P. 1
homeopatie

homeopatie

5.0

|Views: 413|Likes:
Published by florareasa

More info:

Published by: florareasa on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2013

pdf

text

original

Sections

  • DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi
  • HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi
  • MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi
  • ORGANON - Dr Constantin Sararu
  • ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer
  • MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi
  • CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu
  • HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi
  • ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu
  • DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu
  • COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi
  • GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu
  • CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu
  • LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu
  • PSORA - Dr Secil Omer
  • SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer
  • PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu
  • GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi
  • TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu
  • SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu
  • GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu
  • SICOZA - Dr Silvia Nedelcu
  • MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu
  • THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu
  • AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu
  • GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi
  • LUEZA - Dr. Mariana Galesanu
  • GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu
  • LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu
  • GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu
  • REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu
  • A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi
  • ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi
  • PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi
  • STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi
  • BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi
  • BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi
  • LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu
  • CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu
  • SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi
  • NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu
  • BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer
  • GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos

Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor

Dentisti si Farmacistilor Bucuresti
în colaborare cu

Societatea Romana de Homeopatie

HOMEOPATIE
NOTE DE CURS
- Modulul 1 -

Manual adresat medicilor cursanti înscrisi la Atestatul de Studii Complementare în domeniul Homeopatiei din Romania

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor Coordonator Dr Doina Pavlovschi

2009

1

HOMEOPATIE - NOTE DE CURS MODUL 1 Coordonator Dr Doina Pavlovschi DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi .............................................................. 4 HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi ................................ 10 MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi ............ 12 ORGANON - Dr Constantin Sararu ................................................................................. 15 ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer........................................................... 22 MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi............... 25 CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu ........................................ 32 REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR, SELECTIA REMEDIULUI, SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC - Dr Secil Omer ........................................................................................................................ 40 HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi .......................................... 43 CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ...................... 52 ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................ 56 DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................................ 58 COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi ............................... 60 GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 65 CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu ............................................................... 70 LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu ............................................................................ 72 PSORA - Dr Secil Omer .................................................................................................. 75 SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer .................................... 79 PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu ........................................................... 92 GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 99 TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu .................................................................. 111 SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu ....................................................... 116 GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 123 SICOZA - Dr Silvia Nedelcu ......................................................................................... 126 MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu.......................................................................... 127 THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu.............................................................. 130 AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu.............................................................. 133 GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi ........................................................... 136 LUEZA - Dr. Mariana Galesanu .................................................................................... 144 GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu .......................................................... 149 LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu .................................................. 153 GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................... 154 REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu ................................ 165 A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi ........................... 170 ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi ............................................................. 174 PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................... 176 STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi ..................................................................... 179 BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................... 181 BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................................ 183 LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu ..................................................... 186

2

CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 191 SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi .................................................................... 195 NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu ..................................................................... 200 BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer ........................................... 207 GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos................................................................................ 212

3

DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi Istoric Homeopatia este o medicina heterodoxa, o alta modalitate de tratament, bazata pe principiul analogiei, inteleasa ca similitudine, principiu foarte vechi, enuntat pentru prima oara de catre Pythagoras in secolul VI i.e.n. si consemnat de discipolii sai in “Hieros Logos”: “Vei afla, pe cat ii este ingaduit unui muritor, ca natura este in toate punctele asemenea cu sine insasi”. Hippocrate in secolul V i.e.n. a aplicat acest principiu in medicina. El a fost inventatorul “observatiei clinice”, care trebuie sa fie extrem de minutioasa si orientata catre o intelegere sintetica, holistica a omului bolnav. Numai asa, afirma el, se poate pune un diagnostic. Considerand unitatea om-mediu esentiala in terapeutica, Hippocrate a stabilit trei orientari fundamentale in arta medicinii : - legea contrariilor - legea similitudinii - natura vindecatoare Galien in secolul 2-1 i.e.n. renunta la principiul analogiei in terapie. Gandirea sa scolastica si dogmatica domina tot Evul mediu medical, poate in afara Scolii medicale din Salerno, care continua linia hippocratica in practica. ( Scoala medicala din Salerno afirma ca somnul de dupa amiaza trebuie evitat cu strasnicie, deoarece provoaca febra, dureri de cap, inflamatie si indolenta.) Paracelsus ( 1493-1541 ) a dat un suflu nou ideilor lui Hippocrate. Adept al teoriei “semnaturilor”, care consista in a descoperi asemanari intre om si natura, el cauta concordanta intre un organ bolnav si mijlocul de a-l vindeca. A fost un aparator al individualizarii bolii bolnavului si a tratamentului sau : “ trebuie administrat mercurul bolilor care vin din mercur, sare bolilor care vin din sare si sulf bolilor care vin din sulf, adica fiecarei boli un tratament potrivit, asa cum se cuvine.” Tot el este un precursor al dilutiilor si atenuarilor preparatelor medicamentoase. Samuel Hahnemann (1755-1843), la sfarsitul secolului 18 este fondatorul medicinei homeopatice. El a formulat teoria homeopatiei, principiile ei de baza si tehnica de preparare a remediului homeopatic Hahnemann a fost fiul unui pictor de la manufactura de portelan din Meissen. In 1775 se inscrie la cursurile Facultatii de Medicina din Leipzig pe care le urmeaza cativa ani, apoi se stabileste la Viena pe langa profesorul Quarin, care-l recomanda baronului von Bruckenthal si astfel ajunge la Hermannstadt, Sibiul de astazi, ca bibliotecar, pentru o perioada de 1 an si 7-8 luni, probabil intre august 1777 si aprilie 1779, cand se intoarce in Germania, isi sustine examenul de doctor in medicina si incepe sa practice ca medic la Hettstadt, Dessau, Dresda. Se casatoreste in 1783 si are 11 copii. Hahnemann a avut intotdeauna in vedere o cauza interna a bolii si necesitatea tratarii organismului in intregime. In 1789 il regasim la Leipzig. Deceptionat de practica medicala din timpul sau inceteaza de a mai profesa medicina si traieste un timp din traduceri de opere stiintifice din limbile franceza, engleza, italiana. In 1970, traducand Materia medicala a lui Cullen, este izbit de aparenta contradictie dintre actiunea febrifuga a chininei si faptul ca poate provoca o febra asemanatoare cu

4

J. Schmidt sunt alte nume de homeopati renumiti. Clarke. de origine germana. in Editiile 5 si 6 ale Organonului.aceea pe care o vindeca. El publica rezultatele experimentelor sale in 1805 in “Fragmenta de viribus medicamentorum positiz suive in sano corpore humano observatis”.Care sunt efectele simple produse de fiecare substanta luata individualizat in organismul uman ? . si asa au inceput experimentele de remedii. a introdus metoda prin 1830. Arnica.. trebuie lasat cat mai putin hazardului si procedat intotdeauna rational. Tyler si Templeton. T.. care ii confera astfel o energie asemanatoare fortei vitale.. Hering (1800-1881). Kent este autor al unui “Repertoriu” si al unei “Materia Medica”. Rau si Griesselich. la “Dynamis” apare abia prin 1833. In Germania se distinge Scoala purista cu Stapf. etc.Ce rezulta din observarea efectelor lor intr-o boala sau alta. El publica o Materia Medica Homeopatica in 10 volume. Homeopati cunoscuti au fost Hughes. In 1810 publica “Organon”. adica a energiei vitale dezechilibrate. Acestia din urma admit legea analogiei si experimentarea patogenezica pe om. elev al lui Hahnemann. Hubbard si R.F. iar in 1828 “Bolile cronice”. la varsta de 80 de ani. In Statele Unite ale Americii C. pentru a le adapta bolilor.” Forta vitala este o forta imateriala.. care vrea sincer sa-si perfectioneze arta. Tot pe atunci se fundeaza si Spitalul de Homeopatie din Londra. franceza si anglo-saxona. intre 1811-1821 “Materia Medica Pura”. Nu ne ramane decat sa experimentam pe organismul uman medicamentele carora vrem sa le cunoastem puterea medicinala. simpla sau complicata ?”.. Ei prescriu “specific” la o boala nosologic definita. care exista si astazi.Adevaratul medic. garanteaza viata organismului si este receptiva la actiunea remediului diluat si dinamizat dupa legile homeopatiei. 5 .. Boericke. In Anglia homeopatia a fost introdusa in 1827 de catre Quin si Curie (bunicul lui Pierre Curie)..care este singura cale prin care boala ne permite sa gasim remediul necesar. Citate din lucrare: “Pentru a intelege efectele medicamentelor. ambele de mare valoare. Burnett. se recasatoreste. Austin. Moare in 1843 la 88 ani si este inmormantat la cimitirul Pere Lachaise.. A verificat pe el insusi.. Discipolii sai au creat scolile homeopatice germana. Rummel si Hartmann care au editat in 1833 “Allgemeine Homoeopatische Zeitung” si Scoala specifista cu Muller. la cativa ani dupa moartea primei sotii. In 1835. care au dus la aparitia lucrarii “ Eseu asupra unui nou principiu pentru a descoperi virtutile curative ale substantelor medicinale” in 1796. Tot Kent este promotorul orientarii terapeutice uniciste in homeopatie.T. Referirea la forta (energia) vitala. etc. par 7: “Este ansamblul simptomelor a carui imagine exterioara este expresia esentei interioare a bolii. cu o tanara pacienta de 35 ani de origine franceza si se muta in Franta la Paris. care a fundat in 1822 “Archiv fur die Homoeopatische Heilkunst”... Samuel Hahnemann este primul care a introdus metoda experimentala la scara umana in practica medicala. trebuie sa-si fixeze atentia pe urmatoarele doua puncte: . continuate apoi cu Chamomilla. Organon. dar nu recunosc individualizarea bolnavului si simptomele subiective din Materia Medica. Allen este autor al “Encyclopedia of Materia Medica” in 1874-1879.

Tara Romaneasca. Renard. Fulga. Dr Doc Gheorghe Bungetzianu. Europei si Africii.Johann Martin Honigberger (1795-1869). ajuns medic de curte al maharajahului Ranjit Singh (Lahore). articole in Romania. Parvulescu.La Sibiu sectia de farmacie homeopatica de la “La vulturul negru” se muta la farmacia “La ingerul”si aprovizioneaza si farmacia “La urs” din Bucuresti a farmacistului Victor Iacobi care a fost mentorul farmacistei Cezarina Tuchel. Kollitch.1915 – Infiintarea la Sibiu. . Dr Daniel Roth venit de la Munchen si stabilit la Iasi. in connection with Medicine.Dupa 1840 apar practicieni homeopati in orase din Transilvania.prima tiparitura romaneasca despre homeopatie. A introdus pentru prima data in India tratamentul homeopatic al dr Samuel Hahnemann.1858 – Dr Maier Frizenhausen “O vorba asupra homeopatiei. in 2004 la Editura Polirom. pe langa Farmacia “La vulturul negru”. Calcutta volumul “Thirty-Five Years in the East. Franta. O personalitate cu totul aparte in istoria homeopatiei romanesti. elev al lui Nicolicescu si profesor al nostru. stabilit si practicand homeopatia la Bucuresti.In Franta homeopatia a fost aplcata de Guidi si Jahr. Iasi. homeopati minunati a caror amintire a ramas vie pentru toti cei care i-au cunoscut. . Tiberiu Ionescu. In 1852 a publicat la Londra. dispune ca Dr Spech sa nu mai “debiteze” personal medicatia homeopatica.1930 – Dr Alexandru Skileru publica in “Romania Medicala” despre homeopatie.Carol Davilla. Anglia. unii formati la studii in strainatate. C.Dr Alexandru Popovici din Bucuresti publica “Electrohomeopatia. . Timp de 50 ani a strabatut drumurile Asiei. Inspector Serviciul Sanitar in Tara Romaneasca. India. pentru care nutrim nesfarsita afectiune si consideratie. Bratu. lui Rouy. 6 . Noailles. Austria. Homeopatia in Romania. Experiments. Barbulescu. a unei sectii de farmacie homeopata. Lamasson.1777-1779 – Samuel Hahnemann ( 1755-1843) este in serviciul baronului Samuel von Bruckental ca bibliotecar la Sibiu. Sistemul Mattei” . A publicat multe scrieri. Henri Bernard. Pharmacy. .A Julien. F. dar foarte important noua. Moldova. Nicea. In Romania au fost ilustrii inaintasi : Nicolicescu. R. practica homeopatia pe care o introduce pentru prima data si in India in calatoriile sale.1924 . USA. Cunoaste o mare dezvoltare datorita lui Leon Vannier si Fortier-Bernoville.1805 – Samuel Hahnemann publica prima editie din “ORGANON” . Medicina si tamaduirea poporului. Zissu. . Aurian-Blajeni. a fost Johann Martin Honigberger ( 1795-1869 ) – farmacist sas din Brasov. Polihroniade si ultimul pe care-l numesc. Late Physician to the court of Lahore”. and Historical Sketches. farmacist din Brasov. Apel catre damele din Romania si relatie asupra Baltei Albe “ Bucuresti . Adventures. a avut o viata plina de aventuri si cu multe actiuni de pionerat. and a Medical Vocabulary in Four European and Five Eastern Languages by John Martin Honigberger. Denis Demarque. cronologic: . de exemplu: Dr Eduard Spech venit de la Viena. &c. together with an original Materia Medica. In Romania volumul a aparut in traducere sub titllul “Treizeci si cinci de ani in Orient” Johann Martin Honigberger. Discoverries. relating to the Punjab and Cashmere. . Lathoud. etc In Elvetia remarcabil a fost Nebel. New York.1884 . ci prin farmacistul Riesdorfer. dar si mondiale. . Botany.

Dr Gheorghe Bungetzianu. sub aceeasi conducere.1956 – Dr Victor Sahleanu face un raport “Unele probleme ale practicii homeopatice in tara noastra”.1969 – Ministrul Dan Enachescu oficializeaza practica homeopatica in Romania. . Roger Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice – traducere Dr Dorin Dragos si Dr Maria Malai. . .Dr. autori Prof.1984 – Dr Gheorghe Bungetzianu devine Presedintele Sectiei de Homeopatie.1938 – Dr Baruch Weinstock “Homeopatia si medicina” – teza de doctorat la Facultatea de Medicina din Cluj. ia fiinta. Gutu face un studiu al eficientei homeopatiei pe motonavele oceanice de cursa lunga. .1992 – Dr Ioan Teleianu este ales Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. pe langa Societatea de Medicina Generala CERCUL DE HOMEOPATIE cu Presedinte Dr Gheorghe Galea (alopat).Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj.Doc. Farm. cu presedinte Dr Pavel Chirila ia fiinta din Sectia de Homeopatie.Dr. Remedii homeopatice din pasari si insecte si traduceri din Margery Blackie : Homeopatia clasica si Pacientul. Homeopatia teorie si practica. Repertoriul Kent Plus autor Dr Ioan Teleianu. Remedii florale Bach. autonoma. Au fost scrise si traduse carti de homeopatie de catre membrii SRH. Tratament Homeopatic indreptar de simptome si semne. autori Prof. Cartile d-nei Dr Sorina Soescu : Lac-uri.. Vicepresedinte Dr Victor Sahleanu si Secretar Dr Tiberiu Ionescu. autor Dr Corneliu Aurian Blajeni. . Repertoriul Homeopatic. apoi cu farmacist Cezarina Tuchel . S.1990 – SOCIETATEA ROMANA DE HOMEOPATIE (SRH ). . concluziile sunt publicate in “Muncitorul sanitar”. . Hahnemann . Victor Iacobi. autor Prof.1947 – “SOCIETATEA DE HOMEOPATIE DIN ROMANIA” cu personalitate juridica. printre care volume importante pentru invatamantul si practica homeopatica : Manual de Homeopatie. remedii homeopatice din lapte de animale. Dr Nicolae Gruia-Ionescu. nu tratamentul. .Gheorghe Bungetzianu si Dr Pavel Chirila. Dr Constantin Barbulescu. Materie Medicala Clinica Homeopatica. autori Dr Maria Chirila si Dr Pavel Chirila.1980-2007 – Ani benefici in care Homeopatia s-a afirmat.1982 – Cercul de Homeopatie condus de Dr Victor Sahleanu devine SECTIE DE HOMEOPATIE in cadrul USSM Bucuresti.1980 – Centrul de Perfectionarea medicilor si farmacistilor al Ministerului Sanatatii organizeaza Curs de initiere in Homeopatie la Bucuresti. Farm.1975 – Prima emisiune radiodifuzata dedicata Homeopatiei . Dr Tiberiu Ionescu.Gheorghe Bungetzianu.1946 – Dr Constantin Barbulescu publica “Policrestele homeopatice. . Alexandru Pop.Doc.1966 – Se infiinteaza Cabinetul metodologic de Homeopatie in cadrul Policlinicii Coltea (Diham) servit de Dr Tiberiu Ionescu. . s-a dezvoltat. .1972-1975 – Dr D. initiatorii ei fiind Dr Nicolae Nicolicescu.Dr. Monografie Sulphur” si “Memoratorul materiei medicale homeopatice” . Dr Corneliu Aurian Blajeni. . . 7 .Doc.1948 – Dr Corneliu Aurian Blajeni publica la Paris in “Cahiers d’Homeopathie et de therapeutique comparee” un studiu despre efectele biochimice ale dozelor infinitezimale.Organon – traducere de Dr Ofelia Lugojan si alta traducere Dr Marius Radu.1964 – In cadrul USSM Bucuresti se infiinteaza. cu farmacist Victor Iacobi.1967 – Sectia de farmacie homeopatica se muta pe langa Farmacia nr 7 Bucuresti.

S-a plecat in strainatate la manifestari homeopatice internationale.Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj in 1998. Iasi. iar acest remediu sa fie lasat sa actioneze fara alte interventii 8 . etc Orientari terapeutice homeopatice De-a lungul anilor s-au format trei orientari terapeutice homeopatice: 1. cu specificitatea terenului morbid. 1908 medici si 130 farmacisti.unicisti rigurosi – Kent si elevii sai – cer sa fie cautat remediul similimum pritr-o observatie atenta.Legea identicului. Incepand din 1982 anual s-au tinut Simpozioane sau Congrese.unicism = administrarea unui singur remediu odata intr-un caz dat. .Legea similitudinii asociata cu dozele infinitezimale.Doc. realizeaza o sautospecificitate – isopatia . prezentari de cazuri. Dr Didier Grandgeorge. s-au organizat cursuri de Homeopatie nu numai in Bucuresti. Brasov. Din 1980 pana in 2007 am avut 2038 cursanti. ci si in mari centre universitare : Cluj. oligoelemente. . posibila in faza de patologie functionala – enzime. organoterapicele. Invatamantul homeopatic din tara noastra s-a perfectionat.2007 – Societatea Romana de Homeopatie se integreaza in Asociatia Medicala Romana Posibilitati terapeutice medicale . medicamentele alopate. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. oligoelementele. a ajuns la numarul 30.Multe carti de homeopatie traduse de grupul de la Iasi Revista Romana de HOMEOPATIE fondata de Prof. Au avut loc intalniri lunare de comunicari stiintifice. schimburi de experienta intre colegi. o ierarhizare si repertorizare a simptomelor. editata trimestrial. unica medicina conforma naturii. Dr Paresh Vasani din India si altii au tinut Conferinte si Seminarii. de reglare a schimburilor electronice si reechilibrare a metabolismelor fizico-chimice din organism. individualizare – homeopatia . ultimul CONGRESUL XXIII la Bucuresti in 2008.Legea contrariilor cu specificitate farmacodinamica bazata pe mecanisme patogenice – alopatia . este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. s-au creat relatii trainice cu colegii din alte tari. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite.2007 .” In cadrul acestei scoli se pot diferentia: . In medicina unica si adevarata. Au fost invitati homeopati de renume din strainatate : Dr Russell Malcolm din Anglia.Dr Doina Pavlovschi este aleasa Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. homeopatia.Legea echilibrarii biologice. in consecinta este inadmisibil de a o face.Dr. Timisoara.remedii de echilibrare biologica pot fi remediile homeopate. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. organe si tesuturi cu secretiile lor interne si externe . Sibiu. Dr Jacques Rey. Dr Frederik Schroyens din Belgia. Samuel Hahnemann – Organon par. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. Dr Simone Fayeton din Franta. . anul IX nr 2/2007.

remedii simptomatice locale in dilutie mijlocie . daca bolnavul are rabdarea necesara. remedii complementare. In caz de esec schimba remediul pana cand obtin efectul dorit. Bibliografie Aurian-Blajeni C. Solutia este sau sa se astepte conturarea unui tablou simptomatic precis pentru prescrierea remediului similimum. dau relatii contradictorii dela o consultatie la alta. sau prescrierea mai multor remedii care sa acopere tulburarile acuzate de bolnav. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S.– Organon Ed 6 9 .remedii pentru drenajul emonctoriilor si a organelor mai deficitare in dilutie joasa .pluralism = administrarea mai multor remedii intr-o ordine oarecare. .nosode pentru diferite etiologii . Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. adevarate sinergii medicamentoase. Scoala romaneasca de homeopatie are orientare terapeutica unicista. .terapii adjuvante: organoterapice.. in speranta ca remediul similimum sa fie unul din cele prezente in cocktail si ca celelalte nu vor provoca tulburari noi. 2.complexism = administrarea de amestecuri de remedii care pot fi prescrise intr-o afectiune data.unicisti eclectici – cei care dau un singur remediu.remedii de fond pentru bioteren in dilutie inalta. trec neobservate modalitatile simptomelor.. intr-un cadru nosologic considerat. Bolnavii sunt ades putin capabili sa se analizeze exact. etc 3. oligoelemente. Chirila P. ajungandu-se la complicate combinatii: . poate in dilutii crescande. . cum recomanda insusi Hahnemann.

Este bine sa fie cunoscute amandoua metodele si folosite una sau alta dupa situatie. 24: “Prin urmare nu ramane alt tratament de real folos pentru a aplica medicamentele in boli decat cel bazat pe principiul similitudinii” Metoda terapeutica homeopatica de determinare a remediului necesar consta in a gasi coincidenta celor doua tablouri simptomatice reactionale: cel al patogeneziei experimentale cu cel al bolnavului in boala sa. Principiul similitudinii “similia similibus curentur” arata paralelismul de actiune intre puterea toxica a unei substante si puterea sa terapeutica: . este holistica ( se adreseaza bolnavului in intregul sau. Principii de baza in homeopatie 1. agitatie sau prostratie.vindecarea se poate obtine prin administrarea in doze slabe sau infinitezimale a substantei ale carei simptome toxice experimental la om sanatos sunt asemanatoare simptomelor bolnavului. par 26: “Experienta ne invata ca toate medicamentele vindeca. simptome. care realizeaza aspectul unic al suferintei sale – prezenta sau absenta setei. S. Principiul similitudinii – “similia similibus curentur”: o substanta care in doza ponderala provoaca tulburari la om sanatos poate in doze infinitezimale vindeca aceleasi tulburari la omul bolnav. Prescriptia homeopatica se face pe indicatii clinice.Dr Doina Pavlovschi Ce este homeopatia ? Homeopatia este o medicina care trateaza conform legii similitudinii si care utilizeaza remedii in doze infinitezimale dinamizate. la omul sanatos si sensibil. ochi. le stimuleaza pentru a le face mai eficiente. S. transpiratiei. 10 . cap. care tin de modul personal de reactie al subiectului in sanatate si in boala. Beneficiul este al bolnavului. in doze ponderale. PRINCIPII . Remediul homeopatic este acea substanta care este capabila sa creeze la omul sanatos o suferinta ( pathos) asemanatoare ( homeo) Remediul homeopatic actioneaza in acelasi sens cu reactiile organismului agresat. par 22: “Proprietatile terapeutice ale medicamentelor rezida exclusiv in puterea lor de a provoca simptome patologice la omul sanatos si de a le face sa dispara la omul bolnav” S. el este o informatie. Hahnemann – Organon. bolile ale caror simptome se apropie cel mai mult de ale lor”. Homeopatia si alopatia ( metoda obisnuita de tratament prin contrarii : antinevralgice.simptome patognomonice bolii. nu pe segmente.orice substanta farmacologic activa provoaca.bolnavul prezinta un ansamblu de simptome morbide conform bolii si reactivitatii sale . fara exceptie. Un bolnav prezinta: . stomac. modalitati reactionale particulare manifestate ca agravari si ameliorari. Hahnemann . o calitate si nu o cantitate. ansamblul semiologic ce permite diagnosticul nosologic . Remediul homeopatic actioneaza la nivel energetic reechilibrand energiile perturbate din organism.HOMEOPATIA – DEFINITIE. etc. un ansamblu de simptome = o patogenezie . contra tusei. antibiotice. Hahnemann – Organon par.simptome particulare ale reactiei individuale a bolnavului.Organon. etc ) si strict individualizata.) nu se exclud. legate de bioterenul sau.

animale. Principiul administrarii unui remediu unic. Principiul experimentarii pe om sanatos. rolul dinamizarii ar fi de a le elibera. o actiune biofizica. o forma terapeutica. a formei pe care o imbraca boala la bolnavul in cauza. este contraimaginea individualizata a remediului. 5. Fiecare dilutie succesiv realizata din remediul homeopatic. in consecinta este inadmisibil de a o face. ritmul optim fiind cel al batailor inimii Dinamizarea este o calitate dinamica a remediului. 3. Nu concepem de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform naturii. care. Principiul dinamizarii. Principiul infinitezimalitatii.” Bibliografie Aurian-Blajeni C. Este necesara nu numai o individualizare a bolii. In medicina unica si adevarata. Principiul individualizarii Homeopatia este o medicina a persoanei. homeopatia. plante. sa folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. in cadrul aceleeasi dilutii. constituit din substante naturale. de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. aduce dimpotriva o intarire a actiunii sale. Hahnemann are meritul de a fi ridicat experimentul clinic la rang de metoda experimentala sistematizata pentru a cunoaste proprietatile curative ale medicamentelor.2. cum se practica in mod curent in alopatie prin punerea diagnosticului nosologic. Raspunsul organismului difera nu numai la dilutii joase sau inalte. 6. 4. Dilutia devine purtatoare de energie. ci. adica acela care va actiona cel mai mult in acelasi sens cu reactia reflexa de aparare a organismului. minerale. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S.. S. departe de a diminua activitatea remediului. este interzis sa administrezi bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp. Orice substanta pe masura rarefierii ei se insoteste de condensare de forte care eliberate prin dinamizare iradiaza in dilutie. Fiecare forma clinica este. Numai experimentarea pe sine si pe colaboratorii sai i-a permis sa obiectiveze legea similitudinii pentru aflarea remediului cel mai potrivit terapeutic. unica medicina conforma naturii. nu de substanta. Chirila P. acela ale carui simptome patogenezice se apropie de ansamblul de simptome prezent la bolnav. 273 “ Nu exista tratament in care sa fie necesar. se insoteste de un numar de secuse puternice. astfel incat in dilutii inalte poate fi uimitor de rapida si durabila.– Organon Ed 6 11 . fizionomia patologica a bolnavului isi gaseste asemanarea in patogenezia remediului. ci o individualizare holistica a bolnavului cu tot ce prezinta el mai particular. Forte ( energii) reale sunt incorporate in materie. dela un subiect la altul in functie de bioteren. Dilutia este o modalitate tehnica particulara de utilizare a remediilor. in acelasi timp. Samuel Hahnemann – Organon par.

Ex. actiunea acestor substante asupra organismului sanatos al omului. afirmatie gratuita sau fictiune sa fie exclus cu severitate din aceasta Materia Medica. Care este valoarea stiintifica a Materiei Medica homeopatice ? Ce o caracterizeaza este obiectivitatea si lipsa oricarei interpretari S. – Toxicologie – date culese din intoxicatii accidentale sau voluntare – intoxicatii medicamentoase. Materia Medica provine din patru surse: 1. pe langa ddatele de mai sus. semne locale pe aparate. dar din acestea doar vreo 400 bine cunoscute. profesionale. Bogatia sa in simptome permite o adaptare supla a aspectelor morbide cele mai variate. numita astfel de S. 4. – Observatia terapeutica. semne psihice. Hahnemann. – Experimentare patogenezica pe om sanatos. li s-au adaugat si substante sintetice si substante biologice provenite de la persoane bolnave. a descris astfel in jur de 100 de substante. ci la mai multi bolnavi chiar.MATERIA MEDICA. Hahnemann a practicat-o pe el si pe colaboratorii sai. De o valoare deosebita ar fi acele simptome care nu se afla in patogenezii si care. Nu trebuie sa se gaseasca decat expresia naturala cercetata cu grija si buna credinta. altfel zis patogenezia acestor substante. asa numitele nosode. Hahnemann – Organon: “ Tot ce este presupunere. – Semne necropsice – trecute de Hahnemann in “Bolile cronice” Exista mai multe Materia Medica aparute dela Hahnemann si pana in zilele noastre. dispar cand se administreaza un remediu anumit. REPERTORII HOMEOPATICE .: un bolnav cu cancer pulmonar in tratament cu Conium prezinta brusc expectoratie purulenta. cuprinde. Maniera in care sunt prezentate remediile difera de la o Materia Medica la alta. existand la bolnav. pe langa simptome autentice remediului se pot ivi si simptome intamplatoare sau iesite din imaginatie sau sugestie. nu numai la unul. toxicomanii. Experimente se fac in continuare. substante animale. semne etiologice. Remediilor experimentate provenite din mediul natural. relatii medicamentoase. etc 2. Astazi exista peste 2000 de remedii experimentate. semne generale cu modalitati. In patogenezii simptomele sunt grupate dupa diversele parti ale corpului: actiunea generala. subiectivismul probantului fiind un factor de luat in seama.” Materia Medica constituie o baza experimentala stiintifica ce poate fi folosita in terapeutica individualizata. Materia Medica homeopatica. minerale. 3. chiar acolo unde uneori este dificil de pus un diagnostic clinic. Simptomele din observatia clinica trebuie cu atentie triate pentru a nu se strecura simptome care apartin bolii si nu remediului. ca si cel al probatorului care inscrie datele. Richard Hughes (1836-1902) este de parere ca Materia Medica trebuie sa se bazeze numai pe date experimentale. biotip. Pentru Hughes importante sunt simptomele care se 12 . vegetale.Dr Doina Pavlovschi MATERIA MEDICA Materia Medica clasica este ansamblul studiilor descriptive asupra caracterelor fizicochimice si istoriei naturale a medicamentelor folosite in farmacopee. in patogenezia Conium-ului este inregistrata “expectoratie purulenta” si asa este reprodus mai departe in alte lucrari. care nici acestea nu sunt inatacabile toate.

nu poate dormi din cauza senzatiei de frig la picioare. generalitati. De ex. Remediile sunt scrise cu caractere diferite de litere dupa gradul de importanta al simptomului in cadrul remediului respectiv. locale. transpiratie. care pot sa ne conduca la remediu atunci cand se reintalnesc in practica. generale. Baryta carbonica este descris cu inteligenta redusa. spate. in general gras. cap. Mai mult. memorie slaba. Numai ca pentru o buna repertorizare trebuie sa asezam simptomele bolnavului intr-o anumita ordine. Nu se potriveste. aparat digestiv. pentru o buna cunoastere a remediului. Sa presupunem ca o bolnava se prezinta la consultatie pentru o eruptie umeda in spatele urechii. In repertorizare urmeaza un alt remediu. ar trebui experimentate remediile in dilutii diferite si in conditii diferite de anotimp. organe de simt. Pe o hartie aranjam pe coloane verticale remediile gasite la fiecare simptom si cu gradul lor de importanta. extremitati. somn. mintale. Daca memoria nu ne ajuta sa ne amintim remediul. 13 . Aceasta operatie se numeste ierarhizare. Dupa ce am terminat repertorizarea remediul gasit nu trebuie administrat orbeste. fiecare dilutie aproape poate avea patogenezia sa si fiecare coincidenta a unui simptom cu o situatie anume importanta sa. Trebuie controlat daca exista similitudine intre remediu si bolnav in totul. Pe seama datelor inscrise in Materia Medica se pot trage doar concluzii pozitive.: la repertorizare a iesit Baryta carbonica. Lamasson este de parere ca probantul ar trebui sa fie cat mai lipsit de imaginatie si sa fie probate pe el mai multe remedii. simptomele comune din toate experimentele apartin bolnavului si nu remediilor si trebuie excluse. pentru a le putea compara. destul de redus. Numarul probantilor. fata. iar aparitia la bolnav de simptome nenotate in patogenezii nu neaga remediul. nu poate da tablouri patogenezice complete si nu se poate sti ce alte simptome ar aparea daca s-ar testa mai multi indivizi. etc. uscat. Ierarhizarea si repertorizarea simptomelor vor face subiectul unui alt curs si preocuparea noastra practica pentru mult timp. si nu simptomele vagi si generale care pot sa apara in orice patogenezie. febra. In dreptul acestui simptom in repertoriu se gasesc 10 remedii.repeta la mai multi probanti si care sunt caracteristice remediului. In repertorizare conteaza maximum de acoperire al simptomelor. aparat respirator. transpira la efort fizic si are menstre dureroase cu false membrane. Aceasta operatie se numeste repertorizare. Remediul similimum trebuie sa acopere simptomele prezente la bolnav. temperatura. slab. piept.. REPERTORII HOMEOPATICE Repertoriul homeopatic este o Materia Medica inversata. inteligent si cu memorie foarte buna. stare psihica. piele. Bolnavul nostru este mic. Aceste simptome caracteristice trebuie urmarite in evolutia lor in timp. in cele mai bune cazuri in jur de 30. atunci cautam in repertoriu la rubricile corespunzatoare simptomelor si eliminam remediile care nu se repeta dela o rubrica la alta. aparat genital. in functie de importanta lor – cauzale. un dictionar de simptome cu modalitatile lor si remediile potrivite. Care este cel mai bun ? Bolnava mai prezinta crapaturi ale mainilor. aparat urinar. Repertoriul Kent – simptomele sunt grupate pe aparate incepand cu psihismul si terminand cu pielea: minte.

etc . Repertorii existente: . in descrierea calitatilor si modalitatilor .caracterul senzatiilor – durere. dar cand nu sunt repertoriul homeopatic este o unealta necesara. Repertoriul homeopatic este o memorie artificiala. iar simptomele diferitelor parti din corp legate de menstre sunt la segmentele de corp respective. tumefactie.virtuale.: somnolenta postprandiala apare in repertoriu: a dormi – dorinta de – dupa masa. informationale pe calculator : Radar. Pentru a putea fi folosit cu usurinta repertoriul trebuie studiat in prealabil. modalitatile menstrei sunt la Organe genitale feminine. Boenninghausen. Dupa afirmatia lui Hughes pentru alegerea remediului similimum trebuie sa fie identitate intre patogenezia remediului si simptomele bolnavului in urmatorii parametri: . Homeopatia Editura Litera Bucuresti 1983 Bungetzianu G. Chirila P..locul actiunii – organul afectat sau mai afectat .clinic sau nosologic – fiecarei boli sau sindrom ii sunt notate remediile pe care practica le-a aratat mai frecvent indicate – Voisin (in limba franceza) .concomitenta simptomelor – aparitia acelorasi combinatii de simptome in ambele situatii. care corespunde mai bine bolnavului si are sanse mai mari de reusita.– Organon Ed 6 14 . Simptomele culese dela bolnav trebuie traduse in limbajul repertoriului. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Hahnemann S. Synthesis Dr Doc Gheorghe Bungetzianu ( in limba romana) . De Ex. Boericke. inflamatie. cu aceleasi caracteristici.sa zicem Belladonna. Cara.felul actiunii – febra. etc Bibliografie Aurian-Blajeni C. parestezie. Murphy. Barthel. practica homeopata si inteligenta clinica pot fi suficiente.cauzalitate (etiologie) . paralizie. O buna cunoastere a Materiei Medica. Trebuie cunoscut locul fiecarei rubrici – de ex agravarile si ameliorarile ciclului menstrual sunt la Generalitati. Considerarea bolnavului in intregul sau trebuie avuta in vedere permanent.tiparite: .pe simptome: Kent.

ORGANON . PARAGRAFUL 4 Medicul este un veritabil ocrotitor al starii de sanatate daca el cunoaste lucrurile care perturba starea de sanatate si induc starea de boala si daca stie cum sa-i fereasca pe oamenii sanatosi de ele. PARAGRAFUL 7 15 . bland.relatiile de familie .sa stie daca exista obstacole in calea vindecarii si cum pot fi acestea eliminate. Totalitatea acestor semne perceptibile reprezinta boala in intreaga ei manifestare si impreuna ele constituie adevarata ei forma. principiul administrarii remediului unic.cauzele mentinatoare PARAGRAFUL 6 Observatorul obiectiv.pasiunile . fara prejudecati. este de a-i face sanatosi pe oamenii bolanavi – sa-i vindece cum se spune.sa cunoasca bolile – ceea ce trebuie vindecat .interactiunile cu mediul exterior . PARAGRAFUL 2 Idealul cel mai inalt al terapiei este restabilirea sanatatiirapid.pozitia sociala . cea mai sigura.apetitul. doza si frecventa de adminstrare corecte . singura sa datorie.sa cunoasca medicamentele .constitutia fizica.preocuparile . singura cu putinta.somnul . indepartarea si distrugerea intregii boli pe calea cea mai scurta.obiceiurile .Dr Constantin Sararu .modul de viata . emotionala si mentala . cea mai putin daunatoare. deviat de la starea de sanatate.viata sexuala . notiunea de miasma.varsta . permanent. usor de inteles. Strategia tratamentului homeopatic PARAGRAFUL 1 Datoria suprema a medicului. conform unor principii clare. PARAGRAFUL 3 Medicul adevarat trebuie: .rolul medicului. Capacitatea medicului de a pune in evidenta tot ceea ce este anormal.sa stie sa aleaga remediul. preferintele si aversiunile alimentare . conceptul de boala acuta si cronica. PARAGRAFUL 5 Cauza excitanta in bolile acute Cauza fundamentala in bolile cornice ANAMNEZA .

sa actioneze sau sa se intretina. Nu avem substanta chimica ci numai energie care actioneaza intr-un mod subtil. subtil. subtile. PARAGRAFUL 16 Agentii malefici.starea de boala in dezechilibru PARAGRAFUL 21 Esenta curativa a medicamentelor homeopatice nu poate fi cunoscuta prin ea insasi. Trebuie sa ne preocupam exclusiv de simptomele pe care medicamentele le produc la cei sanatosi. Medicul poate vindeca cu adevarat numai actionand asupra fortei vitale perturbate cu medicamente specifice care sa produca efecte dinamice. – nota a: Remediul homeopatic actioneaza intr-un mod dinamic asupra fortei vitale. PARAGRAFUL 11 Forta vitala perturbata este cea care produce simptomele care definesc starea de boala.psiho-emotionale . Se restabileste astfel in totalitate stare de sanatate. PARAGRAFUL 10 In absenta fortei vitale organismul material nu este capabil sa simta. perturbatori externi actioneaza la nivelul fortei vitale in mod dinamic. PARAGRAFUL 17 Prin actiunea asupra fortei vitale medicul homeopat actioneaza de fapt asupra cauzei bolii si anume forta vitala perturbata. este cea care trebuie sa fie principalul si singurul mijloc de alegere a remediului necesar. Principiul similaritatii Principiul proving – ului PARAGRAFUL 23 16 . Remediile vindeca numai datorita capacitatii lor de a altera starea de sanatate a organismului viu.Totalitatea simptomelor.starea de bine in echilibru . imaginea externa care exprima esenta launtrica a bolii. Ea mentine senzatiile si functiile tuturor partilor organismului viu intr-o deplina stare de armonie.mentale PARAGRAFUL 9 Forta vitala anima organismul uman material.fizice . PARAGRAFUL 20 Nu putem sa cunoastem si sa percepem forta vitala decat prin efectele pe care ea le produce asupra organismului uman: . Totalitatea simptomelor trebuie sa fie principala preocupare a medicului: . nepalpabil echilibrand forta vitala. Principiul rezonantei sta la baza interactiunii fortei vitale perturbate cu remediul homeopatic ales corect pe baza totalitatii simptomelor. adica a fortei vitale perturbate. Totalitatea simptomelor care definesc starea de boala vor fi astfel eliminate de o forta vitala reechilibrata.

o afectiune dinamica mai slaba este permanent eliminata de una mai puternica. cea de-a doua va fi respinsa. ceea ce inseamna ca boala s-a agravat. ea o supreseaza temporar si o suspenda pe prima. PARAGRAFUL 32 Orice medicament real. PARAGRAFUL 25 Toate medicamentele homeopatice. Apoi. prima boala mai slaba se va intoarce. Remediile similare sau nepotrivite PARAGRAFUL 40 17 . diferita prin natura sa. dupa vindecarea bolii mai puternice. boala artificiala produsa de un medicament nu trebuie sa fie numai mai puternica pentru a vindeca boala naturala.vindeca acele boli ale caror simptome seamana cel mai mult cu ale lor. prin administrarea unui medicament potentat. Astfel acesti agenti ai bolilor nu imbolnavesc toata lumea in acelasi timp. insa mai puternice. este luat in stapanire de o boala artificiala similara si ceva mai puternica. Principiul alegerii potentei PARAGRAFUL 29 In vindecarea homeopatica. PARAGRAFUL 26 In organismul viu. dar foarte asemanatoare in expresie. poate in orice moment si in orice circumstante sa afecteze orice persoana vie si sa produca simptome. PARAGRAFUL 38 Daca cea de-a doua boala disimilara este mai puternica decat boala naturala. adica remediul homeopatic. perturbat in mod dinamic de boala naturala. daca sunt la fel de puternice sau daca prima este mai puternica decat a doua. acestea aparand ulterior cu o intensitate mult mai mare. mai usoara. Principiul remediului unic – constitutional – similimum Remediile similare PARAGRAFUL 36 Cand doua boli disimilare se intalnesc la acelasi pacient.Medicamentele alopate avand efect simptomatic produc supresia simptomelor. nelasand nici un simptom nevindecat. fara exceptie. Principiul agravarii homeopatice PARAGRAFUL 31 Influentele ostile fizice si psihice existente nu au putere absoluta de imbolnavire. ci actioneaza numai asupra organismelor susceptibile. Principiul remediului unic si al provingului PARAGRAFUL 34 Totusi. Bolnavii cronici nu fac boli acute sau epidemice PARAGRAFUL 37 Tratamentul alopat obisnuit fiind opus nu va vindeca niciodata o boala naturala ci doar va realiza o supresie. PARAGRAFUL 27 Puterea curativa a medicamentelor homeopatice se datoreaza faptului ca simptomele lor sunt similarecelor ale bolii. Ea trebuie sa fie cat mai similar posibil cu boala naturala. principiul vital. ales cu acuratete pentru similaritatea simptomelor lui.

imperceptibil si adesea foarte rapid de stareaideala de sanatate permanenta. disimilara si sa formeze impreuna cu ea o entitate patologica complexa care afecteaza mai multe organe. PARAGRAFUL 48 Toate exemplele mentionate ne arata ca nici natura si nici priceperea medicului nu pot distruge si vindeca o tulburare sau o boala cu un agent morbid disimilar. Pe scurt. Falsa doctrina alopata nu recunoaste acest lucru. nerecunoscute pana in zilele noastre. PARAGRAFUL 44 Bolile similare nu se suspenda una pe alta si nu pot exista in acelasi organism in acelasi timp. ci numai cu unul ce poate produce simptome similare si este ceva mai puternic. se intampla foarte des ca prin actiunea secundara a remediilor opuse.Se poate intampla ca boala cea noua. sa se uneasca in cele din urma cu boala initiala. PARAGRAFUL 63 18 . Principiul supresiei in homeopatie si alopatie PARAGRAFUL 42 Acest lucru se intampla numai in cazul bolilor disimilare. Metoda homeopatica autentica de vindecare este singura corecta. PARAGRAFUL 53 Vindecarile autentice si blande sunt exclusiv homeopatice. singura arta medicala naturala posibila. care trateaza in conformitate cu metoda clasica paleativa. dar experienta ne-o dovedeste din plin. boala sa fie agravata sau sa apara ceva mult mai grav. Astfel. oricat de puternic.Aceasta complicatie pare sa se realizeze in asa fel incat cele doua sau mai multe boli isi impart organismul intre ele ocupand organele si sistemele pentru care au o afinitate caracteristica. PARAGRAFUL 61 Daca medicii ar fi capabili sa reflecteze asupra rezultatelor triste ale folosirii remediilor contrare ar fi descoperit de mult timp marele adevar ca autentica si durabila arta a vindecarii consta in exact opusul acestei metode antipatice de tratare a simptomelor bolii. Cea de-a doua va initia procesul de vindecare a primeia. in conformitate cu legile eterne si irevocabile ale naturii. dupa ce a actionat timp indelungat asupra organismului uman si nu a fost vindecata. un remediu care produce efectul opus – contraria contraries PARAGRAFUL 59 Simptomele definitorii ale unei boli cronice n-au fost niciodata tratate in acest mod paleativ fara sa reapara dupa cateva ore. in aceasta terapie fara egal nu este nevoie sa ataci violent organismul pentru a distruge o boala. Medicul poate dilua.Suferinta si chinul din boala naturala sunt inlocuite bland. administreaza un remediu pentru fiecare simptom suparator ignorand restul bolii. diminuand doza. PARAGARFUL 57 Medicul alopat. diviza si potenta acesti agenti patogeni artificiali aproape la infinit. adesea manifestandu-se mai grav. efectele acestor agenti medicamentosi dispar de la sine si sunt depasite de forta vitala fara sa fie nevoie ca ele sa fie eliminate la randul lor. PARAGRAFUL 51 Dupa ce si-au atins scopul lor curativ. veche.

Cauze ale bolilor acute pot fi alimentare (exces sau deficit). PARAGRAFUL 89 Doar dupa ce pacientul a terminat de facut intreaga descriere a simptomelor medicul poate sa se foloseasca de intrebari suplimentare pentru a se clarifica. PARAGRAFUL 73 Bolile acute apar ca urmare a unei actiuni intense a unei cauze morbide asupra unui organism relativ sanatos. PARAGRAFUL 87 Medicul trebuie sa puna intrebarile astfel incat sa nu induca raspunsul pacientului pentru a nu denatura adevarul sau a nu obtine informatii gresite. Cu cat o boala cronica este mai veche cu atat forta vitala este mai slaba si simptomele pe care le exprima pacientul sunt insidioase si greu de definit. simturi integre. Simptomele in bolile acute sunt puternice si bine exprimate deoarece forta vitala este puternica. PARAGRAFUL 91 19 . PARAGRAFUL 78 Adevaratele boli cronice naturale sunt cele care apar dintr-o miasma cronica si se agraveaza continuu daca nu sunt tratate adecvat.Sifilisul . observare atenta si exactitate in inregistrarea tabloului bolii.Orice agent care actioneaza asupra organismului viu modifica forta vitala intr-o masura variabila si induce modificari in starea de sanatate care persista mai mult sau mai putin – actiunea primara. Forta vitala se straduieste sa-si opuna propria energie impotriva acestei influente. PARAGRAFUL 81 Transmiterea treptata si dezvoltarea incredibila a acestor trei miasme de-a lungul istoriei omenirii explica nenumaratele forme de boala cronica care au aparut in prezent si care sunt din ce in ce mai greu de tratat. interactiunea cu temperatura exterioara. Se formeaza astfel asa numitul simptom complet. sifilisului si respectiv condilomatozei. Aceasta reactie de aparare este o activitate automata – actiunea secundara.Psora . oboseala excesiva si lipsa somnului. PARAGRAFUL 83 Realizarea unei anamneze se face de catre medicul homeopat cu impartialitate.Sicoza Ele au aparut ca urmare a supresarii scabiei. PARAGRAFUL 75 Deteriorarea sanatatii umane prin aplicarea tratamen-tului alopat daunator este cea mai tragica si cea mai incurabila dintre toate bolile cronice. efortul fizic exagerat. supararile si framantarile psiho-emotionale. agenti patogeni infectiosi. PARAGRAFUL 79 Cele trei miasme fundamentale sunt: . PARAGRAFUL 86 Medicul trebuie sa obtina descrierea amanuntita si completa a fiecarui simptom in parte. stresul. Intr-o boala cronica sunt afectate mai multe sisteme de organe mergandu-se pana la afectarea intregului. PARAGRAFUL 74 Bolile cronice se definesc ca stari patologice in care forta vitala se epuizeaza treptat ca urmare a actiunii continue si pe perioada mare de timp a agentilor perturbatori exteriori. traumatisme.

Simptomele si senzatiile prezente la un pacient imediat dupa efectuarea unui tratament medicamentos nu ofera o imagine corecta a bolii. Trebuie sa se astepte cateva zile. PARAGRAFUL 94 Medicul trebuie sa analizeze cu atentie aspectele particulare ale activitatii de zi cu zi a pacientului, conditii de locuit, dieta, situatie familiala, etc. El trebuie sa afle astfel daca exista o cauza mentinatoare si sa o elimine pentru a sustine procesul de vindecare. PARAGRAFUL 96 Pacientii pot fi ipohondrii sau foarte sensibili. PARAGRAFUL 97 Exista pacienti inchisi, introvertiti care isi descriu vag simptomele sau le considera neimportante. PARAGRAFUL 98 La nevoie medicul poate sa intrebe si rudele sau apropiatii pacientului pentru informare. PARAGRAFUL 99 Anamneza este mult mai usor de facut in bolile acute si informatiile sunt mult mai clare. PARAGRAFUL 106 Medicul trebuie sa cunoasca intregul tablou patologic al fiecarui remediu pentru a putea spera ca-l va gasi cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte. PARAGRAFUL 108 Nu exista alta metoda de a stabili exact caracteristicile unui remediu decat administrandul in doze moderate la oameni sanatosi. Principiul proving-ului PARAGRAFUL 110 Se pot obtine informatii despre remedii si din toxicologie sau din descrierea unor simptome la pacienti care au ingerat accidental anumite substante toxice. PARAGRAFUL 116 Unele simptome sunt produse frecvent de medica-mente si apar la multe organisme, altele sunt produse mai putin frecvent si doar la putini oameni, iar unele sunt produse doar in foarte putine organisme. PARAGRAFUL 118 Fiecare medicament produce in corpul uman efecte specifice care nu se intalnesc la nici o alta substanta medicinala in exact acelasi mod. Principiul rezonantei Principiul individualizarii PARAGRAFUL 119 Fiecare dintre aceste substante actioneaza intr-un mod propriu, particular si produce modificari in starea de sanatate si in senzatii, astfel incat, este imposibil sa o confunzi una cu cealalta. Numai cine nu cunoaste efectele pure, pozitive ale diferitelor medicamente poate fi atat de naiv sa creada ca poate convinge pe cineva ca unul poate fi folosit in locul altuia si ca actioneaza la fel de bine in aceeasi boala. PARAGRAFUL 120 Se impune ca medicamentele de care depind viata si moartea, sanatatea si boala, sa poata fi deosebite foarte exact unele de altele si pentru aceasta trebuie stabilite influentele lor asupra oamenilor sanatosi prin experimente atente, corecte, pentru a evidential proprietatile si efectele lor autentice.

20

Principiul proving-ului PARAGRAFUL 123 Fiecare dintre aceste medicamente trebuie folosit intr-o forma complet simpla, nerafinata: - Plantele indigene – suc proaspat cu putin alcool - Plantele neindigene – pulbere sau tinctura - Saruri si gume – dizolvate in apa inainte de folosire - Plantele uscate – se face infuzie PARAGRAFUL 124 Pentru a realiza acest lucru, orice substanta medicinala trebuie folosita doar ea insasi, intr-o forma complet pura, fara sa fie amestecata cu nici o alta subtanta straina. PARAGRAFUL 125 In timpul experimentului, dieta trebuie reglementata cu atentie. Trebuie evitate substantele excitante, alcoolul, diferite alimente cu proprietati medicinale. PARAGRAFUL 126 Persoana aleasa pentru experiment trebuie, inainte de toata, sa fie de incredere si constiincioasa. In timpul experimentului trebuie sa evite orice suprasolicitare a trupului si a mintii si orice excese si pasiuni perturbatoare. Trebuie sa fie doritoare sa observe si sa noteze cu cea mai mare atentie, sa fie sanatoasa fizic si inteligenta pentru a putea numi si descrie senzatiile sale cat mai clar posibil. PARAGRAFUL 127 Medicamentele trebuie experimentate pe barbati si pe femei pentru a scoate in evidenta modificarile caracteristice fiecarui sex in parte. PARAGRAFUL 128 In prezent, cea mai buna metoda de a investiga proprietatile medicinale ale substantelor este administrarea pe stomacul gol timp de cateva zile a potentei 30c. PARAGRAFUL 133 Pentru a defini cu precizie un simptom particular este util si chiar necesar ca in momentul aparitiei lui, subiectul sa se plaseze in circumstante variate si sa observe daca el creste, descreste sau dispare. PARAGRAFUL 135 Imaginea de ansamblu a simptomelor bolii pe care un medicament le poate produce devine completa numai dupa multe observatii facute pe multe persoane corespunzatoare de ambele sexe si constitutii variate. PARAGRAFUL 141 Dintre toate proving-urile efectuate cele mai bune vor fi intotdeauna cele pe care medicul sanatos, fara prejudecati, constiincios si sensibil le face pe propria lui persoana, cu toate precautiile si grija pe care le-am mentionat. Astfel de observatii remarcabile asupra lui insusi il conduc la intelegerea propriilor senzatii, a modului de gandire si de simtire (cunoaste-te pe tine insuti…).Mai mult, acest proces il transforma intr-un fin observatory PARAGRAFUL 143 Toate informatiile adunate despre toate remediile experimentate alcatuiesc materia medica. PARAGRAFUL 144 Orice banuiala sau lucru inventat trebuie complet eliminat dintr-o astfel de materia medica. Totul trebuie sa fie doar limbajul pur al naturii, investigat cu atentie si onestitate.

21

ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer Fiinţa umanǎ este un sistem integrat acţionând tot timpul prin trei niveluri distincte: mental, emoţional şi fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emoţional. Din momentul naşterii fiinţa umanǎ trǎieşte într-o continuǎ dinamicǎ cu mediul, care îi afecteazǎ organismul în diferite moduri şi este deci obligat sǎ se adapteze continuu în vederea obţinerii unui echilibru dinamic. Nivelurile mental, emoţional şi fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o permanentǎ interacţiune. Gradul de sǎnǎtate sau de boalǎ al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri. Existǎ o ierarhizare şi în cadrul acestor trei niveluri de bazǎ . Planul mental este vǎzut ca fiind cel mai central, cel mai întai ierarhic pentru cǎ pe acest nivel existǎ funcţiile cruciale exprimǎrii individului. Planul fizic, deşi important, este totuşi listat ca cel mai periferic sau mai puţin semnificativ în aceastǎ ierarhie. În interiorul fiecǎrui plan existǎ o ierarhie a funcţiilor individuale. În cazul unui stimul morbid, mecanismul de apǎrare al organismului creeazǎ cea mai bunǎ apǎrare posibilǎ la un anumit moment încercând întotdeauna sǎ limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce înţelegem însǎ prin mecanism de apǎrare al organismului voi încerca sǎ clarific mai departe. Aceastǎ noţiune destul de vagǎ la prima vedere are o expresie bine cunoscutǎ la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar, endocrin şi nervos. Dar existǎ o expresie a mecanismului de apǎrare atât la nivel emoţional, cât şi la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care funcţioneazǎ unitar şi coerent apǎrând organismul în cea mai bunǎ manierǎ posibilǎ şi în orice moment. Funcţia mecanismului de apǎrare este sǎ protejeze regiunile interne cât şi pe cele psihice înalte şi spirituale ale organismului. Acest mecanism de apararare face parte dintr-o structurǎ energeticǎ a organismului, un fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopaţi au denumit-o, în mod arbitrar “forţa vitalǎ”. În paragraful 9 din Organon, Hahneman referindu-se la acestǎ forţǎ vitalǎ, afirmǎ cǎ dinamismul (energia) care animǎ corpul material (sau anatomic) coordoneazǎ toate funcţiile vitale şi pǎrţile organismului şi le menţine într-o admirabilǎ armonie astfel încât mintea sǎ poatǎ acţiona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenţei. Corpul omenesc fǎrǎ aceastǎ structurǎ numitǎ forţǎ vitalǎ nu poate avea senzaţii, funcţii şi nu se poate autoconserva. Ea rǎspunde de senzaţii, de realizarea funcţiilor vitale vieţii şi animǎ organismul material atât în starea de sǎnǎtate cât şi în cea de boalǎ (paragraful 10 Organon). Cu alte cuvinte, ea direcţioneazǎ toate aspectele vieţii organismului: se adapteazǎ la influenţele mediului, animǎ viaţa emoţionalǎ a individului, îi conferǎ gânduri şi creativitǎţi şi îl conduce la inspiraţia spiritualǎ (Vithoulkas, Ştiinţa Homeopatiei) James Tyler Kent referindu-se la aceastǎ forţǎ vitalǎ foloseşte expresia “inteligenţǎ formativǎ”, inteligenţǎ care este supusǎ schimbǎrilor, pǎtrunzând în substanţa materialǎ, fǎrǎ a o înlocui, creând ordine în corp, aparţinând domeniului calitǎţii mai degrabǎ decât celui al cantitǎţii, fiind adaptabilǎ şi constructivǎ. Una dintre expresiile frecvent folosite în legǎturǎ cu forţa vitalǎ este aceea de dinamism. Pentru înţelegerea acestui concept va trebui sǎ apelǎm la cunoştinţele de fizicǎ modernǎ, mai ales cele legate de teoria câmpului, teoria cuanticǎ şi teoria relativitǎţilor. Lumea mecanicistǎ clasicǎ a fost bazatǎ pe noţiunea particulelor solide indestructibile care se

22

mişcǎ în vid. Fizica modernǎ a adus o revizuire radicalǎ a acestei imagini. În teoriile câmpului cuantic clasicul contrast între particulele solide şi spaţiul înconjurǎtor este complet depǎşit. Câmpul cuantic este vǎzut ca o entitate fizicǎ fundamentalǎ, un mediu continuu care este prezent peste tot în spaţiu. Particulele sunt mai degrabǎ condensǎri locale ale câmpului, concentrǎri ale energiei, care vin şi pleacǎ, deci nu îşi pierd caracterul lor individual şi se dizolvǎ în câmpul înconjurǎtor. Deci materia este constituitǎ din regiuni de spaţiu în care câmpul este extrem de intens. Ca urmare se schimbǎ complet aspectul realitǎţii. Adicǎ materia şi energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabilǎ. Forţa vitalǎ este o structurǎ a organismului dotatǎ cu inteligenţǎ care animǎ organismul omenesc şi poate fi asimilatǎ cu un câmp analog celui electromagnetic. Materia şi energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în interrelaţie cu particulele care se influenţeazǎ unele cu altele prin schimbǎri şi mişcare. Aceste relaţii sunt definibile prin oscilaţii şi relaţii. Din punct de vedere al unui observator extern mişcarea particulelor poate fi descrisǎ ca o undǎ. Viteza de propagare a acestor unde este dependentǎ de tipul de substanţǎ în care se deplaseazǎ. Existǎ 3 parametrii care definesc forma undei: 1. frecvenţa, mǎsuratǎ în cicli/secundǎ 2. lungimea de undǎ 3. amplitudinea în unitǎţi de forţǎ Frecvenţa vibraţiei este descrisǎ ca numǎr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecvenţǎ a vibraţiei este înţeles imediat dacǎ ne gândim la notele muzicale. Amplitudinea este o mǎsurǎ a forţei efective care este conţinutǎ în undǎ. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât forţa conţinutǎ în undǎ este mai mare. Considerând forţa vitalǎ a organismului uman în termeni de vibraţii electrodinamice, aceasta la rândul ei poate fi caracterizatǎ de o frecvenţǎ vibratorie şi de o anumitǎ amplitudine. Fiind un sistem atât de complex, vibraţia rezultatǎ se modificǎ în timp ca frecvenţǎ şi amplitudine în interrelaţie cu mediul înconjurǎtor. Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeazǎ legilor şi principiilor care se aplicǎ tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanţei, armoniei, reîntǎririi şi interferenţei. Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o abatere a frecvenţei de vibraţie a planului dinamic. Pânǎ la un anumit prag al forţei stimulului, forţa vitalǎ poate face faţǎ acestor stimuli fǎrǎ modificǎri vizibile. Peste acest prag, care este strict individual, forţa vitalǎ sau planul dinamic prin componenta sa numitǎ mecanism de apǎrare, va genera procese care sunt percepute de individ ca simptome ale unuia dintre cele trei niveluri. În paragraful 11 din Organon, Hahneman menţioneazǎ cǎ atunci când o persoanǎ se îmbolnǎveşte, forţa vitalǎ prezentǎ peste tot în corp este în mod fundamental perturbatǎ de influenţa dinamicǎ a unui agent nociv; aceasta duce la apariţia simptomelor dezagreabile cu apariţia unor procese injurioase pe care le numim boli. Pentru a se produce o modificare în frecvenţa de vibraţie a forţei vitale, trebuie ca dinamismul agentului patogen sǎ aibǎ o frecvenţǎ de vibraţie corespunzǎtoare cu a organismului, şi totodatǎ sǎ fie depǎşitǎ o anumitǎ “amplitudine prag”. Interacţiunea cu forţa vitalǎ va duce la o modificare a frecvenţei acesteia ceea ce duce şi la modificarea susceptibilitǎţii organismului, adicǎ aceeaşi forţǎ vitalǎ nu va mai putea interacţiona (ca

23

Un şoc sau stimul poate acţiona fie fizic. va prefera în mǎsura în care este posibil (depinzând şi de susceptibilitatea înnǎscutǎ) sǎ manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic. cu condiţia ca organismul sǎ fie susceptibil la frecvenţa vibratorie a stimulului. Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenţei actuale de vibraţie a organismului va duce la producerea unei boli artificiale. adicǎ la nivelul pielii sau mucoaselor. Principiul rezonanţei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de bazǎ (vibratoriu) la un anumit moment. fie emoţional (o fobie. o epidemie de gripǎ sau o suprasolicitare mentalǎ. Stimulul poate fi un şoc emoţional. concentrare). Forţa vitalǎ care are însǎ calitatea de inteligenţǎ va prefera sǎ producǎ simptome pe un nivel cât mai periferic al organismului. cu încercarea ei de echilibrare. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvatǎ. Medicul homeopat va deduce nivelul forţei de vibraţie a organismului pe baza simptomelor pe care le prezintǎ pacientul. (antibioterapie). va duce implicit la întǎrirea ei ca modificare a frecvenţei ei vibratorii. Asemenea influenţe benefice pot sǎ aparǎ virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea cazurilor se produc accidental pentru cǎ nu sunt respectate principiile prin care frecvenţa de rezonanţǎ a agentului terapeutic sǎ se potriveascǎ cu cea a bolii. 24 . Însǎ poate duce prin modificarea frecvenţei vibratorii a forţei vitale la posibila suprainfectare cu fungi care au frecvenţe vibratorii mai joase.vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dupǎ supresia timp de ani a scurgerilor vaginale). De exemplu. adicǎ are aceeaşi frecvenţǎ vibratorie. sau pacienţii cu psihoze nu fac gripǎ decât foarte rar. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face stǎri patologice corespunzǎtoare unui alt nivel energetic. Ca urmare infectarea cu un anumit virus fereşte de infectarea cu virusuri similare.nivel energetic vibratoriu) cu agenţi patogeni care au aceeaşi frecvenţǎ vibratorie cu cea a primului stimul. Deci. Ca urmare cooperearea cu forţa vitalǎ. Totalitatea acestor simptome reprezintǎ cea mai bunǎ soluţie pentru organism pe care forţa vitalǎ le-a putut manifesta în direcţia echilibrǎrii agresiunii. vor fi împinse manifestǎrile cǎtre un nivel mai . o depresie. Dacǎ stimulul este suficient de puternic forţa vitalǎ va duce la apariţia simptomelor ca mecanism de echilibrare. S-a observat în anumite clinici de psihiatrie cǎ bolnavii care fǎceau boli acute (gripe. având o frecvenţǎ a vibraţiei corespunzǎtoare unor nivele mai profunde de rezonanţǎ. Deci o persoanǎ de pe un anumit nivel nu va face o anumitǎ boalǎ fie pentru cǎ este prea bolnavǎ. fie este prea sǎnǎtoasǎ cu o frecvenţǎ a vibraţiei superioarǎ. cu creşterea ulterioarǎ a frecvenţei de vibraţie şi dispariţia simptomelor şi implicit a bolii. stare de anxietate). fie mental (tulburuǎri de memorie. fie mental. fie fizic (un organ mai important . pacienţii cu SIDA sunt imuni la infecţii gonococice. Este ca o cetate asediatǎ care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic nivel de apǎrare. iniţial agravarea. Un efect similar de coborâre a frecvenţei vibratorii îl poate avea o intervenţie terapeuticǎ supresivǎ. cu cât o persoanǎ este mai psihoticǎ cu atât este mai puţin posibil sǎ facǎ o boalǎ acutǎ. fie emoţional. Cooperarea se face în homeopatie prin înţelegerea totalitǎţii simptomelor şi administrarea unei substanţe sau remediu care produce la un organism sǎnǎtos aceleaşi simptome. Dacǎ prin metode supresive (ce nu cresc frecvenţa de vibraţie a organismului) forţei vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic). pneumonii) aveau o luciditate mentalǎ foarte bunǎ care dispǎrea imediat ce se vindeca boala acutǎ.

. functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul... sulph... bry. thuya Lumina lunii : Antim.. Merc...fl.... agravari si ameliorari.(umed). Ars.(umiditate). Nux m..ph.... urt.MODALITATI.. calc.m.(umed).c. bell. Iod. bell... Ant. Rhod.c.. alum... Magn..... Calc..s. Gels. Rece : Acon... Aran.(umed).. miscare. bov.... lues..ph. (uscat). phyt. Lach.. In timpul furtunii : natr.(umeda). aplicatii locale.... Sil. lil... Nux v.cr. Rhus tox. Natr. (cald dupa frig). Phos. Hep.(umed). coff. Dulc.. melilot. Calda : Aloe (umeda).fl.s kali c. puls. Rhod..r.natr. Kali c... m. sep.. Nux v.c. pozitie. Glon. Frig : Acon. aporturi alimentare. care confera unui simptom. Rhus tox. sec. sil. agar. Calc.. Lach.. form.. colch... Luna noua : alum. Nux m... sec..c.. Puls.ph.. petr. Puls.Dr Doina Pavlovschi Modalitatile sunt calitati ale simptomelor. Rumex.mang. Calc. Lach... lues. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. Cham. calc...sat. Natr.. ruta. All.. Sil. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon... croc.(frig umed).. carb. croc.phos..c. natr. ran.. led. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod. Mag.. crot. Spig. mez.(umed) Zapada : Calc.. merc.. lept.. Calc..(uscat). banal prin el insusi..c.t. Phos.(umed). (ploaie). puls... magn.. gnaph.. Nux m. fizice.. Aur.cr.b. Natr.Gels. Apis.sulph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.. Dulc... calc. ip.. Dulc...t. Rhod. nux v. Anotimp Primavara : ant. sil..t. hep. sep..er. lach. Merc. Iod. iod.. Camph. clem.mur. Sulph.. bar..sil..(umiditate). sep.. kali br. dros. carbo veg.. calc.phos. phos. mang. psor.b. ALTERNANTE. Apropierea furtunii : agar. 25 . nux v. Luna plina : Calc..(uscat). Lues. Psor.c. Natr. CONCOMITENTE .. Natr. Caust. spongia Temperatura Cald : ant..Th.. sil. (umiditate).s. ammon... thuya Uscaciune : alum.. natr. Rhod.. (cald umed). Hep s. natr.. Rhod.. homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. formica r. sars.. alum. mang. Vreme Schimbare : Bry. Rhus tox.. Ran. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice.c.(umed)..(umiditate).. hydroph. con. nitri ac.. colch. Natr.. Sep....u. Dulc. (caderea zapezii).c.c. Psor.Carbo v.. caps.. sulph Luna in descrestere : dulc... Luna in crestere : arn. sulph..m...s.(umiditate)...s. sep.. bar. kali bi. Rhus tox.(umiditate). ambianta.(furtuna). Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat.(umed). ant. puls...c.. brom.c.c. Caust...phos. gels.. caracteristica individuala.... Rhod.. de ritm.

Lyc.. Kali bi.c. glon.. Calc. canth. phos... natr.. china. bry. Puls.ac.. sep....s... Conditii senzoriale Miros . Lapte : Aethusa. sab.ac.... oxl.. ign. china.. ox. Stram..... Fructe : Ars. gels. Conditii psihologice Necaz : Ign....v..... Bell. thuya 26 . Ign.n.. stan. merc..s. Staph... Efort mintal : Agar. Oua : ferr..c... Iarna : aur. lach. Singuratatea : Ign. Nitri ac. Sab. sang... croton t. Nux v... Ox..c. ant..m..m..alb.c. Ran.....c. colch. Nux v. Phos. lyc.. phos.. Stram. bry. Puls.. Nux v. sep.....ac. tub. thuya Gandind la raul sau : bar. ars. lyc. caust.n..... sulph.. Tact : Soc : Bell. Bere : Kali bi. hell. cann... spig.. cycl... cocc.. phos..... Legume : bry....t. Tutun : bell.. Natr.... Staph.. Petr.a. kali m. sab.m.... op..m. cycl. sil. Hep. Sel. Vaz : Lumina : Bell. Petr. Consolare : hell.or. Natr. cupr. Nux v. Nux v.. spongia Bauturi acide : Ant. Strada : chenop.h. Hydroph. Patiserii : Carbo v. glon.. bor. ver. natr. canth. Gels. Mirosuri violente : Bell.ac. Nux v. cham. phos. cycl.... Puls.. Puls. merc. kali bi.... Sel.. hydroph. Anac. Colch. kali c.c.. Ver.... ther. Nux v. ant. Fluoric ac..... fluoric ac. tarax.n. Opium.a.. fluoric ac. puls.Vara : cina... dulc. hyosc.. Cic.. magn.. kali ph. calc.. ipeca. China. ipeca. sulph.. Stram. dig. ham.. hep. carbo v.. Natr. Auz : Zgomot : asar.. lues....t. sil. nux v. Rhus tox.. Emotie : acon. natr...... nux v. Spig. Calc..... Bauturi calde : bry. Muzica : Graph. gels. ver... Contact : acon....... Alimente si bauturi Unt : carbo v. Lach.. sabad. hyosc.m. Coff.. Phos. Zincum Conditii orare Dimineata : ammon.c. coff.. carb.i. lach. puls. Lyc.. Psor.... Furie : Bry. merc. Nux v.. Ign. lyc.. Alcool : Ars. Ther. Intuneric : ars. sep.. sulph. kali bi.n. lil.. Staph.c... Lach. Coloc.ac.. Dupa amiaza : bell.... kali m.. arg.s.t.b. Bauturi reci : Ars. Ceai : Ab. Tar. Lyc.ac.. gels. Nux v. Ther. Veratr. lil. Sulph. Apa : cant.phos. Cham.... hydroph... Ign. Nux v. Presiune : apis...c...i.. Varza : Bry. Obiecte stralucitoare : bell.ac. Natr.... Ign. Sulph. canth. arg.. spig. Puls. Dulciuri : Arg.m..alb Grasimi : Carbo v. nux v. Cocc.. Col. Stram. sel.. Cham.c. arn. Bry. Nux v. brom. Cartofi : Alum. puls.. Sep. Puls.. Hep. Calc... calc.. spig. Toamna : China. Ign. Flori : graph.c.. Helon.. Alimente : Ars. kali bi. Euph. bell. arn..... kali c. Lach.m.t.. apis. Gels.. lyc...... lyc. China... Frica : Acon. Cafea : cann. Condimente : Nux v... carbo v.... Thuya Vin : Ant. med.

spig. zinc.. Phos... Culcat cu capul jos : Ars. kali c.p..m...m... bapt. Kreos.. merc.. China. con.. Bell.. Ora 3 : ammon. puls. Cham.ph... Sulph.. Phos..fl. Bry.. sep.. Act sexual : Agar.... Culcat pe partea dreapta : arg. lil. zinc...ac... nux v..m. Ora 4 : Thuya... Lach... stan... Aplecandu-se : ammon.. Lues...... plat.. Lyc. Kali c.. glon. plat. samb... Pod... natr. hep. Ars. Bell. puls..ac. Ora 7 : pod. Culcat pe partea stanga : bar... puls. phos.c...... Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum. calc. rhus tox. grin. ran. op. gnaph. stannum Ridicandu-se : Aconitum.. Nux v.. lach.s.c. apoc.s.c... cycl. rum. Led.. Sulph.. hep.. calad. Spig.. Lil. Bry. Cocc.c. Culcat : Ars. Phos. Cocc. colch... puls. Ora 5 : Aloe. rum. rhus tox.m. Urcand scarile : cact...ph. rum.Seara : acon. hyosc.. tar.. calc.phos. lues. naja... rhus tox... stan. Culcat pe partea dureroasa : acon.... hep. phos. merc. Magn. Card.. Dupa somn : apis. sulph... sulph.... sep... Ora 8 : eup..n. coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot. spongia Ora 1-3 : Ars. phyt. cactus. phyt.. kreos. Baie rece : Ant. dulc. Moschus. samb..c. plumb. Ora 10 : Natr. cham.m. ferr. Sulph. natr. 27 .... nitri ac... sil. berb. Merc. Intorcandu-se in pat : con. thuya In repaos : arn. berb. Coborand : Borax..m. Ars. Ortostatism : aesc...m. coloc.. merc. Band : canth. lach.. hyosc. tub. cean... glon.. China. diosc. ferr.. Glon. Ars..... Lyc... Nux v. Ars. colch.. phys.... kalmia..t... eup. Kali phos. Ora 4-6 : Ferrum m. cycl. chel..c. caust. Puls. sep... sulph. rhod. plumb.. diosc....b.. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil. cycl.. spongia. La dentitie : Aeth.. Merc. Spig.. magn. hell.. calc. gels. kali c. coff. sang. magn. pod..c.. Mergand cu masina : arg.. nux. calc..s. mez. hydroph. tab. Aloe..t.. Aur. Puls... Ora 17-21 : hell. naja.. colch. mang. glon. Ora 2-4 : Kali c.. Petr. naja.. Ora 6 : rhus tox. Rhus tox. con..m. Noaptea : acon. sel. ferr... Sulphur In miscare : Aesc.. dig.. iod. Kreos. cedr....... Rhus tox... Ferr.. hyosc.. bry.. sel. berb. sep... phos. lyc.ph. dulc. sil....m Ora 11 : Ign.t.c.. nitri ac. borax.. coff.h.. dig.. cham... Generalitati Inghitind : bell. Sep.s. cocc. Sulphur.. Sab. alum..

.. ver. Caust. Phyt. cedr. Thuya Varsaturi : aethusa.. Sulph.... merc. Kreos..s.fl. Anual : ars. Tar. ant. biiod. Nux v. stroph.. lac c. cocc.ph. china.. cham.. Psor..c.ph.. Spig. cham.d.s...ph. Puls. Pod.... Vaccinare : Silcea.. calc. China... Sang.c.s..n. apoc. nux v. Dulc.n.. Bry. bell..... Periodicitate La aceeasi ora : aran. Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis. brom. ferr.... Led. thuya Vorbind : Arg...Spalandu-se : ammon. Mag.... sep.c. Kali c.... carb. Lach. kali c. cocc.. bry. bor. Ant.rac. Camphora. aran. Tutun : ascl.. par. vib... Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent.. sil.. ammon. con.. Pall. Asterias... Merc. Graph.. Zincum Dupa : Bor. bor.. Magn. Transpiratie : Bell... Chel. Sulphur Dupa ce mananca : aloe. stram. mag.c. for.c.t.ac. equis... vib. spongia Uscaciune : amm. Nux v. stan. Collins.c... sang.. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom.. calc. pic. Dela dreapta la stanga : Lyc...protoiod.... Cean....tox... form... Iod....q..ac.cr.. In timpul : Act..c..a.. Lyc. Caust.. mag.. rhus. ant.r. col.. col... natr. Dulc.. op. calc. Psor.ac.a.. bell. sel..s. glon...cr. lyc. Lyc.. Natr. cocc.. mang. dulc. Ars.. China.. tarent.. natr.. ascl.. cham. natr.a.. caust..n... Narcotice : cham. Berb. Sec.... Thuya. sulphur Temperatura Cald : act.. Lach... Sil.. Nux v.. Mag. sep. naja.... Cedron Zilnic : Natr m.. nux v. Ign.. staph....ph. Calc.. stan. lept....d. op. Presiune : Arg..... Mang.m.. natr. lil.v.r.h. Nux v.s.. Rhus tox. La 2 zile : alum. plat. Merc. Puls.. cedr..r. rum.ph. coff. ver.. tril.. podo... Tact : La frictie : canth.. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria. Merc.... phyt... nux v.t.. Phyt..n. Nux v. ther.. hep.. phos. ip.h.. kreos... sep.... gels.. calc...h.. ign. Rhus tox.. Plumb. Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar. Nux m... bell..c. lob. Kali c..r. bor. ver Frig : all. Sulph. Ars. Apis.... Menstra : Inainte : con.. lil. ox.. sab. Graph.. cic... form. Dela stanga la dreapta : Lach. Lach.. Ars. lyc. chel.. amm. plumb.c. Stanga : arg... 28 . nitri ac..c. La 3 saptamani : Magnesia carb.p. aloe.c. med. natr. natr....... Hep. crotal. Hyosc. ars.t...ph.. con. ver. phos. Hep. arg.s. sulph. phos. Iris v..s.

Colch. Glon. sabadilla Reci : Bryonia. Luesinum Dimineata : collinsonia Seara : anac.c. nux v.... Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon....fl... nux v... Ortostatism : ars. Zincum 29 .. Chim. tar. ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant. Schimbarea pozitiei : Ars.. Magn. carbo v. lept. graph.. fluoric ac.. sang. Med. ant. lyc. ran. ver. Lycopodium... Diosc. mur. Trill... Cham. Kali c. Thuya In miscare : abrot. bism... Pozitie si miscare Asezat : ant.... kali c... natr... sepia Aplicatii reci : Apis.m.fl... coff.. Puls.c.or.. Tab. cocc. chion.or.. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis.c. Apis. equis.m.. bor... Col. bell. Pall.... Pod. dig.. Aplecat inainte : ascl. anac.ac. Mang. calc. dros. Rhus tox. natr. Phos..c. Sepia.. canth.. con...m. Natr. In repaos : acon. Helonias.. calc.. sang..Bry... samb.c. Ignatia. euphr.......s.a. Bry. Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars. sab. merc. sulph. Ledum.. Distractie : calc.. Sulph.c. ferr. Rhus tox.cr. spig.. cact. Culcat pe burta : amm..ac.. Aplicatii calde : Ars. Lyc. Sang.. Puls.. magn.c..... dulc...ph.. natr. Stram.. Indoit : china. clem.p.. Ferr. ran....h. Culcat : acon.Vaz : Lumina : stram. lob. Lyc.. colch. bov.. Culcat pe partea stanga : lil. Alimente si bauturi Acide : ptelea.. natr. sanguinaria Calde : alumina. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep... kali br.. samb. Kali c. Col...t. Phos... calc.. bar..ph. mag. all.. Mag. moschus.... phos..... phos. Culcat pe partea dureroasa : amm. arn. plat.. Gnaph. Conditii psihologice Consolare : hell. Phos.... Kali c..t. cycl. thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell. con. colch..t. Gels. Oxalic acid Muzica : Tarentula hispana Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism.. In masina : brom.. fluo. merc..m... calc. card. bry.m. rheum... Puls. Glon. Ptel...m...c.b. Causticum. lith. ign. Puls.ph. iris v. Bry. Intuneric : Bell...sars. iod.c..ac. sep. stan.. gels.b.. Lach. rhod.. Natr..t.ph.. Nux v. Spigelia Conditii orare Ziua : apis. rhus tox... card. lil.. gels... ruta...m. hyosc.... diosc. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s. rum.c.

ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente. calc.. un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. primele legate direct de acuze.... Dupa B. care exista sau se petrec impreuna.or. care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor.c. Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie... Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham. Evantai : arg.n.n. lith. ver.s.. Ign. Psor. ALTERNANTE MORBIDE Astm si eruptii : Caladium. Ign.. Herpes si diaree : Rhus tox. Lil. sunt baza prescriptiei homeopatice. Phos. Graph. Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare. Anac. Rhus tox. proeminente.t. Chel.rac. ciudate despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz. Hyosc.cub. kali phos. sep. Croc..c... Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act. cic.t. rhus tox. Arg. uran. lachesis Fumand : aran....a. kali c.. Naja. Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum.. In timpul menstrei : Lachesis.n.. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie..r.. senzatie si modalitati.. Zincum Transpiratie : acon. oxal. Mictiune abundenta : Gels... Mancand : act... Totalitatea se refera la tabloul 30 . pentru ele trebuie gasit remediul similimum”.. Sunt simptomele particulare. alum.m.. Carbo v.. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum.ac.. natr.. caps.. Astm si guta : Lycopodium. cham.. care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic. hep. Carbo v.. Petr.Eructatie : ant. Iod.v. bry. spongia. printre care “Therapeutic Pocket Book” ..d.. care nu sunt alese aleatoriu. Tar.. natr..

noaptea si ameliorat de frictie locala. Bry. totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. obraji. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. Sulphur. vorbit. emotie. B. un spasm cam la 5 minute interval. transpiratie in partea superioara a corpului. odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica. maxilar superior. Staph. Deseori ele par irationale in cazul respectiv. Introduction by Roberts H. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante.F.La acestea B. medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”. Hahnemann : “de acum. Caust. 31 . Sep. adauga simptomele concomitente.& Wilson A.. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. care. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars.China. Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom.c. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. bufeu de caldura la cap. de altfel. remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. vreme umeda. Pacientul a primit Sulphur 1M. Puls. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Rhus tox. Nitri ac.. vorbit.. Este agravat de atingere.. au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur.. adica factorul de diferentiere. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros. Sil. emotie. in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor... simptomele concomitente avand mare rol in decizie.. noaptea. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga.simptomatic manifest in prezent. Calc... secretie otica. cel care vindeca. durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga. pot lua forma celorlalte trei elemente.. Spig. Kali c. Phos. > la frictie locala Concomitente : foame apriga.. De atunci au aparut crizele care s-au indesit in timp. BIBLIOGRAFIE Allen T.. Boenninghausen’s Therapeutic Book.. Nux v.. Merc. vreme umeda.

Uneori.poziţia faţă de birou dacă stă aproape de birou (Phos. Anamneza se studiaza sub 2 aspecte: Cum se pun intrebarile Cum inregistram informatia obtinuta A. Empatie – capacitatea de a ne pune în pielea pacientului şi de “înţelegere a problemelor pacientului”. atitudinea medicului trebuie sa-l încurajeze pe pacient să vorbescă liber. în acest mod oferindu-ne informaţia necesară pentru o bună prescripţie. estetic) poate avea acelaşi efect. “chiar astăzi dacă se poate”). C. Schmidt De asemenea.Dr. Despre sala de aşteptare şi interiorul cabinetului O sală de aşteptare prietenoasă poate linişti pacientul. anxios. nerăbdător – Nux-v).S. Motto: . .CONSULTATIA HOMEOPATICA . 90% din succes este dat de anamneză. Hahnemann Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste Niciodată nu sunt 2 cazuri identice. meticulos şi cu unghii îngrijite (Na-Mur. imp. Lyc) dacă stă departe: Kalium Carbonicum. Ars). . se lasă umilit.reacţia la întârziere (iritabil.dacă e curat îmbrăcat.1. sau să conteste remediul primit.intro-extrovertit.2. . . Calităţile medicului homeopat: .felul în care se prezintă: ezitant. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. Nat-m . . Despre pacient . Diferenta dintre consultatia alopatica si cea homeopatica Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boală. . .“Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia medica” . sunt simptomele luate prin observaţie. ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. mână moale – lipsă încredere în sine.te roagă să iei pe altul mai grav înainte – Staph – se simte mai prejos. Homeopatul trebuie să aiba o minte “fără prejudecăţi”. medicul homeopat urmăreşte să stabilească diferenţele dintre pacientul respectiv si toţi ceilalţi pacienţi care au acelaşi dg.dacă e în şorţ şi miroase (Sulphur) .F. Un interior plăcut al cabinetului (un decor armonios.Observarea pacientului începe din sala de aşteptare şi se continuă în timpul anamnezei. nu prin anamneză. Indiferent de ce natură ar fi aceste probleme. .cei care au citit multă homeopatie pot să nu-ţi spună ce e mai important. voce joasă.Dr Adrian Dumitrescu anamneza homeopată şi importanţa ei în alegerea remediului corect. 32 . In acest fel. P. Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) . de boală. puteţi învăţa ceva din modul în care acesta stabileşte programarea (de ex. anumiţi pacienţi vor o programare urgentă. B. .

claritatea). Prima parte a anamnezei .Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative . Când au început? Dacă sunt vechi de ani de zile să întrebăm dacă sunt la fel sau diferite acum faţă de momentul debutului.Percepere expresie pacient şi traducerea în limbaj de repertoar.Pacientul este lăsat să vorbească liber despre suferinţa lui. articulare regiunea cervicală.Cum? = caracterul durerii. 33 . Simptome patologice majore. te face să plângi.mă numesc John Smith.Trebuie evitate intrebarile directe.Percepere rapidă a cazului. intensitatea. vertex. dar mai puţin severe? Ex: vine pentru depresie dar mai are şi migrene. la care se raspunde prin da sau nu . .vezi ce-ţi transmite: te irită. Ce l-a adus la consultaţie? Ce-l deranjează cel mai mult? Acestea sunt simptomele majore patologice. intensitate: scară de la 1 la 10 de ex. . extensia – iradierea durerii: ex. Ce ne interesează când repertorizăm un simptom (când este complet un simptom?) De ex: migrene de 4 ani: Simptom complet: . vrei să scapi de el – vrei să te apropii de pacient – totul e în rezonanţă cu patologia lui. pulsatilă. Stomac – abdomen – constipaţie -diaree Scrieţi şi cât de severe sunt (contează frecvenţa. de ex: Ign – Nat-mur. familiarity).cuprinde mai multe intrebari . . . . occiput.când insistă pe ceva anume care lui i se pare mai important (ex: are poliartrită dar se plânge de oboseală – află modalităţile oboselii).De ce? = cauza stimulatorie primară (traum. Staph. arzătoare. . C. îl ghidaţi cu întrebări pentru simptomele patologice: ex: cap – migrene faţă – dureri dentare. am 34 de ani şi 4 luni – conştiincios faţă de amănunte. Regiunea lombară Piele – erupţii. eczeme Extremităţi – articulaţii. ca un cui. explozivă. fără a fi intrerupt deloc. începe “anamneza dirijată” de întrebările homeopatului Schema anamnezei dirijate . .Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul . minore şi analiza pe sisteme: A. .Unde? = localizare: stg-dr. B. Ce alte simptome majore mai există.Se respecta principiul intrebarilor deschise 1.te pot flata (Mind-flatering = Lycopodium) . frontal.. Din acest moment nu mai depindeţi numai de ce zice pacientul. Se poate remarca astfel succesiunea unor remedii de care ar fi beneficiat pacientul. şoc emoţional): a divorţat? a pierdut slujba? (remedii pentru necaz: Na-m. frontală cu iradiere spre vertex. senzaţia: ca un ciocan.familiaritatea cu care te abordează unii (affectionate. Caust).După ce “anamneza spontană” a luat sfarşit.

periodicitate: în fiecare weekend. diabet. Dacă au existat cazuri de: cancer. Dacă au avut un deces în familie când erau copii? (moartea unui părinte).first intercourse: Staphysagria. dacă este femeie e momentul să întrebaţi de 2.new sexual relationship. Dacă face cistite recurente.Ce? Modalităti: Factori sau fenomene care duc la < > Ex: Phos e friguros dar se > la băuturi reci în ceea ce priveşte stomacul Ne mai interesează . Menstruaţie: . moment al zilei: dimineaţă.Cât sângerează (cantitate)? Există cheaguri? Ce culoare are sângerarea? . migrenă cu senzaţie de foame. Mag-c (s-a simţit ca un orfan de atunci) sunt remedii ce caută dragostea tot restul vieţii lor. Bar-c începe la 15 ani) . asocieri: de ex: în timpul menstrei (după sau înainte). Agraphis Nutans Fistule rectale: Sulphur. after . Merc 4. tbc în familie – se transmite o predispoziţie care poate fi prevenită homeopat.Dacă există simptome înainte de menstruaţie? . after .dacă creşte gradat/ încetează brusc sau scade gradat. rinită alergică sau dermatită atopică e interesant de aflat dacă există o predispoziţie genetică. Ignaţia.. migrene cu modificări ale vederii. Kali-c.coition. poate că ar trebui să facă un tratament şi soţul care o infectează continuu (Med): BLADDER .INFLAMMATION .Când? = timp. După simptomele patologice. ora 11. Are un partener? Este căsătorit.dacă debutul e brusc sau insidios. Chirurgie (APP) – operaţii suferite Amigdalectomie: amigdale foarte mari: Calc-c.coition. necăsătorit. la fiecare 2 zile. . astm bronşic.INFLAMMATION .Dacă a venit si vine la intervale fixe? Pulsatilla are ciclu neregulat (vine o lună şi nu mai vine 2-3 luni).Dacă a avut avorturi. . Nit-ac. ulterior aproape zilnic = a părut o altă situaţie stresantă (ex. apariţia de zgomote în urechi. naşteri? Alte patologii genitale? . Tuberculinum.Cistite? Multe femei suferă de cistita lunii de miere: BLADDER . AHC – istoric familial Ex: dacă vine pentru migrene.Cu ce? = concomitenţe. Sfera mental emoţională: A Ce tip de relaţii are persoana? Ex: este important de ştiut care este situaţia familială a pacientului. . Nat-mur. Baryta-c Vegetaţii adenoide: Thuja. since 3. divorţat? Locuieşte singur sau împreună cu alţii? Are copii? Iubeşte persoane de acelaşi sex? 34 . .Cât durează? .La ce vârstă a început? (Na-mur. 5.dacă îsi schimbă locul . infecţie tratată cu AB) care a < migrena. . Sil. de ce aţi venit după 4 ani la medic? frecvenţă: iniţial o dată/lună.

Sep. Când e f. Ars). Uneori au o presiune la nivelul pieptului = echivalentul nodului în gât. K. pentru că se gândesc tot timpul la asta. F. Sunt meticuloşi? (fastidious) Nat-m şi ars sunt f. curaţi şi ordonaţi. Vrea sau nu să fie consolat?: Ign. . Ign. Staph (se lasă umilită). vrea prieteni ca să fie consolat. Este sensibil la cuvintele altora? 35 . Lyc. Ign. Lyc va întâlni repede alţi oameni (e volubil). C. . te supără)? .iese la plimbare? (Ign.Nux-v şi Ars cred că e problema lor şi caută rezolvarea (Ars caută rezolvarea la medic dar nu e de acord cu ei).Stă singur în cameră? (Na. J. Cât de uşor plâng? Dacă răspund afirmativ întrebi când au plâns ultima dată? Puls plânge f. Sulph. Lui Sulph îi trece repede supărarea. Nitric-ac (e un mare ranchiunos – ani de zile). E. Lach.uită de supărare: Puls.vor să se răzbune: Nux-v. Arg-n vs. H. Puls. G. Care este ocupaţia sa de bază? Care sunt activităţile sale de timp liber? Toate simptomele emoţionale pot să apară din această relaţie emoţională. Mg) – vor linişte în interior. . . Nat-mur pot vorbi cu multe persoane dar nu se vor împrieteni cu oricine.Ign şi Nat-mur îşi ţin problemele în interior din cauza vulnerabilităţii emoţionale. Nat-m.Phos e un remediu deschis. Ign şi Nat-mur din cauza traumei de a fi fost respinşi nu pot intra în altă relaţie uşor. . B. . . Nux-v e meticulos doar la locul de muncă.Ex: situaţia socială a pacientului este importantă. Lach le e frică că celălalt se va duce să spună mai departe. Dacă ai o problemă vrei s-o spui sau o păstrezi pentru tine? Din nou se face dg. uşor şi adoră să fie consolată. Doreşte sau nu companie?: (Phos.Nat-s nu spune ca să nu-i întristeze pe ceilalţi. Calc-P e nemulţumită pe toată viaţa ei. D. iritabil. Dacă cineva le face ceva rău (te jigneşte. I. . dif. Staph). Ars. de asemenea. supărat: .despre ceva total diferit (Lyc). Oftează uşor? Ign (nemulţumită emoţional). Relaţii interpersonale: Ex: îţi faci prieteni uşor (afli astfel dacă este mai sociabil sau mai rezervat) Ex: poţi să-ţi faci prieteni oriunde sau îi selectezi? Majoritatea Natrium-urilor şi Magneziilor îşi aleg cu grijă prietenii (au o sensibilitate emoţională importantă şi nu se pot certa cu ei).Lui Calc. Puls). Na-mur şi Ign ţin în interior şi pot saluta acea persoană dar nu mai au încredere în ea. .Vorbeşte cu cineva – despre problemă (Phos. între remediile deschise şi cele rezervate: . Nat-m urăsc consolarea.Lui Nux-v îi e frică să nu-şi piardă controlul – e f. Pot avea nod în gât şi sau probleme de tiroidă: Nat-m. Caust (vrea să facă dreptate).

Medorrhinum. Generalităţi: (întrebări ciudate şi plăcute pentru pacient care se relaxează de obicei în această etapă): A. Nat-m. dar ţin asta în interior).Frică de oglinzi: Stram (e o frică de imaginea subconştientă). .Frică de cutremure: Phos. Dacă este o persoană timidă? (sau dacă a fost aşa în tinereţe)? La o petrecere aşteaptă să vină alţii să vorbească cu el sau se duce el? Are sau nu încredere în sine? L.Frică de hoţi: Ars (verifică uşa şi sub pat). sensibili: Puls. Arg-n . Ign. Phos. Vremea: 36 . Puls.. Phos. K.FEAR .Frică de filme de groază: Calc. Sep. Nux-v. Frici: Unele din cele mai fricoase remedii sunt: Arg-n. . M. (dacă le spui că nu-ţi place costumaţia lor îşi schimbă dispoziţia. Arg-n. . în care ar intra? Ex: iarna te îmbraci gros? Ex: pacientul. Nux-v sau Sulph îţi spun imediat că nici tu nu arăţi bine.Frică de spaţii înguste: Arg-n (la spectacole se aşează aproape de ieşire ca să fugă în caz de incendiu. Prima întrebare f. China (de toate animalele). in . Ars. . importantă este: factorul fierbinte-rece Nu întreba dacă-l deranjează x sau y pentru că devin nervoşi. Nat-mur. Ars E bine să lăsaţi pacientul să spună cum vrea el. ades şi vara). reci: Calcarea carbonica (doarme cu şosete în picioare. Kali-ars.Frică de mulţime: Acon. Kali-ars.Frică de întuneric / cimitire / fantome: Stram. . Med (lasă o lumină aprinsă). 6. hobby-uri are pacientul? N. . Natrium-m.Frică de moarte/ boală: Ars. Stram.narrow place. Cum e dorinţa sexuală? (întrebi de câte ori face dragoste/ săptămână?) Are aversiune faţă de sex? (Trebuie multă sensibilitate cu aceste întrebări). Calc. C. Lyc: le e frică să vină să vorbească în public. Calc.Frică de examinare: GELS.Frică de câini: Tub. iarna în pat îşi scoate vreodată picioarele afară din plapumă? Picioare calde: Sulphur. B. Calc are o frică mai mică. Nux-v. Calc . . MIND . Dacă au probleme de ejaculare prematură? Lyc Medorrhinum se excită când vede o femeie pe stradă (au o sexualitate intensă). Phos. Sulph şi Tub iubesc muntele (din cauza plămânilor care se eliberează la munte).Sunt f. Ce pasiuni. una rece şi una caldă.Frică de furtună/ fulgere: Phos . Pulsatilla. Ex: are frică de înălţime? dar poţi să-l întrebi şi altfel dacă este mai sensibil: Ex: Dacă se poate uita uşor în jos de la balconul etajului 5-10? Dacă traversează uşor o pasarelă sau dacă merge cu telecabina? Arg-N are multe frici şi compulsiuni (se gândeşte că o să cadă înainte de a ajunge să se uite în jos). Ac. Ce preferă?: Litoralul sau muntele? Calc-c şi Med iubesc litoralul. se agravează pe litoral. Puls. Tub. Ex: dacă este afară şi are de ales între 2 camere.

Generals – food and drinks . Nat-p. F. Ign haine < Nux-v.pain. Med. Dacă îi place f mult carnea.draft . nat-m. Sulph. External throat . D. Ex: ce preferă între carne şi peşte? Generals – food and drinks .desire – smoked Ex: făinoase/ macaroane/ paste: Na-mur.Ex: îţi place ploaia? să mergi prin ploaie? (Ignatia este o romantică. Calc. Dacă pot purta haine strâmte sau lucruri strâmte în jurul gâtului? gât < Lach. Puls. Lac-d. Nux-v). Sulph La alcoolicii agresivi Stramonium scade agresivitatea. îi place să meargă prin ploaie şi reflectă şi sentimentele ei). Calc – urăsc vremea înnourată. Nux-v e deranjat chiar şi când aude vântul. Calc Generals – food and drinks . Tub. Nat-m şi Phos sărează tot ce mănâncă (albesc mâncarea) Ex: amar/acru/lămâi: Medorrhinum ia lămâia şi o mănâncă goală (le place să sugă şi cuburi de gheaţă) Ex: carne. Ex: (soarele) Vara poţi uşor sa stai pe litoral fără umbrelă sau preferi umbra? Generals . Phos. Calc. Med. Arg-n.agg. Lach. Tub Generals – food and drinks .meat . Nat-m Ex: mâncare (carne) afumată: Calc-p. Generals . Calc Ex: ouă moi: Calc Ex: lapte: Rhus-tox. Lach Generals – clothing . Nux-v. Lyc. Ex: dulciuri. Fotosensibilitatea: iarna sau vara trebuie să porţi ochelari de soare? Dar când sunt nori? E. < Sil. Puls. Generals – food and drinks . Rhus-tox. Med. Glon nu suportă să stea la soare Ex: (vântul): Generals . Nat-m) sau nu(Sulph. Lyc. Phos cei mai mari băutori de lapte (rece) Nat-c.sweets – desire. Sep. from Chest . la ce visează?).clothing agg. Vin: Phos.fish – desire Vor peşte: Nat-m. Calc. Nat-c.sun . ulterior Nux-v 37 . Nux-v.oppression. Caust. Dorinţe şi aversiuni alimentare? Apetit + sete? Să zicem că eşti într-un deşert.pressure of clothing (agg).meat – desire: Sulph. ce ţi-ar place să mănânci chiar dacă este rău pentru sănătate? (Nu vreţi să ştiţi ce mănâncă ci ce i-ar place să mănânce. Ex: sărat.AIR ..fish – aversion Avers pentru peşte: Graph. Magneziile au aversiune Ex: Vin/bere/alcool: Mari băutori de tărie: Lac-c.foodand drinks . întrebi dacă dă grăsimea la o parte (Puls.clothing agg. Lach. Stomach ..salt – desire. Sulph. Kali-c. Phos.exposure to the sun: Nat-m. Staph.clothing.

Puls. Nux-m (atenţie la contrarii: Nat-m poate să nu aibă sete). adormi uşor? Nat-m.uneori Staph nu adoarme în situaţii romantice. Ign.şi se pot lăsa de băut (se poate pune remediul în ţuică sau votcă). Phos.night . Gels. Stomach – appetite . la 1 a. Staph prezintă constricţie la nivel stomac după stres. Apetit: Ex: De câte ori mănânci/zi? Lyc. ci dispare dorinţa. Nitric acid şi Nat-mur nu vorbesc cu nimeni dimineaţă la trezire Ex: dacă scrâşneşte din dinţi sau dacă salivează? Cum este energia generală? Se simte obosit sau în formă (fluctuaţiile cotidiene)? Cum merg lucrurile la servici? Acasă? Cum se simte în general? Cum inregistram simptomele . eşti neliniştit în pat? Rhus-tox nu-şi găseşte poziţia de durere. Nat-c. Setea: (se refera la apa). are anxietate în privinţa sănătăţii. Prea puţin setoase: Puls. Natrium-m. Lyc. Dacă nu poate bea apă pentru că gândeşte că e impură.midnight – after : Sulph Ex: adormi uşor după ce te trezeşti? (Ars se trez. . on . Ars-alb este neliniştit din cauza anxietăţii şi a problemelor respiratorii. Calc au o activitate a minţii care îi ţine treji. Somnul: Dg diferenţial între remedii: Ex: adormi uşor sau nu? Ex: dacă ai probleme sau stress. Sulph. Nat-m din cauză că îşi aminteşte din trecut.side.increased . Nu apar efecte secundare. Ign. Calc. Se trezesc dimineaţa cu toată lenjeria de pat mototolită şi aruncată jos. Ex: dacă se trezesc frecvent noaptea? Sleep – waking . cu cuvintele lui 38 . Nat-m. Graph: mănâncă puţin şi se îngraşă. Apis.) Ex: dimineaţa te trezeşti odihnit sau obosit? Nux-v şi Calc au mare dificultate de a se trezi dimineaţă. on – impossible Ex: te foieşti mult.m. Puls). Ex: Iarna câte pahare de apă bei /zi? (Orice alt lichid nu contează) Foarte setoase: Bry. Phos şi Psor au foame crescută în timpul nopţii. Iod. Nat-m: mănâncă şi pierd în greutate. Ce fel de probleme: .night Tub. Ex: dacă au coşmaruri sau vise recurente? Ex: dacă au nevoie de lumină când dorm? (Stram.frequent .left side. Sleep – position .anxietate de anticipaţie: Arg-n se trezeşte la 3 noaptea ca să nu piardă trenul de ora 8 Ex: Pe ce parte dormi? Phos şi Lach nu pot pe partea stângă (le dă palpitaţii). Phos.Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul.

dupa cum urmeaza: . dar si la consultatiile ulterioare.Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate.O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii. sa nu uitam ca: . fara posibilitatea de false interpretari .cu o linie cele clare. oferite de asemenea spontan (dupa G.pe care le resimte intens si pe care le enunta clar. oferite spontan .cu 3 linii cele de cea mai mare claritate si intensitate. Vithoulkas) . intense.Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient.Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav. vom traduce simptomele in limbajul repertoarului . dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata .Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari .cu 2 linii cele de mare claritate si intensitate. 39 .La analiza cazului. dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau sabloane rigide .Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului. pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului In incheiere.

Boeninghausen. un ochi de o culoare şi celălalt de o alta) • Niciodată nu trebuie dat un remediu pentru că a ieşit cu scorul cel mai mare la repertorizare pînă nu se face verificarea în materia medica dacă se potriveşte cu pacientul. Dacă la anamneză iese unul sau două simptome sugestive de Arnica sau Nat-sulph (selectate pentru utilitatea în problemele apărute după loviturile la cap ) atunci se va administra remediul numai pe baza factorului cauzator ignorîndu-se simptomele celelalte. Ulterior se va ţine cont de celelalte simptome în selectarea remediului următor. mai ales policreste. • Adesea găsim cazuri cu multe simptome comune dar numai. ci se va face referire la aspectele ciudate (dacă are o asimetrie a feţei. Ca urmare este greu de obţinut o totalitate homeopatică distinctă. că e un pic şaten. • Unele cazuri necesită un alt tip de abordare de tip cauzalitate. De asemenea nu este de aşteptat ca un remediu ce acoperă generalităţile să acopere toate simptomele particulare. Repertorizarea este doar orientativă. Acestea se folosesc la sfîrşitul repertorizării pentru confirmare. • Dintr-o mulţime de oameni trebuie identificat unul singur. SELECTIA REMEDIULUI. că are un mers normal…). Pentru un remediu este foarte important să acopere modalitătile pacientului. Synthesis. De exemplu dacă aspectele mentale sugerează Pullsatila dar pacienta este 40 .Dr Secil Omer Consultatia homeopatica I) Discuţia homeopatică II) Extragerea simptomelor III) Analiza simptomelor IV) Repertorizarea simptomelor V) Selecţia remediului VI) Selecţia potenţei VII) Mod de administrarea remediului homeopatic IV) Repertorizarea • Procesul de repertorizare se face fie cu un program de calculator fie cu o carte repertoar (Kent. V) Selecţia remediului • După repertorizare se citeşte materia medica pentru primele remedii care au un scor mare şi dacă esenţa remediului corespunde cu cea a pacientului se poate administra cu încredere acel remediu. SELECTIA POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC . • Se începe repertorizarea cu acele simptome rare. Pentru recunoaştere nu se vor da căutătorului date obişnuite (că are înălţime medie. Boericke). general şi abia apoi în plan regional sau local. specifice care se manifestă în plan mental. Phatak. De exemplu un pacient prezintă o simptomatologie neurologică după o lovitură la cap. Dacă se face repertorizarea vor ieşi multe remedii.două simptome specifice.REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR. ciudate. o pată pe un obraz. In aceste situaţii este permis a se focaliza atenţia asupra simptomelor specifice urmată de studierea atentă a materiei medica. • In repertorizare nu se folosesc ca eliminatorii acele rubrici cu unul sau două remedii.

• Autorii clasici susţin că selectarea potenţei este mai puţin importantă decît a remediului. O potenţă corectă va acţiona mult mai bland pe cand una prea mică sau prea mare fie nu va acţiona fie va produce agravări nedorite. Dacă simptomele mentale nu indică un tablou clar de remediu este recomandat a se folosi o potenţă joasă. boală coronariană ). • Există unele remedii cum ar fi Aurum. adică o forţă vitală slabă. • Există o serie de pacienţi la care se indica folosirea potenţelor joase de la început. de regulă slabi şi rapizi în mişcări sensibili la mirosuri. • Uneori cînd sunt puţine simptome specifice se selectează un remediu chiar mic care să le acopere şi se citeşte cu atenţie materia medica. VI) Selecţia potenţei • In general cu cat e mai severă patologia fizică cu atat potenţa trebuie să fie mai mică pentru prescrierea iniţială. lumină şi chiar la chimicalele din mediu şi alimente. cancer.foarte friguroasă şi are mare dorinţă de grasimi este greu de crezut că administrarea de Puls va rezolva cazul • Uneori un remediu poate avea dispoziţie emoţională diferită. adică un Graph poate fi grosolan dar şi rafinat. 41 . Lachesis şi nosodele cu acţiune profundă ca Med. Este adevărat că simptomele mentale sunt cele mai importante în alegerea remediului. De aceea ele se folosesc în potenţe joase 30 sau 200CH cu excepţia cazurilor cînd pacientul nu are patologie fizică. • Se spune adesea că potenţele înalte se dau pentru cazurile cu centrul de greutate la nivel mental în timp ce potenţele joase se folosesc pentru probleme în plan fizic. • Pacienţii hipersensibili de asemenea reprezintă o problemă. Potenţele de folosit sunt de la 12X la 200CH. Motivul este că o potenţă înaltă poate să stimuleze în exces o forţă vitală slăbită ceea ce poate duce la agravări inutile. zgomote. Aceştia sunt pacienţi foarte reactivi la stimuli fizici. emoţionali. Ca urmare în asemenea cazuri se poate folosi o potenţă joasă administrată repetat sau o doză de 30 CH. care au o tendinţă puternică de a dezvolta patologie fizică. • Copiii cu probleme severe trebuie trataţi cu potenţe joase. mai ales generalităţile şi modalităţile. Singurele situaţii cand se pot face aprecieri comparative asupra potenţei sunt epidemiile. Acest principiu este în mod particular valabil pentru pacienţii cu patologie fizică (ateroscleroză. dar se poate folosi o potenţă înaltă numai dacă simptomele indică clar un tablou de remediu. Aceştia sunt pacienţii cu o constituţie slabă. pacienţii varstnici sau persoanele hipersensibile. De exemplu un copil cu eczemă sau psoriasis după administrarea unei potenţe înalte va avea o agravare severă. Ei sunt de asemenea reactivi la remedii indiferent de potenţă şi de aceea e bine de utilizat potenţe joase sau medii pînă la 30 sau 200CH. pentru că datorită provingurilor insuficiente nu s-a descris un tablou psihoemoţional complet pentru toate remediile. dar dacă aspectele generale şi modalităţile corespund atunci se poate administra cu încredere. Se spune că un remediu corect va acţiona indiferent de potenţă. Cand modificările au ajuns la nivel fizic înseamnă că forţa vitală este slăbită şi administrarea unei potenţe înalte poate duce la o suferinţă severă. In cazurile cronice se pot da numai indicaţii orientative.

• In cazurile acute repetiţia este mult mai frecventă decît în cele cronice. un singur remediu. • Potenţele mai mici se pot administra şi zilnic pe perioade mai lungi de timp 30-40 de zile. mai ales cînd e o patologie mentală severă fără modificări fizice evidente. • Potenţa LM se administreză zilnic sau la 2 zile şi se opreşte la apariţia unei agravari 42 . In general dacă se dă o potenţă mică repetarea se face după un interval de timp mult mai scurt de ore sau chiar mai des VII) Mod de administrare • In general se administrează la distanţă de mese. fie o doză unică fie 2 sau 3 zile la rind pentru potenţe de la 30 în sus. Bineînţeles există cazuri care necesită administrare zilnică de potenţe înalte pentru perioade mai lungi de timp.

Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator.Dr Doina Pavlovschi Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. bilios si atrabiliar sau nervos. ectomorf cerebroton 43 . pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. temperament si miasma . formata din anumite caractere morfologice. mesomorf somatoton. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. apa. sanguin. modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. care transforma. Kretschmer. a descris tipurile somato-psihice: picnic ciclotim. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE . foc si aer cu cele 4 stari: uscat. iso si discrinic. impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. meso. Important si de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale: pamant. impreuna cu boala. ento si ectoblastic. Omul bolnav este definit prin constitutie. rationamentele sunt incorecte”. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. psihiatru. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Constitutia este fixa. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala. cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente: limfatic. Etiologia. cauzalitatea homeopatica. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton. tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Deci interes diagnos tic. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. ca predispozitie la un mod de reactie specific al unui organism. ereditara. omul sanatos în om bolnav. psihice si tendinte morbide. temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii. El spunea: „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”. Martiny a descris tipurile embrioblastice: cordo. ) evolueaza dupa varsta. fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice Constitutia. muscular si cerebral. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice. endo sau exogene. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala. leptosom schizotim si atletic ixotimic. este ansamblul cauzelor favorizante si declansante. umed. Cand denumirile sunt incorecte. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper. digestiv.

duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. tuberculinism si luetism. dar secundara.Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice: . CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general: armonios. ligament alveolo-dentar solid arcade circulare. phosphoric si fluoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma. hidropexie. rationala. ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. locomoto : segmente mijlocii. duce la infiltrare. . La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab. greutate mijlocie. cu congestii active arteriale si venoase acute localizate: piele – furuncule. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa. dinamism si optimism moderat de ratiune. echilibrat.oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului. la stanga se gaseste tipul carbonic. genunchi Ap.hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata . atitudine armonioasa. cu „self control” si incredere în sine. obiectiv. rare carii radacini mijlocii si paralele. dreapta mers regulat. francez. Morfotipologie homeopata Nebel. articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. cot. spirit intreprinzator.carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie . regulate. hiperhipofizie moderata. bolta palatina rotunjita. iar la dreapta tipul phosphoric. albi sau alb-galbui. armonioase muschi. talie normoligna. care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. sau generalizate: HTA. obtuz. alergie. sulphurica si phosphorica. cadentat. actiuni bine gandite Ap. sobru gesturi controlate. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica. El distinge 3 constitutii primitive carbonica. ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica. echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie. respectiv Calcarea carbonica. 44 . eczeme. au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în cele 3 tipuri constitutionale minerale calcice. mucoase hemoroizi. sub influenta mediului. de unde stadiile evolutive. constient de responsabilitatile sale. Tipul decompensat este incapatanat. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata. pe langa un fond de caractere comune se poate. buco-dentar: dinti usor dreptunghiulari. sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice . ligamente. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general. seroase – reactii artritice. reprezentate prin carbonic. iritabil si exploziv. elvetian si Leon Vannier. dar cu judecata. Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora.

greoi. elegante. bazin basculat inainte. pace. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice. Friguros care se teme de caldura. indiferent afectiv. tendinta la slabire. expansive. greutate mica. CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general: talie breviligna. frunte inalta. gesturi suple. artroze precoce. carnoase. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal. divergente. obezitate aspect trapu. vii. segmente lungi si subtiri. lent. cu congestii pasive si degenerescente scleroase. locomotor: craniu dolicocefalic. exteriorizari zgomotoase Ap. se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. hipercolesterolemie. boli de nutritie – diabet. talonat actiuni gandite si precise Ap. dezvoltat în largime fata sferica. patrati. perseverent. locomotor: craniu brahicefalic cu frunte larga. Este econom. inalt. sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate Domina pasivitatea si economia. artroze. abdomen important atitudine hipotona în copilarie.Examene complementare Poate usoara poliglobulie. hipercorticism la stres. actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva. incapatanat. rigida la adult mers regulat. guta. greutate marita. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general: talie longilina. vorbeste putin. late muschi. lunara sau în para. ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil. HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie. torace alungit si aplatizat dinainte inapoi. rapid si usor. ligament dens si solid arcade eliptice si largi. scurta. ligamente si articulatii hipotone la copil. buco-dentar: dinti albi. patrate. genunchi Ap. maini scurte. dar cu carii de colet radacini puternice. solizi. diminuarea metabolismului bazal. Tipul decompensat este lenes. picioare scurte. eleganta. moi. Doreste liniste. sacadat. scleroza renala. mai ales solara. un realizator metodic cu rationament de bun simt. rotunjita segmente scurte. hipotiroidie de fond si hipogenitalism. mers suplu si gratios. rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot. ordine. suple. adus de spate. patrat sau sferic. neuroartritism. Examene complementare Uree sanguina crescuta. maini lungi. cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la 45 . dar aplecata în repaus. atitudine supla. bolta palatina rotunjita. rigiditate scleroasa la adult. doar ce stie. hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

muschi. ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa. magneziu. seroaselor. CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general: variabil. chiar cu apetit exagerat. in cursul unei perioade de exaltare. dreptunghiulari. Tipul superior poate fi artist genial. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate. ocluzie foarte defectoasa. gesturi dezordonate. hipersensibilitate imaginativa si afectiva. hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare. policarii. tendinta la demineralizare celulara. osteo-articulara) Instabilitate termica: frilozitate. mai mult intuitiv decat rational. buco-dentar: dinti gri triunghiulari si mici. platfus. cu prezenta de ptoze viscerale. degete efilate. radacini conice sau convergente. inutile. prea suple. meningee. carii multiple simetrice radacini lungi si paralele.platfus. atitudine dezechilibrata. hiperlaxitate. în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot. tendinta la exaltare si deprimare rapida. Tuberculoza excavata pulmonara. (Sulphuric: tbc cutanat. aspect batranicios. dislocata si instabila. bolta palatina foarte ogivala. triunghiulare sau trapezice. dar cu realizari capricioase. hipotonus muscular. limfocitoza. locomotor: asimetric. cu mici deviatii. superficial si meschin. retrognatie inferioara. Ap. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie. entorse. talie mai mult mica. palavragiu. nu are rabdare. Decalcifiere osoasa. sentimental si superficial. malformatii osoase de toate felurile. incalecati sau cu spatii libere. sensibilitate la frig. suicid. boem. cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala. cade in depresie. demineralizare si pierdere de substanta tisulara. hiperlaxitate articulara. Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata. Tipul inferior este infatuat. Distrat. Carbonic: tbc fibroasa. elastopatie. Examene complementare Anemie. demineralizare – calciu. organelor nobile. genunchi. disgratios. hipotiroidie si depresie sexuala. insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare. uree si colesterol scazute. imprevizibile Ap. ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa. Ap. buco-dentar: dinti galbeni. actiuni variabile si paradoxale. unghii mici. Are oroare de ordine si disciplina. Nu rezista la efort. mai mult visator decat realizator. asimetrica. stangace. Fiziologie si tendinte patologice 46 . dar nu suporta aerul inchis. bolta palatina alungita. hipertiroidie. ligament gros si lax. Tendinta la slabire. ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot. Artrite. arcade variabile. maini flexibile. greutate variabila. genunchi. asimetrie. renala. Boli inflamatorii ale mucoaselor. mers neregulat. moi. fosfor.

. C... nitr. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc... CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior.. hiperlaxitate ligamentara. c. induratie. fl. agitat. Kali m. Kali c. Phos. vicios. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului. iar endocrin glandele genitale. Bilios-muscular: mai ales la adult cand predomina ficatul. sicoza si luetismul.. Natr. dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere.. s. s. Bar. Hepar s... rac.. ac. Kali bichromic. Natr... instabilitate. ac. Magn. Iod. s. Act. Carbo v.. Caust. fl. dar îi anima ritmul de viata.Disarmonie distrofica. Rhus tox. în miscare continua. Aurum. Mur.. ph. Ammon. c. imprevizibile. Sil.. asimileaza repede. Arg.. Sanguin-respirator: mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine. ph. China. TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv: mai ales în copilarie cand predomina organele digestive. agraveaza decompensarea sulphuricului. m. Kali ph. Conium. Kali s. Fluoric acid.. Puls. iar endocrin timusul. Alum.. sistemul adeno-limfoid.slab : Calc. mur. Natr. scleroza. si altele Sanguin : Sulphur. si altele. c. Baryta c. dezordonat. cu nevoia de schimbare. s. capricios. irational... c. ph. tiroida. si altele Nervos : Natr... Natr. Sepia. Kali c. m. personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. Nu are continuitate în actiuni. Sulph. Natr. m. Nitri ac. Tipul superior este intuitiv. Mentalitate Instabilitate si paradox.. Bry. ph. mur. actioneaza fara multa gandire.. MIASME Cele 3 miasme hahnemaniene – psora. precipita scleroza carbonicului. malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile.. Phosph..... Tipul inferior este ambitios fara scrupule.... ac. Magn. descrise în „Bolile cronice” plus alte 2 miasme noi – tuberculinismul si cancerinismul PSORA 47 . Phosphoric : Calc... Natr. Magn. Sulphuric : – gras : Calc. Fluoric : Calc. depravat. s. Ferrum si altele Bilios : Lyc... REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc.. dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile. Graph. Magn.. Ammon. fara a invata. Arnica.. Ammon. . Carbo anim. Nervos-cerebral: mai ales la batran cand predomina scleroza. Nux v. Baryta c... Indecis.

atasate unei patologii predominante. Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu.incetinirea tranzitului intestinal si oligurie. deplasari pe alte organe. pusee hemoroidare .aparitie secundara de semne cutanate. polipi.catabolism incetinit. facies „bouffi”. verucos. SICOZA Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos.tulburari ale fanerelor: unghii casante. Caracteristici dupa Hahnemann: la inceput boala generala si interna . eliminari cutaneo-mucoase torpide Clinic : .Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii patologice.infiltrare hidrica si adipoasa: palid. piele lucioasa si grasa. iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.alternanta de stari stenice si astenice. Clinic : . fibroame. condiloame.retentie hidrolipopexica . bacili tifici si paratifici politoxicoza – toate noxele moderne Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei 48 .mana sicotica (Michaud): unghii casante. care tratate duc la metastaze morbide. buze groase.neoformatii: veruci.diaree. Caracteristici : . etc. scabia.tulburari alergice respiratorii .tulburari cutaneo-mucoase Etiologie : nu numai scabia.tendinta la neoformatii .alternante morbide cutaneo-mucoase . mai ales cea recidivanta vaccinari repetate. ereditare sau/si castigate si altele. infectiile cronice virale. cu disparitia lunulei. congestii hepato-biliare . transpiratie. Caracteristici: . menstra. Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine politoxica si polimicrobiana.psihic lentoare cu tendinta depresiva . etc .tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie. Etiologie : gonococia. etc. la staza. infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara .secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare . a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare. putand fi sau nu asociate cu gonoree. de euforie si anxietate .hipersensibilitate hidrometrica . fragil . Prin gonoree Hahnemann intelegea scurgerea – Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.ameliorare generala prin eliminari . Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.tulburari eliminatorii genito-urinare . par rarefiat. dedublate. mai ales pe organele genitale. deformate.tendinta la recidive . incetinire a eliminarilor centrifuge. adenoame. la disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide. seroterapie poliinfectii. mai ales colibacili. striate.

demineralizare cu deshidratare si slabire.LUETISM Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la aparitia de complicatii secundare. unghii subtiri. fragilitate respiratorie . tulburari în metabolismul calcic si fosforic. Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil CANCERINISM Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena.procese inflamatoare. eczema zemuinda. alcoolismul cronic.sindrom cardio-vascular: eretism circulator. extrasistole.mod reactional fiziopatologic centripet . alternante de astenie-hiperstenie.anomalii dentare .hiperalgii – dureri liniare nocturne . pleurezie. bronsite.sindrom digestiv: apetit capricios.variabilitatea simptomelor – alternari excitatie-depresie . disritmic vegetativ.eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva. deformari ale coloanei vertebrale. desgust de grasimi.formare de leziuni ulcero-necrotice . ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) Clinic : . diskinezii articulare. Caracteristici: . ecotoxicologia Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism TUBERCULINISM Caracteristici: . carii dentare . pete albe pe unghii.morfologic asimetrie . cianoza periferica .scleroza arterio-venoasa. diaree urmata de constipatie. parazitoze intestinale – oxiuri mai ales . hipertiroidie. tremor. . palpitatii. absenta setei.procese tisulare cu tendinta sclerogena Clinic : . ras si plans facil.tendinta de a raci. ulceratii cutaneo-mucoase trenante Etiologia : infectia sifilitica. colibaciloza. apoi ulcerative. par rar . cianoza . Caracteristici : . acute si cronice . slabire fara cauza .sindrom neuro-endocrin-psihic: instabilitate caracteriala.piele marmorata.depresie endogena. carii dentare . Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann. discrinic . eritem nodos. frilozitate. pertussis. eruptii zemuinde sau pruriginoase Patologie: rujeola. transpiratii. adenopatii.hiperlaxitate ligamentara .tulburari de somn 49 .congestie venoasa periferica. reumatism articular acut. rinofaringite.insuficienta hepatica congenitala.sindrom loco-motor: dureri dorsale.piele uscata si crapata. gripe.contrarietati familiale si griji profesionale . astenie psiho-fizica.labilitate neuro-senzoriala si emotionala .

par rar si casant.. Bromium.va evita sedentaritatea si aerul inchis . demineralizarea. Kreos. puncte negre.. Aurum. Ign. pete galben-brune în regiunea hepatica.se evita sedentaritatea.. ficat gros. infectii microbiene cronice NOSODE Psora: Psorinum Sicoza: Medorrhinum. Vaccinotoxinum.. Kali bich.sporturi neviolente..se combate plethora si supraincarcarea .se combate limfatismul. si altele Luetism : Merc.. . competitiile.digestiv: gura amara.. frilozitate . Lach. Conium. evitarea competitiilor. Colibacilinum.piele inchisa. Apis. Hydr. Dulc. TR. Staph.profesiuni subalterne. Arg. comedoane. hipotiroidie cu ten palid... s..se combate hipersensibilitatea. Puls.profesional: profesiuni in care isi poate exercita dinamismul. Lyc.alimentar: lupta cu atonia prin alimente gustoase. imbatranirea prematura cauze exogene: factori telurici si hidro-climatici factori ecotoxicologici si psiho-sociali alimentatie si igiena defectuoase raspunsuri imunitare anormale virusuri oncogene. Absinthium Tuberculinism: Tuberculine : TK. Ferr. restrictie de sare.genito-urinar: lombalgii. varsta. hipotimie.. algii centrale si periferice.... c. picante. Marmorek. responsabilitatea Carbonic . desgust de carne. climat uscat si cald .. Bacilinum.. chiar violente. insuficienta hepatica 50 . Phos. nevi rubinii. masaj . jena în hipocondrul stang . cancerofobie.va evita excesele alimentare repetate . Ethylicum. Aviar Cancerinism: Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora: Sulphur. Spengler. Natr. hemoroizi. nitr. Calc.. Caust.se recomanda sporturile. si altele Sicoza: Thuya. umflarea pleoapelor. Bar. Graph . Hydr.. greata matinala. sensibil. Plat.neuro-endocrino-psihic: hipostenie. Stan. etc Luetism: Luesinum. buze livide si fisurate.Clinic: . Iod..cardio-vascular: tulburari ale tensiunii arteriale . oligurie . Carbo an.. Phyt. Carbo v.. flasca.. diminuarea transpiratiei. fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric .. Kali c. alb. obezitatea. scleroza . cheratoza. grasimi . Thuya si altele PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric . Denys. c . constipatie cu hipotonie intestinala. si altele Tuberculinism : Natrum mur. transpiratia ..educatia: mai mult trebuie franat . limba fisurata. Nitri ac. Hepar s. Sil.. melanoza Etiologie: cauze endogene: disritmie neuro-endocrina. si altele Cancerinism : Ars.

mare sau munte de mica altitudine .F. tact in educatia sexuala . necesita repaos si calm .alimentatie variata. The chronic diseases Julian O.. Chirila P. Abregee d`homeopathie Ed. 1980 Zissu R. A. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N. animate si nesablonizate BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C.sporturi neviolente. activitati artistice Fluoric ..se evita eforturile mari.activitate in aer liber. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G.S. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. munte. nu mare . Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.se combate instabilitatea .profesiuni care sa nu necesite eforturi. calmat. cu masura .H. fara competitie si transpiratie . Masson 1981 Little D. fara expunere la soare . bogata in materiale azotate si minerale .necesita climat sedativ.profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle 51 .educatie: incurajat.educatie: trebuie avut tot timpul sub control .alimentatie hipotoxica.

6 = miscare. “An insight into Plants” vol. “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in Homoeopathy” 2004. nu numai in boala. Medic de onoare al Spitalului Homeopatic din Mumbai din 1986. 5 = am fost zguduit cu totul. a energiei. expresia unei experiente comune cu altceva neuman din natura. “Provings” 1998. “The Elements of Homoeopathy” 1996. nu apare din ratiune. este o falsa perceptie care. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal. I si II 2002. miasme sau nu. BOALA In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara.: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991. este tulburarea fortei vitale. mineral. ci in toate si se exprima ca atare. miasme. inchide cercul celor 7 niveluri. in cel mai interesant mod de la Hahnemann incoace. CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII 1. culori. 3. vegetal. 4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus. Nivelul 7 Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa. A fost asistent profesor la Homoeopathic Medical College in 1986. “The substance of Homoeopathy” 1994. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele. Contine potentialul intregului univers. conceptia sa despre boala. a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta.Dr Doina Pavlovschi Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. MIASME. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care duc la simptome patologice locale. va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. “Sensation refined” 2007. Perceptia alterata = iluzia. programate cu mult inainte. directie. 52 . regnuri si importanta senzatiei in homeopatie. “The system of Homoeopathy” 2000. 3 = am fost teribil de speriat. pattern energetic. In homeopatie. 2. S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat. REGNURI SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE . ci dintr-un plan profund. Emotii – specifice omenirii 4. viteza. A fondat o noua metoda de preluarea cazului pentru identificarea mai rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum. 7. simptome mentale sau somatice. “The soul of remedies” 1997. este o stare similara cu ceva din natura exprimat in fiinta umana.CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA. ca si multi dintre noi. il experimentam cand suntem conceputi si la moarte. odata fixata. Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal. Nume – specific unei persoane – diagnosticul. A fost elevul tatalui sau. sunete. exprimata in senzatia vitala. mineral. potenta si ritmul de administrare. 5. planta sau animal. 6. limitat in timp. Nivelul 7 este un “spatiu gol”. s-a lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii. medic homeopat elev al lui Phatak si a altor mari homeopati. Energia – este in tot universul. nici din emotie. Din el se formeaza modelul energetic. Boala vine din aceasta dereglare profunda. Sustine Seminarii in lumea intreaga. Ex .

cuvinte. metafore. temporar si amenintator pentru viata. suparare si opusele lor: calm. hobiuri. frica. Emotiile decurg din iluzie. Atitudinea: efort concentrat pe o scurta durata. e individualizata. speranta. se exprima in atitudine si grad de disperare. Atitudinea e disperata Cuvinte cheie: distrus. Luetism – Senzatia e perceputa profund. Ceva subit. teroare. reflex instinctiv de lupta sau fuga. Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala. benigna cu atacuri intermitente. imposibil. manifesta in tot. uman si neuman. care duc la emotii. panica. Daca cele doua modele. interese. Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc. Fapte – emotiile sunt baza faptelor. mascare. MIASME Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala. cu sentimentul de persecutat si impiedecat. 3. 1. exista speranta. senzatii. anxietate. Miasma tifoida – intre miasma acuta si psora. Cuvinte cheie: fix. numirea obiectului. evitat. o planta sau un mineral. simptome caracteristice. care duc la simptome patologice. interese si mai ales in vise.Patologic. suicid. acoperit. Somatizarea ei este Senzatia. Senzatia vitala si miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala. violent. Senzatia e de situatie fixa. 2. exista speranta. nesiguranta de a depasi. 6. Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. singur pe lume. Atitudinea e de panica. Cuvinte cheie: lupta. un animal. Atitudinea: efort. Psora – Senzatia vitala e permanenta. implica intelectul si gandirea. efort. o lupta permanenta cu speranta succesului. sfarsit. Sunt 3 de baza: furie.Energia este imateriala. secret. devastate. iremediabila. distructiva si fatala. fara speranta. dificultate. Miasma malarica – intre miasma acuta si sicoza. fara speranta si disperata. este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta in tot : acuza principala. 53 . senzatia de izolare. 4. cat de cat. benigna. ascuns. Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice situatie. In sanatate nu este sau poate fi temporara si adecvata intr-o actiune. 5. Tinta este Senzatia vitala. frica. care duce la iluzii. Senzatia e “CE” al cazului. nu este fixa. modelul neuman apare in hobiuri. permanenta. temporar periculos pentru viata. siguranta. O substanta din natura cu acelasi model energetic poate restaura sanatatea. Cuvinte cheie: brusc.Daca efortul dureaza apare colaps. pericol. bucurie. Atitudinea e de acceptare si evitare. Un model energetic poate fi acelasi pentru un om. miasma e “CUM” si “CAT” al cazului. vinovat. Energia e universala. homicid. vise. Emotia variaza dela om la om. incredere. acceptat. Cuvant cheie: criza. fara ajutor. dar nu distructiva. in boala. permanenta. se armonizeaza intre ele. alarma. Sicoza – Senzatia e permanenta si fixa. Nume – acumularea de fapte duce la identificarea. totusi. imagini. care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort. adevarata pentru ceva din alt regn. Tulburarea energetica duce la tulburarea senzatiei vitale. In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate nivelurile. care formeaza boala. gesturi ale mainilor. nivel la care se poate identifica miasma strans legata de senzatie si de aici remediul similimum. este fixa. ca nimeni nu-l poate ajuta. acoperire. scapare.

contacte umane. predare. la intamplare. dezgust de sine.Atitudinea: acceptare cu sentimentul ca e nenorocos. capcana 10. Imbraca haine in culori luminoase. divagheaza. nesiguranta. Atitudinea: sfortare dincolo de puteri. acceptare. mai ales de cei dragi. Fiecare regn are senzatia sa vitala. Fricile lor sunt axate pe relatii. conservatori. nesuferit. opresiune. dezgust. Vioi. Atitudinea e de speranta si lupta. nefericit. scris neregulat. sufocare. fantazeaza. a fost uitat de toti. izolare. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei. efort. Puternici. nu e multa speranta. persecutat. pierderi financiare. distrugerea pare iminenta. REGNURI REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa. muscat. Sunt punctuali. disperat. sistematici in prezentare. Senzatia e mai profunda si cu mai mare disperare decat in cancerinism – de opresiune. Afectati de ruperea relatiilor. haine corecte cu modele simetrice. lupta. opresiune. Atitudinea: activitate febrila si nevoia de schimbare totala. Cuvinte cheie: opresiune. 8. Vegetal : “ce ma afecteaza”. Interese: arta. Scrisul e net. Au nevoie sa atraga atentia. izolare asemanatoare cu cea din luetism. Vorbesc organizat. supraomenesc. expresivi. lipsa sperantei. Vise variate. Cronologici. ordine. declasat. sufocare. culori potrivite. musca). sistematizati. violenta ( sfasie. Cancerinism – intre fixitatea sicozei si distructia luetismului. capcana. Miasma fungica ( Ringworm ) – intre psora si sicoza. neregulate. nenoroc. Senzatia e profunda. Cuvinte cheie: atacat. efort. dar nu e distrugere totala. alternata cu acceptare. Mineral : “ce-mi lipseste”. sadism. fara speranta si cu sentiment de insingurare. slabiciune interna. febril. perfect. sensibili la socuri emotionale sau fizice. Au relatii cu persoane care le completeaza ce le lipseste lor sau la care ei completeaza. competitie. foarte mica speranta. calculati. torturat. libertate. In acut poate fi un raspuns instinctiv. Personifica acuza: “ei ma enerveaza”. flori. impiedecat. “ei mi-au facut”. Rol in mentinerea ordinei si structurii. Cuvinte cheie: incercare. in dungi. REGNUL ANIMAL – supravietuire. imbraca modele florale. Senzatia e de distrugere. desene rare. blestemat. repulsie. sfasiat. précis. nenoroc. literele la rand. “lovesc si eu inapoi”. disperare. Cuvinte cheie: control. teoretizeaza. hartuit. minutiosi si precisi in descriere. intens. plangaret. Senzatia e permanenta si fixa. pierdere in structura sau functie. slujbei. “ei ma lovesc”. schimbare. Cuvinte cheie: activitate. haos. sistematici. verdeata. esecuri. dar nu atat de iremediabila ca in sicoza. fara speranta. asteptari. Vise axate pe structura si functie REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. 9. sufocare. muzica. mutilat. 7. izolare. comunicativi. “ei ma persecuta”. Miasma leprei – intre tuberculinism si luetism. victima-agresor. natura. Tuberculinism – intre sicoza si luetism. mai e ceva speranta. Animal : “cine ma afecteaza”? CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi : 54 . e murdar si blestemat. Atitudinea e disperata. specifica pentru o substanta din natura. haos scapat de sub control. Persoane emotive. murdar. descriu starea lor dezorganizat.

Senzatia si actiunea sunt egale si opuse. Focus pe Senzatia vitala. 2. Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie 5. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare. NU ce simte. Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce senzatie are. LM 11 si 12 Nivelul 7 – coma : CM. modalitati : 30 CH. e intrebat CE arata cu ea. 7. Se mentine legatura cu acuza principala 6. Se incurajeaza pacientul 4. Senzatia vitala e pura aici. La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat. LM 1 si 2 Nivelul 2 – simptome locale. vocatia. Gestica. 3. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale. fiecare percepe doar la ce e senzitiv.Homoeopathic Medical Publishers Mumbai 2004 55 . Pacientul spune “cand” si “dece”. Nu e nimeni si nimic in exterior decat el. hobi. paternuri energetice – 50 M. LM 5 si 6 Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune.The sensation in homoeopathy . efecte generale : 200 CH. daca exista. modalitati generale : M. copilaria. . Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa remediului similimum. LM 9 si 10 Nivelul 6 – miscari generale. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. LM 3 si 4 Nivelul 3 – concomitente. nu se intrerupe decat daca divagheaza. este reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului 2. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante.1. Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari. Senzatia arata regnul. trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma POSOLOGIE Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH. BIBLIOGRAFIE : Sankaran R. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia. Nu se interpreteaza spusele pacientului. LM 13 si 14 REGULI DE URMAT 1. interesele. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia vitala si miasma sunt clare. LM 7 si 8 Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M. Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai dori sa-ti faci tie. Functionam in acord cu ce percepem. cum ii face fata pacientul arata miasma. 4. somn. 12 CH. 3. dorinte. NU pe emotii. Nu se pun intrebari directe.

are agravare noaptea. Meteorism 6. Inflamatie gatului ( palat. Trismus 6. cefalee. umflata.1. hipertensiune arteriala . ─ planta Aconit creşte în umede şi acoperite părţi din aproape în fiecare ţară în nord de munte sau de mijloc din Europa. Stranut insotit de coriza Fata . Fata rosie. retentie de urina. bila. stari socogene . energic. Gust amar sau putred pentru toate tipurile de alimente si lichide c. ger. furnicaturi. toxica. Gura . Scandinavia. Dureri reumatismale insuportabile insotite de sete si roseata obrajilor agravate noaptea 3. ca si cum ar fi prajite 5. Sete excesiva d. Apetit: a. inflamatii. Frica. Durere de stomac dupa ce mananca sau bea 5. Durere in regiunea hepatica 3. Elveţia. anxietate. orbire brusca. agitatie. estimarea datei mortii ( chiar ziua si ora ) . astm bronsic. Limba paralizata 5. insotit de greata. Eructatii 2. varsaturi. febra . Foame excesiva Abdomen . Senz de rasura. Vertij. şi Asia Centrală. duduit 2.ACONITUM NAPELLUS . induratii ganglionare.Au fost prezentate mai sus . Senzatie de tensiune si presiune in hipocondru 2. Ochi rosii. Greata 3. Congestie cerebrala Ochi . tremor. inflamati 2. Zgomote in ureche tip zumzet. fierbinte 2. interventii chirurgicale. Sensibilitate excesiva la mirosuri 3. Lacrimare 4. Anorexie b. Dureri lancinante insotite de conngestie. tetanus. Ca medicament homeopatic actioneaza rapid in acut.1. Germania şi Suedia. frica de moarte. Util in inflamatii cauzate de ger. Hahnemann e primul care. par negru sau castaniu inchis . durere tip rasura 2. umede din zonele munctoase Europa de sud. Abdomen dureros la atingere 5. uscaciune sau uscaciune a gurii 2." . Individul Aconit este un tip pletoric. slabiciune 2. Transpiratie a fetei 3. amigdale ) insotita de febra. Furnicaturi in urechi Nas . Vedere tulbure Urechi .1. tip rupere. Limba alba 3. Limba amortita 4. paraziti 4.Dr Ioan Dumitrescu Planta Aconitum napelus creste in locuri mlastinaose. Buze uscate. de caldura a fetei si fata rosie .1. Epistaxis 2. nu suporta sa fie atins. urmate de frisoane. hemoragii. Vedere tulbure 4. holera. caldura. irascibil. bauturi amare 2.1. amorteala. vin. taiere insotite de neliniste. Cauzalitate. inflamatii ale ochilor. Atac cataleptic cu incletstare dinti. Dureri oculare tiparsura 3. Senz de arsua. frica de moarte.1. facand proving. în Jura. Asia. Simptome generale 1. amorteala in gat 3. Borborisme 56 . Cefalee 3. mucus.). Deglutitie dificila 4. Nu suporta zgomotele 3. Durere de trigemen 4. Este o planta otravitoare. Dureri la nivelul fetei tip arsura. Raguseala Stomac . dar are efect si in bolile cronice : febra. Dorinta de bere. La tipul Aconit durerile sunt intolerabile. Vorbire tremurata si balbaiata 6. insotite de furnicaturi Dinti . dureri de cinti. Icter al nou nascutului 4. Vomismente: sange. senz. smucituri Simptome fizice Cap . Senzatie de greutate ca o piatra in epigastru 7.1. avand un puternic efect sudorific . Trismus cu salivatie Gat . tragere. Caracteristici.1. descrie caracteristicile mentale ale tipului Aconit: anxietate. la caldura si la frig . paralizie faciala afrigore.1. Simptome psihice . Fotofobie 5.1.

Amorteala in degete si in bratul stang 3. Eritem nodosum. Nevoie de urinare 3. Senzatie de frig si stagnare a sangelui in toate membrele . Dysmenorrhoea. Dizenterie. Tetany. mai ales in fata 2. crampe in gambe. vant rece. Atac de sufocare cu anxietate 8. Meningită. Alăptarea. Galactoree Respirator . efectele. puls tare si rapid Indicatii clinice: Amaurosis. Intermitent febră. cu presiune in vezica urinara 2. Hemoroizi sangeranzi 9. Vertij. sete. 13. prelungite. Cateter febră. Puerperal febră. Tuse convulsive cu sufocare si constrictie laringeeana 8.1. Mare dorinta de somn. Frica. Peritonita puerperala 4. Sperietură. Angina pultacee cu tuse uscata si respiratie rapida 9. Senzatie de intepatura in gland cand urineaza Genital femeie . excitabilitate nervoasa. Furnicaturi in degete. Respiratie scurta. Haemorrhoids. Pojar. Bronşită. Maini reci 6. Hyperpyrexia. Astm bronşic. Respiratie dureroasa. 2. Maini umflare 5. Senz de greutate in picioare 11.1. Scaune de tip holeriform cu colaps. Senz de sufocare 2. Palpitatii insotite de anxietate si senz de caldura. Orhita. Piele . Diaree insotita de colica si emisie abundenta de urina Renal . caldura in cap si fata 3. Paralizie. Senz de slabiciune cardiaca 5. Miliaria. Durere cord cand urca scarile 3. gonoree stadiul I 4. in special dupa micul dejun 2. Vise anxioase Febra . Inflamatie laringeana si bronsica 6. Apetit sexual crescut sau diminuat 2. Laringită. in special cand scrie 7. Pleurodynia.1. Cystitis. Scaune involuntare 6. caldura. Dismenoree 6. Frisoane. Scaune frecvente si moi. Pleurizie si pneumonie cu febra. febra la inceputul bolii 2. Genunchi inflamatie 10. enervare. Scaune albe 4. Gonoree. pneumonie. fum de tigara. Insomnie de la anxietate 3. Convulsii. Boala lui Hodgkin. bea. Diaree. Paralizia anusului 7. suprimarea. galbena Somn . Tuse uscata agravata noaptea 7. Tuse agravata dupa ce mananca.1. Urina. mersul pe jos. Amorţeală. de afectiuni. aer liber si vorbind . Senz de amorteala in trahee 3. Supresie a ciclului 3. anxioasa 3. Sarcina. Peritonită. Scaune cu tenesme 3. Degete senz de paralizie 8. Dureri testiculare 3.1. Senz de gadilatura in piele cu descuamare 2. Catalepsie. Tuse constanta cu senz de gadilatura in laringe 5.1. Icter. Testicule. tuse uscata. Respiratie lenta in timpul somnului 4. Piele uscata. Slabiciune paralitica a bratelor 4. caldura. Scarlatină. Suprimarea filtratului urinar. Astm bronsic 7. Senz de rigiditate in picioare cand se deplaseaza 12. Sete extrema. Torace . Senz de furnicaturi ce merg de la talpi spre coapse. Crup. Hidropizie. prolapsus a. Mialgie. Purpură. Glossitis. Sange in sedimentul urinar Genital barbat .1. Oreion. Plămâni afectiuni. Mielită. 57 . Cardita 4. Respiratie fierbinte 5. Hemoragii. Pleurezie. senz de caldura la fata. in special in timpul somunului 2. Nevralgie.. Vaccinarea. Ovarita 5.Scaun si anus . efectele. Hemoragie uterina 7. Nefrită. Sold durere acuta 9. simptome ameliorate cand sta intins pe spate . Senz de greutate si opresiune toracica 9. Cord . Tuse. Leucoree galbuie 8. dupa ce pierde scaunul 8. Greata si transpiratie. senz de anxietate. Glande umflate. Cicluri abundente. Respiratie dificila 6. Paralizie epiglota 4.1. Puls puternic insotit de anxietate Extremitati . Febră.1. Roseola. Holeră. Avort. Dureri de cap. Enterită. Gripa. Orbire brusc. Uter. 6. Durere si slabiciune in brate 2. Gâlci. scaune cu aspect de spanac 2.1. Lumbago. Apoplexie. pozitia verticala. Enurezis cu sete 4.1..

expectoratie ca urmare a expunerii la frig Tuse expectoratie mucus si sange Opresiune puternica Paralizie diafragm Palpitatii puternice. tuse. Simptome psihice Tipul Dulcamara este nerabdator. Simptome generale Dureri reumatice Slabiciune si durere a intregului organism Oboseala mare Simptome fizice Cap . agitat. Cauze: frig umezeala. abundent Amenoree indusa de frig Torace .Durere in reg ombilicala Durere prin expunere la frig Inflamatie ganglioni inghinali Rect . a corzilor vocale.si scaune . scaune verzui. ce se extind la membre Induratie a gg ceafa Dureri in reg lombara Extremitati . Cum ar fi o paralizie declansata in frig umed .Dureri de spate tip junghi. baie in apa rece.Epistaxis Coriza uscata Fata . gust amar in gura 3. spate Rigiditate a cefei de la o expunsere la frig Spate .Galbejita Negi pe fata Cruste umede pe obraji Paralizie maxilar inferior Miscari convulsive buze Gura . Senz de arsura caldura la nivelul omusorului Saliva multa in gat Stomac . vorbire dificila dupa expunere la frig Gat . Modalitati .Negi pe org sexuale Genital femeie .Constipatie cu scaune uscate Diaree. iritabili sensibili la frig umed.Durere de urechi Nas . Are inclinatia de admonesta fara sa fie jignit. raguseala.DULCAMARA .Dr Ioan Dumitrescu Caracteristici Este un remediu contra frigului si umezelii. ca si cum ar avea gheata in membre Negi pe maini si genunchi Durere cu carácter paralitic Palme transpirate Picioare umflate Parestezii Erizipel 58 . Paralizia vezicii urinare.agravare noaptea. mucus mult. Apetit bun 2.Apetit alimentar: 1.Vertigo Frunte durere arsura Cefalee cu plictiseala Cruste groase pe scalp Durere exploziva Ochi .Durere în gât. Indivizi flegmatici.Paralizie cu senz de frig. agravate noaptea Ceafa.Durere de ochi Inflamatii ale ochilor prin expunere la frig Ptoza palpebrala Vedere confuza. herpetice. furfuracee. ca prin tifon Stelute in fata ochilor Urechi . cu mucus si sange Prolaps de anus si rect Diaree vara Renal . Eruptii umede. Paralizii produse/agravate de frig umed. urticarie.Retentie de urina Urina miros fetid Urinare dureroasa Stricturi uretrale Urinare picatura cu picatura Urina tulbure Genital barbat . nelinistit.Salivatie Uscaciune a limbii Paralizie a limbii. Gust de sapun. etc . accidente.Bronsite.Ciclu menstrual intarziat. Vomita mucus dimineata Crampe contractie in stomac Balonare abdominala Senz de gol in stomac Durere arsura Abdomen . Sete de bauturi reci cu limba uscata 4. Foame dupa febra 5. pacienti agitati. vizibile. de repaus si ameliorare de miscare.

paralizii. nevralgii. herpes.Piele . scarlatina.Somnolenta ziua Insomnie din cauza ca nu poate sta mult timp in aceasi pozitie Febra . afonie. gripa. lumbago. reumatism. rinita alergica.Edeme membre. cefalee. angina. etc 59 .Frison seara Febra cu frison si cefalee Febra cu delir si sete Transpiratie fetida noaptea Indicatii clinice – Adenite. veruci. fata Veruci pe tot corpul. Eruptii cu pustule si mancarime Eruptii rosii ca si cum ar fi fost muscat de purici Somn .

la secuse. paraliziii Comparatii Raul de transport: Petroleum. la menstra Ameliorare : asezat sau culcat in spatiu inchis. contradictie . mai ales mijloace de transport .greata cu salivatie mare.iluzia ca timpul trece prea repede ( invers Arg. inapetenta cu refuzul alimentelor.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Menispermacee – Anamirta cocculus.lentoare mintala. la cafea. varsaturi . Causticum Repertoriul Synthesis 7 60 .< inchizand ochii) Anxietate: Aconitum. Habitat originar : India.senzatia de gol undeva in corp . Actiune: simpaticotonie – tulburari motorii.rau de transport – masina. avion .menstre in avans. PETROLEUM . senzitive si senzoriale Caracteristici . convulsii .anxietate Simptome generale . Simptome psihice . in mijloace de transport. secuse. Sri Lanka.ameliorat asezat sau culcat Simptome locale .parestezii. spasme.. greata. epuizare nervoasa cu lentoare in perceptii .senzatia de gol undeva in corp .agravare la miscare.band.insomnie anxioasa . dificultate de concentrare.contracturi musculare .Dr Doina Pavlovschi COCCULUS . abundente.iritabil. Tabacum.vertij. mai ales partea stanga . sete intensa cu refuzul bauturilor. cu cheaguri. la emotie. Arsenicum album. varsaturi aproape incoercibile.transpiratii reci . convulsii . de intelegere si de raspuns . band.cefalee occipitala sau frontala.slabiciune extrema.spasme.moartea e privita cu indiferenta Modalitati Agravare : la miscare. intolerant la zgomot. pareze: Gelsemium. astenie mare Indicatii clinice . miscare.COCCULUS.unele pareze. o liana mare.vertij cu greata si varsaturi in mijloace de transport. Gelsemium.fatigabilitate iritabila cu hipersensitivitate .ca intoxicat .) . TABACUM. nitr. mancand. Theridion (> mancand. la aer. la fum de tigara. varsaturi .rau de sarcina cu greata. Lachesis (matinala) Tremuraturi. vapor. la lipsa de somn.slabiciune mare . cefalee insotitoare . tren. tremuraturi.

prostratie cu nevoia de a schimba necontenit locul (Ars. vomiting – gr.senzatia de lesin iminent . bed in. pag.H. varsaturi. pag 923 Bibliografie Clarke J.prostration of mind – gr. 2. 925. 275 Female genitalia – menses. America. pag. Modalitati Agravare: la cea mai mica miscare. iritabil. A dictionary of practical Materia Medica B. 2. 678.head.14 Genarals – weakness – gr. pag. agravat la miscare si deschiderea ochilor. pag. copious – gr. pag. pag. 3. 3. sensation of – gr. 3. amel – gr. pain – gr 2. anxiety from – gr. time. 239 Stomach – nausea – gr.) si tremuraturi . 2. 1634 “ . Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Synthesis 7 TABACUM . 141 “ . 3. Ameliorare: la aer.lying.3. 1436 Perspiration – cold – gr. too – gr. pag. pag.3. frig de gheata in corp. 236 “ .disperat. inchizand ochii Simptome psihice . transpiratii reci.concentration. 1638 “ . pag.1579 Sleep – sleeplessness. 2. descoperindu-si abdomenul. pag. agg. pag.slabiciune .1702 “ . ameliorat la aer si prin varsatura Simptome generale . earlier – gr. pag. pag. 2. frequent. pag.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia Solanee – Nicotiana tabacum.delusions. Habitat originar Europa. pag. 3.constriction – gr. nu-si poate concentra gandurile . nemultumit de el. 3. 924.transpiratii reci Simptome locale 61 . vapor sau alt mijloc de transport.pag. 235. accompanied by.2.desvelirea amelioreaza . pag. 707 Head – pain – gr. 2.vertij cu paloare mortala a fetei si transpiratii reci. 95 “ . 1513 Vertigo – gr. greata. 2.tremuraturi . 84 “ . pag. 3.1595 “ . deschizand ochii. Actiune: vagotonie .36 “ . – gr.anxiety – gr.intoxicated. pag.pag. 3.motion. 3. in masina. clotted – gr. difficult – gr. as if – gr. 2.emptiness.175 “ . 3.prostratie cu ameteala.J.irritability – gr. pag.Mind – dullnesas – gr.

palpitatii violente agravate culcat pe stanga si noaptea. Ipeca). pag. accompanied. pag.cefalee intensa cu greata. Lachesis Repertoriul Synthesis 7 Mind – prostration .weakness – gr.greata cu paloarea fetei si transpiratii reci . 790. Bryonia. 175 “ . 95 “ . Theridion.uncovering. 2. pag.gr. 1. pag. pag. nausea – gr. pag. 2. amel. transpiratii reci . 718 Rectum – constipation – gr.nausea – gr. pag. pag. Varsaturi de sarcina.3. 2.diarrhea – alternating with. 1692 “ . 2..extremitati reci cu transpiratii reci si vascoase. 1.2. 1596 “ . cu greata. pag.puls neregulat. pag. galbuie. Bryonia Tulburarile cardiovasculare: Spigelia Senzatia de frig in abdomen: Colchicum. pag. pag 817 “ . slab .trembling – gr.2. 236 Generals – faintness – gr. pag. vomiting – gr. pag. pag. pag. racirea pielei. Dilutie 9-15-30 CH Relatii Rau de transport: Cocculus. 794 Chest – palpitation – gr. transpiratii reci si vascoase . pag.despair – gr. 3.J. 2. Dilutie 7-9 CH cu o ora inaintea calatoriei si imediat ce apare greata. Elaps. 1080 Extremities – coldness – gr. Indicatii clinice Rau de miscare (Cocculus. 235 “ . .dullness – gr.accompanied by. varsaturi. pag. Dilutie 7 -9 CH dupa fiecare varsatura Vertij ASC. constipation – gr. 586 Stomach . varsaturi. head.2. 36 “ .2.1. 3. A dictionary of practical Materia Medica B.1514 Mouth – salivation – gr.senzatie de frig in abdomen ameliorat desvelindu-si abdomenul . 678 “ .H. 2. verzuie. 1702 “ . 2. ameliorat culcat pe dreapta. 90 Head – pain. presanta.diaree brusca.constipatie cu atonie intestinala si spasm al sfincterelor . 1164 Bibliografie Clarke J. 1696 Perspiration – cold – gr. Dilutie 9 CH Intoxicatie tabacica. 707 Abdomen – coldness – gr.salivatie. 278 Vertigo – gr. – gr.concentration – gr. Petroleum. gura plina cu mucozitati albicioase si aderente . spasms – gr 2. Petroleum. Publishers New Delhi Synthesis 7 62 . 3. 2. pag.vomiting – gr 3. pag. pag. pain – gr.. 2.

agravare la furtuna.cefalee occipitala cu senzatia de greutate.PETROLEUM – Dr Doina Pavlovschi Petrol. in mijloace de transport. intestin) sau fistule (ochi) si secretii purulente. rugoasa si fisurata.anxietate melancolica . veruci. fistule lacrimale Relatii Rau de transport: Cocculus. vant. Theridion. piele uscata. furunculoza. iarna . vagin) . cefalee Eruptii cutanate. varsaturi. fisuri la unghiul pleoapelor . anale. foame noaptea (Psor. Simptome psihice . cruste.eczema. Dispepsie.slabiciune mare dupa mic efort . fisuri.. vertij.organe genitale umede permanent. grasimi si varza – diaree . in repaos Tip: psoro-tuberculinic cu emonctorii insuficiente.iritatii vaginale. ulcer gastro-intestinal.slabiciune cu greata si alte tulburari in mijloace de transport .hemoroizi pruriginosi si arzatori . impulsuri ucigase Simptome generale .eruptii cutanate cronice cu vezicule. la emotie Ameliorare : la cald. hipoacuzie . Tabacum.prurit al pleoapelor. pruriginoasa. diaree. convulsii epileptice . uretra. cu transpiratii mirositoare si eruptii Indicatii clinice Rau de transport. Graphites.idei delirante: i se pare ca e alta persoana este cu el in pat. Bryonia Piele: Alumina. fisuri sau ulceratii . Thuya (eruptii umede genitale). abundente.greata cu varsaturi in mijloace de transport . fisuri sau ulceratii. mai ales de bere (Kali bi).deficit de memorie . Lyc.iritabil violent .iritatii catarale cronice ale mucoaselor) cu tendinta la ulceratii ( stomac. sanguinolente. furunculi. Psorinum 63 . greata. cruste. Blefaro-conjunctivite cronice. Sulphur. inainte si in timpul furtunei. elimina toxine prin piele si mucoase. ca este dublu. se pierde in strazi cunoscute .diaree numai ziua cu scaune apoase.confuzie mintala.piele cu pete galbene sau maronii.acufene: apa care curge.lesinuri.vertij insotit de greata in mijloace de transport .friguros care raceste usor . expulzate in jet . halucinatii vizuale. Phos) Simptome locale . greata si ameteala . uscata. ca are un membru dublu. cu eruptii cronice cu vezicule. duriloame .. groase ( conjunctive oculare. scrotale . psoriazis.aversiune pentru carne. fata palida.vertij insotit de greata Modalitati Agravare: iarna. perineale.sete mare. Actiune: vagotonie .

pag.3. desire to – gr. 2. double. pag. 2. 387 Stomach – nausea. 1702 “ . beside him – gr. agg – gr. crusty – gr. a dictionary of practical Materia Medica B. cracks – gr.2. 60 “ . 804 Bibliografie Clarke J. pag. boils – gr. violent – gr.“ .Diaree: Aloe Remediu posibil complementar: Sepia Repertoriul Synthesis 7 Mind – anxiety – gr. 2. 1524 Head – pain. 1527.J. 40 “ . 158 “ . pag. pag. occiput – gr.678 Rectum – diarrhea – gr. pag. pag. 2. 1529. 2. pag. pag.delusions. 3. 141. pag. pag. 2.kill.hemorrhoids – gr. 3. 2.irritability – gr. 1596 “ . loses his way in well-known streets – gr. 147 Generals – weakness –gr.faintness – gr.3. pag. pag. 1676 Skin – eruptions gr.1. 226 “ . pag. 1528. 14 “ .H. epileptic – gr 1.confusion – gr. itching – gr.Publishers New Delhi Synthesis 7 64 . pag.seasons. winter in. 2. pag. 303 Eye – inflammation – gr. people.convulsions. pag. pag. 38. being – gr. pag.gr.3 pag. 3.2. 2.gr.793 “ .3. weakness of . pag.2.2. 385. 3. bleeding – gr. 75 “ . pag.3. pag.memory. 1582 “ .

pâine cu unt. de zgomote.afectează sângele. Silvia Nedelcu Fierul este larg răspândit în natură – în plante şi animale. ceai. să traverseze un pod (9 rem. Cefalee continuă.). deltoidul stâng. după ce bea. Au o sensibilitate excesivă la zgomote.pentru tratarea stărilor de slăbiciune. postprandial sau dacă nu mănâncă.). pierdere de fluide vitale – hemoragii. pâine. stând aplecat. de afaceri. vin. dulciuri. Simptome psihice In general sunt persoane rezervate. responsablili. sprijinit. în timpul menstrei sau din cauza supresiei acesteia. Trec uşor de la o stare de spirit la alta.. anemice. să nu i se întâmple ceva neplăcut. roşu în obraji etc. alcool. ouă. alim. muncitori şi preocupaţi de probleme materiale. după bere. acre amel: mâncare rece. să meargă cu trenul (3 rem). presiune. Ca medicament.a. 2 sau 3 săpt. durere deasupra ochiului stg. de ghinion. debutează temporal şi se extinde occipital. pulsatilă.Dr. unic).inclusiv la copii. emoţii. Pot fi dominatori.: Ferr. robuste. roşii. căldură sau frig. este al 4-lea element ca importanţă în scoarţa terestră. repaus prelungit. la menopauza Ameliorat: mişcare uşoară. lapte. în special la foşnetul hârtiei. Biotip: persoane tinere. supărătoare. care deşi par puternice. periodică (la 14 zile). efort fizic intens . după defecaţie. Simptome generale Valuri de căldură: la eforturi minime . Periodicitate: la 2 zile. nat-m. Nu suportă să fie contrazişi.) -- încăpăţânare. la menopauză. splina. când traversează un pod îngust. ridicând braţele. depresie în timpul menstrei.) 65 . anxietate şi sentimente de vinovăţie (as if guilty) Frici: agorafobie. plimbare. este folosit încă din antichitate – în medicina ayurvedică dar şi de către medicii greci . transpiraţie.GRUPUL FERRUM . râd sau plâng exagerat (weeping immoderately – rem. carne. lucruri nedigerabile Simptome fizice Cap Vertij: când se ridică. dictatoriali. evitând compania celorlalţi. seara ( 2 rem: ferr. acest lucru sau zgomotele pot declanşa accese de mânie. băuturi reci. Exoftalmie în Graves-Basedow după supresia menstruaţiei (2 rem. sângerare minimă. pot fi de neclintit ( există şi expresii de tipul ‘voinţă de fier ‘ ş. Sunt serioşi. mucoasele. digestia. Slăbiciune (care frecvent contrastează cu aspectul său – robust.) Alimentar: agr: grăsimi (inclusiv unt). nervii. dacă priveşte o apă curgătoare. dorinţă de: mâncare fierbinte. prezintă o slabiciune marcată Modalitati Agravat: noaptea – miezul nopţii. Au o voinţă puternică şi dacă sunt convinşi că au dreptate. Obezitate . bere. premenstrual. ferr-i. FERRUM METALLICUM Acţiune: . claustrofobie.

vărsături sau regurgitaţii în timp ce mănâncă sau imediat postprandial. de mişcare. în timpul sarcinii. după pierdere de fluide. când se plimbă încet. amel. Febra. dificil de evacuat. de căldură. rude sau prieteni decedaţi sau nemaiîntâlniţi de demult. Somn Poziţie – numai pe spate (4 rem. Uro-genital Incontinenţă urinară exclusiv în timpul zilei. în decubit sau mergând lent. Dilataţii varicoase la nivelul membrelor inferioare ag. masturbare. la traversarea unui pod îngust. Talalgii ag. debilitantă. amel. când se plimbă încet. în timpul sarcinii. după 12 p. Scaun tare. războaie. enurezis nocturn. Faţa cu obrajii roşii şi mucoase palide. de apă rece ca gheaţa. ag. noaptea. în decubit dorsal. Dureri abdominale ag. roşu. după un bufeu. ag. alternând. Gat Senzaţie de corp străin. în timpul lactaţiei (2 rem. Tuse uscată. Dureri de dinţi amel.în special la faţă. sau după masturbare (r. la menopauză. în timp ce mănâncă sau imediat după.m. noaptea în pat. extremităţi reci. Remedii complementare: China Comparaţii: Pulsatilla: obezitate. în timpul cefaleei. după ortostatism prelungit sau în timpul mersului. Spate si extremitati Adenopatie occipitală (Bar-c) Dureri cervicale sau lombare amel. în timpul defecaţiei . când se plimbă încet. Senzaţie de gust de sânge sau de ouă stricate. Ferr. Metroragie şi valuri de căldură .Epistaxis: la copii sau la pubertate. Dispnee amel. de mişcare. ag. transpiraţie rece. Ign) Capul şi faţa fierbinţi. unic) Cardiovascular Palpitaţii ag. în locul sau după supresia menstruaţiei. de nod -ag.). Guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei. Greaţă. în timpul. de mişcare.. cu tenesme. Dureri articulare şi periarticulare in special la nivelul membrelor superioare – umăr stg. ag. frison Frison violent cu faţa roşie şi sete (Ferr. Prurit anal in ascaridioză. ag. de ouă.) Vise: bătălii. Prolaps vaginal. când înghite în sec. pătează galben. Hemoptizie. îi place pâine cu unt . se înroşeşte uşor. Gastro-intestinal Apetit excesiv. de cădere.) sau imposibil pe spate (14 rem. 66 . urmat de dureri de spate. amel. prolaps rectal. Diaree fără dureri. inapetenţă sau ambele..: chin. plânge uşor. alternează cu hemoptizie. Respirator Disfonie sau voce schimbătoare.. de plimbare în ritm lent.

anemie. dureri oculare amel. lateralitate drp (pneumonie. ca aspect este mai degrabă zvelt. tulburări digestive. hipoacuzie după răceală. alimente acre. de consolare.. cefalee. otită medie. valuri de căldură şi/sau roşeaţă la o persoană în general friguroasă. aversiune pentru companie şi ag. constituţional. ag. copilul învaţă să meargă târziu (Calc) etc Nucleul (Vermeulen): intoleranţă. . după micţiune (Gels. Simptomele nu sunt însă foarte clare – pacientul poate avea febră înaltă fără alte manifestări. postoperator. în special la copii (Ferr. ouă. la debut. hematemeză cu sânge roşu aprins. de efort. Ip. în timpul febrei. de grăsimi.în special ale aparatului respirator . dorinţă pentru alimente fierbinţi etc.. fotofobie în timpul febrei. slăbiciune. dispoziţie schimbătoare. Gat faringită. nevralgie facială amel. Phos). ag. grăsimi. pentru controlul hemoragiei şi al durerii. după micţiune (Gels. iritabilitate din cauza zgomotelor. îi plac roşiile crude etc . frison cu faţa roşie şi sete. senzaţie de nod în gât. flatulenţă. piele lucioasă (waxy). hemoragii cu sânge roşu aprins (Ferr. de apă rece. dureri în umărul dr. Mill. fiind însoţită de o stare de disconfort sau de o modificare a dispoziţiei şi după 1-2 zile apar celelalte simptome) Modalitati agravare : la 4-6 a. umăr) (mai accentuată decât la Ferr) Simptome generale febră înaltă. dureri dentare amel.Lycopodium : dominator.). aplicaţii reci..). faţa roşie sau paloare cu pete roşii. râde sau plânge exagerat. iritabilitate din cauza zgomotelor. Natrum muriaticum . Respirator 67 .). ag. ameliorare: mişcare lentă. de mişcări ale capului.. FERRUM PHOSPHORICUM Este un remediu excelent pentru inflamaţii acute. Ignatia : manifestări de tip isteric.m.. iar remediul este dificil de recunoscut ( uneori creşterea temperaturii poate să fie moderată. discordanţă între aspectul fizic şi starea de slăbiciune. bere. rezervat. nu suportă să fie contrazis. Simptome fizice Cap cefalee amel. mişcarea lentă amel. bine delimitate. de aplicaţii reci sau după micţiune. epistaxis. subţire. dorinţe alimentare: băuturi reci. a contrazicerii. Gastro-intestinal vărsături imediat după ce mănâncă. amigdalită cu amigdale tumefiate şi roşii. acide. de aplicaţii reci. după intervenţii ORL. alimente: roşii.

Phos. Sulph. de ouă. la copii. diaree ag. astm bronşic. urmată de slăbiciune. senzaţie foarte intensă de amorţeală la nivelul scalpului. Bell. 1).tuse uscată. după miezul nopţii şi după băuturi reci. Lyc. constipaţie alternând cu diaree FERRUM IODATUM GENERALITATI : călduros. dureri epigastrice cu greaţă şi flatulenţă. epistaxis. debutul este mai lent la Ferr-p decât la Acon. de căldură. eructaţii. amel. sardele (3 rem. locvacitate. dureri în umărul drept. cefalee pulsatilă înaintea şi în timpul menstruaţiei. Puls.. Comparaţii: Ferr. noaptea. şi Bell. Sarah N. In urma unui proving ( Dr. Extremitati dureri în umărul drept. FERRUM ACETICUM util după creştere rapidă în înălţime la copii. hemoptizie.. la Gels. grd 2). leucoree excoriantă şi senzaţie de greutate intrauterină. ( care au şi simptome foarte clare şi intense). depresie. amel de mişcări lente Comparaţii: Acon. In bolile acute. expectoraţie abundentă. leucoree excoriantă. ag. de aer rece. ag. neliniştit. şi le dezveleşte. Smith) s-au obţinut următoarele simptome: senzaţia de moarte iminentă. ag. fără sete în timpul febrei. Lyc). friguros şi ag. sensibil la zgomote. hipersensibilitate. 68 . amel.. Ferr. anxios. expectoraţie cu striuri sangvinolente sau hemoptizie cu sânge roşu aprins. dorinţă pentru peşte sărat ( 4 rem.. de cea mai mică atingere a gâtului (Lach). FERRUM MURIATICUM Psihic: optimism. GASTROINTESTINAL : distensie abdominală. grd. FERRUM BROMATUM s-a dovedit eficient în cazuri de spermatoree cu anemie şi depresie.. de mişcare lentă. în cazuri de TBC pulmonar.. starea de moleşeală. epilepsie. pneumonie – în special pe partea dreaptă ( Bry.. anxietate. sete intensă. de slăbiciune este mult mai pronunţată.. ag. diaree.. supărătoare. FERRUM CYANATUM iritabilitate. flatulenţă.. de frig. tutun. hepatosplenomegalie şi febră. purulentă verzuie. Gels. transpiraţii care pătează galben. ag. GENERALITATI : lateralitate dreaptă. vin. vărsături postprandial. slăbiciune GÂT: guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei ( Ferr). slăbiciune. EXTREMITATI : picioare fierbinţi. FERRUM ARSENICOSUM – preia câteva din simptomele lui Arsenicum şi Ferrum: tipicar.

diaree. hipoacuzie şi gută. regurgitaţii. zgomote.) EXTREMITATI: dureri în umărul drept ag de mişcare. Materia Medica of Homeopathic Medicines. Synoptic Materia Medica.CAP: nevralgie facială dr. noaptea.. amel. Vermeulen F. Shah Rajesh. eructaţii. parazitoze intestinale (grd. greaţă.) călduros.. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. de căldură.) Bibliografie: Boericke W. de apă rece... afonie după efort vocal. Desktop Guide of Materia Medica. vaginism. GASTROINTESTINAL: eructaţii ag. după ce mănâncă ( Spong.R. de rece.R. dureri dentare amel. faţa roşie sau palidă. vărsături. cu pete roşii. concomitent cu menoragie. FERRUM SULPHURICUM (~ Ferr.R. My Experiences with Ferrum Metallicum Vermeulen F. probleme traumatisme ale umărului. după grăsimi. Concordant Materia Medica. 69 . hipertrofie de prostată la vârstnici. dispareunie. GENITOURINAR: spermatoree.. ag. Phatak S. 2 / 65 rem. surditate după extragerea molarilor de minte. RESPIRATOR: tuse amel. + Sulph. de efort mental. care apar după FERRUM PICRICUM cefalee în vertex ag. vărsături după ouă. Morrison R.

isterie. intuneric. induratie. insensibile.Ioana Ionescu Familia Umbeliferae . surmenaj. excesele sexuale.necazurile.traumatismele vertebrale sau in alte regiuni Modalitati agravare: . inflexibilitate.celibat.Tulburari neurologice: ~ slabiciune progresiva // Paralizie ascendenta progresiva ~ sindrom vertiginous Cauzalitate: . Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici. lipsite de orice relief. confuza.tristete < continenta / dupa masturbare / dupa supresia menstrelor / transpiratie .abstinenta sexuala sau dimpotriva.caldura.persoane materialiste. glanda mamara.denumire populara . lasand picioarele sa atarne Biotip: adulti precoce imbatraniti sau obositi.anxietate.Dr. idei fixe. minte greoaie. rigiditate. sindrom vertiginous. tulburari de memorie.cucuta sau bucinis Toxicologie: “ cunoscuta” inca din antichitate (condamnatii la moarte. melancolici. depresie .CONIUM MACULATUM . in special in Grecia). un timp al slabiciunii si al lentoarei. supusi adesea unei abstinente sexuale prelungite Simptome psihice: . depresivi. . coniceina. Simptome generale 70 . indiferenta.depresie la persoane timide. femei descurajate. conhidrina) Substanta produce paralizie ascendenta. cand remediul se dovedeste extrem de util. practice. depresie.deteriorare intelectuala progresiva. pierderea brusca de forta in timpul mersului. testicule. cu lentoare fizica si psihica. munca in exces. excesele sexuale. se pastreaza descrierea facuta de Platon. cu aversiune fata de viata sociala. cum ar fi mersul dificil. repaus. ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri. excesele sexuale.certareti. tulburari paretice si/ sau genito-urinare. profunda. chisturi) cu evolutie posibila spre malignitate ~ mental: inflexibilitate. . se poate ajunge la malignitate 1-ul remediu luat in considerare in cazul tumorilor dure aparute dupa traumatism afecteaza Sistemul Nervos ( boli degenerative severe) si sfera genitala (tulburari severe) 2 tipuri de patologii: . se sufoca si senzatie de nod in gat.Tumori sau Induratie la mai multe niveluri: ~ glandulara / ganglionara / genitala : ovare. “business minded”. dar si cu teama de singuratate. suprasolicitarea. Caracteristici generale: Cuvinte cheie: slabiciune progresiva. avand ca rezultat final moartea prin paralizia musculaturii respiratorii. toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual . tristete. varstnici cu involutie cerebrala senila. insensibilitate. uter (fibroame. indiferente. prostata. Actiunea toxica se datoreste alcaloizilor (conina. paralizie. tumori glandulare tulburarile se instaleaza lent si progresiv patologie cronica. inchise. inceata. epuizare intelectuala (“brain-fag”). rigiditate. in relatarea despre executarea lui Socrate. lentoare. noduli. pierderea memoriei si senilitate ~ emotional: platitudine. fara emotii. miscare-mers. . senilitate.1. alcool ameliorare: . simt ca ar plange.2. rigiditatea dureroasa a membrelor inferioare.

tub) Tuse: intins. distensie < lapte adenopatie si induratie a ggl mezenterici Piele: urticarie dupa efort intens.flux urinar intermittent (nu urineaza cand se forteaza.prostatoree. rash inainte de menstre. pareze/paralizii: ataxie. disfunctii urinare alte indicatii: pb tiroidiene( gusa. ataxie. mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de obicei la nivelul membrelor inferioare.impotenta. inchizand ochii Gat: . Complementare: Tuberculinum. avers. Murphy.sani umflati si durerosi inainte de menstra.adenopatii cervicale dure. mancarea intra pe trahee cand vrea sa inghita Genital: . relaxat pierde urina Piept: .Vermeulen. uter. Rem.tumori de san dure si adesea cu adenopatie axilara (uneori dupa contuzie-bel. dar: . tumori dure ovar. . noduli duri).causticum. obligand sa se ridice in sezut. sare. fata de paine. . Diagnostic diferential: Sep. cafea. testicul. lapte Simptome fizice Ochi: fotofobie. eruptii cu secretii fetide verzui Transpiratie: . scleroza multipla. gusa cu exoftalmie.slabiciune. mers( calc. pb la fixarea privirii pleoape grele. Carb-an. prostata.ejaculare involuntara la simpla excitatie psiho-sexuala.apetit sexual crescut. ejaculare prematura. ovar.dorinta de acru. Phos-Ac.leucoree iritanta. < vibratie. TDS. albicioasa sau sanguinolenta Urinar: . sepia) Fata: cancer de buza mai ales la fumatori Vertij: intorcand capul / miscand ochii /in decubit dorsal / la rasucirea in pat amel. cataracta dupa traumatism paralizia muschilor oculari. eventual si lacrimare. . Stomac // Abdomen: ulcer/ cancer cu voma “in zat de cafea”. Bibliografie: Boericke. oboseala progresiva. Caust. Morrison. 71 ..tumori. Cocc. Comentariu : efect benefic in cancer mamar dupa o contuzie (Grimmer).. erectii imperfecte. lac-c.la inchiderea ochilor (singurul remedu) Indicatii clinice neurologice: vertij.. < de gadilatura sau uscaciune in laringe Extremitati: . tulburari de vedere si acomodare . ptozate ( gels. parestezii.per) . agravat de alcool. .. distimii pe un fond de involutie cerebrala uro-genitale: mastopatii. inclusiv maligne de prostata. testicul. atonie rectala (constipatie) psihice: astenie. uter.

pot ajunge paranoici. flux continuu de idei. Cauzalitate: . vexarea. stransoare.agravare dupa somn.decubit lat stg.afectarea endoteliului vascular cu hemoragii. frica de moarte. 72 .supresia dorintei sexuale amel. ingamfati.parinteasca. la cererea guvernului german. sare rapid de la un subiect la altul..Ioana Ionescu Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. totul la ei este foarte intens . septice. . -bauturi reci.suprimarea secretiilor. . cann-I. Dupa ce si-a revenit.ingestia de alcool. vorbeste fara oprire si fara sa asculte. extroversie.ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari. agresivi. nevoie de un “orificiu de evacuare’ ca sa nu explodeze Caracteristici : .mare anxietate.. cu delir de persecutie (Hyos. < supresia dorintei sexuale . contact.dimineata. emotii puternice. Toxicologie: Fenomene circulatorii: .: . cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient. . foarte critici ( dar nu suporta nici o critica). . sarcastici. dictatoriali. zeflemitori. falsa perceptie despre dragoste( celalalt = obiect). mai ales in zona gatului si a taliei. gelozia.locvacitate. intensitate. tulburari fobice severe.agitatie psihomotorie. angoasa (disimulata in spatele unei atitudini extrovertite) . pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune. bai calde. . Proving: efectuat de C. . . provocandu-i stare de inconstienta. . vitalitate. malitiosi . pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. . creativitate. soarele.pasiune. .suprimarea unei secretii sau intarzierea aparitiei lor.LACHESIS MUTA .aspect pozitiv al usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. .: -la aparitia menstrelor sau secretiilor. .) .primavara. cu febra ridicata si delir. de boli de inima (isi fac multe griji legate de sanatate( Ars. climax Modalitati: agrav. in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior.suspiciune extrema. claustrofobie. “lively”. Simptome psihice . manc.orice blocheaza circulatia. necazul.) invidie.Dr.gelozie patologica( Hyos. bauturi calde(mai ales pentru simptomelefaringiene).iritabili. agravare la supresia lor.posesiv cu lucrurile si persoanele.) / de serpi( lac-c) / de nebunie (calc. puls) / de a fi otravit .caldura camerei. stari maniacale < seara . tulurari renale Cuvant cheie: suprastimulare.microtromboze locale ce determina necroza. Hering. egocentrici. a partenerului de viata. aroganti. canicula. Ver. cresterea permeabilitatii capilare cu edem voluminos si hta. la serviciu. . . cel mai locvace din toata MM ( Act rac). spaima.aer liber.lateralitatea stanga.hemoliza (phospholipaza A2) Fenomene inflamatorii.vasodilatatie. . Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului homeopat. jignitori. egoisti. alcool.suporta greu restrictiile si autoritatea de orice fel . . .in timpul si dupa somn. . . .intoleranta la atingere. expresivitate.

inghitirea salivei. iradierea durerii spre ceafa si umeri. dimineata la trezire. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate. cafea. presiune pe laringe > aer liber. herpes zoster pe stg Respirator: . < in decubit lat. afectiuni ale ovarului stg(ust) Tulb ce apar prin supresia menstrelor( menopauza. orig. cu emotii intense dar neexprimate. .iluzii . pot ajunge la ura declarata Simptome generale: caldurosi (pot fi frigurosi. dar cu un puternic complex de inferioritate. aplecat in fata (kali-c.vin.caderea parului in sarcina.hemoragii gingivale. . care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. .mastita de culoare violacee Urinar: . cu senzatia de sufocare.nevralgie stg. inghitirea de solide hipersensibilitate la atingere. mai putin agresiv.hipersexualitate. dispretuita. spongia) Piept: . < dupa somn .bufeuri la nivelul fetei. in camera calda. . cu senzatie de explozie pe partea stg. . limba tremuratoare cand e protruzionata Gat: . stridii. < Q. stang. moral. opresiune < pe partea stg( Ph). Copiii Lachesis sunt extrem de gelosi si nu tolereaza autoritatea sau restrictiile.vertij >la debutul unei secretii Ochi:. inghite greu saliva si lichidele Piele: . otravita. nu suporta gulere stranse senzatie de nod in gat > temporar cand inghite. frustrare si invidie. echimoze. urata. presiune. cianoza -erizipel senil. ulcer varicos. varicozitati.cosmaruri cu serpi/ persoane decedate. varice. violaceu . tristete dimineata.cefalee congestiva: pulsatila.epistaxis Gura: . PM. posesivi fata de prieteni carora le pretind toata atentia. este urmarita. soare. agravare mentala dupa somn Exista si un tip introvertit de Lach. nimfomanie.senzatia ca ochii sunt trasi in orbite.anxietate. fata de care devin extrem de gelosi.rinita alergica. dezvoltare sexuala excesiva si precoce. pot dezvolta tulburari de comportament sau patologie fizica (astm) dupa nasterea unui frate mai mic. vorbeste cu persoane decedate. faringo-amigdalita pe partea stanga sau cu debut pe stanga < ingestia de lichide mai ales fierbinti. depresie.angor cu senzatie de constrictie in piept si iradiere pe bratul stg . promiscuitate( Grat. contact. hematurie de culoare inchisa Genital: . fainoase. metroragie cu sange negru 73 . in timpul si dupa somn. batanta. tacut. atingere > bauturi reci. Preferinte alimentare: fructe. Somn: . apnee de somn. devine locvace cand il intereseaza ceva sau dupa alcool. facies pletoric.otita medie stg Nas: . energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal (calculi) sau pot cade prada fobiilor si anxietatilor.. iluzia ca a comis o crima .tresare brusc la adormire.astm bronsic declansat de gelozie/ emotii intense < noaptea la adormire. purpura. la trezire . HTA .este sub controlul unei forte supranaturale. staph) Dismenoree > in timpul menstrei. .hemoragie retiniana Ureche: . plat. dar au bufeuri) Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta. masturbare.litiaza renala stg. . pozitie de somn pe partea dreapta (nu pe stanga) Simptome fizice Cap: .herpes zoster pe partea stg.culoare violacee.leziuni de culoare violacee: furuncule. sentiment de vinovatie. Sunt gelosi fata de parintele de acelasi sex. la rece. < stransoarea hainelor. responsabil si cu un puternic simt etic. sarcina).dureri faringiene.palpitatii.senzatie de greutate sau arsura pe vertex. in somn. menopauza.

intoleranta la atingere. Cedron. pulsatila.Boericke. epistaxis. changing quickly from one subject to another(3). alcolism. insomnie cu cosmaruri.. Indicatii clinice Astm bronsic (se poate declansa in context de gelozie (copii) sau la menopauza.(2).Clarke. furuncule. sd.diferential: Con. cefalee congestiva. delir de persecutie. complementare: Crotalus. hemoragii cu sange negru. < post menstra. tuse chintoasa spasmodica si senzatie de sufocare < imediat ce adoarme sau la trezire. as foolish as it is irresistible(2/1). metroragii. hemoroizi proccidenti. Antidoturi: Ars. menopauza.Anthracinum(furuncule).rasfira degetele . claustrofobie. stare septica. tulburari psihice.nu suporta sa se atinga unul de altul Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy.(3). occipitala.slightest touch(3).genitalia: menses. ustilago) // amenoree cu tulburari secundare. rhinophyma. loquacity. sangerande. sinuzite. senzatie de constrictie. Fem. ulceratii torpide cu margini violacei. > menstra. pre sau post menstra sau la menopauza. tulburari de climax. hemoroizi congestionati. psihoza maniaco-depresiva. Ph-ac.Vithoulkas. hepatita. clothing agg. Graph. delirium tremens. Bibliografie: W. icter Extremitati: .. cefalee. Ext.of all complaints during(3). Diagn.premenstrual..sleep agg. Throat: Choking. sangereaza usor(carbo veg) acnee rosacee. erisipel. violacei. < bauturi calde. Bell. amel. cu scurgere fetida. senzatie de lesin. infectii. alcool.throat: sensitive. G. glosite. fragilitate capilara cu tendinta la echimoze si hematoame spontane. cu congestie mamara. Hepar. ovaralgie stg. J. strangulati. insuficienta cardiaca congestiva.Gastro-intestinal: . presiune. hipersensibilitate la contact. cu amigdale purpurii. HTA. amigdalita. alcool dismenoree. violacei. mucoasa violacee afectiuni hepatice. insomnii. Radar 8 74 . cardiopatie ischemica. intoleranta la contact la nivelul gatului. stransoare colita > diaree. gingivite cu gingii edematiate. HTA. Nux-v. purpura stomatite. < oprirea scurgerii. menopauza cu bufeuri. > in timpul menstrei.. laringo-traheite cu spasm laringian. alcoolism. migrena stg < soare. stari paranoide. Cocc... Lyc. meno–metroragii cu sange negru( secale. angine pe partea stg sau evolund de la stg dr. R. otite.sciatica stg cu hipersensibilitate la atingere . hipertiroidie Rem. hiperestezie cutanata si intoleranta fata de stransoare la nivelul gatului sau pieptului.abdomen sensibil la atingere.Murphy. intestinale cu intoleranta la stransoarea abdomenului. Coff. ciclotimie. gelozie. hemoragie hemoroidala care > patologia.

Internalizarea psorei a dus la apariţia a numeroase boli cronice şi Hahnemann aduce numeroase exemple de astfel de afecţiuni având o legatură evidentă cu o boală de piele.Kent. Problema l-a preocupat începând cu anii 1816 . lepra şi alte boli grave de piele. Psora este cea mai veche. aproape că nu produce modificări structurale ci numai alterări funcţionale 75 . pe care unii se jenau să o relateze la un interviu neinsistent sau pur şi simplu o uitaseră sau nu-i dăduseră suficientă atenţie. Se poate vorbi în acest context de susceptibilitatea individuală. o astfel de erupţie supresată printr-un tratament necorespunzator. psora manifestându-se din ce în ce mai mult doar ca o simplă erupţie pruriginoasă sau ca o banală mâncărime "tratată" superficial cu diferite unguente pe bază de sulf sau alte preparate sau chiar nefiind luată în seamă.1817 ocupându-se de ea zi şi noapte după cum el însuşi mărturisea. J. Asta însă nu a condus la o îmbunătăţire a stării de sănătate a omenirii pentru că în lipsa manifestărilor externe. dimpotrivă. astfel de boli grave de piele au început să piardă teren. În această concepţie noţiunea de miasmă dobândeşte un înţeles mai larg decât un simplu agent cauzal al bolilor. XV. J. cea mai răspândită şi cea mai periculoasă miasmă cronică fiind comparată de Hahnemann cu o hidră cu nenumărate capete. Tratarea lor cu remediul indicat dădea rezultate bune pentru o perioadă limitată de timp. dar întotdeauna însoţită de prurit (mâncărimi). consideră miasma ca o predispoziţie la o boală cronică ce poate avea drept cauze ereditatea. cum este cazul cu J. El şi-a pus astfel întrebarea de ce forţa vitală nu e capabilă de o vindecare rapidă şi de durată ca în bolile acute în condiţiile în care se administrează remediul indicat.Allen. În anumite condiţii nefavorabile într-un organism slăbit reapăreau simptome considerate vindecate. Începând cu sfârşitul sec. psora s-a "refugiat" în interiorul corpului. care în parte se datorează influenţelor unei miasme şi care constituie fondul care facilitează acţiunea agenţilor patogeni.psora produce perturbări în senzaţiile şi funcţiile organismului fiind numită miasma senzitivă. îmbunătăţindu-se condiţiile de igienă personală. au chinuit umanitatea mii de ani fiind menţionate încă din antichitate. Râia. Rezultatele a peste 10 ani de căutari se concretizează în lucrarea "Bolile Cronice". bolile infecţioase grave sau tratamentele alopatice şi vaccinările. cel mai frecvent în copilarie (motiv pentru care cei mai mulţi nu-şi mai amintesc de ea) sau miasma putea fi moştenită. Contagiozitatea foarte mare la nivel cutanat a contribuit la răspândirea rapidă a psorei pentru că cei afectaţi de astfel de erupţii minore nu erau izolaţi ca bolnavii de lepră din trecut. El a constatat că de multe ori. o "discrazie". au crezut cu tărie în natura non-materială a miasmelor. . Contaminarea se putea produce oricând în viaţă.T. văzându-le mai degrabă ca predispoziţie. Această maladie originară ce părea că stă la baza majorităţii bolilor cronice Hahnemann a numit-o psora. G.PSORA . homeopat contemporan. Prin studii clinice amănunţite Hahnemann a observat ca în multe cazuri această cauză iniţială ar fi o erupţie cutanată. altii.Dr Secil Omer Unii homeopati au crezut ca miasmele se refera la o serie de stari infectioase. de exemplu. se manifesta mai târziu prin simptome asemănătoare sau afecta alte organe patrunzând mai adânc în corp.Vithoulkas. în diverse forme de manifestare.H. spune Hahnemann. Hahnemann a observat că în multe boli cronice nevenerice nu se obţine o vindecare de durată în ciuda unui tratament homeopatic corect. o stare. ca forme de manifestare a psorei.Paterson şi alţii.

J. inflamatii cronice. epilepsie. ele se nasc prin contaminarea dinamicã cu o miasmã cronicã. anxietate. mâncărime. par 146). mai ales iatrogena. Este cuprins intregul organism Ceea ce este diagnosticat ca ‘boala’ nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a intregului organism.fistule. ( Tatal cu gonoree si reumatism . adesea neobservate la început.) Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant. Psora . azoospermie 76 . perturbã dinamic organismul viu. Supresia. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg.chiste ovariene.. arsuri şi în cazuri extreme congestie şi inflamaţie. tratamente locale. moartea subita mai ales cardiaca.Allen Urmãtoarele remarci generale sunt o considerare preliminarã referitoare la primul punct (vezi par 105. agg nocturna. cu propria ei putere astfel cã ea este nevoitã sã le lase sã se dezvolte în timp ce devine mai perturbatã pânã când în final organismul este distrus. ulcere. Caracteristicele unei infectari miasmatice: Este cuprins intregul organism Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect.H. iritabilitate Sicoza -Manifestari primare . vene varicoase. secundare . De ce este important sa cunoastem miasmele? Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar remediu? ‘Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul cum actioneaza miasmele.condiloame genitale. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma existenta. rinichiul. nepotrivitã. cu intentia de a pãstra sãnãtate. scurgere uretrala secundare . Celelalte.baieti cu moarte subita pina in 50 de ani. Carecteristic ele îsi urmeazã cursul si ajung la un sfîrsit mai mult sau mai putin rapid. Bolile omului sunt acute sau cronice. Se transmite de la o generatie la alta.Manifestari primare – prurit. grabeste evolutia Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi supus unei lungi serii de supresii (vaccinari. carii osoase. valvulopatii reumatismale Sifilis .’ . ineficace atât la început cât si pe parcursul lor si nu le poate elimina niciodatã de una singurã. cordul este afectat aceasta inseamna ca omul era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice. iritaţie. HTA. tratarea efectului exterior al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante la un anume moment. Acelea pe care le numim acute sunt procese morbide rapide ale principiului vital anormal perturbat. Daca un organ cum este ficatul.sancrul secundare .manifestate prin hipersenzitivitate.Manifestare primara.enurezis. Le numim pe acestea boli cronice. fiecare într-un mod caracteristic si-l îndepãrteazã gradat de la stare de sãnãtate în asa fel încât energia vitalã automatã forta vitalã . nu poate oferi decât o rezistentã imperfectã.

hemoragia gastricã.Adevãratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasmã cronicã si care. guta. lãsate singure farã remediul lor specific. iar uneori numai prin câteva vezicule. amenoreea. produc o astfel de varietate nesfîrsitã de deficiente. adesea prelungite. miasma cronicã monstruoasã. astmul si supuratiile pulmonare. orice fel de durere etc. Aceastã psora este adevãrata cauzã subiacentã si creatorul celor mai multe forme de boalã care nu se datoreazã sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia. Mult mai rãspânditã. toate mentionate în cãrtile de patologie ca boli individuale. 77 . epilepsia si toate formele de convulsii. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita administrarea unui alt remediu. de nesuportat. idiotia. Psora. hemoroizii. pulmonarã. Pânã acum vechea patologie le-a prezentat în mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume particulare **. cancerul. deteriorãri. de nemãsurat si în consecintã mult mai importantã decât acestea douã este miasma cronicã a psorei. impotenta si infertilitatea. litiaza renalã. De exemplu daca in cursul tratamentului unui astm bronsic reapare o boala de piele veche (“tratata”) atunci aceasta trebuie lasata sa se exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi este capabila sa le si rezolve. deficitul simturilor. cele mai numeroase flageluri ale umanitãtii dupã acelea cauzate de abuzul de medicamente (vezi par 74). migrena. în ciuda celor mai bune obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. prin sute de generatii si milioane de organisme umane. În timp ce celelalte douã manifestã boala lor internã specificã cronicã prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme. icterul si cianoza. chinuind pacientul cu o suferintã mereu mai mare pânã la sfîrsitul zilelor sale. scolioza si cifoza. Tratament Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si miasma activa in momentul respectiv. cataracta si amauroza. dizarmonii si suferinte în atât de mult variate organisme infiltrate de miasma psoricã. paraliziile. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare sub alte forme sau alte entitati nosologice. Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atat cu simptomele pacientului cat si cu starea miasmatica de Psora. explicã într-o oarecare mãsurã nenumãratele forme de boalã în care a evoluat de la un cap la altul al întregii rase umane în special când considerãm numãrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietãti de boli cronice (simptome secundare ale psorei). mania. Aceste boli sunt de departe cele mai grave. interioarã a psorei se anuntã doar dupã infectarea internã completã a întregului organism printr-o eruptie cutanatã caracteristicã însotitã de o mâncãrime voluptoasã. Transmiterea gradatã si dezvoltarea incredibilã a acestor vechi contaminãri. Nu e de mirare cã atât de multe si diferite influente dãunãtoare interne si externe. nazalã. ca o gîdiliturã si un miros specific. Cea mai robustã constitutie fizicã. vezicalã si uterinã. hidropizia. cel mai ordonat mod de viatã si cea mai activã energie vitalã nu sunt suficiente pentru a le eradica *. isteria. rahitismul. ipohondria. continuã sã creascã indefinit. nebunia. surditatea. melancolia. cariile osoase. Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci trebuie schimbat remediul. scrofula.

Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in momentul respectiv. simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza. hears every sound ejaculation too quick perspiration exertion during slight aversion being touched fating fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch N-a mai dormit deloc. nu mai suporta carnea de la prima operatie. Psor fara nici un efect. transpira cind maninca. pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de colecist. scrisneste dintii in somn. doarme pe parti.A. Mercurius) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante. De ex un pacient cu sancru genital. eruptie pruriginoasa si foame matinala dureroasa . barbat 43ani Insomnie. ii placea grasimea. sensibil la atingere dinainte de operatie.30-23. Intr-o saptamina starea era absolut normala. nu ii e somn. Se administreaza Medorrhinum 1M. acum nu. nu mai are rabdare nici la televizor. Pacientul nu se simtea insa slabit si nici anxios. cu o tuse la 2 noaptea. dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la caldura. Sulphur 30 CH 3 zile cu disparitia simptomelor. mai adoarme pe la 3-3. 78 . Sulphur) Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se administreze un tratament antipsoric. la cel mai mic efort. ejaculare precoce dintotdeauna. agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un remediu antisifilitic (ex. nu poate adormi pe burta. Nu s-a administrat niciun remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. se pune in pat si transpira si se enerveaza meat aversion ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspiration exertion during slight Phos 30 CH Energie buna. Dupa ce dispar simptomele unei anumte miasme se trateaza miasma care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. la concentrare. ii e sete des. Sensibil la mirosuri. are complexe de inferioritate.30. nu-i place frigul. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca un semn al directiei corecte de vindecare. Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor. La 1 luna eczema este complet disparuta. ii place caldura. vegetalele il amelioreaza. bea apa la temperatura camerei. ii plac produsele lactate dintotdeauna. doarme automat pe la 22.necesita un remediu antipsoric (ex. balonari cu eliminari de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna. nici sa citeasca. ameteste cind se scoala in picioare. a facut judo si karate. Caz dr Dey Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez. de atunci insomniile. Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat aversion sweets desire anger easily cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light.00 La o luna reapare dorinta de grasimi. T. ii e indiferenta. injura. Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic corect chiar la ani de zile. ii plac si ouale. Sulph.

Acest tip de pacient tinde să fie extrovertit. Poate fi generos. nelinişte şi depresie. nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea Neglijenţa: Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur. Este un gânditor adevărat. prietenii). Uneori ajunge să simtă dezgust faţă de alţii. Lenea: Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zăboveşte. deşi dorea să fie versat în literatura modernă. 2). Ei pot face astfel eforturi sa apara curati iar pe de alta parte pot neglija complet acest aspect adica sale fie complet indifferent cum arata (tot mai rar in ziua de azi). prietenos. amână îndeplinirea sarcinilor. Cea mai mare dorinţă a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. Este un om ambiţios. Jena este una din principalele senzatii ale lui Sulph.tipul de “idealist practic”. De aici apare o lupta de a se ridica din nou de a fi cineva sa-si cistige respectul. despre o carte nouă. de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate. cu preocupări intelectuale. Poate avea perioade de posomorâre. Unul dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică. Inteligenţa sa tinde să-l îndepărteze de ceilalţi. înainte de apariţia facilităţilor igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. spunând că preferă să citească un comentariu critic dintr-o revistă. tipul de intelectual rece. Pacientului îi e lene să se spele sau are aversiune faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. adoptând o atitudine cinică. condescendentă. Are senzatia ca nu e perfect in aspect si ca e desconsiderat. în legătură cu sănătatea sau cu familia sa. Egoul este una din principalele teme de la acest remediu. Casa sau biroul său au un aspect 79 . mindria lui este ranita. în mare măsură. mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. Principala senzatie a lui Sulph este aceea de a fi criticat pus jos.Dr Secil Omer SULPHUR – Dr Secil Omer Sulphur este un remediu mineral regele remediilor antipsorice. El poate fi foarte atent la modul cum arata in fata celor din jur. SULPHUR IODAT. oarecum inocent. vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. profund. în ciuda igienei moderne. Acest tip are nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi. într-un mod detaşat. cămaşa descheiată. El se simte umilit .tipul filozofic. deşi pare plin de încredere în sine.Se simt insultati cind nu stiu ceva si incearca sa iasa din incurcatura prin teoretizare. Avind senzatia ca sunt neimportanti sau dispretuiti ei trebuie sa se simta buni in ceea ce priveste cunoasterea . Oamenii depind de el. în faţa vieţii. Îi place mai mult să stea şi să discute filozofic decât să acţioneze practic.SULPHUR. Există două mari tipuri de personalitate. astfel încât devine plin de sine. Încrederea în sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat. este plin de viaţă şi de entuziasm. fermecător. supresat. părul unsuros şi nepieptănat. preocupat numai de realizările sale. pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele pătate cu mâncare. PSORINUM . se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârşit. deoarece. încât nu e respingătoare. cântărind îndelung probleme intelectuale adânci. Deşi e lăudăros şi plin de sine. Chiar şi acum. în trecut era chiar şi mai evidentă. fanfaronada lui este atât de naivă. caracteristice remediului: 1). detaşat. dar cu legături umane superficiale (cu familia. Lupta lui este pentru ego si onoare.

fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme. Simptome psihice:  plin de sine. etc.de zonă calamitată. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni. Criticism: Pacientul găseşte cusururi oricui. considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare devreme. gălăgios. în general legat de sănătate sau de familie. Uneori pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi. copil gr.. Aroganţă: Egotismul este o altă caracteristică a remediului. (gr.  intelectual. certăreţi. teamă când vede pe alţii la înălţime. El are multă încredere în sine şi îi consideră pe ceilalţi plicticoşi.3). Copii: Copiii Sulphur sunt robuşti.  claustrofobie. Vor să fie centrul atenţiei şi pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul preocupărilor. de boli. dacă un membru al familiei întârzie. greoaie şi sunt bătăioşi. etc. Dacă au o fire dezechilibrată. deşi unii pacienţi prezintă simptomul neîncrederii în sine şi au nevoie de sprijin.  murdar (gr. face paradă privind calităţile sale.3). Dacă au o fire echilibrată.  critic. îi place să filozofeze. nu îi pasă cum arată (gr.3). pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un accident. Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie trataţi altfel decât ca nişte adulţi. în timp ce adulţii continuă conversaţia. (gr. mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant. cu vrafuri de cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot. aversiune de a se spăla (gr. să teoretizeze.  teamă de înălţimi. în mod iraţional. Pacientul poate ajunge la o adevărată ipochondrie. nelinişte în legătură cu familia şi copiii. lăudăros. Au o constituţie fizică robustă. de exemplu faţă de oameni în vârstă sau obezi. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însuşi.  neglijent. devenind lideri. o sensibilitate viscerală pentru mirosuri. Anxietate: Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu.  dezgust.2.  adversar inascut a tot ce este rafinat:  lene. cu preocupare pentru mecanică. dezordonat (gr. ei sunt foarte populari în şcoală. plini de curiozitate.  ambiţios. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. cu o voinţă puternică şi extrovertiţi.  extrovertit.3). sau speriat să nu se întâmple ceva rău familiei sale. devin bătăuşi sau copii cu probleme de comportament. de asemenea poate fi îngrijorat. prietenos. 80 .  teamă de boli. Băieţii Sulphur sunt atraşi de mecanică. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii.  îi e teamă de accidente. obiecte sau chiar oameni. nestăpânit.2). Copiii Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi.  nelinişte în legătură cu sănătatea.  extrovertire la copii autoritari.2).

în week-end. infecţii dentare recurente. la marginea părului. supt. rumen la faţă.  încăpăţânat. cefalee mai severă iarna. Simptome generale: călduros (cu sânge cald).  lipsa încrederii în sine. are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de valoare.  are nevoie să fie lăudat. scaun.  pacientul colectează lucruri. dureri cu senzaţia de arsură. cefalee sau arsură în vertex. agravare în zilele noroase. agravare la ora 11h. scurgeri. acnee. apnee în somn. cefalee. buze roşii. aversiune faţă de (sau agravare după) baie. Simptome fizice: Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur.  pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde. ulcer. foame.  metodic. Cap . de eşec. pletoric. faţa rumenă. că îl fac să pară bogat. cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului.. mai ales dormind pe spate. de cancer. agravare când stă în picioare (dureri lombare. 2) robust.) şi traiectul digestiv (diaree. doarme bine 3 sau 4 ore. secreţii.cefalee în week-end.  impulsuri de a face rău familiei. la sprâncene.. teamă de infecţii. neîngrijit. ameliorare când stă întins în pat. înfăţişare: 1) corp subţire. psoriazis.). sfrijit. agravare generală iarna. cusurgiu. care îl înspăimântă.  plâns la menopauză. etc. agravare generală şi locală din pricina căldurii patului. când soarele de abia se zăreşte printre nori. agravare generală la sfârşitul săptămânii. îşi muşcă unghiile. se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare. uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor.). 81 . agravare la căldură. Somn:  insomnie. etc. mătreaţă. seboree a pielii capului.  râde în somn (Lyc. nepieptănat. sprijinit. hemoroizi. diaree. etc. Zonele problematice obişnuite sunt: pielea (abcese. ameliorată de comprese reci. agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor. uneori încovoiat. păr unsuros. deşi unii pacienţi sunt friguroşi. erupţii pe pielea capului sau la marginea scalpului. apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot restul nopţii. agravată de mirosuri. îşi impune constrângeri. eczemă.  coşmaruri. transpiraţie cu miros fetid. leşin).  preferă să doarmă pe stânga. teamă să nu fie respins de oameni. transpiraţie excesivă.

otoree.  scurgeri uretrale.  prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură. mere.bufeuri de căldură la menopauză. mai ales la urechea stângă. purulente din nas. grăsimi. îngheţată.  impotenţă sau absenţa erecţiei.  la tipul de pacienţi intelectual.  apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici. . terci. puternică. dovlecei.  secreţii.  boala fânului. Uro-genital:  erupţii în jurul organelor genitale. ficat. deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. hemoragie retiniană.  fistulă rectală.  hipertrofie de prostată. ameliorate la frig.  urină cu miros puternic. activitatea sexuală nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilă.  polipi nazali. arsuri uretrale sau prostatice. Ochi:  sprâncene groase. Stomac:  apetit nesăţios.  enurezis. mai ales gălbenuş de ou moale. mâncare cu gust picant (ardei iute.  blefarită.  nevoie subită. toată familia ştie când a evacuat. ulcer peptic. usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor.  conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi..  indigestie în timpul menstruaţiei.  irită.  eliminare de gaze cu miros puternic. prelingeri ale rectului foarte iritante. doreşte dulciuri şi ciocolată mai ales înainte de menstre.  sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă.  nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu). carne. rareori dulciuri.  hemoroizi.  fimoză. mâncare acră.  diaree după ce bea bere. etc. scurgeri cronice. îi place să mănânce. peşte.). gastrite. de defecaţie.  prostatită. ciocolată. condimente.  doreşte: dulciuri. Rect:  diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă.  sinuzită.  dispepsii (arsuri în stomac.  herpes. acnee rozacee. Nas:  mare sensibilitate la mirosuri. măsline. stufoase. roşeaţă. otită.. acnee pe nas. 82 .  scaun cu miros extrem de puternic. retinită. uscăţiv.  senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h. buze rumene.  aversiune: ouă. alcool (mai ales bere sau whisky). balanită . mai ales din pricina abuzurilor alimentare).  uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă.

Conjunctivită.  transpiraţia picioarelor cu miros puternic. Bronşită. 83 . Acnee. gută. la plici. Constipaţie. Fistulă rectală. Scleroză multiplă. Eczemă.  respiraţie mai dificilă seara. mai sever când pacientul răceşte. când e în picioare. Artrită reumatismală. ameliorată de comprese reci. psoriazis. Amigdalită.  artrită agravată de încălzire exagerată. Bursită. Alcoolism. Prostatită. Micoze rotunde (Tinea). Astm.  herpes.  tuse. sau în somn. Psoriazis. panariţiu paraunghial.  boli cardiace în stadiu avansat. micoze rotunde. Abces. Scleroză amiotrofică laterală. Boli ale ţesutului conjunctiv. Depresie. pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu neastămpăr locuri mai reci prin pat. pacientul se sprijină pe spătarul scaunului. mai severe când pacientul stă în picioare mult timp. Extremităţi:  dureri în umărul stâng.  dureri lombare şi sciatică.  palpitaţii. Cefalee. elulită. după baie sau când poartă haine de lână. Mătreaţă. mai severe noaptea în pat. Cardiac:  dureri precordiale (angină pectorală). erizipel. Torace:  astm. leucoree galbenă cu miros puternic. Ulcer peptic.  varice. Sciatică. Blefarită. Lombalgii. seboree. sau când se apleacă.  căldură la picioare.  emfizem. impetigo.  abcese.  transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală. Hipertensiune.  bronşită.  dureri de spate. Seboree.  pneumonie.  eczemă.  nu poate sta drept (ţeapăn). Bufeuri de menopauză. Faringită. vărsat de vânt. Aritmie. artrită psoriazică. Diabet. Insuficienţă cardiacă congestivă. Migrenă. Pneumonie. Piele:  prurit agravat de căldură. mai severă noaptea în pat.  celulită. scabie. mai ales unghiile picioarelor.  unghiile îngroşate şi distorsionate. mai ales pe antebraţe. Prurit anal. Hernie hiatală. Rinită. Reflux esofagian. Gută. Indicaţii clinice: Abces rectal. Angină pectorală. Hepatită.  erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă.  apnee în somn. furunculi dureroşi. Alergie. noaptea.  tuberculoză. Spate:  slăbiciune a spatelui. Anxietate. Malignitate. Otită medie. Herpes. urticarie. Polipi nazali.  artrită reumatismală. Colită. Sindromul oboselii cronice. Sinuzită. Impetigo. în pat. Artrită. Hemoroizi. limfabgită. pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare. Irită. de obicei recurenţi.  acnee pe spate. Ciroză. Diaree. Demenţă.  prurit vaginal. Inflamaţii intestinale. Fisură recto-anală.

: Călduros (cu sânge cald).. cu ameliorare la rece (iarna) Tropism : piele (erupţii pustuloase... Alte remedii: Psor. Puls. Bry. insensibile raceste foarte usor desi are dorinta de a fi in locuri racoroase 84 ... Slăbiciune. Senzaţie de căldură arzătoare intern. specific : foliculita bărbii. « zemuindă » . Remedii complementare: Ars. Adesea pacientii prezinta adenopatii indurate frecvent laterocervicale. ca după gripă.. Euphr. doreşte dulciuri. sistem ganglionar. prurit intens » Hipertrofie nedureroasă a glandelor. Mez. Nux-v. Pacientii sulph-I se simt de regula foarte slabiti la foame iar mincarea calda ii agraveaza ca de fapt caldura sub indiferent ce forma. lesin cu palpitatii..(util deci in neoplasme ganglionare). diaree. teamă de înălţime. prelungite). probleme gastrointestinale. Plat. boli de piele.. congestie cefalică..Foarte util la personae pletorice cu congestii Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă. Puls. Aloe. dezgust. extrovertit. .: Călduros (cu sânge cald). Este un remediu util la copii emaciati cu apetit crescut. cu răceală externă.Desi e nelinistit si vrea sa se miste in general miscarea il agraveaza.. zemuindă. care trebuie să înceapă totdeauna cu Sulphur) Comparaţii: Nux-v. poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de zile întregi. pneumonie. mucoase (secreţii abundente. plin de sine. cu infiltrarea ţesuturilor. bronşită. teamă de înălţime. slăbit.Pojar (Apis. gripă.. Poate avea dureri in oase si ganglioni. edem. gălbui. Cel mai mic exercitiu poate declansa simptome: oboseala cu palpitatii. Arg-n. pletoră Caracteristici: Boli de piele persistente. cefalee. Graph. nerăbdător. transpiră mult. Psor. Sul-I prezintă intoleranţă pronunţată la căldură. ambele calde. părul devine unsuros şi se lipeşte de cap. Degetele devin albe. --> Lyc. acnee.. amigdalită. --> Sulph... >>>> ciclul: Sulph. agravare la căldură.. eczema umede.Stări acute: .. picioare fierbinţi.: Ambiţios.Răceli. Prostaţie. Med. neglijate şi care se prelungesc: pacientului îi e cald. prurit). Acon. SULPHUR IODATUM – Dr Secil Omer Acesta este un remediu profound cu actiune lunga ce poate afecta orice parte a corpului. doreşte grăsimi şi condimente. doreşte dulciuri. Secreţii acide. Bell. induraţie şi îngroşare postinflamaţie. Rhus-t. Gels.. Puls. Lyc. <<<< (constitue aşa numita "triadă antipsorică. « erupţie pustuloasă buză superioară » « eritem al bărbiei » Acnee supurată Eczemă acută. Ant-c.keynote « roşu închis. vascular (bufeuri..). dereglări gastro-intestinale. --> Calc. iritabil. Unele simptome se amelioreaza dupa masa altele se agraveaza.

expectoraţie. Nehotărât. Vise : confuze Simptome fizice Cap . Anorexie. Gât . Incapabil de muncă. Speriat la trezire. se trezeşte speriat. agitat. trist. Erupţie papulară. 85 . prostată. acoperiţi cu puf moale. Gură -Limba îngroşată.La aplecare.Senzaţie: părul este ridicat (erect).favorizează reabsorbţia ) Modalităţi Agravare: Efort. iarna Vrea aer proaspat care amelioreaza majoritatea simptomelor Agravat seara mai ales dar si noaptea si dupa miezul noptii The symptoms are worse from touch and pressure :Throughout the body there is a feeling of tension :Trembling. cantitativ redusă. Excoriaţia nărilor. cameră încălzită.Constipaţie refractară. Durere. doarme cu gura deschisă.Parotide hipertrofice post-parotidită. limonadă Abdomen . Urinar . neastâmpăr noaptea / (Staph). Hipertrofie cronică a amigdalelor Stomac . Arsură la capătul distal. înainte şi în timpul menstrei. nisip maro. Simţul mirosului acutizat. Sete. penis. ajunare.are o tendinta convulsiva Supuraţie. hemoroizi. la efort. uscăciune la deglutiţie. Grăbit. Dinţi . Rect .Ganglioni mezenterici măriţi.Senzaţie de dinţi moi. Uscată. murături. internal and external :The muscles twitch and the limbs jerk : Simptome psihice Evită efortul (teamă de efort). < prinderea părului. flatus. Scaun galben deschis. Mâncare. Confuz dimineata si seara sau in timpul efortului mental Starea mentala este agg de efortul mental Somn Somnoros ziua. Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină Durere : > asfinţit. plimbare. Stricturi postgonoree. Prezinta o anxietate generala care il obliga sa se grabeasca cind munceste si cind merge. Agitaţie noaptea. Tresare la trezire. Faţa . Căldură şi prurit anal. Miros de zmeură.Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. ortostatism.Senzaţie de tremurătură în epigastru. Genital Bărbaţi: durere surdă. culcat. dupa diaree. Acnee supurată. Înainte de furtună. Nas .Mucus verde în narine.Urină purulentă. cu jet spiralat.după inflamaţie. in timpul menstruatiei Amelioare : aer rece. băutură Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus) Durere de cap agravată ajunând. Căldură în epigastru. urât mirositor. Intins pe partea dreaptă. Gol în epigastru. Edemaţiate. Căldură. Somn neodihnitor. micţiune dureroasă. chiar minim. Dorinţă pentru: acru.

Erupţie pruriginoasă antebraţe. însă în pat sunt reci (dg. asociată cu dispnee. cu depozite de fibrină Transpiră uşor. Acnee. Eczemă acută. (Merc. dure . Lichen plan. pruritul de “bărbier”. (Kali-bi. 86 . acufene. pruriginoasă. Rinofaringite. Uretră. Amigdale. Urechi. Erupţie cutanată Inimă . Carb-v) Labele transpirate şi reci noaptea. raluri. agrav..Senzaţie de constricţie. cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai accentuată la 11 am (Sulf) Frecvent copil / adolescent. eczemă acută (cu exudat abundent). frecvent laterocervicale. Leucoree abundentă. cu pielea de culoare rosu închis. în pat. Palpitaţii Membre inferioare .Spasmodică. mai ales umedă. pleurezie. Piele . usturimi. Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod). abundentă. însă răceşte uşor Senzaţie de căldură. vâscoasă. uretră Pustule – gât. strictură.Hidrocel la copii. mai ales la cap şi mai ales noaptea Clinic : hidrocel.) Torace . dif. uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod).menstre – neregulate. Rinichi. prezintă facies adenoidian. Amigdale: mărite.Tălpile sunt dureroase. Parotidă. Gonoree. asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase. Coloană vertebrală. îngroşare.) Durere sfredelitoare. Clinic: poliadenopatii. dureri. la căldură Acnee a spatelui şi frunţii Indicatii clinice : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe). Lichen plan. otite recurente Bronşită cu tuse violentă. Prostată. Respiraţie . Limbă. vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie amigdaliană.Asmatică. Pruritul de “bărbier”. cu senzaţie de arsură când stă în picioare. Picioarele ard (Sulf). Gripă. hipertrofie cronică. agrav dimineaţa Spută verzuie. sufocantă. Femei: . slăbiciune. Buză superioară. dificil de eliminat Eczemă cronică. Astm alergic cu strănuturi. Scalp.Prurit – urechi. agrav înainte şi după menstră. Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met) Tipologie Copii – slabi. galbenă.Senzaţie de căldură (Rhod. purulentă. edem şi prurit sever. Sulf) Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. hipertrofie. însă obosesc repede Sunt călduroşi. se mişcă cu grabă. catar Tuse . nas. erupţii. criptice. Rinită alergică. agitaţi.

2. otoreea. Tuberculinum are o mare dorinta de calatorie si aventura pe cind Psorinum pleaca in aventura si ajunge la un punct din care nu se poate misca mai departe. afacerile etc. Mancarimea (Itching) internă şi externă. Descompunerea (Decomposition) internă şi externă şi 3. Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie. anticipare si senzatia ca e complet abandonat. cu disperare si frica de dezastru. Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari. spune că 3 idei de bază se regăsesc în tabloul lui Psorinum : 1. E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori cu pălărie sau căciulă). Pe plan fizic : Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime). răcesc uşor şi vindecarea trenează mult. Emoţii. aparatul respirator. Sărăcia (Poverty) internă şi externă. lovituri. Remediul este util cind apare o lipsă de reacţie în bolile cronice. Apare si la rubrica disperare legata de refacerea sanatatii chiar in timpul convalescentei. La acestea se adaugă mirosul urat (putred. Esenta remediului: George Vithoulkas. De exemplu Sulphur este foarte optimist si crede ca este mare. erupţiile). Adica a suferit atit de mult ca nu poate avea o speranta pina nu se reface complet Este un nosod. Oamenii nu pot sta în aceeaşi cameră cu pacientul Psorinum. iar pe de alta nehotarire. Nu este numai indoiala legata de capacitatea sa. cadaveric) al corpului şi al tuturor eliminărilor (diareea. luxaţii. Are o marcată tendinţă către boli acute. Ii este frica sa se miste Aici este o imensa frica adesea frica cu disperare. dislocări.PSORINUM – Dr Secil Omer Psorinum este un om care a incercat sa urce un munte si a ramas blocat undeva pe drum fara a putea nici sa urce nici sa coboare ambele fiind prea riscante. Aceasta frica vine dintr-o situatie in care se trezeste fara sa fi luat in calcul riscurile implicate. în « Convorbiri despre homeopatia clasică”. partea dreaptă a corpului.este un alt aspect al sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează la remedii corect alese). urechile şi intestinul. pe de o parte. generand tulburări mentale şi lipsă de vitalitate. Apare o lipsa de speranta. ca poate face orice. transpiraţia. prostraţie după boli acute. lipsă de vitalitate şi apetit după cazuri acute severe.. acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. 87 . ci si frica de munte. Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă. emoţii uşoare care generează tulburări severe. care durează de ani de zile. Este mai degraba frica de un pericol exterior decit de ceva interior. acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu o realizează pe deplin. Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat şi atunci cand datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime. Cauzalitate : Probleme şi tulburări după boli infecţioase. Ca urmare idea de baza este ca a ajuns la un punct riscant in viata in ceea ce priveste sanatatea.

ţipă şi plang toată noaptea.Disperare dela mancarimea pielei. . . noaptea. Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea. de hoit.Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri. epilepsie. . eşec. -Visează hoţi şi pericole.Transpiraţie urat mirositoare. Simptome generale . Ganduri de sinucidere .ars) si Disperare in ceeace priveste viitorul (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat.Frică de singurătate. . Descurajat. transpiraţie. abandonat. .lack of vital heat). .Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua. răceşte uşor. carbnsulph. si Psor singurele grd 2). . Fără speranţă.m.Frica de saracie si faliment. Mind.(Ars).această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul de grad 3). .Infăţişare murdară. Calc. părăsiţi.Anxietate (gradul 4 impreună cu Ars.chiar dacă e bogat are senzaţia că o să dea faliment. . foame în mijlocul nopţii. iritabili şi plangăcioşi.Se simte parasit.Anxietate în legătură cu sănătatea. . . (3 remedii. Pe plan mental: (este mancărimea internă care apare adesea după supresia unor erupţii la nivel extern) şi disperarea în ceea ce priveşte viitorul frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2. secreţii. Se simte un ratat. sperioşi. Descurajat. . Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să producă aceste cazuri senzaţia că sunt abandonaţi.Stari de angoasa agg. sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea. . întregul corp indiferent cat s-ar spăla). (scaun. însoţite de mare nelinişte. 88 . şi se vindecă greu.Frică de cancer. pesimist.heat. . Kali ars. angoase care pot să ajungă la ganduri suicidare frică pentru sănătate. . gripă) se simt foarte bine. Despair . dolichos pruriens de gradul 1). de foc.Morocănos şi în mare depresie. abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în special după o boală acută debilitantă). Inainte de a avea un atac (cefalee.itching of the skin from Simptome psihice: . el fiind singurul de gradul 3 . (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii).Foarte friguros. frică de singurătate. .Se simte foarte bine inainte de a face o criza.Eliminari cu miros putred.Frecvente probleme acute.Ii lipseşte căldura vitală. Disperat ca nu se face bine. (generals.Depresie datorită mancărimii. . disperat că nu se va face bine.Melancolie religioasă.

curent. .Transpiră abundent. . . . . . Ochi : . face uşor luxaţii şi se răneşte uşor. căldura patului.Senzatie de frig. curenti de aer.Corp dureros. agg de post. de epistaxis şi de mancat.cand mănancă.de eruptiile si eliminarile supresate. Durere ca de ciocănele care bat (Nat-Mur). . frig.Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate.ameliorare: de căldură. de la cel mai mic efort (Tub. . Infecţii recurente. .Fierbinte.Eruptii la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph).. . schimbări de vreme. cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau căciulă).Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor. cand are epistaxis. erupţii supresate. inainte de furtuna.Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare.Vise cu imagini vii care continuă şi după ce se trezeşte Transpiratie: . cronice. de transpiraţia abundentă . nespălaţi şi cu căciulă pe cap în mijlocul verii. cand posteste. Simptome fizice Cap: . Mancărime insuportabilă. fără luciu. . se încurcă uşor. . Ureche : .Durere agg. haine de lană. 89 . . . .Puroi fetid din urechi de culoare maronie.Păr uscat.Aversiune la carnea de porc. Tresare uşor.de mişcare. se amel la epistaxis. Blefarită. Calc. Modalitati: . .Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros. trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii. aspru.Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă.Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor.Cruste cu secreţii în jurul urechilor.stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte. .Slabiciune. de stat întins în general .agravare: aer rece.Herpes de la tample peste urechi pană la obraji. . Seamănă cu vagabonzii aceia care miros puternic.Menopauză: Bufeuri de căldură. . plimbări. amel de odihnă şi cănd stă în casă. lipsa de vitalitate. amel. dureri precedate de tulburări de vedere . puroi.Migrene. noaptea. . Senzaţie de zgomote iluzorii ca şi cum ar auzi cu nişte urechi care nu-s ale lui. Cerumen roşu. Somn : Insomnie de la mancărimi intolerabile. ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea. de expunerea capului la frig. . Intunecarea vederii. carne de porc. Aglutinare.Mirosul este intolerabil. dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij.Oftalmie cronică cu recurenţe constante. . Sulphur) şi noaptea.

. Constipaţia sugarilor şi copiilor mici la copii palizi. Gat: . fluid întunecat la culoare.Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii. . Gura: . mucus cu gust prost adherent la palatul moale. Genital feminin . Gust murdar în gură sau amar.Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab. Gat extern: . Phos). 90 .Aspect murdar. care se răspandeşte în toată casa. . ca şi cum ar fi crucificat. cu sete mare. . erupţii urat mirositoare. Respiratie: .Aversiune pentru sex. sange. secreţii nedureroase.Aversiune pentru sex. . Sifilis primar. cu aspect bolnăvicios şi cu adenopatii. nu poate să-şi îndrepte coloana. Pioree a gingiilor. Tuse uscată.Greaţă de la mişcările fătului . Fatul se mişcă violent.Pierdera apetitului după o boală. din uretră. mucus aderent în gat. Vindecă tendinţa la a face amigdalite. .Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune). Durere surdă seara.Mancărime.Coriză constantă ca în febra fanului. . Piept : . Genital masculin: . sangerare. care patează lenjeria în galben. puternică cu mare slăbiciune în piept. Amigdale foarte mari. Simte că dinţii se clatină.Nas: . excesiv de fetid. Faţă: . . .Erupţii umede. Spate: . bolnăvicioasă. Gingiile se retrag de pe dinţi. .Enurezis constant. Durere ca de înţepături la nivelul spatelui.Palidă. cu iradiere la cap.Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului. Stomac: . ca şi cum nu s-ar fi spălat.Scaune cu mucus. Scaun dificil de eliminat. Senzatie de ulceratie sub stern.Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere. de mers şi stat în picioare. cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi.Amigdalite recurente (recurring quinsy).Se trezeste noaptea si trebuie sa manance (si la gravide) (Lyc. agg la lună plină.Flatulenţă şi disfuncţii hepatice.Erupţii urat mirositoare.Sinuzită. greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii. Diareea sugarilor (cholera infantum). Stand intins pe spate cu bratele indepartate de corp. Rect: . cu sange din rect şi hemoroizi arzători. Gonoree cronică. apoi apare durerea agg de atingere. bronsita. Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate. Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia. urat mirositoare. Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept. stand in sezut.Durere lombară agg.Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului. tertiar. Salivaţie abundentă şi urat mirositoare. dispnee amel. putred. Rinichi: . agg. . . Ulceraţii ale limbii şi gingiilor.tuse.Crăpături recurente la colţurile gurii. Flatus cu miros de ouă stricate. Simte varful limbii ca opărit (ars).intotdeauna ii este foame. Abdomen: .

(Skin itching –scratching. în timp ce pacientul Sulphur este predominant călduros.eruptii de orice fel: eczemă. Hemoroizi.Psor. Piele : . Pustule langă unghiile degetelor . Disfuncţii splenice. cand simptomele generale indică remediul. amel. Graph. de aer rece. acnee.eruptii la nivelul plicilor articulaţiilor. foarte friguros. Astm. Amigdalite. Comparatii: Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie. mancarime. alergenii nu mai au nici un efect). Dureri de spate. Diaree. must scratch until : Psor. chiar şi fără erupţie. Ars grd 3). . teamă de sărăcie. Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat orice alt remediu. Cholera Infantum. eruptii.. Leucoree. Scabie. Dispepsie. Sciatică. la caldura. . Disfuncţii hepatice. scabie . agg de baut lichide reci. . Enurezis. Sulph. amorteala a picioarelor si bratelor. Oftalmie. se face la microscop (cele de grataj sunt mai superficiale). grd 2. în jurul unghiilor. Paduchi. furuncule. . dif.noaptea. glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă).mancarime.Aspect murdar.In practica lui Clarke. Cancer (. Otoree. Debilitate. Indicatii clinice : Probleme ale pielii. eczema Sulph: boli de piele cu prurit intens. care da nastere disperarii: agg.C. Diagnostic diferential Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul Psor. Tub. Cruste peste tot. Adenopatii. Con grd 3). a vindecat cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de puncte negre. Constipaţie. Bac. la caldura patului. fetidă.ganglioni măriţi. Impotenţă. . Efecte post difterie. H. ( deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand aceasta este vindecată. Sep. . teamă pentru viitor. anxietate. frică de sărăcie.veruci. Sulphur grd 2. Febra fanului . Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur). foarte uscată sau grasă. anxietate pentru viitor. Sifilis (inclusiv terţiar). între degete. uleioasă.grd 2. eczema. Petr grd 3. păduchi recurent . . Gripă. psoriasis.bleeds. este foarte friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara. Med.Durere în piept cu extindere la umeri.Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie. De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. Migrene. apetit crescut. .Hemoragii. (raw. şi de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat şi nu acţionează. insomnie. Thuja grd 3.prostată. Alergii.Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor. Gonoree.must scratch until it is: Graph. Acnee. 91 . Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi. boli frecvente. Psor grd 2). Extremitati: . Furuncule. friguros. Remedii complementare : Sulph.

plange usor . mai mult blonde decat brunete. PLATINA . pe partea dreaptă a creierului. (2) Blackness şi fluiditatea diminuat de sânge.neincrezatoare in sine . Actiunea se manifesta atat central cat si periferic . nu are incredere in sine. Variabilitatea caracterizeaza simptomele Pulsatillei. (6).emotiva. epididimita.descurajata. ambitioasa si care prezinta dureri cu caracter schimbator.ipohondra . (4) Scăderea de căldură vitale şi de acţiune.( un ansamblu de celule ce se coloreaza cu maro la impregnarea cu acid cromic.PULSATILLA. staphysagria şi altele. dar si pe centrii limbici ai sistemului nervos. Actiune toxica a Pulsatillei este apropiata de Aconitum. Avem in repertoar simptomele : (1) Throbbings aici şi acolo sincrone cu puls. Substanta toxica din planta Pulsatilla este anemonina (dilactone of cyclobutane-1.Dr Ioan Dumitrescu PULSATILLA .antropofobie . cimicifuga.capricioasa . fiecare actiune insa pe tesuturi distincte . cu şocuri apoplectic. coccigieni. ca este grasuta. moarte. Simptome psihice . in ganglionii simpatici abdominali. engorgement capilară. dar poate fi util si la barbati ce prezinta cazuri de orhita. (5) congestiilor de sânge pentru a capului şi engorgement a sinusurilor. (3) Umflarea a venelor. 2-diacrylic acid } Actiunea toxica a anemoninei se manifesta pe Sistemul cromafinic. paraovarieni.frica de boala. cu tendinte de a face frecvent amigdalite. indecisa . isi face griji ca sa intreprinda ceva. etc au actiune directa pe sistemul vascular. de aici si denumirea ) Celulele cromafine se gasesc in glandele suprarenale. un fel de serie prost dispus. ca la abordarea de furtuni. excitand trairile emotionale in detrimentul centrilor volitivi pe care ii inhiba . ca va patii ceva rau copilul sau 92 . mai ales atunci când presiunea atmosferică este scăzută. Tipologic individul Pulsatilla are frica de orice. 2-diol-1. perfectionista. uneori. care pot prezenta alternanta de plans cu furie. de isterie sau convulsii. ale gatului prin iritatii ale terminatiilor nervoase. ce sunt keynoturi ale indicatiei medicamentului Pulsatilla . Senzaţie de greutate şi de plinătatea creierului şi (7) acelaşi tip de durere. ce plange usor. şi pe înălţimi. ca nu isi va indeplinii sarcinile. toate avand o acţiune similară asupra sistemului nervos. la care apartine si: aconitul. producand perturbari vasculare.invidioasa .Dr Ioan Dumitrecu Aparţine familiei Ranunculaceae. dar este iritabil si incapatanat Se teme de un rau iminent pentru el si pentru familia lui (Drobul de sare). ambele producand: amorteli ale limbii. Hiperemotivitatea si ecesul de ingrijoarare il fac sa planga usor . Avem astfel doua categorii de simptome: hiperemotivitatea si lipsa vointei. ganglionii carotidieni. (8) Vertigo şi nebulozitatea la fel ca în apoplexie completă. în centru sau (mai mult de obicei). Hahnemann spune despre Pulsatilla ca este o tipa timida. Este un remediu specific femeilor.

cu răceală.Inflamatii ale ochilor. cosmaruri Simptome fizice.Febra.Imposibilitatea de a dormi.Fotofobie cu dureri lancinante cand priveste in soare . dureri ca şi cum ar fi nisip.varice. paloare a fetei.Abces in unghiul lacrimal .. ─ Vertij ca în timpul intoxicaţie. greata.Amauroză. şi. vertij <seara. insotit de vertij. flebita . care apare pe cornee. un flux mare de idei il împiedică sa doarma noaptea . cu o senzaţie ca şi cum ar fi ceva peste ochi si pe care pacientul doreşte să il inlature prin frecare .fuga de idei . sau dimineata Ochi Afectiuni: în general.sechele rujeola . stupoare .Somn ─ neregulat. în principal în seara sau dupa-amiaza . uneori până la două ore după miezul nopţii. cu insomnie nocturne.idei fixe Simptome generale . marginile pleoapelor . oboseala. pe care o simte rece.agravare: culcat. dinti. cu indiferenţă mare.Tendinta mare de a dormi în timpul zilei. cu agitaţie şi nelinişte. ─ Dureri de cap ca o confuzie sau ca si cum ar canta o pasare in cap <atunci când culcat sau şezând liniştită.inflamatii articulare. seara. vertij. ─ Stupefacţie în seara.Somnolenţă permanenta şi somn comatos. dureri variate ca localizare si timp de aparitie: oase. şi. fara sete si urmat de febra.Frison pe o singura parte a corpului. uneori. anxietate . muschi . cataractă.Febra cu pierderea cunostintei . insomnie desi are somnolenta. anorexie. ─ Senzaţie de arsură. rapid.Ulcior la ochi . sau în frig. in camera calda. ca şi cum ar fi zgâriat cu un cutit. plictisitoare şi incisive . prea devreme în seara sau prea târziu în dimineaţa. blefaro-conjunctivite) cu secretii vascoase si pleoape lipite dimineata cu aceasta secretie .memorie slaba . doar aşezat cu capul înclinat în faţă sau la o parte Febră .Diplopie . locale Cap .Dureri de cap insotite sau nu de furnicaturi ─ Oboseala fata de muncă intelectuală. fantezii . roseata pleoapelor (blefarite.Scaderea vederii.noaptea are viziuni inspaimantatoare . sau ascuţite.Paralizie de nerv optic 93 . uneori.Febra cu puls slab.salivatie crescuta . ca după o beţie. emotii Somn .Somn intarziat. grasimi. transpiratie rece si miros acru ( ca de mosc ). ─ Sensatie de confuzie în cap. . ─ Durere în ochi.

Parotidita Nas .Senzatie de arsura si usturime in gat . cu expresie de suferinta .Inflamatie a gatului .Contractii involuntare a musculaturii fetei .Senzatie de rece in somac de la inghetata si fructe 94 .Gust insipid.Surditate dupa spalare pe cap . ce este agravata si apoi ameliorata de caldura Dinti . fără sete .Nas infundat in special in camera calda . noaptea . cu gust amar. foetor putrid. putred in gura . cu senzatia de arsura.Fata galbuie.Foame si dorinta de a manca.Umflarea glandei submaxilare .Dureri de dinti pulsatile.Descuamare a pielii fetei cu usturime .Durere .Otita purulenta cu secretie vascoasa galbuie.Epistaxis Fata .Abces al radacinii nasului .Senzatia ca limba e uscata .Regurgitatii de alimente. catar dimineata .Uscaciune a gatului .Dureri ce iradiaza spre ureche si ochi. fara sa stie ce . uneori cu sange.Uscăciunea gurii dimineaţa.Sensibilitate dureroasa a pielii fetei .Umflare dureroasa a mastoidei .Senzatia ca cerul gurii este umflat si acoperit de mucus vascos Gat .Tiuituri in urechi .Senzatie de vierme ce umbla pe esofag . insotita de stranut si senzatie de gadilatura .Absenta setei Stomac . urmare a unei rujeole saua altei boli febrile .Senzatia ca un vierme se misca in gat Apetit si gust .Dureri ale oaselor nasului .Durere ca si cum ar fi gatul "jupuit" .Coriza constanta.Roseata a fetei alternand cu paloare .Saliva dulceaga.Foame excesiva cu senzatie de roadere in stomac .Pierderea gustului dupa o viroza .Urechi .Gura miros ofensiv.Secretii purulente. ulceratii.Saliva vascoasa in gura si pe limba . pulsatie in gingii Gura .Senzatie de impunsatura in ureche cu mâncărime . poate fi insotit de senzatie de voma si sufocare . acid sau de alimente recent ingerate .Sughit agravat de fumat. ascutit incisive sau ca o roadere<seara.Eructatii frecvente.Foame fara dorinta de a manca . in special dimineata . apoasa cu senzatia de voma .Nevralgie pe partea dreapta a fetei.Gust amar in gura cand bea vin sau dulce la bere . voma .

noaptea.Uter dureri. dureroasa. tuse seaca < stand in pat. vertij.Tuse cu sange negru la suprimarea menstruatiei Torace . inrosire pe traiectul spermatic.Hemoragii anus.Vezica urinara dureroasa Bărbat organe sexuale .Nimfomanie . durere arsura. flatulenta insotita de varsaturi sau diaree Anus.Dureri cervicale reumatice.Disurie . ca urmare a unei indigestii indelungate Abdomen . prelungite. greutate in piept.Abdomen tensionat.Diaree urat mirositoare . testicul hidropic .Senzatie de gadilatura pe stern . insotita de tuse Cord . contractii.Anxietate.Prostatita cu erectii frecvente.Retentie de urina .Ciclu neregulat.Colici abdominale.Diaree nocturna . cu presiune in rect si lombalgie . paloarea fetei. lichid prostata in cantitate crescuta Femeie organele sexuale . usturime inainte de evacuare .Sange in urina . scaune .Constipatie cu evacuare dificila. tenesme anale sau/si ale vezicii urinare .Precordialgie>presiune .durerosi cu senzatie de arsura. varsaturi. unoeri semilaterale. usturime Organe urinare .Hematurie cu senzatie de arsura cand urineaza .Amenoree.Testicul : inflamatie.Lactatie suprimata Respirator . tardiv sau prematur .Travaliu obositor si fara forta de contractie . dureros la presiune .Diaree cu scaune galbene. cu vertij si slabiciune .La menstra lombalgii. la femei mai in varsta corelate cu faza de luna plina .inainte de pubertate.Raguseala insotita de catar. inainte de ciclu .Umflare sani .Tuse spasmodica.Senzatie de voma dimineata . greata.Respiratie dificila.Dispnee resimtita in zona coastelor false . uscaciune gat . varsaturi. uneori cu sange . Coloana .Diaree la menstruatie . insotite de umflare ganglioni 95 .Urinare involuntara noaptea in pat ( la fetite ) .Palpitatii<cina. frisoane. mancarimi.Diaree "coroziva". noaptea .Respiraţie accelerată.Durere in epigastru .Scrot : umflare.Leucoree groasa. emotii insotite de anxietate si localizate in epigastru .Colici abdominale cu borborisme.. cremoasa . spasme .Dispnee agravata cand sta pe spate. presiune. convulsiva. in afara scaunului .Hemoroizi congestionati.Vagin dureri tip arsura . precum şi senzaţie de arsură în inimă. greutate. sufocare. scurta şi superficiala (în timpul febrei sau anxietatii) . arsuri .Senzatie de constrictie si sufocare .

Cracmente cervicale si umar .Durere chinuitoare in articulatia coxo-femurala.Mâncărime pe mâini. bronsite. Sul. Rhus. intepatura ca de la furnici<seara. Legături de cauzalitate ─ frig.. Ign. orhita: Hamammelis are dureri de partea afectată. Nux. faringite.Membre reci cu senzatia de furnicatura senzatia ca si cum ar fi moarte Membre superioare . umflare insotita de durere chinuitoare in articulatiile cotului. prostatite. mainilor. brate.. maini. inghetata . Pulsatilla poate urma dupa Ferrum Compatibilitate cu : Bry. Ignatia ascunde durere ei. La fetele cu anemie. isterie. n. inflamatii sau chisturi ovariene. prajituri. Complementare: Lyc.Rani supurate. dureri tip intepatura. Bi K.. şi Puls se antidoteaza reciproc şi se succed bine. iritabilitate şi furie. Bell. Antidotata de: Cham. 96 . (Cham.Senzatie de tensiune.Rigiditate cervicala .. Arg. in special in regiunea dorsala < seara Piele .carne de porc.. orhite.. excesiv si galben . hemoroizi. in cazuri de amenoree . conjunctivite.Durere ca o zdrobitura cu senzatie de slabiciune paralitica in oasele si muschi . noaptea .Sacralgie Membre .. indiferenţă faţă de treburile casnice. etc .Pulsatilla plange atunci când spune simptomele ei. durere tip arsura. ulcioare. iradiind spre genunchi . noduli mamari. durere cu caracter paralitic in special in articulatia scapulo-humerala la ridicarea bratului .Senzatia de arsura in brat seara sau noaptea . cistite. Pulsatilla se mai poate administra in sechelele de rujeola.Pistrui la fetele tinere . amenoree.Slabiciune si durere in membre dimineata. blefarospasm. traheite. obligandu-l sa se intinda . noaptea . in general dilutii joase de CH 5 repetate de 3 ori / zi . Varice. Pho.Vezicule intre degete cu durere tip intepatura .Umflare fierbinte a picioarelor. Comparaţii: infricosata . ac. puroi gros. Natrum Muriaticum este agravat de consolare. Oftalmie : dam Argentum nitricum si apoi administram Pulsatilla.Durere de spate si senzatie de frig in spate. Lyc.Varice membru inferior . amigdalite..Erizipel . febra intermitenta.Eruptii cauzate de consumul de carne de porc<seara. cu anxietate si senzatia de tremor . epididimite. plange atunci când este întrebata despre simptomele ei. anemie. scarlatina manifestate prin otita medie acuta (ca si Belladona). umezeala la picioare. reumatism. Indicatii clinice ale medicamentului Pulsatilla mentionez cateva : acnee.Furuncule . Se mai poate folosi bine si Sulphur pentru antidotare . varicocele.Durere in umeri. degetelor si rigiditate . anorexie.. Membre inferioare .. degete.Flebite cu ulceratii Relaţii.Articulatii inflamate.Durere pe traiectul muschiului psoas .Mancarime.

Incoerenta Simptome generale. Confuzie 2. Dureri de urechi 2. constipatie. Femeie bruneta 2. Simptome psihice 1. Convulsii cu rigiditate 5. Coriza semiuscata 97 . Epilepsie cu crampe. Vertij 3. copil 6. Are crampe. Vedere tulbure Urechi 1. Cazuri de amenoree . Cefalee ce creste treptat sau cu intreruperi 4. Senz de amorteala si frig in urechi Nas 1. Catalepsie 3. locale Cap 1. oamenii i se par mici. Crampe si amorteala in nas si radacina nasului 2. Zgomote in urechi 3. Anxietate si frica 3. conduce la un deficit progesteronic . Dureri oculare 2. dispar cele fizice si invers . isterie. Mandrie. cand apar cele mentale. Tristete alternand cu veselie 2. Simptome agravate seara. tensiune oculara 3. Dorinte sexuale in exces.PLATINA . erotomanie. spasme . Crampe. enervare . Senz de caldura si frig in ochi 4. Tema mandriei Obiectele. Alternanta simptome fizice cu cele mentale Simptome fizice. Impulsuri de a ucide: sot. Este un individ increzut. la furie 6. miscari convulsive ale ochilor 4. varsaturi si amorteala a capului. Vezi cauzalitate: doliu. Cefalee insotita de greata. Tema crampelor . masturbare. Iritabilitate precedata de momente pasionale 4. Ochi 1.Dr Ioan Dumitrescu 1. vizual si mental . O putem corela si cu tendintele nimfomanice ale Platinei . 1. Idem : chisturi ovariene Asta explica si nimfomania tipului Platina si tendintele de homosexualitate la barbatul Platina ( perversiuni sexuale ) . 3. ingamfare si dispret pentru altii 5. 2. Tema alternantei Simptomele fizice alterneaza cu cele mentale. convulsii ce cresc si scad treptat . Intrebare : de ce este suprimat ciclul menstrual la Platina ? Raspuns : excesul de foliculina.

furnicaturi. mancarime 2. Balonare abdominala 2. rigiditate 2. Cascat spasmodic 3. crampe Abdomen 1. Crampe 2. Opresiune toracica cu anxietate 3. Amorteala anus. Dureri de dinti si crampe 2. Buze uscate si crapate 4. Vise amoroase Febra . Apetit alimentar 1. Sensibilitate crescuta in zona genitala 5. Dorinte sex crescute 2. Slabiciune 4. Gat 1. Crampe la inceputul ciclului 4. Fata palida 2. pana la scarba de alimente 2. Somnolenta seara 2. Ulceratii cutanate. Respiratie dificila insotita de anxietate Torace 1. Anxietate si frica de boala de inima Ceafa. Crampe abdominale Anus si scaune 1. Amorteala 3. Amorteala a coccisului Extremitati 1. furnicaturi. cu vise amoroase 3. Sex durata scurta si putina satisfactie Femeie org sexuale 1. Afonie insotita de tuse uscata. Crampe in gat. Amorteala in reg ceafa 3. Senz de arsura. Bulimie Stomac 1. Eliminari de paraziti ( tenii ) Renal 1. Anorexie. furnicaturi la nivelul fetei 3. Amorteala. spate 1. Frisoane alternand cu febra 98 . Durere in reg org genitale 4. mancarime 3. Crampe in artic temp-mandib 5. caldura. Respiratie spasmodica Cord 1. Opresiune in reg cord 2. Amorteala a dintilor in reg inferioara Gura 1. Nimfomanie 2. frica si dispnee 2. Contractie in reg ceafa. furnicatura in gura . Crampa.1. opresiune torace insotita de respiratie scurta 2. Amorteala. Erectii frecvente in sepcial noaptea. Durere de stomac ca o presiune. Leucoree alba Respirator 1. Metroragii 3. Urina cu sediment rosu 2. Amorteala a barbiei Dinti 1. Constipatie cu tenesme anale 2. Furnicaturi si agitatie in membre Piele 1. Urinare frecventa Barbat org sexuale 1. in special la degete Somn 1.Fata 1. Eructatii 2.

Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0. uitat. miscare. tip oxigenoid. “ Cine sunt eu ?”.deshidratare – ardere.Dr Doina Pavlovschi Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber. diabet z. pentru viitor. apoi industria detergentilor si a hartiei. dar si la caldura si soare. inteles. efort intelectual . obezitate. demineralizare. se foloseste in cosmetica.) Cuvinte folosite de pacient : identitate. atasat. despartire. cu conductibilitate termica si electrica mare. 99 .metabolism – deshidratare.s. tip hidrogenoid. agravati de mancaruri si bauturi reci . Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : .mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic .(N.anxietate matinala si frici ( de boala. poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta factorilor de mediu.). ex : Natrum sulphuricum . albicios galbene. denutritie (N. curenti de aer. zgomot. neiubit. de la deshidratare la edeme. neglijat. singur.c. nu are identitate.depresie. (N.) Simptome comune : . Reactioneaza puternic cu apa. Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor. slabiciune iritabila .sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi .hiperhidratare – imbibitie. Se gaseste in pasta de dinti.sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee . N. etc ) . la randul sau cu originea in egipteanul neter.catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase. Aprins arde in aer. In organismul uman se afla in “oceanul interior”.mintale). de oameni. iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale. Cea mai mare consumatoare este industria sticlei.agravare la frig.aparatul respirator . ex : Natrum muriaticum .m. cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara . confuzie. preluat din grecescul nitron. schimbarea vremii . NATRIUM CARBONICUM Este carbonatul de sodiu. se gaseste in natura in mare si in saline.GRUPUL NATRIUM . In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. spre deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. individualitate.stabilitate in relatiile sociale .asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.patologic apar dezechilibre.astenie cu iritabilitate. sapunuri. grija. parasit.4.sete mare. Patologic tropism pentru : . Sodiul metabolic : . derivat din latinescul nitrum.m. dor de casa.slabiciunea gleznelor Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil. In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. cu gust sarat si evolutie cronica .la muzica (s. ClNa este sarea de bucatarie. Dependent.agr. mediu intern care scalda toate celulele.

luxatii articulare . > dupa transpiratie.constipatie cu scaune dure. psoric sau psoro-tuberculinic la inceput. Pielea de pe dosul mainilor este aspra. Tendinta la obezitate.sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare . soare. pelvine. genitale Biotip : Nash : dispeptic cu fata palida. Actiunea dozelor fiziologice repetate la om sanatos : . galben-verzui. Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare .catar. slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a articulatiilor. intolerant la contradictie. de viitor. cearcane si usoara umflare a pleoapelor.frica de furtuna cu tunete.friguros intolerant la caldura. Laxitate articulara.agravare dupa bauturi reci. Friguros intolerant la caldura mare si la soare. gat uscat. anemie.slabiciunea ligamentelor – ptoze abdominale. insomnie cu ruminatii noaptea Simptome generale . efort intelectual .fata palida.cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa. sociabil cu locvacitate voioasa . labilitate afectiva. Modalitati Agravare : efort intelectual. vegetale.eructatii acide. mai ales dimineata la trezire . dacriocistite. uscaciunea conjunctivei. cu varsta sicotic. ulceratii ale mucoaselor digestive. arsura in ochi si mare excitatie sexuala . respiratorii. vorbire. alaturi de bicarbonatul de sodiu.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. J. edeme ale pleoapelor.depresie anxioasa. la masaj. surditate .hipersensibil emotional si senzorial.vertij dupa expunere la soare. ca alcalinizant pentru stomac.perseverent.keratite. muzica. curajos. Constitutie carbonica cu simptome de Natrum. inaintea menstrelor . Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. neindemanare. raguseala 100 .H. urat mirositoare . zgomot. mai ales la soare . aversiune pentru lapte Simptome locale .tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal. timiditate .diaree galbena ca pulpa de portocale .catar nazal posterior cu secretii groase. ulceratii corneene.depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila . acufene.somnolenta ziua agravata dupa mancare. buzelor . infiltratii celulare. . agravat la miscare. nemultumit.coriza dupa cel mai mic curent de aer. oculare. uscata si zbarcita.In medicina se foloseste. Simptome psihice . iritabilitate. farinacee. tresare . de oameni . presiune. entorse. evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme. la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. fragmentate.morocanos.slabiciune generala. serios. caldura. mai ales glezne. arterioscleroza. inclinat la disperare (“viata e nedreapta cu el”) .hiperacuzie la zgomot.tulburari de memorie si concentrare. astenie psiho-fizica .foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 . la luna plina Ameliorare : la miscare. uremie .

alternating with cheerfulness 1 “ .sadness 3. rinofaringite catarale. Phos. hipertrofie de prostata.Kali carbonicum – mai respirator..Natrum sulphuricum – mai hidrogenoid . Phosphorus. luxatii.sensitive. occiput...ph. Glonoin – cefalee la soare . herpes. daytime 2 Generals – weakness 2.. cold drink agg 2 “ .arsuri uretrale in timpul si dupa urinare. mai ulcerat . weakness of 2 “ .tigr. midnight before 3. exposure 3 “ . before 2. vertex 2 Face – discoloration. with sleepiness. approach of a – gr 1 ( R.greutate pelvina ( bearing down ) .s. farinaceous. Lilium tigrinum... Sepia Repertoriul synthesis 7 Mind – conscientious 3.fear. milk aversion 3. slight from 3 “ . Natr.Natr. c.leucoree abundenta cu secretie galbena groasa.sun. thunderstorm 2.starting 2 “ . eruptii veziculare.Sepia. serious 2 “ . insolatie. morning 2.anxiety 3. difficult 2 “ . poate fi acutul lor .) . vegetables agg 2 Vertigo – sun facing agg. Murex . unic ) “ . dispepsie flatulenta.gr 2. Relatii .Calcarea carbonica.concentration.. milk agg 2 “ .pain. discontented 2 “ .cold agg 2 “ . storm on. Murex) < asezata pe scaun . Graphites – mai cronici. exertion. eyes around circles 3 Eye – pain. noise to 2 “ .food. Lil. enurezis . metroanexite.). eczema. ennui 2 “ . people of 3 “ . iritanta . music to 3 ( Nux v. sleep during 2.. mai slab. Lach. Sep.morose 2. Ledum – glezne slabe Antidot : Arsenicum album.piele uscata.contradiction intolerant 2 Sleep .. light strong 1 - 101 . sun.menstre precedate de cefalee occipitala . ichtioza. I ndicatii clinice Tulburari depresiv-anxioase. agg 2.Natrum muriaticum – mai respirator. – gr 1 Head – heat . Natr.senzatia de greutate pelvina ( Sep. Natr. future about 2. pale 3. demineralizat .instabilitatea gleznelor cu entorse.food.ph. music from 2 “ .tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry. sleep after 2.food. Nux vomica. from exposure to 3.m. hipotiroidism.timidity 3 “ . phos. ulceratii ( calcaie ) .Natr.sleeplessness 2.palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala . sterilitate.memory. Natr.irritability 3.

late too 1 “ “ “ .2. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. yellow-green 2. after 5h 1 “ . herpetic 2. Nicc1).reglarea tensiunii arteriale .S. sare de bucatarie (95% + ClK.photophobia 2 “ .sange : anemie 102 . vesicles 3. : fragilitate psihica . upper limbs. lower limbs. Mg. eating after 2 “ . deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme . yellow 2. Jurj G. copious 2. food. sour 3 “ .1) “ “ “ .dry 2. Publishers New Delhi Synthesis 7 NATRIUM MURIATICUM Clorura de sodium. Actiune Fiziologic – pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern. thick 2.Caul. ascending stairs 2. purulent 2. posterior nares 3 Cough – dry 2.tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari . warm room going into a 2 ( R. crusts inside 2. type of. discharge with 3 “ . circinate 2 “ . copious 2. Ca.eructations . farinaceous 1 Stool – yellow 2 Nose – coryza 2.diarrhea 2. craks 2 Bibliografie Bungetzianu G.leukorrhea 2. + 2 R. Cristale cubice.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. left 2 Female genitalia/sex – menses. mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara.troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare Patologic – deshidratare celulara cu hidremie sistemica . thigh 2 Skin – eruptions.N. eating after 2. lying. ankle 3 “ . type of. difficult stool 2.discharge.vomiting. waking on 2. eating after 2. midnight before 23h 1. leukorrhea with 2 ( Kreos. hip. bile 2. offensive 3.J.dryness 1 Stomach – appetite increased night. Al).sterility 3. gr 1 ) Chest – palpitation 3. anxiety with 2. hip 2. offensive 2 Extremities – weakness 2.side.“ . vesicles 2. 1 Clarke J..nausea 2 “ . cold taken 2. thick 2. tumultuous. herpes 2 (Sep 2. unic cu gr 2.eruptions.flatulence 2 Rectum – constipation 2. insufficient 3 “ . sour 1 Abdomen – distension 3. violent 2.

subponderal. interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp . lipsa transpiratiei sau hipersecretii apoase – rinita sau acumularea apei in tesuturi – edeme Biotip : tuberculinic cu tenta psorica (Na). culcat. la caldura soarelui. la foame. frica pentru viata parintilor .supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare . la efort intelectual.exces de alimente acide. perfectionisti. celulita coapselor.c. chiar la mult timp dupa ele . sentiment de vinovatie. pasari. preocupati de munca (Ars. relatii putine. evita compania. Agravare : in mediu salin ( mare. scapa lucrurile din mana . astenii periodice. nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea interesului pentru viata. fisura mediana buza inferioara sau la comisuri. neindemanatic.alb. la griji. depresii recurente.pesimist.. mucoaselor. excoriatii periunghiale. Puls. etc. daca se trezeste nu mai readoarme.Copil tacut.Somn superficial cu tresariri.). Nux v. isi rupe pielitele. la ora 10-11.vulnerabil emotional.ordonati. din anxietate.isi roade unghiile . dezamagiri in dragoste. comportament. hoti.zambeste continuu. dupa masturbare. din vointa) . isi reproseaza nereusitele. trist singur. de moarte. luetica sau cancerinica.phos. buze cu scuame pe care le rupe. Bar. post coit. Bar. comedoane. sentiment de abandon. longilin. culcat pe partea dreapta Simptome psihice .pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen . relatia cu parintii in copilarie (conditionari.m. disperare pentru viitor.. la luna plina Ameliorare : in aer liber (Apis.viseaza hoti.agravare la caldura. insomnie cu ruminatii dupa neplaceri .da importanta aparentelor. nepatologica. noaptea.). la consolare. ca ii este sete Simptome generale . agravat de consolare . exprimare . plange in singuratate . torace ingust.agravare in mediu salin – mare. labil afectiv . frica de a fi ranit. adoarme greu in camera calda. saline . paine. Cauzalitate .agravare la ora 10-11 103 . dupa baie rece. alergii.anxietate de anticipatie.Adult cu autocontrol in emotii.tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor. politicos sau iritabil cu furii. limba geografica constitutionala. somatizarea suferintelor psihice. sare Modalitati Periodicitatea afectiunilor – rinite sezoniere. eruptii la marginea pielei paroase. complexul urateniei.Adolescent cu comportament retinut. micropoliadenopatii cervicale (Calc. se imbraca “corect”. scaunelor. fleacurilor . saline). preocupat de domenii spirituale .neincredere in el.traume psihice. dorinta de sare si sete. punctuali.introvertit. in camera calda. insecte . maturizare prematura . politicos in societate pentru protectia interioritatii . constiinciosi. preocupat de imagine .foarte critic cu sine.nevoia de a-si dovedi ca este adecvat. mai ales la soare . acnee predominant la frunte. piele uscata..grabit.

crapate. obstructia nasului noaptea . pruriginoasa sau umeda cu secretii groase.dorinta de sare .vertij la privirea fixa a unui obiect.fata palida pamantiu-galbuie. hemoroizi . borborigme .pleoape cu margini fisurate. dupa transpiratie .periodicitatea simptomelor Simptome locale .rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit.sete . Puls.cefalee de diferite tipuri agravata dimineata. frunte. la unele alimente .buze uscate. frison +/. gust sarat.raguseala la rece .des . la furie.scapa urina cand tuseste.inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat . la febra.balonare abdominala dupa masa.slabeste mancand destul. astenopie musculara . dermita de contact agravate la cald. palpitatii .dureri oculare la fortarea vederii sau la soare. crustoase . fisura mediana buza inferioara. corozive.eruptii la marginea pielei paroase. uleioasa pe frunte .afte. privind prin fereastra unui vehicol in mers. bere. exploziva. cap.).fisuri anale. arsuri esofagiene sau stomacale . dermita seboreica . coapse eczema uscata. paine.. inchise la culoare .constipatie cu scaune dure.uscaciunea mucoasei nazale. urticarie.otite.menstre variabile cu tristete si herpes.eructatii acre. amar sau acru .piele uscata. la aer rece. la efort intelectual.limba geografica constitutional .miros puternic al organelor genitale. lacrimare la vant .senzatia de sufocare cand bea (Hyosc). TDS .par unsuros. poliurie .hipertiroidie. evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile . acnee.varsaturi acre-amare .paralizii musculare oculare. dispnee urcand . eruptii pruriginoase. Scilla) . occiput . miopie sau hipermetropie . anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate . alergii.greata si dureri gastrice matinale +/. strabism divergent. ameliorata in liniste. mucoase uscate.transpiratia fetei mancand . scaune apoase. +/.leucoree apoasa. dupa cafea si in alte situatii . galbuie .sete mare de cantitati mari de apa. la efort fizic.. la suparare. fotofobie. comedoane.acnee. culcat.. inaintea menstrei 104 .tuse seaca.transpiratii profuze . veruci palmare. acufene . la soare. persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta. chiar mult . rade (Caust. la vant. cu secretie apoasa continua si stranuturi .diaree profuza.apetit capricios.herpes la menstra. dupa efort ocular. dismenoree .nod in gat . cu cearcane. herpes circinat fata.febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza. stranuta. inflamate.nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr. fisuri la comisuri . la miscare.

evil of 2. want of self 2 “ . – teren tuberculinic Glonoin. crowd in 2. future about 2. bronsite.memory.grief 3. fisuri anale.dwells past disagreeable occurrence. everything to 2 “ . Sal marinum – remedii asemanatoare Pulsatilla.concentration. insolence 2 “ . mental exertion from 2 “ . anger 2. aversion 2. family.loathing. from his 2 “ . offended 2. palpitatii. Ignatia.estranged. vision has. quarrelsome 2 “ . trifles. taciturn 3 “ .pielite periunghiale (Carc) Indicatii clinice Cefaleea scolarilor. on 4. Hipertiroidie Relatii Aqua marina. fright 3. astm bronsic Tulburari cutanate : herpes. tahicardie.impertinence 2. thieves. night 3. recalls disagreeable memories 3 “ . disappointment 3.fear. urticarie Adenopatii tuberculinice. mortification 3 Mind – anger 3. Anemie. tulburari de comportament. revengeful and 3 “ . weakness mental exertion 3 105 . Tulburari respiratorii : rinite. love disappointed 3. dullness 3 “ . morning 2. Allium cepa – afectiuni respiratorii Apis – alergii Repertoriul Synthesis 7 Mind – absentminded 3 “ . Silicea. 2 “ . fright from 3 “ .hurry 3. grief 3. Bryonia. love. life at 3. from disappointed 3 “ . eczeme. Cyclamen. impacience 2 “ . hypochondriacal 3 “ . everything with 3 “ .irritability 3.consolation agg 4 “ . active 3. Sulph. starting 3.insanity 2 “ . death of 2. cannot bear to be 2 “ .conversation agg 3. aversion to 2 Mind – anxiety.hatred 4. spoken. hipotensiune arteriala Tulburari digestive : dispepsie atonica. at 2 “ . Phosphorus.ailments from.discontented 3.indifference 3. violent 2.laziness 3 “ . difficult 2. bad news 2. acnee. house in 2. aversion to 4 “ . constipatie. frighted easily 2.iod.looked at. silent 3.hypochondriasis 3. rage 2.confidence.. suicidal disposition 2 “ .delusions.. Tub.answering.confusion of mind 3. hysteria 3 “ . Natrum carbonic – agravare la soare Kali muriatic.company.malicious 3 “ . hemoroizi Nefrite cu retentie clorurata la batrani. reproaches himself 2. Sepia.

amel 2 “ . herpes 3.hiccough 3. periodical 3. looking when. acne 3. rising on 3. upper 2. pressure external amel.eruptions. lower. consolation agg 3.food. before mental symptoms 3 “ . middle of 3. Kali bi 1) Nose – catarrh 3. impetigo margin of hair 2.eruptions. nausea 3.prostration. pain in head 2.pain.disordered 3. eating 2 Eye – asthenopia muscular 3. comedones 2 “ . haunted by 3. large quantities for 3 Fever – forenoon 3 Perspiration – 3 Head – eruptions. ineffectual 3. 11h 3 “ . white 3. 10h 4. heat during 3. inside 3.heaviness 3. copious 3 “ .pain 3. walking while 3. salt agg 3 Stomach – thirst 3. lump sensation of a 3. increased 2. tip 3 “ .heat. fall tendency to.choking drinking 4. sour 3. dryness 3 “ .hair sensation of a. seem to 3 Generals – morning agg 3.10h 2. hysterical 2 “ “ . reading 3. eating after 3. coition after 2 “ . speaking in 3 (singur cu 3). forward 3 “ . swallowing on 2 External throat – goitre 4 Stomach – appetite.mental exertion agg 3 “ . 10-11h 2. reading 3. eyes around circles 2. difficult stool 3. nervous 3. pitied. sneezing 2 Throat – catarrh 3. ravenous 3. 3 Face – discoloration pale 3. writing 2 “ . discharge albuminous 3. eating after 3.if he believes he is 3. dryness. noise to 2 “ .sadness 3. mucus 3.“ . contraction of eyelids 3. salt desire 3.lachrimation. mapped tongue 2 “ . relish without 3 “ . cannot weep though sad 4 Vertigo – 3.weeping 3. morning 2 “ . unpleasant subjects. waking 3. sun.air seaside.hair.mood alternating 2 “ . sun exposure to 3 “ . talking from 3 “ . pimples 3.somnambulism 3 “ .hayfever 4. as if 4 106 . morning. crusts 3. mouth corners of 2 “ . lips. accompanied by.mistakes. eating after 3.forenoon. vesicles 3. objects turn in circles. exertion of eyes from 3. lips 3. occiput 3 “ . vomiting 3 Abdomen – distention 3. feces remind in. eructation 3. agg 3.thinking persistent 3. pain.menses. sensation of 3. tongue 2 ( Sil 2. falling 3 “ .cracked. wind in 2 Mouth – dryness 3. school children 3.sensitive 3. discoloration red 3 “ . tongue 3. obstruction 3. extreme 3. tormenting 3 “ . postnasal 3.rising on 3. stadily 3 “ . pain 2 Rectum – constipation 3. drawn from posterior nares 3. greasy 3 “ .perspiration. itching 3 “ .from exposure to 2. periodicity 3 “ .

palid-galbui. Actiune . Sulful in echilibru metabolic. laughing 3.SNC – edem cerebral. icter. edeme . vaccinarilor.Aparat respirator – astm bronsic la vreme umeda (Dulc.Tegumente si mucoase – productii verucoase Patogenic provoaca retentie hidrica – constitutia hidrogenoida a lui Grauvogl.Aparat digestiv . Cauzalitate: Modificari ale tesutului reticulo-endotelial ca urmare a toxiinfectiilor repetate.“ . astm la vreme umeda Biotip . masturbation disposition 2 “ “ “ . pantec mare. provoaca retentie apoasa extracelulara. fissure 2 “ . alone. aversion to 3. infiltrate. prost dispus si iritabil – sicoza. edeme la extremitati. vesicular 3. pimples 3. wanting 2. frig umed. la nivel intercelular. thighs between 3 Female genitalia/sex – coiton. la mare. cu alura suferinda.inflammation 2. scanty3 “ “ “ . urticaria 3.Aparat osteo-articular – artralgii agravate de umiditate. deprimat. soda vitriolata. painful 3.leucorrhea 3. TCC Modalitati Agravare: la umiditate. Alopatic se foloseste ca purgativ. pollutions 3 “ “ “ .In metabolismul apei. depresie. flatulent.sterility 3 Skin – eruptions 3. Ape minerale sulfuroase: Caciulata. dimineata 107 . can only pass urine when 2 Kidneys – Addison`s disease 3 Male genitalia/sex – sex erections continued 2. Carlsbad. catar la baza plamanului stang . sarea lui Glauber (care a descoperit-o in 1658 – sal mirabile). incomplete 2. dar si de cald (Sulphur). itching 3. anus about 3. infiltratie tisulara interstitiala..actiune coleretica si colagoga – provoaca diskinezie biliara. uneori periodic (tulburarile cutanate) Agravat de frig (Natrum). herpetic 3. greoi. corticoterapiei. eczema 3. uterus 3 “ “ “ . sneezing 2 “ “ . pain burning 3 Bladder – urination.pain. Nitri ac. diaree sau constipatie. daytime only 3. tesuturi moi. spasticitate. retarded. night 3. itching 3 “ “ “ . bearing down. protracted 3. mai ales coloana vertebrala si articulatiile coxo-femurale .hemorrhoids 2. ecotoxicitatii. late too 3.eruptions herpetic. frequent too 3. facies bouffi. Herculane.eruptions. involuntary 3. Natriul intervine in echilibrul hidroelectrolitic. Fixeaza de 10 ori volumul ei de apa.Din cauza infiltratiei apoase pare corpolent.). involuntary stool 3 “ . sicoza cu hipersensibilitate la umezeala.diarrhea 3. diabet zaharat . meteorosensibilitate. depresie . are mare tropism pentru piele.Renal poliurie . excoriation 3 NATRIUM SULPHURICUM Sulfat hidratat de sodium. celulita dureroasa la presiune. antibioterapiei. Med. seroterapiei.menses copious 3. albuminous 3 “ “ “ . acne 3. cough during 4.

urticarie).agravare la umiditate. trist dimineata . la mare .respirator: .urogenital : uretrite cu secretii groase galben-verzui. icter la furie . ameliorat de transpiratie la cap . > dupa scaun .ganduri nemarturisite. .edem pulmonar . dementa Simptome generale . veruci.palpitatii. calozitati. .anosmie. icter la furie (Bry). cruste in nas . eczeme.cap: cefalee.vertij matinal la trezire sau postprandial. .insomnie. dupa scaun abundent Lateralitate stanga Simptome psihice . laringita .. rinita alergica .astm bronsic < de umezeala.iritabil. celulita) . .digestiv : limba cu depozit gros.dupa TCC confuzie mintala.faringita. regrete. galben-verzui.anxietate dimineata. apoi sicotice : eruptii veziculoase pruriginoase (herpes.eruptii pruriginoase perianale .peneumonie plaman stang – tuse cu secretii care nu pot fi expectorate si dureri mari.catar < de umezeala. verzui. Indicatii clinice 108 . Puls. hidrosadenita. litiaza biliara . concentrare dificila. forme variate. leucoree cu secretii galben-verzui. ceata. simte cu 2-3 zile inainte schimbarea vremii. idea ca nu are noroc. foliculita barbii.diabet zaharat ( tip 1 = sicotic.eructatii. iritante. pielonefrite. ozena. gust amar. mai ales dupa TCC . secrete .icter cu varsaturi bilioase. locuri inguste. secretii groase.recto-colita hemoragica. mai ales la cefalee . isi tine pieptul cu mainile (Bry) .locomotor : reumatism meteodependent. frica in aglomeratie.piele : eruptii psorice la inceput. flatulenta. astm infantil (parinti sicotici. ora 4-5 dimineata.alternanta de diaree si constipatie. tip 2 = luetic) . Simptom curios: > durerilor la furtuni violente fara ploaie si in ciuda durerilor nu se simte slabit.Ameliorare: la timp uscat. senzatie de lesin. barbat: prurit genital si transpiratii ale scrotului. femei: eruptii veziculare. hemoroizi . herpes genital. flatulenta. Natr phos. anexite. tropism pentru coloana vertebrala si articulatia soldului – coxartroza. guta.periodicitatea simptomelor cutanate Simptome locale . papule pe obraji. neoformatii cutanate benigne (condiloame. menstre iritante. hepato-splenomegalie. scaune precedate de colici dimineata. strangulare). vaccinari) . sialoree. uscaciunea si descuamarea buzelor. indigestie la farinacee. are chef de munca.). condiloame genitale. tenesme. diaree la vreme umeda . albuminurie.decompensare depresiva. colici.circulator : bufeuri de caldura alternate cu frilozitate. reflux gastric. epistaxis la menstra. delir.obstructie nazala < noaptea si la cald ( Sulphur. ulcere ale pielii cu secretii verzui. ganduri suicidare ( impuscare. nodozitati articulare. tresare la zgomote . opresiune cardiaca .

secretii groase. Dulcamara. rectocolita hemoragica Urmari ale blenoragiei. Staphysagria NATRIUM PHOSPHORICUM Ortofosfat de sodiu. Phosphorus. intolerante digestive. Natrum – hipersensibilitate neurosenzoriala si termica. aversiune pentru companie . galben-aurii. secretiilor si excretiilor. < de umiditate. Antim. sensibil la muzica . radiculite. acnee. Silicea. Hyosciamus. Ruta. Rhododendron. Silicea.. enterocolite. erotice. veruci.. reumatismul pe primul loc. constitutie phosphorica. mai ales mintal . curenti de aer. excese sexuale. Hypericum. Actiune: slabiciune marcata agravata la efort. Ledum. Medor. uretrite cronice. nerabdator . adormire. dar nelinistit. somnolenta. iritabil. astm Digestive: diaree de eliminare. artralgii agravate de umiditate Tulburari catarale ale mucoaselor: respiratorii: coriza.Agravare: dimineata. acide 109 . Apis. Dulcamara Sindrom cranio-vertebral: inflamatia meningelui: Apis. Belladonna. lichide. schimbarea vremii. Apis.toate simptomele psihice sunt agravate de efort. Cicuta. Gelsemium mielita: Gelsemium. artrite blenoragice Herpes. Kali bromat. ten si par gras.. nervos.nemultumit. Zinc Afectiuni cutanate: Thuya.apatie. secretii. insomnie de adormire. de ceva rau care i se poate intampla. Relatii Meteosensibilitate : Rhus toxicodendron. sentimentul datoriei Phosphoric acid – depresie. Hypericum. in somn Somn tulburat. Rhus toxicodendron. Gelsemium. Kali arsenicosum. Graph.trist seara.tresare la zgomot. cr. paloarea buzelor si in jurul lor si al nasului. nevralgii. lapte gras.Toate tulburarile hidrogenoide. verminoze intestinale. somnolent ziua. dermatita atopica. agravate la umiditate. dupa polutie. Caust. Calc. Belladonna TCC: Arnica. ca vede oameni morti . vise anxioase. Nux vomica Agravare la ceata: Aranea diadema. Modalitati . Palladium. frig. polutii cu slabiciune si tremor Simptome generale . Nitri acid. Opium. Ruta graveolens. de ghinion. acrituri. efort Simptome psihice . dulciuri. Prurit la dezbracare: Rumex.. confuzie mintala seara sau dupa ce mananca . miros acru al corpului.concentrare dificila. de vesti rele. Thuya.. Phosphorus.frica de viitor sau pentru sanatate. scaune nedigerate. Biotip: Tanar slab. Helleborus Traumatism spinal: Hyper. Carcinosinum. buimac.iluzii: ca va face o boala grava. fructe. friguros. Copii hraniti artificial cu colici postprandiale. hrana rece. faringite. agravat seara in pat sau dupa ce mananca .Arnica.. noaptea. Oleander. Conium. epuizare dupa coit. polutii nocturne cu slabiciune Simptome de Natrum la o persoana de constitutie phosphorica. furtuna. Diateza acida. condiloame Tulburari posttraumatice. Dulc. leucoree.

purulente. Kali ph. insolatie Natrum muriatic – pare Natr.hipersensibil la durere S imptome locale . cremoase. miros acru. Iris v. unt . Caust.faringita. furuncule Indicatii clinice . lapte. ciroza hepatica. dureri arzatoare Natrum carbonicum – meteodependent. a excretiilor – Sil. + arsuri gastrice = Natr. Magn.. infectii urinare. noaptea. Teucrium.sete mare. pruriginoase.fata palida. diabet zaharat. Materie Medicala Clinica Homeopatica Vol 1 Clarke J. borborigme. Kali c. galbene. arzatoare noaptea.. Spigelia. nevoie de scaun dupa sex .urechi – eruptii cremoase.respirator – catar cu secretii groase. dureri de spate dupa coit . dupa ce mananca . acufene ..H. urina albuminoasa cu mucus . Antimonium tartaricum Tuse agravata band apa – Causticum. Nux v. Rob.. Kali phos. – mai multe dureri si secretii Bibliografie Bungetzianu G.slabiciune dimineata in ortostatism. tulburari dispeptice. Acid – mai epuizat. scaune involuntare odata cu eliminarea gazelor. eczema a feselor. Silicea Vise erotice cu polutii – Picric acid. ameliorat culcat .barbat – polutii fara erectii. Agnus Verminoze – Abrotanum... epistaxis. ozena .balonare abdominala. cu miros acru .m. dureri postprandiale la 2 ore.vertij dimineata . Rheum Agravare dupa coit – Kali c. sterilitate Relatii si diagnostic diferential Gastrita hiperacida – Calc. mai diareic.... pierderi seminale dupa coit. diabet zaharat . eruptii pruriginoase . hiperaciditate gastrica.dorinta de dulciuri . galbene.alternanta de diaree si constipatie. furtuna.femeie – leucoree cu secretii galbui.diaree cu scaune verzi. Sulph.Publishers New Delhi Synthesis 7 110 . flatulent. paine. dupa somn. cremoase. A dictionary of practical Materia Medica B. sterilitate . Jurj G. aversiune pentru carne.aversiune pentru aer liber. Aciditatea corpului. Cina.c. Carb ac. pruriginoase.piele – eruptii uscate. Bar.. Selenium Natrum arsenicosum – mai friguros. eruptii. fragmentate. blefaro-conjunctivita.. erizipel. varsaturi acre . agravate de zgomot. verminoze. TDS . baie . descuamante. eczema.locomotor – extremitati reci la menstre. crustoase.. ? Pos. dupa coit . Phos. carb.ochi – secretii galben-aurii cremoase la trezire.urogenital – nevoie de urinare constanta. blefarita granuloasa .J...mur. foliculita.digestiv – pirozis.cardio-vascular – palpitatii cu anxietate.cap – cefalee frontala agravata la efort fizic sau mintal. groase.

Istoric Burnett a fost primul care a observat ca unele persoane cu ascendenţă tuberculoasă nu se eliberează de tendinţele ereditare şi prezinta o slabă vitalitate. Un alt preparat. Sursa nozodului S-au experimentat şi folosit multe preparate de Tuberculinum. Ca definiţie. a unor simptome comune. nervoşi – fenomene încadrate de el în categoria constituţiei „consumptive” .. denumit Tuberculinum K. ca miasmă. la toate cazurile de tuberculoză. Bacillinum ( Burnett). deşi au existat şi există controverse privind acceptarea Tuberculinismului printre miasmele fundamentale (Demangeat). Un alt preparat. a fost preparat de Heath.” În acest fel bacilul Koch ar fi ultima fază de evoluţie a unui ultra-virus tuberculinic spre formele granulice ale bolii („granulia pre-bacilară”. Tot Vannier precizează că geneza stării pre-tuberculinice aparţine eredităţii şi că purtătorului acestei stări „nu-i găseşti niciodată nimic. CM. pentru Burnett. Kent. din culturi de Mycobacterium avium. El leagă totdeauna tuberculinismul. în prize succesive la lungi intervale. după evidenţierea la microscop a bacilului. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Tuberculinum bovinum(Kent). îmbolnăvindu-se usor şi devenind anemici. Vannier. existenţa. Tot Tuberculinum bovinum au folosit Boericke şi Pierre Schmidt. din tesut pulmonar cavernos sau puroi din spută. fără a decela agentul patogen (agentul miasmatic) . Nebel a introdus noţiunea de Tuberculinism. există si un stadiu pre-tuberculos. practic greu de diferenţiat. expectoraţia. Kent a folosit exclusiv un preparat din ganglioni de sursă bovină. prelevaţi de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii de tuberculoză bovină(din ganglioni limfatici mediastinali). editând o lucrare cu această denumire . folosind ca nozod preparatul de bază. Pentru el.Dr Ileana Rindasu Generalităţi Tuberculinismul este cea de a 4-a miasmă desprinsă din psora hahnemanniană. regăsite la persoanele descendente. 111 . descrisă de Calmette). L. bacilul tuberculos. Clarke il considera foarte asemanator cu Tub.TUBERCULINISMUL . foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundentă (bronhoree).şi pe care îi trata cu Tuberculinum.îi confirma legitimitatea terapeutică. LM. atribuindu-i efecte de imunizare şi ameliorare a rezistenţei copiilor cu această ereditate. provine de la păsări. Finke şi Swan au făcut în 1879 preparate dintr-o picătură de secreţie purulentă recoltată dintr-un abces pulmonar sau din spută de tuberculos. este indicat la copii şi bătrâni. spunea: „Remediul vindecă majoritatea vegetaţiilor adenoide şi adenopatiilor tuberculoase ale gâtului”. fiind tot timpul bolnav”. a reluat şi dezvoltat noţiunea şi a consacrat-o definitiv in 1924. mai ales copii şi persoane tinere. trebuie recunoscut că Tuberculinismul se caracterizeaza printr-o stare dinamică insotita de o reacţie inflamatorie patologică care debutează şi se dezvoltă preferenţial la nivelul arborelui respirator având la origine ca agent etiologic. Mai mult. Aviaire(Tuberculinum avium). slăbirea şi sudorile nocturne. cum ar fi: tusea. de manifestările tipologice ale remediului Phosphorus. pe care-l putem recunoaşte pe baza unui ansamblu de manifestări şi semne clinice de impregnare cu toxine particulare: „Starea toxinică precede apariţia microbului în eliminările organice. Elevul său. care administra acest remediu în diluţii XM.

un preparat extrem de bine suportat. indiferent. de esenţă psorică.Tuberculinum Koch ( T. la începutul studiilor este performant dar sfârşeşte mai slab. se surmenează uşor şi devine trist. Abrotanum.) dar oboseşte. este un vaccin atenuat bilios. imaginativ dar este fatigabil. aşa cum îl întâlnim la Natrium muriatic.R. şi Tricophyton. spre deosebire de astmul „asociat” cu eczemă.) utilizeaza tuberculina obtinuta initial de Koch. nu-i mai place munca. Mai există şi alte surse: Tuberculinum Spengler. • Trece repede de la râs la plâns şi invers (Puls. Tuberculinum residuum Koch (T. predispusă la deformări: scolioză. Iodum.G. neputând să stea culcat pe un plan dur (Nat-m.K. Tuberculinum Rosenbach. filtrată. Slăbire. exasperante când apar la copiii mici. slab.).A.) are reputaţia de a fi mai bine suportat. • Insuficienţă respiratorie de diferite grade. • Evoluţie rapidă spre afectarea bronchiilor şi parenchimului pulmonar: o Bronşite o Pneumonii o Astmul „pur”. din sânge total de iepure imunizat prin cultura de B.C. pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere. din orhita tuberculoasă. contine doar exotoxine.K. fatigabilitate. durerile din epifizita Scheuerman). se deformează (ex. Marmorek. 112 . o Rino-faringite recidivante. romantic. devine chiar îndărătnic. de fapt acelaş B. care nu poate fi distribuit cu denumirea respectivă prin farmacii deschise.. V. Ign. favorizată şi de conformaţia strâmtă a toracelui. • Tuberculinicul se plânge frecvent de: o dureri ale coloanei vertebrale dorsale – pentru că tuberculinicul creşte prea repede.B. • Uşurinţa de a răci la cel mai neînsemnat contact cu vremea răcoroasă.. Extremă variabilitate a tuturor simptomelor fizice şi mentale. deşi are un apetit viu (se aseamănă cu tipul hipertiroidian care este de esenţă tuberculinică). spatele său se curbează uşor. etc.. mai ales la copii. • Fire mobilă. el „arde” intens în clipele sale de dăruire (Phos. o sensibilitate dureroasă a vertebrelor dorsale (Phos.. Semne majore ale tuberculinismului: Mare sensibilitate de reacţie la toate agresiunile din sfera respiratorie – zonă preponderent preferată de tuberculinism: • Sensibilitate puternică la frig şi la infecţii naso-faringiene: o Rinoree ce apare cu mare uşurinţă la schimbarea aerului. din culturi de BK. agitată. cifoză. • Copilul tuberculinic. debil. se eschivează. etc. stare cianotică a individului • Tuberculinicul este inteligent. sclipitor. • Tipic este caracterul paradoxal. este folosit rar. fiind preparat din tuberculina reziduală ( contine doar endotoxina) după prelucrarea specială a filtratului din bulionul culturii microbiene. Bacillinum testis. demineralizare globală. Denys este un bulion de cultură cu bacili Koch. îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale susţinute.). deşi tuberculinicului îi place aerul răcoros.) • Eretism al localizării şi apariţiei durerilor. o Otite frecvente. legat de alergenii pulmonari este de esenţă tuberculinică.

labil. membre) Congestie venoasă periferică. cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: • Dorinţă de sare. • Tendinţă hemoragică marcată Dureri articulare acute: • Cu caracter eratic. influenţate cu uşurinţă de alimentaţie: • Cu evoluţie cronică. • Colibaciloze. Cycl. (invers ca la Rumex crispus) Cistalgii şi cistite frecvente. intens suferind. • Repetate: o Epistaxis. • Agravate sau declanşate de efortul intelectual şi de raporturi sexuale. Ferrum phosphoricum) 113 . epuizante. • Hipotensiune ortostatică. Dureri de cap frecvente: • Occipito-frontale. Iodum. • Frecvente dureri de creştere (coloana vertebrală. destins iar a doua zi cu febră mare. agravate de umiditate. senzaţie de sfârşeală. sau din contra.. greu tratabile cu antibiotice. • Acrocianoză (Puls. periculos. • Care apare mai ales noaptea (spate). • Însoţite de oboseală şi demineralizare (China. • Frigiditate (Sepia) Menstre abundente: • În avans. pentru că răceşte uşor. diareice.) • Degerături. sau • Totale. Phos. cu stări de rău. Tuse frecventă.• Agravări neaşteptate dar şi ameliorări aparent promiţătoare – pentru că tuberculinicul se decompensează rapid.).). astfel seara este apiretic. • Recidivante. cu înţepături de origine neuro-vegetativă. Tendinţă la hemoragii cu sânge roşu: • Abundente. interminabile. mai ales la femei. Apetit viu. fără dureri. (Phos. de la bronşite recidivante. o Hemoptizii. de regulă. • Intoleranţă pentru grăsimi care sunt greu digerabile (Puls. frecvente. tenace: • Care nu ameliorează. brusc. brânză. lapte. Hipersexualitate: • Ce duce la impotenţă (Phos. Transpiraţie profuză. • Agravată de căldură. • Ameliorată la aer răcoros. cu caracter de suferinţe cronice. care întreţin şi agravează patologia. detestă untul) Scaune moi. leşin. fiind fragil. Inimă iritabilă. • Algii precordiale. o Spută hemoptoică. hiperexcitabilă • Tahicardie.

• Purpură.. bronşite. Principalele direcţii patologice: • Patologia respiratorie – pe prim plan: o Afecţiuni repetate ale barierei naso-faringiene (rinite. peste care apar din când în când accidente acute. Modalităţi: • Agravări: o Căldura patului dar şi frig la torace în contact cu suprafaţă rece.. • Patologia nervoasă. o Vreme umedă şi rece. • Zona de munte. o Izolare (Phos-ac. o Repaos.). răspunde cu vigoare exagerată. renumita febra de fân.. • Stări de dezechilibru termic. Dinamica patologiei Principala caracteristică a patologiei tuberculinismului este aceea că atinge în mod esenţial persoanele tinere. Nat-m. pleurozii. sensibilizări la polenuri. Pusee febrile sau subfebrile.) • Frilozitate extremă (Kalium carbonicum. o Încăperi închise.. o Traheo-bronşite. cu mişcare uşoară. care respectă trăsăturile globale descrise. Sepia). etc. fără cauză aparentă: • Febră de creştere. Ferrum) – care realizează acele eliminări toxinice ale tuberculinismului. o Demenţă precoce. Furtună. neaşteptate. pneumonii. o Stări depresive ce se succed cu uşurinţă după stări de hiperexcitabilitate şi exaltare. o Crepuscul. peisaj de ţară. astm – ca reacţie la acarieni. Stannum) – uneori cu striuri de sânge (Phos.. neaerate suficient. etc) Toate acestea produc secreţii ale mucoaselor respiratorii. de consistenţă groasă.. Kali-phos. gălbui (Puls. mai ales ale urechii interne – legate de inflamaţiile reactive ale cavumului). Calcarea phosphorica). – declanşate de factori în faţa cărora tuberculinicul. Se şi spune că „Se naşte tuberculinic şi moare psoric.• Hematurii (Formica rufa. descrise de şcoala franceză. intense. 114 . mucegaiuri. ocazionale: o Hipertermie sine-materia (Phos. o Manifestări schizoide sau schizofrenie. semnele de impregnare tuberculinică putând apare curând după naşterea copilului. bogat în energie vitală. o Acutizări alergice respiratorii (coriză spasmodică. Tot atât de esenţial este şi faptul că eficienţa remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea are loc cât mai aproape de primele semne certe şi intense de impregnare la noul născut. astfel: o Indiferenţă pentru orice (Phos.” O a doua caracteristică este fondul cronic al reactivităţii de tip tuberculinic. rino-faringite. Colibacillinum).. deal (înălţime mijlocie). răcoros.otite. Iodum. • Ameliorări: o Aer liber. axată pe variatele tablouri de instabilitate psihică şi emoţională ale individului. recidivante. neiritante.

lombalgii. compusul său Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a căror patologie este combinată cu impregnări psorice..  Magn-phos. care cel mai des sunt de origine tuberculinică. ameliorate culcat sau pe o suprafaţă dură. Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului. constipaţie. Chronic Diseases and Theory of Miasms. cele legate de apetit. Ignatia. sau din contră.) • Patologia osteo-articulară: o Dorsalgii. pe când eczemele sunt de origine psorică.. Note de curs 115 . second edition 3.Homeopathy Syllabus. Alte remedii: Apis.2006 4.  Phosphoric-acid. Manual de homeopatie 2. tahicardii. de ex. în cazul remediului Arsenicum album. Indications of Miasm. • Patologia cutanată: o Urticarii. o Degerături. Chirilă P. Manganum. Mag-mur. de esenţă tuberculinică). acrocianoză. Acelaşi lucru se poate spune şi despre Phosphorus. remediu extrem de activ. facilitând eliminările. Acest lucru se datoreşte iodului care temperează focul sulfului. Bungetzianu G. o Poliartrită reumatoidă.D. Jain Pbl. Nat-m.. cu VSH crescut. • Patologia uro-genitală: o Cistite repetate cu Coli sau cu urină clară la femei. Alte patologii: • Patologia hepato-digestivă: o Gastro-enterite. Stannum. Acnee. o Somatizări diverse. unde compusul său Arsenicum iodat devine adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi.. etc BIBLIOGRAFIE 1.Teleianu I. patogenezia lui reproducând simptomele esenţiale ale tuberculinismului. B. Exemple de remedii tuberculinice Marele remediu al diatezei este Phosphorus. o Diarei facile şi cronice. o Dismenoree sau amenoree (Puls. Are direcţia de evoluţie dinamică : Kali-phos. hipotensiune ortostatică o Congestie venoasă.Choudhury H.. cu scaune uscate (Bryonia. La fel. ca bulimia sau anorexia..o Spasme şi contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi. Calcarea phosphorica. considerat remediu constituţional. cel mai adesea. o Reumatism articular acut.  Ammoniu-phos. o Reumatisme inflamatorii.) o Alergii alimentare • Patologia cardio-vasculară: o Palpitaţii.) o Fosfaturie (Phos. Natrum-muriaticum.

Nu apare liber in natura. TUBERCULINUM . la fel de important ca si fierul sau calciul. a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism. siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice. de parca “ar sta cu spatele la zid”. remediul. se foloseste adesea prescurtarea Sil. vaccinari Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. la care ne vom referi in continuare. insolubil in orice solvent. I. apoi. ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Silicea. in : tesutul conjunctiv. In zilele noastre. organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara prezenta siliciului. Silex = cremene Se gaseste din abundenta in organism. Adolf Butenant. ca persoane care nu mai stiu sa se apere .SILICEA. obtinand initial transformarea in sticla si. mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. cum sunt: smaraldul. Dupa Vithoulkas. datorita proprietatii sale de a stoca informatii. Mg. cu crearea unei confuzii intre cele doua remedii. in repertoarul Kent. laureat al premiului Nobel. Actualmente. dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc devreme in viata individului. De exemplu. in prima copilarie: greseli de alimentatie. Caracteristici generale Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor.Dr Ileana Rindasu Bioxidul de siliciu. este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl. supus. formand un sfert din scoarta terestra. se gaseste sub forma amorfa.Dr Ileana Rindasu SILICEA . Din pacate. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente necesare organismului. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. este si un constituent fundamental al plantelor. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile. etc ). tridimit si cristobalit. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica. Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ). In 1939. Siliciul este cel mai raspandit element din natura. In acest caz. Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase. boli acute tratate incorect. in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata. Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur. ametistul si opalul. nici fizic. in cuart.nici psihic. ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator. ganglioni si oase. In natura. sfios. Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler. lat. pentru Sil-mar. sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. ca element de baza. piele. ci doar in combinatie cu oxigenul. Terra. Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. nici imunologic. avand in vedere comportamentul sau tenace. Sil. prin triturare. Prof. 116 . pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. Alaturi de oxigen.

silicoza. apare si cea a talpilor. este foarte sensibil la vaccinari. ulceratii. apare o combinatie neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna. Evolutia ei ascunsa macina energia vitala. chisturi. dureri. dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls. sunt frecvente si neoformatiile benigne . a diferitelor temeri. putride. Diversificarea alimentelor se face cu greu. eliminari de sechestre. Amprenta silicica se observa diferit: La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place. vulnerabila. convulsii ). devenind chiar fixata in ea.Spre deosebire de Pulsatilla.) Ca tendinta patologica. alimentele noi nu sunt tolerate. fibroame. chiar neoformatii maligne). plange slab. mocnite. sufera de diaree ). distructii ( fistule. 2 Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul sau agitatia. Silicea este o persoana delicata. scaune neformate. Persoana se va supune acestei imagini. mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut. La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite. Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). dar intr-un anumit fel). cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu. proliferari benigne si maligne. Prefera sa se joace singur ( Calc. Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ). Sugarul Silicea este atrepsic. iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva (de ex. cu stari de emaciere. chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune ). se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a mecanismelor de replicare celulara. “ incapatanata”. abcedari. adinamic. copilul este obosit si raceste usor. chiar aristocratica si. corpi straini. pe cand era copil. mai rar constipatie. deformari osoase. cu aparitia . Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale. osteofite ) sistemul limfatic ( adenopatii) mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) tegumente si fanere ( eruptii ) sistemul nervos ( iritabilitate.). eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale. La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza. Silicea are propria sa parere. aton. Pe langa transpiratia capului. rafinata.veruci. 117 . Prezinta o transpiratie abundenta a capului. carii). deformari. de aceea. dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara. Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. ca un semnal de alarma pentru decompensare. marasm. dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). merg si vorbesc mai tarziu). necroze. Sunt copii slabi. Daca nu se intervine la timp. Se vor produce: supuratii. Actiune: sistemul osos ( rahitism. lentoare in dezvoltare.

Simptome locale Cap – transpira. infofolire). cu insomnie de adormire sau de trezire. face sport cu abnegatie. Somnul – poate fi afectat. cu instalarea unui dezgust fata de viata. inceperea unor activitati noi il sperie. dupa pierderi de lichide organice. dupa vaccinari Ameliorare: la caldura ( camera calda. alaturi de nerabdare si neliniste. la suprimarea transpiratiei. Apare oboseala. dupa mictiune profuza Simptome psihice Copilul nu are incredere in sine. Simptome generale Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica ii este frig si dupa exercitii fizice. Neurastenia se poate agrava. desi este bine pregatit. Frici mai frecvente: . noaptea. mai ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. bauturi reci. nu mai doarme dupa ora 2 a. in timpul menstrelor Cand sunt plecati departe.toate caracteristicile anterioare se accentueaza. lapte. iar odata raciti se vindeca greu. ce ii par respingatoare la trezire. de ex. spalatul cu apa rece) la miscare si orice efort consumator de energie. dezvelirea mai ales a capului. Modalitati Agravare: la frig ( aer rece. Pot prezenta stari de iritabilitate. cosmaruri cu hoti. dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale. de anticipatie. alteori mancare fierbinte. de oameni. la menstre. mai ales dupa ce simt frigul la picioare. Copiii doresc inghetata si apa rece. Sensibil si usor de jignit. Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. crime. nu ridica mana de teama sa nu se faca de ras. ca urmare a instalari starii de slabiciune. pe care le uitase. in ortostatism. inghetata. mai mult la frig decat la cald. vise cu evenimente din trecut. curenti. Aversiuni alimentare: Carne. laptele (matern). lupte. inclusiv injectii. Vise anxioase. au un dor bolnavicios de casa( Caps. Paradoxal. ii plac bauturile si mancarurile reci. este prea corect si serios. legata de viitor. niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ). branza. extrem de timid. in decubit. la efort mental. detesta mancarea calda. coloana se incurbeaza. mancarea calda/ fierbinte Dorinte alimentare: Mancare rece sau calduta. la magnetism ( bioenergie). de a apare in public de a incepe ceva nou Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote. la luna noua. mai ales a picioarelor.Adolescentul isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica. mai ales in timpul somnului 118 .ex. In mod paradoxal.de obiecte ascutite. rafinat si rezervat. 3 Adultul . dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv. este plin de temeri. frigul umed. Racesc usor. Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. vise lascive. Adultul este tipul de intelectual inteligent.m.. etc. la scoala. transpira abundent la picioare. Ph-ac ). carne . Este conservator.

in decubit. transpiratia coroziva poate face gauri in ciorapi Unghii deformate. fibroame uterine.Mastita la femei ce alapteaza Mastoza fibrochistica Tuse ameliorata de bauturi calde Tuse agr. efort intelectual. scaun timid care se retrage in rect. incarnate. cicatrici cheloide Piele nesanatoasa. Thuja. amel. Constipatie la copii. constipatie. infectii ale gingiilor.cefalee agr. se continua cu Sil. Impetigo. la rece si curenti de aer. Constipatie inaintea si in timpul menstrei Predispozitie la parazitoze intestinale Urogenital . amigdalita. veruci. otita medie. Remedii complementare: Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea.Scolioza Dureri la nivelul coloanei vertebrale. Coccigidinie Extremitati . de oboseala cronica.infectii ale ductului lacrimal. mai ales de dezvelire la picioare Bronsite care dureaza toata iarna Spate .Sd.cheleste devreme 4 Ochi . relatie stabila cu Hepar-s In supuratii otice.Greata. dermatofitie interdigitala Tegumente . cu blocarea sa la nou-nascuti. astm.Chisturi ale glandelor Bartholin Menstre intarziate sau suprimate Vaginita cu secretii ofensive Prostatita Piept . bronsita. cefalee. cu absenta senzatiei de defecatie.Meniere. sd. eruptia dintilor lenta. scolioze. mastoza fibrochistica. Fluoric acid. dupa vaccinare Constipatie. Psoriazis Indicatii clinice: Abcese. uscata Gastrointestinal . fragile. 119 . sd. urcior. acnee.Obstructie cronica. Sanicula In supuratii. cu ochii inchisi. In panaritii.Abcese cu orice localizare Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele Chisturi. descoperirea capului. se incepe de obicei cu Capsicum. psoriazis. la menstre. Meniere asociat unei sinuzite cronice.abcese dentare. se asociaza cu Myristica. cu pete albe Onicomicoze. Vitiligo. faringoamigdalite recidivante Ureche . dintii se cariaza usor. Calcarea. verminoze.Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut. vitiligo. otita medie acuta si cronica Nas . cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva caderea parului. anxietate. orjelet Orofaringe . senzatia de par pe limba( kali-bic).

TUBERCULINUM – Dr Ileana Rindasu Cuvinte cheie : Calatorul plictisit Caracterizare generala (Bungetzianu G.D.): astenici cu infectii frecvente ale cailor respiratorii superioare; slabire importanta cu scadere importanta a fortelor; variabilitatea simptomelor; disfunctie tiroidiana, hiposuprarenalism. Util in stari tuberculinice, dar si in tuberculoze evolutive, in aceste ultime cazuri se da cu prudenta, dupa alte remedii pregatitoare. Nuicleul (Vermeulen) 1.Romantism.Dorinţă de schimbare şi izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisfăcută. 2.Simptome care se modifică tot timpul. Afecţiuni respiratorii recidivante. 3.Dorinţa pentru aer curat. 4.Agravat în spaţii închise; agr. de vreme umedă şi rece. 5.Dorinţe alimentare pentru afumături, lapte rece şi dulciuri. 6.Transpiraţii abundente, mai ales noaptea. Acţionează în principal la următoarele niveluri: - mental – emoţional - cap-occiput - ganglioni limfatici - laringe - pulmonar - sânge Simptome psihice: - persoane romantice, caracterizate prin nemulţumire launtrica, cu un sentiment profund de neîmplinire, senzaţia că sunt prinse într-o situaţie insuportabilă, din care trebuie să iasa. Se plictisesc repede, de unde rezulta nevoia de schimbare (îşi schimbă frecvent locul de muncă, locuinţa, partenerul), dorinţa de a călători, nevoia de experienţe care să-i stimuleze ( ex. sporturi extreme, substanţe excitante, stimulante), pentru că “viaţa este prea scurtă şi trebuie trăită din plin”; - mai ales la copii, comportament răutăcios, distructiv, ce poate fi un alt aspect determinat de senzatia de frustrare, cu accese de furie si manifestări auto/hetero agresive ( copilul se trânteşte pe jos, îşi loveşte capul sau îşi smulge părul, aruncă şi sparge obiecte – de preferat preţioase, sau îi loveşte şi înjură pe cei apropiaţi); - hiperactivitate si tulburari comportamentale la copii; - frică şi/sau dezgust faţă de animale cu blană : câini, pisici ( au şi alergie la părul de pisică), frică de păsări, - frică de tunete şi teama indefinită de ceva rău care se va întâmpla; - comportament compulsiv – obsesiv, mergand pana la adevarate ritualuri, - tulburări de memorie, senzaţia că au uitat ceva şi trebuie să verifice, - lentoare mentală şi concentrare dificilă. Simptome generale: - tulburări de nutriţie, emaciere deşi mănâncă mult; - tulburări de creştere şi dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoţională); - sensibilitate la schimbările de vreme, răceşte foarte uşor ; - < de vreme rece şi umedă, când se udă sau după o baie rece, înaintea furtunii, de aer închis, la mare (poate fi şi > la mare)

120

- > de vreme caldă şi uscată; la munte; într-o pădure de conifere (brazi); în aer liber ( şi aer în mişcare rapidă – ex. amel. într-un autovehicul care circulă cu viteză, cu geamul deschis); - alergie la lapte; pisici; - caracter schimbător al simptomelor – acestea îşi modifică rapid caracterul, localizarea - transpiraţii abundente: după cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de şoarece); - dorinţă sexuală intensă, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba). Preferinţe alimentare : afumături, grăsime, lapte rece (<), îngheţată, sărat, dulciuri. Aversiuni alimentare: brânză, dulciuri, lapte rece; Antecedente familiale : - TBC; - afecţiuni alergice – astm, eczemă; - alcoolism; - afecţiuni tiroidiene. Antecedente personale : - afectiuni alergice: rinita alergica, astm, bronsita astmatiforma; - eczema, eczema suprimata de tratamente necorespunzatoare; - inflamatii cronice la nivel ganglionar; - TBC; - boli de plaman: rujeola, tuse convulsiva,bronsite, bronhopneumonie - amigdalite, otite, - cistite recurente. Simptome fizice Cap: - îşi loveşte capul – pentru că a fost contrazis sau refuzat, ori compulsiv; - îşi rostogoleşte capul pe pernă în timpul somnului; - cefalee cu senzaţia de presiune ca într-o bandă de oţel, cefalee periodică (la 7-14 zile); - alopecie; îşi pierde părul de la nivelul bărbii sau mustăţii ( jumătatea stg.); - adenopatie cu ganglioni induraţi la nivelul capului sau cervical; - sclere sau conjunctive albastre (Carc.), gene fine, lungi; - epistaxis; - erupţie dentară dificilă, întârziată; - bruxism; scrâşneşte din dinţi în timpul somnului. Gastro-intestinal - apetit exagerat - noaptea, se trezeşte de foame; - constipaţie - diaree cronica/recidivantă sau care urmează după coriză - sangerare la nivelul rectului. Uro-genital - hipersexualitate, cu promiscuitate; - masturbare de la o vârsta mică; - amenoree; - dismenoree; - infecţii urinare, cistite recidivante; - enurezis nocturn - poliurie nocturna. Piept - Torace subtire, îngust; plamâni debili, cu deficit funcţional - infecţii repetate ale tractului respirator inferior;

121

- tuse cronică, uscată, supărătoare; tuse agr. când ridică braţele; provocată de suprimarea menstrelor; tuse sau accese de astm amel. de “vânt” ( sau in aer liber; mergând într-o masină cu geamul deschis); - sputa hemoptoica; - tumori mamare benigne; sânii umflaţi şi foarte dureroşi premenstrual sau în timpul menstrei. Spate - păr de-a lungul coloanei vertebrale si la nivel scapular la copii; - scolioză. Extremitati - dureri articulare agr. de vreme rece şi umedă, amel. de căldură şi mişcare; - artrita migratorie - rahitism. Somn - poziţie pe abdomen sau genupectorală; - insomnie din cauza foamei , sau se trezeşte din cauza transpiraţiei; - cosmaruri : visează câini negri, şerpi sau călătorii. Piele - eczeme – chiar de la naştere; - psoriazis; - prurit amel. de căldură, mai ales radiantă; - sensibilă la expunerea la soare- rămâne pătată. - transpiratii nocturne, cu sau fara febra. Comparatii Calc-phos.: nemulţumire, dorinţă de a călători, preferinţe pentru afumături . Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in poziţie genupectorală, dorinţă pentru grăsimi etc. Carc.: dorinţa de călători, poziţie în timpul somnului, sclere albastre, tulburări de comportament. Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc. Remedii complementare Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph. Edward C. Whitmont: « Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de primă clasă, indicat, în medie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus, Pulsatilla etc. şi poate doar Sulphur să-i fie superior ca frecvenţă… Ar trebui în mod axiomatic să considerăm Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar pentru Sulphur, Calcarea şi Phosphorus. Putem stabili ca regulă - dar nu de prescriere automată, […]- că la orice caz care prezintă tablou clar de Sulphur, Calcarea sau Phosphorus, unde acestea nu acţionează, trebuie avut în vedere Tuberculinum. » Bibliografie: - Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes; - Bungetzianu G.D., Chirilă P., Manual de homeopatie; - Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; - Choudhury H., Indications of Miasm, second edition; - Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; - Nedelcu S., Note de curs; - Sankaran R. The Soul of Remedies; - Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; - Whitmont E.C., Psyche and Substance

122

GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu Magneziul este al 8-lea element ca frecvenţă pe Pământ – de importanţă vitală pe planetă, fiind în clorofilă echivalentul fierului-din hemoglobină;în forma sa metalică se oxidează rapid, producând o emisie bruscă de lumină (era folosit de fotografi ca blitz ; Jan Scholten ne-a oferit o perspectivă interesantă asupra acestui grup: - Mg aparţine seriei Siliciului – având comune următoarele teme: relaţiile de familie ; un alt TU ; iubire/ură ; comunicare ; învăţarea limbajului ; adolescenţa ; casa şi imediata vecinătate - şi este în acelaşi stadiu cu Calciul : nesiguranţă, timiditate; definirea graniţelor, a spaţiului; protejare etc. Prin urmare, este caracterizat de dorinţa de a-si păstra locul – în relaţie, familie, casă, de aici rezultând teama de confruntări şi ceartă ; devin pacifişti-împăciuitori ( sunt puternic afectaţi de certuri şi intermediază între părţile implicate pentru a leîmpăca – exemplul clasic este al copilului afectat de certurile, divorţul părinţilor). MAGNESIA CARBONICA Pacientul are sentimentul că nu primeşte toată grija, atenţia şi protecţia de care are nevoie – se simte ca şi cum ar fi abandonat de părinţi sau ar fi orfan. La adulţi, senzaţia este reprimată, regăsindu-se într-o formă de anxietate copleşitoare sau teamă să nu se întâmple ceva rău persoanelor apropiate (poate cauza insomnie). De teamă să nu fie părăsiţi, ajung să nu ceară, să nu pretindă nimic, să nu ceară ajutor nimănui, astfel creînd impresia că sunt independenţi şi se izolează. Acţiune: digestiv – stomac, intestin, ficat; nervi ; oasele feţei ; Lateralitate stg. / dr. Simptome psihice - pacifist, nu suportă certurile, conflictele, care îl pot marca; - senzaţia că e părăsit, neiubit de părinţi, prieteni; - anxietate ziua, amel. noaptea în pat, sau care apare seara, la culcare ; - rezervat, morocănos ( « acru si hipersensibil») - concentrare dificilă (şi posibile probleme scolare la copii). Simptome generale Agravare: noaptea; la 3-4 am ; dimineaţa la trezire – are un somn neodihnitor şi se simte mai obosit la trezire decât când s-a culcat ; frig, vânt, curent, schimbări atmosferice; lapte, alimente bogate în amidon ; odihna ; atingere ; înainte şi în timpul menstruaţiei, în timpul sarcinii ; ortostatism prelungit ; căldura patului. Ameliorare: mişcare, plimbare; aer liber; căldură; după defecaţie Alimentar : doreşte pâine cu unt şi are aversiune/dorinţă pentru carne, legume, fructe. - secreţii şi orice eliminări (transpiraţie, scaun etc) cu miros acru; - periodicitate- la 3 săptămâni ; - oboseală, epuizare, cu dureri în tot corpul ; - copii cu tulburări de creştere şi dezvoltare, cu intoleranţă la lapte, nu iau în greutate, merg târziu etc. Simptome locale Cap - nevralgie (de trigemen, dentară) în special de p. stg ag. de frig, curent, apă rece amel. de căldură, presiune, plimbare.

123

. închis.Ameliorare : . Ag. sau .diaree ag. ridicând un zid de protecţie care îi împiedică pe ceilalţi să se apropie de el (ca şi Nat-m. . Acţiune: . . sentimentul Mag-mur. fructe. de presiune puternică. doar că acesta o face de obicei după ce a fost dezamăgit). urticarie.Agravare: . 5. . în pat. .senzaţie ca de electroşoc care îl trezeşte brusc. . . cu un înalt simţ al datoriei .diaree (ag de lapte) cu scaun spumos. cu dorinţă pentru aer curat.prurit al scalpului ag. ei îl vor trăda.pozitie pe stg. ploioasă. grăsimi . . scaun uscat. .lapte.neodihnitor. . suspicios.este un remediu important pentru afecţiuni hepatice .în decubit lateral drept. 3. se trezeşte într-o stare ca şi cum ar fi intoxicat. Pacifist . salate. tuse) . 124 . lapte.afecţiuni hepato-biliare cu dureri care iradiază spre spate. . amel.responsabil. .anxietate copleşitoare ag. Simptome generale . de plimbare în aer liber.Alimentar: dorinţă sau aversiune pentru fructe.flux menstrual doar noaptea (Bov. Digestiv . în decubit lateral stg.). Devine rezervat. grăsimi.presiune puternică (Chin. Poate deveni în continuare morocănos şi respingător. pe vreme umedă.noaptea .digestie lentă.pe ceilalţi. legume. de dependenţă infantilă şi senzaţia de a fi abandonat. cu miros acru. Lateralitate dreapta. sfărâmicios. Genital feminin. noaptea.) sau câmd se ridică de pe scaun şi se opreşte în timpul mersului Nucleul (Vermeulen) : 1.ficat. evită confruntările şi suferă profund din cauza acestora .) ag. 2. Tot corpul obosit şi dureros. rece. verzui. nu se lasă cunoscut nici de partenerul de viaţă. ag. . de lapte.pacifist. . sau tresare chiar înainte de a adormi Simptome locale Cap – nevralgie facială (stg. MAGNESIA MURIATICA Asociază tema magneziului. . este că încrederea pe care o are în cei de care depinde va fi înşelată. constipaţie. de curent. ca mătasea broaştei sau gelatinos . aceasta provocându-i o mare dezamăgire.se simte îmbătrânit şi are impresia că arată bătrân. Amel. . dar e convins că orice ar face. cu tema clorului (= muriatic) a încrederii trădate. în timpul erupţiei dentare . sentimentul că e sau va fi părăsit . . (într-o măsura chiar mai mare decât Mag-c). sfărâmicios.colici abdominale . .mişcare (plimbare).alte trăsături M-E : .digestiv.la mare: (pneumonie. . Digestiv . albicios . .friguros. Acru 4.nervi. . constipaţie. : noaptea . Somn : .. sare . Incearcă să se facă indispensabil ajutându.constipaţie cu scaun dur.

Urinar - incontinenţă; - retenţie urinară amel. în timpul mersului. Nucleul (Vermeulen) : 1. Aversiune pentru confruntare, ceartă, agresiune. 2. Anxietate ag. noaptea. 3. Friguros, cu dorinţă pentru aer curat,rece, care amel. 4. Obosit la trezire. 5. Ameliorat de presiune puternică. 6. Agravat de lapte, grăsimi, sare (inclusiv la mare). MAGNESIA PHOSPHORICA Fosforul aduce în această combinaţie un plus de dinamism, energie, mai multă deschidere. Acţiune : - nervi; - muşchi ; Lateralitate dreapta. Simptome psihice - fire artistică, sensibilă ; - mai degrabă impulsiv decât pasiv (deci mai puţin pacifist decât celelate magnezii) ; - vorbeşte tot timpul despre problemele lui de sănătate. Simptome generale : - friguros ag. de aer rece ; Agravare : noaptea ; frig ; atingere ; lapte. Ameliorare : căldură, presiune, masajul zonei afectate. Simptome fizice - dureri cu orice localizare care pot avea următoarele caracteristici : - constrictive, colicative, nevralgice ; - iradiante ; - ag. de atingere şi rece ; - amel. de presiune, masaj şi căldură. exemple : - cefalee – începe în zona cervicală sau occipitală, se răspândeşte în tot capul şi se localizează deasupra ochiului drept (Sil.) ; - nevralgii faciale, dentare pe dreapta ; - colici abdominale –intestinale, renale, dismenoree amel. de presiune, masaj, aplecarea în faţa sau flexia coapselor pe abdomen (poziţii care ⇑ presiunea) , aplicaţii calde fierbinţi ; - crampa scriitorului, sciatică etc. Nucleul (Vermeulen) : 1. Sensibil, nervos, dinamic. 2. Lateralitate dreapta. 3. Friguros fără să fie amel de aer rece. 4. Dureri colicative, constrictive sau fulgurante. 5. Ameliorat de presiune puternică, aplecare în faţă, căldură ; agravat de atingere, frig

125

SICOZA - Dr Silvia Nedelcu Actiune: hiperfuncţie, hiperproducţie; - Sankaran : - psora : luptă, se chinuieşte să urce muntele ; - sicoza : a ajuns undeva la ½ drumului şi se decide sa se stabileasca acolo - lueza : cade în prăpastie Mental - dorinţa de putere, bogăţie (« mai mult »); materialişti pragmatici ; - excese, promiscuitate ; - impulsivi, grăbiţi ; - extrovertiţi, ostentativi ; - suspicioşi, neîncrezători (însine şi în ceilalţi) ; - secretoşi, mincinoşi, manipulativi, vicleni ; - iluzii ciudate legate de corp –ca sunt fragili, urâţi, au ceva în abdomen etc. ; - uită evenimente recente ; - cruzime, violenţa, gelozie ; - vinovăţie, remuşcări, retragere. pozitiv : artişti, plini de imaginaţie, inventivi, explorează noul. General - <ziua, >noaptea ; - >la mare ; - < umiditate ; - evoluţie trenantă ; - sensibili la schimbările atmosferice, influenţele astrale (fazele lunii) ; - secreţii galbene sau galben-verzui; - miros respingător (ex. : de peşte) ; - hiperproducţie= veruci, tumori, chisturi, excrescenţe, concreţiuni ; obezitate. - piele cu aspect nesănătos, murdar, uleioasă, cu tentă gri-verzuie ; îngroşată.

126

MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu Este nosodul sicozei; se obţine din secreţie uretrală gonococică. Personalitatea lui Medorrhinum  Extremism - Principala caracteristică a lui Medorrhinum, ce poate fi întâlnită la toate nivelurile este extremismul, cu trecerea rapidă de la o extremă la cealaltă sau coexistenţa, uneori paradoxală a celor două laturi extreme (« înger şi demon”). Este individul care acum îsi sufocă, plin de iubire şi tandreţe, obiectul pasiunii, pentru ca în momentul următor fie să îl uite şi să îl abandoneze, fie să devină agresiv şi violent la adresa acestuia. Uneori, comportamentul lui este dezordonat, haotic; există un tumult interior, o pasiune atât de intensă- ce răbufneşte în accese ca un vulcan, urmate apoi de perioade de acalmie cu scăderea energiei până la stare de prostraţie. Este fie foarte inteligent, cu o memorie activă, plin de idei (însă nesigur de punerea lor în practică), fie are o memorie atât de slabă şi se concentrează dificil, încât nici nu poate termina fraza începută (sau uită cuvintele în timp ce vorbeşte). Uită ceea ce tocmai a auzit, citit, ce a gândit sau vroia să scrie, cuvinte şi nume. Din dorinta de a se elibera de tensiunea lăuntrică, simte nevoia de a experimenta orice, e atras şi se implică în tot ceea ce este interzis sau periculos – sex promiscuitate, homosexualitate,droguri etc. Se comportă ca şi cum ar fi lipsiţi de orice spirit moral (nu-i pasă dacă se duce în iad sau în rai). La cealaltă extremă dezvoltă tendinţe religioase excesive, autoculpabilizâdu-se (are remuşcări ca şi cum ar fi comis o crimă, un păcat impardonabil) şi este preocupat de mântuire; se roagă într-una (ex. de simpt. din repertoar : se roagă în continuu, chiar în timp ce vomită).  Timpul - Pacientul Medorrhinum are deseori probleme cu percepţia timpului: are impresia că timpul trece prea încet , că evenimente recente s-au petrecut cu mult timp în urmă (invers : iluzuia cimpul trece prea încet : Cocc.). Este anxios când trebuie să respecte o oră fixă şi apreciază greşit timpul. Din acest motiv (+ forţa interioară, pasiune) devine nerăbdător şi îl enervează încetineala celorlalţi.  Clarviziune - Poate anticipa evenimente, în special neplăcute, şi pentru că de obicei previziunile se adeveresc, dezvoltă o frică de ghinion, de ceva îngrozitor care i s-ar putea întâmpla, anxietate anticipatorie. Poate avea şi presentimentul morţii. Are senzaţii ciudate: impresia că totul se petrece ca într-un vis, că totul este ciudat, ireal, iluzia că îl atinge sau îl mângâie cineva. Fie că are sau nu capacităţi premonitorii, este atras de diferite forme de divinaţie – chiromanţie, tarot s.a. Uneori, după ce primeşte remediul, această clarviziune dispare.  Egotism - Işi proiectează Eu-l în exterior, uneori pe fondul unei slăbiciuni pe care vrea să o ascundă (Thuj., Lyc.) şi este egoist, lăudăros, autoritar (÷dictatorial). Nu suportă să fie criticat (MIND - DESPAIR - criticism; from the smallest) şi este sensibil la orice mustrare sau cuvânt mai aspru care îi este adresat. Se prezintă ca şi cum ar avea intoleranţă la “atingerea” ego-ului, având în acelaşi timp intoleranţă şi la atingerea fizică. La polul opus, este timid şi lipsit de încredere în sine însuşi.  Munca - Poate fi foarte activ, obsedat de muncă şi succes ( Nux-v), munceşte până la epuizare (şi pentru că pierde nopţile fie pentru că atunci atunci are cel mai mare randament, sau pentru că se distrează). Este conştiincios şi tipicar. Incepe multe proiecte, dar de obicei nu este perseverent, le abandonează.

127

La polul opus, este leneş, indiferent la ceea ce se întâmplă în jur, amână tot ce are de făcut şi are aversiune pentru orice fel de responsabilitate.  Frici - de ghinion; - că este urmărit, că este cineva în spatele lui, cu senzaţii-iluzii că este cineva în spatele lui, motiv pentru care întoarce mereu capul, se uită în spate; - întuneric- mai ales când e singur; se teme de monştri ascunşi, de fantome, are impresia că este privit de cineva ascus sub pat sau are iluzia că vede persoane în cameră care îl privesc (⇒ se teme să meargă la culcare sau să se trezească). - de violenţă, de animale, deşi unii pot avea câini mari, dresaţi să fie agresivi; de pisici (poate avea şi alergie la pisici ~Tub.) - moarte; - boli contagioase sau incurabile ( şi se spală tot timpul pe mâini, ca şi Psor. şi Syph.) - nebunie - înălţime, frica de a nu cădea sau iluzia de cădere.  Confuzie, depresie - poate ajunge la confuzie de identitate (~Alum.) In depresie poate avea tendinţe suicidare (prin împuşcare). Plânge uşor; > de plâns; plânge când îşi relatează suferinţele (Puls., Sep., ign…) sau când i se vorbeşte. Infăţişare - frecvent robuşti, bruneţi, cu pilozitate în exces (~mediteranean); - ies în evidenţă prin comportament şi îmbrăcaminte – stridentă, în culori vii, etc. Copilul Medorrhinum - plin de energie şi pasiune, ca şi adultul; poate avea tulburări de comportament şi crize temperamentale -când îi loveşte pe ceilalţi sau se dă cu capul de perete, sau alternând momente de tandreţe şi drăgălăşenie cu cruzime; - îşi roade unghiile (chiar de la picioare); - îi place să se joace şi e foarte activ noaptea. - dezvoltare sexuală precoce şi masturbare. Alţi copii sunt exagerat de sensibili şi au tendinţa de a se izola din cauza traumelor emoţionale. Antecedente: - gonoree (mai ales în istoricul personal/ la Thuj. în AHC), orice uretrită nespecifică sau altă BTS (cu excepţia sifilisului); - orice expresie a sicozei : - tumori, veruci, litiază etc; - boli C-V în special cu debut timpuriu; - boli reumatice, artrită, gută; - boli inflamatorii cronice pelvine; - sinuzite cronice; - vaccinări şi orice pătrundere în organism a unor proteine străine (veninuri - folosirea forcepsului în timpul naşterii Simptome generale Agravare: - ziua; la 3-4 am; - vreme rece şi umedă (sau amel. de- ); frig; curent; - expunere la soare; - după micţiune (slăbiciune, senzaţie de leşin) Ameliorare: - după apusul soarelui şi noaptea; - la mare; - aer proaspăt; - secreţii; 128

sensibilitate marcată a tălpilor şi călcâielor . Somn .Puls. cu dorinţa de a fi ventilat . ca de gheaţă înaintea sau în timpul menstruaţiei. astm la copii . dogmatism religios. grăbit. bronşiectazii. îi place să meargă desculţ pe podeaua rece . .inflamaţii -cistită. Comparaţii : . flux menstrual crescut. vinete .dispnee amel.. . Uro-genital .constipaţie dacă se lasă pe spate . grăsimi etc . epididimită.colică renală severă. . Remedii complementare: Thuj. Sulph... asociere astm cu eczemă .picioare agitate noaptea în pat. gheaţă . doreşte să fie ventilat. durerile sunt amel. Piele .). uretrită cu secreţii cronice.faţa cu aspect murdar. ..Thuj. are dorinţă de gheaţă . anexită. sterilitate. . plânge când îşi relatează problemele. alimente cu aspect gelatinos . astm bronşic . condiloame.păr uscat. îşi drege vocea permanent (~Caust. adenom . Tarent. Anac etc 129 .enurezis nocturn . teama de înălţime.condiloame care sângerează uşor sau care miros urât.. . secreţii posteronazale. . Digestiv . fără luciu. picioare fierbinţi etc. Puls. sărat. cu morţi sau fantome. de apă caldă. de dulciuri .la ambele sexe – impuls sexual puternic ÷satiriazis/nimfomanie . orhită. reci. prurit vaginal amel.. leucoree cu miros specific de peşte. secreţii galbene.îşi muşcă limba în somn. după micţiune . sânii sau doar mameloanele f. verzi. greu de pieptănat . excitante. .coşmaruri epuizante.eczemă .. .poziţie genupectorală. fructe necoapte. Puls. în decubit ventral .în poziţie genupectorală sau în decubit ventral Alimentar : . cruzime.secreţie anală cu miros de peşte .. herpes. alcool. Extremitati .. portocale .mâini şi picioare fierbinţi.tuse – amel. galben-purulente . pe abdomen sau pe spate. agresivitate. în timpul colicii. energie vulcanică. cu sânge închis la culoare.rinosinuzită cr. cu mâinile deasupra capului. în poz.edeme glezniere . .aversiune pt. de baie în mare. senzaţie că îi fierbe sângele în vene.Nux-v: obsedat de muncă. de aer liber. alcool. . . .dorinţă pt.ale prostatei. picioare fierbinţi etc . genupectorală .) Piept . guturai amel. nevi.bronşită cr. îşi face vânt la mâini şi la picioare sau îşi dezveleşte picioarele noaptea .vaginită. Cann-i. Tub.iritabilitate fizică exagerată /areactvitate Simptome locale Cap .. care lasă pete dificil de curăţat. excese.  F : .călduros. ag. dorinţă pt.senzaţie ca şi cum ar avea un gol în locul inimii . malpoziţie fetală (Acon. Nat-s. dorinţa pt. grăsimi. veruci. gri-verzuie. carne grasă . peşte. Plat.Sulphur: egotism. acre.inflamaţii . . cu senzaţia că elimină calculi . . disfuncţii sexuale  M: .eritem fesier la nou-născuţi. . amel. lucioasă. în genunchi. dulciuri. Carc. ..

tub) .coryza .dorinţă pentru : .ceapă – crudă .-gonoree în AHC.Remediul are afinitate pentru ţesuturile epiteliale. căldura patului. mişcare.supresia gonoreei (şi a altor BTS. antihelmintice şi abortive. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoacă inflamaţie acută şi secreţii purulente. 4: Thuya. convulsii. fiind folosită în combinaţie cu Echinacea purpurea.M se obţine din vârfurile tinere ale ramurilor. . are o formă piramidală. (ex.gr.gonoree în APP). condiloame.ceapă . piele. aplatizate. care a învăţat de la indieni să folosească frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului.Intoxicaţia provoacă vărsături. . Jacques Cartier . Poate ajunge până la 15-20m.ceai .micţiune. umeda. mental-emoţional. . insuficienţă hepato-renală.m.T. iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. A fost adus în Europa în sec. decubit dorsal sau cu coapsele flectate. cu frunze mici. tumori. periodic: 3 a.genito-urinar. cu apariţia unor formaţiuni de tipul verucilor şi condiloamelor.sărat .amel. contact sexual. cu crengi şi ramuri care se se dezvoltă într-un singur plan. Sulph.carne proaspătă ( 2r.16 şi cultivat în scopuri ornamentale. verucilor etc. menstruaţie. cistitei.usturoi . şi conuri de 1 cm. Thuya canadian etc. ●Alimentar: . sifilisul) ( Thuj. Mai sunt menţionate şi acţiuni insecticide. :Thuj. . . fazele lunii ( ↑ ). Cedru alb/ galben. Cauzalitate: . general symptoms Thuj). Conifere . Sil. aritmii.căldură. . convulsii… Simptome generale ●Agravat: . astm bronşic. cap-occiput.aversiune pentru : . Cupressaceae Thuja occidentalis creşte spontan în estul Americii de Nord. în formă de solzi. în regiuni mlăştinoase.In etnoiatrie a mai fost folosită pentru tratamentul infecţiilor respiratorii. psoriazisului. except.antigonoreic al plantei observând apariţia unei secreţii uretrale purulente verzui la un tânăr care mestecase câteva frunze de Thuja.poziţie: în decubit pe partea afectată. paralizie. Actiune: .supresia manifestărilor sicozei – veruci. ganglioni limfatici Lateralitate stângă.m/p.grăsimi . Med. amenoreei. . eliminarea secreţiilor .fructe acre (Med.fam.Dr Silvia Nedelcu Arbor Vitae. digestiv. Echinacea pallida şi Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS şi ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infecţiilor bacteriene severe. verzi. reumatismului.vreme rece.dulciuri .Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat că are acţiune imunomodulatoare şi antivirală . frunze şi flori .agravat de : . diaree. ●Ameliorat: . enurezisului.Hahnemann a remarcat potenţialul terapeutic ..vaccinarea ( r.Numele de Arbor Vitae i se datorează unui explorator francez. .ceai .ceapă .) => diaree. acţiunea sa iritantă provocând hipersecreţie glandulară şi hiperplazie epitelială.usturoi .cafea .: ameliorare generală când este răcit) (Generals .THUJA OCCIDENTALIS .) 130 . agitaţie psihomotorie. .. . .proaspăt recoltate.

Delusions .Mind – Delusions .brittle. of .immaterial.sinuzită cronică. Somn . .Mind .Delusions .vise: de cădere. fanatici. cinste şi alte calităţi pe care le observă că sunt apreciate. is .delicate.body is . people are . someone is • că au un animal în abdomen .pe partea stângă.people . . are in .Mind . body is separated from • că se află o persoană străină lângă ei sau în spatele lor ( Med) .lighter than air. se trezeşte la 3 a. deoarece se deschid greu şi pot oferi chiar informaţii false. morţi.Mind . secreţii nazale posterioare.Mind . Ign). body is in danger of .Delusions .otită cronică. sentimentul că sunt lipsiţi de orice valoare. corectitudine.Delusions .Mind . .emaciation. Simptome psihice: Au o senzaţie de slăbiciune interioară. friabil.pieces . corpul îşi pierde materialitatea sau că este separat de spirit: . ofensive cu miros putrid.abdomen.body . ●lateralitate stângă. is • că au slăbit. manipulativi şi înşelători.îi cad sprâncenele în ½ externă. she is. Sunt pacienţi dificili. inflexibili. cu idei fixe. Simptome fizice Cap .cefalee frontală sau temporală.veruci sau tumori pe faţă.Delusions . .pregnant. .Mind .body .Delusions .Delusions .Delusions . Masca/ măştile trebuie apărate cu orice preţ şi devin rigizi. secretoşi. Idei fixe sau iluzii : • că sunt sensibili.glass .thin .Delusions .Delusions . 131 .Mind . de inadecvare. secreţii purulente.behind him. deasupra ochiului stg. Nu comunică uşor (cu excepţia cazului în care masca presupune să fie foarte sociabili)..m. body is .).păr uscat. cu aspect uleios al feţei. de senzaţia că sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu-i poate iubi. greu de pieptănat .body .body .. durere ca de cui înfipt în cap (COFF.animals .Delusions .separated . . iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice preţ.●secreţii galben-verzui sau verzi. evită compania (au chiar aversiune pentru companie şi pentru atingere).continuity of body would be dissolved .body . Incearcă să prezinte o imagine cât mai apropiată de normele societăţii în care trăiesc – de moralitate.hipersecreţie de sebum.coming in pieces.Mind . fragili : .Mind . .insomnie. is .Mind .Mind . . sunt rezervaţi.Mind .Delusions . coriză în timpul defecaţiei (sep).Delusions .soul.body . religiozitate. sau de sarcină (Crocus) .beside him.she is made of .Mind .body .people . după abuzul de ceai (Selen. Depresie provocată de sentimentul izolării.

. .erupţii..Med.hipersecreţie de sebum. . rezervaţi. verzuie. Masca.Staphysagria – se subapreciază. flatulenţă.. fisuri între degetele de la picioare. polipi uterini. jet bifurcat. aversiuni şi agravări prezentate la generalităţi) . friguros.distensie abdominală.. Complementare Ars.. Nit-ac. Sentimentul că sunt lipsiţi de valoare. Piele .) .transpiraţie cu miros dulceag. condiloame şi fibroame. chist ovarian stâng. Nucleul (Vermeulen): 1. . de usturoi.(preferinţe.transpiră în zonele neacoperite (Bell.polipi corzi vocale. de ceapă. Gastro-intestinal . 2. aversiune sau agravează). urât mirositoare a picioarelor. de vreme umedă şi rece. deformate. ag. Nat-m. condiloame. cronică. . . rânced.transpiraţie abundentă .erupţii în zonele acoperite.astm bronşic ag. cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senzaţia de evacuare incompletă. probleme unghiale etc.condiloame perianale. care se retrage.carii dentare lângă gingie. . secreţie uretrală cronică purulentă.condiloame genitale. puls.dureri premenstruale ovariene stg... transpiraţie abundentă .. Extremitati .. secr. . senzaţia că se mişcă un animal în abdomen. (Lach).. Merc-s.leucoree abundentă groasă. Secreţii galben-verzui / verzi. . Thuj.veruci sau orice fel de tumori cutanate. Probleme unghiale. transpiraţie uleioasă. . de ars.. urât mirositoare a picioarelor etc. nazală posterioară etc . 5. agg. Sil. . Uro-genital . . Nit-ac etc 132 . 6. de vaccinare. galben-verzuie.Silicea –lipsă de încredere în sine.Lycopodium – slăbiciune interioară.Sulph Comparaţii . după vaccinare. după micul dejun (NAT-S).. ag. rezervaţi.uretrită.diaree: după vaccinare.probleme unghiale – casante. Sabin. veruci plantare. dorinţă pentru usturoi.Vremea rece şi umedă agravează. fibroame.constipaţie cu dureri rectale violente. . constipaţie cu scaun dificil. sărat.hirsutism.adenom de prostată. de miere. tumori etc. Puls. proiectează o imagine compensatorie de putere. .închişi. Veruci.. 4. de praz. .Natrum muriaticum . Med. carii dentare care apar foarte devreme etc. Respirator .sensibili la muzică. pe tălpi. 3. încarnate. . . ag de grăsimi. cu scaun exploziv. prostatită. Nat-s. Ceapă (dorinţă. Nat-s.reumatism cu antecedente de gonoree. Piele uleioasă. .

tablou mental Dupa George Vithoulkas. prea mult aur indeparteaza iubirea. Cu timpul. Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere. prin analogie cu aurul care este un metal pretios. O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie inalta in viata. fiind prea seriosi si muncitori. devin tot mai autocritici. Pe masura ce patologia avanseaza. isi vor face tot mai multe reprosuri. Existenta lor este prea sobra. Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive. Accepta cu usurinta afectiunea altora. cu accente frecvente de tristete. capabili. Intr-adevar. mai plini de incredere. ele se vor face simtite prin oscilatiile dispozitiei. Uneori. in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada. nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale. buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata. ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore latura placuta. la o persoana in acelasi timp bine crescuta si manierata. dar nu sunt in stare sa o ofere. dar paradoxal. trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului. este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati. dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati. de anihilare si moarte. Nu mai au nici o bucurie. se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile interpersonale in special. buni de nimic! Copiii Aurum Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi. apare ameliorarea generala seara. Punctul slab este reprezentat de nivelul emotional. Evolutia patologiei pe stadii Chiar din primul stadiu. din etape premergatoare. pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare. pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in timpul zilei. pentru emotiile lor fragile. ambitioasa si foarte preocupata de cariera. de parca viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste. Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu. Pe masura ce patologia avanseaza. individul Aurum este insetat de iubire. desi au intelectul foarte puternic.AURUM METALLICUM . cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie tip Aurum si. de aceea. Pentru ei. adesea primii din clasa. sentimentele negative sunt tinute sub control. se remarca si inversul acestei situatii.Dr Ileana Rindasu Trasaturi esentiale . De obicei. Dar. 133 . R. dar dupa apusul soarelui. cu agravarea depresiei seara. Initial. Pentru homeopat. ei fiind cu adevarat valorosi. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. Tot in acest stadiu. ambitiosi la scoala. a caror afectiune o dorea. nimic nu ii mai intereseaza. ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata. cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea. inteligenti. in acest scop. tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine. luminoasa a vietii. fiind reprimate. dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala.

heart disease 2 Simptome generale Prof.aversiune: carne . paine. al congestiei si induratiei locale. care este simtit si de altii Abdomen – hernie inghinala la copii 134 . ceea ce ii mai alina suferinta. delicatese(produse de patiserie) . nari ulcerate. pacientul Aurum se va manifesta prin iritabilitate si furie. 3 .noaptea ( mai ales durerile osoase ) .Alcoholism 2 . vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au creat doar impresia ca sunt buni. al durerilor osoase si al aterosclerozei. lapte. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv.Suicidal disposition 4 . neglected his duty. ci se roaga pentru mantuirea sufletului. ca de branza veche. has lost the affection of 2 .high places 1 . plin de cruzime.agravat: . .Fear – failure. in aer liber. throwing height.Delusion.ameliorat: .sete pentru apa rece Simptome locale Cap. nu se mai gandeste la autodistrugere. spune lucruri foarte dure celor din jur. he has 3 . Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana.Music amel. pacientul.. himself from a 4 .Industrious. desi deprimat. In cele din urma. dulciuri. prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. incat se gandeste la sinucidere.Suicidal disposition. pot sa se arunce de la etaj. Se roaga si plange ore in sir. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei.Delusion. desi nu injura. miros fetid al cavitatii bucale. el poate parea insensibil. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca..obstructie nazala. melancholia 2 . ca unica posibilitate de a scapa de ele Ochi – hemianopsie – nu vede jumatatea de sus a campului vizual Nas . cel foarte moral si religios.Religious affection. Exista si o alta varianta de Aurum. friends. In aceasta noua etapa.dorinte alimentare – alcool. toti considera ca nu existau motive pentru un gest disperat. of 2 . Tot acum.remediu antisifilitic .Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza. cu forme severe de sinuzita. munca devine supapa lor de siguranta. o adevarata moarte in timpul vietii. boala ia un alt curs. mania for work 3 .seara.Religious affection 2 . dureroase Cavitate bucala si gat – Carcinom la nivelul limbii sau gatului. vara . Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei persoane.Loathing of life 3 . Simptome de repertoar: . In acest caz.dureri de cap atat de intense.

1995 6. Moldogrup Iasi. Medicala. George – Materi medica viva. ed. Vermeulen Frans. vol. . nux-v. 135 . Dujany Ruggero – Manual practic de homeopatie. Comparatii cu alte remedii: nat-s. Genital . fibromatoza uterine 4 Piept – angina pectorala agravata seara. Vithoulkas. agravate noaptea. Haarlem.dureri reumatice migratorii . Nederlands. 2001 4. merc. ed.. Chirila Pavel – Manual de homeopatie. striga in somn. pericardita. London. Polirom.geme. Iasi. 1992. 2005 2. .insomnie cronica severa. agravate noaptea .senzatia ca inima e stransa de o platosa . Morrison Roger . . cancer testicular.cosmaruri. cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale carotidelor. Merlijn Publ. plat.Ghid practic de remedii homeopatice. testicul ectopic. 1983 3. Bungetzianu Gheorghe. .la femei. Bibliografie 1. psor.Synoptic Materia medica. George – Esenta Materiei medica. Tao. Extremitati .. . Homoeopathic Book Publ. Vithoulkas.ed. necoborat. 1997 5.psoriazis Somn . Buc. ed. palpitatii violente.dureri osoase sfasietoare. endocardita.Ap.cardiopatie reumatismala.. nat-m.remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim. ign. profunde. 3. Buc.

pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant. dezvelindu-se. oglinzi. puterea creierului sau. convulsii. paralizii. in vehicol. contractura. la pranz. asigurare. etc si se apara prin ea. provocarea de a fi creativ . mentine controlul. stand aplecat. cantaret. se straduieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. impotenta . carii osoase . fetida. vascoase. ca o rana. Copil a fost fortat de parinti sa performeze. talentele. sa o apere de orice atac. circuite electrice. Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. recunoastere. cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund. schimb.mucoase – laringe si faringe mai ales . noaptea. abia mai vorbeste. epilepsie. bijuterii. suport moral. cantaretilor . Toxic = argirie In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. dureri articulare asa zis “isterice” = fara umflatura. de aici anxietatea de anticipatie. performanta. criticat. predicator. Modalitati Agravare : contact.femeie : anexita stanga. conductori electronici. Se simte silit sa performeze.GRUPUL ARGENTUM . ii slabeste puterea mintii si cea fizica. se exprima ca orator. germicide. TDS cu polutii.muschi – crampe in extremitati. Ameliorare : la miscare. la soare. usor expulzate 136 . senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si palpitatii . incredere.secretii mucoase gri. presiune.genital – barbat :orhita dreapta . raguseala oratorilor.dureri sfasietoare. . sa-si demonstreze calitatile intelectuale. piele palida.laringe dureros. Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala. cautator de greseli. pret. Cuvinte in discursul pacientului : aprobare. Aplicatii : fotografie. aparare. injunghiat in spate.durerea creste treptat si dispare brusc . cancer. leucoree iritanta. articulatii . invelit. vertij . culcat pe spate. contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate.nevoia de a performa in conditii adverse . senzatie de socuri electrice. ( Vermeulen) Caracteristici (Vermeulen) .abilitatea de a se ocupa de ceva nou. exostoze craniene. se apara prin intelect. prolaps uterin. tristi nelinistiti. cafea. Se simte slab in interior. scriitor. de catre preajma mai tarziu. tendinta la ulceratii. creativ. cu ochii adanciti. Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput. de aici anxietate si furie. ten pamantiu. responsabilitate.Dr Doina Pavlovschi ARGENTUM METALLICUM Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. priceperea. confuzie. antiseptice. incurajat. parestezii. oase. nou. Biotip : slab. Actiune . Trebuie sa straluceasca in societate. Are mare conductibilitate electrica si termica.cartilagii. vesela.sistemul nervos – contracturi. ajutat din spate. cancer uterin. ii cade vocea. tulburari de memorie. Alternanta de “sunt grozav” – “nu sunt bun de nimic”. dureri in cartilajele costale.

mictiuni frecvente.senzatie de cap gol. borborigme . confuz . saliva vascoasa. anexita stanga ..frica de inaltime.agravare ziua. totusi rezervat si inchis .prurit ocular.inflamatia laringelui. strictura canalului lacrimal . carii osoase. contractii in pulpe coborand Indicatii clinice Blefarite. laringite. exostoze.anxios nelinistit. varsaturi acre. convulsii. diabet zaharat. fara caldura vitala. cantitati mari -TDS : polutii. senzatia de oprire a inimii .coriza cu stranut. reumatism articular.secretii mucoase gri. tahicardie. tuse. Sepia Posologie – 6 X – CM Repertoriu Mind – anxiety 2.grabit in mers si vorbit . greata. ametit. agravare la efort fizic . secretii nazale fluente sau purulente gri . inflamatii ale cartilagiilor . weakness 2 137 . usor expulzate . faringite. raguseala.agravare la soare Simptome locale .palpitatii.lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine. anxietate de anticipatie. articulatii “isterice”. multime . prolaps. vascoase . carii osoase. locuri inguste. TDS. secretii vascoase. epilepsie.cefalalgie stanga instalata treptat. Palladium – ovar drept. mai des .memory.crampe.. e urmat bine de Calc..slabiciune. Platina. impotenta sexuala . blefarite.uscaciunea gurii. epilepsie .friguros agravat la soare .scaun moale. cedeaza brusc .anxietate pentru sanatate.ingrosarea cartilagiilor. exostoze.agravat culcat pe spate . rezervat in atitudine .socuri electrice la adormire sau trezire Simptome psihice . emaciere. Puls.prolaps uterin. gri.depresie taciturna sau excesiva veselie .constrictii externe. ulcer. cancer uterin Relatii Zincum – prurit ocular.deficit de memorie Simptome generale . neliniste psiho-motorie . health about 2 “ . dureri articulare .furie deliranta dupa criza de epilepsie . excoriatii .gastralgii arzatoare. enurezis nocturn. Stannum – tuse razand Urmeaza bine dupa Alumina. la pranz .dureri osoase.

Trebuie sa lupte singur. epileptic 3. inflammation. convulsions 2. interrupted 3. Orice situatie care pare o capcana il agraveaza : multime. hurry 1 “ .taciturn 2. voice. Murphy.lying agg 2.emaciation 2. Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc. left 2 “ .T. avioane. cancer of. children. 3 “ . colturi de strada. inflammation 2 Larynx . in criza.pain 2. nimeni nu-l ajuta. apar frici. lids 3.sun. burning 2 Bladder – urging to urinate 3. cartilages 3 “ . A Dictionary of practical Materia Medica B. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire.cold agg 2 “ . infants 2 “ . Credinta ca este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei.inflammation 2.periodicity 3 Head – pain 3. lack of vital heat 2. empty 2 Eye . Scholten diferite lucrari pe internet Vital Quest Vithoulkas Materia Medica Pura ARGENTUM NITRICUM Nitrat de argint – NO3Ag.numbness 2 “ . back on 2. inaltimi. Jain Publishers New Delhi Kent J.stricture of lachrymal duct 2 Nose – coryza 2. gray 2 “ . trembling 2 “ . exposure to the 2 “ . cervix 1 Chest – palpitation of heart 2 Bibliografie ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) Clarke J.prostration 3. exostosis 2. joints 3 “ . Trituratie si solutie.restlessness 2.cartilages affection of 3. ideas abundant 1 Generals – daytime morning agg. exertion physical agg 2. right 3.itching 2.“ . hoarseness 3.mucous secretions increased 2. uterus. idei si actiuni fixe. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios. uterus 2. 3. in bed 2 “ . frequent 3 Male genitalia/sex . 3 “ . 138 . loquacity 2. spatii inguste. pain bones of 2. twitching 2. Lecture on Materia Medica Kent Plus Synthesis 7 Vermeulen. inflammation 2. mental exertion agg. discharge with 3 Throat – choking 3. weakness 3 “ . ulcers. altfel va fi renegat si dispretuit. poduri. actioneaza impulsiv ca sa scape.side. trebuie sa vada iesirea tot timpul. sta langa usa.caries bone of 2.constriction external 2. noon agg. tunele.pollutions 2 Female genitalia/sex – prolapsus 3. lost 3 Stomach . orice loc cu iesirea blocata.H.

tuse.cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda. grabit si nerabdator. fotofobie intensa. Simptome psihice . este grabit.agravat noaptea .anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare . cu tremor si slabiciune Simptome generale .in situatii nespecifice) . hipertiroidian si hiposuprarenalian. culcat pe partea dreapta. slabiciune iritabila.dorinta de dulciuri care-l agraveaza. nu poate astepta. ridat. vrea sa termine lucrul inainte de a incepe . pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit. de spatii inguste. < la cald 139 . iluzii. slabiciune .oase si cartilagii : necroze . noaptea. ameliorata la aer rece si legat strans la cap .sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea.degenerescente parenhimatoase : ficat. pe care le doreste. surditate . Actiune . dulciuri. febrilitate. senzatie de infundare urechea stanga.vise anxioase.impuls nestapanit de a merge repede . psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot.conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta.frica de multime. tulburari de coordonare motorie. la menstra . digestive. frica de moarte in situatii fixe fobice (Ac. anxios iritabil.de inchiderea ochilor. rinichi Biotip : slab.ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau . la furie cefalee. frica de inaltime. baie rece . de alimente si bauturi reci .m. epilepsie la frica. fizica si psihica . Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca pe fereastra. deprimat agitat. genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative .deficit de memorie. la menstra. hipoacuzie.) si fizic cu anxietate. obsesiile. confuzie mintala .agravat la cald . Modalitati Agravare : la cald.doreste aer rece. pareze mai ales ale membrelor inferioare .timpul trece prea incet. durere de piept.depresie anxioasa.irational in concluzii si actiuni . miasme multiple – luetism. Lateralitate stanga. uscat.mucoase : respiratorii. de poduri. psora.agitatie anxioasa.slabiciune generala.tendinta la hemoragii . la baie rece. treziri anxioase bruste . halucinatii care-l framanta mai ales noaptea .Planifica tot ca sa stapaneasca situatia. ganduri tulburi.vertij la vederea unor cladiri inalte agr. ajunge la intalniri mai inainte. compulsiile care sunt tulburari afective ? n. fobiile.convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie. sicoza. la presiune forte.acufene. alimente reci.impuls de a se arunca de la inaltime . Ameliorare : la aer curat – ii place sa-i sufle vantul in fata.agravat culcat pe partea dreapta Simptome locale .

coit dureros . despised he is 3 “ “ . forsaken is 3. greata.excitement.alb. aerofagie. of losing 2 “ . Ars. gaze zgomotoase si fetide la scaun . if a 2 Generals – night agg. diaree emotiva sau dupa masa . ulcer gastro-duodenal. crossing a bridge or place. Relatii Complementar : Lyc. eroziune de col uterin. narrow places.diaree verde. oftalmie purulenta. corners of houses project so that he fears he will run against them while walking in the street 2 Mind – delusions. ameliorate plimbandu-se la aer rece . sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala . conjunctivita granuloasa.“ . anticipating events.flatulenta marcata. epilepsie. place cannot pass. agravata dimineata obligand la tuse . sanguinolenta . uretrite..limba cu papile proeminente. uretrite la barbat . hurry to arrive for appointed 3 “ .anexita stanga . leucoree.fear. delusions. galbuie. ulcer cornean. Antidot : Natr. gastrita hiperacida.senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) . lest he fail 2 “ .col uterin tumefiat.hurry time. pareze.eructatii zgomotoase imediat dupa masa .. fetida. laringita cronica a cantaretilor si oratorilor. 3 “ .self-control.raguseala cronica a cantaretilor.. hipertiroidism. dizenterie. 3 “ .leucoree alba. varsaturi .alb. fobii. regurgitari de alimente nedigerate. varf rosu si dureros .undertakes nothing. impotenta sexuala. la emotie.ciclu menstrual neregulat. certain 2 “ .weakness 3 140 . sweets.high places agg 2 “ . obsesii.slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi.“ walking while 3 “ .anxiety 3 time is set. diaree verde cu flatulenta in entero-colite. cu aspect de spanac tocat. parestezii. spumoasa. astm nervos .durere epigastrica rozatoare.palpitatii agravate culcat pe dreapta.delusions.faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare . ataxie locomotorie.impotenta sexuala. in 2 “ . tulburare afectiva bipolara. tremuraturi. paraplegie.constipatie cu scaune uscate . tulburare depresiv-anxioasa. mur. diaree la emotie.tuse la notele inalte. paralizii Indicatii clinice Tulburare anxioasa.Ver. agg. flatulenta. oratorilor. ulcerat. la mirosul de tutun. when 2 “ .incontinenta de urina zi si noapte . of 1 “ . desire 3. Incompatibilitate : Coffea Repertoriu Mind – ailments from anticipation 3 “ . coree.food. meteorism. afectiuni medulare.

nu poate articula decat un cuvant odata. se joaca cu cuvintele. condimente. uscata. ARGENTUM IODATUM Ag I. intelectuali superiori.durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr-o parte . sare Aversiune pentru grasimi. tresariri. pasionate. Doreste dulciuri. : conservator. moarte. mandrie ranita. Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept. agravat in intimitate Boericke il considera un bun remediu in edeme. spasm de esofag. cardiopatii ARGENTUM MURIATICUM Ag Cl. atacuri de sufocare. prietenos. crampe dureroase. carne. tunete. Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. ocrotitor al artelor si ideilor Phos. boala. spatii inguste. tuse spastica.durere constrictiva arzatoare in gat. ARGENTUM PHOSPHORICUM Scholten : Arg. simpatetic. care-l agraveaza.pain 3 burning 2 Abdomen – distention 3 Rectum – diarrhea 2. sfasiere in degetul mare Murphy : dorinta de vin. idei fixe. calator. adenopatii ganglionare. scurta. inghetata. cefalee la ora 16. sa arate ce talentat este. Ameliorat vorbind.“ . > de tuse. impresia de gat zgariat.hemorrhage 2 Head – pain 2 Stomach – eructations 3 nausea 3 vomiting 3 “ . Frica de inaltime. Are relatii profunde. singuratate. tuse spastica. fata si limba foarte rosii . Simptome comune ambelor elemente. se vrea centrul atentiei. crampe. Dificultate de adormire. Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite. Mictiuni imperioase. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: .warm agg.: comunicativ. < aplecat. Iritabil agravat de umilire. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat. politicos arogant. 3 “ . Este sensibili la critici. durere constrictiva tampla stanga. bauturi reci. fulgere. intuneric. Ameliorat de cafea. dor de casa Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special.respiratie dificila. peste. continua. sa tina discursuri. 141 . somnambulism. stool green 3 flatus 3 Chest – palpitation of heart 3 Extremities – weakness 3 ARGENTUM CYANATUS Ag CN. fructe. mai ales in picioare Indicatii clinice : angina pectorala. Are prieteni artisti. astm.convulsions 2 epileptic 3 “ .

ingrosate. met. 198 Copil. Calcarea fara rezultat.Teste – Homeopthic Materia Medica p. dureri crampoide in coapse. Perfectionista la felul cum se imbraca. Dr A. ameteala. Ironizeaza pe altii. M. prostratie. nascuta in 1969. bolnava de mult timp. spalatoreasa. vedere incetosata. fetida. A avut o internare in spital de psihiatrie cu ameliorare de scurta durata. mai mult noaptea. mictiuni mai rare. casatorita. temperament iritabil. sex F. Se vrea un exemplu. met. are impresia ca se vor prabusi blocurile pe ea. slaba. Criticata se infurie si plange. Arg. Ars.2000 cand. Dupa o saptamana copilul a inceput sa suporte lumina si s-a vindecat treptat.Vithoulkas – Materia Medica Pura ii citeaza pe M. 142 . Argentum phosphoricum – Scholten il citeaza pe Rienk Stuut Fetita de 6 ani cu cefalee. Frica de intuneric si animale fioroase. Deces. palpitatii. a ameliorat-o imediat: scaun normal. 30 CH. s-a sculat repede sa raspunda si a simtit o stare de slabiciune. Debut la 3-4 zile dupa nastere. magaziner. pe cand dormea. apoi recadere. fara repetarea remediului. In 14. nu deschide ochii decat la lumina foarte scazuta. in urma unei situatii tensionate de la serviciu. teama de aglomeratii. 1 luna.1996 a primit Argentum nitricum 30 CH. Conium. tendinta la scaune moi. Pleoape umflate.01. apoi Arg. Respiratie fetida. Femeie de 50 ani. 200 CH intr-o singura zi in 3 prize la distanta una de alta. secretie purulenta fara miros rau. fara sechele. In 29. met. Ameliorare dupa scurt atac de febra si diaree. Cu toate ca nu a cazut si nu si-a pierdut constienta. col uterin umflat si corodat de ulceratii cu secretie purulenta sanguinolenta cu miros oribil. doar mamei la 4-6-12 ore. Ca tratament topice locale. Prefera dulciurile. Fata galben-pamantie.70 m. Urina palida. Rp/ Argentum phosphoricum 1M. Cicuta. iar dupa 2 saptamani Argentum nitricum 200 CH o doza. 118-119 Caz de scir ulcerat. frica singura. cu dureri lancinante in regiune. Canta si vorbeste tot timpul si cu papusile in pat. Copilul tipa continuu. nu se vrea ironizata. teama ca va lesina. La 3 luni dela prima nastere. tensiune locala. la 4 ore cu usoara ameliorare. S-a simtit foarte bine pana in 07. Speriata inainte de ceva nou. cum danseaza. fara recidiva de atunci. diaree frecvent.07. cum inoata. Sepia. nu merge singura pe strada. Evolutie buna. I : 1.M. dureri gastrice cu greata ameliorate de mancare. Dureri intepatoare retro sternal. met. fara efect. Lycopodium fara efect. ameteala si disconfort la soare. nu tace cand vorbeste altcineva. Mereu obosita. a ramas cu frica de a o face si cu simptomele mai sus descrise plus senzatia de greutate la cap cu dificultate de concentrare. oftalmie cu secretie purulenta abundenta. asa ca le-a abandonat singura. a luat multe medicamente psihotrope fara rezultat notabil. nu mai merge la munte pentru ca are impresia ca pica muntii pe ea.CAZURI Argentum metallicum . A fost mai in putere timp de 2-3 saptamani. a sunat telefonul. Rp/ Arg. Evolutie foarte buna aproape imediat.. Preston Norringtown Pa American Journal of Homeopathic Materia Medica Nov. Arg. Mucoasa vaginala incretita prin prolaps uterin. fara efect de aceasta data. 2 copii.1868 p. a reaparut teama sa nu cada cu impresia de ameteala si ca nu o mai tin picioarele cand merge singura pe strada. G : 68 kg. frica in spatii inchise ( nu a mai putut folosi liftul ) sau deschise. de spatii inguste. Diaree frecvent.2000 a primit Dysentery Co 30 CH o doza in 3 prize intr-o singura zi. Sulphur. durerile hipogastrice s-au rarit. balonare hipogastrica sensibila la atingere. nesiguranta cu senzatia ca se pierde in magazine sau aglomeratie.

faringite. walking while 3. eating after 3. agravata in aglomeratie.1615 Stomach – eructations 3. lower limbs 3. laringite repetate. p. inginer.RADAR-EH Keyword=anticipation Keyword=delusions corners project houses walking street fears will run against Keyword=fear crossing bridge place Keyword=fear narrow place trains closed places Keyword=high places agg Keyword=vertigo walking Keyword=food drinks sweets desire aggravates Keyword=weakness anxiety Keyword=extremities weakness walking air open Keyword=rectum diarrhea anticipation Keyword=chest palpitation heart anxiety C. agitatie anxioasa.799 Rect – diaree. excitatie 3. necasatorit.73 m.664 Rectum – diarrhea. p. p. a avut o relatie sexuala intamplatoare soldata cu sifilis. agravat inchizand ochii. excitement. Repertoriu . p.“ . sweets. p.934. simte nevoia sa-si dreaga vocea. “Ameteste” pe strazi inguste. in 3.245 “ .high places 2. 101 “ . p.114 “ . hoarseness 3. p. p. p.Synthesis 7 Mind – anxiety 3. dupa o deceptie sentimentala.964 Throat – hawk. A. G : 67 kg.: parotidita epidemica cu orhita urliana. dupa 3. p. sex M. In urma cu cativa ani.. narrow places. zahar. after 3. desire 3. 897 Etremities – weakness. scarlatina. p. p. Nu poate merge singur pe strada.hurry 2. A urmat imediat tratamentul obisnuit si “s-a vindecat”. p. p. p. La scurt timp s-a instalat o stare de neliniste permanenta. 1M 143 . excitement 3. este mereu grabit. vrea sa termine orice de cum incepe. se teme ca va cadea si nu poate traversa strada. sifilis. Ragusit cronic. simte ca nu il mai tin picioarele. p. Diaree la emotie. p. membre inferioare 3. La emotie palpitatii violente.L. agravate culcat pe partea dreapta. ameteste in mers.662. p.P. disposition to 3.excitement 3. mai ales dimineata. Eructatii violente dupa ce mananca. le simte fara putere si cu tremor interior. agg 3. Doreste dulciuri care-i provoaca diaree.1406 Extremitati – slabiciune. p. Pentru el timpul trece prea incet. anxietate de anticipatie pentru evenimente chiar lipsite de importanta.1506 Argentum nitricum 200 CH Luesinum 30 CH. ca sa scape si sa ajunga in siguranta. 36 ani. 200 CH.796 sugar after 3. merge repede pe strada.239 Genarals – food.1082 Larynx – voice. I : 1.14 “ . p. Are rau de inaltime. Polutii nocturne.626 Male genitalia/sex – pollutions 2.938 Chest – palpitation.128 Vertigo – walking 2.

Hyper (excesul. care intra in sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un tratament antimiasmatic. acumularea. miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . care va genera cu siguranta diferite afectiuni. agresiune corporala. care viciaza judecata. criminal cu sange rece (tocmit ) 144 . idei fixe. distructia. Mariana Galesanu Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil.anxietate agravata noaptea. aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in alterarile functiilor celulare.introvertit .LUEZA . clar.mare neliniste si agitatie sterila. violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni – inclusiv fata de ei insisi ) .memoria afectata ( foarte uituc. Hahnemann a descris 3 miasme: Psora.sicoza si lueza. necroze. ulterior. nu au incredere nici in altii . isoscel sau scalen ) LUEZA inseamna : -la nivel fizic = distrugere (de la piele pana la oase ): ulcere.Dr.aversiune la companie.( afectare profunda a organelor ) Mental . in sensul lipsei. inhibitia) = Psora . ca o conditie care se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala . s-au descris si alte miasme. Prof. golita de orice realizare sau intelegere . care sunt. cu ganduri chinuitoare . chiar pentru responsabilitati obisnuite ) . fisuri.nemilosi. neinfluentate de explicatii. excitatia ) = Sicoza .ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si dese ori o pun in practica ) .Dys (devierea. memoria si acuitatea intelectului . argumente . Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de conservare a speciei . degenerarea ) = Lueza Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica . distructivi. (manifestari vizibile atat in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) Psora perturba nutritia Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica. eroziuni -la nivel psihic =violenta. lipsa.Hypo (defectul. dinamic si potrivnic. numai 3 : . nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic . agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . in caz contrar.lipsa de incredere in sine.cruzime tintita. Desi. al excesului sau al distructiei .nu sunt interesati de munca lor . atat de ei insisi cat si de ceilalti ) .incapatanat.dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) .inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) . dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa .mentalitate distructiva. cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral.

) .dureri de cap dure.insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) .secretii groase. bazale sau lineare insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului agravate noaptea si la cald ameliorate de dimineata pana seara (revin ) ameliorate de aplicatii reci si de miscare Ochi . ulcerate .tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) .aritmii Modalitati : Agravare noaptea prin eliminari naturale caldura ( vara.melancolie si depresie profunda .somn afectat la malul marii. depresive. distructii.tendinte melancolice.fisuri.deformari.dezlipire de retina . persistente. caldura patului ) la malul marii si calatorie pe mare Ameliorare De la rasarit pana la apusul soarelui Prin eliminari anormale La rece ( iarna .intoleranta la lumina artificiala 145 . putride (tendinta supurativa ) . cu scoame .modificari de refractie ( miopie.displazii.malformatii .ulcere corneene . vara. ulcere. aplicatii reci ) La schimbarea pozitiei Fizic Cap . anizocorie . aglutinat.. suicidare .caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului .pleoape rosii . de nesuportat: unilaterale. hipermetropie ) . gangrene .necroze .cataracta . devieri ( strabism.parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior .furie violenta.dureri cu caracter de carne vie . cu miros fetid sau metalic . corozive . distructiva . distrofii.par gras. datorita transpiratiei Generalitati .insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa . degenerescente .manifestari de autoagresiune Somn .

gat dureros.agravarea caracteristica a luezei Nas .pierderea dintilor . fisuri adanci Respirator . distructiva.ulcere ale cavitatii bucale .grasoasa.saliva groasa . Tub ) .dureri cu caracter arzator . cenusie.tuse latratoare scurta.respiratie urat mirositoare . pierdut sau pervertit Gura .. buze groase. aspra. de cupru ) .exema retroauriculara cu puroi gros .senzatie de carne vie in gat si amigdale .degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) . piele rugoasa .amigdalite grave.formeaaza filamente lungi .lungi .simtul mirosului diminuat. cleioasa.leucoplazii .simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee .transpiratia fetei si capului curge in picaturi .leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului . ridata . negre sau maron cu miros ofensiv . keiloskizis ) . profunda si sparta .modificari structurale ale arcului dentar .dinti supranumerari sau lipsa .voce ragusita.eruptie dentara complicata cu diaree . otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) .limba umeda . pastreaza amprentele dintilor .alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului . ulcerat. ulcerate.ulceratii pe tot arborele respirator . false membrane . amigdalite . sfasietor .cruste groase verzui . se refac frecvent dupa desprindere .dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei . fetid si fisuri .agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura Urechi .otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive .otite ulcerate. uneori paroxistica 146 .distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) . convulsii . flegmon retroamigdalian .acnee severa.pometi evidenti. parodontoza Fata .gust neplacut in gura (metalic .argine zimtata a incisivilor (Med .abcese dentare cu saliva putrida .foetor oris extrem de ofensiv .gingivite supurate. exploziv .malformatii (keilopalatoskizis .

abcese perianale. cu urme de puroi . cancer ulcerat .stricturi uretrale . scleroza .neregulat .ulcer. cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala .dureri gastrointestinale arzatoare. rectale.apendicita flegmonoasa. ciroza . para-. supranumerar ) Genital F – tumori ulcerate.infarct miocardic .urina rosiatica .dispnee in pozitia culcat.peristaltism intestinal pervertit .dorinta mare de bauturi si hrana rece stimulente (cafea .fisuri anale. vagin 147 . Rinichiului si vezicii -pielonefroza . zace dimineata in patul ud ) . eroziuni de col. noaptea . invadante .endocardite bacteriene ulcerative .degenerescenta grasa a ficatului .expectoratie fara gust pregnant. hemoroizi cu scurgeri putride.tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. sfasietoare . perforata .arterioscleroza (arterite obliterante .rectocolita ulcero-hemoragica .senzatie de greutate sternala .toate malformatiile (fimoza. rinichi in potcoava.agravare la amidon ( feculente ) .degenerari valvulare . …. vascoasa .ulceratii..dilatatia aortei . explozive.scaun negru. ardezie .) . tutun alcool in exces ) lapte ( nu il asimileaza ) alimente extrem de condimentate lucruri indigeste (creta .anomalii congenitale . aritmii .abces pulmonar.distructii si fibrozari ale parenchimului renal .rupturi vasculare (AVC ) .carcinom invadant de prostata . ofensiv. scleroza pulmonara Cardio-vascular . in filamente .cholera infantum . coronarite . coroziva (agreseaza zonele de contact ) . HTA grava ) . fistule . agrav.dizenterie cu sange si puroi . gangrena Urinar . Noaptea si la caldura Stomac . ulcer varicos ..enuresis total inconstient (nu se trezeste .aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) Abdomen .vene varicoase .

Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosi 148 . percutie.slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor .osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum .ziua. noaptea.. ofensiva . carii si necroze osoase .concave ( ca o farfurie ).erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala . ulceratii.eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda. necroza .cancer de piele ulcerat sau necrozat . gangrene Bibliografie 1.ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase .apetit sexual pervertit (chiar pt.panaritiu Extremitati . PES. grupate circular . se indoaie. din ulceratii cu baza cadaverica . cu miros ofensiv si metalic neregulate in cantitate si frecventa insotite de frici si depresie . se rup usor) . invadante ale org .metastaze maligne osoase . ulcer varicos.supuratii . invers in sicoza (bombate ) .subtiri (ca de hartie.scurgeri putride.displazie de col uterin .tumori ulcerate. carbunculi . deformari si atrofii musculare . nastere de copii morti sau cu malformatii ) .infertilitate (azoospermie ) Piele . animale ) . presiune.escare .alunite ulcerate si cu smocuri de par .necroze . coroziv. Proceso Ortega Note despre miasme 3.H. palme si talpi ) . ofensive. furuncule. genitale .fragilitatea oaselor .menstre: flux profuz.eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliurilor de flexie.apetit sexual violent. la caldura. evoluand spre ulceratie .infertilitate (avorturi spontane.abcese. transpiratie si amel. depresie .degenerari musculare cu paralizii. J.dureri in oasele lungi (agr. arterite.supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare . iarna si la schimbarea pozitiei ) .MS. Allen The cronic miasms 2.transpiratie ofensiva.fisuri adanci pe piele (in sp. fisuri. moartea fatului in uter.dureri abdominale arzatoare si explozive .leucoree coroziva . sadism B .ulcere si gangrene osoase . putrida .gangrene . ce agraveaza toate simptomele Unghii . atingere.

acoperita cu depozit galben murdar. cu oligurie. precum si din proving-uri .Secretiile sunt iritante.ulceratie . voma. sange. spermatoree vagin si vulva : leucoree continua. arsura. Actiunea asupra pielii Ca si la niv.noaptea). agrav. galben-verzui si purulente.prurit local.d : la nivel ocular : blefarita. eruptii cutanate polimorfe (vezic. oase. scurgeri uretrale.. sarata . rect : catar iritant. arsura si prurit . groase. S. senz.mucoaselor aceleasi procese patologice :iritatie. ulceratie. regurgitatii. umflate. miros respingator coryza acuta (cu secretii apoase. diaree dizenteriforma si tenesme inainte.Dr Mariana Galesanu A fost experimentat de Hahnemann sub forma oxidului negru de mercur (solubilis) . Simptomatologia este identica cu a mercurului metalic ( vivus) Fiziopatologie si tropism Datele provin din toxicologie (intox. abund) sau cronica (secretii groase. dureri acute.ca nu si-a golit intestinul . sete intensa de bauturi reci. prod. Actiunea pe mucoase: iritatie.ca sunt prea lungi. 1. 1. ( agrav.GRUPUL MERCURIUS . 1. nu amelioreaza .nocturna 2. vascoase. pulpita. dureri arzatoare .lavaj cu apa rece) leucoree arzatoare. arsuri la debutul mictiunii. amel. angine (eritematopultacee pana la false membrane). senz. sanguinolente .Rectocolite cu colici.asupra osului supra adaugata) mucoasa bronsica : bronsite cu tuse uscata si spasmodica noaptea si productiva ziua (expectoratie mucopurulenta galben-verzuie. conjunctivita cu secretiile caracteristice.N. pioree gura : halena fetida. hipersalivatie fetida (agrav.supur. urini tulburi.ce se extind in suprafata. acute accidentale si intox.flasca.caracteristice . pulsatile (abces in formare). greata. spongioase. iritanta.la urinat . dureri in oasele nasului (act.. albuminoase .pustul. verzuie . Keratite supurate apoi ulcerate.neregulata .. exema. herpes) toate avand caracteristic : rosata. tend. transpiratii facile. exud.c : la nivel genito-urinar uretra si vezica :nevoie frecventa de urinare.a : la nivelul tubului digestiv : cavitatea bucala =gingivo stomatita (+ actiune pe osul dintilor) gingii retractate. supuratie.e : la nivel otic = otoree cu secr. cu tendinta la supuratie si adenopatii gastric : digestie dificila. 1.dintilor faringe : faringite. nocturna si la transpiratie ulceratii cu f. ulceratie.la supuratie si ulceratie si se insotesc de reactie ganglionara in teritoriul atins.pastreaza ampr. gust metalic.excoriante. exudatie. Toate afectiunile oculare au fotofobie intensa .de false membrane. nocturne. fetide .noaptea .cronice profesionale). piele. cu puroi fetid si arzator . abundente.. 149 . galbui) ozena. fetide.in timp si dupa scaun.ulceratii limba umflata. amigdalite.abcese. dinti de culoare negricioasa. afte. Actiunea mercurului este evidenta pe: mucoase. 1. agrav. sangereaza. supuratii facile.b : la nivel respirator mucoasa nazala : secretii arzatoare si iritante(narine ulcerate). leziunile cutanate au progresia : rosata .supuratie . 1. sughit.

N. 4. Prin actiunea asupra ionilor de Na si K ce controleaza capacitatea osmotica celulara si sanguina se explica sensibilitatea la modificarile higrometrice (agrav. Actiune asupra oaselor Dureri nocturne . este primul stadiu “graba si ineficienta”. Actiune asupra S.leziunilor ulcerative : sange negru cu cheaguri mari (acelasi caracter si la sangele menstrual.cea mai neinsemnata ofensa .Supuratie. prostratie. darnu mai sunt intelesi ) Cauzalitate (Etiologie) Care sunt cauzele care permit dezvoltarea unei stari justitiabile de Merc ? Sunt doua mari categorii de cauze corespunzand aspectului acut si cronic.greata. metroragii.enterocolite.etc) Paralizii (in sp. . vertij.ale mainilor. Initial poate fi un stadiu stenic : iritabilitate. Deci in stad. necroza (in special la oasele fetei. Zn. dezvaluie greu ceeace simte si se controleaza in societate. Al doilea stadiu de afectare mentala este “ impulsivitatea”(susceptibil la orice impuls: de a arunca. pierderea memoriei si uneori a ratiunii. colecistita cronic (hipertrofie hepatica dureroasa cu sete. Cauzele dobandite determina un tablou de Merc acut : toate afectiunile acute cu manifestari fiziopatologice de tip mercurial. mai ales la niv. Mg.final al patologiei mentale nu se dezvolta o dementa clara ( nu are forta).cu tropismul specific : infectii sezoniere declansate de frig umed . Slabiciunea lui Merc se instaleaza insidios.periferic (dureri nevralgice nocturne) . ficatul este cel mai afectat : acut (icter infectios cu constipatie). de care trebuie sa se apere). cu agrav. balbaiala . ci apare o stare de imbecilitate (toti stimulii sunt preluati . tibie) 5. amorteala Simptome psihice Instabil si ineficient. Ulterior. chiar pe cei pe care ii iubeste). epistaxis) Printre organele bogat vascularizate . nefrite) infecii cu false membrane (angine difteroide. Actiune pe sange si organe bogat vascularizate . limfa si ganglioni limfatici Mercurul excita sistemul limfoganglionar (poliadenopatii.ale muschilor extensori) cu tremuraturi. Aceste impulsuri nu sunt evidente imediat pt.devine lenes. La litiaza si ciroza) . flatulenta.ca este un individ inchis.Indispensabil=semne bucofaringiene . teroasa) . (corize. inteligenta slabeste. de a ucide pe cineva pt. Ca ). are teama de nebunie .central (evolutia tremuraturilor mercuriale catre paralizii) Tremuraturi in sp. angiocolita.la umezeala) Anemie (fata palida. fara vointa. cu febra si transpiratie nocturna. dizenterie) 150 . hipertrofie amigdaliana) Actiunea asupra sangelui se refera la formarea amalgamelor metalice cu ionii metalici din sange (Cu. Rezulta anemie si tendinta hemoragica .cu tend. 1. In stadiul al treilea. uita. intelegerea dificila. ineficienta mentala. scris. tendinta hemoragica. sparge. nerabdare .impulsivitatea si vulnerabilitatea trec intr-o stare paranoida (ii percepe pe toti ca dusmani.3. bronsite. proasta dispozitie.la miscarile voluntare (intentionale) si la emotie (probleme de alimentare. angine. raspunde greu la intrebari (Op).

colecistita. Mercurius batran mental : avaritie.oligurie..masculin : scurgere uretrala in cadrul unei uretrite. agrav.exista tipuri diferite descrise in MM (tipul gras sau tipul slab).cu evolutie la anurie si uremie terminala ) Mercurius adult tulb. nefrita cronica : se adauga alterarea starii generale (slabire.decubit lateral dr. reactie ggl corespunzatoare teritorial afectiuni renale : nefrite ac.. aer liber Ameliorare intins in pat 151 . inflam.tend. vertij( b. cronice( dupa schimbarea vremii.endometrita ulceroasa. lumina si caldura focului. gonoree cronica.aspectul caracteristic al secretiilor si agrav.feminin : leucoree in legatura cu metrita . bronsite afectiuni oculare descrise afectiuni intestinale: sindrom dizenteriform dupa expunere la umezeala rece afectiuni cutanate ce evolueaza pe o piele umeda. litiaza biliara .etc. tulb. cand se incalzeste in pat . in calitate de substanta straina organismului. azotemie .umezeala vreme umeda.paralizia m. atat la frig cat si la caldura.. chiar imbecilitate fizic : paloare si slabire . scaderea facultatilor mentale. balbaiala. afectiuni buco-naso-faringiene acute sau cronice cu adenopatie . ulceratie de gland sau preput.miasme.. Luetismul este marea cauza de aparitie a semnelor mercuriene si in functie de asocierea diferitelor constitutii.si osoase .care lasa sau nu in urma sa o ulceratie.la supuratie si ulceratie. polakiurie arzatoare. piele rece.atingere obiecte reci.vascoasa .la uremie (scleroza hepato-renala) Modalitati (Mercurius are multe agravari si putine ameliorari) Agravare . sanguinolente . propria transpiratie ..Concomitenta semnelor bucofaringiene. Indicatii clinice Mercurius copil Copii Merc prezinta adesea o mare precocitate si stari afective intense .ce poate evolua la hepatita cronica si ciroza hipertrofica .nu are o morfologie speciala si va actiona diferit pe fundalul diferitelor constitutii si miasme.Merc. azotemie. Hepatobiliare :hipertrofie hepatica cu dureri agrav.Trebuie avut in vedere ca intr-o afectiune acuta de tip Merc exista intotdeauna tendinta la supuratie. tend. albuminurie.transpiratia nocturna indica remed. vascoasa . subac. scarlatina apare febra.extensori . Merc.nocturna.tremuraturi mercuriene ce debuteaza la nivelul degetelor ( mana ) si se generalizeaza progr .bucofaringiana si prurit vulvar) . au rezistenta scazuta la infectii .tend.caracteristica mai rar laringite. dupa angine. 2. proasta dispozitie..paretica.descurajare si apatie silentioasa. vaginita ulceroasa. Genitale : mercurul determina scurgeri caracteristice .noaptea. sange inchis la culoare cu cheaguri mari (insotite de umflarea sanilor.Parkison) dureri artic. Cauzele ereditare dezvolta tablouri clinice justitiabile de Merc cronic. context in care menstrele sunt variabile cantitativ. urini de culoare inchisa. balanita. .

Bell. false membrane Indicat in forme acute.generale # angina ulceroasa si cu false membrane (dureri arzatoare.la ingestia de alim. # uretrita. amigdala dreapta (agrav. rectocolita hemoragica : dureri violente. Aur Incompatibil : Sil (nu se administreaza imediat inainte sau dupa Mercurius) Comparatii : Ars. sangereaza la cel mai mic contact. otita) si Bi-iodatus pt. fetide. Electivitate pt. secr.necrotica si gangrenoasa . curge pic. faringite f. adenopatie submaxil.ano-rectale .acide). sanguinolent negricios. grave cu alterarea st.vascoase. radicalul asociat particularizand diferentele .oasele orbitei si ale nasului (luetism).si cervicala .partea stanga CINNABARIS (Cinnb) = sulfura de mercur Simptome apropiate de Merc. rectale.halena oribila # rectita . rosata.cu alterarea starii generale : # difterie :false membrane pe pilieri+ disfagie . endometrita ulceroasa (dureri arzat. respectiv Protoiodatus pt. grave . MERCURIUS DULCIS (Merc-d) Calomel = clorura mercuroasa Este un mercur cu polaritate hepato-intestinala (ficat mare. cistite grave(urina arzatoare. Plumbum.general : prostratie intensa si rapida . vomismente bilioase) # sindr. Remediu atat luetic cat si sicotic.local : necroza. daca simptomele au o puternica lateralitate. colaps vascular (cianura .dizenteriform grav cu tenesme constante ( rectale si vezicale) # nefrite acute. Puls. ulcerare a reg. MERCURIUS CORROSIVUS (Merc-c) =biclorura de mercur. Indicat in afectiuni acute si supraacute grave : # stomatite. deglut. corozive) MERCURIUS IODATUS FLAVUS (Merc-i-f ) (Protoiodatus) MERCURIUS IODAT RUBER (Merc-i-r ) (Bi-iodatus) In cazul patologiilor acute de tip mercurian.Relatii medicamentoase Complementar : Ars. tenesme. gangrena (cianura). sublimatul Are o actiune mai violenta si mai grava decat cyanatus prin adaugarea elementului coroziv . organele genitale si piele (semne sicotice) # sinuzita etmoidala si frontala # veruci si condiloame(in forma de evantai). Nux vomica ALTE REMEDII MERCURIENE Toate au caractere comune datorate radicalului mercur. lichide. angiocolita) .partea dreapta (amigdalita.. diaree bilioasa. pe pielea fetei) # transpiratii fetide ale perineului (genital) si zona coapselor. (genitale.cu pic.unii autori prefera inceperea tratamentului cu unul din ele. dar si pt. cu sange.dureroasa chiar pt. fisurare. MERCURIUS CYANATUS (Merc-cy ) = cianura de mercur . evolutie catre ulceratie cu tend. ureche medie 152 . hemoragie.din care se scurge un lichid fetid. Puls.

Phyt.ac. sprancene).LUESINUM (SYPHILINUM) . Este constient ca ceeace se intampla cu el este nefiresc si apare teama de nebunie. 1. avort habitual. Genital . Oase: osteita torpida (osteomielita cronica). mentinera pozitiei Ameliorare: ziua .de apa fierbinte ce trece prin vene.. apoasa. la munte . se faramiteaza # limba rosie. nas in sa . strazi.feminin: leucoree profuza.isoterapic din serozitatea sancrului sifilitic. unghii concave # dinti cu indentatii (Tub.noaptea. Sul-ac.. psoriazis # fanere: caderea parului(vertex .c. lineara. Tendinta la suicid in timpul paroxismelor dureroase . George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica 5. arterite obliterante). la malul marii .persistente. diplopie. iritanta. schimbarea pozitiei Dureri : agrav. temperaturi extreme . tendinta ereditara la alcoolism(Tub.masculin: induratii testiculare. Med). Bibliografie. traiect linear. microbi) = KN: mania de a se spala pe maini obsesiv (cand atinge o clanta. Bar. de cordon spermatic si scrot . disperat sa se vindece . Aur.Dr Mariana Galesanu Stock . Senz. ozena. nume. ulceratii Complementare : Ars. Nitr. atrofia nervului optic.) Pierderea memoriei (nu-si aminteste figuri. Simptome psihice Instabilitate psihica . Frans vermeulen : Concordant MM 2. carii ale oaselor fetei sau ale oscioarelor urechii cu surditate.de la un ochi la celalalt (traseu frontal sau occitital) cu fotofobie si lacrimare .calcul matematic.. # nevralgii lineare # dureri osoase nocturne (oase lungi.profunde.la percutia osului Tulburari motorii # Afectarea nervilor cranieni (ptoza palpebrala. compulsiv ca si Med) Inabilitate pt. agrav.de vant rece. carii de colet (Thuj).retronazala persistenta. deprimat. cu fisuri profunde longitudinale si amprenta dintilor Ochi: keratita. tibia. Modalitati Agravare: noaptea . Frica de noapte si insomnie. foarte obosit la trezire (insomnie totala). strabism. bani sau da mana cu cineva). Comportament antisocial . paralizie faciala) # paraplegie Tulburari trofice # piele: prurit. oftalmie. titluri de carti. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice 4. Oroare de murdarie (inclusiv haine). Merc. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3. melancolic. apar si dispar progresiv. Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 153 . Nosodul luezei . fapte recente. # cefalee nocturna. albire precoce.. Sulph. Senz.) Frica si anxietate legate de sanatatea proprie (boli infectioase.. miscare lenta . Vase sanguine : atingerea cu predilectie a arterelor (anevrism aortic. ihtioza. Nesiguranta (verifica de mai multe ori. stern). Are si teama de paralizie. Nas: secr.

la inceput. In homeopatie.)  musculatura striata ( influenteaza excitabilitatea : secuse.formative (cresterea oaselor in copilarie. Este stadiul de constitutie echilibrata. Cand intervine un factor perturbator apar. placi ateromatoase. Mariana Galesanu Calciul este un metal alcalinoteros foarte raspandit : 3. lentoare. crampe. calcificari  tendinoaponevrotice) 2. calus vicios )   exces de liza ( osteoporoza )   calcificari in exces ( litiaza renala. osteofite. contractile si secretorii celulare ) .4% din invelisul terestru .tropism pt. salivatie( in exces sau lipsa ) Calcareele homeopatice nu aduc un surplus de Ca (suficient in alimente) ci restabilesc normalitatea cailor metabolice perturbate . tulb. tub digestiv. tulburari vegetative. apare dezechilibrarea constitutionala (apar tablourile patologice descrise in Materia Medicala ) Caracteristici : 1. modalitati  Vom prezenta acest tripied in paralel la cele 3 calcarei structurale apoi vom detalia pe fiecare in cadrul tablourilor clinice.intervin in transmiterea neuromusculara determinand simptome nervoase vegetative (distonie vegetativa) dar si centrale (convulsii) si periferice (parestezii. expresivitate.Dr. Sunt remedii functionale (mediatori ai proc. putand fi regasite pe parcursul intregii vieti. O constitutie nu inseamna o boala. iar cand aceste reglaje intrinseci au fost depasite. in care exista caractere morfologice si fiziologice care particularizeaza persoana . Sarurile de calciu sunt principalii constituenti anorganici ai scheletului. spasme. Constitutiile sunt partea cea mai stabila a unui individ. eleganta.  spasmofilie ) .  palpitatii. biliara. structurile contractile  musculatura neteda a vaselor. fosfat . adaptabilitate. polinevritice) .deformative ( la avansarea in varsta)  exces de formare si depunere(exostoze.fluorat . inima (spasme. consolidarea fracturilor ) . regularitate. ordine. modalitatile majore de structurare a formei corporale oferite de particularitatile scheletului poarta numele de constitutii . sulfat.produc disfunctii secretorii : transpiratie. simptome localizate. apare sub forma de carbonat. Pentru prescrierea unui remediu din clasa calcareelor este nevoie sa gasim 3 grupe de simptome :  morfologice= semne constitutionale   tipologice = semne si tendinte psihoemotionale si fiziologice   patologice = boli. variabilitate. Morfologie Aspect static si dinamic Calc-c : rigiditate. tetanie. mici disfunctionalitati ce se pot autoechilibra. salivara )   tulburari metabolice generale( tofi gutosi. ci un cadru de referinta structural si functional de desfasurare a vietii. tenacitate Calc-p : armonie. Sunt remedii structurale . silicat .GRUPUL CALCAREA . fatigabilitate 154 .

forma regulata. Calc-p : alungit. gnatisme. Bolta palatina adanca. stralucitoare (chiar cand este bolnav) Calc-f : tendinta spre asimetrie. marime. Dinti regulati. Dentitia este intarziata la copii decompensati. macrocefalie. Capul drept. frecventa vergeturilor Membrele (aprecierea rapoartelor intre segmentele membrelor precizeaza constitutia ca si cinetica mersului). implantare si chiar numar). excavat (element sigur de diagn. cu trasaturi regulate. Bolta palatina este mai adanca. ticuri. alaptare). palida.Devin friabili in perioadele fiziologice de decalcifiere (pubertate.Toate calcareile decompensate invata sa mearga tarziu . instabilitate. Torace (toate calc. strambaturi. vie. rotund Calc-p : longilini. eruptii cutanate pe pielea capului. au tendinta spre deformari rahitice. tenta galbuie. Bolta palatina rotunda. transparenta (tipul astenic). patrati. matanii costale si evazare) Calc : simetrie si rectitudine pastrata. temator in fata noului . Asimetrii ale luetei. ambele fontanele raman multa vreme deschise. cu radacini paralele puternic implantate in alveole. Abdomenul Calc-c : rotund. incoordonare .hidrocefalie ( orice evolutie posibila in privinta inchiderii fontanelelor) Fata Calc-c : rotunda si carnoasa . ragade la frig si vant. aspect masiv. armonioase . Mimica reflecta o crispare interioara. cu bose frontale proeminente. Calc-f : deformarile toracovertebrale sunt mai accentuate. defectul de statica produce contracturi musculare dureroase cervico-lombare. cruste mai putin frecvente. Calc-f : dinti neregulati (ca forma. aspect retinut. privire curioasa. sarcina. sub tensiune (chiar la copiii atrepsici) Calc-p : supt. diferente de culoare intre cele doua irisuri sau inegalitati pupilare. proeminent. Coloana capata forma unui ?. grimase. ancorare alveolara mai laxa. Mimica mobila.exagerare Cap (trebuie observat volumul. imbujorata (tipul stenic) sau pufoasa. Gura Calc-c: buze carnoase (uneori cea superioara proemina) cu crapaturi. cearcane. tenta gri. paloare cu rosata pometilor. armonie dar fruntea ramane larga . obraji acoperiti uneori cu cruste groase. de obicei apare normal dar face carii precoce. La adult. albi. Eruptie dentara intarziata Calc-p : buze foarte rosii. Se imbujoreaza brusc si pentru putin timp. Calc-f : asimetrie. diferential) Calc-f : asimetrii (linia alba ). ogivala. linia umerilor nu este orizontala si nici paralela cu linia soldurilor. ocluzia perfecta a arcadelor dentare. dintii mai alungiti. Fontanela anterioara se inchide tarziu (uneori la fosforici ca si la fluorici poate fi o inchidere prematura ). uneori cu malformatii . privire directa si sustinuta (se uita in ochii interlocutorului) Calc-p : alungita. forma si raportul cu restul corpului) Calc-c : rotund sau patrat. tipice sunt cele in plan frontal (coloana nu numai ca cedeaza ant-post ci se stramba si lateral. mare laxitate a ligamentelor paravertebrale ce duce la curbarea coloanei vertebrale in plan sagital (vizibil in perioada scolaritatii cu oboseala dureroasa in ortostatism prelungit). Buze palide. 155 . torace ingust si alungit. microcefalie. deformari ale sternului(carena sau infundat). cu radacini divergente sau convergente. Mimica redusa (inexpresivitate). albe sau eruptie furfuracee .Calc-f : neregularitate. Cifoscolioze si osificari vertebrale precoce.

o rigiditate de ansamblu (si bratele se balanseaza putin in mers).Calc-c : membre breviline. greoi. Incapatanarea il urmareste toata viata. gratioase. 156 . De aceea: copiii incep sa vorbeasca mai tarziu. isi realizeaza scopul cu tenacitatea unui buldog . dar are constanta si rezistenta si nu se opreste pana nu termina. Distinctie . asimetrii si inegalitati care pot duce la aparitia precoce a artrozelor (gon-. Gesturi elegante. Vrea si asigura securitatea personala si a celor din jur. Femeile prefera tocuri inalte. Ligamente mai laxe(in extensie antebratul se asaza in prelungirea bratului) Mainile sunt alungite. Teren tuberculinic . adultul este harnic. le plac jocurile constructive si isi ordoneaza obiectele in timpul jocului. linistiti. Gesturi putine si inexpresive. fine. centrul de greutate urca. neadecvate. cu linii putine. neindemanatice. rare ori lunula este vizibila . Este extrem de practic. Gesturi exagerate. gratios. Picioarele sunt solide cu coapse masive . cu descuamari de piele. scolarii stau ore in sir in fata lectiilor. Picioare lungi. centrul de greutate corporal mai jos. demareaza incet o actiune. talpile paralele. Sub povara unei sarcini nu se indoaie ci se poate rupe. bine imbracate in carne (pufoase si moi in decompensare). Rigiditatea ligamentelor articulare limiteaza partial extensia antebratului pe brat. Mare tendinta la exostoze si vergeturi . armonioase. Vrea ca totul sa sa fie la locul potrivit. fuziforme. policele poate atinge antebratul la flexia mainii). Vrea sa stabileasca ordinea: sociala. nu se iluzioneaza. cu degete si unghii scurte si late. In repaos talpile se asaza cu varfurile in afara. mers elastic. hainele sunt bine croite si fara pata. unghii ovale. nu poate mentine o pozitie corecta datorita deformarilor osoase si laxitatii ligamentare si musculare. gracile cu degete lungi. nodozitati. religioasa . nonsalant ( bratele balanseaza relaxat). Psihic Calc-c : o anumita lentoare in gandire si actiuni ( nu este o incapacitate intelectuala ci o nevoie de a structura si clasifica noua informatie. lunula mare. hiperlaxitate. Membre hiperlaxe (antebratul se asaza in unghi obtuz fata de brat). Palma este moale. Degete neregulate ca forma. Mersul se resimte de pe urma asimetriilor si pozitiilor articulare vicioase. simetrice. coatele se ating. Ordine si tenacitate: copiii se joaca singuri. cu calcaile usor ridicate. adultii nu pot improviza in situatii neprevazute .Vene foarte aparente ale mainii. Calc-f : constructie corporala ondulata. Intimidat de primele contacte interumane sau de orice situatie noua . care compenseaza oarecum distributia inegala a greutatii. Desi se imbraca simplu si sobru. linii palmare numeroase. Ii plac responsabilitatile si rutina in viata . expresive( vorbeste cu mainile).Deplasarea da impresia de masivitate. constiincios. toceste incaltamintea pe partea interna a calcaielor . disciplinat si corect. adancituri mici in pielea ultimei falange( spalatoreasa). luxatie congenitala de sold). Calc-p : membre lungi. Forma generala a corpului este longilina. mers apasat si regulat. scurte. Calca cu varfurile inauntru. de la copilaria dolofana la maturitatea morocanoasa. calca pe toata talpa. solide. sacroiliac) Centrul de greutate cade in afara verticalei mediane . armonioase cu musculatura prelunga (in decompensare se topeste). politica. fine. pe care o adauga precedentei perfect elucidata ). liniile palmei fine adanci si numeroase. Palme patrate. este dizarmonic (oglindeste dezordinea structurala). Statica lui variaza in functie de sentimentele ce il anima) Copiii cresc repede (uneori cu atacuri febrile).coxo-. La membrele inferioare : hiperlaxitate (varus. un picior in fata celuilalt (genunchii se lovesc). superficiale . fara sens.

personalitate cuceritoare. Fata de ceilalti sunt insa 157 . este mai flexibil si mai imaginativ. Au putine frici (in contextul oboselii psihice) : de vesti rele. (frica de moarte.Fricile sunt concrete. in forma). nu divagheaza. dominat de imaginatie nu poate stapani viata practica. Sensibilitate exagerata ( dorinta de a fi bioenergizat. cu greutate de a intelege si se plang de dureri decap . de calatorie. Calc c este remediul cu cele mai multe si mai diverse frici din MM. greu de satisfacut (cauta perfectiunea. ignorand bunul simt si moralitatea. delasatori. teribilisme si fabulatii (mitomanie la adulti si chiar la copii). dezvolta inca din copilarie complexe de inferioritate. frica anticipativa=ceva rau. Mare mobilitate mentala. Isi urmareste scopurile si idealurile cu acerbie. cu dispret pentru ceilalti si dorinta de a-i domina . cu crize cumplite aparute din senin. artistic. insecte. dar pe perioade scurte dupa care abandoneaza si trece la o alta pasiune. Exaltat. stau treji dupa miezul noptii si nu se pot trezi dimineata decat cu mare dificultate si nu au mintea limpede. sensibil. capricios. microbi. Devin palizi. Calc c incearca sa lupte cu fricile. dar agraveaza intotdeauna (scolari la sf. contagiune. deznadejdea ii pandeste si se declansaza chiar la mici nereusite sub forme cutremuratoare. are iluzia ca ceilalti vorbesc despre el si ca il cred nebun) Pot ajunge si la disperare. nu abordeaza o problema pe care nu o stapaneste . se entuziasmeaza usor si se deprima usor. nedecis. de spatii inchise/deschise. distinctie. delicat. boala. Cand se dezechilibreaza apare un comportament paradoxal. carismatica. vrea sa stie si sa faca totul . de nebunie. are o mare ambitie si mandrie. pana la fanatism. sunt ipohondriaci( citesc obsesiv carti de medicina) Sugestionabil (afectat profund de vesti rele). Calc-f : ca si structura si psihicul sau este dizarmonic. Se poate concentra pasional. ca cineva va observa confuzia sa mentala. Totusi. fara efuziuni. Intuitiv. vesnic in cautarea locului sau. monotonia si rutina ca si munca fizica ii repugna (are frica de efortul fizic) Dorinta de schimbare. Efortul mental poate fi intens. Furie. de intuneric (de fantome sau fiinte oribile care il pandesc). dar nu are puterea de a duce la bun sfarsit. se trezesc inspaimantati dupa vise infricosatoare . Este foarte sincer si direct. de multime. Adorm greu. pun pasiune in ceeace fac. de soareci. Are si iluzii (la inchiderea ochilor vede fete oribile. rapida. etc). Foarte adaptabil. frica de pasari (caracteristic). Somnambulism. uneori cruzime. In dezechilibru se trezeste la cel mai mic zgomot. razbunare. precizate . Copii au pavor nocturn. caracterizat prin contradictii (cu el insusi si cu cei din jur) si printr-o tendinta la hipertrofia eului. vorbire colorata. poate improviza in situatii noi. imprevizibil. Dorinta de a fi remarcat il impinge spre exhibitionism. copilul si adultul echilibrat si linistit devin prada unor anxietati si frici care il pot impinge chiar la idei suicidare. tunet. sa se comporte ca un om normal in perioadele fara obiectul fricii.Comportamentul sau arata o anumita retinere in relatii. anxios. pe care de-a lungul vietii prin eforturi de vointa remarcabile le supracompenseaza in complexe de superioritate. frica cu tresariri . de boli de inima. eleganta. Calc-p : bine structurat mental. Inconsecvent. fara obiect. cu sentimente paroxistice de depreciere si dorinta de sinucidere. mereu nemultumit. desi este o natura simpatetica. are cosmaruri. de locuri inalte. boli de inima (obiectiv=palpitatii). de umbre. trimestr). excitatia mentala declansaza menstra) Somnul este linistit in faza echilibrata ( adoarme usor si se trezeste devreme .

uneori perversiuni. Indiferenta sau chiar aversiune fata de membrii familiei cu pastrarea interesului fata de parerea celor din afara. cu senzatia ca ceva se ridica sau coboara din stomac. la emotii  oboseala legata de agravarile generale   lipotimii (lesina usor. cloroza tinerelor grasute   transpiratie abundenta. Exista copii care nu mananca decat lapte. < nocturna. dar extremitatile sunt reci si jilave. de moarte. senz. adulti pletorici   anemie (copii palizi. Uneori dezvolta adevarate deliruri paranoide( ca au de indeplinit o misiune mareata. iar laptele consumat provoaca diaree acida. epileptice)  sensibilitate la orice forma de frig. Dorinta de dulce in timpul migrenelor (remediu unic) Dorinta de substante indigeste (nisip. care le diferentiaza. la eforturi mici. relatiile cele mai importante sunt cu ouale si laptele. neincrezatori. Frisoneaza usor. conv. constant). Dorinta de carbohidrate (fainos si dulciuri). pufosi. spasmofilie)  convulsii (copii fac usor convulsii febrile. adolescenti adipozogenitali. pe fondul frigurozitatii pot avea bufeuri de caldura (nu numai la menopauza)  alimentar. chiar invidiosi (pot crea confuzie deliberata altora . tencuiala peretilor. Personalitate prepsihotica. Mai ales copiii vor oua  sub orice forma. de rece pe zone limitate (mai ales picioarele –  reci si umede =sosete ude). ca sunt o mare personalitate sau ca este victima unui complot. oricate si oricand (semn f. Aversiunea fata de lapte poate persista toata viata. Tendinta de a dezvolta obsesii( inchistari) Viata sexuala are o importanta exagerata . cu mucoase decolorate. dar si locuri noi. maini si picioare ude. financiar extremele contradictorii se exprima prin avaritie (frica de saracie) sau cheltuitorul cu ostentatie. dar si sugari care refuza laptele matern (il vomita in cheaguri mari). locuri publice. In decompensare aluneca usor in abuz de alcool. in hidrocefalie sau  declansate de factori psihici. cazuri confirmate de intoleranta la lactoza. conv. puerperale. CALCAREA CARBONICA  obezitate (copii dolofani. palizi. miros acru (copii transpira la cap si liziera parului.suspiciosi. Dpdv. Adultii. Multe simptome se agraveaza premenstrual 158 . Fluxul si dismenoreea se agraveaza la cea mai mica emotie. le minimalizeaza meritele). ii place sa surprinda si sa impresioneze (extavaganta vestimentara si comportamentala). vascoasa.  adultii la frunte si fata). Copiii pot fi chiar caldurosi. Generalitati In decompensare toate sarurile de calciu au in comun :  oboseala fizica sau mentala   sensibilitatea la frig   organe tinta: sistemul osos si ganglionii( adenopatii)   tendinta de a face tumori  Pe acest fond comun calcic. creta)  menstrual: menarha apare tarziu la toate calcareile). Persoane contestate . Menometroragii dupa menopauza in contextul fibromatozei sau polipozei uterine. senz. cu dureri mari. al doilea radical aduce conotatii proprii. Vise infricosatoare de pericol.etc). SPM cu umflarea  sanilor. toxicomanie sau delasare completa. ciclu abundent cu cheaguri are tendinta de a se scurta cu varsta. ca nu  le ajunge aerul cu respiratii adanci. iritanta. pamant.

se joaca linistiti.odihna.intarziata (tonus muscular. Limfatismul  predispune la o continua productie si eliminare de secretii (reactie de aparare si drenare a toxinelor) Vegetatii adenoide si hipertrofie amigdaliana  tropism pt. de arsura.la frig. baie. de culoarea pielii. diateza exudativa = eruptii bruste.vorbit) Transpira copios la cap (occiput) la adormire. cu anchiloza. de a  avea sani mari inca din adolescenta. rece (aer. Recurenta. mare tropism limfatic. Iritabili. dupa ingestia de oua. tendinta constit. la luna plina. structurile glandulare (salivara. localizate pe palme si degete .perioade fiziologice (dentitie. mers. pubertate. cauzate sau agrav. dupa sarcina. pavor nocturn. cu descuamare furfuracee # urticarie: frecventa la copii. Terori nocturne. amel. umede. baie). aderente. cu congestii. forme maculopapuloase sau nodulare. exostoze. amel. dentitie. spondiloze. mers.fazele lunii (in special luna plina). Sugar Copilul Calc c poate prezenta chiar de la nastere semne ale remediului: exema capului. cu scoame . nu suporta soarele . mamara. frecvente si la copii. se zgarie pe fata (raman urme ale unghiilor) Dezv. anumita periodicitate. de grataj. caldura patului(modalitati psorice) # veruci. Copii prezinta risc de decompensare la terapia cortizonica . Tipice: # crusta lacteea: eruptii crustoase albe-galbui. cruste cu localizari diverse si senz. tiroida). vor sa se hraneasca singuri foarte devreme). la aer rece si agrav. alim. la schimbarea tipului de lapte sau a locatiei.intuneric. cedeaza greu la tratament in ciuda excluderii alimentului presupus alergen. Pielea ramane sensibila. vorbit . agrav. munte) . pe obraji si f.ingestie de lapte Ameliorare: .  patologia pielii (calc este cea mai reprezentativa pt. pe toata pielea capului. masaj. Vor sa fie leganati viguros . la supt 159 .vreme rece si umeda.netolerate # prurit in cadrul eruptiilor sau sine materia . menopauza. sarcina. alaptare) . osteoporoza ce se asociaza cu calcificari periarticulare. # eruptii veziculoase herpetice sau herpetiforme.efort fizic si intelectual. cu scoame groase. bioenergetizare. in prima parte a somnului. Modalitati Agravare: . repaus. ce evolueaza  sever. schimbarea vremii spre rece . tendinta de hipertrofie si indurare ganglionara. ascensiune (scari. culcat pe partea dureroasa .  patologie ososasa: rahitism in copilarie. induratii Tendinta hipotiroidiana ce se poate actualiza la pubertate. # eruptii uscate.  reversibile. spina bifida. lipicioase. cu caract. emotii. se trezesc tipand. intindere Tablouri clinice 1. de contactul cu imbracamintea. scrasnesc din dinti. sub anticonceptionale (ingrasare). urticarian si tendinta recidivanta = PSORA homeopatica. face usor ragade si fisuri la frig si dupa baie rece .caldura si uscaciune . caracteristic dupa urechi. Sugarii sunt foarte independenti (stau unde sunt pusi. artroze. fracturi cu calus vicios. hernie ombilicala. speriati de adultii zgomotosi. cresterea oaselor.presiunea hainelor.

laptoasa. flatus datorita intolerantei la lapte .la efort fizic. sare. prezenta unui mucus gros. Laptele este vomitat imediat in cheaguri mari. glezne slabe (cedeaza usor). lapte. ggl. Mainile si picioarele transpira repede si profuz. agrav. exema si urticarie cu caracterele descrise. galben-verzuie. ( Calc c este de folos in cazurile de intoleranta la lactoza). IACRS. 3. Constipatia sau diareea descrise la sugar. produse alimentare. dar anxietate si frici multiple. Sugarii vomita cronic laptele supt si sunt flamanzi imediat. boltit. inghetata. datorita aciditatii. De obicei constipatie bine tolerata cu evacuarea la cateva zile a unor cantitati mari de materii dure . Baietii carbonici slabi sunt hipercrinici si au o pubertate normala . frig umed si la urcatul scarilor . diaree. cu leucoree groasa. brevilin . posibil lapte. subst. Dpdv. nas obstruat cu mucus gros. moale. Faringite frecvente. urmare a catarului tubar ce insoteste obstructia nazala. stenoza sau fistula ductului lacrimal. Dezvoltare intarziata caracteristica . boala celiaca . Parazitoze .frecvente(semn constant) ce complica IACRS.In eutrofie aspect de copil reclama pt. Vaginita recurenta la fetite. religie. cu hipoacuzie fie supurata cu perforarea timpanului si secr. Copil Aspectul copilului Calc c : dolofan. Capul transpira caracteristic si poate prezenta eruptiile descrise. Crapaturi ale pielii retroauricular Secretie nazala constanta (chiar fiind sanatos. astm agrav. Midriaza . peste. hipertrofie amigdaliana si amigdalite la expunerea la frig dupa ce s-a incalzit . galben. sindrom de malabsorbtie . Au rezistenta la efort . ordonati. voma. Epistaxis . neiritant. dar daca sunt fortati vomita imediat si cu timpul slabesc( fac riduri ) Dupa supt: sughit. mai ales cand se joaca afara). carne . Abdomen mare. pentru a-si atenua anxietatea legata de propria siguranta ) Precauti. Eruptii. colici.indigeste Aversiune pt. carbohidrati (paine. cu complicatii otice si amigdaliene. asimileaza lent si temeinic ceeace invata. curiosi(pun intrebari existentiale. miros ofensiv. cei grasi sunt hipocrinici si pubertatea este tardiva (pot fi adipozogenitali) La fete Calc c poate avea pubertate atat precoce cat si intarziata : 160 . mancare gelatinoasa. 2. metafizice.. Rinite frecvente. Unghiile cresc incet. Vointa si independenta. Otite f.Afte si muguet (ce trece la sanul mamei si din nou la sugar). Mucoasa bucala cu afte si muguet . paste. Diaree acida. Eritem fesier cu aceeasi etiologie .acomodare dificila (slabiciune musculara). ofensive). Se ingrasa desi nu termina biberonul. Adolescent Calcarea carbonica este un mare remediu al pubertatii . miros de mucegai . Traheite si bronsite cu tuse uscata noaptea si productiva ziua. Baietii au tendinta la hidrocel si la rosata si eruptii in zona genitala .groase. la care caracteristicile scheletale persista . spina bifida). Harnici.de obicei in valgus.cervicali mariti (multi si indurati =margele). galbene.la vant rece (fie catarala. membrele inf. Mare incidenta a candidozei. galben. amestecuri. eructatie. ce apare in cursul racelilor. nedigerat. dulciuri). Coloana vertebrala este afectata (scolioze. chiar daca le este frig. alimentar au dorinta de oua. cartofi. se crapa si se rup usor . ce acompaniaza eruptia dentara. Exista si tipul slab.

Constitutia il predispune la reumatism de tip anchilozant.abcese si flegmoane in faza de colectare.SPM. Fecunditate. cu sani mari. hipercrinica. bun organizator. cat si remediul constitutional care va incheia tratamentul. Cina = parazitoze Mez = eruptii crustoase. cu tendinta la pletora si ulterior scleroza .migrene congestive periodice . pubertate precoce sau normala la o constitutie echilibrata (adolescenta brevilina. Urt-u = urticarie. rezistent. diabet zaharat La menopauza menometroragii asociate fibromatozei sau polipozei uterine. Adult Pe masura inaintarii in varsta. putere mare de munca si forta genitala Hipercrinic (suprarenalian) evolueaza sub amenintarea HTA si a obezitatii. 5. uremie. hiperfoliculinic ( tuberculinism) cu menstre precoce. Tumori benigne (polipi) Relatii medicamentoase Complementare : Bell. dismenoree.in febra si inflamatii acute. astm. obezitate Scleroza pulmonara. cu menstre putin abundente   Pubertate tardiva la tipul slab. Lyc = patologie digestiva (hepato-renal).  Calc c are dureri menstruale. Se imbolnavesc rar . pareze.  viguroasa. tromboflebite) Uremie (blocaj emonctorial) Accidente paretice Bronhoplegie. emfizem Litiaza renala. previne convulsiile febrile . senz.card). uricemie si guta.  Pubertate tardiva la tipul gras. dilatatie aortica.  Pubertate precoce la tipul slab. otite supurate. Bar-c = scleroza cerebrala. Graph = exema. tromboflebite acute . dar are SPM (retentie hidrica. echilibrata psihic (stapana casei). cefalee) 4. Aeth. dar cu menstre abundente si in avans . Tipul echilibrat pastreaza calitatile viguroase ale adultului. hipercalcificari. HTA oscilanta). edeme declive(insuf.de frig. biliara. HTA. Femeia este corpolenta. Sil = intoleranta la lapte 161 . dantura si forta sexuala. Batran Calc este putin indicata la batrani. in avans sau regulate). in calitatea ei diatezica.  profuze si lungi . osteoporpza. congestie pumonara. izoterapica si antispastica) Reumatism cronic. In decompensare este predispus afectiunilor varstei: procese scleroase. Rhus tox Acutizare : Bell . Caust = fenomene paretice Rhus tox = dureri reumatice. tesut glandular important (tipul doica) In dezechilibru: Carbonicii au un metabolism incetinit (o nota de autointoxicare).(Calc este atat remediul acut. Kali c = reumatism cronic. polimenoree Ipeca = acutul afectiunilor bronhopulmonare Nux vomica = acutul digestiv Miasmatice : Sulph = in faza stenica de pletora (perioade de eliminari toxinice. Plb. coxartroza. Calc c devine mai putin importanta. Tipul normal: Viguros. anexite acute. Accidente cardiovasculare ( HTA in stadiul scleros cu amenintare de AVC. cu menstre abundente.

mai degraba slab . de calatorie. . suspina. plange. regulate. transpira. Transpira la emotii. ggl. critic. Dorinta sexuala crescuta.hipertrofie amigdaliana( ~ unite pe mijloc). crampe de molet Somn : adoarme greu seara (activ noaptea).cervicali mici. La scoala devine coplesit de stresul lectiilor: pot aparea dureri de cap sau abdominale la sfarsitul programului scolar. Tend.epifizele se hipertrofiaza. cresterea este rapida). Spondiloze cervicale precoce cu dureri occipitale iradiate spre frunte (amel.Coloana cervicala sensibila la frig.) . dintii se cariaza repede dupa aparitie. . vesti neplacute. borborigme. Vestile neplacute il scot din minti. prelungite) Dismenoree ce incepe chiar de la menarha (dureri crampoide uterine. agrav. fructe acide si inghetata).flatulenta. 162 . in decompensare transpira abundent noaptea . gastice sau abdominale la scolari +/. coloana) . frecv. Se plange de plictiseala. . hemoroizi proccidenti la defecare. carnati. Premenstrual=mania de alucra.Transpira putin.noduli duri in glanda mamara (stg) .vegetatii adenoide masive.CALCAREA PHOSPHORICA Nota parasimpatica a carbonicilor este inlocuita de predominanta simpaticului . polipi.Cap : senz.adenopatii traheobronsice. salam. . neiritanta . lacrimare( agrav. .faringiene . .Remediu de electie al fracturilor si osteoporozei . insotite de rigiditate) .Aspect longilin . Confuz cand se trezeste dimineata. cu tendinta hemoragica (abundente.Dureri ale suturilor osoase. se trezeste greu dimineata (somn profund) Copiii gem si se vaita in somn . dureri de crestere (tibie . .Durei cronice.U. racesc usor . post=leucoree copioasa. adenoidite . curenti de aer. se vaita mereu.Artrozarea articulatiilor mari (dureri taioase. sare. dorinta de schimbare. sudari vertebrale). apofizele vertebrelor toracice dureroase la palpare .scolari ) cu cefalee si dureri abdominale. insotite de furnicaturi si amorteala. ovariene).Coloana vertebrala deformata precoce (tasari.la masturbare.Tropism pentru tesutul limfatic : .diaree . tristete (R.Oboseala ( in sp.dureri ca de travaliu. Prolaps uterin( mictiune si defecare). vrea in brate. durere in timpul actului sexual . frecvente amigdalite congestive si purulente (incl. ce pot deveni enormi in infl. barbie. epuizare mentala dupa vorbit. iritabil. diaree ( bauturi reci.Menstre precoce. fibroame uterine . osteofite.de frig in vertex. . oasele cresc in lungime. vreme umeda.Dorinta de slanina. violenta.Tumori: noduli mamari. Cefaleea scolarilor. .Digestie slaba. noduli fibromatosi uterini . hiperemie conjunctivala. carne afumata. varful nasului si urechilor.streptococice cu complicatii articulare) .Tropism osteoarticular (sub infl. inghetata (nu apa rece) . la cascat). aspect cremos. contracturi musculare paravertebrale. curent) . . .de consolare.Periartrita scapulohumerala (acut=sport. fotofobie (lumina artificiala).radicalului Pho . vaginism.la cald si masaj). tractionate. Circulatie periferica deficitara (maini reci).Secuse musculare. . Copil iritabil. suspicios.Mental : nemultumit. explodeaza .

la tineri). cand se uda . umezeala( reumatism. carii osoase si deformari ). cu suprafata rugoasa. dezamagire in dragoste. Venele sunt mai afectate decat arterele . ulcere varicoase dureroase. .Mental : in echilibru este activ. luxatii. varice si ulcere varicoase. fie hiper. supuratii.efort intelectual.Alterarea profunda a tesuturilor: cataracta (remediu princeps). hidrocel. cutanate. reactii imprevizibile. ulceratii ale mucoaselor si pielii (trenante . Unghii groase.rutina. keratoconjunctivite flictenulare.torace. acnee ce lasa cicatrici . dur. culcat pe abdomen Relatii medicamentoase Complementar : Ruta.limfatic ( induratii ggl. cu modificari trofice ale tes.osos. –ca piatra-.cand se gandeste la boala sa .vreme calda si uscata (vara) . valvulopatii. sclerodermie. exostoze. . Productie seboreica marita (chiste sebacee).abdominala . In dezechilibru . abdomen) Ameliorare. varicocel 163 . Nu suporta nici caldura excesiva . se faramiteaza si se rup . exces sexual.Modificari ale elasticitatii: # hiperlaxitate articulara si ligamentara: entorse.osteosarcom) Dinti: dureri la atingerea oricarui aliment.necroze.curent de aer. . capricios (oroare de constrangere si disciplina). Tub Cauzalitate: crestere rapida. calus hipertrofic. cefalhematom . presiune (la cap=palarie .(osteofite.somn. abcese dentare.legate de aspecte financiare (frica de saracie. . dimineata . cu deformari.Cutanat : piele uscata. simpt. de faliment ) . dura cu nodozitati. topirea zapezii .Tendinta la productii tumorale : chisturi (palpebrale. induratii si dilatatii. calozitati (palme) fisuri. ulceratii. nodozitati.Genital: masculin: tumori sau induratii testic.udare (ploaie). vesti neplacute. . Chiar de la nastere : hemangiom. frici nefondate. odihna. fie hipo. tumori vasculare (nevi. email deficitar.Sist. hemoroizi. cu margini indurate si atone).din jur. . sinoviale-pumn-si tumori fibroide. (varice constitutionale. elastic si glandular.frig(sub orice forma). lumbago cronic # vascular : dilatarea vaselor (anevrisme). . lumina artificiala. uterine) . vergeturi.. degeraturi .(decalcificari cu supuratii. indecizie constanta. anxietate. in sp.Modalitati Agravare.Semne osoase: asimetrie si dismorfism Tulburari de calcificare. angioame). pinten calcanean. Rhus tox Miasmatic : remedii de decompensare fosforica .) . slaba implantare alveolara. efort intelectual. cu tendinta la supuratie) . ateroscleroza. cicatrici indurate. CALCAREA FLUORICA Fluorismul are tendinta marcata de a deforma ( atingere profunda a tes. sarcoame. # ptoze : gastrica.

dorinta de fructe verzi. fibrom uterin. Remediu psoric. dar este friguros. fistula . Modalitati Agravare: . diaree purulenta cu sange. blefaroconjunctivite purulente (cu caderea genelor) . Torace: abces pulmonar.Are tendinta puternica la supuratii trenante si fistule ce se vindeca greu. psoriazis) Gastrointestinal: foame intensa. Comparatii Sulphur: aceleasi modalitati. Paul Herscu: The Homoeopathic Treatment of Children 4.repaus . miscare continua. baie rece. puroi alb. psoric calduros. caracteristic Mucoase: inflamatii si supuratii caracteristice la orice nivel .Feminin: chiste ovariene. abcese. caldura .efort fizic (chiar o plimbare) Ameliorare: . noaptea Ameliorare: caldura.: calduros. supuratii. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 3.(Calc-s este un Hep incalzit si imblanzit) Medorrhinum: supuratii.Jurj: Materie Medicala Clinica Homeopatica 164 .efectele. canina. R. . laringita striduloasa recurenta (agrav. constit. talpi fierbinti . sarat si dulce.dimineata) Piele: abcese trenante cu orice localizare si eliminare de puroi galben. Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice 5. supuratii (abcese reci. masaj . talpi fierbinti Sil si Calc sil : frigurosi.Este indicata cand abcesul constituit are o cale de drenaj (naturala sau chirurgicala). rinite purulente . Gh. CALCAREA SULFURICA Sulfat de calciu (gips).a se obs. muc. General. Mukherji: Constitution and Temperament 6. Bibliografie 1. cu multa patologie de suprafata (piele. abces perianal (prurit ).K. se lamenteaza ca nu este apreciat . ajung greu la maturare.fragila. mastoidian) . de acru. agrav. dezvelire Local: Cap : fata si maxilare patrate . deseori sanghinolente . eruptii uscate cu multe cruste galbene (exema.. forma grava de acnee . baie .Bungetzianu.curenti de aer.Secretii purulente groase. prurit Hepar sulphur: structura chimica asemanatoare. dominatoare. furuncule (conduct auditiv extern.aer liber. extrem de sensibil la aer rece si atingere. putride. putin dureroase). cu grunji. agrav. obezitate Modalitati Agravare: .) . Relatii medicamentoase Complementar : Rhus toxicodendron Ca si Silicea este un remediu “cronic”= are nevoie de mai mult timp pt. otite medii cu supuratii caract. Gh. vreme umeda .schimbarea vremii. empiem.de caldura .Transpira la cel mai mic efort ( plimbare) Mental: Personalitate puternica. prieteni). frig umed. mastoza fibrochistica. curenti de aer . dorinta de fructe verzi. Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica 2. constitutie masiva . . . la dezvelire . in stadiile tardive ale supuratiei . herpes suprainfectat. tendinta la gelozie (rivalitate intre frati.

dar nu se aplica extern pe plagi deschise. alba in interior. eventual se aplica diluate.Dr Ileana Rindasu ARNICA MONTANA (Carul zanelor. Nordul Asiei si al Americii. Iarba Soarelui. Podbalul de munte ) Planta larg raspandita. tulburari de echilibru. Trasaturi esentiale ( dupa G. alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina. tremuraturi ale membrelor. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace. Toxicitate: Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g ( 25 ml tinctura = 5 l-te ) este toxica. Ca si la alte remedii. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie. din cauza poluarii. frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund. Compozitie chimica: Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei. o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe. sub forma de comprese. simptomele evolueaza in mai multe stadii: 165 . Farmacologie ( fitoterapie ): Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare. dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. tulburari respiratorii si digestive.REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME . avand o forma alungita. diureza si transpiratia. nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales nu vrea sa fie atinsa. rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arnicae). calitatile curative sunt mai eficiente la flori. pare frumoasa. Vithoulkas ): Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. de a nu fi atinsa. Din mai pana in iulie. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori. pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. analgetica si antiseptica. producand ameteli. de obicei. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura. cu actiune imunostimulatoare. iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior. dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa. mai ales in partile dureroase. Radacina. Carul padurilor. planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime. de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional. Parti utilizate: Intreaga planta proaspata sau uscata. Dr. in Europa. cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii.

suprasolicitare. Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot.efortul fizic – atingerea – zdruncinaturile . desi aflat intr-o stare grava. se inchide in el.In primul stadiu de patologie. inconstienta si coma. pacientul devine distrat. este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut.frigul umed .” Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ). dar recade rapid la starea initiala. ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate. Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). daca isi schimba pozitia. entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare rapida Excelent remediu la nastere. insotite de extravazare sanguina. scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral: se observa prostratia profunda urmata de delir. de aceea este nelinistit. uneori inainte de a termina propozitia. Durerea pare sa treaca un timp. se intoarce de pe o parte pe alta. Plange in somn. apoi nu il mai vrea si il arunca. isi pierde interesul pentru munca. Sugarul Arnica: Capricios. forme negre.. Agravari: . cu tendinta de a ataca pt. durere in tot corpul. Halucinatii: vede cladiri care se prabusesc peste el. Alteori. La femei. nu vreau medicamente!” Cand se instaleaza starea semicomatoasa. se misca in pat. are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. dispretuitor. sensibil la durere. luxatii. atins sau penetrat. ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate.etc. In urmatorul stadiu. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii. are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine. nu se mai poate concentra. cu treziri insotite de senzatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Poate fi furios. In timpul febrei. produse de un obiect bont.repaosul indelungat . ca si cand ar fi batut. seamana cu bell.. ca un Nat-mur.culcat pe o parte timp indelunngat . caracteristici generale si modalitati Traumatisme. se obs. cu sange care curge din plaga Kent : “ Patul ii pare prea tare. trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. pacientul devine foarte sensibil si pasiv. autoritar. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la consolare. Arg-nitr.dupa somn 166 . cand vrea sa fie lasat in pace. ca si cum a fost batut. se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie. certaret. injura. uituc. inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor. Aspecte generale. Pacientul este irascibil. senzatia de contuzii. vrea un obiect.seara si noaptea in pat . de aceea are teama de a nu fi abordat. a preveni un contact prea apropiat. reactioneaza cu agresivitate. Lachesis). fantome. ( Cina. Stadiul urmator: apare starea de anxietate ce isi are originea in socurile anterioare provocate de o spaima. are corpul rece si capul fierbinte. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit. In aceasta etapa a suferintei sale. mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. Nux-v ). initial este capabil sa raspunda la intrebari. o reactie de agresivitate. cu aparitia vanatailor. Contuzii. crede ca va fi arestat.

Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. fumat. injury to eye. boils. answering when Remedii complementare: Aconit. Psoriazis. Contuzii. Nastere. Purpura. injuries.limbajul de repertoar: Vertigo: Concussion of brain from Vision: Loss of vision. after Bladder: calculi. . contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale.schimbarea pozitiei . senzatia de batut. Indicatii clinice: Abcese. retantion of urine. contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare.Contuzii. atat pentru dureri cat si pt. pentru carne si lapte. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) Aspecte generale Luxatii. exertion from. alcool ( whisky. corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima. etc BELLIS PERENIS Banuti. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice. bere ) Av. engl. noaptea Cateva simptome caracteristice ( locale ). a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale Abdomen . . concussions from Nose: epistaxis.. rupti de spate la lasarea serii si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati . Comotie.Ameliorari: . bauturi reci.Abcese 167 .Lombalgii la gradinari de duminica. washing face from Face : heat.culcat. alimentare Doreste acru. entorse. Extractii dentare. Dupa interventii chirurgicale. after Hearing: Impaired. small Sleep: falling asleep.in aer liber . exertion after Skin: eruptions. after operation for. AVC.Senzatia de redoare si racire a membrelor. cu capul in pozitie joasa .Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate . cold limbs Rectum: diarrhoea. . Traumatisme craniene. Pascute.baile reci . Luxatii. putride capul fierbinte. Rhus-tox. desi e mai putin folosit. agr.daisy – se aseamana mult cu Arnica.daca se dezveleste Dorinte si av.Luxatii. Sul-ac.Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace . cu echimoze si/sau hematoame .

efort fizic. alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator.Nevralgia genunchiului dupa traumatisme. in Hamlet. Compozitia chimica include grasimi. Comparatii .in repaos ( Rhus-tox. mai ales de glezna si pumn Modalitati Agravari: .. ) 168 . tendoanelor si periostului Contuzii si entorse.dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in . Ruta. Staphysagria Simptome locale Ochi . Ulcer duodenal Extremitati .oase” ( bone-setter ). in timpul febrei sau supraincalzit Simptome generale Oboseste usor. avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina.fantoma ). trist.Contuzii ale globului ocular. Remediul Symphytum este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza. era folosita ca anticonceptional si abortiv.SYMPHYTUM OFFICINALE (Tataneasa) Planta erbacee perena. Graveolimina. nemultumit de el insusi si de ceilalti. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina. In fitoterapie. cu 5-10 flori terminale. . alcaloizi. denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofeliei. Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In antichitate. neintrecut de alt remediu Stomac – Gastralgie. se poate folosi in aplicatii externe. Hamamelis RUTA GRAVEOLENS ( Varnant ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens (comuna). Skimianina). Slabiciune dureroasa a artic. Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean. cu frica de moarte. . uleiuri. Simptome mentale : Pacient melancolic. ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm. flavonoide.dureri ale bontului de amputatie ( membru. Calc-c. Silicea. certaret Alteori plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica.la vreme rece si umeda. florile sale galbene au 4. Caracteristici : senzatia teribila de intepeneala resimtita in muschi si tendoane. ca si Hypericum. fiind numita uneori si planta gratiei (divine).Arnica. iar Chalepensina combate fertilitatea. iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. in afectiuni reumatice. Calc-fl. Aspecte generale Stimuleaza calusarea fracturilor Indicat in . Calc-phos. Foarte utila in leziuni si traumatisme ale tesutului conjunctiv.5 petale. In folclorul englezesc simbolizeaza regretele si cainta. englezii numindu-l si “ repara. in medicina greaca si romana. agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv.

Ameliorari: . Nat-s 169 . prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. reading while. Lombalgii. dupa contuzii Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor. de miscare. contuzii. Efecte terapeutice: Antibacterian. florile galbene. de vreme rece si umeda. senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii. Simptomul cheie : durerile ascutite. intepaturi/ striviri in zone bogat inervate (varful degetelor. redoarea cefei. urmata de cefalee. agr.intepeneala agravata dimineata.in pozitie culcat ( desi uneori. Ruta. Rhus-tox. amel. mai ales dupa o munca migaloasa Eye. insuportabile ca niste “ impuscaturi”. luxatii ). mai ales durerea ). cazaturi.daca isi misca memrele sau intregul corp Simptome locale Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare. exertion of vision from Digestiv : Constipatie cu efort de defecatie ineficient.la nivelul palmelor.vreme uscata si calda. hepatoprotector Remediul Hypericum este extrem de util in leziunile nervilor si ale coloanei vertebrale. Bursite. leziuni ale coccisului dupa lovituri. Iarba Sf. – Rhus-tox . Pojarnita. prolaps rectal inainte de scaun Rectum. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre. .ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. Fibrozite. Suprasolicitarea vederii sau musculara HYPERICUM PERFORATUM ( perfoliatum ) Sunatoare. Simptome generale: Leziuni. sfasieri de tesuturi. leziuni tendinoase. Arnica. nastere Extremitati: Dureri in membrul fantoma. Cefalee. suprasolicitare Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara Bursite si tendinite acute post-traumatice Leziuni traumatice ale periostului. efort fizic. pain. cu ingrosare. comotie Simptome locale Spate: Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi. stool before Extremitati : Dureri articulare < vreme rece si umeda. Leziuni ale periostului. limba. Ioan Planta erbacee perena. cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele frunzelor. . Leziuni tendinoase. antiinflamator. Farmacologie – Extractele de sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. Atacuri de panica. cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii: Ledum. Prolaps rectal. Creste mai ales in zonele de deal sau montane. de ex. antiviral. sewing while. Indicatii clinice Artrite. Chisturi sinoviale Remedii complementare Calc-phos Diagnostic dif. dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice. – nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale. Sciatica. prolapsus. se agraveaza. numeroase.

Simptomele prezente pot fi chei de interpretarea actiunii primului remediu sau pot fi baza unei a doua prescriptii. A doua consultatie homeopatica la o luna de zile poate aduce multe date noi utile ulterior.un raspuns partial. Cel mai important obiectiv in aceasta actiune este acela al administrarii unui remediu unic. la 24 ore in cele mai putin severe . sau sa fie o agravare. Important este de constatat care este raspunsul la primul remediu dat independent de parerea pacientului – daca este un raspuns de vindecare net . A doua prescriptie homeopatica este dificila. Pericolul gresitei judecati a raspunsului la primul remediu prescris este foarte serios. Decizia de prescriptie se ia dupa o constiincioasa consultatie homeopatica si o judicioasa alegere a remediului conform principiului similitudinii. care pot fi simptome din trecut sau cu totul noi. in care situatie este bine de asteptat inca 2-4 saptamani pentru clarificare. In consultatia de urmarire trebuie observat cum se simte pacientul in general. A doua prescriptie se face in cadrul consultatiei de urmarire a actiunii primului remediu dat.cazurile acute si cele cronice grave se cer revazute la scurt timp : la 6 ore in cazuri severe. Se poate ca dupa o perioada de o luna sa apara schimbari greu de interpretat. Se cere revazuta fisa de observatie initiala si urmarita evolutia in ameliorare sau agravare a fiecarui simptom. cum reactioneaza la intamplarile vietii.Dr Doina Pavlovschi Evaluarea raspunsului pacientului la tratamentul prescris si valoarea ei in conducerea tratamentului si prognosticul vindecarii Materia este un rezervor de energie formidabila care nu se manifesta decat prin disocierea ei. iar energiile eliberate extraordinar de mari. la a doua consultatie increderea bolnavului in terapeut este mai mare. De subliniat ca nu este obligatoriu de prescris un remediu la fiecare consultatie.se revad la o luna sau la doua luni in situatiile foarte clare. dela cel mai important organ spre cel mai putin important si in ordinea inversa a aparitiei simptomelor. dinauntru in afara. o supresie a simptomelor cu o inrautatire a starii bolnavului sau o prescriptie gresita fara raspuns.cazurile cronice cer o perioada mai lunga. Uneori poate sa nu fie un raspuns in primele 20 zile. daca e vreo schimbare in acuza principala sau pe plan mintal sau afectiv . Acest lung timp este necesar pentru o buna apreciere a actiunii remediului administrat. Se poate sa fie o perfecta prescriptie initiala care sa fie stricata ulterior prin repetarea la timp nepotrivit a remediului sau prescrierea unui nou remediu inadecvat. se poate prinde mai bine „esenta” cazului. Daca se dau mai multe remedii pe rand acela care actioneaza este considerat prima prescriptie. In acest moment se cere reamintita Legea lui Hering : vindecarea se produce de sus in jos. Se reiau simptomele neclare si se incearca o lamurire a lor. Se cer notate simptomele nou aparute. Gustave Le Bon Prima prescriptie homeopatica este importanta. Cantitatile de materii puse in joc sunt infinit de mici.A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA . Intervalul de timp pentru consultatia de urmarire depinde de situatie : . 170 . iar raspunsul bun sa fie in ultimele 10 zile.

2. ”Ma simt mai bine cu mult” Marcata ameliorare dupa mica sau deloc agravare. A doua prescriptie homeopatica se face la necesitate. se recomanda dilutii inalte 30CH-CM. neclare altfel. peste 30 CH . Se asteapta.in cazuri relativ curabile. sau cu corticoterapie in antecedente.nu se prescrie alt remediu daca o eruptie pe piele sau o secretie apare si este insotita de o ameliorare generala . „Ma simt bine. cu gija de a o face intotdeauna la epuizarea actiunii remediului. se opreste administrarea remediului la prima schimbare. Remediu bine ales. Iata cateva posibile raspunsuri la remediul homeopatic la a doua consultatie la o luna zile: 1. in evolutie aceasta scurteaza durata vindecarii. fara patologie fizica. Ajunsi aici se impune alegerea dilutiei infinitezimale optime. cei ce obosesc usor.nu se intervine daca acesta are o stare generala mai buna .nu se prescrie alt remediu daca simptomele se misca clar de sus in jos sau dinauntru in afara .nu se da alt remediu pana cand tabloul simptomatic nu este clar. Iata cateva repere : . uneori trebuie convins bolnavul sa indure. nu trebuie sa ne grabim cu a doua prescriptie atat timp cat simptomele sunt in schimbare. .nu se prescrie alt remediu daca simptomele restante sunt minore. intotdeauna cu remediu unic si in dilutia infinitezimala adecvata. in ciuda a ceeace poate parea pentru moment cruzime.in cazuri maligne nu se recomanda dilutii peste 200 CH .copiii cu probleme severe cer dilutii joase 5-6-7 CH zilnic. Abia dupa ce am luat in considerare cele de mai sus se poate lua decizia necesitatii celei de a doua prescriptii si a remediului asupra caruia ne fixam. ameliorare sau agravare. dar apar semne noi caracteristice remediului dat 171 . . Remediul a fost similimum. nu se recomanda dilutii peste 200 CH.in cazuri acute apar aceleasi recomandari. sau sunt afectati de noxe chimice. Pronostic bun. Pronostic bun.in stare patologica fizica grava se recomanda dilutie joasa 5-6-7 CH de 2-3 ori pe zi. dar frecventa administrarii remediului poate fi mai deasa. . „Ma simt mai bine. Pronostic bun.la cei hipersensibili se recomanda dilutii 30-200 CH .in cazuri foarte clare. dar mai am tulburari” Simptomele majore ameliorate dupa o agravare. Se asteapta. dar am niste simptome noi” Neta agravare urmata de ameliorare. Mai bine in toate. . in situatii mai putin clare 30-200 CH. Este utila o dreapta apreciere a starii bolnavului pentru ca : . 4. Simptomele minore neschimbate.copiii cu mecanism de aparare puternic cer dilutii inalte. apoi ameliorare neta a tuturor simptomelor. . Mecanism de aparare bun. este o greseala „completarea tratamentului”.Manifestarea simptomelor depinde de starea mecanismului de aparare al organismului. sunt clare la o aparare buna. Se asteapta.iar la cei foarte slabiti odata pe zi.nu se prescrie alt remediu daca un vechi simptom sau un complex de simptome vechi apare. „Ma simt bine in toate” Agravare. 3. in situatii foarte clare LM. dar cu aparare slaba. se reia anamneza si se asteapta . Remediu corect. nu cu programare.

se prescrie un alt remediu. se prescrie similimum. 9. Caz incurabil. afectiv. apoi se asteapta clarificarea cazului.Daca da se da o dilutie mai inalta. afectiv. daca nu apare clar se asteapta clarificarea. recunoaste greu ameliorarea. Nicio schimbare in energie. Daca a fost antidotat se da aceeasi dilutie. Acuza principala mai bine fara agravare. Daca apare clar alt remediu se prescrie. De reluat anamneza si de cautat alt remediu mai bun. nicio schimbare in energie. 14. Remediu corect. dar efect scurt : dilutie prea joasa sau remediul a fost antidotat. Pronostic bun. „ Problema mea principala e mai bine. „Am fost mult mai bine. Pronostic bun. Apare o noua imagine. Se asteapta. Alte si mai profunde simptome apar. „ Sunt la fel. acum la fel cum am fost” Ameliorare fara agravare. mai ales daca dupa ameliorare imaginea e alta. Remediu departe de similimum. mintal. Se cere restudierea anamnezei originale si descoperirea remediului corect. Se reia cazul pentru a ne asigura ca remediul este corect. 8. dar nu cu adevarat bine”. Se observa.Remediu corect cu „fals experiment”. inchis. Poate fi prima faza a vindecarii. 10. se asteapta. apoi mai rau. „Sunt rau” Toate acuzele mai rele. „ Problema mea principala este mai bine putin. 5. acum sunt mai rau din nou” Ameliorare buna dupa agravare. acum sunt mai rau” Ameliorare buna dupa agravare. „ Sunt la fel” Remediu departe de similimum sau dilutie inadecvata a remediului corect sau remediul corect a fost inactivat inainte de administrare.”One-sided case” – remediul a completat tabloul simptomatic. Se prescrie un remediu bazat pe tabloul simptomatic prezent. dar unele simptome s-au ameliorat” Ameliorare doar a unor simptome minore. „ Sunt mai bine. Acuza principala mai bine fara agravare. dar eu nu sunt inca bine” Acuza principala ameliorata dupa o scurta agravare. mintal. Se reia anamneza. Se reia anamneza initiala pentru a gasi un nou remediu. dar acum am alta”. 16. „Am fost mai bine. Remediu corect. 7. 13. Pacient descurajat dupa euforia initiala. dar acum sunt noi tulburari severe” Noua imagine este mai bogata. 15. „Problema mea principala e mai bine. dar alte simptome majore neschimbate. fara vindecare sau caz incurabil. Paliative. 6. „ Sunt la fel” Pacient introvertit. 172 . 11. sau se cauta pe noua imagine. Se asteapta. 12. aceeasi imagine de la inceput. dar nu exact. dar ceva mai bine in ultima saptamana. Se reia anamneza. Remediul a fost supresiv si a incurcat. Remediul s-ar putea sa fi inceput totusi sa lucreze. Remediu partial cu efect de ameliorare temporara. apoi recidiva. dar in general mai bine ca la inceput. Se asteapta – alta prescriptie poate duce la o recadere sau tulbura cazul. „ Am fost mai bine. apoi recadere. dar acum sunt mai rau ca inainte” Ameliorare fara agravare. Daca nu apare alt remediu se antidoteaza. „ Am fost mai bine. Remediu apropiat.

L’Homeopathie exactement L’imprimerie graphique de l’ouest 1989 Vitoulkas G. 17. Se cauta un nou remediu. Pronostic prost. afectiv mai rau. Organon of Medicine B. patologie severa. agravare prelungita.Remediu corect. Se asteapta. „Am fost mai rau toata luna” Acuza principala mai rau.Jain Publishers New Delhi 1986 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris Grandgeorge D. Daca apare acelas remediu se da dilutie mai inalta. Remediu corect. Homeopatia editura Litera Bucuresti 1985 Hahnemann S. 18. 20. The science of homeopathy Grove press inc. Daca agravarea nu e prea mare se asteapta clarificarea. celelalte ceva mai bine dupa agravare. Daca agravarea e rea se da imediat remediul ales pentru tulburarile cele mai grave. Daca pare sa fie acelasi remediu se da o dilutie mai inalta. cu exceptia a scurt timp” Caz aproape incurabil. „ Am fost mai rau. BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. „Am fost rau toata luna” Mintal. 19. New York 1980 173 . Daca e neclar se asteapta. se asteapta. De cautat remediul corect. dar in general mai bine. Agravare mintala prelungita. „Sunt mult mai rau in toate” Remediu neadecvat sau tratament alopatic oprit si remediu neadecvat. Se asteapta.

tutun).agitatie. se misca agil.cu capul sus Lateralitate : dreapta (cap. nimeni nu este de incredere. Trebuie sa fiu cu grija. .trebuie sa aiba grija cat de mult poate pastra lucrurile. sange Modalitati Agravare : . Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. Coloana 15.sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat .frilozitate. Simptome psihice .bauturi si alimente reci. anual Biotip : sulphuric psoro-tuberculinic. boli anergizante. erori dietetice ( vegetale.ARSENICUM ALBUM .slabiciune iritabila Simptome generale . . la 2.frig si umiditate. agitat.3.secretii mucoase excoriante cu miros putrid . Sunt hoti in casa care ma fura. precaut si neincrezator. mucoase.prostratie nemotivata . abdomen) Periodicitate: in fiecare zi. plamani. daca e mobil. intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi. sfaramata.greata la miros de bucatarie 174 . iar eu sunt prea batran si prea slab ca sa ma protejez.idei delirante sau delir violent . inghetata). cauze infectioase.dureri arzatoare ameliorate la cald . se simte singur sa faca fata. de ruina si convingerea ca e incurabil . anxios.” Arsenicum album este oxidul alb de arsenic Actiune . se simte singur sau in saracie.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4. nu se poate increde in altii Arsenicum album : „ Apararea mea este slaba.inflamatii si necroze mai ales pe piele. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare Randul 4 : securitate si datorie – munca zilnica e securitate . dorinta de cald . cere sa fie miscat in pat.alcool. atacat de oameni si de animale Coloana 15 : structura este erodata.nu are siguranta.dorinta de alimente calde .culcat pe partea bolnava si cu capul jos Ameliorare : . bauturi calde.alternanta de simptome cutanate si tulburari interne Simptome locale . ordonat si minutios. daca e imobilizat . mai ales intre orele 1-3 .ordonat si minutios patologic . alcool.periodicitatea simptomelor . .egoist si rautacios . cancerinic.anxietate cu depresie. oamenii au luat toate lucrurile. Cauzalitate Stari acute : la frig sau baie rece. la 6 saptamani.hipersensibilitatea tuturor simturilor . sunt neajutorat.la cald.efort .dupa miezul noptii. la 15 zile.alterare profunda a sistemului nervos central si periferic .4 zile. integritatea pierduta . .vin. frica de moarte.

gr. about to receive.. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace – au durata de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute. Carbo veg. injury. Tbc pulmonar.1623 Eye – swelling lids – gr 3 pag. Aortita. Nefrite. conspiracies.411 Stomach – thrist – gr 3 pag. Paralizii.3 pag.varsaturi si diarei simultane . Rhus tox. Eczema cronica. Nevralgii.fear death of – gr. Nux vomica. – gr 3 1-2 – gr. is – gr 1 pag 70 Mind – company.2 pag. Polineuropatii.106 Mind – restlessness – gr 3 pag. sees thieves at night – gr 2 pag 84 Mind . lest he die – gr 3 pag 107 Mind – carefulness – gr 3 pag 28 Mind – anguish driving from place to place – gr 3 pag 12 Generals – agg. Anemie.eruptii uscate. pruriginoase agravate la frig.3 pag 14 Mind – irritability – gr. Repertoriul Syntesis 7 Mind – anxiety – gr.„ .3 pag. – gr.warm amel.109 Mind – excitement – gr.Gastro-enterite. Angor pectoris.2 Generals – cold agg. Boala Addison. desire for.. Pericardita.3 pag 1576 Generals . alone while – gr 3 pag 34 Mind – fear.703 extreme – gr 3 small quantities for – gr 3 pag 704 Respiration – asthmatic – gr.insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor .2 pag. Scleroza multipla.3 pag 1527 Skin – itching – gr. Posologie Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate.3 pag 970 midnight after – gr 3 pag 971 Skin – erruptions – gr. – gr. Zona zoster.4 pag. Febra intermitenta. Endocardita. alone of being.Indigestii. – gr 3 pag 1575 cold air agg.2 pag 101 Mind – avarice – gr 3 pag. Psoriazis. Kreosotum pentru secretii iritante Lachesis pentru toxemie Antidot : Opium. Cancer.141 Mind . Hepar sulphur. Veratrum album pentru tulburarile digestive.182 Mind – delusion. Astmă. China.1544 175 . Tulburare anxioasa.3 pag 1699 Generals – side right – gr. that the house and space under the bed are full of thieves – gr 2 pag 83 Mind – delusion. Coriza. scuamoase. against him .23 Mind – fastidious – gr. ameliorate la cald Indicatii clinice Boli infectioase. Night midniht after : 1 h.palpitatii cu slabiciune tremuratoare . Lupus e. Paludism .3 pag 1680 Generals – pain burning externally – gr 3 internally – gr 3 pag 1649 Generals – hemorrhage . there are – gr 1 pag 57 Mind – „ . Sciatica. Relatii Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte Phosphorus. Intoxicatii alimentare..d.

relatii sau performanta.senzatii arzatoare – intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la ceafa. temperament sanguin.vertij. plante si animale. tuberculinic. rinichi. erotic si impudic la febra .seara in crepuscul . oxigenoid Modalitati Agravare : . prefera compania. generale sau psihice. integritatea nu poate fi pastrata Phosphorul : are identitate separata.dispozitie hemoragica. vorbaret. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede. violent. care se repeta.la schimbarea vremii.teama de furtuna. Frecvent constitutie phosphorica. sunt mai ales functionale.PHOSPHORUS . dar cine sunt ?” Coloana 15 : structura erodata.culcat pe partea dreapta . mai ales dimineata cu senzatia de lesin 176 .alimente reci .delir locvace. Actiune : simptome toxicologice si experimentale. la nivelul mainilor . boala. hemoragii frecvente. vizibile la tipul sensibil.culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa . Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale. Simptomele experimentale.Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3. obtinute prin administrarea de doze infratoxice. moarte sau neliniste nedefinita . pielea palida.anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul .sentimental. Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase – ficat.usor aplecat. in toate locurile . hiperacuitatea tuturor simturilor .in obscuritate .inainte de miezul noptii .hipersensibil. Pare bolnav.fatigabilitate rapida Simptome generale . inalt si subtire. TIPul sensibil este longilin. hiperemotiv. Dupa Sankaran : Randul 3 : „imi lipseste identitatea. sunt separat. in roci. trasaturile sunt trase. vointa si alegerea sa Minerale : tema : structura si organizare.la frig Ameliorare : . singuratate. entuziasmului si generozitatii firii sale.frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini . traumatizat afectiv de orice emotie. cu torace ingust . datorita hipersensibilitatii.in timpul furtunei . miocard. constituent al celulei cu important rol metabolic. plaman. provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. dar emotiv timid . Coloana 15.dupa somn Simptome psihice . Personalitate : sistematizati si organizati Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra. datorate intoxicatiei acute sau cronice.

mielite. 177 . agravata la rece. Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. splina mari . hemoragii vicariante . dureroasa. Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. Delirium tremens (delir violent ca Stramonium. regurgitari. Hepatite virale acute : Phos.sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) . Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi.limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii . vascoase matinale Indicatii clinice Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. Mielopatii. pancreasul (diabet) Posologie Remarci : . interesand mai ales sistemul nervos ( encefalite.gingii inflamate care sangereaza usor ..transpiratii epuizante. flux redus prelungit.dispnee cu senzatia de constrictie toracica .tuse uscata. Nefrite hematurice acute : Phos.) .. epuizanta.Psor. Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana.dorinta de sare. debilitante . involuntare.15 CH o doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. scleroze medulare). senzatie de gol in stomac .constipatie cu scaune dure sau diaree cronica. Insuficienta cardiaca dreapta.menstre in avans. encefalopatii. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana. apoi degenerescenta tisulara si celulara.pericolul repetarii prea frecvente Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore.15 CH o priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. rinichii (nefrite). 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. Hepatite cronice. alimente sarate si condimente Simptome locale . Infiltrate pulmonare virotice : Phos.durere in regiunea hepatica. sechele AVC : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 CH alternate la fiecare ora.palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare . foame noaptea (Lyc. 15 CH o doza pe saptamana.foame nesatioasa imediat dupa masa. cu hiperexcitatie sexuala ca Hyosciamus) . 15 CH o doza pe saptamana. Tulburari ale constitutiei phosphorice. sau la 2-4 saptamani.pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza . poate cu China 5 CH si Arnica 9CH Purpura : Phosphorus ca mai sus. iritanta. reci. ciroze : Phos. Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. ficatul (ciroze). locvace ca Lachesis. se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.raguseala dureroasa seara. vezica biliara (colecistite). ficat. crestere prea rapida. varsaturi facile. agravat culcat pe dreapta. urmari ale exceselor sexuale : Phos.albuminurie cu hematurie si dureri lombare . In functie de transaminaze alte 10-15 zile o priza zilnic.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana.eructatii. spasm laringian . Inaintea unei operatii : Phos. 1-2 saptamani. mergand dela cald la frig .cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic Ameteli la varstnici : Phos. scaune fetide. Degenerescente renale : Phos.pericolul dilutiei mai mici de 5 CH . Stari cronice : procese de hipertrofie.

3 pag 1614 Generals – pain burning – gr.3 pag 1712 Generals – food salt desire – gr.705 Perspiration in general – gr.3 pag 1623 Generals .3 pag 1649 Head – pain in general – gr 3 pag.3 pag.sensitive – gr.2 pag.1 pag.3 morning – gr 2 noon – gr.3 pag.483 Extremities – chilblains – gr 2 pag.3 pag 1511 Nose – epistaxis – gr.1 pag.2 Mind – weary of life – gr.3 morning – gr.703 large quantities for – gr.1162 178 .3 unquenchable – gr 3 pag.228 Mind – grief undermining the constitution – gr 2 pag.3 pag 117 Generals – hemorrhage – gr.3 pag 175 Mind .1713 lightning – gr.Repertoriul Synthesis 7 Mind – activity desires – gr3 pag.thunderstorm agg – gr.125 Mind – prostration – gr.275 occiput – gr 2 pag 303 Vertigo – gr 3 pag.fear thunderstorm of – gr.gr.235 Stomach – thirst – gr.1714 Generals – weather change of .175 Mind .3 pag.

psihic hipersensibilitate la cotrarietati. ameliorat de scarpinat. frustrat . masturbare .batran prostatic . masturbare Ameliorare : .orgelet. umilinta retinuta.prurit sever. nemultumit. cutanate . nimfomanie.copil slab. cu flatulenta . luetism.eczema cu cruste groase si secretie iritanta. Actiune .eliminari cutanate si mucoase iritante. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu miros patrunzator.furie. astenie generala. intestinale.STAPHYSAGRIA . apatie. urat mirositoare Simptome locale . iritabil. excitatie sexuala .rani prin obiecte taioase Biotip . negri.tulburari de memorie .senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) . .SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor . refulat.tulburari psiho-somatice legate de frustrare – urinare . rani taiate net. sicoza Modalitati Agravare : .rani chirurgicale. foarte susceptibil . dar care reapare in alt loc . Indicatii clinice 179 . dinti cariati la margine. iritabil.hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate impotriva lui. cad . astenie generala . mai ales la pleoapele superioare. la cald. predominant genitale .colici dupa ce a baut rece si la furie.dureri arzatoare uretrale intre mictiuni . dar hipersensibil.idei obsesive sexuale.ameliorate de urinare .adult astenic. indignare. noduli.mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) .hipersensibilitatea vulvei. excese sexuale. toracica si cefalica.hiperexcitabil. blefarita cronica .psoro-tuberculinism. masturbatie .dupa ce a mancat.Piele Cauzalitate . furie retinuta.Dr Doina Pavlovschi Planta ranunculacee.veruci uscate. friguros.furie retinuta . care formeaza noi vezicule la contact . nemultumit de viata. vascular staza sanguina abdominala.dureri de dinti in timpul menstrei. frica de sexul opus Simptome generale .excese sexuale. verminoze intestinale . odihna noptii Simptome psihice .rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii . tremura .indiferenta. salazion.

2 meibonian glands – gr 3 nodules in the lids – gr.contradiction intolerant of –gr2 pag. se urmareste raspunsul Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ). Platina.3 involuntary –gr.anger – gr 3 pag 8 Mind . la nevoie 30 CH repetat la 1-4 saptamani Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana.386 Eye – tumor lids – gr.1544 180 .145 Mind – taciturn – gr 3 pag 213 sex excesses after – gr.2 eczema – gr.. se raresc prizele odata cu ameliorarea Tulburari genito-urinare : Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput. Cham.2 pag 171 Mind – jealousy – gr.3 pag.3 pag 844 Skin – eruptions dry – gr. Thuya.1530 Skin – itching – gr.3 pag 217 Mind – nymphomania – gr.3 pag 216 Generals – injuries operation ailments from – gr 3 pag 1628 Eye – inflammation lids – gr. Pulsatilla.2 pag.irritability – gr.3 pag 141 Mind – thoughts persistent – gr.413 Female genitalia – masturbation disposition to – gr 3 pag 921 Bladder – urination frequent – gr. Colocynthis Repertoriul Synthesis 7 Mind – indignation – gr 3 pag 136 Mind .2 pag.3 pag. Hepar sulphur Remedii complementare : Causticum. Apis.2 pag 213 Mind .sensitiv – gr 3 pag 195 Mind .Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand. Comparatii: Silicea.42 Mind – suspicious – gr. Hipertrofie de prostata : 9 CH Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi.3 pag.3 pag 214 Mind – thinking aversion to – gr.

viu. Simptome psihice – excitatie urmata de depresie . gandurile nu corespund impresiilor. prefera patterne neregulate. soc brusc. arta. caldura. obiecte stralucitoare . este „acutul” Calc.deglutitie. criminal. vanat. Expresii : „sunt afectat de. strigate. delir agresiv.carb. curenti de aer. Simt unele lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. . . ameliorate la cald . dezorganizat. spasme si delir. monstri la picioarele patului. mai ales la cap. vorbesc si despre simptomele altora. florale. exploziv. fantoma. insolatie. Vise cu plante.repaus. 181 .locvacitate mare. muzica. repede abatut de boala. „nu pot suporta”. apa – imagine care-l sperie .calor – rubor – tumor – dolor Cauzalitate : frig uscat.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia solanacee. speriat. . mort. supresia transpiratiei. Modalitati Agravare : .. frig. congestii brutale. cu capul dat pe spate Lateralitate dreapta. lumina . Calcarea carbonica cu colorit de Sulphur. ciocanit.dureri cu aparitie brusca. Au simptome cu debut brusc. Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. impuscat. zgomot.inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor. insolatie. Allen : „ cuvintele nu corespund gandurilor.alungit. sedat. simptome violente care apar si dispar brusc. se imbraca. verdeata. variabile si cu multe modalitati. Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. liniste. atac. contact.BELLADONNA . „ma raneste”.”. panica. . febra si transpiratii . prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. Cuvinte : viata si moarte. hipersensibil. moarte subita. Limfatic nervos.halucinatii vizuale. Sunt organisme vii fixate de sol.culcat pe partea afectata Ameliorare : . impresiile nu corespund obiectelor din jur”. lumina. frica. cauta sa muste. stupefiat. nu se pot misca.aplicatii reci. In discursul lor isi prezinta tulburarile in forma dezorganizata.hiperestezie la toate excitatiile – contact. ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Dupa Sankaran : Plante : tema este sensitivitate. in locuri calde si umbroase – matraguna. Scrisul lor este neregulat.neliniste mare. natura. dorinta de a fugi .orice contact cu mediul exterior – frig. violent. midriaza. teroare. negru.excitatie violenta. sa bata. apoplexie. Bell. la ora 15 si ora 23 . paroxistica. creste in Europa in clima temperata. Expresia sensitivitatii : furie exploziva. . monstri imaginari.congestie activa cu excitatie nervoasa. incoerent.paralizia nervului vag – HTA.camera calda. . zgomot. agresiv. Actiune acuta. asasin. sa distruga persoanele si obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste . prins. Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care vorbesc. Biotip: pletoric. hiperemie capilara . sarpe.dupa amiaza.

cu ochii injectati. cald. cu frison. iradiata in urechea dreapta . midriaza si fotofobie.tuse spastica. dureroasa. secuse musculare. apoi caldura mare cu sete de apa rece in cantitati mari. abundente. rosu. reumatism articular acut. sinuzite. Hyosciamus.anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca . Lachesis (delir) Sepia. etc In stari acute dilutii joase – 4-5 CH.abdomen destins.spasme. pulsatila si arzatoare.febra brusca. rubor. frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale. congestii cerebrale.. colici. . tahicardie . sange cald. anexite. rosu.insomnie cu mare dorinta de a dormi . rujeola. Remediul are actiune scurta. tumor .epistaxis cu fata rosie si calda . oroare de frig Simptome locale .violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc.contractii anale dureroase.limba uscata. Ferrum phosphoricum.hipersensibilitatea tuturor simturilor .gr 3 pag 194 182 . Melilotus (cefalee congestiva ameliorata de epistaxis) Repertoriul Synthesis 7 Mind – fear animals of – gr3 pag 107 Mind . dismenoree. Aconitum (inflamatii).faringe uscat. in delir dilutie inalta – 30 CH.puls plin. Ameliorat la aplecarea capului inapoi (Apis invers). imperioase. tumefiata. lucios.la inceput fara sete. mai mult in dreapta si la aplecarea capului inainte. metrite. sensibil. Remedii complementare: Calcarea carbonica si Sulphur Comparatii: Apis. manifestari violente si disparitie brusca – abces. urat mirositor . Laringite. neameliorata de epistaxis.mictiuni frecvente.cefalee congestiva acuta. lancinanta. Simptome generale . angine.) .sensitive . Stramonium. agravata seara inainte de miezul noptii .sani grei. transpiratii calde.buza superioara tumefiata si rosie . rosie si lucioasa . urmata apoi iar de agitatie. trebuie repetat des. sete mare si disfagie . dolor.inflamatie congestiva si iritativa – calor. . contracturi violente si convulsii .uscaciunea mucoaselor . Senzatia ca are capul enorm si foarte cald.reumatism articular acut . calzi si duri (Bry. insotite de febra si transpiratie. scarlatina. cu tenesme si senzatie de caldura .guturai dupa tuns – raceste cu usurinta . coriza. eritem scarlatiniform Indicatii clinice Remediul inflamatiilor cu debut brusc.prostratie brusca cu stupoare. adenite.piele : abcese.palpitatii violente . hemoroizi sangeranzi . Lilium tigrinum (bearing down).durere vie inghitind. rosii. colici care apar si dispar brusc .menstre in avans.

astenie marcata .racit in zile calde..seara inainte de miezul noptii.hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici . Simptome psihice . tiroida.intrand intr-o camera calda tusea Ameliorare : . nu poate cere ajutor. Biotip: carbonic. tradat. profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) . Coloana 17.dureri surde.halucinatii in obscuritate. ten deschis. tradat.insuficient hipofizar. unele izvoare termale.in masina sau calarind Lateralitate stanga. Actiune : .. ca AgBr in fotografie. .Este folosit ca sedativ in medicia. acnee fata si spate. . Se afla in oceane. ochi albastri.hipertrofii indurate glandulare .senzatia de panza de păianjen pe fata 183 . Tanar blond.astenie psihica. Randul 4 : securitate si datorie. cu pielea fina.band lapte cefaleea . marea moarta. glande salivare si ganglioni limfatici . lasat sa cada Bromium : insecuritate totala. . Este singur.eretism cardiac Modalitati Agravare: . sanguin. ovare. Dupa Sankaran : Minerale : structura si organizare. la purificarea apei. Puls.) Simptome generale . abulic . glande mamare.Carbo v.iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare . atacat. Phos. frica de fantome (Ac.. singur in fata pericolelor. munca zilnica e siguranta. tuberculinic . indiferent.la mare.anxietate agravata seara .Dr Doina Pavlovschi In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4.testicule.Mind – restlessness – gr 3 pag 182 Mind – excitment – gr 3 pag 101 Mind – delirium – gr 3 pag 46 Mind – delusions –gr 3 pag 51 Generals – inflammation glands of – gr3 pag 1626 Generals – side right – gr 3 pag 1680 Generals – pain suddenly – gr 3 pag 1646 Generals – inflammation externally – gr 3 pag 1625 Sleep – sleeplessness – gr3 pag 1432 Head – pain – gr 3 pag 274 Eye – discoloration red – gr 3 pag 379 Female genitalia – menses bright red – gr 3 clotted – gr 3 copious – gr 3 pag 924 frequent – gr 3 pag 925 BROMIUM . Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element in 1826. Coloana 17 : structura e distrusa.

la dentitie. acnee.scaune mucomembranoase cu gaze.inflamatia faringelui cu adenopatie satelita.eruptii cutanate Biotip: supraponderal. neliniste in maini. Sulphur si altele KALI BROMAT Actiune : . .convulsii la frica sau emotie. dureri constrictive ovarul stang.dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree Simptome locale .coriza persistenta si excorianta cruste in nari. ulceratii verzui cu miros putrid Indicatii clinice Afectiuni limfo-ganglionare indurate Afectiuni respiratorii: coriza.menstre in avans. hemoroizi proccidenti. astmul ameliorat la mare. epilepsie premenstruala sau la luna noua. ameliorat culcat pe partea dreapta .c u false membrane. constrictia gatului cu sufocare. astmă. sangeranzi . Sambucus. furuncule. nedureros.terori nocturne ale copiilor. difterie.. balbaie. dar nu obligatoriu. Kali sulphuric. traheite. degete .. la cald Ameliorare : ocupat fizic si psihic Simptome psihice . gusa. ovar stang marit de volum si dur . somnambulism Simptome generale . gemete in somn. orhite. displazie mamara stanga . abundente. silabe.testicul stang umflat.mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara. cu accese bruste de sufocare. spasm al glotei . astmul marinarilor pe uscat . raguseala seara cu senzatia de frig inspirand. Tuberculine Simptomatice : Argentum nitricum Comparatii : Bryonia.senzatia de piatra in stomac. Conium. tremuraturi. Ipeca. Modalitati Agravare : noaptea. agravata seara inainte de miezul noptii. Iodum. obez. Calc. durerosi. cefalee care insoteste criza . strigate. nu sta linistit. Silicea. agravata band lapte sau aplecandu-se. Calc. dur. ulcer gastro-duodenal. in sarcina. Dulcamara.hemicranie stanga spre seara. Baryta iodata.piele galben-pamantie.tuse seaca. Phosphorus.c.depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica. vorbeste cu dificultate . Graphites.deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea .fl. glande salivare Afectiuni digestive: gastrite. Spongia. colite Remedii complementare Diatezice : Calcarea carbonica.agitatie nervoasa. tuse spastica Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie: anexite. parestezii Simptome locale 184 . la luna noua.vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge . trebuie sa se miste. laringite. nu suporta alimente calde . spune un cuvant in locul altuia. bruxism. Sulphur iodat. arsura vie de la limba la stomac .insomnie agitata din cauza grijilor . spastica..uita cuvinte.

- respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare - digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma - genital : dureri in ovarul stang la mers - piele : acnee indurata, pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate. Remedii complementare: Silicea, Sulphur Repertoriul Synthesis 7 Mind - fear evening – gr.1 pag. 106 Mind – fear alone of being – gr 1 pag 107 Mind – fear dark of – gr 1 pag 108 Mind – fear ghost of - gr.1 pag 111 Generals - inflammation glands of – gr 2 pag 1626 Generals – weakness – gr 3 pag 1701 Generals – weather warm wet agg. – gr.2 pag 1714 Generals – air seaside air at the amel – gr 1 pag 1714 Generals – side left – gr 2 pag 1680 Respiration – asthmatic – gr 2 pag 970 Respiration – asthmatic sailors as soon as they go ashore – gr3 pag 972 Male genitalia – induration testis left – gr 2 pag 889 Female genitalia – induration ovaries left – gr 2 pag 912 Mind – gestures hands involuntary motions of the fingers playing with – Kali bromat – gr 1 pag.122 Face – eruptions acne – Kali bromat gr 3 pag 515 Bibliografie Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne Synthesis 7 Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris Vital Quest - Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

185

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu Pedicuta Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena. Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana. Denumiri populare mai cunoscute: Piciorul lupului – sugereaza suprematia de stapan si virilitatea Praful strigoilor – aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome Crucea pamantului – sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza Braul vantului – tulburari digestive, flatulenta In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in prezent, este o planta plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate. Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a unei triade terapeutice. Tema principala: Lasitatea Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos. Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui fata de care esti recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. Psihism Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca. El poate face fata acestei situatii in doua moduri: prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate, frica de caini. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. Simptome mental-emotionale (repertoar): oboseala mentala dictatorial dictatorial, iubeste puterea dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata de sefi nu suporta contrazicerea plange cand i se multumeste trac; timiditate legata de aparitia in public, desi este capabil sa o faca anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri), inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul

186

frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie Copiii Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru buna lor purtare. Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala. Stadii de patologie In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. Daca partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in vreun fel. Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de a obtine satisfactie, fara obligatii. Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la inaltimea cerintelor. Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile, ajungand uneori sa minta de “ ingheata apele”. Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau poate deveni un cautator spiritual. In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata. Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a-si construi sentimentul puterii personale. Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri. Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointestinal. In al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-un azil de timpuriu. Morfologie Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului si a toracelui, in timp ce abdomenul este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse. Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de dispnee.

187

Actiunea principala a remediului Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro-genital. Actioneaza si asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos. Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast-food, alimente reci. Ameliorari: la miscare prelungita in aer liber pe timp racoros seara si la miezul noptii de mancaruri si bauturi calde dupa mictiune Agravari: la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) dimineata la trezire cand sare peste o masa sau daca tine post dupa ce ingera cantitati mici de alimente de haine stranse pe corp de mirosuri si zgomote puternice dupa suparari, sperietura, zvonuri Simptome locale Cap: Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare Nevralgie faciala dreapta Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular Acnee, eczema, psoriazis Gat: Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde Aparat digestiv: Bulimie Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice Pirozis Eructatii acide Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de eructatii si flatus Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce mananca Se trezeste noaptea sa manance Abdomen sensibil la presiunea hainelor

188

extremitati): Torticolis Dureri de spate amel cand urineaza Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa. cu senzatia de gadilitura astm bronsic pneumonie mai ales pe dreapta Aparat cardiovascular ( piept): Palpitatii agravate seara in pat. devine apoi moale/ lichid Hemoroizi amel de bai calde Aparat uro-genital Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa Frison post-mictional Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) Litiaza renala dreapta Enurezis Adenom de prostata Tumori sau chisturi ovariene drepte Promiscuitate sexuala Frigiditate Impotenta. ameliorata cand merge Maini si picioare uscate si fierbinti Miros ofensiv al picioarelor Varice ale membrelor inferioare Crapaturi ale calcaielor Eczema Psoriazis Veruci Piele: Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale. hepatice si gastrice Psoriazis Transpiratie: redusa cantitativ miros de ceapa transpira mai ales la emotii. inainte de un discurs Somn: remediu important pentru insomnie doarme pe partea dreapta se trezeste dimineata complet neodihnit 189 .Colecistita Hepatita acuta sau cronica Ulcer gastro-duodenal Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta Scaun la inceput tare. mai ales cand are o indigestie Aparat locomotor ( Spate. cronica. mai ales cu propria nevasta Ejaculare prematura Aparat respirator (piept): tuse uscata.

Centrul de perfectionare postuniversitara al medicilor si farmacistilor. agr de lucrurile noi. Caba . ed. Merlijn Publ. de responsabilitati. Sepia. Moldogrup Iasi. ed. Dancer. stomac. 2005 G. possibilities in chronic pathology. Fiat Lux. mai ales legate de aparitiile in public Silicea – datorita neincrederii in sine Calcarea carbonica – nu are lasitatea lui Lyc. Jouanny. ed. 1992 G. Tao.Tulburari gastro-intestinale simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga dorinta de dulciuri friguros.AFADH 2007 R. Natrium-muriaticum. J-L Masson – Homeopathic Therapeutics. 1997 190 . 2004 R. Dujany.se trezeste ca dupa o sperietura viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama Remedii complementare: Pulsatilla. Sulphur. Boiron. dar seamana in multe alte privinte Nucleul remediului: (Vermeulen) Lipsa de incredere.Synoptic materia medica. Ioan Teleianu. Dictatorial acasa inflatie (ego.ed.Loutan – Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique. ed. Vithoulkas – esenta Materiei Medica. 2003 J. Lachesis. Crapanne. J-B. ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile. Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice. dar ii place aerul liber agr la 3-4 am si la 4-8 pm Bibliografie Ovidiu Bojor – Ghidul plantelor medicinale si aromatice. 2002 C. ed.Manual cu note de curs. Chelidonium Diagnostic diferential: Gelsemium – datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare. 2001 F. Vermeulen . Constanta. modulul 1. duoden).Manual practic de homeopatie. Blackie – Homeopatie clasica. 1994 M. H. ed. coordonator Dr. Polirom.

CHINA. la lună nouă. Silvia Nedelcu CHINA OFFICINALIS (Chinchona). Numele de “Cinchona” provine de la numele soţiei viceregelui spaniol al Peru-ului. lactaţie.Dr Silvia Nedelcu Arborele de Cinchona este o plantă originară din America de Sud. teamă de atingere. de fantome. De Cinchon. cu modificări bruşte de dispoziţie. grăsimi. excese sexuale.presiune puternică. cafea. iritabile. ceai. Au un simţ artistic dezvoltat. proving care i-a oferit înţelegerea principiului Similia Similibus Curantur. condimentat. se exprimă mai uşor prin versuri sau pictură.sistem circulator. Au stări de spirit alternante. postprandial. 191 . vânt. sunt idealişti şi rezervaţi. Iluzii: că sunt persecutaţi. ceilalţi îi împiedică să îşi realizeze planurile sau că sunt urmăriţi de duşmani. lapte. chiar domestice. de a nu fi răniţi. -zgomote. slăbirea presiunii hainelor.atingere (uşoară). Simptome generale Slabiciune.) . curent. frică de ceva rău. Au multe frici: de animale. de a nu fi compătimiţi. păsări de curte. care a fost tratată de malarie.pierdere de fluide ( hemoragie. peşte. alcool. aversiune pentru: bere. vreme rece. Proprietăţile curative ale scoarţei erau cunoscute indigenilor. transpiraţie etc. Lateralitate stângă / dreaptă. dar folosirea ei pe scară largă a fost determinată de cuceritorii spanioli. fructe. morocănoşi şi pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. Vertij după pierderi de fluide. pâine. pisici. de : fructe. … construiesc castele de nisip în Spania) în timpul zilei dar mai ales noaptea. carne. uşor ofensabile. se lasă purtaţi de fantezii şi planuri (în care au averi fabuloase. Este primul remediu experimentat de Hahnemann. câini. mâncare caldă. aparat digestiv ( ficat. efort mental. unt. post. toamna Simptome psihice Sunt persoane sensibile. mişcare. introvertiţi. Alimentar: agg. sau au calităţi excepţionale şi realizează lucruri uimitoare. care au beneficiat de efectele ei (utilizată ca antitermic în tratamentul malariei). de lucruri imaginare etc. dorinţă pentru: dulciuri. în 1790. trepidaţii. grăsimi. . din Anzii peruvieni. pot fi capricioşi. bere. nervi. vezica biliara). Actiune Sange. 7 sau 14 zile. diaree. carne. făinoase. cu tendinţa de cădere spre spate. cafea.Dr. Plini de imaginaţie. odihnă. CHELIDONIUM . splina. cu tinnitus. emaciere Agravare : . Periodicitate: la 2 . sărat. în timpul frisonului. Ameliorare : .

cu pulsaţii vizibile ale carotidelor.followed by . de presiune puternică. (dorinţe. diaree periodică.) Genital leucoree sangvinolentă. edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide şi godeu la apăsare. debilitante noaptea. apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare. de atingere sau pieptănat. Extremitati dureri articulare sau musculare ag. dismenoree. Febra febră periodică. sensibilitate exagerată la mirosuri. sensibilitate dureroasă a scalpului ag. lapte. Gastro-intestinal distensie abdominală cu borborisme. cefalee periodică. cu mâinile deasupra capului sau sub cap. Respirator crize de astm toamna. care nu este amel. – la Gen. se trezeşte din cauza foamei. gust amar când mănâncă sau fumează. de aplecarea în faţă . splenomegalie. aversiuni şi agg. transpiraţie rece în jurul gurii. cearcăne. pulsatilă. transpiraţii abundente. la cea mai mică atingere. de fructe. epistaxis.(o mână sau un picior cald şi celălalt rece). Piele sensibilitate dureroasă în timpul febrei. cefalee pe fondul unor afecţiuni hepatobiliare. diferenţe de temperatură stg-dr. diaree ag. a planurilor şi a fanteziilor eroice. cu sete înainte. malarie sau antecedente. pneumonie. insomnie din cauza gândurilor incitante. orice are gust amar cu excepţia salivei. foame canină noaptea. hepatită sau ciroză hepatică. care îl trezeşte din somn. Fever – succession of stages . visele continuă şi după trezire. de eliminarea gazelor. Somn pe spate. la cel mai mic efort. hepatomegalie. de atingere.Istoric familial sau personal de malarie. peşte. cu senzaţia ca şi cum creierul pluteşte şi se loveşte de pereţii craniului.heat .then perspiration grd 3 frison in special înainte de amiază. care revine însă după prima înghiţitură. Simptome locale Cap cefalee explozivă. insomnie. imposibil pe partea dreaptă . pătează lenjeria în 192 . colică billiară. debut în zona pieptului. bronşită. apă rece. paloare. metroragie cu sânge închis la culoare.chill . amel. crampe abdominale amel. colecistopatii. dureri de dinţi ag.

Friguros.. ag. CHELIDONIUM MAJUS . aversiune pentru brânză.. etc. 5. 3. Actiune – Ficat. de presiune. 2 sau 4 p. colon ascendent. Idei multe şi planuri seara şi noaptea. Durere pe partea dreaptă. occiput. .şi fără slăbiciunea sau laşitatea acestuia. au tendinţa de a se impune oriunde (în faţa oricui). Nevralgie facială dr. ca de plumb.m. dimineaţa la trezire. . Vertij Ameţeală cu senzaţie de greutate şi de amorţeală generală. Nucleul: 1. limba cu depozit gălbui. Alimentar: dorinţă pentru lactate.ag. icter neonatal. . cu amprente dentare. mai puţin înclinate pentru o activitate intelectuală. anemie. lapte cald. 4. Carb-v. genunchi Lateralitate dreaptă (plămân.. simptome gastrointestinale.m. sceptice.amel. condimentat. mâncând. asociat cu probleme hepatice. Simptome locale Cap Senzaţie de rece la nivelul occiputului.. alimente/băuturi calde. Icter. când stă ridicat în pat (grd.ag. membru inferior) / lateralitate stg. cu lăcrimare excesivă. recoltată în perioada înfloririi. cefalee. halenă fetidă. şold.. amel.Dr Silvia Nedelcu Tinctura se obţine din planta întreagă. Agravare la cea mai mică atingere şi ameliorarela presiune puternică. Tulburări după pierderi de fluide = epuizare. Ign. 193 . Simptome psihice Sunt persoane practice. oasele feţei. “cu picioarele pe pământ”. iradiază în jos pe după ureche spre omoplatul drept. la 4 a. spanac. Hipersensibilitate. 2. cu tendinţa de a cădea spre faţă. umedă. Lyc. de vreme rece.galben. rinichi. slăbiciune. neameliorată de eliminarea gazelor. Simptome generale . Ars. precedată de durere în hipocondrul drept. Remedii complementare: Ferrum Comparatii : Nux-v. gust amar. Bătăi ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) Tegumente şi mucoase icterice. Mai dominatori decât Lyc. senzaţie de greutate. ovar. Distensie abdominală excesivă. dureri deasupra ochiului drept. când închide ochii. Nat-m. 4). brânză. ameiorat de alimente/băuturi calde. la schimbarea vremii. pot fi convinse numai cu dovezi palpabile..

senzaţie de constricţie transversală. dureri intolerabile în călcâie.Lateralitate dreaptă 3. mâncând. cu picioarele aduse spre piept. Essence of Materia Medica. Persoane practice. Radar 8 194 . de băuturi calde. colică biliară. ulceraţii cu secreţii ofensive. Somn Neodihnitor.. de băuturi calde (fierbinţi).. care iradiază spre spate. varsă tot. vise despre afaceri. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. urticarie.. < 4 am sau 4 pm. 4.. 2. Hepatită. Nucleul: 1. în decubit lateral stg. Constipaţie cu scibale. Remedii complementare: Lycopodium Comparatii: Lyc.R. amel. cu limba maronie sau fisurată. Morrison R. > Băuturi calde. înmormântări. amel. erupţii eczematoase. hemoptizie. cadavre. Vermeulen F. Piele Icter. Nux-v.. spre omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. prurit. Dewey W. dureri articulare în special de partea dr.din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei.. cască înaintea apariţiei durerilor nevralgice. aplicaţii calde. dureri interscapulare după-amiaza. dominatoare. Torace Pneumonie pe partea dreaptă. Vithoulkas G. Nevralgie intercostală dreaptă. litiază. Desktop Guide of Materia Medica..Gastro-intestinal Dureri în hipocondrul drept. etc. Vărsături amel. Essentials of Homeopathic Materia Medica. sau alternând cu diaree. Spate Dureri cervicale. Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica. cu excepţia băuturilor calde. Bibliografie: Boericke W. fierbinţi.A. redoare. Bry. amel.. durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept. scaune decolorate. senzaţie de rece ca de gheaţă în vârfurile degetelor. 5. Extremitati Dureri în umărul drept. ca din cauza unui pantof prea strâmt. Synoptic Materia Medica... Distensie abdominală.

mai ales la nivelul ficatului. intinzandu-se Lateralitate : stanga Simptome psihice . pleoape cazute. nu suporta contradictia . apatica taciturna. Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. plange vorbind despre ea. insuficienta hepatica si genitala. vant din est. Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia.indiferenta la preajma si la ai sai. ptoze viscerale.dorinta de lucruri acide. nimic nu o intereseaza. familiei cefalopodelor. distrusa . competitia.bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare . a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice. Doina Pavlovschi SEPIA – Dr Doina Pavlovschi Sepia apartine regnului animal. Isi cauta refugiul in munca. nimic nu o distreaza. Modalitati Agravare : inainte de pranz si seara.Dr. inainte de furtuna. moluste.agravare la abuz de tutun (dispepsie) 195 . Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. Se simte in capcana si se vrea liber. hiperlaxitate ligamentara. Phos. la cald. indiferenta pentru prezent.. Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea. totu-i negru. un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. dar face planuri pentru viitor” . poarta culori inchise.) Simptome generale .staza si congestie venoasa pasiva. Vise de viol. fara bucurie de viata. la aer rece. IGNATIA . Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. a sistemului port si a organelor genitale feminine. Biotip: Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica.trista si abatuta. se vexeaza usor. aversiune pentru familie. Actiune . inchisa in ea. somnolenta ziua . visceroptoze. Ameliorare : exercitiu fizic. mai ales de bucatarie . neliniste si frici. relatia victima-agresor. cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie pelvina cu dismenoree . otet. pana la istovire. anxietate seara (Caust.fatigabilitate iritabila. obosita dimineata. in societate. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. la presiune. ierarhia superior-inferior.SEPIA.scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila . Se izoleaza.insomnie noaptea.aversiune pentru carne . mergand repede.relaxarea tesuturilor venoase.agravare la lapte (diaree) si la mirosuri. disperata. spalandu-se.foarte impresionabila.instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate . nemultumita de ceilalti si de ea insasi. se simte nenorocita. muraturi . se doreste singura. se simte nenorocita. nu suporta consolarea – “nostalgie pentru trecut.

senzatie de opresiune dimineata si seara . ameliorata seara.greata dimineata la sculare ameliorata mancand.hemoroizi proccidenti in mers si la scaun. dupa somn.mur.nari uscate.durere profunda in hipocondrul drept.t. obositoare. picioare reci .distensie abdominala cu borborigme si flatulenta .) . cu depozit rosu. cu aparitie matinala. cu dureri lombosacrate sfasietoare senzatie de presiune pelvina in jos.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit. seara dupa ce s-a culcat (Sang. inainte de menstra. cedeaza la evacuarea scaunului . umflate si ulcerate . negricioase. intre umeri. pioree . spastica. in axile si scrot Simptome locale .senzatie de frig pe alocuri : vertex. agr.pleoape superioare grele.limba alba cu afte. Pod.carii dentare cu dureri acute agr.senzatia de greutate pelvina. la aer curat . amel.) 196 . neameliorata mancand .sensibilitate dureroasa a ochilor seara.herpes al pleoapelor superioare .gust sarat ( Carbo v. fetida. China) . trebuie sa-si incruciseze picioarele cand sta. cu senzatia de arsura si de nisip in ochi . mergand repede. agr. herpes al buzei inferioare .durere brusca.).c..gura uscata. curata la menstre . acida. orele 18-24.incontinenta de urina in prima parte a noptii .tuse seaca..lacrimare dimineata si seara.. prolaps rectal . greata la spalatul pe dinti .urina tulbure. prolaps uterin leucoree galbena. secretie anala quasi continua (Ant.la femeie : menstre intarziate si de scurta durata.acufene. ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil. amel.cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang. senzatie de dinti prea lungi. senzatie continua de bol greu in rect (Anac.. Puls. buze umflate dimineata..senzatie de gol in stomac (Ign.la barbat : secretie uretrala cronica.ameliorare la miscare (dans) . iritanta.constipatie cu scaune insuficiente. Puls. dupa fiecare mictiune. cu aspect laptos (Calc. cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau la efort.dureri constrictive in piept agr.t. acre.. picatura cronica transpiratii fetide ale scrotului condiloame in jurul glandului . culcat pe dreapta sau la masaj .. acuta in anus amel. Kali carb.senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) .transpiratii abundente.) . Lach. numai ziua.Lil. mergand repede . ptozate . scibale brune dificil de evacuat. Plat. aderent de peretii vasului . hipersensibilitate la zgomot . cu arsuri si excoriatii ale coapselor avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis.) vagin dureros la actul sexual uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.) . intoleranta la lumina stralucitoare . neameliorata de scaun .sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului .). dure.c..

abdomen. leucoree.in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere Remedii complementare : Natrum muriatic. to . consolation aggr. colibaciloza urinara Afectiuni cutanate : eczema. sour food. – psihism Lil. Phos. iod. Phos.. neameliorat de scarpinat. desire Eye – falling of lids during headache Nose – yellow saddle across 197 .undertakes things opposed to his intentions “ .. Sulph. Ars. Chel.fear of poverty “ . Afectiuni genito-urinare : metrite.irritability.in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare .. Phos. tigr. “ .. ci transformat in senzatie de arsura . similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual Mentiuni : . dismenoree. full of.will..).tigr.mur.herpes circinat catamenial .. pete de sarcina Afectiuni psihice : depresie. Murex – senzatia de “bearing down” (presiune pelvina in jos) Repertoriu Mind – anger.eczema. Helonias. psoriazis. Plat.pete galbene sau brune pe spate. – psoriasis Natr. ameliorata in camera calda . herpes catamenial. Kali c.to everything “ .. acids. Sulphur. hemoroizi..7 CH zilnic Simptome generale.. about domestic affairs “ . Lil. – tulburari hepatice Benzoic acid..rac.tox.delusion.prurit in plicile coatelor(Rhus. cronice : dilutii 9-15 CH. – tulburari reflexe de origine uterina Lyc.prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des . astenie iritabila Posologie Simptome locale : dilutii joase .. menopauza. alb.ac. Nitri ac.cares. umeri. that he is unfortunate Mind – indifferent loved ones.varice ale membrelor inferioare Indicatii clinice Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze.food. Tuberculine Nux vomica ii intensifica actiunea Bell. locale severe. – urini fetide Ars.weeping when telling of her sickness “ . contradiction of “ ...industrious “ . “ . Nux vom. psoriasis (coate. migrena digestiva.from contradiction “ . ihtioza . glezne).urticarie agravata la aer. si pe peste tot.. tulburari de sarcina. Act. Caust. pete de sarcina .sadness Generals – exertion amel. dispepsie atona. 1-3 ori pe saptamana Simptome psihice. prolaps uterin. nas.

contact. Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea. alcool.senzatie de constrictie faringiana. Lach.mur.hipersensibilitate senzoriala si mintala . cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala. razbunare. la distractie. frig. mirosuri. Ignatia prezinta labilitate afectiva.Dr Doina Pavlovschi Planta din familia loganiacee – samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi stricnina si brucina. Phos.manifestari paradoxale. tulburari de vedere functionale . presiva.) .IGNATIA AMARA . doliu ( pierdere de persoana apropiata) Modalitati Agravare : necaz.. alcool.depresie dupa necaz. doliu. doliu .vexatie. contrariere. ameliorata de presiune.manifestari spasmodice .aversiune pentru fumul de tigara .anxietate care il impiedica sa vorbeasca . distrus.nitr.emotivitate exagerata .) . tutun Ameliorare : la cald.) . diferenta o face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie. Arg. Ox. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.durere in gat ameliorata mancand alimente solide . Colocynthis) .dureri vii in locuri mici (Kali bi. necazurile. ameliorat inghitind . isi tine nemultumirea in sine.greata ameliorata mancand 198 . nod in gat. cafea. la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat.ac.. Actiune .dispozitie schimbatoare Simptome generale . la plimbare Simptome psihice . evenimente triste (Arnica. surmenaj. caldura si terminata dupa emisie abundenta de urina .ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic Simptome locale .teama.senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic.cefalee congestiva.socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) .. unilaterala. agravata la ora 11 (Sulphur) sau la mirosul tutunului .spasme ale pleoapelor. nod care urca din stomac in gat si-l strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere.ac. cascat si plans nemotivat . durere agravata la frig. cafea. facut bucati..insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat . Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare.).suspine.acufene ameliorate de zgomot . rumineaza vexarile.dezamagiri din dragoste (Natr. indignare (Staph. contradictorii Cauzalitate . violenta. Lyc. tutun. emotie.accidente (Arnica). aprehensiune (Gels. frica.

Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne Synthesis 7 Vannier L. Apis. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris Vital Quest – Sankaran Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy 199 .diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica . friendship deceived. precedate de cefalee . shattered pain as if Head – pain. fright after “ .nevoia de inspir profund .Publishers New Delhi Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris Kent J. abundente. cu cat tuseste. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.catalepsy. side. sleep going to “ . extrasistole .dispepsie paradoxala . anger. shock.soc emotive vechi : 30-200 CH. mai ales cand e moale .&Poirier J.9 CH de 1-2-3 ori/zi . fright. vexation. money from losing. Hyosciamus Frica : Opium. coming and going “ .H. love.shocks.tuse seaca. right Teeth – neuralgic. disappointment.J.sudden manifestations. tahicardie emotiva. cu atat ar mai tusi . Book Service London 1989 Lathoud J. deception. grief after “ .soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand . death.convulsion. Gelsemium Vexatie : Staphysagria Repertoriul Synthesis 7 Mind – ailments from. mai ales la migrena . M Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent Relatii Remedii complementare : Natrum muriatic. electric like. agravate in mers . mortification.hemoroizi cu dureri ascutite. Sepia. colici abdominale – 5-7.sughit spastic .prurit cutanat “nervos” Indicatii clinice si posologie . sange negru cu cheaguri si miros urat.manifestari spastice localizate : tuse.menstre in avans. bad news.tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului.T. ruined he is Generals – chill. cu durere mare la scaun.manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata .A. Sulphur Spasme : Belladonna. position loss of Mind – delusion.torn to pieces.paralysis emotion after “ . spastica.mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora. fright or fear from “ . grief. shattered as if a nerve were Bibliografie Clarke J.constipatie mergand cu masina. A dictionary of practical Materia Medica B..

Caust şi Kali-C (grad 2). mâncare grasă şi condimentată.dorinta de stimulente: alcool. Efectul general al spasmelor este de a produce opistotonus şi aruncarea capului către în spate. Datorită calităţilor pe care le are avansează rapid în funcţii care presupun multă responsabilitate (ceea ce îşi şi doresc). pline de stres din zilele noastre. al doilea fiind hipersensibilitatea şi ambele sunt evidente în intoxicaţii.spasme . Fructul este asemănător cu o portocală şi conţine seminţe turtite şi circulare de forma unei monezi. Au un puternic simţ al datoriei în ceea ce priveşte munca şi sunt foarte conştiincioşi. .Dr. droguri.nerabdare . Adrian Dumitrescu Alte nume: Poison-nut. Tocmai aceste ultime 2 trăsături îl vor face să prezinte mai târziu simptomele care vor necesita administrarea remediului. Să reţinem câteva cuvinte care ne vor ajuta să recunoaştem imediat tabloul remediului: .NUX VOMICA .esofagul . Nat-m. Se regăsesc la rubrica Mind – fastidious al cărei cap de afiş este Arsenicum Album (grad 3) alături de Carc. meticulosi în acest domeniu. Strychnos Nux Vomica. Poate că aşa s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv şi urinar. Spasmul afectează atât muşchii voluntari cât şi pe cei involuntari: . Turta lupului.hipersensibilitate – iritabilitate (se înfurie foarte uşor). acoperite de perişori fini. ţigări. . capabile. Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febră intermitentă şi în muşcături de şarpe. Tabloul mental este însă foarte diferit.vezica urinara . La acestea se adaugă ambitia şi un spirit de competitie ieşite din comun.stomacul . În cazurile de intoxicaţii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt spasmele şi convulsiile care vor provoca moartea prin oprirea mişcărilor respiratorii. sex. fie că e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dacă cineva încearcă să-l depăşească în trafic. În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nişte persoane inteligente. Esenţa remediului: Este remediul esenţial pentru multe simptome apărute ca urmare a vieţii agitate. de culoare gri-cenuşiu. Istoric : Este un copac de talie medie. Sunt foarte amare la gust datorită conţinutului de stricnină. În acest sens ei trebuie să câştige în orice domeniu fie că e vorba de jocuri. 200 . Decoctul din frunze se foloseşte extern în reumatism.tulburari digestive. Acceptă cu plăcere orice responsabilitate şi sunt capabili să facă munca pentru 3 oameni.intestinele – rectul . Este interesant de ştiut că seminţele de Ignatia au un conţinut şi mai mare de stricnină decât cele de Nux Vomica. Se spune despre ei că sunt cei mai competitivi din toată materia medica. .friguros – sensibil la frig şi curenţi de aer.uterul Pulpa fructului este însă inofensivă şi este mâncată de păsări. rapide şi eficiente în ceea ce fac. Spasmul este primul Key-note al lui Nux Vomica.

Tulburari digestive . mâncarea grasă. iar printre simptomele importante sunt spasmele şi crampele (datorită stricninei). până la ore târzii din noapte. dă telefon după tine şi trebuie să-i spui exact cât mai are de aşteptat. furia şi în final violenţa şi cruzimea. Este imposibil pentru el să accepte vreo limitare sau să se resemneze.atunci când are senzaţie imperioasă de urinare nu ies decât câteva picături . < de cea mai mică mişcare ce determină un curent de aer pe sub păturile cu care e învelit. Ca să-şi uite grijile şi să poată simţi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul. Nu pot aştepta. dispepsia şi iritabilitatea. să facă faţă la multe sarcini şi detalii şi ajung să fie supuşi unui stres permanent. la frustrare pot trânti sau sparge lucruri. consistentă şi condimentată. Sistemul nervos e solicitat intens şi apar gradat: iritabilitatea ocazională. În ceea ce priveşte spasmele există câteva particularităţi: . Nerabdarea. Dacă aude pe cineva cântând strigă la el. mânia. faptul că nu se odihneşte suficient şi că are o viaţă sedentară şi nesănătoasă îl fac să fie copleşit. congestie portală.adesea are constipaţie cu necesitate constantă dar fără eficienţă. Cauzalitate: 201 . Urmează obiceiul de a lua diverse medicamente. Friguros Este friguros.spasme Nux Vomica produce tulburări digestive.când are greaţă şi vrea să vomite. Poate să aibă dorinţa de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. ceea ce îl va agrava şi mai mult. Nu suportă să aştepte la coadă. la semafor sau când este un blocaj în trafic. Apar primele simptome cum ar fi capul greu dimineaţa la trezire. Poate trânti cu telefonul dacă sună ocupat. . drogurile. Ca medic poţi să recunoşti uşor un astfel de pacient în sala de aşteptare pentru că nu are stare. Este maliţios. pot ţipa la alţii. indigestie cu greaţa şi vomă matinală sau după ce mănâncă. ulcer. Suferă de gastrită. Pe de altă parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge sănătatea. nu reuşeşte. Este < de orice curent de aer. Dacă nu reuşeşte să se încheie la cămaşă îşi smulge nasturii. În final. temperatură înaltă. răzbunător şi crud în stadiile finale când manifestă un fel de nebunie paranoidă. Dacă întârzii la consultaţie e furios.Astfel trebuie să facă din ce în ce mai mult efort mental. El răspunde la aceste provocări muncind şi mai mult. cafeaua şi ţigările. Hipersensibilitatea-iritabilitatea Se enervează imediat când îl contrazici şi pot să părăsească încăperea trântind uşa. zgomote. sexul. Mare sensibilitate faţă de orice stimuli: lumină. Trebuie să se învelească în fiecare stadiu al febrei (frison. transpiraţie). mirosuri. Când sunt foarte obosiţi şi se confruntă cu multe probleme.

. . Grăbit.< de vreme uscată. . competitiv la modul patologic.> de o siestă scurtă. sex. . Iritabilitate. Responsabil şi eficient.Leşină : de la mirosuri . Hiperstresat şi hipersensibil. .Mânie.< dimineaţa.> de vremea umedă (Caust. Cic. Aversiune de a răspunde la întrebări. . Tulburări mentale. . alcool. urinatul şi defecaţia). Poate deveni foarte agresiv. Impulsuri violente. Dispoziţie suicidară (prin împuşcare sau sărit de la înălţime). Arogant. medicamente.. condimente şi exces sexual. Înjură şi ocărăşte. Foloseşte stimulente precum: cafea. Hepar Sulphur). . lumină. în timpul travaliului. Ajunge să fie depăşit de sarcini. < de furie.Vrea : condimente. Se bazează pe sine. Nu poate să accepte o limitare. (Mind – weeping – anger – after). Trismus (Bell.Tulburări. Simptome generale Friguros. dar îi lipseşte curajul. (Workaholic).Sensibil la toţi stimulii : miros. alcool. . încleştarea maxilarelor.Spasme cu rigiditate tetanica in aproape toti muschii. Nerăbdător. cu dureri ca de împungere în membrele afectate. .Opistotonus. etc. Hyper. Dorinţe şi aversiuni alimentare : . Răzbunător.< de stimulente 202 .Apoplexie.Peristaltism inversat ( în ceea ce priveşte vomitatul. droguri. probleme de sănătate apărute după abuz de alcool. Crud. . . Conştiincios în munca. Op. Simptome psihice : Ambiţios. Frică de căsătorie. . stimulente. . Pragmatic. dezamăgire.Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. Devine dependent de muncă.> de căldură . cu intreruperi de cateva minute cand se produce relaxare musculara .Aversiune: la Carne.Convulsii. . grasime. frică. zgomote. ţigări. curenţi.< la frig.< când mănâncă. . Dictatorial. stimulente . Meticulos. indignare. Plânge de furie.Onoare rănită. . Uneori ţinută în interior.< la dezvelirea unei părţi. Strych).

. (Stomach – Stone. curge ziua. Bar c. acru în gură dimineaţa.Fotofobie. Calc (3). Bry (3). cu vertij şi senzaţie de creier care se învârte.Mandibulă blocată. sensation of a : Ars (3). ulcer. alcool. . Samb)..Acnee.Greaţă şi vomă < de furie.Gust amar. după ce mănâncă (prea mult). Puls (2). . .Transpiraţie de o singură parte.Durere frontală cu dorinţă de a-si presa capul de ceva.Miros urât. înainte de menstruaţie.Dureri < de furie. . dimineaţa. afte cu salivă sângerie. .Vertij : Vertij dimineaţa şi după mesele principale..Fălci contractate.Alergii. Sil. < frig. Bry (3). (3). (Stomach – pain – eating . la trezire. Greata si varsaturi matinale cu depresie. ½ posterioară acoperită de un depozit gros alb sau galben. febra fanului.Senzaţie de presiune la nivelul vertexului ca şi cum s-ar introduce un cui. . Eructatii acre sau amare. . < dimineaţa (Arg-N).Durere occipitală sau deasupra ochilor. < după ce mănâncă.Dureri de cap şi migrene. haine strâmte > de caldură. acru.Efort de vomă. Cu strănut. Gură: . Vertij cu pierdere temporară a cunoştiinţei. > de căldură. furie.Sensibil la curenţi de aer (Chin.Probleme după abuz de alcool. .Gastrita. Dinţi : .) Ochi: .Mâncărimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac să tuşească sau să înghită. Sforăit al sugarilor (Lyc. Durere de cap dupa exces de alcool.Mici ulceraţii. Ureche: . coriza. Greata si varsaturi dupa ce mananca ( Ars (3). Stomac: . Simptome fizice locale Cap: . . . > de băuturi calde.Durere congestivă asociata cu hemoroizi.Senzaţie de piatră în stomac. .Scrâşneşte din dinţi. margini crăpate. .Limbă cu depozit gros. 203 . . Nux v. supărare.. eructaţii cu incapacitatea de a voma. băuturi calde. supărare. Faţă: . (3)). .after – overeating).Dureri < rece. Sensibil la mirosul florilor. Regurgitari de apa si lichid amar. Nas înfundat noaptea. efort mental.½ anterioară a limbii curată. Hep. Vertij cu tendinţa de a cădea într-o parte. Nas: . Greata permanenta (Ip). dureri abdominale. . . . stimulente.

Dismenoree > de căldură . Hernie inghinală. Palpitaţii < de stimulente. Genital feminin: . de senzaţia de scaun imperios. .Hemoroizi sangeranzi. alternează cu constipaţia. cu senzaţie de scaun imperios. subţiri sau sanghinolente. Ficat intoxicat cu medicamente.Senzaţie de defecaţie imperioasă în timp ce urinează (Mur-ac). Hepatomegalie dupa consum mare de alcool (Aur. Vezică urinară: . însoţită de senzaţie de scaun imperios .Insomnie Se trezeşte la 3-4 a. ineficiente.Urticarie însoţită de tulburări gastrice.m. în timpul durerilor de travaliu. gândindu-se la munca lui. Mag-c (3). hernie ombilicală. Somnolenţă în timpul zilei. Abdomen foarte destins dupa ce mananca (Arg-N. dimineaţa. Hernie ştrangulată (Lyc. Carb-V. Colici la sugari cu iritabilitate şi arcuire a spatelui (Cham. la 3-4 a.Hemoroizi. senzatie de mictiune imperioasa.Emisii seminale în timpul somnului.m. la afaceri.Simte că o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet şi nesatisfăcător). . . la frig.Spasme în timpul orgasmului. Promiscuitate. Opistotonus. de caldură.Abdomen: . înainte de scaun.Impotenţă.Diaree cu senzaţie imperioasă de evacuare.Ameliorată de băuturi calde. chimicale şi alcool. scaune frecvente.Cistita.Retenţie urinară. dar nu ies decât câteva picături. Tuse : . . cu vise. Genital masculin: . > de baie caldă. Coloc). < dimineaţa în pat. 204 . de frig. extinsă in corp. Kali-p) < de febră. . tresăriri. . Rect: . Boală Chron. reduse. Hepatită.Dizenterie . Sulph). Lyc). Extremităţi: . .Meteorism. . . Piept: . Rinichi: .Sleep unrefreshing (Lach (3). . Dios). Pierde erecţia în momentul intromisiei. > după scaun. după ce mănâncă. Flatulenţă. crampe şi contracturi. Respiraţie: -Astmatică : < noaptea. Mag-m (3).Dorinţă sexuală crescută.Angină pectorală. emoţii. Ciroză hepatică.Urinare dificilă la persoane cu probleme de prostată.. . prolaps rectal. Somn neodihnitor . în timpul menstruaţiei. trebuie să se ridice ca să se întoarcă în pat (Kali-c. mânie. Nit-ac (3)). .Dureri de travaliu.Spasme ale muşchior. Dureri şi crampe < după ce mănâncă. Spate: -Dureri. . supărare. Piele: . . Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui să se scoale.Constipatie cu senzatie permanenta.Colică renală. Somn: . Litiază biliară şi colici.Spasm uterin în timpul orgasmului. Chin. după ce mănâncă sau în legătură cu mâncarea.Dorinţă sexuală crescută.. Promiscuitate. > de căldură şi de baie caldă. dar ineficienta de defecatie (Sulph). cu dureri ce iradiază în spate şi senzaţie de defecaţie sau tenesme ameliorate imediat după defecaţie. iradiate la rect.

Phos. Nux-v (3)). Poate lovi şi omorâ.O tânără căsătorită din dragoste se plânge de tulburări gastrice nu foarte deranjante. ci pentru că ar putea să-şi piardă libertatea. Sulph. Lach (2). Este meticulos datorită insecurităţii profunde pe care o simte în interior.M. Remedii complementare: Bry. Stram. se îmbăta de mult timp cu rom şi a făcut o criză de delirium tremens. dar la cea mai mică provocare va izbucni în plâns. un puternic şi robust irlandez. 205 . Kali-c. Lyc. idea of marriage seemed : Nux v.) Sep (4). Ignatia poate să atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-şi va modifica niciodată părerea sau poziţia adoptată. (3).Nu suportă să fie contrazis dar nu atât datorită aroganţei (Lyc. (3). Grat.Diagnosticul diferenţial cu Ignatia: Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei şi are mai multe lacrimi decât furie.Atunci când sunt complet epuizaţi vor încerca în continuare să muncească spre deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda şi nu va mai fi în stare de nimic.. vehemenţă şi iritabilitate. Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se referă la modul cum e îmbrăcat.că se ceartă. Sulph.În ceea ce priveşte meticulozitatea (Mind – Fastidious) aceasta se referă mai ales la munca sa. În 2 zile a putut să-şi reia afacerile. Bry. La Nux-V e mai multă iritabilitate decât depresie. Câteva elemente de diagnostic diferenţial: . plâns.Poate să-i fie frică de căsătorie şi s-o evite dar nu din teama de a-şi asuma responsabilitatea cum se întâmplă la Lycopodium. Ignatia la suprafaţă poate să pară vehementă. Dacă au un raport de făcut şi greşesc un detaliu minor sunt în stare să-l refacă de 10 ori. Aur. de a-l omorâ dacă ar avea un cuţit în mână Nux – V 1M a vindecat cazul. Strych. Nux-V la fiecare ½ oră timp de 2 ore l-a făcut să redevină calm şi raţional. . .Delirium tremens. . Cham. Med. Ceea ce o tulbură cel mai mult. . Nu se culcă până nu iese perfect. (Mind – marriage – unendurable. Sep. Sep. CAZ 2 . (Mind – Contradiction – Intolerant of contradiction Lyc (4. Plat) ci pentru că e convins că are dreptate şi e nerăbdător cu cei care nu au avut timp să ajungă la aceiaşi concluzie atât de repede ca el. Se manifesta foarte sălbatic şi cu multă furie şi era nevoie de 3 oameni ca să-l poată controla.erotice Senzaţii particulare: . . Nux-v explodează şi “rezolvă” problema. Puls. este o dorinţă nebunească care apare atunci când rămâne singură cu soţul.Senzatia ca are capul mult mai mare decat corpul (Arg-n). Lil-t. vrea să facă totul perfect în acest domeniu. la curăţenia şi ordinea din casă.Vise: . pe care îl adoră. Med (2)). CAZURI: CAZ 1 . Lyc. Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestată prin mânie. Ign (3). Cham. Aur (3). Coloc. . Calc. De la prea mult efort şi soicitare pot izbucni în plâns. Ign. la Ignatia se manifestă prin melancolie. Remedii similare: Asar. Con.

Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit. Hoyne T. dimineaţa la sculare. 206 . Prezintă greaţă şi vărsături şi mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice şi diaree apoasă. Primeşte Nux-V repetat şi îşi revine complet cu excepţia unei uşoare amorţeli în piciorul stâng. Are micţiuni frecvente dar de fiecare dată urinează foarte puţin. CAZ 4 . Morrison R. dureri de spate şi şolduri. Limba cu depozit gros (lueta deviată către stânga) şi respiraţia urât mirositoare. RADAR key notes. Amorţeală a mâinilor şi picioarelor. de 55 de ani este paznic de noapte. Durere la nivelul ochilor. Părea cu totul neajutorat. Foarte neliniştit. Nu a avut nici o boală mai serioasă până în mai anul trecut când a avut un accident vascular cerebral tranzitor. ( Homeopathic Remedy Guide). Durere de cap severă la nivelul frunţii. Când a fost examinat prima dată era incapabil să stea în picioare sau să meargă singur. Pleoapa dreaptă era căzută. Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a vorbi normal timp de 15 zile şi îl lasă paralizat pe partea dreaptă a corpului. Îşi simte capul greu. cade pe podea incapabil să-şi mişte braţul sau piciorul drept. Limbă cu depozit şi gust rău în gură. S. Bibliografie: George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica).CAZ 3 .Domnul W. (Materia Medica). (Terapeutică clinică). Reuşeşte să-şi revină în 2 luni şi se reântoarce la muncă. A fost dintotdeauna un bărbat sănătos şi activ.Doamnă de 30 de ani. iar apetitul scăzut. Pe 22 ianuarie anul curent. Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. Durere intensă în occiput cu ameţeală. Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). Murphy Robin.

Una ar fi agravarea de miscare si cealalta uscaciunea. emotional si fizic. frica de saracie. Lipseste elementul apa care reprezinta emotiile. seroase si sinoviale cu tendinta la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase. artrite…) fiind iritabili cu aversiune pentru companie. vreme uscata . RHUS TOXICODENDRON . De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. mucoase.Dr Secil Omer BRYONIA ALBA .Uscaciune emotionala-nu isi exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism. securitatii materiale adica banilor. De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul financiar. piine Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde Agg de frig.Este unul din cele mai folosite remedii in situatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice. Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.Datorita acestei uscaciuni are o mare nevoie de apa. Nu vrea sa raspunda doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Uscaciunea este in plan mental. Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara. Limba are de regula un depozit central alb galbui sau albicios. In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee. Anxietate legata de viitor. vant rece Amel de transpiratie Agg la ridicarea din pat de dimineata 207 . Adesea este insetat si prefera sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS. Vrea sa fie lasat in pace Frica de saracie Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. Simptome psihice Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor concrete.Uscaciune mentala-lipsa de imaginatie si umor. De aici frica de saracie. Iritabilitate. De aici o insecuritate financiara. pleurodinii. Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care sunt agravate de cea mai mica miscare. Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat. Sunt doua idei principale la acest remediu. Are afinitate pentru tesuturi epiteliale. Simptome generale Agravat de miscare Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre deosebire de Nux-m sau Nat-m Agravare la 9 pm Ameliorare intins pe partea dureroasa Ameliorat de presiune Agg de mincare uscata.BRYONIA.Dr Secil Omer Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din familia Cucurbitacee. Este o planta agatatoare. Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea afacerilor.

Bronsita.Cefalee stinga Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor Cefalee agg de tuse.iritabil. Migrene.Diaree.. amel de aplicatii reci.Tuse convulsiva.Doarme pepartea stg Vise legate de afaceri Indicatii clinice Apendicita. Constipatie. Boli de tesut conjunctiv. agg dim. Apendicita.Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscare.infectii acute cu febra mare articulatii inflamate Nux-v .iritabil. Hepatita. constipate cu indigestii Cham . mese. agg de frig. vrea lapte cald. Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound. Faringita. lateralitate dreapta. amel de presiune sau de inchiderea ochilor Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata Gura uscata. Pneumonie. amel de caldura Reumatism si redoare musculara si articulara Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare Somn . Calc. Rhus-t. Fibrozita. Agg de inspire profound. .agg la 9PM. Tuse . apetit capricios Chelidonium . Lumbago.Guta. Epistaxis. scaun tare si uscat Piept . Bursita. Gripa. agg de suparari. Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala.Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari Dorinte alimentare:carne. Artrita. bauturi calde mai ales lapte cald Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului Durere de stomac agg de miscare. Psor. Rhus-t. Pleurezie. dimineata sau la ridicarea din pat Constipatie cu uscaciunea rectului.Tusea produce durere in cap sau in piept asa ca pacientul isi tine pieptul cu mina cind tuseste Remedii complementare: Nat-m. Tendinita. Hepatita cu icter durere in ficat. Pneumonie. Dureri dentare. buze uscate si crapate Gastro-intestinal . amel cind sta pe dreapta si are multa greata. trebuie sa se tina de piept in timpul tusei Tuse agg de mese. Sulphur Comparatii Bell . 208 . Spig. Artrita reumatoida.Agg de miscare. Meningita. Extremitati . Cefalee.Tuse uscata dureroasa. varsaturi. Vertij. Exantem. Acut: Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). hrana uscata si amel de caldura Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide Varsaturi dupa tuse Diaree agg la miscare. de constipatie. miscare intr-o camera calda Intepaturi in piept in timpul tusei Mastita cu san fierbinte dureros si dur amel de caldura Pleurezie. Sciatica. Mastita. pneumonii. Sepia. Astm.Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite) Simptome locale Cap .

erizipel al fetei Eruptii la virful nasului (Caust. glumet si plin de viata. Nu exista multe descrieiri in diversele surse de materia medica legate de trasaturile psihoemotionale ale remediului. muncitori nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v. Aeth.RHUS TOXICODENDRON – Dr Secil Omer Remediul se prepara din frunzele proaspete de Rhus toxicodendron o planta din familia Anacardiacee. Desi prietenos pare mai degraba timid. nelinistit. de vreme rece si umeda Amel de vreme calda. comprtament ritual si uneori compulsiv Simptome generale Agg de frig. Simptome psihice Glumet. legate de agitatie. In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de compulsivitate si comportament ritual. Kali-c. Nat-c) Eruptia veziculara la varful nasului Crapaturi la colturile buzelor Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis. membrane seroase si piele. In fazele initiale pacientul este vesel. > de miscari Acnee rozacee. Este unul din cele mai supertitioase remedii. iritabilitate. furtuna. Pe masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid. Apare depresia. Ars Irita 209 . intepenit atit in plan fizic cit si emotional.Cefalee < vreme umeda inchisa. Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor. Frici: de a ucide pe cineva. Otrava Superstitios.. Graba Anxietate legata de copii. Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. vesel Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. de bai calde Agg de current de aer Agg de vreme innorata. Nerabdare. Pacientii adulti sunt de regula seriosi. Caracteristic acestei familii este senzatia de ‘intepenire” Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil. Caractreistica remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de epuizare. modificarile de vreme. Actiunea sa e puternica pe nervi. Iritabilitate. rautate. Agg de la efort Agg toamna Lateralitate stg Simptome locale Cap . nelinistit. agitat. cetoasa Agg daca se uda Amel la miscare Agg dimineata la trezirea din somn. mucoase.

Urticarie. Artrite Artrita agg noaptea in pat.Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn Indicatii clinice Neurologie B. ticuri 210 . Tendinita.Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) Herpes. pacientul fiind intepenit in propriile emotii Coree.Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczeme Tuse agg de frig si vreme rece agg inainte sau in timpul frisonului Bronsita.Lumbago cu sciatica Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste. amel de presiune puternica si masaj Cracmente ale gatului si spatelui. Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. dulciuri Aversiune pentru carne Sete pentru cantitati mici Dorinta de bauturi reci Uro-genital .Parkinson.Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba Cracmente mandibulare.Reumatism acut sau cronic. Probleme cu articulatia temporo-mandibulara Faringita amel de bauturi calde Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit Gastro-intestinal .Gat .Herpes genital Eruptii genitale sau pe coapsa interna Urinat frecvent Enurezis mai ales la baieti Piept . cu intepenire amel de miscare. amel de caldura sau bai fierbinti. Torticolis Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul. Psoriazis Eritem nodos Somn . Entorse Amorteala de la stat pe brat sau pe picior Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace Cracmente articulare Nodozitati artritice Piele . Boli valvulare Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg Spate . Pneumonii adesea cu sputa ruginie Palpitatii Hipertrofie cardiaca. dimineata la trezire. amel de miscare. branza. amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare Durere in umarul stg Durere in partea interna a scapulei stg Neliniste in extremitati Bursita. Extremitati .Dorinta de: lapte rece. la vreme rece sau inainte de furtuna. amel de exercitiu. agg de vreme rece amel de caldura.

Coree. febra. Cefalee. Astm. neliniste.friguros. probleme de piele. frisoane. iritabil. Calc-p. artrite. dureri de gat cu redoare Calcarea . dorinta de lapte Apis . agg de vreme rece si umeda. agg noaptea. Impetigo. eczema Arsenicum album . Contuzii. Faringita. Varicela. Erizipel. RAA. Entorse cu intepenire. Urticarie Remedii complementare: Bryonia. Lumbago. sete pentru cantitati mici. Bronsite. dorinta de lapte rece tuse si raguseala Tuberculinum . Gripa. Enurezis. Sciatica. la vreme rece si umeda si de la furtuna. Boli de tesut conjunctiv. Cimic. Dulc. Entorse.confuziile se fac mai ales in acut cu febra. eczema. probleme cutanate. erizipel Ran-b. Impetigo Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul Pneumonie cu sputa ruginie. Febra apare rapid mai ales la 10am Varicela. intepenit . Artrita. nelinistit. dorita de lapte rece. Pemphigus. dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia Traumatisme ale spatelui Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare Angina. Calcarea Comparatii: Phosphorus – artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna. Tendinite. probleme respiratorii Ruta . Eczema. Rad-br.Hemiplegie cu lateralitate stg Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate Boli acute Gripa cu multa curbatura care obliga pacientul sa se miste constant. Laringita. respiratorii.reumatism articular acut. Rhod. 211 . dorinta de dulciuri. agg de suprasolicitare fizica. Probleme de comportament. Pneumonie.artrita cu aceleasi modalitati. Hemilegie.artrita si injurii cu aceleasi modalitati. Boala Parkinson. Eritem nodos. Reumatism.

responsabilitate.Iritabil.Atacuri de panică. cancer. intransigent. Fantome.Anxietate legată de sănătate. Tendinţă la suicid. intransigent. 212 . vină. K-brom: *. ordine. . K-bich: .Frică de boli de inimă sau alte boli cum ar fi accident vascular. . prostuţ. rigiditate. Pragmatism. *. Întuneric. . greşeală. comerciant. cu principii morale stricte. . sat. mic întreprinzător. dar centrat pe inimă). . cuviincios şi plin de decenţă. datorie. Eşec. singur.Anxietate şi îngrijorare. naiv.Dogmatic. Să fie singur. profesie. de o mare probitate. Resimte anxietatea şi alte emoţii la nivelul epigastrului. Psihoză maniacală. nepregătit. Urmărit/investigat de autorităţi. crimă. . iniţiativă. . .Frică de: Boală iminentă. Afecţiuni respiratorii inferioare comunice Incapabil să Înţeleagă semnificaţia Afecţiuni respiratorii superioare evenimentelor Preocuparea pentru muncă.Mânie şi furie. să fie singur. Perfecţionarea tehnicilor.Rigid. riguros. datorie. Catatonie.Iritabilitate. instinct. inocent. . muncă. Observare. nebunie (să nu înnebunească). . supus la probe. critică. credul. comună). Nu îi plac schimbările.Paranoia. loial.Religiozitate excesivă. stări de nebunie cu anxietate.Simte că asupra lui s-a abătut mânia divină sau că a fost abandonat de Dumnezeu. Amnezie. naiv. funcţionar. Localitate (oraş. onest.Conformişti. responsabilitate. credul  Cunoască.Stări de anxietate cumplită.Frică (de): otravă (să nu fie otrăvit). .Disperat că sufletul său nu îşi va mai găsi izbăvirea. imatur. Autism. univocă. însingurat. Tinereţe. lovituri (să nu fie lovit). Reguli. Control. profesie  Afecţiuni abdominale superioare Afecţiuni gastrice Afecţiuni ale membrelor inferioare legate Sciatică mai ales de incapacitatea de a înţelege Simptome psihice K-ars: (~Ars. Somnambulism şi stări de teroare nocturnă (pavor nocturn). nepregătit. Dobândirea unor venituri care să le asigure viaţa. leziuni. . Utilitate. cinstit şi integru. . Abilităţi. imatur. .Persoană tristă. *. Meşteşugar. Permanent pus pe harţă. impuls. în orice moment este pe punctul de a sări la ceartă. Perioada 4: Sarcină. examen.Dr Dorin Dragos Prezentare comparativă grupul Kali Grupa Ia: Început. K-carb: *. gândire unilaterală.Nu suportă să fie atins. incapabil de a încălca nici cea mai minusculă regulă.Tresare uşor la zgomote. gândire unilaterală. o singură direcţie. . .Conservator. Delirium tremens. simplu. unic.GRUPUL KALI . o singură direcţie. Se simte ca şi cum ar fi înfăptuit o crimă. probă. Retardare. univocă. posomorâtă. etc. singuratic.Memorie slabă.

Vise cu călătorii. de a se descurca.Amorţeală şi anestezie.Tresare la zgomote. Iritabil. Agravare la căldură K-bich: Reumatismul poate fi <vremea caldă. abcese. <cameră caldă.Friguros.fantome.Tumefacţii. K-iod: Dureri osoase nocturne (sifilitice).Slăbiciune. K-iod: Călduros şi <căldură. crimă. . . K-carb: . K-brom: Lateralitate dreaptă.<mare. astenie. . K-mur: Tablou nespecific (datoria de a avea grijă de alţii) K-nit: (~Ac-nit). cefalee.Periodicitate: simptomele apar zilnic la aceeaşi oră. dar mai iritabil). de vremea rece.Vise terifiante . K-nit: <mănâncă carne de viţel (diaree.<schimbarea vremii. K-sulph: (~Puls. <ingestia de băuturi reci atunci când este supraîncălzit (Bell-p). *. moarte.Obezitate.m. hipersensibilitate la toţi stimulii. îi este groază de orice solicitare nervoasă sau mentală. . . Somn . . <frig. .Lipsă de încredere în sine. <supraîncălzire.>mişcare. 213 . Foarte conservator chiar şi în felul de a se îmbrăca. atrofii ale glandelor (mamare.Se simte incapabil de a face faţă solicitărilor. .K-iod: (~Iod. deznădejde. K-bich: Alternanţa simptomelor . etc. Este cu nervii la pământ.Aspect: Solid.<umezeala rece. <haine călduroase.Depresie şi indolenţă.Iritabilitate. K-carb: Uneori poate prezenta <căldură. Simptome generale K-ars: Doarme pe stânga cu mâna pe piept ca şi cum şi-ar proteja inima. K-phos: . iritabil şi chiar crud. debilitate după chimioterapie sau operaţii de cancer. K-sulph: .Oboseală mentală. <mâncare/băuturi reci.Friguroşi şi <rece.). . >aer rece. K-sulph: Călduros (∅supraîncălzirea.Friguros. neliniştit şi anxios din cauza efortului mental. mai cu seamă în timpul situaţiilor acute. <intrarea într-un loc răcoros. o atitudine foarte rigidă.Nu suportă şi este <cel mai mic curent de aer. bine făcut sau chiar obez. . deşi simptomele se pot <rece).<ingestia de bere. K-phos: Epuizare intensă.) precum şi ale ganglionilor limfatici. valuri de căldură. . K-phos: (~Phos. >(plimbare în) aer liber. K-bich: . . agravare la frig K-ars: .Anxietate legată de sănătate. Reacţia la temperatură Friguros. .m. Agravare nocturnă K-bich: <1 a. dar cu tentă luetică) temperament brutal. K-nit: Călduros şi <căldură (cu excepţia tusei). hoţi. . liber.simptomele trec de la un punct sau un aparat ori sistem de organe la altul. În timpul consultaţiei are o postură. de mişcare continuă.<în camere închise.Friguros şi <rece.Convulsii. . K-carb: Frisoane care apar pe la 5-6 după-amiaza. “Frică de diavol (de rău)”. K-carb: *<2-4 a. <căldură. trec de la o regiune la alta. testicule etc. Petit mal. . de aerul de mare. ⊕ şi >aer deschis. <frig. dar domină epuizarea). dur. . pieptănătura este clasică.

<căldură. K-carb: *. Umflătură ca o pungă a pleoapei superioare în apropierea unghiului intern. exsudat fibrinos. tenace (se întind în şiraguri).): K-bich. . ⊕mâncare rece (R.Durere de cap sau nevralgie facială. ∅Băuturi calde.). K-nit: ⊕grăsime. D. dense. aderente. albicioasă. asociată cu sau determinată de suprimarea unei secreţii nazale. Alimente ∅ = nu-i place. între 2-5 a. Descuamare gălbuie a scalpului. opresiune. frecvent cu secreţie verzuie. K-iod: Cefalee cu dureri ca o arsură sau înţepătură. groase. K-sulph: Astm <seara sau noaptea. se desprind greu. K-sulph: Secreţii gălbui Caracterul durerilor K-bich: * Dureri resimţite într-o zonă foarte restrânsă.Furuncule pe cap şi faţă. ptoză palpebrală.): K-phos (şi băuturi reci).m. Caracterul secreţiilor K-bich: Secreţii excesive. K-phos: <noaptea în general. dorinţă de bere şi băuturi acide. K-sulph: Cefalee <în cameră caldă. <noaptea. ca o pată mică sau chiar punctiformă.Are pleoapele umflate. cefalee. K-bich: ∅carne. K-phos: Cefalee <efortul mental. . Ant-t). catar. R.Respiraţie şuierătoare şi raluri groase în piept în timpul somnului. Hep). >se plimbă în aer liber. K-phos: <activitatea sexuală. adesea sifilitică.Edem 214 . K-sulph. K-phos: D.de mărimea unei monede foarte mici. grasă  indigestie.Irită. . vederea îi slăbeşte). K-sulph. K-carb: Dureri ca o înţepătură (Bry. Nit-ac. nu poate digera carnea. ∅Ouă.m. <(greaţă şi vărsături) la ingestia de bere. cea superioară sau cea inferioară. K-mur: Secreţie groasă. K-phos. Ochi K-ars: Pleoapele de jos sunt umflate. K-nit: Senzaţie de constricţie. deprimat. etc. <5 a. R. K-carb: Dureri de cap. K-carb: D. Agravare de la activitatea sexuală K-carb: <contact sexual (se simte slăbit. ⊕dulciuri (D. K-bich: Fotofobie urmată de cefalee şi pierderea vederii. locale Cap K-bich: Durere de cap pe o zonă foarte restrânsă . ⊕Oţet.K-iod: <noaptea. dar mai ales la *5 a. mai ales la copii (Kali-bi. strânsoare. ⊕ = îi place. K-mur: <mâncarea grea.m. cu evoluţie subacută/cronică. . K-carb. Simptome fizice. K-sulph: D. .. mai ales legate de o sinuzită. <carne de viţel (diaree.

K-carb: Catar cronic nazal cu secreţie groasă. aderente în interiorul nasului şi care provoacă sângerare dacă sunt îndepărtate. . . disfonie. faringelui. . ulceraţii superficiale (afte). Urechi K-carb: Tinnitus (zgomote în urechi. Congestie a uvulei şi a faringelui.Durere la rădăcina limbii când scoate limba. candidoză bucală. pilieri. secreţie urât mirositoare. K-phos: Secreţie (scurgere) cronică din ureche. . K-bich: Mucus gros.Voce intens nazonată (cu un puternic timbru nazal). mai ales de la 1 la 3 a.Alergia este >camere calde deşi pacientul se simte mai rău. aderentă.Căderea părului la nivelul sprâncenelor.Sforăie. . K-sulph: Obstrucţie nazală cronică. *.Face sinuzită de fiecare dată când răceşte sau la schimbarea vremii. Gură K-bich: Mucus gros. a amigdalelor sau a laringelui. catar nazal albicios. gros. pe dinţi. K-sulph: Otită cronică cu “ureche lipicioasă”. frecvent cu scurgere gălbuie postero-nazală. K-nit: Obstrucţie nazală. purulentă. laringelui. . Sinuzită cronică. de obicei galbenă şi vâscoasă. laringită. Ţiuituri în ureche. roşie şi cu aspect lucios (Pyrog). Sinuzită recurentă cu dureri de-a lungul feţei şi în special la rădăcina nasului. K-iod: Rinite alergice cu secreţie groasă. K-mur: Catar otic şi tubar.Exsudat gălbui în faringe. . K-mur: Depozit albicios.Ulceraţii ale mucoasei nazale sau orofaringiene. *Rinoree sau secreţie (scurgere) postero-nazală groasă. în şiraguri. în faringe. . Polipi nazali pe dreapta. presiune şi de plenitudine la rădăcina nasului (Kalii) şi în sinusuri.Cruste groase. mai ales pentru lichide. la nivelul nasului. 215 . K-brom: Anestezie a uvulei. K-mur: depozit albicios pe limbă (mai ales la bază).Tumefierea uvulei. K-phos: Gingiile sunt umflate şi sângerează. Indicat în principal în sinuzitele maxilare. . mai ales de tip alergic. frecvent cu otoree gălbuie. acufene). în şiraguri.Răguşeală. <rece şi vreme rece. cu senzaţie de arsură şi de inflamaţie a nasului. <este supraîncălzit. K-phos: Rinită cu miros neplăcut (ozenă).Senzaţie de arsură în interiorul nasului.m. .Limba netedă. Disfagie. . Afecţiuni respiratorii inferioare K-ars: Astm <noaptea.Faringită <vorbeşte.Durere. K-iod: Afte şi ulceraţii în gură. .atât forme acute cât şi cronice. cruste aderente pe amigdale.important al conjunctivei (chemozis). . . greutate. . <fiecare inspir. Sinuzită.Febră de fân. . .Senzaţia că are un fir de păr pe limbă (Sil). K-sulph: depozit gălbui pe limbă Afecţiuni respiratorii superioare K-ars: Alergie <în aer rece.Sinuzită . Secreţie groasă eliminată din gât în timpul tusei. arsură. dar orice cavitate sinuzală poate fi afectată.Polipi nazali. K-mur: Mucus albicios la nivelul ochilor. galbenă sau verde. mai ales când are probleme de digestie. în şiraguri. *. afonie. pe vârful limbii sau în gât. tumefierea uvulei.

Astm <3 a. care apar când trage aer în piept. K-sulph: . copilul ţipă din cauza durerilor ascuţite. . nu poate să bea din cauza respiraţiei superficiale şi accelerate. >aer liber.Se trezeşte din somn cu sufocare şi dispnee. sau dimineaţa la trezire. . înţepătoare.Astm <seara sau noaptea. să bea sau să doarmă. în sacade scurte şi dese. K-phos: Dureri ascuţite. în şiraguri. K-iod: Durere în piept ca şi cum ar fi tăiat în bucăţi. vâscoasă. . mai ales pe dreapta. opresiune. . . K-nit: . mai ales la copii (Kali-bi.m. sau la 3 dimineaţa. dar şi la nivelul lobului inferior drept.Dispnee severă. Pneumonie la copii. Dispnee. Dureri în stern. . greutate. noaptea. Palpitaţii. K-sulph: Anxietate în piept. cu senzaţie de gâdilitură în gât. . Bronşită. Înţepături în piept. opresiune.Astm sau bronşită cu tuse productivă. adesea pe partea stângă.Palpitaţii însoţite de valuri de căldură şi de dispnee. mai ales între 2-4 a. . în special între 1-2 a.<noaptea. expectoraţie galbenă. purulentă. Kali-bi). având caracter migrator (îşi modifică localizarea). când stă aplecat în faţă cu coatele sprijinite pe genunchi. K-carb: *. nu mai pot să mănânce. . Dispnee. – Senzaţie de gâdilitură la bifurcaţia traheei. 216 .Astm <2-4 a.Umflarea sânilor.Angină pectorală. mucus gros în bronhii. .Tuse <dimineaţa la trezire.K-bich: .Astm <noaptea.Tuse convulsivă.. zgomote cardiace diminuate.Pneumonie recidivantă.m. Pneumonie. >aerul rece. K-carb: Dureri în piept sfâşietoare.Pneumonie cu dispnee mult mai severă decât ar fi justificata. . K-nit: Senzaţie de rece în jurul inimii (Nat-m. ronflante. în cantitate oricât de mică. Dispnee când urcă scările. .Respiraţie dificilă. subcrepitante groase. . cu durere în piept. înţepături. .Tuse <noaptea.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) <în camere calde. cu spută verde groasă sau aderentă. arsură. <iarna. K-phos: Astm.m. <mâncare. Nevroză cardiacă. tăietoare. Afecţiuni cardiace K-ars: Anxietatea centrată pe inimă. greu de eliminat.m.În timpul somnului respiraţia este zgomotoasă din cauza mucusului (la copii este recomandat Kalis).Sforăie. K-mur: Expectoraţie groasă. . când stă cu trunchiul ridicat pe pernă. . dispnee <stă întins.Pneumonie acută. lente (iniţial rapide şi neregulate). Ant-t).Astm cu <5 a.Dureri de piept care iradiază spre spate. <în aer liber sau aer rece. Bătăi cardiace/puls slabe. Embolie. Insuficienţă cardiacă congestivă.Respiraţie şuierătoare (respiraţie şuierătoare) şi raluri groase în piept în timpul somnului. ca un junghi.Tuse cu spută groasă. K-mur: Constricţie.Senzaţie de răceală în piept. arsură. Insuficienţă cardiacă congestivă. <mănâncă. albă. Palpitaţii. >stă ridicat. K-brom: Tuse uscată. cu expectoraţie groasă şi gălbuie pe care trebuie să o înghită. . trebuie să se ridice în şezut. Senzaţie de rece la inimă. Pericardită. . .Tuse spasmodică. Dureri toracice. Afecţiuni gastrice K-ars: În epigastru are o senzaţie de gol sau de durere ca după o lovitură. înfundată. Constricţie. obositoare.m. atacuri de anxietate cu somatizare cardiacă K-bich: Senzaţie de rece în regiunea inimii (Kali-N). . TUSE . Stază în cavităţile inimii cu formare de trombi. având un gust neplăcut ca de brânză. K-brom: Strânsoare. *. Bronşită cu tuse slabă. K-iod: *. înţepături.

Diaree alternând cu reumatism. . Fibroame uterine.Travaliu prelungit cu dureri puternice de spate.Dureri de stomac când. . . Afecţiuni genitale K-ars: Poate să-şi piardă libido-ul. scaun acolic (deschis la culoare. <noaptea.Durere într-o zonă foarte mică. Avorturi.Candidoză vaginală. vâscos. . . K-phos: Menstruaţie sau leucoree urât mirositoare. K-mur: Leucoree albicioasă-lăptoasă. <bere. K-iod: Urinează frecvent înainte de menstruaţie (simptom cheie). – Metroragie. K-brom: K-carb: Hemoroizi dureroşi.Ulcer peptic. . .Greutate în stomac Afecţiuni colonice K-ars: Diaree <noaptea. K-mur: Vomită mucus albicios. Sciatică.Gastrită cu dureri ca o arsură în stomac. iritantă.K-bich: *.Durere în sacru sau coccis <stă aşezat. Spate. Constipaţie mai ales înainte şi după menstruaţie. . . <actul sexual.Diaree. *Durere de spate care îl face să se scoale noaptea din pat.Chisturi ovariene stângi. Menstruaţie întârziată sau absentă (amenoree).Prostatită.Diaree estivală (în timpul verii). deşi în general are un bun apetit sexual.Atrofie testiculară.Vomită mucus aderent. cu senzaţie de arsură şi de înţepătură. adesea cu miros foarte neplăcut.Vărsături sau doar senzaţie de vomă după ce tuşeşte. dacă vrea să se întoarcă pe 217 . K-bich: Diaree <dimineaţa la ridicarea din pat. . . primar (şancru) şi terţiar (gome). cu greaţă şi o senzaţie groaznică la nivelul epigastrului.Anxietate resimţită în epigastru. în şiraguri.Ulcere peptice. circumscrisă. albicios – fără a fi menţionat însă în tratamentul icterului obstructiv).Printre principalele în sifilis. . Colită. Gastrită. . K-iod: Uretrită cronică. . K-nit: Menstruaţie cu flux negru ca cerneala. . excoriantă. . . Sciatică K-bich: Senzaţie de rece la nivelul spatelui sau gâtului. .Diaree după carne de viţel.Emoţiile intense îi provoacă o stare teribilă de rău. adesea cu o senzaţie de durere ca după o lovitură. .Insuficienţă renală cu edeme (mai pronunţate la nivelul ochilor) sau chiar anasarcă.Sciatică sau durere de spate joasă. .Sciatică. supraîncălzit fiind. . saţietate precoce sau intoleranţă la mâncare. neiritantă. K-sulph: Afecţiuni reno-urinare K-ars: Litiază renală cu dureri înţepătoare care iradiază spre vezica urinară. K-carb: Menstruaţii cu scurgere corozivă. . K-carb: Durere de spate joasă (lombosacrată). . K-carb: *. <înainte de a urina. fetid. K-nit: Colită cu diaree acidă şi crampe severe. mai ales pe partea dreaptă. bea ceva rece. K-carb: Litiază renală cu dureri înţepătoare.Simptome gastrice care alternează cu reumatism sau astm. K-iod: K-mur: Scaun cu mucus. groasă. fetide. K-phos: Flatulenţă. K-brom: Dureri fulgurante sau ca nişte descărcări electrice la nivelul spatelui.

<dezbrăcare.partea cealaltă trebuie să se ridice din pat. Artrită. baie rece. Insuficienţă cardiacă congestivă. Eczemă. la degete şi la picioare (Zinc. Paranoia. K-brom: *. dureri. Litiază biliară. osteomielită. cleioase. Med. guşă exoftalmică. Psoriazis. Cefalee. Migrenă. Pneumonie. Psoriazis. Convulsii. Coloana vertebrală strâmbă.Urticarie. Articulaţii. Cefalee. >rece. Sinuzită. Astm. Prostată. Afecţiuni caracteristice K-ars: Predispoziţie la afecţiuni maligne. >căldură. Dureri de spate joase (lombosacrate). Colagenoze. K-carb: Artrită deformantă. Indicatii clinice K-ars: Alergie. Ovariene. Litiază renală. K-iod: Furuncule recidivante (piept. Piele K-ars: Erupţii cu senzaţie de arsură. K-phos: Artrită >mişcare.*Boala Graves. Polip nazal.). >aer rece. .Dureri articulare <vremea caldă.Prurit <căldură. Ulcer peptic. . Dureri articulare.Amorţeală în membre. Cancer cutanat. Kali-bi). Sinuzită. adenom de. Diaree. Astm.Nelinişte. K-carb: Căderea părului la nivelul sprâncenelor.Tumori osoase. Sciatică. K-sulph: Artrită migratorie (Form.Dureri articulare care alternează cu simptome respiratorii sau gastrointestinale. .Tălpile picioarelor foarte sensibile. Sciatică. chisturi. Lombosacrate. Litiază renală. Ulcer peptic. Crup. Amorţeală a întregului corp. >mers. Berb. Artrită.Mâini şi picioare reci (invers faţă de Sulph). >aer liber. Caust. <menstruaţie. pruriginoase. Hipertensiune. Acnee. <rece sau de umezeală rece. Tarent. Schizofrenie. . K-mur: K-nit: Extremităţile inferioare reci şi umede. <căldură. mai ales pe frunte. K-bich: Alergie. Rhus-t). >presiune. <rece. K-brom: Accidente vasculare cerebrale. Anemie. >mişcare. neoplazice. Ulceraţii cutanate. . Epiteliom. K-brom: Acnee. . Sciatică. mai ales de genunchi.Psoriazis. <culcat pe partea afectată. Angină. spate etc. Tuse convulsivă. agitaţie (le mişcă tot timpul) la mâini. Puls. Obezitate. Pavor nocturn. Extremităţi. . Gastrită. K-iod: Guşă cu sau fără hipertiroidism clinic. K-bich: Artrită migratorie. . K-bich: Ulceraţii cutanate adânci şi cu margini nete. Eczemă. K-iod: Artrită. Neastâmpăr. Sclerodermie. . Lombosacrate. K-carb: Alergie. K-nit: Diabet insipid. Eczemă. Migrenă.Durerile articulare sau musculare apar şi dispar brusc. Nevralgie. Astm. >mişcare.Îşi frânge mâinile. boli de ţesut conjunctiv. Pneumonie.Dureri osoase nocturne. K-iod: Sciatică severă. senzaţia că acestea sunt de lemn. 218 . . . dureroase. Anxietate. Sulph. Leucoree. Insomnie. Isterie. *. dureri. <stă nemişcat. Fibroame uterine. agitaţie. Bronşită. Ataxie. K-sulph: Cancer cutanat. Fibroame uterine. Psoriazis. . curbată. <stă sau <mers.

exulceraţii G r. în şiraguri Kali-c: Sensibilitatea la cel mai mic curent de aer. groase Kali-n: Senzaţia de constricţie Kali-i: Tendinţa distructivă (luetică) G r. Astm. VIIa Trăirea interioară intensă Datorie. Emoţii resimţite în epigastru Kali-m: Secreţii/depozite albicioase. Rinită. Cancer cutanat. Otită medie. Sinuzită. vâscoase. K-sulph: Alergie. Bronşită. Sifilis. Tuberculoză. VIa Relaţii G r. Răceli. Va Constricţie toracică Epuizare după Phosphoric efort de cunoaştere / um comunicare Arsenicosu Anxietate legată m de inimă Sulphuricu m Muriaticu m Bromatum a Iodatum Iritabilitate  secreţii/ depozite albe Ataşament  secreţii/ depozite albe Persecuţie  psihoză Hiperergic distructiv Secreţii aderente. Alergie. rigidă în legătură cu datoria. comunicare Datorie. aderente. Psoriazis. Sinuzite. Pneumonie. K-phos: Anxietate. Astm. responsabilitate Relaţii Nitricum Sensibilitatea curenţi la G r. cuprindere. Vaginită. rigiditate Nu acceptă nici o Carbonicu perturbare a ordinii m Experienţe personale: Expansiune. Colită. K-nit: Alergie. aviditate Importanţă acordată recunoaşterii exterioare Cunoaştere. Sinuzită. Sciatică. sindrom de. Hipotiroidism. Artrită. Scleroză multiplă. Guşă. Tuberculoză. manifestare energiei Salvarea G aparenţelor r VIb imaginea exterioară Aderenţă. groase Kali-p: Epuizare după o suprasolicitare intelectuală/relaţională/de comunicare/de interacţiune Kali-s: Secreţii galbene. nu lasă Bichromic să iasă la suprafaţă um 219 . Kali-ars: Anxietate centrată pe inimă Kali-bich: Secreţii tenace. Cefalee. Bronşită. Astm. Indigestie.K-iod: Abces. “Neurastenie”. Diaree. Artrită. Diagnostic diferential Toate Kali: Fire rezervată. Cefalee. conservatoare. Pneumonie. IVa Fixitate. Eczemă. Hipertiroidism. responsabilitate Exprimare. Irită. Oboseală cronică. Diaree. coezive.

220 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->