P. 1
Determinarea vitezei sunetului

Determinarea vitezei sunetului

|Views: 23|Likes:
Published by cel_batran

More info:

Published by: cel_batran on Jan 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2011

pdf

text

original

Determinarea vitezei sunetului

DETERMINAREA VITEZEI SUNETULUI IN SOLIDE PRIN METODA KUNDT Teoria lucrårii Viteza de propagare a undelor elastice longitudinale (ex. undele sonore) în solide este datå de rela¡ia:

vs =

E ρ

(1)

unde E este modulul de elasticitate al materialului considerat, iar ρ este densitatea materialului. Viteza de propagare a undelor elastice (sau a sunetului) este deci o mårime caracteristicå fiecårui material. Între viteza sunetului ¿i mårimile caracteristice undei ( ν , T, λ ) existå rela¡iile:

λ =v

T=

v ν

(2)

La trecerea unei unde dintr-un material într-altul mårimea care se påstreazå este frecven¡a; rezultå cå lungimea de undå a aceleia¿i unde este diferitå în diferitele medii stråbåtute. În lucrarea de fa¡å se va determina viteza sunetului într-o barå prin metodele lui Kundt. Aceastå metodå se bazeazå pe fenomenul de apari¡ie a undelor sta¡ionare. Prin interferen¡a a douå sau mai multe unde de acea¿i frecven¡å iau na¿tere a¿a numitele unde sta¡ionare, care reprezintå o stare de oscila¡ie a tuturor punctelor din zona de interferen¡å, stare caracterizatå prin faptul cå amplitudinea de oscila¡ie este constntå în timp în fiecare punct, dar diferå de la un punct la altul. Punctele în care amplitudinea este maximå se numesc ventre, iar punctele în care amolitudinea este minimå se numesc noduri. Pozi¡iile ventrelor ¿i nodurilor sunt fixe, de aici ¿i numele de unde sta¡ionare. În experien¡a noastrå, undele sta¡ionare sunt realizate prin interferen¡a a douå unde sonore care se propagå pe aceea¿i direc¡ie, dar în sensuri contrare. Se poate demonstra cå distan¡a între douå noduri succesive sau între douå ventre succesive este egalå cu jumåtate din lungimea de undå. Descrierea dispozitivului experimental

se aflå o pulbere finå de licopodiu sau praf de plutå. fårå frecare. iau na¿tere unde longitudinale. Prin dopul A påtrunde tija pistonului P care se poate deplasa for¡at (cu frecare în interiorul tubului). observând pozi¡ia pentru care nodurile ¿i ventrele intermediare ale undei sta¡ionare sunt cele . fixat rigid nu va putea vibra. Vibra¡iile moleculelor aerului antreneazå ¿i pulberea de licopodiu care realizeazå “vizualizarea” undelor sta¡ionare.Fig. Capetele tijei fiind libere vor vibra cu amplitudine maximå. rezultå lungimea de undå în solid s va fi egalå cu dublul lungimii tijei : v λ s = 2L = s ν (3) Pistonul Q va transmite vibra¡iile sale aerului din tub. iar la pistonul Q un ventru. provocând astfel unde sta¡ionare în aerul dintre cale doua pistoane. în timp ce mijlocul tijei. Capåtul tijei aflat în tub sus¡ine pistonul Q care nu se sprijinå pe pere¡ii tubului. unda sonora se va propaga cåtre pistonul P care o va reflecta. Cele mai favorabile condi¡ii sunt la rezonan¡å: aceasta se produce atunci când lungimea λ coloanei de aer dintre cele douå pistoane este un multiplu impar de 4 . între cele douå pistoane. putând vibra liber. care este alcåtuit dintr-un tub de sticlå AB închis cu dopuri la ambele capete. Distan¡a între cele λ λ douå ventre fiind egalå cu 2 . Tija este fixatå în punctul C la mijlocul ei. În interiorul tubului. adicå vor fi ventre. Modul de lucru Prin frecarea capåtului liber al tijei cu o pânzå impregnatå cu praf de sacâz. adicå va fi nod. Celålalt capåt al tijei este liber. Prin dopul B påtrunde o tijå confec¡ionatå din materialul studiat. Pentru realizarea acestei condi¡ii se poate deplasa pistonul P. 1 Fig. 1 prezintå dispozitivul experimental. astfel încât la pistonul P så fie un nod.

Lungimea tijelor este L=1m. precum ¿i eroarea sa.mai nete. Se vor face zece determinåri cu care se completeazå tabelul de mai jos. Nr. Se va calcula media vitezelor ob¡inute. Se va måsura distan¡a dintre douå noduri l. . valorile ob¡inute fiind trecute în tabelul de mai sus. Material L [m] l [m] vs [m/s] Prelucrarea datelor experimentale Lungimea de undå este datå de: V λ aer = 2l = aer ν de unde: (4) V V ν = aer = aer λ aer 2l Introducând aceastå rela¡ie în (3) se va ob¡ine în final : Vs = L Vaer l (5) (6) la temperatura camerei se va lua v aer =340 m/s. crt. Cu ajutorul rela¡iei de mai sus se va calcula viteza de propagare a sunetului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->