VI.

Bilanţul contabil Bilanţul contabil - instrument de sistematizare a informaţiei contabile şi model privind situaţia patrimoniului Contabilitatea este singura formă a evidenţei economice care reflectă întreaga activitate economică necesare a unităţilor patrimoniale pentru fundamentarea asigurând deciziilor. informaţiile conducerii

Amplificarea activităţii economico - sociale, dezvoltarea transporturilor şi comunicaţiilor au condus la creşterea cantităţii şi diversităţii informaţiilor contabile. în aceste condiţii, pentru a putea fi utilizate în conducerea activităţii economice, informaţiile contabile trebuie grupate, sistematizate, generalizate. Din necesităţi practice, dar şi prin contribuţia a numeroşi reprezentanţi ai gândirii contabile, contabilitatea a creat o serie de posibilităţi de sistematizare şi generalizare a informaţiilor contabile, dintre care cel mai important procedeu a primit numele de BILANŢ. Expresia de bilanţ, provine de Ia cuvintele latineşti „bl" şi ,,lanx", care înseamnă balanţă cu două talere egale. Din punct de vedere grafic, bilanţul se prezintă ca un tabel cu două părţi prin care se concretizează principiul dublei reprezentări a patrimoniului: - într-o parte a bilanţului este înscris patrimoniul privit sub forma sa concretă (fizică, materială, economică), respectiv sub formă de active imobilizate şi active circulante; - în cealaltă parte a bilanţului este înscris patrimoniul privit sub forma sa abstractă (sursa, provenienţa, aspectul juridic), respectiv sub formă de capitaluri şi datorii. întrucât bilanţul înfăţişează acelaşi lucru şi anume patrimoniul privit din două puncte de vedere, cele două părţi ale bilanţului, sub aspect

utilizat numai de metoda contabilităţii întrucât a fost conceput pornind de la principiul fundamental al contabilităţii . el reprezintă o amplă lucrare de sinteză care necesită un mare volum de muncă şi experienţă în munca practică de contabilitate. La întocmirea bilanţului. bilanţul se întocmeşte la sfârşitul anului (închiderea exerciţiului financiar). fuziuni. judeţe). Bilanţul este un procedeu specific. De obicei. precum şi în profil teritorial (comune. denumirea ACTIV provine de la . de asemenea. În mod convenţional.financiară a unităţii patrimoniale pentru care a fost întocmit. sau oricând este nevoie (faliment. Bilanţul prezintă situaţia economico . sunt egale. de Ministerul Finanţelor Publice. ceea ce în contabilitate poartă numele de egalitate bilanţieră.principiul dublei reprezentări a patrimoniului. oraşe. se foloseşte obligatoriu etalonul valoric sau bănesc. cele două părţi ale bilanţului. Bilanţul se întocmeşte folosind programe speciale.partea stângă a bilanţului se numeşte ACTIV. elaborate la completarea formularelor de bilanţ trebuind respectate instrucţiunile de întocmire elaborate. Bilanţul este grefat pe o anumită unitate patrimonială (agent economic sau instituţie publică) şi prezintă situaţia patrimoniului la un moment dat. ceea ce permite ca informaţiile din bilanţurile agenţilor economici să poată fi generalizate pe activităţi şi ramuri ale economiei naţionale. el permite efectuarea unor analize pe baza cărora se pot lua decizii privind îmbunătăţirea activităţii desfăşurate. au fost denumite astfel: . întrucât în această parte patrimoniul este reflectat sub aspectul formei concrete (active imobilizate şi active circulante). având în vedere caracteristicile elementelor conţinute. divizări). Bilanţul sistematizează şi generalizează informaţia contabilă.valoric.

la rândul lui. În bilanţ.treapta a II .treapta a IlI .a .cheltuieli de exploatare .sistematizarea se face pe posturi bilanţiere. ceea ce înseamnă concretizarea principiului dublei reprezentări a patrimoniului. . . . nivelul elementelor patrimoniale.a .sistematizarea se face pe grupe de activ sau de pasiv. fiecare grupă de activ sau de pasiv cuprinde unul sau mai multe posturi bilanţiere. relativ statice.importanţa economică se referă la nivelul elementelor patrimoniale . denumirea PASIV provine de la trăsăturile elementelor conţinute: ele sunt lente. Sub aspectul informaţiilor furnizate de elementele conţinute.treapta I . pasive. respectiv posturilor bilanţiere se prezintă la două momente: la închiderea exerciţiului financiar precedent şi la închiderea exerciţiului financiar curent. în funcţie de complexitatea ei. activul şi pasivul. patrimoniul unităţii este prezentat sistematic pe trei trepte astfel: . fiecare post bilanţier cuprinde unul sau mai multe elemente patrimoniale.partea dreaptă a bilanţului se numeşte PASIV.bani). câte patru în fiecare parte a bilanţului (vezi structura practică a bilanţului). bilanţul prezintă o importanţă economică şi juridică: .trăsăturile elementelor conţinute şi anume de la faptul că acestea sunt într-o continuă mişcare.sistematizarea se realizează după cele două părţi ale bilanţului. în special ca urmare a modificărilor care au loc în activul bilanţului. se transformă (bani*materii prime . În bilanţ. dinamice.a . active. întrucât în această parte patrimoniul este reflectat sub aspectul provenienţei (capitaluri şi datorii).clienţi .produse finite . se modifică la anumite intervale de timp.

„Conturi la bănci în lei".necesare pentru desfăşurarea activităţii: „Construcţii".) care determină modificarea patrimoniului. de obicei la sfârşitul unei perioade de gestiune (la sfârşitul anului). cu statul. Unele posturi bilanţiere furnizează informaţii importante numai sub aspect economic.salarii datorate". Bilanţul prezintă nu numai situaţia activelor şi surselor patrimoniale la un moment dat. ci şi rezultatele activităţii desfăşurate cu ajutorul postului bilanţier „Profit şi pierdere" aflat în pasivul bilanţului. „Impozitul pe profit". „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul".importanţa juridică se referă la relaţiile cu alţi agenţi economici. ceea ce înseamnă că ele afectează cel puţin două posturi bilanţiere. Pe parcursul perioadei de gestiune au loc însă numeroase operaţiuni economice (încasări. plăţi. „Capital ". el surprinde situaţia patrimonială în mod static. vânzări de produse finite. „Debitori diverşi". Modificări provocate de operaţiile economice asupra bilanţului Bilanţul reflectă situaţia patrimonială la un moment dat. . „Materii prime". „Rezerve". iar altele atât sub aspect economic cât şi sub aspect juridic. înregistrarea amortizării imobilizărilor etc. aprovizionări cu stocuri. se consideră un bilanţ iniţial simplificat. Din bilanţ nu rezultă modificările (creşteri sau micşorări) care au avut loc pe parcursul perioadei de gestiune şi au condus la nivelul respectiv. astfel: Activ Bilanţ iniţial Pasiv . cu persoane fizice: „Clienţi". „Personal . Pentru a demonstra modul în care operaţiunile economice determină modificarea posturilor bilanţiere. Bilanţul poate fi considerat o contabilitate privită la un moment dat. „Furnizori". sub aspectul nivelului posturilor bilanţiere la data întocmirii lui.

593. Clienţi 8.5 1.00 36.067.000. Produse prime 5.00 3.067. Rezerve 0 Pasiv 7.00 2. păstrându-se egalitatea bilanţieră.462 lei la 10.462.593.000. scad activele în decontare (creanţele). Construcţii 2.00 TOTAL PASIV 7.00 5.50 1.242.50 1. Operaţiuni economice care determină modificări de structură în activul bilanţului: în urma acestor operaţiuni.50 4.00 diverşi 36.00 8. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.50 360. Debitori TOTAL ACTIV 14. Rezerve 2.1.00 3.742. Furnizori 1. Construcţii 2.00 lei la 887. Capital 6.250 lei.00 6. creşte numerarul din casieria întreprinderii. respectiv postul bilanţier de activ „Casa în lei" de la 675. Creditori bancare pe 626. Capital 6. volumul bilanţului (totalul activului şi totalul pasivului) nu se modifică.00 lei de la clienţi reprezentând contravaloarea bunurilor expediate anterior.00 7. Materii imobilizate 4.50 1.658. Bilanţul întocmit după această operaţiune se prezintă astfel: Activ I. creşte un post bilanţier de activ şi.560. în urma acestei operaţiuni. Conturi la finite 6.845. Impozitul pe profit 675.450. operaţiunile economice se pot împărţi în patru categorii: I. Impozitul pe 960.00 . In aceste condiţii.00 1. respectiv postul bilanţier de activ „Clienţi" de la 10. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.455. Creanţe imobilizate Bilanţ 1 14. Se consideră următoarea operaţiune economică: prin casierie se încasează suma de 212.00 13. Credite salarii 10. Creanţe 3.00 lei. scade un alt post bilanţier de activ.00 După modul în care afectează bilanţul. Casa in lei bănci în lei 7.742.00 2.082.450.

Furnizori 1.00 6. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.560. Impozitul pe profit 887. Creditori bancare pe 626.00 3. în aceste condiţii. totalul activului (volumul bilanţului) nu s-a schimbat.„Casa în lei" x (A) . Întrucât postul bilanţier de activ „Casa în lei" a crescut şi un alt post bilanţier de activ „Clienţi" a scăzut. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.593.valoarea creşterii. Debitori diverşi TOTAL ACTIV 2.845.00 diverşi 0 36. . Dacă se efectuează următoarele notaţii: A . Operaţiuni economice care determină modificări de structură în pasivul bilanţului.„Clienţi" II. Clienţi 8. astfel: A + x .50 360. se constată că operaţiunea a produs modificări numai în activul bilanţului.Pasivul bilanţului. Produse finite 5.Activul bilanţului. - x .00 36.3. Materii prime 4.valoarea scăderii. Conturi la bănci 6.x = P unde: + x (A) . +x .455. atunci primul tip de modificare bilanţieră se poate prezenta sub formă de ecuaţie.250.593. Impozitul pe 960. P .00 Prin comparaţie cu bilanţul precedent (Bilanţ iniţial).0 TOTAL 8.242.00 1. în urma acestor operaţiuni creşte un post bilanţier de pasiv şi.0 7.00 5. Casa în [ei în lei 7.082. volumul bilanţului (totalul activului şi totalul pasivului) nu se modifică.00 3. păstrându-se egalitatea bilanţieră. scade un alt post bilanţier de pasiv.00 13.50 4. Credite salarii 10.658.

792. totalul pasivului (volumul bilanţului) nu s-a schimbat.658.00 2. Casa în lei 887. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.Se consideră următoarea operaţiune economică: se majorează capitalul social cu suma de 1.560. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă. în urma acestei operaţiuni.50 400.00 lei pe seama rezervelor constituite anterior.067.00 3. Materii prime 2.00 Prin comparaţie cu bilanţul precedent (Bilanţ 1) se constată că operaţiunea a produs modificări numai în pasivul bilanţului.250. scade postul bilanţier „Rezerve" de la 1.00 8.792.00 6.050.00 lei. Produse finite 1. creşte postul bilanţier de pasiv „Capital" de la 7.50 360. Bilanţul întocmit după această operaţiune.00 13.593.„Capital" .00 7.x unde: + x (P) .00 TOTAL ACTIV 36. Capital 2.x (P) .50 lei. astfel: A = P + x .242. Debitori 626.00 TOTAL PASIV diverşi 8. Credite bancare bănci în lei salarii 7. Creanţe 6.450.00 1.00 3.00 5. Al doilea tip de modificare bilanţieră se prezintă sub formă de ecuaţie. Clienţi 10.50 lei la 8.455. Construcţii 14. Impozitul pe profit 6.00 lei la 400.50 4. se prezintă astfel: Activ________________Bilanţ 2______________Pasiv 1. întrucât postul bilanţier de pasiv „Capital" a crescut şi un alt post bilanţier de pasiv „Rezerve" a scăzut.742. Creditori diverşi pe termen scurt 8. Furnizori imobilizate 4.082. Cotituri la 960.593. Impozitul pe 5.00 36. Rezerve 3.000.845.50 1.„Rezerve" .

creşte volumul bilanţului.345.345.00 lei la 37. Debitori diverşi Bilanţ 3 14. Rezerve 3.50 1.50 4.00 2. în urma acestei operaţiuni.00 9.00 6. păstrându-se egalitatea bilanţieră. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.00 1.50 400. Creanţe 3. în urma acestor operaţiuni creşte un post bilanţier de activ şi.III. creşte postul bilanţier de activ „Materii prime" de la 2.50 360.00 lei. Capital 6. Conturi la 6.00 lei la 9. Impozitul pe profit 887.00 lei.00 lei la 3.845.000. Impozitul 960.00 lei.00 3.082. de la 36. creşte un post bilanţier de pasiv.250.00 3.792.00 5.00 lei.560. păstrându-se în continuare egalitatea bilanţieră. Materii prime imobilizate 4. Operaţiuni economice care determină modificări de volum în sensul creşterii în ambele părţi ale bilanţului. creşte totalul activului şi totalul pasivului. In aceste condiţii. Construcţii 2. creşte postul bilanţier de pasiv „Furnizori" de la 8. Totodată.455.067.060.00 .00 7. Credite pe salarii 10. Produse finite 5.093. Clienţi 8. Furnizori 1. deci volumul bilanţului.00 diverşi Pasiv 8. respectiv totalul activului şi totalul pasivului.242. Casa în lei bănci în lei 7.593.060.658.00 13. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă. Bilanţul întocmit după această operaţiune se prezintă astfel: Activ 1. Se consideră următoarea operaţiune economică: se înregistrează aprovizionarea cu materii prime de la furnizori în valoare de 500. Creditori bancare pe 626.

astfel: A+x=P+x unde: + x (A) . a crescut postul bilanţier de pasiv „Furnizori". scade un post bilanţier de pasiv. se constată că operaţiunea a produs modificări atât în activul cât şi în pasivul bilanţului.„Materii prime" + x (P) „Furnizori" IV.093. păstrându-se egalitatea bilanţieră. în urma acestei operaţiuni scade postul bilanţier de activ „Conturi la bănci în lei" de la 960.TOTAL ACTIV 37. In aceste condiţii. scade postul bilanţier de pasiv „Credite bancare pe . în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.00 Prin comparaţie cu bilanţul precedent (Bilanţ 2). întrucât postul bilanţier de activ „Materii prime" a crescut şi. Operaţiuni economice care determină modificări de volum în sensul scăderii în ambele părţi ale bilanţului. se restituie un credit pe termen scurt în sumă de 250. scade totalul activului şi totalul pasivului.00 lei.00 lei. Se consideră următoarea operaţiune economică: folosind disponibilităţile din contul de la bancă. în sensul creşterii.00 lei la 710. în urma acestor operaţiuni scade un post bilanţier de activ şi. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.093. volumul bilanţului (totalul activului şi totalul pasivului) s-a modificat în sensul creşterii.00 TOTAL 37. Al treilea tip de modificare bilanţieră se prezintă sub formă de ecuaţie. deci volumul bilanţului. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.

se constată că operaţiunea a produs modificări atât în activul cât şi în pasivul bilanţului în sensul scăderii.067. Rezerve 3.060.50 1.093.345.658.x = P-x unde: -x (A) .00 1.00 5. Capital 6.00 2. Creditori bancare pe 626.„Credite bancare pe termen scurt" .250.00 PASIV Prin comparaţie cu bilanţul precedent (Bilanţ 3). de la 37. Casa în lei bănci în lei 7.00 lei.000.50 lei la 13.00 36.792. Clienţi 8. volumul bilanţului (totalul activului şi totalul pasivului) s-a modificat în sensul scăderii. întrucât postul bilanţier de activ „Conturi la bănci în lei" a scăzut şi.843. respectiv totalul activului şi totalul pasivului.00 3.50 lei. scade volumul bilanţului.205. Construcţii 2.00 3 Furnizori 1. astfel: A.00 lei la 36. Creanţe 3.00 TOTAL Pasiv 8.00 9.00 6.50 360. Debitori TOTAL ACTIV diverşi Bilanţ 4 14. AI patrulea tip de modificare bilanţieră se prezintă sub formă de ecuaţie. Credite pe salarii 10.205.843. Bilanţul întocmit după această operaţiune se prezintă astfel: Activ I.50 400.„Conturi la bănci în lei" -x (P) .00 13.termen scurt" de la 13. în acelaşi timp şi cu aceeaşi sumă.082. Conturi la 6. păstrându-se în continuare egalitatea bilanţieră.00 7.00 diverşi 36.242.843. Impozitul pe profit 887.455. Totodată. Materii prime imobilizate 4.50 4. Impozitul 710. Produse finite 5. a scăzut postul bilanţier de pasiv „Credite bancare pe termen scurt".

500 lei şi ajutoarele materiale în sumă de 200 lei.00 2. din aceeaşi parte sau din partea opusă. păstrându-se egalitatea bilanţieră. au fost afectate. una dintre poziţiile notate cu „x" este reprezentată de mai multe posturi bilanţiere a căror valoare cumulată este egală cu valoarea unei alte poziţii notate cu „x". aceasta înseamnă că unui post bilanţier i se opun mai multe posturi bilanţiere.00 .x = P . reprezentată printr-un singur post bilanţier. numai două posturi bilanţiere.500.ajutoare materiale datorate" Normele financiar contabile nu permit formularea de operaţiuni economice complexe prin care mai multor posturi bilanţiere să le . Operaţiunile complexe. se încadrează într-unui din cele patru tipuri de modificări bilanţiere determinate de operaţiile economice. în fiecare caz.700.salarii datorate" 2. deşi implică mai multe posturi bilanţiere. reprezentată prin ecuaţia: A . din aceeaşi parte a bilanţului sau din cealaltă parte a bilanţului. Făcând raportare la ecuaţiile bilanţiere.Ca urmare a operaţiunilor economice folosite pentru exemplificarea modificărilor bilanţiere. în cazul operaţiilor complexe.x (A) „Casa în lei" „Personal . deci se încadrează în al patrulea tip de modificare bilanţieră.00 200.x(P) „Personal . De exemplu. Operaţiunea determină o modificare de volum în sensul scăderii. se consideră următoarea operaţie economică: prin casierie se achită salariile în sumă de 2. In practică există însă şi operaţiuni economice complexe care determină modificarea a mai mult de două posturi bilanţiere.x unde: .

de asemenea. în acest caz. . se denaturează conţinutul operaţiunii şi nu este posibilă încadrarea într-unui din tipurile de modificări bilanţiere. mai multe posturi bilanţiere întrucât.corespundă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful