CAMERA DEPUTA ILOR LEGEA educa iei na ionale

TITLUL I DISPOZI II GENERALE Art. 1. – Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la învă ătură pe tot parcursul vie ii. Prezenta lege reglementează structura, func iile, organizarea şi func ionarea sistemului de învă ământ de stat, particular şi confesional. Art. 2. – (1) Idealul educa ional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualită ii umane, în formarea personalită ii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetă enească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe pia a muncii. (2) Statul asigură cetă enilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învă ământ preuniversitar şi superior, precum şi la învă area pe tot parcursul vie ii, fără nicio altă formă de discriminare. (3) În România învă ământul constituie prioritate na ională. Art. 3. – Principiile care guvernează învă ământul preuniversitar şi superior, precum şi învă area pe tot parcursul vie ii din România sunt: a) principiul echită ii – în baza căruia accesul la învă are se realizează fără discriminare; b) principiul calită ii – în baza căruia activită ile de învă ământ se raportează la standarde de referin ă şi la bune practici na ionale şi interna ionale; c) principiul relevan ei – în baza căruia educa ia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice; d) principiul eficien ei – în baza căruia se urmăreşte ob inerea de rezultate educa ionale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implica i direct în proces; f) principiul răspunderii publice – în baza căruia unită ile şi institu iile de învă ământ răspund public de performan ele lor; g) principiul garantării identită ii culturale a tuturor cetă enilor români şi a dialogului intercultural; h) principiul asumării, promovării şi păstrării identită ii na ionale şi valorilor culturale ale poporului român;

2 i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor apar inând minorită ilor na ionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identită ii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase; j) principiul asigurării egalită ii de şanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertă ii academice; m) principiul transparen ei – concretizat în asigurarea vizibilită ii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora; n) principiul libertă ii de gândire şi al independen ei fa ă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrării educa iei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participării şi responsabilită ii părin ilor; r) principiul promovării educa iei pentru sănătate prin practicarea mişcării fizice şi a activită ilor sportive; s) principiul organizării învă ământului confesional în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice interna ionale şi în conformitate cu prevederile legii. Art. 4. – Educa ia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adul ilor au ca finalitate principală formarea competen elor, în elese ca ansamblu multifunc ional şi transferabil de cunoştin e, deprinderi/abilită i şi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în via ă, conform intereselor şi aspira iilor fiecăruia şi dorin ei de a învă a pe tot parcursul vie ii; b) integrarea socială şi participarea cetă enească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la func ionarea şi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concep ii de via ă, bazate pe valorile umaniste şi ştiin ifice, pe cultura na ională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertă ilor fundamentale ale omului, al demnită ii şi al toleran ei; f) cultivarea sensibilită ii fa ă de problematica umană, fa ă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural. Art. 5. – (1) În domeniul educa iei şi al formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ, dispozi iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozi iile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar, următor celui în care a fost adoptată prin lege. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (2), modificările sau completările prezentei legi care vizează evaluările na ionale de la finalul învă ământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promo ia aflată în primul an al învă ământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. Art. 6. – (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legisla iei în vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unită ile şi de institu iile de învă ământ se stabileşte prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Con inutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului şi sunt ini iate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Art. 7. – (1) În unită ile, în institu iile de învă ământ şi în toate spa iile destinate educa iei şi formării profesionale sunt interzise activită ile care încalcă normele de moralitate şi

3 orice alte activită i care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică ale copiilor şi tinerilor, respectiv ale personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activită ile de natură politică şi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unită ilor şi a institu iilor de învă ământ de stat este interzisă. Art. 8. – (1) Unită ile şi institu iile de învă ământ de stat fac parte din proprietatea publică, cele de învă ământ particular au drept fundament proprietatea privată iar cele de învă ământ confesional apar in, în func ie de entitatea care le-a înfiin at, uneia dintre cele două forme de proprietate. (2) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi pentru to i elevii din învă ământul obligatoriu public şi privat acreditat. Statul asigură finan area de bază şi pentru învă ământul liceal şi postliceal public. Finan area se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Învă ământul public este gratuit. Pentru unele activită i, niveluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condi iile stabilite de prezenta lege. (4) Statul, prin organismul specializat al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, stabileşte anual costul standard per elev sau per preşcolar, cost care stă la baza finan ării de bază. De suma aferentă beneficiază to i preşcolarii şi elevii din învă ământul public, precum şi preşcolarii şi elevii din învă ământul obligatoriu privat şi confesional, care studiază în unită i de învă ământ acreditate şi evaluate periodic, conform legisla iei în vigoare. (5) Finan area învă ământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia aloca ia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învă ământ la care acesta înva ă. (6) Pentru finan area din fonduri publice a învă ământului public şi finan area învă ământului privat acreditat se alocă anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv iar pentru activitatea de cercetare ştiin ifică se alocă minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (7) Autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a aloca resursele şi de a asigura, în condi iile legii, cele necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învă ământului obligatoriu. (8) Învă ământul poate să fie finan at şi direct de către operatorii economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, în condi iile legii. (9) Învă ământul poate fi sus inut prin burse, credite de studii, taxe, dona ii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale. Art. 9. – (1) În România învă ământul este serviciu de utilitate publică şi se desfăşoară, în condi iile prezentei legi, în limba română, în limbile minorită ilor na ionale şi în limbi de circula ie interna ională. (2) În fiecare localitate se organizează şi func ionează unită i de învă ământ sau forma iuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorită ilor na ionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. (3) Învă area în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru to i cetă enii români. Planurile de învă ământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învă ării limbii române. Autorită ile administra iei publice asigură condi iile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române. (4) În sistemul na ional de învă ământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.

în condi iile legii. burse. socială şi medicală complexă. – (1) Statul sus ine antepreşcolarii. sindicatelor reprezentative din învă ământ. Art. Tineretului şi Sportului. precum şi pe aceia cu cerin e educa ionale speciale. locuri în tabere şi altele asemenea elevilor şi studen ilor cu performan e şcolare şi universitare. Tineretului şi Sportului organizarea unui învă ământ teologic specific. precum şi rezultate remarcabile în educa ia şi formarea lor profesională sau în activită i culturale şi sportive. – (1) Ministerul Educa iei. asocia iilor reprezentative ale elevilor. (2) Ministerul Educa iei. în cadrul . precum şi celor institu ionaliza i. 11. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului proiectează. Cercetării. (5) Statul şi al i factori interesa i sus in financiar activită ile de performan ă. (7) Învă ământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferen iată. în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. poate organiza unită i de învă ământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi institu iile culturale ale României în străinătate și poate sus ine atât lectorate în universită i din străinătate cât şi cursuri de limbă. la cerere. (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învă a într-o unitate de învă ământ vor fi sprijini i prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învă ământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare. Art. cultură şi civiliza ie românească. Tineretului şi Sportului. – (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educa iei. prin Institutul Limbii Române. structurilor asociative reprezentative ale părin ilor. particulare şi confesionale. mediului de afaceri şi organiza iilor neguvernamentale finan atoare care sus in programe educative/ federa ii ale furnizorilor de servicii sociale. (4) Elevii şi studen ii care beneficiază de burse sociale de studiu pot primi şi burse pentru performan e şcolare şi universitare.4 (5) Unită ile şi institu iile de învă ământ pot efectua şi emite. preşcolarii. civică. 10. Consiliului Na ional al Rectorilor. (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studen ilor proveni i din familii defavorizate. începând cu educa ia timpurie. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat prin măsuri specifice. (3) Statul acordă premii. Art. asocia iilor reprezentative ale studen ilor. cu consultarea asocia iilor reprezentative ale profesorilor. 12. structurilor asociative ale universită ilor şi şcolilor de stat. – (1) Guvernul sprijină învă ământul în limba română în ările în care trăiesc români. traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii. Învă ământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului na ional de învă ământ preuniversitar. autorită ilor administra iei publice. 13. (6) Statul garantează dreptul la educa ie al tuturor persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. Art. fundamentează şi aplică strategiile na ionale în domeniul educa iei. formării de deprinderi/abilită i şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală. Cercetării. – (1) Învă area pe tot parcursul vie ii este un drept garantat de lege. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii include totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană. ale elevilor şi studen ilor. socială şi/sau ocupa ională. de nivel na ional şi interna ional. cu respectarea legisla iei statului respectiv. cuprinse în hotărâri ale Guvernului şi în ordine ale ministrului Educa iei. Art. elevii şi studen ii cu probleme şi nevoi sociale. în scopul dobândirii de cunoştin e. destinată persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. adaptată şi de asisten ă educa ională. 14. Consiliului Minorită ilor Na ionale.

16. Art. situa ia şcolară se încheie fără disciplina Religie.5 învă ământului public în universită ile de stat existente. parte a trunchiului comun. copiii beneficiază de aloca ia de stat pentru copii. 18. TITLUL II ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I DISPOZI II GENERALE Art. astfel: a) cu minimum 300 de elevi. numai pentru absolven ii învă ământului liceal. 15. ca facultă i cu dublă subordonare. – (1) În sistemul na ional de învă ământ. în toate unită ile administrativ-teritoriale din ară func ionează unită i de învă ământ public. (1). (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. destinat pregătirii personalului de cult şi activită ii social-misionare a cultelor. învă ământul liceal este generalizat şi gratuit. organizarea şi func ionarea acestui învă ământ se realizează potrivit legii. din motive obiective. (2) La solicitarea scrisă a elevului major. încetează la vârsta de 18 ani. Înfiin area. cu personalitate juridică. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învă ământ confesional prin înfiin area şi administrarea propriilor unită i şi institu ii de învă ământ privat. elevul poate să nu frecventeze orele de religie. în condi iile legii. (1). c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari. (3) În scopul realizării finalită ilor educa iei şi a formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ. Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. se organizează o singură unitate de învă ământ cu personalitate juridică. conform prevederilor prezentei legi. Art. nu i s-au asigurat condi iile pentru frecventarea orelor la această disciplină. după caz. În acest caz. la forma de zi. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia. – Pe durata şcolarizării în învă ământul preuniversitar. liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară. – (1) Învă ământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învă ământul primar şi învășământul gimnazial. potrivit recensământului oficial. b) cu minimum 300 de elevi. unită ile de învă ământ public au personalitate juridică dacă se organizează şi func ionează. d) cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari. în care numărul total al elevilor şi preşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. cu predare în limba română. (2) Obliga ia de a frecventa învă ământul de 10 clase. preşcolari şi antepreşcolari. . Învă ământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat. 17. propor ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configura ia religioasă a ării. (1). respectiv a părin ilor sau a tutorelui legal instituit. – (1) Planurile-cadru ale învă ământului primar. gimnazial. în unită ile administrativ-teritoriale. în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educa iei. în cazul unită ilor de învă ământ special. Art. Cercetării. pentru elevul minor.

func ionarea şi. Tineretului şi Sportului. (4) Absolven ii clasei a X-a pot urma programul de diplomă al Bacalaureatului Interna ional. dizolvarea unor structuri de învă ământ. Tineretului şi Sportului au obliga ia ca. de la o clasă la alta. care stabileşte rela ia juridică. 20. – (1) Sistemul na ional de învă ământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: . privat şi confesional acreditate. (3) Învă ământul preuniversitar este organizat pe niveluri. – (1) Autorită ile administra iei publice locale asigură. Art. trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta. în acord cu particularită ile de vârstă şi individuale. (2) Neîndeplinirea de către autorită ile administra iei publice locale a obliga iilor ce le revin în organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar se sanc ionează conform legii. forme de învă ământ şi. autorită ile administra iei publice locale. filiere şi profiluri şi asigură condi iile necesare pentru dobândirea competen elor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă. (2) Elevii din învă ământul particular se pot transfera la alte unită i de învă ământ de stat sau particular. Cercetării. cu acordul unită ii primitoare şi în condi iile stabilite de Ministerul Educa iei. în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. patrimonială. 21. particulare şi confesionale autorizate/acreditate. Tineretului şi Sportului CAPITOLUL II STRUCTURA SISTEMULUI NA IONAL DE ÎNVĂ ĂMÂNT PREUNIVERSITAR Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. 19. Art. (5) Elevii cu performan e şcolare excep ionale pot promova 2 ani de studiu într-un an şcolar conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. în condi iile legii. Cercetării. să elaboreze o metodologie de func ionare aprobată prin hotărâre a Guvernului. de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condi iile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educa iei. (5) În cazul unită ilor de învă ământ confesional preuniversitar public existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cercetării. cultele respective şi Ministerul Educa iei. financiară şi administrativă. Cercetării. în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare. (3) Statul garantează dreptul la educa ie diferen iată. 22. – (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar are caracter deschis. – (1) Sistemul na ional de învă ământ preuniversitar este constituit din ansamblul unită ilor de învă ământ de stat. Tineretului şi Sportului. fără personalitate juridică – ca păr i ale unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică . Diploma ob inută în urma promovării Bacalaureatului Interna ional este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu diploma ob inută în urma promovării examenului na ional de bacalaureat. după caz. în condi iile legii. cu asumarea costurilor corespunzătoare. în conformitate cu metodologia Organiza iei Bacalaureatului Interna ional. pe baza pluralismului educa ional.6 (4) Pentru asigurarea accesului egal la educa ie şi formare profesională. după caz. aprobă organizarea. (2) Sistemul na ional de învă ământ preuniversitar cuprinde unită i de învă ământ public. Art. În învă ământul preuniversitar. buna desfăşurare a învă ământului preuniversitar în localită ile în care acestea îşi exercită autoritatea.şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite.

în conformitate cu Registrul Na ional al Calificărilor. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educa iei antepreşcolare se face de către autorită ile administra iei publice locale. care cuprinde clasele V-IX. prin hotărâre a Guvernului. – (1) Învă ământul general obligatoriu este format din învă ământul primar şi cel secundar inferior. Finan area din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educa ie timpurie acredita i. (2) Învă ământul obligatoriu este învă ământ de zi. b) învă ământul primar.învă ământul secundar inferior sau gimnazial. pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale. care cuprinde învă ământul postliceal. (2) Organizarea unită ilor de educa ie timpurie antepreşcolară. împreună cu inspectoratele şcolare. .6 ani). con inutul educativ. cu următoarele filiere: teoretică. În mod excep ional. c) învă ământul secundar. func ionarea în sistemul de învă ământ preuniversitar a unor unită i pilot. Art. Art. care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV. Sec iunea a 2-a Educa ia antepreşcolară Art. experimentale şi de aplica ie. (4) Tipurile şi modalită ile de finan are a serviciilor de educa ie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Cercetării. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.3 ani) şi învă ământul preşcolar (3 . (2) Învă ământul preuniversitar se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educa iei. Art. filiera tehnologică şi. Cercetării. care cuprinde: . filiera tehnologică. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. Tineretului şi Sportului poate stabili. după caz. 25. nedeplasabili. 24.7 a) educa ia timpurie (0 . Tineretului şi Sportului. ini iată de Ministerul Educa iei. formată din nivelul antepreşcolar (0 . urmate de un stagiu de pregătire practică.învă ământul secundar superior sau liceal. seral.6 ani). – Ministerul Educa iei. după caz. – (1) Educa ia antepreşcolară se organizează în creşe şi. învă ământul obligatoriu se poate organiza şi în alte forme de învă ământ. pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei. în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. . grupa mijlocie şi grupa mare. (3) Învă ământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învă ământul liceal. voca ională şi tehnologică. (4) Învă ământul profesional şi tehnic este format din: învă ământ profesional. Tineretului şi Sportului. d) învă ământul ter iar non-universitar. voca ională. – (1) Formele de organizare a învă ământului preuniversitar sunt: învă ământ de zi. 26. cu respectarea standardelor de calitate şi a legisla iei în vigoare. Cercetării. (2) Învă ământul profesional cuprinde clasele a X-a şi a XI-a din învă ământul liceal. 23. (5) Acreditarea furnizorilor de educa ie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. Cercetării. publici sau priva i. în grădini e şi în centre de zi. care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII. care cuprinde grupa mică. cu frecven ă redusă şi. învășământ la domiciliu sau pe lângă unită ile de asisten ă medicală. învă ământ tehnic şi învă ământ postliceal. standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educa ionale de tip .8 (6) Statul sprijină educa ia timpurie. Sec iunea a 3-a Învă ământul preşcolar Art. 28. (2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. – (1) Învă ământul preşcolar se organizează în grădini e cu program normal. La solicitarea scrisă a părin ilor. cu program de diminea ă.A doua şansă”. Cercetării. (3) Ministerul Educa iei. nu au absolvit acest nivel de învă ământ până la 14 ani. 27. din bugetul de stat. . până la sfârşitul anului calendaristic. prelungit şi săptămânal. prin acordarea unor cupoane de creşă. (3) În clasa pregătitoare din învă ământul special sunt înscrişi copii cu cerin e educa ionale speciale. în vederea promovării învă ământului primar pentru persoanele care.. (2) Autorită ile administra iei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condi iile pentru generalizarea treptată a învă ământului preşcolar. dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. Sec iunea a 4-a Învă ământul primar Art. Grădini ele pot func iona ca unită i cu personalitate juridică sau în cadrul altor unită i şcolare cu personalitate juridică. pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părin ilor. a tutorilor sau a sus inătorilor legali. care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. – (1) Învă ământul primar se organizează şi func ionează. pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani. prin Ministerul Muncii. din diferite motive. de regulă. Familiei şi Protec iei Sociale. Acestea vor fi acordate în scop educa ional. a tutorilor legali sau a sus inătorilor legali. ca parte componentă a învă ării pe tot parcursul vie ii.

– (1) Învă ământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică. b) filiera tehnologică. Sec iunea a 6-a Învă ământul liceal Art. Cercetării. cu profilurile tehnic. (4) Învă ământul liceal se organizează şi func ionează. economică şi educa ională. (6) Absolven ii învă ământului liceal pot sus ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de calificare stabilit prin Cadrul na ional al calificărilor. Pentru formele de învă ământ seral sau cu frecven ă redusă. în func ie de dinamica socială. (3) Durata studiilor în învă ământul liceal – forma de învă ământ de zi – este de 3 ani pentru filiera teoretică. poate organiza programe educa ionale de tip „A doua şansă”. ca învă ământ de zi. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări. cu profilurile militar. cu profilurile uman şi real. de 3 sau de 4 ani pentru filiera voca ională.9 Sec iunea a 5-a Învă ământul gimnazial Art. la propunerea Ministerului Educa iei. Cercetării. – (1) Învă ământul gimnazial este. resurse naturale şi protec ia mediului. (7) Unită ile de învă ământ în care se organizează filiera tehnologică sau voca ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare. Tineretului şi Sportului. prin planurile-cadru de învă ământ. de regulă. conform Europass. (2) Ministerul Educa iei. Acesta se poate organiza şi poate func iona şi ca învă ământ seral sau cu frecven ă redusă. (3) Absolven ii învă ământului gimnazial care nu continuă studiile în învă ământul liceal pot să finalizeze. gimnazial. Tineretului şi Sportului. până la vârsta de 18 ani. Absolven ii care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului. în vederea promovării învă ământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care. 29. artistic şi pedagogic. Tineretului şi Sportului. Cercetării. conform legii. Cercetării. specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. în unită ile de învă ământ stabilite de inspectoratele şcolare. servicii. teologic. în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale. şi de 4 ani pentru filiera tehnologică. având în vedere tendin ele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale. . cu consultarea autorită ilor administra iei publice locale. Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească. cel pu in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului na ional al calificărilor. de regulă. c) filiera voca ională. în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educa iei. sportiv. nu au absolvit învă ământul secundar. (8) Calificările care pot fi dobândite prin învă ământul preuniversitar sunt cuprinse în Registrul na ional al calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului. durata studiilor se prelungeşte cu un an. (5) Unită ile de învă ământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. jude ene şi locale. învă ământ de diminea ă. din diferite motive. prin inspectoratele şcolare. (1). în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale. 30. (2) Ministerul Educa iei.

după caz. (2) Învă ământul profesional şi tehnic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică şi voca ională. dotarea spa iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolven i beneficiază de facilită i fiscale. în condi iile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. voca ională. . pe bază de contract cu unită ile de învă ământ. 31. burse de şcolarizare. (3). (11) Absolven ii învă ământului profesional. portofoliu de educa ie permanentă şi foaia matricolă. dobândesc certificat de absolvire. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupa ionale validate de comitetele sectoriale. (12) Absolven ii învă ământului profesional. Cercetării. stagii de pregătire practică a elevilor. jude ene şi locale. (13) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educa iei. (7) Absolven ii programelor de pregătire profesională prevăzute la art. care au finalizat un stagiu de pregătire practică. care promovează examenul de certificare a calificării profesionale. Tineretului şi Sportului. potrivit prevederilor legale. Tineretului şi Sportului prin metodologie. (3) Absolven ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau voca ionale. conform Europass. Cercetării. Cercetării. (5) Durata şi con inutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învă ământ. care promovează examenul de certificare a calificării profesionale. dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului. pentru calificări din Registrul na ional al calificărilor. – (1) Învă ământul profesional şi tehnic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau. Tineretului şi Sportului. aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. (10) Pregătirea prin învă ământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educa iei. prevăzute la art. Cercetării. în urma consultării partenerilor sociali. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. pot sus ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul na ional al calificărilor. (8) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unită ii de învă ământ şi/sau la operatorii economici cu care unitatea de învă ământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organiza ii gazdă din străinătate. în cadrul unor programe ale Uniunii Europene-componenta de formare profesională ini ială. 29 alin. Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de autoritatea na ională a calificărilor. prin consultare cu angajatorii. care se dă publicită ii la începutul clasei a X-a. Cercetării. sunt organizate prin unită ile de învă ământ de stat şi sunt gratuite. în func ie de nevoile pie ei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale. Recunoaşterea rezultatelor învă ării dobândite în vederea continuării studiilor este reglementată prin metodologie. (3) pot continua studiile în învă ământul liceal tehnologic. 29 alin. (14) Absolven ii învă ământului profesional. pe baza unor contracte de şcolarizare. (4) Programele de pregătire profesională. pot urma cursurile învă ământului liceal. aprobat de Ministerul Educa iei. pe baza standardelor ocupa ionale. care decid să nu continue studiile liceale. Tineretului şi Sportului.10 Sec iunea a 7-a Învă ământul profesional şi tehnic Art. Tineretului şi Sportului. (9) Operatorii economici care asigură. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învă ământ. (6) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. precum şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor priva i sau ai Agen iei Na ionale pentru Ocuparea For ei de Muncă.

e) programele şcolare pentru învă ământul liceal de artă şi pentru învă ământul liceal sportiv respectă obiectivele educa ionale stabilite pentru profilul respectiv. 34. pe grupe sau individual. – Statul sus ine învă ământul profesional şi învă ământul liceal – filiera tehnologică sau voca ională. – (1) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale. Sec iunea a 8-a Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv Art. Ministerul Educa iei. cu acordul conducerilor acestor unită i de învă ământ. Art. cercetării. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performan ă. (7) Unită ile de învă ământ cu program sportiv suplimentar. prin: a) recunoaşterea în învă ământul ter iar non-universitar a creditelor profesionale ob inute în cadrul învă ământului profesional şi în învă ământul liceal – filiera tehnologică sau voca ională. independente sau afiliate pe lângă alte unită i de învă ământ de acelaşi nivel. (6) Organizarea învă ământului de artă şi a învă ământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educa iei. precum şi în clase cu program de artă sau sportiv. d) garantarea gratuită ii primului an de studiu pentru absolven ii de învă ământ liceal – filiera tehnologică sau voca ională. organizate în celelalte unită i de învă ământ primar. c) burse speciale şi alte forme de sprijin material. denumite cluburi sportive şcolare.11 Art. d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase. de regulă. c) planurile-cadru de învă ământ sunt adaptate specificului acestui învă ământ. Cercetării. Cercetării. cu avizul conform al autorită ilor administra iei publice locale. la propunerea autorită ilor administra iei publice locale şi a inspectoratelor şcolare. – (1) Pentru sprijinirea activită ii sportive şi artistice de performan ă. 33. cu acordul conducerii acestora. tineretului şi sportului. Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de . unită ile de învă ământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de repeti ie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unită ilor de învă ământ de acelaşi nivel. admişi în profilurile corespunzătoare din învă ământul superior. Tineretului şi Sportului poate organiza cluburi şcolare şi unită i de învă ământ preuniversitar public cu program sportiv sau de artă. se constituie ca unită i de învă ământ de nivel liceal. Cercetării. (8) Pentru buna desfăşurare a activită ii. începând cu învă ământul gimnazial. (11) Cluburile sportive şcolare pot să fie finan ate şi de autorită ile administra iei publice locale. potrivit legii. (5) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi în liceele cu program de artă. gimnazial şi liceal. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive. (3) În învă ământul de artă şi în învă ământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează. 32. (2) Unită ile în care se organizează învă ământul de artă şi învă ământul sportiv public se stabilesc de către inspectoratele şcolare. potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educa iei. (10) Pentru buna desfăşurare a activită ilor artistice. în palatele şi în cluburile copiilor. integrat sau suplimentar. cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care apar in celorlalte unită i de învă ământ. respectiv sportiv. b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului.

festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. cu sau fără diplomă de bacalaureat. Tineretului şi Sportului.12 crea ie artistică. Statul sus ine şi stimulează. din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării în bune condi ii a învă ământului de artă şi a învă ământului sportiv integrat şi suplimentar. Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. în func ie de complexitatea calificării şi de numărul de credite pentru educa ie şi formare profesională. (9) Au dreptul să se înscrie în învă ământul postliceal. cu organiza ii şi cu alte persoane juridice. în baza deciziilor Senatului universitar. (4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. (7) Cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi. în condi iile alin. 35. (8). . respectiv cu persoane fizice. Şcolarizarea poate să fie finan ată şi de către solicitan i. persoane fizice sau juridice. Cercetării. Prin excep ie. (8) Admiterea în învă ământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educa iei. se finan ează prin bugetele locale ale unită ilor administrativteritoriale. (6) Şcolarizarea în învă ământul postliceal de stat. federa iile sportive na ionale. programe de studiu pentru învă ământul postliceal. Sec iunea a 9-a Învă ământul postliceal Art. prin decizie. precum şi a competi iilor artistice şi sportive de nivel regional şi na ional. persoane fizice sau juridice. Tineretului şi Sportului. (3) Ministerul Educa iei. în parteneriat public-privat. (10) Creditele pentru educa ie şi formare profesională ob inute în învă ământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolven ii cu diplomă de bacalaureat de către universită i. autorită ile locale. stabilite de Ministerul Educa iei. inclusiv financiar. respectiv al sportului. Cercetării. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. (5) Învă ământul postliceal are o durată de 1-3 ani. absolven ii de liceu. concursuri sportive sau artistice. pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învă ământ. campionate şcolare. precum şi institu iile de cultură pot sprijini financiar şi material activită ile de performan ă în domeniul artelor. – (1) Învă ământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul na ional al calificărilor. prin consultarea factorilor interesa i. se aprobă. (3) Învă ământul postliceal special face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este integral subven ionat de stat. de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului colaborează cu institu ii. (2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi celelalte ministere interesate. cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat finan at integral de către solicitan i. Cercetării. (2) Învă ământul postliceal face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este par ial subven ionat de stat. ca unită i de credite de studii transferabile pentru nivelul licen ă. prin contract încheiat cu unitatea de învă ământ care asigură şcolarizarea. Cercetării.

Ministerul Educa iei. (15) În învă ământul primar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorită ilor şi manuale traduse din limba română sau manuale de import. (2) În func ie de necesită ile locale. func ionează cel pu in o unitate şcolară cu personalitate juridică. se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri. Tineretului şi Sportului. avizate de Ministerul Educa iei. indiferent de efectivul de elevi. se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. în comunicarea internă şi în comunicarea cu părin ii elevilor şi ai preşcolarilor. (5) Pe raza unei unită i administrativ-teritoriale. ale inspectoratelor şcolare sau ale institu iilor echivalente. . pentru fiecare limbă maternă. se organizează. oraş sau comună. grupe. nu au posibilitatea de a învă a în limba lor maternă. cu mai multe unită i de învă ământ cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (8) Minorită ile na ionale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unită ilor de învă ământ. – (1) Persoanele apar inând minorită ilor na ionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă.13 Sec iunea a 10-a Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale Art. cu respectarea criteriilor de competen ă profesională. Fac excep ie cadrele didactice care predau limba şi literatura română. (12) Ministerul Educa iei. cu respectarea criteriilor de competen ă profesională. cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (6) În cadrul unită ilor de nivel gimnazial sau liceal. la cererea părin ilor sau tutorilor legali şi în condi iile legii. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorită ilor na ionale trebuie să facă dovada competen ei profesionale în limba minorită ii respective şi au dreptul la pregătire şi perfec ionare în limba de predare în ară sau în străinătate. (13) Pentru elevii apar inând minorită ilor na ionale. (14) În învă ământul în limbile minorită ilor na ionale. Cercetării. potrivit legii. (10) În unită ile conexe învă ământului preuniversitar din jude ele în care func ionează forme de învă ământ în limbile minorită ilor na ionale. se poate folosi şi limba de predare. indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior. Tineretului şi Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. Tineretului şi Sportului asigură manualele şcolare. la toate nivelurile. Cercetării. sunt sprijini i prin decontarea transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unită ii de învă ământ cu predare în limba maternă. clase sau unită i de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. în localitatea de domiciliu. singulare în localitate. (3) La toate formele de învă ământ în limba română. Cercetării. (7) Elevii care. în condi iile legii. pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. calificativele se comunică şi în limba de predare. în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională. în condi iile legii. cu respectarea criteriilor de competen ă profesională. (9) În unită ile şcolare cu predare şi în limbile minorită ilor na ionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorită ilor respective. (4) În cadrul unită ilor sau sec iilor cu predare în limbile minorită ilor na ionale. 36. se asigură încadrarea cu specialişti şi din rândul minorită ilor na ionale. singulare în municipiu. se acordă personalitate juridică. indiferent de efectivul de elevi. tipurile şi formele de învă ământ preuniversitar.

(3) Prin excep ie. se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. care frecventează unită i de învă ământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă. li se asigură. respectiv modulele de pregătire de specialitate. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educa iei. va func iona şi o sec ie de resurse de cercetare şi inovare în învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale. gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorită ilor na ionale. ca urmare a cererii părin ilor sau tutorilor legali. cu excep ia disciplinei Limba şi literatura română. ca disciplină de studiu. subiectele de examen de orice tip din învă ământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale se elaborează pe baza cerin elor didactico-metodologice stabilite de curriculumul na ional. (2) Disciplina Limba şi literatura română se predă. geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari. în unită ile de învă ământ cu predare în limba unei minorită i na ionale. Art. În cazul acestor unită i se are în vedere izolarea lingvistică. (10) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale din România. în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară. în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele. (8) În învă ământul primar. pe tot parcursul învă ământului preuniversitar. limba şi literatura maternă. (9) În învă ământul gimnazial cu predare în limbile minorită ilor na ionale se introduce ca disciplină de studiu Istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective. (4) Testele la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza unei programe speciale. – (1) În cadrul învă ământului preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. activitatea de predare şi de educare la limba şi literatura maternă. disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi. (6) În învă ământul preuniversitar. Tineretului şi Sportului. . după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. reprezentată în Parlamentul României sau. (17) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. precum şi istoria şi tradi iile minorită ii na ionale respective. ca parte a trunchiului comun. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unită ilor şcolare în limba română. cu obliga ia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. Cercetării. la solicitarea grupului parlamentar al minorită ilor na ionale. Cercetării. costul standard per elev şi per preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corec ie. la cerere şi în condi iile legii. Tineretului şi Sportului. 37. la istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective şi la educa ia muzicală se realizează pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de exper i cunoscători ai limbii şi ai culturii minorită ii respective şi aprobate potrivit legii. luând în considerare predarea limbii minorită ii na ionale. Programele şi manualele disciplinei istoria şi tradi iile minorită ii na ionale sunt aprobate de Ministerul Educa iei. în condi ii similare. Tineretului şi Sportului. la solicitarea organiza iei minorită ii na ionale. Cercetării. (11) În învă ământul liceal şi postliceal. predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unită ile de învă ământ cu predare în limba română. toate disciplinele se studiază în limba maternă. după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. (5) Testele de evaluare. (7) Elevilor apar inând minorită ilor na ionale. cu predare în limba maternă.14 (16) În cadrul Institutului de Ştiin e ale Educa iei din subordinea Ministerului Educa iei.

precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educa iei copiilor cu cerin e educa ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. denumite în continuare CJRAE. tipurile şi formele de învă ământ preuniversitar. pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi sus inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective. stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. 38. cu personalitate juridică. indiferent de efectivul de elevi. asisten a psiho-educa ională. Cercetării. În func ie de necesită ile locale. cu predare în limba română. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educa ionale şi de asisten ă. 41. Cercetării. în condi iile legii. ca învă ământ de zi. Tineretului şi Sportului. cu consultarea factorilor locali interesa i. de regulă. singulare în municipiu sau în oraş. acesta se poate organiza şi sub alte forme. Tineretului şi Sportului. 39. în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. Tineretului şi Sportului. (2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu cerin e speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE.15 (12) În învă ământul preuniversitar. – (1) Învă ământul special se organizează. (4) Elevii şi tinerii cu cerin e speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficien ă. (3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu cerin e speciale se face în unită i de învă ământ special şi de masă. indiferent de efectivul de elevi. se acordă acestora personalitate juridică. – (1) Persoanele care doresc au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba română la toate nivelurile. a elevilor şi a tinerilor cu cerin e speciale sau cu cerin e educa ionale speciale se realizează de către centrele jude ene de resurse şi de asisten ă educa ională. oferite copiilor cu cerin e educa ionale speciale. 40. – (1) Învă ământul special şi special integrat. Cercetării. orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor. Tineretului şi Sportului. prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională. (3) Con inuturile învă ământului special şi special integrat. (2) Învă ământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Cercetării. diferen iat. după caz. Tineretului şi Sportului. în unită i de învă ământ special şi în unită i de învă ământ de masă. în colaborare cu comisiile pentru protec ia copilului din cadrul direc iilor generale jude ene de asisten ă socială şi protec ia copilului. în toate localită ile României. prin ordin al ministrului Educa iei. Art. Efectivele forma iunilor de studiu din învă ământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educa iei. se realizează pentru toate nivelurile de învă ământ. Cercetării. – (1) Evaluarea. (3) În cadrul unită ilor de nivel gimnazial sau liceal. (2) Pe raza unei unită i administrativ-teritoriale func ionează cel pu in o unitate şcolară cu predare în limba română. în conformitate cu legisla ia în vigoare. demersurile didactice. (2) Învă ământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat. în condi iile legii. . Sec iunea a 11-a Învă ământul special şi special integrat Art. (4) Durata şcolarizării copiilor cu cerin e educa ionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte. organizat pentru persoanele cu cerin e educa ionale speciale sau cu alte tipuri de cerin e educa ionale. în func ie de tipul şi gradul deficien ei. Art. în func ie de gradul şi tipul dizabilită ii. Art.

integra i în învă ământul de masă. precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale din cadrul direc iilor generale jude ene de asisten ă socială şi protec ia copilului. elaborate de Ministerul Educa iei. (2) Pentru copiii. din cadrul CJRAE. al persoanelor fizice sau juridice din ară şi din străinătate. 46. din motive medicale sau din cauza unei dizabilită i. Tineretului şi Sportului. 45. Tineretului şi Sportului. a rechizitelor şcolare. se pot organiza. Familiei şi Protec iei Sociale pot organiza ateliere protejate. Art. de programe şcolare. elevii şi tinerii care. Cercetării. Art. în cuantum egal cu cel pentru copiii afla i în sistemul de protec ie a copilului. Organizarea serviciilor de sprijin educa ional se face de către CJRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educa iei. 44. conform unei metodologii-cadru. – În vederea profesionalizării şi a integrării în via a activă a tinerilor cu cerin e educa ionale speciale. Tineretului şi Sportului. împreună cu Ministerul Muncii. din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adul i se realizează cu respectarea curriculumului na ional. 42. elevii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale. beneficiază de asisten ă socială constând în asigurarea aloca iei zilnice de hrană. pentru stimulare. prin inspectoratele şcolare. Cercetării. şcolariza i în unită ile de învă ământ special sau de masă. se organizează şcolarizare la domiciliu. adaptate tipului şi gradului de handicap şi aprobate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. după caz. a îmbrăcămintei şi a încăl ămintei. al altor organisme private autorizate. (3) Şcolarizarea la domiciliu. sunt nedeplasabili. Art. Ministerul Educa iei. – (1) Copiii. compensare şi pentru recuperarea handicapului. de programe de asisten ă psihopedagogică. a cazarmamentului. Cercetării. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educa iei. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză. – (1) În func ie de evolu ia copilului. pe o perioadă determinată. beneficiază de suport educa ional. – (1) Pentru copiii. (2) Copiii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale. de la caz la caz. inclusiv cei şcolariza i în alt jude decât cel de domiciliu. prin cadre didactice de sprijin şi itinerante. Cercetării. Tineretului şi Sportului. (4) Şcolarizarea minorilor şi a adul ilor din centrele de reeducare. elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni. respectiv înfiin area de clase sau de grupe în spitale se face de către inspectoratul şcolar. – Învă ământul special dispune de planuri de învă ământ. grupe sau clase în cadrul unită ii sanitare în care aceştia sunt interna i. 43.16 Art. (5) Unită ile de învă ământ special pot beneficia de sprijinul institu iilor de protec ie socială. de manuale şi de metodologii didactice alternative. Cercetării. cu acordul familiei sau al sus inătorului legal. la propunerea CJRAE. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părin ii copilului/tutorelui legal instituit şi de către psihologul şcolar. se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. Art. .

de grupare pe abilită i. (5) Copiii şi tinerii capabili de performan e înalte beneficiază. în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională. Cercetării. Centrele de excelen ă sunt înfiin ate prin ordin al ministrului Educa iei. prin decizia consiliului de administra ie. Tineretului şi Sportului. se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri. Ministerul Educa iei. de îmbogă ire a curriculumului cu noi domenii. cât şi în centre de excelen ă. ini iată de Ministerul Educa iei. informa ionale.17 Sec iunea a 12-a Învă ământul pentru copiii şi tinerii capabili de performan e înalte Art. Cercetării. – (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performan e înalte atât în unită i de învă ământ. Sec iunea a 13-a Programul „Şcoala după şcoală” Art. 49. Tineretului şi Sportului. (2) Coordonarea ac iunilor prevăzute la alin. cu acordul Ministerului Educa iei. de mentorat şi transfer de competen ă. Tineretului şi Sportului. pot să-şi extindă activită ile cu elevii după orele de curs. respectiv evaluarea periodică a alternativelor educa ionale. curriculare. 47. indiferent de vârstă. (3) Unită ile de învă ământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi func ională. (2) În parteneriat cu autorită ile publice locale şi cu asocia iile de părin i. (4) Statul poate finan a programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate. materiale şi financiare pentru sus inerea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte se asigură de unită ile de învă ământ şi de inspectoratele şcolare. recreative. precum şi activită i de învă are remedială. Tineretului şi Sportului. Cercetării. – (1) În sistemul de învă ământ preuniversitar. se face potrivit legii. (4) La toate formele de învă ământ alternativ în limba română. pentru consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a învă ării. de accelerare a promovării conform ritmului individual de învă are. (3) Programele „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. Cercetării. simpozioane şi alte activită i specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. Tineretului şi Sportului. . Aceste programe sunt de aprofundare a învă ării. Sec iunea a 14-a Alternativele educa ionale Art. Acolo unde acest lucru este posibil. în conformitate cu specificul alternativei. (3) Resursele umane. – (1) Unită ile de învă ământ. conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educa iei. pot fi ini iate şi organizate alternative educa ionale. (1) este asigurată de Centrul Na ional de Instruire Diferen iată. pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului. prin programul „Şcoala după şcoală”. Cercetării. de timp liber. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte. parteneriatul se poate realiza cu organiza ii nonguvernamentale cu competen e în domeniu. (2) Acreditarea. se oferă activită i educative. de programe educative care le respectă particularită ile de învă are şi de orientare a performan ei. prin programe „Şcoala după şcoală”. 48. tabere de profil. potrivit legii. înfiin at prin hotărâre a Guvernului.

(3) Unită ile private de învă ământ sunt unită i libere. Cercetării. (3) În cadrul re elei şcolare se pot înfiin a şi pot func iona. cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educa iei. cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Cifra de şcolarizare pentru învă ământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 50. Actul de numire se aduce la cunoştin a inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă. standardele şi indicatorii de performan ă pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ de stat. conform legisla iei în vigoare. cât şi economico-financiar. conform legii. autonome atât din punct de vedere organizatoric. între acestea şi operatori . unită i de educa ie timpurie şi de învă ământ primar.18 (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa ionale au dreptul la recunoaşterea de către inspectoratele școlare şi Ministerul Educa iei. conform legii. garantată de Constitu ie. gimnazial. Tineretului şi Sportului. în condi iile legii. respectiv autorizate provizoriu. – (1) Re eaua şcolară este formată din totalitatea unită ilor de învă ământ acreditate. re eaua şcolară se organizează de către consiliul jude ean. 51. deschise. (6) În cadrul sistemului na ional de învă ământ preuniversitar public se pot înfiin a şi pot func iona. Directorii unită ilor de învă ământ particular sunt numi i de conducerea persoanei juridice fondatoare. (4) Persoanele juridice şi fizice pot înfiin a. Pentru învă ământul special. Cercetării. Tineretului şi Sportului a pregătirii şi a perfec ionărilor realizate de organiza iile. liceal şi postliceal. liceal şi postliceal. (2) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ de stat şi particular se organizează de către autorită ile administra iei publice locale. cu respectarea criteriilor de competen ă. CAPITOLUL III RE EAUA ŞCOLARĂ Art. respectiv de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. (7) Patrimoniul unită ilor de învă ământ particular şi confesional preuniversitar este proprietatea privată a fondatorilor. cu cel pu in 6 luni înainte de începerea anului şcolar. respectând în întregime drepturile acestuia. (6) Statul sprijină şi coordonează învă ământul particular şi confesional. (5) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ se dă publicită ii la începutul fiecărui an. conform legii. conform legisla iei în vigoare. (5) Unită ile de învă ământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat. – (1) Învă ământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unită i de învă ământ preuniversitar. unită i de învă ământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unită i de învă ământ public şi privat acreditate. Sec iunea a 15-a Învă ământul particular şi confesional Art. condi iile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. pentru anul şcolar următor. la toate nivelurile şi formele. federa iile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel na ional. acreditarea şi evaluarea periodică a unită ilor de învă ământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar. având drept fundament proprietatea privată. (2) Criteriile. (4) Autorizarea de func ionare provizorie. asocia iile. grupe/clase în alternative educa ionale integrate în unită i şcolare publice sau private.

dar nu mai pu in de 10 şi nu mai mult de 20. b) utilizarea în comun a resurselor unită ilor de învă ământ din consor iu. formă. la propunerea autorită ilor administra iei publice locale. f) învă ământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi. indiferent de tip. după cum urmează: a) educa ia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii. desfiin area şi func ionarea consor iilor şcolare se va reglementa prin ordin al ministrului Educa iei. g) învă ământul special pentru elevi cu deficien e uşoare şi/sau moderate: grupa cuprinde în medie 10 elevi. pentru neîndeplinirea condi iilor legale. cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare. inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educa iei. Decizia privind înfiin area şi func ionarea acestor forma iuni de studiu apar ine Ministerului Educa iei. dar nu mai pu in de 5 şi nu mai mult de 9. dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 25. – (1) În vederea asigurării calită ii educa iei şi a optimizării gestionării resurselor. CAPITOLUL IV . dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 30. cu asumarea tuturor consecin elor financiare. denumită în continuare ARACIP. Tineretului şi Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică. (1). forma iunile de studiu cuprind grupe. retrage acreditarea/autoriza ia de func ionare. care asigură: a) mobilitatea personalului între unită ile membre ale consor iului. clase sau ani de studiu. în conformitate cu prevederile legale. e) învă ământul liceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi. efectivele forma iunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Cercetării. d) învă ământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi. dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 30. (7) Unită ile de învă ământ preuniversitar. aceasta îşi încetează activitatea. (2) Consor iile şcolare sunt parteneriate contractuale între unită ile de învă ământ. Tineretului şi Sportului. cu consultarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ respective. Art. (3) Prin derogare de la prevederile alin. – (1) În învă ământul preuniversitar. În situa ia în care Agen ia Română pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Preuniversitar. în localită ile în care există cerere pentru forma de învă ământ în limba maternă a unei minorită i na ionale. aflate sub efectivul minim sau peste efectivul maxim. conform legii. c) lărgirea oportunită ilor de învă are oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învă ării şi evaluării acestora. unei şcoli private.19 economici. 52. filieră şi profil. (3) Cadrul general pentru înfiin area. sunt supuse acreditării şi evaluării periodice. nivel. pe baza unor acorduri interguvernamentale. b) învă ământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari. 53. dar nu mai pu in de 8 şi nu mai mult de 12. (8) Pentru a sigura calitatea învă ământului. (2) Situa iile speciale privind forma iunile de elevi sau de preşcolari. h) învă ământul special pentru elevi cu deficien e grave: grupa cuprinde în medie 5 elevi. Cercetării. Autorită ile administra iei publice locale realizează alocarea elevilor altor unită i şcolare. c) învă ământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi. dar nu mai pu in de 4 şi nu mai mult de 6. precum şi între institu ii din ară şi străinătate. Art. Tineretului şi Sportului. dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 30. se aprobă de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. Cercetării. unită ile de învă ământ şi autorită ile administra iei publice locale pot decide înfiin area consor iilor şcolare.

părin ilor şi pe baza resurselor disponibile. cu consultarea consiliului profesoral. aprobate de Ministerul Educa iei. Cercetării. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire op ionale. Tineretului şi Sportului. în colaborare cu Ministerul Apărării Na ionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. domeniu de studiu/ modul de pregătire din planul de învă ământ. (10) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul militar se elaborează de către Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. tineretului şi sportului. consiliului consultativ al elevilor. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. 54. Cercetării. cât şi din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivelul unită ii de învă ământ. în colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educa iei. structurii asociative a părin ilor. (8) În învă ământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru Curriculumul Na ional aprobat de Ministerul Educa iei. . Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului ministrului Educa iei. de reprezentan i ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educa iei. (3) Programele şcolare stabilesc. (2) Curriculumul Na ional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învă ământ şi al programelor şcolare din învă ământul preuniversitar. (6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate. în baza principiului subsidiarită ii. Cercetării. Cercetării. Cercetării. . (5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivel na ional. Tineretului şi Sportului. a operatorilor economici cu care unitatea de învă ământ are rela ii pentru pregătirea practică a elevilor.. în urma consultării elevilor. precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. în proiect. Cercetării. – (1) În învă ământul preuniversitar se aplică Curriculumul Na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi nevoile pie ei for ei de muncă şi ale fiecărei comunită i. – (1) Planurile-cadru de învă ământ cuprind disciplinele. Cercetării. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. pentru fiecare disciplină. oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora. regional şi local. respectiv modulele de pregătire op ionale se elaborează la nivelul unită ilor de învă ământ. domeniile de studiu. Tineretului şi Sportului sau planurile şi programele de învă ământ. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învă ământul preuniversitar. cercetării. (4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. experimental şi aplicativ. sunt elaborate de către institu iile şi organismele abilitate ale Ministerului Educa iei. precum şi a reprezentan ilor comunită ii locale şi. similare sau alternative învă ământului de stat.20 CURRICULUMUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Art. (9) Planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru învă ământul teologic si confesional se elaborează de către Ministerul Educa iei. Art. finalită ile urmărite şi eviden iază con inuturile fundamentale de ordin teoretic. stabileşte curriculumul la decizia şcolii. 55. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. Cercetării. după caz. respectiv modulele de pregătire obligatorii şi op ionale. (7) În cazul alternativelor educa ionale.

depistarea şi asisten a precoce corespunzătoare a celor cu cerin e educa ionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competen elor personale. monitorizarea. profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învă are remedială. (1). (4) În cadrul Curriculumului Na ional. – (1) Curriculumul pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică. c) competen e de bază de matematică. a istoriei şi tradi iei minorită ilor şi a învă ământului bilingv. conform unor planuri individuale de învă are elaborate pentru fiecare elev. emo ională şi socială ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficien elor de dezvoltare. (5) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu. asigurând. profil. . (2) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională constituie echipe multidisciplinare de interven ie timpurie. socio-emo ională. cognitivă a limbajului şi comunicării. 58. asistată de cadrul didactic. cognitivă. h) competen a de a învă a să înve i. b) competen e de comunicare în limbi străine. d) competen e digitale de utilizare a tehnologiei informa iei ca instrument de învă are şi cunoaştere. În func ie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. specializare sau calificare. programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare. f) competen e antreprenoriale. – (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învă ământ este de maximum 20 de ore pe săptămână în învă ământul primar. g) competen e de sensibilizare şi de expresie culturală. numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne. menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor. (5) Învă ământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competen elor-cheie şi formarea competen elor specifice în func ie de filieră. (3) În cadrul Curriculumului Na ional. cât şi pentru învă area în clasă. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru pentru învă ământul obligatoriu şi de 70% în planurile-cadru pentru liceu. (3) Disciplina Tehnologia informa iei şi comunicării constituie o disciplină op ională pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învă ământul gimnazial şi liceal. precum şi dezvoltarea capacită ilor şi a atitudinilor în învă are. 56. Art. 57.21 Art. (2) Educa ia fizică şi sportul în învă ământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învă ământ. (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică. conform prezentei legi. în cazul copiilor cu probleme speciale. Art. ştiin e şi tehnologie. lăsând la dispozi ia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. – (1) Curriculumul Na ional pentru învă ământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competen e-cheie care determină profilul de formare al elevului: a) competen e de comunicare în limba română şi în limba maternă. pun ile către dezvoltarea celor 8 competen e-cheie. a con inuturilor predate. în cazul minorită ilor na ionale. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare. totodată. disciplinele op ionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învă ământul obligatoriu şi de 30% în planurile-cadru pentru liceu. e) competen e sociale şi civice. pentru consolidarea cunoştin elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performan e superioare. 25 de ore pe săptămână în învă ământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână în învă ământul liceal.

temporar nu pot frecventa şcoala. gestiunea şi îmbogă irea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. Cercetării. Cercetării. în condi iile legii. acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educa iei. prin calificative. 61. Cercetării. 60. ghiduri metodologice. oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învă are. Tineretului şi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic. în învă ământul secundar şi în învă ământul ter iar nonuniversitar sau prin punctaje. – (1) Evaluarea se centrează pe competen e. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor na ionale de evaluare pentru fiecare disciplină. Art. în învă ământul primar. (2) Se înfiin ează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning. cât şi pentru cel în limbile minorită ilor. respectiv modul de pregătire. (4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor na ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspec ia şcolară. în baza libertă ii ini iativei profesionale. Cercetării. Cercetării. sau pentru cei care. exemple de probe de evaluare. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor. Aceste resurse digitale vor fi protejate de legea dreptului de autor. 62. Ministerul Educa iei. în mod similar testelor interna ionale. domeniul de studiu. (4) Înfiin area. Cercetării. (4) Elevii şi profesorii din învă ământul public şi din învă ământul obligatoriu privat acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite. – (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi func ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educa iei. . care includ programe şcolare. Tineretului şi Sportului ob inând dreptul de publicare din partea autorilor. 59. Tineretului şi Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative. în scopul îmbunătă irii calită ii procesului educa ional. din motive de sănătate. astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care. Art. (3) Unită ile de învă ământ utilizează platforma şcolară de învă are pentru a acorda asisten ă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educa iei. În acest scop. CAPITOLUL V EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA REZULTATELOR ÎNVĂ ĂRII Sec iunea 1 Dispozi ii generale privind evaluarea Art. Tineretului şi Sportului. prin con inut. (3) Rezultatele evaluării se exprimă. sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă. având func ie orientativă. Ministerul Educa iei. – (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învă area. pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. respectiv prin note de la 1 la 10. după caz. în baza libertă ii ini iativei profesionale. – (1) În unită ile de învă ământ public sau privat se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educa iei. atât pentru învă ământul în limba română. Tineretului şi Sportului.22 Art. exemple de lec ii pentru toate temele din programele şcolare.

a certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evaluării competen elor dobândite sau a participării la activită i de învă are. Tineretului şi Sportului realizează. Cercetării. fiecare şcoală. prin eşantionare. – (1) Portofoliul educa ional cuprinde totalitatea diplomelor. Cercetării. în contexte de învă are formale. Tineretului şi Sportului. socio-emo ionale. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educa ională a elevului. (2) Portofoliul educa ional este elementul central al evaluării învă ării. Tineretului şi Sportului. Sec iunea a 2-a Structura şi caracteristicile evaluărilor Art. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părin ilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educa ional al elevului. 65. Art. şi limba maternă. c) o probă de evaluare a competen elor de utilizare a calculatorului – probă practică. şi foaia matricolă. b) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor la matematică şi ştiin e – probă scrisă. (4) La finalul clasei a VI-a. (5) La finalul clasei a IX-a. se realizează o evaluare na ională obligatorie a tuturor elevilor. d) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor civice şi sociale – probă orală. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învă are se comunică părin ilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educa ional al elevului. Evaluarea se face prin următoarele probe: a) o probă transdisciplinară de evaluare a competen elor de comunicare în limba română. precum şi a dezvoltării capacită ilor şi atitudinilor de învă are. matematică şi ştiin e. organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare. Cercetării. . cadrul didactic responsabil întocmeşte. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. nonformale şi informale. a limbajului şi a comunicării. (2) La finalul clasei a II-a. o evaluare la nivel na ional a competen elor fundamentale dobândite în ciclul primar. în mod obligatoriu. limba maternă şi într-o limbă de circula ie interna ională – probă scrisă. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. toate şcolile. în diferite contexte. Tineretului şi Sportului. pentru diagnoza sistemului de învă ământ la nivel primar. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I. în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Art. Cercetării. Cercetării. de educa ie remedială. 63. (3) La finalul clasei a IV-a. cognitive. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj. 64. după modelul testărilor interna ionale. similar testelor interna ionale. Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor. precum şi produse sau rezultate ale acestor activită i. – (1) Absolven ii învă ământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire. iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorită ilor. (6) Rezultatele evaluării na ionale se înscriu în portofoliul educa ional al elevului. organizează şi realizează evaluarea competen elor fundamentale: scris-citit şi matematică. – (1) La finalul clasei pregătitoare. un raport de evaluare a dezvoltării fizice. parte a portofoliului educa ional. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.23 (2) Un elev cu deficien e de învă are beneficiază.

– (1) Absolven ii învă ământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă. (2) La finalul clasei a XII-a/a XIII-a se va sus ine examenul na ional de bacalaureat. în condi iile legii. examene cu recunoaştere interna ională pentru certificarea competen elor lingvistice în limbi străine. portofoliul educa ional al elevului. la începutul clasei a VIII-a. în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă. (3) Absolven ii învă ământului liceal. Art. precum şi dreptul de sus inere a examenului de bacalaureat. în învă ământul postliceal. care le dă dreptul de acces în învă ământul superior. care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces. media de absolvire a învă ământului obligatoriu. E. tineretului şi sportului. în propor ie de 70%. după cum urmează: . (2) În cazul mediilor egale. proba de evaluare a competen elor digitale. care sus in şi promovează examenul na ional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat. Tineretului şi Sportului şi este dată publicită ii. Art. au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. procedurile de organizare ale acesteia. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel pu in egal cu cel al absolven ilor clasei a IX-a. admiterea se va realiza pe baza portofoliului educa ional al elevului. proba de evaluare a competen ei lingvistice la o limbă de circula ie interna ională studiată pe parcursul învă ământului liceal. au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene. (3) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educa iei. Elevii care promovează. – (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură: a) în cazul în care numărul de candida i nu depăşeşte numărul locurilor oferite de liceu. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei. Unită ile de învă ământ liceal care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obliga ia de a anun a public disciplina sau disciplinele la care se sus ine proba. pe parcursul învă ământului preuniversitar. precum şi media la probele de la evaluarea na ională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în propor ie de 30% nota ob inută la proba de admitere stabilită de liceu. admiterea se face luând în calcul. la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei. cercetării. 66. pentru fiecare genera ie. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă corespunzător Cadrului European Comun de Referin ă pentru Limbi. 67. Elevii care promovează. examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competen elor digitale. proba de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă. parte a portofoliului educa ional. diferen ierea se face pe baza portofoliului educa ional al elevului. precum şi modul de utilizare a portofoliului educa ional până. b) în cazul în care numărul de candida i este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu. tineretului şi sportului. programele. pe parcursul învă ământului preuniversitar.24 (2) Continuarea studiilor din învă ământul gimnazial în învă ământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. cel mai târziu. (4) Examenul na ional de bacalaureat constă în sus inerea următoarelor probe: A. C. cercetării. D. (4) Proba suplimentară de admitere se va sus ine la cel mult două discipline. pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. probe scrise de evaluare a competen elor formate pe durata învă ământului liceal. B. cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. proba de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba română. în condi iile legii. Cercetării.

A. C şi D. (ii). 67 alin. stabilite de Ministerul Educa iei. – (1) Examenul na ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolven ii învă ământului secundar superior. (ii). (ii). 67 alin. care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) au sus inut probele prevăzute la art. Tineretului şi Sportului. Cercetării. calendarul şi modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educa iei. cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. probă practică sau scrisă. (ii). Calendarul. c) două probe scrise. care sus in şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul na ional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. pentru fiecare genera ie. chimie. (7) Absolven ii învă ământului liceal. (4) lit. probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.(4) lit. a notelor ob inute la probele scrise prevăzute la art. (3) Absolven ilor de liceu care au sus inut evaluările prevăzute la art. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii. separat de examenul de bacalaureat. pentru profilul real din filiera teoretică: (i). (5) Con inuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educa iei. după cum urmează: 1. b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele. absolven ii învă ământului liceal pot sus ine un examen de certificare a calificării. 4. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condi ionată de promovarea examenului de bacalaureat. E şi au ob inut cel pu in nota 5 la fiecare dintre acestea. C şi D. geografie sau istorie. Con inutul. rezultatele la evaluările sus inute conform prevederilor .probă transdisciplinară din ştiin e: fizică. profiluri. specifică profilului sau specializării. liceal. calculată cu două zecimale exacte. (6) Pentru anumite filiere. c) au ob inut media aritmetică. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii. Art. pentru fiecare genera ie. precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educa iei. în condi iile legii. (4) lit. 68. b) au sus inut probele scrise prevăzute la art. E cel pu in egală cu 6. pot fi recunoscute în sesiunile următoare.25 a) probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele. profilurile şi specializările. absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. pentru filiera tehnologică: (i). informatică. (2) În urma promovării examenului na ional de bacalaureat. (4) lit. care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale. 67 alin. li se eliberează certificate care atestă nivelul de competen ă lingvistică. 2. specializări sau calificări. probă disciplinară specifică profilului. Cercetării. matematică. la cerere. respectiv nivelul de competen ă digitală. B. pentru filiera voca ională: (i). probă transdisciplinară din ştiin e socio-umane. Eliberarea acestor certificate nu este condi ionată de promovarea probelor scrise prevăzute la art. la începutul ultimei clase de liceu. (4) lit. probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire. Cercetării. 67 alin. E. B. metodologia. diferen iate. profilurile şi specializările. A. 3. Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii elevilor la începutul primei clase de liceu. (4) În cazul nepromovării examenului na ional de bacalaureat. biologie. după caz. 67 alin. pentru profilul umanist din filiera teoretică: (i). Cercetării.

se sus in după încheierea anului şcolar. respectiv a Consiliului Na ional al Elevilor sau a altor asocia ii reprezentative ale elevilor şi prin consultarea obligatorie a reprezentan ilor beneficiarilor secundari şi ter iari. În baza acestui statut. E. împreună cu Consiliul Na ional al Elevilor şi cu organiza iile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative. (4) lit. – (1) Învă ământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. pe parcursul semestrului al II-lea. Tineretului şi Sportului. (5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului na ional de bacalaureat. (6) Candida ii proveni i din învă ământul preuniversitar pot sus ine examenul na ional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării. C şi D. (7) Evaluările prevăzute la art. CAPITOLUL VI RESURSA UMANĂ Sec iunea 1 Beneficiarii educa iei Art. Art. (10) Comisia prevăzută la alin. prevăzute la art. B. Cercetării. (8) Probele scrise la examenul na ional de bacalaureat. fiecare unitate de învă ământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. în timpul anului şcolar. (4) lit. a reprezentan ilor mediului de afaceri. respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părin ilor. preşcolarii şi elevii. E care au fost promovate cu cel pu in nota 5. C şi D se organizează şi se desfăşoară la nivelul unită ii de învă ământ. în fa a unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentan ilor beneficiarilor primari. Cercetării. Tineretului şi Sportului. în condi iile stabilite prin metodologie specifică. 67 alin. care se aprobă prin ordin al ministrului Educa iei. (2) Ministerul Educa iei. elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor. B. a autorită ilor administra iei publice locale şi a societă ii civile. numit prin ordin al ministrului Educa iei. 67 alin. (4) lit. având gradul didactic I şi performan e profesionale deosebite. . Cercetării. fără taxă. Tineretului şi Sportului dintre cadrele didactice universitare de predare. (9) Comisia prevăzută la alin. în fa a unei comisii prezidate de directorul unită ii de învă ământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general. 67 alin. (4) lit. dintr-o unitate de învă ământ situată în alt jude decât cel în care se află unitatea de învă ământ din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. A. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unită i de învă ământ decât cele din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. 67 alin. (11) Rezultatele examenului na ional de bacalaureat sunt publice.26 art. (3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari ter iari ai învă ământului preuniversitar. Tineretului şi Sportului. (8) este condusă de un preşedinte. 70. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condi ionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educa iei. de cel mult două ori. ale preşcolarilor şi ale elevilor. Cercetării. – (1) Beneficiarii primari ai învă ământului preuniversitar sunt antepreşcolarii. respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. (2) Beneficiarii secundari ai învă ământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor. A. având titlul ştiin ific de doctor sau de un cadru didactic din învă ământul liceal. 69.

naval şi subteran. feroviar sau naval intern. Tineretului şi Sportului.27 Art. în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activită ilor şcolare. în tabere şcolare. Cercetării. Art. Cercetării. a burselor de studiu şi a celor de ajutor social. pe semestru. (4) Elevii şi cursan ii străini din învă ământul preuniversitar pot beneficia de burse. precum şi cei institu ionaliza i beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto. în palate ale copiilor. – (1) Elevii de la cursurile de zi din învă ământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performan ă. (6) De prevederile prezentului articol beneficiază şi elevii din învă ământul privat acreditat. (3) Autorizarea sanitară necesară func ionării unită ilor de învă ământ public se ob ine fără taxe. la concerte. – (1) Elevii din învă ământul de stat şi particular beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local. (2) Ca măsură de protec ie specială. Art. în cluburi. se asigură decontarea sumei reprezentând contravaloarea a 8 călătorii dus-întors. turistice şi de agrement sau în alte unită i acreditate în acest sens. pe bază de abonament. de merit. precum şi pentru transportul intern auto. 71. în baze sportive. preşcolarii şi elevii din învă ământul preuniversitar au drepturi egale la educa ie. de operă. (4) Pentru distan e mai mari de 50 km. controlul şi competen ele unită ilor care oferă educa ie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. (3) Elevilor care nu pot fi şcolariza i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educa iei. 72. – (1) Antepreşcolarii. de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice. respectiv a consiliului jude ean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. pe baza unei metodologii comune a Ministerului Educa iei. (3) Organizarea. Criteriile specifice de acordare a burselor de performan ă. în consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. Cercetării. Art. Tineretului şi Sportului. se stabilesc anual. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătă ii. psihologice şi logopedice şcolare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat. Tineretului şi Sportului. de burse de merit. în limita a 50 km. potrivit prevederilor legale. acreditarea. de suprafa ă. prin unită ile de învă ământ la care sunt şcolariza i. . prin activită i extraşcolare organizate de Ministerul Educa iei. Cercetării. psihologică şi logopedică gratuită. 73. (2) Activită ile extraşcolare sunt realizate în cadrul unită ilor de învă ământ preuniversitar. preşcolarii şi elevii din unită ile şcolare publice şi particulare autorizate/acreditate beneficiază de asisten ă medicală. în cabinete medicale. 74. pe tot parcursul anului calendaristic. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educa iei. feroviar şi naval. elevii cu cerin e educa ionale speciale. la spectacole de teatru. de burse de studiu şi de burse de ajutor social. (2) La începutul fiecărui ciclu de învă ământ preuniversitar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor. (5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. – (1) Antepreşcolarii.

Art. respectiv a preşcolarilor sau a elevilor. – (1) Personalul din învă ământul preuniversitar este format din personal didactic. la nivelul fiecărei unită i de învă ământ. 76. (3) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului. Tineretului şi Sportului şi este particularizat. şcolariza i într-o altă localitate decât aceea de domiciliu. 75. personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. prin decizia consiliului de administra ie. de către autorită ile administra iei publice locale din localitatea de domiciliu. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. . pe perioada învă ământului obligatoriu. al societă ilor de binefacere. dacă servesc politicii educa ionale a sistemului na ional de învă ământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legisla iei în vigoare. – (1) În situa ii justificate. de masă şi de internat. în conformitate cu legea. Art. (4) Aplicarea contraven iei prevăzute la alin. Tineretului şi Sportului. în momentul înscrierii antepreşcolarilor. după caz. în care sunt înscrise drepturile şi obliga iile reciproce ale păr ilor. Tineretului şi Sportului. cu sprijinul operatorilor economici. precum şi al altor persoane juridice sau fizice. – (1) Unită ile de învă ământ încheie cu părin ii. – Unită ile de învă ământ pot primi dona ii din ară şi din străinătate. (2) În învă ământul preuniversitar poate func iona personal didactic asociat. aprobată prin ordin al ministrului educa iei. Contractul educa ional . în Registrul Unic Matricol. 77. un contract educa ional. Banii astfel ob inu i vor fi utiliza i exclusiv în folosul unită ii de învă ământ respective.28 (7) Elevii etnici români din afara grani elor ării. servicii de transport. cu modificările şi completările ulterioare. tineretului şi sportului. (3) se face de primărie. 53/2003 Codul muncii. Modalitatea de subven ionare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Art. elevilor din învă ământul primar şi gimnazial. Cercetării. ini iată de Ministerul Educa iei. Art. în conformitate cu prevederile metodologiei specifice.tip este aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. 78. Cercetării. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. Cercetării. la sesizarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. al colectivită ilor locale. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit constituie contraven ie şi se sanc ionează cu amendă cuprinsă între 1 şi 5 salarii medii nete pe economie. – Func iile didactice pe tipuri şi forme de învă ământ. (2) Statul subven ionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii provenind din mediul rural şi din grupuri socio-economice dezavantajate. Sec iunea a 2-a Personalul din învă ământul preuniversitar Art. (5). (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. bursieri ai statului român. cercetării. precum şi condi iile pentru ocuparea acestora se stabilesc în conformitate cu dispozi iile prezentei legi. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educa ional-tip de către unitatea de învă ământ este sanc ionată de Ministerul Educa iei. li se asigură. 79.

cu aprobarea consiliului de administra ie. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. recompensarea. (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unită ile de învă ământ de stat se face şi în func ie de performan ele profesionale. Tineretului şi Sportului. precum şi salarizarea personalului didactic din unită ile de învă ământ privat se stabilesc prin negociere dintre conducerea persoanei juridice finan atoare şi persoana în cauză. cu avizul consiliului de administra ie al unită ii şcolare. (6) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjunc i. posturile se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică. – Hotărârile privind angajarea. din care se premiază excelen a didactică. Directorul unită ii de învă ământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administra ie. 83. – (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învă ământ sunt coordonate de director. (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii. Tineretului şi Sportului. 82. 81. Rezultatele auditului se aduc la cunoştin a celor în cauză. (4) Metodologia de acordare a grada iei de merit şi a implementării programului na ional de stimulare a excelen ei didactice se elaborează de Ministerul Educa iei. (3) Angajarea personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unită ii. – (1) La nivelul fiecărei unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activită ii personalului didactic şi didactic auxiliar. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condi iile prevăzute de legisla ia în vigoare. Cercetării. conform unei metodologii . (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administra ie privind acordarea calificativului anual şi a grada iei de merit. conform legii. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. Art. Cercetării. Art. Angajatorul este unitatea de învă ământ. Art. . Cercetării. evaluarea. motivarea. finan at din propriul buget. 80.29 Art. (7) Inspectoratele şcolare jude ene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. la propunerea directorului. Tineretului şi Sportului. răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către consiliul de administra ie. – (1) În învă ământul preuniversitar public şi privat. Cercetării. conform legii. (2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. Cercetării. consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi Ministerului Educa iei.cadru elaborate de Ministerul Educa iei. cu aprobarea consiliului de administra ie. Tineretului şi Sportului dezvoltă programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. Tineretului şi Sportului. (3) Ministerul Educa iei.

– (1) Ministerul Educa iei. . m) coordonează. d) avizează structura re elei învă ământului preuniversitar şi înaintează Guvernului. conform legii. monitorizează şi evaluează politicile educa ionale na ionale. pe baza unor norme interne. j) asigură cadrul organizatoric pentru selec ionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite. Tineretului şi Sportului exercită. p) elaborează. g) aprobă. în domeniul învă ământului preuniversitar. ca organ de specialitate al administra iei publice centrale. (2) Ministerul Educa iei. în lei şi în valută. k) asigură şcolarizarea specializată şi asisten a psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale. f) evaluează şi aprobă manualele şcolare şi asigură finan area conform legii. r) stabileşte structura anului şcolar. elaborează şi implementează politica na ională în domeniul învă ământului preuniversitar. încasează taxe. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă şi de execu ie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educa iei. spre aprobare. n) elaborează politicile na ionale în domeniul resurselor umane. Cercetării. regulamentele de organizare şi de func ionare a unită ilor subordonate şi a unită ilor conexe. a diplomelor. c) coordonează şi controlează sistemul na ional de învă ământ. cifrele de şcolarizare. e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul na ional şi sistemul na ional de evaluare. l) analizează modul în care se asigură protec ia socială în învă ământ şi propune măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorită ilor administra iei publice locale abilitate. ale operatorilor economici. respectiv al municipiului Bucureşti. Cercetării. pe baza propunerilor unită ilor de învă ământ. conform legii. având în vedere recomandările studiilor de prognoză. următoarele atribu ii: a) elaborează. s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educa ionale na ionale. aplică. i) asigură omologarea mijloacelor de învă ământ. precum şi a Bibliotecii Şcolare Virtuale. a certificatelor şi a titlurilor ştiin ifice eliberate în străinătate. strategia colaborării cu alte state şi cu organismele interna ionale specializate în domeniul învă ământului. o) răspunde de evaluarea sistemului na ional de învă ământ pe baza standardelor na ionale. h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învă ământului. avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare jude ene. Cercetării. Ministerul Educa iei. ale autorită ilor administra iei publice locale. Tineretului şi Sportului.30 CAPITOLUL VII CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂ ILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. formării profesionale şi al cercetării ştiin ifice. t) construieşte şi asigură func ionarea optimă a Platformei Şcolare de e-learning. 84. monitorizează şi controlează perfec ionarea şi formarea ini ială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes na ional. b) monitorizează activitatea de evaluare externă. q) stabileşte modalită ile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor. împreună cu alte ministere interesate. centralizate. asigură şi supraveghează respectarea acestora. pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii.

respectiv al municipiului Bucureşti. Cercetării. şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învă ământului obligatoriu. Tineretului şi Sportului pe aria jude ului. după consultarea unită ilor de învă ământ. d) asigură. Acest raport se face public. c) controlează. următoarele atribu ii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educa iei. Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului cu personalitate juridică având. respectiv municipiului Bucureşti. împreună cu autorită ile administra iei publice locale. . b) controlează aplicarea legisla iei şi monitorizează calitatea activită ilor de predare-învă are şi respectarea standardelor na ionale/indicatorilor de performan ă prin inspec ia şcolară. l) acordă consiliere şi asisten ă unită ilor şi institu iilor de învă ământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul jude ului. propusă de autorită ile administra iei publice locale. jude ean şi local. raportul privind starea învă ământului preuniversitar în România. Tineretului şi Sportului propune Guvernului înfiin area de agen ii. i) prezintă un raport anual privind starea învă ământului pe teritoriul jude ului. precum şi a proiectelor derulate de unită ile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educa iei şi tineretului. cu documentele strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional. j) aprobă. în principal. Cercetării. o) înaintează spre aprobare Ministerului Educa iei. învă ământ primar şi gimnazial. (3) În realizarea atribu iilor sale. n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unită ile de învă ământ. precum şi întreaga bază de date a educa iei. Tineretului şi Sportului la nivel jude ean. Tineretului şi Sportului. respectiv al municipiului Bucureşti. Cercetării. monitorizează şi evaluează calitatea managementului unită ilor şi institu iilor de învă ământ. g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administra iei publice locale şi unită ile de învă ământ. organizează şi finan ează comisii şi consilii na ionale. w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unită ile de învă ământ. m) monitorizează activită ile de constituire. în fa a Parlamentului. respectiv al municipiului Bucureşti. la propunerea consiliului local sau a consiliilor jude ene înfiin area unită ilor pentru educa ie timpurie. Tineretului şi Sportului înfiin ează. evaluările na ionale şi concursurile şcolare la nivelul unită ilor de învă ământ din jude . Organizarea şi func ionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. Art. De asemenea. Cercetării. respectiv al municipiului Bucureşti.31 u) elaborează norme specifice pentru construc iile şcolare şi pentru dotarea acestora. v) dă publicită ii şi prezintă anual. k) aplică politicile educa ionale na ionale la nivel jude ean. în conformitate cu politica educa ională. Tineretului şi Sportului re eaua şcolară din raza lor teritorială. f) monitorizează implementarea programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. 85. Tineretului şi Sportului din aria jude ului/ municipiului Bucureşti. p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. e) coordonează admiterea în licee. a operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesa i. Cercetării. Cercetării. Cercetării. h) coordonează şi controlează activită ile unită ilor conexe ale Ministerului Educa iei. – (1) Inspectoratele şcolare jude ene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educa iei. Ministerul Educa iei. Cercetării.

(2) În unită ile de învă ământ care au numai func ia de director. În exercitarea atribu iilor ce le revin. 86. Cercetării. (3) Consiliul de administra ie este organul de conducere al unită ii de învă ământ şi este format. conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. . În unită ile pentru învă ământul general obligatoriu. Func ionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu. Preşedintele de şedin ă este ales pentru o perioadă de cel mult un an. (6) Consiliul de administra ie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar. consiliul de administra ie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local. La şedin ele consiliului de administra ie participă reprezentan ii sindicatelor din unitatea de învă ământ şi un reprezentant al elevilor. cu consultarea grupului parlamentar al minorită ilor na ionale. (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveni i din medii socio-economice dezavantajate. Conducerea consiliului de administra ie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. Aceşti inspectori şcolari sunt numi i respectând procedurile prezentei legi. Directorul adjunct este membru de drept al consiliului de administra ie în cota de 50% a cadrelor didactice din unitatea de învă ământ respectivă. de directori adjunc i. (4) După constituirea consiliului de administra ie. consiliile de administra ie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părin i. consiliul de administra ie este format din 13 membri. Sec iunea a 2-a Conducerea unită ilor de învă ământ Art. (2) Structura inspectoratelor şcolare jude ene. conduce şedin ele consiliului de administra ie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă. ajuta i. în procente egale de câte 25% fiecare. iar în unită ile de învă ământ care au şi func ia de director adjunct. după caz. Cercetării. (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administra ie şi un consiliu consultativ. prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorită ii. Cercetării. din: 50% membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii. (4) În structura inspectoratelor şcolare din jude ele cu învă ământ şi în limbile minorită ilor na ionale. Metodologia-cadru de organizare şi de func ionare a consiliului de administra ie este stabilită prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. în învă ământul public. aleşi de către consiliul reprezentativ al părin ilor. elaborat şi aprobat de consiliul de administra ie. – (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administra ie şi de directori. (5) În învă ământul particular şi confesional.32 q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. Directorul este membru de drept al consiliului de administra ie. Tineretului şi Sportului. membrii acestuia aleg un preşedinte de şedin ă din rândul cadrelor didactice. Tineretului şi Sportului. sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învă ământ. în componen a consiliului de administra ie sunt incluşi reprezentan i ai fondatorilor. de etnie rromă. 50% reprezentan i ai părin ilor şi ai consiliului local. cu statut de observatori. respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. (7) Consiliul de administra ie are următoarele atribu ii principale: a) adoptă proiectul de buget şi avizează execu ia bugetară la nivelul unită ii de învă ământ. consiliul de administra ie este format din 9 membri. la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. respectiv autorită ile administra iei publice locale şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă.

87. Tineretului şi Sportului. c) aprobă curriculumul la decizia şcolii. În aceste cazuri. Cercetării. evaluarea periodică. g) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de către consiliul de administra ie. directorul are obliga ia cunoaşterii limbii respective. d) propune spre aprobare consiliului de administra ie regulamentul de organizare şi func ionare al unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului. alături de director. h) realizează evaluarea performan elor profesionale ale cadrelor didactice. Art. k) aprobă orarul unită ii de învă ământ. – (1) Directorul exercită conducerea executivă a unită ii de învă ământ. j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor. Membrii consiliului de administra ie care se află în conflict de interese nu participă la vot. conform legii. motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învă ământ. c) îşi asumă. ale cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ. i) sanc ionează abaterile disciplinare.33 b) aprobă planul de dezvoltare institu ională elaborat de directorul unită ii de învă ământ. angajarea. Raportul este prezentat în fa a comitetului de părin i şi este adus la cunoştin a autorită ilor administra iei publice locale şi a inspectoratului şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti. conform legii. i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. l) îşi asumă răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ. răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ pe care o conduce. m) îndeplineşte orice alte atribu ii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului Educa iei. anual. la propunerea consiliului profesoral. unul dintre directori are obliga ia cunoaşterii limbii respective. f) răspunde de selec ia. Cercetării. un raport asupra calită ii educa iei în unitatea sau în institu ia pe care o conduce. . h) prezintă. În cazul unită ilor de învă ământ cu sec ii de predare în limbile minorită ilor na ionale. cu consultarea grupului parlamentar al minorită ilor na ionale. formarea. numirea directorului se face cu consultarea organiza iei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau. g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea consiliului profesoral. (2) Directorul unită ii de învă ământ public are următoarele atribu ii: a) este reprezentantul legal al unită ii de învă ământ şi realizează conducerea executivă a acesteia. etice sau profesionale ale cadrelor didactice. e) propune spre aprobare consiliului de administra ie proiectul de buget şi raportul de execu ie bugetară. În cazul unită ilor de învă ământ cu predare integrală în limbile minorită ilor na ionale. (8) Hotărârile consiliului de administra ie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezen i. precum şi schema de personal nedidactic. dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară. f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar. e) organizează concursul de ocupare a func iilor de director şi de director adjunct. d) stabileşte pozi ia şcolii în rela iile cu ter i. alături de consiliul de administra ie. b) este ordonatorul de credite al unită ii de învă ământ. respectiv ale Ministerului Educa iei.

Centrul Na ional de Instruire Diferen iată şi Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar. şi reprezentan i ai structurilor asociative ale părin ilor şi. la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.34 (3) Structurile şi func iile de conducere ale unită ilor de învă ământ particular şi confesional. cu hotărârile consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi func ionare a acesteia. Sec iunea a 3-a Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar Art. pentru slabe performan e sau pentru încălcări ale eticii profesionale. g) propune consiliului de administra ie ini ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice. Structura şi atribu iile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului Educa iei. (5) Finan area Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională se asigură de la bugetul consiliului jude ean. h) propune consiliului de administra ie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice. coordonată metodologic de inspectoratul şcolar jude ean. precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi func ionare a acestora. la nivel jude ean/al municipiului Bucureşti. (2) Atribu iile consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic. în concordan ă cu prevederile legale. în strictă conformitate cu responsabilită ile şi atribu iile conferite de lege. (3) În fiecare jude şi în municipiul Bucureşti func ionează Casa Corpului Didactic. după caz. – (1) Consiliul profesoral al unită ii de învă ământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică. denumită în continuare CCD. este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. i) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administra ie. monitorizează şi evaluează. c) propune consiliului de administra ie măsuri de optimizare a procesului didactic. Tineretului şi Sportului. (2) Organizarea. Centrul Jude ean de Resurse şi Asisten ă Educa ională. Cercetării. reprezentan i ai consiliului elevilor. fără drept de vot. (4) Directorul unită ii de învă ământ particular şi confesional exercită conducerea executivă. subordonată inspectoratului şcolar jude ean. (4) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională este o institu ie specializată a învă ământului preuniversitar. 88. j) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de consiliul de administra ie. (6) Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională organizează. f) aprobă sanc ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor. b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia. respectiv al municipiului Bucureşti. e) propune consiliului de administra ie premierea şi acordarea titlului de „profesorul anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră. – (1) Institu iile şi unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar sunt: casele corpului didactic. respectiv de la bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. după caz. modul de constituire. 89. Art. respectiv al municipiului Bucureşti. coordonează metodologic. Cercetării. (3) La şedin ele consiliului profesoral participă. d) propune consiliului de administra ie curriculumul la dispozi ia şcolii. Tineretului şi Sportului. atribu iile. următoarele activită i şi servicii educa ionale: . managementul şi finan area institu iilor conexe intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei. centrele atestate de formare continuă în limbile minorită ilor na ionale. cu personalitate juridică.

furnizate prin centrele jude ene şi prin cabinetele de asisten ă psihopedagogică/psihologică. Tineretului şi Sportului. respectiv al municipiului Bucureşti/sectoarelor municipiului Bucureşti. ca unită i de învă ământ pentru activită i extraşcolare. organizarea şi func ionarea Unită ii pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului Educa iei. e) servicii de consultan ă pentru educa ie incluzivă. CAPITOLUL VIII FINAN AREA ŞI BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂ ĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. (2) Angajatorul are obliga ia legală de a-şi informa angaja ii asupra reglementărilor în vigoare. par ial sau integral. Tineretului şi Sportului. particular acreditat sau autorizat provizoriu. 92. 90. furnizate de centrele şcolare de educa ie incluzivă. la dreptul de concediu pentru creşterea copilului. Statul asigură finan area de bază şi pentru învă ământul liceal şi postliceal public. – (1) Cupoanele de creşă prevăzute la art. furnizate de mediatorii şcolari. Cercetării. Art. (2) Palatul Na ional al Copiilor din Bucureşti. de orientare şcolară şi profesională. Cercetării. Tineretului şi Sportului. b) servicii de terapii logopedice. .35 a) servicii de asisten ă psihopedagogică/psihologică. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene. (6) se acordă de la bugetul de stat. Tineretului şi Sportului. (8) Centrul Na ional de Instruire Diferen iată se organizează şi func ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. după metodologia elaborată de Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Finan area se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar. Angajatorul are obliga ia legală de a intermedia acordarea cupoanelor de creşă pentru angaja ii care le solicită şi care renun ă. 26 alin. (9) Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educa iei. precum şi confesional. în condi iile legii. (2) În învă ământul preuniversitar privat. structura. d) servicii de mediere şcolară. (3) Organizarea şi competen ele unită ilor de învă ământ pentru activită i extraşcolare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administra ie al fiecărei institu ii sau unită i de învă ământ. 91. – (1) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi pentru to i elevii din învă ământul obligatoriu de stat. Cercetării. Cercetării. c) servicii de evaluare. Atribu iile. (7) Structura. organizarea şi func ionarea Centrului Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. subordonat Ministerului Educa iei. precum şi palatele copiilor din jude e. aflate în subordinea inspectoratelor şcolare jude ene au şi rol metodologic pentru activită ile extraşcolare. Tineretului şi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. – (1) În învă ământul preuniversitar func ionează şi palatele şi cluburile copiilor. Art. furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Cercetării.

(5) Cuponul de creşă are o valoare egală cu costul standard per antepreşcolar. (3) Consiliile locale şi consiliul jude ean. între inere curentă şi cheltuieli cu perfec ionarea profesională. particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse. de către Ministerul Educa iei. precum şi cu sindicatele reprezentative. (8) Pentru aplicarea prevederilor prezentului articol. Tineretului şi Sportului. în cazul învă ământului preşcolar. potrivit legii. precum şi din alte surse. cu excep ia celor care se suportă din bugetul Ministerului Educa iei. – (1) Finan area de bază formată din costul standard per elev/preşcolar la care se adaugă coeficien ii de corec ie. se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Cercetării. (2) Principiile finan ării învă ământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparen a fundamentării şi alocării fondurilor. structuri asociative reprezentative ale autorită ilor administra iei publice locale. stabili i prin hotărâre a Guvernului. finan area complementară şi finan area suplimentară. – (1) Ministerul Educa iei. Art. pe baza livretului de familie. primar şi gimnazial obligatoriu. Cercetării. (9) La data intrării în vigoare a prezentei legi. (7) Valoarea cuponului de creşă este încasată integral de creşa aleasă de părinte. tutorelui sau celui căruia i s-au încredin at copii spre creştere şi educare sau în plasament familial. prin bugetele locale ale unită ilor administrativ-teritoriale de care apar in unită ile de învă ământ preuniversitar public. d) predictibilitatea. cu autorită i locale. Art. materiale şi servicii. e) eficien a utilizării resurselor. manuale şcolare. din fonduri publice. Cercetării. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finan area de bază şi complementară a unită ilor de învă ământ preuniversitar public. Valoarea acestuia este stabilită anual. (6) Părintele are dreptul să aleagă creşa pe care o va frecventa copilul său. 95. c) adecvarea volumului de resurse la obiectivele urmărite. 94. (2) Finan area unită ilor de învă ământ preuniversitar cuprinde finan area de bază. – (1) Finan area învă ământului preuniversitar de stat. (2) Costul standard cuprinde cheltuielile de personal. atât în sistemul de stat. excep ie făcând liceele care se finan ează prin bugetele consiliilor jude ene. unuia dintre părin i sau op ional. se aprobă norme metodologice prin hotărâre a Guvernului.36 (3) Cuponul de creşă se acordă la solicitarea angajatului cu forme legale. cât şi în cel privat. Art. 93. cu asocia ii reprezentative ale părin ilor. asocia ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice. Tineretului şi Sportului. orice prevederi contrare se abrogă. în situa ia în care alege o creşă al cărei cost lunar depăşeşte valoarea cuponului de creşă. b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învă ământ de calitate. dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/acreditare. municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile jude ene/ . respectiv ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (4) Cuponul de creşă se acordă la cerere. Acesta are posibilitatea de a achita diferen a de pre . din sistemul de stat sau privat. Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educa iei şi colaborează cu alte ministere. prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile. (3) Finan area învă ământului preuniversitar particular şi confesional acreditat şi autorizat provizoriu se face din taxe. oraşe. (3) Finan area de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune. potrivit legii.

respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti contribuie la . excep ie făcând liceele care se finan ează prin bugetele consiliilor jude ene. (6) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar unde sunt condi ii de izolare. respectiv bugetele consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (4) Finan area de bază şi finan area complementară se fac pe baza contractului de performan ă încheiat între directorul unită ii de învă ământ preuniversitar şi primarul localită ii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învă ământ. (1). Cercetării. cu excep ia celor care. Achizi ionarea de manuale şcolare se face de unită ile de învă ământ pe baza pre urilor ob inute la licita iile organizate de consiliile jude ene. primar. se efectuează gratuit. gimnazial şi postliceal. Pentru unită ile de învă ământ preuniversitar privat acreditate finan area de bază se asigură conform prevederilor art. h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activită i educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învă ământ. consolidări. Art. oraşe.37 consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (5) Directorul şi consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat. g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salaria ilor din învă ământul preuniversitar. (1). 74 alin. prin bugetele locale ale unită ilor administrativ-teritoriale de care apar in unită ile de învă ământ preuniversitar public. (4) Finan area de bază se asigură pentru toate unită ile de învă ământ preuniversitar publice. cu asisten a tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare. – (1) Finan area complementară se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. în condi iile legii. Cercetării. e) cheltuieli pentru transportul elevilor. se organizează de consiliile jude ene. conform prevederilor art. conform legii. (2) Finan area complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) investi ii. Tineretului şi Sportului pentru premierea unită ilor de învă ământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performan elor şcolare. municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile jude ene. (2) Consiliile locale. b) subven ii pentru internate şi cantine. respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Art. (3) Finan area complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune. potrivit legii. respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice. al căror con inut a fost avizat de Ministerul Educa iei. cu asisten a tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare. (5) Finan area de bază se alocă unită ii de învă ământ în care este înscris elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învă ământ dacă elevul/preşcolarul se transferă sau se reînmatriculează la o altă unitate de învă ământ. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile jude ene. 91 alin. c) cheltuieli pentru evaluarea periodică a elevilor. – (1) Finan area suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educa iei. respectiv cu preşedintele consiliului jude ean/primarul de sector. în cazul liceelor. Tineretului şi Sportului. repara ii capitale. Aceeaşi prevedere se aplică şi pentru unită ile de învă ământ liceal care au în structură niveluri de învă ământ preşcolar. (7) Licita iile pentru manuale şcolare. d) cheltuieli cu bursele elevilor. 97. 96. costul standard per elev şi per preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de dispersare.

Ministerul Educa iei. Consiliul Na ional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative. Art. se utilizează pentru finan area altor cheltuieli ale unită ii de învă ământ. prin bugetul Ministerului Educa iei.38 finan area suplimentară. cu aprobarea consiliului de administra ie. c) performan a elevilor la olimpiadele pe discipline. şcolile vor desemna „Profesorul anului”. Art. inclusiv pentru învă ământul special: a) finan area programelor na ionale ale Ministerului Educa iei. a liceelor şi a CJRAE/Centrul Municipal Bucureşti de Resurse şi de Asisten ă Educa ională. Art. la olimpiadele de crea ie tehnicoştiin ifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului Educa iei. se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin consiliile jude ene. Cercetării. (2) Excedentele anuale rezultate din execu ia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activită ilor finan ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destina ie sau. Tineretului şi Sportului. – (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. a claselor de învă ământ special. respectiv prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Tineretului şi Sportului finan ează anual. „Foarte bun”. „Satisfăcător” şi „Nesatisfacător”. (2) În lansarea competi iilor. în cadrul programelor na ionale aprobate prin hotărâre a Guvernului. „Bun”. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. Art. cât şi cele cu excelen ă în performan ă. sumele necheltuite rămân în contul unită ii de învă ământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor. prin contract managerial. prin programul na ional de stimulare a excelen ei didactice. . se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: „Excelent”. Tineretului şi Sportului se consultă cu asocia iile reprezentative ale părin ilor. sponsorizări sau din alte surse legal constituite. publice sau private. conform legii. Cercetării. acordând granturi unită ilor de învă ământ. în baza unei metodologii proprii. La nivel jude ean şi na ional va fi desemnat „Profesorul anului” pentru fiecare disciplină din planul de învă ământ. Cercetării. ca semn al excelen ei în predare. Şcolile care ob in calificativul „Satisfăcător” sau „Nesatisfacător” se supun monitorizării în vederea corec iei. următoarele competi ii: a) competi ii între şcoli care se bazează pe evaluarea institu ională a fiecărei unită i de învă ământ după două axe majore: incluziune şi performan ă. conform normelor metodologice de finan are a învă ământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educa iei. (3) Finan area unită ilor de învă ământ special. Tineretului şi Sportului. 101. – (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar public pot ob ine venituri proprii din activită i specifice. se asigură următoarele cheltuieli aferente unită ilor de învă ământ preuniversitar. – (1) Ministerul Educa iei. din dona ii. 99. 98. Cercetării. complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administra ie. Cercetării. (2) Veniturile proprii nu diminuează finan area de bază. a elevilor din învă ământul special. se aprobă şi se execută conform legii. aprobate prin hotărâre a Guvernului. b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. – (1) De la bugetul de stat. indiferent de locul de domiciliu al copiilor. Cercetării. de către fiecare unitate de învă ământ preuniversitar. Cercetării. Sunt premiate atât şcolile cu excelen ă în incluziune. asocia iile profesionale reprezentative ale cadrelor didactice. 100. Tineretului şi Sportului. La sfârşitul anului bugetar. Excelen a în predare va fi recompensată financiar. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe.

palatele şi cluburile copiilor şi elevilor. pe bază de hotărâri ale Guvernului. respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti. preşedintele consiliului jude ean. (3) Cluburile sportive şcolare. potrivit legii. d) bursele pentru elevii din Republica Moldova. precum şi olimpiade interna ionale pe obiecte de învă ământ. Tineretului şi Sportului. casele corpului didactic. pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educa iei. . prin finan area complementară. tehnico-aplicative. Tineretului şi Sportului. (5) Consiliul jude ean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare jude ene/ale municipiului Bucureşti. (4) Consiliul jude ean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă. inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări. cu participare na ională şi interna ională. pe obiecte de învă ământ şi pe meserii. respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti monitorizează implementarea noului mecanism de finan are a învă ământului preuniversitar şi asigură asisten ă specializată unită ilor şi institu iilor din învă ământul preuniversitar. cofinan ate de Guvernul României şi de organismele financiare interna ionale. prin hotărâri proprii. c) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare. prin Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar şi prin inspectoratele şcolare jude ene. g) finan area. Art. în condi iile legii. se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educa iei. h) finan area unor programe na ionale de protec ie socială. a simulărilor şi a examenelor na ionale. răspund în solidar cu directorul unită ii de învă ământ de utilizarea fondurilor bugetare. Cercetării. în calitate de ordonatori principali de credite. campionate şi concursuri sportive şcolare. a unor programe anuale sau multianuale de investi ii. în vederea finan ării unită ilor de învă ământ preuniversitar public. de crea ie. constituit prin hotărâre a Guvernului. Cercetării. stabilite prin reglementări specifice.39 b) fondul de rezervă. precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective. Tineretului şi Sportului. (2) Finan area cheltuielilor privind inspectoratele şcolare. ştiin ifice. e) organizarea evaluărilor. precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara grani elor ării. precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finan ate şi de autorită ile locale. de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a institu iilor publice de învă ământ preuniversitar public. concursuri şi festivaluri cultural-artistice. – Constituirea şi alocarea bugetului pentru învă ământul preuniversitar se face după următoarea procedură: Ministerul Educa iei. fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozi ia acestora. 102. (6) Cheltuielile aferente facilită ilor acordate elevilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finan ează prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi din alte surse. pentru implementarea descentralizării. f) perfec ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare. Cercetării. cluburile sportive şcolare. Primarul localită ii. i) finan area privind organizarea de concursuri pentru elevi.

(2) Terenurile şi clădirile unită ilor de educa ie timpurie. precum şi alte unită i din subordinea Ministerului Educa iei. Cercetării. inclusiv celelalte niveluri de învă ământ din cadrul acestora. în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unită ilor şi institu iilor respective şi sunt administrate de acestea. Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. de învă ământ preşcolar. prefecturi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie. internate. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. jude ene şi. respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. unită ile de învă ământ special publice. biblioteci.40 Sec iunea a 2-a Baza materială a învă ământului preuniversitar public Art. ateliere şcolare. Celelalte componente ale bazei materiale a unită ilor de învă ământ special publice. precum şi orice alt obiect de patrimoniu destinat procesului de învă ământ şi salaria ilor din învă ământul preuniversitar. cu consiliile jude ene/locale. fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educa iei. . precum şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate procesului de învă ământ preuniversitar. Cercetării. (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare jude ene. Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere. prin consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ respective. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea liceele situate în comune. servicii publice descentralizate/deconcentrate. terenuri agricole. cu institu ii de învă ământ superior. dotări şi echipamente. după caz. 103. şi sunt în administrarea consiliului jude ean. cămine. precum şi ale centrelor jude ene de resurse şi asisten ă educa ională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie ale acestora. Art. prin inspectoratele şcolare jude ene şi prin consiliile de administra ie ale acestor unită i. palate şi cluburi ale copiilor. – (1) Baza materială a învă ământului preuniversitar public constă în întreg activul patrimonial al Ministerului Educa iei. actele de schimbare a destina iei bazei materiale sunt nule de drept. (5) Schimbarea destina iei bazei materiale a institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar public se poate face de către autorită ile administra iei publice locale. înfiin ate de stat. cercetării. Cercetării. primării. Tineretului şi Sportului. Art. ferme didactice. baze cultural-sportive şi de odihnă. în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ preuniversitar public. 104. liceele situate în oraşe. centrele recreative şi de divertisment. Palatul Na ional al Copiilor. casele corpului didactic. cantine. În caz contrar. tineretului şi sportului. ale căror cheltuieli curente şi de capital se finan ează de la bugetul de stat. – Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apar inând Ministerului Educa iei. iar fapta constituie infrac iune şi se pedepseşte conform legii penale. în registrul de inscrip iuni şi transcrip iuni. al institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar existent la data intrării în vigoare a prezentei legi. 105. – (1) Pentru îndeplinirea atribu iilor sale. municipii sau municipii reşedin ă de jude . în căr ile funciare sau în căr ile de publicitate funciară. ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor. precum şi asupra bunurilor apar inând consiliilor locale. fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. se face. centrele jude ene de resurse şi asisten ă educa ională fac parte din domeniul public jude ean. Tineretului şi Sportului sau institu iilor şi unită ilor de învă ământ şi cercetare ştiin ifică din sistemul învă ământului public. sta iuni didactice şi de cercetare. Cercetării. Tineretului şi Sportului. inclusiv celelalte niveluri de învă ământ din cadrul acestora. conform legisla iei în vigoare. numai cu avizul conform al ministrului educa iei. centrul na ional de excelen ă. ale cluburilor sportive şcolare. cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. şcolile primare şi gimnaziale.

pot organiza filiale pe teritoriul României. Art. academii de studii. 107. recunoscute legal. TITLUL III ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR CAPITOLUL I DISPOZI II GENERALE Art.41 organiza ii ale partenerilor sociali reprezentative. Aceste institu ii au personalitate juridică. prin consultare şi în baza unei rela ii directe de colaborare. sunt recunoscute de stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. recunoscute ca atare de statul de origine. organizarea şi func ionarea învă ământului superior din România. Art. emise în România de către institu ii de învă ământ superior acreditate. – (1) Prezentul titlu reglementează structura. – (1) Învă ământul superior se poate organiza doar în institu ii de învă ământ superior care au ob inut autorizarea de func ionare provizorie sau acreditarea. singure sau în parteneriat cu institu ii de învă ământ superior acreditate din România. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate. acreditarea şi asigurarea calită ii programelor de studii. prin conven ie sau prin alte forme. în statul de origine. trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România. institute. cât şi în statele respective. (5) Ministerul Educa iei. în vederea asigurării calită ii procesului de învă ământ. (3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educa ie şi formare profesională. – (1) Sistemul na ional de învă ământ superior include toate institu iile de învă ământ superior acreditate sau autorizate provizoriu. 8 alin. (2) Institu iile de învă ământ superior din străinătate. 108. cu organiza ii ale partenerilor sociali. În func ie de natura patrimoniului. şcoli de studii superioare şi altele asemenea. prin contract. potrivit legii.(1). institu iile şi unită ile de învă ământ asigură transparen a ac iunilor şi activită ilor desfăşurate şi pun la dispozi ia celor interesa i informa iile de interes public. (2) Actele de finalizare a studiilor. numai cu respectarea legisla iei în vigoare cu privire la autorizarea. func iile. cu serviciile publice descentralizate/deconcentrate. Tineretului şi Sportului. (3) Institu iile de învă ământ superior româneşti pot organiza. Art. în România sau în alte state. conform prevederilor art. (2) Unită ile de învă ământ colaborează cu consiliile jude ene/locale. precum şi cu alte organiza ii ale societă ii civile. (4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de colaborare. au caracter nonprofit şi sunt apolitice. Cercetării. 109. ca atare. (3) Institu iile de învă ământ superior pot fi de stat. particulare sau confesionale. – Misiunea învă ământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: . programe de studii comune cu institu ii de învă ământ superior din străinătate. (2) Învă ământul superior este organizat în universită i. se clasifică în publice şi private. 106.

sex. cu excep ia măsurilor afirmative prevăzute de lege. e) principiul echită ii. şi au obliga ia să îl comunice tuturor celor interesa i. al literelor. religii şi doctrine politice. care este decis de Senatul universitar potrivit legii. na ionalitate. 14 şi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice interna ionale şi în conformitate cu prevederile legale. a cadrelor didactice şi a cercetătorilor. precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. (3) Institu iile de învă ământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor. dezvoltare. 112. 110. i) principiul independen ei de ideologii. etnie. învă ământul este cu taxă. (2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale şi nu pot fi emise decât de institu iile acreditate. – (1) În institu iile de învă ământ superior publice. a inser iei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competen ă a mediului socio-economic. Art. sanc iuni. Ministerul Educa iei. 111. De asemenea. prin crea ie individuală şi colectivă. 113. b) principiul libertă ii academice. şi cu taxă. învă ământul este gratuit. Cercetării. Cercetării. să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învă ământului superior şi să aplice. f) principiul eficien ei manageriale şi financiare. k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor. Nerespectarea acestei prevederi constituie infrac iunea de fals material în înscrisuri oficiale şi se pedepseşte conform legii penale. Art. h) principiul respectării drepturilor şi libertă ilor studen ilor şi ale personalului academic. inovare şi transfer tehnologic. l) principiul centrării educa iei pe student. orientare politică sau religioasă. orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare. (3) În învă ământul superior există şi pot fi organizate facultă i de teologie. Tineretului şi Sportului exercită un control a posteriori împreună cu autorită ile abilitate asupra actelor prin care institu iile de învă ământ superior . prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. origine socială. (2) În învă ământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă. – (1) Calificările dobândite de absolven ii programelor de studii sunt atestate prin diplome. în scopul dezvoltării personale. Art. al ştiin elor inginereşti. – (1) Sistemul na ional de învă ământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare. c) principiul răspunderii publice. – Ministerul Educa iei. al artelor.42 a) formare ini ială şi continuă la nivel universitar. Art. În acest din urmă caz trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Tineretului şi Sportului este autoritate publică şi este abilitat să urmărească. prin asigurarea performan elor şi dezvoltării fizice şi sportive. d) principiul asigurării calită ii. dacă este cazul. g) principiul transparen ei. pentru programele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. (2) În institu iile de învă ământ superior privat. b) cercetare ştiin ifică. în conformitate cu prevederile art. pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern. j) principiul libertă ii de mobilitate na ională şi interna ională a studen ilor. în domeniul ştiin elor.

(2) Institu iile de învă ământ superior publice şi private se înfiin ează prin lege. Art. – (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin lege. modul de constituire. (5) În institu iile de învă ământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea temelor. Art. (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condi ia asumării răspunderii publice. Ministerul Educa iei. Art. – (1) Răspunderea publică obligă orice institu ie de învă ământ superior de stat sau particulară: a) să respecte legisla ia în vigoare. d) să asigure eficien a managerială şi eficien a cheltuirii banului public. unui cult religios sau unui alt furnizor de educa ie. b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calită ii în învă ământul superior. f) să respecte libertatea academică a personalului didactic.43 exercită autonomia universitară. activită ile. unui grup de persoane fizice. cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul universitar. asocia ii. Tineretului şi Sportului aplică în termen de maximum 3 luni una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) sesizează Senatul universitar. precum şi drepturile şi libertă ile studen ilor. 117. (7) Studen ilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor şi specializărilor. (6) În institu iile de învă ământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiin ifice şi artistice. la propunerea Guvernului. aprobată de Senatul universitar. 116. procedeelor şi valorificarea rezultatelor. cu respectarea strictă a legisla iei în vigoare. Carta proprie şi politicile na ionale şi europene în domeniul învă ământului superior. Cercetării. Art. . în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învă ământ. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universită ii. strategia institu ională. (3) Ini iativa înfiin ării institu iei de învă ământ superior publice apar ine Guvernului. structura. 116. c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară. precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară. cu avizul consultativ al fondatorilor şi aprobată de Senatul universitar. Institu iile de învă ământ superior se organizează şi func ionează independent de orice ingerin e ideologice. – (1) În cazul în care se constată nerespectarea obliga iilor prevăzute la art. în concordan ă strictă cu legisla ia în vigoare. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunită ii universitare să-şi stabilească misiunea proprie. gestionarea resurselor materiale şi umane. organizarea şi func ionarea proprie. e) să asigure transparen a tuturor deciziilor şi activită ilor sale. 114. – (1) Institu iile de învă ământ superior au patrimoniu propriu pe care îl gestionează conform legii. (2) În cazul universită ilor confesionale. denumit fondator. răspunderea publică presupune respectarea statutului şi a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv. politice sau religioase. (8) Structurile şi func iile de conducere ale universită ilor particulare şi confesionale. alegerea metodelor. atribu iile. 115. didactic auxiliar şi de cercetare. unei funda ii. conform legisla iei în vigoare. Ini iativa înfiin ării institu iei de învă ământ superior particular şi confesional apar ine unei persoane fizice.

precum şi dotările aferente. fermelor. (1) spa iile şi dotările aferente care apar in Ministerului Sănătă ii şi ministerelor cu re ea sanitară proprie. Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Superior (CNFIS). 118. la oricare nivel. cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi trimite spre confirmare ministrului Educa iei. spa iile care apar in cultelor în care se desfăşoară învă ământul confesional. CNCSIS. (3) Spa iul universitar este inviolabil. Serviciului Român de Informa ii. Cercetării. În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de revocare. cu consultarea Senatului universitar. institutelor de cercetare. (2) Constatarea încălcării obliga iilor prevăzute la art. federa iile sindicale reprezentative din învă ământul superior şi federa iile na ionale ale studen ilor. (3) Membrii comunită ii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin Carta universitară. Art. prin ordin al ministrului Educa iei. b) situa iile de conflicte de interese şi incompatibilită i. personal didactic de predare şi cercetare. personal didactic auxiliar şi personal nedidactic care are contract de muncă cu universitatea. incluzând prevederea că în aceeaşi facultate nu pot ocupa simultan func ii de conducere. – (1) Spa iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor. Cercetării. (3) Ministerul Educa iei.44 b) revocă rectorul. (2) Carta universitară trebuie să se refere în mod expres la: a) modalită ile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de conducere ale universită ii şi a oricărui membru al acestora. 120. Art. în care se desfăşoară învă ământul medical superior. – (1) Comunitatea universitară este constituită din studen i. Tineretului şi Sportului. terenurilor. inclusiv. Cercetării. în baza constatării Consiliului de Etică şi Management Universitar. c) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finan ările din surse publice. Tineretului şi Sportului numele noului rector. Tineretului şi Sportului. so i. folosite de institu ia de învă ământ superior. Tineretului şi Sportului asigură protec ia intereselor. indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptă ită să le utilizeze. Accesul în spa iul universitar este permis numai în condi iile stabilite prin lege şi prin Carta universitară. precum şi spa iile care apar in Ministerului Apărării Na ionale şi Ministerului Administra iei şi Internelor. d) propune Guvernului ini ierea unui proiect de lege de desfiin are a institu iei de învă ământ superior în cauză. caselor studen ilor. a drepturilor şi a libertă ilor personalului şi studen ilor din institu iile de învă ământ superior sanc ionate. 116 se face de către Consiliul de Etică şi Management Universitar din care fac parte 3 reprezentan i numi i de către Consiliul Na ional al Rectorilor. sta iunilor didactice experimentale. grădinilor botanice. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunită ii universitare prin hotărâre a Senatului universitar. Cercetării Tineretului şi Sportului şi câte un reprezentant numit de către ARACIS. campusurilor universitare. Cercetării. afini şi rude până la gradul III. în conformitate cu legisla ia în vigoare. (2) Fac excep ie de la prevederile alin. în care se desfăşoară învă ământ de specialitate. caselor universitare. 119. 3 reprezentan i numi i de către Ministerul Educa iei. Senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector. spitalelor şi clinicilor universitare. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de revocare. Art. – (1) Carta universitară prezintă op iunile majore ale comunită ii universitare şi se aplică în tot spa iul universitar. . Senatul universitar are obliga ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educa iei.

numai după dezbaterea cu comunitatea academică. c) situa ia personalului institu iei. în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. i) modalită ile în care se pot construi. Tineretului şi Sportului. (2) Rectorul universită ii are obliga ia să prezinte. necesare educa iei şi cercetării ştiin ifice. Art. (3) Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către Senatul universitar. h) condi iile în care universitatea se poate asocia cu alte institu ii de învă ământ superior sau cu alte organiza ii pentru îndeplinirea misiunii sale. Cercetării. cu aprobarea Senatului universitar. . k) modalită ile de colaborare dintre structurile de conducere ale universită ilor şi sindicatele personalului didactic. b) situa ia fiecărui program de studii. cercetare şi consultan ă. în baza unui contract de parteneriat. Condi ia ca acestea să se înfiin eze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performan elor institu iei şi să nu influen eze negativ în niciun fel activită ile de învă ământ. Acesta face parte din Carta universitară. funda ii sau asocia ii. didactic auxiliar şi tehnico-administrativ. f) condi iile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a destina iei acestora şi a condi iilor în care sunt utilizate. institu ia publică de învă ământ superior poate aduce aport în numerar şi în natură doar dreptul de folosin ă şi de administrare asupra bunurilor pe care le are în patrimoniu.45 c) în învă ământul superior particular şi confesional situa iile de conflict de interese şi incompatibilită i se stabilesc prin Carta universitară. (2) Institu iile de învă ământ superior pot constitui consor ii. f) situa ia respectării eticii universitare şi a eticii activită ilor de cercetare. a funda iilor sau a asocia iilor. e) modul în care se realizează gestiunea şi protec ia resurselor universită ii. de cercetare. inclusiv cu unită ile de cercetare-dezvoltare. singure sau prin asociere. (3) La constituirea societă ilor comerciale. 121. l) orice alte aspecte socotite relevante de către Senatul universitar. pe surse de finan are şi tipuri de cheltuieli. g) condi iile în care se pot încheia contracte cu institu iile publice şi cu al i operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare. în luna aprilie a fiecărui an. e) situa ia asigurării calită ii activită ilor din cadrul universită ii. tehnic şi administrativ şi cu organiza iile studen eşti legal constituite. d) condi iile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selec ie a personalului didactic. j) modalită ile în care se derulează ac iunile de cooperare interna ională ale institu iei de învă ământ superior. – (1) Institu iile de învă ământ superior pot înfiin a. d) rezultatele activită ilor de cercetare. 122. (5) Carta universitară se avizează de către Ministerul Educa iei. Art. Acest raport include cel pu in: a) situa ia financiară a universită ii. de ine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universită ii. un raport privind starea universită ii. societă i comerciale. de cercetare. – (1) Institu iile de învă ământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. ce corespund legisla iei în vigoare. Raportul este făcut public pe site-ul universită ii şi este transmis tuturor păr ilor interesate. conform legisla iei în vigoare. (4) Carta universitară nu poate con ine prevederi contrare legisla iei în vigoare. Nerespectarea legilor în con inutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. încheierea de contracte şi participarea la organiza iile europene şi interna ionale.

Art. se organizează. unită i de microproduc ie şi prestări servicii. şcoli doctorale. aprobate de Senatul universitar.46 g) situa ia posturilor vacante. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiin elor. 124. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente. (3) Într-o institu ie publică de învă ământ superior. pe perioadă determinată şi pe proiecte. institute. Art. departamente. Guvernul. care au autonomie şi statute proprii. în situa ii temeinic justificate. Cercetării. (3) Departamentul se înfiin ează. CAPITOLUL II STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITU IILOR DE ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR Art. (2).administrative. unită i de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli. centre sau laboratoare. cercetare. şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. 125. ateliere artistice. – (1) Facultatea este unitatea func ională care elaborează şi gestionează programele de studii. se divizează. (1) şi (2) sunt organizate de fiecare institu ie de învă ământ superior. poate să înfiin eze şi să finan eze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerin e stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes na ional. transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (3) Componentele prevăzute la alin. studiouri şi ateliere artistice. centre pentru formarea continuă a resurselor umane. În structura institu iilor de învă ământ superior func ionează servicii tehnico . poate înfiin a/desfiin a facultă i. artelor sau sportului. (5) Prin excep ie de la prevederile alin. şcoli postuniversitare şi extensii universitare . produc ie sau transfer cognitiv şi tehnologic. se comasează sau se desfiin ează prin hotărâre a Senatului universitar la propunerea cadrelor didactice din consiliul facultă ii/facultă ilor în care func ionează. (2) Un departament poate avea în componen ă centre sau laboratoare de cercetare. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior. 123. cu consultarea Senatului universitar. (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condi ie fundamentală pentru accesul la finan ările din bugetul public. (2) Orice facultate se înfiin ează. pe baza contractului institu ional. – (1) Departamentul este unitatea academică func ională care asigură producerea. – (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată. la propunerea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. cu consultarea Senatului universitar. h) situa ia inser iei profesionale a absolven ilor din promo iile precedente. . astfel încât institu ia să-şi realizeze misiunea. se organizează sau se desfiin ează la propunerea şi cu aprobarea Senatului universitar. muzee. să asigure criteriile şi standardele de calitate şi să gestioneze în mod eficient activită ile de învă ământ. sta iuni experimentale sau alte entită i pentru activită i de produc ie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie. (2) Institu ia de învă ământ superior poate înfiin a. clinici universitare. prin hotărâre anuală a Guvernului privind structura institu iilor de învă ământ superior. Guvernul. unită i de proiectare. centre de consultan ă. orice institu ie de învă ământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultă i.

învă are. de regulă. în prima zi lucrătoare a lunii octombrie. precum şi în învă ământul postuniversitar. (5) Finan area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studen ii care urmează cursurile în limba unei minorită i na ionale. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. 129. . se constituie sec ii/linii cu predare în limbile minorită ilor na ionale. centrele sau laboratoarele sunt aprobate de către Senatul universitar pentru organizarea activită ilor de cercetare-dezvoltare şi se supun legisla iei în vigoare. 126. Consiliul facultă ii elaborează un regulament de func ionare. în condi iile legii. regulamentul privind activitatea profesională a studen ilor. Art. se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare de licen ă. Sec iunea a 2-a Programe de studii universitare Art. care poate fi institu ionalizată. precum şi calendarul activită ilor educa ionale specifice semestrelor academice de studiu. (4) În învă ământul universitar pentru minorită ile na ionale. de minimum 3 săptămâni de examene. aplica ii practice şi evaluare planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. 127. cu cel pu in 3 luni înainte de începerea anului universitar. Un semestru are. sec ii sau linii de predare în limbile minorită ilor. c) în cadrul institu iilor de învă ământ superior pot fi organizate grupe. în limba maternă. b) în institu ii de învă ământ superior multiculturale şi multilingve. cât şi în cadrul unei facultă i prin departamentul sec iei. atât la nivelul universită ii. 128. CAPITOLUL III ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE Sec iunea 1 Structura anului universitar Art. Sec iile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activită ilor didactice. în acest caz. – (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unită i curriculare de predare. sta iunile experimentale. de regulă. Art. în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Sec ia de studiu este o formă de organizare a învă ământului universitar într-o limbă a minorită ilor na ionale. – Institutele. urmate. care are în componen ă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente. Structura anului universitar se aprobă de către Senatul universitar. o durată de 14 săptămâni de activită i didactice. cercetare. – (1) Anul universitar începe. şi include două semestre.47 (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care func ionează ca unită i de venituri şi cheltuieli în cadrul universită ii. (2) Senatul universitar al fiecărei institu ii de învă ământ superior aprobă anual. – (1) Învă ământul superior pentru minorită ile na ionale se realizează: a) în institu ii de învă ământ superior în cadrul cărora func ionează facultă i/linii/programe de studii cu predare în limba maternă. (2) Linia de studiu din cadrul universită ii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente. în ciclul II de studii universitare de master şi în ciclul III de studii universitare de doctorat. care reglementează procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice.

Sec iunea a 3-a Forme de organizare Art. domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. Tineretului şi Sportului. – (1) Organizarea programelor de studii este de competen a institu iilor de învă ământ superior. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupa ii şi func ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit. numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învă ământ. – (1) Programele de studii universitare de licen ă se pot organiza în următoarele forme de învă ământ: zi. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza în următoarele forme de învă ământ: zi. aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi presupunând întâlnirea fa ă în fa ă a studen ilor cu cadrele didactice de predare în spa iul universitar. Art. cu respectarea legisla iei în vigoare. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea na ională nu poate contraveni celei europene. precum şi cu amendă pentru organizatori. respectiv acreditare. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele ob inerii calificării dorite şi se aprobă de către Senatul universitar. presupunând întâlnirea . 132. (2) Un program de studii universitare func ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi func ionează în condi iile stabilite prin actul de autorizare. şi cu retragerea autoriza iei de func ionare provizorie. se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. master. (5) Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare. cu frecven ă redusă şi la distan ă. promovată de către Ministerul Educa iei. b) cu frecven ă redusă. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu func ionează legal se sanc ionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari. loca iile geografice de desfăşurare. programate în mod compact şi periodic. respectiv după programul normal de lucru. Cercetării. potrivit legii penale. în acord cu standardele na ionale şi interna ionale generale şi specifice de calitate. seral şi cu frecven ă redusă. 131. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi organizate pe 3 cicluri de studiu: licen ă. seral. înaintea datei de 31 martie a fiecărui an. fiecare limbă de predare şi pentru fiecare loca ie geografică în care se desfăşoară.48 (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul na ional al calificărilor şi este inclus în Registrul Calificărilor din Învă ământul Superior (RCIS). (3) Concordan a dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un aspect esen ial al asigurării calită ii. caracterizate prin activită i de învă ământ programate pe durata întregii zile. respectiv a acreditării pentru institu ia în cauză. caracterizată prin activită i dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative. Art. 130. Senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare şi func ionare. formă de învă ământ sau limba de predare si numărul maxim de studen i care pot fi şcolariza i şi care este propus de ARACIS. respectiv seral. doctorat. – (1) Formele de organizare ale programelor de studii sunt: a) zi.

taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii. în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii şi necondi ionat. – Institu ia de învă ământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctoral înmatriculat la un program de studii . (6) Institu iile de învă ământ superior au obliga ia să restituie. (5) Persoana admisă la un program de studii universitare de licen ă. – (1) Admiterea în învă ământul superior de stat şi privat pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competen a fiecărei institu ii de învă ământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de Senatul universitar. Recunoaşterea studiilor efectuate în afara României se realizează de către direc ia de specialitate din cadrul Ministerului Educa iei. în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Cercetării. un contract de studii universitare în concordan ă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. scutirea de plată a acestor taxe sau reducerea lor. Senatele universitare pot să prevadă.49 fa ă în fa ă a studen ilor cu cadrele didactice de predare în spa iul universitar. Tineretului şi Sportului. (2) La admiterea în învă ământul superior public şi privat pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetă enii statelor membre ale Uniunii Europene. (4) Diplomele şi certificatele de studii universitare eliberate de institu iile de învă ământ superior. (3) Institu iile de învă ământ superior pot percepe de la candida i. în condi iile legii. 129 programele de studii de licen ă şi master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene. mai pu in pe perioadele de întrerupere a studiilor. completate de alte mijloace de pregătire specifice învă ământului la distan ă. (2) Fac excep ie de la prevederile art. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. în condi iile legii. (3) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza la formele de învă ământ de zi şi cu frecven ă redusă. pentru aceleaşi programe de studii. indiferent de forma de învă ământ absolvită. activită i de autoînvă are şi autoevaluare completate de activită i de tutoriat specifice. respectiv student-doctorand. cu frecven ă redusă şi la distan ă numai institu iile de învă ământ superior care au acreditat programul de învă ământ respectiv la forma de învă ământ de zi. prin metodologiile proprii de admitere. 134. inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. sunt echivalente. c) la distan ă. Sec iunea a 4-a Contracte de studii Art. master sau doctorat are calitatea de student. ai statelor apar inând Spa iului Economic European şi ai Confedera iei Elve iene în aceleaşi condi ii prevăzute de lege pentru cetă enii români. de la înmatriculare şi până la sus inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare. caracterizată prin utilizarea unor resurse specifice electronice. Sec iunea a 5-a Admiterea în programe de studiu Art. 133. (5) Pot organiza programe de studii universitare la formele de învă ământ seral. care se pot organiza doar la forma de învă ământ de zi. (4) Un candidat declarat admis poate beneficia de finan are de la buget o singură dată. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. dosarele . informatice şi de comunica ii. pe întreaga perioadă a prezen ei sale în cadrul programului respectiv. pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare. fără perceperea unor taxe.

după caz. Tineretului . 135. 136. (2) Institu iile de învă ământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de Senatul universitar având în vedere asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. c) de sus inere publică a tezei de doctorat. care precede examenul de licen ă. tineretului şi sportului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Sec iunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs ale studen ilor Art. e) de selec ie. Sec iunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor Art. d) de certificare. – Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a ob inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare. Art. – Rezolvarea contesta iilor depuse de candida ii la admitere. 139. (3) Rezultatele în învă are sunt apreciate la examene: a) cu note întregi de la 10 la 1. pe baza unui regulament propriu aprobat de Senatul universitar şi care respectă metodologia-cadru aprobată de ministrul educa iei. pentru ciclul de studii universitare de master. – (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. Art. sau b) cu calificative. Cercetării. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. b) de dizerta ie.50 candida ilor declara i respinşi sau ale celor care renun ă la locul ob inut prin admitere. (2) Examenele prevăzute la alin. – (1) Examenele de finalizare a studiilor în învă ământul superior sunt: a) de licen ă. Sec iunea a 8-a Diplome Art. după afişarea rezultatelor finale. pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare. de studen ii examina i. acreditate. de absolven i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competen a institu iilor de învă ământ superior. cercetării. nota 5 certificând dobândirea competen elor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen. sau de diplomă pentru învă ământul din domeniul ştiin elor inginereşti. conform propriilor regulamente institu ionale şi prevederilor Cartei universitare. 137. atunci când se dovedeşte că acestea au fost ob inute în mod fraudulos sau prin încălcarea principiilor de etică universitară. în cazul studen ilor/absolven ilor care provin de la institu ii de învă ământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultă ii în temeiul prevederilor din Carta universitară. (3) Absolven ii programelor de studiu din institu iile de învă ământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen de licen ă numai în cadrul institu iilor de învă ământ superior care au programe de studiu cu profil similar. pentru ciclul de studii universitare de licen ă. – (1) Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în ară sau în străinătate se face pe baza unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei. 138.

actele de studii se eliberează în concordan ă cu reglementările na ionale şi cu prevederile acordurilor interinstitu ionale. potrivit legii. pe baza informa iilor existente în registrul matricol propriu. institu iile de învă ământ superior pot elibera la cerere documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. 141. Ministerul Educa iei. Art. – (1) Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referin ă pe care universită ile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii.51 şi Sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de fiecare institu ie de învă ământ superior pe baza normelor europene. 140. exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Tineretului şi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică. învă ământul universitar de scurtă durată. aplicare practică şi examinare în concordan ă cu ECTS/SECT. (2) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universită i. cu respectarea reglementărilor-cadru promovate prin ordin al ministrului Educa iei. cu ciclul I de studii universitare de licen ă. (5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licen ă şi de master corespunde ob inerii a cel pu in 300 de credite de studii transferabile. (2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile. (4) Pentru cadrele didactice din învă ământul preuniversitar. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unită i componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare. Sec iunea a 9-a Credite de studii Art. (3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte de către Senatul universitar. – (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activită ilor de predare. pe baza ECTS/SECT. Cercetării. (2) Pentru echivalarea. realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani. cultural sau artistic. Cercetării. institu iile de învă ământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de Senatul universitar. învă are. ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii. continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile. (4) Durata programelor de studii universitare de licen ă şi master pe domenii de specializare se stabileşte la propunerea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (3) Recunoaşterea şi echivalarea de către universită i a unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior se realizează pe baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar. (6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în func ie de domeniul ştiin ific. . Cercetării. completată cu validarea rezultatelor învă ării. Pentru această opera iune.

Sec iunea a 11-a Ciclul II . (2) În cadrul metodologiei proprii. după caz. Durata studiilor de licen ă pentru învă ământul universitar cu profil ingineresc. (3) Un procent de maximum 10% din numărul studen ilor la zi pot parcurge. (2) La învă ământul de zi. Admiterea Art. conform ECTS/SECT şi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC. Organizarea Art. C. Diploma Art. – (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licen ă se numeşte diplomă de licen ă. după caz. diplomă de inginer sau. – (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC şi din Cadrul Na ional al . inclusiv forma de învă ământ. Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi un număr de granturi de studii finan ate de la buget. cu excep ia institu iilor de învă ământ superior medical şi al ultimului an de studii. în limba română şi într-o limbă de circula ie interna ională. 145. drept şi teologie pastorală este de 4 ani. (5) Studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ de zi se pot organiza în regim de finan are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. 142. de 3-4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. în condi iile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare.52 Sec iunea a 10-a Ciclul I . după caz. durata specifică a studiilor universitare de licen ă este. (4) În cadrul studiilor universitare de licen ă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. diplomă de urbanist. respectiv diploma de urbanist sunt înso ite de suplimentul la diplomă şi se eliberează gratuit. Ministerul Educa iei. B. Diploma de licen ă. – (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolven ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. 2 ani de studii într-un singur an. Organizarea Art. (2) Pe diploma de licen ă. 144. pe diploma de inginer sau. pentru universită ile publice. institu iile de învă ământ superior pot stabili facilită i sau condi ii speciale referitoare la admiterea candida ilor la programe de studii universitare de licen ă. Studiile universitare de licen ă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile. pe diploma de urbanist se men ionează toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. 143. Cercetării. – (1) Acreditarea programelor de studii universitare de licen ă este realizată de către ARACIS. cu aprobarea Consiliului facultă ii.Studii universitare de licen ă A. care au ob inut în perioada studiilor liceale distinc ii la olimpiadele şcolare şi/sau alte concursuri na ionale sau interna ionale. diploma de inginer.Studii universitare de masterat A.

Cercetării. programele de studii promovate sunt stabilite anual de către Senatul universitar şi comunicate Ministerului Educa iei. 148. orientat preponderent spre formarea competen elor profesionale. Art. Art. – Pot candida la programe de studii universitare de master absolven ii cu diplomă de licen ă sau echivalentă. din ară sau străinătate. la învă ământul de zi. c) master didactic. C. 146. Aceasta este înso ită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit. Diploma Art. Pentru profesii reglementate prin norme. 147. (2) Diploma de absolvire sau de licen ă a absolven ilor învă ământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri de tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate. – Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master şi sus inerea cu succes a lucrării de diserta ie se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit. – (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional. orientat preponderent spre formarea competen elor de cercetare ştiin ifică. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele institu ii de învă ământ superior care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) sunt acreditate. B. asocia ii profesionale şi/sau institu ii publice. c) au acreditat domeniul respectiv pentru studii universitare de master. (3) Institu iile de învă ământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici. – (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master împreună cu numărul maxim al studen ilor care pot fi şcolariza i se realizează prin hotărâre a Guvernului. diplomele ob inute fiind echivalente diplomei de master. înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Superior. de regulă. Masterul de cercetare este exclusiv la zi. inclusiv forma de învă ământ. în condi iile prezentei legi. în limba română şi o limbă de circula ie interna ională. în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii. (2) În cadrul domeniului acreditat pentru studii universitare de master. recomandări sau bune practici europene. Acestea au o durată normală de 1-2 ani şi corespund unui număr de credite de studii transferabile cuprins. Admiterea Art. 149. Masterul didactic se organizează exclusiv la forma de învă ământ de zi. pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerin elor pie ei muncii. cu frecven ă. între 60 şi 120. b) master de cercetare. Învă area realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. pentru a fi publicate centralizat. b) misiunea asumată şi validată în condi iile prezentei legi permite acest lucru. Tineretului şi Sportului până la data de 30 martie a fiecărui an. denumit în continuare EQAR. .53 Calificărilor. ciclul I şi ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani.

Art. la propunerea Ministerului Educa iei. de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare. acreditării şi func ionării ca institu ie de învă ământ superior. respectiv a evaluării periodice. Cercetării. Fiecare domeniu de doctorat. (3) Academia Română poate înfiin a Şcoala de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române. (7) În cadrul UOD şi IOSUD se organizează şcoli doctorale pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. Organizarea Art. pe baza unor metode ştiin ifice. ARACIS sau agen ia prevăzută la alin. cu respectarea prevederilor prezentei legi în privin a autorizării. denumită în continuare IOSUD. Tineretului şi Sportului. inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. Cercetării. (2) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza de către universită i acreditate în acest sens. în cadrul institu ional al UOD şi al IOSUD. şi cuprinde: .Studii universitare de doctorat A. înregistrată în EQAR şi CNCSIS. – (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Na ional al Calificărilor. care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiin ifică originală. Dreptul de a organiza studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului Educa iei. se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale. precum şi fiecare UOD sau IOSUD sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani. retragerea dreptului de organizare de studii universitare de doctorat. sub coordonarea unui conducător de doctorat. Tineretului şi Sportului. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiin ific. Acesta se desfăşoară pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat. care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiin ifice şi a reflec iei sistematice. organizat numai la forma de învă ământ cu frecven ă. Tineretului şi Sportului acordarea sau. Şcoala de Înalte Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD şi poate organiza programe universitare de doctorat. 151. (4) propune Ministerului Educa iei. b) doctorat profesional. recunoscută ca atare de Ministerul Educa iei. Doctoratul ştiin ific este o condi ie pentru cariera didactică în învă ământul superior şi pentru cercetare. asupra unor crea ii artistice sau asupra unor performan e sportive de înalt nivel na ional şi interna ional şi poate constitui o bază pentru cariera didactică în învă ământul superior şi pentru cercetare în domeniile artelor şi sportului. din ară sau străinătate. Cercetării. adoptat prin hotărâre a Guvernului. Tineretului şi Sportului. Cercetării. pe baza unui sistem de criterii şi a unei metodologii care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (8) Studiile universitare de doctorat dispun. 150. de regulă. de către consor ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o UOD şi institute na ionale de cercetare sau institute de cercetare din cadrul Academiei Române. (5) Pe baza rezultatelor evaluării institu iei de învă ământ superior.54 Sec iunea a 12-a Ciclul III . pe baza acreditării. Parteneriatele sau consor iile constituie o Institu ie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat. după caz. (4) Evaluarea în vederea acreditării se face pentru fiecare institu ie de învă ământ superior şi pentru fiecare domeniu de doctorat din cadrul acestora de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii. – (1) Programul de studii universitare de doctorat are. numite Universită i organizatoare de doctorat şi denumite în continuare UOD. relevantă interna ional.o durată de 3 ani. precum şi firme de înaltă tehnologie sau de cercetare-dezvoltare.

Aceste granturi sunt ajustate cu coeficien i corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice. Durata acestor studii se prelungeşte în consecin ă cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători ştiin ifici din universită i diferite din România. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi universitate dar au specializări/domenii diferite de studiu. pe baza unui acord scris între institu iile organizatoare implicate. – Doctoratul se poate desfăşura în limba română. Art. Art. 154. (2) Ministerul Educa iei. durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. prin hotărâre a Guvernului. Cercetării. (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de şcoala doctorală. b) un program individual de cercetare ştiin ifică sau crea ie artistică. pentru studiile universitare de doctorat ştiin ific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi al sportului. individual sau în cadrul şcolii doctorale. Tineretului şi Sportului alocă anual. granturi doctorale. 152. specialişti din străinătate care de in dreptul legal de a conduce doctorat. în limba minorită ilor na ionale sau într-o limbă de circula ie interna ională. parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiin ifică desfăşurate în ară sau în străinătate. (3) În situa ii speciale. UOD şi IOSUD pot angaja. – (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finan are de la bugetul de stat. la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile. în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. Cercetării. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a universită ilor pentru care acest drept se dobândeşte automat. durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani. 153. – (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă. pe bază de contract. Art. conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condi iile prezentei legi. (4) Metodologia de organizare şi finan are a programelor doctorale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. (3) Finan area şcolilor doctorale se face pe bază de competi ie. cu aprobarea Senatului universitar. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ară. conform contractului de studii doctorale încheiat între UOD sau IOSUD. conform prevederilor din Carta universitară. la care participă şcolile doctorale din cadrul UOD sau IOSUD. . acest drept se poate ob ine astfel: a) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. în universită i sau în centre de cercetare de prestigiu. conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. Pentru ările din Uniunea Europeană şi Confedera ia Elve iană acest drept se dobândeşte automat ca urmare a recunoaşterii şi a echivalării academice. (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilită ii universitare. (2) În domeniile de studii reglementate la nivel european. în condi ii stabilite prin regulamentul propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat. la propunerea Ministerului Educa iei. (4) O IOSUD sau UOD poate recunoaşte. Cercetării. Pentru ările din afara Uniunii Europene.55 a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate.

– (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată. UOD sau IOSUD eliberează o adeverin ă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de învă ământ cu frecven ă. la asigurările pentru şomaj. Cercetării. – (1) Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari. Activită ile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legisla ia în vigoare. Conducătorul de doctorat Art. Art. în urma evaluării de către CNATDCU. doctorandul are calitatea de student-doctorand. – Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolven ii studiilor universitare de master sau ai studiilor echivalate cu acestea. contribu ii la asigurările sociale. Admiterea Art. la asigurările sociale de stat. D. Cercetării. cu excep ia cazului în care studentul-doctorand realizează venituri pentru care plăteşte. Cercetării. în conformitate cu standardele elaborate de Ministerul Educa iei. a dosarului cu activitatea ştiin ifică a specialistului. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată persoanelor prevăzute la alin. (2) Pe toată durata activită ii. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. conform legisla iei în domeniul pensiilor. cu respectarea condi iilor prevăzute la alin. (3) Cadrele didactice şi de cercetare abilitate şi cercetătorii ştiin ifici abilita i sunt conducători de doctorat. 158.56 b) pentru universită ile care nu sunt cuprinse în lista stabilită de către Ministerul Educa iei. 157. cu minimum func ia didactică de lector/şef de lucrări. acest drept se dobândeşte fie printr-o conven ie interna ională de recunoaştere reciprocă. (1). la asigurările pentru şomaj. (3) Studentul-doctorand poate desfăşura activită i didactice. în această perioadă. intrând sub inciden a Codului muncii. Studentul-doctorand Art. în limita a 4-6 ore didactice pe săptămână. pentru stabilirea stagiului de cotizare. respectiv cercetător ştiin ific principal gradul III. 156. (2) După sus inerea tezei de doctorat. precum şi cadrele didactice şi de cercetare abilitate sau cercetători ştiin ifici abilita i. Tineretului şi Sportului. înaintat de institu ia angajatoare. 155. cu titlul de doctor ob inut în domeniul fundamental de ştiin e respectiv sau înrudit. B. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. prin ordin al ministrului Educa iei. Doctoranzii cu frecven ă sunt încadra i de către universită ile de cercetare avansată şi educa ie ca asisten i de cercetare sau asisten i universitari pe perioadă determinată. potrivit legii. numit în continuare CNATDCU. potrivit contractului de studii de doctorat. membrii Academiei Române sau cercetătorii ştiin ifici principali gradul I. . pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel interna ional. la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. fie prin evaluarea de către Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. academicienii. fără plata contribu iilor la asigurările sociale de stat. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. studentul-doctorand de la forma de învă ământ de zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asisten ă medicală gratuită. (1). C. – (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat. cu respectarea drepturilor şi obliga iilor ce revin salariatului şi cu plata contribu iilor datorate.

denumită în continuare comisie de doctorat. specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel pu in 2 îşi desfăşoară activitatea în afara UOD sau IOSUD respective. Tineretului şi Sportului. (2) Un conducător de doctorat îşi poate desfăşura activitatea la o singură institu ie care organizează studii doctorale. (3) Teza de doctorat se sus ine în şedin ă publică în fa a comisiei de doctorat. afla i în diverse stadii ale studiilor de doctorat. b) Ministerul Educa iei. un conducător de doctorat poate îndruma studen i . – (1) Conducătorul de doctorat îşi desfăşoară activitatea didactică şi de cercetare în institu ia de învă ământ superior care l-a propus. este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea UOD sau IOSUD. a). Cercetării. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerin ele prevăzute în programul de cercetare ştiin ifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Foarte . Cercetării. E.57 (4) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în institu ii de învă ământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România. Tineretului şi Sportului. 159. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel pu in func ia didactică de conferen iar universitar sau de cercetător ştiin ific principal gradul II. după evaluarea de către to i referen ii. Teza de doctorat Art. 160. (2). aflate printre cele mai prestigioase universită i ale lumii. după cum urmează: a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ările Uniunii Europene. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate. Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a institu iilor de învă ământ superior. c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor institu ii din străinătate. conform prevederilor alin. Cercetării. fie în urma evaluării de către CNATDCU. Art. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 8 doctoranzi. cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. într-o UOD sau în cadrul unei IOSUD. în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Foarte bine”. comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. conducătorii de doctorat sunt remunera i în conformitate cu legisla ia în vigoare. în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. (5) În cadrul aceleiaşi UOD sau IOSUD. conducătorul de doctorat şi 3 referen i oficiali din ară sau din străinătate. (2) Comisia de sus inere a tezei de doctorat. fie printr-o conven ie interna ională de recunoaştere reciprocă. pot ob ine calitatea de conducător de doctorat în România. Spa iului Economic European şi Confedera iei Elve iene dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România. „Bine” şi „Satisfăcător”. altele decât cele prevăzute la lit. Comisia de doctorat este alcătuită din cel pu in 5 membri: preşedintele. ca reprezentant al UOD sau IOSUD. Specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din institu iile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România. a) sau b). – (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerin elor stabilite de institu iile organizatoare de doctorat prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordan ă cu reglementările în vigoare la nivel na ional. Sus inerea tezei de doctorat poate avea loc în prezen a a cel pu in 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctorat. din afara ărilor men ionate la lit. (4) Pe baza sus inerii publice a tezei de doctorat.doctoranzi numai în domeniul pentru care a ob inut acest drept.

de ARACIS. (2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiin ific. (2) Teza de abilitare se sus ine public. Ministerul Educa iei. Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educa iei. Art. 161. . 163. Cercetării. propunere care se înaintează spre validare CNATDCU. de către persoanele care de in cel pu in titlul de lector/şef de lucrări sau cercetător ştiin ific principal gradul III. în mod expres. de CNATDCU. În diploma care certifică ob inerea şi de inerea titlului de doctor se men ionează. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. corespunzându-i acronimul Dr. b) retragerea dreptului UOD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studen i-doctoranzi pe o perioadă de până la 3 ani. (4) Cererea pentru sus inerea examenului de abilitare se adresează CNATDCU. Cercetării. cu respectarea legisla iei în vigoare în domeniul drepturilor de autor. în mod expres. Teza prezintă în mod documentat realizările profesionale deja ob inute. pe baza unor rapoarte externe de evaluare. (8) Teza de doctorat este un document public. concretizate în rezultate principial noi pentru ştiin ă şi practică. Art. Tineretului şi Sportului. P. Tineretului şi Sportului. solu ii. Atestatul prevăzut la alin. (7) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat. UOD sau IOSUD primeşte din partea Ministerului Educa iei. care probează originalitatea contribu iilor academice şi profesionale. „Bine” sau „Satisfăcător” comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. domeniul profesional al doctoratului. (3). teza de doctorat poate fi înso ită de înregistrarea pe suport digital a crea iei artistice originale. În domeniul artelor. Tineretului şi Sportului o motiva ie scrisă de invalidare. în cea care certifică ob inerea şi de inerea titlul de doctor într-un domeniu profesional se men ionează. ob inut după promovarea probelor de abilitare. Aceasta se redactează şi în format digital. – (1) Teza de abilitare relevă capacită ile şi performan ele didactice şi de cercetare. întocmite. Cercetării. S. corespunzându-i acronimul Dr. Art.58 bine”. de CNCSIS sau de Consiliul de Etică şi Management al Ministerului Educa iei. Cercetării. domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiin ific. Cercetării. după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU. în fa a unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi formată din minimum 3 profesori universitari din ară şi din străinătate (3) După admiterea tezei de abilitare. după caz. – (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte diplomă de doctor. (6) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. redactată în baza observa iilor CNATDCU. se conferă de către UOD sau IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiin e. este propus de CNATDCU şi aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. În domeniul fundamental Arte. Cercetării. se ob ine atestatul de cadru didactic şi de cercetare abilitat sau de cercetător ştiin ific abilitat. net superioare celor existente. Tineretului şi Sportului. – (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională. teza de doctorat va fi înso ită de înregistrarea pe suport digital a crea iei artistice originale. concluzii generatoare de noi direc ii. executate de sine stătător şi anticipând o dezvoltare independentă a viitoarei cariere universitare. Tineretului şi Sportului. poate lua următoarele măsuri: a) retragerea calită ii de conducător de doctorat. generalizări. legită i. se conferă de către UOD sau IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional. după caz. (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional. 162.

c) au o durată de minimum un an. . – (1) Programele postdoctorale de cercetare avansată: a) sunt programe destinate persoanelor care au finalizat studiile universitare de doctorat ştiin ific şi au ob inut o diplomă de doctor într-un domeniu al ştiin ei cu cel mult 5 ani înainte de admiterea într-un program postdoctoral de cercetare. (3) Redobândirea calită ii de conducător de doctorat se poate ob ine la propunerea UOD sau IOSUD. (2) Institu iile de învă ământ superior acreditate să organizeze programe de studii universitare de doctorat pot organiza. Cercetării. conform procedurilor stabilite prin ordinul ministrului Educa iei. în conformitate cu legisla ia în vigoare. b) programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă. la propunerea CNATDCU. (5) La finalizarea programului postdoctoral. 166. Tineretului şi Sportului. persoana angajată este încadrată pe pozi ia de cercetător ştiin ific principal gradul III cu contract de muncă pe perioadă determinată. (4) UOD sau IOSUD şi conducătorul de doctorat sunt evalua i o dată la 5 ani. 165. Cercetării. e) se desfăşoară în cadrul UOD sau IOSUD pe baza planului de cercetare al UOD sau IOSUD propus de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de institu ia gazdă. 164. – Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată. se acordă un atestat de studii postdoctorale. b) asigură cadrul institu ional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat. d) se pot finan a de către institu ii publice sau de către operatori economici. pe baza unui raport de evaluare internă ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU.59 (2) Redobândirea dreptului UOD sau IOSUD de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de doctorat se poate ob ine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al CNATDCU. – (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele institu ii de învă ământ superior care au acreditate cel pu in programe de studii universitare de licen ă în domeniul ştiin ific respectiv. Cercetării. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condi ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Sec iunea a 2-a Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă Art. Tineretului şi Sportului. programe postdoctorale. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de UOD sau IOSUD. în cadrul IOSUD. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ÎNVĂ ĂMÂNTULUI POSTUNIVERSITAR Art. ARACIS şi CNCSIS şi cu aprobarea Ministerului Educa iei. (4) În perioada programului de cercetare postdoctorală. Sec iunea 1 Programele postdoctorale Art.

(2) Institu iile de învă ământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară autorizate provizoriu/acreditate. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finan are din alte surse. 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licen ă de 5 ani şi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină. institu ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competen elor profesionale specifice programului. (3) Durata doctoratului pentru absolven ii învă ământului superior medical uman. pe lângă formele de învă ământ prevăzute la alin. echipamentele medicale şi accesul la informa ie medicală. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licen ă de 6 ani. CAPITOLUL V ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MEDICAL Sec iunea 1 Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical. (1) şi programe postdoctorale şi de formare şi dezvoltare profesională: de reziden iat. pentru asigurarea unor condi ii optime de activitate. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională. d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile. studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD şi în IOSUD realizate prin consor ii între universită i şi spitale sau clinici. aprobat de Senatul universitar şi cu respectarea reglementărilor în vigoare.500 de ore de activitate teoretică şi practică la programele de studii Medicină.60 (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale institu iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare. Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară Art. 4 ani pentru minimum 4. de studii complementare în vederea ob inerii de atestate şi educa ie medicală şi farmaceutică continuă. fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 3 ani. 5 ani pentru programul de studii Farmacie. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT şi se finalizează cu un examen de certificare a competen elor profesionale asimilate de cursan i pe parcursul programului. pe baza criteriilor de calitate. pentru minimum de 5. 167. 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 4 ani. specializare.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asisten ă Medicală Generală şi Moaşe şi de 3 ani pentru alte programe de studii de licen ă din domeniul sănătate. pot organiza. privind infrastructura. medical veterinar şi farmaceutic este de 4 ani. iar studiile avansate din cadrul şcolii doctorale totalizează 60 de credite. perfec ionare. (4) Institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară şi institu iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii. Medicină Dentară şi Medicină Veterinară. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolven ii care au cel pu in studii universitare cu diplomă de licen ă sau echivalentă. b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT. în interes reciproc. c) studiile universitare de master au între 60 şi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. – (1) Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: a) 6 ani de studii. .

pe baza unor criterii de calitate. activitatea de învă ământ este sus inută de o singură institu ie de învă ământ superior de profil. (6) La selec ia şi promovarea personalului didactic universitar din institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experien a profesională medicală dovedită. în alte state membre ale Uniunii Europene. la propunerea Senatului universitar. prin ordin comun al ministrului educa iei. tineretului şi sportului şi al ministrului sănătă ii. (9) Învă ământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unită i sanitare publice sau private. cercetării. laboratoare de cercetare etc. în sec ii cu paturi. pot desfăşura activită i sanitare şi pot încheia contracte de finan are cu Casa Na ională de Asigurări de Sănătate.spitale. precum şi cu alte institu ii publice sau private ce func ionează legal în România. institute. Teritoriul arondat acestor institu ii de învă ământ superior se stabileşte prin ordin comun al ministrului educa iei. aprobat de Senatul universitar şi numit prin decizia rectorului. pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii pot accede doar persoane care au ob inut. clinici. împreună cu şefii sec iilor clinice. Şeful clinicii universitare. Clinica universitară se constituie din una sau mai multe sec ii clinice. prin concurs. în statele apar inând Spa iului Economic European şi în Confedera ia Elve iană. tineretului şi sportului şi al ministrului sănătă ii. În învă ământul superior din domeniul sănătate. . titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist în specialitatea postului.61 (5) Institu iile de învă ământ superior care organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie au. la propunerea institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate.. (10) Învă ământul superior farmaceutic se desfăşoară în clinici. (7) Institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară pot să-şi constituie un patrimoniu din structuri sanitare ca bază de învă ământ şi ca pol de competitivitate şi excelen ă . (12) Desfiin area unei sec ii clinice universitare se poate face numai prin ordin comun al ministrului sănătă ii şi al ministrului Educa iei. În domeniul medicină veterinară. Tineretului şi Sportului. (11) Sec iile clinice universitare se înfiin ează. în func ie de gradul universitar. centre de diagnostic şi tratament. şi misiunea de a asigura asisten a medicală. clinicile universitare şi prin structurile proprii autorizate ca furnizor de servicii de sănătate: centre de diagnostic. prin ordin al ministrului sănătă ii. în specialită i înrudite. centre de cercetare şi altele asemenea. (13) Într-o clinică universitară. centre de cercetare. pe lângă parteneriatul cu spitalele. întreaga activitate de învă ământ şi cercetare ştiin ifică este condusă de şeful clinicii. fie prin transfer din domeniul public. pe baza hotărârii Senatului universitar. (8) În învă ământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate şi transfera studiile ob inute în învă ământul postliceal. Cercetării. (14) Pozi ia de şef de clinică se ocupă de către cadrele didactice universitare cu cel mai înalt grad universitar. pe lângă componentele preponderent educa ionale şi de cercetare-dezvoltare-inovare. fie prin asocieri cu institu ii private. în laboratoare şi în cabinete. Aceste structuri se pot asocia. şeful clinicii veterinare este propus de Consiliul facultă ii. respectiv conferen iar universitar sau profesor universitar. din spitale publice sau private. cercetării. stabilesc nivelul de dotare corespunzător desfăşurării activită ilor didactice şi de cercetare. farmacii publice sau de spital şi în unită i de cercetare şi/sau produc ie de medicamente. Institu iile de învă ământ superior care organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie se constituie ca centre metodologice pentru unită ile sanitare din jude ele incluse în teritoriul arondat. laboratoare. Într-o clinică universitară. acreditate de institu iile de învă ământ superior de profil. la propunerea institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. Şeful de clinică poate fi numit şef de sec ie clinică/şef de laborator. în care sunt organizate activită i de învă ământ şi cercetare ale departamentelor universitare.

Institu iile de învă ământ superior particular care au programe de studii din domeniul sănătate încheie contracte de închiriere cu unită ile sanitare publice. (18) Clinicile universitare se pot constitui în centre de cercetare în domeniul sănătate. departamentul este subordonat conducerii universită ii. Admiterea la reziden iat a cadrelor didactice din învă ământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaşi condi ii ca pentru orice absolvent al învă ământului superior din domeniul sănătate. Tineretului şi Sportului. cercetării. fără plată. medico-dentare şi farmaceutice pentru re eaua de asisten ă medicală. salaria i ai institu iei de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. (16) Medicii şi farmaciştii cu func ie didactică din clinicile universitare. (22) Institu iile de învă ământ superior care organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie acreditează.62 (15) Sec iile clinice sunt conduse de şeful de sec ie/şeful de laborator. farmaceutică. spa ii de cazare pentru medicii reziden i. pentru desfăşurarea activită ilor practice de reziden iat. unită i medicale şi farmaceutice. cercetării. cu aprobarea ministrului sănătă ii. în teritoriul arondat. sub formă de funda ii. Medicii veterinari cu func ie didactică din clinicile veterinare. (17) Spa iile şi dotările din unită ile sanitare publice sunt folosite pentru învă ământ superior şi postuniversitar de stat din domeniul sănătate. Acreditarea se face pe baza unor criterii stabilite de către Asocia ia Universită ilor de Medicină şi Farmacie şi promovate prin ordin al ministrului educa iei. (21) Medicii reziden i care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în institu ii de învă ământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în reziden iat şi sunt retribui i pentru ambele activită i. primesc din partea unită ii sanitare în care îşi desfăşoară activitatea integrată clinic o indemniza ie de activitate clinică reprezentând echivalentul a cel pu in unei jumătă i de normă corespunzătoare gradului profesional în care sunt confirma i prin ordin al ministrului sănătă ii. precum şi personal din unită i medicale şi farmaceutice. tineretului şi sportului şi ministrului sănătă ii. (25) În cadrul institu iilor de învă ământ superior care organizează programe de pregătire în reziden iat se constituie un departament de pregătire în reziden iat. cu avizul colegiilor profesionale. (20) Admiterea la reziden iat se face numai prin concurs na ional organizat de Ministerul Sănătă ii şi Ministerul Educa iei. pe perioada detaşării pentru formare profesională. la propunerea Senatului universitar. în limita prevederilor stabilite prin ordinul comun al ministrului educa iei. (24) Procesul de formare în reziden iat se desfăşoară în unită i sanitare universitare de stat sau private sau în unită i sanitare acreditate în acest scop. salaria i ai institu iei de învă ământ superior din domeniul medicină veterinară primesc din partea unită ii sanitare veterinare în care îşi desfăşoară activitatea integrată clinic o indemniza ie de activitate clinică reprezentând echivalentul a cel mult 50% din salariul corespunzător postului didactic pe care sunt încadra i ca titulari. (26) Reziden iatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice şi practice organizat de către institu ia de învă ământ superior în care rezidentul a desfăşurat minimum 60% dintre activită ile de pregătire în specialitate. respectiv. în mod gratuit. medicină dentară şi farmacie care asigură pregătirea necesară ob inerii uneia dintre specialită ile cuprinse în Nomenclatorul specialită ilor medicale. După promovarea examenului de specialist. tineretului şi sportului. (23) Administra ia jude eană şi locală din teritoriul arondat are obliga ia de a pune la dispozi ia institu iilor de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate. În institu iile de învă ământ superior care organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie. (19) Reziden iatul reprezintă forma specifică de învă ământ postuniversitar pentru absolven ii licen ia i ai programelor de studii medicină. Comisia de examen este stabilită de către institu ia de învă ământ superior. pentru activitatea de asisten ă medicală. Cercetării. institu ia de învă ământ superior în care rezidentul a desfăşurat minimum 60% dintre activită ile de pregătire în specialitate eliberează absolventului de . care este desemnat prin ordin al ministrului sănătă ii.

169. ordinii publice şi securită ii na ionale pot emite ordine. Ministerul Justi iei. Ministerul Justi iei. ordinii publice şi securită ii na ionale. de Ministerul Apărării Na ionale. derularea programelor de studii. de informa ii. – Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activită ilor din acest domeniu se realizează prin hotărâre a Guvernului. şi cuprinde: învă ământ universitar pentru formarea ofi erilor. medico-dentare şi farmaceutice pentru re eaua de asisten ă medicală. se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calită ii. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. tineretului şi sportului şi. după caz. informa iilor. de ordine publică şi de securitate na ională din cadrul sistemului na ional de învă ământ. în învă ământul superior militar. specializări. de ordine publică şi de securitate na ională. în rezervă sau în retragere. pentru ob inerea diplomei de licen ă în profiluri şi specializări similare sau apropiate .63 reziden iat diploma de medic specialist în specialitatea în care a promovat examenul. ordin comun al ministrului sănătă ii şi preşedintelui Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor. (6) Ofi erii în activitate. potrivit specificului fiecărei arme. se supun procedurilor şi condi iilor aplicabile institu iilor de învă ământ superior civil. de ordine publică şi de securitate na ională se stabilesc. cu respectarea prevederilor legii şi a Cartei universitare. 168. cifrele anuale de şcolarizare. posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare cu durata de 3 sau 4 ani. parte integrantă a sistemului na ional de învă ământ. admiterea la studii. precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora. autorizarea şi acreditarea institu iilor de învă ământ. poate fi prelungită de Senatul universitar cu o perioadă cuprinsă între un an şi maximum 5 ani. precum şi învă ământ postuniversitar. DE ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NA IONALĂ Sec iunea 1 Organizare şi func ionare Art. Sec iunea a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice Art. programele de studii. de informa ii. de ordine publică şi de securitate na ională. cercetării. de informa ii. (4) Formele de organizare a învă ământului. specialitate cuprinsă în Nomenclatorul specialită ilor medicale. (27) Activitatea după pensionare a profesorilor universitari din învă ământul medical superior. de informa ii. oferta de şcolarizare care con ine profilurile. inclusiv celor legate de autorizare şi acreditare în acelaşi condi ii cu institu iile de învă ământ superior civil. informa iilor. de ordine publică şi de securitate na ională este învă ământ public. ordin al ministrului educa iei. în condi iile legii. (5) Pentru învă ământul superior militar. nivel şi formă de organizare a învă ământului. Ministerul Apărării Na ionale. ofi erilor de poli ie şi a altor specialişti. în condi iile legii. (2) Institu iile de învă ământ superior militar. pot să-şi completeze studiile în învă ământul superior civil. Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării. Ministerul Administra iei şi Internelor. după caz. regulamente şi instruc iuni proprii. finalizarea studiilor. CAPITOLUL VI ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR MILITAR ŞI ÎNVĂ ĂMÂNTUL DE INFORMA II. Ministerul Administra iei şi Internelor. (3) Structura organizatorică. criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul superior militar. după caz. de informa ii. – (1) Învă ământul superior militar. având calitatea de conducător de doctorat.

64 armei/specialită ii militare. Participarea ofi erilor în activitate la învă ământul de zi se reglementează prin ordin al conducătorilor institu iilor din domeniile apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale. (7) Diplomele de licen ă, de master, de doctorat eliberate de institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională, precum şi titlurile ştiin ifice ob inute dau dreptul de inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condi iile legii, să ocupe func ii echivalente cu cele ale absolven ilor institu iilor civile de învă ământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. Sec iunea a 2-a Managementul şi finan area institu iilor Art. 170. – (1) Managementul institu iilor de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se realizează în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior. Finan area institu iilor din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se face în condi iile legii. (2) Structurile şi func iile de conducere ale institu iilor de învă ământ militar, de ordine publică şi de securitate na ională sunt aceleaşi ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. Ocuparea func iilor de conducere se face în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior, indiferent de gradul militar al candidatului ales. (3) În situa ia în care institu ia de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională are şi comandant, acesta ocupă func ia în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Na ionale, Ministerului Administra iei şi Internelor, Serviciului Român de Informa ii şi ale altor institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, ordinii publice şi securită ii na ionale. Func iile de rector şi de comandant se pot cumula. Sec iunea a 3-a Resurse umane Art. 171. – (1) Func iile didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condi ii ca şi cele din institu iile civile de învă ământ superior. Cadrele didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională au acelaşi statut ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. (2) Institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se bucură de principiul autonomiei universitare. (3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari, au dreptul să-şi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaşi institu ii de învă ământ superior, în condi iile legii. Sec iunea a 4-a Via a universitară Art. 172. – Via a universitară din institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi securitate na ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru institu iile civile de învă ământ superior, adaptate mediului militar, de informa ii, de ordine publică şi securitate na ională.

65

CAPITOLUL VII ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞI CREA IE UNIVERSITARĂ Art. 173. – (1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi crea ie artistică din universită i se organizează şi func ionează pe baza legisla iei na ionale şi a Uniunii Europene în domeniu. (2) Institu iile de învă ământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiin ifică au obliga ia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activită ilor de cercetare. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerin elor personalului implicat în cercetare. (3) Personalul implicat în activită i de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universită ii dispune, în limita granturilor şi a contractelor de cercetare, de autonomie şi de responsabilitate personală, delegată de ordonatorul de credite, în realizarea achizi iilor publice şi a gestionării resurselor umane necesare derulării grantului. Aceste activită i se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. Art. 174. – La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universită ii prezintă Senatului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care acestea au fost cheltuite. Art. 175. – (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Na ională pentru Cercetare Ştiin ifică, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului, din momentul semnării contractului de finan are. Pentru diferen ă, universită ile pot avansa fonduri din venituri proprii. (2) Mobilitatea interinstitu ională a personalului de cercetare, după principiul grantul urmează cercetătorul, este garantată prin lege, în conformitate cu reglementările institu iei care acordă grantul. Titularul grantului răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul de gestionare a grantului. CAPITOLUL VIII PROMOVAREA CALITĂ II ÎN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI ÎN CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. 176. – (1) Asigurarea calită ii învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice universitare este o obliga ie a institu iei de învă ământ superior şi o atribu ie fundamentală a Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În realizarea acestei atribu ii, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu ARACIS, alte agen ii înscrise în EQAR, precum şi cu Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior, CNATDCU şi Consiliul de Etică Universitară, conform legisla iei în vigoare. (2) Institu iile de învă ământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sanc ionate conform legii. (3) Studen ii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calită ii.

66 Art. 177. – (1) Evaluarea universită ilor se realizează în scopul: a) autorizării şi acreditării; b) ierarhizării programelor de studii şi al clasificării universită ilor. (2) Evaluarea în scopul autorizării şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agen ie înscrisă în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor interna ionale în domeniu. (3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi al clasificărilor universită ilor se realizează pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (4) Metodologia de ierarhizare a programelor de studii şi de clasificare a universită ilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului în maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Aplicarea metodologiei de ierarhizare şi clasificare intră în răspunderea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi este realizată de către un consor iu format din: ARACIS, incluzând reprezentan i ai studen ilor, CNCSIS, CNATDCU şi un organism interna ional având competen e în domeniul ierarhizării şi al clasificării institu iilor de învă ământ, selectat pe bază de concurs. (6) Universită ile se clasifică, pe baza evaluării programelor de studii şi a capacită ilor institu ionale, în 3 categorii: a) universită i preponderent de educa ie; b) universită i de educa ie şi cercetare ştiin ifică/de crea ie artistică; c) universită i de cercetare avansată şi educa ie. (7) După intrarea în vigoare a prezentei legi, evaluarea ini ială se face numai de către un organism interna ional având competen ă în domeniul ierarhizării şi clasificării institu iilor de învă ământ superior sau de o agen ie interna ională de asigurare a calită ii, înregistrată în EQAR. (8) Finan area institu iilor de învă ământ superior publice, din surse publice, se va face diferen iat, pe categorii de universită i şi în func ie de pozi ia în ierarhie a programelor de studii, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (9) Statul finan ează programele de excelen ă pentru toate categoriile de universită i. Sunt finan ate din fonduri publice: programe de licen ă în universită ile men ionate la alin.(6) lit.a), programe de licen ă şi master în universită ile men ionate la alin.(6) lit.b.) şi programe de licen ă, master şi doctorat, în universită ile men ionate la alin.(6) lit.c). Art. 178. – (1) Pentru promovarea calită ii şi creşterea eficien ei sistemului de învă ământ superior, pentru creşterea vizibilită ii interna ionale şi pentru concentrarea resurselor, universită ile publice şi private pot: a) să se constituie în consor ii universitare, potrivit legii; b) să fuzioneze într-o singură institu ie de învă ământ superior cu personalitate juridică. (2) Universită ile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consor ii sau pentru fuzionare, prin comasare sau absorb ie. (3) Fuziunea prin comasare sau absorb ie a institu iilor de învă ământ superior publice se face, de regulă, în jurul institu iilor din categoria universită ilor de cercetare avansată şi educa ie şi inând cont de proximitatea geografică. (4) Evaluarea programelor de studii şi a institu iilor de învă ământ superior se face periodic, la ini iativa Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau a universită ilor. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educa ie şi pentru transparen a institu ională. Art. 179. – (1) Fiecare universitate are obliga ia să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe cinci niveluri de performan ă în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCSIS şi aprobate prin

182. Art. (3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată. Tineretului şi Sportului. Rezultatele evaluării şi clasificării sunt publice. fără a prejudicia. studen ii sunt membrii ai comunită ii academice. astfel încât să valorifice. Cercetării. Cercetării. Tineretului şi Sportului. care permit accelerarea parcursului de studii universitare. b) universită ilor publice li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea institu ională din bugetul alocat Ministerului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Cercetării. ca student. CAPITOLUL IX PROMOVAREA UNIVERSITĂ II CENTRATE PE STUDENT Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. – Formele de sprijin pentru cadrele didactice. pe baza evaluării interne. având ca obiectiv principal sus inerea elitelor româneşti din ară şi din diaspora. Fondul de dezvoltare institu ională se adresează celor mai bune institu ii de învă ământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde interna ionale. cât şi achizi iile realizate prin formare. 183. c) aprobarea unor rute educa ionale flexibile. în vreun fel. d) crearea de instrumente şi mecanisme de sus inere a inser iei lor profesionale în ară. Sec iunea a 2-a Sprijinirea excelen ei individuale Art. b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări. – (1) Studen ii sunt considera i parteneri ai institu iilor de învă ământ superior şi membri egali ai comunită ii academice. inclusiv a tezei de doctorat. – Guvernul României înfiin ează Institutul de Studii şi Cercetări Avansate din România. – Statul încurajează excelen a în institu iile de învă ământ superior prin pârghii financiare specifice. 181. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunită i universitare numai în urma admiterii şi a înmatriculării sale într-o institu ie de învă ământ superior acreditată sau autorizată să func ioneze provizoriu. 180. la propunerea rectorului. indiferent de institu iile de învă ământ care le oferă. numai . la nivel superior. Art. Metodologia de înfiin are a acestuia se elaborează de către Ministerul Educa iei. conform normelor legale în vigoare. Orice subven ie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă.67 ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. studen ii. poate dispune reorganizarea sau desfiin area departamentelor sau institutelor neperformante. în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. atât talentul. în calitate de discipoli. În învă ământul confesional. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare institu ională se aprobă prin hotărâre a Guvernului. existente în prezenta lege: a) un procent de minimum 30% din finan area de bază se acordă universită ilor publice pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Na ional al Finan ării Învă ământului Superior şi aprobate de Ministerul Educa iei. concomitent la cel mult două programe de studii. studen ii şi cercetătorii cu performan e excep ionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universită i din ară sau din străinătate. (2) Senatul universitar. acordate pe bază de competi ie. Cercetării.

instituită de Ministerul Educa iei. asigurându-se un control riguros al diplomelor emise. la propunerea CNCSIS. (7) Condi iile de admitere. master sau doctorat. (6) Fiecare institu ie de învă ământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Prevederile acestui regulament sunt concordante. cu metodologia-cadru privind organizarea admiterii. registrele matricole ale universită ilor şi sistemele informatice aferente se elaborează în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Oferta anuală de şcolarizare publică este făcută de către rectorul institu iei de învă ământ superior prin declara ie pe proprie răspundere.68 într-o singură institu ie de învă ământ superior. În cazul studen ilor care se transferă între universită i sau programe de studii. (4) Universită ile care admit în programele lor de studii mai mul i studen i decât capacitatea de şcolarizare. încalcă răspunderea lor publică şi sunt sanc ionate în conformitate cu prevederile prezentei legi. 185. aprobată conform prezentei legi. Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în institu iile de învă ământ superior publice şi private din România. inclusiv cifrele de şcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an. elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual. de via ă şi servicii sociale în spa iul universitar. (4) RMUR. (2) Ministerul Educa iei. (3) În urma admiterii într-un program de studii. Sec iunea a 2-a Înmatricularea studen ilor. Cercetării. Cercetării. cu respectarea capacită ii de şcolarizare stabilite prin evaluarea ARACIS. institu iile de învă ământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu. Art. şi a admiterii într-un program de studii pentru licen ă. respectiv artistice sau sportive. pentru un singur program de studii. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol constituie infrac iune şi se sanc ionează potrivit legii penale. în con inut.Tineretului şi Sportului. (5) Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează şi păstrează eviden a diplomelor universitare emise în România. (4) În vederea testării cunoştin elor şi a capacită ilor cognitive. . Cercetării. (5) Ministerul Educa iei. cu cel pu in şase luni înainte de sus inerea concursului de admitere. pe baza registrelor existente în universită ile acreditate. – (1) O institu ie de învă ământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studen i pentru care sunt asigurate condi ii optime de calitate academică. Tineretului şi Sportului. Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România Art. ca o bază de date electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din România din universită ile publice sau private acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obliga iile păr ilor. 184. subven iile urmează studentul. (3) RMUR este document oficial protejat legal. – (1) Se constituie Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România. denumit în continuare RMUR. precum şi con inutul informa iilor care vor fi scrise în RMUR. Registrele matricole ale universită ilor devin parte a RMUR.

Art. – (1) Studen ii au dreptul să înfiin eze. sunt organismele care exprimă interesele studen ilor din universită i. 187. în dezvoltarea învă ământului superior. la nivelul diverselor forma ii. c) principiul participării la decizie – în baza căruia toate deciziile majore în cadrul institu iilor de învă ământ superior sunt luate cu participarea reprezentan ilor studen ilor. consilierea psihologică. cont e-mail. prin vot universal. în institu iile de învă ământ superior. b) principiul dreptului la asisten ă şi la servicii complementare gratuite în învă ământul superior public – exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice. care este public. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obliga iilor studentului. ateliere. Tineretului şi Sportului prin ordin al ministrului. în conformitate cu prevederile legii. cercuri. cât şi al universită ii. studen ii pot înfiin a ateliere. (2) În universită ile confesionale. legal constituite. În universită ile confesionale. forma ii artistice şi sportive. în condi iile legisla iei în vigoare. cenacluri. programe sau cicluri de studiu. garantate de stat. Asocia iile studen ilor prezintă un raport anual privind respectarea codului. în raport cu institu iile statului. conform legii. de drept. cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului respectiv. forma ii artistice şi sportive. în cadrul institu iei de învă ământ în care studiază. la nivelul fiecărei comunită i academice. (2) Absolven ii care vor practica profesia minimum cinci ani în mediul rural vor fi scuti i de plata a 75% din împrumut. seminar sau laboratoare. orice discriminare directă sau indirectă a studentului este interzisă. pentru care pot primi un număr de credite de studii transferabile. în scopul orientării profesionale. Cercetării. prin Agen ia de Credite şi Burse de Studii. publice sau particulare. Art. consilierea. reprezentan i legitimi ai intereselor studen ilor.69 Art. Conducerea institu iei de învă ământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentan ilor studen ilor. 186. această parte fiind preluată de către stat. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vie ii pe perioada studiilor. propus de asocia iile studen eşti şi adoptat de Ministerul Educa iei. libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obliga iilor studentului. cercuri. (3) Federa iile na ionale studen eşti. atât în cadrul facultă ilor. în condi iile stabilite de Carta universitară. Cercetării. legal constituite şi se consultă permanent cu acestea. e) principiul transparen ei şi al accesului la informa ii – în baza căruia studen ii au dreptul de acces liber şi gratuit la informa ii care privesc propriul parcurs educa ional şi via a comunită ii academice din care fac parte. publica ii. studen ii se organizează cu respectarea statutului şi a normelor degmatice şi canonice ale cultului respectiv. Ei sunt. (4) În universită ile confesionale. 188. (4) Ministerul Educa iei. acces la baza de date specifice domeniului şi la cea referitoare la situa ia şcolară personală. – (1) Studen ii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor. cenacluri. cluburi. în afara orelor de curs. Tineretului şi Sportului colaborează. (2) Studen ii sunt aleşi în mod democratic. (5) Studen ii pot participa la ac iuni de voluntariat. (3) Drepturile. . d) principiul libertă ii de exprimare – în baza căruia studen ii au dreptul să-şi exprime liber opiniile academice. – (1) Principiile care reglementează activitatea studen ilor în cadrul comunită ii universitare sunt: a) principiul nediscriminării – în baza căruia to i studen ii beneficiază de egalitate de tratament din partea institu iei de învă ământ superior. drepturile. libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt stabilite şi în func ie de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult. cu federa iile na ionale studen eşti. direct şi secret.

a căminelor şi a cantinelor universită ilor se acoperă din veniturile proprii ale institu iilor de învă ământ respective şi din subven ii de la buget. Tineretului şi Sportului. în limita bugetelor aprobate. cazare şi transport. absolven ilor cu diplomă de bacalaureat proveni i din centrele de plasament. Aceste burse se ob in prin concurs organizat la nivel na ional. (3). Aceste burse sunt atribuite doar acelor universită i şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate. bursieri ai statului român. Art. (2) Universită ile. conform legii. (13) Institu iile de învă ământ superior publice asigură. Cercetării. (4) Studen ii cetă eni români din afara grani elor ării. pot dispune integral de veniturile ob inute din şcolarizarea studen ilor străini. pentru perioada prevăzută în planurile de învă ământ. (3) Studen ii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee. spectacole de teatru. (6) Activită ile extracurricular-ştiin ifice. cel pu in un loc pentru studii gratuite. (8) Statutul de student cu taxă se modifică în condi iile stabilite de Senatul universitar. . (9) Ministerul Educa iei. beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. în condi iile stabilite de Senatul universitar. Cercetării. în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studen ilor. (2) În timpul anului şcolar. prin hotărâre a Guvernului. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finan are. care se desfăşoară pe teritoriul României. precum şi cele pentru studen ii capabili de performan e sunt finan ate de la bugetul statului. cheltuielile de masă. transportul intern auto. film la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice. – (1) Statul român acordă anual. 189. (5) Institu iile de învă ământ superior pot acorda. Cercetării. (10) La concursurile pentru ob inerea burselor prevăzute la alin. Art. Tineretului şi Sportului . Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate. concerte. indiferent dacă sunt publice sau private. 190. tehnice. sportive şi de odihnă ale studen ilor. cultural-artistice şi sportive –. în afara cifrei de şcolarizare aprobate. (12) Pot fi acordate subven ii pentru cazare şi studen ilor care aleg altă formă de cazare decât căminele institu iilor de învă ământ superior. (6) se aplică şi în cazul taberelor de crea ie. un număr de burse pentru şcolarizarea studen ilor străini. din fonduri constituite în acest scop. în situa iile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.70 (3) Agen ia de Credite şi Burse de Studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării creditelor. (7) Prevederile alin. (9) pot participa studen ii şi absolven ii institu iilor de învă ământ superior publice şi cei ai institu iilor de învă ământ superior particular acreditate. – (1) Studen ii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat. feroviar şi naval. operă. în baza autonomiei universitare. (11) Cheltuielile de între inere a internatelor. Studen ii orfani sau proveni i din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. studen ii beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun. conform normelor stabilite de Ministerul Educa iei. cu această destina ie.

192. au primit avizul acestuia de participare la concurs. La concurs pot participa persoane din cadrul universită ii sau din orice facultate de profil din ară sau din străinătate care. direct şi secret de către studen ii facultă ii. (2) Func iile de conducere sunt următoarele: a) rectorul. prorectorii. direct şi secret al conducătorilor de doctorat. prodecanii. cel pu in unul dintre prodecani se numeşte din rândul cadrelor didactice apar inând minorită ii din departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale. – (1) Structurile de conducere în institu iile de învă ământ superior publice sau private sunt: a) Senatul universitar şi Consiliul de Administra ie. departamente. la nivelul universită ii. Reprezentan ii cadrelor didactice şi de cercetare sunt aleşi prin votul universal. la nivelul universită ii. pe baza audierii în plenul Consiliului facultă ii. stabilirea structurilor şi a func iilor de conducere se face după următoarea procedură: a) componen a membrilor Consiliului facultă ii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare. sunt stabili i prin votul universal. (5) Consiliul de conducere al şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal. cu excep ia cazului în care decanul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. (3) La nivelul departamentului. c) decanul. respectiv al studen ilor. la nivelul facultă ii. b) directorul institutului de studii doctorale. prin vot secret. d) şeful de departament. (4) La nivelul facultă ii.71 CAPITOLUL X CONDUCEREA UNIVERSITĂ ILOR Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. Directorul institutului de studii universitare de doctorat este asimilat func iei de prorector. – (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentan i ai studen ilor. c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector. (3) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a institu iei de învă ământ superior şi a Consiliului de . trebuie să se respecte principiul reprezentativită ii pe facultă i. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al cercetătorilor. 191. respectiv minimum 25% studen i. direct şi secret al cadrelor didactice şi cercetătorilor. iar reprezentan ii studen ilor sunt aleşi prin vot universal. şeful de departament şi membrii consiliului departamentului se stabilesc prin votul universal. Reprezentan ii fiecărei facultă i în Senatul universitar. (6) În procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi func iilor de conducere la nivelul universită ii. programe de studii. pe cote parte de reprezentare stipulate în Carta universitară. sec ii/linii de predare. la nivelul universită ii. Consiliul facultă ii are obliga ia de a aviza minimum doi candida i. direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate. Art. după caz. b) decanii sunt selecta i prin concurs public. directorul general administrativ. d) în universită ile multilingve şi multiculturale. organizat de către rectorul universită ii. la nivelul departamentelor. b) Consiliul de conducere al UOD sau IOSUD. (2) Senatul universitar îşi alege. c) Consiliul facultă ii. d) Consiliul departamentului. un preşedinte care conduce şedin ele Senatului universitar şi reprezintă Senatul universitar în raporturile cu rectorul. al facultă ilor şi departamentelor.

– (1) Rectorul universită ii publice confirmat încheie un contract institu ional cu ministrul Educa iei. în propor ie de 50%. (7) Rectorul. în condi iile specificate prin contractul de management şi Carta universitară. (6) Decanii sunt selecta i prin concurs public organizat de noul rector şi validat de Senatul universitar. (3) Ministrul Educa iei. formată. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în Senatul universitar. au ob inut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Cercetării. – (1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universită ii. (2) Rectorul poate fi demis de către Senatul universitar. în propor ie de 50%. Tineretului şi Sportului. (4) Rectorul. De asemenea. Această comisie con ine minimum 12 membri. înscrisuri. selectat de către comisia de concurs stabilită de Senatul universitar. conform prevederilor prezentei legi. conformă cu legisla ia în vigoare. cuprinzând criteriile şi indicatorii de performan ă managerială. (5) Rectorul confirmat de ministru încheie cu Senatul universitar un contract de management. din membrii universită ii şi. rectorul poate semna acte oficiale. în cazul în care constată încălcarea legisla iei în vigoare sau a contractului institu ional şi se poate adresa Senatului universitar. din ară şi din străinătate. În universită ile multilingve şi multiculturale. decanii. îşi numeşte prorectorii. Senatul universitar are obliga ia de a aviza minimum doi candida i. directorul general administrativ şi un student ales de reprezentan ii studen ilor din Senatul universitar formează consiliul de administra ie al universită ii. drepturile şi obliga iile păr ilor contractuale. de selec ie şi de recrutare a rectorului. ale decanului şi ale şefului de departament Art. Art. . pentru desemnarea unui nou rector. După emiterea ordinului de confirmare. ale consiliului de administra ie. stând la baza rezolu iilor Senatului universitar. Senatul universitar elaborează şi aprobă metodologia de avizare. (2) Atribu iile Senatului universitar sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară. 193. Men inerea în func ie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sus inere executivă a planului managerial al noului rector. cel pu in unul dintre prorectori este numit de către rector din rândul cadrelor didactice apar inând minorită ilor na ionale din departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale. în baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar. ale rectorului. (4) Senatul universitar stabileşte o comisie de selec ie şi de recrutare a rectorului. b) elaborează şi adoptă Carta universitară. cu excep ia cazului în care rectorul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. (3) Rectorul confirmat de ministrul Educa iei. diplome şi certificate. 194. Art. Tineretului şi Sportului. 195. din personalită i ştiin ifice şi academice din afara universită ii. Tineretului şi Sportului poate revoca rectorul prin ordin. pe baza audierii în plenul Senatului universitar. Cercetării. Tineretului şi Sportului. pe baza consultării Senatului universitar. acte financiare/contabile. Cercetării. Sec iunea a 2-a Atribu iile Senatului universitar. este confirmat prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. (2) La concursul de ocupare a func iei de rector pot participa orice personalită i ştiin ifice sau academice din ară şi din străinătate care.72 Administra ie. prorectorii. – (1) Rectorul se stabileşte pe baza unui concurs public.

rectorul este ordonatorul de credite al universită ii. f) prezintă Senatului universitar. cu posibilitatea reînnoirii succesive de maximum două ori. k) validează concursurile publice pentru func iile din consiliul de administra ie. j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administra ie. (4) Mandatul Senatului universitar este de patru ani. e) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară. (7) Durata mandatului de rector este de patru ani. h) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de Senatul universitar. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în rela iile cu ter ii şi realizează conducerea executivă a universită ii. organizarea şi func ionarea universită ii. raportul referitor la: starea generală a universită ii. în conformitate cu contractul de management. durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. la propunerea rectorului. În institu iile din învă ământul superior public. structura. m) aprobă. numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară. în luna aprilie a fiecărui an. cu posibilitatea reînnoirii conform prevederilor Cartei universitare. Tineretului şi Sportului. i) încheie contractul de management cu rectorul. g) conduce consiliul de administra ie. Cercetării. g) adoptă codul drepturilor şi obliga iilor studentului. asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare. în baza unei metodologii proprii şi a legisla iei în vigoare. (3) Componen a şi mărimea Senatului universitar este stabilită prin Carta universitară. Rectorul are următoarele atribu ii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universită ii. Aceste documente sunt publice. Pentru studen i. d) propune spre aprobare Senatului universitar structura şi reglementările de func ionare ale universită ii. Senatul universitar validează raportul men ionat. Durata mandatului unui membru al Senatului universitar este de patru ani. (8) Atribu iile prorectorilor. . l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană. Carta universitară şi legisla ia în vigoare. c) încheie contractul de management cu Senatul universitar. h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi func ionarea universită ii. n) îndeplineşte alte atribu ii. e) propune spre aprobare Senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execu ia bugetară. astfel încât să se asigure eficien a decizională şi reprezentativitatea comunită ii academice. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel pu in o treime dintre membrii Senatului universitar. pe baza contractului de management. situa ia posturilor vacante şi ocupate. sanc ionarea personalului cu performan e profesionale slabe. f) elaborează şi aprobă codul de asigurare a calită ii şi codul de etică şi deontologie profesională universitară. situa ia financiară şi inser ia absolven ilor pe pia a muncii. la propunerea rectorului. la propunerea rectorului şi cu respectarea legisla iei în vigoare. conform Cartei universitare. în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. d) aprobă. b) negociază şi semnează contractul institu ional cu Ministerul Educa iei.73 c) aprobă planul strategic de dezvoltare institu ională şi planurile opera ionale. prin comisii specializate.

de managementul financiar. Decanul prezintă anual un raport Consiliului facultă ii privind starea facultă ii. de decan. stabilite prin Carta universitară sau aprobate de Senatul universitar şi în conformitate cu legisla ia în vigoare. în termen de maximum trei luni de la data vacantării. d) îndeplineşte alte atribu ii. potrivit Cartei universitare. un reprezentant al Ministerului . consiliului de administra ie şi Senatului universitar. Atribu iile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legisla ia în vigoare. de şef de departament sau de unitate de cercetare. la propunerea decanului. în cazul şefului de departament sau se organizează concurs public. angajarea. conform Cartei universitare. formarea. sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitară. se procedează la alegeri par iale. (2) În cazul vacantării unui loc în func iile de conducere. (13) Studen ii au cel pu in un reprezentant în comisiile de etică. c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultă ii. precum şi de selec ia. 196. în mod obligatoriu. de managementul cercetării şi al calită ii. d) avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către Senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea universită ii sau care sunt ineficiente academic şi financiar. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de institu ia de învă ământ superior. În exercitarea acestei func ii. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din institu iile de învă ământ superior se stabileşte prin Carta universitară. Consiliul facultă ii are următoarele atribu ii: a) aprobă. b) aprobă programele de studii gestionate de facultate. b) aprobă execu ia bugetară şi bilan ul anual. conducerea operativă a universită ii şi aplică deciziile strategice ale Senatului universitar. e) aprobă participarea universită ii la proiecte cu valori financiare mai mari de 500. Art. (4) Atribu iile şi competen ele structurilor şi ale func iilor de conducere din învă ământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a institu iei. consiliul de administra ie: a) stabileşte în termeni opera ionali bugetul institu ional. asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultă ii. dacă numărul lor reprezintă cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor. organizarea şi func ionarea facultă ii. (12) Consiliul de administra ie asigură. f) propune Senatului universitar strategii ale universită ii pe termen lung şi mediu şi politici pe domeniile de interes ale universită ii. evaluarea periodică. Şeful de departament răspunde de planurile de învă ământ.000 lei şi cheltuielile mai mari de 500. Decanul conduce şedin ele Consiliului facultă ii şi aplică hotărârile rectorului. c) aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare. (5) Structura administrativă a universită ii este condusă de către un director general administrativ şi este organizată pe direc ii. potrivit legii. cazări şi de calitate. motivarea şi încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului din departament. de prodecan. structura. Hotărârile senatelor universitare.000 lei. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. De asemenea. (11) Şeful de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului.74 (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultă ii. Din comisie face parte. de prorector. – (1) Func iile de conducere de rector. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul institu iei. în cazul universită ilor particulare şi confesional particulare. (10) Consiliul facultă ii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultă ii. proiectare. microproduc ie nu se cumulează. de statele de func ii. ale consiliilor facultă ilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorită ii membrilor prezen i. el este ajutat de consiliul departamentului.

corelat cu sistemele de indicatori statistici de referin ă la nivel european.75 Educa iei. Cercetării. (7) Prin Carta universitară. (4) Func ia de rector este incompatibilă cu de inerea de func ii de conducere în cadrul unui partid politic. Raportul anual privind starea învă ământului superior se bazează pe indicatorii prevăzu i la alin. universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentan i ai mediului economic şi personalită i din mediul academic. – (1) După împlinirea vârstei de pensionare. un sistem de indicatori statistici de referin ă pentru învă ământul superior. se stabileşte. prin consultarea ARACIS şi a celor interesa i . Art. ca parte a Ariei Europene a Învă ământului Superior. Tineretului şi Sportului.şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Persoanele care exercită o func ie de conducere sau de demnitate publică au postul rezervat în sistemul educa ional. Sec iunea a 3-a Rolul statului în învă ământul superior Art. Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Superior (CNFIS). cercetarea universitară. (2) Ministerul Educa iei. potrivit Cartei universitare. (6) Unită ile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unită ilor respective. Tineretului şi Sportului are următoarele atribu ii principale: a) propune politicile şi strategiile na ionale pentru învă ământul superior. diferen ierea universită ilor şi ierarhizarea programelor de studii ale acestora. (3) Persoanele care ocupă o func ie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita func ia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar. Validarea concursului se face de către Senatul universitar. cultural şi profesional extern. CNATDCU şi Agen ia Na ională pentru Calificările din Învă ământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social . Cercetării. din domeniu. Cercetării. – (1) Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ământului superior prin intermediul Parlamentului. – (1) Pentru monitorizarea eficien ei manageriale. . e) controlează gestionarea RMUR. 198. Art. pe perioada exercitării mandatului. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Tineretului şi Sportului.CNCSIS. Cercetării. 197. ocuparea oricărei func ii de conducere în universită ile publice este interzisă. a echită ii şi relevan ei învă ământului superior pentru pia a muncii. de către rector. (1). (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. iar numirea pe post. etica universitară şi asigurarea calită ii în învă ământul superior. ca parte a bugetului educa iei şi bugetului cercetării. Guvernului şi Ministerului Educa iei. d) realizează evaluarea periodică. b) elaborează reglementările de organizare şi func ionare a sistemului de învă ământ superior. f) organizează recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii. 199. c) monitorizează şi verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi func ionarea învă ământului superior. g) elaborează şi propune proiectul de buget pentru învă ământul superior. managementul financiar.

201. Contractele dintre Ministerul Educa iei. Ministerul Educa iei. b) verifică anual. metodologia fiind adoptată prin hotărâre a Guvernului. Art. (1) se înfiin ează prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului şi de alte institu ii abilitate. Raportul de verificare institu ională este prezentat ministrului Educa iei. (3) Pentru îndeplinirea atribu iilor cu care sunt învestite. i) sus ine realizarea de studii şi cercetări în învă ământului superior. – (1) Pentru exercitarea atribu iilor sale. b) auditarea comisiilor de etică din universită i şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Cercetării. (2) Organismele specializate prevăzute la alin. Cercetării. Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor. propus de Ministerul Educa iei. Art. Bugetele acestora se constituite pe bază contractuală cu Ministerul Educa iei. (1) beneficiază de logistică şi de un secretariat propriu. Tineretului şi Sportului şi func ionează în baza unor regulamente proprii aprobate prin ordin al ministrului. Cercetării. (3) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronun ă asupra litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribu ii: a) monitorizarea realizării eticii universitare la nivelul sistemului de învă ământ superior. – (1) CNATDCU are următoarele atribu ii: a) propune. în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. – (1) Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior are ca atribu ii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învă ământului superior şi prognoza evolu iei acestuia în raport cu dinamica pie ei muncii. ai asocia iilor profesionale şi ai angajatorilor. Cercetării. Tineretului şi Sportului şi din alte surse legal constituite.76 h) verifică şi gestionează sistemul na ional de indicatori şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evolu iei acestuia în raport cu pia a muncii. a certificatelor şi a calificărilor universitare şi de auditare a universită ilor cu referire la un set de criterii minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea de către universită i a titlurilor didactice din învă ământul superior. care are personalitate juridică şi este ordonator de credite. În realizarea misiunii sale. la solicitarea Ministerul Educa iei. Cercetării. pentru constituirea Cadrului na ional al calificărilor din învă ământul superior. Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare este sus inut de Autoritatea Na ională pentru Calificări (ANC). 202. organismele prevăzute la alin. o metodologie de atestare a titlurilor. Tineretului şi Sportului constituie registre de exper i şi se sprijină pe organisme consultative. Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior. Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare. la nivel na ional. c) constatarea încălcării de către o institu ie de învă ământ superior a obliga iilor prevăzute de prezenta lege. Cercetării. specificând concluzii bazate . denumit Secretariatul Consiliilor Na ionale pentru Învă ământul Superior. modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. 200. Tineretului şi Sportului. a diplomelor. Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă. alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior. Tineretului şi Sportului şi consilii sunt gestionate prin Secretariatul Consiliilor Na ionale pentru Învă ământul Superior. Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare şi Consiliul de Etică şi Management Universitar. Acest raport se face public. Actuala Unitate Executivă pentru Finan area Învă ământului Superior şi a Cercetării Dezvoltării şi Inovării devine Secretariatul Consiliilor Na ionale pentru Învă ământul Superior. (2) Consiliul Na ional pentru Calificări Universitare reuneşte reprezentan i ai universită ilor. Art. Cercetării.

77 pe date şi documente; c) prezintă un raport anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activită ile didactice şi de cercetare din învă ământul superior. Acest raport este public; d) stabileşte criteriile de acordare a titlului de conducător de doctorat şi acordă titlul de conducător de doctorat; e) alte atribu ii stabilite prin lege. (2) Consiliul Na ional de Finan are a Învă ământului Superior (CNFIS) are următoarele atribu ii principale: a) propune metodologia de finan are a universită ilor şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii; b) verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, realizarea proiectelor de dezvoltare institu ională şi eficien a gestionării fondurilor publice de către universită i şi face propuneri pentru finan area complementară a universită ilor pe bază de proiecte institu ionale; c) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea finan ării învă ământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public. (3) CNCSIS are următoarele atribu ii principale: a) stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiin ifică din învă ământul superior, aprobate prin ordin al ministrului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, cercetarea ştiin ifică universitară; c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finan are competitivă; d) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiin ifice în învă ământul superior şi performan ele universită ilor. Raportul este public. (4) Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare are în atribu ii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învă ământul superior. Art. 203. – (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului îşi realizează atribu iile în domeniul cercetării prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică, conform legii. (2) În exercitarea atribu iilor sale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul Na ional al Rectorilor şi, după caz, cu autorită i şi asocia ii profesionale şi ştiin ifice na ionale şi interna ionale reprezentative, federa ii sindicale la nivel de ramură şi federa ii studen eşti legal constituite la nivel na ional. (3) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă, anual, Consiliului Na ional al Rectorilor un grant pentru gestionarea activită ii curente şi pentru plata cotiza iilor la organismele Uniunii Europene în care această autoritate este membră. CAPITOLUL XI FINAN AREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂ ILOR Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. 204. – (1) Învă ământul universitar public este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă, în condi iile legii.

78 (2) În învă ământul universitar public gratuit se percep taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planului de învă ământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activită i neincluse în planul de învă ământ, conform metodologiei aprobate de Senatul universitar. (3) Finan area învă ământului superior public se asigură din fonduri publice, în concordan ă cu următoarele cerin e: a) considerarea dezvoltării învă ământului superior ca responsabilitate publică şi a învă ământului, în general, ca primă prioritate na ională; b) asigurarea calită ii învă ământului superior la nivelul standardelor din Spa iul European al Învă ământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetă eni ai unei societă i democratice bazate pe cunoaştere; c) profesionalizarea resurselor umane în concordan ă cu diversificarea pie ei muncii; d) dezvoltarea învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice şi crea iei artistice universitare pentru integrarea la vârf în via a ştiin ifică mondială. (4) Execu ia bugetară anuală a institu iilor de învă ământ superior este publică. (5) Finan area învă ământului superior public poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribu ia altor ministere, pentru acele institu ii de învă ământ superior care pregătesc specialişti în func ie de cerin ele ministerelor respective, precum şi din alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. (6) Toate resursele de finan are ale universită ilor publice sunt venituri proprii. (7) Statul poate sprijini învă ământul superior particular acreditat. (8) Institu iile de învă ământ superior publice şi private pot primi dona ii din ară şi din străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 205. – (1) Institu iile de învă ământ superior publice func ionează ca institu ii finan ate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri proprii şi din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor institu ii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe bază de contract, pentru finan area de bază, finan area complementară şi finan area suplimentară, realizarea de obiective de investi ii, fonduri alocate pe bază competi ională pentru dezvoltare institu ională, fonduri pentru incluziune, burse şi protec ia socială a studen ilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, dona ii, sponsorizări şi taxe percepute în condi iile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institu iile de învă ământ superior, în condi iile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învă ământului şi cercetării ştiin ifice universitare. (3) Finan area suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelen a institu iilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universită ilor publice, cât şi a celor private. Fondul va fi alocat exclusiv celor mai bine plasate programe de studii, conform ierarhizării acestora. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură finan area de bază pentru universită ile publice, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu şi per limbă de predare. Fondurile vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societă ii, iar, în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calită ii acestora. (5) Finan area de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. (6) Finan area complementară se realizează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin: a) subven ii pentru cazare şi masă;

79 b) fonduri alocate pe bază de priorită i şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investi ii şi repara ii capitale; c) fonduri alocate pe baze competi ionale pentru cercetarea ştiin ifică universitară. (7) Finan area institu iilor de învă ământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi institu ia de învă ământ superior respectivă, după cum urmează: a) contract institu ional pentru finan area de bază, pentru fondul de burse şi protec ie socială a studen ilor, pentru fondul de dezvoltare institu ională, precum şi pentru finan area de obiective de investi ii; b) contract complementar pentru finan area cercetării ştiin ifice universitare, a repara iilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investi ii, precum şi subven ii pentru cazare şi masă. Sumele aferente cercetării ştiin ifice universitare, cuprinse în contractul complementar, se eşalonează, prin derogare de la alte reglementări în vigoare, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective; c) contractele institu ionale si complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi CNFIS. (8) Fondurile pentru burse şi protec ie socială a studen ilor se alocă în func ie de numărul de studen i şi doctoranzi de la învă ământul de zi, fără taxa de studii. (9) Bursele sociale trebuie să acopere un minimum de cheltuieli pentru masă şi cazare şi pot fi cumulate cu alte forme de burse. (10) Categoriile de cheltuieli eligibile şi metodologia de distribuire a acestora din finan area suplimentară şi fondul pentru incluziune, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la ini iativa Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (11) Rectorii universită ilor publice, prin contractul institu ional încheiat cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institu iei, prioritar spre departamentele cele mai performante. Art. 206. – Statul român acordă anual burse pentru sprijinirea tinerilor de origine etnică română din ări învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate, care doresc să studieze în cadrul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat din România. Art. 207. – (1) Programele de studii de master şi doctorat în ştiin e şi tehnologii avansate, cele care se desfăşoară în limbi de circula ie interna ională, precum şi doctoratele în cotutelă cu universită i de prestigiu din străinătate beneficiază de finan are preferen ială. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execu ia bugetului prevăzut în contractul institu ional şi complementar, precum şi fondurile aferente cercetării ştiin ifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispozi ia universită ilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al institu iei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea aloca iilor de la bugetul de stat pentru anul următor. Art. 208. – Toate materialele, echipamentele şi publica iile achizi ionate de universită i pentru activită ile de educa ie şi cercetare sunt scutite de TVA. Art. 209. – (1) Universită ile publice sau private au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. (2) Drepturile pe care le au universită ile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia (uz, uzufruct, servitute, superficie) potrivit dispozi iilor Codului civil, drept de folosin ă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat etc. ori drept de administrare, în condi iile legii. (3) În patrimoniul universită ilor, pot exista şi drepturi de crean ă izvorâte din contracte, conven ii sau hotărâri judecătoreşti.

. ale unui grup de persoane fizice. trec în proprietatea privată a statului. în condi iile legii. în condi iile legii. atribu iile. Sec iunea a 3-a Înfiin area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare Art.80 (4) Universită ile publice pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile. cu respectarea dispozi iilor dreptului comun. (7) Universită ile publice au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. ale unei funda ii sau asocia ii. (10) În cazul desfiin ării unei universită i publice. (3) Institu iile de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare pot înfiin a func ia de preşedinte al universită ii. bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universită ilor publice. de concesiune ori de închiriere. 210. cu atribu ii stabilite de Carta universitară. durata mandatelor. b) persoane juridice de drept privat. (2) Institu iile de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare sunt acreditate prin legea de înfiin are. (8) Dreptul de proprietate al universită ilor publice asupra bunurilor prevăzute la alin. precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară. Sec iunea a 2-a Organizarea şi func ionarea învă ământului superior particular şi confesional particular Art. de folosin ă. (7) se exercită în condi iile prevăzute de Carta universitară. precum şi alte drepturi reale ale universită ilor publice sunt supuse procedurii publicită ii imobiliare prevăzute de legisla ia specială în materie. – (1) O institu ie de învă ământ superior particular şi confesional particular trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie şi acreditare stabilite de prezenta lege. Tineretului şi Sportului este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universită ile publice pe baza documenta iei înaintate de acestea. (6) Prin hotărâre a Guvernului. – (1) Institu iile de învă ământ superior particulare şi institu iile de învă ământ superior confesionale particulare sunt: a) fondate din ini iativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice. avizate de fondatori şi aprobate de Senatul universitar. ale unui cult religios sau ale unui alt furnizor de educa ie. rămase în urma lichidării. Cercetării. (2) Structurile universită ilor particulare şi confesionale particulare. în condi iile legii. 211. (3) Universită ilor acreditate li se recunoaşte perioada de func ionare legală. (11) Universită ile private sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului. Ministerul Educa iei. (5) Drepturile subiective ale universită ilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare. bunurile aflate în proprietate.

– (1) Desfiin area institu iilor de învă ământ superior particulare confesionale particulare se face în condi iile legii. 215. . Sec iunea a 5-a Desfiin area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare Art. (2) Institu iile de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare. precum şi ale celui de conducere. patrimoniul institu iilor învă ământ superior particulare şi confesionale particulare revine fondatorilor. precum şi condi iile şi modalită ile de eliberare din aceste posturi şi func ii. didactice auxiliare. c) sponsorizări.81 Sec iunea a 4-a Patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare Art. dispun în mod liber de patrimoniul pus la dispozi ia lor. de îndrumare şi de control. c) condi iile şi modalită ile de ocupare a posturilor şi func iilor didactice. dizolvare sau lichidare. a func iilor de conducere. drepturile şi obliga iile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar. responsabilită ile. de încetare a activită ii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. b) taxe de studiu şi alte taxe şcolare. – Statutul reglementează: a) func iile. 213. Ini iativa desfiin ării institu iilor învă ământ superior particulare sau confesionale particulare poate apar ine şi fondatorilor. (2) În caz de desfiin are. – (1) Patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare constă din patrimoniul ini ial al fondatorilor. pe durata existen ei lor. competen ele. şi de cu de TITLUL IV STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC CAPITOLUL I STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Sec iunea 1 Dispozi ii generale Art. – Sursele de finan are ale institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori. de îndrumare şi de control. avizul consiliului de administra ie. 214. de îndrumare şi de control. b) formarea ini ială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere. 212. dona ii şi alte surse legal constituite. la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. Sec iunea a 6-a Finan area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare Art.

Art.82 d) criteriile de normare. realizat într-o unitate de învă ământ. pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. precum şi într-o func ie de conducere. în manieră obscenă. a unor activită i cu componen ă lubrică sau altele care implică exhibarea. didactic auxiliar. cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activită i comerciale în incinta unită ii de învă ământ sau în zona limitrofă. sub coordonarea unui profesor mentor. b) comer ul cu materiale obscene sau pornografice scrise. absolven ii studiilor de licen ă pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licen ă. Cercetării. – (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învă ământ responsabile cu instruirea şi educa ia. teoretică. – (1) Încadrarea şi men inerea într-o func ie didactică sau didactică auxiliară. . 218. (1) persoanele lipsite de acest drept. de conducere. Cercetării. o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea func iei. în mod similar. precum şi personalului din unită ile conexe învă ământului. – (1) Formarea ini ială pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul preuniversitar cuprinde: a) formarea ini ială. c) practicarea. de îndrumare şi de control. Incompatibilită ile de ordin medical cu func ia didactică sunt stabilite prin protocol dintre Ministerul Educa iei. Aceeaşi prevedere se aplică. de acordare a distinc iilor. în public. conducerea unită ii sau a institu iei de învă ământ poate solicita. b) master didactic cu durata de 2 ani. de îndrumare şi de control. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condi iile de studii prevăzute de lege. în cadrul unor programe acreditate potrivit legii. Sec iunea a 2-a Formarea ini ială şi continuă. de aplicare a sanc iunilor. 217. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. Cariera didactică Art. (l). de conducere sau de îndrumare şi de control în învă ământ persoanele care desfăşoară activită i incompatibile cu demnitatea func iei didactice. (3) Pentru a ob ine altă specializare. un nou examen medical complet. care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor. împreună cu Ministerul Sănătă ii. de îndrumare şi de control sunt condi ionate de prezentarea unui certificat medical. Art. 216. (2) Personalul didactic. b) specializare în cadrul facultă ilor de educa ie. în specialitate. (4) În situa ii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. formarea personalului din educa ia antepreşcolară se realizează prin: a) licee pedagogice. func iilor de conducere. a corpului. poate solicita o expertiză a capacită ii de muncă. care se consideră nedreptă it. audio sau vizuale. realizată prin universită i. c) stagiul practic cu durata de un an şcolar. (3) Nu pot ocupa posturile prevăzute la alin. cu acordul consiliului de administra ie. (5) Nu pot ocupa posturile didactice. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului.

unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unită ile de învă ământ din re eaua prevăzută la alin. centre logopedice şi organiza ii nonguvernamentale. (2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o re ea permanentă de unită i de învă ământ. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru func iile didactice. Cercetării. c) este condi ionată de ob inerea diplomei de licen ă şi a diplomei de master didactic. (3) Studen ii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educa iei. Art. Tineretului şi Sportului. – (1) Studen ii şi absolven ii de învă ământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obliga ia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de doi ani. 220. (1) lit. se realizează prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate. în condi ii stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului. Art. Cercetării. Cercetării. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.83 Art. prin intermediul ARACIS sau a altor organisme abilitate. (4) Unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială pot realiza independent parteneriate cu institu ii ofertante de servicii în domeniu . b) repartizare de către inspectoratul şcolar jude ean pe posturile rămase neocupate în urma concursului. Tineretului şi Sportului într-o institu ie publică beneficiază de burse de studiu finan ate de la bugetul de stat. se aprobă de către Ministerul Educa iei.perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate. Tineretului şi Sportului. 221. potrivit legii. Art. Cercetării. Cercetării. cluburi şi palate ale copiilor. 218 alin. Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare ini ială teoretică în specialitate a personalului didactic. Tineretului şi Sportului. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru. . – (1) În calitatea sa de principal finan ator. în baza unor acorduri-cadru încheiate între unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială şi inspectoratele şcolare. Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii. pe baza analizei nevoilor de formare din sistem. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educa iei. (2) Programele de formare ini ială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educa iei. Cercetării. Ministerul Educa iei. – (1) Ocuparea unei func ii didactice.componenta dedicată formării ini iale a profesorilor . (7) Planurile de învă ământ ale studiilor de licen ă în specialitatea pedagogia învă ământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului Educa iei. (5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene . (6) Absolven ilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licen ă. pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar. 219. Cercetării. 222. – (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art.centre de consiliere. (2) pentru stabilirea condi iilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.

(3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată. precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru ob inerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. Cercetării. într-un interval de timp care nu depăşeşte cinci ani de la începerea primului stagiu de practică. pentru fiecare specialitate în parte. evaluarea portofoliului profesional personal şi în sus inerea a cel pu in două inspec ii la clasă. Tineretului şi Sportului. în condi iile reluării de fiecare dată. Cercetării. toate prevederile prezentei legi. c) o probă orală de pedagogie. (4) Gradul didactic II se ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in patru ani de la ob inerea definitivării în învă ământ. a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educa iei. eşalonate pe parcursul celor patru ani. – (1) Examenul na ional de definitivare în învă ământ este organizat de Ministerul Educa iei. prin hotărârea consiliului de administra ie din unitatea de învă ământ respectivă. tematica. Tineretului şi Sportului. care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educa ională. Tineretului şi Sportului. (5) Gradul didactic I se poate ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in patru ani de la acordarea gradului didactic II. elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. în condi iile prezentului articol. Cercetării. li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă). în condi iile legii. 223. precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legisla ia în vigoare. (2) Evolu ia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I. conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. (5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învă ământ pot fi reluate. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ. care au promovat examenul de definitivare în învă ământ. în mod corespunzător func iei didactice ocupate temporar. Cercetării. eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activită ii profesionale la nivelul unită ii de învă ământ. Tineretului şi Sportului. – (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evolu ia în carieră. Cercetării. b) etapa a II-a. (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învă ământul preuniversitar. examene de certificare a diferitelor niveluri de competen ă. Art. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. 224. în condi iile legii. prin promovarea următoarelor probe: a) o inspec ie şcolară specială. Tineretului şi Sportului şi cuprinde: a) etapa I.84 (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică. Art. finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă într-o examinare scrisă. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. (3) Probele de examen. (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen. b) un test din metodica specialită ii. cu statut de profesor debutant. bibliografia. Tineretului şi Sportului. prin promovarea următoarelor probe: . pot fi angajate în sistemul na ional de învă ământ preuniversitar numai pentru perioadă determinată. Cercetării. anterior sus inerii examenului. cu abordări interdisciplinare şi de creativitate. pentru fiecare specialitate în parte.

b) o inspec ie şcolară specială. d) sus inerea lucrării metodico-ştiin ifice. cu performan e deosebite în activitatea didactică şi managerială. stabilesc obiectivele şi formarea continuă. Tineretului şi Sportului. Cercetării. eşalonate pe parcursul celor patru ani. pot fi repetate la un interval de cel pu in doi ani şcolari. pe baza unei inspec ii şcolare speciale. d) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condi ii de medii egale. (8) Personalul didactic care a ob inut definitivarea în învă ământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta. Cercetării. la examenele pentru gradul II. inclusiv prin conversie profesională. examenele pentru ob inerea gradelor didactice II. 225. pentru angaja ii proprii. (7) Personalului didactic încadrat în învă ământul preuniversitar. (5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic. pentru fiecare specialitate în parte. după caz. Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învă ământ preuniversitar. respectiv I. Tineretului şi Sportului. definitivarea în învă ământ şi gradele didactice II şi I ob inute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialită ile dobândite prin studii. în conformitate cu strategiile şi politicile na ionale. 226. sub îndrumarea unui conducător ştiin ific stabilit de institu ia având competen e în domeniu. care îndeplineşte condi iile de formare ini ială şi care a ob inut titlul ştiin ific de doctor în domeniul specialită ii pe care o predă sau în domeniul fundamental. c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiin ifice. e) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei. f) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribu iilor acestora în teritoriu. de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru . – (1) Personalul didactic care a ob inut gradul didactic I. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ preuniversitar. cu un an mai devreme fa ă de perioada prevăzută de prezenta lege. Tineretului şi Sportului. poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învă ământ preuniversitar. respectiv gradul I. – (1) Ministerul Educa iei. pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei. Cercetării. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asisten ă educa ională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. b) ocuparea unui post prin transfer consim it de unită ile de învă ământ implicate. acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Art. Cercetării. în fa a comisiei instituite. i se acordă gradul didactic I. toate apreciate cu calificativul maxim. Cercetării. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de: a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învă ământ. (6) În caz de nepromovare. metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educa iei. (9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialită i. pe baza analizei de nevoi.85 a) un colocviu de admitere. conform metodologiei Ministerului Educa iei. de conducere. Tineretului şi Sportului. precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia. Cercetării. Art. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului Educa iei. prin direc iile de specialitate. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Tineretului şi Sportului. c) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice.

de conducere. Cercetării.86 profesiunea didactică. inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul na ional. f) dezvoltarea şi extinderea competen elor transversale privind interac iunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic. la fiecare interval consecutiv de cinci ani. educa ia adul ilor şi altele. recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile. 227. autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activită i şi altele. de conducere. astfel încât să acumuleze. desfăşurarea. prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi func ii didactice. . c) dobândirea sau dezvoltarea competen elor de conducere. de îndrumare şi de control. consilierea educa ională şi orientarea în carieră. considerat de la data promovării examenului de definitivare în învă ământ. Tineretului şi Sportului înfiin ează corpul na ional de exper i în management educa ional. Tineretului şi Sportului. predarea în limbi străine. diferite de specializarea curentă. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări. (7) Programele de conversie profesională intră în atribu iile institu iilor de învă ământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. precum şi a modalită ilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic. (3) Formarea continuă a personalului didactic. conducerea şi îmbunătă irea performan ei strategice a grupurilor profesionale. minimum 90 de credite profesionale transferabile. standarde de calitate şi competen e profesionale şi are următoarele finalită i generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competen elor în domeniul de specializare corespunzător func iei didactice ocupate. formarea continuă este un drept şi o obliga ie. Tineretului şi Sportului. de conducere. aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. de îndrumare şi de control. Cercetării. elaborat de Ministerul Educa iei. de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare. (4) Ob inerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice. Cercetării. cum ar fi predarea asistată de calculator. – (1) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. cadrele didactice pot dobândi competen e didactice pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licen ei. de conducere. (2) Organizarea. Art. Cercetării. de îndrumare şi de control se realizează în func ie de evolu iile din domeniul educa iei şi formării profesionale. Art. se consideră formare continuă. evaluarea şi finan area activită ilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. – (1) Pentru personalul didactic. b) dezvoltarea competen elor pentru evolu ia în cariera didactică. de îndrumare şi de control. d) dobândirea de noi competen e. asumarea de responsabilită i privind organizarea. precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic. (6) Personalul didactic. precum şi personalul de conducere. constituit în urma selec iei. prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului. 228. prin sistemul de pregătire şi ob inere a gradelor didactice. precum şi în func ie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. (6) Descrierea competen elor men ionate. Cercetării. e) dobândirea unor competen e complementare prin care se extinde categoria de activită i ce pot fi prestate în activitatea curentă. (8) Evaluarea şi validarea achizi iilor dobândite de personalul didactic. Tineretului şi Sportului. prin concurs. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă. altele decât cele ocupate în baza formării ini iale.

229. cu calificarea în psihopedagogie specială. Cercetării. n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală. de îndrumare şi de control în unită ile de învă ământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. profesor-sociolog. formator. realizat într-o unitate de învă ământ. l) în unită ile de învă ământ. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unită ii şcolare. (3) Pot ocupa func ii de conducere. . Tineretului şi Sportului. profesor-psihopedagog. antrenor. h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped. Sec iunea a 3-a Func iile didactice şi didactice . profesor-logoped. profesor-psiholog şcolar. profesor-antrenor. e) în învă ământul preşcolar. personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacra i în domeniul de specialitate al curriculei şcolare. sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condi ii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licen ă în profilul postului. psihopedagog. în func ia didactică corespunzătoare studiilor. profesor-logoped. (2) În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei func ii didactice la nivelul inspectoratelor şcolare jude ene se constituie corpul profesorilor mentori. d) în învă ământul gimnazial şi liceal: profesor.87 a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educa ional. consilier şcolar. respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educa ionale. b) absolvirea masterului didactic cu durata de doi ani. profesor-psiholog. – Func iile didactice sunt: a) în educa ia antepreşcolară: educator-puericultor – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii. pentru asigurarea formării ini iale şi a inser iei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor. f) în învă ământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi de sprijin. m) în centrele de documentare şi informare . în institu iile cu program prelungit sau săptămânal. b) în învă ământul preşcolar: profesor pentru învă ământ preşcolar – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii.profesor documentarist. 230. cu minimum 60 de credite transferabile.auxiliare. personalul didactic se normează pe ture. personalul didactic se normează pe ture. psiholog. k) pentru realizarea de activită i extraşcolare: profesor. profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut – se normează câte un post la fiecare grupă/clasă. c) în învă ământul primar: profesor pentru învă ământ primar – se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi. – (1) Pentru ocuparea func iilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar. profesor-asociat. Condi ii de ocupare Art. psihologie sau pedagogie. i) în casele corpului didactic: profesor-metodist. logoped. mentor de dezvoltare profesională. profesor. în institu iile cu program prelungit sau săptămânal. g) în centrele şi cabinetele de asisten ă psiho-pedagogică: profesor-psiho-pedagog. profesor de educa ie specială. (2) Procedura şi criteriile de selec ie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educa iei. Art. j) în cluburile sportive şcolare: profesor.

iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educa ie specială. a unei institu ii de învă ământ superior sau a unei unită i de învă ământ preuniversitar. (6) Pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condi iile prevăzute la alin. se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei institu ii de învă ământ postliceal sau superior de profil. au obliga ia ca. – Pentru ocuparea func iilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condi ii de studii: a) pentru func ia de bibliotecar. 231. Art. de documentarist sau de redactor şi al i absolven i ai învă ământului superior. g) asistent social. li se consideră îndeplinită condi ia pentru ocuparea func iilor didactice de profesor pentru învă ământul preşcolar. (7) Pentru ocuparea func iei de antrenor în cluburile sportive şcolare. învă ători/învă ătoare. h) corepetitor. . de documentarist şi de redactor – absolvirea. care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de licen ă. ai şcolilor postliceale pedagogice. (1). cu specializarea în ramura de sport respectivă. dacă au urmat un curs de ini iere în domeniu. a unei institu ii de învă ământ. redactor. cu examen de diplomă. Tineretului şi Sportului sau titlul de profesor-emerit. b) informatician. j) secretar. respectiv profesor pentru învă ământul primar. f) instructor de educa ie extraşcolară. antrenor în baza finalizării studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori. Cercetării. (4) Absolven ilor liceelor pedagogice. postliceal sau liceal cu diplomă. k) administrator financiar (contabil). Cercetării. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. sec ia de biblioteconomie. în palatele şi în cluburile copiilor.88 (3) Cadrele didactice care ocupă func ii de educatori/educatoare. sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. b) pentru func ia de informatician – absolvirea. documentarist. pot ocupa func ia de bibliotecar. de documentarist sau de redactor şi absolven i ai învă ământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ. de profil. c) laborant. pe perioadă determinată. 232. pot ocupa func ia de bibliotecar. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. maistru-instructor. Tineretului şi Sportului. (5) Pentru func ia de profesor mentor şi profesor formator este necesară pe lângă îndeplinirea condi iilor prevăzute la alin. e) pedagog şcolar. Art. – Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar. ai colegiilor universitare de institutori sau a altor şcoli echivalente încadra i în învă ământul preşcolar şi primar.(1) absolvirea unui curs specific de formare acreditat de Ministerul Educa iei. în termen de cel mult 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. i) mediator şcolar. cu diplomă. d) tehnician. sec ia de biblioteconomie. să finalizeze studiile universitare în profilul postului. institutori/institutoare. l) instructor-animator.

Cercetării. Familiei şi Protec iei Sociale. 234. Cercetării. a unei şcoli postliceale sau a liceului. Cercetării. . în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă. la data intrării în vigoare a prezentei legi. urmată de un curs de ini iere în domeniu. – (1) Personalul didactic titular în sistemul de învă ământ preuniversitar. specializarea mediator şcolar. în condi iile stabilite prin ordin al ministrului Educa iei. respectiv didactic-auxiliare. cu examen de diplomă. e) pentru func ia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat. respectiv a unui liceu. i) pentru func ia de mediator şcolar – absolvirea cu diplomă de licen ă cu specializarea asisten ă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic. până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. f) pentru func ia de instructor de educa ie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a unei institu ii de învă ământ superior. (3) Prin restrângere de activitate se în elege: a) situa ia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari şi elevi prevăzute de lege. k) pentru func ia de administrator financiar – îndeplinirea condi iilor prevăzute de legisla ia în vigoare pentru func ia de contabil. ori a unui liceu de specialitate.89 c) pentru func ia de laborant – absolvirea. în colaborare cu Ministerul Muncii. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. coordonată de inspectoratul şcolar jude ean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Art. cu examen de licen ă sau de absolvire. a unei şcoli postliceale sau a liceului. j) pentru func ia de secretar – absolvirea unei institu ii de învă ământ superior. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. (1) se reglementează de Ministerul Educa iei. (2) Norma didactică pentru noile func ii prevăzute la alin. cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învă ământului postliceal cu specialitatea tehnician în activită i de secretariat. h) pentru func ia de corepetitor – absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru ob inerea certificatului de calificare profesională pentru această func ie. ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal. Cercetării. recunoscut de Ministerul Educa iei. de lungă sau de scurtă durată. – (1) Ministerul Educa iei. Art. g) pentru func ia de asistent social – absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil. a unei institu ii de învă ământ superior. d) tehnician – absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului. este autorizat ca. în domeniu. Cercetării. de lungă sau de scurtă durată. 233. Tineretului şi Sportului. să stabilească şi să reglementeze noi func ii didactice. sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori. b) situa ia în care se constată diminuarea numărului de ore. în func ie de dinamica învă ământului. urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. cadrele didactice titulare în sistemul de învă ământ preuniversitar beneficiază de solu ionarea restrângerii de activitate prin: a) transferul consim it între unită ile de învă ământ preuniversitar. b) repartizarea pe posturi/catedre vacante. în profilul postului. (2) În condi iile intrării în restrângere de activitate. îşi păstrează dreptul dobândit la concursul na ional unic de titularizare. contabil-şef. sub nivelul unei jumătă i de normă fără posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învă ământ apropiată.

Sec iunea a 4-a Forme de angajare a personalului didactic Art. profesori cu drept de practică. anteriori intrării în vigoare a prezentei legi. în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar jude ean. (8) Concursul prevăzut la alin. (12) În învă ământul particular. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. cu posibilitatea prelungirii contractului. în scris. . organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. comisiile sunt validate de consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. – (1) În unită ile de învă ământ sau în consor iile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar. stabilit în condi iile alin. (3) În învă ământul preuniversitar public şi privat. 236. validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ care organizează concursul. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice. care au ob inut cel pu in nota 7 şi au ocupat un post/catedră devin titulari ai şcolii respective dacă: a) se certifică viabilitatea postului/catedrei. Cercetării. la propunerea directorului. rezervate. corectează în colaborare cu unită ile de învă ământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean. (9) Unită ile de învă ământ. (6) Inspectoratul şcolar analizează. (13) Candida ii care au dobândit definitivarea în învă ământ. (11) În învă ământul preuniversitar. inspectoratului şcolar. individual. Tineretului şi Sportului. – Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul na ional unic de titularizare în ultimii trei ani. (10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor. respectiv în plata cu ora. precum şi condi iile şi modalită ile de ocupare a acestora. şi au ocupat prin concurs validat.(3) constă în: a) probă practică sau inspec ie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialită ii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă. Tineretului şi Sportului. posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei. validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unită ii de învă ământ particular şi se comunică. b) consiliul de administra ie al şcolii respective este de acord. în condi iile metodologiei.90 Art. Cercetării. b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. (5) Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare. statutul acestora: vacante. în condi iile legii. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unită ii de învă ământ sau al consor iilor şcolare se face pe baza normativelor în vigoare privind forma iunile de studiu. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice. un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unită ile de învă ământ respective şi pe site-ul acestor institu ii cu cel pu in 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selec ie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. 235. conform statutului acestor posturi didactice şi catedre. În situa ia în care concursul se organizează în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau jude ean. face parte.(1).

iar la unită ile de învă ământ private de către persoana juridică fondatoare. (18) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. precum şi situa ia posturilor didactice şi a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. (17) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel jude ean posturile didactice şi orele rămase neocupate. alese în Parlament. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. Cercetării. (2) Prevederile alin. b) profesorilor debutan i afla i în stagiul practic. până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. (19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă. profesori debutan i. . Art. a candida ilor participan i la concurs şi nerepartiza i. a Parlamentului. de tineret şi sport. de cultură. în situa ia în care postul rămâne rezervat. în condi iile metodologiei. 237. subprefect. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare. care îndeplinesc func ia de prefect. respectiv până la revenirea titularului pe post. directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situa ia în care. în condi iile metodologiei. prin plata cu ora. numite în Guvern sau care îndeplinesc func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. c) candida ilor rămaşi nerepartiza i după concursul organizat la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean. Tineretului şi Sportului. consiliul de administra ie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. (14) Pentru candida ii care nu au dobândit definitivarea în învă ământ. (15) Pentru candida ii care au ocupat prin concurs validat. cu aprobarea consiliului de administra ie. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. viceprimar. a Guvernului sau a Ministerului Educa iei. Cercetării. cu contract pe perioadă nedeterminată. precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei. al Preşedin iei. aceşti candida i promovează examenul pentru definitivarea în învă ământ. Tineretului şi Sportului. primar. (20) Eliberarea din func ie a personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ.91 Directorul unită ii de învă ământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. care vor fi repartizate în ordine: a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învă ământ pentru completarea normei didactice. – (1) Cadrele didactice titulare. (16) Directorii unită ilor de învă ământ comunică în scris inspectoratului şcolar situa ia angajării pe posturi didactice a candida ilor valida i după concurs. şi au ocupat prin concurs validat. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. un post didactic rezervat. de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic vacant. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere. cu contract pe perioadă nedeterminată.

a inspectoratului şcolar. respectiv preşedintele consiliului jude ean pe raza căreia se află unitatea de învă ământ. activitate artistică sau sportivă. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. (4) Func iile de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar. 238. (3) Func iile de conducere din unită i conexe ale învă ământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora. (4) De prevederile alin. Cercetării. în condi iile alin. dacă sunt cadre didactice. cercetare. Tineretului şi Sportului. cel care lucrează în organisme interna ionale. cu rezervarea postului. Tineretului şi Sportului: inspector general. – (1) Func ia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. o data la zece ani. prin reglementări ale Ministerului Educa iei. – (1) Func iile de conducere din unită ile de învă ământ sunt: director şi director adjunct. Din comisie fac parte. ca urmare a unor acorduri. cu aprobarea unită ii de învă ământ sau. după caz. 239. conform prevederilor legale în vigoare. inspector principal de specialitate şi alte func ii stabilite prin hotărâre a Guvernului. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare. respectiv director adjunct al unită ii de învă ământ preuniversitar.(1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat. (2) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct. b) la Ministerul Educa iei. conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. obligatoriu. (4) Directorul şi directorul adjunct din unită ile de învă ământ preuniversitar nu pot avea func ii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. cu rezervarea postului pe perioada respectivă. – (1) Consiliul de administra ie stabileşte componen a comisiei de concurs pentru ocuparea postului de director. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. în func ie de unită ile aflate în subordine. respectiv jude ean. Sec iunea a 5-a Func iile de conducere. conven ii guvernamentale. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. Cercetării. un reprezentant al inspectoratului şcolar. (7) Perioada de rezervare a postului didactic. de îndrumare şi de control Art.92 (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învă ământ au dreptul de rezervare a postului. (3) În urma promovării concursului. (1)-(6). se consideră vechime în învă ământ. precum şi înso itorii acestora. 240. directorul încheie contract de performan ă cu primarul/primarul de sector al unită ii administrativ-teritoriale. cadre didactice. interuniversitare sau interinstitu ionale. pe bază de contract. prin consiliul de administra ie. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învă ământ. precum şi un reprezentant al consiliului local. i se rezervă postul didactic. . Art. Art.

(2) Inspectorii şcolari generali. cu votul a 2/3 din membrii săi. reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei. Contractul de management poate fi prelungit. Cercetării. pe baza unui concurs public. în urma evaluării performan elor manageriale. Tineretului şi Sportului. în sistemul na ional de învă ământ. Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul Educa iei. de către cadre didactice titulare. respectiv jude ean. în urma unui concurs public. respectiv de director adjunct. (3) Consiliul de administra ie validează rezultatele concursului de ocupare a func iilor de director. Cercetării. Art. Tineretului şi Sportului. cu votul a 2/3 dintre membri. prin decizia persoanei juridice fondatoare. Tineretului şi Sportului. – (1) Inspectorii şcolari generali. în cazul liceelor şi al unită ilor de învă ământ special. Cercetării. prin concurs. – (1) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă. Tineretului şi Sportului. în urma evaluării performan elor manageriale. (6) Directorul unită ii de învă ământ particular şi confesional poate fi eliberat din func ie. Cercetării. (5) Directorul unită ii de învă ământ public poate fi eliberat din func ie: a) prin hotărârea consiliului de administra ie. cu diplomă de licen ă. b) calită i dovedite în activitatea didactică şi în func ii de conducere. care îndeplinesc criteriile de competen ă profesională. pe baza unei metodologii elaborate de ministerul Educa iei. cu acordul păr ilor. Tineretului şi Sportului. 242. Art. Tineretului şi Sportului. până la organizarea unui nou concurs. (7) În condi iile vacantării func iei de director. respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în func ia de director. Cercetării. Cercetării. d) calificativul „foarte bine” ob inut în ultimii 5 ani. de îndrumare şi de control. Cercetării. generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul Educa iei. cu acordul păr ilor. În ambele situa ii realizarea unui audit din partea inspectoratului şcolar jude ean este obligatorie.93 (2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea func iei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului Educa iei. 241. privind managementul educa ional şi deontologia profesională. prin hotărârea consiliului de administra ie. e) interviu în fa a unei comisii de concurs. Contractul de management poate fi prelungit. (3) Directorii unită ilor destinate activită ilor extraşcolare sunt numi i de către inspectorul şcolar general sau de către ministrul Educa iei. Tineretului şi Sportului. Cercetării. conducerea interimară este preluată. . Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul jude ean nu se pronun ă asupra contractului de performan ă. (4) Metodologia-cadru a contractului de performan ă este stabilită prin ordin al ministrului Educa iei. generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic sunt numi i de ministrul Educa iei. de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administra ie. managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae. conform subordonării acestora. conform subordonării acestora. la propunerea consiliului de administra ie. c) titlul de doctor sau gradul didactic I. doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performan ă încheiat cu aceste consilii. acesta se consideră aprobat tacit. b) prin hotărârea consiliului local. anterioare. care devine automat şi ordonator de credite. membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional.

directorul general din departamentul respectiv. Art. Cercetării. (iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul.94 (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general. în calitate de preşedinte. Cercetării. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general . Tineretului şi Sportului. (ii) 2 inspectori şcolari generali din teritoriu. un reprezentant al Ministerului Educa iei. analiza şi evaluarea acestuia. c) probă practică. respectiv inspectoratele şcolare vacantează. Tineretului şi Sportului. un profesor sau un conferen iar universitar din profilul postului. (ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu. de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general. Cercetării. (7) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. Cercetării. cu competen e în domeniu. analiză de lec ii şi întocmirea procesului-verbal de inspec ie. cu competen e în domeniu. (3) Func iile de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei. Cercetării. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului. (5) Eventualele contesta ii la hotărârile comisiei prevăzute la alin. privind managementul educa ional şi deontologia profesională. cu statut de observator. d) interviu în fa a unei comisii de concurs. Cercetării. în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Tineretului şi Sportului. (iii) un director din Ministerul Educa iei. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei. Cercetării. – (1) Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs . b) inspec ie specială la clasă. Tineretului şi Sportului. un profesor sau conferen iar universitar din profilul postului pentru care candidează. Tineretului şi Sportului. Cercetării. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instan a de judecată competentă. inspector şcolar general adjunct şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educa iei. stabilit de ministrul Educa iei. în calitate de preşedinte. reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. cu cel pu in 30 de zile înainte de organizarea concursului. Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. Cercetării.în calitate de preşedinte. (4) În comisiile de concurs participă. Cercetării. 243. constând din asisten ă la ore.în calitate de preşedinte. dintre care: a) pentru func ia de inspector şcolar general: (i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. numită prin ordin al ministrului Educa iei.(3) se adresează ministrului Educa iei. (2) Func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin concurs de cadre didactice din cadrul corpului na ional de exper i. posturile corespunzătoare func iilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu. . în condi iile legii. (iv) un director din Ministerul Educa iei. b) pentru func ia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar. Tineretului şi Sportului este alcătuită din 5 membri. (4) Concursul pentru ocuparea func iilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae.

prin ordin al ministrului Educa iei. Cercetării. Sec iunea a 6-a Norma didactică Art. b) un post de profesor pentru învă ământul primar pentru fiecare clasă din învă ământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia. iar în func iile de îndrumare şi control din cadrul ministerului. (2) Activită ile concrete prevăzute la alin. kinetoterapie. în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. educa ia psihomotrică şi altele. c) activită i de educa ie. cu avizul Ministerului Educa iei. unde nu se pot constitui clase separate. în urma evaluării performan elor manageriale. Tineretului şi Sportului. Cercetării. . complementare procesului de învă ământ: mentorat. în func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general. specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv. precum şi din unită ile cu activită i extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asisten ă psihopedagogică. profesor-educator şi profesor pentru instruire practică . a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învă ământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal.20 de ore pe săptămână.16 ore pe săptămână. învă are pe tot parcursul vie ii. sunt prevăzute în fişa individuală a postului. – (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore. şcoală după şcoală. Art. constituită în educa ia timpurie. – (1) Norma didactică în învă ământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învă ământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licen ă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (l). conform planurilor-cadru de învă ământ. f) pentru personalul didactic din învă ământul special. respectiv 40 de ore pe săptămână.(l) lit.95 (8) Numirea personalului didactic admis la concurs. pentru personalul didactic itinerant. Contractul de management poate fi prelungit. şi cuprinde: a) activită i didactice de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii. pentru cel din centrele logopedice interşcolare. Cercetării. (3) Norma didactică de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activită ilor prevăzute la alin. d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori. c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învă ământul secundar şi ter iar non-universitar. norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare . se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă. 245. Tineretului şi Sportului. e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică. Aceasta se aprobă în consiliul de administra ie. h) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. care corespund profilului. (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. g) un post pentru personalul didactic din învă ământul special integrat. b) activită i de pregătire metodico-ştiin ifică. pentru profesori care efectuează terapiile specifice. cu acordul păr ilor. pentru profesorii din unită ile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv. profesori pentru cultura fizică medicală. 244. conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului.

În învă ământul gimnazial din mediu rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialită ile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. c). 244 alin. Tineretului şi Sportului. Medalia Membru de onoare al corpului didactic. 247. de profesorii pentru învă ământul primar de la grupa sau clasa respectivă. educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii. (1) şi art. (1) lit. în condi iile prezentei legi. (7) În palatele şi în cluburile copiilor. – (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică. (6) În învă ământul primar. (3) În situa ia în care norma didactică nu se poate constitui conform alin. Cercetării. aprobate prin regulament de Ministerul Educa iei. dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ă. Cercetării. Art. (1) şi (2). dacă norma didactică a profesorilor din învă ământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. – (1) Personalul didactic din învă ământul preuniversitar beneficiază de grada ie de merit. sau prin plata cu ora. se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educa iei. 244 alin. (3). (2) sau prin adăugare de ore conform prevederilor art. norma didactică cuprinde activită ile prevăzute în planurile de educa ie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. Grada ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învă ământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret. potrivit legii. acordată prin concurs. fiind incluse în norma acestora. aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. ordine. aceasta se poate completa cu activită i prevăzute la art. (2) Ministerul Educa iei. în limitele normelor stabilite la art. (3). (10) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare. 244 alin. Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate. de îndrumare şi de control poate fi degrevat par ial de norma didactică de predare. . 244 alin. c). (9) Personalul didactic de conducere. potrivit legii. (1) lit. Cavaler şi Ofi er. în cazul în care profesorii pentru învă ământul primar de la grupa sau clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ă. 244 alin. c). Cercetării. medalii. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. în cadrul activită ilor postului. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. orele de educa ie fizică prevăzute în planurile de învă ământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Tineretului şi Sportului. în norma didactică prevăzută la alin. cu activitate deosebită în învă ământ. clasele Comandor. (1) lit. Sec iunea a 7-a Distinc ii Art. cu consultarea federa iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învă ământ. (5) Profesorii pentru învă ământul primar de la clasele cu predare în limbile minorită ilor na ionale sunt remunera i prin plata cu ora pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învă ământ de la clasele cu predare în limba română. (1). Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. cu men inerea drepturilor salariale. (8) Prin excep ie. Tineretului şi Sportului. titluri. (4) Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate. pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a grada iei de merit.96 (2) Prin excep ie. Cercetării. 246.

tineretului şi sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învă ământul preuniversitar următoarele distinc ii: a) adresă de mul umire publică. o singură dată. 249. b) diplomă Gheorghe Lazăr. Art. conform legii. în cazuri bine justificate. 251. (3) sunt asigurate de Ministerului Educa iei. (2). 252. Tineretului şi Sportului. în perioada vacan elor şcolare. – Personalul de conducere.97 (3) În afara distinc iilor prevăzute la alin. de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare si casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihna. – (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învă ământului pe bază de contract de cercetare sau de editare. a II-a şi a III-a. conducerea unită ii de învă ământ poate întrerupe concediul legal. (5) Distinc iile şi premiile prevăzute la alin. respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. – Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. Art. (1) nu poate fi încadrat în activită i didactice retribuite în regim de plată cu ora. (2) Personalul didactic aflat în situa ia prevăzută la alin. – (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată. au dreptul Ia 6 luni de concediu plătit. clasele I. 250. care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile. Art. 248. 253. (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacan ele anului şcolar următor. – Personalul din învă ământul preuniversitar are drepturi şi obliga ii care decurg din legisla ia în vigoare. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. (3) În situa ia desfiin ării unei unită i de învă ământ. c) diplomă de excelen ă. Tineretului şi Sportului. Art. conform Codului muncii. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administra ie. salaria ii disponibiliza i primesc salarii compensatorii. cu o durată de 62 de zile lucrătoare. Cercetării. Diploma de excelen ă este înso ită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. – Dreptul la ini iativă profesională constă în: . 15% şi. (4) Diploma Gheorghe Lazăr clasele I. în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. a II-a şi a III-a este înso ită de un premiu de 20%. cu activitate deosebită în învă ământ. ministrul educa iei cercetării. din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă. în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare jude /sectoarele municipiului Bucureşti. Cercetării. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. (6) Fondurile pentru acordarea distinc iilor prevăzute la alin. Sec iunea a 8-a Drepturi şi obliga ii Art. Art. din prezenta lege. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. Cercetării. dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor na ionale.

dacă acestea nu afectează prestigiul învă ământului şi demnitatea profesiei de educator. Art. Sec iunea a 10-a Dreptul de participare la via a socială Art. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spa iul şcolar şi poate întreprinde ac iuni în nume propriu în afara acestui spa iu. nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activită ii didactice interven ia autorită ilor şcolare şi/sau publice în situa iile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor sau a personalului este pusă în pericol în orice mod. conform constatării personalului de conducere. respectiv prevederile prezentei legi. (2) Personalul prevăzut la alin. a înregistrărilor activită ii didactice este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv. în scopul realizării obliga iilor profesionale. (1). – (1) Cadrele didactice au obliga ia morală să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obliga iilor profesionale. prin orice procedee. Sec iunea a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic Art. (5) Înregistrarea. în limita fondurilor alocate prin buget. 254. cu excep ia celor de la alin. c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învă ământ. în interesul învă ământului. – (1) Personalul didactic beneficiază. . sub orice formă. în conformitate cu prevederile legii. 256. din fonduri extrabugetare sau sponsorizări. – (1) Personalul didactic are dreptul să participe la via a socială şi publică. 255. precum şi personalul didactic auxiliar au obliga ia de a respecta atribu iile prevăzute în fişa postului. profesionale şi culturale.98 a) conceperea activită ii profesionale şi realizarea obiectivelor educa ionale ale disciplinelor de învă ământ. de acoperirea integrală sau par ială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiin ifice organizate în străinătate. precum şi personalul didactic auxiliar au obliga ia de a participa la activită i de formare continuă. în condi iile legii.(3). 257. – (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activită ii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică. prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice. în beneficiul propriu. respectiv în timpul exerci iilor de alarmare pentru situa ii de urgen ă. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. (1) înaintează unită ii de învă ământ propuneri de valorificare a rezultatelor ac iunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. de îndrumare şi control. de îndrumare şi control. Art. b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învă ământului. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (2) Personalul didactic de conducere. na ionale şi interna ionale legal constituite. (2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale. (3) Personalul didactic de conducere. (3) Înregistrarea prin orice procedee a activită ii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. a activită ilor desfăşurate în spa iile şcolare este permisă numai cu acordul personalului de conducere. (4) Multiplicarea de către elevi sau de către alte persoane.

Art. personalul didactic auxiliar. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor. – Personalul didactic titular. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. Tineretului şi Sportului. iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează: a) pentru personalul didactic. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare sau pentru ob inerea gradelor didactice ori a unei func ii de conducere. Durata totală a acestora nu poate depăşi trei ani într-un interval de şapte ani. de îndrumare şi control din învă ământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea. prin consiliul de administra ie. cu indemniza ia de conducere. cu vinovă ie. iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. – Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scuti i de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învă ământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate. de îndrumare şi de control. Cercetării. solicită să se specializeze/să continue studiile. pe o perioadă de până la 3 ani. c) diminuarea salariului de bază. 259. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ. b) pentru personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar. 258. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. Art. pe o perioadă de 1-6 luni. Art. personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar. de îndrumare şi de control din învă ământ. personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei. precum şi cel de conducere. f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. 260. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor. potrivit contractului individual de muncă. când este cazul. de îndrumare şi de control. mesei şi a tratamentului. are dreptul la concediu fără plată. 262. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic. în bazele de odihnă şi tratament. (1). cu până la 15%. e) destituirea din func ia de conducere. cumulat. Sec iunea a 11-a Răspunderea disciplinară şi patrimonială Art. b) avertisment. în raport cu gravitatea abaterilor.99 Art. i se decontează cheltuielile de transport. conform legii. 261. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea de învă ământ/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. care. conform legii. – Personalul didactic şi didactic auxiliar din învă ământ beneficiază de o compensa ie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea cazării. din proprie ini iativă. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a unită ii şcolare. – (1) Personalul didactic. a îndatoririlor ce le revin. dacă se face dovada activită ii respective. . Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti. care nu dispune de locuin ă în localitatea unde are postul. d) suspendarea. sunt: a) observa ie scrisă. – Personalului didactic din unită ile de învă ământ conexe.

Cercetării. Cercetării. (7) Persoanele sanc ionate. propunerea de sanc ionare se face. Cercetării. propunerea de sanc ionare se face de ministrul Educa iei. Tineretului şi Sportului. precum şi orice alte date concludente. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Personalul de conducere. (5) În cadrul cercetării abaterii prezumate. existen a sau inexisten a vinovă iei. . Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. – (1) Pentru personalul didactic din unită ile de învă ământ preuniversitar. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic. Tineretului şi Sportului. consemnată în condica de inspec ii sau la registratura generală a unită ii de învă ământ preuniversitar/institu iei. ale colegiului central de disciplină al Ministerului Educa iei. (4) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de: a) consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia. Cercetării. b) ministrul Educa iei. Tineretului şi Sportului. precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare jude ene/ale municipiului Bucureşti. (6) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia. precum şi atribu iile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. deşi a fost înştiin at în scris cu minimum 48 de ore înainte. de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi din Ministerului Educa iei. d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare jude ene/ale municipiului Bucureşti. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexisten a faptelor pentru care a fost cercetată. precum şi de a da declara ii scrise se consemnează prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi aducă probe în apărare. iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. în termen de 15 zile de la comunicare. Cercetării. propunerea de sanc ionare se face de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general. au dreptul de a contesta. împrejurările în care au fost săvârşite. se stabilesc faptele şi urmările acestora.100 c) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei. după caz. 263. (4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educa iei. de ministrul Educa iei. Tineretului şi Sportului pentru func iile de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei. are dreptul de a contesta. propunerea de sanc ionare se face de către director sau de cel pu in 1/3 din numărul total al membrilor consiliului de administra ie. Cercetării. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere. la colegiul central de disciplină al Ministerului Educa iei. Cercetării. decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. încadrate în unită ile de învă ământ. Art. Cercetării. decizia respectivă. Tineretului şi Sportului. Tineretului şi Sportului şi se comunică prin ordin. (9) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. care a fost sanc ionat. comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau un reprezentant al salaria ilor. Cercetării. în termen de 15 zile de la comunicare. Sanc iunile aprobate de consiliul de administra ie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizia directorului unită ii de învă ământ preuniversitar. Tineretului şi Sportului. organizarea şi func ionarea. Tineretului şi Sportului. (8) Normele privind componen a. (2) Pentru personalul de conducere al unită ii de învă ământ preuniversitar.

– (1) Personalul didactic beneficiază de pensie în condi iile prevăzute de legisla ia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii. Tineretului şi Sportului. Art. precum şi a celui de conducere. (3) Pentru motive temeinice. după împlinirea vârstei standard de pensionare.101 Cercetării. Sec iunea a 12-a Pensionarea Art. de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar. (2) Personalul didactic. 265. de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză. c) cercetător ştiin ific gradul III. (5) Personalul didactic pensionat din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice. inspectorul şcolar general sau ministrul Educa iei. respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin. – Sanc iunea se stabileşte. b) cercetător ştiin ific. cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. salarizate prin plata cu ora. func iile didactice sunt: a) asistent universitar. 267. CAPITOLUL II STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂ ĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI DE CERCETARE Sec iunea 1 Norma universitară Art. se interzice îndeplinirea oricărei func ii de conducere. Art. (3) Echivalen a func iilor din cercetare cu func iile didactice este următoarea: a) asistent cercetare se echivalează cu student-doctorand cu frecven ă. de către directorul unită ii de învă ământ. – (1) În institu iile de învă ământ superior. b) lector universitar/şef de lucrări. de îndrumare sau de control. e) cercetător ştiin ific gradul I. în afară de cazurile când. de îndrumare şi de control din învă ământul public se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. pensionarea personalului didactic. prin decizie scrisă. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. pe baza raportului comisiei de cercetare. de conducere. respectiv al inspectoratului şcolar. precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unită ii sau a institu iei al cărei salariat este cel în cauză. func iile de cercetare sunt: a) asistent cercetare. de conducere. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activită i didactice. – Răspunderea patrimonială a personalului didactic. prin lege. . c) conferen iar universitar. b) cercetător ştiin ific se echivalează cu asistent universitar. Cercetării. 266. Decizia de imputare. Tineretului şi Sportului. După data împlinirii vârstei legale de pensionare. se dispune altfel. d) cercetător ştiin ific gradul II. (2) În institu iile de învă ământ superior şi de cercetare. d) profesor universitar. a personalului didactic auxiliar. după caz. 264.

102 c) cercetător ştiin ific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări; d) cercetător ştiin ific gradul II se echivalează cu conferen iar universitar; e) cercetător ştiin ific gradul I se echivalează cu profesor universitar. (4) Ocuparea posturilor didactice sau de cercetare echivalente se face prin concurs, fără evaluarea CNATDCU dacă titularizarea sau evaluarea periodică a avut loc în ultimii 5 ani. (5) După intrarea în vigoare a prezentei legi, func iile de asistent universitar sau asistent de cercetare sunt ocupate numai de doctori sau de studen i doctoranzi la zi. Persoanele care ocupă în prezent func iile de preparator pot deveni, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, doctoranzi la zi. Persoanele care în prezent ocupă func ia de asistent universitar sau asistent de cercetare fie devin doctoranzi la zi, fie ob in titlul de doctor în ştiin e, fie îşi încetează rela ia contractuală de muncă cu universitatea în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (6) În învă ământul superior poate func iona personal didactic asociat pentru următoarele func ii: lector universitar/şef de lucrări, conferen iar universitar şi profesor universitar. (7) În raport cu necesită ile academice proprii, Senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea la departament a unor profesori universitari, conferen iari universitari şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic recunoscut în învă ământul superior, Senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performan ei, în conformitate cu standardele na ionale. (8) Acolo unde este cazul, ob inerea permisului de muncă este sarcina institu iei de învă ământ superior angajatoare. (9) În departamente, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproduc ie sau în alte unită i poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studen i din toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii. Art. 268. – (1) Statele de func ii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, pe norme universitare, la începutul fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. (2) Func iile didactice şi numărul posturilor se stabilesc inând seama de: a) planurile de învă ământ; b) forma iunile de studiu; c) normele universitare. (3) În statul de func ii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se func iile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore conven ionale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrări practice sau proiecte, cercetare, îndrumare de doctoranzi, practica de specialitate şi activită i echivalente acestora, la disciplinele din planul de învă ământ. (4) Statele de func ii se întocmesc la departamente sau în şcolile doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultă ii. La departamentele cu discipline la mai multe facultă i, statele de func ii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea institu iei de învă ământ superior. (5) Statul de func ii ale personalului didactic şi de cercetare se avizează de Consiliul facultă ii şi se aprobă de Senatul universitar. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de Senatul universitar, în func ie de bugetul şi specificul institu iei, al facultă ii, al programului de studii şi al departamentului. Nomenclatorul general de func ii didactice auxiliare din învă ământul superior, precum şi nivelul studiilor cerute pentru aceste func ii se elaborează de Ministerul

103 Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale. (7) Angajarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate, potrivit legii. (8) Atribu iile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului, avizată, după caz, de decan sau de directorul departamentului, aprobată de rector şi care constituie anexă la contractul individual de muncă. Art. 269. – (1) Norma universitară poate cuprinde: a) activită i de predare; b) activită i de seminar, proiecte de an, lucrări practice şi de laborator; c) îndrumare de proiecte, de lucrări de licen ă, de absolvire, de practică pedagogică, productivă şi de cercetare ştiin ifică; d) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică, înscrise în planurile de învă ământ, pentru învă ământul universitar de master, precum şi îndrumarea elaborării dizerta iei de master; e) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică, înscrise în planurile de învă ământ, pentru învă ământul universitar de doctorat, precum şi îndrumarea elaborării tezelor de doctorat; f) activită i didactice şi de cercetare ştiin ifică la învă ământul postuniversitar; g) conducerea activită ilor didactico-artistice sau sportive; h) activită i de evaluare; i) consulta ii, îndrumarea cercurilor ştiin ifice studen eşti, a studen ilor în cadrul sistemului de credite transferabile, participarea la consilii şi în comisii în interesul învă ământului; j) tutorat. (2) Norma didactică săptămânală în învă ământul superior se cuantifică în ore conven ionale. (3) Norma didactică se stabileşte conform planului de învă ământ şi se calculează ca normă medie săptămânală, indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împăr irea numărului de ore conven ionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învă ământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminarizare din întregul an universitar. (4) Ora conven ională este ora didactică de seminar, de laborator, de lucrări practice sau de activită i similare acestora, din învă ământul universitar de licen ă. (5) În învă ământul universitar de licen ă, ora de curs reprezintă două ore conven ionale. (6) În învă ământul universitar de master şi în învă ământul universitar de doctorat, ora de curs reprezintă 2,5 ore conven ionale, iar ora de seminar sau de activită i similare acesteia reprezintă 1,5 ore conven ionale. (7) În cazul predării integrale în limbi de circula ie interna ională, la ciclurile de licen ă, master şi doctorat, orele de curs, seminar sau alte activită i pot fi normate cu un coeficient suplimentar de 1,25. Fac excep ie de la această prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circula ie interna ională, pentru care se aplică prevederile alin. (4) şi (5). (8) Activită ile de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. (h), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore conven ionale, printr-o metodologie aprobată de Senatul universitar, în func ie de profil şi de specializare. (9) Norma didactică săptămânală minimă, calculată în ore conven ionale, pentru activită ile prevăzute la alin. (1) lit. (a) - (f), se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7 ore, dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs; b) conferen iar universitar: 8 ore, dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de curs; c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore, dintre care cel pu in două ore conven ionale de curs; d) asistent universitar: 11 ore, cuprinzând activită i prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).

104 (10) Prin excep ie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (9) lit. a) - c), care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs, se majorează cu 2 ore conven ionale. Norma personalului didactic care nu desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică sau echivalentă acesteia se poate majora, fără a depăşi limita maximală de 16 ore conven ionale pe săptămână. Aceste excep ii se aprobă de Consiliul facultă ii, la recomandarea şefului de departament. (11) În situa ia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (9) şi (10), aceasta se completează cu activită i de cercetare ştiin ifică, la propunerea directorului de departament, cu acordul Consiliului facultă ii. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore conven ionale. Cadrul didactic îşi men ine calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. (12) Cadrele didactice titulare, a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (9) - (11), pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiin ifică, finan ată în cadrul departamentului, men inându-şi calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obliga iile personalului de cercetare din învă ământul superior. (13) În limitele prevăzute de prezentul articol, Senatul universitar stabileşte, diferen iat, norma universitară efectivă, în func ie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studen ilor şi de dimensiunea forma iunilor de studiu. (14) Norma didactică prevăzută la alin. (9) reprezintă limita minimă privind normarea activită ii didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări norma didactică săptămânală minimă pe baza contractului individual de muncă, cu respectarea standardelor de asigurare a calită ii, fără a depăşi 16 ore conven ionale pe săptămână. (15) În departamente, unită i sau centre de cercetare şi microproduc ie poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. (16) Personalul de cercetare şi de proiectare din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice, stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului, cu acordul persoanei în cauză. (17) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice stabilite în fişa individuală a postului. Timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. (18) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor activită ilor prevăzute la alin. (1), este de 40 de ore pe săptămână. (19) Personalul care exercită o func ie de conducere în cadrul institu iei de învă ământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea Senatului universitar. Art. 270. – (1) Activită ile didactice care exced o normă didactică prevăzută la art. 269 alin. (3) sunt remunerate în regim de plată cu ora. Pentru personalul titular, numărul maxim de ore plătite în regim de plată cu ora, indiferent de institu ia la care se efectuează, nu poate depăşi norma didactică minimă. Activită ile de cercetare, altele decât cele din norma proprie, sunt remunerate conform Cartei universitare. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi cuantumurile. Sus inerea de activită i de predare şi cercetare în alte institu ii de învă ământ superior se poate face doar cu acordul Senatului universitar. (2) Activită ile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant, conform legii şi prevederilor Cartei universitare. (3) Profesorii şi conferen iarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au func ionat în aceeaşi universitate, pot beneficia

poate decide continuarea activită ii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare. de 65 de ani. iar în celelalte. la orice nivel al universită ii. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură institu ie de învă ământ superior. calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat. (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. ob inută prin concurs. Art. Atribu iile lor sunt stabilite de Senatul universitar. inclusiv de vechimea în muncă. cu acordul doctorandului. 271. personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. pentru excelen ă didactică şi de cercetare. Salariatul optează unde are func ia de bază. (3) Cercetătorii post-doctorat sunt încadra i de către universită i ca cercetători cu contract de muncă pe perioadă determinată. cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. norma didactică este redusă cu 50%. pe o perioadă nedeterminată. dar sunt scuti i de efectuarea activită ilor din fişa postului. Art. care apar ine unei institu ii de învă ământ superior şi care desfăşoară activită i directe cu studen ii. – (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei legale de pensionare.105 de an sabatic. în baza unui contract pe perioadă determinată de un an. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post. (2) În raport cu rela iile de muncă stabilite cu institu ia de învă ământ superior. – (1) Doctoranzii cu frecven ă sunt încadra i de către universită ile de cercetare avansată şi educa ie ca asisten i de cercetare sau asisten i universitari pe perioadă determinată. personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv. în baza criteriilor de performan ă profesională şi a situa iei financiare. (4) Profesorii emeri i în institu iile de învă ământ superior particular şi confesional particular care le-au acordat titlul de profesor emerit. în domeniul educa iei şi al cercetării ştiin ifice. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. în condi iile legii. în mod legal. în condi iile legii. Mandatele func iilor de conducere sau de administrare încetează de drept în cazul persoanelor care au îndeplinit vârsta de pensionare. (2) Doctoranzii cu frecven ă beneficiază de toate drepturile asisten ilor de cercetare sau asisten ilor universitari. îşi păstrează calitatea de titular. De regulă. 273. pot continua activitatea cu norma de bază la institu ia de învă ământ superior respectivă. cu posibilitatea de prelungire până la împlinirea vârstei de 70 de ani. (3). în aceste cazuri. (3) Senatul universitar. În raport cu disciplina de învă ământ. Pe perioada anului sabatic. când un cadru didactic desfăşoară activită i didactice sau de cercetare ştiin ifică în mai multe institu ii de învă ământ superior. unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege. aceştia beneficiază de până la un salariu de bază. personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională. Institu ia de învă ământ . (3) Prin personal didactic titular se în elege personalul didactic care ocupă o func ie didactică într-o universitate. calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. 272. se în elege personalul care de ine. – (1) Prin personal didactic şi de cercetare. după pensionare. (2) În învă ământul superior public se interzice ocuparea oricărei func ii de conducere sau de administrare. Art. (4) Cadrele didactice care sunt alese sau numite în institu iile publice ale statului sau desfăşoară activită i specifice func iei publice în ministere sau alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activită i didactice aferente unei norme didactice. Senatul universitar poate decide conferirea titlului de profesor emerit. în sensul prezentei legi.

so ie. evaluarea. angajat pe perioadă determinată. organizat de institu ia de învă ământ superior. Tineretului şi Sportului. este personal didactic asociat. se interzice ocuparea oricărui post de conducere. a metodologiei-cadru stabilite de către Ministerul Educa iei. (4) După intrarea în vigoare a prezentei legi. – Forma iunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare. inclusiv. Art. pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. (6) În cazul desfiin ării unei unită i de învă ământ superior. cu cel pu in două luni înainte de concurs. – Ocuparea posturilor didactice. Tineretului şi Sportului va elabora un proiect de lege privind plagiatul în învă ământ şi cercetare. – (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului. modul de organizare şi de desfăşurare a concursului. i se aplică prevederile Legii nr. Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare. Universită ile au obliga ia ca toate posturile scoase la concurs să fie postate pe pagina web a universită ilor. (3) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetă eni români sau străini. 274. cerin ele minime pentru prezentarea la concurs. 275. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (3) Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane dovedite că au plagiat. în condi iile legii. propuse de ARACIS şi aprobate de Ministerul Educa iei. cu specifica ia calită ii de titular. conflictele de interese şi incompatibilită ile. cartea de muncă sau registrul angaja ilor. 277. În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. până la gradul al III-lea. de către: so . încadrat pe func ii de cercetător ştiin ific. în cadrul aceleiaşi facultă i. Se anulează concursul pentru un post didactic ocupat. indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a plagiat. (5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare poate fi prelungit. Cercetării. (2) Metodologia va stabili. precum şi în func ie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale institu iei. Cercetării. Cercetării.106 superior în care cadrul didactic este titular are obliga ia de a păstra şi gestiona. ini iată de Ministerul Educa iei. – (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face. (5) Personalului din universită i. Sec iunea a 2-a Ocuparea func iilor didactice şi a posturilor didactice Art. Cercetării. formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare este de competen a universită ilor. după intrarea în vigoare a prezentei legi. Personalul didactic. cu respectarea standardelor de calitate. evaluate pe baza criteriilor adoptate de Senatul universitar. Art. . personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii conform legisla iei în vigoare. potrivit legii. în baza legisla iei în vigoare. pentru fiecare titlu sau func ie didactică. 276. Tineretului şi Sportului la propunerea CNATDCU. Ministerul Educa iei. în concordan ă cu programul şi ciclul de studii. (2) Angajarea pe durată nedeterminată se poate face numai prin concurs public. de solu ionare a contesta iilor. Art. (4) Durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. în vederea asigurării calită ii. fără nicio discriminare. motivarea. a respectării eticii universitare şi a legisla iei în vigoare. rude şi afini. în func ie de rezultatele profesionale personale. înso ite de programa aferentă concursului. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de Senatul universitar. – (1) Universită ile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. – (1) În baza metodologiei-cadru elaborate de Ministerul Educa iei. – (1) Şefii departamentelor. publica ii ştiin ifice. 280. vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institu iei ori de personalul didactic asociat. (2)-(4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinova i pe baza metodologiei prevăzute la alin. 282. d) pentru candida ii care provin din învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime. în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. conform prezentei legi. premii. Tineretului şi Sportului poate aplica sanc iuni prevăzute de prezenta lege. Ministerul Educa iei. (2) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de master sau cu diplomă echivalentă acesteia. 278. (1). Art. Cercetării. iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. fără impunerea unor condi ii de vechime. prin plata cu ora. Art. (3) În cazul în care instan ele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. . c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice. mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar. aprobate de Senatul universitar. de etică universitară şi a legisla iei în vigoare. (2) În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. – (1) Posturile didactice rezervate. din ară sau din străinătate. b) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. în condi iile respectării normelor de calitate. aprobate de Senatul universitar. universită ile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. în calitate de profesori sau conferen iari asocia i invita i. Art. (3) Func iile şi gradele de cercetător ştiin ific în re eaua învă ământului superior se ob in potrivit reglementărilor legale în vigoare. care este aprobată de către Senatul universitar. – (1) Pentru ocuparea func iei didactice de asistent universitar se cere de inerea titlului de doctor în ştiin ă sau ob inerea statutului de student doctorand la zi. (2) În condi iile constatării unor nereguli.107 (5) Încălcarea prevederilor alin. 281. 279. Cercetării. acesta se reia. prin inven ii. Art. Tineretului şi Sportului şi a legisla iei în vigoare. Senatul universitar poate aplica sanc iuni specificate în metodologia proprie. decanii facultă ilor şi rectorul răspund în fa a Senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor. se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de Consiliul facultă ii. Art. (2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiin ifică recunoscută în domeniu. inova ii.

titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului institu iei de învă ământ superior. – (1) Datele şi informa iile privind situa ia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. a) . aprobate de Senatul universitar. (4) Cadrele didactice şi de cercetare universitare sau cercetătorii ştiin ifici principali cu minimum func ia didactică de lector/şef de lucrări. d) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. la propunerea CNATDCU şi a institu iilor de învă ământ superior. care doresc să acceadă la func ia didactică de profesor universitar. Sec iunea a 3-a Evaluarea calită ii cadrelor didactice Art. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. e) îndeplinirea altor cerin e de ocupare a posturilor stabilite de institu ia de învă ământ superior prin standardele proprii. Tineretului şi Sportului. . conform normelor şi standardelor aprobate prin ordin de ministrului Educa iei. d) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de conferen iar universitar. c) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. (6) În învă ământul superior medical. la disciplinele cu coresponden ă în re eaua Ministerului Sănătă ii. Tineretului şi Sportului.108 e) pentru candida ii care provin din afara învă ământului superior sau a cercetării ştiin ifice. la propunerea CNATDCU şi a institu iilor de învă ământ superior. aprobate de Senatul universitar. respectiv cercetător ştiin ific principal gradul III. Cercetării. Fac excep ie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii. Cercetării. standarde aprobate prin ordin al ministrului Educa iei. candida ii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări. îndeplinirea şi a altor cerin e aprobate de Senatul universitar. 283. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză. (3) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de conferen iar universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior. b) pentru candida ii care provin din învă ământul superior sau din cercetare ştiin ifică nu se impun condi ii de vechime. b) de inerea atestatului de abilitare pentru participarea la un concurs public de ocupare a unui post de profesor universitar. trebuie să ob ină un atestat de abilitare a capacita ilor şi performan elor didactice şi de cercetare. Statul de func ii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare.c) şi a altor cerin e aprobate de Senatul universitar. (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament în statul de func ii al departamentului. la propunerea CNATDCU. Tineretului şi Sportului. Cercetării. candida ii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel pu in titlul de medic rezident cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. îndeplinirea condi iilor prevăzute la lit. e) pentru ocuparea func iei de profesor conducător de doctorat este necesară ob inerea atestatului de abilitare. de conferen iar şi de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist. c) îndeplinirea standardelor na ionale pentru atestarea func iei de profesor universitar. (7) În învă ământul superior medical. (5) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) de inerea titlului de doctor în domeniul fundamental de ştiin e al postului scos la concurs în cadrul institu iei de învă ământ superior.

solicitat în străinătate pentru predare. de cultură. din codul de etică universitară. (5) Inova iile. 284. Cercetării. În baza acesteia. precum şi din legisla ia în vigoare. precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra crea iei ştiin ifice. cadrele didactice pot cumula aceste func ii cu activitatea didactică. (8) Prevederile alin. ca urmare a unor acorduri. fără restric ii ale libertă ii academice. interuniversitare sau interinstitu ionale ori trimis pentru specializare. na ionale şi interna ionale. de cercetare şi de crea ie. alese în Parlament. (3) Membrilor comunită ii universitare le este garantată libertatea academică. precum şi din organiza ii politice legal constituite. articole. (2) Protec ia drepturilor salaria ilor. subprefect. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic. activitate artistică sau sportivă. (7) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat. primar. al Preşedin iei. (7) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului. (6) Personalul didactic are dreptul sa facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale. de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ. – (1) Rezultatele şi performan ele activită ilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic. conven ii guvernamentale. precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Preşedin iei. de tineret şi de sport. din contractul individual de muncă. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către Senatul universitar. preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean. ei pot exprima liber opinii academice în spa iul universitar şi au libertatea de predare. la intervale de maximum 5 ani. Sec iunea a 4-a Drepturi şi obliga ii ale personalului didactic Art. i se rezervă postul didactic. în conformitate cu criteriile de calitate academică. (7) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învă ământ care îndeplinesc func ia de prefect. cercetare. pe bază de contract. culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legisla ia specifică în vigoare. precum şi înso itorii acestora. . Drepturile de proprietate sunt partajate conform prevederilor Cartei universitare şi legisla iei în vigoare. – (1) Personalul din învă ământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară. (10) Personalului didactic titular pe un post didactic din învă ământ. precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere. volume sau opere de artă. Tineretului şi Sportului. numite în Guvern sau îndeplinind func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului. profesionale şi culturale. au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. 285. a Parlamentului sau a Guvernului. al Guvernului şi în Ministerul Educa iei. (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii. (9) De prevederile alin. (2) Evaluarea de către studen i a presta iei cadrelor didactice este obligatorie. dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. Rezultatele evaluărilor sunt informa ii publice. în conformitate cu prevederile legii. cel care lucrează în organisme interna ionale.109 Art. Pe toată durata mandatului sau a numirii. pentru perioada respectivă. inven iile sau patentele care au fost realizate în laboratoarele universită ii şi cu materiale ce apar in institu iei de învă ământ superior sunt considerate ca proprietate a autorului sau autorilor şi a institu iei de învă ământ superior. viceprimar.

Sec iunea a 6-a Sanc iuni . (15) Institu iile de învă ământ superior pot asigura. din surse proprii. (17) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice. cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. o dată la 10 ani. 286. dacă se face dovada activită ii respective. de conducere. (16) Personalul din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală în cabinete medicale şi psihologice. 287. – (1) Personalul didactic din învă ământul superior beneficiază de grada ie de merit. (14) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată. pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani. Protec ia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnită ii umane şi profesionale a cadrelor didactice sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a obliga iilor sale. din proprie ini iativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiin ifică în ară sau în străinătate. de conducere şi de cercetare din învă ământul superior. în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. cu activitate deosebită în educa ie şi formare profesională. Cercetării. de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar. acordată prin concurs. Cavaler şi Ofi er. integral sau par ial. Cavaler şi Ofi er. a consiliului de administra ie. în perioada vacan elor universitare. clasele Comandor. cu rezervarea postului sau a catedrei. Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul institu iei de învă ământ superior şi reprezintă 25% din salariul de bază.110 (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ. Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. în cazuri bine justificate. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. Sec iunea a 5-a Distinc ii Art. conducerea institu iei de învă ământ poate întrerupe concediul legal. care. medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile. normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei. în policlinici şi unită i spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educa iei. b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către Senatul universitar. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret. are dreptul la concedii fără plată. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a conducerii institu iei de învă ământ superior sau. după caz. conform prevederilor legale. c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic. – Cadrele didactice şi studen ii sunt proteja i în spa iul universitar de autorită ile responsabile cu ordinea publică. ordinul se acordă personalului didactic. Protec ia este solicitată de persoana autorizată prin Carta universitară. Cercetării. transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localită i. (13) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învă ământ. b) Ordinul Alma Mater. clasele Comandor. cu aprobarea institu iei de învă ământ superior. Grada ia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani. (12) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar. Art. persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap. cu o durată de cel pu in 62 de zile lucrătoare. ordinul se acordă personalului didactic.

cu aprobarea Senatului universitar. personalului didactic. care adoptă sanc iuni legate de încălcarea gravă a eticii profesionale şi a normelor universitare. pe o perioadă determinată de timp. audierea celui în cauză şi verificarea sus inerilor făcute de acesta în apărare. de: a) rector. cumulat. cadre didactice care au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organiza iei sindicale. când este cazul. Cercetării. e) destituirea din func ia de conducere din învă ământ. de către serviciul de resurse umane al institu iei. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legisla iei muncii. Tineretului şi Sportului. b) avertisment scris. Consiliului facultă ii sau Senatului universitar. c) diminuarea salariului de bază. de îndrumare şi de control din învă ământ răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă. – (1) Sanc iunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate. proiectare. masterat sau de licen ă. Aceştia se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct sau în urma unei sesizări primite. – Răspunderea patrimonială a personalului didactic. de îndrumare şi de control. a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare ori a unei func ii de conducere. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) observa ie scrisă. 292. propunerea de sanc ionare se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare. sau de cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor departamentului. Cercetării. după caz. Art. 289. personalul din cercetare sau personalul administrativ. (2) Decanul. se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri. Cercetării. (4) Pe lângă Ministerul Educa iei. pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului Educa iei. sanc iunile se comunică. Art. personalului de cercetare şi personalului didactic auxiliar din subordine. în scris. după caz. – (1) Personalul didactic. Tineretului şi Sportului func ionează Consiliul de Etică şi Management Universitar. precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. de îndrumare şi de control. Art. ca membru în comisii de doctorat. de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legisla iei muncii.111 Art. după caz. 288. Art. 290. (3) În învă ământul superior. de către decan sau rector. cu indemniza ia de conducere. – În cazul în care cel sanc ionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanc iunii. pun în aplicare sanc iunile disciplinare. îmbunătă indu-şi activitatea şi comportamentul. precum şi cel de conducere. (2) Pentru investigarea abaterilor săvârşite de personalul didactic. – (1) În institu iile de învă ământ superior. Tineretului şi Sportului. f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. b) Ministerul Educa iei. d) suspendarea. (3) Comisiile de analiză sunt numite. . rectorul sau Senatul universitar. 291. personalul didactic auxiliar. microproduc ie. pentru personalul de conducere al institu iilor de învă ământ superior şi pentru rezolvarea contesta iilor privind deciziile senatelor universitare.

Acest tip de învă are depinde de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. învă ământul preuniversitar. făcându-se men iunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. Acest tip de învă are are asociate obiective. învă ământul superior. (4) Învă area în contexte informale reprezintă rezultatul unor activită i zilnice legate de muncă. (3) Învă area pe tot parcursul vie ii cuprinde educa ia timpurie. care se realizează într-un cadru institu ionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. educa ia şi formarea profesională continuă a adul ilor. – (1) Învă area pe tot parcursul vie ii se realizează în contexte de învă are formale. non-formale şi informale. Art. mediul familial. durate şi resurse. (2) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. TITLUL V ÎNVĂ AREA PE TOT PARCURSUL VIE II CAPITOLUL I DISPOZI II GENERALE Art. duratei sau sprijinului pentru învă are. 294. cu obiective de învă are. 293.112 autoritatea care a aplicat sanc iunea poate dispune ridicarea şi radierea sanc iunii. Sec iunea a 7-a Salarizarea personalului didactic şi de cercetare Art. Acest tip de învă are nu este dependent de . 295. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ. timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor. Art. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competen elor cheie şi a competen elor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. (2) Educa ia permanentă reprezintă totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană pe parcursul vie ii în contexte formale. depinde de voin a celui care înva ă şi se finalizează cu certificarea institu ionalizată a cunoştin elor şi competen elor dobândite. (2) Învă area în context formal reprezintă o învă are organizată şi structurată. Art. – Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legisla iei în vigoare şi hotărârilor Senatului universitar. – (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învă ării pe tot parcursul vie ii în România. – (1) Finalită ile principale ale învă ării pe tot parcursul vie ii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societă ii. 297. care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. 296. (3) Învă area în contexte non-formale este considerată ca fiind învă area integrată în cadrul unor activită i planificate. socială sau ocupa ională. în scopul formării sau dezvoltării competen elor dintr-o multiplă perspectivă: personală. – (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. non-formale şi informale. civică.

300. (2) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte non-formale sunt: institu iile şi organiza iile prevăzute la alin. sindicate. când practică un hobby. – (1) Organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar este reglementată la titlul II din prezenta lege. . f) tinerii şi adul ii reziden i în comunită i dezavantajate economic şi social.113 inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. 298. Art. b) tinerii care au părăsit sistemul de educa ie înainte de a ob ine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educa ie sau formare profesională. inclusiv financiar. adesea. când citesc o carte sau se informează prin mass-media sau prin internet. teatre. institu ii culturale: muzee. – (1) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte formale sunt: unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar şi superior. i) to i cetă enii care doresc să urmeze programe de educa ie permanentă. în condi iile legii. Învă area informală este. prin finan are şi cofinan are din partea angajatorilor. – Statul garantează şi sus ine. cinematografe. în condi iile legii. furnizori publici şi priva i de educa ie şi formare profesională autoriza i/acredita i. (3) Organizarea şi func ionarea formării profesionale a adul ilor este reglementată de legisla ia referitoare la formarea profesională continuă a adul ilor şi ucenicia la locul de muncă. (2) Organizarea şi func ionarea învă ământului superior este reglementată la titlul III din prezenta lege. când se angajează în activită i de voluntariat. în comunitate. centre de documentare. prin conturi de educa ie permanentă şi prin contribu ia beneficiarilor. (1). tinerii şi adul ii desfăşoară activită i în familie. prin fonduri nerambursabile din programe europene. când se întâlnesc cu prietenii. d) persoanele cu cerin e educa ionale speciale. – Finan area învă ării pe tot parcursul vie ii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat. organiza ii nonguvernamentale sau guvernamentale care oferă programe autorizate. 301. Art. organiza iilor nonguvernamentale. (1) şi (2). organiza ii nonguvernamentale. (3) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte informale sunt: institu iile şi organiza iile prevăzute la alin. biblioteci. case de cultură şi prin asocia ii profesionale. precum şi prin: centre de îngrijire şi protec ie a copilului. la locul de muncă. (5) Certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite în contexte non-formale şi informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens. Art. neinten ionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii. h) elevii cu risc major de eşec şcolar. Art. 299. reziden i în mediul urban şi în mediul rural. g) angaja ii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educa ie. palate şi cluburi ale elevilor. e) tinerii şi adul ii care revin în ară după o perioadă de muncă în străinătate. în condi iile legii. centre culturale. c) absolven ii de învă ământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învă ământului liceal sau învă ământului superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante pe pia a for ei de muncă. cu calificare redusă sau necalifica i. accesul la educa ie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adul ii care nu au finalizat învă ământul obligatoriu. centre de educa ie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau a autorită ilor publice locale. la locul de muncă. sportive sau culturale. angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angaja i. culturale.

305. c) promovarea recunoaşterii competen elor profesionale. în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură. c) monitorizarea. al ii decât cei din cadrul sistemului na ional de învă ământ. Art. direct sau prin organismele abilitate. referitoare la educa ie şi formare. Familiei şi Protec iei Sociale. Ministerului Sănătă ii. b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorită ile administra iei publice locale şi cu structurile societă ii civile pentru diversificarea. în vederea satisfacerii necesită ilor culturale şi educative ale publicului. – (1) Ministerele şi autorită ile centrale pot avea responsabilită i în domeniul educa iei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii. a politicilor în domeniul educa iei non-profesionale a adul ilor şi vârstnicilor. f) alte atribu ii. precum şi Ministerului Administra iei şi Internelor. evaluarea şi controlarea. Tineretului şi Sportului are ca atribu ii principale. al formării profesionale. e) elaborarea. respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor. 303. (2) Formarea continuă a personalului din institu iile publice de apărare. împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional. în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea. tineretului şi sportului. împreună cu Ministerul Educa iei. acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de educa ie. Parlamentului. – Ministerul Educa iei. b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi func ionarea sistemului de educa ie din România. – Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii prin intermediul Ministerului Educa iei. modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de institu iile şi aşezămintele de cultură. 306. Familiei şi Protec iei Sociale are ca atribu ii principale.114 CAPITOLUL II RESPONSABILITĂ I REFERITOARE LA ÎNVĂ AREA PE TOT PARCURSUL VIE II Art. aşa cum apar ele specificate în legisla ia sectorială. Art. c) monitorizarea. Ministerului Muncii. b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă. în sensul prezentei legi. Cercetării. d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia sectorială referitoare la educa ie şi formare. al cercetării. Cercetării. Cercetării. 304. Guvernului. Tineretului şi Sportului. a func ionării sistemului educa ional şi a furnizorilor de educa ie. Art. în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea strategiilor şi politicilor na ionale în domeniul educa iei. ordine publică şi securitate na ională se reglementează. 302. – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional are ca atribu ii principale. Tineretului şi Sportului a politicilor şi a strategiilor na ionale privind formarea profesională a adul ilor. Ministerului Culturii şi Patrimoniului Na ional. . d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării. evaluarea. Art. – Ministerul Muncii. prin ordine şi instruc iuni proprii emise de către conducătorii acestora.

(4) Autoritatea Na ională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare. Art. 308. indiferent de contextul în care acestea au fost dobândite. non-formale şi informale şi asigură coeren a calificărilor şi a titlurilor certificate. – (1) Autoritatea Na ională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competen e profesionale. parteneri sociali. accesului. atât în contexte formale. – (1) Cadrul na ional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învă are atinse. Cercetării. . Existen a unui cadru na ional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor. pot organiza la nivel local centre comunitare de învă are permanentă pe baza unor oferte de servicii educa ionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri intă interesate. măsurarea şi rela ionarea tuturor rezultatelor învă ării dobândite în contexte de învă are formale. organiza ii nonguvernamentale etc. Tineretului şi Sportului. cât şi informale şi non-formale din perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certifica i. în învă ământul profesional şi tehnic. furnizori de formare continuă. (3) Autoritatea Na ională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educa iei. cât şi la evaluarea de competen e. îi ajută pe cei ce înva ă să ia decizii în cunoştin ă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evolu ia profesională. gestionează Registrul na ional al calificărilor şi Registrul Na ional al Furnizorilor de Formare Profesională a Adul ilor. Autoritatea Na ională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel na ional. coordonează sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă şi activită ile comitetelor sectoriale.. (4) Cadrul na ional al calificărilor contribuie la asigurarea calită ii sistemului de formare profesională pentru că se bazează pe standarde na ionale folosite atât la formarea. 310. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii la nivelul comunită ii. Art. (2) Autoritatea Na ională pentru Calificări elaborează Cadrul na ional al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor. al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei. (3) Cadrul na ional al calificărilor permite recunoaşterea. a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi. în formarea profesională continuă. 309. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorită ile locale şi alte institu ii şi organisme publice şi private: case de cultură. în ucenicie. în învă ământul superior. – (1) Centrele comunitare de învă are permanentă se înfiin ează de către autorită ile administra iei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educa ie şi formare. evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competen e profesionale. în perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii.115 Art. 307. progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. (3) Autoritatea Na ională pentru Calificări întocmeşte Registrul na ional al evaluatorilor de competen e profesionale. organizarea şi func ionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. Structura. Art. – (1) Se constituie Autoritatea Na ională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Na ional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adul ilor. (2) Implementarea Cadrului na ional al calificărilor vizează sistemul na ional de calificări ob inute în învă ământul secundar general.

g) promovează parteneriatul cu mediul economic. precum şi portofoliul de educa ie permanentă. b) elaborează planuri locale de interven ie în domeniul educa iei permanente. Art. b) identificarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care indivizii. (iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă. (ii) validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale. orientare şi consiliere privind: (i) accesul la programe de educa ie şi formare profesională. d) validarea rezultatelor învă ării . inclusiv programe educa ionale de tip „A doua şansă” sau programe de tip „zone de educa ie prioritară” pentru tinerii şi adul ii care au părăsit timpuriu sistemul de educa ie sau care nu de in o calificare profesională. (2) Metodologia de acreditare. 312. (v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber. abilită i şi competen e. (iv) programe de educa ie antreprenorială. d) oferă servicii de informare. organizare şi func ionare a centrele comunitare de învă are permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. specializare şi ini iere profesională.116 (3) Finan area centrelor comunitare de învă are permanentă se face din fonduri publice şi private. paşaportul lingvistic. abilită i şi competen e. Art. e) oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învă ării non-formale şi informale. (ii) programe pentru validarea rezultatelor învă ării non-formale şi informale. singuri sau cu sprijinul personalului specializat. Europass şi Youthpass. – (1) Atribu iile centrelor comunitare de învă are permanentă la nivel local sunt următoarele: a) realizează studii şi analize privind nevoia de educa ie şi formare profesională la nivel local.reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte. i) gestionează informa ii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile centrului. c) oferă servicii educa ionale pentru copii. 311. termenii referitori la procesele de identificare. Toate veniturile ob inute de centrele comunitare de învă are permanentă rămân la dispozi ia acestora. evaluare periodică. f) asigură accesul membrilor comunită ii la mijloace moderne de informare şi comunicare. dobândite de o persoană. corespund cerin elor specifice pentru o unitate de rezultate ale învă ării sau o calificare. h) implementează instrumentele dezvoltate Ia nivel european. (iii) programe de dezvoltare a competen elor profesionale pentru calificare/recalificare. – (1) În contextul prezentei legi. . perfec ionare. în elege şi este capabilă să facă la finalizarea procesului de învă are şi care sunt definite sub formă de cunoştin e. devin conştien i de competen ele pe care le de in. reconversie profesională.reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării evaluate. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării se definesc după cum urmează: a) rezultatele învă ării . (vi) organizarea de activită i de promovare a participării la învă area permanentă a tuturor membrilor comunită ii. c) evaluarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e. tineri şi adul i prin: (i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competen elor cheie. în condi iile legii.

– (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competen elor profesionale ob inute în alte contexte de învă are decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupa ia sau calificarea respectivă. în urma unui proces de evaluare. în care se precizează unită ile de competen ă pentru care candidatul a fost declarat competent. Cercetării. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional. denumită „Supliment descriptiv al certificatului”. precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale vor respecta asigurarea mobilită ii ocupa ionale pe orizontală şi pe verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educa ie şi formare profesională.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competen ele asociate unei calificări sau unei ocupa ii. Art. 313. . (3) Identificarea. 314. Art.117 e) certificarea rezultatelor învă ării . dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învă ării non-formale şi informale sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă. Tineretului şi Sportului elaborează metodologia de recunoaştere a rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru educa ie şi formare profesională. – (1) Serviciile de identificare. Tineretului şi Sportului. Ea se finalizează printr-o diplomă sau certificat. (2) Diplomele şi certificatele acordate de institu iile autorizate în urma evaluării rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalită i de evaluare şi certificare a cunoştin elor şi competen elor din sistemul formal de educa ie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educa iei şi formării profesionale în sistemele formale. b) certificat de competen e profesionale . Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale. evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării în contexte non-formale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei. Cercetării. conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional. Tineretului şi Sportului. – (1) Programele de formare profesională ini ială şi continuă. evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării pot fi oferite de institu ii publice sau private autorizate în acest sens. 315. (2) Recunoaşterea rezultatelor învă ării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învă ării validate şi certificate prin acordarea de unită i de rezultate ale învă ării sau de calificări. (4) Ministerul Educa iei. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educa iei. Ministerul Muncii Familiei şi Protec iei Sociale şi Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (3) Rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora.reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă în diferite contexte. Art. (3) Rezultatele învă ării în contexte non-formale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competen elor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. (3) Certificatele se eliberează înso ite de o anexă a certificatului. (2) În func ie de procesul de evaluare desfăşurat. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere na ională: a) certificat de calificare . Cercetării.se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competen e asociate unei calificări sau ocupa ii.

ob ine şi păstra un anumit loc de muncă. Sunt oferite informa ii despre pia a muncii. studen ilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. munca şi via a în general. consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activită i: a) informarea cu privire la carieră. utilizarea instrumentelor Europass şi Youthpass. Art. să îşi în eleagă propria identitate. 317. cum ar fi: Europass şi Youthpass. 321. Cercetării. care se referă la toate informa iile necesare pentru a planifica. a părin ilor şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educa ie şi formare profesională. să ia decizii informate. c) consilierea în carieră. (2) Portofoliul de educa ie permanentă con ine dovezi ale rezultatelor învă ării dobândite în contexte formale.118 Art. organizarea de activită i comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor. se formează abilită i de a face alegeri privind educa ia. – Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor. Familiei şi Protec iei Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în re elele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vie ii. Art. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. universită i. institu ii de formare. – (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vie ii se referă la totalitatea serviciilor şi activită ilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existen ei lor să facă alegeri în sfera educa ională. Art. – (1) Portofoliul de educa ie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilită ilor şi competen elor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inser ia pe pia a muncii a fiecărui individ. instrumente pentru planificarea carierei. 320. (2) Ministerele prevăzute la alin. care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspira iile. – În sensul prezentei legi. (3) Portofoliul educa ional integrează şi instrumentele europene care eviden iază rezultatele învă ării unei persoane. 319. formarea. de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. să înve e despre abilită ile necesare pentru a căuta şi a ob ine un loc de muncă. . serviciile de ocupare a for ei de muncă şi serviciile pentru tineret. Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii. Ele se pot realiza şi la locul de muncă. non-formale şi informale de educa ie. (1) stabilesc prin ordin comun instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare. d) consilierea pentru angajare. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unită i şi institu ii de învă ământ. Ministerul Educa iei. care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă. b) educa ia cu privire la carieră. oportunită i de a experimenta diverse roluri din via a comunită ii sau din via a profesională. Cercetării. – Pentru asigurarea transparen ei serviciilor şi a mobilită ii persoanelor în spa iul european. Art. să fie responsabile pentru propriile ac iuni. – (1) Ministerul Educa iei. pentru sincronizarea şi continuitatea activită ilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vie i. Art. e) plasarea la locul de muncă. 316. în serviciile sociale şi în sectorul privat. 318. Familiei şi Protec iei Sociale colaborează în scopul creşterii calită ii. care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea. care se realizează în institu iile de învă ământ prin intermediul ariei curriculare „consiliere şi orientare”. să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranzi ie în diferite momente.

(2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finan elor publice. din bugetul Ministerului Finan elor Publice. Art. din bugetul de stat. contribuabili. formator. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educa ie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născu i de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Art. (3) Părin ii copilului. mediator. Tineretului şi Sportului. la naşterea acestuia. mentor. în condi iile legii. coordonează armonizarea sistemelor de asigurarea calită ii în educa ie şi formarea profesională. facilitator/tutore on-line. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi Agen ia Na ională pentru Calificări. pot direc iona în contul prevăzut la alin. Familiei şi Protec iei Sociale. de oricare dintre părin ii fireşti. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educa ia permanentă se elaborează de către Ministerul Educa iei. (7) Normele privind deschiderea. pe baza certificatului de naştere. calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na ională a României şi valabil la data plă ii. deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. (4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. şi pot depune sume în acest cont. structură informală care func ionează ca punct na ional de referin ă pentru asigurarea calită ii în educa ie şi formare profesională. după caz.119 Art. (5) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educa ie permanentă.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. Tineretului şi Sportului. 323. facilitator al învă ării permanente.(5) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infrac iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. Familiei şi Protec iei Sociale. stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educa iei permanente. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învă ării permanente. al tutorelui sau al reprezentantului legal. – (1) Sistemul na ional de asigurare a calită ii educa iei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul preuniversitar. fiecărui copil cetă ean român. (2) Ministerul Educa iei. (6) Retragerea sumelor în alte condi ii decât cele prevăzute la alin. 322. – (1) Statul sprijină dreptul la învă are pe tot parcursul vie ii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro. Cercetării. instructor de practică. precum: competen e psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învă ării. prin bugetul Ministerului Muncii. împreună cu Ministerul Muncii. cadru didactic auxiliar. Cercetării. (2) Suma se depune într-un cont de depozit. 324. consilier. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă. dezvoltarea competen elor . – (1) Personalul care lucrează în domeniul educa iei permanente poate ocupa următoarele func ii: cadru didactic. Suma este acordată în scop educa ional în beneficiul titularului. sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul superior. denumit în continuare cont pentru educa ie permanentă. profesor de sprijin şi alte func ii asociate activită ilor desfăşurate în scopul educa iei permanente. sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională ini ială. (2) Grupul Na ional pentru Asigurarea Calită ii în Educa ie şi Formare Profesională – GNAC. de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului. al părin ilor. evaluator de competen e. începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat. gestionarea şi accesul la contul pentru educa ie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

158 din 16 iunie 1997. utilizarea învă ării pe bază de proiecte şi portofolii educa ionale. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. începând cu anul 2012. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările ulterioare. f) procedurile pentru conferirea titlurilor didactice în învă ământul superior prevăzute de prezenta lege se vor aplica începând cu anul 2011. nr. Cercetării. Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile. 14 alin. TITLUL VI DISPOZI II FINALE ŞI TRANZITORII Art. publicată în Monitorul Oficial al României. aprobată cu modificări prin Legea nr.(1): a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învă ământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei. (3) Finan area Muzeului Na ional al Ştiin ei se face prin bugetele Ministerelor Culturii şi Patrimoniului Na ional şi al Educa iei. 325.120 de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare. se abrogă Legea învă ământului nr. în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Partea I. (4) Terenurile şi clădirile aferente unită ilor de învă ământ liceal trec din domeniul public local în domeniul public jude ean până la data de 1 septembrie 2012. analiza şi prognoza activită ilor de învă are pe tot parcursul vie ii. 606 din 10 decembrie 1999. Familiei şi Protec iei Sociale şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea. d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu genera ia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. împreună cu Ministerul Muncii. Predarea-preluarea . Art. Pe data intrării în vigoare a prezentei legi. regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia. republicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. Cercetării. 327. 326. precum şi orice alte dispozi ii contrare. în condi iile legii. prin prezentarea principalelor realizări ale ştiin ei şi tehnologiei. nr. nr. 642 din 20 iunie 2005. b) măsura introducerii clasei a IX-a în învă ământul gimnazial intră în vigoare începând cu genera ia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. publicată în Monitorul Oficial al României. competen e de facilitare a învă ării în medii virtuale. cu modificările şi completările ulterioare. 84/1995. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. – (1) Guvernul înfiin ează Muzeul Na ional al Ştiin ei. Tineretului şi Sportului. – Ministerul Educa iei. Legea nr. (3) În termen de 12 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. (2) din Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. Partea I. Partea I. Partea I. e) alegerea rectorului şi a structurilor de conducere din institu iile de învă ământ superior se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Muzeul Na ional al Ştiin ei are drept scop principal oferirea de experien e de învă are non-formală şi informală. Ministerul Educa iei. Tineretului şi Sportului. (4) Metodologia de înfiin are. art. organizare şi func ionare a Muzeului Na ional al Ştiin ei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. 87/2006. Art. Cercetării. c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu genera ia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

– Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt defini i în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. sunt: Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca . Universitatea de Medicină şi Farmaceutică din Târgu Mureş . (3) Personalul didactic care ocupă în prezent func ia de preparator universitar şi de ine titlul de doctor. (2) La finalizarea actualului mandat. maghiară şi germană. 331.în limbile română. noile organe de conducere ale universită ilor se vor stabili în baza prezentei legi.în limbile română şi maghiară. 329. să definitiveze noua Cartă universitară. Art.121 se face pe bază de protocol încheiat în conformitate cu prevederile legale. care vor avea statut de universită i multiculturale şi multilingve. conform prezentei legi. 330. . cu condi ia ob inerii titlului de doctor în termen de cinci ani de la punerea în aplicare a acestor proceduri. institu iile de învă ământ superior publice având activită i de predare în limba minorită ilor na ionale. Art. regulamentele şi metodologiile de organizare şi func ionare a universită ilor. 328. în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. – (1) Senatele universitare sunt obligate ca. ocupă de drept func ia de asistent universitar. Art. Art.în limbile română şi maghiară şi Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş . – (1) Personalul didactic din învă ământul preuniversitar care a devenit titular al sistemului na ional de învă ământ prin reparti ie guvernamentală sau prin orice altă formă legală beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic devenit titular prin concursul na ional de titularizare. – La data intrării în vigoare a prezentei legi. în conformitate cu prezenta lege. (2) Doctoranzii încadra i pe func ia de lector/şef de lucrări îşi păstrează încadrarea.

Cercetării. Autorizarea de func ionare provizorie – este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată. comunitatea locală şi. progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. 11. 7. în condi iile prezentei legi. Cadrul Na ional al Calificărilor din Învă ământul Superior. în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învă are. precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educa ie şi formare profesională. respectiv prin hotărâre a Guvernului. sunt găzdui i şi îngriji i în timpul zilei. termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnifica ii: 1. Autorizarea de func ionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii. precum şi aşteptările beneficiarilor. de elaborare.122 ANEXĂ LISTA defini iilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii În în elesul prezentei legi. de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educa iei. 2. prin hotărâre a autorită ii administra iei publice locale competente. într-un sens larg. Beneficiarii indirec i ai educa iei şi formării profesionale – sunt familiile beneficiarilor direc i. Tineretului şi Sportului. Centrul de zi – institu ie de stat sau a unei organiza ii nonguvernametale în care copiii cu deficien e. 3. transportabili. dobândeşte dreptul de organizare a admiterii. Asigurarea calită ii educa iei – exprimă capacitatea unei organiza ii furnizoare de a oferi programe de educa ie în conformitate cu standardele anun ate şi este realizată printr-un ansamblu de ac iuni de dezvoltare a capacită ii institu ionale. Cadrul Na ional al Calificărilor – este un instrument pentru stabilirea calificărilor. 5. CNCIS are ca scop asigurarea coeren ei calificărilor şi a titlurilor ob inute în învă ământul superior. Cadrul Na ional al Calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei. Beneficiarii direc i ai educa iei şi formării profesionale – sunt antepreşcolarii. 4. CNCIS asigură recunoaşterea na ională. de către agen iile de asigurare a calită ii autorizate să func ioneze pe teritoriul României. 8. care este ob inut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a ob inut. CNCIS este parte a Cadrului Na ional al Calificărilor definit la pct. accesului. elevii şi studen ii. preşcolarii. Calitatea educa iei – este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia. pe baza evaluării externe realizată. 7. precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învă ământ. precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea interna ională a calificărilor dobândite prin învă ământul superior. întreaga societate. dobândeşte calitatea de furnizor de educa ie. prin care se formează încrederea beneficiarilor că organiza ia furnizoare de educa ie îndeplineşte standardele de calitate. angajatorii. . pe baza evaluării externe realizate în condi iile prezentei legi. prin care sunt îndeplinite standardele de calitate. Calificarea – este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare. planificare şi implementare de programe de studiu. Abilitarea – reprezintă certificarea calită ii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat şi de a ocupa func ia didactică şi de cercetare de profesor universitar. 9. Acreditarea – este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată. ca urmare a învă ării. 10. de desfăşurare a procesului de învă ământ. 6. denumit în continuare CNCIS – reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învă ământul superior. rezultate la anumite standarde prestabilite.

este un instrument de referin ă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învă area de-a lungul vie ii. cantitatea de muncă. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta. aplicate sistematic de o autoritate de inspec ie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. Tineretului şi Sportului. sub toate aspectele ei. Competen a – reprezintă capacitatea dovedită de a selecta. EQF/CEC – Cadrul European al Calificărilor pentru învă are pe tot parcursul vie ii. reflec ie critică şi constructivă. 25. prin învă are. Educa ia şi formarea profesională – este ansamblu coerent şi continuu de activită i şi experien e de învă are prin care trece subiectul învă ării pe întreaga durată a traseului său educa ional-formativ. 18. ECVET/SECTEFP – Sistemul European de Credite Transferabile pentru Educa ie şi Formare Profesională. 14. de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de învă are la altul. Cercetarea ştiin ifică universitară – include cercetarea ştiin ifică propriu-zisă. cât şi egalitatea de . efectuată de student pentru însuşirea cunoştin elor şi competen elor specifice unei discipline. reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficien e. creativitate şi inovare. interac iune socială.123 12. Tineretului şi Sportului sau de organiza ii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educa iei. dezvoltare personală şi profesională. folosite pentru a indica progresele înregistrate şi completarea unui program de formare care conduce către ob inerea unei calificări. Cercetării. Centrul de educa ie – unitate de învă ământ organizată de către Ministerul Educa iei. Cercetării. 27. Educa ia – este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activită ile de învă are şi formare de competen e academice sau profesionale. 21. 22. Creditele de studii transferabile – sunt valori numerice alocate unor unită i de cursuri şi altor activită i didactice. în medie. 20. 23. combina şi utiliza adecvat cunoştin e. 13. principii. Controlul calită ii educa iei în unită ile de învă ământ preuniversitar – semnifică activită i şi tehnici cu caracter opera ional. Organiza ia interesată în furnizarea de servicii de educa ie – este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său activită i de învă ământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educa ie. teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii. 15. 24. explicare şi interpretare. Educa ia include atât activită ile de învă are în context formal. Cunoştin ele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere. Competen ele transversale – reprezintă achizi ii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate. Cunoştin ele – reprezintă rezultatul asimilării. în elegere şi utilizare a limbajului specific. crea ia artistică şi activită ile specifice performan ei sportive. cât şi în context non-formal sau informal. abilită i şi alte achizi ii constând în valori şi atitudini. transfer şi rezolvare de probleme. Prin creditele de studii transferabile se apreciază. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situa ii de muncă sau de învă are. Unitatea/institu ia furnizoare de educa ie – sunt unită ile şi institu iile de învă ământ acreditate. 26. compensarea. 17. Criteriul – reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi func ionare a unui furnizor de educa ie/unitate/institu ie furnizoare de educa ie în procesul autorizării de func ionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calită ii. a unui ansamblu de fapte. ECTS/SECT – Sistemul European de Credite Transferabile. Abilită ile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare. 19. 16. 28. Competen ele profesionale – sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştin e şi abilită i. Creditele pentru formare profesională – reprezintă totalitatea rezultatelor învă ării dobândite de o persoană pe parcursul unui program de formare profesională. precum şi pentru dezvoltarea profesională sau personală în condi ii de eficacitate şi eficien ă. având ca scop şi finalitate recuperarea.

desemnată prin vot sau prin concurs într-o func ie de conducere. cu elevii/studen ii/cursan ii pentru desfăşurarea activită ilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de învă ământ/planurile de învă ământ. desfăşurarea seminariilor prin sistem tutorial şi obligatoriu a tuturor activită ilor didactice care dezvoltă competen e şi abilită i practice în sistem fa ă în fa ă pentru învă ământul la distan ă. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de o agen ie na ională sau interna ională specializată. 36. c) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice. Programele de studii – concretizează oferta educa ională a unei organiza ii furnizoare de educa ie. Nivelul minim al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard. Îmbunătă irea calită ii educa iei – semnifică evaluarea. cu frecven ă redusă şi la distan ă – sunt forme de organizare a proceselor didactice care implică: a) frecven ă obligatorie pentru învă ământul de zi şi seral. de regulă săptămânal. analiza şi ac iunea corectivă continuă din partea furnizorului de educa ie/unită ii/institu iei furnizoare de educa ie. însăşi aceasta ia forma evaluării interne. Învă ământul – serviciu public organizat în condi iile unui regim juridic de drept public în scopul educării şi formării profesionale a tinerei genera ii. 35. 33. Mandatul – perioada în care o persoană. bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri. Programul de studii autorizat – este programul de studii evaluat. Punctele de credit pentru formare profesională – reprezintă exprimarea numerică a importan ei unei unită i de rezultate ale învă ării raportate la o calificare. respectiv la standardele de referin ă. respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor na ionale de educa ie. b) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de organiza ie. aceasta ia forma evaluării externe. seral. precum şi continuarea integrării cetă enilor pe pia a europeană a muncii. Învă ământul de zi. 29.124 şanse în societatea bazată pe cunoaştere. Nivelul maxim al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard de referin ă. fără a finaliza învă ământul primar şi/sau gimnazial. Programele de calificare profesională – reprezintă oferta educa ională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrisă în Registrul na ional al calificărilor. precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referin ă. 38. precum şi să poată ob ine o calificare profesională. este op ional şi diferen iază calitatea în mod ierarhic. progresiv. a măsurii în care un furnizor de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referin ă. pentru învă ământul cu frecven ă redusă. 32. astfel încât aceştia să-şi poată completa şi finaliza învă ământul obligatoriu. Mandatul are o durată de 4 ani. 31. Indicatorul de performan ă – reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activită i desfăşurate de furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie prin raportare la standarde. Registrul Matricol Unic al Universită ilor din România (RMUR) – este o bază de date na ională electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din institu iile de învă ământ . 40. Programul de studii acreditat – este programul de studii care îndeplineşte cerin ele minime ale standardelor şi indicatorilor de performan ă ai acreditării. 39. pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. depăşind cu cel pu in 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri. 34. Evaluarea institu ională a calită ii – constă în examinarea multicriterială a calită ii educa iei. 30. 37. Programele educa ionale de tip „A doua şansă” – programe educa ionale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adul ilor care au părăsit prematur sistemul de educa ie. la nivelul unei unită i/institu ii de învă ământ din cadrul sistemului na ional de învă ământ. 41. avizat favorabil şi care îndeplineşte condi iile autorizării provizorii.

împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi. cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învă are. Rezultatele învă ării – reprezintă ceea ce o persoană în elege. Statele ter e – orice stat. 54. . 43. clădiri. fiind creată. abilită i şi competen e dobândite pe parcursul diferitelor experien e de învă are formală. 49. 46. Sistemul tutorial – semnifică organizarea activită ilor didactice în învă ământul la distan ă de către un cadru didactic tutore şi asigură: a) desfăşurarea activită ilor de învă are şi evaluare atât la distan ă. 44. şi grupe care cuprind maximum b) organizarea pe discipline 25 de elevi/studen i/cursan i. Sistemul na ional de învă ământ – este constituit din ansamblul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat particulare şi confesionale acreditate. clase. 53. unită i de învă ământ şi alte spa ii utilizate în învă ământ. Rezultatele învă ării se exprimă prin cunoştin e. astfel încât procentul copiilor/tinerilor minoritari din totalul copiilor/tinerilor din unitatea de învă ământ/clasă/grupă este dispropor ionat în raport cu procentul pe care copiii/tinerii minoritari de vârsta respectivă îl reprezintă din totalul popula iei de aceeaşi vârstă în respectiva unitate administrativ-teritorială. 55. ale Spa iului Economic European şi a Confedera iei Elve iene. 52. 47. evaluate şi certificate. Standardele de referin ă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei institu ii. acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu. Validarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării dobândite de o persoană. Transferul rezultatelor învă ării şi al creditelor asociate – reprezintă procesul prin care rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă. 42. sunt op ionale şi se situează peste nivelul minim. Unitatea de rezultate ale învă ării – reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştin e. 50. care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activită i în educa ie. 45. non-formală şi informală. a copiilor/tinerilor minoritari de restul copiilor/tinerilor în grupe. care pot fi evaluate şi validate. cât şi în sistem fa ă în fa ă. Unitatea – reprezintă o unitate de învă ământ din învă ământul preuniversitar. Evaluarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e. de diferite tipuri. 51. deprinderi şi competen e. Segregarea în sistemul na ional de învă ământ – este forma gravă de discriminare care constă în separarea fizică. pe baza bunelor practici existente la nivel na ional. Standardul – reprezintă descrierea cerin elor formulate în termen de reguli sau rezultate. deprinderi şi competen e generale.125 superior de stat. Standardul de referin ă – reprezintă descrierea cerin elor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activită i de către furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale institu iilor de învă ământ superior. cu excep ia statelor membre ale Uniunii Europene. Registrul na ional al calificărilor – este o bază de date na ională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România. Standardele sunt diferen iate pe criterii şi domenii. corespund cerin elor specifice pentru o unitate sau o calificare. european sau mondial. particulare sau confesionale. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enun şi se concretizează într-un set de indicatori de performan ă. Societatea cunoaşterii – este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă. inten ionată sau neinten ionată. 48. niveluri şi forme de organizare a activită ii de educare şi formare profesională.

Certificarea rezultatelor învă ării – reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă. în vederea acordării certificatului de calificare profesională. . aşa cum este definit în Constitu ia României. Învă ământul privat – este echivalentul învă ământului particular. 58. republicată. în urma unui proces de evaluare. aşa cum este definit în Constitu ia României. 59. evaluate şi validate. Învă ământul public – este echivalentul învă ământului de stat. republicată. 57. Recunoaşterea rezultatelor învă ării şi a creditelor asociate – reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învă ării şi creditelor dobândite.126 56.

127 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful