CURS 1

SENSUL VIETII -ACCEPTIUNI-

1) Sensul vietii este viata insasi.

2) Sensul vietii este dincolo de viata
-aceasta pozitie este proprie religiei
-viata adevarata este „dincolo” ceea ce inseamna renuntare si resemnare in viata
actuala
-iubirea este principiul fundamental in viata (fondeaza datoria, respectul, binele)
3) Sensul vietii sta intr-o valoare determinata
-exista atatea sensuri cate valori fundamentale ( a avea posesiuni, a face bine celorlalti,
a fi lipsit de suferinta etc)
4) Viata nu are sens
-viata este marcata de imprevizibil
-viata este o suita de esecuri (existentialistii)
-viata este o trecere pe un drum perpetuu
5) Sensul vietii consta in cautarea si instituirea lui
6) Sensul vietii este autorealizarea ei
-omul se exteorizeaza prin valori
-existenta se centreaza pe trei planuri fundamentale (casa, erosul si creatia)
-valoarea valorilor este personalitatea ca agent si moment esential al circuitului valoric
 CURS 2
NOTIUNI

1) Individul :
- notiunea de individ are un inteles biologic singular
-individul nu poate fi divizat, este integral determinat biologic, nu are note calitative sau
de valoare, functii de varsta sau de nivel de dezvoltare
- conceptul de individ se aplica tuturor orgasimelor vii
2) Individualitatea:
- este felul de a fi al individului
- vizeaza caracteristicile care diferentieaza un individ de altul
- are in centrul sau, eul
3) Persoana:
-desemneaza calitatile sociale care dau identitate sociala individului (numele, familia,
data nasterii.locul nasterii,statutul social)
- desemneaza o individualitate constienta de sine si recunoscuta de catre ceilalti
-constiinta de persoana este rezultatul procesului psihosocial de personalizare (procesul
de desavarsire al eului)
-conduita persoanei este rezultatul reflexiei; este un atribut valoric si defineste rangul
social
4) Personalitatea:
- este o constructie teoretica elaborata de psihologi, pentru a intelege si explica
modalitatea de functionare si infiintare a persoanei
- reprezinta modul specific de organizare a trasaturilor si insusirilor psihofizice si
psihosociale ale persoanei
5) Personajul:
- este persoana in rolul sau social
-notiunea de persoana are cateva acceptiuni: stereotipul social, idealul personal (ceea ce
vreau sa fiu), masca (are lor de disimulare conjuncturala), refugiul (ceea ce mi se impune
sa fiu)
- este in functie de potentiabilitatile individului, de creativitatea si spontaneitatea sa
- poate fi in concordanta sau discordanta cu structura profunda a personajului.

Definitiile personalitatii

Personalitatea este un construct cu autoreglaj caracterial, prin vectori superiori de tip

aptitudine valorica stabila.
Personalitatea este o totalitate psihica si cuprinde totalitatea sistemelor dinamice care
determina o adaptare unica precum si ansamblul deprinderilor ce permit previziuni asupra
comportamentului ( invorianti comportamentali)
Teoriile personalitatii sunt sisteme de concepte care descriu si precizeaza aspectele
durabile in comportamentul oamenilor.
 Fatetele personalitatii

1) Personalitatea reala
- se refera la totalitatea elementelor biopsihosociale ale unui om (inalt, slab, inteligent,
mincinos etc)
- aceasta personalitate reala are doua dimensiuni, una intrapersonala si alta extrapersonala
(aptitudinile si valorile persoanei)
2) Personalitatea autoevaluata
- este imaginea de sine, ce crede individul despre sine, ce loc isi atribuie in raport cu
ceilalti
-este functie de ce este sau a fost persoana
3) Personalitatea ideala se refera la cum ar dori sa fie mersoana (modelul)
4) Personalitatea perceputa
- se refera la imaginea despre altii, in functie de care se orienteaza conduita personala
- se formeaza prin atribuire
5) Prsonalitatea proiectata inseamna ce crede individul ca gandesc ceilalti despre el
(imaginea de sine atribuita lumii)
6) Personalitatea manifestata
- conduita individului in functie de situatie si de interioritatea psihica a individului
 CURS 3

Dupa Mielu Zlate avem de-a face cu patru tipuri de personalitate:

1. Personalitatea unitara si armonios dezvoltata; este coerenta, echilibrata, constanta.
2. Personalitatea instabila
3. Personalitatea dedublata; persoana duplicitara, care se mascheaza.
4. Personalitatea accentuata; rigida, stereotipa.

GENEZA PERSONALITATII UMANE

1. Cumulativ
A+B=>AB+C=>ABC
Adaptarea de noi modele culturale, care adaugate la cele existente, dau un sistem mai
complex.
2. Stadiul pregatitor
A=>B=>C=>D.....
Evolutia este o succesiune de stari,fiecae stare o pregateste pe urmatoarea, ea insasi
disparand odata ce si-a jucat rolul.
Exemplu: epoca pietrei =>epoca bronzului =>epoca fierului
3. Modelul evolutiei structurale
A(BCD)=>A1(B1C1D1)=>A2(B2C2D2)
Evolutia are loc la nivelul variabilei strategice A, care isi genereza propriul sistem.

MODELELE FILOSOFICE ALE PROGRESULUI

Modelul organic
Individul se maturizeaza gradual prin acumulari progresive. Sunt importante baza
genetica si relatiile parentale (permit invatarea, constientizarea, integrarea prezentului
trait,constiinta de sine). Acest model genereaza trei teorii:
1. Teoria cantitatica – indivizii fac achizitii progresive dar inegale pe baza structurilor
preexistente
2. Teoria transformarilor tetacuzate – cand A devine B, A inceteaza sa mai existe
3. Teoria aditiva – dezvoltarea e discontinua, etapizata, nivelul superior integreaza nivelul
precedent, care o perioada isi pastreaza atributele definitorii.

Modelul contextual
Strategiile de cunoastere se modifica in functie de context. Individul face colectie de
evenimente fara legatura, dar eul le evalueaza in contextul de viata.

Formarea personalitatii rezulta din confluenta a doua categorii de factori: ereditari

(biologici si psihologici) si de mediu, care conditioneaza bogatia sufleteasca a persoanei.
 VARSTA INCHEIERII FORMARII PERSONALITATII

Ericksin spunea: „Maturitatea psihologica inseamna castigarea treptata de competenta.”

1. La varsta scolara: indemanari, statut, sentimentul competentei
2. Adolescenta: identitate, incredere in sine, autonomie
3. Tanarul adult: a empatiza, a stabili relatii apropiate cu semenii, a iubi
4. Adultul: asumarea de responsabilitati, stabilitatea aptitudinilor, rezolvarea crizei
stagnarii
5. Senectutea: dobandirea intelepciunii prin depasirea crizei disperarii si conservarea
integritatii emotionale.
 CURS 4
DELIMITARI CONCEPTUALE

1. Normalitatea: capacitatea de adaptare si readaptare creatoare creatoare (indiferent de

cultura).
2. Sanatatea: reflecta un sistem de valori pe care individul sau societatea le ia in
considerare la un momentdat (este imaginea ideala pe care individul o are despre el
insusi)
3. Echilibrul mintal: capacitatea de a rezolva cobflicte in exterior, in interior si de a
rezista frustrarilor inevitabile din viata de zi cu zi.
4. Personalitatea: mecanismul psihic superior si integrator al mecanismelor
informational-operationale, stimulator-energizante (motivatia si afectivitatea) si al
mecanismelor reglatoare (comunicarea, atentia, limbajul, vointa).

PERSPECTIVE PRIVIND SANATATEA

1. Abordarea negativa: defineste sanatatea prin absenta bolii sau a unei infirmitati (dureri,
disconfort, invaliditate).
2. Perspectiva pozitiva (pe baza criteriilor empirice): satisfactia, reusita, adaptarea.
Sanatatea mintala este o stare de bine in care individul are o capacitate satisfacatoare
de munca si de relatii cu ceilalti, este capabil de a iubi si pe altcineva decat pe sine, nu
are simptome si nu este dominat de conflicte mintale serioase.
3. Perspectiva „sanatatii mintale optimale”: genereaza trei nivele de definire:
a) sanatatea mintala: functionarea armonioasa a psihicului, adaptarea supla la situatii
dificile,regasirea echilibrului.
b) sanatatea relationala: relatii flexibile, autonome, echilibru si armonie in relatiile
interpersonale.
c) adaptarea la normele sociale: criteriul princeps al normalitatii.

DIMENSIUNILE PERSONALITATII SANATOASE

1) Maslow vorbeste despre personalitatea autorealizata – perceptie eficienta a realitatii;

acceptare si toleranta; spontaneitate (a te purta firesc, a nu adopta masti sociale);
centrarea pe problema; intimitate si independenta; prospetimea aprecierilor; capacitatea
de a avea experiente de varf (artistice, filosofice, religioase); interes social; prietenii;
modestie si respect; etica si valori; creativitate; rezistenta la enculturatie (coplesirea
individului de regulile culturale).

2) Modelul starii de bine psihologic (Ryff si Keyes 1995):

- acceptarea de sine
- relatii pozitive cu ceilalti
- autonomie
- controlul mediului
- scop in viata
- crestere interioara
3) Personalitatea pozitiva (Zlate):
- autodeterminarea
- optimismul (spre realism)
- intelepciunea
- creativitate si talent
- aparari mature
- stare de bine interioara

SISTEMUL UNIVERSAL DE ASTEPTARI PRIVIND CONDUITA

1) A fi civilizat si a avea bun-simt (punctual, disciplinat, decent, a nu comenta viata

altora, a nu deranja, stapanirea de sine).
2) Umanismul si omenia ( a te implica profund, daruirea, sprijinul moral si afectiv,
incurajarea tinerilor)
3) Hotararea
4) Bunavointa (a trata cu simpatie, bunatate, a fi tolerant si a avea spirit de echipa)

Exista urmatorii cinci factori care nu sunt apreciati de nicio cultura:

egocentrismul, profitabilitatea, aversitatea (opusa diplomatiei), imoralitatea,
parvenitismul.
 CURS 5
FERICIREA

Componentele fericirii:
1) O succesiune de situatii placute: viata de familie agreabila, slujba
interesanta,prieteni, sanatate, bani.
2) Locul ocupatin societate: statutul socio-economic si profesional.
3) Trairile placute: ne dau din ce in ce mai putina fericire pe masura ce, repetandu-se,
ne obisnuim cu ele.
4) Experienta trecuta: coloreaza prezentul prin nivelul de asteptare – daca
evenimentele vor fi mai favorabile decat ne-am asteptat, vom fi mai fericiti. Cei care
aspira la fericire amplifica pretentiile, devenind nefericiti din cauza acestora.
Cautatorul de fericire se prinde in lantul propriei cautari. Infirmii isi reduc treptat
asteptarile si sperantele si astfel devin fericiti; ei devin mai rabdatori, mai toleranti, mai
constienti de superioritatea creierului asupra muschilor, a spiritului asupra trupului.
5) Sprijinul familiei si al prietenilor
6) Inteligenta: poate genera succes financiar, profesional sau social, dar nu poate
conditiona fericirea.
7) Varsta: varstnicii sunt mai impacati cu viata.
8) Casatoria: aduce onstrangeri, dar asigura sprijinul partenerului.
9) Copiii: dau sens existentei, iar cresterea lor este privita ca meritorie.

Concluzii:
- fericirea este o combinatie intre satisfacia unei vieti bune si momentele de bucurie
intensa, dar trecatoare
- sexul, rasa, educatia si religia nu conditioneaza fericirea
- pretentiile exagerate diminueaza intotdeauna gradul de fericire
- ignorarea problemelor lumii asigura mai multa liniste sufleteasca si fericirea
- pe termen lung, avem atatea bucurii cate n asteptam sa avem
- personalitatea este decisiva pentru o viata linistita; persoanele pesimiste sunt
intotdeauna nefericite pentru ca au doua caracteristici - vad jumatatea goala a
paharului si sunt persoane izolate, iar optimistii sunt mai fericiti – ei vad partea
plina a paharului si sunt sociabili.
 CURS 6
TEORII SI PERSPECTIVE DE ABORDARE A PERSONALITATII UMANE

Teoriile vizeaza:
- sa surprinda esenta, originalitatea si unicitatea personalitatii
- toate teoriile se completeaza reciproc

CLASIFICAREA TEORIILOR PERSONALITATII

1) Dupa asimilaritatea sau unicitatea personalitatii:

a) teorii nomotetice: care pun accent pe asemanarile dintre personalitatile indivizilor,
relevate prin comparatii.
b) teorii idiografice: pun accent pe unicitatea indivizilor surprinsa prin studiul detaliat al
vietii indivizilor

2) Dupa factorii determinanti:

a) teorii absolutizante: biologizante, sociologizante etc.
b) teorii de compromis: care considera ca determinismul personalitatii este multiplu.

3) Henry E.Y. spune ca exista trei tipuri de teorii:

a) reductoare: reduc personalitatea la o simpla colectie de trasaturi.
b) genetice: pun accent pe evolutia, dezoltarea in timp a personalitatii.
c) dinamice: pun accent pe structura globala de individualizare si de functionare a
personalitatii.

TEORIA ANALITICA. JUNG

Personalitatea este constituita din trei straturi intercorelate:

1) Constientul
2) Inconstientul personal: totalitatea achizitiilor vietii personale (ganduri, lucruri uitate,
refulari, sentimente subliminale), precum si o serie de acte automate, gesturi, expresii
faciale.
3) Inconstientul colectiv: este rezultatul ereditatii si este comun tuturor indivizilor; este
format din amintiri ancestrale, repetate de-a lungul generatiilor, pe care Jung le
denumeste arhetipuri; acestea declanseaza aceleasi reactii la nivelul tuturor popoarelor.
Exemple de arhetipuri: Dumnezeu, eroul, magia, intelepciunea omului varstnic, moartea,
invierea.

Tipurile psihologice- modalitatea dominanta a interactiunii cu lumea si orientarea

energiilor persoanei:

- Extravertitul : inclinat spre dinamismul ietii externe, sociabil, realist, usor

adaptabil, desconsidera esecurile, expresiv, nu se autoanalizeaza si are un scazut
simt autocritic, independent in gandire, nu tine suparare.
- Introvertitul: inchis in sine, tendinta de izolare, prefera lumea imaginilor, este
subiectiv, viata afectiva delicata, interiorizeaza conflictele, autoanalitic, autocritic,
 sensibil la critica, tendinta de a lua lucrurile personal, conceptie idealista despre
lume.

ALFRED ADLER

Idee principala:
- personalitatea este o confluenta a tendintelor, avand la baza tendinta pre
perfectionare, spre unitate
- elementul esential al personalitatii este motivatia
- dezvoltarea personalitatii este conditionata de factori socio-culturali (educatia)

SENTIMENTUL SI COMPLEXUL DE INFERIORITATE

Sentimentul de inferioritate:
- Domina viata psihica sub forma sentimentului de imperfectiune, neimplinire si
permanente aspiratii (idealuri).
- Efortul de compensare a insuficientelor native, organice sau psihice este factorul
stimulator al dezvoltarii psihice
- Vointa de putere si lupta pentru perfectionare sunt motive umane fundamentale
- Geneza: in primii ani de viata copilul incearca sa se identifice cu adultii, dar nu
reuseste din cauza neputintei legate de varsta; copilul se compara cu adultii, dar
constata neputinta sa
- Sentimentul de inferioritate este normal la varstele mici

Complexul de inferioritate:
- Apare cand esueaza efortul de a compensa sentimentul de inferioritate ; individul
este convins ca orice ar face nu va reusi sa fie la fel de bun ca ceilalti
- Individul are constiinta incapacitatii personale de a depasi inferioitatea
- Instalarea complexului de inferioritate este favorizata de doua atitudini educative
opuse:
1) Rasfatul excesiv (grija exagerata)
2) Neglijarea – neglijarea si lipsa de afectiune pot sa genereze dependente sau
tendinte agresive si dominatoare in raport cu cei din jur
- Creaza o predispozitie spre nevroza care se declanseaza intotdeauna in situatii care
pot afecta prestigiul (casatoria, promovarea, schimbarea mediului de viata)

TIPURILE PSIHOLOGICE

1) Tipul dominant: agresiv, doreste putere, egocentric

2) Tipul dependent: supus, pasiv, doreste sa-i ajute pe ceilalti
3) Tipul evitant: evita orice tip de conflict, are perseverenta scazuta, incapacitate de
decizie
4) Tipul social: adaptabil, mentine bune contacte sociabile
 KAREN HORNEY

Idei de baza:
- dinamica personalitatii se formeaza pe conflictul interpersonal
- conflictul interpersonal apare cand avem doua atitudini contradictorii fata de o
persoana
- dezvoltarea personalitatii este conditionata de valorile culturale promovate de
societate

TIPURI PSIHOLOGICE

1) Tipul dependent: are urmatorul rationament: „Daca ii fac sa ma iubeasca, nimic nu ma

poate atinge” ; sunt persoane supuse, conformiste, care se ataseaza de altii pentru a se
simti in siguranta.

2) Tipul agresiv: are urmatorul rationament: „Daca detin puterea si controlul, nimic nu
ma poate atinge” ; este dominator, perfectionist, competitiv, ostil.

3) Tipul detasat: are urmatorul rationament: „Daca stau departe, nimic nu ma poate
atinge” ; are mare nevoie de independenta, tendinta spre izolare, rezistent la schimbari,
devine anxios cand iese in evidenta.
 CURS 7
TEORIA TRASATURILOR DE PERSONALITATE

GORDON ALLPORT

In 1937 a facut analiza definitiilor si a gasit trei elemente comune;

1) Personalitatea individului este unica
2) Persoanele individuale au caracteristici diferite
3) Aceste caractersisti pe care el le numeste trasaturi, sunt relativ constante in timp.

„Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului, a acelor sisteme

psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.”

Organizare dinamica = elementele sunt ierarhizate, integrate intr-un tot unitar, structurat
in timp.

Sistem psihofizic = personalitatea se formeaza prin interactiunea factorilor biologici si

psihologici; personalitatea nu este nici exclusiv mintala, nici exclusiv nervoasa; este o
unitate dintre minte si corp.

Determina = trasatura este unitatea relevanta a personalitatii care devine cauza

comportamentului.

Comportamentul si gandirea = comportamentul este determinat de structura interna, nu

doar ne adaptam la mediu, ci il reflectam , adica gandim asupra lui.

Trasaturile de personalitate
- trasatura este predispozitia de a raspunde in aceeasi maniera la diferiti stimuli (este
structura stabila, indiferent de situatie)
- trasaturile pot fi demonstrate empiric prin comportamentul persoanei
- trasaturile coreleaza unele cu altele

Categorii de trasaturi
1) Trasaturi comune: le gasim la majoritatea oamenilor dintr-o cultura
2) Trasaturi individuale: definitorii si constante pentru un individ

Forme de trasaturi
1) Cardinale: orienteaza intreaga existenta a individului; au o semnificatie majora pentru
viata lui; ii ofera posibilitatea afirmarii; permit cunoasterea individului
2) Centrale: mai putin generale, sunt dispozitii de baza care definesc modul obisnuit de
reactie al individului
3) Trasaturile secundare: preferinte comportamentale in situatii particulare
4) Trasaturi izolate: au fost studiate de catre oamenii de literatura caracterologica ( Teo
Frast)
 TEORIA CONSTRUCTELOR PERSONALE. GEORGE KELLY

- Ideea centrala a lui George Kelly : procesele psihice ale unei persoane sunt
canalizate spre sensurile in care ea anicipeaza evenimentele
- Omul are o teorie despre universul sau si pe aceasta baza formuleaza ipoteze si
predictii (asteptari) cu privire la lume; la nevoie, omul revizuieste teoria
- Cunoasterea sociala are loc pe baza acestor teorii personale care sunt testate pe
baza experientei zilnice
- Omul model este omul savant – el este preocupat de previziuni, construieste si
reconstruieste universul sau; omul construeste „constructe” prin care vede,
interpreteaza, controleaza si prevede evenimentele; constructele sunt experiente
repetate si reflectate in mod personal, unic
- Personalitatea este un sistem de constructe
- Constructele pot fi de trei feluri: bipolare, ierarhice, progresive
- Din perspectiva schimbarii constructele pot fi rigide sau suple
- Pentru a intelege lumea trebuie sa fii capabil sa intelegi punctele de vedere ale
celorlalti (acesta este principiul terapiei cognitive).

ANALIZA FACTORIALA A PERSONALITATII. HANS EYSENCK

- Oamenii pot fi cunoscuti doar prin analiza comportamentului; puand intrebari

persoanei despre cum se comporta in mod obisnuit, com cunoaste personalitatea ei
- A aplicat teste la sapte sute de soldati spitalizatipentru boli nervoase si a tras
concluzia ca personalitatea poate fi descrisa prin trei dimensiuni compuse din
factori secundari; prima dimendiune este extraversiunea – dinamism, sociabilitate,
predispozitie la asumarea de riscuri , impulsivitate, expresivitate, responsabil si
chibzuit; a doua dimensiune este neuroticismul – temator, obsesiv, ipohondru,
sentimente frecvente de vinovatie, autonomie, puternic respect de sine; a treia
dimensiune este psihoticismul – singuratate, indiferenta fata de altii,
nonconformism, rebel fata de uzantele sociale, lipsa de constiinciozitate.

Personalitatea are organizare piramidala pe patru nivele:

1) nivelul tipului de personalitate
2) nivelul trasaturilor de personalitate
3) nivelul raspunsurilor habituale ( raspunsuri repetitive in situatii asemanatoare)
4) nivelul reactiilor specifice situationale

REYMOUND KATTELL

- Personalitatea este ceea ce putem anticipa despre un individ ca va face intr-o

situatie data
- Personalitatea poate fi explicata si anticipata prin patru categorii de factori:
1) factori de suprafata: se exprima direct in comportamentul verbal sau motor al
persoanei
2) factori sursa: de profunzime, care reprezinta un model comportamental tipic
individului
3) factori ergici: structuri motivationale innascute – instincte, trebuinte, trasaturi
comportamentale
4) fatori metaergici: motivele dobandite – interese, sentimente, atitudini.
 CURS 8

PERSPECTIVA STRUCTURAL SISTEMICA ASUPRA PERSONALITATII

UMANE
Viziunea structural sistemica permite intelegerea personalitatii umane din perspectiva
ciberneticii, a teoriei generale a sistemelor si a teoriei informatiei.
Cibernetica este stiinta comunicatiei, comenzii si a controlului in masini, organisme vii si
societate.

Structura:
- partile componente sunt integrate intr-un sistem
- fiecare element este corelat cu toate celelalte; evolutia partilor este dependenta de
intreg si invers
- elementele se grupeaza in substructuri interrelationate

Proprietatile substructurilor :
1) Stabilitatea in timp
2) Mobilitatea: posibilitatea reorganizarii in functie de relatiile individuale cu mediul
(varsta, temperamentul, educatia)
3) Gradul de dezvoltare: deriva din evolutia intregii personalitati
4) Integrarea structurilor de personalitate conform principiului ierarhizarii

„Personalitatea are toate atributele sistemice, fiind un sistem dinamic, deschis,

hipercomplex si probabilist.” ( Mihai Golu)

Dinamic = evolutie in timp si functie de dezvoltarea persoanei

Deschis = interactioneaza cu mediul

Hipercomplex = are un mare numar de elemente legate intre ele

Probabilist = marimile interne de stare se interpun intre marimile de intrare si cele de

iesire

Subsistemele personalitatii:
1) subsistemul dinamico-energetic: temperamentul
2) subsistemul instrumental-operational: aptitudini
3) subsistemul relational-valoric: caracterul

TEMPERAMENTUL

Ansamblul insusirilor dinamico-energetice ale personalitatii.

Dinamic = lent sau rapid, mobil sau rigid, uniform sauneuniform.
Energetic = exploziv, rezistent sau expansiv
Din punc de vedere psihologic, temperamentul implica modul cum reactioneaza, cum se
manifesta omul in diverse situatii.
Din punct de vedere biologic, temperamentul implica constitutia fizica si procesele
neurochimice (metabolismul).
Temperamentul se exteriorizeaza in miscari, mimica, viteza si ritmul vorbirii,
particularitatile scrisului, trairile afective, conduitele voluntare, procesele cognitive.
Temperamentul se manifesta din copilarie si in principiuramane toata viata.
Temperamentul nu afecteaza performanta persoanei.

INDICATORI PSIHOCOMPORTAMENTALI AI TEMPERAMENTULUI

1) Impresionabilitatea: rezonanta si amploarea vibratiei

2) Impulsivitatea: se refera la caracterul brusc sau lent al raspunsurilor
3) Ritmul reactiilor si trasaturilor psihice: lent sau rapid, uniform sau neuniform
4) Tempoul modificarilor neuropsihice: frecventa trairilor psihice intr-o unitate de timp
5) Expresivitatea psihica: mimica, capacitatea de adaptare la situatii noi, extraversia sau
introversia.

Tipologiile temperamentale:
1) Bioconstitutionale
2) Psihofiziologice
3) Psihologice
4) Psihosociologice
5) Psihopatologice

Tipologia bioconstitutionala considera ca o anumita constitutie corporala predispune la

un anumit comportament; imparte oamenii dupa constitutia corporala in treci categorii:
- brevelin (gras)
- longilin (inalt)
- intermediar

KRETSCHMER

Schizofrenici – constitutie astenica

Maniaco-depresivi – mici si grasuti
La aceste doua tipuri constitutionale a gasit doua tipuri psihologice:
- ciclotim: stari psihice oscilante si extraversiune
- schizotim: discrepanta intre aparenta si esenta, introversiune.

SHELDAN

Exista trei tipuri temperamentale in functie de structurile embrionare (endoderm,

mezoderm, ectoderm)
1) Tipul temperamental visceroton: grasut, sferic; le place confortul fizic, relaxati in
miscari si tinuta, le place sa munceasca, sociabili, mancaciosi, somn profund, cand sunt
tulburati simt nevoia de altii.
2) Tipul somatoton: atletic; energic, aventuros, ii place efortul fizic, sa domine,
competitiv, nu ii plac locurile inchise, vorbeste tare, este indiferent la durere, somn
nelinistit, cand este tulburat are nevoie de actiune.

3) Tipul cerebroton: inalt, foarte slab, osos, lung; miscari retinute, vorbeste soptit,
inhibat, anxios, tendinta de izolare, discret in domeniul afectiv, evita zgomotul,
meditativ, introvertit, cand are probleme prefera singuratatea.
 CURS 9
RELATIA CULTURA – PERSONALITATE

Personalitatea societala

David Briesman spunea ca exista trei tipuri de personalitate societala si anume:

1) Orientata traditional: in societatile mici, cu activitati de rutina, unde valorile sociale
sunt legitimate de traditie.

2) Directionata spre interior: oameni care au un sentiment puternic al dreptatii; exemplu:

primii colonizatori ai Americii, care erau foarte religiosi.

3) Societala; directionata spre exterior: oamenii au urmatoarele caracteristici – adaptabili,

receptivi la noi activitati si la asteptarile celorlalti.

Personalitatea modala

Exprima tendinta centrala a distributiei tipurilor de personalitate intr-un grup dat, la un

moment si o situatie precisa.

Ruth Benedict (1887 – 1947) a scris „Modele culturale” unde propune doua tipuri de
personalitate:
1) Personalitate dionisiaca
Dionis = zeul betiei si delirului mistic
Oameni egocentrici, individualisti, dominati de instincte, au porniri irationale, lipsite de
masura, traiesc in dezordine, consuma alcool si tot felul de substante care le tulbura
constiinta.
2) Personalitate aolinica
Apolon = zeul luminii, armoniei si echilibrului, muzicii, artelor si poeziei
Indivizii sunt cumpatati, educati sa invinga simturile prin ratiune, nu au stari psihologice
distructive sau excesive, nu accepta individualismul.

Personalitatea paranoida
Oamenii cred in magie, fiecare se teme si il uraste pe celalalt.

Modalitati de studiere utilizate:

- teste proiective (T.A.T.)
- s-au studiat relatiile cu autoritatea, ideologia indivizilor (credinte, valori, atitudini),
legendele, folclorul, sistemul de crestere si educare a copiilor

PERSONALITATEA DE BAZA. ABRAHAM KARDINER

- Structura personalitatii indivizilor este dependenta de structura caracteristica

societatii, in special de sistemul de valori de baza al acesteia.
- Orice societate organizeaza doua tipuri de institutii de cultura:
1) Institutiile primare: cele referitoare la cresterea si educarea copilului
 2) Institutiile secundare: se refera la activitatile sociale ale adultilor (economice,
religioase) determinate de institutiile primare care au format personalitatea acestor
adulti. De exemplu: neglijarea copiilor creaza un adanc sentiment de insecuritate si
neincredere in alti oameni, care se manifesta in perioada adulta ca sentiment de
neputinta si lipsa de angajare in activitati de cooperare.
- Conceptul „personalitate de baza” se refera mai mult la matricea socio-culturala
caracteristica unei societati date si mai putin la ceea ce este in profunzimea
personalitatii unui inivid
- Structura personalitatii de baza este trasatura generica pe care se intemeiaza
manifestarile comportamentale ale indivizilor unei societati
- Comportamentele in acord cu personalitatea de baza permit indivizilor sa obtina
satisfactii si siguranta in comunitatea respectiva

CARACTERUL NATIONAL

O forma a personalitatii modale care se manifesta constant si frecvent la indivizii

apartinand unei natiuni.
Abordam doua aspecte:
1) Motivele dominante
David McClelland:
- mituri, folclor
- motivele dominante determina comportamentul copiilor ce au fost expusi acestora
- pe baza motivelor dominante se pot trage concluzii cu privire la ce se va intampla dupa
o anumita perioada in acea populatie
- analizand textele de citire din scoala elementara din 1925 a obtinut un indicator privind
taria motivationala si anume dorinta de realizare prin munca serioasasi incredere in viitor;
a analizat indicatorii economici la anumite tari in 1950 , iar tarile care au obtinut cresteri
economice mari au fost cele care au pus la dispozitia copiilor texte saturate cu teme
privind motivatia realizarii in viata.
Stnley Rudin:
- a studiat in saptesprezece tari , patru elemente:
a) motivatia realizarii in viata
b) motivatia puterii
c) disfunctiile competitiei si puterii (omucideri, sinucideri, ulcer, hipertensiune arteriala,
ciroza ficatului)
d) afilierea la anumite organizatii si institutii.
- a impartit disfunctiile in doua:
a) indicatorul inhibitieu (ulcerul si hipertensiunea)
b)indicatorul agresivitatii (omor, sinucidere si ciroza ca indicator al alcoolismului)
- a analizat cartile utilizate de copii si a gasit ca motivatia puterii a atins culmea in 1890,
motivatia realizarii in viata in 1910 si motivatia afilierii in 1930.

2) Valorile centrale
Sunt cele promovate in mod deosebit intr-o cultura.
Chinezii pun mare pret pe lagaturile de rudenie si cooperare, considerand ca esenta
relatiilor interpersonale este dependenta reciproca. Ca urmare, ei apreciaza docilitatea si
subordonarea individului fata de familie, iar increderea in sine nu este promovata si nu
este considerata o sursa de mandrie.
Europenii si Nord-Americanii valorizeaza individualismul. Individul singur poate realiza
ce doreste daca are o dorinta puternica de a munci. Ca urmare, inca din primii ani de viata
copiii sunt supusi presiunii de a excela, competitia si victoria fiind cruciale.
 CURS 10
RELATIA CULTURA-PERSONALITATE

Imaginea despre lume

- modul specific al unui popor de a percepe, interpreta si explica lumea.

Exemplu: Max Weber - „Etica protestanta” :

1) Protestantii valorizau munca staruitoare, economisirea,ascentismul, bogatia,
acumularea de capital si viitorul.
2) Catolicii valorizau fericirea imediata, consumul ostentativ de placerile lumesti.
In concluzie, protestantii au avut un mai mare succes financiar si au contribuit la
dezvoltarea capitalismului industrial modern.

Oscar Lewis – „Copiii lui Sanchez”

A facut cercetari in America Latina si India.
Cultura saraciei; din punct de vedere:
a) economic: venituri mici, somaj, ocupatii necalificate, intreprinderi de mici dimensiuni,
oamenii fac deseori amanetari
b) social: cartiere aglomerate, alcoolism, violenta fizica, sex timpuriu, casatorii instabile,
familia este centrata pe munca
c) axiologic si emotional: marginalizari, nesiguranta, fatalism, disperare, agresivitate,
gregaritate (a se aduna in gramezi) , senzualitate, aventurism, spontaneitate,
impulsivitate, desconsiderarea mediului,neincredere in autoritati.
Concluzie: oamenii care traiesc in aceste conditii privesc saracia ca fiind cauzata de o
infirmitate personala.

George Foster
A constatat ca taranii din comunitatile agricole neindustriale au o imagine despre lume pe
care el o denumeste imaginea avutiei limitate – taranii considera ca toate resursele sunt
finite, greu de obtinut (pamantul, sanatatea, bogatia, dragostea, prietenia, onoarea,
respectul, statutul, puterea si securitatea). Ca urmare a acestei imagini ei cred ca trebuie
sa ia mai mult decat partea care le revine in mod cinstit, furand de la alti oameni. Taranii
diferentiaza oamenii astfel:
1) ei accepta sporirea propriei bogatii prin surse din afara satului sau prin noroc
(mostenire, lotto sau salariu)
2) taranii introduc mecanisme nivelatoare pentru cei imbogatiti din resursele locale:
a) daca vor sa isi pastreze prestigiul, cei imbogatiti trebuie sa sponsorizeze anumite
ceremonii pentru a le reduce avutul (sa dea ma mult la biserica, la gardul scolii etc)
b) daca nu fac astfel, sunt lansate zvonuri, invidii, chiar violente fizice
din aceasta cauza, taranii evita ostentatia, pentru a ascunde norocul imbogatirii lor.
3) cei fara noroc si care traiesc sub nivelul normelor comunitatii, sunt priviti cu
neincredere si considerati invidiosi.
4) cei carora nu le merge bine fac tot posibilul sa le mearga rau si celorlalti.
In concluzie, mentalitatea taranilor este caracterizata prin:
- fatalism
- discordie
 - individualism
- accent pus pe noroc si mai putin pe munca si economisire.
In consecinta, ei nu coopereaza pentru a realiza prosperitatea sociala, iar cand o fac este
pentru a se achita de o obligatie.

CONCEPTIA DESPRE REUSITA IN VIATA

Exista doua tipuri de persinalitati:

1) INVINGATORUL
Isi asuma responsabilitatea propriei vieti, este deschis si receptiv, asculta opiniile altora
dar ajunge la propriile sale concluzii, cunoaste trecutul, este interesat de prezent, asteapta
cu nerabdare viitorul, isi controleaza sentimentele, neprefacut fata de altii, apreciaza
unicitatea altora, nu este rigid in reactii, nu urmareste sa ii domine pe altii, interesat de
lume si oameni, interesat de imbunatatirea calitatii vietii, este privit ca o persoana de
incredere.

2) INVINSUL
Se desconsidera, este neajutorat si dependent de mediul sau, evita sa devina responsabil
de sine, rareori traieste in prezent, are nemultumiri continue, crede ca prin tot ceea ce a
facut si-a construit propria cusca, deplange lipsa de noroc, ii blameaza pe ceilalti pentru
insuccesele sale, se scuza pe sine, traieste sub semnul „daca as fi...”, viseaza miracole in
viitor.
CURS 11
CARACTERUL

Caracterul este nucleul psihosocial al relatiilor individului; exprima istoria personala

valorificand maximal aptitudinile si temperamentul.
Paul Popescu Neveanu definea caracterul ca fiind o modalitate stabila de autoreglaj la
nivelul problemelor mari ale vietii sociale al raportului cu oamenii.
Caracterul exprima valoarea morala a persoanei.

Sensurile notiunii de caracter

1) Caracteristic: insusirile esentiale care contribuie la structurarea precisa a unui obiect

2) Etic: caracterul este investit cu valoare morala: bun/rau, moral/imoral bine format/rau
format. Etica este o stiinta normativa care evolueaza concordanta sau neconcordanta cu
normele si modelele morale proprii comunitatii in care traieste individul.

3) Psihologic: caracterul este o particularitate specifica prin care o persoana se deosebeste

de alta.

Acceptiuni ale notiunii de caracter

1) Extensiva (larga) caracterul este schema logica de organizare a profilului psiho-moral
al persoanei cuprinzand urmatoarele patru etape:
a) conceptia generala despre lume si viata
b) convingerile si sentimentele sociomorale
c) aspiratiile si idealurile persoanei
d) continutul si scopurile activitatii

2) Restrictiva: un sistem de atitudini si trasaturi care determina relativ constant raportarea

omului la semeni, la societate si la sine insusi.

STRUCTURA PSIHOLOGICA A CARACTERULUI

Atitudinile caracteriale
Comportamentele omului izvorasc dintr-o anumita atitudine. Atitudinea este pozitia
interna, stabila si generalizata a persoanei fata de realitatea in care traieste sau fata de un
grup de probleme ale acestei realitati.
Convingere = atitudine + sentiment
Atitudinea este o maniera relationala, un fapt de constiinta, o modalitate de manifestare a
comportamentului; se formeaza prin invatare intr-un context social.

Componentele atitudinilor
1) componenta cognitiva (informationala): cunostinte, concepte, reprezentari.
2) componenta afectiv-motivationala: sentimente, pasiuni, interese, idealuri.
3) componenta volitiva: tentintele comportamentale fata de obiectul dat.
Blocurile functionale
1) blocul orientativ (selectiv-evaluativ): include primele doua componente
2) blocul executiv: se refera la a treia componenta.

Atitudinile nu se confunda cu valorile. Ele constituie recunoasterea valorilor,

interiorizarea lor de catre individ. Atitudinile se pot reorganiza, corecta, perfectiona.

TRASATURILE CARACTERIALE

Caracteristici
Sunt definitorii pentru personalitate, stabile, coerente, au valoare morala si sunt perechi
polare.

Tipuri de trasaturi caracteriale

1) cardinale: sunt una, doua; domina si controleaza pe celelalte, se impun in conduita.
2) centrale: sunt zece, cincispreazece si apar in situatii cotidiene.
2) periferice (episodice)

Modele caracteriale
1) modelul balantei: considera ca atitudinile si trasaturile sunt fenomene bipolare
2) modelul cercurilor concentrice
3) modelul piramidei: exprima ierarhizarea multinivelara a trasaturilor, in varf fiind cele
dominante, iar la baza cele periferice.

Functiile trasaturilor caracteriale

1) functia relationara: faciliteaza relatiile sociale
2) funcia orientativ-adaptativa: in situatii concrete
3) mediere si filtrare: la nivel cognitiv si afectiv al tuturor actiunilor
4) functia reglatorie: a propriei conduite
CURS 12

NORMAL SI PATOLOGIC IN DOMENIUL PERSONALITATII UMANE

Probleme generale
Domeniul psihopatologiei este marginit in toate directiile de probleme etice,
culturale (presiunea la conformism). Sociale (exigentele anturajului) si politice.
Domeniul psihopatologiei este o problema de igiena mintala publica.
La varsta copilariei, prezentarea la o consultatie psihiatrica este de 70% la baieti si
30% la fete, dar la varsta adulta raportul se inverseaza.
Criteriile de normalitate nu se pot limita la :
a) reperarea conduitei care a motivat solicitarea de examinare
b) rezumarea la o grila de decodificare simptomatica.

Definitii posibile ale normalului

Normalul considerat ca sanatate (opus bolii).
Normalul ca suma de ritmuri.
Normalul este masura in care se indeplinesc functiile pentru care exista.
Normalul ca o adaptare la mediu conform modului generic al speciei.
Normalul privit ca medie statistica (atentie la pericolul conformismului).
Normalul inteles ca ideal; idealul depinde de grupul social care defineste „normalul”.
Normalul privit ca un proces dinamic: capacitatea de reactie pentru a regasi echilibrul
pierdut.

Starea de boala
Starea de boala inseamna tulburarea unitatii fortelor din organism.
Starea de boala poate fi considerata o entropie (dezordine) informationala.
Cultura influenteaza forma si continutul bolii.
Exista doua modele ale starii de boala:
1) simptomatologic – in jurul unui singur simptom
2) sindromatic – in jurul unei grupari de simptome specifice si obisnuite.

Evaluare cvadrupla a normalului si patologicului

1) Evaluarea simptomatica : conduita manifestata este un efect patogen sau are un rol
organizator? Exista doua modalitati de abordare:
a) evaluarea economica in sensul raportarii conduitei la economia personalitatii
b) evaluarea dinamica: care este eficacitatea simptomului, favorizeaza sau nu miscarea
maturativa?

2) Evaluarea structurala
- vom considera sanatatea, capacitatea de a utiliza functie de nevoi o gama cat mai larga
de mecanisme psihice.
- stabilitatea gradului de patologic se bazeaza pe analiza factorilor ce impiedica bunul
mers al maturizarii.

3) Evaluarea genetica: tendinta de a progresa are doua astecte:

a) procesele de maturizare – factori somatici, tendinta de a-i imita pe cei mari
b) procesele de dezvoltare – interactiunile dintre copil si mediu

4) Evaluarea de mediu: un simptom poate fi un protest sanatos sau o dovada de patologie

a anturajului.

Sanatatea psihica. Standarde de evaluare

1) Individuale ( „omul mediu” )
2) Intraindividuale (functie de comportamentul obisnuit si competent: dominarea
ambiantei, independenta, performante progresive)

Criterii de evaluare a starii de sanatate psihica

1) Disconfortul psihic
2) Ineficienta cognitiva
3) Tulburari in functionarea organismului (somatizari)
4) Devianta comportamentului de la normele sociale.

Indicatori ai sanatatii psihice

1) A tolera tensiuni si a le reduce in mod corespunzator (adaptare flexibila)
2) Capacitatea de a organiza un plan de viata care sa permita satisfacerea periodica a
nevoilor si progresul spre scopuri indepartate.
3) Adaptarea aspiratiilor proprii la grupul de apartenenta.
4) Adaptarea conduitei la diferite moduri de relatii cu altii.
5) Viziune realist-logica asupra lumii
6) Disciplina muncii bazata pe autocontrol si norme sociale.
7) Folosirea adecvata a timpului.
8) Existenta bucuriei de a trai.
CURS 13

TEORIA LUI LEVINSON PRIVIND CICLURILE VIETII

Viata individului este formata din perioade stabile de 6, 8 ani si perioade de

tranzitie de 4, 5 ani care au rolul de a termina perioada anterioara si a initia una noua.
Structura vietii implica trei componente :
1) lumea socio-culturala a individului:
- structurile sociale: familia, clasa sociala, profesionala
- evenimentele istorice: prosperitate sau decadere economica, razboaie, catastrofe.

2) Participarea la aceasta lume:

- rolurile sociale
- evenimentele vietii legate de aceste roluri

3) Personalizarea: formarea eului.

Exista cinci ere de-a lungul vietii:

1) personalizarea: de la 0 la 22 de ani
2) primii ani ai maturitatii: 17-45 ani
3) perioada de mijloc a maturitatii: 40-60 ani
4) maturitatea tarzie: 60-80 ani
5) maturitatea foarte tarzie: peste 85 de ani

Tranzitia din primii ani ai maturitatii (17-22 ani)

- se termina structura de viata a adolescentului; se modifica relatiile de viata cu

familia, cu prietenii si alte institutii semnificative la aceasta varsta
- individul face pasul preliminar in lumea adultului prin explorari si alegeri initiale
- evenimentele majore pot fi absolvirea scolii, plecarea de acasa, intrarea la facultate
sau intrarea in munca

Intrarea in lumea adultului (20-28 ani)

- se creaza o structura de viata

- pericole: daca predomina explorarea, viata are un aspect de tranzitie perpetua; daca
predomina cautarea structurii, apare implicarea prematura fara cunoasterea
suficienta a alternativelor.

Tranzitia de la 30 de ani (28-33ani)

- apare tendinta de a modifica structura creata anterior. „Viata a devenit mai

serioasa. Daca vreau sa schimb ceva, trebuie s-o fac actm, altfel va fi prea tarziu.”
- accentul este pus pe imbogatire
- majoritatea oamenilor traverseaza o criza: schimbare profesionala, divort.
Perioada de stabilitate (30-40 ani)

- implicare puternica in profesie si familie

- sentimentul de bunastare depinde de propria evaluare dar si a delorlalti privind
progresul personal
- majoritatea indivizilor se fixeaza asupra unui scop (o promovare, o vila) functie de
care isi evalueaza realizarile.

Tranzitia de la mijlocul vietii (40-45 ani)

- este o intalnire intre trecut si viitor

- implica o tulburare considerabila: „Ce am facut cu viata mea? Ce am facut pentru
cei din jurul meu? Ce imi doresc cu adevarat?”
- sarcina principala a acestei perioade este de a rezolva discrepanta intre este si
trebuie sa fie.
- Principalele evenimente: experienta declinului personal, schimbarea relatiilor cu
celelalte generatii, evolutia sau involutia carierei.

Intrarea in perioada de mijloc a maturitatii (45-50 ani)

- este o perioada cruciala pentru ca apare dupa infrangeri care au epuizat resursele
interne si externe ale individului
- incepe cu un eveniment semnificativ: schimbarea serviciului, divort, intrarea intr-o
noua comunitate
- deseori se realizeaza structuri de viata fara legatura cu eul, individul parand greu de
inteles si fara emotie exterioara
- unii indivizi pot transforma aceasta perioada in cea mai plina si mai creativa
perioada a vietii lor

50-55 ani : aceasta perioada poate aduce modificari profunde ca la 30 de ani

55-60 ani: este o perioada stabila

Concluzii

O serie de dimensiuni ale personalitatii se formeaza in copilarie si raman toata

viata; dependenta sau independenta de familie, modul de reactie la stres, conduita
sexuala, calmul sau nervozitatea in interactiunea sociala.
Individul construeste in jurul sau o retea de relatii sociale de care depind
emotional.
Propriul eu este vazut ca o sursa de energie, in masura in care individul este
implicat in mediu, altfel ambianta este perceputa ca amenintatoare.
Cu varsta, creste preocuparea pentru viata interioara, individul devine mai putin
dicmatic si evita contestarile.
Satisfactia generala a vietii este legata de relatia pozitiva cu parintii in primii ani
de viata si o imagine de sine favorabila.