Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Introducere

In

contextul

mondializarii

pietelor,

companiile

sunt

cele

care

se

internationalizeaza in general din doua motive : pentru a produce si/sau a vinde in strainatate dar si pentru a putea sa se aprovizioneze sau sa isi desfasoare activitatile de C&D intr-un mediu adecvat. Pentru a le atrage si a le pereniza pe teritoriul lor, guvernele intra in concurenta unele cu altele, oferindu-le tot mai multe stimulente si facilitati. Acest comportament se înscrie în noua paradigma a globalizarii, aceea a atragerii si promovarii investitiilor straine directe (ISD), paradigma impusa progresiv începând cu anii 1980 (Michalet, 1999). Astfel, pâna in anii ‚70, în cadrul procesului de internationalizare, companiile multinationale (CMN) erau cele care intrau în concurenta pentru a investi în anumite teritorii. Aceasta perioada a fost deci marcata de un exces de oferta de ISD, CMN fiind cele care încercau sa profite de oportunitatile oferite de noile tari în curs de dezvoltare (Anfreff si Andreff, 2002). Începând însa din anii 1980, odata cu accentuarea procesului de globalizare, o transformare de fond s-a produs (Michalet, 1990) : firmele sunt acum cele care pun în concurenta teritoriile nationale, atâta vreme cât înainte, statele erau cele care selectionau proiectele « favorabile » de investitii propuse de firme. In fata unei cereri crescânde de ISD, CMN fac dovada unei selectivitati din ce în ce mai accentuate în alegerea tarii de implantare. Ca o consecinta a capacitatii lor de evaluare si de selectie tot mai severe, un clasament al teritoriilor de implantare a inceput sa se contureze : (1) tarile cele mai atractive («miezul») sunt economiile cele mai dezvoltate, cunoscute sub numele de Triada ; (2) urmeaza apoi tarile în curs de dezvoltare cu potential ridicat (economiile emergente) si care tind sa devina la fel de atractive ca si Triada (numite din acest motiv tarile « noii frontiere ») (BRIC sau mai recent doar India si China ; a se vedea perspectivele ISD, din WIR 2009); (3) tarile « potentiale » care ar putea deveni atractive la un moment dat, cu conditia sa îsi îmbunatateasca performantele ; si (4) tarile aflate la « periferie » care atrag un numar limitat de firme straine prin faptul ca 1

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene poseda din abundenta un factor de productie ieftin (resurse naturale, forta de munca necalificata, etc.). Acest clasament care delimiteaza economiile în grupuri distincte, începând de la « miez » spre periferie, indica în egala masura caracterul nonuniversal al concurentei pentru atragerea de ISD ; aceasta se efectueaza doar între tarile situate în acelasi grup. Cu toate acestea, clasamentul prezentat nu este imuabil, permitând economiilor sa treaca dintr-o categorie în alta, pe masura ameliorarii performantelor. Prima parte Contextul actual al globalizarii si afacerile internationale

1. Mondializarea si afacerile internationale

Lumea in care traim azi nu mai poate fi conceputa inafara relatiilor comerciale si financiare internationale care afecteaza tot ce se produce si tot ce se consuma. Importanta acestor relatii vine din faptul ca prin intermediul lor natiunile isi pot identifica avantajele comparative in cadrul afacerilor internationale (bunuri tot mai variate produse in intreaga lume si vandute apoi pe piete locale). Relatiile de afaceri la nivel international nu sunt o noutate ; ele au existat de cand exista omenirea. Doar ca in acele timpuri schimbul se realiza prin troc si avea ca scop satisfacerea unor nevoi mai degraba sociale decat economice. Spre deosebire de acele perioade, cand comertul era efectuat pentru comunitate, in prezent peste 90% din activitatile comerciale sunt efectuate de companii private care isi urmaresc propriile obiective (Harrison et al., 2004) . Comertul mondial a fost stimulat de aparitia Statului natiune si a granitelor nationale. Avantajele liberului schimb, bazat pe lipsa barierelor comerciale si pe respectarea principiului avantajului comparativ au stimulat statele sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor lor. Acest fapt a dus la cresterea impresionanta a volumului schimbului dintre tari.

2

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Definirea globalizarii

Incercand

o

definitie

cu

caracter

general,

globalizarea

descrie

interdependenta din ce in ce mai accentuata care exista intre activitatile comerciale din intreaga lume (Harrison et al, 2004). In acest sistem, pietele nationale se comporta ca elemente componente ale unei piete unice mondiale, cu foarte putine bariere comerciale. Pe aceasta piata unica intreprinderile isi vand produsele adoptand o strategie de marketing unica. Mai mult decat atat, resursele de care au nevoie acest companii sunt obtinute de pe o piate mondiala a muncii, o piata mondiala financiara si una mondiala a materiilor prime si a materialelor. Chiar si unele companii sunt mondiale, in masura in care au mai multe sedii in diferite tari.

Globalizarea poate fi analizata din doua perspective (Mouhoud, 2006) : a mobilitatii internationale a firmelor si a factorilor de productie. Din aceasta perspectiva globalizarea reprezinta accelerarea fara precedent a libertatii de localizare a companiilor in spatiul mondial (p. 7) a evolutiei celor 5 componente ale sale : o delocalizarea activitatilor in strainatate ; o fluxurile comerciale de bunuri si servicii intre filiale sau intre companii, si schimbul de bunuri intermediare ; o fluxurile financiare pe termen scurt ; o fluxurile de cunostinte si de tehnologie ; o migrarile internationale ale fortei de munca necalificate. calificate sau

Aceste componente sunt interdependente dar poseda periodizari distincte. In timp ce primele doua forme sunt cele mai vechi (exporturile au avut o pondere importanta in PIB tarilor mai dezvoltate inca din sec. 19 ; tot atunci au aparut si primele FMN) ultimele doua s-au intensificat doar incepand cu anii 1980, fiind componentele care fac din globalizarea contemporana un fenomen cantitativ si calitativ nou. 3

ea produce. distributie. Delocalizarea este absoluta atunci cand o firma isi inchide in intregime unitatea sa de productie din tara A pentru o a deschide in tara B. si poate fi absoluta sau relativa. Internationalizarea afacerilor : cresterea exporturilor . din cauza efectelor sale negative pentru economia tarii de origine (accentuarea somajului). Desfasurarea proceselor de productie in strainatate / multinationalizarea intreprinderilor sau globalizarea productiva 3. E vorba de o globalizare productiva.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Delocalizarea activitatilor in strainatate (multinationalizarea companiilor) Aceasta prima componenta se refera la investitiile straine directe (ISD) dar si la alte forme de delocalizare care nu implica transferul de capital. 4 . Daca insa nu se efectueaza transferul total al activitatilor catre tara B ci are loc doar o crestere a acestora in tara B. si anume internationalizarea1. 2. In prezent ele sunt sustinute de 1 Etapele globalizarii : 1. este vorba de o delocalizare relativa. vinde si creeaza locuri de munca si in alte tari. etc. Atunci cand o firma se multinationalizeaza ea incepe sa isi desfasoare activitatile care ii alcatuiesc lantul valorii (productie. montaj. C&D. Globalizarea financiara. Formele pe care le poate alege pentru a face acest lucru sunt : fie crearea de filiale noi (greenfield. pe teren nou sau ex-nihilo). Fluxurile comerciale de bunuri si servicii Fluxurile comerciale de bunuri si servicii sunt cunoscute ca prima forma a globalizarii. Aceasta mondializare a firmelor poate fi facuta cu sau fara transferul de capital. Firma isi extinde deci activitatile in strainatate . Aceasta raspandire a activitatilor sale se numeste delocalizare.) in mai multe tari. Este forma cea mai criticata a globalizarii. in special de comunitatile locale sau de partidele politice. prin filialele sale stabilite acolo. fie prin cumpararea unor firme deja existente (fuziuni-achizitii (F&A)).

Acesta reprezenta in 2004 o treime din comertul mondial. *Modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate consta in cresterea ponderii comertului de bunuri de consum intermediar sau bunuri intermediare (piese. Comertul mondial e influentat de globalizare prin modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate dar si prin cresterea comertului intra-firma efectuat de filialele unui grup multinational. 5 . *Internalizarea comertului de catre FMN : este vorba despre comertul intra-firma. ca rezultat al descompunerii (fragmentarii) procesului de productie. fara sa se doreasca implicarea in gestiunea curenta a firmei. Exemplul cel mai sugestiv e dat de industria de automobile. aceasta componenta se manifesta prin cresterea gradului de deschidere comerciala (Exp+Imp/PIB).) intre filialele aceluiasi grup multinational. In prezent. bazat pe un pret de transfer (sau de cesiune interna) intre filiale si deci organizat inafara pietei. unde componentele sunt fabricate simultan in filiale imprastiate in intreaga lume apoi exportate cate unitatile de asamblare ale CMN.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene globalizarea productiva. Globalizarea financiara Se refera la plasamentele financiare efectuate in firme situate in strainatate. pe termen scurt. module. componente. efectuate in interes speculativ. Desi exista o diferenta semnificativa intre ISD si cele de portofoliu. unitati situate aproape de pietele finale de desfacere. activele financiare detinute in strainatate pot avea legaturi strainse cu ISD internationale. deoarece aceste investitii pot fi folosite la finantarea activitatilor productive delocalizate in strainatate (deci a ISD). Este vorba despre investitiile de portofoliu. etc.

etc. desfasurate de companii ce isi urmaresc propriile obiective strategice (Harrison el al. ). pana la finele anilor ’80 firmele care desfasurau activitati in straintate realizau transferul de cunostinte (know-how) prin crearea de JV sau prin cesiunea de licenta ori depunerea de brevete. Aceasta configuratie traditionala a fost insa schimbata o data cu globalizarea. Activitatile de C&D se desfasoara acum in filiale aflate in straintate. China. de inovare. Ele isi pastrau activitatile de C&D. Astfel. Dar daca schimburile comerciale si ISD sunt o componenta veche a globalizarii. transferul de cunostinte si migratia populatiei sunt un fenomen relativ nou. Definirea afacerilor internationale (Harrison el al. (a se vedea comentariile cu privire la capacitatea de absorbtie). p. Migrarile personalului calificat cunosc o crestere fara precedent. a economiei cunostintelor.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Globalizarea tehnologiei si a cunostintelor Contextul actual al globalizarii corespunde cu aparitia. Circulatia tot mai accentuata a studentilor este un factor deloc de neglijat al acestei migratii. globalizarea financiara. in tarile dezvoltate. 32). in tara de origine si delocalizau doar functiunile de baza ale firmei (productia. distributia). Migrarile internationale ale fortei de munca Globalizarea de zi se caracterizeaza printr-o mobilitate accentuata a persoanelor in spatiul mondial. asamblarea. Doar ca nu toate FMN pot sa si-o permita. p. Unele activitati ale afacerilor 6 . 32-38) Afacerile internationale acopera toate activitatile economico-financiare care se desfasoara inafara granitelor nationale. ea ramanand apanajul marilor corporatii transnationale . Daca chiar realizau C&D in strainatate era doar pentru a adapta produsul final la gusturile consumatorilor de pe piata de desfacere. dactorita cresterii nivelului de educatie in tarile de origine si a cresterii factorilor de atractie a economiilor dezvoltate. in acelasi timp ea nu se desfasoare in toate locatiile din straintate ci doar in anumite tari dezvoltate ori in cateva economii emergente (India.

de diferentele ce apar. in scopul de a desfasura in straintate activitatile sale economice. Din perspectiva acestor doua activitati. afacerile internationale pot fi vazute ca o extindere a activitatii economice domestice pe teritoriul altor tari. juridic si cultural. operatiunile sale viitoare sau chiar eficacitatea sa pot fi serios afectate. mai dinamic. companiile care isi desfasoara activitatea inafara granitelor sunt puse in fata unor situatii diferite . functii si procese de organizare si conducere. Pe baza acestei definitii se poate afirma ca internationalizarea este o etapa in dezvoltarea unei firme . Investitiile internationale au loc atunci cand o firma transfera o parte din resursele sale in afara tarii de origine. economic. au inceput sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor nationale. Afacerile internationale acopera doua activitati principale : comertul international si investitiile internationale. urmarindu-se prin aceasta atingerea unor obiective strategice de interes national . gestionarea afacerilor cuprinde aceleasi principii. gradul de incertitudine est mult mai ridicat si deci riscul la care sunt expuse este mai mare. intre o tara si alta. Caracteristicile afacerilor internationale Desi in principal. Aceste difernte se manifesta sub forma unor constrangeri care fac ca procesul de luare a deciziei sa fie mult mai dificil dacat in cazul firmelor locale. aproape toate CMN de mari dimensiuni au inregistrat intai succese in tara lor de origine si apoi. mai turbulent. Mediul international nu este doar mai complex decat cel national dar ci si mult mai schimbator. Performantele firmei. Aceste dificultati. 7 . majoritatea activitatilor internationale fiin desfasurate de firmele private. in timp.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene internationale sunt controlate de stat. dar ponderea acestora est mica si in scadere. in ceea ce priveste mediul politic. incertitudini si riscuri sunt legate de complexitatea mediului de afaceri international. Comparativ cu firmele nationale/domestice. mediul in care au loc afacerilor internationale este considerabil diferit. Comertul international include importurile si exporturile de bunuri si servicii efectuate de o firma.

domeniu care deja este riscant prin natura sa . .mediul economic actioneaza si el ca o constrangere. suma minima a capitalului investit. productie si distributie. Diferente intre mediul national si cel international : . variable cu caracter specific.inafara acestor variabile de mediu prezentate mai sus. legate de consum sau economisire. firma trebuie sa cunoasca si sa respecte valorile culturale proprii tarii gazda. Aceste practici sporesc incertitudinea in cazul tranzactiilor financiare internationale. este unul din motivele internationalizarii…). este necesara pentru a evita blocaje neplacute in derularea afecrilor ori afctarea imaginii firmei . tara gazda dispune de factori de productie diferiti (de fapt. cunoasterea birocratiei si a coruptiei.diferentele culturale se manifesta deasemenea prin gusturi si obiceiuri diferite ale populatiei tarii gazda. etc.fiecare tara in care compania internationala opereaza reprezinta un mediu cultural diferit.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene (caracteristicile mediului : complexitatea = nr de variabile si dinanismul = ritmul schimbarilor). Diferentele in ceea ce priveste calitatea si disponibilitatea factorilor de productie de baza impun reorientarea strategiei de aprovizionare. ori culoarea ambalajului.mediul juridic este si el supus diferentelor culturale si impune firmelor straine o sesibilitate crescuta in fata legilor si regulamentelor locale. Sensibilitatea culturala reprezinta respectul normelor. Legat de legislatie. politica locala cu privire la rata de schimb. cum ar fi procente limita in cazul capitalului repatriat. Exemplu : McDonald’s in Rusia la inceputul anilor 1990 8 . In aceste conditii. Aceste valori culturale diferite actioneaza ca si constrangeri atat in lumea de afaceri cat si pe plan social . valorilor si obiceiurilor culturale ale altora. Astfel strategia de productie si de distributie pot fi afectate. Chiar si in cazul produselor standardizate deja la nivel mondial (bunuri de consum) unele modificari se impun pentru a stimula atractivitatea lor locala (numele ar trebui schimbat. . la fel ca si cadrul institutional : aici includem reglementarile guvernamentale cu privire la modul de functionare a firmelor. . . etc…) .

Astfel compania a fost nevoita sa aduca din strainatate tehnologie si echipamente proprii dar si specialisti in agricultura. CMN sunt elementul cheie al afacerilor internationale. De accea. Marci precum Coca-Cola. Vom vedea in continuare ca daca firmele multinationale sunt unul din principalii vectori la nivel microeconomic al globalizarii. companiile multinationale (CMN) actioneaza ca actori principali ai internationalizarii. CMN sunt adesea considerate responsabile de schimbarile economice. produc cea mai mare parte de produselor consumate si cunscute la nivel mondial si au o pondere foarte mare in fluxurile de investitii directe. pentru unii ele 9 . 2. Companiile multinationale (CMN) Inca de la inceputul anilor 1980 asistam la o internationalizare din ce in ce mai intensa ce acopera toate aspectele vietii economice. fluxurile de investitii straine directe care le acompaniaza reprezinta vectorul macreconomic al acesteia.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene s-a confruntat cu faorte mari dificultati legate de asigurarea cu materii prime : respectarea termenelor de livrare si calitatea produselor alimentare de baza. In acest cadru. volumul si natura activitatilor lor influenteaza de o maniere semnificativa dezvoltarea si ritmul cresterii economiei mondiale. politice si sociale la nivel mondial. pentru a-i specializa pe agricultorii rusi. Gilette. la firme. Rezultatul : cresterea productiei de cartofi cu 100%. In afara de aceasta. la sistemele financiare. Toate aceste procese se incadreaza in fenomenul de globalizare. de la pietele de bunuri si servicii. ca un vector principal de propagare a investitiilor straine directe si a progresului tehnic. la tehnologie si la concurenta). Microsoft sunt referinte in domeniul lor de activitate pe toate pietele mondiale. Dupa aceasta scurta prezentare a globalizarii ne vom concentra atentia asupra actorului major al globalizarii secolului 21 : companiile multinationale. Ele domina activitatile modiale de comert si investitii. rolul CMN este obiectul unor ample dezbateri .

in crestere cu 21% fata de 2006. indispensabile in crearea de noi tehnologii . Un sondaj realizat in 1974 de catre European Omnibus Survey ne indica varietate opiniilor existent cu privire la CMN. Belgia 6 8 23 15 24 11 10 28 4 Conform celor mai recente statistici ale UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) (WIR 2008) exista 79 000 CMN care isi desfasoara activitatea in 790 000 de filiale in strainatate2 . pentru altii sunt o sursa de nedreptate care duce la instaurarea imperialismului economic. Franta Marea Britanie 15 16 17 16 11 17 33 16 9 13 14 6 13 22 11 25 15 13 Olanda. cel mai bine CMN ? (in %) 6 Fara patrie 7 Eficiente 13 Periculoase 10 Enorme 18 Dinamice 22 Americane 17 In varful progersului tehnic 17 Incontrolabile 2 Avand preocupari sociale Sursa : dupa European Omnibus Survey. 2 10 . Ca o comparatie. precum si stocul lor de ISD a depasit 15 000 miliarde de dolari in 2007. (vezi tabel) Tabelul .Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene sunt expresia capitalismului mondial si un veritabil vetor de crestere. Care dintre caracteristicile de mai jos descriu. deoarece organizarea lor este complexa. avril 1974. bazat p o multitudine de retele intre sediu si filiale. Charles-Albert Michalet scria la finele anilor 1970 ca e usor sa identifici o CMN deoarece ea e « experta in arta de a se face cunoscuta » . Valoarea adaugata (produsul brut) a filialelor in strainatate din intreaga lume este estimat la 11% din PIB mondial al anului 2007 iar numarul lor de anagajati a atins 82 de milioane de persoane. RFG in opinia dvs. Putem deci concluziona ca impactul lor este unul variat si complex. Cifra de afaceri estimata a acestora este de 31 000 miliarde dolari. productia de bunuri si servicii a acestor. raportul UNCTAD din 1995 (WIR. Mai greu e sa se identifice adevaratii detinatori de putere. 1995) indica existenta a 40 000 de sedii centrale (firme mama si a 250 000 de filiale in strainatate.

They also accounted for about 4% of world GDP. both at company and industry levels. Companiile din sectorul manufacturier si petrolier. cifra lor de afaceri si numarul lor de anagajati crescand cu 9%. on average. However. These companies play a major and growing role in the world economy. According to preliminary estimates. fata de doar 7 in 1997.6). The largest TNCs contribute to a significant proportion of total international production by all TNCs. pp 17-22 Deasemenea.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Today there are some 82. 2009b) shows that. which has increased about fourfold since 1982. precum General Electric.8). of the estimated foreign assets. respectiv 7% fata de 2005. British petroleum. a share which has remained relatively stable since 2000. exports by foreign affiliates of TNCs are estimated to account for about one third of total world exports of goods and services. and of firms based in developing countries. And the number of people employed by them worldwide. amounted to about 77 million in 2008 – more than double the total labour force of a country like Germany. with 810. In acelasi timp. respectively. both in developed and developing economies. the increase in have slowed down markedly in 2008. as evidenced by declining profits. CMN din sectorul serviciilor au devenit din ce in ce mai numeroase in ultimii 10 ani. restructurings and some bankruptcies. divestments and layoffs. 16% and 11%. Shell. 20 dintre ele figurand in lista primelor 100 de CMN in 2006. Over the past 15 years. sales and employment of all TNCs in the world (table I.000 foreign affiliates in the world (annex table A. sectoarele de activitate ale CMN s-au diversificat. 11 . despite a temporary setback in their investment plans in the short term. Over the three-year period 2006–2008.000 TNCs worldwide. Activitatea primelor 100 de CMN a cunoscut o crestere importanta in 2006. an UNCTAD survey (UNCTAD. Toyota si Ford Motor raman in fruntea clasamentului primelor 25 de CMN non-financiare din lume. For instance. the 100 largest non-financial TNCs19 accounted for 9%. These largest TNCs are presently being strongly affected by the ongoing economic and financial crisis. the largest TNCs have undergone a steady process of progressive increase in the proportion of companies operating in the services sector. large TNCs expect to continue to in the medium term. with a growing focus on emerging markets WIR 2009.I.

p 18. in scopul asigurarii continuitatii productiei in tara de origine. activitatile lor erau indreptate catre protejarea surselor lor de materii prime.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Sursa WIR 2009. 12 . 122 de intreprinderi americane au delocalizat o parte din activitatile lor de productie. In schimb ele participau la dezvoltarea tarii de implantare furnizand competente si capitalul necesar proiectelor de investitii sociale si de infrastructura. In perioada interbelica s-au straduit sa obtina din partea guvernelor gazda permise de prospectare si de exploatare a resurselor naturale. Pana la sfarsitul primului Razboi Mondial. Firmele multinationale nu sunt un fenomen nou aparut. Deja de la sfarsitul secolului al XIX-lea firmele multinationale un inceput sa se impuna in strainatate : in 1914.

considera ca o multinationala este « o firma mare care are filiale industriale in cel putin sase tari ». telecomunicatiilor si transporturilor. a acesteia. Companiile care pot fi considerate multinationale sunt atit de numeroase si de diferite incat definitiile date risca sa fie incomplete ori imprecise. Caderea regimurilor comuniste din Europa de Est si sfarsitul izolarii Chinei au oferit CMN imense oportunitati de dezvoltare in tari pana mai ieri inchise. In expansiunea lor au inceput sa se diversifice si sa se extinda catre sectorul serviciilor bancare si financiare. in prezent nu exista o definitie unica. Caves (1982) o defineste ca o intreprindere care controleaza si gestioneaza locatii de productie situate in cel putin doua tari diferite.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Dupa cel de al doilea Razboi Mondial. In acelasi timp. implantata in cel putin 6 tari si realizand cel putin 20 % din CA inafara tarii. Denise Flouzat (1999) considera ca o CMN este o societate a carei cifra de afaceri depaseste 500 milioane de francs (aproximativ 76.2 milioane euro). Este insa evident ca aceste criterii cantitative sunt absolut arbitrare si fara interes. generala. Acest fapt se datoreaza in principal dificultatii de a le evalua caracteristicile in ceea ce priveste natura operatiunilor lor. structurile lor de gestiune si diversitatea lor geografica. Definitii si caracteristici Definirea unei CMN este o sarcina complexa . dezvoltarea lor rapida si proliferarea lor fara precedent a facut din ele obiectul de cercetare a multor cursuri. 13 . Vernon. Consensul in definirea FMN nu se intalneste nici din punct de vedere cantitativ : in timp de Muchielli (1998) considera ca o MN este o intreprindere care poseda cel putin o unitate de productie in strainatate. Activitatea lor sa concentrat catre explotarea avantajelor lor competitive in diferite locatii. De ce 6 filiale in straintate si nu 10 ? De ce 20% din CA in strainatate si nu 25% etc. In general. prin utilizarea activelelor lor specifice. organismele internationale definesc caracterul multinational al unei intreprinderi prin impactul pe care aceasta in exercita asupra comertului si investitiilor mondiale. formele lor juridice.

spunand ca « intreprinderile care nu au decat o simpla activitate de comert international. Intreprinderea ale carei active sunt detinute si controlate de catre firma mama se numeste filiala. p. dar ca ea nu va fi cu adevarat o MN decat atunci cand va produce partial sau total produsele sale in afara teritorilului national ». W Andreff (1996) face aceeasi remarca. O definitie mai extinsa este data de UNCTAD (WIR. Muchielli subliniaza ca « o intreprindere poate sa aibe reprezentante comerciale in straintate. nu intre in categoaria de FMN. 1973. Intreprinderea care exercita controlul se numeste « firma mama » ori « sediu central » (maison mere (fr. 23). In aceasta abordare se pune accentul pe proprietate. The Multinational Corporation inWorld development.) sau headquarter (engl. 375). care considera ca o firma multinationala este o intreprindere care exercita un control direct sau indirect asupra activelor uneia sau mai multor intreprinderi situate in alte tari decat cea in care isi are sediul social.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Un consens totusi apare in ceea ce priveste logica productiva. firma multinationala sau corporatie transnationala. Astfel. deoarece nu exercita ea insasi o activitate creatoare de valoare in tara de destinatie a exporturilor ». exportand produsele direct sau prin intermediari locali. 2004. (a se vedea figura) 14 . si pe centralizarea controlui efectuat de catre sediul central din tara de origine.)). Natiunile Unite definesc FMN ca fiind mari intreprinderi transnationale care poseda sau controleaza infrastructuri de productie sau de servicii inafara tarii in care au sediul central (ONU. pe caracterul multinational al productiei lor. p. Ansamblul constituit de firma mama si de filialele sale din straintate se numeste grup multinational.

Porter 15 . Lantul valorii Sursa : M.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Caracteristici calitative 1. Ruperea lantului valorii si realizarea activitatilor care il compun in mai multe tari Figura.

p. 10) : gradul de control exercitat asupra activelor unei intreprinderi aflate in straintate . OCDE foloseste termenul de « etablissement stable » care include birourile de reprezentare. Este o « instalatie fixa de afaceri prin intermediul careia o intreprindere exercita o parte din activitatile sale » (OCDE. Daca entitatea din straintate nu are personalitate juridica. Natura controlului Doua criterii pot fi folosite pentru a defini natura controlului exercitat asupra entitatii din straintate (Mazerolle. 16 . sediile directiei regionale.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 2. natura juridica a intreprinderii aflate in straintate (Cf figura).ocde. 2006. www. este vorba de o filiala (in cazul in care firma mama detine peste 50% din dreptul de vot) sau de o societate afiliata (daca detine intre 10% si 49%). etc. este vorba de o sucursala.org). Daca insa entitatea din straintate are personalitate juridica.

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 3. In acest caz. B este controlata in proportie de 70% de compania C. si care e controlata in proportie de 80% de firma-mama B situata in Franta. situata in Germania. Controlul direct si controlul indirect Figura de mai jos ne prezinta cazul unei filiale A situate in Spania. In acelasi timp insa. C exercita asupra lui A un control indirect de 56% ((70x80)/100=56%). Este vorba de un control direct. 17 .

B o controleaza direct pe C cu 12%.96% din C. desi N controleaza indirect doar (60x55x12)/100=3.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Exemple de control indirect A este o filiala a N (e detinuta in proportie de 60%. B e filiala lui A. la randul sau. C este o societate afiliata lui B. Dar B e controlata indirect de N in proportie de (60x55)/100= 33%. Ar trebui ca B sa fie societata afiliata lui N. filiala lui N. Apoi. Dar datorita % mari a lui N in A. si B este. 18 . Si prin urmare si a lui N.

care este deci o societate afiliata a lui N. Caracteristici organizationale (se completeaza cu definitiile firmelor internationale. cifra de afaceri realizata in straintate si numarul de anagajati din strainatate. ITN = 1/3 [(Activele detinute in strainatate/Total active) + ( CA realizata in straintate/Total CA) + (Numarul de anagajati din strainatate / Total anagajati)] x 100 ITN e cuprins inre 0 si 1 si e calculat pentru fiecare intreprindere. E este filiala lui D dar deoarece D este doar afiliata lui N. B. vezi articolul : « What Do Internationalization Indices Measure ? ». Clasamentul pe 2006 apare in tabelul e mai jos (WIR. Dar D detine 60% din E.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene N controleaza direct 10% din D. T. prezentate la curs) Caracteristici (abordari) strategice ale CMN (se completeaza cu definitiile abordarilor etnocentrice. pp. regiocentrice. Pt analiza indicelui. Center for International Business Studies. 2008. geocentrice. transtaionale si globale. E este tot afiliata lui N (cu 6%). Seccombe-Hett. 220-222). Indicele de transnationalitate Calculat de UNCTAD din 1995. policentrice. 1997. Indicele de internationalizare Este calculat tot de UNCTAD ca raport intre numarul de filiale din strainatate in totalul numarului de filiale : II= (Nr de filiale din strainatate/Nr total de filiale) x 100 19 . Ietto-Gilles. prezentate la curs :profilul EPRG) Indicatori ai activitatii CMN A. multinationale. autori G. Indicele de transnationalitate ITN este o medie aritmetica simpla a trei indicatori : activele detinute in strainatate.

Clasamentul pe 2006 apare in tabelul e mai jos (WIR. pp. 20 . 220-222). 2008.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene II e cuprins intre 0 si 1 si e calculat pentru fiecare intreprindere.

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 21 .

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Clasamentul pe 2007 apare in WIR 2009. 22 .

structurile prin ponderea activelor in strainatate (AS) si prin % filialelor in strainatate (FS) .. Firma CPC EXXON Colgate IBM Gillette Mobil Pfizer American Brands DEC HewlettPackard IGI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 VS 12 1 3 6 2 4 22 15 9 12 AS 9 1 3 10 2 8 31 11 7 20 FS 14 26 28 8 19 49 4 1 3 5 DG 1 26 19 21 10 7 2 38 25 29 EI 1 28 20 15 46 1 18 17 43 19 Sursa: tradus din Jean-Louis Mucchielli. altfel 23 . De exemplu.. Editions du Seuil. Sullivan (1994. Indicele global de internationalizare Mergand si mai departe cu calculele. (2) structurile sale in strainatate si (3) comportamentele si atitudinile sale in strainatate. El ia in considerare trei atribute ale FMN : (1) performantele sale in strainatate. 1998) a conceput un indice composit al multinationalizarii firmelor. Tabelul….Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene C. Primele 10 CMN in functie de IGI in 1990. comportementul e analizat prin dispersia geografica si culturala a filialelor (DG) pe baza unui decupaj al lumii in 10 zone si prin experienta internationala a top managerilor (EI). Performanta se masoara prin pnderea vanzarilor in strainatate (VS) . citat de Muchielli. nivelul ridicat de internationalizare al CPC se datoreaza in principal indicatorilor DG si EI (CPC este pe primul loc in cazul acestor doi indicatori) . 1998 Putem observa din tabel si cateva indicatii cu privire la natura IGI. Indicele global de internationalizare (IGI) se calculeaza ca suma celor cinci procente obtinute mai sus IGI = VS + AS + FS + DG + EI. Multinationales et mondialisation.

situata pe locul 2. cât si de cea 24 . de riscuri si incertitudini ce alcatuiesc mediul international ? De ce. si de experienta internationala a managerilor sai (EI). Intrebarea care se pune este insa : oare toti indicatorii ce compun IGI au aceeasi importanta ? De ce ponderea vanzarilor in straintate sa fie la fel de importanta cu experienta internationala a managerilor. economistii au elaborat o serie întreaga de abordari. de exemplu ? Procesul de multinationalizare a companiilor 1. de dispersia geografica si culturala a filialeor sale (DG). gradul sau de internationalizare e legat de performantele sale in ceea ce priveste vanzarile in straintate (VS) si activele din straintate (AS). in aceasta aventura.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene spus. Pentru a explica de ce si cum o firma devine multinationala. O remarca metodologica se poate face in ceea ce priveste constructia indicelui compozit IGI. De fapt aceasta problema apare de fiecare data cand e vorba de constructia unor astfel de indici. pozitia sa se explica prin variabile legate de comportament. Factorii determinanti ai multinationalizarii companiilor (DE CE ?) Oare de ce o intreprindere ar parasi confortul oferit de mediul sau national pentru a deveni o multinationala ? Ce o determina sa se expuna la multitudinea de dificultati . unele reusesc si altele nu ? Si de ce unele sectoare sunt mai multinationalizate decat altele ? Ori de ce unele tari investesc mai mult in straintate decat altele ? Iata cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem in acest paragraf. Literatura care studiaza motivele multinationalizarii firmelor este abundenta. ceea ce inseamna ca fiecare indicator are aceeasi « greutate » in definirea IGI. In timp ce in cazul companiei EXXON. ce tin atât de economia internationala. In cazul nostru este vorba despre o medie aritmetica simpla. si e legata de modul de ponderare a fiecarei variabile.

managerial. 95-112. Teoria exploatarii avantajului specific (de monopol) Se bazeaza pe ideea ca o companie care poseda un avantaj specific transferabil va putea depasi costurile implantarii in strainatate. pp. culturale. Este insa evident ca aceste avantaje trebuie sa fie semnificative pentru a putea permite unei firme sa depaseasca costurile transportului international si cele legate de obstacolele lingvistice. Termenul de avantaj specific pentru multinationalizare a fost folosit de economistul Stephen Hymer in anii ’60. specific deci. dar compatibile cu abordarea traditionala de maximizare a profitului. Alte explicatii vin apoi sa i se adauge acestei teorii. fapt ce le ofera un caracter exclusiv. Se observa deci comportamente de imitare. pur reactive. Care sunt insa aceste avantaje ? Ele pot fi clasate in trei categorii : 3 Pentru o prezentare detaliata. 25 . Aceasta teorie sustine ca o intreprindere se implanteaza in strainatate pentru a exploata un avantaj care ii este propriu. comercial. 1. Unul din primele raspunsuri la intrebarile de mai sus e oferit de teoria avantajului specific. Acest avantaj poate fi tehnologic. In principal este vorba de explicatia determinista. care leaga decizia de investitie in strainatate de structura de piata a tarii gazda. administrative sau institutionale si sa fie in acelasi timp competitive fata de firmele locale care nu aveau de « platit » aceste costuri. dezvoltata de Stephen Hymer in 1968 si preluata apoi de diversi autori. Avantajul specific se refera la o serie de active (tangibile sau intangibile) aflate in proprietatea si controlul firmei. punând accentul pe motivatiile care determina firmele sa îsi internationalizeze productia. E vorba aici de structurile de piata de tip oligopol sau monopol. a se vedea Andreff (1996). care prin simplul joc al pietei ar obliga firmele din sectorul respectiva sa se multinationalizeze aproape in mod mecanic. etc.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene industriala si institutionala3. ori chiar sa i se substituie. Fiecare teorie are o abordare diferita.

cautate si dorite pentru atributele reale sau imaginare ale produselor pe care le ofera. Ea permite firmei sa soseasca precedata de o reputatie. Unele dintre aceste CMN nu vroiau sa produca in strainatate pentru a penetra pe piata . CMN sunt in continuare lideri tehnologici iar avantajele posedate de ele le permite sa se implanteze pe piete indepartate. Avantajele specifice legate de reputatie. Ele au jucat un rol de pionier in procesul de difuzare al tehnologie si in reducerea decalajului tehnologic intre tari. mai grijulii fata de protejarea capitalului lor de know-how si de mentinerea avantajului lor tehnologic au iceput deja sa isi deschida filiale.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene avantaje tehnologice avantaje legate de reputatie. de numele de marca Lista celor mai cunoscute CMN e mai degraba o lista a numelor de marca. ca o carte de vizita. cel al forarii si prelucrarii miniere si petroliere. de exemplu. Numele de marca reprezinta un atu deosbit de important pentru o firma care vrea sa se internationalizeze. Altele insa. Rar se intalneste o CMN care sa nu fie lider tehnologic in unul sau chiar mai multe domenii. Avantajele specifice legate de tehnologie sau de know-how (savoir-faire) Sunt de departe cele mai evidente avantaje ale CMN. unele prestigioase. cel al produselor chimice ori farmaceutice. Consumatorii o cunosc deja si 26 . Unele mai exista si azi : sunt CMN din sectorul automobile. In anii 1950-1960 multinationalele americane au adus in Europa tehnologii noi in multe domenii cum ar fi automobilele. de numele de marca avantaje legate de marimea companiei. exporturile ori cesiune de licenta erau suficiente. Chiar daca firma vine de departe ea nu mai are nevoie sa cheltuiasca sume colosale pentru a se face cunoscuta. In prezent. Atuul tehnologic pe care il poseda depaseste costul de transport si celelalte costuri asociate implantatrii in straintate.

firmele de mari dimensiuni au capacitati financiare pentru a realiza publicitate la scara larga si deci pentru a crea si a intretine o imagine de marca .Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene sunt chiar nerabdatori sa gaseasca produsul dorit pe piata lor. firmele de mari dimensiuni sunt adesea vazute de guvernele tarilor gazda ca niste « campioni nationali ». datorita produtiei de masa pe care o genereaza. nr total de angajati. 27 . economii de care vor beneficia alte filiale implantate in tarile in curs de dezvoltare . de departe. cele mai « enorme » (semnificative). Deoarece : firmele de mari dimensiuni au capacitati financiare pentru a efectua activitatile de C&D si deci pentru a crea si mentine un avantaj tehnologic .). datorita cantitatii mari pe care o comanda . indiferet ca e vorba de importuri sau de filiale de productie. etc. activele posedate. care nu doar produc pentru piata locala si ofera locuri de munca dar si participa la bugetul local cu sume considerabile . va putea realiza economii de scara la producereza anumitor componente . aceste avantaje sunt. motiv pentru care CMN pot fi adesea obiectul unor subventii importante ori a unor comande publice . Avantajele specifice legate de dimensiune (de talia intreprinderii) Masurate in diverse moduri (cifra de afaceri. firmele de mari dimensiuni. firmele de mari dimensiuni sosite pe piata au puterea de a negocia de pe pozitii de forta cu furnizorii locali si de obtine preturi interesante de la acestia. Piata Europei de Est este un exemplu sugestiv in acest sens.

Aceasta teorie explica decizia de export si de productie in straintate in functie de etapa ciclului de viata in care se afla produsele create de acea companie ( a se vedea tabelul…) Sa luam exemplu unei intreprinderi care poseda un monopol legat de capacitatea sa de inovare. Decizia de productie in strainatate pentru pastrarea monopolului A. Teorii legate de rolul structurii de piata in decizia de multinationalizare Doua structuri de piata vor fi aici analizate : cea de monopl si cea de oligopol si implicatiile lor asupra deciziei de implantare in straintate. intentia de multinationalizare a companiilor se poate explica pe baza teoriei ciclului de viata a unui produs. Teoria ciclului de viata a unui produs a lui Vernon Conform economistului Raymond Vernon.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 2. Produsul sau se afla in prima faza a ciclului sau de viata. apoi prin productia in strainatate. 2. In momentul in care o intreprindere concepe un produs nou.1. ea depune un brevet si isi exploateaza inventia intr-o relativa stare de liniste (proprietate intelectuala este protejata si concurentii sunt astfel impedicati sa patrundea pe piata). firma va fi tentata sa il exploateze prin export. 28 . teorie elaborata de acesta in anii ’60. Dupa ce exploataeaza acest monopol pe piata sa nationala. Intreprinderea este deci in posisia unui monopol legal.

Nu exista nici imitatori nici concurenti.). Firma inovatoare exporta Alte tari dezvoltate Maturitate Inceputul delocalizarii productiei. Inceperea exporturilor Producerea prin intermediul unitatilor delocalizate si dispersate. chiar daca brevetele sunt bine protejate de lege. El poate fi realizat prin folosirea echipamentelor standardizate.) Produsul necesita din ce in ce mai putine cheltuieli legate de C&D si de implicarea fortei de munca calificate (inginer. muncitori calificat. Exporturi importuri si Declin Scderi importante ale productiei finalizate cu oprirea productiei.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Tabelul… Fluxurile de productie si de schimb dintre tari si fazele ciclului de viata a unui produs Crestere Tara de origine a Firma inovatoare firmei inovatoare detine monopolul productiei si vanzarii. Importuri Scaderea productiei Importuri provenite Inceputul inceperea din tara de origine a productiei (fie prin si firmei inovatoare concratce de licenta importurilor fie de catre concurenti). Intreprinderea cauta acum sa compenseze scaderea progesiva a cotei sale de piata nationala si sa 29 . Curand apar pe piata produse similare. Mazerolle (2006) In timp insa. Rducerea importurilor. etc. tehnicieni. tehnicieni. procesul de imitare nu poate fi impedicat. muncitori calificat. Sursa : preluat dupa F. etc. si reexportarea catre tarile dezvoltate Tari in curs dezvoltare de Cateva importuri Importuri provenite din tara Primele analize in de origine a firmei vederea implantarii inovatoare unor unitati de productie Caracteristicile produsului Produsul necesita cheltuieli importante legate de C&D si de implicarea fortei de munca calificate (inginer.

Doua mecanisme se pot identifica in aceasta situatie : reactia oligopolistica si schimbul de amenintari. Reactia oligopolistica Atunci cand o intreprindere leader. Decizia de productie in strainatate in cazul oligopolului In momentul in care un sector se afla in structura de oligopol. Asta inseamna ca atunci cand o intreprindere incearca sa modifice conditiile competitiei in cadrul oligopolului. 2. limitand posibilitatea de imitare/copiere din partea concurentilor. In aceste conditii. Cam ca si cilistii care stau in « trena » celui ce 30 . Comportamente de tip « turma » se manifesta. comportamentele intreprinderilor devin interdependente. celelalte firme din sectorul sau de activitate se grabesc sa faca la fel. din tara A. pentru a-si diminua costurile de transport si pentru a ramane competitiva in fata producatorilor din tara gazda.2. se instaleaza in strainatate (prin creare de firma noua sau prin cumparare). pentru a-si putea pastra pozitia de lider in tara gazda. Atunci cand concurentii incep sa detina o pozitie solida pe piata locala. Prin productia locala ea poate sa se adapteze mai usor gusturilor si specificului local si sa isi creez o retea de sub-contractori si de furnizori. Curand firma va trebui sa se teama de imitatorii de pe pietele externe (care de multe ori nu respecta legislatia cu privire la brevete si marci). A. Aceasta teorie s-a aplicat pana in anii 90. moment de la care ciclul de viata al produselor a inceput sa se accelereze/ scurteze dramatic. cu avantaje relative in termeni de cost si de diferentiere. ea decide sa produca pe pietele straine (prin productie directa sau prin contract de licenta). Este de fapt o strategie de inlocuire a avantajului absolut pierdut sau pe cale de a fi pierdut. ea e deja in pozitie de forta pe pietele de export.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene exporte. celelalte reactioneaza imediat (comportament determinat) cautand sa produca si sa vanda si ele in strainatate.

F2. ele incearca sa restabileasca echilibrul. 2006. F3. Dupa o perioada de confuzie. 60% din piata tarii B). ajungand sa detina 20% din piata. celalte trei firme se simt amenintate de cresterea cotie de piata a F1. Patru mari firme (F1. Sa presupunem o lume compusa din doua tari : A si B (ca in figura de ma jos). Situatia initiala.E deci un ciclist care inceara sa scape… Sursa : F. Restul de 40% fiind detinut de numeroase firme mici din tara B. Mazerolle. Faza 1.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene incearca sa scape din pluton. fie prin crearea de parteneriate. Avem deci imaginea unui pluton de 4 firme leader care se lupta cot la cot. fiecare incercand sa isi mareasca cota de piata la 20%. Dupa un timp. Faza 2. Acest mecanism poarta numele de reactie oligopolistica. E de fapt o cursa intre intreprinderea leader si cele care o urmeaza indeapropape. fie prin cumpararea de firme locale. In acest fel a aparut o situatie de dezechilibru. F4) din tara A detin fiecare 15% din piata tarii B (in total. Chiar daca cotele lor ded piata nu s-au modoficat. Sa presupunem ca F1 vrea sa modifice aseasta structura de oligopol in favoarea sa si cumpara cateva firme din tara B. fie prin fabricarea sub licenta. fiecare 31 .

de exemplu. Situatia initiala : in tara A. In tara B. Sa ne imaginam din nou situatia in care exsta doua tari : A si B. fapt ce le va determina sa aibe un comportament simetric : adica vor investi la randul lor in tara A. Per total a avut loc o concentrare in sector fara insa sa se modifice pozitiile relative ale celor 4 firme din oligopol. firma F1 e in pozitie de monopol. Faza 2 : vazand aceasta. Situatia initiala e restabilita. F2 reactioneaza si se implanteaza si ea in tara A. firmele din tara B se pot simti amenintate pe propriul lor teritoriu. mimetismul este atat de perfect incat nu se stie exact cine a inceput primul (este vorba de uzinele instalate in Cehia si in Slovacia). F1 decide sa se implanteze ea prima in tara B. B.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene dintre cele trei firme reuseste sa isi mareasca cota de piata la 20%. 32 . In cazul PSA si Hunday. Faza 1 : de teama ca F2 se va instala in tara A. Valul masiv de investitii realizat in ultimii ani in Europa de Est ilustreaza perfect mimetismul din industria de automobile. fapt ce duce la diminuarea partii de piata ramasa la dispozitia firmelor locale (de la 40% la 20%). Sectorul automobile este un exemplu sugestiv in acest sens. Schimbul de amenintari Atunci cand o intreprindere din tara A efectueaza o investitie in tara B. firma F2 e in pozitie de monopol. Aceste investitii se numesc intra-sectoriale sau incrucisate si descriu mecanismul de schimb de amenintari.

2006. Mazerolle. 33 .Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Sursa : F.

a se vedea tabelul). prezintă trei tipuri de avantaje ale internaŃionalizării : . . Aceasta teorie. opŃiunea pentru ISD este efectuată atunci când firma reuneşte simultan cele trei avantaje : O. Din punctul de vedere al lucrării de faŃă. Fiecare tip de avantaj este legat în principal de un nivel de analiză : „O” de structura de piaŃă.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Teoria eclectică a lui Dunning (1993) ne oferă lămuriri interesante. cunoscută şi sub denumirea de paradigma OLI. avantajele de localizare sunt cele care ne interesează în mod special. L şi I. 34 . In acelaşi timp..avantajele de localizare în străinătate („L” de la „location advantages”) . 2002). firma poate alege între export şi vânzarea de licenŃă (în funcŃie de existenŃa avantajelor I. acestea sunt şi singurele asupra cărora guvernele Ńărilor gazdă pot interveni (Baniak şi al. mai precis de concurenŃa imperfectă.avantajele de internalizare („I” de la „internalization advantages”).avantajele specifice firmei. legând factorii de localizare specifici ai economiilor gazdă de elemente ale teoriei avantajului de monopol şi ale teoriei internaŃionalizării. Dar opŃiunea pentru ISD depinde întru totul de posesia avantajelor de localizare. De fapt. . Dacă nu exista avantajul L. legate de activele sale intangibile („O” de la „ownership advantages”) . „L” de avantajul comparativ al Ńării gazdă şi „I” de comportamentul organizaŃional al firmei care va alege să integreze sau nu diferitele faze ale procesului de producŃie.

35 .Accesul la inputuri .Politica guvernului faŃă de concurenŃă şi inovaŃie .DistanŃa geografică dintre pieŃe . L – Ńară şi I – firmă).Tehnologia avansată . C&D .ProtecŃionismul .Asumarea riscului L - I - Structurile de piaŃă naŃionale şi străine Infrastructura Ńării gazdă Politica guvernului de favorizare a internalizării Localizarea resurselor Costurile de transport ProtecŃionismul specific Natura concurenŃei Natura industriei (localizare liberă sau nu) Politicile sectoriale Nevoia de controlare a aprovizionărilor PosibilităŃi contractuale - Strategia de implantare ExperienŃa în ISD PoziŃia pe curba ciclului de viaŃă al produsulor Organizare centralizată sau descentralizată Gustul pentru risc CalităŃile managerilor Modul de organizare şi control PosibilităŃile de creştere.Natura inovaŃiilor Firmă . sectoarelor şi firmelor. de integrare sau de organi-zare a subcontractării Sursa : J.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Tabelul Paradigma OLI si modalităŃile de pătrundere pe pieŃele străine ModalităŃile de pătrundere pe pieŃele străine InvestiŃie directă Exporturi Vânzare de licenŃă Avantaje O + + + L + I + + - Sursa : Dunning.Politica de inovare.InvestiŃiile străine . tabel). Variabilele OLI sunt influenŃate de caracteristicile structurale ale Ńărilor. 1993. Tabelul InfluenŃa variabilelor structurale asupra avantajelor multinaŃionalizării O Tară .Dimensiunea şi caracteristicile Ńării .Politica guv ernamentală favorabilă ISD Industrie . Dunning.DiferenŃierea .Dotarea cu factori . Deşi fiecare din aceste avantaje este legat în principal de un nivel de analiză (O – industrie. interacŃiunile ce pot apărea sunt numeroase (Cf.Politica de diversificare .Economiile de scară . Explaining International Production. 1988.Mărimea .

De aceea autorul a lărgit ulterior cadrul teoriei eclectice. 1. ne dăm seama de existenŃa interacŃiunilor dintre alegerile organizaŃionale statice şi strategiile dinamice ale FMN. Factorii determinanti ai localizarii companiilor (UNDE ?) Se va completa cu ce am predat la curs despre factorii de atractivitate ai firmelor straine 36 . Schimbările strategice (S) sunt astfel explicate prin evoluŃia celor trei avantaje din perioada anterioară : St+1=f (OLIt). în măsura în care permite stabilirea unei legături între orientările strategice şi impactul ISD asupra Ńărilor receptoare. Această constatare ne interesează în mod deosebit. In final. prin integrarea unor noŃiuni de comportament strategic al firmelor.Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Teoria lui Dunning a fost criticată pentru faptul de a fi omis relaŃiile dintre alegerile organizaŃionale statice şi strategiile dinamice ale unei FMN. Or avantajele anterioare au fost induse printre altele de acŃiunea trecută a strategiilor FMN: OLIt = f (St-1).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful