INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ~I DIRECTIVARE IN CONSTRUC'fII

INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCrII TIPIZATE IPCT

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIIWR CU STRUCTURA

DIN DIAFRAGME DE BETON

P 85-82

Elaborate de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTII

TIPIZATE - IPCT '

Director:

Sef sectie III :

CTE:

Sef colectiv rezist, Autor :

Colaborator :

INSTITUTUL DE CONSTRUCTII J3UCURE~TI - CATEDRA DE' BETON ARMAT

Sef catedra : Prof. dr. Ing, Dan Dumitrescu

Elaboratori: Prof. dr. ing. Radu Agent

" Dr. Ing, Tudor Postelnleu

" Dr. ing. Dan Constantinescu

Indrumator de spcciaIitate ICCPDC :

ing. Pa~1 Popescu

ing. Petru Vernescu ing. Marln Lazar ing. Calin Ionescu ing. Mihai Barbaiani ing, Mihai Barbaiani

80

INSTRUqIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA CONsTRUqULOR CU STRUCTURA DIN DIAFRAGME DE BETON

Inlocuiesc P85-78

Indicativ P85-82

GENERALITA.TI

1.1. Prezentele instructiuni tehnice cuprind prevederi referitoare la proiectarea ~i calculul de rezistenta al structurilor cu diafragme de beton armat monolit ale cladir ilor etajate.

Preveder ile referitoare la alcatuirea de ansamblu si calculul structurilor cu diafragme, cit si la detaliile de alca tuire constructiva si de armare a diafragmelor, sin t axate pe tipuriIe uzuale de structuri care intervin in mod curent la cladir ile civile etajate , Aceste prevederi se aplica si la cladir ile etajate iridustr iale, in masura in care sistemul lor constructiv este similar eel or, ut.ilizate la constructiile civile.

Pentru alte constructii , cu forme, alcatuiri sau solicitari speciale, prevederile prezentelor instructiuni vor fi luate in considerare cu caracter orienta ti v .

1.2. Prevederile prezentelor instructiuni sint date pentru cladirile cu diafragme .real izate din beton obisnuit cu agregate grele si pot fi utilizate si pentru cele din beton de granulit, cu adaptarile necesare tinind seama de caracteristicilede rez istenta , elasticitate ~i ductil itate ale aces tor betoane, pre cum ~i de caracteristicile lor termotehnice, in conforrnitate cu prescriptiile in vigoare.

1.3. In cazul constructii lor situate pe terenuri sensibile la umezirc si in general pe terenuri la care pot apare tasari diferentiale importante , este necesar ca pe lrnga respectarea prevederilor prezentelor instructiuni ~5. se prevada ~i masurile suplimentare

Aprobate de :

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECT IV ARE

IN CONSTRUCTII BUCURE$TI

eu decizia nr. 7 din 19 ianuarie 1982

Elaborate de :

INSTITUTUL nn PROIECTARE PENTRU CONSTRUCTII TIPIZAT~ (IPCT) INSTITUTUL DE CONSTRUCTII

81

de alcatuire , dimensionare ~i armare corespunzatoare conditiilor ?-e fund~re .respectiv~. Aceste masuri nu fac obiectul prezentelor Instruct I uni ,

1.1. Alcatuirea constructiva ~i calculul structurilor cu diafragme, corespunde procedeului de executie folosit in mod curent in care diafragmele sint dispuse pe doui directii si se toarna i~ cofraje intr-o singura etapa , astfel ca, in int~rse~tii nu rezulta rosturi verticale deturnare. In cazul folosirii unor procedee de executie speciale , se vor da instructiuni separate specifice acestor procedee privind modificarile care intervin in calculul si in alca-

tuirea constructiva. '

. 1.5. Proiectele structurilor cu diafragme vor fi corelate cu proiectele instalatiilor aferente cladirilor respective (electrice, termice, sanitare), prevazindu-se golurile de trecere necesare instalati ilor', in vederea evitarii spargerilor ulterioare in diafragme. Se adm.ite inglobarea in diafragme a tuburilor pentru instalatiile electrice urmind a se respecta condi ti ile de la paragraful 5.'2.7.

1.6 .. Sub a~pe~tul masurilor de protectie antiseismica , prezentele instructiuni sint bazate pe normativul P 100-81 fata de care cuprind detalieri si precizar i suplimentare.

2. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA DE ANSAMBLU A STRUCTURILOR CU DIAFRAGME

2.1. Definitii. Clasificare.

2.1.1. Prin structuri cu diafragme se inteleg structurile la care elementele portante verticale sint in totalitate sau partial realizate sub forma de pereti din beton armat (diajragme uerticale) .

. Prevederea de diafragme verticale necesita in acelasi timp real izarea planseelor sub forma de diajragme (~aibe) orizontale, c~re ind:pline~c rolul de transmitere a fortelor orizontale (din ac[iunea vintului sau a cutremurului) la diafragmele verticale.

.Pen tru pr.escurtare, in prezen tele instructi uni diafragmele verticale vor fi denum ite, diajragme, iar cele orizontale saibe.

82

2.1.2. Dupa modul de participare a diafragmelor la preluarea incarcarilor verticale si or izontale , structurile se clasifica in nrmatoarele categorii:

. a. Structuri cu diajragme dese, la care toate elementele portante verticale sint diafragme, preluind in mtregime incarcarile gravitationale si cele orizontale. Astfel de structuri sint utilizate la cladirile de Iocuit , carnine etc. si in generalla cladirile care permit ccmpartimentari fixe dese.

b. Structuri cu diajragme rare, lao care diafragmele sint dispuse la distante mai mari (6 ... 12 m); de exemplu , la cladirile de Iocuit , se util izeaza cu precadere ca diafragme, numai pereti i de delimitare a apartamentelor , iar intermediar se prevad st ilp i. In general se considera ca iaclnd parte din aceasta categorie structurile la care diafragmele sint suficient de rigide in raport cu stilpii pentru a prelua practic in intregime incarcari le orizontale. In consecinta, la acest tip de structuri , incarcarile gravitationale se preiau prin diafragme si stilpi , iar cele orizontale se preiau

numai prin diafragme. -

C. Structuri cu diajragme jlexibile conlucrind cu cadre, din care fac parte de exemplu cele cu nucleu central de diafragme si cu cadre pe contur utilizate la cladiri administrative ~i in general structurile la care, da tori tara portul ui din tre inal timea cla diri i si dimensiunile reduse ale sectiunii diafragmelor (Hjh > 4 ... 5), diafragmele sint flexibile , astfel incit partea din incarcarile orizontale care revine cadrelor nu mai poate fi neglijata in calcul. In consecinta, incarcarile orizontale se distribuie in acest caz intre diafragme si cadre, proportional cu rigiditat' -... lor.

2.2. Alcatuirea generala a cladirilor si dispozitia elementelor portante verticale.

2.2.1. La stabilirea formei si alcatuirii de ansamblu a constructiilor, se vor alege de preferinta forme in plan regulate, compacte ~i simetrice , evit indu-se disimetrii pronuntate in distributia volumelor, maselor si rigiditatilor in cadrul aceluia~i -tronson de cladire , in vederea Iimitarii efectelor defavorabile de torsiune ge-

nerala sub actiunea seismica. .

In acest scop:

a. Se vor evita cladirile cu fcrme In plan neregulate sau co~: plicate, cum sint constructiile In forma de L, T, U, I avind anpi

83

lungi, care pot duce la importante sol icitari suplimentare in zonele de discontinuitate. In situa tiile cind respect area acestor prevederi pentru intreaga constructie nu este posibila, se recomanda tronsonarea ei prin rosturi antiseismice , astfel ca pentru fiecare tronson ~a se ajunga la 0 forma convenabila conform celor aratate mai inainte ,

b. In cadrul aceluiasi tronson, numarul de niveluri va fi pe cit posibil acelasi. Se admit retrageri la ultimile niveluri, in care caz se va tine seama in caleul de efectul disimetri ilor de mase si

de rigidit[ti care rezulta. '

c. Prin distr ibutia diafragmelor, se va urmari sa se elimine sau sa se reduca la minimum excentricitatea centrului maselor fatade centrul de rigidate al ansamblului. Se vor respecta prevederile din normativul P. 100 - 81 paragraful 4.2.4.

d. Diafragmele se vor dispune astfel ca eforturile din torsiunea generala sa fie preluate fara suprasolicitari importante , In acest sens , se recomanda ca eel putin pe una din cele doua directi i diafragmele extreme sa fie suficient de departate intre ele, incit sa se opuna torsiunii generale.

o atentie deosebita se va da preluarii eforturilor de torsiune generala la constructiile avind fatade Iibere, fara elemente de rigidizare (diafragme sau cadre). In aceste si tuat ii este .indicata prevederea de diafragme transversale dispuse in zonele de capat ale tronsoanelor astfel incit torsiunea general a ~a fie preluata cu un brat de pirghie cit mai mare.

La constructi ile cu nudeu central de diafragme si cu cadre perimetrale, se recomanda ca aceste cadre 5a fie alcatuite s i dimensionate, avind in vedere faptul ca torsiunea generaIa este preluata in principal de aceste elemente.

2.2.2. La constructiile cu forma in plan dreptunghiulara, diafragmele se vor dispune de regul a dupa doria directi i perpendiculare intre ele. Se recomanda ca rig iditatile de ansamblu ale structurii dupa cele doua directi i ~a fie de valori apropiate intre ele.

La cladirile de alte forme, aceleasi cerinte se real izeaza prin dispunerea diafragmelor dupa directi ile principale determinate de forma cladir ii (de exemplu, la cladirile de forma circulara : radial si inelar).

2.2.3. Se va urmari ca rezultantele eforturilor axiale gravitationale care actioneaza diafragmele unei structuri, sa nu conduca

84

la excentricitati mad si dirijate in acelasi sens fata de centrele de greutate ale diafragmelor respective. In cazul in care ac~s~e excentricitati actioneaza in acelasi sens ansamblul constructlel~ se produce 0 incovoiere generala, care este necesar ~a se considere in calculul mtregii structuri (vezi pet. 3.1.1. h).

2.2.4. Distributia in plan a diafragmelor va fi de regula aceeasi la toate niveluri.le, astfel ca ele ~a se suprapuna pe verticala. Se admit suprimari partiale sau totale ale unor diafragme la ultimile niveluri.

In cazurile cind la parter intervine necesitatea de a se creia compartimentari pe celule mai mari de cit la etaje , prin suprimarea unor diafragme , mentinindu-se insa si la acest nivel caracterul rigid al structurii pe ambe~~ directi i prin con.tinuarea .r~stul~i diafragmelor pina la fundatii , se va da 0 atentie deosebita aleatuirii si dimensionarii elementelor parterului (diafragme, planseul pes~e parter lucrind ca saiba), la sol icitarile mai putemice care le revm ,

Diafragmele care se suprima Ia parter se alcatuiesc si se armeazii la nivelurile imediat superioare ca grinzi-v-pereti.

2.2.5. Structurile cu diafragme avind primele n iveluri flexibrle, nu sint recomandate in zonele cu gradul de protectie antiseismica >- 7, deoarece conduc la dificultjit i in preluarea solicitarilor puternice care intervin in zona de schimbare brusca a rigiditatii structurii. De asemenea este necesar sa se acorde 0 atentie deosebita asigurarii ductilitatii corespunzatoare elementelor nivelurilor flexibile.

Din ansamblul de masuri necesare realizarii acestui tip de structura se mentioneaza in special urmatoarele :

- la nivelurile superioare rigide sa se adopte structuri cu diafragme pline (fara goluri de usi) deoarece realizarea grinzilor pereti se rezolva in mai bune condi tii in diafragmele pline;

- stilpii de la nivelurile flexibile sa se continue sub forma de ingrosare la primul nivel situat deasupra nivelurilor flexibile.

2.2.6. Dintre peretii interiori, se recomanda ~a fie folositi ca diafragme cu precader~ aceia care separa functiuni diferite sau care trebuie sa asigure 0 izolare tonica sporita. necesitind ca atare grosimi mai mari si care in acelasi timp nu prezinta goluri de usi sau la care acestea sint in numar redus. Din aceasta categorie fac parte:

85

- la cladirile de locuit , peretii dintre apartamente si peretii

. w·· ' , ,

casei scarn :

- la cladirile administrative, peret ii de la nucleul de circulatie pe verticala ~i grupurile sanitare etc.

2.2.7. Peretiiiexteriori pot fi realizati dinbeton armat si ut il iza ti ca diafragme, cu conditia asigurarii izolarii lor termice prin placare la exterior cu un material termoizolator.

2.2.8. Conlucrarea intre panourile prefabricate de fatada si diafragmele de beton monolit se va putea lua in considerare numai in cazurile in care prin masuri speciale (amprente, subbetonare etc. vezi instructiuni tehnice privind proiectarea cladir.ilor de locuit cu structura de rezistenta din panouri mari) se asigura transmiterea mcarcarilor verticale din irosturile orizontale precum si

lunecarile din rosturile verticale ~i orizontale. '

2.2.9. In vederea evitarii sol icitarilor defavorabile datorite contractiei betonului si variatiilor de temperatura, pre cum si a efectuhli de torsiune generala'din actiuni seismice , se vor Iimita atit lungimile "L" a tronsoanelor Intre douii rosturi de dilatare, (conform NP 28-78) cit si lungimile "l" intre capetele extreme ale diafragmelor longitudinale, conform tabelului 1. si fig. 2.1.

Tabelul 1

I L I 1
Tipul de planseu
metri metri
P'lanscu din beton arrnat monol it sau predale
supra betona te 45 40
Planseu prefabrieat sau planseu prefabr ica.t eu 55 45
suprabetonare de maximum 5 em Limitarea lungimii "l" se refera la suprastructura situata deasupra planseului peste subsol.

In cazul depasirii valorilor din tabelul 1 se va tine seama in calcule, de solicitarile suplimentare care apar datorita contractiei si temperaturii.

2.2.10. Avind in vedere ca distantele mari intre diafragme atrag dupa sine solicitari importante in saibele formate din plan-

86

1,1'-

I"

I i~

~.

IF I
J
r J
co

j

L

Fig. 2.1

see se vor corel a distantele maxime intre diafragme, pe fiecare dir~ctie, cu posib'il itat ile :de alcatuire a planseelor astfel ca aceast~ sa asigure in bune cond itiuni coril.ucrarea tuturor eleIl1:ent~lor ver tieale la preluarea dep~asanlor on~ontale de tr~n.slatle ~l de torsiune generala. Se va tine seama ~l de fa;ptu,l ca III d:eptul golurilor de scara, saiba orizontala este partial Illtrerup!a.

Se recomanda ca de regula distanta intre doua dl~fragme suc~ cesive sa nu fie mai mare decit 12 m. Se po~ adopta ~Istan.te mal mari numai in masura in care prin aicatuirea ~l dlIJ?-enslOn<l:rea planseelor, se asigu::a p~eluarea s?licitarilor ce le revm ca saibe orizon tale pe deschiderile respect! ve.

2.2.11. La alcatuirea structurilor cu diafragme, se va aveCl; in vedere in afara stadiului constructiei i~ faza de. exploatare ~l stadiile care apar pe pareursul executiei. III care, l1P?a unor el_;mente inca neexecutate (de exemplu: :p.lan~e~l~) ~ ~?t ~mpu_ne rna: suri suplimentare in vederea asigurarii stabilitatii ~l rezistentei

diafr .. gmelor.

2.3 .. Infrastructura

2.3.1. Fundatiile sub forma de talpi continue ale diafragmelor se proiecteaza in eonformitate cu p~evedeflle "N?~m~tIVulul privind proiectarea si executarea lncrari lor de fundati i directe la

constructii" P. 10-77.

2.3.2.. In raport eu marimea ~ soli.eitarilor care apar:, lao baza diafragmelor, se vor prevedea le~atun formate ~e~ r~~ula .dlt~ p~reti i subsolului, lucr ind ca grmzr. in scopul realizarii unei distri- .

87

~mt.ii m<l;i uniforme <!- presiunilor pe teren, preluarii eventualelor mtInden etc. 90lunle d: trec~re prin acesti pereti vor fi astfel a!l1I?I<!-s<!-t~ ~~ sa greveze CIt mal putin asupra capacitatii portante

~l rigiditatii peretilor respectivi, '

2.3.3. La constructii le etajate cu inaltimi supraterane de peste 25 m , se r.ecom.~nd.a ~ealIzarea unei _Iegaturi generale la baza, .sub f~rma unei cutu rigide compuse din planseul peste subsol

peretii subsolului ~i fundatii, ' ,

3. CALCVLVL STRVCTVRILOR CV DIAFRAGME LA ACTIVNEA INCARCARILOR VERTICALE SI

lORIZONTALE '

3.1.~ Indicatii generale.

3.1.1 .. Comp~rt,:re,: ~nei stru~turi cu diafragme de beton armat la actiunea ~nearear!lorvertIcale (gravitationale) ~i orizonta~e p:odu~e .de seism are m cazul general un caracter spatial, dina-

mic ~l neliniar. '

. In conditiile .in ~are ab?rdar~a .c~lcul~lui in intreaga sa complexitate nu. este mea practic posibila decit pentru cazuri particulare se admit urmatoarele simpl ificari :

- pe~tn: s!r~cturile cur~nte, calculul la actiunea seismica s~ fac~ la incarcarile conventionale determinate conform normatlV.ulul P 100-81, act~o.?ind stati~ pe structura, considerata ca a;m~ con::rortar~ e!astIea. ~e admi te ca cerin tele de ductilitate sint Imp~IC!t satisfacute pnn respectarea regulilor de alcatuire constructiva :

. - structura se considera alcatuita din elemente structurale (~lafragme: ~v~ntual cadre) orientate pe cele doua directii principale de ngldltate ale structurii, urmind ~a se efectueze calculul

separa t pe cele douji directi i : .

- deforrnat iile saibelor orizontale se considera neglijabile in raport cu deformariile diafragmelor sau cadrelor in cazul in care raportul dintre lungimea "L" si latimea B" a cladirii este

eel mult egal cu 5 (~ ::;; 5).

88

" '. tn aceste conditii calculuI unei structuri cu diafragme la tiunea inearearilor verticale si orizontale cuprinde urmatoare .etape principale :

a) Alcatuirea initiala a structurii (dispunerea diafragmelor,

stabilirea formei sectiun ii , a grosimii inimii etc.).

b) Schematizarea structurii pentru calcul (stabilirea sectiunilor active ale diafragmelor, pentru fiecare directie de actiune a incarcarilor orizantale , eu considerarea eonlucrarii talpilor la diafragmele cu sectiuni in forma de L, V, T si I, conform prevederilor paragraf. 3.2).

c) Stabilirea nivelului la care se considers incastrarea dia-

fragmelor (conf. cap. 6).

d) Determinarea rncarcarilor verticale aferente fiecarei dia-

fragme si a eforturilor sectionale de compresiune produse de aceste incareari, conform paragr. 3.3.

e) Verificarea preliminara a sectiunilor diafragmelor pe criteriile de ductilitate minima, stabilite prin prevederile paragrafului 4.3. din prezentele instructiuni si eventual modificarea sectiunilor (rnarirea grosimii inimii , prevederea de bulbi la capetele libere, marirea mardi betonului la nivelurile inferioare ale cladirilor cu inaltimi mari etc.).

f) Determinarea caracteristicilor de rigiditate ale diafragmelor pentru fiecare directie de actiune a incarcarilor orizontale.

g) Stabilirea incar~arilor o;izontale de calcul.

h) Determinarea eforturilor sectionale din actiunea incarcarilor orizontale, pentru fiecare directie de actiune a acestora, pe baza unui calcul in domeniul elastic. In cazurile speciale cind tncarcarile verticale se aplica cu excentritati pronuntate (de ex. balcoane in consola pe 0 singura parte a cladirii, constructii cu nucleu central incarcat excentric etc.) se determina pe aeeea~i schema de cal cui ~i eforturile sectionale produse de momentele - incarcare respective, care se insumeaza cu eforturile produse de incarcarile orizon tale.

i) Verificarea si armarea elementelor verticale (diafragme pline, montantii diafragmelor cu goluri), la compresiune excentrica si la forta taietoare.

j) Verificarea si armarea riglelor de cuplare (burandrugilor) la diafragmele cu goluri, la incovoiere si la forta taietoare.

OBSERV A1'IE: Dacii verifiearile de la punetele i ~i j implieii mOdifieari iimportante ale seetiunilor de beton ale elementelor structurale este neeesara repetarea eiclului a ... j.

89

/

k) Determinarea eforturilor in saibele orizontale formate de plan~ee si verificarea preluarii lor de catre plansee ,

. 1) Verificarea imbinarilor dintre plansee si diafragmele verheale.

3.1.2. Este recomandabil sa se completeze calculul prezentat anterior cu 0 analiza a comportar ii structurii in domen iul postelastic in cazul cind constructia are eel putin una din urmatoarele caracteristici :

- cladiri unicat cu inaltimi mai mari de 40 m :

- constructi i facind parte din categoria de obiective de im-

portanta deosebita aratate in normativul P 100-81 Cap. 1;

- structuri cu 0 distributie neomogena a diafragmelor din punct de vedere al rigiditatii si capacitatii portante etc.

Analiza in domeniul post-elastic urmareste Ea se verifice .daca structura in ansamblu este inzestrata cu ductilitatea necesara pentru a rezista la cutremurele cu intensitatea maxima asteptata , daca diafragmele sistemului au capacitati de deformare plastica apropiate intre ele, daca pe durata actiun ii seismice, nu se depa~esc deplasarile limit a admise etc.

In functie de rezultatele analizei in domeniul post-elastic se corecteaza dupa necesitate sectiunile de beton si armarile diafragtnelor. Indicatii pentru efectuarea calculului in domeniul postelastic se dau in paragr. 3.6. din prezentele instructiuni.

3.1.3. La incarcarile orizontale produse de actiunea vintului , dimensionarea se face pe baza eforturilor sectionale determinate in stadiul elastic.

3.2. Sectiunile active ale diafragmelor.

,

3.2.1. Elemente verticale (diajragme pline $i montanfii diafragmelor cu goluri).

Pentru calculul deforma tiilor produse de eforturile axiale si de momentele incovoietoare, sectiunea activa a unei diafragme sau a unui montant se determina tinind seama de conlucrarea talpilor formate din bulbi (fig. 3.1. a) sau din diafragme dispuse perpendicular, care fac corp comun cu diafragma considera ta (fig. 3.1. b si c). Latimea act iva b , a talpii se determina dupa cum urmea~

a) In cazul cind talpa este format a dintr-un bulb, latimea act iva se ia egala cu latimea reala a bulbului: bp = Bp

90

~ bpYBp b~ ·1 ~
'1 I
r~l 1~ il ~ ;J
-{+- ~ ·Ibl lst Ibl. ( dr lDr

(a ) ( b) Directia de actiune a forteior ori zon1ale.

,

Fig. 3.1

b) Cind talpa este fermata dintr-o diafra&ma dispusa perpendicular ~i legata ~a capetele op~se cu alte vdlafra?,me paralele cu cea considera ta (fig. 3. 1. b), la timea acti va este. .

bp = b + /lb,t + bdr;

unde:

Ab I dr • U dr<--' 2

-/lb,t, /lbdr < distantele p ina la primul gol din talpa.

Sb A b & !!_ (H = inal timea totala a diafragmei).

- U st i U dr "" 10 '

_ b < h (h = inaltimea sectiun~i diafragmei sau ~naltimea se~tiunii montantului in cazul diafragmelor cu golurl).

, .. c. Ctnd talpa este fermata dintr-<? diafrag!ll~ nesimetrica, Iibera la capatul opus (fig. 3.1. c), lat1mea achva este:

bp = b + /lbBt (~bdr)

I st •

--,

2

91

unde:

A.bs! (A. bar) {1O hb : distantele pina la primul gol din talpa

b II H .

p ~ _ _ (H = inaltimea totala a diafragmei},

2 10

Acela~i mod de determinare a latimii active este valabil si pentru luarea in considerare a conlucrarii diafragmelor perpendieulare cu care diafragma ccnsiderata se incruci~eaza in zona mijlocie a sectiunii sale (fig. 3.2.) si care nu este semnificativa pentru momentul de inertie, dar intereseaza pentru determinarea ariei sectiunii active la eforturi axiale si a incarcarii verticale aferente

diafragmei. '

Pentru calculul deformati ilor produse de fortele taietoare, sectiunea activa se ia egala cu sectiunea inimii , deci fara considerarea conlucrarii talpilor si se ~educe cu un factor suprauni-

tar k :

A t =!!_!!_

m k

(3.1.)

unde:

Am! = ariasectiunii active a montantului, pentru calculul . deformatii'lor prcduse de fortele taietoare:

b,h = dimensiunile inimii :

OIRECTIA DE ACTIUNE

A FORTELOR' ORIZONTALE

.

DIREGTIA DE AC TIUNE

)

A FORTELOR ORIZONTALE

Fig. 3.2

!I ..' ··~'·

" ~

,

>,. -

.

k = 1,2 pentru sectiuni dreptunghiulare :

= 1,1 pentru sectiuni in forma de T sau L; = 1,0 pentru sectiuni in forma de I sau [ ;

3.2.2. Rigle de cu-plare (buiandrugi) la diajragmele cu goluri Pentru calculul deformatiilor produse de momentele incovoretoare , sectiunea activa a riglei la plan~eele monolite se ia conform fig. 3.3.;

1 .

·1

Fig. 3.3

_ daca planseele sint prefabricate sau turnate ulterior diafragmelor, astfel incit nu se realiz.eaza conlucrarea placii cu rigla, sectiunea se considers dreptunghiulara ca in fig. 3.4., eu inalti-

mea h, pina sub placa planseului : ,

Fig. 3.4

93

-- daca planseele se toarna cdata cu diafragmele sau se prevad masuri de realizare a conlucrarii placi i cu rigla, se tine seama de conlucrarea placi i ca in fig. 3.3., luind :

ll.b.t =ll.bdr =O,1510~hr (10 = lumina Iibera a golului).

Pentru calculul deformatiilor prcduse de fortele taietoare, sectiunea activa se ia egala cu sectiunea iriimi i , aplicind acelasi factor de reducere ca si la montanti :

A _ b h ; rt --k-

(3.2.)

3.3. Determinarea eforturllor axiale de compresiune in diafragme din actiunea incarcar ilor verticale.

Incarcarile vert icale transmise de plansee diafragmelor se determina pe baza suprafetelor aferente sectiunilor active stabil ite conform paragrafului 3.2.1., tin ind seama de alcatuirea planseelor , care influenteaza distributia reactiunilor pe contur (placi armate pe 0 singura directie sau pe doua directii , placi cu grinzi).

In cazul diafragmelor in forma de L, T, U sau I, precumsi a celor cu incrucisari ca in fig. 3.2, se calculeaza incarcarea zonei din planseu aferenta diafragmei, considerind si Iatimile active ale talpilor ~i diafragmelor perpendiculare intermediare , stabilite conform paragr. 3.2.1. In fig. 3.5. este dat un exemplu de stabilire a suprafetelor aferente de planseu pentru 0 diafragma in forma de I a unei cladiri cu coridor central. la care planseele camerelor sint formate din placi armate pe doua directii , iar planseul coridorului dintr-o placa armata pe 0 singura directie. La acestea se adauga greutatea prcprie a diafragmelor verticale si incarcarile concentrate din greutatile peretilor exteriori si interiori neportanti ,

Pen tru incarcarile locale, concen tra te sau distribuite , se admite repartizarea in corpul diafragmei cu 0 panta de 2/3 ca in fig. 3.6. a. In cazul golurilor in diafragme, linia de descarcare se deviaza conform fig. 3.6. b.

Se admite ca eforturile unitare de ccmpresiune din incarcarile astfel determinate sa se considere in caleul ca uniform distribuite pe suprafata sectiunii active a diafragmei, respectiv rezultanta

94

~~L li" .

.I" \,

'.:

.

Fig. 3.5
J
/. \p
2/3/ MARGINEA
/ DIAFRAGMEI
\
(a) Fig. 3.6 (b) incarcar ilor verticale aplicata in centrul de greutate al sectiunii active a diafragmei. Efectul excentricitatilor provenite datorita distantei dintre centrul de greutate al incarcarilor verticale si centrul de greutate al sectiunii diafragmei , in cazul In care nu se echilibreaza pe ansamblul structurii , se considera separat conform prevederilor de la paragraful 3.1.1. h.

3.4. Metode pentru determinarea ef orturilor sectionale din actiunea incarcar ilor orizontale, in domeniul elastic. Ca~acterizare generala , clasificare, domenii de aplicare recomandate.

Dupa gradul de ccmplexitate si de detaliere a calculului , meto dele uti lizate se grupeaza inurmatoarele categorii:

3.4.1. M eiode sim.plificate:

Prin metcde simplificate se inteleg in cele ce urmeaza metodele care pornesc de < la admiterea urmatoarelor aproximatii la baza caleulului:

a) Elementele componente ale structur ilor cu diafragrne se considera in caleul ca bare, introducind corect ii pentru a tine searna de caracterul lor real de elemente masive. tn consecinta, in schema de calcul , diafragmele pl ine apar ca bare. ver ticale, iar diafragmele cu goluri suprapuse , ca n is te cadre etajate.

b) Diafragmele pline sau cu goluri sint considerate ca structuri monotone pe inal!imea cliuiirii, ceea ce presupune urmatoarele ipoteze:

- caracteristicile geometrice si de material ale diafragmelor sint constante pe inal tirnea cladir ii :

- iniiltimile nivelurilor sint egale;

- golurile sint suprapuse si au acelcasi dimensiuni la toate

nivelurile;

- inc5.rcarile or izontale variaza pc inaltimea cladirii dupa 0 lege simpla (in general se adm.ite distributia uniforma pentru incarcarile date de vint ~i distributia tr iunghiulara cu baza la partea de sus pm tru inc arc arile seismice , cf. fig. 3.7.);

- in cazul cind se tine seama in cal cul si de rotirile fundatiilor diafragmelor, ca urmare a tas arilor terenului de fu~datie sub actiunea indirdirilor orizcntale , se admite eli aceasta influ-

96

Fig. 3.7

ierrteaza in egaHi masura 'rigiditatile tuturor diafragmelor unei structuri si deci nu schimba rapoartele intre acestea.

De as~menea, aplicarea metodelor simpl ificate , comporta ipoteza admiterii ca repartizarea incarcarilor orizontale intre diafragmele unei structuri ,a se ~aca pUl_lind cen,ditia ?e e¥alit~te a deplasarilor orizontale la un singur nivel , deci considerind ca deformatele tuturor diafragmelor sint afine. De regula, pentru a tine seam a mai corect de diferenta care exista in realitate intre i ormele deformatelor difer itelor diafragme (fig. 3.7), se recomanda ea n ivelul Ia care se punc conditia de egalitate a oagetilor ,a nu fie la extremitatea superioara a cl~dirii, ci la cca 0,8 din inaltimea totala H (in dreptul plan~eul~i.celui mai.apropia~ de ~cest I_livel). Nivelul la care se pune conditia de egahtate a ,agetllor diafragmelor este denumi t nivel caracteristic.

In calculul pe aceste baze, diafragmele apar deci caracteriza te prin rigi'diHitile lor la deplasarea lateralii , definite ca in carcarea orizcntala necesara pentru a produce 0 deplasare .1 = 1 em la n ivel ul caracteristic (fig. 3.7.).

In condit iile admi teri i ipotezelor simplif icatoare de mai sus, incarcarile G~izontale repartizate fiecarei diafragrne pastreaza le~ e ea de variatie pe verticala adrnisa pentru incarcarea ansamblului ~tructurii si ca atare fiecare diafragrna poate fi calculata ca 0 structura monotona.

o diafragrna cu goluri suprapuse intervine in consecinta in cal cul ca un cadru etajat monoton (fig. 3.8), pentru care .calculul eforturilor sectionale poate fi sistematizat in doua modun :

a) Se con~idera cadrul real din fig. 3.8. b , pentru care se da~ direct in tabele valor ile momentelor incovoietoare in montan ti

97

x
l'
i _j_
I j_
I
:r: dx Hnivel =6x
I 1- I
I
1.

(a )
Fig. 3.8 si in rigle si valor ile ~igidit~tii de ansamblu a diafragmei, in func-

tie de numarul de n ivelur i. ., .

, b) In locul cadrului real, cu legaturi onz~nta~e ~a intervale

finite Hnirel = ~ x ca in fig. 3.8:b. se conslde~a l?- calcul 0 structurd continua echivalenta ca in fig. 3.8.a, cu legaturi or izontale 1a distante infin itesimale dx. Se ajunge a.stfe~ pentr? e_:presla formei axei verticale deformate la 0 ecuatie diferent iala , care este rezolvata , dindu-se pe aceasta baza abace pe~tru <:a~c~l~l.~omentelor incovoietoare in montanti ~i in rigle ~l al ngldltatll d~. ansamblu a diafragmei. Abacele sint valabile pentru constructii cu

or ice numar de n ivelur i . .' ,

Se men ticneaza ca metodele de la pet. a ~I b de m~l s~s smt teoretic echivalente intre ele, in sensul ca intre .~cuatl:;t dlfere~t.ialji care sta la baza abacelor din metoda structuru continue echi\'alente ~i sistemul de ecuati i alg~br!ce l in iare car~ sta l,a baza tabelelor din metoda cadrelor, eXlsta. aceeasi ~el~tle ca mtre wO ecuatie diferentia1a si ecuatiile cu d iferen te finite corespunz:;ttoar~. Practic , 'ca vaiori numerice, cele doua me!ode se ayrople cu at it mai mult cu cit numarul de n ivelur i este mal ma-re,

98

respeetiv cu cit ~x este mai mic in raport cu inaltimea total a H a diafragmei. La cladiri cu mai putin decit 7 n iveluri , metoda strueturii continue echivalente conduce la diferente ce nu pot fi neglijate, in raport cu valor ile mai coreete furnizate de metoda cadrelor, astfel ca nu mai poate fi aplicata ca atare.

Ambele procedee de ma i sus sint valabile numai pentrustructuri solicitate antisimetric, ceea ce se realizeaza riguros numai in cazul diafragmelor pline sau simetrice cu un singur sir de goluri. Pentru ca aceleasi procedee sa poata fi utilizate si la diafragme nesimetrice sau cu mai multe siruri de goluri, se adopta 0 aproximatie suplimentara ~i anume se admite ca la n ivelul fiecarei rigle, ro tir ile tuturor nodurilor sint egale intre ele (fig. 3.9.). Aceasta permite sa se efeetueze calculul pe 0 structura inlocuitoare simetrica cu un singur sir de goluri. Procedeul este cunoscut din calculul cadrelor etajate sub denumirea de metoda cadrului inlocuitor si se apl ica ~i la diafragme1e cu goluri dupa schema din fig. 3.9. b, at it in metoda cadrelor, cit si in cea a strueturii continue echivalente.

3.4.2. Metode de com.plexitate medic se inteleg in prezentele instructiuni , metodele care se mentin in cadru1 ipoteze1or simplificatoare de a considera diafragmele ca bare sau sisteme de bare, ima se bazeaza pe scrierea cond iti ilor de ega1itate a sagetilor intre diferitele diafragme la n ivelul fiecaru i planseu. Rezulta in acest caz necesara , rezolvarea unui sistem de ecuat i i liniare, care in unele procedee se face direct, iar in altele prin aproximatii suecesrve.

In raport cu metode1e simpl ificate de la paragr. 3.4.1, se renunta 1a considerarea diafragrnelor ca strueturi monotone pe verticala si ca atare este posibil ~a se tina seama ~i de unele elemente care in metodele sirnpl ificate nu puteau fi evidentiate si anume:

.:_ posibilitatea considerar ii in cal cul a var iatie i pc verticala a caraeteristicilor geometrice ~i de material ale diafragmelor (marc a betonului , grosimea, inal timea etajelor , deschiderile golurilor.dimensiun ile buiandrugilor etc.);

- posihil itatea de a renunta 1a legi simplificate de distributie pe verticala a incarcar ilor orizontale seismice, corect ind aceasta distributie in concordanta cu forma deformatei diafragmelor;

99

-

-" ..... '"
e:- ............. e. ............. fG.-........ ~-........ ~'



.", "'" ". "" m", '"~ ,.".",. STHUCTURA REALA (a )

0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
L I -

-

STRUCTURA REALA

( b )

Fig .3.9

STRUCTURA

iN LOCU I TOARE

STRUCTURA

i NLOCUITOARE

- pcsibil itatea efectuar ii calculului nu numai pentru modul tal de vibratic , ci si pcntru mcduri superioare .

Majoritatea acestor aspecte capat ii importanta la cladirile inalte (peste P + 8 n iveluri}, astfel incit metodelede cal cul "de complexitate medic devin necesare pentru asemenea cladiri. Toto data , aceste metode sint indicate, chiar la un numar mai m ic de niveluri , la cladirile la care din motive de alcatuire generala intervin abateri scnsib'ile de la caracterul monoton pe verticala, cum sint :

- cladir ile cu retrageri la nivelurile superioare sau cu unele

diafragme oprite la nivelur i intcrmediare : .

- cHidiri cu diferente mari intre ina1timile etajelor sau cu varia'[i i importante ale grosimii diafragmelor pe verticala :

- structuri cu diafragme flexibile conlucrind cu cadre etc. Scrierea sistemului de ecuatii de conditie sub forma cea mai generala pentru ansamblul structurii, punind condit iile de egalitate de sageti la fiecare nivel , conduce la un numar mare de eCUatii , inabordabil pentru calculul manual.

Pentru determinarea eforturilor in structuri cu diafragme prin metode de complexitate medic, cu ajutorul calculatoarelor, se dispune de programe omologate la inst itutelede pro iectari centrale (IPCT, ISLGC, Proiect - Bucurest i ) si la unele institute de proie ctari judetene.

3.4.3. 111 etode bazate pe considerarea diafragmelor ca clemente bidirectionalc (de suprafatii).

In cele mai frecvente cazuri se apl.ica metodelc bazate pe descompuncrea diafragmelor in clemente finite. Aceste metode nu pot fi inca utilizate in proiectarea curenta a ansamblului structuri i , deoarecc de~i s-au inregistrat importante progrese in tehnica de caleul ele inca nu pot oferi 0 modelare satisfacatoare a comportari i betonului armat , exploatarca programelor fiind totodata laborioasa si costisitoare.

Aceste metode se pot dovedi insa utile la analiza unor diafragme cuconfigura tie particulara, care nu se pot incadra in ipotezele metodelor de calcul curente.

In acest scop se dispune de programul SIAS (INCERC) precum ~i de programele SAP.

101

3.5. Calculul eforturilor sectionale din actiunea incarcar ilor orizontale prin metode simplificate sau de complexitate medie. Detalii privind scheme Ie !?i relatiite de calcul.

3.5.1. Tpoteze ~i scheme de baza

In met odele de cal cul de la paragr. 3.4.1 si 3.4.2, diafragmele pline se considera ca bare, iar diafragmele cu goluri ca sisteme de bare (cadre etajate): In cele ce urmeaza, se precizeaza modul de determinate a caracteristicilor de rigiditate ale barelor din schema de calcul admisa , tin ind seama de specificul diafragmelor in raport cu sistemele de bare obisnuite.

a. In calculul ca structura fermata din bare, se tine seama de

urmatoarele tipuri de deformatii : '

- pentru diafragmele pline : deformatii le produse de momentele incovoietoare si de Iortele taietoare :

- pentru montanti i diafragmelor cu goluri: deformatiile produse de momentele incovoietoare, fortele taietoare si eforturile axiale :

- pentru riglele de cuplare ale diafragmelor cu goluri: deformati ile produse de momentele incovoietoare si de Iortele taietoare.

OBSERVATIE. La elementele verticale (diajragme pline, montantii /liairaqmelor cu goluri), deformatiile prod use de [ortele tiiietoare pot ajunge predominante in cazul cliidirilor cu diajragme de lungimi man ~i 'iniiltimi reduse, iar deformatiile prod use de efoTtuTile axiale pot deveni predominante la cliidirile inalte cu diafragme zvelte.

b. Deschiderile teoretice ale cadrului etajat , care schematizeaza 0 diafragma cu goluri suprapuse, se iau intre axele elementelor componente. Pentru riglele de cuplare (fig. 3.10) se considera deformabila (la incovoiere si la forta taietoare) numai portiunea centrala l , - 10 + 2a a deschideri i, un de :

10 = lumina Libera a golului; a = 0,35 h, ~ 40 cm :

h, = inal tirnea sectiunii riglei, iar portiunile Iaterale (L-lr) se admit a fi indeformabile (aria sectinn ii se considera infinita):

c. Pentru determinarea rig iditatilor elementelor componente ale structurii, modulii de elasticitate conventionali Em (pentru

.102

h

L

I
i I
I I
J • fIr I
r-eo J 1·00 Fig. 3.10

montant i si pentru diafragmele pline) si E, (pentru riglele de cuplare) se introduc cu urmatoarele valori:

- La diafragmele pline si la montantii diafragmelor cu goluri: Em = Eo (mcdulul de elasticitate al betonului, cu valorile din STAS 10.107/0-76). In cazurile speciale ale diafragmelor puternic solici ta te ,cu zone in tinse dezvolta te in montan ti , se pot adopt a apreciativ reduceri cu ptna la 20-30% la aceasta valoare, numai pentru elementele in cauza.

- La riglele de cuplare se considera doua valori extreme:

E, = 0,15 Eo si E; = 0,5 ED prin care se tine seama de reducerea rigiditatii prin fisurare (inclusiv datorita contractiei impiedicate a betonului) si de posibilitatea aparitiei unor deformat ii plastice ale armatur ilor sub actiunea incarcarilor orizontale de

103

ealcul. In consecinta ealculul se face pentru ccle doua valori ale lui E" la dimensionare urmind a se considera valor ile defavorabile.

In metodele de complexitate medic de la paragraful 3.4.2. In carl' nu este necesara considerarea diafragrnelor cu goluri ca structuri monotone pe vert icala, se poate tine seama In cal cuI si de 0 eventuala difcrentiere a rigiditatilor riglelor de cuplare pe inaltimea aceleasi diafragme, introducind pentru riglele de la partea ei superioara , care sint mai put in solicitate , valori E, mai mari decit pentru cele de la par tea inferioara.

De asemenea sin t permise de la caz la caz si alte ipoteze pent ru valori le E" in functi! de specificul structurii de Inftl tim ile ~ i demodul de armare al riglelor de cuplare.

3.5.2. Date su plimentare pentr« metodcle sim plificate de la paragr . 3.4.1.

a. Calculul rigiditajilor

In metodele simplificate , In care diafragmele Cll goluri suprapuse se schematizcaza prin cadre etajate , sint necesare cond itii pentru a tine seama de caracterul lor real de clemente masive. In aceste procedec , rig iditat ile la distorsiune ale elementelor componente ale diafragmelor cu goluri sc determina dupa cum urmeaza :

a. Higiditatile montant ilor (Km)

K = Em 1m

m HlIit'elr

(3.3. )

unde:

1m = momentul de inertie al sectiuni i active a montantului :

H nircl = inaltimea nivelului intre axele riglelor de cuplare.

OBSERV ATIE. Distorsiunile fiind prin definitie deplasari tara forta tiiietoare in montanti, efectul deformatiilor produse de [oriele taietoare nu intervine in expresiile rigiditiitilor montantilor, ci se adaugii in calculul siigetilor diafragmei ca un termeti separat.

Influenta deformatiilor axiale ale montan tilor intervine in calculul str~cturii prin coeficientul:

1·+ o4Im y=

Ami L2

(~.4.)

104

.,., ....•.......•......

.. ."

~

\. --

f(

.~ '!'

~j

w-

I

"

unde:

A t = aria scctiun ii active a montantului;

m ,

L = distanta intre eentrele de greutate ale montant ilor (fig. 3.10)

b. Rigiditatile iiglelor de cuplare (Iir):

K = () Er I, [!:_]:3 lLr

r L 4'

(3.5.)

unde:

l , = mornentul de inertie al sectiuni i active a riglci;

IJ.r = coeficient care introduce efectul deformati ilor prcduse de fortele taietoare si care are expresia :

I

(3.6.)

unde:

Art = sectiunea activa a riglei, conform rela tiei 3.2.

b. Distributia incdrcarilor orizoniale inire diafragme

Pentru indi.rcari orizontale apl icate centric pc structura (punctul de apl icat ie al rezultantei coincide eu centrul de rig iditatc al structurii), distributia intre diafragme sc face propor tional cu rigidiHitile lor de deplasare lateralii.

In corelare eu schema de calcul adoptata , rig iditatea unci diafragme la deplasare lateral a (p), pentru 0 indircar~ orizontala distribuita pc vertical a dupa 0 lege data, se defineste ca incarcarea necesara pentru a produce diafragmei 0 sagcata orizontala de 1 cm , la nivelul caracteristic (defin it la paragr. 3.4.1).

Pentru incarcari orizontale apl icate cxccntr ic, distributia intre diafragme se face tin ind seama ~i de influcnta momentului de torsiune generala. rezultat din excentricitatea rezultantci in raport cu centrul de rig iditate al structurii. Situa tii cind rezultanta incarcarilor orizontale se aplrca cxcentric in raport cu ce~trul de rigiditate al structurii , intervin in urmatoarele cazun:

- la structurile cu disimetrii , la care centrul de rig iditate nu coincide cu centrul maselor (in eazul sol icitar ilor seismice}, respectiv nu se gase~te pe directia rezultantei indirearilor din actiunea virrtulu i :

105

- la actiunea incarcarilor orizontale seismice, care, in conformitate cu 'prevederiIe paragr. 4.2.5. din normativul P.100-81, se considera in calcul , apl icate cu 0 excentricitate aditionala conventionala pentru a tine seama de caracterul nesincron al miscari i seismicc in diferite puncte de legatura ale constructiei cu terenul ,

Din actiunea unui moment de torsiune general a lVI (t) asupra ansamblului structurii (fig. 3.11), 0 diafragrna U) sc incarca cu o forta orizontala ale ~arei comporiente dupa direct iile axel or Ox si Qy sint Fjx ~i Fjy• In fig. 3.12. sint aratate sectiun ile de calcul ale diafragmei U) la sol icitari dupa d irect i il« x si y. Centrele de greutate corespunzatoare jx ~i jy se pot considera cu suficienta aproximatie ca se afla in axul inirni i de pe directia respect iva , chiar daca talpa cste evazata nesimetric.

In schema de calcul (fig. 3.11), sectiunea unci diafragme apare deci cu centre de greutatc i; si i, diferite dupa cele doua directii , situate la distantele Yj si Xj in raport cu centrul de r i-

y

~----~.

__,

----_.-

Fig. 3.11

J06

~

I~

'; O'j

bpxI

( j )

( a )

( b )

( C )

Fig. 3.12

giditate 0 al ansamblului. Fortele FjY si Fjx se considera aplicate in i.. jy.

Alte nota.ti i :

xo' Yo = coordonatele centrului de rig iditate 0 in raport cu originea sistemului de axe;

Xj = Xj + Xo; Iii -= Yj + Yo = coordonatele centrelor de greutate ale sectiun ilor de cal cui ale diafragmei (j) dupa directiile x ~i y in raport cu orig inea sistemului de axe;

Pix, Pjy = r ig iditati le diafragmei (j) la deplasari laterale dupa directiile x si y;

~ Pix' ~ Pjy = sumele accstor rigidi tati pe intreaga structura :

1: pjx Yj 1: Pjx

(3.7.)

Yo=

I = momentul de inertie la torsiune al ansamblului sectiunilor diafragmelor;

I = ~ Pix Y7 + ~ Piy x;

rczultantele fortelor orizontale care actioneaza asupra constructieidupa directi ile x si y: ,

excentricitatile lor in raport cu centrul de rigiditate (incluz.ind si excentricitatile aditionale conven-

tionale prevazute de normativul P.100-81).

107

-- ._ -----
0
-- --'--
0
-- --'--
0
- --'--
0
- -._-
-; 0
- -'--
0
--
(a )
Fig. 3.13
109 RigidWitile propr ii ale diafragmelor la torsiune se negl ijeaza in calcul.

Se adm ite , di ~aibele orizontale sint praetic indeformabile in planul lor ,asigurind in toa te punctele lor:

- deplasari egale sub actiunea unci forte orizontale aplicate centric (in centrul de rigiditate);

- rotiri egalc sub actiunea unui moment de torsiune generala.

Din actiunea unci incarcari orizontale excentrice Fx, diafragma (j) s'e incarca :

- dupa directia (x) cu for ta orizontala :

F. = F _£i::_ ± F c Pjx !lj

lY x L: Pjx - x Y J

- dupa directia (y) cu for ta or izontala :

F=±Fe-~

}y x Y I

(3.8.)

(g.9.)

Din actiunea unei incarcar! or izon talc fragma (j) ~e incarca :

- dupa directia (x) cu forta orizontala :

F -±F Pjr!lj j.!' - yex-J-

excentrice Fy, dia-

(3. 10.

dupa directia (y) cu for ta or izontala :

F - F L:jy F

iu - y-- ± 11

L: Pjy

c. Calculul eforturilor. sectionale

Pentru Iiecare diafragma rezulta 0 incarcarc or izontala in urma cfectuar ii distribut iei spat iale conform paragrafului 3.5.2.b, aplicind metodele de calcul simpl ificate , rezulta momentele incovoietoare la capetele montan tilor si riglelor de cuplare, Ia toate n ivelur ile,

Din mornentcle incovo ietoare se deduc fortele taietoare in mon tanti si in rigle si eforturile axiale supl imen tare in rnontan ti , prcduse de in{:a'rcarile orizon tale (efortul axial suplimentar. intr-un montant este egal cu suma reactiunilor transmise de riglele adiacente, cu semnele lor de la virful diafragmei pina la n ivelul respectiv).

e Pj" Xj

.~ J

(6.11.)

108

3.5.3. Luarea 111 considcrare a influcntei rotirii fundaiiilor in

calculul struciurilor cu diafragme in domeniul elastic .

In calculul eforturilcr sectionale , se recomanda sa se tina seama de influenta rot iri i fundatiilor sub 0 forma detal iata 'numai in cazurile l~ care se detin date concludente asupra caracteristicilor de dcformatic ale terenul ui de fundatie la sol icitari

care produc rot irea f~ndatiilor. '

Asu pra efortur ilcr in e lemen tele diafragmelor cu gol ur i , efeetul rotirii fundatiilor se man ifesta in modul ararat in fig. 3.13:

- dintr-un cal cul far a luarea in considerare a rot ir ii fundati ilor , rezulta 0 deforrnata a axului diafragmei ca in fig. 3.13.a, in care rot ir ile nodurilor sint maxirne spre mijlocul iniil tirn ii diafragmei ~i apoi descresc spre baza , astfel ca momentele incovoietoare cele mai mari in riglele de cuplare apar in zona dinspre mijlocul diafragmei:

- daca se introduce si efectul rot ir i i fundatiilor dcformata sc poatc mod if ica ajungirid la 0 forma ca in fig: 3.13.b, in care rot ir ile cele ma i mari de noduri , respectiv punctul de inflexiune a~ deforma tei , se deplaseaza spre baza diafragmei ~i in consecinta tot in zona de la baza intervin si ccle ma i mari momente

incovoietoaro in riglele de cuplare; ,

- pentru acoperirea acestui fenorncn , se rccornanda ca momentcle maximo din riglele de cuplare , calculate dupa schema

simplificata din fig. 3.13.a. sa fie luate in considerare la dimensionare si pentru riglele dinspre baza diafragmei , care dupa schema din fig. 3.13.a. ar aparea mai putin solicitate.

3.5.4. Struciuri formate din diafragme flexibile conlucrind cu. cadre

Intre un cadru etajat si 0 diafragrna (fig. 3.14), considerate ca Iucr ind independent, apar diferente import ante la forma deformatei, in special daca diafragma este plina sau cu montant i rigizi in raport cu riglele de cuplare. Deformata diafragmei se apropie de cea a unei console verticale fig. 3.14. b , in timp ce deformata cadrului etajat are de regula 0 forma ca in figura 3.14.a,. Diferenta provine din:

- rapoartele diferite intre rigiditatile riglelor ~i cele ale montantilor :

- faptul d"i. sectiunile elementelor diafragmei sint constante pe inaltimea cladir ii , in timp ce in cazul cadrului etajat sectiun ile stilpilor .~i in anum ita masura si cele ale riglelor cresc sensibil spre baza ,

In aceste conditii , includerea in calcul a diafragrnelor si cadrelor intr-o singura structura inlocuitoare. care sa fie apoi calculata prin procedeele simplificate de la paragr. 3.4.1, poate da erori importante, in special la repartizarea fortelor orizontale intre diafragme si cadre. De aceea se recomanda ca astfel de structuri 5a fie calculate punind conditiile de egalitate a sagetilor la toate nivelurile sau cel putin la virf si la 2 - 3 niveluri in-

-

- -r----- .....

-

rr
r: !'71 --

--

-

--

-

-

--~ 1

I , .

t/17T1,)))!/nfl777 - rim-:

( a }

Fig. 3.14

110

t~rmedia:e. Pent~u determinarea eforturilor si deplasarilor devine deci necesara util izarea procedeelor de calcul de complex itate medie de la paragr. 3.4.2.

3.5.5. Struciuri Cit diafragme cu parter flexibil

A yi~d in vedere 'caracterul special si formele varia tc ale acestui tIP de structuri, precum si restrictii le de utilizare in zone seismice de la paragraful 2.2.5. in prezentele instruct iun i nu sint cuprinse indicat.ii cu privire la calculul lor, care urmeaza sa faca obiectul unor reglementari speciale.

3.6. Calculul structurilor in domeniul post-elastic Prevederile de mai jos au un caracter orientativ, in corelatie cu specificarile de la paragraful 3.1.2 privitoare la utilizarea calculului in domeniul post-elastic al structurilor cu diafragme in etapa actuala.

3.6.1. ·C lasificarea procedeelor de calcul

Dupa modul de complexitate a calculului, procedeele de analiza in domeniul post-elastic se pot clasifica in trei mari categorii:

a. Procedee de prima aproximatie , care constau in esenta in scrierea echil ibrului Iimita pe un mecanism de cedare cu art'iculatii plastice formate la capetele tuturor buiandrugilor si la baza mon tan ti lor , fara sa se puna condi ti i pri vind incadrarea rotirilor din aceste articulatii plastice, in capacitatile de rotire

limita respective.' ,

b. Procedee biografice , care constau intr-un calcul static pas cu_ pas al s~ructurii, marind treptat incarcarile laterale , determin ind la fiecare treapta de incercare eforturile si deformatiile struc!urii, si verificind compatibi litatea rotirilor in articulatiile plast ice formate la capetele buiandrugilor si la baza montantilor si diafragmelor pline. Stadiul ultim de soiicitare a structurii se considera stadiul in care se atinge deformatia l imita intr-una din art icula ti ile plastice teoretice formate la b3.za diafragmelor.

c. Procedce de analiza dinamica neliniara, obtinute prin adaptarea metodelor de analiza dinamica a structurilor in bare. Pornind de la acceleogramele un or cutremure reale inregistrate sau de la acccleograme etalon, se deterrnina elementele raspun-

111

sului structural in cvol utia lor pc durata actiun ii seismice : diagrama de cforturi , deforrna.ti ile cerintele de ductilitate etc.

Dad metodele din categoria (c) se pot aborda numai cu ajutorul calculatorului electronic, procedeele din categoria (a) si (b) pot dp5.ta si formulari pentru calculul manual.

Analiza in dorneniul post-elastic prin procedeele din catcgoriile (b) ~i (c) pcrmite verificarea urmatoarelor conditii de bun a conformare a structurii in raport cu actiun ile seism ice :

_ structura ~a posede capacitatea necesara de a absorbi energia indusa de cutremur pentru a putea rezista la un cutremur de intensitate maxima considerata :

_- structura ,5. nu inregistreze pc durata actiuni i seismice

deplasari mai mari dedt cele adrnise :

_ capaciHitile de deform are plast ica (ductilitatile) clementelor vert icale sa fie echilibrate, in sensul cvitar ii apari tiei de ruperi premature ale unora dintre ele , in timp ce altele prez inta inca rezerve mari de ductibil itate :

_ la diafragmcle cu goluri deformati ile plastice sa apara mai int ii la capetcle riglelor de cuplare si apoi la baza unor montanti iar la cutrcmure de intensitati mai m ici sa nu se dezvol te

decit'in rigle. '

3.6.2. Procedee de prima a.proximatie

Prin apl icarea .acestor proccdee se urmareste in principal realizarea unei dirnensionari mai rationale a riglelor de cuplare ale diafragmelcr cu goluri, in situatiile cind pc baza unui cal cul in domen iul elastic, acestea rczulta cu sol icitar i si arrnar i pre a puternice. Se pot utiliza urmatoarele procedee :

a. Considerarea in mod indirect a aparitiei unor art iculat ii plast icc la capctele riglelcr de cuplare , cfectuind un calcul elastic al structurii. cu in troducerca pen tru riglele de cuplare a unor rigiditati reduse, prin micsorarea modului de elasticitate conventional conform preveder ilor de la paragraful 3.5.1.

b. Admitcrea unor momente de plastificare la capetele riglelor de cuplare , pc baza un or armari prestabil ite mai mici decit cele care ar rezulta dintr-un calcul in stadiul elastic. Aceste momente se introduc apoi ca marimi date in calculul montantilor

(fig. 3.15.a.) .

In calculcle de predimensionare, momentele M p pot fi luate cgale la toate riglcle de cuplare ale unui sir de goluri suprapuse

112

(0 )

Mp =K Mr

(C)

Fig. 3.15

(fig. 3.15.b). In calculul definitiv, se reccmanda in~a considerarea unor momente u , :'a~iabile ca i? fig. 3:15.c, proportionale cu mom~ntele ce rezulta la capetele nglelor din calculul in domen iul ela~tlc \M p), cpea ce asigura 0 redistributie ma i uniforma a efor-

tunlor 111 stadiul post-elastic: .

u , = k u,

Rig iditat ile de ansamblu ale diafragmelcr cu goluri, pentru calculul .. distributiei incarcarilor orizontale intrc diafrazmele

structuri i , se ccrecteaza in consecinta. b

Considera.rea. cC?Iportarii inelastice a structurii permite de asem~~ea redistribuirea fort~lor orizon tale intre diafragme, cu conditia ca fortele aferente diafragmelor ~a nu difere cu mai mult de 30% faFt de valor ile obtinute prin calculnl static elastic.

3.6.3. Procedee biografice a. Date generale .

. Pe baza unui calcul prealabil in dcrneniul elastic. efectuat conicrm.prewden!cr .par<l:grafului 3.~. din prezentele instructiuni , s~ stabilesc , sectiun ile ~l armarea diafragrnelor. Sectiun ile astfel dlmel}slOnate urmeaza a fi apoi concctate dupa necesitati in

functie de rezultatele analizei in domcniul postelastic. '

Pen"tru execu~ar~a calculului in domeniul postclastic este necesar 111 prealabil sa se determine valor ile mcmentelor de plas-

--

113

tificare a sectiunilor caracteristice ale elementclor structurale (sectiunile ?e 1a capetele riglelor si sectiunile diafragmelcrplinc si montan ti lor de la nivelul planseului}, precum ~l caracterrs{idle de deformare ale zonelor care inregistreaza deformat ii plasrice .. La stabi lirea acestora se recomanda sa se ut il izezc urmatoarele valori pentru rezistentele otelul.ui ~i betonului la plasti-

flcareasectiunii: . . ..

Ra = 1,35 R; Rc = 1,75 u;

Momentele de pla~tificare se determina:

~ pentru rig1·eIc de cuplarevla incovoiere;

_ pentru elementele verticale, la compresiune excentr icii , tinind seama si de eforturile axiale , inclusiv de celeproduse de

incarcarile orizon tale. .. . . .

In.cazu1 montantilor diafragmelor cugoluri, momentele .de plastificare se determina considerind pentru eforturi1e axiale va10rile sup1imentare corespunzatoare rnomentelor de plastificare de la capete1e riglelor de cup1are.

b. Scurta descriere a procedeu1ui

Analiza postelastidi.se efectueaza sub forma unui :caleul static, 1a incarcari orizonta1e seismice avind distributia fortelor seismice conventionale. care se. maresc progresiv. Laifiecare rreapta de incarcare se determina starea de efor tur i ~i de deformatie a structuri i , se identifica sectiun ile in care apar defor- 111atii plastice si se stabilesc marimile rotirilor in articulati ile plast ice conventi?na1e f~rma~e _la <;apete.le rig~~lor ~i lao baza Ton- tantllor. Se verifica daca rotirile m articulatiile plastice se incadreaza in valorile rotirilor capabile ale elementelor structurale.

Pentru star! de solicitari avansate se pot admite xlepasir i ale capacitatii de rotire <l: buiandrugilor (ruperi}: acestea implica modificarea schemei sta tree pen tru etapele de caleul ulterior, in sensul inlocuiri i barelor iesite din lucru prin penduli articulati la capete, capabil i sa preia numai eforturi axiale. Ca stadiu limita de solicitare astructurii se considera stadiul in care se atinge deforma.tia Iimita la baza unuia din montanti (diafragme pline).

Rezultanta incardirilor orizontale corespunzatoare acestui stadiu reprezinta forta orizontala limita a structurii , iar depla-

114

sarile inregistrate, reprezinta deplasarile maxi me pe care le poate suporta aceasta.

. Dad structur~ se echiva leaza cu un .sistem cu un grad de

h~ertate, c~lcu~ul .m domeriiul el~~to-plastlc capata 0 forma simpla'vav<l:nta)oa:_a (fIg. 3.16), permrtind cOf!.struirea unor diagrame forta onzontala -?eplasare generala a diafragmelor siprin insum<l:rea ac~st~ra: dlagr~ma pentru intr?aga structura (P - ~). Ana cupr~ma mt_re diagrama P - ~ ~l axa ~ mascara energia c~ poate fvl absorbIt~ de. structura prin deformatii elastice siplastree. Daca pentru difer ite cutremure luate in considerare se dispu_ne .de date 1?entr~ evalu~rea energiei ce se induce in structura, pn~ intermediul diagramei P - ~ se poate verifica conditia de rezistenta d~d str~ctura est~ inzestrata cu capaeitatea ne~esara d~ a ab~orbl ene_rg:le. T~eb~le observat ca dad deplasarea ~a, d!n .. stadl~l .d~ sol ici tare l1U:lt.a este _;na_i mare decit valoarea deplasaru admisibile Aa, la depasirea careia elementele structurale si

p

RUPEREA PRIMULUI

BUIANDRUG

RUPEREA ULTIMULuI BUIANDRUG

RUPEREA

(atirgerea rotirii ,,_---------~limita intr-unul

PLASTIFICAREA ULTIMULUI MONTANT

rnontcnn l

PLASTIFICARE A PRIMULUI MONTANT

PLASTIFICAREA BUIANDRUGILOR

Fig. 3.16

;'

115

nestructurale capata deteriorari inacceptabile. atunci la e.va~uuarea capacitatii de deformare a structuru . ca deplasare Iimita

trebuie considerata deplasarea Aa.

c. Caracteristici de deformare plastica ale diafragmelor Aplicarea procedeului de calcul descris la punctul anterior implica verif icarea ccmpatibilitaiii deformaiiilor (rotirilor) plastice in articulaiiile plastice teoretice formate in secilUnlle de .la capetele riglelor ~i la baza montaniiloL ~entru a~eas~a, v~lonl~ rotirilor inregistrate in articulaiiile plast ice ~a dl.fe~lte niveluri ale indirdirii orizontale se compara cu valonle Iimita ale rotrrilor ce se pot dezvolta in articulaiiile plast ice , denumitc in mod

curent rotiri capabile.

Valorile rotirilor capabile 0)) se dete~mina integrind valo-

rile curburile plastice ale elementului considerat , pe zona in care se dezvolta deformati i plastice (fig. 3.17.).

I

~.~ ~

L tbC

Fig. 3.17,

116

1.'.·;·········~'

"

c,

o

, ,

.

&' 'If'

t

~Z

... ,',

i Ip

0p!=~ (~z-~c) dz"-'(9. .. -Y-c) lP

o

(5.1[).)

S-au utilizat notati ile :

= curbura (rotirea sectiurrii) la initierea deformaiiilor de curgere in armatura intinsa :

~ II = curbura de. cedare (ultima) in sectiunea de la capatul

1;" elementului :

~" )Z .. si ¢ c sint cara cter ist ici ale seciiunilor elementelor depinzind

~.~ de alcatuirea concreta a acesteia (dimensiuni le sectiunii de beton ,

t, , cantitatea ~i distributia armaturilor longitudinale si transversale)

. si de intensitatea efortului axial in sectiune ; ,

)Z z curbura unei sectiuni situate la distanta z de sectiunea

de la capatul elementului; .

lungimea pe care se dezvol ta deformatii plastice (Iun-

gimea articulatiei plastice) ; ,

rI }vI (b Iasti v tiunii )

)L e =-- - cur ura e astIca a sec iunn .

El '

Determinarea rotirilor seciiunilor )t impl ica considerarea ecuatiilor de echilibru static, a conditiei de compatibilitate a deformati ilor (se accepta di deformati ile specifice pe sectiune sint conform ipotezci seciiunilor plane) si a legii fizice a materialelor (curbele caracteristice ale betonului si ote1ului - vezi

paragraful 4.41.). ' ,

Distributia deformati ilor specifice pe sectiune , la in itierea

curgerii ~i in stadi ul de ccdare sint cele din' fig. 3.18 '

Calculul valorilor )L " si )Z c presupune urmatoarele operatii : _ se alege 0 valoare a inaltimii zonei comprimate x (sau altfcl spus, 0 curbura);

_ se stabilesc prin intermediul curbelor caracteristice, eforturile pe sectiune in bet on ~i otel :

_ din ecuatia de proiectie se verifica dad valor ile ¢ au fost bine alese ;

_ in ca~ contrar se corecteazii dupa necesitati valor ile ¢' reluindu-se ciclul de operatii de mai sus, pina la verificarea ecuaiiei de proiectie .

117

.fb F'1'-

llIJ.

E c

E b lim.

XII

Fig. 3.18

Din ecuatiile de moment se determiria valorile ~1e ~i respectiv u ; la' ini tierea curgerii .~i _in stadiul :ultimo Ir: general valorile 1'1 si JYf sint apropiate ~l pot fi aproximate pnn valoarea Mae l'nom~ntului capabil al sectiunii d.eterminat conf. STAS P10107/0.76 considerind rez istente le u, ~l tc;

Pentru stabilirea valorilcr lp se pot u til iza urrnatoarclc rela tii :

pentru montant i :

I =~ ° 4 It + ° 05 H

)J J ,

(3.14.)

buiandrugi :

lp =(0,4~+0,075)) 10

to '

OBSERV ATII. Pentru a putea canta pe capacitate a de dcformare in domeniul postelastic al unui element structural, rigUi ~au. dia: fragmii vertic aId, estenecesar ca prin ~odul de arm.are longltudmala s' transversald sd se asigure cii nu mtervm rupen premature, cas~nte din actiunea forte lor tdietoare sau datoritd unor ruperi ale

conlucrdrii intre beton $i armdturd. ...

De asemenea in cazul diafragmelor verttcale phn~ $l a mon-

tantilor diafragmelor cu goluri este necesar sii se ver~fice_ .dacd sub incarcdrile orizontale corespunzdtoare momentelor d~. p,astlflca:~ calculate, nu a.par rotiri prea mari ale bazelol' fu!,-datnlo~ (plasttflcarea: terenului de fundatie). In evaluarea momentulul capabll al terenulul

- pentru

(3.15.)

118

de fundal'e se recomandd sii se considere ca rezistentd in stadiul ultim de solicitare, de trei ori presiunea admisibild . in gruparea spedald de incercdri.

Incdrcarea orizontald pe care 0 poate suporta oanumitd diafragmii cste cea . mai· micd dintre forte Ie orizontale care corespund momentelor capabile (de plastificare) adiafragmei. de betonarmnt, a fundatiei $i a terenului de fundare.

o analiza post-elastica dinamica (conf. 3.6.1. pct. c) utilizind accelerograme ale unor cutremure reale sau simulate, se poate efectua cu ajutorul programului ANEL[SE intocmit de [peT.

4. DIMENSIONAREA ~I VERIFICAREA SECTIUNILOR DIAFRAGMELOR

4.1. Generalitat!

Laproiectarea diafragmelor se va avea in vedere necesitatea asigurarii unor condi tii caresa confere acestor elemente, si prin aceasta ansamblului structurii, 0 ductilitate corespunzatoare , Principalele cerinte legate de dimensionarea si armarea diafragmelor, prin care se urmareste asigurarea unei compor+ari ductile, sint urmatoarele :

- moderarea eforturilor axiale de compresiune in elementele verticale;

- mcderarea efcrturilor tangentiale medii in beton :

- folosirea unor oteluri cu suficienta capacitate de defor-

mare plastica (OB 37, PC 52, PC 60) la armarea capetelor diafragrnelor ~i la armarea in imilor lor in zonele cu sol icitar i importante din actiunile seismice :

- asigurarca unor procente de armare corespunzatoare. Ccnditi ile de dimensionare , precum si cele de alcatuire constructiva sint mai severe in zonele in care se inreg istreaza de formati i plastice in conditii de solicitare altemanta , fata de restul elementului unde solicitarea este ma i redusa. Aceste zone, care vor fi denumi te "zone plastice potentiale", se considera in cazul diafragmelor dupa cum urmeazii :

a. la riglde de cuplare (buiandrugi), intreaga deschidere Iibera (lumina);

b. la diafragmele verticale si la montanti i diafragmelor cu goluri, zona de la baza acestora, avind lungimea : lp = 0,4 h +

+ 0,05 H si respectind totodata conditia : lp >- : .

119

In cazul in care Iimita zonci plastice potentiale depaseste inalt imea unui n ivel 'cu mai mult de 0,2 Hut,.e!' intregul nivel va fi eonsiderat di intra in zona plastid. potentiala. Zona de diafragma astfel del imitata se va numi zona A; restul diafragmei eu soliei Hiri mai reduse se va numi zona B (fig. 4.1.).

4.2. Rezistentele 'de calcul ale betonului din diafragme 4.2.1. Rezistcntele de cal cui la eompresiune ale betonului, date in STAS 10107(0-76 sc apl ica la diafragme afeetate de un coeficient "m" al conditiilor de lucru, prin care se tine seama de turn area pe verticala a elementului si de influenta excentricitatiler si neomogenitatilor inerente legate de tehnologia de executie ,

Astfel: m. = 0,75 pentru bulbi eu latura eea mai midi a sectiunii

>- 30 em.

m = 0,55 pentru bulbi eu latura eea mai mica a sectiuni i < 30 em si pentru inima ~i talpile diafragmelor 4.2.2. Pentru rez istenta de ealeul la intindere a betonului din diafragme se eonsided un eoeficient al corrdi t ii.lor de lueru m. = 0,75.

4.2.3. In tabelul 2 sint date valorile rezistentelor de ealeul, pen tru marcile de betoane u tiliza te la diafragmele monoli te pe baza prevederilor de la paragrafele 4.2.1. si 4.2.2.

T.tbelul 2

I M~rca beronu lu i

Sol ic itarea

~ota- I

Zona din d iafrugrnn [ia I Bl50 I B200 B250 I moo I B400

~/mm2

I bulb cu latura I

__ II_li_c[_t_>_3_0_c_Il_1 _ R'c _5_,5_1_7_,(_) _ 8,5 10,5 13,5

1- bulb ell la tura m ic.i < 30 em

1- -I

in! indore

Comprr-s .unc

in ima (c impul ) ~i

talpilc diafrag- I

mei Rc" 4,0 5,5 6,5 8,0 10,0

----

in ima (c impu l ~i I

talpi1c-) R't 0,50 0,60 0,67 0,75 1 0,90

120

Q)
>
c
I
----
Q) CO
>
c 0
c
I 0
N
.I ---
-;
.,.
Q1 b.O
.~ ~
C
:r:: "

,

,

It ' ,i: .

1-:

4";:-

''l'l:,;':~1 :.!'~:, :-

~~:., ,~~

~.

:}/.

o c o

N

4.3. Dimeasionareasectiunii de beton a diafragmelor

4.3.1. Grosimea necesara a diafragmei si oportun itatea prevederii de bulbi sau talpi la capetele l ibere se stabilesc pun ind conditia ca efortul unitar mediu de compresiune:

, . . - . " : - :

no "" 1 ,50 ~ +0,35 r : pen tru grad seismic >- 7 Ai

(4.1)

no :( 1 ,50 ~ + ° ,45 r ; pen tru grad seismic < 7

Ai .

unde:

At = ana sectiunii Hilpii (vezi aneza I) Ai = aria sectiunii inirni i

N = efcrtul axial de calcul in sectiunea considerata

r = coeficient care tine seama de raportul armaturilor de la cele doua capete ale diafragrnei : r va satisface relati ile :

'y = 0,5. Aa2 + 0,5

A,II

0,7:(y:::;1

unde:

Aa2 = aria de armiituri din zona comprirnata (At); AnI = aria de armatura din zona intim'a.

Zonele pe care sc vor considera armatur ile corespund zcnei hasurate din fig. 5.17.

Tin ind seama ca relati ile (4.1) urrnaresc ~a asigure diafragmei ~ ductilitate eorespunziitoare la actiuni seismicc, efortul axial de calcul N va corcspunde cu efortul axial proven it din sarcin i normate din grupareaspecictJa de vincarcari. In cazul montant ilor diafragmelor cu goluri, in efortul axial N .se inclu.de si eel prcdus de incarcarile orizontale,care rezul ta d in reactiu~ile transmise montantului de riglele de cuplare adiacente , insumate de la partea superioara diafragrnei pina la n ivelul consider~t. Daca in sectiunile de la capetele unor rigle de cuplare se admlt~ aparitia de art iculat ii plastice, atunci la deterrninarea efortului

122

axial N pentrumontantii adiaccn ti se introduc reactiun.ile corespunzatoare momentelor de plastificare respective.

4.3.2. La stahil irea dimensiun ilor in imi i diafragrnelor se va respecta ~i condi tia :

QC:( 1,5 b./Z.R;

(4.2)

un de : Qc = forta taietoare de cal cui in sectiunea considerata a diafragmei.

In cazul actiunii seismite, Qcse va stabili considerind valoarea cea mai mare data de relat i ile :

Qc>- 1,5 Q (4.3)

( 4.4)

unde:

Q si M reprezinta valcrile fcrtei Hi.ietoare, respectiv momentul inccvoietcr , al diafragmei sau al montantului de diafragrna , rezultat din calculul de ansamblu al structurii conform paragrafului 3,1.1.

AIr = momentul capabil al sectiunii respective a diafrag~ei san al mentantului de diafragrna conform prevederilor din Anexa I paragraful 4, considerind totata armatura existenta pe zona hasurat a a zonei active a diafragmei (vez i fig. 5.17), precum si armatura verticala din cimpul diafragmei (inima}:

• A d ')' Q .:1 cap 3 QT .

), = 1 atunci cm : '-' .---::::; ,

AI

"'Q l\lcap • 1 '1'

£... -- = suma \a en cr

M

Q. Afcap AI

C( respunziitoare tuturor d iafragrnclor structurii :

QT = forta taictoare tut;-,'a pc intreaga constructie :

), = 3 QT. atunci cind : ~ Q Mcap_ > 3 QT.

Q Mcap AI

,1[

Calculul valc r ii lui A se face la n ivel ul de baza al structurii si so ccnsidera cu aceiasi valoare la toate n ivelur ile ~i diafrag~ele structurii. De reguia, pentru fiecare din cdc doua direct ii principale de calcul, va rezulta cite 0 valoare pentru A.

123

4.4. Dimensionarea armaturilor elementelor verticale la eompresiune excentrica

4.4.1. Calculul la compresiune excentrica al elementelor verticale (diafragrne pl ine si montantii diafragmelor cu goluri) se face pe baza ipotezelor prescrise de STAS 10107/0-76 pentru calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale, respectiv:

distributia deformati ilor specifice pe sectiune este lin iara (ipoteza sectiunilor plane) - fig. 4.2.a;

se neglijeaza rezistenta la int indere a betonului;

curba caracteristica a betonului la compresiune este cea reprezentata in fig. 4.2.b;

curba caracteristica a armaturilor este ca in fig. 4.2.c.

In calcul, sectiunea activa se ia aceeasi cu cea considerata la determinarea rigiditatilor (paragr. 3.2.1).

Pentru dimensionarea rapida a sectiun ilor de forma dreptunghiulara, in T sau dublu T se pot .uti liza curbele de interactiune (abacelc), intocmite pe baza ipotezelor mentionate , date in anexa I impreuna cu explicatii detaliate privind modul lor de folosire.

4.4.2. Pentru cazul sectiun ilor de forma oarecare si cu armaturi concentrate pe inirna d{afragmci se admite sa se fa'ca calculul pe baza urmatoarelor ipoteze sirnplificatoare (fig. 4.3.) .

. - Eforturile unitare in betonul zonei ccmprimate au marimea constanta Rc;

- Efortul a~ in armaturi le A~ concentrate la capatul comprimat al sectiunii se ia in calcul cu valoarea - R; daca inaltimea zonei comprimate x > 1,5<>.'; in caz contrar se admite un calcul simplificat eu considerarea rezultantei tuturor compresiun ilor la nivelul centrului de greutate al armaturii eomprimate.

- Efortul aa in armaturi le Aa concentrate la capiitul intins se ia egal eu Ra.

- Daca exista si armaturi concentrate pe inima (de exemplu la intcrsecti ile eu diafragme perpendiculare) in ecuati ile de echilibru se introdue si eforturile din aceste armiitur i stabil ite cu ajutorul relatiei : '

~lim

aai = ---'---- 1 - 1,25 ~li'"

(4.5)

124

( a )

~b ::1000 Eb(1-250Ebl c

( b )

Fig. 4.2

! I
I
E
5% a
6 Kg. f
tg 2,1)( 10 cm2
( C ) ! A'a Rc
-~ m "
~
~
I
s: I
\ \
• Aai 1
I I
I \
x \
'0 \.e I
.e I
\ \
Aa • _JJ_
Fig. 4.3 S-a notat : ~ = _:__ ; "0

X' = .!!..i_ = pozitia relativa a armaturii situata pe in ima

_. ho '

~limia valorile :

0,60 pentru armaturi din OB B7 situate la capatul intins al sectiuni i :

0,55 pentru armaturi din PC 52 sau PC 60 situate la capatul intins al sectiuni i.

4.4.3. Sectiunea de armatura intind'i rezultata din calr ul va satisfacc ~i conditiile mentionate la pet. 5.5.1.

4.4.4. Efeetul flexibil i tatii se ia in considerare , afectind rezistcntele R;. R~' ale bet~nului cu coeficientul 'P avind in functie de forma sectiunii urmatoarele valori :

:_ pentru capete ;igidizate prin diafragme perpendiculare sau bulbi (capete in forma de T, L sau bulb avind Ifl/bp~4) = 1,0;

126

- pentru capete cu bulb avind 4 < u: ~ 7 q> = 0,9; bp

- pentru capete lamelare, sau capete care nu respecta conditiile de mai sus, 'P se ia din tabelul 3, in functie de coeficientul de zveltete , definit prin raportul intre lungimea de flambaj lil ~i grosimea b a inimii diafragmei.

unde:

a. I fl = Hnirez cind legatura intre diafragma si plansee nu are un caracter de incastrare :

b. IfZ = 0,85 Hnirez, cind legatura diafragmei cu plansele are un caracter de incastrare partial a (plan~eele sint monolitc turnate cdata cu diafragmele si capetele diafragmelor sin t rigidizate cu grinzi mono lite) .

c. If! = 0,75 Hnil'el' cind pe Iatura inferioara se real izeaza o incastrare (fundatie , pereri de subsol cu planseu din beton arma t monoli t) .

Tabe lu l 3

8

12

10

16

18

20

22

I 0,88

I 0,86 I

I

I 0,1'2

I 0,(,8 I 0,G3

I 0,57

I 0,82

I n,n

4.4.5. Pentru diafragmele scurte (la care raportul Hjh. < 1) r a lculul conform paragrafului 4.3.2. si 4.4.1. se va face considerind inal timea sectiun ii diafragmei:

he = ~ h (4.6)

unde ~ este un coeficient subunitar conform tabclului 4.

Tabl'llil 4

H h

n,75

0,5

f3

0,S5

0,70

pentru valori interrnediare se interpoleaza.

127

4.5. Verificarea elementelor verticale la forta taietoare Vcrificarea la fcrta taietoarc se face in sectiuni inclinate si in sectiunile erizontale de la nivelurile rosturiior de tumare. Forta ta'ietoare de calcul Qc, la care se face verificarca, este cea definita la paragr. 4.3.2.

4.5.1. Verificarea in seciiuni inclinate

Aria totala de arrnatura crizcntala necesara pe Inaltimea unui nivel sc calculeaza cu fcrmula:

A 11;"'[ = (Qc - Qb) Hlli ... l

flP o.s u, h

(4.7)

unde:

Qb = 0,5 b lz R; pentru zona A Qb = 0,7 b lz R; pentru zena B

In aria totaJade armatura orizontala pe inaltimea unui nivel , care trebuic ~a respccte c ondit iaf-l.S}, nu se include ~i armatura din centurile situate in grosimea planseului.

In cazul in care armatura orizontala A'~~t'el rezulta din calcul , A nive! arrnatura vert icala pe metru linear de perete va fi > 0,6 _ao_.

H flirt!

4.5.2. Verificarca 111 sectiunile orizoniale de la nioeluriie rosturilor de It/mare

Armatura totala vcrticala An,' care asigura legatura intre por tiun ile separat~. prin rostul de tumare se dimensioneaza la forfccare, cu relati ile :

QC - 0,20 S pentru grad seismic> 7 0,8 u,

(4.8)

A = QC - 0,30 S pentru grad seismic < 7

av 0,8 u,

unde: f·; - este Iorta axial a care se exercita asupra sect iuni i

active a diafragmei (vezi paragraful 4.3.1.). . .

In armatura verticala care trebuie ~a respecte conditia (4.8) sint cuprinse barcle situate pe sectiunea "b.h" a diafragmei. Nu se includ in sectiunea Ant' barele din zona de capat a ca~or sectiune An (vezi paragr. 5.5.1) a rezultat din calculul de rezrstenta la ccmpresiune excentr ica.

128

4.6. Verificarea sectiunilor riglelor de cuplare (huiandrugilor) 4.6.1. Ve:ificarea lao incovoiere a sectiunilor riglelor de cuplare se fa~e l~ conformitate cu preve.de:ile ST~S 10107/0-76 ca pentru sectiuni simplu armate (nu se ia m considerare armatura comprimata). Momentul incovoietor este eel de la marginea golului.

Se recomanda ca sectiunea armaturilor efective, sa nu depaseasca sectiunea rezultata din caleul.

. 4 .. 6.2. S.ecF unea de b~t~m se recomand.a. sa respecte rela tia (4.9), tar etrieri i se vor verifica punind conditia ca forta taietoare sa fie preluata in intregime de acestia, conform relatiei (4.10)

Q~ ~ 2,0 b hr s, (4.9)

A"""" Q; ae

ae ..;:;::-

n (0,8 Ral hr

un de : Q~ = forta taietoare de caleul pentru rigla de cuplare; a, = distanta intre etrieri

n = numarul de brate ale etrierului.

In cazul actiuni i seismice , Q~ se va stabili considerind valoarea cea mai mare data de relatiile :

(4.10)

Q;>1,5Qr Q~ >- Mr cap .Q

M; r

(4.11) (4.12)

und~: 9r si ¥r rep~ezin~a valorile fortei taietoare si ale momentului mcovoietor din ngla de cuplare, rezultate din calculul diafragmei (vezi indicatii pet. 3.5.1.c).

• !dr cap = moment~l capabil al sectiun ii de incastrare a

nglel de cuplare, considerrnd armatura existenta.

4 .. 6.3: In afara de armaturile longitudinale si etrier ii rezulta ti din calculul co~f?~ paragr. 4.6.1 si 4.6.2, in riglele de cuplare se dispune pe mima 0 armatura longitudinala suplimen-

tara conform preverilor de la paragraful 5.6. .

4.6.4. In cazul cind dimensiunile riglei de cuplare indepl.inesc conditiile :

~o <: 1,5 9i b >- 22 cm,

r

129

Se po ate adopta un sistem de armare eu earease inclinate ea in figura 5.22. In aeest eazaria necesara de armatura inclinata pe flecare xlirectie se determina eu relatia :

Or

(4.13)

2 Ra sin ex.

ex = unghiul de mclinare al eareasei de armatura , Armaturile longitudinale si etrierii se dispun constructiv conform paragrafului 5.6.

4.7. Verificarea planseelor ca saibe orizontale

-'1.7.1. La structurile cu diafragme, in vederea asigurarii unei comportari spatiale a ansamblului structural, este necesar ca saibele sa prezinte 0 alcatuire care sa confere 0 rigiditate ridicata, astfel ca deformatiile acestora sa fie neglijabile ca raport cu deformatiile elementelor verticale (diafragme, cadre). In cazurile curente se considers ca saibele sint infinit rigide in planul lor.

4.7.1. La structurile cu diafragme dese la care rigiditatile diafragmelor de pe aceeasi directie sint comparabile ca marime, planseele lucreaza ca saibe pe deschideri reduse, astfel di. de regula. nu este necesara 0 verificare a lor la eforturile ce le revin din aceasta solici tare.

~. 4.7.3. La structurile ell diafragme rare, pre cum s i la cele ell nucleu central de diafragme si cadre perimetrale si al te structuri similare , planseele trebuie verificate la solicitar ile ce Ie revin ca saibe orizontale.

4.7.4. Rezultanta F a fortelor orizontale aferente n ivelului la care se afla planseul , se distribuie diafragmelor in raport cu rigiditatile lor, iinind seama - ill cazul cind forta F se apl ica excentric in raport cu centrul de rigiditate - si de efectul torsiunii generale. Rezulta fortele Fv F2 ... , Fn·

Fortele Fj , Fz •....... Fn reprezenUnd react'iun ile saibei asupra diafragmei, se pot deduce din calculul de ansamblu. Astfel pentru diafragma 1 (fig. 4.4) la nivelul .. n-2", sa.iba situata peste nivelul "n-2" exercita reactiunea :

F~-2, = Qn-2~- Qn-l n;

Sarcina orizontala distribuita q se calculeaza, stabilind valoarea rezultantei F a fortelor orizontale de la nivelul respec-

130

ruvel n
nivel n-l
nivel n-2


',/11111, 'TTl '7 I-- - - - -.J,-_

1----

DIAFRAGMA 1

VARIATIA

,

LUI Q

Fig. 4.4

ti~: ~ = ~ Fi ri. punctul ei de apl ica tie R. Notind eu A aria ;;al~el eu G pozi tia eentrului de greutate al suprafetei A si eu o distanta il7-tre G;;i R masurata pe directia perpendiculara 'pe F, valoarea IUl q la eele dona extremitati ale sa.ibei va fi (fig. 4.5).

e

9. st

Fig. 4.5

131

=_!_ B + 6 Fe 1

q8t A L2

F 6 Fe J

qdr =A B----v

Se calculeaza momentele incovoietoare si fortele taietoare in planul saibei ca pentru 0 grinda eontinu~ incarcata cu reactiun ile pe reazeme eunoscute (Fl' F2 ... Fn) si sarcina varia-

bila uniform distribuita q2i. '

Cunoscind sol icitarila care apar in saiba se face dimensionarea ~i verificarea elementului in conform itate cu prevederile "Normativului pentru calculul si alcatuirea planseelor de beton si

beton armat". ' , ,

4.7.5. La cladir ile la care intervin suprimari ale unor diafragme la nivelurile superioare sau inferioare planseul dintre zonele cu numar diferit de diafragme va fi verificat ca ~aiba pentru a asigura redistr ibutia la nivelul respectiv a fortelor ori-

zontale intre diafragme. '

4.7.6. Armaturile orizontale din centurile de la nivelul fiecarei planseu se dimensioneaza ca armaturi de ancoraj la reactiun ile F, exercitate de saiba planseului asupra diafragmei. Tinind seama de modul de distributie a acestor reactiuni, la calculul armaturilorrespective, se admite un coeficient al condit iilor de lucru m = 1,50:

( 4.14)

( 4.15)

5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE

5.1. Materiale utiIizate

5.1.1. Marca betonului in diafragma se vapreved ea functie de solicitari : de regula se vor utiliza urmatoarele marci :

- B 150 la cladiri <: P + 4 etaje , avind diafragme dese, amplasate in zone cu grad de protectie antiseismica -< 7;

- B 200 in celelal te cazuri. .

La cladirile cu ina1timi mari, la care reducerea greutatii proprii a structurii capata 0 importanta primordiala, se va analiza posibilitatea ut ifizari i betoanelor B 250 ... B 400, in special la nivelurile inferioare ,

132

5.1.2. Pentru armarea diafragmelor se util izeaza : - bare din otel beton (OB 37, PC 52, PC 60);

- sirma trasa mata (STNB) sub forma de plase sudate

produse in industrie.

Pe considerente legate de ductilitate, plasele sudate din STNB pot fi folosite numai la armaturile constructive (paragr. 5.4.;).

5.2. Alcatuirea sectiunii de beton a diafragmelor.

Dimensiuni minime.

5.2.1. Grosimea minima a inimilor si talpilor diafragmelor va indeplini condit iile: b >- 14 em; b ~ H nil'el

::720-'

5.2.2. Pentru stabilirea oportunitatii prevederii de bulbi (lngrosari) la eapete, se va lua ca baza verificarea la compresiune de la paragr. 4.3.1.

Se recomanda ca la cladirile eu grad de protectie antiseismica > 8, pre cum si la cele cu diafragme rare sau cu mai mult decit P+4 etaje , diafragmele sa fie prevazute la capete cu bulbi

sau talpi. '

5,2.3. La dimensionarea sectiunii bulbi lor (fig. 5.1), se vor

respecta condi ti ile :

b <, 20 b '> _!_f!_

p -p. em, p -:7 7

b >- 2,5 b cind : bp ·hp < 1200 em" (5.1)

h> 2,0 b cind : lp·h >- 1200 cm2

. Talpi le se real izeaza printr-o alta diafragrna dispusa perpendicular in zona de capat sau dintr-o lamela de beton armat avind

grosimea minima de 14 em si latimea minima biz

" 4

Fig.5.1

133

5.2.4. Riglele de euplare _Ia diafragmele eu goluri de usi v.or ~vea de ~egula aceeasi grosime eu restul diafragmei. In eazurile III e,?-re din ~aleul aeeas!a grosime rezulta insuficienta, riglele se V?~ mgrosa lU~r-u~.ul dl~ modurile aratate mai jos, solutia stabil indu-se pe. criterii tehnico-economice si in corel are eu tehno _ log ia de executie :

-. ingrosarea diafragmei pe lungi~ea riglei de euplare plus eel putlI; 1,5 h, de fiecare pa:te a gol~lU1 (h~ = i?altimea riglei) ; .. mgro~a~ea diafragmei pe toata lungimea rntre doua inters~et.ll . eo~seeuh;e en diafragme perpendieulare sau pe 0 zona limitata inglobind l!lal multe goluri de usi.

5-?-.5. Se ya evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre l~ apropierea eapetelor libere ale diafragmelor. Se reeomanda cay dl:,tanta de la eap~tul diafragmei pina la marginea primului gol sa fie '> 120 em. (fIg. 5.2).

gol

\

,

I I

talpa

1\

Q. ..c

Fig. 5.2

134

In eazurile dnd. aceasta conditie nu poate fi respectata, montantul de capat va fi prevazut eu bulb sau talpa fermata dintr-o diafragma perpendiculars pe aceasta , dimensiunea bp a

talpii urmind sa respecte conditia bp >-!!!:_.

4

5.2.6. La diafragmele avind goluddeealate pe verticala {fig. 5.3}., se recomanda ea plinul dintre golurile de la doua niveluri sueeesive sa fie de minimum 60 em lungime.

5.2.7. Se admite inglobarea in diafragme a tuburilor de instalati i electrice , respectind conditia ea in aceeasi sectiune a diafragmei sa nu se afle mai mult de 1 tub, iar distant a minima intre doua tuburi sa fie 20 em. Tuburile vor avea diametrul de maximum 1/8 din grosimea diafragmei ~i se vor poza intre eele doua plase de armare curen ta.

--------_._----

--------------

mr 60 em

--",.-,- ---- --

- - - - - - - -----

I-==----=-..J --- --=-=--=-I

l__----~

Fig. 5.3

135

5.3. Armarea diafragmelor. Prevederi genera Ie 5.3.1. Armaturile diafragmelor se clasificd in:

a. armaturi de rezis tenIa , a diror necesitate si dimensionare rezul ta din calcululla eforturile din actiunea Indl.rcarilor verticale si orizontale, pe baza prevederilor di~ cap. 4;

b. armaturi constructive, a carer necesitate nu se stabileste de regula prin calcul, prevederea lor fiind determina ta de acoperirea unor solicitari neevidentiate In calculele curente (contractia betonului, variatii de temperatura, redistributii In timp ale sol icitar ilor datorita deformati ilor de curgere lenta a betonului etc.) si confirmata pe baza experientei de proiectare a cladirilor.

5.3.2. Pentru reducerea consumului de manopera pe santier la montarea armaturilor se recomanda ca acestea Sa fie realizate ori de cite ori este posibil sub forma de plase si carcase preconfectionate, de preferinta plase si carcase sudate, care sint avantajoase si sub aspectul posibilitatii mentinerii In poz itie corecta a armaturilor In timpul turnarii betonului.

La utilizarea plaselor sudate, se va tine seama de prevederile .Tnstructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea armarii elementelor de beton cu plase sudate" P.59-80.

In cazul armarii cu plase formate din bare independente, fara sudura, barele orizontale se vor dispune spre fata exterioara a diafragmei (fig. 5.4).

5.3.3. Acoperirea cu beton a armaturilor va fi minimum 1,5 em pentru plase ~i etrieri si 2,5 ern pentru barele verticale de la capetele diafragmelor.

~ 1,5 em.

BARE ORIZONTAL E

Fig. 5.4

136

5.3.4. Innadirea ~i ancorarea armdturilor ,

Rejeritor lainnadirea armdturilor : .

a) Se recomanda ca. bare.le verticaleA de a~matura sa ?-u fie

prevazute la capete cu crocun , pentru a inlesn i turn area ~l com-

pactarea betonului. .. .

b) Pentru armaturile din bare independente , Iungimile mlnime de innadire sint date In tabelul 5.

Innadirile cu sudura vor respecta "Instructiunile tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton C 28-76".

c) Pentru plasele sudate, lungimile minime de innadire vor fi:

- - un ochi +5 em intre axele barelor e.xtreme ale f~e~arei plase din cuprinsul innadirii , daca pe lungimea respectlV~ ~e petrecere exista eel putin. cite doua bare dispuse pe cealalta di-

rectie la fiecare plasa (fIg. 5.6); .

-:::;:: 40 d, dar a pe lungimea respect iva exista c~l putin cite 0 b:ra dispusa pe cealalta directie la fiecare plasa (fig '. 5.7);

- >- 40 d, pentru plase sudate din PC 5? saD: PC 69 ~l 60 d pentru cele din bare cu profil neted, dar nu mal P'!tlll ~eCl!30 cm , la plasele care nu au bare dispuse pe cealal ta directie (fIg. 5.8.)

Rejeritor la ancorarea armaturilor. se I?-entioneaza ca acest

caz apare de regula In urmatoarele situat ii :

d) barele orizontale din cel_1turi ~i ~~rel; orizo~tale independente din armarea de cimp la intersectiile in forma de T sau L (fig. 5.9. a);

e) barele orizontale din buiandrugi (fig. 5~21 5.22) ; ..

f) barele verticale din diafragme ancorate in fundatii sau centurile subsolului (fig. 5.9.b);

g) barele verticale de la cap~tele .mon~anti~or care se ancoreaza intr-o diafragma de la un nivel inferior (fig. 5.10).

Pentru barele de la pet. d se va prevedea.o lungime d~ anc~rare de 40 d pentru bare din PC 52, PC 60 ~l OB 37 cu cloc,!rl. In cazul barelor din OB 37 fa.r~ ciocuri se va prevedeaAo lU?glI!le' de ancoraj de 60 d (In mod obligatoriu bara va avea 0 mdoltura~:

Pentru barele din bu,iandrugi si cele anc~rate In fundatii (pct. e, f) se va prevedea 0 lun&ime .de ancoraj de 50 d, barele din OB 37 fiind prevazute cu ClOCUrl.

137

Tabelul 5

Lungimi m mirne de innad ire pentru
Armaturt bare din:
OB 37 I PC 52 PC 60
Barele orizontale inclusiv eele din
eentura (fig, 5,5) si barele vert i-
eale din armarea de cimp
F5.ra c iocur i :
60 d
40 d
Cu eioeuri:
40 d
Barele vert ica le de rez istenta situate
in zona de capat, eu sectiunea A a,
de la paragr. 5,5,1.
In aceiasi sectiune se innadeste 50 % Barele eu d ~ 18 --
sau mid put in din aria tota la de
arrnatura Fara ciocuri :
60 d
45 d
Cu ciocuri :
45 d
lrrinim 60 em
Barele eu d> 18 mm se irmadesc eu
sudura
In aceiasi sec t iune se innadeste mai Barele en d ~ 12 mm
mult de 50% din aria totala de
armatur a Fara ciocur i nu se
admit 60 d
Cu eioeuri: 60 d
Barele eu d> 12 mm se inn ad esc eu
sudura 138

~ 40 d PC 52. PC 60.0 B 37 cu ciocuri p 60 d OB 37 tara ciocuri

r ~I

r ~ L.Od PC 52, ;J 60, OB 37 cu ciocurl

:::: 60 d OB 37 fard ciocuri

Fig. 5.5

i~lOCl+5cm
,
1 ·1
f • • • •
• • • •
I • • 8 • 8 • . . " '

Fig. 5.6 d ~~ 40 d ~ d
to y

• • e • s
t · I I . "
. .
Fig. 5.7 0 r--,
to M
U CI:l
o, 0 - rr-
N CI:l
lJ") ~
Z
u r-
o, V)
1i ..-
0. E
u "'Ou
0 00
-...t to M
A\ A\ A\ I
~ _ L.....

Fig. 5.8

?: 40d PC 52 PC 60 0837 cu crocuri ?: 60 d 08 37 fdrd ciocuri

( a )

Fig. 5.9

( b)

.:

Pentru barele de la pet. g, iungimea de ancorare se va majora astfel ca sa. se antreneze un numar corespunzator de bare verticale din armarea curenta a peretelui inferior (fig. 5.10), insa. minimum 1,80 m.

5.3.5. Plasele care formeaza arm area continua a diafragmelor se vor lega cu agrafe care sa le asigure poz i tia in timpul turnarii.

De regula se vor dispune (fig. 5.11):

- 4 agrafejmp in cazu] barelor cu d -< 8 mm

- 6 agrafejmp in cazul barelor cu d >8 mm.

5.4. Armarea in cimp a diafragmelor

5.4.1. Prin armare in cimp se intelege armatura cuprinsa in zona dintre doua intersectii succesive, intre ointersectie si 0 zona de capat sau intre doua' zone de capat fara intersectii intermediare. cu al te diafragme.

tn functie de incadrarea in prevederile paragr. 5.3.1. armarea de cimp poate fi 0 armare rezistenta (paragr. 5.4.2) sau 0 armare constructiva. Armarea constructiva poate fi continua. (paragr. 5.4.3)sau discontinua (paragr. 5.4.4.).

5.4.2. Armarea de rezistenta. se prevede in urmatoarele cazuri:

- in zona A (def ini ta conform paragr. 4.1).

- in zona B (definita conform paragr. 4.1) atunci cind

Qc > 0,7 b h·R' t.

- la diafragmele scurte (7 < 1) la care: Qc > 0,3 bhR;

tn zona A indiferent de tipul diafragmei (lunga sau scurta) procente1e minime de armare sint cele din tabelul 6.

Tabelul 6

Gradul de protectia I Procent minim de armare pentru:
antrseismica barele orizontale I barele verticale
< 7 O,2C% 0,15%
~7 0,25% 0,20% 141

-II 11111

~L
c;, a
I 11~·
~ f- - :- l- I- f--
f-- I- f-- f--- +- 1- - f-- l- v.:
1', )/
-, . __
/ 2
i, l/ t'-- K 4~c 0
, / I' u
v c
- rr
H'
Ilia Aa R
L__l___ E ~

,

.

c:

E

A' a ~ a

Fig. 5.10

L I
I \- .. ~ .. n .. I
I " • " - \ • I
L
I 1.
8
agrafe 06·
Fig. 5.11 In celelalte cazuri, in care este necesara 0 armare de rez is-

tenta, procentele miriime de armare sint : _ pentru barele orizontale: 0,20%

_ pentru barele verticale: 0,15%

Armarea de rezistenta se real izeaza din doua plase, dispuse cite una la fiecare fata a diafragmei (fig. 5.11). In conformitate cu conditia de la paragr. 5.1.2, se utilizeaza bare din OB 37, PC 52 sau PC 60.

Barele se innadesc conform tabel nlui 5.

Diametrul minim al barelor: 6 mm. Distantele maxime intre bare: 25 em pe orizon tala si 30 ern pe verticala. (fig. 5.12).

5.4.3. Armarea constructiva continua se prevede in urmatoarele cazuri, daca nu rezulta (conform 5.4.2.) 0 armare de rez is-

tenta. :

_ la cladirile cu grad de protectie antiseismica > 7;

_ in cazul chid gradul de protectie antiseismidi. este -< 7 > la ~Hi.dirile cu diafragme rare, nuc1eu central ~i la cele cu > P+4 etaje :

_ in cazul diafragmelor la care raportul

H

1 <- < 2 sau: h

H

_ < 1 la care QC < 0,3 bhR;

h

VERTI ALA 30e

D!STANTE PE QRIZQ TALA ~ 25e ::::;25

Fig. 5.12

/

143

- la diafragmele cu solicitari suplimentaie datorite unor diferente de temperatura (la calcane si rosturi) si la cele care margin esc casa scarii.

- la cladirile cu inaltimi de nivel peste 3 m;

- la ultimul nivel, pentru imbunatatirea comportarii diafrag-

melor la eforturile datorite dilatatiei termice a planseului terasei.

Armarea constructiva continua se realizeaza de regula din doua plase sudate 0 5 mm la 20 em, din STNB, dispuse cite una la fiecare fata a diafragmei. Innadirea plaselor se face conform cu pet. 5.3.4. c.

5.4.4. Armarea constructivii discontinua se poate prevedea in toate cazurile in care nu este necesara 0 armare continua, de rezistenta sau constructiva continua ~i numai dnd Qc < 0,5 hbR;.

Armarea constructiva discontinua se realizeaza sub forma de carcase verticale ca in fig. 5.13, la maximum 2,50 m distanta legate cu centuri orizontale situate la partea superioara a fiecarui nive!.

a. Carcasele verticale vor fi formate din 4 ... 6 bare cu diametrul de eel put in 8 mm ~i etrieri 0 6 mm la 20 em distanta. In cazul curent al diafragmelor de 15 em grosime si al uti lizarii otelului PC 52, se recomanda a se prevedea barele verticale din 4 0 10 sau 6 0 8. La grosimi mai mari de diafragme sau la alte marci de otel , se recomanda a se prevedea sectiun i echivalente de armaturi rezultate din multiplicarea sectiunilor corespunzatoare armaturilor de mai sus cu raportul b Ral15 X 2900.

b. Centurile orizontale se vor arma de regula cu 4 bare o 8 mm (in afara armaturi i ce se prevede in centura de la nivelul planseului conform paragr. 5.5.3) si cu etrieri 06 mm la 20 cm distanta. Etrierii vor fi dispusi ca in fig. 5.13, traversind ca mustati. rostul de turnare.

La diafragmele cu goluri de usi, inaltimea centurii va fi apropiara de cea a riglei de cuplare , astfel ca barele de armatura ale centurii sa poata fi innadite cu cele ale riglei fara a se mai continua deasupra golului.

Obseruapie, Intrudt armarea constructiva discont inua este admisa numai in cazurile cind solicitarils produse de incarcari sint reduse , fisurile de contractie ce pot apare in zonele ramase nearmate nu pot fi considerate periculoase, in conditiile unei execu tii corecte.

144

t-.1IN: 2G>10

centura p onseu pref"l

I I

I jjj I

11 U- uiu

)\D~r

lU ill bl

---rI" I

I

I

~ al ~

4¢8 ~

rl"" ----,

centurd -;

r ~

rr ~

!.It= L. rt> 10 t- ~

~It= 6 tj) 8 .....

t-IF - _t.,_ - - '":j

r-:------------- --- --.,

Ir' max. 2,50 m. .1 .. max. 2,50 m .• 1 :

A _A

r r arm are conform

z~~:O:: ~~~:~m zona de ccpdt ,

...... agrafe ¢ 6 f 20

min.etr ¢6j20

a-a

Minimum:

2 ¢ 1 0 (4 ¢ 8 ) cent ura prefabrlcat

Fig. 5,13

5.5. Armari locale ale elementelor verticale 5.5.1. Armarea capetelor diafragmelor

Sectiunea de armatura verticala A care rezulta la un capat al diafragmei din calculul la compresiune excentrica se dispune in interiorul etrierilor de la capete sau din .intersectie conform figurilor 5.14, 5 .15 si 5.16; diametrul barelor trebuie ,a fie eel din tabelul 7.

Tabelul 7

Gradul de protectle Diametrul minim (in mm) al barelor armii turi i
A a pentru otel de marea:
ant iseism ica
OB 37 I PC 32 PC 60
< 7 10 10
~ 7 12 10 In tabelul 8, sint date, pentru cele 3 tipuri de capete de diafragma (Iamelar , cu bulb si cu talpa). numarul minim de bare ale armaturii Aa si distanta maxima admisa intre aceste bare.

Tabelul 8

,
Numarul minim de bare Distarrta maxima adrn isa int rc l
Forma capatului de vertieale ale armatur ii axele barelor arrna tur i i "A "
diafragma "A aU (d ~ 10 mm) (d:> 10)
a max.
Lamelar Capete exterioare: 6 I
(fig. 5.14) I amax = 25 em.
margini de montauti
spre golurile de usi
sa.u de Ierest re : 4
Cu bulb 4 Lungimea laturii a max
(fig. 5.15) (bp sau hpj
.,:;;: 40 em. 35 em .
> 40 em. 25 em
Cu talpa 4 30 em.
(fig. 5.16) 146

DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA

Q)

.!:: '0 '0 C c

~L

:J

DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA

Fig. 5.14

~ .•.

Fig. 5.15

~

DIAFRAGME CU ARMARE DISCONTINUA

OIAFRAGME CU ARMARE OlSCONTiNUJ.

· . .

~ etrier

DIAFRAGME CU ARMARE CONTINUA

DIAFRAGME CU A RMARE DlSCONTINUA

Fig. 5.16

Armatura din zona de capat a diafragmelor trebuie sa satisfaca si procentul minim de arm are dat In tabelul 9. In cadrul verificari i procentului minim de armare se tine seama de sectiunea tuturor barelor verticale situate In zona hasurata din fig. 5.17. Ca urmare pe Hnga sectiunea de armatura de rezistenta Aa , se considera si barele verticale cu diametre mai mici si marci de otel diferite de cele din tabelul 7., aria acestora notfndu-se cu ~ Aa· Se va respecta conditia ca latimea de talpa din zona hasurata sa nu depaseasca latimea bp conform paragrafului 3.2.1.

Se verified rei a ti ile :

bit 100

Aa >- 0,6. Pmi" %

/ (5.2)

Aa + ~Aa :>- Pmin %.~ 100

b h - este sectiunea de beton a inimi i diafragmei.

Atunci cind relati ile (5.2) nu sint satisfacute, se majoreaza in consecinta arrile de armaturd Aa sau ~Aa.

Procen tul maxim de armare admis:

Pmax =~ 100% = 1%·

bit

(5.3)

148

gol ~~------~--~_~r---~

E

lD

~ ~,1h

~

h

~==========~:f

r'hl h. 0,\ h, ~

Fig. 5.17

Tabelul 9

Excentricitarea p min %
efortului nor- Grad seismic ~ 7 Grad seismic < 7
Zona de mal pe sect i- OD3'j PC52
' d iafragma une
M PC60 OB37 PC52 PC60
eo =}i
Zona, A (vezi Toate cazurile
paragraf 4.1)
Zona B (vezi h 0,12 0,10 0,09 0,10 0,08 0,07
paragr. 4.1) >-
4
-- -- -- -- --
h
,,:::- 0,07 0,06 0,06 0,07 0,06 0,06
'" 4 La diafragmele scurte (Hjh < 1), datele si relatiile de mai sus se ~efera la sectiunea redusa bh- (paragr. '4.4.5).'

Prin modul de armare a diafragmelor se va urmari sa se realizeze capacitati portante ale sectiunii la solid tarea de compresiune excentrica, astfel ca sa se asigure dezvoltarea deformat~ilor pl?-stice in. z03-a A. In. acest scop se recomanda ca pe inaltimea diafragmei sa se obtina urmatorul raport:

KB ~ 1 15

KA ::7 ,

(4.5)

unde :

A

K = Mean A

MA

M~p

=--

MB

M:ap, .M~p .reprezin~a .momentele incovoietoare capabile ale sectiunilor diafragmei din zona A respectiv B, consider ind toata armatura existenta pe zona hasurata a zonei active a d iafr.agmei (vezi fig. 5.17) precum ~i armaturile verticale din cimpul diafragmelor (conform anexa 1.4).

150

J.,fA, MB reprezinta momentele incovoietoare rezultate din calculul de ansamblu din sectiunile zonei A respectiv B.

In relatia (5.4) se va introduce pentru KA valoarea maxima iar pentru KB valoarea minima. din zona A, respectiv B.

In fig. 5.18. este reprezentata schematic, recomandarea privind variatia pe ina1timea diafragmei a momentelor incovoietoare capabile , comparativ cu momentele rezultate din calculul de ansamblu , conform paragr. 3.1.1.

Armaturile verticale , impreuna cu etr ieri i respectivi Iormeaza carcasele de capat. In cazul diafragmelor cu armarea de cimp continua real izata din plase preconfectionate se va prevedea 0 innadire intre earcase ~i plase. (fig. 5.14; 5.15; 5.16). ~=Armarea de.cimp real izata din bare independente nu se innade~te in zona intersecti ilor.

Etrierii vor fi astfel dispusi incit armaturile longitudinale din tabelul 7 (d>- 10 mm) sa se gaseasca la punctele de indo ire ale etrierilor simpli , intermediari , sau agrafe.

Diametrul minim al etrierilor: 0 6 mm. Distantele maxime adm ise intre etrieri si agrafe vor fi urmatoarele :

_ in zona A: 15 em, pentru grad seismic < 7;

12 em, dar nu mai mult de 10 d, pentru

grade seismice >- 7.

(d = diametrul minim al barelor vertieale ale armaturii Aa definita la paragr. 5.5.1 primul alineat.

_ in zona B: 20 em, dar nu mai mult de 15 d;

la ultimile doua niveluri se admite ca distanta maxima sa fie 20 em.

5.5.2. Armarea iniersectiilor intre diajragme

1nterseetiile situate la eapetele diafragmelor se aleatuiesc conform paragr. 5.5.1. Intersectiile interioare (fig. 5.19) se armeaza eu carease cu 2 etrieri in cruce , care la diafragmele avind armarea in cimp continua, fac legatura cu aceasta armare.

In eazul in care in cimpul diafragmelor este prevazuta 0 armare de rezistenta rsalizata din plase preconfectionate , etrierii carcasei de intersectie se vor dispune astfel incit aria lor sa prezinte eel putin aceiasi capacitate de rezistenta eu armatura orizontala din cimpurile diafragmelor adiacente intersectiei.

Distanta maxima. intre etrieri; 20 em.

151

Fig. 5.18

h

CD

o c: o N

~I

2~S

r etrier

. .

INTERSECTIE DE DIAFRAGME cu ARMARE Cmm~WA

INTERSECTiE DE DIAFRAGIv1E CU ARM ARE DisCONTINUA

Fig. 5.19

Annarea verticala minima: 4 0 10 mm , in interiorul intersectiei. La colturile etrierilor se pot prevedea bare verticale de montaj de diametre mai mici , minimum 0 6 pentru annarea continua, 0 8 pentru annarea discontinua.

5.5.3. Armarea intersectiilor diajragmelor cu plan~eele.

Pe grosimea planseului, in diafragma se prevede 0 armare de centura. formata din 2 ... 4 bare. Sectiunea minima de annatura din centura se obtine din armatura rezultata din calculul de ~aiba. (relatia 4.15) plus 10% din armatura A~~vel rezultata

din relatia (4.7).

Annarea din centura va fi fermata din bare de otel PC 52 sau PC 60, minimum 2 0 10 sau 4 0 8 (fig. 5.20). Armaturile din centura se vor ancora conform indicatillor din fig. 5.9. Daca plan~eul este prefabricat se recomanda ca prin sistemul de rezemare a planseului pe diafragma. sa nu se tntrerupa continuitatea acesteia pe verticala; astfel se va prevedea: rezemarea provizorie pe popi a prefabricatelor de planseu ca in fig. 5.20 b sau pe con-

153

-r

planseu b.a. 2Ao.1

monolit \ min VJ a

~~~/4~(~4 ¢~8~);;;1

La J

(b)

Fig. 5.20

sole metalice lasate din placile prefabricate ale planseului sau pe c<;msole ~e beton rep~ezentind intreruper i locale de c~l mult 15°/ -din sectiunea acesteia , /0

5.5.4. Armarea in jurul golurilor

a. In cazul ;;;ir~ri.lor de goluri suprapuse pe verticala, l imitatef de montariti ~I ngle de cuplare , armarea de contur se face con orm paragr. 5.5.1 si 5.6.

b. In cazul golurilo~ izolate de dimensii mari si al golurilor ~are nu se s~prapun pe verticala, armarile In jurul acestora se :or prevedea In corelare c.u starea de eforturi stabil ita tinind seama

In caleul de aceste golun. '

I ~. In jur~l.golurilo~ de dirnensiuni reduse In raport cu cele a e diafragmei ~I <:are nu influenteaza In mod semnificativ comporta~ea ansa!llblulul acesteia , se va prevedea 0 armare construct iva. aVI~d pe fIec~re latura eel putin doua bare 0 10 mm si eel puti sectlUn~a echivalenta armaturilor intrerupte pe portiunea de g'o~

. aferenta. .'

5.6. Armarea riglelor de euplare la diafragmele eu goluri .5.6: 1. In sistemul de armare cu bare Iong itudinale si etrieri

verticali , armarea unei rigle de cuplare este fermata di~ :

. a'A Bare .long itudinale, rezultate din dimensionarea la mometn.t I~covoletor, dispuse la partea superioara si inferioara a

seC,IUnll. '

154

La riglele turnate In doua etape (prima etapa, turnata odata cu diafragma, pina sub placa planseulu! si a doua etapa , turnata ulterior, pe grosimea planseului). se recomanda ca sectiunea activa ~a se considere numai cea din prima etapa : barele longitudinale de la partea superioara se prevad in acest caz in inaltimea acesteia , iar in suprabetonare se continua armarea curenta a cen-

turii.

De regula, barele longitudinale se dispun eel mult cite dou a pe un rind. Diametrul minim al barelor: 0 10 mm. Marcile de otel recomanda te , PC 52, PC 60.

b. Bare longitudinale intermediate dispuse pe fetele laterale au diametrul minim 0 8. Barele intermediate vor realiza un procent de armare minim de 0,12% fata de sectiunea b. h, pentru zone de' grad seismic < 7 si 0,20% pentru zone de grade

seismice :> 7.

c. Etrierii (fig. 5.21) se prevad pe toata inaltimea riglei, inclusiv suprabetonarea in cazul riglelor turnate In doua etape. Diametrul minim: 0 6 mm. Procentul minim de armare transversa] a: 0,2%. Distan ta maxima admisa in tre etrieri: a; < b (grosimea riglei), a; < 15 d (d = diametrul barelor longitudinale

superioare si inferioare).

5.6.2. Riglele cu armaturi principale inclinate incrucis ate, se utilizeaza si se armeaza conform prevederilor paragrafului 4.6.4. In fig. 5.22 se dau exemple de alcatuire a acestui tip

de rigle.

Pentru barele longitudinale intermediare si etrieri se vor

respecta aceleasi reguli ca si pentru riglele cu armare ortogonala

(paragraful 5.6.1. a si b) .

5.7. Spaleti de dimensiuni mici (h -< 1,20 m)

Dat Iiind rigiditatea relativ redusa a acestor elemerite , ele se incarca cu momente incovoietoare reduse comparativ cu ceilalti montati sau diafragme pline ale structurii. Ca urmare , de regula, armarea spaletilor mici se face constructiv.

a. Spalet ii rnici situati la capetele diafragmelor vor fi preva.zuti cu bulbi sau talpa (conform paragrafului 5.2.5).

155

a-a

un intre bcrele

d

BUIANDRUG TURNAT iNTR-O ETAPA

se dispun intre bcrele verticale

a1-a1

L _

r---

I d 1-t1rt-t+~H-~~~

I

BUIANDRUG TURNAT iN DOUA

ETAPE

Fig.-5.21

Fig. 5.22

Pentru armare sefac urmatoarele precizari:

_ diametrul barelor verticale va fi de minimum 12 mm in cazul bulbilor pre cum ~i al talpilcr avind: !.!j- < bp < ~.

La ultimele doua niveluri se admit si bare cu diametrul de 10 mm.

In cazul talp~lor avind bp >- ~ arm area intersectiei se poa-

te face conform prevederilor de la paragraful 5.5.2.

_ Etrierii si agrafele vor respecta prevederile de la paragraful 5.5.1.

b. Spalet ii mici situa.ti in cimpul diafragmei se vor prevedea eu 0 arm are minima conform figurii 5.23.:

_ barele verticale vor avea diametrul minim 10 mm , cu exceptia ultimelor doua niveluri un de se vor folosi bare 0 8, la capete mentinindu-se barele 0 10 ~

_ etrierii si agrafele se dispun conform prevederilor de la

paragr. 5 .5. 1.

157

2 ~ 10

E u

o ~

..--

VI s:

<P 10 (¢ 8 )

2 ¢10

Fig. 5.23

6. PARTICULARITATI PRIVIND DIAFRAGMELE DE LA NfVELUL SUBSOLULUI

6.1. Diafragmele parterului se vor continua in mod obligatoriu la subsol. In diafragme se pot prevedea goluri de circulatie sau conducte. Pozitia acestora se va stabil i , astfel ca solicitarile de la nivelul parterului ~a se transmita la fundatii ,

6.2. In cazul cind la nivelul subsolului se real izeaza 0 crestere sensibila a momentului de inertie al diafragmelor fara d~ parter (peste 75%), sau cind subsolul este ingropat in intregime in teren iar momen tul de iner tie al diafragmelor crests cu peste 50% faFi de parter, se poate considera ca la n ivelul planseului peste subsol se real izeaza incastrarea diafragmelor.

La subsol se dispun de regula pereti de beton suplimentari fata de cei de la nivelul parterului, care aduc 0 contributie importanta la real izarea unei incastrari a diafragmelor la n ivelul planseu lu i peste subsol.

6.3. Grosimea unei diafragme la subsol se va stabili astfel ca 5a depaseasca cu eel pu tin 2 cm de fiecare parte, grosimea diafragmei corespunzatoare de la parter.

158

6.4. -Armaturile de la parter situate la capatul di,afragn:el~r se vor continua la subsol. De asemenea . armarea de crmp (ve:tlcala si orizontala) de la parter se va continua la subsol, avmd

eel putin aceiasi arie , . ,

. 6.5. In ca~ul c1adirilor cu diafragme ~ese av ind ~~P+4

etaje , proiectate pentru g~a.d~l. de prote.ctle~ ~ntlselsmlca < ? se admite ca atunci cind sol icit ar ile ~ pe~~lt:, sa se execute peretl! subsolului din beton simplu de marca ~lll)m~.B 150, cu 0 centum de beton armat dispusa continuu pe toti peretll, la partea lor supe-

rioara (fig. 5.24).

-t

Jd

I/J 6/20

Vl I

SECTIUNE PRiN PERETE

DE SUBSOL (EXEMPLIFICARE) Fig. 5.24

or rndturo a dlofrogmelor parteruluL

159

. Din ce~tura ~e vor prevedea mustati corespunzatoare arm aturilor ve~tlcale din zon.a de c!mp a peretilor parterului. Grosimea b a I?e~etI1or subsolului va fi de minimum 30 cm si va respect

conditia : ., a

Ha < 10 b

La baza peretilor se vor prevedea deasemeni 0 centura din beton armat.

d' A~~tu(~le) verticale d.e la icapatul diafragmelor rezultate In ca cu. . a se vor continua sub forma de- carcase in eretii

subsolului ~1 se vor ancora in centura inferioara, p,

~:..:'.; Ail;'

r I'

~'

~~

~~

..

.

,

ANEXA I

EXEMPLU DE CALCUL ~I ABACE PENTRU DIMENSION AREA SECl'lUNILOR DlAFRAGMELOR DE BETON ARMAT

1. A bacele de calcul din prezenta anexa, reprezinta diagrame de interactiune (fort axial-moment ineovoietol' capabil, pentru diferite forme ale s!'etiunii' ~i difcri ti coef icicn ti de armare (Ct.) din zonele de capat ale diafragme1or. Intocrn irea abaeelor s-a realizat printr-un ealeul de element de' beton arm at la compresiune cxceu t r ica, bazat P" urrnatoarele ipoteze:

a. Distributia dcforrr atiilor specifiee pc sectiuni este l iriiara (fig. 1. La) ;

b. Curbelo caraeteristiee ale bctoriului eomprimat si ale armatur ii sint cele prezentate in fig.!. Lb si 1. I.e;

c. Rez istenta de calcul a arrnat uri i eomprimate se inmul teste eu un coeficient al condi ti i lor de lucru 111 = 0,5;

d. Armatur ilc vcrtieale din arm area curcnt a a i nirni i (cimpului) diafragmei nu sint luate in considcrare (fLi = 0).

Astfel obt i nute, abaeele sint destinate dill1ensionarii sec tiuni lor diafragmelor "lungi", avinc1 raportul c1intre inal tirnea total a H si inal tirnea h a sect iuni i transversale de eel pu ti n 1.

Conform pet. 4.4.5. din Instruetiuni se admi ie, pent~u si mp l if icare , sa se

utilizezc abacele ~i pentru c1iafragme eu raportul H/h< 1. In acest caz, ca inaltime de calcul a scct.iun i i se introduce inal ti mea he a diafragmei.

2. Notatii

a. Caracteristicile scct i un i i transversale ale diafragmei (fig. I.l.a). b = grositnca in i m ii

h = inaltimea scct iu u i i transversale hpl' li p2 = grosimca talpilor

b 1'1' bp2 = Ia.ti m i lc active, de conluerare ale talpilor determinate conform

pet. 3.2.1. din Insrruct iuni .

At = (b" - b)·h,. c= aria S-,ctillllii tidpii Ai = b-]: = aria i ni m i i

A al; A a2 = ari i Ie de annaturrl.

a,al = distantele de la centrele de grcutate ale armatur ilor Aal respectiv

Aa2 la marginile sectiunii de beton.

R~, R~' = rcz istcutclc de caleul la compresiune a betonului din bulb ii , inima si tal pile cliafragmei (conf. pet. 4.2.3. din Instructiuni.

Ra 0= rcz isteu tclc de calcul a arrna.tur ii

cp = coeficient de flambaj eonL pct. 4.4.4.din Instructiuni.

161

I--_b.:_:p2::__a--l.1 #- ~.51·a .t~l.

I' ,

M

f.;~------

NI

~+~ .. IRal·
(a)
Ira
Ra <Jb

tb Eo
2%0 3.5%0 .&_ 5%
Eo
( b) (c) Fig. 1.1

()(1'()(2 coef icierrtii mecanici de arrnare corespu nzator i cant itrit ilor de arrna-

tura Aa1, Aa2•

b. Caracteristici de incarcare ale sect iuni i

N = efortul axial '

M, M = momentul incovoietor (vezi pet. 3.4.) M

n = "

bh cp n,

M

pentru sect iu n i simetrice

m

sau

m = "pentru sectiuni nesirnetrice.

bh2cp Re

3. Utilizarea abacelor de calcul

3.1. In anexa se dau diagramele de interac tiune nom pentru 16 tipuri de secfiu ni :

- Sectiunea dreptunghiulara At/Ai = 0,00

162

_ Scctiunca I avind raportul AI/Ai, 0,02; 0,04; 0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16; 0,18; 0,20; 0,30; 0,40; 0,50; 0,60; 0,70;

Pentru toate cele 16 tipuri de scc t iu ni s-a considerat:

a a'

-=-=005 hit'

For ta ax ia.lfi se ap l ica ill CClltrul de greutatc at scctiunii.

Numeroase teste de dimensionare a annaturilor exccutatc pe sect iuni av ind

I" tAt d b p . b p 1'£ . I I I f

ace a~l rapor --, ar rapoarte -- ~l -- ( 1 er i te , au cone us a rezu tate oar-

Ai b h

te aprop ia te , din care .n.ot iv s-a opiat, ca pentru caracterizarea scc ti unii transversale a diafragmei sa se ut i l i zczc rarorlul dintre aria talpii comprimate ~i cea,

a i niruii .

A

Pcntru 0 anurn ita f orrnii de scctiunc, def ini ta de raport ul _t s-au grupat Ai

pe u n de-se n toate curbele core,p"ndttoare ceIor 12 coeiicienti o: adoptati.

3.2. 1n si t ua tia ill care diafragma care t rebuie d irne.n sionat a este rigidizata. la capete eu bulbi ~i de ci rcz i stc nte le de caleul la compresiune in inima diafragm e i ~i ill bulbi rr z ult a d ifcr it e (rct.4.2. din Instructiuni), sEctiunea bulbului cu rezistenta'de caleul ]1'( se va inlocu i printr-o sec"tillne majorata cu raportul

R~'/R~' (fig. 1.2).

- R~

At ,= A"e'-- At,e ~c aria cfr-ct iva a sectiunii talpii.

R~'

_ At

3 .. 1. III cazul in care raport ul al sect iuni i de c\imensiollat IIU coincide

Ai

cu eel corespunz1\ior uncia din cell' 16 t i p u r i de sectilllli Iua te In considerare la intocm irea abacclor , se pot u t il i z a in mod acoperitor nbacele corespunzatoare

valor ii ~ imcd iat iufcr ioara cdei rcale.

Ai

Pentru scct iuni cu ruport ul A t/A i> 0,7 se 'lor ut il iza diagrmele core spunzji-

toarc raportului At/Ai = 0,7.

3.4. Dimensionarea armaturii

Dimensionarea cant itati lor de armaturtt .4 a1 si A a2 implica ur mii t oarele operat.ii :

A. Pel1lru seciiuni simetrice

a. So ca lcu leaz ii caracteristicile de iriciircare ale sect iuni i :

N

n= -----

bl! q:> R~'

jl;r

m=-----

bh2 cp R~'

h. Se ideut if ica abacele care corespllnd sectiunii diafragmei defillita de raportul A t!A i·

163·

N o «

N a.. _c

o

Z/4

4

~I

.....

.J

o «

N ...;

c. Pcut ru valorilc 11 ~i 111 calculate se gas('~te diagrama capaci trit i i portante corespunZ[t1oare, rcspec t iv vn loarea cocf icient ulu i mecanic de armare Ol. Perrtru valori i nrcrurcd iare sr- i n tcrpolcaz ii.

d. Cantitatea de armlit urfi ncccsarii sc dctermina cu relatia :

RU Aa = Cf. bli 'P .--"Ra

B. Pcntru scct iuni nesimctrice (fig. 1.3)

Av ind in vcdcrc cr, in cazurilc practice de dimensionare, una din talpile sectiunii sc aflii in zona In t i nsii ~i deci bctonul din aceasta iese prin f isurare din lucru, la proicctarca sectiunilor ncs i mct rice se pot utiliza abacele pentru sectiu ni.le simetricl'.

J)inll'ns;onarca urmcaxii s;, se realizcze scpara t pentru cele dcua scnsuri de

actiune a fortelor orizontalc.

, Abacele' I i i nd ob ti nu tc in ipotcza apl icari i rezultantei eforturilor de compresiunc la mijloclll in;lltimii i n im i i , estc necesara in acest caz modifjcarca momentulni ,\c calcu l , pcnt ru a tine seama dc rcdnccrca efortului axial in rapor t eu punct nl de la mijlocul i nii.l t i m i i i nim i i ,

Jl.bmcntc1e de calcnl M1 ~i IIi 2 ale scc tiu ni i devin :

_ pcn t ru caz ul in care talpa mai ma rc a sec ti u n i i d iaf ragrnci se afla in

zona co m p ri ma.t ii :

pcnt ru ca zul in care talpa mai mica sc afl5. in zona comprimata:

S-a not a r :

H, .1/ of ort ul axial, respect iv morncn t ul inco-Ioictor rczultat din calcu-

luI la fort'.' orizontalc;

cg d ist a nt a intre cr-nt rul de grcntate al scct iun ii ~i mijlocnl inaltimii

in im i i : aCl'asta ~e c1etenniIl[l en cxprcsia :

A /1 (h'_h;Ol) - ..lI2 (h h1'2)

2 (At1 + At2 + Ai)

u nclc : A t1 > . .J t:

a. Sc cn lculcaz a camcteristicile de incarcare ale sec tiunii pentru Iiecare din celc dOli" sensnri de act iuuc a fortclor orizontale:

H1 M1
111 ----- 1n1 R~'
bh 9 R~' bl!2'1'
si respecti'[ :
Hz M2
H2 = R~' 1H2 - R"
bh 9 bl!" 'P c b , Se i(kntificCt abaceIc care corcspulld cdor dona sectiuni de calcul si me'trice, definite de rapoartelc _,J idA i. rcspcct iv .cJ iz /.1 i·

165

c. Pentru cclc doua perechi de valori 111, ml ~i respectiv 112, m2 se gasesc in cele doua categorii de abace coeficienti mecanici de arrnare ocl ~i oc2•

d. Can titat.ile de arrnatura Aal ~i Aa2 la cele doua capete all' scct iuni i (fig. I.3) se determina cu Iorrnulele :

4. Calcul ul moment ul ui incovoietor capabil al seciiunii se obt.ine prin insumarea momentului capab il al armiiturii intinse situate la capatul sect iuni i (Mlc•P)' cu rnomentul capabil al arrnat uri lor verticalc din cimpul diafragmei U\I:~p). 4.1. Mornentul capabi l al armiiturii intinse de la capatul sect iuni i (~fl fa )

se stabileste in modul urmator : P

Sc calculcaza aria armaturri int inse si tuatti in zona hasuratti (fig. 5.17):

A tu er = A al + L'l. A al Se calculeaza coef icien ti i :

Aal ef + u,

(Xl e] = -----,-, - ; b.!t.'fJ u,

lV

llf = ----b·!t·'fJ .R~'

Din abace se extrage valoarea coeficicntului "ml e ," cu ajutorul caruia se calculeazii :

Ml er = ml e(·b.h2.'fJ .R~'

Considerind ca talpa mai marc a scc t iun ii se afla in zona comprimara :

]\f1 ef = Ml ei - N.cy

4.5. Mornentul capabi l al armiiturii ver ticale din cimpul diafragmei (inirna) se poate calcula cu ajutorul iridicati ilor de la paragraful 4.4.2. Pentru cazurile curente se admite calculul acestui moment, consider ind 0 valoare med ie data. de relat ia :

unde:

A~ = aria arrnatur ilor verticale situate in cirnpul d iafragrnei , in afara hasurate (fig. 5.17).

Ra = rez istenta de caleul a armat uri i verticale din cimpul diafragmei.

zonei

EXEMPLU DE CALCUL

Pentru diafragma reprezcntata in fig. 1.4 din structura unei c lad i r i cu 5 niveluri, cu gradul de protectie antiseisrn ica 8, se cere dimensionarea sect iun i lor de arrnatura de la baza, pentru u n moment incovoietor de 5.000 KNm s i 0 torta tiiietoare de 550 KN. Materialele utilizatc sint :

Beton B 200

Otel PC 60 in bare 0 10 ... 16 Otel PC in bare 0 6 ... 8

166

.'

.~

Fig. 1.4

in figura in loc de bp = 2,75 se va ci ti bg = 2,95

1. Stabilirea latimii active a talpii. _.' . .

. f t 3 2 1 valoarea lat imi i active brezulta diri condlt1a.

Con orm pc. .., ,

bp < b + Do bst + L'l. bdr H

L'l. bst = L'l. es;« 10

H = 5 x 2,75 m = 13,75 m ~=2,95m,

de unde : bp = 0,20 + 2 X 10

2 Forta axiala aferellta sectiunii diafragmei ,se panout de plan~ell aferent conform pet. 3.3. Efectumd 1.700 KN.

3. Verificarea dimensiunilor sectiunii de beton. a. Verificare cu relatia (4.1).

N 1.700.000

stabileste considerind calcul~l rezulta N =

no = bit R~' = 200 X 5100 X 5,5 Capatul eu talpa

At = 0,20 X (2,95 - 0,20) = 0,55 m2

= 0,304

167

Ai = 0,20 X 5,10 = 1,02 m2

At 0,55

-=--=054

Ai 1,02 '

O 5 Aa2 + 1930

r = ,-- 0,5 = 0,5 X -- + 05 = ° 71 -~ 050

A «i 1350" '.'

1,21> 1

Se consideril r =

Relat ia (4.1) devine:

0,304 < 1,5 X 0,54 + 0,35 ., Capiltul cu bulb:

1,16

At,e = 0,20 X 0,40 = 0,08 J112 7

At = 0,08 X

5,5

AI 0,102

--=---=

0,102 Jll2

0,1

Ai 1,02

A a1 1350

r = 0,5 -- ± 0,5 = 0,5 -- -','- 05 - ° 85

A 02 1930' - , .

Rela t ia (4. I) devine:

0,304 < 1,5 X 0, I + 0,35 x 0,85 = 0.45 b. Verif icarea rcla.tiei (4.2)

Conform relatiei (4.3) QC = 1,5 X Q = 1,5 X 550 = X25 I\:N Conform rclat iei (4.4)

Qc = Q ]"[00." _

I. =5JO 21,[

7870 5000

860 I\N

860.000 < 1,5 X 200 X 5.100 X 0,6 = 920.000 N

Pentru calculul morncn tu l u i capab il (11,;[ cal:) (vezi pet. 5) s-a adoptat valoaTea cea mal mare, Jar pentru /, s-a considerat c{t pc anxam bl u l xt ruct uri i 'A are va loa rea l.

4. Dimensionarea armilturilor de Ia capctcle diafragmei. Poz i tia ccntrului dc greutatc G:

cg= 66 em.

a. Sensu I de act iu nc a.l momcn tu lu i ineo'loidor, de la dreapta Ia stinga. Talpa se afla in zona cornpri mat a.

If! 275

Pcntru

0,95<4;qJ

-=--=

(fCt.4.4.4.)

168

N

n=-----;-;-

blzcpJl~'

1. 700.000 -------- = 0,304 200 X 5100 X 5,5

m=

M + N·eg bh2 ? R~'

,(~5_0_0(_)_--~:-_1_7_(_)0 __ X __ 0_,~o_6_0)~X __ I0 __ 6

_ = 0.215

200 X 51002 X 5,5

At _

-- = 0 J4 conform abaca;

Ai '

Armidura de rcz i stvn tii din bulb rez u l tii.:

A u R~' =0,075 X 200 X 5100 X 5,5 = 1240 111m2

. al = (1.1' ! R a 340

4

16:+ 4

_ Arrniit u ra necesara din proccnt ul minim de arrnure conform rabcl 9:

Scct iunea care se dimcnsioncazn se af1[t In zona A a cliafragmei; pentru gradul 8 'seismic ~i PC 60: p,ltin = 0,09%_

bh

Aal + tl. ,.]a1 > Pmin % 100 = 0,09 X

200 X 5100

= 820 111m2•

100

Arrnatura sup l imcntnrri efc-diva dill zona ha~uraiil (fig. 5_17) este 2 08= 100 111m2.

, + \ A = P'iO ..;- 100 = 1350 mm" > 820 nnn",

#: (/1 L.l (11 .... ~ ,

b. Scnsul de nc t i unc al 1110111('ntu1ui incovoict or de Ia stinga la dreapta. Bulbul so aflr, In zona com primrua cp = 0,9 (ret. 4.4.4).

N

n= ----:c,:-

biz cp R ~

elf - N.c"

HZ = ----,-;- ==

bh2 cp 1? C

1.700.000 ----------- = 0,34 0,9 X 200 X 5100 X 5,5

(.'5000 - 1700 X 0,6(0):< 10"

0,9 X 200 5100" X 5,5

=0,150

~= 0,10 conform abac.i : (1.2 = 0,015 Ai

_ Armat ura de rr-z istr-n t a. din ialp[t rcz u l tfi :

" 0,9 :.; 5,5

Aa2 = (1..,.bh ? lie = 0,015 X 200 x 5100 = 2.30 Jt1m2.

- lIa 340

_ ,\rm{t\llra JlCCCSarrl din proccnt ul minim de arma rc , conform tab. 9 pentru gradtll 1\ seismic si FC 60: pm;n 0= 0.09%.

In 'lc(krca sat isf accr i i rr-la t i i Ior (5.2) re z u l t ii.:

A (12 ...L tl.A a2

200 x 5100

o 09 X ------- = 820 IllJ112

. 100

169

AIJ2 nee = 0,6 X 820 = 500 mID2 se dispun 8010; Aa2 = 630 111m2• Carcasa de in tersectie se real izeaza eu:

8 0 10 + 2 0 8 = 7,30 ID1112

tlA a2 !leC = 8,20 - 6,30 = 1,90 1111112.

Armat ura vert.icala de c imp din talpa, rezulta din condi tia data in tabeluI 6: Pm;n = 0,20%.

0,20 X 200 X 1000

Arer = ---------

100

400 mm2/m; 2 X 08/25.

Conform figurii 5.17 zona hasurata arc liitimca:

2 X 6b + b = 13b = 13 X 200 = 2600 mm.

In zona hasurata, in afara barelor 0 10 sint euprinse 26 bare 08:

tl A a2 = 26 08 = 26 X 50 = 1300 mm2> 1 90 mm".

5. Momcnt ul incovoietor capabi l al sectiunii (vezi paragr.4 din anexa). a. Sensul de actiune al momentului incovoietor de Ia dreapta la stinga (talpa se afla in zona comprimata).

Aal ef = Aal + tl Aal = 1250 + 100 = 1350 mm?

1350 X 340 ------- = 0,082

200 X 5100 X 5,5

n = 0,304

At

-=0'54

A; ,.

Din abace rezul ta ml cf = 0,22

Aal ef·Ra b.II.R~'

MI ,( = m., ef·b.1I2.R~' = 0,22 X 200 X 51002 X 5,5 = 6300 KNm N ·eg = 1700 X 0,66 = 1.120 KNm.

Ml cap = 6.300 - 1.120 = 5.180 KNm.

Momen t ul capabil al arrna tur i i verticale din cimpul diafragmei:

A ~ = 0,8 X 5,10 X 400 mm2/m = 1630 mm'' ",Ii cap = 0,40 X 5100 X 1630 X 290 = 850 l(Nm MI cap + l'vd cap= 5180 + 850 = 6030 KNm,

b. Se nsul de actiune al rnome n tu lu i incovoietor de la st inga la drcapta (bulbul se afla in zona cornprirnata).

A a2 ef = A «a + tl A a2 = 630 -+ 1300 = 1930 mrn''

170

630 X 340 + 1300 X 290

_ __:.__:.-__:_---- = 0, 105

200 X 5100 X 0,9 X 5,5

n: = 0,34 At

_ =0,10

A;

Din abace rezultri : m2 ef = 0,23

AI2 ef = m2 ei: b· h2 c:p R~' = 5900 KNm.

M2 cap = 5900 + 1120 = 7020 I\:Nm.

; Momerrtu l capabil al arrn at ur i i verticale din c impul diafragmei: 2Vf 2cap =

1

Mlcap = 850 KNill.

M2 cap + M~ cap = 7020 + 8S0 ~~ 7870 H:Xm.

6. Dimensionarea armdturilor din cimp (PC 52)

a. Arrnarea or izontala.. Din rela.tia (4.8) rezult.a :

(Qc _ Qb) H"i>:el (860.000 - 306.000) X 2750 1 0 0 = 30 mrn-

0,8 Ra 11 0,8 X 290 X 5100

Qb = 0,5 b h u, = 0,5 X 200 X 5100 X 0,6 = 306.000 N.

.40 nil',l

1470

566 0 50/

I P = - X 100 = 0,283% > ,2 /0'

200 X 100

In centura so dispun bare din PC 60. Conform cu pa~agr. 5.?3: arrnatura centurii cuprinde 10% din .40 nivel plus arrnatura necesara preluarll.reactlUnll saibe! asupra diafragmei (rclatia 4.12) aceasta armat ura 0 Yom considera.: 200

1111112.

Rez ul ta :

A = 0 10 X - 1300 X 290 + 200 = 3,10 ml112 4 0 10 PC 60.

a cent·, 340

Conform paragr , 4.5.1. arrnatura din centnra nu sc include in Ao nive!.

b. Armarea vert icala

Din proce nt ul minim de armare ver t ica la in cimpul diafragmci (tab.6) r ez ul tri :

0,20 X 200 X 1000

Aver = = 400 111m2/m 2 X ;25 8/25.

100 <-

171

Verificarea armiiturii vcrticale pc rost ul de t ur narc, conform paragr.

OC - 0,2 N 860.000 - 0,2 X 1.700.000

A av = -~----- = ------.:.=.._:_:__:.:__::..::..::.::..::.:_ = 2250 111m2

0,8 n; 0,8 x 290

Armiit nra vert icalii din cimp care st rfibatc rost ul orizontal:

2 X 18

Arnuit ura vcrt icalii din z o nele de capat , care nu rczu lt a nccesarii din calcu[ul la compresiuno exccnt ricri.:

4

1O.PC60 = 4 x 50 + 4 X 78,5 X

.340

X -- = 200 + .370 = 570 rnm-.

290 .

Total arrnat u rn pc rostu l orizontal

1800 -1- 570 = 2370> 2250

"

nrm ....

4.5.2.

CUPRINS

Pogo

Cap. 1 - Ccneral itat i .....

81 82

Cap. 2 - Alca.tu irca construct iva de ansamb lu a structurilor cu diafragme

Calculul struct urilor cu diafragme la act iunea incarcar ilor vert ica le si orizontale . . . . . . . .

Cap. 4 - Dimensionarea si vcr if icarca secpunilor d iaf ragruelor

Cap. 3

88 119

Cap. 5 - Prcvederi constructive

132

Cap. 6 - Part icular itat i pr iv ind diafragmele de la nivelul subsolului 158

ANEXA I - Exemplu de calcul si abace pentru dimensionarea sect iu-

nilor diafragmelor de beton armat. . . . . . . . . ., 161

173

0 E
0
d 0
I I
~1«", ,.....1--'1-'- r-,
vV'
D vV V ...... ,
,,:t
vv 0
1c.'O f- r-t--
VV I'-.
p~n 1-..1--' t--t--
S 'OV I'-.t--
bl V VV , "t-- l"-
'd t-, I""
I'-.t-- 0
0::: V t--r---
0 lb,v ",,- I"-
_J "-
f- VI--' r-"" 1'-.1'-.
z
ill I'r-. ,
- r-,
u prJ i"'-,
- "
LL r-, N
ill I"-r--, ", 0
0 r-r--
U i"'-,
<,
W ..... 1-- f-r-- I"- -,
_J 11"1
ill ~Q 1'1' "~
L 1=::1:"--
~ r-,
0::: ~v ~ I"- ~
(9 ~
« i"R ~ 1'\
0 ~t.... K"
~t\ 1\
l\r-,

c 8

B

174

E

1--'1--' f-r-.
~v "I"-
D' VV ...... v t--
v I'- ..j>
C>
s 'OV 1--1--'
DDV I'- I'r::_.,
I- r-
S vI; 1'-1'-
vI--' r- I'- t--I"- r-,
v a-
Il : l 1--'1--' t- r--r-- r-
1,0, V I' r-
- I"-
r--r-. i"'-, 175

176

E
r- 1"'- I'h
--l""- r-
r- f"J::>.
"'"-
r- 0
r--t--
r- I""- 1'--1"'- "I'
r-I'--t--- f"f"
r- f"r-- r-
t::::: 8-
t---r- t-, f'1'
-
r-r--I' I'f"
t- 1']'-. f'.. 1'1'
't--. "~ '"
o-
r- r-, r-,
, O'o"..V

c

.------.,_.---

I I ! ! I I J,~
, I
l- I::::
V ...... r-i 11
:-i-,.
10 bV :---r-- r--- 1"'-i' I'
V
IS '0/ V :---1- r- r-r--. 1"'"
_,
o 'w r-,
!--'"" ::::
vI--"" r- f"l'- r-
S '0
c ,'e v I--"+- r--r- I'f' :::,..
", c::,.1 I'
S ~'el--' r-r--
i'f" 1 "1'
~I- t---
0'0 I--"" 1'1'1' ["I I
c::,
/.,.. r--- ..... b 1'::--, -,
sl'o
0'0 :---r- 1-r- t- 1'i' i"
I'l"- r- I I"
I
c l'A l- T-
t '0 :::: r---i' ...... l' I"~
t-~ ~t- 'f' I' "
w'o 1= ro I"
f"~ ~ f".1' I"
~~ I"
i f"10 1'~
II 1'8; D
I I 1 I,
-o - C>!: -_ Ci

o

o

E

0-

177

178

c:

I : I I
!
1.-- .... I--' -" I
.....
V ..... 1.-- I- '"
r-..
o '0 V"" .i, I
r-,
S '0 7 "..I.-- i 1"", Ii-- "r---
I
) 0'0 V ..... ~ 'i-", ! 1'-",
1/
S '0 V t---L I/'"
I--'
0'0 I r--N---I i"~
vV' l' r--,..__ I i"-I'-l I
V
SZO I .... ~ V I"-t-f.... J'..r-._ It
:
Oi '0 "I"- It- I
1--'1<- ._ I'- i
5 0 r--r-- 1'1'- i'"
i"-
a 'Ol~ I"-t- t-r-- I I }k
I J'., I~
0'0 -l.- t- t- "'''' 1'-, '" , I I" 0
0'0 ~
WD -:11' t- t--,..__ r--" ~
I'f:::: ~ 1'-1' f'- I 1
il' ~t-- r- 'K
I 1'10 I' c;-
I'.: r-,
1'10 ~"~
!'\
i"~
i 1"\
0
"'- ""_ ..j"_ 0- s z

o

c;-

o

o

E

o dO

.a:1'<r ~

-IT II' I ! I
II , I
U"1
±tt , I--'V' I r-..r-.. 0-
-i- l--Y r--t-
~'o u- l---V 1"-1- r-.. ",-
r-,
S D I/v J.L--: t-j--.. t---i'.
1.,,1/ t> i I I r--r-- ""
orn " ..j"
I/v v -I i , t- !--r-- '<, 0
S 0 I I
vI--' r- r-..t- I' t---" I"
o '0 1/
i'-r-- r-,
l.- I --
z' I , t-t-! 1'-i',
I 1'-.. ,~
~'I_V , t- t--.,,, f'-f'- 0
I r--t--.
,'~)- t- t-t- I "'t--., ,,~
, : I
,
, I "", J'..1'-- I"-
, '-t- r-, , f'-
I I l , r.....i'. I'-J'.. t-,
r-, I"
SO\: ll~ r-. "'1'- "'~ f'-C>
ZO~~ t-' ,
lO'cr~lr 1f: ~ 1'-1'- I'- f'-r--.
, I t ""r-,: f;::r--- J'..I'- "'i"- I"-
,
1 i I r---~", r-, I"-
i_+ I i t I i"-)'<. c;-
I ' I"-t-.
I-r- ,-+- ~1-~ 1'.['-. 1"1'.
I i I I
l-+-r- l-t-- 1'\(\
I I i I i
!1 I 1'\0
0 E

179

180

N ....

a a

<t)'<ti

I I I
l--+- H- t-j-..
,
]Lv i'i'
10 '0 v t---j--.. "I"
1./
S 'Q t- vl--.j-- t-t-- "I'--
0'0 1/ "f'"
r-t-j-.. r-,
S '0 t- I't- " "1'--
- !-._j_ 1-
orb I ""v, I I ! i . t- 1---1'-- 1'-", I"
1<; t'r t-f I ! 1 IH- I'--j-,. I".t--.,
-h;:ol I 11 +- I-Ll: it-- 1'",
IT- "", i
i I iii I
-H' !i- r-, KJ~
i I ! [ It- Ih I r-
01.'0/ v ..... l : t-j-.. 1't-- I li'1'-- f'.1"- 1
I f'
;-... t'r._1
sao ..... I- t--r-. 1'- ~
zoo F= t-:t- t--l'--l I"T'- "'", f'
w'o"":: t- I
i t-- f:::t--- N r-, 1'- I"l'.
I r-- 1'1'- I"
1 : l' t::l' i"r--- i"~ f'\
i I I : 1"- ~I'- I" r-,
~
I I I I 1"['. r-
,
! I , -
f'.~ f'
I\
i I'j:(
[\ 0
"'_ lI"I_ "'- m N 0 o

o

c;-

o

E

-So

.. '

-'-'_/'

-.:t ....

<=> a

.:;tl'-'! i

i i

10 b~

\s '0;"--

E

! ! I

I ,

;g_

8-

181

182

io co
..- ..-
cj 0 E cj 0 E
" 11 II
..(I.;{~ ..:c\.;{ ~ 183

0
M
0 d 0
N " "
d 0 E «I<~
\I ,
<I<~ lD

VV r- r-.
r- ..... OS'O ~
..... s'7'O
IJ)
0<;'0 IJ) 0']'0 O·
~ O· .... ~ ~ r-..
S'7tl ~ ..... " S(O
0'7'0 t-- OE'O ~
SE'O Sl'O ..... i'-
OE'O -s ~
o· ozo r- i'- o·
i'-
5l'O" r-
OZ'O" r- r-. SL'O ..... "-
OL'O
5 L'O'- ..... M :-.. " "- C"'l
......... "- ,0' 50'0 "- , o·
OiO WO
LO'O =~ "- ,
SO:~ r..... "- -,
ZO'O:;. " 1'\ "- "- N
LO'O' N
0' "- 0'
...; ~ ,
" " " ~ ,
~ " "to.. -,
, ~ , r-.
"to.. o· " ~ o·
~
~
s:: 0
c g- o'
~ e-. lD IJ) ~ M N (7J co r-- ID IJ) .... M N ~.
o· 0' o· o· co o· 0' o· d o· o· d d d 0' o· ~-----------------------------------------------

184

185

co O·

o

-..t

cio

<j'<i~

c

OS'O I
S'fO
0'7'0 i
S('O ! I, I
, 0('0 ~
SG'O !
OG'O

Sl'O I
Ol'O ! N. !oJ I
sec .1 i i 1\
GO'O J 11- ~
LO'O·
r;' I ,
! I it I~
! , I u
, , II [\1
, i ! ., it
" i! i
I II I' I I ill [\!
! ! I I i I! ' , Iii ! t'l 't\'
I,
III i i I' ii, , i I~
,I i! I
III I i I III I-r I! ~
I II I II II I I I!
I ! II Ii i TI 11111 ~
I II Ii II II 11 .u I If)

0'

N o·

o 0'

186

001 COt'--- lQlf)....:r("l')N .....

o· o· o· o· o· o· o· 0' o·

.1·· .. '.· .. ·.'

.I

--
0
Lf)
o' 0 E'
" "
.;(14: "
I 1'.
1 0

!
os'o
lD
S'7'O o·
O'7'u
S('O
0('0 If)
sto 0'
ozn
Sl'O
oro --t
0'
So'O
GO'o
to'O
M
0'


N
0'


~
c5


0
0'
c M N
o. m <0 I' so If) --t
~ 0' 0' 0' 0' o· 0' o' 0' 0' 187

188

c

0
to
o· 0 E
:r
<il~'~ I


0<;'0

<;'7'0
0'1'0
..
<;£'0
oCO
<;to
Ol'O
SIb
0l'0
<;0'0
Wo
lO'O~










~
0



0 (]) co r-, so If) ~ N If) ci

N o·

o

to-.. 60

E

o ci

41<1~ I



0<;'0
<;'1'0
0'7'0
<;£'0 I
O£'O i' N-
<;to 'i.. .:
Ol'O
<;l'OI
Ql'n..,
<;0'6\
lO'O i
10'0'

I +

I
,
..r
1 I I~ ,
I I ~ I
,
i I
I ! I i
I u ,
I
i l l I

I Ii
I
189

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful