SUBIECTE PENTRU EXAMEN la cursul Strategii de securitate (05.10.2010) Ce presupune conceptul general de securitate (semnificaţia acestuia)?

• •

faptul de a fi la adăpost de orice pericol, sentimentul pe care îl dă cuiva absenţa oricărui pericol” - DEX ; “acea stare de fapt care pune la adăpost de orice pericol extern şi intern o colectivitate sau un stat oarecare, în urma unor măsuri specifice, ce sunt adoptate şi care asigură existenţa, independenţa suveranitatea, integritatea teritorială a statului şi respectarea intereselor sale fundamentale”; “linişte, sentimentul de a fi în afara pericolelor, de a fi protejat, independenţă”; “există securitate atunci când statele estimează că pericolul de a suferi un atac militar, presiuni politice sau constrângeri economice este nul şi că ele pot, din această cauză, să-şi urmeze liber dezvoltarea; absenţa conflictului armat, a războiului.

• •

Care sunt componentele securitătii din perspectiva relatiei internaţional – naţional?
-

securitatea internţională securitatea naţională

Care sunt componentele securităţii internaţionale d.p.d.v. geografic? o mondială o continentală,
o

zonală sau regională subregională

o

o locală
o

etc.

Care sunt principalele concepte ale securității internaționale (în viziunea Organizaţiei Naţiunilor Unite) ? • echilibrul de forţe
1


descurajarea securitatea colectivă neutralitatea nealinierea coexistenţa paşnică securitatea comună securitatea egală ş.a.

• •

• •

Ce presupune conceptul echilibrului de forțe? a apărut, ca idee, probabil o dată cu folosirea forţei. elemente ale acestui concept apot fi gasite incă în cuvântăriile lui Demostene Ideea echilibrului de forţe capătă extindere în procesul de centralizare a statelor în Europa Occidentală, de formare şi consolidare a statelor moderne. În sensul realizării unui echilibru de forţe, încă de la începutul mileniului al doilea s-au emis idei de soluţionare a conflictelor prin arbitraj, propunându-se, în acest sens, arbitrajul papal sau imperial, ori cel al unor foruri general-europene. Concept caracteristic secolelor XVIII- XIX, echilibrul de forţe reprezintăopoziţia dintre două forţe egale, care, neutralizându-se creează o anumită stabilitate. Această stabilitate se poate obţine nu numai prin echilibrul dintre două părţi egale, ci şi prin echilibrul între mai multe forţe care, antrenate – într-o formă sau alta – la menţinerea statu-quo-ului, ar putea interveni prompt atunci când se încearcă perturbarea ordinii existente. Conceptul, deşi a reflectat o anumită preocupare pentru realizarea securităţii, a avut o serie de limite care au dus în cele din urmă (începând mai ales din prima jumatate a secolului al XX-lea) la discreditarea sa. În fapt, echilibrul de forţe legitima existenţa şi folosirea “forţei”. De asemenea, era dificil de definit şi măsurat “forţele” unuia sau altuia dintre state în vederea realizării aşa-zisului “echilibru”. În plus, marile puteri, în scopul realizării securităţii lor, căutau să menţină un “echilibru” care să le fie cit mai favorabil lor şi care să le asigure preponderenţa propriilor forţe, ceea ce sporea tensiunea internaţională. Acest concept era aplicat în dauna statelor mai mici, anexiunile teritoriale fiind motivate, de multe ori, tocmai de “necesitatea” realizării echilibrului de forţe. Iar perturbaţiile “echilibrului” afectau, de cele mai multe ori, în mod evident, tot statele mai mici şi mai slabe. Aplicarea conceptului echilibrului de forţe a atras după sine o cursă a realizarii aşa-zisului “echilibru” la niveluri tot mai ridicate ale înarmărilor. În concluzie, deşi a fost iniţiat şi vehiculat cu scopul declarat de realizare a securităţii, conceptul echilibrului forţelor s-a dovedit a fi, în cele din urmă, un puternic factor de insecuritate, un catalizator al cursei înarmărilor şi al sporirii tensiunilor internaţionale. Ce presupune conceptul de “descurajare” (“disuasiune”)?
2

-

este un concept ce reflectă o practică ce durează din cele mai vechi timpuri şi care presupune descurajarea adversarului potenţial în a întreprinde un razboi, realizată prin ameninţarea cu recurgerea la forţă, fie pentru a-l împiedica să-şi realizeze obiectivele prin mijloace militare, fie pentru a-l pedepsi dacă încearcă să o facă.

Descurajarea constă în a convinge adversarul că riscurile şi costurile actelor sale de agresiune depăşesc prin amploare beneficiile pe care acesta le-ar obţine. Unele state consideră că descurajarea (clasică sau nucleară) ar fi singurul aranjament sigur pentru împiedicarea războiului nuclear şi că tocmai acestui concept i s-ar datora absenţa, pâna în prezent, a unui astfel de conflict. În optica lor, descurajarea menţine stabilitatea şi pacea internaţională, fără de care purtarea tratativelor şi încheierea unor acorduri de dezarmare ar fi imposibile. Pentru cele mai multe state, însă, descurajarea se prezintă sub un aspect profund negativ, întrucât poartă în sine germenii cursei înarmărilor, ai neîncrederii şi suspiciunii. Pentru ele, doctrina descurajării este, prin natura sa, agresivă, bazată pe forţă, servind drept bază unei curse accerbe a înarmărilor, în primul rând în domeniul nuclear. În viziunea statelor respective, conceptul descurajării, descurajează, de fapt, orice acţiune menită să realizeze eliminarea armamentelor nucleare şi stimulează cursa înarmărilor.

Ce semnificaţie are conceptul de “securitate egală” ? “Securitatea egală” este un concept care a apărut pentru prima dată într-un comunicat comun încheiat între S.U.A. şi U.R.S.S., în mai 1972, prin care părţile îşi declarau intenţia de limitare a armamentelor ofensive strategice şi de a purta negocieri într-un spirit de bunăvoinţă, cu respectarea interesului legitim al celeilalte părţi şi a principiului securităţii egale. Securitatea egală se diferenţiază de echilibrul de forţe prin aceea că promovează ideea potrivit căreia nici una din părţi nu este autorizată să revendice drepturi exclusive sau să ceară pentru sine privilegii sau avantaje speciale. Deşi atrăgător prin exprimarea dezideratului ca o stare de securitate mutuală între două mari puteri să se realizeze pe baze egale, conceptul securităţii egale eşuează într-un context mai larg, când se introduc în ecuaţie statele mici şi mijlocii şi diferenţele enorme dintre potenţialele lor militare şi cele ale marilor puteri. Ce semnificaţie are conceptul de “securitate colectivă” ? “Securitatea colectivă” presupune un angajament mondial în favoarea păcii şi securităţii internaţionale, angajament care să lege juridic toate naţiunile. El reprezintă prima încercare mai serioasă pentru instituţionalizarea şi respectarea primatului dreptului internaţional în scopul întăririi securităţii tuturor naţiunilor. În virtutea acestui concept, comunitatea internaţională trebuie să acţioneze concertat, reacţionând rapid la orice act de agresiune comisă de o naţiune contra alteia. - Securitatea colectivă presupune acceptarea ideii potrivit careia securitatea este indivizibilă. Ea trebuie sa ofere o protecţie colectivă intereselor fundamentale ale naţiunilor.
3

atât militare. ca poziţie de neparticipare a unui stat la războaiele duse de alte state. Prima ţară careia i s-a recunoscut acest statut a fost Elveţia în 1814. . cu excepţia celui de autoapărare armată a prorpiului teritoriu. el este obligat să folosească forţa sa armată în scop de autoapărare.Neutralitatea permanentă constă în angajamentul unui stat. El presupune renunţarea la forţă (exceptând cazul de legitimă apărare).N. nu există în timp de pace şi care iau sfârşit o dată cu încheierea ostilităţilor sau în momentul în care războiul izbucneşte între statul neutru şi unul dintre beligeranţi. . limitată (imperfectă). neutralitatea a apărut din cele mai vechi timpuri. În sensul neparticipării la război. Neutralitatea presupune drepturi şi datorii speciale care. . de asemenea.Orice stat suveran are dreptul de a rămâne neutru într-un război purtat între alte state. (dreptul de veto al celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate şi folosirea uneori neconstructivă şi chiar abuzivă a acestui drept) etc. neparticiparea la alianţe militare.Neutralitatea permanentă nu este limitată în timp şi nu este legată de vreun anumit război. inclusiv cu beligeranţii. ori de a colabora în vederea realizării păcii şi securităţii.Neutralitatea permanentă a unui stat presupune. binevoitoare etc. parţială. construcţii de apărare etc. Un stat neutru permanent are dreptul de a-şi menţine forţe armate. afirmarea deplină a securităţii colective este îngreunată de o multitudine de factori. în timp de război.U. armată. strictă (perfectă. promovarea principiului reglementării paşnice a diferendelor dintre state şi obligaţia de a sprijini măsurile colective. . refuzul de a accepta instalarea pe teritoriul său de baze militare străine etc. Noţiunea de neutralitate apare adesea circumstanţiată de unele adjective cum ar fi: condiţională.. ci continuă să întreţină relaţii paşnice cu toate statele. Ce semnificaţie are conceptul de “neutralitate ”? “Neutralitatea” este un concept ce defineşte situaţia statelor care. În secolul al XIX-lea s-a consacrat instituţia neutralităţii permanente (perpetue). Însă ca instituţie de drept internaţional.Conceptul vizează un obiectiv mai larg decât simpla absenţă a războiului. vizând încetarea agresiunii. de regulă. neutralitatea apare prin secolul al XVI-lea. înglobând condiţiile mai largi ale păcii şi securităţii internaţionale. Din păcate. nu iau parte la luptă. de a nu participa la nici un fel de război. discriminările privind drepturile speciale de vot în cadrul O. o dată cu apariţia războaielor. precizat printr-un acord internaţional sau printr-o legislaţie internă. generală.. cel puţin dacă el nu este legat printr-un angajament. cum sunt lipsa voinţei politice a unor state de a-şi respecta angajamentele. temporară. iar în caz de încălcare a neutralităţii sale. Neutralitatea 4 . cât şi nemilitare. convenţională (provizorie).

la inechităţile de natură economică şi la alte aspecte negative din viaţa internaţională. după cel de-al doilea război mondial.) garantează statutul său de stat neutru. ca un tot indivizibil în opoziţie cu “neutralitatea parţială” care cuprinde doar una sau mai multe părţi din teritoriul respectiv. Neutralitatea este perfectă sau strictă atunci când se aplică în conformitate cu dreptul internaţional şi imperfectă (limitată) când acest deziderat nu este îndeplinit. Neutralitatea trebuie sa fie înarmată deoarece statul neutru este obligat sa-şi apere neutralitatea. pierzându-şi conţinutul. Un eveniment politic important care a permis afirmarea mişcării de nealiniere l-a constituit conferinţa afro-asiatică de la Bandung din 1955. respectiv cea a ţărilor nealiniate. Se vorbeşte de neutralitate binevoitoare atunci când statul neutru binevoitor furnizează unuia dintre beligeranţi ajutoare şi încurajare. Ce semnificaţie are conceptul de “nealiniere ”? “Nealinierea” este o noţiune ce se aplică nu numai la nivelul unor politici naţionale. ci şi la cel al unor mişcări. pentru desemnarea statutului juridic al unui stat care se declară neutru în raport cu beligeranţii.Întrebuinţat în sens strict. au dus la cristalizarea conceptului de nealiniere care. la cursa înarmărilor. a naţiunilor care tocmai au accedat la independenţă s-a produs într-un moment în care sporea puterea şi rivalitatea alianţelor militare nou constituite. Nealinierea nu este numai un răspuns la războiul rece. Ideile exprimate în acestă conferinţă. era definit de urmatoarele principii fundamentale: rămânerea în afara blocurilor militare sau a altor forme de subordonare faţă de marile puteri. altfel neutralitatea riscă sa fie violată. prin care li se atrage atenţia asupra condiţiilor în care un stat înţelege să-şi menţina poziţia adoptată la început faţă de ei. neutralitatea se vehiculează şi în legatură cu războiul terestru. astăzi desuetă. ci şi la problemele decolonizării. ţările necuprinse în alianţele respective au cautat să-şi conjuge eforturile pentru a se proteja contra consecinţelor negative ale rivalităţilor internaţionale. Neutralitatea temporară (convenţională) sau provizorie presupune neutralitatea pe timpul unuia sau mai multor razboaie determinate. pleonastică. Neutralitatea generală se aplică pe întregul teritoriu al unui stat. maritim sau aerian. Atât timp cât un stat acţionează conform normelor de drept internaţional referitoare la neutralitate. acţiunea în spiritul principiului coexistenţei şi cooperării paşnice între state. dezvoltate pe parcurs de o serie de personalităţi politice din ţările interesate. neprohibite în mod expres de dreptul internaţional (cum a fost cazul României care a încheiat la 28 septembrie 1914 o convenţie secretă prin care se asigura Rusiei neutralitatea binevoitoare a României.De asemenea. Neutralitatea armată este o expresie folosită în trecut. În climatul de razboi rece astfel creat. în linii mari. . termenul de neutralitate nu poate fi aplicat decât în timp de război. de unde şi noţiunile de “vas neutru”. oricare ar 5 . dezamorsarea tensiunilor internaţionale şi promovarea păcii.a.condiţională semnifică un avertisment adresat beligeranţilor. Afirmarea. dreptul internaţional (prin Convenţiile de la Haga din 1907 şi 1912 ş. . la nevoie cu forţa armelor. “navă neutră” etc.

El consacră renunţarea la război ca mijloc de rezolvare a problemelor litigioase dintre state şi postulează rezolvarea lor pe calea tratativelor. dezvoltarea reciproc avantajoasă a colaborării economice şi cultural-ştiintifice între toate statele. p. tuturor statelor. fără nici o discriminare. prin respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Ce semnificaţie are conceptul de “coexistenţă paşnică”? “Coexistenţa paşnică” reprezintă un concept care s-a afirmat după sfârşitul primului război mondial. 1979. 205. a integrităţii teritoriale. servirea cauzei dezarmării. al carei obiectiv sa fie favorizarea prosperităţii. a avut loc la Belgrad în 1961. Prima conferinţă la vârf. prestigiul internaţional sau sistemul politic şi socio-economic.. Conferinţa a examinat un anumit numar de chestiuni relative la pacea şi securitatea internaţională. exercitării de presiuni şi impunerii voinţei lor. imperialism şi neocolonialism sub toate formele lor. susţinerea popoarelor care luptă pentru eliberarea de sub tutela colonialistă şi lupta impotriva rasismului etc. o pace durabilă nu poate fi instaurată decât cu condiţia de a se pune capăt definitiv dominaţiei exercitate de colonialism. în scopul eliminării surselor diferendelor susceptibile de a pune în pericol pacea mondiala. indiferent de natura orinduirii sociale. acţionarea în favoarea unei ordini economice mondiale. naţiunile ar trebui să adopte. popoarele şi guvernele trebuie să se abţină de la orice recurgere la ideologii în scopul ducerii razboiului rece. Editura Politică. egalitate şi dreptate socială. 6 . în mod universal. În viziunea promotorilor ei. participarea tuturor statelor. egalităţii în drepturi a tuturor statelor. Ea constituie un mijloc eficace şi practic de întărire a încrederii între naţiuni şi trebuie să se aplice. îndeosebi a celei nucleare. oricare ar fi mărimea lor. fondată pe libertate.fi sistemele lor sociale sau politice. ci o cooperare activă. toate popoarele şi naţiunile trebuie să rezolve problemele inerente propriilor lor sisteme politice. trebuinţelor şi posibilităţilor lor. luarea în considerare a intereselor reciproce. în 1963. a Tratatului privind interzicerea parţială a experienţelor nucleare. la soluţionarea problemelor internaţionale1. Ce semnificatie are conceptul de “securitate comună” ? 1 Dicţionar diplomatic. sociale şi culturale conform situaţiei lor particulare. Şefii de stat şi de guvern din ţările participante au adoptat o declaraţie care. în esenţă. precum şi la dezvoltarea economico-socială şi în special la cele privind dezarmarea nucleară şi interzicerea experienţelor nucleare. coexistenţa paşnică nu trebuie să însemne o atitudine pasivă.Principiile enunţate la conferinţele de la Bandung şi Belgrad au constituit fundamentul poziţiei mişcării de nealiniere. în practică coexistenţa paşnică în lumea întreagă. . exprima urmatoarele: trebuie sa se instaureze o noua ordine mondială bazată pe cooperarea între naţiuni. Bucureşti. Apelul lansat asupra acestei ultime teme de către ţările nealiniate a avut ca urmare încheierea. neamestecului în treburile interne ale altor state. economice. reunind şefi de stat şi de guvern din 25 de ţări nealiniate. poziţie relativ puţin schimbată în cursul următoarelor conferinţe mai importante.

politică 7 . Comisia a recomandat ca procesul să înceapa prin relaţiile între cele două superputeri din acea vreme. recurgerea la mijloace paşnice. de preferinţă.R. protecţia împotriva dezastrelor naturale. – – – – – Care este natura măsurilor prin care se realizează securitatea naţională (Cf. Conform acestui document. Strategiei de securitate naţională a României.Conceptul de securitate comună implică două aspecte: pe de o parte. la mijloace internaţionale faţă de mijloacele naţionale de asigurare a securităţii şi. în prima parte a anilor '80 în cadrul unui raport al Comisiei independente a O. S.U. privind problemele dezarmarii şi securităţii. capacitatea de apărare. pe de altă parte. iar pacea internaţională trebuie sa fie bazată pe supravieţuirea tuturor şi nu pe ameninţarea cu distrugerea reciprocă. Ce domenii sunt vizate cu prioritate de către strategia națională de securitate (Cf. 2006)? • Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării.U.S. conceptul securităţii comune trebuie să se substituie celui de descurajare.N. 2006)? – starea de legalitate.S. recurgerea. CSAT. îndeosebi prin iniţierea negocierilor asupra limitării armamentelor clasice şi nucleare şi prin adoptarea de politici vizând încurajarea apropierii între aceste superputeri şi normalizarea relaţiilor dintre ele. ca idee. ea are ca domeniu de referinţă valorile. şi sistemele lor de alianţe.A. degradării condiţiilor de viaţă şi accidentelor industriale. . în detrimentul întrebuinţării forţei sau ameninţării cu forţa.“Securitatea comună” a fost avansată. CSAT. interesele şi obiectivele naţionale. prevenirea şi contracararea terorismului şi a altor ameninţări asimetrice. Strategiei de securitate naţională a României. şi U. securitatea publică. 2006) . CSAT. Strategia de securitate naţională a României. siguranţa cetăţeanului. Ce este securitatea naţională (cf.

contrainformaţii şi securitate . prin care se fundamentează teoretic şi se îndeplinesc practic măsurile întreprinse în toate domeniile de activitate.diplomatică . pericole. 2006) • • • • Terorismul internaţional Proliferarea armelor de distrugere în masă Conflictele regionale Criminalitatea transnaţională organizată 8 . atât în timp de pace.gestionarea eficientă a crizelor Ce este politica de securitate naţională ? Este acea parte a politicii generale a unui stat.militară. Strategiei de securitate naţională a României. ameninţări şi riscuri..administrativă . 2006) • • • • • • • democraţia. măsuri care să asigure promovarea intereselor naţionale fundamentale şi apărarea lor împotriva oricăror agresiuni.educativă . Strategiei de securitate naţională a României. libertatea.socială .juridică . Care sunt valorile naţionale (cf.economică . egalitatea şi supremaţia legii respectul pentru demnitatea omului. cât şi în timp de război sau de criză.activitatea de informaţii. . pentru drepturile şi libertăţile sale fundamentale identitatea naţională şi responsabilitatea civică. pluralismul politic proprietatea garantată şi economia de piaţă solidaritatea cu naţiunile democratice pacea şi cooperarea internaţională dialogul şi comunicarea dintre civilizaţii Care sunt riscurile şi ameninţări le la adresa securităţii naţionale (cf.

Parti din programele partidelor (coalitiilor) care dețin puterea politica in stat. prelucrare. Ce curinde subsistemul informaţional al securităţii? - informaţii (cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale) şi suporţii ai acestora . Care sunt componentele subsistemului decizional al securității naţionale? • • • • • Parlamentul Romaniei Presedintele Romaniei Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) Guvernul Romaniei alte autoritati publice cu atributii in domeniul securitatii nationale Ce presupune subsistemul organizational-institutional al securităţii naţionale? . invățămantul si educația pentru securitate Care sunt componentele subsistemului conceptual al securităţii naţionale? • • • Conceptele. cercetarea stiintifică. infrastructura teritoriala 8. decizional 3. referitoare la securitatea natională. obiectivele securitatii nationale etc. adoptate oficial. actional 6. organizational-institutional 4. stocare. instituţile. resursele 7. analiză şi difuzare a informaţiilor. formaţiunile etc. interesele nationale fundamentale. informational 5. centre de culegere. specializate ţn domeniul securităţii naţionale.• Guvernarea ineficientă Care sunt principalele subsisteme ale sistemului securităţii naţionale ? 1. strategiile) departamentale privind securitatea natională. principiile.organizaţiile. conceptual (doctrinar) 2. 9 . Conceptiile (doctrinele.

contrainformaţiilor. mijloace de informare în masă (presă.capacităţile politice. îmvăţământului educaţiei în folosul securită]ii na]ionale. militare. instalaţiilor. televiziune etc. întrebuinţate în folosul securităţii naţionale. 10 . demografice. Ce cuprinde subsistemul resurselor securităţii naţionale? . Ce cuprinde subsistemul de cercetare ştiinţifică. Care sunt componentele subsistemului acţional al sistemului securităţi naţionale? - securitatea politico-diplomatica securitatea economica securitatea militara (apararea nationala) siguranta nationala securitatea publica (ordinea publica) securitatea stiintifico-tehnica securitatea moral-spirituala securitatea sociala securitatea demografica securitatea biologica (sanitara. protecţiei psihologice etc.). cultural-spirituale etc. economico-financiare. amenajărilor. utilizate pentru securitatea naţională. aparaturii etc. radio.totalitatea instituţiilor.- reţele ţi căi de transmisie sau distribu]ie a informa]iilor. acţiunilor şi bazei materiale a cercetării ştiinţifice.ansamblul lucrărilor. informaţionale. sisteme informatice. destinate securităţii naţionale. ştiinţifico-tehnice. diplomatice. învăţământ şi educaţie pentru securitatea na]ională? . reguli de operare cu informa]ia relevante pentru securitatea naţională. Ce cuprinde subsistemul infrastructurii teritoriale a securitatii? . organisme specializate în domeniile informaţiilor.

securitatea industriala .securitatea financiar-valutara .securitatea serviciilor etc Care sunt. - Care sunt componentele securităţii economice? -securitatea energetică . ameninţări) la adresa securităţii Romaniei (conform Strategiei naţionale de apărare)? • • • • • • terorismul international.securitatea agrara (alimentara) . cele mai probabile provocări (riscuri. respectiv potentialul de activare a unor conflicte "inghetate" disponibilitatea crescuta a noilor tipuri de arme conventionale crima organizata transfrontaliera folosirea in scopuri distructive a noilor tehnologii intreruperea fluxului de resurse vitale migratia ilegala efectele dezastrelor naturale guvernarea ineficienta • • • 11 .securitatea transporturilor . precum si proliferarea armelor de distrugere in masa (principalele amenintari asimetrice la adresa securitatii internationale) instabilitatea datorata crizelor si conflictelor regionale.securitatea telecomunicatiilor . pe termen mediu.) securitatea ecologica protectia civila etc.securitatea materiilor prime .- veterinara etc.securitatea comerciala .

conducerea 2. Care sunt principalele documente care fundamentează planificarea apărării la nivel national (cf. dinamice si performante. dezvoltarea unei economii de piata competitive. Care sunt documente de planificare a apărării la nivel departamental (cf. precum si a resurselor naturale. stiintific si tehnologic. suveranitatii. 473 privind planificarea apărării. identitatii nationale si vietii spirituale. independentei si indivizibilitatii statului roman.65)? 12 . conform Legii apărării naționale nr. 45 din 1994? 1. afirmarea si protejarea culturii. modernizarea radicala a sistemului de educatie si valorificarea eficienta a potentialului uman. Care sunt prerogativele Parlamentului în domeniul apărării naţionale (conform Constituţiei Romaniei. indeplinirea responsabila a obligatiilor si rolului ce decurg din statutul de membru al NATO si al Uniunii Europene. a nivelului de trai si de sanatate a populatiei. cresterea bunastarii cetatenilor. resursele 4. Legii 45 din 1994)? Parlamentul României Preşedintele României Consiliul Suprem de Apărare a Țării Guvernul României Ministerul Apărării Naţionale autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naţionale. 2008)? • • • • • • mentinerea integritatii. din 2004)? • Carta albă a apărării • Strategia militară • Directiva de planificare a apărării • Programele majore şi planurile operaţionale de întrebuinţare a forţelor. in contextul participarii active la constructia identitatii europene. forţele destinate apărării 3.Care sunt interesele naționale (conform Strategiei naționale de apărare a țării adoptate de catre Parlamentul Romaniei la 18 oct. unitatii. art. 473 privind planificarea apărării. din 2004)? • Strategia naţională de apărare • Programul de guvernare. Care sunt elementele principale ale sistemului național de apărare. infrastructura teritorială Care sunt institutiile care realizeaza conducerea sistemului national de aparare (cf. Legea nr. Legea nr.

. . În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări. 73 al Constituției). se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor. 92)? (1) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului. la nevoie. se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor (art. siguranţei naţionale şi ordinii publice (pentru care există la fiecare Cameră câte o comisie de profil). art. (3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii.regimul starii de asediu si al starii de urgenta. mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. într-un fel sau altul. 92 din Constituţie). prin lege organică: . in cel mult 5 zile de la adoptare.regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi . iar dacă nu se află în sesiune. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune. (2) El poate declara. ci şi asupra celorlalte domenii de activitate implicate. în efortul de apărare. o serie de prerogative în domeniul apărării naţionale.Parlamentul are. aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii. iar daca nu se afla in sesiune. (4) In caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestor stari. Prin comisiile permanente.organizarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. cu aprobarea prealabila a Parlamentului. 93 din Constituţia României. el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii. Numai in cazuri exceptionale. printr-un mesaj. declararea stării de război. Care sunt atribuţiile Preşedintelui României în domeniul apărării (conform Constituţiei României. reglementează (conform art. parlamentul exercită controlul nu numai asupra domeniilor apărării. cum ar fi: - - declararea mobilizării totale sau parţiale. 2003)? starea de asediu 13 . suspendarea sau încetarea ostilitatilor militare. Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului. Ce măsuri excepţionale poate institui Preşedintele României în domeniul apărării (art. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

mari unităţi şi unităţi ale serviciilor de informaţii ale statuluii 4.forţele armate . 3. armata 2. 45 din 1994? - unitatile si formatiunile de protecţie civila formatiunile sanitar-voluntare ale Crucii Rosii alte formatiuni ce se vor stabili prin lege - Din ce se constituie resursele apărării naţionale. alte formaţiuni de apărare armată organizate potrivit legii Ce cuprind forţele de protecţie conform Legii apărării naționale. conform Legii apărării naționale. dacă acesta nu se află în sesiune. 45 din 1994? . art. 45 din 1994? 1. nr. conform Constituţiei României. nr. financiare. conform Legii apărării naționale nr. 45 din 1994? din ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi folosite în scopul apărării naţionale. mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului de Interne 3. nr. conform Legii apărării naționale nr. Din ce se constituie infrastructura teritorială.- starea de urgență În cât timp de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă se convoacă Parlamentul României. conform Legii apărării naționale. materiale şi de altă natură.forţele de protecţie. Care sunt elementele constitutive ale agresiunii (conform Rezolutiei nr. 93? in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.314 din 1974 a Adunarii Generale a ONU)? 14 . pe care statul le asigură şi le angajează în susţinerea eforturilor de apărare a ţării. 45 din 1994? din totalitatea resurselor umane. Ce cuprind forțele armate. Din ce se compun forţele destinate apărării din cadrul sistemului naţional de apărare.

care sunt staţionate pe teritoriul altui stat cu acordul statului gazdă. a flotelor maritime şi aeriene civile ale altui stat. după stingerea acordului. fenomene sau procese naturale să declanşeze. sau procese sociale. b) bombardarea de către forţele armate ale unui stat. prin folosirea forţei. sau orice anexiune. f) acţiunea unui stat de a admite ca teritoriul său anumite acte (conştiente sau inconştiente). Care sunt domeniile de referinţă ale securităţii naţionale? - POLITIC DIPLOMATIC ECONOMIC MILITAR INFORMATIONAL CULTURAL MORAL-SPIRITUAL SANITAR-VETERINAR DEMOGRAFIC ECOLOGIC ORDINEA PUBLICA SIGURANTA NATIONALA PROTECTIA CIVILA ETC. contrar condiţiilor prevăzute în acord. dereglări grave in funcţionarea sistemelor esenţiale ale naţiunii sau ale statului. a teritoriului altui stat.a) invadarea sau atacarea teritoriului unui stat de către forţele armate ale altui stat sau orice ocupaţie militară. navale sau aeriene. eveni mente. direct sau prin intermediul unor lanţuri de determinări cauzale de o extremă diversitate. a teritoriului altui stat sau folosirea oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului altui stat. d) atacul efectuat de către forţele armate ale unui stat împotriva forţelor armate terestre. e) folosirea forţelor armate ale unui stat. - 15 . c) blocada porturilor sau coastelor unui stat. rezultând dintr-o asemenea invazie sau dintrun asemenea atac. sau orice extindere a prezenţei lor pe teritoriul în chestiune. chiar temporară.

M. din Coreea de Sud) Care sunt principalele instituţii ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)? • • • • Reuniunile (summit-urile) OSCE (la 2-3 ani) Consiliul Ministerial Consiliul Înaltilor Functionari Presedintele in exercitiu al OSCE Troica OSCE Consiliul Permanent Forumul de Cooperare în Domeniul Securitatii • • • 16 . Franta. În fiecare an sunt aleşi cinci noi membri. rezoluţiile Adunării nu sunt legi. Britanie. Fiecare stat are drepturi egale de vot. Rusia. – • Consiliul de Securitate – 15 membri. SUA) şi 10 aleşi pentru un mandat de doi ani.Care sunt principalele instituţii ale ONU? • Adunarea Generală – reprezentaţi ai fiecărui stat membru. ci doar recomandări. Franta.votate de catre cel putin 9 membri – – • Consiliului Economic şi Social – Are in subordine o serie de organizatii • Consiliul de Tutelă (şi-a suspendat activitatea) Curtea Internaţională de Justiţie – • decide dispute internaţionale (sediul la Haga). din care 5 permanenţi cu drept de veto (China. • Secretariatul Naţiunilor Unite: – cea mai mare funcţie administrativă este cea de Secretar general al ONU (Ban Kimoon. Deciziile .

Comisia de Conciliere) Ce este spaţiul de libertate.Area of freedom. COPS a devenit organ permanent după Consiliul European de la Nisa.). Prin Tratatul de la Amsterdam. .este organul permanent în domeniul politicii externe şi de securitate comună.să monitorizeze aplicarea deciziilor Consiliului în domeniul PESC. securitate şi justiţie. securitate şi justiţie . securitate şi justiţie în cadrul UE? Crearea unui spaţiu de libertate. Deciziile era luate prin reguli interguvernamentale. Înfiinţarea COPS a fost hotărâtă la Consiliul European de la Helsinki. 17 . din decembrie 1999. Responsabilităţile COPS sunt următoarele: . security and justice (eng. Astfel. domeniile legate de justiţie şi afaceri interne aparţin unui proiect unic: crearea unui spaţiu de libertate. Uniunea Europeană trebuie menţinută şi dezvoltată ca spaţiu de libertate. Este vorba despre azil. . Ce este şi ce rol are Comitetul Politic şi de Securitate în cadrul UE? Comitetul Politic şi de Securitate (COPS) . domeniile legate de justiţie şi afaceri interne au fost incluse în titlul VI al Tratatului UE („al treilea pilon”). acoperind cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală. securitate şi justiţie.să monitorizeze situaţia internaţională în domeniile acoperite de politica externă şi de securitate comună (PESC). Deşi nu mai aparţin unui singur pilon al UE. iar cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală sunt comunitarizate. conform Tratatului de la Amsterdam. ci a fost restrâns.) – a fost decisă pentru a putea permite cu adevărat libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a putea întreprinde acţiuni mai eficiente în lupta împotriva crimei organizate şi a fraudei. Irlanda şi Danemarca rămân în vigoare. imigrare şi cooperarea judiciară în materie civilă. Comité politique et de sécurité (COPS) .să contribuie la elaborarea politicilor specifice.Political and Security Committee (PSC). Espace de liberté.• • • • Secretariatul (cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului Înaltul Comisariat pentru Minoritati Adunarea Parlamentara a OSCE Curtea de Conciliere si Arbitraj (Tribunalul de Arbitraj. din decembrie 2000. Prin Tratatul de la Maastricht. o parte dintre aceste domenii au fost comunitarizate. Clauzele speciale de exceptare de care beneficiază Marea Britanie. Al treilea pilon nu a fost însă desfiinţat. Prin Constituţia Europeană sistemul celor trei piloni este anulat. format din funcţionari de rang înalt din Statele Membre şi câte un reprezentant al Comisiei Europene şi al Secretarului General al Consiliului UE. de sécurité et de justice (fr.

în timp. 18 . şi-a manifestat dorinţa de a îmbunătăţi capacităţile UE în domeniul prevenirii conflictelor şi al gestionării crizelor prin mijloace militare şi civile. de menţinere a păcii şi de folosire a forţelor de luptă în gestionarea crizelor. Comitetul Militar al UE şi Statul Major Militar al UE sunt structuri politice şi militare permanente. până la 60. au fost incluse noi responsabilităţi în titlul V al Tratatului privind Uniunea Europeană. Politique européenne de sécurité et de défense (PESD) – este parte componentă a Politicii externe şi de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene. fiind autorizat de Consiliul UE să ia decizii în gestionarea practică a crizelor. COPS derulează operaţiunile de gestionare a crizelor. semnat în 1992 şi intrat în vigoare în 1993.European Security and Defence Policy (ESDP). În decembrie 1999. Ea include elaborarea treptată a unei politici de apărare comună care ar putea conduce.Paris Ce este politica europeană de securitate şi apărare (PESA) Politica europeană de securitate şi apărare . există şi o componentă de prevenire a conflictelor. Tratatul de la Maastricht. Prin Tratatul de la Nisa. care rămân însă în responsabilitatea Consiliului UE. a inclus în titlul V primele prevederi cu privire la responsabilităţile Uniunii în domeniul securităţii şi posibilitatea creării în viitor a unei politici de apărare comună. cunoscute sub numele de misiuni Petersberg. Consiliul European de la Göteborg. în termen de 60 de zile şi pentru o durată de cel puţin un an. semnat în 2001 şi intrat în vigoare în 2003. Care sunt agenţiile europene pentru politica de securitate şi de apărare comună? • • • Agenţia Europeană de Apărare (AEA) Centrul Satelitar al Uniunii Europene (CSUE) – Torrejon.000 persoane. Uniunea poate să disloce. Este asistat de un grup de lucru politico-militar. contribuind astfel la menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale. din iunie 2001. la o apărare comună. Consiliul European de la Helsinki a stabilit obiectivul global. în a căror responsabilitate intră o politică de apărare a UE autonomă şi operativă. Politica europeană de securitate şi apărare (PESA) urmăreşte să permită Uniunii să-şi dezvolte capacităţile civile şi militare de gestionare de criză şi de prevenire a conflictelor la nivel internaţional. inclusiv în operaţiunile de menţinere a păcii. Prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam (1999).COPS exercită controlul politic şi orientarea strategică a operaţiunilor de gestionare a crizelor. PESA nu implică crearea unei armate europene şi are o evoluţie compatibilă şi coordonată cu NATO. cu alte cuvinte. Comitetul Politic şi de Securitate (COPS). Spania Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE) . Pe lângă operaţiunile de gestionare a crizelor civile şi militare. în cadrul politicii europene de securitate şi de apărare. în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite. Este vorba despre operaţiuni umanitare şi de salvare. Constituţia Europeană menţionează obiectivul de punere în aplicare a unei adevărate apărări comune europene. de un comitet pentru aspecte civile ale gestionării crizelor. de un comitet militar şi de statul major militar.

Consiliul European a numit-o pe Catherine Ashton în calitate de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate. conform Legii nr.Prevede actualizarea misiunilor Petersberg şi introduce două noi clauze: o clauză de apărare reciprocă şi o clauză de solidaritate în caz de atac terorist sau de catastrofă naturală sau provocată de om. După intrarea în vigoare (decembrie 2009) a Tratatului de la Lisabona.).) . conform art. Ce sunt informaţiile clasificate. 19 .Petersberg tasks (eng. Datorită rolului său de vicepreşedinte al Comisiei Europene Catherine Ashton asigură coerenţa şi coordonarea acţiunii externe a Uniunii Europene. datele. Care sunt misiunile de tip Petersberg? Misiunile de tip Petersberg . Este. de asemenea. Înaltul Reprezentant este susţinut de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE). 182/2002 privind protecţia informatiilor clasificate (Monitorul Oficial nr. Ele sunt parte integrantă a politicii europene de securitate şi de apărare. misiuni de menţinere a păcii. Care sunt clasele de secretizare. care. Aceasta prezidează Consiliul Afaceri Externe şi conduce politica externă şi de securitate comună. conform Legii nr. trebuie sa fie protejate. inclusiv operaţiuni de restabilire a păcii. prevăzută posibilitatea de a repartiza o responsabilitate militară unui grup de state membre sau de a stabili o cooperare structurală permanentă în domeniul apărării. Missions de Petersberg (fr. Misiunile Petersberg cuprind: misiuni umanitare şi de salvare. misiuni ale forţelor de luptă pentru gestionarea crizelor. prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii. documentele de interes pentru securitatea nationala. Aceste măsuri ar permite unor State Membre să avanseze mai rapid spre realizarea obiectivului de apărare comună. 182/2002 privind protectia informaţiilor clasificate? secrete de stat secrete de serviciu.au fost stabilite prin Declaraţia de la Petersberg. adoptată de către Consiliul Ministerial al Uniunii Europei Occidentale (UEO) în iunie 1992. datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate. Ce sunt informaţiile secrete de stat. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate? informatiile care privesc securitatea nationala. 248 din 12 aprilie 2002)? - sunt informatiile. 15 din Legea nr.

.maistru militar principal. . . respectiv aspirant.sublocotenent. respectiv plutonier adjutant principal. B. respectiv sergent. pentru cei din arma aviaţie şi arma marină.cu o stea.maistru militar clasa a II-a.locotenent.secrete . respectiv comandor. respectiv general de flotilă aeriană .strict secrete . respectiv sergent-major . 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate? informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. pentru cei din arma aviaţie şi arma marină.locotenent-colonel. pentru cei din arma aviaţie şi arma marină. . b) ofiţeri cu grade superioare: . 20 . respectiv plutonier adjutant. . .informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale. .maistru militar clasa a IV-a.maistru militar clasa a III-a. conform Legii nr. respectiv căpitan-comandor.cu o stea. respectiv locotenent-comandor. Care sunt gradele cadrelor militare. c) generali şi amirali: . alte forțe.cu o stea.maior. conform Legii nr. . pentru cei din arma marină.maistru militar clasa a V-a.general de brigadă . pentru cei din arma aviaţie şi contraamiral de flotilă . forțele aeriene forțele navale. Legii nr.colonel. în ordinea lor ierarhică în Ministerul Apărării Naţionale (cf. .maistru militar clasa I. respectiv plutonier. Maiştri militari şi subofiţeri: . respectiv plutonier-major.strict secret de importanta deosebita .Ce sunt informaţiile secrete de serviciu. Care sunt nivelurile de secretizare atribuite informatiilor clasificate din clasa secrete de stat. Ofiţeri: a) ofiţeri cu grade inferioare: .informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale. Care sunt categoriile de forte ale armatei? - forțele terestre.informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate? .căpitan. 80 din 1995 privind statutul cadrelor militare)? A. . pentru cei din arma marină.

respectiv viceamiral . j) subinspector de poliţie. nu este o adevărată forţă de poliţie. d) agent principal de poliţie. participând şi la investigaţii.este un organism specializat al UE.cu trei stele.cu trei stele. respectiv amiral . Ce este EUROPOL-ul? EUROPOL (Oficiul European de Poliţie) – European Police Office (eng. 51 din 1991 privind siguranta natională)? a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii. pentru cei din arma marină. în timp de război. direct sau indirect. Pt. b) chestor-şef de poliţie. pentru cei din arma marină. responsabil cu îmbunătăţirea cooperării între autorităţile poliţieneşti şi vamale ale Statelor Membre. i) inspector de poliţie. c) agent-şef adjunct de poliţie. Care este cel mai inalt grad care poate fi acordat de Preşedintele României.cu două stele.general . independentei sau indivizibilitatii statului roman. A fost înfiinţat printr-o convenţie.cu patru stele.general-locotenent . c) chestor principal de poliţie. Care sunt amenințările la adresa siguranței nationale a României (conform Legii nr. e) comisar-şef de poliţie. unitatii. provocarea de razboi sau de razboi civil.general-maior . e) agent de poliţie. .mareşal Care sunt gradele profesionale ale polițiștilor (cf. Pt. corpul ofiţerilor de poliţie: a) chestor general de poliţie (gradul cel mai mare). respectiv contraamiral .) .cu patru stele.. ci are rolul de a facilita fluxul de informaţii dintre autorităţile naţionale şi de a le oferi acestora analize specializate. privind Statutul poliţistului)? I. 360. b) agent-şef de poliţie. Office européen de police (fr. d) chestor de poliţie. II.). pentru merite militare excepţionale? . din 2002. g) subcomisar de poliţie. Legii nr. h) inspector principal de poliţie. 21 . f) comisar de poliţie. semnată în iulie 1995 şi intrată în vigoare pe 1 octombrie 1998. Deşi are atribuţii în combaterea infracţiunilor şi a terorismului. . corpul agenţilor de poliţie: a) agent-şef principal de poliţie. pentru cei din arma marină. b) actiunile care au ca scop.cu două stele.

motivate de concepţii şi atitudini extremiste. savîrsirea sau sprijinirea în orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de origine comunista. precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept. transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora. b) au ca scop realizarea unor obiective specifice. c) tradarea prin ajutarea inamicului. rasiste. Care este definiția terorismului. contrabanda cu acestea. fascista. f) subminarea. h) initierea. savîrsite prin orice mijloace. ostile faţă de alte entităţi. în scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a caror protecţie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii în România. precum si portul de armament sau munitie. potrivit art. legionara sau de orice alta natura. d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat. precum si practicii internationale. degradare ori aducere în stare de neîntrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale. integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care îndeplinesc functii importante în stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale. detinerea. organizarea. potrivit legii. tratatelor si conventiilor încheiate. 22 . toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina. k) sustragerea de armament. precum si initierea sau sprijinirea în orice mod a oricaror activitati al caror scop îl constituie savîrsirea de asemenea fapte. precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta în pastrarea acestora.înlesnirea ocupatiei militare straine. revizioniste. precum si desfasurarea în secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.k). precum si actele de distrugere. j) atentatele contra unei colectivitati. 1 al Legii nr. fara drept. având următoarele caracteristici: a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste. în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege. a) . 535 din 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului? Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională. împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive. materii explozive sau radioactive. aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte. munitie. separatiste care pot pune în pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a României. i) actele teroriste. de natură politică. transportul sau folosirea lor în alte conditii decît cele prevazute de lege. l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora. daca prin acestea se pune în pericol siguranta nationala. înstrainarea. antisemite. producerea. sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop înlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii. g) actiunile prin care se atenteaza la viata. procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat. e) spionajul.

c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. h) Ministerul Transporturilor. sunt de acord ca. u) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. dacă are loc asemenea atac armat. Orice astfel de atac armat şi toate 2 Legea nr. d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei. r) Banca Naţională a României. 535 din 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului? a) Serviciul Român de Informaţii. Construcţiilor şi Turismului. va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea imediată. t) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. 1161. menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite2. În structura Serviciului Român de Informaţii . l) Ministerul Integrării Europene. g) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. c) Ministerul Apărării Naţionale. j) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.ca autoritate naţională în domeniu . Monitorul Oficial. cu rol de coordonare tehnică.1. individual sau de comun acord cu celelalte Părţi. Partea I nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-atlantice. i) Ministerul Sănătăţii. s) Agenţia Naţională de Control al Exporturilor. 535 din 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. va fi considerat un atac împotriva tuturor şi.12. a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară. e) Ministerul Economiei şi Comerţului. p) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Ce prevede Articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic (1949)? Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele. q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. d) Ministerul Afacerilor Externe. 08. 23 . k) Ministerul Finanţelor Publice. în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite. inclusiv folosirea forţei armate. în consecinţă. m) Ministerul Justiţiei. b) Ministerul Administraţiei şi Internelor. fiecare dintre ele. n) Serviciul de Informaţii Externe. conform Legii nr. f) Ministerul Agriculturii.se înfiinţează Centrul de coordonare operativă antiteroristă. art. o) Serviciul de Protecţie şi Pază. populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora. în Europa sau în America de Nord. Ce autorități și instituții publice participă la sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului.2004.

măsuri şi sarcini organizatorice. planificate. l) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de urgenţă sau de conflict armat. c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă. organizate şi realizate potrivit prezentei legi. 48 din 2004. precum şi în actele internaţionale în domeniu. Legii nr. conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă. Care sunt atribuţiile protecţiei civile (cf. h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti. în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor.măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. protejării populaţiei. 48 din 2004. la care România este parte. Ce înțelesuri au termenii şi expresiile de mai jos (cf. stocarea. studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă. prelucrarea. j) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare. i) limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate. f) protecţia populaţiei. măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite. obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă. b) culegerea. a valorilor culturale şi arhivistice. a bunurilor materiale. Ce este protectia civilă (cf. d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu. limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate. -alte atribuţiile prevăzute în acte normative incidente sau conexe. Legii nr. k) participarea la misiuni internaţionale specifice. 48 din 2004. precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate. g) asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict armat. e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţiile de urgenţă. Legii nr. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. operative. privind protecţia civilă)? Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice. cu caracter umanitar şi de informare publică. privind protecţia civilă)? 24 . mijloacele de protecţie puse la dispoziţie. privind protecţia civilă)? a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României. tehnice.

materiale sau modificări ale mediului şi care. pun în pericol sau afectează viaţa. iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente. funcţionarea instituţiilor statului democratic.ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor.transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. avertizare . prin amploare. amploarea situaţiei de urgenţă .transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. prealarmare . a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care. alarmare . a valorilor culturale şi de patrimoniu.evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri. prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii. bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu. alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. proiectate. înştiinţare . valorile şi interesele comunităţii. generator de pierderi umane. elaborate şi aprobate potrivit legii. ar putea aduce atingere 25 .- - - - - dezastru . pe timpul ostilităţilor militare. în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie. intensitatea situaţiei de urgenţă . prin nivelul de gravitate. asanare . Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia personalului în situaţii de urgenţă. cu caracter nonmilitar. împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului.activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor.complex de factori de risc care.situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor. intensitate şi consecinţe. executate. adăpostire .măsură specifică de protecţie a populaţiei. atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă. mediul. a bunurilor materiale.viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. starea potential generatoare de situații de urgenta .aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre. mediul înconjurător. după caz. altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare. dotate şi echipate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. situaţie de protecţie civilă .eveniment excepţional. valorile materiale şi culturale importante. Ce înțelesuri au termenii şi expresiile de mai jos (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? - - - situaţia de urgenţă . ordine publică şi securitate naţională. care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei. din cauze naturale sau provocate de om.

în mod organizat. tornade. b) prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor.se declară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire. regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare.- - - - - - - vietii si sanatatii populatiei. instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc. esuarea sau scufundarea unor nave. valorilor materiale si culturale importante si factorilor de mediu. managementul situaţiei de urgenţă . avertizarea populaţiei. astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse. stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate. starea de alertă .identificarea. cunoaşterii tipului. amplorii şi intensităţii evenimentului. de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici. caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos. evacuarea . alunecari sau prabusiri de teren.cazuri de forta majora determinate de incendii. monitorizarea situaţiei de urgenţă . în timp oportun. înştiinţarea factorilor interesaţi. avertizare a populaţiei. bunurilor şi valorilor. gestionarea situaţiilor de urgenţă . instalatii ori amenajari. e) cooperarea la nivel naţional. 26 . sinister grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici. înlăturarea sau contracararea factorilor de risc. stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate. a unor instituţii publice.acţiunile desfăşurate. prabusiri ale unor constructii. după caz. Care sunt principiile managementului situaţiilor de urgenţă (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? a) previziunea şi prevenirea.proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create. d) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice. avalanse. evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia. imbolnaviri in masa. avarii. inundatii. precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective. agenţi economici. tipuri de risc . intervenţia operativă . de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă.ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie. evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei. categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor. cutremure. esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale. limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente. înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora. limitării sau înlăturării. accidente. a consecinţelor acesteia. precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă. explozii. limitarea. f) transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. elaborarea de prognoze.

d) intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite. i) alte măsuri prevăzute de lege. b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. b) declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă.orice masuri necesare pentru inlaturarea starii de forta majora (acestea trebuie sa fie proportionale cu situațiile care le-au determinat si se aplica cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de lege) Care este compunerea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? a) comitete pentru situaţii de urgenţă. c) Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (sub conducerea prefectului). 93 din Constituţia României. conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. în funcţie de situaţie. e) comandantul acţiunii. b) comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă (sub conducerea miniştrilor. după caz. instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative. 27 . în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora.g) continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă. sub coordonarea primului-ministru). de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale. f) instituirea regimului stării de urgenţă. Ce măsuri se pot dispune pe timpul stării de alertă pentru inlaturarea starii de forta majora (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? . g) solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională. Ce acțiuni și măsuri se întreprind. c) punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi. în condițiile legii. h) acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice. Care sunt comitetele pentru situaţii de urgenţă (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (condus nemijlocit de ministrul administraţiei şi internelor. în condiţiile prevăzute de art. e) acordarea de ajutoare de urgenţă. pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă? a) avertizarea populaţiei. h) operativitatea. hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată. c) servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă. d) centre operative pentru situaţii de urgenţă. republicată. respective a conducătorilor instituţiilor publice centrale).

Cand se intrunesc comitetele pentru situaţii de urgenţă (conform OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? . Construcţiilor şi Turismului 5. în cadrul: . Ministerul Transporturilor. Ministerul Sănătăţii 9. e) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (conduse de primari). prin Centrul Operaţional 28 . şefi de servicii publice deconcentrate. prin specificul activităţii. Ministerul Agriculturii. manageri ai unor instituţii. Ministerul Afacerilor Externe 4. care asigura coordonarea unitara si permanenta a activitatilor de prevenire si gestionare a situațiilor de urgenta? - Inspectoratul General pentru Situații de Urgenta In cadrul caror ministere şi instituţiilor publice se constituie şi funcţionează centre operative pentru situaţii de urgenţă. OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? 1. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor 8. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 10. Ministerul Administraţiei şi Internelor. Centrele operative cu activitate permanentă din cadrul ministerelor cu funcţii de sprijin 3. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale 7. ca structuri cu activitate permanent? 1. . Care este organul de specialitate din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale 12. descentralizate şi de gospodărie comunală. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti. primarii de sectoare. regii autonome şi societăţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale Care sunt structurile permanente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă din Romania (cf.Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Serviciul Român de Informaţii 11.serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă (Comiterul este condus de prefect).semestrial şi ori de câte ori este necesar Cine face parte din Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă? . Serviciul de Protecţie şi Pază 13.primarul general. 2. precum şi manageri ai agenţilor economici care. 2.d) comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă (sub conducerea prefectilor). prin Centrul Operaţional Naţional. Ministerul Apărării Naţionale 3. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Ministerul Economiei şi Comerţului 6.

f) administrarea paginii de internet destinate informării publicului. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) Structura de monitorizare. sub conducerea prefectului judeţului. primeşte întrebări şi furnizează răspunsuri. 5. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) furnizarea informaţiilor şi sprijinirea presei într-o situaţie de urgenţă. Care sunt structurile cu activitate temporară ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă din Romania (cf. sub conducerea nemijlocită a ministrulu internelor şi reformei administrative şi în coordonarea primului ministru. Care este schema de organizare a Centrului de comunicare şi informare publică (cf. d) coordonarea comunicării şi informării în cadrul echipei de management a situaţiei de urgenţă. Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. HG. 4. prin centrele operaţionale. 2. analizează şi realizează materialele ce vor fi utilizate ca bază pentru comunicarea şi informarea ulterioară a populaţiei. sub conducerea miniştrilor. b) soluţionarea solicitărilor telefonice primite din partea publicului. b) Structura de informare şi comunicare – lucrează direct cu publicul şi cu mass – media. c) Structura de acreditare şi contact – instruieşte. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. OUG 21/2004 si Legii 15/2005 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă)? 1. acreditează şi însoţeşte reprezentanţii massmedia sau alte persoane care participă la locul intervenţiei sau vizitează zona afectată. Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? 29 . prin centrele operative. Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.4. e) asigurarea legăturii comitetului pentru situaţii de urgenţă cu mass – media. Care sunt compartimentele ce compun un centru de comunicare şi informare publică (cf. prin centrele operative cu activitate temporară. gestionează linia telefonică gratuită ce trebuie activată în cazul unei situaţii de urgenţă şi actualizează informaţia pe pagina de internet. sub conducerea prefectului Municipiului Bucureşti. c) monitorizarea şi analizarea informaţiilor apărute în presă. sub conducerea primarului. 3. Care sunt funcţiile centrului de comunicare şi informare publică (cf. HG. HG. analiză şi sinteză – monitorizează şi sintetizează informaţiile apărute în presă sau provenite din alte surse.

gradul de familiarizare cu tipul de informaţie care trebuie furnizată în situaţii de urgență. HG.eficienţa. 4. HG. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? .carismă.experienţa în comunicarea cu mass-media.- Președintele Comitetului pentru Situații de Urgență Purtătorul de cuvânt (subordonat președintelui comitetului) Ofițerul de informare publică (subordonat președintelui comitetului) Comunicatori/purtători de cuvânt din cadrul instituțiilor reprezentate în Comitetul pentru situații de urgență și din echipa operațională (se afla in coordonarea Purtătorului de cuvânt) Personalul de sprijin adus pentru situația de urgență (se subordonează Ofițerului de Informare Publică. asistenţilor administrativi şi ofiţerilor de presă.în prima şedinţe a comitetului pentru situaţii de urgenţă Ce calităţi trebuie să îndeplinească purtătorul de cuvânt (cf.1.3. Când se stabileste purtătorul de cuvânt (cf. Ofiţerul de informare publică şi personalul de sprijin Ofiţerul de informare publică este coordonatorul echipei de sprijin. 30 . Personalul de sprijin trebuie să respecte instrucţiunile ofiţerului de informare publică. . 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? . cum ar fi a operatorilor telefonici. Ofiţerul devine manager şi direct responsabil pentru activitatea centrului şi a voluntarilor solicitaţi pentru funcţiile de sprijin. . .

- instruirea sau experienţa anterioară în domeniul situaţiilor de urgenţă experienţă şi abilităţi de comunicare. HG. fiind direct responsabil de conţinutul şi calitatea informaţiilor făcute publice). 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? 1. Toate părţile implicate trebuie să-i înlesnească accesul la informaţiile de care dispun şi să-l sprijine pe toată durata situaţiei de urgenţă. este principala persoană de contact pentru mass-media şi.persoane din diferite niveluri ale ierarhiei sistemului naţional de management al situaţiei de urgenţă. comunicatele de presă trebuie să reprezinte instrumentul principal de informare. să urmărească procesul de luare a deciziilor şi să beneficieze de sprijinul membrilor comitetului în îndeplinirea atribuţiilor sale. precum şi în cazul în care apar informaţii noi. colaborând permanent cu ofiţerul de informare publică. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? este responsabil cu elaborarea şi prezentarea mesajelor în numele comitetului şi cu asigurarea informării în timp util atât a mass-mediei. 3. o purtătorii de cuvânt din fiecare instituţie implicată. Cine sunt purtătorii de mesaj cf. informaţia trebuie transmisă simultan tuturor canalelor mass-media utilizând toate mijloacele disponibile şi întreg personalul. conferinţele de presă se vor organiza cât mai curând posibil. 31 . HG. cât şi a populaţiei. dar numai după verificarea informaţiilor. în acelaşi timp. cât şi pentru instituţii. o informaţia este distribuită la nivelul tuturor instituţiilor implicate. 2. astfel încât să fie respectat de membrii comitetului. HG. Care sunt regulile referitoare la difuzarea de informaţii dupa adunarea si verificarea acestora in vederea difuzarii (cf. Purtătorul de cuvânt trebuie să participe la şedinţele comitetului pentru situaţii de urgenţă. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă (care face parte din echipa de comunicare. - Cui este subordonat purtătorul de cuvânt (cf. se asigură că următoarele reguli vor fi respectate: o toţi comunicatorii primesc acelaşi mesaj în timp util. vor furniza către media doar informaţiile aflate în domeniul lor de competenţă. HG. Care sunt responsabilităţile purtătorului de cuvânt (cf. “vocea” comitetului în cadrul conferinţelor de presă şi în interviurile media. atât pentru presă. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? . cooperează cu purtătorii de cuvânt/personalul responsabil cu comunicarea din toate instituţiile reprezentate în comitet sau implicate în orice fel în situaţia de urgenţă.

biserica. partidelor politice şi Parlamentului. e) combaterea permanentă a cazuisticii zvonurilor. dar şi în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) adoptarea unei strategii de control al situaţiei prin transmiterea mesajelor de liniştire şi cooperare între autorităţile responsabile. de asemenea. f) categorii speciale ale publicului ţintă: organizaţii economice. despre consecinţele şi despre măsurile luate. Cum se verifica informaţia pregătita de purtătorul de cuvânt sau de Centrul de comunicare şi informare publică înainte de difuzare (cf. centrului pentru preluarea apelurilor telefonice din partea publicului. e) autorităţile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă: instituţiile cu funcţii de sprijin. Care sunt obiectivele activităţilor de comunicare şi informare publică pe timpul situaţiilor de urgenţă (cf. organizaţii umanitare internaţionale. c) cetăţenii din zonele potenţiale de risc. d) evitarea blocajelor informaţionale. b) transmiterea. d) opinia publică şi mass. . în funcţie de tipul dezastrului. informaţia trebuie transmisă prin fax. Care sunt grupurile ţintă pentru comunicarea şi informarea publică pe timpul situaţiilor de urgenţă (cf. grupurilor speciale de interes. paginilor de internet relevante. HG. instituţiile de învăţământ. instituţii guvernamentale. f) feed back imediat şi apropriat. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? .media locală. HG. HG. aceste informaţii. e-mail sau personal.Mass-media va apela la orice sursă posibilă pentru a obţine informaţii şi este esenţial. organizaţii neguvernamentale. dar şi organizaţiilor neguvernamentale.Înainte de difuzare. c) informarea corectă şi în timp real despre datele cunoscute ale situaţiei. .Pe lângă agenţiile de presă şi canalele de televiziune principale.4. a instrucţiunilor corespunzătoare pentru fiecare categorie de populaţie afectată. b) locuitorii din zona afectată de situaţia de urgenţă. firmelor afectate. ca toţi cei implicaţi sau care au legătură cu situaţia de urgenţă sa fie informaţi în mod regulat despre evoluţia evenimentului şi despre măsurile adoptate. g) realizarea comunicării interne. trebuie prezentate comitetului pentru situaţii de urgenţă şi/sau instituţiilor implicate. 9. societăţi de asigurări. toate instituţiile publice reprezentate în comitet sau implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă trebuie să primească. spitale. 32 . 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) victimele şi rudele acestora. agenţii locale sau naţionale. declaraţiile publice pregătite de purtătorul de cuvânt sau de Centrul de comunicare şi informare publică. în cadrul echipei de management a situaţiei de urgenţă. naţională şi internaţională. tuturor serviciilor profesioniste de urgenţă.

Primele ore ale situaţiei de urgenţă sunt cruciale. e) pregătirea comunicatelor de presă şi prezentarea lor în comitet: agrearea conţinutului. b) asigurarea participării purtătorului de cuvânt la şedinţele comitetului. f) difuzarea informaţiei: decizie privind frecvenţa cu care vor fi difuzate noi informaţii. b) organizarea informărilor de presă ori de câte ori necesar. e) facilitarea obţinerii de către jurnalişti a unor materiale publicate în scopul documentării.g) membrii structurilor de management al situaţiei de urgenţă şi membrii echipelor de intervenţie. cum se va face acest lucru şi de către cine. c) distribuirea de mape de presa. d) acreditarea reprezentanţilor mass-media. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? . d) sprijinirea jurnaliştilor în obţinerea interviurilor cu purtătorii de mesaj. care trebuie să ştie ce se întâmplă. d) stabilirea grupurilor ţintă şi mesajelor principale în funcţie de gravitatea evenimentului. e) organizarea de conferinţe de presă şi de scurte prezentări. dezvoltarea mesajului şi aprobarea pentru difuzare. Care sunt activităţile de comunicare în primele 24 de ore ale situaţiei de urgenţă (cf. 33 . HG. Care sunt activităţile specifice comunicării ce trebuie îndeplinite în primelor ore ale situaţiei de urgenţă (cf. c) organizarea activităţilor: activarea planului începând cu funcţiile şi persoanele desemnate să le îndeplinească. c) informarea membrilor comitetului în legătură cu evoluţia evenimentelor. b) transmiterea notificărilor: contactarea şi informarea tuturor responsabililor din comitet sau din alte instituţii. f) însoţirea jurnaliştilor în vizitele de documentare pe teren. HG. Care sunt tehnicile şi strategiile de comunicare folosite în organizarea conferinţelor de presă şi colaborarea cu mass-media în situații de urgență (cf.O echipă de comunicare trebuie să fie deja activată când Comitetul se întruneşte şi nominalizează purtătorul de cuvânt . de aceea următoarele activităţi trebuie implementate în maxim 24 de ore: a) verificarea situaţiei: determinarea gravităţii şi intensităţii evenimentului cât mai curând posibil. f) analizarea resurselor disponibile. HG. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) activarea centrului de comunicare şi informare publică. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) organizarea a două conferinţe de presă într-un interval de maxim 24 de ore de la declanşarea situaţiei de urgenţă.

3. lecţiile învăţate şi cum vor fi avute în vedere pentru îmbunătăţirea activităţilor viitoare. f) sintetizarea celor mai frecvente solicitări şi elaborarea unor răspunsuri complete şi documentate pentru mass-media şi populaţie. l) facilitarea contactului membrilor echipei de intervenţie cu familiile lor astfel încât problemele personale să nu le afecteze munca. j) furnizarea constantă a informaţilor şi resurselor. după determinarea tipului acesteia şi vulnerabilităţilor pe care le presupune. 7. către centrul de comunicare şi informare publică. dezbateri publice privind planurile de apărare şi contribuţia comunităţii la aplicarea lor. Care sunt tipurile de activităţi pentru informare publică (cf. 34 . de informare/conştientizare a populaţiei. campanii la nivel naţional şi local. pagini de internet. HG. HG. materiale sau umane. 4. i) oferirea unui spaţiu adecvat de lucru pentru jurnalişti. Care sunt principalele obiective ale comunicării post urgenţă (cf. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? 1. k) înştiinţarea comitetului pentru situaţii de urgenţă în legătură cu problemele populaţiei şi aspectele de interes pentru presă. campanii de informare publică desfăşurate prin intermediul presei centrale şi locale. e) înregistrarea tuturor solicitărilor primite în scopul obţinerii controlului asupra informaţiilor şi pentru evitarea dezinformării sau confuziilor. b) analizarea situaţiei practice şi. HG. c) concluziile trase.g) deschiderea unui centru de comunicare telefonică cu populaţia: linii telefonice gratuite. exerciţii/aplicaţii integrate .copii şi comunitate. 6. în timpul şi după situaţia de urgenţă b) managementul consecinţelor. 5. h) elaborarea textului pentru primul mesaj adresat publicului. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) prezentarea strategiei urmărite înainte. verificarea mesajelor concepute astfel încât publicul să fie pregătit să facă faţă unor potenţiale riscuri. exerciţii integrate . c) folosirea unui singur purtător de cuvânt şi a mai multor purtători de mesaj în funcţie de efectele urmărite de echipa de management a situaţiei. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? a) identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor echipei de management al situaţiei şi a eventualelor elemente care ar putea avea o evoluţie nefavorabilă. Care sunt activităţi de comunicare în timpul intervenţiei in situații de urgență (cf. populaţie şi massmedia.servicii profesioniste de urgenţă. consultări publice. Mass-media va primi informaţii de la aceste persoane care prezintă mesajele consecvent şi credibil. exerciţii şi aplicaţii pe tipuri de risc şi particularităţi de zonă. 2. d) organizarea de conferinţe de presă şi de scurte prezentări.

constructori. operatorii de telefonie mobilă care au acoperire la nivel naţional. radio: preponderent pentru urgenţe. în principiu orice spaţiu destinat dezbaterilor – emisiuni şi interviuri cu specialişti. televiziuni locale. 9. televiziuni naţionale. operatorii naţionali în domeniul serviciilor poştale. 4. Ce semnificație au următoarele abrevieri? ACE – Comandamentul Forţelor Aliate din Europa (Allied Command Europe) ACT – Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation) CJTF – Forţe Operative Multinaţionale Interarme (Combined Joint Task Forces) CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a }ării (Supreme Council of National Defense) IFOR – Forţa de Implementare în Bosnia şi Herţegovina (Implementation Force for Bosnia and Herzegovina) KFOR – Forţa de Menţinere a Păcii din Kosovo (Kosovo Force) NATO – Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (North-Atlantic Treaty Organization) ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite (United Nations Organization) ORNISS – Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat PESA – Politica Europeană de Securitate şi Apărare (European Security and Defense Policy .Care sunt canalele şi instrumentele pentru informare publică (cf.ESDP) PfP – Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace) PSO – Operaţiuni de sprijin al păcii (Peace Support Operations) SECI – Iniţiativa pentru Cooperare în sud-estul Europei (South East Cooperation Initiative) SEDM – Reuniunea Miniştrilor Apărării din sud-estul Europei (South-East Defense Ministerial) SEEBRIG – Brigada Multinaţională de Pace din sud-estul Europei (South-East European Brigade) SEECP – Procesul de Cooperare în sud-estul Europei (South East Europe Co-operation Process) SEEI – Iniţiativa NATO pentru Europa de Sud-Est (South East Europe Initiative) SFOR – Forţa de Stabilizare în Bosnia şi Herţegovina (Stabilization Force for Bosnia and Herzegovina) 35 . 7. internet şi publicaţii pentru informare şi consultare. forumuri de dezbatere. sistemul de învăţământ. 10. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare si informare publică pentru situații de urgență)? 1. în special în zonele rurale în care utilizarea altor canale sau instrumente de comunicare nu sunt posibile. întâlniri tematice în cadrul comunităţii. 2. televiziune cablu. comunicarea directă: din uşă în uşă. comunicare indirectă: afişe şi panouri publicitare plasate în locuri publice şi pe mijloacele de transport in comun. 6. evenimente: târguri şi expoziţii. 8. 3. pe timpul situaţiei de urgenţă când reţeaua tradiţională de comunicaţii este afectată. 5. ziare şi reviste: campanii de informare derulate prin intermediul presei centrale şi locale. HG. reprezentanţii autorităţilor publice sau lideri politici. lideri de opinie.

SHAPE – Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (Supreme Headquarters Allied Powers Europe) START – Tratat asupra reducerii armamentelor strategice (Strategic Arms Reduction Treaty) TNP – Tratatul de neproliferare nucleară (Non-Proliferation Treaty) UE – Uniunea Europeană (European Union) 36 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful