Analiza cheltuielilor publice pe funcţii ale statului în domeniile: social cultural, economic, protecţia mediului , apărare şi ordine internă

.
1. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale
 Structura cheltuielilor publice pentru acţiuni social-culturale în România: a)învăţământ; b)sănătate; c) cultură, recreere şi religie; d)asigurări şi asistenţă socială  Sursele de finanţare a cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale - fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurărilor sociale, fondurile speciale, bugetele locale); - cotizaţii sau contribuţii suportate de persoanele fizice şi juridice care alimentează fonduri financiare cu destinaţie specială (bugetul asigurărilor sociale, fondul pentru şomaj); - veniturile realizate de instituţiile social-culturale; - veniturile populaţiei din care se suprotă diferite taxe, cotizaţii etc.; - fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ; - ajutorul financiar extern (credite rambursabile şi ajutoare nerambursabile acordate de organizaţii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondială, UE etc.).

Cheltuieli publice pentru învăţământ
 Factorii ce influenţează aceste cheltuieli: demografici, economici, sociali şi politici La nivel naţional:

 Finanţarea cheltuielilor publice pentru învăţământ: de bază, complementară, suplimentară

 Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al c) Cheltuieli cu bursele elevilor. pe tipuri de cheltuieli FINANŢAREA SUPLIMENTARĂ Structură a) Surse / criterii / fundamentare Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând SURSE minorităţilor naţionale. e) Cheltuieli pentru finanţarea unor programe CRITERII naţionale de sprijin al elevilor – programul  starea. e) Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu FUNDAMENTARE dizabilităţi de învăţare. niveluri.  Venituri proprii surse externe c) Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi cu probleme sociale deosebite.  Buget de stat b) Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi  Buget local menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de  Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al vârstă şcolară care manifestă tendinţe de abandon bugetelor locale) şcolar.Finanţarea de bază Structură a) Surse /criterii/fundamentare SURSE  Buget de stat  Buget local  Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al bugetelor locale)  Venituri proprii  Surse externe CRITERII  Numărul de elevi ai unităţii de învăţământ FUNDAMENTARE Indicatori de bază:  Cost standard/elev  Coeficienţi de diferenţiere pe medii. c) Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul preuniversitar obligatoriu.note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau indicatori de consum. profiluri şi filiere de învăţământ Cheltuieli de personal didactic.. FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ Structură Surse / criterii / fundamentare a) Cheltuieli de capital SURSE b) Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe  Buget de stat naţionale de reabilitare a infrastructurii şcolare  Buget local realizate cu finanţare externă. FUNDAMENTARE g) Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.  Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin social f) Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate pentru elevi elevilor şi cadrelor didactice pentru transportul auto. CRITERII d) Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu  Numărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentară capacităţi creative şi de învăţare deosebite. dispersia. d) Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător curriculum-ului şcolar. b) Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului didactic. “Rechizite şcolare”. mărimea şi dotările unităţii de învăţământ “Laptele şi cornul”. e) Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente.  Programe de finanţare suplimentară aprobat de Direcţia Învăţământ a CJ cu avizul consiliilor locale  Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate costului standard/elev . nedidactic şi auxiliar aferent desfăşurării în bune condiţii a procesului de învăţământ.  . etc. f) Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de transport pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor didactice. bugetelor locale) d) Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor  Venituri proprii şi internatelor şcolare.

precum: creşterea numărului populaţiei. tratamente etc. creşterea costului prestaţiilor medicale. Luxemburg.. Pacienţii nu plătesc nimic. accentuarea factorilor de risc. orientat. Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii: MEDICARE (destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciatte de muncă) şi MEDICAID (pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei) Finanţarea cheltuielilor publice pentru sănătate în România . Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite. dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate. Canada. Austria  Sistemul englez: oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii. Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute. se aplică în Germania. prin asigurările private de sănătate. Grecia. Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat. Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări). Italia. Finlanda. apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri. se aplică în Danemarca. creşterea duratei medii de viaţă -sunt destinate: întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare. spre profit. finanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor. în defavoarea celor profilactice. Franţa. Raportul dintre finanţarea publică şi ce pe bază de cotizaţii: 25-75%. Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale. restul se suportă din ale fonduri sau de către pacienţi (medicamentele). aceste sume nu sunt considerate obligatorii. insituţii medicale de stat şi private Sisteme de finanţare a săntăţii:  Sistemul german (Bismark): Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi. modificarea structurii demografice. Norvegia. Olanda. în mod predominant. cât şi de întreprinderi. Islanda. evitare a accidentelor şi de educaţie sanitară. Marea Britanie  Sistemul american: Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul pieţei. Suedia. Belgia.Cheltuielile publice pentru sănătate -prezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori. Finanţarea bugetară: 85%. Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii.

.

Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilor securităţii sociale .Ajutor socia lunar pentru soţiile de militari în termen acer nu au venituri şi au copii sau sunt invalide .Asigurările sociale şi ajutorul de şomaj: contribuţii ale salariaţilor. refugiaţilor. bătrâni.Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bază principiul mutualităţii.Alocaţie suplimentară acordată familiilor care au în întreţinere doi sau mai muţi copii . fonduri speciale.Formă de susţinere materială a persoanelor peste o vârstă stabilită legal.alocaţii pentru copii.Alocaţia de stat pentru copii . persoane defavorizate (invalizi de război.Asistenţa socială: fonduri bugetare. Riscuri economice.Alocaţii lunare pentru copii minori daţi în plasament familial .Alocaţie pentru copii nou-născuţi . care nu exercită o muncă retribuită sau nu sunt lucrători independenţi . handicapaţi. din subvenţii alocate din fonduri bugetare Asigurarea de şomaj: protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior. liber-profesioniştilor şi a patronilor sau subvenţii din fondurile bugetare . orfani etc. invalizi. invalizilor.) Exemplu. indemnizaţii unor persoane salariate sau nesalariate (bătrâni.  Riscurile sociale: Riscuri fizice. echităţii şi asigurării .Existenţa sau nu a unui venit minim garantat Finanţarea cheltuielilor pentru securitate socială . a persoanelor handicapate. vagabonzilor . a săracilor. pentru soţia (soţul) care este singur(ă) şi creşte un copil.Se acordă dintr-un fond financiar constitui din contribuţii obligatorii ale salriaţilor şi patronilor. femei. văduve.Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care furnizează prestaţii sau servicii sociale . se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior.Cuprind acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fără venituri. care afectează în mod substanţial veniturile persoanelor – cheltuielile medicale  Mecanismele financiare pentru realizarea securităţii sociale: . copii. contribuţii voluntare.Cheltuielile publice pentru securitate socială -cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare. donaţii. pensii. care afectează parţial sau total capacitatea de muncă.Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale . şomeri. resurse de la organizaţii non-guvernamentale  Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj . a emigranţilor. tineri)  Securitatea socială cuprinde un ansamblu de prestaţii care asigură individului şi familiei un venit minim şi îl protejează în faţa unor evenimente considerate a fi riscuri sociale şi care acţionează negativ asupra nivelului de trai. solidarităţii.Venitul minim garantat: orientat direct către persoanele aflate în situaţie de sărăcie sau sub ameninţarea de a deveni sărace şi presupune acordarea lunară a unor ajutoare sociale . Riscuri sociale propriu-zise. foştilor combatanţi. se finanţează din cotizaţii plătite de salariaţi şi patroni. în România distingem următoarele forme: . de perioada lucrată şi de cea de contribuţie  Cheltuielile pentru asistenţă socială . care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit – şomajul. alocaţii.

Agricultura si silvicultura. fermierilor şi a altor mici întreprinzători  Sunt îndreptate în principal către întreprinderile de stat  Sunt finanţate şi întreprinderi private în caz de dificultăţi financiare Acţiunile economice cuprind: Acţiuni generale economice. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice  Finanţarea regiilor autonome sau a societăţilor comerciale cu capital de stat. investiţii. Se acordă. studii de marketing. în principal. acordat unilateral şi fără contraprestaţie. bazată pe existenţa unei comunităţi de interese  Subvenţi interne (de funcţionare de exploatare): acordate pentru a acoperi pirederile întreprinderilor cauzate de diferenţa dintre preţul (tarifele) de vânzare impuse de stat şi costurile de producţie. studii de marketing. prelucrătoare şi construcţii. împrumuturi cu dobândă subvenţionată. privat sau mixt. ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informaţii.- Ajutorarea persoanelor handicapate 2. . Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic. agricultorii pentru produsele de natură agricolă exprotate)  Investiţiile:  resurse financiare pe care statul le alocă pentru dezvoltarea sectorului public şi a altor sectoare  Se realizează având ca obiectiv principal satisfacerea intereseului general şi nu numai criteriul obţinerii de profit  Împrumuturi cu dobândă subvenţionată: dobândă redusă şi termene de rambursare avantajoase  Ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informaţii. Transporturi. comerciale şi de muncă. Combustibili şi energie. avansuri rambursabile)  Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale. în special. Ale acţiuni economice  Forme ale ajutoarelor financiare ale statului  Ajutoare financiare directe: presupun intervenţie bănească directă din partea statului (subvenţii. organizarea de expoziţii etc.  Avansurile rambursabile: formă de ajutor financiar public prin care se acordă între 20%-50% din valoarea necesară realizării unor acţiuni de prospectare şi prezentare în străinătate a unor produse noi. tax expenditures). agricultură. împrumuturile garantate de stat)  Ajutoarele financiare directe Subvenţiile  Forma cea mai importantă a ajutorului financiar direct al statului  Ajutor nerambursabil.  Subvenţii externe (prime de export): se acordă de către stat exportatorilor pentru acoperirea diferenţei între preţul cel mai mare pe piaţa internă pentru produsul care se exportă şi preţul cel mai scăzut de pe piaţa externă (beneficiază. dar condiţionat şi are afectaţie specială  au un caracter discreţionar şi reprezintă o manifestare a “puterii de a cheltui” a autorităţilor publice. organizarea de expoziţii. energie şi gaz pentru consumul casnic etc. Industria extractivă. companiilor din transportul urban. Comunicaţii.

Cheltuielile pentru servicii publice generale .3.

.

Cheltuielile pentru apărare naţională .4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful