Ion Pillat Oda Specie a genului liric în care se elogiază personalităţi.B.Alecsandri.Alecsandri “Miezul iernii” “Geul iernii” Pastel pictură-însemnînd un tablou realizat în creioane colorate. ¤Ton solemn.evenimente. ¤Sentimente de preamă – rire şi adoraţie.lor într-o formă adecvată. Ion Pillat “Iarna” I. ¤Predomină adjectivele şi substantivele. In literarura universală Goethe.H. ¤Obiectivul descris este un pretext pentru trezirea unor sentimente transmise cititorului la pers.Rădulescu.O. ¤ Caracter retoric . ¤Oda care se cîntă se numeşte marş .A apărut în Grecia antică caracterizîndu-se prin formă prozaică aproape fixă. ~religios ~naţional ~internaţion al ~păgîn ~ebraic ~erotică ~filosofică V.Coşbuc „Patria română” M.Alecsandri “Oda ostaşilor români “ Horaţiu “Ode” P. ¤Concentrarea sentimente.H. ¤ Meditaţie solemnă.persoane glorioase. ¤Evocă epoci.Specia Definiţia specie lirică caracte ristică românilor. ¤Ultima strofă conţine un îndemn.Shelley “Oda vîntului din apus” Imnul Specie liricei cetăţeneşti (asemenea odei) în care se preamăresc evenimente de importanţă naţională :eroi. G. G. ¤Incepe cu o invocaţie retorică. Termenul a fost folosit în poezia noastră pentru prima oară de V.Herdelea “Zburătorul” I.Heine. accente afective.Iosif. ¤Ritm amplu şi avîntat.Stănescu “Oda bucuriei” V.Tonul mobilizator. Şt. fapte eroice . A fost susţinută de muzică de cor şi chiar de punere în scenă ~religioasă ~filosofică ~sacrală ~erotică ~eroică ~personale ¤Are caracter solemn şi de adresare.Eminescu „Odă”(în metru antic) N. ¤Exprimarea directă prin intermediul monologului . veneraţie şi premărire faţă de Divinitate.| sau |||a .Verlaine Clasificarea Particularităţi ¤Termenul vine din Exemple V. în centrul căreia se află descrierea naturii. ¤Incepe cu o invocaţie retorică. intensă vibraţie lirică.Alecsandri “Imnul lui Ştefan cel Mare” “Un răsunet”imnul României . idei. ¤Prin motivul literar al relaţiei om-natură se exprimă trăsăturile sufleteşti legate de aspectul descris. ¤Conţine îndemnuri .în -soţită de afecţiunea autorului.Coşbuc.

esenţa şi valoarea vieţii. “O. M.turitate a unei literaturi. Poezie lirică sentimentală.Eminescu “Pe lîngă plopii fără soţ”. melancolie.divinitate . La începutul poezia este scrisă în distih exprimînd jalea-distihul elegiac..rămîi” V.A fost cultivată în preromantism şi romatism.elegia este reprezentată de orice poem compus din versuri elegiacice.Hugo Platon Ovidiu R. caracterizată prin exprimarea unui sentiment de tristeţe. în care se exprimă un sentiment de tristeţe.Se cunosc şi meditaţii în proză. melancolică.Meditaţia Poezie lirică care cuprinde reflecţii filosofice asupra lumii şi vieţii.Eminescu “La steaua”. “Ce te legeni. “Dorinţa” Maria Cunţan “Pe sub fereastra-mi curge-un rîu” .regrete. Anul 1840” Lamartine Elegia ¤ Corespunzătoare bocitului popular .tristă. Mai tîrziu a început să exprime sentimente complexe.Alexandresc u “Meditaţii. Specie a genului liric .duioasă.Voiculescu “Luminătorul” O. ¤Reprezintă o formă supe.de obicei de insperaţie erotică.Rilke Petrarca Romanţa ~cavalerească ~morescă ~satirică ~păstorală ~burlească ¤Specie cu aspect erotic.în eopoca de ma.cîntată pe o melodie lină. ¤Tonul este tandru. Sentimente elegiacice ce se pot identifica la mai multe specii ale liricii culte. M .durere. sentimentală. “Mai am un singur dor”.Goga “Bătrîni” In literatura universală: V. ¤Uniori are un pronunţat caracter meditativ.suflet. M. frumosul.de obicei .” Ion Pillat “Aci sosi pe vremuri” Gr. disti -huri formate din alternarea hexamentului cu pentamentul.Se inspiră din problemele mari ale filosofiei despre univers.rioară a liricii şi apare .Elegia este considerată muza durerii.vitejia unor eroi Termenul se foloseşte ca titlu a unor creaţii poetice diferite ca tematică. ~erotice ~filosofice ~religioase ~patriotice ¤Se abordează probleme mari legate de existenţa omului pe pămînt.M.originea.melancolică.de regret de melancolie. ¤In mod clasic . ¤Stil simplu: exclamaţii.In Evul Mediu romanţa denumea poemele epice care celebrau fapte istorice.Eminescu “Trecut-au anii”.binele. ¤ Formă simplă o apropie de lied. chemări ¤Textele sunt puse pe muzică.

al 18-lea. ¤Atitudine :ironică sau sarcastică.de implorare. ¤Tematică diversă.Negruzzi G.La grecii vechi . “Lacul” V.în care se satirizează defecte. în idilă accentul cade pe viaţa pastorală.Coşbuc “La pîrău”.epigrama ca şi epitaful . ¤Conţinut politic .vicii şi obiceiuri omeneşti .de ado- “Psalm” Al.elegie sacră.de formă re – strînsă . “Sara pe del”. Al. Pot avea uncaracter de: rugăciune.idila păstorală în formă ritmată acutal ele sunt versificate.Tarlapan Voltaire Lessing Marţial . ¤Se folosesc termeni metafotici. ~de laudă ~de durere ~de pocăinţă T. In sec. Epigrama O poezie lirică cu un conţinut politic .odă .de mulţumire.Arghezi “Psaltirea” L.Eminescu “Dorinţa”. al 18-lea. di – dactic . ¤Cîntece de regret. ¤Sunt alcătuită din mai multe paragrafe.de regret.Macedons chi “Psalmi mo – raţie.de iubire. ~Pastorală ~bucolică ~eglogă ¤Spre deosebire de pastel unde natura este subiectul.Iosif “Doina” N.Labiş “Idilă” Psalmul Specie a liricii religioase prin care se înalţă laude lui Dumnezeu .şi epigraful desemna inscripţiile scurte de pe pietre funerare sau de pe opere de artă.Vlăhuţă C.Idila Specie lirică şi erotică din sfera poeziei bucolice în care este reprezentată în formă optimistă sau idealizată viaţa şi dragostea în cadrul rustic. ¤Adresare în formă de mo- M. exprimînd setimente de recunoştinţă. “Rea de plată” Şt.monologul şi dialogul mistic.a obiceiurilor cîmpeneşti cunoscute şi sub numele de eglogă.de umilinţă.Alecsandri “Rodica” G. ¤In sec.O.idla păstorală în proză ritmată acutal ele sunt versificate ¤Natura apare ca decor.Topîrceanu E. ¤Forma restrînsă(de obicei un catren).Blaga nolog. Egloga este în formă de dialog(intre un păstor şi o păstoriţă) cu sentiment erotic.de adoraţie. ¤Sunt clasificate în versete derni” notate cu cifre arabe.

In lirica italiană apare în secolul al 14lea C.4.al XVIII-lea Camil Petrescu T. politice ¤Incepe cu un refren . ¤Primele două versuri.D. ¤Rimele sunt numai doua. ¤Caracter polemic.Se dezvoltă în sec. XV în Franţa prin poeţii Villon. N. Climet Marot.iar al doilea cu al patrulea şi cu ultimul vers.sub forma de scrisoare.Arghezi N.avînd numai două rime.morale. ¤Din madrigalul poetic s-a desprins madrigalul muzical.Pavelescu “Madrigal trist” Tasso Petrarca Boccaccio In Franţa s-a răspîndit în secolul 16-18. M.ţiei. Macedonschi preea modelul rondelurilor de la poeţii francezi Maurice Rollinat şi Th de Bonville.Costencu “Rondelul doinei” Al. ¤Adresate unei persoane riale sau imaginare. violent-în adresa unor persoane.apoi didactic şi satiric ¤Cîntătă fără reguli pre -cise în previnţa versifica. ¤Este sub formă de scrisoare.Epistolă Specie literară a ve -chiului gen didactic sau a genului liric. reluat parţial sau integral la mijloc şi la sfîrşit. moravuri.grupate în 3 catrene şi un vers independent. ¤Are 13 versuri sau 14 dispuse în trei strofe.artistice. ¤Sentimente delicate. ¤Primul vers este identic cu al şaptelea şi al treisprezecelea. ¤Se abordează teme filosofice. “Rondelul rozelor ce mor” Clement Marot Fr.Cocea Swift Voltaire Rondelul Specie lirică de formă fixă alcătuită din 13 sau 14 versuri.Macedonschi “Rondelul rozelor de august”.realităţi sociale.Rondelul apare în sec. care sintetizează motivul liric.atitudini. După caracter pot fi: ~satiric ~idilic ~didactic ¤O mică piesă de dra – goste (3. Compoziţie muzicală polifonică pentru cor a capella.concepţii.14 versuri) cu conţinut idilic . Este o specie întîlnită foarte rar.satiric. Pamfletul Specie litrară în versuri sau în proză care se remarcă orin caracter satiric. familiare.Villon .Bolliac Horaţiu Voltaire Poe Poezie lirică scurtă care exprimă sentimente deMadrigalul licate sau complicate. A fost cultivată îndeosebi în lirica medievală şi mai tîrziu de parnasieni.Eminescu C. sunt identice sau foarte asemănătoare.

Glosa de tip francez cuprinde şase strofe.Goga “Sonet” Dante Petrarca Michelangelo Shakespeare ~filosofică ~gnomica ~sentenţios ¤Fiecare vers din prima strofă este consemnat succesiv în cîte o strofă următoare. Prima strofă introduce tema poeziei .Se cunosc şi tipul de sonet neregulat cultivatde Shakespeare – trei catrene cu rime alternative. ¤ Catrenile au rima îmbrăţişată.următoarele distihuri obţinîndu-şi plasticitatea prin repetarea .al XIII-lea la fran cezi (poezia trubadurilor).A apărut în sec. ¤Incepînd cu strofa a doua fiecare vers din prima strofă este comentat.Există şi sonet scurt inversat în care terţinele preced catrenele.Eminescu În postume Gazel . Sonetul românesc ur mează modelul sonetului italian.iar terţinele rimă liberă. ¤Fiecare vers din prima stro. ¤Ultimul vers exprimă o sentinţă.nu se admite repetarea cuvintelor cu excepţie construcţiilor gramaticale(conjuncţii şi prepoziţii). M. ¤In catrene e prezentă o temă ascendentă. ¤Creaţie lirică de factură clasică. ultimul vers.o concluzie.diferite în fiecare catren. a rimei din primul distih. ¤Distihurile se constituie ca adevărate maxime M. M. ¤Structura iniţială şi cea finală constituie un cadru. mottoul la Călin(File din poveste) G.Sonetul Glosă Poezie lirică de formă fixă compusă din 14 versuri grupate în două catrene şi două terţine . XVI .fă conţine tema de bază.avînd aceeaşi rimă cu cele două ver -suri ale distihului inţial.apoi în Renaşterea itliană şi restul Europii sec.Eminescu “Vorbeştencet” “Afară-i toamnă” O.iar ce de tip german-zece strofe ~italian ~englez ~neregulat ~scurt inversat ¤Forma fixă:2 catrene şi 2 terţine.Codreanu (glosă de tip francez) Boniface Hetrat Gazelul Poezie de formă fixă care este alcătuită dintr-un variabil de distihuri.Coşbuc Gazel şi Lupta vieţii Hafiz .Eminescu (glosă de tip german) M.în al doilea vers a fiecărui distih.variată. Poezie de formă fixă alcătuită tot din atîtea strofe cîte versuri are prima strofă.fiind o concluzie a întregii poezii .în terţine-tematica descendentă ¤Sonetul italian şi cel român au versul de unsprezece silbe şi ritmul iambic. ¤Este alcătuit din versuri în care numai primul distih rimează.

Doina Cîntic liric popular .ce exprimă în mod direct cele mai sublime sentimente ale poporului. ¤Incărcătură metaforică ¤Ritm trohaic ¤Rima împerecheată. ~de jale ~de dor ~de dragoste ~de înstrăinare ~de noroc ~de soartă ~de haiducie ¤Din punct de vedere muzical este alcătuită din două părţi una tristă şi alta vioaie cu caracter dansant.deoarece începe cu “frunză verde” . Este o specie proprie numai românilor.măsura de 7-8 silabe .Se mai numeşte cîntec de frunză .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful