Professional Documents
Culture Documents
MĂRĂŞEŞTI – CRÂMPEIE DE ISTORIE
Prof.Stănel Ion
Până la marile realizări industriale de Măgura, judeţul Buzău. 6 Aceasta este prima
la sfârşitul secolului al XIXlea, locuitorii sau informaţie despre existenţa unor lingurari la
îndeletnicit cu muncile agricole pe moşia Mărăşeşti. O relatare interesantă despre forţa
Mărăşeşti, aparţinând, în 1811, biv vel de muncă este şi prezenţa unor locuitori din
spătarului Iordache Catargiu. 1 Acesta a făcut Soveja, care vin şi lucrează pe moşia lui
parte din comisia Regulamentului Organic Negropontes, unii dintre ei cumpărând mici
pentru Moldova, în 1831, fiind ales de parcele pe această moşie din timpuri mai
Adunarea Obştească. 2 Mai deţinea ca moşii: vechi. 7 Aceştia vor fi împroprietăriţi prin
Ionăşeşti, Sclipoteşti, în ţinutul Tecuci, dar şi reforma agrară din 1919, la Mărăşeşti, unii
vii la Odobeşti şi Crucea (Panciu). 3 Despre construinduşi gospodării în zona Viile Noi.
familia Catargiu, Constantin Sion nota că sunt ***
„răzăşi de Crucea de Sus, de Modruzăşti, Un rol foarte important în creşterea
Păţăşti şi Iţăşti de la Ţinutul Putnei” şi „ridicaţi vitelor la avut islazul, care are propria
la boieri aproape de 200 de ani” 4 În 1827, istorie. După reforma agrară din 1864, sătenii
moşia Mărăşeşti aparţinea aceluiaşi Iordache se înţelegeau cu proprietarul moşiei pentru
Catargiu, care o va arenda lui Gheorghe păşunatul vitelor. Suprafaţa islazului se va
Ianoliu. 5 micşora dea lungul timpului de la 1 253 de
hectare în 1885, la 929 hectare în 1897.
*** Comunitatea locală a fost interesată de
problema aceasta din 12 august 1909, când
începe să funcţioneze islazul proprietate a
comunei, în suprafaţă de 500 de hectare,
cumpărat de la Gheorghe Ulises Negropontes
cu 660 de lei/ha, în total 330 000 de lei. Banii
îi erau necesari lui Negropontes pentru a mai
acoperi din suma datorată pentru ipotecarea
moşiei Mărăşeşti, în valoare de 1 010 000 lei.
Fostul proprietar mai păstra un hăţiş pentru
trebuinţele moşiei, care ducea până la apa
Siretului. 8 Islazul era aşezat în partea de NV a
localităţii, din marginea acesteia până la malul
Siretului.
***
Un rol major în cadrul amenajării
drumurilor, îl au şi podurile. La Mărăşeşti, în
1811, se afla un pod, pe care sătenii din
Ionăşeşti se înţelegeau cu biv vel spătarul
Iordache Catargiu săl îngrijească: „Ne
îndatorim a ţine cu toată paza şi silinţa podu de
peste Siret de la Mărăşeşti, săl dezlegăm la
vreme de sloată, săl păstrăm, săl păzim şi,
Monumentul Victoriei de la Tişiţa
iarăşi la vreme cuviincioasă săl legăm îndată
şi să avem acolo în peatră, în toată vremea,
Din cei 1 411 locuitori din Mărăşeşti, oameni trebuincioşi de rând pentru pază, [...]
la 1885, doar 260 lucrau în agricultură, iar din din venitul căruia nu avem a trage noi nici o
cele 376 de familii, 116 aveau alte preocupări împărtimire, iar cheresteaua trebuincioasă,
decât muncile agricole. Forţa de muncă va scândurile şi odgoanele, este dator dumnealui
creşte în 19101911, când pe moşia lui boieriul a ni le da, noi cu aceia avem a le căra
Gheorghe Ulise Negropontes se vor aşeza 14 pe toate cele trebuincioase de pin’ pregiur. [...]
lingurari veniţi după muncă din comuna Dacă năvălirile şi adăugirile Săretiului va cere
22/2008 1
Mărăşeştiul istoric şi cultural
C L I O
trebuinţă cu grăbire a se dezlega podul şi a să
trage la mal, ca să nu să prăpădească din şăile SE AMUZĂ
şi din cherestea.[...] La legatul şi dezlegatul
podului şi alti vremi di răceală, când să va mai Un oarecare a încercat săl jignească
adăoga osteneala noastră la lucrul podului, să pe Dumastatăl, numindul în public
aibă a li da, dumnealui boieriul, câte o vadră de negru.Scriitorul, fără să se supere, ia
rachiu sau douătrii vedre de vin să putem şi răspuns zâmbind:
noi a lucra la vremile greli ce vor fi.” 9 Toate Mă tem că aveţi dreptate, domnul meu.
aceste măsuri demonstrează importanţa acestui Tatăl meu a fost mulatru, bunicul meu negru,
pod, care făcea legătura, în primul rând, între iar străbunicul meu maimuţă. Sunt răzbunat
două din moşiile lui Iordache Catargiu, prin faptul că arborele meu genealogic
Mărăşeşti şi Ionăşeşti, dar era şi principalul începe acolo unde al dumneavoastră se
mijloc de legătură între Tecuci şi Mărăşeşti, termină
care aducea unele venituri boierului. Podul era
realizat din lemn, putând fi demontat în caz de
viitură sau în sezonul rece, materialele
necesare realizării lui erau puse la dispoziţie de
boier. De asemenea, acesta necesita o pază
Într.un muzeu, ghidul explica unui grup de
permanentă, pentru ca materialele din care era
turişti:
făcut să nu poată fi sustrase şi pentru a se Acesta este un pat celebru. În el au
încasa eventualele taxe pentru cei care treceau
dormit Goethe, Napoleon, Rossini,
pe pod. În ianuarie 1849, au fost reparate şi
Balzac.
podurile de la Furceni şi Mărăşeşti, pe Siret,
Cred că dormeau foarte prost,
pentru trecerea trupelor ruse spre Ţara
înghesuiţi toţi patru la un loc, a
Românească. 10
replicat un mucalit.
***
O descriere a atmosferei din gara
Mărăşeşti, la 1897, nea lăsat Nicolae Iorga,
care în numeroasele sale călătorii a trecut şi
prin Mărăşeşti. Iată ce relatează marele nostru
istoric: „Noua fabrică de zahăr de la Mărăşeşti, Un ziar a anunţat moartea lui Hemingway.
gătită ca o vilă; gara spaţioasă prin care se Scriitorul a trimis ziarului următoarea
îmbulzesc „boieri” şi funcţionari cu mult ifos, replică: „ Citind în ziarul dvs. că am decedat
cam caraghios. Evrei îngânduraţi de grija şi ştiind că de obicei sunteţi foarte bine
câştigului, ţărani obosiţi, slabi şi murdari, informaţi, vă rog ca din acest moment să
soldaţi pe carei aduc şi iau trenurile.” 11 O anulaţi abonamentul pe cinci ani pe care îl
lume pestriţă, reprezentând diferite categorii făcusem la publicaţia dvs.
sociale, poate fi întâlnită în această gară, prin şi sămi returnaţi baanii.“
care tranzitau zeci de călători.
***
În general, trecerea acestor trupe sa
făcut fără incidente notabile, cu o singură
excepţie. La 25 mai 1877, Toma Vlaschi,
locuitor din Mărăşeşti, a fost chemat cu căruţa
cu boi să care bagajele armatei ruse. Ruşii iau Regele Ludovic XV se plângea medicului
luat boii şi iau dat alţi boi „foarte osteniţi şi său:
picaţi de slăbăciune.” Printro petiţie adresată — Văd bine că nu mai sunt tânăr. Va trebui
prefectului de Putna, datată 25 mai 1877, cerea să renunţ la toate.
voie să meargă la RâmnicuSărat pentru aşi — Da, sire, ia răspuns medicul, va trebui să
recupera boii. 12 Toate încercările sale vor renunţaţi la toate, începând chiar cu tronul
rămâne fără rezultat, nereuşind săşi mai Franţei.
recupereze boii. O altă întâmplare cu accente
hazlii sa petrecut la 8 mai 1877, când a trecut
prin Mărăşeşti un corp de oaste rus, care a
trebuit să rămână peste noapte în sat, soldaţii
dormind pe la casele oamenilor. Un soldat rus care a stat în gazdă la locuitorul Marin Ursu, la
plecare a uitat o puşcă cu baionetă. 13
2 22/2008
Mărăşeştiul istoric si cultural
citire. 15 După câteva luni, la 26 mai 1898, erau
*** inspectate şi învăţătoarele de la clasele I şi a II
Învăţătorii şcolii din Mărăşeşti au fost a, Ana Apostol şi Teodora Marinescu: „Am
inspectaţi şi cu alte ocazii, concluziile fiind rămas mulţumit de progresul realizat de la
precizate în procesulverbal, din care spicuim precedenta inspecţiune. Materiile sau trecut în
câteva aspecte observate: „La clasa I, întregime după programă. Cunoştinţele elevilor
învăţătoare este domnişoara Ana V. Apostol – întemeiate. Dicţiunea clară şi convingătoare.
despre care revizorul spunea că – procedeul Frecvenţa şcolarilor nu prea regulată din
învăţării este metodic atât în ce priveşte pricina epidemiilor, ori a muncilor agricole.
predarea, cât şi ascultarea lecţiilor. La clasa a Lucru manual se practică numai la fete.” 16
IIa învăţătoare este domnişoara Teodora ***
Marinescu, care „îşi cunoaşte meseria.” De Dispunând de un număr mare de
clasele a IIIa, a IVa şi a Va se ocupa Ilie credincioşi, comunitatea din Mărăşeşti a fost
Cristescu, care era şi director, cel care „nu nevoită să construiască o a doua biserică.
cruţă nimic pentru a se achita conştiincios de Aceasta avea hramul „Sfântul Gheorghe” şi
misiunea sa; aceasta datorită zelului şi fusese construită în 1904, din zid masiv,
cunoştinţelor didactice.” 14 Cele trei cadre dispunând de o turlă tot din zid, acoperişul era
didactice se dovedeau a fi cu o bună pregătire învelit cu tablă. Biserica era construită la
ştiinţifică şi metodică, răspunzând aşteptărilor cimitirul din localitate, avea o singură navă
revizorului şcolar. În 24 februarie 1898, (încăpere), lungimea era de 13 metri, iar
învăţătorul Ilie Cristescu, ce deţinea şi funcţia lăţimea de 5,80 metri, cu o suprafaţă totală de
de director, era din nou inspectat. Preda tot la 75,4 m 2 . Biserica dispunea de un clopot, 24 de
clasele a IIIa, a IVa şi a Va, concluziile strane, lucrate din stejar, pereţii erau pictaţi, iar
arătând că „Citirea în toate clasele se face după catapeteasma era din lemn de tei pictat. Pe
regulile didactice moderne insistânduse a se lângă biserică, mai exista şi casa intendentului
pătrunde bine fondul ştiinţific, precum şi a cimitirului, cu 3 camere, construită din zid
masiv, învelită cu tablă. Cele două clădiri erau
înconjurate de un gard realizat din şipci groase
de brad, cu o înălţime de 1,50 m. 17 Din
nefericire această biserică a fost distrusă din
temelii în urma luptelor din vara anului 1917,
nemaiputând fi refăcută niciodată cu toate
eforturile depuse de locuitori. Astăzi, la
aproape 100 de ani, prin strădania locuitorilor,
o nouă biserică sa ridicat în oraşul Mărăşeşti,
având acelaşi hram ca cea distrusă.
***
Localitatea Mărăşeşti a beneficiat de
existenţa unui spital constituit la începutul
secolului al XXlea. Spitalul „Sfântul Ioan
Botezătorul” a fost înfiinţat duminică, 11
aprilie 1904, dispunând de un efectiv de 15
paturi, reprezentând al doilea spital, care
începe să funcţioneze în mediul rural, după cel
din Vidra. 18 A fost construit prin subscripţiune
publică, prin sume atrase la serbări, baluri şi
donaţii, şi dotat cu cele necesare de Gheorghe
Ulise Negropontes, 19 implicat iată întrun alt
domeniu social, demonstrând aceeaşi
generozitate carel caracterizează. Baza
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza financiară a construirii spitalului va fi însă
împrumutul de 40 000 de lei, contractat de
comună, în anul 1903, de la Casa Creditului
frumuseţii limbii şi stilului. Copiii au o
Judeţean şi Comunal. 20 În 1909, comuna aloca
dicţiune clară, dânduşi asemenea seamă de
40 000 de lei pentru construirea unui spital
tonul ce trebuie să găsească în timpul cititului,
rural, vechea locaţie fiind o casă particulară,
precum şi de durata pauzelor la punctuaţii. La
care nu mai corespundea necesităţilor.
gramatică exerciţiile se fac după cartea de
22/2008 3
Mărăşeştiul istoric şi cultural C L I O
SCURTE ISTORII
***
Cea care a produs o vie admiraţie în
rândul soldaţilor, prin devotamentul şi riscurile Eterna poveste a câinilor vagabonzi
la care sa supus, a fost regina Maria. Pe 1/14
august 1917, regina relata în jurnalul său: „Am La 18 octombrie 1852, a fost publicată
luat cu mine pe Carol care nea condus în „Anaforaua Sfatului cuprinzătoare de
automobil, pe mine şi pe Mignon, până întrun măsurile statornicite pentru stârpirea
punct foarte înaintat pe o înălţime deasupra câinilor netrebnici“din Bucureşti. Se stabilea
Siretului, de unde puteam vedea totul, adică ca, timp de şase luni, să se asigure 720 de lei
prea puţin lucru, afară de obuzele ce explodau leafa pentru trei oameni, care să se ocupe de
înaintea noastră sau chiar deasupra capetelor stârpirea câinilor netrebnici ce umblau pe
noastre. Pe când străbăteam şoseaua, obuzele uliţele Bucureştiului. Câinii fără stăpâni
explodau la stânga noastră.” 21 Cu altă ocazie, prinşi de hingheri, se păstrau la locul stabilit
„Regina Maria a venit însăşi până la liniile timp de 36 de ore, timp în care proprietarul
înaintate şi a pansat răniţii. Când au văzut putea veni săi ia plătind ştraf de un
ostaşii pe regina noastră apărând în linia sorocoveţ pe câine“
focului, au crezut că e o arătare; credeau că e
farmec, aceea pe care o numiră îngerul Carol I blocat de zăpadă
frontului.” 22 Regina era conştientă de
importanţa prezenţei sale printre soldaţii aflaţi La 24 octombrie 1875, Carol I, la
în suferinţă: „Am fost cu ei peste tot în spitale, întoarcerea din Moldova, unde inspectase
pe front, până în mijlocul tranşeelor [...]. trupele de acolo, a fost surprins de zăpadă
Privind în ochii reginei lor, ei juraseră să stea mare, viscolită, la Brăila, unde primeşte
dârji ca un zid, să apere ultimul petic de corpul consular şi pe prinţul Suvorov , venit
pământ românesc care mai era al nostru [...]. să vadă locul în care, în 1811, tatăl său sa
Rămăsesem smerită în faţa acestei minunate şi înecat în râul Râmnicu – Sărat. A doua zi,
simple credinţe [...]. Revedeam în minte acea linia fiind curăţată de genişti chemaţi de la
mulţime de chipuri anonime, acea mulţime de Bucureşti, Carol I pleacă de la Brăila, dar
ochi care priviseră întrai mei căutând o ultimă după 10 km este nevoit să se transbordeze,
îmbărbătare. Simţeam iar acele sute de mâini mergând câţiva km cu trăsura, deoarece
tremurînde ce se agăţau de mine înainte de a locomotiva rămăsese blocată de zăpadă.
aluneca în întunericul de veci şi în fundul Dincolo de gara Ianca, blocată şi ea de
inimii mele ştiam că mă pot bizui pe soldaţii zăpadă, îl aştepta o garnitură de tren care la
noştri şi că deşi aveam o armată atât de mică, dus pe Carol I până la Bucureşti.
în cele din urmă tot a noastră va fi izbânda!
Pentru mine, „mama poporului meu”, aceasta a
însemnat bătălia de la Mărăşeşti.” 23 Hei tramvai, cu etaj şi tras de cai !
***
Trupele inamice şiau recunoscut În 1872, se dă în folosinţă prima linie de
înfrângerea. În septembrie 1917, Wilhelm al II tramvai tras de cai din Bucureşti (prima linie
lea ajunge din nou pe Măgura Odobeştilor, a tramvaiului electric se dă în folosinţă
primind raportul feldamareşalului Mackensen, în1893). Concomitent, se mai foloseau în
care afirma printre altele: „Unei armate, sire, îi transportul în comun al bucureştenilor
poţi da armament, ofiţeri, bravuri! Acest ceva omnibuzele şi tramcarele trase de cai, dar
care se cheamă dorinţa de a învinge nu il poţi care nu se deplasau pe şine, ca tramvaiele, ci
da! Armata şil ia singur.“ 24 Prin aceste direct pe roţi, având în schimb un regim
cuvinte, indirect, marele comandant recunoştea avantajos: nu opreau doar în staţii, ci oriunde
meritele armatei române, care şia dorit cu dorea să coboare sau să urce un călător. Către
orice preţ să învingă. sfârşitul sec. XIX, funcţionau în Bucureşti,
*** pe cei 75 km, 138 de vagoane de tramvai
trase de 10001500 de cai, pentru care erau
Un mijloc de transport folosit în epocă folosiţi 650700 de oameni.
era trăsura, cei care deţineau un astfel de
vehicul fiind foarte puţini. În anul 1938, aveau
trăsuri locuitorii: Marin Croitoru, Constantin
Mogâldea, Gheorghe Gheorghiţă, Nicolae Benga, dar şi fabrica de produse chimice,
4 22/2008
Mărăşeştiul istoric si cultural
Cooperativa „Câmpia Dunării,” via „Sofia” şi de 4 martie 1933, cu ocazia plecării fratelui său
administraţia moşiei Negropontes. 25 şi a mai multor tineri în armată. 27 Aceste baluri
*** se desfăşurau de cele mai multe ori în locuri
Diversele sărbători erau organizate cu special amenajate în acest scop.
tot fastul de autorităţile locale, în prezenţa ***
persoanelor de vază ale oraşului, a elevilor şi a Primăria avea în atribuţii stabilirea
locuitorilor. O astfel de sărbătoare a fost la 1 anumitor reguli care erau obligatorii pentru toţi
decembrie 1936, desfăşurânduse următoarele cetăţenii. În 1938, primarul Petre A. Ionescu
activităţi: „după amiază a avut loc o serbare hotăra că se interzice cu desăvârşire: „de a
cu caracter naţional unde sau recitat poezii şi mâna prea iute un vehicol pe străzi sau
sau cântat cântece naţionale de către elevii şi drumuri, viteza maximă a automobilelor în
elevele şcolii primare şi tinerii premilitari, cu oraş era de 6 km/oră; de a tulbura liniştea
care ocazie a vorbit despre însemnătatea locuitorilor noaptea, prin ţipete, cântece sau
acestei zile preotul Constantin Vornicelu, Dinu petreceri cu lăutari sau muzici.” 28 Primarul nu
Adamache, directorul Şcolii primare de băieţi, precizează motivele limitării vitezei, dar
Constantin Teodosiu avocat, Gheorghe oricum, prea multe automobile nu circulau prin
Ghimpu institutor, comisarul de poliţie Ioan oraş. Singurul cetăţean din Mărăşeşti care
Vasiliu, dirigintele poştei Gheorghe Volcu şi deţinea un automobile, era Ferdinand Madaraş,
Ioan N. Vasiliu, primarul oraşului Mărăşeşti. având numărul de înmatriculare 156 Fş. 29 A
Serbarea sa încheiat cu imnul naţional, cântat doua decizie venea în întâmpinarea acelor
de elevii şi elevele şcolii primare.” 26 locuitori care nu doreau să le fie tulburată
*** liniştea prin aspectele menţionate. Aceeaşi
Cea mai frecventă distracţie a ordonanţă stabilea reguli legate de sănătatea
locuitorilor din Mărăşeşti era balul sau hora. locuitorilor: „se interzicea locuitorilor
Organizarea de baluri presupunea o autorizaţie aruncarea gunoaielor în faţa locuinţei şi
specială dată de Prefectură, care solicita aruncarea în curţi, pe străzi etc. de animale sau
păsări moarte, ele vor fi îngropate.” 30
***
Societatea din perioada interbelică
avea stabilite anumite norme de conduită bine
puse la punct. În mod surprinzător pentru
oamenii din societatea de astăzi, tinerele care
se căsătoreau, aveau nevoie de un certificat de
moralitate: „Subsemnatul, Dubac Gheorghe,
domiciliat în oraşul Mărăşeşti, judeţul Putna,
binevoiţi a confirma atestarea făcută de un
număr de 5 capi de familie, pentru eliberarea
unui certificat de moralitate necesar cumnatei
mele, domnişoara Safta Vasile Dumitrescu, din
oraşul Mărăşeşti, pentru căsătorie.” 31 Cei 5 capi
de familie declarau că „domnişoara respectivă
este personal cunoscută nouă şi că se bucură de
o bună educaţiune, precum şi de o onorabilitate
recunoscută.” 32 Solicitarea era făcută de un
bărbat, de obicei, tatăl fetei sau o altă rudă
apropiată, iar recomandarea trebuia să vină de
la capi de familie, care erau cei mai potriviţi a
se pronunţa întro astfel de situaţie.
***
Comisariatului de Poliţie să stabilească un
Statuia lui Gabriel Pruncu În condiţiile izbucnirii războiului,
poliţist pentru menţinerea liniştii publice, în recrutarea tinerilor pentru încorporare capătă
timpul acesta. Cererea către Prefectură trebuia aspecte dramatice. Pe data de 15 februarie
făcută cu mai mult timp înainte, pentru a primi 1941, are loc încorporarea contingentului
aprobarea în timp util. Năstase Pleşcan, 1941, priminduse instrucţiuni despre modul în
consilier comunal din Mărăşeşti, solicita o care trebuia să se comporte tinerii: „În ziua CRO
autorizaţie pentru realizarea unui bal, în ziua plecării la încorporare, recruţii să fie adunaţi,
24 ma
22/2008 5 introdu
noi vic
Mărăşeştiul istoric şi cultural
mai întâi la primărie, după ce li se va vorbi în
puţine cuvinte bine simţite, despre datoria care
o au faţă de ţară, vor fi duşi la biserică pentru a
primi binecuvântarea preotului. După aceasta li
se va vorbi de către preot sau învăţător, despre
vitejia strămoşilor noştri, [...] luptând pentru
întregirea ţării, toţi ostaşii trebuie săşi facă
serviciul militar cu dragoste şi se va atrage
atenţia că nu trebuie să dezerteze, făcând de
râs, prin această urâtă faptă, familia şi satul.
Nici un recrut să nu intre prin cârciumi, să nu
se lege de femei pe drum sau să facă alte
blestemăţii.” 33 Aceşti tineri vor intra în linia
întâi peste câteva luni, în condiţiile în care, la
22 iunie 1941, România alături de
Germania,participă la atacul asupra U.R.S.S. În
august 1941, este înregistrată prima victimă
din Mărăşeşti în acest război, în persoana unui
lingurar, Costea A. Nistor, care avea doar 23
de ani. 34
***
Produsele fabricii chimice ajungeau
până în S.U.A., dovada fiind un document din
13 aprilie 1937, care menţiona că sau expediat
la Brăila cu destinaţia S.U.A, 1120 saci cu
făină de oase, cântărind 101 600 kg,
solicitânduse aprobarea preşedintelui Camerei
de Comerţ şi Industrie şi a medicului veterinar
primar al judeţului Putna, pentru
comercializarea mărfii respective. 35 După două
zile, era expediat un transport de 2240 saci cu
făină de coarne, în greutate de 203 200 kg,
având aceeaşi destinaţie. Sacii erau marcaţi cu
inscripţia: Made în România T.T.T. 36
***
În anumite situaţii, erau menţionate şi
denumirile firmelor respective. Astfel, la 30
iunie 1932, se înregistra firma lui Faibiş
Herşcovici, cu emblema „La cumpăna
dreaptă,” care comercializa pielărie şi
mărunţişuri de manufactură, aflată pe strada
Carol I nr. 41 37, sau la 28 februarie, se
înregistra firma lui Teodor Magearof,
restaurant şi băuturi spirtoase cu amănuntul ca
accesorii la restaurant, cu emblema „La zece
butoaie,” pe strada Carol I, nr 82. 38 Anumiţi
comercianţi erau interesaţi de vânzarea altor
produse necesare locuitorilor, aşa cum era
cazul firmei lui Ioan Ciobotaru, înfiinţată la 15
6 22/2008
Mărăşeştiul istoric si cultural
septembrie 1932, care oferea obiecte de oficiat de către părintele Gheorghe Apostol
librărie, galanterie şi debit de tutun, aflată tot serviciul divin cu sfinţirea apei în localul
pe strada Carol I. 39 şcolii. La această solemnitate au luat parte
institutorii şi elevii şcolii, Consiliul Comunal şi
*** membrii Comitetului Şcolar. După aceasta,
Dezvoltarea oraşului a dus la directorul Constantin R. Stoica a ţinut o
înfiinţarea Judecătoriei ocolului Mărăşeşti, cuvântare despre însemnătatea zilei şi datoriile
mixtă, la 1 ianuarie 1926, jumătate din elevilor şi părinţilor. La sfârşit, elevii cu
cheltuielile înfiinţării şi întreţinerii acestei institutorii au trecut la clasele lor. 45
instituţii erau suportate de judeţ şi cealaltă ***
jumătate era trecută în bugetul comunei Spre cinstea autorităţilor locale, în acel
Mărăşeşti pe anul 1926. 40 Judecătoriei mixte an greu 1932, în şedinţa Comisiei Interimare,
Mărăşeşti, care avea sediul în Palatul Comunal, condusă de Neculai Mateescu, preşedintele
îi erau arondate localităţile: Mărăşeşti, Ciorani, acesteia, din 17 septembrie, decidea să se
Pufeşti, Pădureni, Bătineşti, Făurei şi Ciuşlea. 41 acorde lui Gheorghe Dragomirescu din
Mărăşeşti, student în anul IV la Şcoala
*** Politehnică din Timişoara, un ajutor de 2 000
Prin reforma agrară sa realizat de lei, pentru a putea acoperi cheltuielile
împroprietărirea celor două şcoli, care au necesare continuării studiilor. Tatăl său era
primit în proprietate câte 4 ha de teren fiecare, pensionar, iar familia din care provenea avea 4
în lanul numit „În Tarbă.” 42 În toamna anului membri. 46 Gestul autorităţilor locale era
1923, agentul agricol N. Th. Nastasă de la lăudabil şi din fericire nu era singular, acesta
Centrul Agricol Mărăşeşti, măsura lotul Şcolii fiind doar un exemplu.
de fete în suprafaţă de 4 ha, amplasat între lotul
Şcolii de băieţi şi lotul Bisericii, 43 luat în ***
primire de Primărie abia la 15 mai 1924. 44 Comitetul de Refacere al localităţii
*** istorice „Mărăşeşti” de pe lângă Primăria
Începutul anului şcolar era considerat o oraşului Mărăşeşti, dona bisericii „Adormirea
adevărată sărbătoare, acordânduise toată Maicii Domnului,” în 1933, un car funebru,
atenţia. La 15 septembrie 1928, cu ocazia construind în curtea bisericii o remiză
începerii anului şcolar, la Şcoala de băieţi sa (magazie) pentru păstrarea acestuia. 47
***
În cazul unei epidemii, trebuiau luate
anumite măsuri. Dacă agentul sanitar
descoperea o boală infecţioasă, izola locuinţa
şi punea la poartă tăbliţa cu boli infecţioase,
izolând pe toţi membrii familiei în acelaşi
timp. În ianuarie 1930, un elev sa îmbolnăvit
de scarlatină. Controlânduse Şcoala de fete,
nu sa mai găsit niciun alt caz de scarlatină, dar
pentru că multe fete au fost în contact cu
copilul bolnav, se luau măsuri, văruinduse
clasele până la înălţimea de 2,5 m, băncile şi
podelele urmând a fi spălate cu leşie fierbinte.
Agentul sanitar, Ifrim Aristide, primea ca
sarcină de la doctorul Virgil Stănescu, să
meargă din casă în casă, luând în evidenţă
copiii bolnavi, acesta „nu se va mulţumi cu
spusele părinţilor, ci va controla efectiv fiecare
copil.” 48
***
La 8 decembrie 1935, doctorul Ioan C.
Rădulescu preda inventarul Spitalului din
Mărăşeşti, doamnei doctor Maria Meran,
Monumentul Joffre printre bunurile acestuia se număra şi un teren
care se arenda. 49 Medicamentele necesare erau
22/2008 7
Mărăşeştiul istoric şi cultural
oferite de singura farmacie din oraş, Comandamentul Militar al U.R.S.S. şi Direcţia
proprietatea farmacistului Petre A. Ionescu, Generală a C.F.R., unele linii au fost supuse
primar al oraşului din 1938 până în 1944. 50 Un lărgirii ecartamentului. Pe teritoriul U.R.S.S.,
cabinet dentar nu a existat la Mărăşeşti, dar toate liniile ferate aveau ecartamentul mai larg.
începând din 1935, venea în oraş, de două ori Pe traseul BuzăuMărăşeşti, lucrările de lărgire
pe săptămână, tehnicianul dentist Fişman a ecartamentului au fost executate între 120
Mayer din Focşani, care primea comenzi septembrie 1944, de Regimentul I Căi Ferate. 53
pentru lucrarea danturii şi de care populaţia era Calea ferată de la Mărăşeşti spre Iaşi, era
foarte mulţumită. 51 întreruptă la Vaslui, iar cea de pe valea
*** Siretului, la Adjud, transbordări realizânduse
La 10 decembrie 1944, Primăria la Adjud şi Bacău. 54
oraşului Mărăşeşti făcea un raport către ***
Ministerul Afacerilor Interne, în care relata: Şcoala din Mărăşeşti a fost mult afectată de
„Lagărul de prizonieri nr. 5, sub presiune şi prezenţa trupelor sovietice în oraş, care
forţă, a impus Primăriei să livreze zarzavat, ocupaseră mare parte a localului. În seara zilei
pâine, vite, fasole şi porumb, pentru care am de 10 octombrie 1945, localul a fost mistuit de
eliberat bonuri tip militar în valoare de 1 632 incendiu, provocat de neglijenţa „trupelor
240 lei. După multe stăruinţe, deplasări şi aliate sovietice.” 55 În actele oficiale din anii
reclamaţiuni, am reuşit ca să fim dispensaţi de următori, cauzele incendiului sunt puse pe
a continua livrarea fără să putem obţine seama prizonierilor germani, care nu avuseseră
valoarea de mai sus, am scăpat de livrări, însă nicio tangenţă cu localul şcolii, existând un
lagărul dă făină şi lucrători prizonieri, lagăr în acest sens, numit „Sofia”. Trupele
fabricând 1 000 kg pâine zilnic, fără să dea sovietice aveau în localul şcolii un garaj,
combustibil, lumină, meşter brutar sau dormitor, baie, bucătărie, depozite. 56
echivalentul lor în bani. De la fabrica de ***
produse chimice, a cărei uzină furnizează La refacerea şcolii, a participat întreaga
curent electric comunei, in urma devastării este comunitate, prin anumite sacrificii. Astfel, prin
în curs de refacere, pentru a putea începe cât ordonanţe ale Primăriei, din februarie 1947, sa
mai urgent iluminatul. Este în continuare însă stabilit ca 500700 lei/kg de zahăr, din preţul
atacată. I sa luat motorina, benzina, sacii, zahărului vândut de Cooperativa „Mărăşeşti,”
butoaiele, etc. şi este zilnic presată a i se lua şi să fie destinat reconstrucţiei şcolii, acelaşi
ce sa mai putut salva. Se cer zilnic furaje, lucru fiind stabilit şi pentru vânzarea de făină
cereale şi tot felul de materiale, fără nici o şi porumb. 57 Un alt caz este cel al cetăţenilor T.
formă sau să se ţină socoteala de regulile Ignătescu şi G. Boghici, care au donat vin unor
stabilite de Comisia de Armistiţiu. Primăria are comercianţi, banii obţinuţi fiind daţi pentru
un stoc de lemne tăiate pentru birourile sale. şcoală. 58
Zilnic ni se cer din ele pentru Comandamentul ***
aliat. Cetăţenii continuă să fie dezbrăcaţi şi cu O intensă activitate o desfăşura, la Mărăşeşti,
banii luaţi. Se continuă a se lua vitele de Uniunea Femeilor Democrate din România,
muncă de la căruţele întâlnite pe drumuri, de care, în februarie 1950, avea 83 de membre.
multe ori lăsânduse altele slabe sau bolnave în Unele femei din această organizaţie îşi luau
loc, iar unităţile ce pleacă iau vacile găsite pe angajamentul de a duce muncă de lămurire ca
câmp şi pleacă cu ele. A început să se dea foc locuitorii săşi lucreze pământul cu S.M.T. şi
la casele izolate, până azi arzând 3 proprietăţi săşi facă arăturile la timp. 59 Printre activităţile
la Viile Noi, de militari izolaţi. Jandarmii daţi U.F.D.R., se număra organizarea de serbări,
pentru pază şi ordine, de la 21 septembrie la 8 care să reflecte noua realitate. Astfel,
decembrie 1944, au fost retraşi, fără a se programul artistic din 8 martie 1950, cuprindea
trimite trupă în loc. Domnul Comandant aliat cântecele „Internaţionala,” „Să prăşim voioşi,”
local, arată bunăvoinţă, dar nu poate lua măsuri „Imnul Partizanilor,” recitânduse poezii ca:
din lipsă de ajutoare.” 52 „Femeia erou,” „Cânt lui Stalin înălţăm” sau
*** „Ogorul te cheamă.” 60 Constatăm că erau
Transporturile au deservit, în primul rând, complet scoase din program cântecele şi
interesele Armatei Roşii, interesată săşi poeziile româneşti, sovietizarea realizânduse
transporte trupele şi echipamentele către zona şi la nivel cultural.
de conflict, dar şi pentru a transporta în (Fragmente din cartea Monografia istorică a
U.R.S.S. „prada de război.” În acest sens, în localităţii Mărăşeşti, apărută la Editura
conformitate cu acordul încheiat între Andrew, în decembrie 2007,
8 22/2008
Mărăşeştiul istoric si cultural
autor prof. Ion Stănel)
Note:
1. Documente istorice tecucene, vol. III, sec. XIX. Identificare, selecţie, transcriere, cuvânt înainte şi
indice de Ştefan Andronache, Tecuci, Biblioteca Municipală „Ştefan Petică”, 2002, p. 40, doc. 31.
2. Octav George Lecca, Familii boiereşti române, istorie şi genealogie, după izvoare autentice, cu
adnotări, completări şi desene de Mateiu Caragiale. Editată de Alexandru Condeescu, Bucureşti,
Editura Libra, fără an, p. 216.
3. Documente istorice tecucene, vol.III, sec. XIX, p. 41, doc. 31.
4. Apud Georgeta Crăciun, Moldova în vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica (18491856).
Structuri economice şi sociale, Iaşi, Editura „Noel”, 1996, p. 25.
5. Dimitrie Russu, Patrimoniul public şi starea economică a judeţului Putna în cifre şi icoane, Focşani,
Tipografia „Cartea Putnei”, 1933, p. 93.
6. A.N.Vn., fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 205/1929, fila 117.
7. A.N.Vn., fond Consilieratul Agricol al judeţului Putna, dos.1/1919, fila 223.
8. A.N.Vn., fond Consilieratul Agricol al Judeţului Putna, dos.8/1921, fila 2.
9. Documente istorice tecucene, vol.III, sec. XIX, p. 41 42, doc. 31.
10. Dimitrie Rotta,. Geografie fizică şi istorică a judeţului Putna, 1885, fără editură, fără localitate, p. 24.
11. Nicolae Iorga, România cum era până la 1918, vol. II, Bucureşti, Editura Minerva, 1972, p. 258.
12. A.N.Vn., fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 19/1877, fila 182.
13. Ibidem, fila 206.
14. A.N.Vn., fond Inspectoratul Şcolar al Judeţului Putna, dos. 1/1897, fila 2
15. A.N.Vn., fond Inspectoratul Şcolar al Judeţului Putna, dos. 1/1898, fila 43.
16. Ibidem, fila 78.
17. A.N.Vn., fond Serviciul Tehnic al Judeţului Putna, dos. 28/1920, filele 330333.
18. Virgil Paragină, Valeria Paragină, Medicina şi farmacia din ţinutul Putnei pe masa de disecţie a
istoriei, vol.I, Galaţi, Editura PortoFranco, 1993, p. 140.
19. A.N.Vn., fond Serviciul Sanitar al Judeţului Putna, dos. 5/1927, fila 39.
20. Virgil Paragină, Valeria Paragină, op. cit., p. 141.
21. Maria Regina României, Povestea vieţii mele, Iaşi, Editura Moldova, 1991, p. 210.
22. Virgiliu Ştef Serdar, Lupta de la MărăşeştiOituz cu desene de A. Murnu, Bucureşti, Institutul de Arte
Grafice „Minerva,” 1919, p. 104.
23. Maria Regina României, op. cit., p. 211.
24. Cezar Cherciu, Vrancea şi ţinutul Putnei. Un secol de istorie 18201920, Focşani, Editura Neuron,
1995, p. 264.
25. A.N.Vn, fond Comisariatul de Poliţie Mărăşeşti, dos. 3/1938, fila 667.
26. A.N.Vn, fond Comisariatul de Poliţie Mărăşeşti, dos. 3/1936, fila 402.
27. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 82/1933, fila 33.
28. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 4/1938, fila 81.
29. A.N.Vn, fond Comisariatul de Poliţie Mărăşeşti, dos. 3/1938, fila 576.
30. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 4/1938, fila 83.
31. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 82/1933, fila 203.
32. Ibidem, fila 204.
33. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 2/1941, fila 48.
34. Ibidem, dos.2/1941, fila 1.
35. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 87/1937, fila 90.
36. Ibidem, fila 122.
37. Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie, Circumscripţia Bacău, Secţiunea Focşani, Anul 44 nr. 112,
ianuariedecembrie 1934, Focşani, Tipografia „Sentinela”, 1934, p. 19.
38. Ibidem, p. 43.
39. Ibidem, p. 22.
40. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 67/1926, fila 3.
41. Ibidem, dos. 39/1941, fila 48.
42. Dimitrie R. Russu, op. cit., p. 91.
43. A.N.Vn, fond Inspectoratul Şcolar al Judeţului Putna, dos. 5/1924, fila 127.
44. Ibidem, fila 126.
45. A.N.Vn, fond Inspectoratul Şcolar al Judeţului Putna, dos. 4/1928, fila 13.
46. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 260/1932, fila 133.
47. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 10/1946, fila 1.
48. A.N.Vn, fond Serviciul Sanitar al Judeţului Putna, dos. 10/1930, filele 2 şi 4.
49. A.N.Vn, fond Serviciul Sanitar al Judeţului Putna, dos. 25/1935, fila 107.
50. Ibidem, dos. 17/1935, fila 28.
51. Ibidem, dos. 3/1948, fila 96.
52. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 324/1947, fila 43.
22/2008 9
Mărăşeştiul istoric şi cultural
53. Radu Bellu, Mică monografie a căilor ferate din România, vol.IV, Regionala de căi ferate Galaţi şi
Constanţa, p. 90.
54. Gheorghe Tanasă, Economia Moldovei în anul 1944 şi sprijinirea războiului antihitlerist, în „Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol,” tom XIX, 1982, Iaşi, Editura Academiei R.S.R,
1982, p. 450.
55. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 12/1946, fila 14.
56. A.N.Vn, fond Prefectura Judeţului Putna, dos. 245/1946, fila 5.
57. A.N.Vn, fond Cooperativa Agricolă Mărăşeşti, dos. 1/1939, filele 82 şi 88.
58. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, dos. 12/1946, fila 244.
59. A.N.Vn, fond Primăria oraşului Mărăşeşti, Ibidem, dos. 61/1950, filele 11 şi 13.
60. Ibidem, fila 48.
CLIOPROFIL EDITORIAL
*Constanti Ghiniţă, Evanghelia a Va. Antologie de
poezie.Editura Valman,2007. Ediţie îngrijită de
poetul Valeriu Anghel şi prefaţată de poetul
Gheorghe Istrate.
„Lirica lui Constantin Ghiniţă emite precum vioara lui
Strativarius cu ceva mai mult de patru coarde.El e un poet
extatic care îşi înalţă tragismul existenţei sub bolţile
reverberate ale durerii, el însuşi fiind un poet al durerii, înrudit
cu teologia frigului bacovian de sorginte divină…Constantin
Ghiniţă e un creator de evanghelii cărturăreşti, e un cetăţean al
cerului care îşi revendică datoria de a pătrunde misterul
nemorţii prin moarte lui Hristos, dreptul de a atinge talpa
Atotstăpânitorului… Toate cărţile sale au fost şi rămân
portative ale unei singure melodii de slavă: evlavia şi smerenia
în lumina cea mai lină… Constantin Ghiniţă e un poet de
duminică. E un suflet genuin care îşi depăşeşte cu mult
biografia.“ (Gheorghe Istrate )
10 22/2008