P. 1
Fotografi itineranti europeni in tinuturile romanesti (1840-1860)

Fotografi itineranti europeni in tinuturile romanesti (1840-1860)

|Views: 233|Likes:
Published by Ileana Faur

More info:

Published by: Ileana Faur on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/03/2014

pdf

text

original

'. In acest moment Gheorghe M Ta . ...

"

gandeaseii foarte serios la Infiintar ..' . ttares~u lTJcepe 8i1

luna decemb . . ' .ea unei scoli supenoare de artatl~ I

rre a anulni 1860 el v ". . . II

Instructiunii Publice .' a rnamta Mirnsterului Cultelo. I

• LIn prosect pentru 0 .$coal- d P" .- ..

P.lanul sau aua fest infapruit d _ . . a .8 IClu.ra si SCllIPIU! I

I eeat peste palm .. . " ,

eoncertate ale rnai multor pl ticieni . am. ill .urma efortunkn

. as rciem ell vederi inai s t

Aman ~i Petre AlexanckesclI 1" 1. . n a e precum Theorhu

fu • . n Ol acest LImp el .

ncnoneze ca profesor la Sf $' M. . a contmuai ~ I

1&6 _. ava. ill mult chiar: - d de- .

4, _ eLL diteva Iuni •.. -. pe ata 3 iunn

. . inamtea maugu - .. .. .

specialltate pentru care se Juptas . ". . ram ~oll1 supenoare Jl

luand fiinpi _ Tattareseu a f te atatafi~1 era"pe punctu.l de.a 0 vede»

d os recon rmat In postul d

esen pentru clasele I-IV la Sf S. s e profesor dt'

C . ava pnn adresa M··' rului

ultelorgl Instructiunii P bli _. mrste 11.1 Justiticr.

•. u lee nnmarul 42919· •

Kretz. nlescufi9 EI a mai fu ,,_' semnata. de Nicolae

• • • <"- neponat plinii I 18 '..

demisiona, dupa ce fusese numi a octombrie 1864 ca.n.!

Arte70 Cei .. . nunut profesor de pietura la Scoala d B II

. . ~ cmei aru petrecuji la Datedrli au . e .e c

pedagogics utila de care a beneficiat .• ,reprezentat 0 expenenl{1

io -t- . rnai tarzru Cit mazisrru .al

va ace] ce-si alesesera artele d t cari ' 0·' . multoi

. rep can era.

Oll Jacques WerloofJDeT,Ghi .

6'>lIibti . . ka, op.cu.; p, 142.

oeea Af:ademre. Rnmane, Cahinetul de Mall . . . ..

ill acre 1-83, acb!l 26:"00 L'. uscnse, Arhi va Artisti lor PI;;&icl "'" 'T'

Dec . . mnu e, 1lI vedere ell noulu budgeta M·· . _ ' ... ". • anoreseu

I re~u Marie:. ~le DorTJ"itorui No. 1129 suntej:i -DIIm·W· inisterialu v<! faee CUllOSCU( eli. ell

~ assa _ IV la Gimnaslulu Sf. S. va co ~. .. I ~I m::U1lQSCUlu professore de De· A

mcepere de lp 1 lillie. ( )" . IUIj!e de pfuJiS. aeem CU Ol)Ormiulu duoe l..'dg ~ m

70 . ~. ~ ~t'""'" uuetu §I ell

Jacques WertlJeimer-G!Jika,,, til 6' . -

ronuinesc JB3()'.1892. BUCIl"",li,~·999,!: ~11, Adrian - Silv;an Ionescu, 1n.vii/iimiituulan-i.lic

214

Aflati la extremitatea estica a Europei, Ia poqile Orientului, romanii au beneficiat ceva rnai tfuziu de binefacerile fotografiei a oiirei aparitie fusese anuntatii, I'n ianurie 1839, aproape concomitent, la Paris,

de Louis Jacques MandiDaguerre (1787-1851) ~i la Londra, de William Henry Fox Talbot (1800-1877). Dar aceasta nu insemna ca. nu erau inforrnati asupra noilor descoperiri. Presa diidea stiri despre epocalele anunturi Tacute in Academia de l;itiinte a Frantei privind dagherotipia. in aceasta perioada a pionieratului tehnicli, periodicele moldovene~ti of ere au date ~i mai multe detalii decatcele din Tara Romaneascii. La Iasi, foarte carand dnpa prezentarea oficiaIli de la Paris (0 luna si nona zile), irrvcntia era anuntfiili in paginile "Albinei Romane3l}tl". InIT-un prim articol, erau oferite date de referinti despre taIentul de pictor iluzionist allui Oaguerre,.care I-a ajutat sa realizeze diorama, una dintIc atractiile mornentului1. ln~oo descriere destul de naiva, specifica epoch in care oriee noutate pir"ea uimitoare, iar cronicarol se entuziasma ~i tncerca sa-~i irnpresioneze cititorii, prin ,;afIarea" acesteia,: "Dagere (sic) era pana acum cunoscut in Frantia de bun.wgrav. insa nemm\.umindu-secu a sa artii (mei1t~ug) el a voit sa afle oareee mai presus de zugf,ivituni. si Ia aceasta au ajuns prin aflarea Dioramei, care prin steele opticesi ochene rfuifrangand obiectele naturei, infato~eaza in un apartament nu numaica prin camera oseura fata icoanelor, ei toate cele ce sunt pc d.iniiuntrul10f. Cu a lor figuri, vapsele §i roi~cfui indit la o diorama sa pare cum di. privitorul caliitorer;;te, ca prin tarrnec, pintre stinci, de-a lungul r!iuriior, sa sue pe rnunti, vede pasdind ~i alergiiI:J.d turme s.a, Zugravii s-an mlburat la aceastii. aflare §i au zis <piicat ci Dagere~i bate caput de a urzi mai frumoase ieoane decat acele ce poate face me~tel1ugul >." Urmeaza prezerttarea spectllculoasei Vai de fa Goldau in $vi{era unde, co. .ajutorul filtrelor colorate !Ii a unci savante regii luministiee in care erau modificate unghiurile de proiecp.e a acesteia, dintr-un linistit peisaj bucolic se trecea la 0 inspiimantlitoare

'Ve:z;i ,,Albina ROlIlilneascii". nr. 14 diIll6februatic 1839.

215

furtuna care distrugea totul in calea ei C

Privito 1 _ . . ., omentatorul incheia

» :u ' spanet, nee «ce cumplita furtuna ce .

e~te LIl'Zlt?rul acestei stene tnfricosate? Cine? To't ac~utremLrr»'. CUll cateva minute mai nainte va fi t ~ fa Dagere carile "II vale, Publicul lncantat de -ac~ao°ta8 l~ a~~at ~ceu pHicula ~i pacinir.l

. "0 sa lll1Ia :):1 era . . uJ til. .

asemene urzire, nurnai Dagere nu s'au r _ .. III ~ =. eu no,1 ~.are mal vrednica de rnirare care saman~~~t cu atata ~ au tLnu( Iii I' stnnje mai fnalte Aoeasta n - ail arrnec san productul un,'1

, oa are care 0 vom dese . -

Dagerotipia:" Abia in numaru 1 u -t' . fumi .·ne, sa numestc

d rma 01 sunt rruzate i f .. d

agherotipie, suficient de neclare, asa cum sosl'se";; d Impo~'2.atu esprr

C .. ~ .... e·a ans

ronicarul reds, In vorbe me~te~u·t d .

publicului local, dificultarea de a 'dg1:e ~ alese pe in telesuI

af _ . surpnn e unagmea ne 0 s ~~ 1'"

met lea: "Prm asemenea cereetari D ' . fa .... uprara " au lnsamnat cum ca fiescare umbrireagere- s au a:ut u~ mare Himist. El

_ ~ •. ""<t ce sa arata lamunt la lurni 'I'

scazand aceasta sa Imputineaza si . .. ' ma ZI er,

• , ~l apm perc de tot Aseme .;

care cunoastem cu totii cata "'nr~ e ., ' nea ~ua, aeeea

1 ' . , I aunre are asupra vapselel

scare Ul. Drept aceea s-an apucat a afla . _' or raza b. a mca ~i lumina zilei sa ridice 0 art asa 0 Jvaps:a _de pe care. s.o. are. Je,

Ir ,. p e ear alta sa ramaie tr' -

pe oc, el au nevoit lumina zilei a Iucra asupra tei oa ,nes. amutata acel chip ca cum s-ar urzi de man _ _ aces el parp.a umbrei in

blei ,~ ma nevazuta a Atotputernl I· d~

ta . et eel vapsite forma si viata, IDeaf rin ace . .. leu UI, and

hll:~:e!, s-~u _facut urmaeor voi~tii acest~i me~te~~~::ie, a~t o:hi al flira ~~,ofa1a cea mai grea, rnai necrezuta de a sa diz P£?,.; e~ ~ste greutatu este mal mare dedit aflarea Intrebui _.. le~a,~1 III pnvirea au trebuit sa raea Dagere ca sa ajllllga 1 . umtam aburilor, Cate oercari inca un secret,i3 Du _ a asemene rezultat? Aceasra este folosi . . pa 0 prezenrare sucemta si ambis u~ . ..

olosite, sunt enumerate avantaiele at. . . 'I g a a metodei

" ces el nor tehnici: EI

oareeare pocost [n.n, verni] negru cu earil .. '" . au compus sa pune aceasta la lumina apoi d . e ~n~e ?~ce tabla, indata ~

b. 1 • ' ,. e sme sa lJlhparesc pre e .~ t

a lecte e ce sa lconeazii pre..~le acea tabHi piimantul. ..a LUii.~ fie.:;care piatnl ~igclunte de mina [' ., ' eeru), raun, tomun, luerurile mari sau mici ce sa jnfiit _ ~.n, IfiSlp] , eu un {;uvfi.nt t.oate

, . _ to~aza m aeeasM camera osc - ,

apO! sa statomiceHc pre acea tabr' .. _ UTa, ~1 care

a, eu toate a lor vapsele ~i umbre.

1 ~s1irulUI istoric alfQlogGillei napooa!e; ConSllilltin S - . . . A· • ,

dm ~ia.. hrioada 18U-1916, B~i, 1985 ~Iescu, Inc.ronolofJ_ltlllustratd (Lfotografiei

sP;eCn~lita!e referiri hi- oceste' arUcole i!p3ru!e in p<m~cuJ .peDll'll pmru data to ~tetMuni romfut1i. ~ mlUenal m care ern dcscdsii diorama Faill I . ,.. l~ (p.2}. dar men~oneaza door pri mul SUlll:lfe de.Ipre d3gherotipie, el ~! a •. ow_ <:ta $I ,pe. w:tni!lorul, UIIde emu )lre7.entate dare

n.-. ~';I . .. a pterenllirJle u1tenoare ale ·Iehn· .. fficu

)"ulorOl" ~ I.;i Aclli:!emia de$tiinj<; apoi la diverse rf,..onari ,ICU Ie in Can:tera

. ~A1bu13 Romilneasc-.)i", or. 16 dtn 23 f"bruarie 1;9. ei:fi ale tretodel (pJ-4).

/,ugravitura acelor mai man mesteri nu sa poate aliitura eu aceasta csci 'I~cmene.tablou nu sa Iuereaza de ochiul cel nesigur a ornului, carile din fh:piirtaro i.scode~te lumina §i umbrele, nu este mana lui cea tremuratoare cure 'insamnii pe hfirtia cea rrU!}catoare. ubiectele natnrei care sa schimba.

I i toate aceste sa fac prin Iucrarea soarelai, De acurn nu avem nevoe a Ilcdea rile 1'nlregi afara spre a face desenul eel nedeplinit al unui loc ciiei copla naturei sa inflin~a atilt de iute ca gandul, eu ass 0 deplinatatc IIldit in tablou de peizaj, din lumina. saninul sau tnourarea eeriului sa mlelege la care ceas a zilei, sub care clipa sau anotimp s-an intiplirit ncest tablo. Mirarea noastra 0 sporeste impregiurarea eli lucrul infiintat de raza soarelui sau de lumina zilei, nu sa mai poate schimba de calTIi aceste lumini. Pocostul eel slab, in carile acea mai midi lumina urzeste acest feliu de icoane, neschimbat ijli nevatimat riimfuIe de acea lumina, ca cum soar fi Iucrat 0 sapatura de arama [n.n. graVUIi] sau lltografie ... Dagetotipia va fi de acnma nn instrument nedispart,lt de oamenii ce at don 0 ave icoanele a vre unui loc sau copii a vre unei zugcivele. De acurn sil. va putea insircina un cop.il ea sa aduca in 3 ceasuri copia acelor mai frumoa:se table, Vom serie la Roma sean Ia Paris sa ni sa trimeal! copia de cutare sau cutare table sau peizaj ce pana acuma nu este Taeuta ~i impreunii cu raspunsul il vom primi. lntrebuintarea acestei, am putea zice rarmiiditore, oglinzi va finu numai Ia Iuernri mali de ijltiinlii ci ~i in traiul familiilor, putand cineva Jute'un minut sii-:):i. urzeesca icoana a vreunui obiect dorit, precum : teagiinul fiului ~i mormintul hunnlui, san locul carile ne-au lasat VIe 0 iubit! aducere aminte,,4.

In nUllltirul 50 din 2S iunie 1&39 al aceleiasi publica'lfi, este

relatat felul cum a fast propusa atribuirea unei pensii viagere lui Daguerre In liedin~ Camerei Deputati10r din 311S iunie5, in trei num.ere succesive de la sf~itullnnii august ~i irtc.eputullui septembrie, avea sa fie deseris, detail at, procedeul, a§a cum fusese pfezentat de academicianul Arago la Academie de ~tiinte, in ~edinta din 19 august 1£396. Un subcapitol din nr. 70 este intitulat De8cnerea adeviiratului

metod a D. Dageru (sic).

In publieatia bilingva, franeeza-IOmani!... .,Le Glaneur Moldo-

ValaquelSpieuitorul Maldo-Roman" ce aplirea tot la la$i ~i tot sub

.-

• Ibidem.

',,A1birurRomlIneast:;;,'·, trr. 50 din 25 iunie1839 .

~ TbUkm. Dr. 69 diP 31 august 1839; !lC. 70 din 3 seplembrie 18J9; or,71 din 7 seplembrie

1839.

216

-

- - --- -- - -- ------ -

redactia omului de cultura Gheorghe Asachi, Ia rubrica Descoperu, ~tiintelnice, numarul din iama lui 18417, se relateaza despi perfectionarile aduse procedeului dagherean de catre Edmond Bequer. I ~i anuntate de Francois Arago Ia 0 alta ~edinp a Academiei prin CClI'l 11 "imagine se putea obtine In deems de doar 0 secunda,~

In anii urmatori, cititorii ,,Albinei Romanesti" au fost tinut' III curent eu inovatiile in domeniu, Astfel, In 1842 ~i J 843, erau anUn!d!1 reusitele unor experimentatori in obtinerea de imagini colorate. in :le!').1 fel era facut cunoscut nurnele elvetianului Jean-Baptiste Isenring, ([ repurtase un sneces in acest sens, Sub titlul atractiv DAGHEROTlJ'II CU COLORl (vapsele), periodieul Iesean insera urrnatoarea nati{1i "Zugravnl Izenrink, petrecatoriu in Minhen (sic), au incunostiintat pt' public prin Gazeta de Augsburg cii au aflat chipul prin care se ponu reproduce cu dagherotipu toate obiectele dupre natura ~i cu ton I,) viiciunea [vioiciunea] colorilor. Aoeste obiecte, dupre zisa lui Izenrink, pot a se Campara (asemana) en cele mai frumoase si rnai perfecte zugravitnri.?" III prima luna a anul urmator se adueea la cunostinta iCll fusesera obtiaute ~i portrete in nuante naturale: "Culoarea portretelm dagherotipice este 0 aflare a. D-sale Leolard de Luete [Leutzev], Portretele facute dupre regulile acestui nou metod sunt foarte adevarute ~j placute miniature, did inIato~eaza 0 vioiciune a eoloarei In adevlil vrednica de im;1imnat Aflarea deslivar~~te In totul minunatn descoperire a lui Dager (sic).',JI)

In ambele pri sunt achizitionate aparate dagheriene din chilli primul an al producerii lor. Intr-un stcc de instrumente necesare studiului cc fusesem importate la m~i in toamna anului 184D,. figura ~ un asemenen aparat "Intre imbunatii\:irile ramului de invlifiturii. publici in Moldova care dupre poronea Preainaltatulu] Damn s-au adus de Cinstlita] Epitropie in indeplinire, mai interesanta este asezarea unui Cabinet de instrumente de Fisicf $i de Matematici. La Academic s-an primit de la slavitul rnehanic

1 .Le Glaneur Moldo- ValaquelSprcuioornl Motdo-Rnmiin ", Genade-fevruarie 1841. p. 109-111.

,- Articolul este me.n!iQnat §i de Constantin SAvulescu. op.cit.; p.4. dar se pare di Dn a parcurs CU arenpe aeet material ciki Ii d.lI. o extindere rnai mare dedit cca real": - opt pagini ill 100 de trei ".§.t'este.consacuu: lnovapilur dagheriellc.

, "Albina Rornfinea<ci", Dr. 87 din Il!oielllbrie. 1&42. 10 Ibidem, nT. 6 din 21 ianlUltie 1843. .

218

I ., P" ··"':ul transport de instrumente care se vor illttebuinta pentru ',lI'lSlan IXl InL<1l

,wcle expedentii paradoxale. Irare aceste se tiflii. :$i instrumentele.

I Jrlgherotipiei care este cea ri1ai vr~dnicii. de mir~. aflore a. l/e~ulUi

, D Dectorul T.Starnaty au c~ugat pnn operatn bine nemente cateva

nostru; ..........., cade . ·,,11

vedute (zugnivele) a politiei noastre care sa pot vede ill sala A _ mt~1 •

~~lIbl. n.) Namralistulsi profesorul Teodor Stamati a fost, astfel, pn.m~~ Iingherotipist moldovean neaos care, in Incerearile sale, a racut cele dm.tal

IlCisaje urbane in ~i. . _ .

Nu peste mult timp iocep sa fie executate §l portrete pe~~ t~tl

,tceia care ar fi fost atrasi de posibilitatea de a-~i ~ede~ _u:as~tunle icproduse ell mare fidelitatepe pl5.cuta argintata. Acelasi periodic .Le~ I:,cea reclama, sub titlul ELIOGRAFIE, noii metode. ~ portrenzare :

Miaunata aflare a fairnosului Dager (sic), striibarnnd ~lruce cu roate a e~ " d 1· ... : ' . 'se face cunoscut ; eli acei cari ar dori. pan acest metod a-sr In e etrucm, . ,. De .. tul

I·· rtre tul lor in limp de 15 secund,e, se vor adresa Ia pozi

ace po. . . • ,

produselor industriei nationale (in Calea AcadeJruel!,~~e se vo: I~scne

pentru hotirirea eeasului care este dela 11 ce~un dimme~ta ~a la ~

I - -_ .. Ce ,,"" atinge de asemanare de pnsos este a incredinta ca (Upa ameaza, .".., , " ,,12 N.

. mana omului nu poate face un lUCID asa de firesc SI perfect. 11 nUmaJ • A· aratura lael

dispnnem de informatii asnpra persoanel care mantua ap _ ac

prim studio. profesionist, Este interesant de ?bservat orarr:1 d.upa c~ ~ dcsflilJurau ~ntele ce depindean de eelerajul natural - 'n- timpul iernii aeest orar se reducea la rnult maipu~n. Daca era n~~ ~ro~

1· tului este de presupus di atelierul avea multe solicitari carom trebuia Clen . . , _ bI· IJ D t 1\1i Ie faca. fata, Dupa 11 luni, se ~enea :u mVltapa catre. ~u .,,10:. . a

fiind cii acest atelier nu era particular Cl de stat - sta~tli.t. rn tncmta Depozitubli Productelor Iadusrriel Nationale - este probabil ca acolo e~ int.rebuintat un aparat achizif,ionat de stat, poate eel de Ia Academia Mmajleana care, asttel, i~ amortiza cosmrile,

Cert este cii, in capitala Moldovei, exista un real interes pentru nona metoda de imortalizare a triisaturilor umane sau a peisajelor. Printre multe Ientile ~i ochelari, aparate opticesi ocheane, barometre,

U Ibidem, nr _79 din 6 oetombrie 1840.

[' If1idem. pro 'j 7 din 19 iulie !-842-. . . '. . .. .

I) . . . 44 din ·6 Jun." 1843: "Se tncun~te doritoriler de -s.vea portretun ell

~;;!l~~-tt se adresuiasdiIa Depozind productelor Indusrriei Nalionllle.-spre a sefnsermm

ceasul.

219

te~o~e(;t~, ~lcQO.~elTe, un negustor pe nnme Feldherr _ ce se intitnla "Optic. adl~a ~~tfClan ;;i-~i instalase pniva!ia pe Ulita Mare In fata rttagazmu]Ul Caliman - comercializa I:a 1847 '. .'.' . lanterne rn . 14 D .' , ~l camere obscure ~i maril '. a~~ce ... e altfel, lantema magica reprezenta una diotre

e atraep, 1}1 dlsrraq:ii pentru Iocuitori atunoi cand in ca italii

i084P2osefa vreun antre~I:nor de asemenea specraeol de succe~.ln ia!a lu;

usese desdtisa 0 expoziti . -" A

C . . 15 " pe opnca ID casele logofiitului

. onstantm Ghica,

Atr~i de piata fncii .• de .

tdagherotipi~t~ ambulanp nu an intii:;:tO~:~~ arate laa11:~i cj:~::n~i

Oamna anuhri 1844 apoi A' J' Y , m lama Ul 1845 sosese in capitala Moldovei

trei p;a.Cticanp ai ~cestei arte, provenind probabil, dupa nume din Polon.la. Pe.tI'e (Plerre)SoJoniewskiI6 I K M di ki . ,

d " ._. , •. , ens -cesc

reeornan a drept dqg{u:roliparttorul7 - $i IpoUt Hobonevskil8• In vrerne

"', Alb'

" " ' . ma Romaneasc1i", or 86 din 30 octombrie 1847

. Ibidem, "c. 2 din 4 januruic 1842:' Frumo~[ este ~ar . .

(alii uu pr~«j rnai rcpede dedil.drUlnui',k fief pIir sd . ~tona}] ~ gUg.~ nurnal p.liicerile sale, numnul cand se serbeazs I]"ru nh' I . <"l! e-sr Ind"l" YCJ sosi In 0 biserica golica -'in

',.,.. ""=" T"",m ace o domn I ,. r' , '

a tale uigi eu acele 11 o'l1lJenilo, in'oenunc:heti 2 e ~la~a uuste ~I evlavie incat /JU pop 0, nu uni

din Cassel, n. n.] ell gr1idilliJe 'I' "~~Ie 'I '1' _ a.;.te u eel [CllHIOS de. Wi.llhclm [Willlcimshohe

. . . ,""..- ,ae cmcam['du ~ . -, '.

aj'uugI la &ribar-caeca Sllom:oare a R . 1'- . pa aceusta 'aplndu-·te din smguriilale

M oze, a be de la POISe! J.' x'

oseva, DU stiu de vel rlimfuJe muir ,,_". ~' .. ata C. In cur.1Jld agiung] 18

v"_ I' I' " C ..... , 'am". asp .. J raul Inghe • \ 1 A

"""m mu UI sunl d.e ollLir acoperil . " . I~ '. • '" e,a" CUpOlC e inauritc, a

te vei illc.i!zi sub cerul 'Afii . .e ~l ~nsu~l. acullonl petreo ulil;l" ell reoegiuae. Dar nurarztu

E• , . eel ~I mar ales la biit1ilia de . d laAbu

grper cum sa.nt! vizitczi pjr<!l1li~~Je? D d" A.' mare e a A uku, asa, aproape de

. •. "" . at 1111 e-t mVtngliton,j I .... A.~! Pari ..

rninurul cand selb~aUi <!poleosul sau C 1 In' .~ or, L""",,, a S., ve, 'Junge 111

carul, carile odinioaratruea p' ",' .. e~ ~ 1 ourm, paruamul lueeste de mil de rrofee ~I

N nn Il;IIga~ IrlSangemfe co . -l" - ~

apoleon I a mal! .01eu1 sau I Toare • te ", • • pen cu. on va I ste! H, duel! 'fleet pc

. . ,,= dceS PI'1V![J alat de • s· •

vede la expozitia cea oplic.:l aDD Saritz i Leks . .'~ arnmllQare precii! de felurite, se PO!

drum de.cunca ar.~." §, a~~at.a In c.asele D.l.(IJ;<:ofi1c. C. Ghica peste rll·/b• .. ··

'''''In, nr. 44 din. 4 Iunie ]844; "DAGHEROT . , . .

.mlmi! capiwlii, are cinstc a In<l1'''!, d' IP~ D. Perre Solorue_kl, 8OS.it de curfind In

D" . .mape ontoncasc' M' .

aghemtlpls:;e, dupa metOlluj c~1 IIllI.i nou ; cu :rlS Cln~ "~, taeerea P?~teloc

adreselc lor la maga<:ia DD St {; .. ~ j)reJ1ll masln'al. Dontolll Slltll poftltt a l1lsa .Dagl\er:otipice. " '. e anov,'CI, unde VOr vedc. ¢ probe de asemcoe l!loran 11 "Alb' R

. Ina· omane3SCii" nr. 76 din 24 :;e to:mbti . ,. •

produce partrete fotogr.>fic, CU culori tJJ1JJJP I . ~ e 1844. ,1~ilhrul lire ernst;: a IO§tiinta ci! el Vor adresa in atelia sa. Ill. D. spqeru! H:' C ~I In eel mal VIU 11.Ist!U dagbero(ipic. DOritorii se ~[NSKI I DagherotipBriloru". pel, "nile: So pot vede ,I ascmene portretej LK.

Jb~dlJm, nt. 4 din 18 [anuari!! 1845; m:. 6 din l' . . . .

lpeIir}fubouC:"sti, !IIIist, de cur!lnd SOSitful~ [~uane 1&4~ • .nr. 7 dm 251anlli\tie 1845:.,D. ~1 pubIic,,~ respecwbil ci! el face portre~e inas a ::aP!taJ,a •. are t'Dsle a in~tiio!a pe inalla nobfesa Dagneronple. negre sao CQJorate In acvarel1i ~au

220

ce primul se pare di. nu. avert un domiciliu stabil si niei un atelier, preferaad sa se deplaseze eu aparatura Ia adresa solicitantilor, ceilalti doi lie instalasera si executau portretele Ia gazda pe care si-o luasera, spiteria Hampel si, respectiv, ospataria Guemishe, La fel cum se proceda in Occident, ~i acesti dagherotipisti itineranti i~i expuneau exemplarele eele rnai reusite in vitrina cate unui magazin, In eazul de fata In acela al lui Stefanovici, unul dinrre cele rnai importante ale crasului si plasat foarte central, nnde puteau fi vlizute de virtuaJii clienp. Tot la acest respeetabil negustor l§i expusese lucriirile, in I 849, ~i lose! Lorenz, ce se prezenta drept zugrav §.i care, pe langa dagherotipii de format mare, colorate sau alb-negru, era dis pus sa dea ~i lec~i de initiere a arnatorilor sau sa fumizeze aparatele i?i materialele necesare celor interesa!i19. EI preciza cd poate raspunde sohcitsrilor .. PC orice timp", ceea ce, daca era adevarat ~i nu doar a laudd memtii. a-i an-age clientii creduli, Insemna ca poseda niste obiective perforrnante sau 0 preparajie a plaeilor ell substante ce mi'ireau fotosensibilitatea si-i permiteau sa scoata portrete chiar la 0 lumina mal slaba, intr-adevar. aparatura dit si substantele fotosensibile ce ajungeau acum liii in Moldova emu de calitate rnai buna ~i Ie permiteau fotografilor a raspunde solicitarilor la once ora.

Este de presllpus c.a In Capitala erau concentrati cei mai buni profesionlsti at irnaginii de vreme ce, chiar ~ In un iarmaroc, ca acela de Sfllie dela Fiilticeni - unde era stiut ca activau mesteri de mana a doua ~i a treia ee se bazau pe faptul ca avean de a face en 0 clientela lipsitii de gust ~ de cunostinte-esretiee, careia ii puteau fumlza, la pre! ceva mai scazut decat acela dintr-un oras mare, marfii de calitate inferioara, acceptata fam teama de reclamatii ~i pretentii nejustificate - se putea Iucra dagherotipie pe vreme

.~

minilltum. ell pret de 5 pani! la 6 ruble. Probe ·de lucr3rile ~ie stint expose la magazia D.D. Stefanovic i el tompooi. EI llieu e~tela ospilari.a lui Guemiche".

'" Ibidem, nr. 34 din I Mai 1849: ,,DAGfmROTlPlEI Dupre eel mal 0011 metod.fi ,n mai mare format. ~ = se. poC seoate pe odce limpu; colorate sall negl"e. Gios isciilitul se recomandii fnaitci ooblese ~i respe.crabilului public prin jnfajQ~au:a por1If:turilor I";, CllR:se aflli in 1lIlIgazi;! D, Stefanovici er Comp. Locllinta sa este in casele. ~e YOOlluiculuil laneu GreceallU, ulita Teatrului VechiuJ IOSEF LORENZ} zugravJ De asemeneacu pretu miisurat propuHe'a d:a deplinlt lnyijlimra in arm de a dagherotipi portrde: ¥ paisaje etc. Doritorli porn gasi la tmnsQI trebuihcioasek inslru meftl" de Dagl\erotipi,e, tabricaJe de a4i mai buni fizici [fizicieni n. nr.

221

~------------- -------- ------- -- - _.- -

ploioasa, asa cum fusese in anul 1851, fapt pentru care cronicarul [audil progresele ~tiintei ~i tehaicii eontemporane1O.

in 1851 avea sa apara un anun] al sosirii unor fotografi in Iasi Fie evenimentele postrevolutionare ;;i ocupatiaruseasca i-au facut pl' practicanti sa.renunte la 0 calarorie $i 0 stabilire temporara in Moldova, fie eei deja aflati aici aeopereau tot neeesarul de cereri si nu se rnai simjea nevoia altora, cert este ca In luna decembrie 1851, "Albina Romaneasoa" insera reclama lui R. Heinricb ~i Mazek, .fotografi ~i pictori de la Viena" ce, deja facusera un popas de succes la Bucuresti ", Era un fapt obisnuit ca fotografii itineranji sa viziteze ambele capitale ale Principatelor Romane, uneori oprindu-se ~i in orasele de provincie, A$a cum vom anita in continuare, Robert Heinrich inserase primele sale anunturi, Ia Bucuresti, in Lulie 185 l, dupa care, spre Iarna, se mutase Ia Iasi, in parteneriat eu Mazek pentru ca, in noiembrie 1852, sa se aile din nou Ia Bucuresti, unde avea sa rarniina pana la Inceputul anuluj urmator; atunci abandonase dagherntipia ~i executa numai fotografii folosind DOUtt ~i mai eficieata metodii a eolodiuJni umed. Un an unt foarte detailat face losif Wilhelm Wciniger, "artist dagherotipist, din Praga", in rnai muLte numere ale "Gaze rei de Moldavia" din februarie ~i martie 1853. Pe.liingii' pretul nu tocmai scazut 31 portretelor - de Ia eel mai ieftin, care era, desigur, de dimensiunea eea mai redusa, ce costa 2 irmilici (un irmilic echivala cu 17 leisi 15 parale Ia 1851) pana la 3 galbeni (un galben era 45 lei) sau 6 galbeni pentru portretele de grup - era landaU ~i durata redU.'l8 a pozei, de Ia 25 de secunde Ia 1 minut ~i calitatea deosebita a rezul tatului, ce nu avea sa se degradeze in timp; cornereializa ~i casete ori rame pentru imaginile ce Ie producea. Dagberotipistul ocupa dona carnere la Hotelul Missir, unde avea si 0

20 "Gazela de Moldavia", nr. 56 din Z6 iulie ]&51: "Laudd fie prop4irii ~Iiinlelor, Dagherotipele lucrau. ~i la umbrn ear Panoramile Infiilo~au icollllc eLI timpu foorte saninu tie care publicul era lipsit., .. " (sDbLn.).

!I [bidem.. ur. I m din 20 d=mbrie 1851: "Subscrifii fotpgrnll 'ii piclUri de: 1a\"-ienq. au DOOrn wlnClDlO$wD\3 pe Ilalra Noblesii ~i pe Publicul re!iJlCClabil (lespre a lor sprue iil a_qra WlpiWi unde.<lu scapu 3 petreee n wmli cliIcva lunL SuccesuJ de care pretuti ndene ~t~ artii. s' au incucunat ~i de cura:nd la BUClIJ'C!jti ni fm:e.a nld~jdDi ca fi aicea vom .gil.si .apreluitori ru;estei noue invenpL P,,[urile probe ·a lucmruo[ ""puse In a nO(lsttii cvaltire ~j grabnica eltCCUtilll' a insilrcinarilor !;laue, vor r.isplll!de deplln Ja tocTedeiea acelor ce. "i-at ooora CLI a lur cerorL I R. Hemrich ¥i Mazek I Locue~CIJ in casele Madam. Cfuristitra Stra~shuffer. ulira marc".

222

cxpozitie, dar i~i asezase cateva exernplare ~i la Libraria G.Hristofor et Cornp. aflatii vis-a-vis de biserica Trei Ierarhi22, La sfarsitul lunii martie, Ictograful se mutase din camerele 35 _,i 36, In camera 33 de La. parterul neeluiasi hotel

in 1854, poposeste la Ia$i Michael Bisenius (1809-1875), .. fotograf ~i pictor de portrete de la Viena", ce-si anunta sederea limitatd 'in acel oraf3, dar care avea sa riirnam'i tot restnl vietii acolo si sa se evidentieze ca unul dintre bunii meseriasi ai gemilai. El este, de altfel, unul dintre primii care nu mai practica dagherotipia, ci fotografia pe cliseu cu colodiu umed. in 1865, Bisenius face 0 cerere pentru ocuparea catedrei de seulptura a Seolii Nationale de Belle-Arte din Iasi, ce no avealnca un titulal4• Cererii nu j se di curs dar, peste doi ani, cand era cautat nn profesor de gravura. directorul scolii, Gheorghe Panaiteanu critioa oportunismul fotografului ce mnjise dupa un post platit de stat:

Astfeliu de soiu de oameni se gasesc ~:i intre strainii traitori in Romania

"

sub diferite profesiuni cari cfind audu de vre unu pastil vacanru,

coneandu pe lipsa de specialisti concurenti i?i pe nepriceperea rominilor In ana au euraziul de-a esi de-e-data 1a iveaUi ca xylografi coneurenti numai '~j numai penrru a dipiita linn salariu, Asa s-a inmmplat In anii trecuti ~i ell Catedra de Sculpture, cand dornnii Brisedou ~i Biscnius, hnbatriiniti~a In alte diverse profesiuni, avura curagiul de a se

il1bUJem• nr.16 din 23 Iebruaric Hl53~nr.18 din::! martie 1853: ,,PO~TRETE FUfD?RAHCE PE METAL I Dupre un metod noll ~i lucrate tara Illc~rc;a 3~~,:lul, de. s.L1b~su[u~ 1Il Oteh.d Missir, carnenle No. 35, 36. III toare zitelc de I a 9 pfula la 4, msa numai III nrnp Ileandelll".g,,: [[!C 0 perioada scurui de limp II. n.], A~te p~rtrete, tnrre 1~le ~tode~c fQtografi~ ~L dagherotrpieise deosebesc, fiirli nici 0 partimre, pn n 3 lor hmpoZime ~I asemenare. ~ ubscrisul tncredinjeaza cii portrete.de dansu I lucrate nu numai ci nu se ~tergu dar me! se fac_ m:aJ s~de. Un a11mm C!I 700 nume, i,,1re care mulle' de petso~e (nsemuate; ~ev~sza mulfirm~a pilblica despre asernene Iucrarc ~i care se poate de fiee1D~ cerceta, S~la [;;edm~ n.n.] n~ tJll.e rnai muir de 1;4 san eel multi minur!i.. Ponrete, drept pruba, sun! de vazul in etelia subserisului, preoum ~i In libriria D. Hristofor. Pre)uI de la 2 imtilici esie ~llnii Ja 3 galbeni, =. ~Pl' de familie 6 galbeni, De diu ~i de priv.aze fcarte elegant" se :illa spre ~les 0 coleCtJe di.n care bu~ar!i. de :Ia :5 lei pJna la 2 gal bini, eu aces!e se reoomandeaz.a I IOS:if1 WILHELM WENIGER:

n JbUhm, nr. 24 din 25 mariie 18:54: "Bisen.ius fotograt' ~i pic~ de portrele de la.Viena; ClI onoc tnCUll0~ti:in\elWi pe nalla Noblesa ~ pc: publicul ~pectab!l, dcspre ! sa 305110 in as iii

c,apil;lli, unde p.enlnI prac6carea artei sale va ~=e un bmpu u~de1ullg~. .. . .

,. Aihivele Nalionale .btorice Centrale, Mlnislerui CulteJor ~[ Instruqiunll Pilbbcc. dooat'

73211865, lila 354.

223

- - - -=-=-----= --_.- -----~--- ---

- -- ~-~---~--------~--~-~ - -- -- -- - -----~----=-=

Alatm1 de dagherotipie 0 .alta atractie in care aceasta t~i gasea utilitatea ca baza de pornire pentm pictarea vederilor din finuturi indepartate era panorama, care iiincfulta pe ieseni atunci cand un lntreprinzator strain sosea in Capitala cu 0 asemeaea noutate.1n toamna lui 1844 un anume Hartz, instaleaza 0 asemenea panorama in HoteluL Sankt Petersburg. In arran] era mentionata mtrebuintarea dagberotipul ea garantie a perfectiunii tablourilor'", Pretul de intrare era de un sfantig pentru oamenii simpli in vreme ce boierimea era '*teptata sa fad donatii mID mario Pentru a atrage publicul, orarul de vizitare era extins ~ in timpul serii, lntre oreLe 18 - 22 datorita unci "brilante iluminafll,,30· Panorama a avut un deosebit succes, asa cil Hartz a revenit peste doi ani, in tirnpul vern. descbizandu-si expozitia in Cabinetul de ~tiinj:e Naturale.31 T-ablourile se schimbau 1a intervale regulate. Asrfel, pnteaufi vazute imagini din Paris, Venetia, Stockholm. Sankt Petersburg $i New York'2. In toamna aeeluiasi an, Panorama se mutase din nou la Horelcl Sankt Petersburg ~i erau prezentate "Parisul, Batalia de la Isli, Bombardarea Tangerului, Pesenirea chirului de Oreland [Groenlanda n.n.], Ierusalimul, Expeditia la Nord-Pol, Venetia. Catedrala de Milano.,,33 in 1848 este adusa 0 noui expozitie, pe care proprietarul 0 numise, pampas, COSMORAMA seau vedute de eele mai inieresante poiitii; palaturi # peisagi.uri etc. a lumei, unde, "prin arta opticei" puteau fi admirate .,0 furtunii pe mare, Budapesta, cetatea Misoco, San Juan d'Uloa, Insula Turneo, Venetia, Berlin, Freiburg, 0 veduta din ELvepa,,34. ComentatoruI Cosmoramei indemna publicul sa profite de prezenta aeestei expozijii pentru a vedea Iocuri la care nu ar fi avut

presenta ca sculptori concurenti, spre surprinderea tuturor acelor ee-l cunoscu.mai de aproape"2'i.

Deja anacronice la 1856, dagehrotipii continuau inca sa se mal produca In Iasi, la Griidina Pester, unde, allituri de camere de inshiriat ~i servitul mesei, amatorii puteau sii-~i fad_ zilnic portretul intre orele 9 ~I 172ii• in reclama nil este precizat autorul acestor dagherotipii dar, de vreme ce numele praeticantului nu era facut cunoscut.este probibil ca acesta sil. nu fi fost un adevil.rat artist, ei doar un localnic ce avea rnai multe atributiuni la acel stabiliment hotelier.

"Gazem de Moldavia" era aceea care aducea la eunostinta cititorilor locali stirile de ultima ora In legaturii eu fotografia. Astfel, III vara lui 1852, se anunta atasarea 1a pasaport a portretului posesorului pentru mai multii sigmanta in identificarea ace,stuia2i.

Cand, pe 16/28 iulie 1851, a avut loc 0 eclipsa de soare vizibilil la Iasi, Gheorghe Asachi a faeut un experiment si a observat-o prin camera obscura, relatand ulterior felul cum a procedat ~i recornandand ca, la urmatorul evenirnent meteorologic de acest ret, ce avea (fa niba loe In anul 1870, sa se procedeze la fel2a,

'" Ibidem, dosar 3S8JIS67, mete 3,12; Adrian-Silvan JOIle£GLl, fnviiramiJllmlllrlisric ronuines« 183(}·1892, Bucuresti, 1999, p.140--141.

_'o"Gazeta de Moldavia", nr, 51din 28 iunie I S56: ,;in Gn1dina Pester / Sunt eftine de lllchiri.al mai murre locumte atiir eu dziea, ca.t ~i ell scp.am1infl seau luna, unde dOrilorii pol oven prfulclzu, cinii sau bljcate reciJ PORTRBTE DAGH.EROTIPE I De asernene, se pot acoin comisiona in toate dzilel e, de Ia 9 dimineaja !lanii la .5 dupa ameadza-dzi".

n "Oazela de Moldavia··, or .57 d-in 28 iulie 1852: .,spre imbun;\lli!irea pasapoartelor coscisitoare ~i IOru~; nil deplin ra~punzfjto.are de a adeveri identitatea personnei, S'3U propus 10 Paris a se supune la (J reforrna nllHcalii_ Adeea pre. liinga scmnalile [semaalrnentele h. 0.1 inscrise ill pasoporr, se va mai adiiogi portretul dagllel'Olip il cii:lliIQru'lui pentru care afltra de doi franci va rnai numara cinci, incll eu asernene document nici odinioara nu eSI~ ell putinfd ~ se face iil¢liiciun" prin schirnbarea sau furtul PlIliapqarrelor en care uneori hotii au sarlatanii .e strecmlI~ chiar pcin politie",

), Er:.lipsul, "1n "Ga:t"J;ta de Meldavia", fir. 66 din 20 august J 8Ji I· ,.Unexperiment lnteresant, recomandat de D. Greciu din San Petersburgu s' au fiicl11 ~i la Institerul Albinei in cursul cei din urma inllll1ocimi. In 0 camera )ntunenca, s'au fiiCulln una dill ferestrele astupate, trii borticele in asa directie tncar .sori le ce a vea 0 inlilUme de, 32 grade. au putu t mdr'epta a sale r-aze in acea fereastd .. Berticelile, ce aveau un diameiru de 113 de palmac, una rotllnill, .alta patratii ~i a t"'" lriunghicii, emLl fiicule in unu ca:rlonu lI~ezal In fereasldi. piin eme iooana somdui strdbiitfuJd, au repT=ta( a 1 ui Ii gu ra pe 0 fili de balti e aI 1m, a~ezatii in O=llre depilrtare, ilIsii Intuneo;imea sil tofato~ pe dosu din parteR ullde vinea umbra Iunel. Noi teromalldiim R~dacjiilor vtitoare a' repcb ace! experiment la Eclipsnl ce are a se produce in Moldova]a anut

1810,1:0 ] 0 Deehemvrie, ~i ~ aduce aminte cii acel experiment illtitia oar;;. 111 Moldova s' au meut de Albina "Romaneascii,.··

1lI ,,Albina Romtmeasci", nr90 din 12 noiembrie 1844: .Panorama rea mare a D. Horz, care s' au desohis in saloncle [hotehilui, n.n.] de San- Petersburg, tintel;te acum luarea-aminte publidi. Magia artei tnUlsporteata pe privitoru in mijlocuL pregiwi.mi lor iaimoase a pilmillltului nosrru, ce sunt _iIlfll\'osate: cu un adevltr 1osemniilor, maj ales ere I .. aj@rea. Daggerotipiei, despre care loblo(l1Ull" Jlutli lucrat«. Noi nu putem deajuns reeomanda ~IU spectacnl interes.anI, earele I~ loalii s~pta.m.ma indoieste obiectele expunerii" (subl.n.).

w .1bid"eIfI, Ilr. 93, din:23 uoiemnrie J844.

)' IbMem, nr. 47 din 16 iwne 1ll46.

,j lbidQ1!. Ilr. 51 din 30 1wne 1846.

" Ibidem. fir. 85 din 27 octoltlbrie 18-46. "Ibidem. nr. 74 din 16 septembrie 1848.

224

225

acces: .Doritorii de voea]u:rim 0 epohii alat de prirnejdioasa ~I costisitoare, nu pot mai bine in toata sigurantia ~j efrinatatea S/I mdestuleze a lor pJiiceTe,,3~,

o noutate de mare senzatie em Telegraful Fotografic prin carl'

imaginile fowgrafice puteau fi expediate Ia distanpi36. .

Pe langa profesionistii itineranti, la Iasi au activat ~i amatoril, Asa a fost cazul marelui Jogofiit Constantin Sturza-Scheiaoll (1797 1877), pasionat calotipist, care a executar mai multe frurnoase portrere pe suport de biirtie, sapte dintre ele pastrate astazi la Cabinetul deStarope al Bibliotecii Acaderniei Romane. Pentru prima data, acesre imagini au fost cornunicare ~i comentate de Etienne Lonyai - el insu~i un distins fotograf interbelic, pre~edJnte al breslei si pionier al istoriei genului -'i'ntr-o nota din "Revista Fotografidi Romam1" din 193737.

Apoi, Petre Costinescu i-a consacrat calotipistuhi] moldovean doua studii, unul in coJaborare38 §i altul singu?9. DE! asemenea, Constantin Savulescu IJ metJponeazii pe Stursa-Scheianu in opera sa de ca.petenie, Cronologia ilustrata afotografiei din Romli.nia40,

Stucza-Scheianll reprezirltii un caz special de~i nu unic Ia noi, de mare boier care se dedica fotografiei, ca arnator. In fairnoasa luJ biblioteca, dona.Li ulterior Bibliotecii Academiei Romane, se aflan doud volume de referinra pentru inceputurile fotografiei, Traite pratique de Pbotographie de Marc Antoine Gaudin (1844) ~i La Photographie des

rommeneanis de H. de la Blanchere (1863)4J. Cele sapte caloripii, cxeeutate in 1852, sunt de mati dimensiuni, variind intre 21,2 x 15,8 em ~i 22 x 16 em, fapt ce denota. folosirea unui apacat mare. Este de remarcat claritatea deosebita a imaginilor, Pozele sunt, insa, stereoripe: modelele emu asezate pe scaun, ca un cot sprijinit de 0 miisutii acoperita cu 0 draperie eleganta de matase, Fundalul este neutru, un perete alb, sirnplu, Majoritatea celor portredzati Ii erau rude ~i prieteni: Catinca Cantaeusino, Safta Paladi, cumnata sa, prima sotie a domnitorultri Mihail Sturdza, rnaritata apoi en Constantin Paladi, primul inspector general ill Milijiei moldovenesti, medicul militar Jacob Ctihac, marele vomic Teodor Ghica-Deleanu, fast aga ~i primar al Iasilor, poetul Vasile Alecsandri. La acestia se alatura doua figuri pitorssti din popor: Chira Fotini, m03$ii greeoaica, foarte priceputa 91 adesea primita in easele boieresti pentru a ingriji copii bolnavi Gi celebrul Barlsu Liiutaru. Acestiadin urma. apar imbriicap in straiele veacului fanariot ee, dupa renuntarea protipendadei, se rnutasera la periferie, in portul claselor mid ~i mijlocii care continuau sa tinii tradipile din vechime. Legam la capeu baris de tulpan ~i mViiluiUi Intr-un conti:;; Imblarut. biitrana priveste lini~titii :ji sigma de sine, cu pleoapele usor Iasate. Peste anteriul viiIgat Barbu Lautarn are 0 fermenea scurta, imbh1nitii, dupa care urmeazii giubeaua ampLi, iar mijlocul ii este srrans intr-nn brau lat, itrflorat. Mustata carunta ti acopera buza de sus, Batr3nulliilJw are a privire cam suspicioasii si nesignra ju ochii Sat negri, Probabil di obiectivul iL nellnistea, Nu este de mirare did Ia acea datil camera obseura era inca 0 mare noutate rnenita sa rnspaimilllte pe cei mal slabi cu duhul in acele tinuturi. La interval de 9 ani aceasta atitudine illdi se pastra intre oamenii simpli, asa cum menpona rnedicul frances Eugene Leger In mernoriile sale: .,penllll un f8r.m moldovean, fotografia este mare magie ~i chiar printre oamenii lumina? sunt inci destui care nu sunt prea convinsi cit diavolul nu si-a bii,gat ooada aeolo, ,,42

Cele doua doamne sunt imbriicate In toalete la modii. cea tanlirli, Catinca Cantacuzino, are 0 roehie de matase irnprimata, deschisa. La culoaresi cu multe volane; cealaltii, mai varstIDeii. are mcrne neagra, eu

" Ibidem, nr. 75119 septembrre 1848_

J6 "Gilzem de Meidavia", nr, 16 din 22 februaricd 85l: .,0 asemenea aflare s' au laml $i anume alii! de dep1ill1i. cii Telegraful poate "Cum 20.000 Cllvil1l<; adedl. ca 3 Gazete de Moldavia, ale r~ in ClITS di! 10 minute in mod: eurar mehanic, tara conluerare n vreunui amploiar; fi[cl_ nevoia disci [r.lrii (a pref.acel'l:i semneler 111. cuviate), ram prninJij" a vreunei smintele. AsIa rninune s-au operar prill imbl.Dafe<l Tel~U1 Electro-magnetic cu, nu mal pll~n vredniro 00 mirare, FOIOgrafre (Daghetllhpie) care plio asia au agiuns a ei iltlpOl1Bn:jii (fq]osml'l) pracl'ie;t fii:rnfQi ea II" tixeaz:l. (tillar~le) numai in apropiere. portretcle OamenilOl(~ icoanelor obiectelor d gaild uri Je lor din ditsanta rea mai deplirtrtti Prln is! metod nOll icoana Forografid\ a unui inserts san 3 U11ei ille tiplli-ite ~ reproduce- prio Te:lewaf In ti mp!! nen!llt'taf seurtu, Si scrisnarea faximi!(! (cOpi'" fntotma; a tnis1ilmilor scrisorei) SIID~! unci per:'lOillleHr Hgiungede la Iasi la,l>:uisin ~fdeva minute."

:a.lonyai. P~i amatorlJo:ogmji ~, ifl,~SIa Rxografio.i Ron;iam', nr, 44, 1937, p_ 6tH.

A Petre ~tlncocn. Leonid BUZOUIIl", Etnanoil Badescu, Coilltan/fu $tUr-Q1.,Sclreinn.u, .'ji 1IICCpuruflie JOlOxrafmi m PriltCipale.· ·Cq/.oripia, in "R:evisiII. Muzeelor ~i Monumente1ot _ MInce", TIr_5, 1984, p. 64-71.

3'1 Ide>1f. Constantin Sturza-Sclwitmu, Romanian CalQlypist, in • .History of Pholography", vol. II, 111"_ 3.July-SeptemDe~ 1987, 1/. 247-2:54.

'0 Constantin Savules~lI, op,cii.. p. 15-! 6

t, PelTe.Cosli.DO!ScIJ, CunstanJin Sr:un,a.$ch,;anu, Romanian Co.lotypisl, p.247

., l..eDocteUI Eugene Leger, Trois moi$ de sejoureh MoIdm.ie, Paris, 1861, p. 106.

226

227

horbote fine si 0 mantila de dantelii de Valancienne peste coafuia III ciirare pe mijloc ~i parul concentrat in doua volume de-o parte ~i de .lil I a capului. Vomicul Ghica-Deleanu este striins intr-o hainii cu mansete I guJer de blana, 10cheiaLa cu brandemburguri, iar III manapne un basruu ell maner de fildes, Doctoral Czihac poarta uniforms sa mi li tara, ,II eghileji ~i spada la om gi'i to are, iar Vasile Alecsandri, asezat lejer pt scaun, eu redingota cabram si imbutonata pana Ia gat, are cotul sprijruu pe spatar ei tine intr-o mana ua bastonas delicat, iar cealalta mana 0 HI I vfiratii In buzunarul pantalonilor 1n carouri mario In ultimele dUll. articole mentionate rnai SIlS, ca ~i in cartea lui Constantin Savulcsc» undee inserat chipul lui Alecsandri, imaginile sunt reproduse inversur, din cauza unei gresite copieri a cal otipiilor, Aceasta eroare e,,11 evidentill.tii in portretul protomediculni Czihac de spada plasata pe ~oldul drept in Iocul celui stang, de medaliile de pe pieptul drept in locul celul sIAng ~i eghiletii de pe umsrul stang in loeul celui drept, La fel, nasun II redingotei lui Vasile Alecsandri sunt lnchei-ap pe partea stlingii in lac ~11 fie invers. Portretul poetului a fost corect reprodus in Istoria literaturu romane a lui G. CaJineseu43•

Desi nu au ramas de la el decat sapte calotipii, eontributia 1111 Constantin Sturza-Scheianu - fie ea ~j In calitate de arnator - eslr esen!iala la dezvoltarea fotografiei romfule~ti 111 denota di pe meleaguri lc noastre s-a practicat si fotografia pe suport de hfu:tie nu numai dagherotipia ~i fotografia cu colodiu umed pe care Ie-au Imbra~lII profesronistii,

In Tara Romaneasca, presa este ceva mai zgfu-citil cu aprecierile la adresa noli descoperiri si ou promovarea sa. In periodical "Cantor de Avis si Comers" din 8 iulie l83"9 este publicat un articol despre dagherotipie ce pare lIlSa preluat, fiini modificari, dupa ,.Albina Romineascii", uncle aparuse pe 25 iunie, Se relateaza despre acordarea unei 'pensii deseoperi toru lui apoi sunt arsrare avant..ajeIeacesteia: .Dagherotipia va fi. mai ales foarte folositoare pentru cii1iilori, arheologi ~i natnralisti ~i va fi a lor neapiirati unealta. De acum fiescare autor va face el insusi partea cea graficii a ca.qii sale. Riillliiind numai cateva

.p G. Cal i neseu, lstoria literaturi i romane de 10 ·origini pin!i If! prezeru; edi p. a n -a, Bueuresti, t 986, p. 2&5.

228

minute 111ai.ntea unci zidiri, monument sau peizaj, el va e!i.pata despre 1l'I!SIe cea mai adevarata icoana (fax i mila) ... Omul eel mai neghibaci

. uJ 1 i b • .44

pnute face cu dagherotipia desemnuri ca ~l zugrav ce rom un... •

La fel ca la I~I, ~i la Bucuresti Eforia ~coalelor a ;~mpara~ uentru Colegiul Sf. Sava un dagherotip cu toate cele neces~e . Mulrn vreme a fost acreditata parorea di. aparatul a fost folosit de Carol 'ilatbroari46, de$i nil exista nici un indiciu in acest sens, nici 0 referire In

I rosa Sf niei un material de arhivii revelator. De altfel, el nici no <II fi.

I ~ . _

putut face acest lucru in 1840 pentru ca abia in 1843 se stabliel}te m

{' ·._1·-41

ll.plUlla . _ .

La Biblioteca Academiei Romane se piiSIreaz:a brosura lui

DagueIre, Historique et description des procidl~ ~e D~~ueTre~typ~e et du Diorama ce poam pe doua pagini l}tampila Bibliotecii Colegiului Sf.

Sava. Desi este un element de mare Importanta pen~ ce~fic~a vechimii fotogra.fiei in tara noastra, totusi, parra acum, mel ua l~tonc ~ totografiei romfute~ nu a mentiont aceasta publicatie. ~ste eVlde~t ca brosura a fost cumphata de un roman direct de Ill. sur:sa pentru ca, ~ coperta a treia apar, sense de mana in francez!, mat multe firme (;11 adrese utile pentru practicantul daghesotipiei:

Foumaise rue du Temple 30 et 32, mecanie face lentilepenlru

" .

Dagherotipuri

Coirre fabricant de sticla pentru optioa

Domnul Bisson fiul - rue SL Germain accesorii, No. 65

Boudot fabricant de sticla opticii rue du Manes-Monteany No.27

Coitre fabric ant de sticHi ~i de Dagherotipuri rue St.Martin No.161

plaei de Dagher-otipie ~i miei lamp] de cupro. rue de B~\Je ~o.ll . Garton alb neted pentru incadriiri rue Mosse la dreapta mtrand pnn rue

St.Martin ~ Magazin de curiozitap

" Dag"ervtipie. in "Cftlltor de Avis ~i Com.ers'·: ~T. IE din. 8 ~uIie 1839." .' . 4S IJeorge Porta. Aspeet« din ist1>ricuJ fO/OSrr1fil!l m R~: III .~ • nrJ~197O, p. 577:

Idem. FOlOgrti/!tJ .# iechh'ftitogrofi, in volumul Dm BUCUF"e$I' de a1r~. B~UI\'$. 1981,~. 428~ Idem, Din Bu~i de ieri; vol, II, Bucuresti, 1990, ~.256; Coostarttiil ~~~ •• ot:. at: p.3. Emanool BlIde$aI. Fotog"ffii Bucurqrilor (1843-1866), In volwnul. B~~IU '" tmag'"'- tn .. remea

lui Cmol I, vol, 1, Bucuresti, 2OOS. p, 30. .. . •. .. George Pori'!-. Aspecte dill tstortcu: joto,gro.fi.ei In ROmGnla; Idem, FOWg,ajia i' uechu

fofogmJi; Conslanti.fl Siivulescu, op. cU.

~ " El11llfiuei B ade~cll, op. C(I.

229

- - - - ----- - -----------

Bertin Tournenr TUe Mezieres No.1 Bl1II1bac diiriieit rue du Sabot No 6 la Berri

20 bucati ,,48 .3 erner, a 1 flranc] 25 pacheuil !II

, .

Un 31t mester itinerant i~i face reclama abia dl..lpii. doi ani, in 18'45:

Pohlmann, care iiii stabilise~ta temporara tot pe Podul Ml)go~aiei, vis-a-vis de consulatul rus ~i executa dagherotipii cu pre] destul tit. ridicat, 1-2 gal beni , "in euloare I>i negru. in format mare §i mic,,5Z. In 1 ~4g.1ohann Bauman deschisese un atelier tn Hanul $erban VodaSJ,

tn mediul elevat al inaltei societiip, portretul dagherotipio era un ubiect familiar. preprit ~ri dorit eu atat mai mult ell dilt apartinea unci

1 ude dragi a carei amintire 0 pastra eu fide Ii tale "oglinda eu mernorie" tcum rnai era numit dagherotipul). in eorespondenta in franceza dintre rlnerele Catinca Goleseu, Felicia RacovitA ~i Alexandrina Magheru, datfuJd din toamna furtnnosului an 1848, se face adesea referire Ia dagheritipuri, Astfel, pe 26 septembrie, Felicia Racovila ii solicita Catinciii sa faea economii pentru a-si permite sli comande un portret celectiv in earn sa se regaseasdi atilt ehipul destinatarei elit ~i acela al bunicii, Zincs Golescu ~i al fiilor sm.,. unchiiexpeditoarei; ,,( ... )Draga Catinca, vreau sa ttj cer 0 favoare: trebuie sa te abti de la toate placerile, de la toate inutilitiitile care te-ar costa bani, ~i aceasta de dragul meu, pentrua putea face intr-o singura imagine pertretul tau, aeelaal bunicii ~i al unchilor mei in Dagherotip, ~i sa 00-1 tritni1i cat mai curand posibil; este coo. row mare bucurie pe care mi-ai putea-o face ~i 0 pretind de Ia tine; iiitiu ca iti lipsese banii dar spune-i unchiului meu Nicolae [n.n.Goteseu] ea ingenunchiez in fata lui pentru a-i cere aeeasta favoare; spune-i sa sacrifice una dintre bijuteriile sale de Ia vesta, are atiitea, ~i aceasta rna va face aproape fericitii. A§ dori sa .aID portretele tuturor prietenilor no~tri dar !II necesita prea molt ( .... },,54_ Peste aproape dovA luni, pe 22 noiembrie, Alexandrina Magheru doreste .sii-i facl 0 pliicere Catinciii Goleseu ~i executa 0 !fChita dupa un dagherotip §i dupa 0 picturii ee-i reprezenta pe fratii Golesti, aflate In conacul unde expeditoarea se retrasese pentru a ierna: ,,( .. )Am mcercat $a fae un

. eel care cumparasa brosura ' - . ~,

mformapile legate de executarea da hYOIS~~a.s~ ~lgure ca ~etine (('jill fi avut nevoi d . _ _ g eronrnei ~1. In evemualitatea Col II

VOle e cen, sa dep.nii adresel d - .

materiale si aparatura . __ de . ~ e un. de putea. ' sa-§I prOCUl1

y on sa-I a urun tert . di iil

vederea achizition- .. ' ·'t in reap e necesare III

t' arn,

Nouveau ::yc::a~e bpi:~pioatecii lse pastrheaza inca. 0 br.o~uni a lui Dagucn L c, rer ta COlle e sensibi d I

recevoir Ies images phot hi .' . _ e 8S p aques destine{',~ ,I

, . ograp tques, aparuta la Paris 1n 1844

demonstreaza interesul sus it t d _, ... , ceca L I

P , ., . Cl a e aeeasta tehmca printre munterti

entru pnmu ani de dupa Ian d . , . .

c.are sa ateste folosirea ei AT·' R i iansarea agherotJplel nu exista Unit' 1 In .. ara omfuieasc1L Abia in. rima

1843 .apare LIn prim anuntt inil ' . pnm yarn anului

amatorii erau in vi tat. s·a~ <~ ~ ~ag e. "V~stJtorulul Romanesc"prin CHn

t' -,I raca ponrenm Tagh ip fsi

cuviineios'' Ill. madam" Wilh" I_~_ _ er~up .81C) cu pre] foam

" a . emune Priz c tab 'Ii '

casa pietomlu:i Anton Chi d k _ ,e-!iil s !l se atelierul 111

, a e , pe PoCluI Mogo .' ·49 E .,

pnmuJ da<>heritipist sosit I B ' . soarer . sre urrmtor lOa

I:> " a UCUFe§-tJ este 0 ~ • . .

epoca femeile. . emere strut fiind cil:, in aCl'1I

., nu pre.a erau an<>ajate ~ . ti .• ,

acelora de m .. rsaode de .00-5.0 pee. In fie v. Itati lucrative m afarn

-y ill. a , e deasupra, 1\ . 'I

oalatorii de hlrtg.a durata d _ Aeme! e nu se aventurau ill

aea flU erau li1sotit In - . -

a fi sosit singura in c .it.-' .. ...., e. sa, aceasta doatnnaparc

celebri ai locului car; ~;~l a tr~ nu!a ~n han, ~i la unul dintre artisti] limba zermans D ~ p" prov~ruenta ~I forrnape, era bun vorbitor de

eo . upa cateva zile insa Wilhel' .' - _ .

adrelia:;;i lie mum pe 01',,, F -'11' mine Priz 1$1 schlmhll

I", ranceza

4lI Daguerre . .

, H/~"''''q(le <'I ([escrip/ioll de, ._tf,.

Nouvelle Edttion co <0 ". et· ' proce es de Daguerri!Olypie <'I du D' .

., .' ., mg." augment'; <lu portrait de j'au. r torama,

"y'eS~lo,rul ROlllanesc". Ill. 23 din l!l rnarti . treur, Pan.: f.a,

nobilimi ~L Cinst; Public ct . • ?",e 1843. ,,Madam. VIfhelmine Priz arat~ ina! .

tag<h>e a SOSlt ID Caplwlii ~i se roc d . ' lei . . rolip cu Ill! pceju foorte'Cuviiucios Do. .. • oman ea:i:iprecum eli face.portrcturi

~,senca eu Bradu, I" castle. D. Cladec" \I' t . ~~ TndJ'epreilza poe podul Mogo;;oaei Jiogil m/?Omfinia, p_ 576; Idem, Fntogmfia ri : .. ~' e POria, Aspecte dl" i.storicu{joIOgrajiei II; 7: E~~cl Bi!descu, op_ <:it:, p. 29_30~e Itfo1ogro/i, p. 427; CO"slantin Sa'VUlescu, op, cil .•

Adrian..sl!van 10]]= MotIiI.· _

2!XMi, p. 468-470 ' til ~OC/elnli! Itroa.na ,n Ramlinia. epocli rrwiferne B" . .

j I _ • ' ,uCUle~t_l,

"yes~,:rul ROmWle8C". nr_ 25 din 26 ani . . .

nClbJl11ll1 ~ Cill.St. Public ~ '. ~ e ~ 843 .•• Madama V,lheJmine Priz aratii j-~' .

ca a SO';I! III .Capltalii ~, se recom if Ii. .• ,,,,,leI

an eaz precLlJl] Ca. face portreturi

tag<lt:>erotip cuun pretu foarre cuvincios, Doritorii sli ,indrepteazil: in ulita franlUzeasca. fa j:rlcvtiliaD. Fa!".

52. George Porta, AspRf:te din. iSfQriculjotag rajiei tn Roltldnia, p. 576; Idem, FotogrO/i(l :;i vechii

pl(lgrofi, p. 427; Constantin Silvulescu, op. cil., p, 6; Emanuel Bil:desCll, op. cil., p. 30.

" Con~tantin Siivu!escu, op. cit:

5, Direclia Judeteanii Dolj a Arhivelor NaJjonaIe, Fond Gheorghe Magberu., pachet XXXVI bis, scrisoarea 27. fila I; Ad.ri.an-Sll vall IOl)escu, Via/a mondenii a SQcietii{ii bucur"rllU<1! in timJJul $i dv,tm revolu{io de Ia 1MB" tn .,M~ul National", x;II1999. p, 45,46.

230

231

-- -

-------_-_------ -----_---------------

croehiu ell Nenea ~tefan [Goleseu, n.n.] dupa un dagherotip care nu 1.' I prea asem~natOj", ~i chiar d,aca nu esre prea bun. Ii-I trimit dici stiu L.l I va face placers. Am Iuat cu noi frurnosul portret al lui nenea Nicol,u [Golescu, n.n.] facut de Rosenthal ~i pe eel al lui nenea ~lefan C<Ir(' \ I I la Belvedere astfel ca, desi absenti, dragii nostri un chi. sunt mereu ~III ~hii n~!5~· Vol incerca sa fae 0 copieljii, daca reusese, ti~u vIII tnmite,.. .

~ . Din aces! schimb epistolar reiese importanja pe care 0 cii"piilll\;!

rn limp destul de scurt, dagherotipia in Tara Romaneascasl modul III care boierirnea LocaUj 0 adoptase ea obieet eu valoare mnemonic" I mijloc de portretizare ce inlocuia treptat minimra in aeuarela pe filu(' sau pe harrie a decadei anterioare. Aceasta asimilare a noii tehnici ilill artele vizuale tradiponale, alaturi de pictura m ulei, se tacuse eo dcsiu I entuziasm si, mai ~es, in pofida preturilor ridicate care se percepenu pentru un dagherotip, ceea ee nu erau Ia indemfuta oricui, Dupa ClUl1 reiese din ceie de mai sus, dagherotipul era un articol de lux ee echivaln ou valoarea unui Ian] sao a unut breloo de la vesta unui domn elegant, Sr i'ntfilnpla en ~i pictorii sa apeleze la dagherotip atnnci cfind rnodelul !HI se afla la Indernana pentru a poza In vederea unui portret: este .stiut (":'1 portrerul frumoasei Elena Negri moa_rta prernatur de ftizie fu

, u , SCM

executat de pi ctoru I Constantin Daniel Rosenthal, la cererea lui Vasih Alecsandri, dupa un dagherotip pus la dispozitie chiar de neconsolatul

"d- .56ne··

m ragostrr", aicr 0 oarecare Jipsa de pmfunzime a Iuerarfi, excesiva

absorbtie In umbra, carnatia palida ~ dorninanpi tonaIitif:ii morbide de ocru In trasiituriJe modelului ce putea fi mai degraba ghicit dedi I observat ell acurateje din palida imagine surprinss pe placa de argint.

o prezenfii. Lnsemnatii ~i de Iunga durata in ambele Principate a fost Johann (Ioan) Heck. EI spare prima data ill Bucuresti in luna octombrie. a anului 1850 cand Insereaza .$i prirnele doua' reclame in paginile .Vestitorul Romanese", Pe langa "inaHei nobilimi" - careia i se adresau toti cornercianp] ori artistii in notite1e lor puhlicitarec- Heek se recomanda, In chip neasteptat ~i unic, nu "onorabilului public" ci

"lInorabililor fonctionari militari", carora se of ere a sa le facii "pomete .lagherotipe In chipul eel rnai elegant". Atelierul si-I insralase tot pe nrtera centrala a capitalei, In casele "cueoanei" Elena Can taeuzino , tar lucrfuile reprezentative $'i le expusese ITl magazinul de galanterie Marinovici si la "Miniiria" Prank57.

In primavara anului unnfitor, Heek nu mai semneaza ell intregul prenume de rezonarrj:a germana, ci treoe doar initiala, Lunga prezentare

cea mal extinsji apirula in pre-sa pana la acea dali si una dintre cele mal ample dill intregul seeol=- si-o incepe eu un truism menit sa atraga ellentela : ,,Natura e eel mai bun pictor (zugrav); aceasta 0 dovedeste daguerotipia". Maestrul i~i asigura publicul di. a atins perfectiunea, iar portretele Sale sunt competitive cu acelea realizate in marile capitale ale Europei, unde creajiile lui, exrrem de clare, pot fi litograflate, ori pot sluji de model pictorilor de sevalet. Chiar el putea executa portrete de artli care, msa, neeesitau 0 pregatire specialii. a studioului §Oi se faceaucu programare, la fel ca ~i acelea de gmp. Desigur, era neeesara instalarea de mobilier $i decoratiuni de marc valoare, ~i rafinament earn sa innobileze ambianta in care urmau sa pozeze distinsele modele. Plin de fatuitate, maestrul Heck 1:;;1 avertiza amatorii ca Iucrarile "de mostra", cxpuse in vitrinele celor doua pravaIii din aaul precedent ~ in Jibrilria Ioanid, "nu sunt din cele mai perfeete, ca cele mai bune s-an viindut pana acum", dar se of ere a sa. le arate pe eele aflate in propria posesiesi chiar sa le dea aeasiI persoanelcr cunOscllte58.

J7 "Vestilorut Romanesc", u[,79 din "},O oetombrie 1850;. nr.&( dill 24 oetcmbrie l~O: .Plecat, SlIp1 'IIlselDllatu1 are cinste d'a se recomanda lnaltei nobilimi ~j onorabililor funqionari milliari Ill{ face 101 felulde portretedagheroti pe in chlpul eel mal elegant Atelierul (lucraterie) siiu.5I:

D11li pe podu M(}go~oaei III easete D-ei qu]C[oaneiJ E .. Cantacezino, aliltuie.-. ell caraula n.lseasci, in carul int!liu odaea No.I. Portrete demodel sli pot vedea in 'pravaliea de galanterie '~i de legJitotie de c!rIi II D. Marinovici pe podu Mogo~aei !Ii in rnagazinul de haine a D. Frank I Johann Heck, dagherotipistu".

" "Vestilorul RDIIwne:i(t, nr. 3B dm 19mai 1851;nr39.din 25mai 185l;nrAOdin30 <Wi 1851 ; ,,Naluro .. eel mai bww· picInro- (xu grow}; oceasI{l .0 dowdcpe dagumJlipiaI Oric;ine so poiie inq-edinta ~ d'lUaSta Ia D. HCcu (siC) ~stu, pe uJitaMOgapri, in caseJt, D.Vrlag= in catul al2-Jea, &binst\Jmalul are 0I1Ila!1" d'a aru::e Ia ctlJ"(J:!linta inaltei nobilirni~ onmbilullli pubIicu, eil.JXin l1<':Ol:o;i1a sa siJl:ntii~ pnsionatul WU a isbltita inventl un IJIiJlocu 00 care esIe in .!'iWe a sroarepoit:re1U1i ~ distirue in fi:IuIlor, fro1raJlCllZii a tocredinJa 01 inIre portreturile cevin din Pa$, Loodrn sau dill oricepane deloo.r, flu se aIlli nid llIlLIlce!lf putroTntrocep'lIIesale. Subt~1nilemnatul pooteincredinJa totd'odata_pelqi ooorahiliisl!i. ~ cti, JJI!I!IlIi dupli portrerurile :;ale "" ~ scoal:e prin ahe tfri 'Ii celenmi bine 1"IeI1rri!e jXlI!re!uri !itogmfiCe sau dUar in oleiu, ffiri'i sii. III'huiascii jrn~ perooanei. Afari'i d'ooea>ta mal fure

: Ibidem. pacbft XXXV] bis, scrisoarea!~, fil~ !; Adriilll-Silvan Ionescu, ViaJa mqntien(i ... , p: 46 ~8e ~ (coord), 190 FrunzetU, MIlt."Ca f>op=u (redactori), Seuna iilqrte a atteJor

pirutict.'iJlRP·IJ· . Sft;()lul XlX, Bllctuqti. 1958. p. 64. .

232

233

Heck levine ell un anunt in martie 1852, cand l~i amallll'l plecarea din oras ~j-~i Indernna clientele sii opteze pentru portretele <II familie care, chiar dadi erau rnai scurnpe rimcandu-se Ia suma de I ' galbeni, asigurau ~i prezenta In cadru ,a membrilor mai varstnic], care ,II fi putut pleca mai curand ill lumea umbrelor §i, dupa fatidicul evenirnent, ar fi obligat rudele sa cornande portrete funerare, mult 1)1111 costisitoare si, eertamente, mal neplacute ea aspect.59 Aceasta notun certifies ~i pentru pnuturile rornanestl practica portretelor postume I'~ care familiile indoliate obisnulau sa Ie ia defuoctilor ca ultim suvenir ;II persoanei iubite,

Ultima reclamj'i a lui Heck apare Ia mijlocullui iunie 1852, C:11111 maestruJ anunta di s-a intors dintr-o ciilatorie :;;i se punea din nou 1.1 dispozijia elienrelei panii la sf'aqitul lunii, cand probabil avea degaml sil piiriiseasca tara. Nu l~i schimbase adresa, 1'0 schimb, i~i rnodlficase ljl amplificase specializarea prezenmndu-se drept "ciagherotipisl ~I fotograf' ceea ce insemrra di incepuse sa foloseasca si tehnica recent inlTat.i tn uz a cclodiuhii umed, De alrfel, pnea la dispozitia amatorilo}, spre achizitie, doua aparate dagherotipice de dlmensiunr diferite, ell preturile de 8 I}i, respectlv, 12 galbeni"o. Este de presupus eil. renunta III

ueeste camere ee nu-i rnai erau de folosin{a de vreme ce adoptase metoda cliseului umed cafe necesita 0 altfel de aparatura, ~ctiv.' ~e~te ciltiva ani.Ja.Iasi, va executa prirnele portrete ~Ie do~torul~1 ururu ~l~a primului guvern al acestuia, ee vor fi publicate, ill marne 1859, ~ revlsta .Le Monde Illustre", cu legenda Notqbilites maido-valaques ~I specificarea d'apres des photographies de M. S. Heck, photograph it Jass/1. Inijiala maestrului fotograf apare, in chip eronat, S in I~ de It dar asemenea greseli erau frecvente ln periodicul parizian atunci cand era Yorba de nume din afara arealului francofon. Astfel, afirmatia fctografului ea portrelele pe care le executa se pretau pentru gravare, se confirma cu prisosinti prin repmducerea lor in presa ilustrata, Tot loan Heck a executat a suit[ de portrete rnembrilor divanurilor ad_hoc62.

. In aceeasi perioada, ill Bucuresti, mai activau si aLti

dagherotipisti itineranti: Ajolf Daici (cono~ ~~ Deit~: prob.a~i~ Deitsch)63, Robert Heinrich • Friedrich Binder . Flecare dlntre er l~l J1cea a reclama cat se poate de imbietoare pentru a atrage clientela. Inll'-un prim anun], din noiembrie-decembrie 1851, nu foarte extins ~i rezumat doar la datele esenpale, Adolf Deitsch atragea arentia in mod special asupra "pervazurilor [ramelor, n.n.] de Paris, cele mai elegante".66 La urmatoarele anunjuri, din manie 1852,:1n care numele II este conotat Dei~, se specifica faptuI eli. sf-a extins afaoerea si, in atelierul sau din Casa Slil.tineanu de pe Podul Mogosoaiei, un mester specializat, Hermann BUchner venit din Leipzig, executa atilt dagberotipii cat ~i fotografii pe hfutie care pot fi colorate ~~ los.ef Pe~et din Charente, PatronuJ continua sa se ocupe eu dagherotipia :;;1 preciza,

~Ie [XIl'treturi arii~cc, ~ sunt d'o itxIoM fnmlUseje iii tlirii 'eel mai ruicu dd'equ, d' aceea CIlliIiSL'<;C.11 ~ rmtItd:dt~ ~na.re'~sepo!U.~Ie~ururu ~ cfuxlrutltjXl!1lncire:cu ozi mai'rmil1Ie,!pre a fi ~de ~ Dbiectelor ee numru LllU adinsu lrebuie Itt <ffirneIe; Mlli cu =ma illsa pIlIltru labloul Wli.'1 ~ ~ I.'8Iede!le>lpWa se porunci QU 0 zi..doi rooi'nl!in!e, SUbI-insemn;"ruJ a pdimir acum de I" Pa.ri£ 0 cat1Ji~ de ce1e mai tu:'" Plil? ~ p::lrtreturi ~i IocUri de !enmu, de pieJe ~ de calil'eacu pewri ll1tld.orrlle.data ~e, ~ a ~u. ntl1 lrebu.1 nlCl .? IOcmcafii Pbnrerurile de mos!r&se potu vedea in priivffiia do' galan{-:ne a ]').IUL Manoo""". le@funIl de caq., ('" ulip M~; la ~1nu1 de haine al [)'Iui Fronk ~ ~ 13 libfuin O-]uj Gloanid, t~ uIila Up&:anilor, cu!OO1£ c,i tlreltea.nll sunt din cell' perfecte. al: celt ~ bene s'~ vlindut p:lna iICUm. VIC ctIIEva din p;rtnmmfc, ceIc artislice sc poiu ve& dna.. I. £ubt l1L'emhalul.$dajJClSOOlleCUl1Oseulelie vorda~ aca'lii, spre a Ie vcdea.1 L lIew!~"

,. Suplirmnlla "Ve~litorulll.ol1liinesc1', nr, 18 dill I rnartie 1852: "Subt-ihsemnatul are onoare a file" ~ respect cu~w: inalte; nobilirni ~i onornhilului public al: a runfu>atplecllrea sa d'arci .prell purCll mdestula dorillla 0-101' d'a avea mblouri daghemtipire de familii ih~. Aeestea SIJIlt eu ;ml( ITIlli recom:lJlda~le pentru ci df\;liinml ~ep'laeulll luc~ de a i;e sooate po1'irrlul cuiva !lind mon, tici ~Ill rostJ<e$e IndOit J'I:et ~ pridnui~ Dagheritipistul ui indoilll munclL film 'fulo. comun. Do ace)~ ro::o~ subt -1I'Isemnahl! onorahiJilor dqri(ori pmclica sa eJtperienlA tnttu scoaterea unor liSemenea ~. Un labl~ de 0 familie mlreagA.~ rtlmme mljlocie ro!>li.<e$le 114 galbeni i1u' unlll mare 2 ]laM la 2Y.1 gaibeni.J r. Hem, Dagherotipm I !D caoole IJ.lui Vilacros. in dOl<Ul caselor haronllJIIi Meitani" .

.., ,,~estitorul Romfutesc", nr. 47 din 14 iUJ]ie 1852; .,D. I. Hec, dagberolip!s.I ~ foto;gmf, can! locwl1tetn casele D.Vlfagro •. m dreptul c~oc Barooului Meltani, are QllU!Ire a face CWlOOCu~ Q!IDrabiltllu; public ca s-a jnoors rulllru din cluatorla: .<:1 ~i 'este: gatila slujz ammorilor aIlei sale ClJ

fabricarea de portrete §l once locrare .atingitoare 00 aceasta rnmurll-pllnii 1a sl'ar§itul acestei I.ooi. Tot la D-Iqi seaD1ide 'l'iinzue §i doiOIa:1ini deghenxipice, unel cu 8 galbeni §i a1tul cu 12".

~I "LeMollde Illustre", m.LOO, 12.M= 1859, p. 161.

li2 Petre Costinescu, /mag,ini istorice dl!alraoarii" .,Revista Muzeelor ~i Monumenrelor - Muzee", nr.6, 1986. p .. 54-57.

'" Constantin Si'lvulescu, op. cit., p. 8; Emanuel BMescu, "p. cit., p. 11.

&4 Constantin Sllvnlescu, Op.cil.; Emanuel Biidescu, op. cit., p .. 33. . .. '" George P'cma, Aspecte din /storiCiul/otognt/iei III RQmdnUl, p. 576; Idem, Fologmjia II l'echl!

/o.lOgTl1fi, p. 428; Constantin Slivnlescu, op. cit.;, Emanuel Biidescu, op • .cil,,~. 31-32. .

.. Vemtorul RQrnanese",llr. 84 din 10 noiem!nie 1.&51; nr. 86 din 17 ooiembtie 1&;il; ~. 9Q ~ .5 ~de 1851: ,,ADOLF DAICII Supune pIlntr"aceasLa inaltci llobiliJ1li ~ OilOrnI'lilulm publiC au scoaterea de: I POR1'REI'E DAGflE'ROTIPlCE I de care se reoomandii en un .asortJment pn;a bogat 'Ii rot d-0dn.t3 en , PERV AZURI DE PARIS lcejemai efugan!e. Locuinfa 111 curt"" T""tnllw,. carel<; D.logoflitului Siotineanu" .

234

. "

235

=- -~ ~ - =-.."....- •• - -- - -- _- - ~----======----=-- ---

III fel ca In anterioarele an unturi , di poseda rame fruntuzesti, dm I medalioane, brose si emiuri pentru miniaturi, Recomanda peisajet, reproducerea tablourilor in uiei .;;i chiar fotografiereacelor decedati hll oe maxima atractie, portretul lui Ludovic Napoleon, presedinu I, Republicii Franceze. In incheiere 'iSi arata disponibilitatea de a introtknpe amatori in tainele fotografiei, pentru care posed a aparate diferite 01, cele intrebuintate in mod curent'", Din aceasta reclama reiese ca Deltsr h :lSi diversificase ~i modernizase comenul accedand la noile metode III fotografie eu colodiu umed copiata pe hfuti~ pentru a raspnnde tulUH11 cererilor, Prosperase indeajlms pentru a-si angaja ';;1 clijiva colaboratuu specializati care contribuiau la succesul antreprizei. Peste ca.~iva nru Pernet activa ca Iitograf independent in Bucuresti ~i sernna nnul diuu ~ primele portret al domnitorului Alexandru loan 1, reprezentlndu I lmbracat in dolmanul jandarmilor aiil3ii si purtand favoriti. Ca modr I pentru aceasta stampa smtuse 0 fotografie luata in atelieml lUI M.B-Baer, cum se va vedea ma:i jos,

.. Robert Heinrich, "zugrav ~i fot{)gnrfde la Viena" li;;i annnta, ill iulie 1851. sederea limitata Ia Bucuresti, Este de observat eil el practlcu atat dagherotipia, deja vetusta, cat ~i nona fotografle pe h§rlie, fie dOli I alb-negro, fie colorate, ulterior, de mani.t Maestrul garanta penh II asemjinare ~ pentru rezistenta in timp a lucriirilor sale. Orarul atelierului era de la 10 1a 17 zilnio, ~edinfa de poza dura 10"15 secunde, 11.11 preturile varian intre 1 :;;i 3 galheni pentru cele pe name, In vrerne ce dagherotipiile, in chip cindar, erau rna.i ieftine desi materialele erau incornparabil mai: sCLlmpe6B, Aceasta diferenla se datora faptului ca St'

Ilemodaserii ~i nu prea mal exista cerere pentru ele, iar rnaestrii doreau macar sa-§i amcrtizeze materialele deja achizitionate de care, de multe 11Ii, incercau sa scape vanzlindu-Ie unor meseriasi incepatori ce urmareau sa obtina, la chiljpir, un aparat uzat, dar inca functional. Poate de aceea noii veniti, printre care era :;Ii Heinrich. se recomandan $i pentru rursurile de fotogtafle ce le puteau da amatorilor, El j:;;i expusese productiile tn mai mnlte Iocuri cu bun vad comercial !ii cultural, in rrimul'rand, la libraria lui C.A Rosetti ~i Enrich Winterhalder, ap~i la cea a lui George Ioanid .§.i la un magasin de nouveautes al lai P.

Neumeister69•

Dupa 0 :;;edere de dlteva luni Ia Iasi, unde l~i anuntase prezenta

in prima decada a lui decernbrie 1851, in paginile "Gazerei de Moldavia", Heinrich se afla din nou printre munteni la s~itullui 1852 ~i tneepurul lui 1853, dupa cum 0 arata feclameleins~ate 111 period~e~1 capitalei, EI se mutase de la veohea adresa, Hotelul Viena, la 0 gazda. In Ulita Nemteasdi si, la fel ca rnai mainte, lauda calitatea ~i ieftinaratea portretelor 'sale Itrcrate "dupa un metod de fotografie din nou invelltaI,,70.

Ilrnll viirtO§ 125-130 lei; 1 kg porurnb 88:891ei:.1 kg SW!!3 66'-671.ei, l"es!e, Ull an, la .f'd!"§iIUJ I ii mai J 852 dind se stabilesc preturile lli2Xlmale pentru brutari, prejurile erau dupli cum u':'eaza:. I kg ~rfiu calitatea I 129 lei ~i 5 parale, 1 :kg de gtiiu de ct]itatea 3. lI-a U41ci ~j 3';; parale; o jimblii se cumpam CD 20 parale, iar o prune cu ~4 ~e (d. "Veslltorul Romanesc' , nr. 45 din 7 il!uie 1852), De aici poare fi uas~ eoncluzia ca un portret fotngrafic era fome

seump ';'i nu era I,. indemmaori cui sa viziteze un atelier de speciali ~re.. . , . .

01 "Vestit:orol Rominesc", nc. 50 dill 1 iulie 1851; nr, 51 dm Il Iulie 18SI; nr, 5~ dill 21 ~~lte IS51: "ROBERT HElNRICHJ Z\lgrav ~ jorograf de Is Viel'la! Recomanda .onornbililor locuitori ai acestei capitale, in~a scurtei sale ~ederi aiei, mai vllrtos ~ fo~ce pe;fec(ionnte dupa metoda Ci::8 nouii,at1t neg~ cal ~i colorate. Dc;;iivirl;~ta asemanare $I irli,rib:ia se ~uiescu. Se poate giisi in toate zilele de In iO pilhli Is 5 ceasun: seanta de lot 10 p&nil. la 15 secim~ Pretul de Ia 1 pan~ la 3 galbeni, la acele ae Dagherolip ~ la ~ ~nii l.a 2 galbeni, Spn; a se incmdinta de cele Zlse,'se ~ale v~ea probe ~e po:rtretUri Ia Iibrina ~.D. koseui ~. Winterbald¢t. Ia magazia de nDutill a 0-lul. P. Ne~mel.~re; pe podol MOgD§O~, Ia libriiria D. George loanid in ulil!l Lipj;canilor ~i la l.oc:u.l!lp arnstulw, .~ ote] ul La 0rlt3u1 V lena No.5, Nnmitul dlI. ~ lcelli 10 aceastllllitii, de va don ClneVa soo ~ vel·· . '. . + 1U lbidt;m,. nr. 91 din 15 noienibrie 1852; m. 93 din 22 noiembrie 1852; nr, .~. din ~6 D~~ru: l&52' nr. S din 28 ianuarie 1853: ,.Joo-iscaJitul are olfoare a f~ cunoscut mallet no.bdinu §I ~bilulni public, c~ kec§nd prinb"-aceasta capital •• Iloqte a ar!ita. oare.-care· probe ,de un metod de fotografie din non inventat, ~tllnd ~1b f01ogr~ce .iiI negro S~II tn (:Olo~, in orice marime re va dan, spre care se pol Veidea ml'U. mulle chlpun_ ~ dWlsul,. tot de odatll. s: ch~e~ pentru desllvlli"liita asem~re II ~rIJ.";:~l~ saJe,care. ~. In ~d se reooman~ de sinel'i atllt prill c1JlilOOia locu\lti. c.at ~i !)nn eftinala!ea pretubu. Loc~ of" sa estc in. IIbta l1em:\ea$cili in casele Domnwui MIhal ache A",gbe]ovici in oarul aI dodea de f{)JJ;.1 Robert Hainrihl zugrav!P folograf din Vien3",

.7IbidfmJ, nr, 2J din 12 rnartie 185:'1;; IIr. 24 din 22 martie 185~ ,,los iSdilitul are 0110are a da iii CUO:$lilliii. in.lIei noblere d onorabilului _public dl inatelrerul sao Dagl1!Zrotipic a,~zat pe Podul Mo,,~ !U casele D. Logofiit loan Si6rillearll.l. peste drum de Sru:mdaj"U au deshis un atelieru pcnlm I PORTRETURI F0"foOGRAFICE l pe .IJ~e ~ pe pl!ici de arginru, aceie pe hartie ~c facu de .Da~nulu Herman Bluhner de I" l.ipsca ~I se vot prelucra dupli p,"unceaHI CU·IU~ ~i IlOlore difente de Do~u I. Pernet dlll $8l"'IIlt. Pen!;ru portrelc Dagh«otipice Sf: atilt tn atteIierul mell"eadre frimloze)il!, ~eda[jo"uri. bro$,e ~i e!uiuri penlm rniniaturi. eel rnai de gmt 'Ii in mare n~ en p·ret de 4 sfan~llli pmil Ia 'pa~ galbelli Tablouri l~\,jIe cu ole.iu, Pelsajuri ~i chiar ltIO$ se po~ fo!ogr.rl'iSl. La subl-Lscafilul se aftli~i portrete bine potrivire ale lui Ludovic Napoleon pnnlul prezide,,! "I Republicei Fnmceze. Pentru eei ce doresc a inv~ta 11=111 art .. ~ apatate p~litirc.spre a Ie s!~ji.l AD~LF DElT$1 Fologra,f ~l DagherotipisL';

Pentru a es~ valoarea ~nel fotQgrafiJ <au cfugherotipii din acea perioadii poate Ii coDsullll1 C!:L1fS!I.1 ~a1UIlll" dill septembne 1851: J sfa.olih= 3 Ie; ~i 5 parole; 1 ylben = 45 lei; I irmilic = 17 lei ~J I 5 paral~ I carboava ~ 15 lei; I colona! = 20 lei eeL u Vestitorul RamW;esc", nr .06 din 5 septemb.,e I &s 1). C'l ech!vrucnlli. pteturiJe penrru cereale e.mu dupli cum I1m1lfaZii; I kg

236

237

._ _-- -- •... _-

._ -~-

Evident, aeum nu mai practica dagherotipia, ci doar metoda colodruhu

umed, .

Friedrich Binder ili-a facur aparitia in B ucuresti In august J H ~i a camas aid pana in iama lui 1855, schimbandu-si de rnai rnulrc oil preocuparile ~i comertul, El praetica Inca dagherotipia, se stabilise lUI III casa Sliitineanu, probabil in locul lui Deitsch si se reeomandu , j executant de "tablauri, chimpinii (probabil peisaje campestre, n.n.), ~H I mai vanos porni (I)" eu pretul de 5 pana la 50 de sfaitihi11. ceen . insemna eil. puteau Iji oamenil de conditie medie sii-:;;i fadi portreu It Peste dona luni, .in octombrie, preturile au fost modificate, Iluul eliminate cele rniei incepaud de la 9 pauil la 50 sfanphi. Binder anllll]n cil poate face :;;i reproduceri dupa tablouri in ulei precum ~i portrcnh decedatilor; De asemenea el vindea peisaje litograflate - ce ar fi putut II intrebuintate de amatorli de ana pentru a deprinde pictura - ii portrcu de personalitati precurn Ludovic Napoleon, generaLuI rus Alexaruh Nikolaevici Lnders :,;i aventuriera internaponaja Lola Montez (al C,1T III nume e eoaotat Role Montet)72. in decembrie acelasi an, pe Jill1!',,~ portrete §i litografii, Binder incerca sii-:,;i arraga elientela si printr-o m:1II noutate tehnica, telegraful electromagnetic, pentru a eiirui veden percepea suma de un sfalltih7J. In prirnavara anului 1853 Binder anunj : ca W lichideaza atelierul de dagherotipie :,;i oferea spre vaOZlll{

uraratura ca ~i stneul de portrete pentm care solicita pretul de 20 Iranci duzina'", Dar se pare ca, adam ell venirea armatelor tarului, afacerile rncep sa-i meargi'i mai bine asa di nu plirase~te orasul, iar arrunturile pentru portrete dagheriene apar ell constanta in ziarul german .. Bukarester Deutsche Zeitung,,75. In toamna aceluiasi an, .Iaghcmtipistull:,;i schimbii de trei ori locatia in decurs de doua lu~i; pe ~ septembrie i~i dadea adresa in Mahalua Gorgan, in casele tapiterului Pi:ilhig, vis-a-vis de C1iSa Bobescu'", pe 8 octombrie anun4A ca s-a .mut~t pe Podul Mogo$oruei, in easele lui Iomtii B.iilbiecu; Hingli casa lui Iosif Litarzek din apropierea Bisericii AlbeTl, jar pe 26 octombrie i~i inforrna clientil cii. se am: m Strada Germana, in casele carnmarului Mihail Darv~, vis-a-vis de casa lui Mihalaehe Lipscanul''.

La scurt timp dupli ce Bucurestii fusesera OGupap. de trupele

rusesti, Binder, bine oriental politic ~i voind si'i-~i atraga clienp dintre militarii imperiali, iaaea reclama "marelui asortiment de litografii, printre care portretul imparatulu,i Nicolae I" pe care il tinea la dispozipa amlltorilor19• De remarcat di: anunpil acesta nu a fost inserat in periodical in limba romanii, "Vestitorul Romfulcsc", ci in acela de limbi'i germana, .Bukarester Deutsehe Zeitung", la care ofiterii tam1ui aveau acces mai usor, cunosdind limba deoerece multi emu chiar de origine ge~i'i:.

tn unnlitoarele luni de ocupatie ruseasca a Bucurestilor, apar noi degherotlpisti ale caror oferte se gasesc tot in ziarul germ~: unul dintre ei este Wilhelm Weiniger din Praga, ce apare menpcnat la .si~itu] lui noiembrie ~ inceputul lui decembrie&l~celii1aJt este un

I'. fbidP",: nr, 64 din 13 august 1852; nr, 65 din 16 august 1852; nr, 66 din 20 augus] I M~~ "Mara dm po~e!e ~e. ce s1iV'",¥sc CU prejul de 5, 6,7, B, 9, 10 p&nii Is SO sfantihi. Il.n ~ecQmand _R mal sa"~1 ~, a\tO!I.e, adeca : Tablouri. Chimpinn, Cli!;i si rnai vartos porni IL lllle1egc_ ca d~~herollp;ce. 1 Fridrih Binderi, dagherolipist pe pM,,! Mog~ooei casa 0 h" Logof<al> SJatweanu, in curtea teatrului".

" fhUk,,:, nr, 78 din I oetombrie m52; or. 83 dill 18 ectombrie 1852; ,Afum de portreum dagherotipe, ceo SU.hl lnsemnatu 1 face cu 9, 10 palla la SO sfaJJ~, poare sa copieze §i dupli pcmreLun ~II uleiu, ~ . pe1S<ue ~~ o3:rrlem. morJi. Catre aceasta, I" subt i,;c;illrul se g~ deosebne peisrj •• cOI~ ~ htopa!le, IIlCCjlulun ?lIpa care at (Iltea invilla pictma. ~i decsebite porIroIe preo.1m '" h ,I Wi !LQulS 11:,11'] Napoleon,. prezideatul Franfei. Role Monte! [Lola Montez n. n-J, Liders [Uide," " n-J~ ~b.'te alte portrete, Vremea acum IiiOO f:JM)«!hll~ peub:u daghemtip §i m a i cu !leam~ ell pes!<: pupn timp am a pleca. de aiei, invi t pe D.D. doritori a griibJ vizitele D-IorJ Fridrih Binder ~gbemt:ipist pe podul M~ in eurtea Teanului, vizavi de Siirindar' '. ' 7> lbi4£"" Dr. 96 din :3 decemhrie 18.52; nr .. 100 din 17 decembrie 1852: . .Subt-lnsemnaml IIIC o~ Il:. face pleear C~IlO:=1 fespectabililor locuiiori ai ace:lLei qqJimle,cl in toate zileJe, de la 10 ¢niJ ~~ ~ ore dup~ arrnazn;e ocupa §i eli ~Lerea a tot feM de portrete dagherutlpice. La dfulsu I "'.' afl~~. ?:oJectTe alcas~ de ~ prntre(e rolorate, luCl'ate dupil tablouri]" cdor mai bun. jllcton ~b. Ase~~nea se_ EJ]~ aiIA til locuinfa sa ~i « Telegr.Uul Electro-Magnetic» ce ~e poole vedea de .onClne va dori. cu (nate cres:lll~iriIe cuvincioase, pentru plata. d-tIJl .sfanl;h de ~ I Fr. B!I1Qer, dagberotipic / in = D. Log<oOlt> SI.1li:neanu in Cu:rtcB tealrolui."

)4 "Bukarester Deutsche zeitung~', nr, 12 din 912 1 februarie 1853: nr.1S din 26 f¢~arie 1853: ,; Ibidem, nr, ·60 din 3/15 augusl 1853; nr. 63 dill 13/25 august 18S3; nr. 66 din 24 allgusl:l5

septembrie 1853.

,. Ibtdem, Dr. 70 din 7119 septerebrie 1853.

17 Ibidem,.nr.79 dill 8120 oetornbrie 1853;nr. 82 din 15127 oktobrie 1853. . ..

" IhU1em, nr, 86 din 26 .octombrie17 nniembrie f853; II!. 87 din 29 octombnl!110 noiembrie 1853; nr, 89 dill 5{17 noiembrie 1853: nr .90 din 9121 notemorie 1853.

7'1 Ibidem. nr. 60 din 3/15 augus11853. .'

W lbidem, nr, 92 dill J6I28 Qoiembrie, 1853; nr, 93 din 19· noiembnrJl -decernbrie 1853:

,,sullscmrtatul recomaml:i illaltei ~obilimi ~i dist'insului public PQJ-trnere j{Jtog_roftce_ pe meta~, executa!" dupil eele roai noi rnetJJde §i descopi:rlri, de ~ m~ l?rofu~znne; c1an~ ~~ .acurat~ prill care se remll,.",i liceste portre~. precal vii <I~tea.ptiil Weunger dm !'ragaJ Uli~ Fn;uC-eza. ~ easel" D-lui Sobeanu Ia uri mul etaj. Lucriiri de pmbi! sulJl expu se spre II fi aprecwte' . V e2.1. ~l Constantin Sli.vulescu, Of;' cit., p. E: ED)1I,IllleL Biidescu, or· dt., p. 33.

238

239

------- -_- .. --- . ---

francez Leo:nSI eA'

fr .~ _ .' are, m marne 1854, I~i fiieea reclama (in Ii b

anceza m ziarul germanl) In detaliu ntru a .' . ill a

calitatea lucrarilor si de .. pe eonvrnge clientela de

_ . .. . senozuatea sa:, recornandflnd doamnelor - e

~aror protecpe se baza - ehiar ~i nuantele cele mai .. A ~ a

imbrace pentru a .beneficia de un portret irepro{labilg~lrJVlte In care sa se

Peste doi ani, ill timpul t'dzboiului Crimeii Bin .' •

comercializeze portretele oamenilor la zi schirnbf d . der c~ntmu~ s.~ si Iocuril d . ,an u-i pe rusi eu aliatii

"i re un e et repurtasera victorii, Continua sa f.acaw • '

se pare. . .. . §:I portrete dar

ca nu avea prea multi clienti asa cill~i diversifi . '

Astfel, pe. langa hiirj;ile Iocurilor unde so dadeau I up·t·elcasesIntereselel·

Od . V . . - evastopo

esa, -ama §II Cronstadt - executa portretele co d til t." .'

beligerante da - . d . man an or fortelor

, r L§l eschisese ~i un birou de informatii .

oeupa eu plasameaml personalului de se .. 11, un cantor, ee se

rvicru a guvernantel .

preceptorilor pentm familille cu '83 .' •• ' or ~1

stare . Aceasta activitate de plasator al

--~~~~~~~-

." Constantin Sil:vu lescu, op. cit .• Emanuel BadefiC' . - - -

Hermann leo f 14 op. cit .. Emanuel BiidllSC Il id 'fi-

. [I, otograf acuv in timpul ~i dupii rilzbQ' I d . _ II I enn lca cu

concluzle precipitate ~i flira acoperire docurne tarl! IU. e mdependenla. ceea ce ni se pare 0 .Bukarester Dentsche Zeitung" numel _ . n . ,mru ales ell dupli celu doua anunturi din

~, e "au n 1.1 mal. a pare meat; -. .

. .Bukarester Deutsche Zellung", Dr. 18 <1in4116 .,,~ _ 00'11 ~ pres" .

CALERIA VITRATAl Hotel d -F marne 1,,-,4, nr. 20 tim 11123 martie 1854' ,LA

e ranee pe Podul Iv!. .' i . . ,

DE PORTRETE FOTOGENlCE, PERFECtlONA TE ogo~e, mrrarea pdn cunei A TELIERUL

LA P~IS f Regenerarea ponretului Dagherlanf. portre~~~Nm.LE D~COPER1Rl FAcurn cea mat mare discreditare ~ nu putea Ii altfel dad! lie Dmlsideri! =:'P a cazut, pe bun. dreptate, ill portrete suntbene ~ mull a ~ de sperietori pentru amatorii ca cea mat mare ~e 3. aCCSIDr au moare Be ele il nu am lllOliv pennu eli mai toideaun .- kfrum~. Doamaele in mod speciaj femt:je drligu~ ceva alroce ~i de nerecucoscut, Mult . . ~ au neO~ltul talent de a face dintr-o ana Dagheriarui. nil este- decl:t un joe de care este cap um,"nP s .!l..cre:l'U'- Jar uneJe persoane cred incl, cii

cfit 13 . d' ....,..,... nncme: este 0 gre~"'a' ,e. .

. aru' 0 eJrpern1ellli!rl ~i un nu mar excrern de restrsn . '. _ -, ..... _ eu a"" mal mull eu

Rusia nu rnlIrii. 2 an:i~li eminenti' V; ella 4' Lond 3 . P . s de am~n bum ofera dovada iretuZIlbiL1. ~ p~! sunr cele douagenii ~ D. u.-:n, ~st f:' f~js::;;~1 Hl: D-ni; I(ilbun:' dill lolldm ~i Miller VI~ l.lI casa. D-b,li Berraud, Ia HQtcl de Froncc,.kdriizne ~s, crue.~OCInill a. """Slmil.o Galene va ~ :~ DomnnelQr ~ en prin pre,ze"[;llor in arelie.S'sil sa spere ca ~ecJ1u~ execu~ei sail! ~ m~ ~l pentru care _palrOrulj uI S«lIllli frumos We 0 cl!estiu II. VOl" i~Jll 0 art.i mli! de grea prin lin Leon suo, flU numai perl"ect ascm1in'.n"~ . .. _, ~ de v.ata ~ de mo'.me. Portrerele.D-

r. I Ie ~.' """"" "Cl ~! m",Lerabd,,' prepatal I ch' .

o llSe$!e lac sa ca(lC1e Uli colorit natural I'" '. .' eel nuce pc OI\LC Ie

aplidi PC'copO gata ~ pc careoamenii de ""'~nu ,:~teJte de~ ru:ele milzgillituri ingrozitO<ln\ care se

b~ , ........ puteasulerJ.

Despre loleta Dpamnelor

A1buJ este difieulro.!ea portreo.dui Dagh '. . .

Stofele matasoose In s ........ ;aJ ne~ o· I (e' r ena.l;), dec, !rob",e .<v,la( pc c1lt posihil'

, r--~ b""-'J'loa ceecareswu"" .J. . .

efecl. Rowl ea ~ toate cul'ori] e prea palide' - d In ell on Pf'<tn Ie su fil de eel rna; h\l1l

. , .,~. de - - ~ UUl. at! Ill! efeet [[led' . Pre'

IllICl ~l w; II! mana tururor. Arelierul este deschis iI" . • lOenl. tunle Slmt fo;lrte

om 6 A ..' • '.Z me ~ p. onCe t1Il1p·· d !II 8 . .

" ~A. excep~~ Inrerv31uldintre ore]e I §i 2....· , e . dUIlIDea(a I"

Suphmem la "Vestltoml Romfulesc", nc. 96 din 1] decem' .

1854; nt. 99 din 22 decembrie L854' Subs .. I bne 1854, Dr .. 91 din 15 decembtie

." . cn~u seoate portreturi ori la .

ce ceas, $) pentru "

1'oJ1Ci de munca calificata s-a dovedit mal profitabilii decat aceea de dagherotipist asa ca, III februarie 1855, se concentrase pe aceasta iar titlnl de dagherotipist era pastrat doar In subsicliar84 _ De altfel, Binder se axase pe latura oomerciala ~i lasase in rezerva specializatea sa ca dagherotipist: in rnartie 1854 vindea modele de trieotat si cro~etat85; in septembrie, acelasi an, media cllmpararea unei mosii in valoare de 1.000 panii la 5.000 de ducati pentru un amator din striiinatate85 111, concomitent, anunta eii i-au sosit portrete, destul de mari ale sllitanului, ale maresalului St. Arnaud, ale. Lordului Raglan ~i arniraluhri Hamelin, preeum sicompozitii mai ample cu sultanuk mergfmd la moschee sau sultanul lnconjurat de generillii armatelor aliateS7• Dar, lntre aceste acJivitap lucrative, mai of ere a la vanzare si materialepentru dagheroripie, rame ~i casete, ;;i anunta di amatorii t~i pot face ~i portretul la el, dar tntr-un interval foarte scurt de timp, doar lntre orele 16 si 18l1S _ probabil atunei eful.d se elibera decelelalte activita:p: comerciale !Ii de mieapublieitate, in 1856, pe lfinga portrete dagheretipice 'ii fotografice - este elar ea adoptase ~i tehnica cliseelor ell colodiu umed din moment ce

morti .. cu pre\1Jli cuviiacioase, La magazieul siW se ·giise§te SevOiStopolul, Odesa, Cronstadtul ~ Varna pers~tive. portrerele t.s, Orner-pasa, ale E".Lor GeneraJii Canrobert, Raglan, Hess, $amil, N(lpier;i harte pt\OIru Crimea $1 Baltica, care sunc acum venire. Cantoru1 de Bucuresti, podul MogOMei, 1n easa D, Barbu Sliltine3llu, vis-a-vis de. D. marele Ban Iordache Filipescu, roe sa recomende guvcrrnal1tii, madmoasela, profesoren, buclilifreaSa ~i bucatar. camerdineta ern., ti sa caute un capItalist care vQe§le a da, bani cu d000ndli cu vii.r!cioasfi pe nmanetun de case ~i pe iucruri mi~cii!pare, mai mici ~i mal mati fmprumuturiJ Fridrih Binder I dagherotipist."; .,IlukaresterDeutsChe Zeitung", nr. 81 dill 11123 octombne, 18"54.; nr .98 din 6/18 deeembrie ISS4; nr. 99<:1in 9f21 decembrie 1854; nr.lOOdin 13125 decembrie 1854.

M Supiimc;:ntia "Vestitonil Ramane,;e", nt. 9 din 2 februane 1855: "CANTQRUL LUI BINDERI P<: pod",1 M~ej in easel ... D·luilliu"bu Sl~tineanu mainaintealui Arion. La acest e<mtor se caut.1 nn profeoSOr l1ilscut Frantez. S" mal eautii !a arest Cantor §i cl.wva sule familii cani doresc a se ~ ca c\iica$i pc vreo ml)~ie. Subt-insemnatul f~e cunoscut c§ in viiror nU poate garanta d.e$pre cor>duita perroanelor-ce se vOl" angaja. undeva prjn mijlocirea cantorulni sau. ~j ciioaIJlorul nu va mai lucm graPs. Dorltorii de aangaja sau vr¢a.a se ang,aja undcva vor plati lin sfan)ih flIXlI_ <;;lJltoruluij R Billlkrf Antreprenorul cantorului ~i dagberotipist".

~!".Bukm:.'<ler Deul5Che Zeinmg". Dr. 14 din 18 fcbruarie/2 rnartie 1854; nr. Hi din 151.!.2 fehruariel6 mmtie l854: nc. 26di.n 1113 aprilie I B54; nr. 30 din 15l1J aprilie 1S54: •• D partidli ieft:ina ~i .frumoosi. de M odde de lricolat'~i cTOJcfal.a.sosit la Magazinulde imWni allui Fr.Bindet, Dagl:teJ;<Jtipisl, Ulita Geonanii. 127 in easa O-Iui Markus, prima ctadire.llouadupii fostul cornploat" Hillel"' .

lIIi lbide"l.nr. 77.din 27 septembrie17 oclombrie 1854;-nr. 18 din 3.0 .septelnhrie/12 octombrtel854. 87 Probabll ern vorba despre maroa stamp5 qomolilografiat. a lui Gustav Bartsch, Campagne de Cdrttee. L'Armie d'Qrienl, 1854, cfAdrian·$,i1van lonescu, Cruce ji :;emillma, Bucure~.

2(1)1, p.2(1·21

"s1. ,.Bu"are~[er Deutsche Zcitung", 11[. 5Z din 1/13 iulie 1'854, nc. 53 din 5117 iulie 1854.

240

241

a~uc~. as.emenea preciz.are- el fiicea reclama ~i la vederile cu manastiri ~J biserici din Bueuresti ~i din intreaga Tara Romaneascs, pe. care le tinea III dispozitia clientelei~9. In acelasi timp, media ~i Loteria de la Leiprlg CUll urma sa alba tragerea la 8 decernbrie 18569(). Dnpa cum se vede, Bindci a~e.a 0 activitate. foarte diversificata care impletea afacerile cu di~tig rapid f;l1 srgur eu alta camerei obscure, mai putin banoasii.

, Binder nu a fost singurul care a comercializat imagini legate (It' e~em~e~t:le rec:nte: libraria Danielopolu din Ulita Coltei t~i anuntn clientJI ca r-a 50Slt "un asortiment toarte mare de portretele oaruenilor celor mal celebri din rlizboiul actual precum lmperatoru Napoleon Ill, Imperatrita Frantezilor, Regina EngIiterei, Sultanul Ahdul-Megid, Printu Napoleon, Duca [ducele, n.n.] de Cambridge, Generalii in Sefu Sent Amod (sic), Lord Raglan, Canrobert, Omer-Pasa, $'amji sefu Munteuilei din Cireazia, Admiralii din Mares Neagra: Hamelin 11i Dundas, Adrniralu .Englezu din Marea Baltioa Napie (sic) ~i deosebite gravun colorate ~l cu tusu, infati~iind biita:fia de In Oltenita, Calafatn, Si listra , Giurgiu, bornbardarea Odesei, Consiliu [de razboi, n.n.] de la Varna .:<i altele asemenea ... .',91.

Tarila romane reprezentau 0 piata atragatoare pentru institutelc de arte grafice ¥l alti furnizori de imagini de actualitate din tarile occidentale care adesea 1~i trimiteau productiile la unii dintre llbrarli ~I fotografii marcartti din cele dOllii capitale, Anumiti amatori "i~i prccurau ~ate.ri~ul . il~strativ chiar de la sursa. In februarie 1856, eativil binefacatori lllZestteaza Scoala Militara din Bucuresti ell material didactic de specialitate. Alatori de printul Grigore Brsncoveanu care ofed ~n manual de fortificatii ~i de loan Em. Flore scu, el insusi militar de can era, care cia: un model de tun, poetul ~i dramatnrgul moldovean Vasile Alecsandri, aflat in vizita Ia fcatii munteni, daruieste 0 srampa eli

tlsediul Sevastopolului ~i ,,0 fotografie a interiorului unui bastion,m .. Accasra valoroasii. imagine document nu putea apartine, dedit lui James Robertson (1813-1881), fotograf britanic ce aetiva ]3 Constautinopol si care se deplasase. prima data, in Crjmeea in iunie 1855 ~i revenise de ruai multe ori pe front pana 'in primavara anuiui 18569,. La patru zile dupa d.derea Sevastopolului pe 9 septembrle 1855, el luase 0 serie de vederi generate ale orasului ruinat de intensele bombardamente aliate, Cll dccurile Inaintea ~i dupa dinamitarea lor de ditre invingiitori, cu tumul Malakov, en Redanului ~i portal Balaclava. Extrem de sugestive si i"oarte celebre au devenit inca din epoca fotografiile din Redan94• ell grelele tunurl rusesti de asediu, IDCa phtsate In ambrazurile lor flancate de gabioane si cluruite de schije, pe care servantii le reparasera, "in grab!, cu materiale de canStfUctie pe care le-an avut la inderniina (caril:mizi, bolovani i?i pamant batut]; colaci de franghie rulati in jurul tevilor ~j UJI fel de perdele din acelasi material elastic dar rezistcnt ii proteja pe tllllari de ti.rul ina.micilor britantci. Este ~tiut ca Robertson a corrlercializat multe dintre eadrele luate In interiorul ~i in jurul fortifieatiej95. Mai flicuseriit ~i altil folografii macele 10cUIi, precum Jean-Ch.arles Langlois,. rnilitar de carierji ~i celebru plastician dedicat genului naturalist al dioramei, care decisese sa picteze 0 panorama a Sevastopolului si, in mijlocu[ Iunii noiembrie 1855, a venit In teatrul razboiuhn sa se documenteze. El s-a asociat cu mai Ulnfuul fotograf Leon-Eugene Mehedin (1&28-1905) care erma sa ia imagini pe 0 raza de 360" cu intregul cadru In care era amplal;ata aceasta, Pentru di: deJa incepuse dernantelarea zid.l1rilor cei doi aU mtervenit pe langa comandanti sa opreascji operatiunile pana ce 'i~i termini ei documentatia. in unele cazLlri,geni~tji aliap au trebuit chiar sa refaci\ anumite par? ale bateriilor, deja distruse, spre a putea fi fotografiate de eel doi arti~ti9li.

., "Vdtilorul "Romanesc", or. J5 dill 25 ftlbrumie 1856.

" Lawrence James, Crimea 1854-515. The waf wi/I, Russia from .contemporary pftowgraphy,

Ne.W York, 1981. p. II; .Ball.lli" Oztuncay, Tlte First War Doc<lrrlellr£<i ThwlJgh /'hotography, in camtogul exporipei Kmm SavGfI'nm Ij{)ne; y,II1150'" A.III1wrsl!/y of the Crimean War,

IStanbul, 2006, p,50.

.. Ibidem, p. 12, 158, flg.64; Helmut. Gerns)leim, Allson (jwlsheim..1he Histary af Ph&iogmphy,

London, New York, Toronto, 1955. p. 2(f1, fig, 167: paul Kerr; Georgina Pye, Teresa Chm8S. Mkk Gold, Margaret Mulvihill. 1"h~Crime"l! War, Umdon:. \997, p.#4S, 1$4 .

~ Lawr"n.:!: Ja;mcs, op.cil., p~ I Z.

% Jtlell~ Bolloeh, War Photography. Paris, 20M, p. 11.

"'.lb.idem, ar. 77 ~in 24 septembri':' 6 octnmbrie 18:56: nr. 79 din 1/1 ~ octombrie 1856; or. 8 J din 812~ octornbrie 1856; nr. 82 din IIl23 oetombrie 1856; ,I<. 83 din 15'127 octombrie 1856· nr, 84 ~ 18130 octom~ri.e 1 ~~6; nr, 85 di? 22 <>ctornhrielJ noiernbrie 1856: ,.oagh.erOtipwi $i f~"'grafii,p~rrrele man ~l nucr se fae la mme cu preturi midi. Eiuiuri, rome ~i medalinane sum di~b[]e· In nunw mare. Sun! de "finzar:e vederi fotogrefice tie mijl!Qslil'i ~ biserici dill capitola Bucurqli si din toara Vafl1hia, etc.! Fr. Binder I Podul Mogo:,uaiei., vis-a-vis de Consulaml G~rteral Cesaro-Cr.'iiesc".

'10 Ibidem, nr, 86 din2$ oc(Olobrie/6 nojernbrie 1856: Dr. 87 din JIB noiemhrie 1856

• i SuplimeJit la "Vesxitonll Romanesc", nf. 10 1 din 29 deeembrie 1854: Dr J di· ·n·j ·'·00· uari

1855. ' . c

243

242

Colaboratorii au s-au mteles prea bine din cauza dorintei lui Mih6din dt' a face fotografii pitoresti in locul eelor documentare, necesan reconstimirii pe panza a biitaljei, De aceea, Langlois si-a Iuat singin irnaginile dorite, folosind chiar 0 noutate Tn domeniu, cliseele uscau introduse recent de chirnistul I.M. Taepeaot. Ei p'waseau Crimeeu tocmai In rnai 1856, cand Alecsandri deja faeuse donatie carre Scoalu Militara, asa eli forografia cu interiorul unui bastion, desi ar fi fost mm normal sa fie procurata din Franta, tara eu care romanii aveau relatll mull mai strarrse, provenea totusi din Angha, lnsli, Robertson 'j~! expusese mai Intai la Londra forografiile, fu ianuarie-februarie 1855, iar unele planse disparate Ie scosese la vanzare la Paris ell 10 franci bucata, de unde pumse achizitiona Ili Alecsandri irnaginea ulterior donara,

Tirile romane pareau atractive pentru britaniei In ceca ce priveste fntografia, Nu e de mirare ca William Henry Fox Talbot voind sii-:,.i populariseze ~i sa-¢' valorifice metoda, trimite Ia Bucuresti in luna februariea anului 1&40, mai multe fotografii pe suport de hartie, Cum, Ia fd, :in 1862, francezul Etienne Carjat, j~ propunea sa desfadi la tOli Iibrarii din Capitala, Albumele celebritdtilar contemporane97

Panoramele erau atractie $i pentru munteni, La 9 anidupa ce 1;;1 prezentase, cu succes, tablourile la Iasi, Mathias Hertz i~i aducea panorama i}i la Bucuresti, eu rnai multe scene batailliste ~i apoteotice Bamlia Popoarelor de Ia Leipzig, Biitiilia de Ia Abukir din Egipt, Solemaitatea aducerii trupului Lui Napoleon la Paris, Mormllntul lUI Napoleon - dar ~ vederi din America: New York, Baltimore 9i Jackson98, Prograrnul de vizitare em de la 9 dimineata Ia 9 seara, fn noiembrie 1854, Urban Walter adusese o noua panorama Ia Bucuresti ill care erau expuse scene de mare interes din recentul razboi: Biitlilia dela Oltenila din 23 octombrie 1853, Biitiilia din POTful Sinope de pe coasto asiatica a Miirii Negre din 30 noiembrie 1853, Lupta de la Cetate lii.ngii Calafa: pe 10 ianuarie 1854, dar ~i scene mai pasnice precurn peisaje din dlferite pihri ale lumii, precum orasele Lyon, Cairo, Hamburg, Vedere fa Camaldoli li1ngii.Neapole, Tuneful de sub Tamisa la Londra

- . .,

Un schifpe marea polara .

100 Conslantin Siivulcscu, op, cit, .• p. l4; Emanud B MesGu, "p. cit., p. 31. . lot Vestitorul Roruanesc", nr, 68 din 12 septembri",18SI: ,,D. Satmari (sle), artlst de portreum, v;i;s.nd eli din loat~ Iurnea rnerg alese persoanc ell mari cheltuieli Ia Londra spre a vedea expozitia; de aceea numitol vizitand areaex.po~!ie,. a scos 0 frurno,~ p;mornmii care cu un mie bagatel S(> poate vedea in local III teatrulni natlOmi:l in eatul de sus,

1Ql,:Anun!l!lo[U1 Ro~", 11f. 91 di~ n deeerubrie 1&57;,.m:. 93 din_ 18. decembrie 1857; ,,Libriiria nom, SQCECU & Companie/ SIDJda Mogo~oaeJ ":0.61 Anunta: ~lIea ~ sub~ PresaLilOgraficii a unui foarte frumos TabloL! ell portrerele Domrulor. CO~saJl internaprmali ~~ reorganizan:a Principatelor. lucrat dupii nalU.rii dec D. Satm~n (sw). Arta D'!~I S~arl 1.0 Pieters, Fo!6grafie §i DCsenmare pe piatra fund @Stu! de bine cunoscuta public~UI nostru, eredem de prisos a mai z;tece"a in pdvill\J. l15erniinilrii respect<i~61or> poruete fL frumu.s~* lucrului Ctl atal; mai mull cu cat se va convingc despre aceslli on cme va vedea tablouJu~L, oe platt d~ a. spem eli ntl va fi nici ui1u ataleann Rn~u en sen1ilPe[lt~ ]l.1tciotil';e "life sa nu-§i puie.unu asemenc.a Tahlou in ca~a, spre.ad\1cere mmnte In epoca afmIi!l [eprezentaol11oT a·~pte

Pu tep nlali in m; J 10Cll1 nllslfll."

Desi s-a afirmat cil Szatl:unari a mfmuit eel dintiii daghercripnl de la Colegiul Sfiintu Sava, nu exist1i niei c consemnare docurnentara ill aoest sens, Inca. de la lnceput el s-a manifestat cu fotograf. Prima imagine ce se pastreazli de Ia el este un calotip, reprezentand un tnulaj de ghips al unui putto cu bratelc !ipsa. pe marginea diruia a consemnat maim propria c.a este cea dintai fotogtafie a sa (probabil primuI succes, caci este greu de crezut ea a reusit inca de la prima tncercare): " Die aller erste Photographie die ich gemacht habe in Jahre 1848 November" tOO, In 1851, Szathmari a vizitat Expozitia Universalii de.la Crystal Palace din Lomira ~i, Ia in toarcere , a expus 0 panorama a expozitiei fa Teanul National, asa cum informa "Vestitocul Romftnes~" din acea vremel()l. La 1853-1854 artisml avea LIn atelier fotografic deja celehru ill care a putut portretiza generalii rusi, turci ei austrieci care au trecut prin Bucuresti, El adoptase inca de timpuriu noua metoda a colodului umed, ca mult mai eficienta dedit dagherotipia ~i calotipia. in 1857 a luat portretul colectiv aI membtilor Comlsiei Intemationale trirnisii la Bucuresti, 1ft beza hotarfuilor Cong:resului de pace de I" Paris, spre a contribui Ia reorganizarea Principatelor. Fotografia fusese iitografiatii 1;11 tiparitii in tiraj de masa, i se fficuse reclamii in press, iar artistul Iaudat: ,,Arta D-lui Satmari (sic) in Pictura, Fotog(a:f:ie~i Desemnare pe piatra fiind destul de bine cunoscuta publieului nostru, credem de prism; a mai zice ceva in privinta asemanani respectlivelorl portrete ~i frumnseta lucrului ... "I02, Stampa are Jegenda in francez3 ~i Ii reprezinta pe Lytton. Bulwer, eomisar britanic, De Katte, raportor al comisiei, Safvet Efendi, comisar otman, Basily, comisar rus, baronul

"' ,,La Voix de laRoumanie", nr.22 din 12 iunje 1862.

•• ,.,Bukarester Deutsche ZeituJlg",,llr. 39ilin 14126 mai 1853.

.. Ibidem, 111", 92 din 15127 floletnb~ 1854; nrc 93 din l8l30 noicntbrie 1854.

244

245

- --

Richthofen, comisar prusian, cavalerul Benzi, comisar italian, eavalerul Liehman-Palmmde, comisar uustriac Iii baronul Tall eyrand-Peri gonl , comisar fruncez, Pe marginea de jos a plansei, In stanga, este precizai, .Photegraphie et Lithographic par Ch, P. De Szathmari", jay in dreapta .Etabllissement] lithogrjaphique] de G.Wonneberg a Bucarest". Anul 1857 a fast unul foarte bun pentru artistul bucurestean din punct de vedere al recunoasterii internarionale: Intr-unul dintre primele numerc ale periodicului parizian "I.e Monde Illustre' II era consacrar un articol Intitulat La Photographie en Orient - Types et costumes militaires, par M. de Szathmari, semnat de Auguste Devanaux in care Ii sunt liiudall: lucrarile cu tematica etnografica ~i contributia din anii anreriori la docurnentarea Confllctului Oriental derulat Ja Dunarea de JoS1O.3.

La. Bucuresti au mal activat in 1853-1855 Wilhelmine Dorne~na ~i Moritz Benedict RaerlOS• Cel din urma a filcul a frumoasd cariera in capitals liirii in urmataarele doua decenii,

Fotografi itineranji au aparut si in alte orase ale tiirii- La Craiova, tn 1857" in ziarul "Oltul", Karl Gorfy infonna eititorii despre arta sa [06,

Din reclamele maestrilor irineranti din intervalul 1850-1855 se poare trage concluzia ea majoritartea verieau In tarile romane ca dagehrotipisti, dar i~i orientasera curfind interesul spre mai i~ftina _ pentru producator, nu pentru client, pentrucare era mai costisitoare decat "oglinda cu memorie" - :;;i rnai eficienta metoda a colodiului umed ce se putea multi plica ~i rnari pe suport de hattie. In orice caz, eele doua tehnici subzista' 0 vreme ~i sunt practicate in. egal1i masur.li"n functie de solicitiirile ~i optillnile berieficiarilor.

Este de rnirare eli, de~i tfuile romane au fost vizitate de suficienp dagherotipisti, pana Ja noi s-an pastrat doar foarte putine dagherotipun in colectiile de stat. La Cabinetul de Stampe al Bibliotecii

Aeademiei Rorndne se afla douasprezece dagherotipii, din care trei sunt sigur facute in srrainatate, fapt arestat atat de calitarea lor deosebita eilt ~i, tntr-un cal, de eticheta executantului. Cea mat celebre este, desigur, imaginea in care se piistreaz1i chipul Iui Nicolae Bdlcescu, executat pe 0 jumatate de placa, Dupa toate probabilitatile a fast luat in prirnavara lui 1851, Ia Paris, si-l prezinta pe istoric si revolutionar slabit ~i macinat de boal a. Gil hainele ajunse prea largi pentru trupul sau firav 107. Portretul Hermionei Asachi, fuca marelui earturar rnoldovean Gheorghe Asachi ~i sopa istoricului francez Edgar Quinet, este, de asemenea, lucrat in strliin1itate dupa rafinata tonare in aur ~j eleganta casetii imbracatii in catifea verde, ciiptu~ilii eu matase alba. Modelul are 0 poza sirnplii, asezat pe un scaun, eu una dintre maini sprijinitd in poalasi cealalta pe marginea unui gheridon pe care e asezata 0 vaza ell flori, A fest folosiUi un sfert de pladi argintatii (10,5 x 8,1 em). Tot pe un sfert de placa a fost r;icut :;;i portretul unei doamne ce, ulterior, a prirnit usoare nuaate de acuarela pe maini, fata, la rochie .;:i bijuterii, Din pacats, sticla sub care este sigilat dagherotipul este degradata ~ ia mult din caficlple imaginii, Caseta in care este inchisii face pane din tipul "caseta Uniunii", oonfectionata din rumegusamestecat ou selac .;:i presat intr-o rnatrita, Se vede eli nu a fost fikutii la un prel prell. ridieat din faptul cIi doar dagherotipia este ineadratii de 0 catifea maro in vreme ceeapacul este necaptusi; .;:iaJ.'e doar 0 hiirtie care, pe alocuri, s-a dezlipit ,;,i s-a rupt. Pe capac, in interior. este ata!latii 0 etichedi cu numele dagherotipistului Le Pescheur din Lyon, care insa activa la Viena, tot cestui reclamei sale fiind scris In germane. 0 dagherotipie pe 0 treime de placa, foarte deteriorata, tara rami ~i stieHi protectoare, mai pastreaza diteva unne ale chipnlui unei femei tinere, intr-o poza rornantica, visatoare, cu capnl sprijinit pe degetele mainii ~ezata pe coltul mesei, Bustul unei doamne vfu-stnice, eu 0 boneta alba ee-l incadreaza parul Jodi eegru, este impostat frontal, in medalion. 0 compozitie cu trei personaje - un tata asezat pe scaun incadrat de cei doi fii, unul rnai mare altnl rnai mie - este taeuta tot pe un sfert de placa; rama este din catifea galben-ocru, CU ornamente in relief, iar caseta este din piele, Celelalte imagini provin din

IOJ August" Devaaaux, La Photograptue. <m Orient - types 'et costumes miiitaires, par M. de ~;'Qlhmari, in.,Le MoMeIllustr€", fir. 29/31 ocromorie 1857, p. [4-l5.

104 Constantin Siivulescu, op. eu., p. S.

105 Emanuel JI"descll, op. ell .. p, 33.

100 "OIM", nr. 21 din 1'6 iulie 1857; nr, 2'Cl din 19 iulie 1857; lIT. 24 din 22 iulie 1857; nr, 26 din 2_ augps< .1857;. "SUbl 'nsemllalUl dii Tn clInO§l:iut!i publica:, c~ treeandu p-aioi are de gfil:ld a rlim3'ne, <ijtv~ limp spre a eserci fa ana sa de a ('ICe portrere fotografice. Onorahilul publ icu So poate tocredin.la des-pre destninieia maiesmei .sale visitiindu portrefele folografice espnse 8 pre vetlere; pretunlc sun! foam: moderate.Orele penttu facerea portretelor S(I'l1 dimirteafa de III 9 plmifla I dupil amiazi.Atelierul se all! III OteJullui Solomon) Karl Giorfi FOlograf".

"" Ele"" Clomea, Un porrret neCUIWSClil aT lui Nicolae Biilcescu, in ,;8ludii ~ cercetan de bibliologie" , nr, J, 1955, 1>. 28&-29 [ .

246

247

familia Buiucliu si, in marea lor majoritate, sunt facute tn 1851, conform datarilor de pe verso. In doud variante apar portretele lui Iacob si Manu Buiucliu, apoi fiji lor, eel rom mare dintre ei imbraeas in uniforma dt, ;>coala, eel mai true intr-c bluza stransa la brau In curea, Cornisul Magfu:dici Buiucliu, frate al lui Iaeob, poana inea straie orientale ~i' \1 mustatli respectabila in portretul colorat ce-i paSlreaza tdi.satu:rilc Imaginea este datata 1858. Ultlmul dagherotip, facut pe 0 jumatate titplaca (12xl6 em), tntruneste un grup de elevi ~i profesori ai Institutulul Moorat din Paris tntre care se al:la Iacob Buiucliu cu fill siii. Plaea este patatii ~i alterate iar chipurile se distitrg ell relativ1i. greutate. Dagherotipistii din deceniile cinei ~i sase ale veacului al XIX-lea au netezit calea fotografilor de studio din deceniile urmatoare. Chiar daca au rarnas prea putine dovezi palpabile, acestea arata eli productia lor sc incadra in standardele generale ale momentuiui, cu paginarea portretului bust sau pana la rnijloc, ori eel mutt pan a Ia genunchi - niciodata figurl'i i:n.treaga - In centrul cadrului, ocupand cat mai mult din acesta, ial pozitlonarea rnodelului inca TlU era supusa rigorisrnnlui de rnai tarziu fiind tTl conrinuare depeudentii de sintaxa miniaturii epocii romantice.

I. Louis Jacques Mande Daguerr.o,. litogrefie. in Histo~ique et description des procede;; de Dague1'rllotyplll et du Diorama

I .l ~ ,I t I II 111 :-.

JlI 8 ')'.;()JI ! Q U I~

I,,...: ... .....;.;.-·I,~. "i~~ 11.J,~113l' .

-h."~~It.I,_ '

r:..J·,.<,_ru~1..r- .• ""f'":iIJ aJ L!->t;;ootl ..I"fI1'. ~.lr-I'~' I-C.. •.• 11 ~'("j"~ i'"n!~JI.l.\O;-1'"I'I'r·

::~~~L~ .,:"~:~I;~~'~:.:=~:~I'J4

... ·rl~-P -1) .... ,,, •• ' l<- •. ~.""~'_ 'IJ 1~"I"""f'" Ihrraroo

" I'

IlU DAGUERREOTIPHET nu DIOBAUA~

J. Tabla de materiia lucrarii Historique et descriptiondesprocedes de Daguerrwtypie.et du Diormna

'-"

,.. ... ~ of. "'-.' .'

4. Paginii ell adresele furnizorilor de materilepentru dagherotipie afla~ la sffir$itul Iucrarti Historiqueet description des procedes de, DaguelTwtypie et .du Diorama

.,~ ~ T r . o r i II er,

~ t ~:~:\:~~\~ .;~ I 7 ~1 :~'~_;,II'\~:~:·~,r;~~~~:;':li;~:;.,~; 11 ,r{ I'~ :~~

IlIlI-"~~'. '<II .\,I~ ,~'lJ.r.ro'IL~UI:'~:n t..,"r. ..... ~~J;T ~j , ,!'1...'ri(i,:i ~,ii. 'l'ij"lHIlli'lr. ~.1,.".1''''' I I ~,,"f~11 "'~ii,lIp'Ji'~ L-'_ ~,! ... , ;

:::~~;~~;:~~"':":~i:?,:'!:~::";::~q: i~~::':~':~!;':;

~\. ,I : "i ~r ~~I,I~. ,I. ,'I, Y',:' ~\ ne , ,;1o'1l\,r" M ~'I ~ <llnl. J,~ ~""'dj') ft-"II,!l, i ~ 1. Hi-

~LI~ ,:;~~~f1~;W';~ ~~t.~:~~~~ :~:~:<,/~:,~ :·r'~~1~. :1 r~,

2. Pagina de titlu a Iucrarii Historlque et description des precedes de Daguerreotypie et du Diorama ce a apartinut

Colegiullii Sf.Sava din Bucuresti .

i\r,r:1~j) l'1~' tI~ ~'.ILII~ ~~~ 'l]lr~1 0 ('iNI:, ~ ~1]&;(}(:0 ,w~"j. ~~ ~ "'1_l~" ..... 1' L. ~ 6.'\l=-...,,~lrl .p,::;d f"tr·r7~ 1&11 .. ~, I' ........ c:i!j n.;~1=. J- 1:'1~' ... i, I'd.,.!;"I- . .,.."LII,~il..:r- 1:~flJlli 1:;1 ""~~1~ ..... "j 1~~'~ll:!,o.:fi ·1't" lI.o.'Id:iT • i!~."i~ .. p ~·II;.i" "id~ I':'" .... ~ l.nit'IL I1t11;i'i·.r~, -i ..... :' .. ,].111-:-/•

~I:'IIE-.i;!a I ~ II 1M I 11[, ""~~t 11 ... ~~ ,.i7~·'I' his:. M'ldY,'

'N~iiJ "'~'V.111, "'~ 111f'.:r·,l..L:'In, I'll ", .:;i lJ':t 0 ~I:"I.F"-'T"\ ! ... .. ~..,_, !~~,;j,. ~i. ,~~"tl ~~Ii 1.~ q~~1 , ... 4~~"" II~~ 'I, 'tt ~t;l4i,;~ ~ ~ ... o,i~ .~.:.. 1'1 ...... 1:1.111.\ If.il'l'l~' 1;,"'""113,) ,'.:..,n'j,< ..... " •• 1111'\ ~tll'j .Ii ~ ....... ~~""'rIIT ~~1':, 'I;j'll-Fr, .. ~. h"'~ 1 rl. ~~1'11~

~'II('l1 I r.- ",\.' ,.t,. I' I . I' (,~;~I!·' i 'Ii:\ t, I ,I "I~'I· .t-

~. ~~~~~.:.j ~,.~~ ",I,...,..''T! ~!.U ... ~j 11 ·I~ 111111 IHil.7rr~l."'flI.

~l!I1<1;~"'~" ~ . Iii '~""I~"';::' ~ ~~LII'I _~.'1.~;l ... c· /l,T,hd<l II ~I"IIIIWJ.(" u L ~,~tllil/ot 1.\1. J1 i\'r .~ ~~j-I tl~ 1=";1; ~tj "~t -

5. Anunt privind nasterea dagherotiplei aparut in "Albina Romaneasca" No.son5 Iunie 1839

250

251

(105) MAA"M& .BiJ\X:fA~iNI D9i;, IlfATII. ~N::' "AIITIJ NOG:iJIiA1lw i '1 1 I'It"'. ng""iK, tell. I. cod ... 1-" '-RAni'rl.lIl1., wi CE fIKOMAWA"'5'il:, ~Pfll;:gM KZ $11.'11 nop'l'pJ'I'g_pi' 'I' 4 rlfo'" in, Kg, gN npn,iS' cpo~fTI Kg6,iiN'Iot. A,OpiTOfii cz l'NAfIllToJ;3Z nil. nOAg... Morowoul A"',Nr:i r;;inpiKA KS Efol&tl 1-" KII.CIA I A. R ..... AIK.

7. Anuntul lui Johann (loan) Heck apsrur In "Vestitorul Romfinesc" No.79lvineri 20 Octomvrie 1850

6. Annntul Wilhclminei Priz aplirut in .Vestitorul Romanesc" No.23Jvineri 19 Martie 1843

(535] n~'1(H":il:T· 01n1T Jf\.1:;n:,_~c]:nHa-l ... t~.II :ape "rir1t~Te ,.l';<,~ c-C pCE'ornund,"]. JJ\.Hifl.:>'I"!'O.f n'on.i"'li~flr lu:i O]:J(~IJU;n:~]AI.JJOp tfFoJ.) l{t.!,.,ion~ 1'1 .IlliAiT,api n:"l'.. ·Fa ~IO TOT "ofiC.A ~ de nop'''1)c"l'(' dai~(~p-O"L'iJle 4\11. .dl[l'{.,fI '-leA ·l\J,_~li e)1eJ~f(.I:rT_ ~A~N~..it.iepl:l.A (:..t.'&Hp.r.;E.''l'"opief.~,) C"L=li:t c-o ::J,$_'1';:' no no::d~ M.(:rro} lu .. ')a e.j -}in H.ffce4c D-c'i Ie. 1(. ·E. I~:rHJ;Ttu.;;::.c,z..iIl..o .q.Jl~I ... ·['"·hpe1:1 1-t:15 l~u.pa~·.iUl P;{H;.'C;j] ctt"l" • ., ..iJ'.i"i I-::::UT:t"ft. ..p.n+,jYJ,~it ~:) di"~ ~ NO'. 1.. -- Uo·"V.e',·e de lUol:lC.ll c· ... nOT >sed" ... 1''' .np'LnT~JI.iea do ra.l.tnnTcplif"l: 1.11 i de .llcrL"J'Ol}ie- de l';:':bP·U.I :::1. D_ l'\1:~pinoBi"'Jr TIe, rro d s MorolII·oaei Lui .1Jt.ll. UU:Irnziul.!:A. de- X.fii~)o 0. 'D~ ~p.ru~ •

. Ioxan Xe~~ .. dal"'e}Jori.'·Ii.c:dL

£ ~" G<A'.lUm'3'1:l V'!'.'iHi>U!..

__ ~...-E".a:G"':"'; ~~ '_"".-:a..~_~'-':: u, Nol(I ....... ""' .... n""Iii,""'.;i&~_

9. Nicolae Balcesou, dagherotip, Biblioteca Academiei Romane

in.:,L.WH; m~ .',um1.-nrs 1·IIOTCH~t:'ILUltIF,.N'~ r~~lu:w,::'f:U)~~-Y,:-'; uuruus d.,HS, NOl1'[E:::r .. l..f;!'> I)li.or.rlll'J.:ln'I~S ".11 n:S ~ t',\.iUs..

Rt!-ge.I'I5Ir.f1f,lfUJI .... 1 'p4JI"Il'"lI.h. iI·~"IKUC"'.rloft.

;~~~TI;rf~;~~~~~~~~~~~:~;~;,~~g~lTfl~~~~:,

r.." []"(;co,,, -c:o.D1"liII, ~ al:ll.lll..::ll ..!:i"i::iI.,~a"I". ViUlUtl ~: 1.;)!"u,,"" ] <III .' .... 1. I"D. ~ ~ :or. ;>;'u:n"'rT1 <i~ ..... "0::1 .. .,. ..... ",",II~' ~ .. 1' .....

!,F.;?5.§:Z~f.~~~.{~~: ~~~~~~~~::;~~~~:E~~~~;~'~~~J~~~.:~?:::~~ b:;~::~

;:rt~~1~~:;!~~~;~;~;;.

&. Anun\Ullui Leon aparut Til ,,Bukareste;r Deutsche Zeitung" No. I 8/Donoerstag 4116

. MiitiJ854

252

253

10. Portret de. doamna vsrstnica, dagherotip, Biblioteca Academic] Romfine

12. Hermiona Asacru, dagherotip. Bib1ioteca Academiei Romane

11. Maria §i Jacob Buiucliu, 18:51, dagherotlp, Biblioteca Academiei Romane

. B'br teca Acade:rniei Romane

B. Portret de fcmeie, daghero.ttp de Le Pescheur, 1.10 .

254

255

14o Tata ~i fit dagh eroti Bibli

.'. p, I [areca Acaderniel Romano

15. Case~ ~ntru dagherotip, colectia autorului

16. Caselli. penlru dagherotip, colectia autorului

256

17. Biiietii Buiucliu, 1851, d-agherolip, Biblieteca Academiei Rornllne

18 Portret de fetita, dagherotip, eolectia autorului

19. DoarriJ1 a din familia Otetel esanu, dagh eroti p; co!eqia autorului

20. Cornisu! Mo~ardid Buiucliu, 1858, dagherotip, Biblioteca Acaderniei Rom5.ne

251

2l. Constantin s.tu~tiJ.-~cheianu, Vasile Alecsandri, calotip,

Biblioteca Acadenriei Rornane '

25.8

23. ConStantin S turza- ~cheia[l u, Catinca Cantacuzino, calotip, Biblioteca Academiei Romano

25. Constantin Sturza -!;,cl1eianl), Pictorui Iacob Czihac, protomedicul Moldovei, calotip, Biblioteca Academiei Romine

259

22. Con1)tantin Sturza-Scheianll, Safta Paladi, calotip, Biblioteca Academiei Rornane

24. Constantin Sturza-$cheianu, Teodor Gbica-Deleanu, calotip, Biblioteca Academiei Romsne

26. Constantin Sturza-Scheianu, Chira Fotini, calotip, Biblioteea Academiei Romane

DINA MICA SOCIAL}.. $1 MODERNIZAREA INSTITUTIONALA

27. Constantin Sturza-Scheianu, Barbu Lautaru, calotip, Biblioteca Academiei Rorndne

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->