria de importanţă excepţională sau deosebită. că prin folosirea acestor produse se pot realiza cerinţele prescrise pentru construcţiile respective. după caz. Art. În cazurile prevăzute la alin. 1 Certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii constituie o componentă a sistemului calităţii în acest domeniu. precum şi investitorilor. . metodologice şi de organizare. ale acţiunii de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. . . 4 Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor agenţilor economici care fabrică sau furnizează produse pentru construcţii. prin care se demonstrează că produsele respective prezintă caracteristici de calitate controlate. şi care permite aprecierea aptitudinii la utilizare şi garantează. urbanism şi amenajarea teritoriului. proiectanţilor. 1 se interzice folosirea produselor fără certificarea de conformitate a calităţii acestora. Art. conform legilor în vigoare. materiale şi elemente de construcţii. destinate următoarelor categorii de construcţii sau lucrări: . 2 Certificarea de conformitate a calităţii constituie o condiţie obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea produselor pentru construcţii.lucrări la care utilizarea acestor produse condiţionează realizarea cerinţelor esenţiale. lucrări publice. de provenienţa fondurilor de investiţii aferente sau de natura proprietăţii asupra construcţiilor respective. Art. 3 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general. instalaţii şi echipamente. cu o probabilitate acceptabilă. indiferent de categoria de importanţă a acestora. executanţilor.

sub aspectul metodelor de control. prevăzute în documentele de referinţă ale produselor certificate. 7 Certificarea de conformitate următoarele elemente principale: a calităţii produselor folosite în construcţii cuprinde a) identificarea şi analizarea produselor supuse certificării. c) efectuarea activităţilor aferente metodelor de control al conformităţii din cadrul sistemului de certificare stabilit . e) elaborarea documentelor de certificare. pentru a se putea face aprecierea aptitudinii de utilizare în construcţii a acestor produse.cât şi la cele noi. 8 . ca premise pentru garantarea calităţii şi a constanţei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate. fie pe proprie răspundere. CAPITOLUL II: Elemente principale. în ceea ce priveşte dotarea şi experienţa acestuia. pe cât posibil. de standardele SR EN 45011 şi SR EN 45014 şi iau în considerare: .reparaţii. Art.rezistenţa şi stabilitatea. agremente tehnice sau specificaţii tehnice invocate de producător.standarde. corespunzătoare sistemului de certificare adoptat. utilizate pe baza unor agremente tehnice. a condiţiilor şi a domeniului de folosire.importanţa rolului produselor în realizarea cerinţelor esenţiale. compoziţia. 6 Certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii se aplică prin două sisteme principale de certificare: a) certificarea de conformitate a calităţii produselor de către un organism de certificare acreditat. încercări. b) examinarea şi evaluarea agentului economic producător sau furnizor. Detalierea privind alegerea şi aplicarea sistemelor. în raport cu prevederile din documentele de referinţă . forma. modernizări. la diferite categorii de produse sunt specificate în norme metodologice aprobate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. în termeni de performanţă. consolidări. siguranţa la foc şi în exploatare. folosite la lucrările de construcţii noi.natura produselor. 5 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii. sănătatea oamenilor şi protecţia mediului. pentru lucrări de intervenţie . Art. mai ales a celor care au legătură cu siguranţa .inspecţii. Art. . de conţinut. sub aspectul definirii lor complete în ceea ce priveşte structura. b) declaraţia de conformitate a calităţii produselor. 2. precum şi în ceea ce priveşte implementarea sistemului propriu de conducere şi de asigurare a calităţii. d) confirmarea modului.probabilitatea apariţiei defectelor la fabricarea produselor. Aceste norme metodologice ţin seama de prevederile prezentului regulament. supraveghere. proiecte-tip. ale certificării de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii Art. . acreditate. care fac parte din categoriile menţionate la art. . precum şi în timpul perioadei de exploatare a construcţiilor existente. dată de furnizor fie pe baza controlului/încercărilor efectuate de un organism de certificare sau de un laborator de încercări.incidenţa pe care variabilitatea caracteristicilor produselor o poate avea asupra capacităţii acestora de a îndeplini funcţiile pentru care sunt destinate. alcătuirea şi toate caracteristicile de calitate exprimate.

auditurile şi inspecţiile necesare sau pot solicita efectuarea. pe baza prevederilor prezentului regulament. 10 Acţiunea de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii cuprinde. Dreptul de utilizare a mărcii de conformitate se acordă numai de către un organism de certificare acreditat. evaluarea produselor pe bază de încercări iniţiale. în condiţiile stabilite printr-un regulament de utilizare a mărcii de conformitate respective. stabilirea programului acţiunii de certificare şi perfectare a contractelor aferente. 14 Organismele de certificare pot efectua. stabilirea sistemului de certificare adecvat şi a metodelor de control aferente. toate activităţile aferente certificării propriu-zise. specificate în normele metodologice. de către alte organisme acreditate. atestă că produsele respective sunt conforme cu specificaţiile tehnice din documentele de referinţă sau din alte documente aplicabile şi că sunt apte pentru utilizare în construcţii. audituri de supraveghere. Art. în condiţiile respectării prevederilor din SR EN 45011 şi în conformitate cu prevederile normelor metodologice. auditul documentaţiei prezentate de producător şi auditul la faţa locului. precum şi încercările. 9 Pentru categoriile de produse care au o slabă incidenţă asupra realizării cerinţelor esenţiale în construcţii şi care sunt utilizate la construcţii de importanţă normală sau redusă. în numele lor. conferă producătorilor sau furnizorilor acestor produse dreptul de a aplica o marcă de conformitate. Art. prezentând caracteristici care fac ca lucrările la care sunt folosite să satisfacă cerinţele prevăzute de lege. definite conform Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor. aplicată de producător sau de furnizor. 12 Rezultatele acţiunii de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii se consemnează în documentele corespunzătoare sistemelor de certificare adoptate: certificate de conformitate sau declaraţii de conformitate. prin subcontractare. se vor adopta un sistem şi metode mai simple de certificare.Sistemele de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. acordarea certificării. datelor şi informaţiilor necesare. aplicate de organismele de certificare acreditate. 11 Toate aceste acţiuni şi activităţi se efectuează în conformitate cu prevederile normelor metodologice şi pe bază de proceduri tehnice specifice ale organismului de certificare. trebuie să îndeplinească criteriile generale specificate în standardul SR EN 45011 şi să fie acreditate în conformitate cu reglementările generale de acreditare a organismelor de certificare. în funcţie de natura şi destinaţia produselor. pentru controlul proceselor de fabricaţie. CAPITOLUL IV: Obligaţii şi răspunderi . pe faze. Art. următoarele activităţi: a) activităţi pregătitoare privind solicitarea certificării şi furnizarea tuturor documentelor. referitoare la agenţii economici producători şi la produsele respective. pe bază de contract. care efectuează certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. Art. Marca de conformitate. conform sistemului de certificare adoptat. 13 Organismele de certificare. a unora dintre aceste activităţi. b) desfăşurarea procesului de certificare. în funcţie de sistemul şi metodele aplicabile produselor respective. CAPITOLUL III: Organizarea acţiunii de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii Art. în totalitate sau în parte. Art.

conform prevederilor de la art. utilizatori. ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate. controalelor şi încercărilor privind calitatea produselor. b) să prevadă. b) să furnizeze organismelor de certificare acreditate toate datele şi informaţiile necesare privitoare la unităţile producătoare şi la produsele pentru care au solicitat certificarea de conformitate: date de identificare. caracteristici. date privind controale şi încercări efectuate.materiale. periodic sau la solicitarea factorilor interesaţi. sub aspectul calităţii acestora. a situaţiei produselor care s-au utilizat pe baza declaraţiei de conformitate.examinarea şi evaluarea unităţii producătoare. domenii şi condiţii de utilizare. proprietarii sau utilizatorii. e) să emită declaraţia de conformitate pentru produsele livrate. b) publicarea şi actualizarea periodică a listelor organismelor de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii.au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificării de conformitate pentru produsele folosite în construcţii.identificarea produselor supuse certificării de conformitate. investitori. urbanism şi amenajarea teritoriului. proiectanţii. 15 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului are următoarele atribuţii şi obligaţii: a) elaborarea.Art. 2 din prezentul regulament numai produsele pentru care există certificare de conformitate potrivit prevederilor acestui regulament. acreditate. corespunzătoare domeniului de utilizare şi condiţiilor prevăzute de prezentul regulament. conform legii. încercare şi supraveghere în timp. . şi anume: . executanţii de lucrări de construcţii. pentru viciile ascunse ale acestor lucrări. 16 Furnizorii de produse folosite în construcţii . Art. c) să faciliteze şi să asigure organismelor de certificare acreditate condiţiile necesare pentru desfăşurarea tuturor activităţilor legate de acţiunea de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. verificare. care intră sub incidenţa prevederilor prezentului regulament. elemente şi echipamente de construcţii şi instalaţii . fabricate sau livrate. g) să răspundă solidar cu executanţii lucrărilor de construcţii.efecutarea operaţiunilor de control. aferente proceselor de fabricaţie şi calităţii produselor supuse certificării de conformitate. proiectanţi. furnizori. precum şi al existenţei sistemului propriu de conducere şi de asigurare a calităţii. cauzate de calitatea necorespunzătoare a produselor folosite în construcţii. al stăpânirii proceselor de fabricaţie. clauze referitoare la obligativitatea efectuării . prin Inspecţia de stat în construcţii. al experienţei. d) să efectueze toate operaţiunile de control şi încercare a produselor supuse certificării de conformitate. în contractele încheiate cu producătorii sau furnizorii de produse folosite în construcţii sau cu alţi agenţi economici implicaţi. pe bază de contract. descriere. precum şi a unui ghid tehnic explicativ pentru uzul celor interesaţi producători. şi a celor cărora li s-a retras acreditarea. asigurând competenţa tehnică şi probitatea profesională ale personalului propriu implicat în operaţiunile aferente certificării de conformitate prin sistemul declaraţiei proprii. 17 Investitorii. f) să evalueze. Art. proprietari. sub aspectul caracteristicilor de performanţă. furnizate şi puse în lucrare. . după caz. au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să ceară şi să utilizeze la proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii specificate la art. sub aspectul dotării. c) analizarea periodică. cu respectarea indicaţiilor şi condiţiilor speciale stabilite de fabricanţi sau de furnizori. 6 din prezentul regulament. şi să menţină modul de asigurare a calităţii produselor pentru care au dat declaraţie de conformitate. aprobarea şi publicarea normelor metodologice privind sistemele de certificare de conformitate a produselor pentru construcţii. lucrări publice.

. urbanism şi amenajarea teritoriului. 19 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va asigura. tranzitoriu. . pentru care au eliberat sau cărora le-au suspendat sau anulat certificarea de conformitate. cu atribuţiile aferente acestei activităţi. 20 Controlul respectării prevederilor prezentului regulament de către unităţile implicate se face de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. prin Inspecţia de stat în construcţii. ale căror prevederi nu asigură satisfacerea cerinţelor privind calitatea în construcţii. .S. pe baza prevederilor prezentului regulament.PROCEMA .Laboratorul Central Bucureşti .A.(i) lista producătorilor şi furnizorilor şi a produselor folosite în construcţii.CEPROCIM . b) să păstreze confidenţialitatea asupra tehnologiilor şi secretelor de fabricaţie ale agenţilor economici supuşi acţiunii de certificare.A. Art.evaluarea anuală a unităţilor învestite pentru realizarea activităţilor de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. . după caz. Proiectare Materiale de Construcţii . organizarea şi acreditarea de organisme independente pentru efectuarea activităţilor legate de acţiunea de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. răspunderi şi sancţiuni . potrivit prevederilor prezentului regulament şi cerinţelor speciale impuse de reglementările aplicabile sau de specificaţiile tehnice contractuale pentru construcţiile în cauză. . se învestesc.Institutul Naţional pentru Ciment .(ii) documentele de referinţă privind produsele. semestrial. Iaşi şi Timişoara. în ceea ce priveşte activitatea certificării de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. .rezolvarea unor litigii cu caracter tehnic sau de principiu. CAPITOLUL V: Dispoziţii finale Art.certificării de conformitate a calităţii produselor. următoarele unităţi: . Art...S. au următoarele obligaţii şi răspunderi: a) să îndeplinească condiţiile minimale specificate la art. lucrări publice.evaluarea periodică a acestei componente a sistemului calităţii în construcţii. implicate în acţiunea de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii. conform legilor în vigoare. în acord cu evoluţia pe plan european. prin Consiliul pentru calitate în construcţii: .S. . 22 Finanţarea activităţilor de certificare de conformitate a produselor folosite în construcţii se face din fondurile de producţie ale unităţilor producătoare şi/sau furnizoare interesate.Institutul de Cercetare. Art. c) să publice: .. 13 şi 14 şi să-şi desfăşoare activitatea conform prevederilor prezentului regulament şi normelor metodologice aferente. 23 Până la înfiinţarea. Art. până la acreditarea acestora. 21 Nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage contravenţionale sau penale. potrivit profilului.A. Art. 18 Organismele de certificare independente acreditate.elaborarea de norme metodologice privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii.Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor INCERC Bucureşti şi filialele sale din Cluj-Napoca.

. Evaluarea se face pe baza criteriilor specificate în standardul SR EN 45011 şi în conformitate cu regulile de procedură prevăzute în normele metodologice menţionate.I. . Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 352 din data de 10 decembrie 1997 .A. Pentru exercitarea atribuţiilor aferente certificării de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii.I. 1 sunt supuse anual unei acţiuni de evaluare pentru menţinerea învestirii. de către un organism desemnat de Consiliul pentru calitate în construcţii.A. şi de către laboratoare independente.S.Institutul de Proiectare pentru Automatizări .I.INCERTRANS .A.N. Art. până la organizarea unei reţele de laboratoare acreditate.S.REFER . .P.P.C. unităţile menţionate la alin.. . 24 Încercările necesare în cadrul acţiunii de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii pot fi efectuate.R. al competenţei profesionale şi al imparţialităţii de a efectua certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii.S... .A. care au în profil încercări cerute pentru certificare şi competenţa legală necesară.S.A.Institutul de Cercetare şi Proiectare Electronică .Institutul de Cercetări în Transporturi . .E. sub aspectul capabilităţii tehnice şi financiare.. . autorizate conform Regulamentului pentru acreditarea şi autorizarea laboratoarelor de încercări în construcţii.Registrul Feroviar Român .Institutul Naţional al Lemnului .L.A..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful