/

'"

Prof. univ. dr. Irina Holdevici are 0 bogata experienta ca psiholog practician psihoterapeut, fiind specializata in hipnoza clinica, relaxare, psihoterapie sugestiva, precum ~i in autoreglarea comportamentului ~i optimizarea performantelor umane. Aceasta carte, a treisprezecea din cariera autoarei, prezinta principaleIe orientari teoretice ~i practice pe care Ie-au cu-' noscut psihoterapia ~i sistemele utilizate in prezent. Textul este sustinut de numeroase cazuri clinice reale; in fiecare situatie a fost analizata ~i comentata atitudinea terapeutului. Lucrarea se adreseaza psihologilor clinicieni, medicilor, studentilor de la facultatile de profil, publicului bug.

IRINA HOLDEVICI

,tLtMtNTt

Dt

rS HOTtRAP t
EDITIE REVAZUTA $1 ADAUGITA

ISBN 973-571-256-3

ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE
IRINA HOLDEVICI
Copyright © 1996, 1997, 1998 - Editura ISBN 973-571-256-3 B.Le. ALL

IRINA HOLDEVICI

Toate drepturile sunt rezervate Editurii B.I.e. ALL Nici 0 parte din acest volum nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a Editurii B.I.e. ALL Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate editurii. Copyright © 1996, 1997, 1998 by B.I.e. ALL All rights reserved. The distribution of this book outside Romania, without the written permission ofB.I.e. ALL is strictly prohibited. Editura B.l.e. ALL face parte din "Grupul Editorial ALL" EdituraB.I.e. ALL Bucure§ti, Bd. Timi§oara nr. 58, sector 6, cod 76548 W 413 11 58, 413 43 21 413 18 50, 311 07 44 Fax: 311 05 65 W 413 03 29, 413 44 75 4131612,3111547

ELEMENTE

DE
PSIHOTERAPIE
Editia a III-a, revazutii ~i adiiugitii

Departamentul

difuzare

Redactor: Coperta:

Emilia Stere Dominic Cernea

PRINTED IN ROMANIA

Editura ALL

I4JIl

In tarile occidentale dezvoltate.Cuvant inainte Lucrarea prezenta are drept scop 0 trecere in revista a principalelor sisteme de psihoterapie utilizate la ora actuala in tarile cu traditie in acest domeniu. medicilor specializati in medicina general a precum ~i unor cadre din domeniul ~tiintelor educatiei. Definita ca tratament psihologic. lucrarea e'ste utila ~i absolventilor sectiiIor respective. atentie deosebita este acordata psihoterapiei cognitiv-comportamentale ~i psihoterapiei rational-emotive.entale. care doresc sa obtina performante ridicate in diverse domenii de activitate ~i sa se bucure de 0 stare de sanatate cat mai buna. In acela~i timp. In prima parte a Iucrarii sunt abo. orientari moderne in domeniul psihoterapiilor de scurta durata. unde se pot obtine rezultate foarte bune ~i in absenta tratamentului medicamentos. psihoterapia ~i-a ca~tigat un loc important printre alte metode de tratament. Chiar ~i in cazul unor boli psihice severe cum sunt psihozele. psihoterapia ~i-a dovedit de-a lungul timpului eficienta in tratamentul unor afectiuni nevrotice ~i psihosomatice datorate stresului. Lucrarea se adreseaza studentilor de la sectiile de psihologie ~i psihopedagogie speciala ai Facultatii de Sociologie. psihoterapia poate. sa contribuie la 0 mai buna ~i mai durabila remisiune a acestor bolnavi. experientiala ~i cele ale psihoterapiilor comportaxp.date probI~me genera Ie ale domeniului psihoterapiei ~i sunt clasificate principaIeIe sisteme psihoterapeutice. Psihologie. Sunt prezentate in detaliu principiiIe teoretice ~i tehnicile psihoterapiilor de orientare analitica. Astazi se manifesta tot mai mult tendinta ca unele tehnici psihoterapeutice sa fie utilizate ~i pentru autoperfectionarea oamenilor fad afectiuni psihice sau somatice. Pedagogie din cadrul Universitatii din Bucure~ti. alaturi de chimioterapie. in vederea completarii cuno~tintelor. ea fiind practicata de ditre medici ~i psihologi care s-au specializat intr-un anumit domeniu al psihoterapiei. o . studentilor la facuitatile de medicina.

Psihoterapie ~i psihoprofilaxie Bibliografie selectiva .1 27 57 69 l 07 133 148 158 165 184 199 226 '" . Modelul psihoeducational in terapie ~i consiliere. In ultima parte a lucrarii sunt abordate unele aspe~te ale relatiei dintre psihoterapie ~i consilierea psihologica. Abordarea strategica in psihoterapia de familie 11. Psihoterapii de orientare dinamica: psihanaliza ~i psihoterapiile dinamice post. 4. Psihoterapia rational-emotiva 7. precum ~i dintre psihoterapi~ ~i psihoprofilaxie. ale orientarii strategice in psihoterapia de familie.freudiene 3. Psihoterapii de orientare comportamentala. dit ~i unele aspecte mai particulare pe care Ie imbraca psihoterapia la copji ~i adolescenti.. 5. Probleme generale ale psihoterapiei 2. Psihoterapia scurta centrata pe obiectiv 8. Analiza tranzactionala 9. problemele psihoterapiei prin joc dramatic. tinand seama de faptul ca in tara no astra s-a scris relativ putin in domeniul psihoterapiei. Metafora ~i ritual in psihoterapie 13. Psihoterapia prin joc dramatic 10. Lucrarea prezinta interes ~i pentru publicul mai larg. Psihoterapia cognitiv-comportamentala. Metode de psihoterapie utilizate in cazul copiilor cu problelne : : 14. Psihoterapii experientiale: psihoterapia centrata pe client. Psihoterapie ~i consiliere psihologica 15. de asemenea.. 6. Psihoterapia prin intervemtie paradoxala 12.. 275 . psihoterapia centrata pe grup ~i psihoterapiile existentialiste .234 246 261 . Cuprins 1.VI IRINA HOLDEVICI Sunt abordate.

fiind ajutati de sfatul unei rude sau al unui prieten. In acest scop. in general. se deosebe~te insa de demersurile empirice. relatiile interpersonale. i-a facut sa vada altfellucrurile. psihoterapeutul incearca sa realizeze o evaluare a personalitatii pacientului. Psihoterapia. imaginea de sine ~i autoaprecierea etc. a~a cum este ea aplicata de speciali~ti. Demersul psihoterapeutic va avea apoi ca sarcina sa elibereze pacientul de anxietate. Majoritatea psihoterapeutilor sunt de parere ca scopul psihoterapiei este sa transforme aceasta convingere in realitate. Deci. afectandcele mai importante actiuni ale vietii individului. modul in care individul va percepe ~i evalua starea sa precum ~i strategiile adaptative pe care Ie folose~te. trairi care ii perturba comportamentul ~i au efecte negative asupra celor din jur. activitatea profesionala. depresie sau alte trairi afective care impiedica adaptarea optimala a acestuia la mediu. . cautand sa puna in evidenta problemele principale ~i particularitatile psihice al acestuia.chiar in cazul unei patologii de tip somatic. joaca un anumit rol in evolutia tulburarii ~i aceste strategii vor trebui modificate in cazul in care dorim ca afectiunea sa evolueze favorabil. ea presupunand 0 aplicare sistematica ~i con~tienta a unor mijloace psihalogice de influentare a comportamentului uman. La baza oricarei psihoterapii se afla covingerea conform careia persoanele cu probleme psihologice au capacitatea de a se modifica invatand noi strategii de a percepe ~i evalua realitatea ~i de a se comporta. 0 situatie dramatica pe care au depa~it-o.CAPITOLUL 1 PROBLEME GENERALE ALE PSIHOTERAPIEI Multi oameni au trait. obiectivul oricarei psihoterapii cansta in a intelege comportamentul pacientului ~i a modifica acest comportament astfel incat dificultatile existentiale ale acestuia sa fie inlaturate sau macar diminuate. Psihoterapia se bazeaza pe supazitia conform direia. macar 0 data in viata lor. sau au facut 0 schimbare radicala de viata dupa a anumita experienta care le-a modificat optica. viata sexuala.

.tig de pe urma psihoterapiei care ii ajuta sa-:... Deci dezideratul psihoterapiei nu este sa-l facem pe pacient sa semene cu altii. sa-l ajute sa traiasca fericit In colectivitate. De asemenea.i sa-:..te sa se elibereze. Obiectivul major al psihoterapiei consta In a produce modificari in sfera personalitatii pacientului.i solutiilor propriilor lor probleme.i trebuie exercitata de catre un psihoterapeut calificat (psiholog sau medic) asupra pacientului..ica modalitatile de adaptare ale omului la mediu sunt foarte variate.i pentru ca problemele lor nu sunt atat de grave... familie bine organizata :. Exista ~i un numar de persoane normale (au succes profesional. cat ~i spiritual. Solutia psihoterapeutica eficienta pentru un pacient poate sa nu fie eficienta pentru altu1. afectiunile psihosomatice. sentimente. :. mai Impacat cu sine). tipuri de comportament sau simptome care creeaza tulburari pacientului :. Incepand cu crizele existentiale. Suferinta psihica se poate manifesta sub forma unor atitudini. actu<!lizarea disponibilitatilor sale latent.tia. trebuie explorata lumea interioara a pacientului. Psihoterapeutul trebuie sa aiM in vedere. sa se accepte pe sine. avand la baza un sistem teoretic conceptual bine pus la punct.i restructureze :.. de sine statatoare.i terminand cu sustinerea psihoterapeutica a unor pacienti psihotici aflati In faza de remisiune. planificata :. slabiciunile :. se simte mai bine. In primul rand. ci sa-:.icu ceilalti adaptabilitatea. dificultatile.ide care acesta dore:. tulburarile :. poate :. Este important de :..iactiuni specifice :.i ca 0 relatie interpersonala dintre pacient :.. :.esc sa realizeze un contact l\man. simptomele ca :..ia-I elibera pe pacient de suferinta. Psihoterapia poate fi privita :. atat pe plan fizic.i timp el insu:..i optimizeze propria configuratie a personalitatii..2 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 3 Psihoterapia este definita ca 0 actiune psihologica sistematica. mai putin dezagreabila :. .i sa evolueze pe plan spiritual. nevrozele..iposibilitatile sale de vindecare. pot obtine un mare ca:. nu se pot bucura de avantajele psihoterapiei..i sa ajunga la descoperirea cauzelor :.. sa fie eficient din punctul sau de vedere. realist:.. precum :. persoanele care nu reu:..i dezvolte creativitatea :.inu se poate confunda cu simpla actiune calda :.i functiile psihice.... ci bolnavi.i realitatea situationala a acestuia..ireceptivitatea sa pentru 0 metoda psihoterapeutica sau alta. mai fericit.trairea subiectiva a pacientului (disparitia simptomelor. sa urmareasca evolutia omului. unde vine in completarea tratamentului psihiatric.. ci trebuie sa vizeze.. ci sa abordeze pacientul ca pe 0 entitate unica. e mai multumit. mai ales schizofrenii. In aceasta categorie intra unii psihopati ~i unii pacienti psihotici. 1963). Ea utilizeaza metode :... Psihoterapia se aplica la 0 gama larga de tulburari psihice.ipunctele tari ale acestuia. Ace:..imai stabila la mediu. un preot sau un prieten foarte apropiat (Watson. 0 restructurare de profunzime a personalitatii. atunci cand incepe psihoterapia.. ~i a potentialului sau maximal.. Care ar fi categoriile de pacienti care nu beneficiaza de avantajele psihoterapiei? Este yorba. sa caute sa-i deblocheze propriile disponibilitati.tiut faptul ca nu exista un model standard de normalitate :. Strupp :... sa fie preventiva ~i autoformativa.. sa-:.i regleze mai bine procesele :.i0 mai eficienta reglare ~i autoreglare a starilor psihice ale acestuia.. Astfel. ea nu trebuie redusa doar la procesul psihologic de vindecare. tulburarile din sfera personalitatii. ~i-au indeplinit multe din obiectivele existentei lor) care vin la psihoterapie pentru ca au impresia ca nu au trait la nivelul expectatiilor lor ~i nu :.i.i-au realizat potentialul psihic la nivel maximal. . precum :.. relatie menita sa investigheze :. Un bun psihoterapeut trebuie sa fie atent sa nu se fixeze in mod rigid asupra unui diagnostic (care poate fi pus uneori cu superficialitate). fiind In acela:.i mai putin nevrotic..iintentionala.. fara a uita ca nu exista boli.. bolile organice cronice :.ipsihoterapia vizeaza in primul rand simptomele.i dezadaptarile pacientului.. pacientul :. relatiile acestuia cu sine :.iHadley (1977) arata ca succesul psihoterapiei poate fi evaluat dupa trei criterii principale.ideci nici relatia psihoterapeutica. de deficientii mintal care sunt incapabili sa inteleaga sensul interpretarilor realizate de psihoterapeut :.i poata rezolva problemele Intr-un mod matur... De:.i afectuoasa.. modificari care 11vor ajuta pe acesta sa realizeze 0 adaptare mai eficienta..ipsihoterapeut..isimpatetica pe care 0 exercita la nivelul empiric 0 ruda.. astfel incat sa-:.isa Inteleaga natura tulburarilor psihice ale pacientului In scopul de a corecta aceste tulburari :. pe cat posibil.

Psihoterapeutul trebuie sa cunoasca legile functionarii subsistemelor personalitatii. 2.materializarea expectatiilor psihoterapeutului in ceea ce prive~te modificari1e realizate in sfera personalitatii ~i in. Intarireaeului ~i a capacitatilor integrative ale personalitatii pacientului. De asemenea. 3. oricat de competent ar fi.viata a persoanei pe langa interventia psihoterapeutica propriu-zisa . Astazi se apreciaza ca exista foarte multe abordari psihoterapeutiee. ce deriva din conceptia teoretica a ~colii psihoterapeutice respective asupra personalitatii umane ~i a tulburarilor psihopatologice din sfera acesteia. al Aceste obiective nu sunt u~or de atins deoarece adesea viziunea distorsionata despre lume ~i imaginea de sine nesanatoasa ale pacientului sunt rezultatul unor relatii patologice din copiliirie. familie. sa-~i formuleze clar obiectivele ~i treptele necesare atingerii aeestora. rezultatul unui transfer pozitiv (relatie emotionala pozitiva cu terapeutul) al pacientului asupra terapeutului ~i de a carui stabilitate terapeutul se indoie~te. 6. In aeela~i timp terapeutul psihanalist poate considera ameliorarea simptomului doar . Multi paeienti se pot simti ameliorati. dezadaptarile la nivel profesional. insomnii. marital sau social presupun. ei multumindu-se. s-o inarmeze cu rnijloaee adecvate de adaptare valabile in orice situatie. ea nefiind sinonima cu restructurarea de profunzime a personalitatii nevrotice. Majoritatea speciali~tilor sunt de parere ca obiectivele psihoterapiei vizeaza in principal urmiitoarele aspecte: 1. 4. sa rezolve doar problema de care se pHlnge pacientul. Rezolvarea sau restrueturarea eonflictelor intrapsihice ale pacientului. 7. Ca demers ~tiintific psihoterapia trebuie sa aiM la baza ni~te ipoteze clar formulate ~i un sistem de reguli bine stabilite. Scoaterea pacientului din criza existentiala in care se aflii. Modificarea structurii personalitatii in vederea obtinerii unei functionari mai mature. anxietate. Reducerea sau eliminarea simptomelor. cu 0 capacitate de adaptare eficienta la mediu. care merg de la psihanaliza clasica a lui Freud pana la utilizarea in psihoterapie a unor' tehllici orientale cum ar fi cele de Yoga sau Zen. atunci cand au reu~it sa scape de simptomele neplacute care ii deranjeaza ~i care i-au determinat sa se adreseze unui serviciu de psihoterapie. Este greu de presupus ea un psihoterapeut. 8. . a~a cum se intampla ~i in cazul tratamentului medicamentos. Succesul a~teptat de catre psihoterapeut este ceva mai greu de atins ~i de evaluat mai ales in cazul psihoterapiilor de orientare analitica. Reducerea (sau inlaturarea daca este posibil) a acelor conditii de mediu care produc sau mentin comportamentele de tip dezadaptativ. Dezvoltarea la subiecti a unui sistem clarO identitatii personale. De~i pacientul afirma ca se simte bine pehtru ca a scapat de simptomele sale (ca de pilda. 5. Modificarea opiniilor eronate ale subiectilor despre ei in~i~i ~i despre lumea inconjuratoare. Totu~i. cel putin temporar. relatii intarite pe parcursul mai multor ani de experienta de viata. o experienta psihoterapeutica incununata de succes 11poate face pe individ sa ca~tige 0 noua perspectiva asupra propriilor sale probleme. la invatatura etc. de pilda. Speciali~tii in psihoterapii scurte sunt ceva mai putin pretentio~i. chiar in cazurile de tulbudiri psihice cronice.reeunoa~terea soeiali'i (progresele realizate de paeient in profesie.. terapeutul psihanalist poate considera ca starea pozitiva a pacientului e pasagera fiind. . sa restructureze intregul trecut al persoanei. sa puna in actiune noi modele de comportament. unde simpla disparitie a simptomelor nu este considerata suficienta. sa abordeze situatiile de viata dintr-o perspectiva ceva mai adaptata. dispozitie depresiva). va izbuti intr-un timp relativ scurt. de cele mai multe ori. cat ~i metodele de actiune adecvate fiecarui pacient in parte. comportamentul subiectului. ~i operarea unor modificari in situatia de.ca 0 parte neinsemnata a modificarii dorite. pentru a fi rezolvate.).4 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 5 .

unui nivel superior de acceptare a realimtii. cat ~i pe expresia libera a emotiilor illtr-un mediu de acceptare permisiva. ea sentimentele agresive.. ceea ce conduce la pretari ~i explicatii nu sunt utile pacientului tiile propriilor sale comporo integrare de nivel superior a personalimtii. impulsurile ~i tendintele in mod spontan ~i direct. De la metoda catharsisului din psihanaliza parra la metodele mai modeme. Orice avem fenomenul de insight.S"::i . Datorim insight-ului (iluminare. Insight-ul este facilitat de interpretarile propriei persoane.mentele. Acesta rezulta din insight-ul reprezinta un c~tig pe care il obtine psihoterapie are ca obiectiv analizarea continua a conceptiilor deformate pacientul. Recuno~terea faptului independentei psihice exista trepte. pe care Ie face psihoterapeutul referitor la rea unei intelegeri intuitive intelegere intuitiva) perceptia relatiilor modelele de comportament emotional pe care (insight) referitoare la sentipacientului cu sine illsu~i ~i cu ceilalti devine pacientul nu Ie con~tientizeaza. Acest sentiment de securitate este generat de sentimentul de incredere ~i simpatie ~i reprezinta con~tientizarea faptului ca este cu adevarat inteles. 1963). cat ~i cu ideile mature ~i cu aspectele exterioare rationale.-o-t-er-a-p-eu-ti-.__ ~_ r Tabel1. terapeutul}l ajum pe acesta sa obtina noi informatii. Obiectivul final al fiecarei psihoterapii il reprezinm educarea ~i reeducarea care fac posibila stabilizarea c~tigurilorfundamentale ill sfera personalitatii pacientului. Toate aceste elemente defmesc un proces de evolutie a personalitatii. urc~uri ~i ca majoritatea. cu toate modelelecomportamentale infantile. Aceasta evolutie este posibila datorita climatului special creat de catre Reeducarea. Prin aceasta relatie pacientul capata sentimentul securitatii personale. autoacceptarea paciga la intelegerea ~i acceptarea avarrd ca sistem de referinta relatia cu entului. " "Spre SIar~itul dem-e-r-su-." Thorne "In cursul terapiei se produce 0 descarcare a sentimentelor din partea pacientului. obtinerii. psihoterapia are ca obiectiv reeducarea omului ~i illvatarea unor noi modele comportamentale cu caracter pacientul i~i stabile~te noi scopuri. In adaptativ.-'c' . sentiment diferit exprimat ca fiind sentimentul de a fi acceptat. de fapt. a unei discriminari mai rafinate ill domeniul relatiilor interpersonale ~i adapmrii la viata colectiva.." "In psihoterapie are loc fenomenul de descarcare emotionala. "Facilitarea maturidemersul complex de obtinere a autonomiei ~i zarii". Daca dorim sa obtinem un progres real. Considerarrd comportamentul uman ca fiind ill mare masura un rezultat al illvatarii. " eu. "In ~a· unor interpretari succesive "Auto-intelegerea. Factorii comuni ai psihoterapiei dupa I Ackerman. cat ~i a unei exprimari mai libere ~i mai depline a emotiilor." o functionare mai eficienm a acesteia. Ackerman "Pacientul dezvolta 0 relatie de ata~ament fata de psihoterapeut ~i poate sa-l identifice pe acesta cu persoane cu care a avut in trecut astfel de relatii. la obtineterapeutul.stimularea pacientuluisa ajundespre sine ~i despre relatiile interpersonale. proceselor psicobor~uri pe care relatia cu terapeutul il face hopatologice au la baza matuA atinge independenta apelarrd initialla un sprijin acesta este scopul psihoterapiei. acesta este liber sa se exprime pe sine tara a pune ill functiune mecanismele de aparare ~i treptat I poate sa recunoasca ~i sa-~i accepte propriul "A exprima ~i clarifica trairile afective. ului inseamna. Fundamentul psihologic al insight. Pe masura ce pacientul elaboreaza un material emotional. cu ambiantele. un accent deosebit in psihoterapie a fos pus pe securizarea pacientului in cursul descarcarilor sale emotionale. mai realism." Rogers "Se stabile~te 0 relatie intre pacient ~i terapeut. retraind modele relationale mai vechi." acesta. atitudinile ~i motivamai obiectiva. Aceste inter. ~i dedit daca ele sunt illtelese ~i acceptate de tamente. Intr-o relatie interpersonala in cadrul careia pacientul este acceptat ~i nu criticat. protejat.lu~i:-p-s-:ih. non-obiective. relatia intre sratuitor ~i sratuit trebuie sa fie incarcata de caldura sufleteasca. respectat." In cadrul demersului psihoterapeutic individual un loc important este acordat corectarii progresive a perceptiilor def6rmate. De aici deriva termenul de interpretare asimilat. terapeutul il ajum sa recunoasca ~i sa inteleaga propriile saleAtrairi emotionale. Acesta j'~i co~tientizeaza ~i j'~i accepta in mod spontan eul propriu. Watson.!~. Atunci dlnd se simte in siguranta pacientul j'~iexprirna emotiile. iubit etc. fenomen denumit prin termenul de catharsis. Atunci carrd . Rogers l?i Thorne (cd.

Un anumit nivel de colaborare din partea pacientului este absolut necesar pentru succesul psihoterapiei. Aceasta relatie contine in sine elementele pe care Ie aduce atat cel care are nevoie de ajutor. relatia stabilita intre pacient ~i psihoterapeut.pacient Relatia psihoterapeutica este 0 relatie dintre doi parteneri. Relatia pSihoterapeut . a evolutiei sale psihologice. ca omul poseda in el insu~i impulsul interior spre sanatate fizica ~i mentala face ca psihoterapia sa devina posibila. dintre care unul solicita iar celalalt acorda ajutorul psihologic. Butcher. Contributia majora a pacientului consta mai ales in motivatia acestuia. la 0 analiza mai atenta constatam ca diferentele dintre aceste sisteme nu sunt chiar atat de mari cum ar parea la prima vedere. iar de atunci s-au mai dezvoltat inca multe altele. cat ~i ideea dezvoltarii personalitatii pacientului. puse la punct. in sensul achizitionarii unor modele de comportament. intelegerea intuitiva ("insight") a unor probleme psihologice personale. Afirmatia psihologiei umaniste. a realizarii unor disponibilWiti psihice latente ale acestuia. Rogers (1940) ~i Thome (1947) au realizat o sistematizare a principiilor fundamentale care stau la baza psihoterapiei ~i care constituie de fapt elementele comune ale unor sisteme psihoterapeutice diferite (vezi tabelull). ajungem la concluzia ca in cadrul majoritatii sistemelor psihoterapeutice apar urmatoarele elemente comune. Analizarid tabelul. De~i partizanii fiecarei ~coli psihoterapeutice afirma ca sistemullor este cel mai bun.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 9 Factori comuni in psihoterapie In 1975 Parloff descria peste 140 de sisteme psihoterapeutice bine . exprimarea libera ~i deschisa a trairilor afective ale pacientului. 1984). cat ~i eel care 11ofera (Coleman. majoritatea oamenilor derutati sau anxio~i sunt suficient de descuraj ati pentru a fi dornici de 0 cooperare care Ie promite 0 ameliorare. De~i aceasta nevoie este uneori greu de identificat la pacienti foarte sever tulburati. care sa conduca la adaptare de nivel superior a personalitatii. . Carson. Ne Yom opri in mod special as'upra unor aspecte ale relatiei psihoterapeutice. Inca Ackerman (1943).

dintr-o noua perspectiva. Relatia de tip transferential. Relatia centraHi pe realitate ~i obiect implica 0 atitudine calma. indiferent de orientarea teoretica. pe care 11 trateaza ca pe un partener ~tiintific. exemple de viata sau .10 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 11 Importante sunt ~i expectatiile pacientului de a obtine ajutor. 1978). Relatia de tip transferential. Contractul sau alianta psihoterapeutica. ni~te elemente comune care stau la baza lor. persoanele care se a~teapta sa fie ajutate vor fi ajutate. ajutandu-l pe acesta sa vada In terapeut 0 persoana baza. empatica dinpartea psihoterapeutului care se straduie~te sa-i creeze pacientului un mediu bazat pe caldura ~i intelegere. Atunci cand relatia centrata pe realitate interfereaza cu alianta psihoterapeutica. dupa care pacientul invata noi modalitati de a simti ~i actiona. Relatia centrata pe realitate ~i obiect. Alianta terapeutica este bazata pe acordul de implicit sau explicit al celor doi parteneri de a lucra impreuna in situatia psihoterapeutica. ca toate sistemele psihoterapeutice au. terapia nu se incheie pana cand terapeutul nu-l ajuta pe pacient sa lichideze dependenta de tip transferential. . previzibil. pentru a-I ca~tiga increderea ~i a-I spori motivatia. uneori chiar indiferent de metoda aplicata de terapeut. • vehicularea unor informatii noi care sunt transmise pacientului sub forma unor precepte. reguli de conduita. • existenta rationalizi'irilor ill cadrul interactiunii pacient . cu comportament constant. A~a cum un preparat "placebo" inlatura durerea la subiectii sugestibili. terapeutul trebuie sa interactioneze cu pacientul intr-o maniera apropiata ~i bazata pe 0 atitudine de acceptare. care cred acest lucru. atenta. Dar descoperirea solutiei la propriile probleme ("insight-ul") ~i obtinerea unei noi perspective reprezinta doar primul pas in psihoterapie.terapeut. 1. Acest mediu 11ajuta pe pacient sa mentina contactul cu realitatea inconjuratoare urmarind in acela~i timp obiectivele psihoterapiei. pe care te poti 2. Sarcina principala in cadrul acestui tip de relatie este ca~tigarea increderii pacientului. Nevoia afectiva a pacientului. Aceste tehniciii fac pe pacienti sa s~ cunoasca mai bine. Este mult accentuata ca instrument psihoterapeutic de psihanaliza.pacient. 3. Acestea au in comun mai ales menirea lor de a contribui la ajutorul psihologic dat oamenilor aflati in suferinta. Pentru a induce astfel de modificari. Frank (1971) considera. interesata. Acest tip de relatie este de natura con~tienta. mediucare 11 va ajuta pe acesta din urma sa atinga obiectivele pe care ~i Ie propune psihoterapia. este deliberat frustrata de terapeut prin interpretarea transferului. satismcuta prin intermediul relatiei centrate pe realitate. Contractul sau alianta psihoterapeutidi considera ca succesul oricarei terapii implica 0 colaborare a doua persoane. capata mai mult curaj in a-~i asuma responsabilitati ~i a actiona mai eficient ~i cu mai multe satisfactii personale. Multi psihoterapeuti moderni non-anali~ti sunt de parere ca numai in anumite situatii terapeutul trebuie sa lncurajeze relatia de tip transferential ~i anume dind intuie~te ca 0 asemenea relatie cu aspect regresiv nu va impiedica testarea realitatii de cate pacient. cat ~i modul de manevrare a acestei relatii difera de la 0 ~coala psihoterapeutica la alta Karasu (1980) descrie trei tipuri de relatii psihoterapeutice: 1. Ea implica fixatia afectiva a pacientului asupra persoanei terapeutului pe modelul relatiei parinte . Trebuie precizat insa faptul ca anumite particularitati ale relatiei terapeut . rationala ~i non-regresiva. In cadrul relatiei psihoterapeutice terapeutul vine cu 0 serie de metode ~i tehnici foarte precise.copil. • prezenta unei descarcari de natura emotionala. Intr-o psihoterapie de orientare eclectica. in care terapeutul face apel la ego-ul de adult al pacientului. capacitatea sa de a diferentia realitatea de fantezie. pacientul fiind confruntat cu relatia sa infantila. cele trei tipuri de relatii terapeutice trebuie sa fie bine conduse de catre terapeut ~i echilibrate ca pondere. tot a~a. Aceste a~teptari sunt· adesea prin ele insele suficiente pentru a produce unele ameliorari (Frank. 2. la randul sau. Oricum. sa-~i priveasca problemele mai obiectiv. 3. terapeutul poate oscila intre cele doua tipuri de relatie.

De exemplu (Watson.Variabilele care intervin in cursul demersului psihoterapeutic sunt atat de complexe. ea contine un dram de adevar. Watson (1963) descrie c~teva din criteriile principale in functie de care se pot diferentia diverse sisteme psihoterapeutice. conceptie care sa fie acceptata de majoritatea speciali~tilor. obiective ale demersului psihoterapeutic artistic. el va actiona in conformitate cu acestea. Psihoterapia nu detine inca un sistem conceptual suficient de bine integrat ~i nu posedao abordare sistemica unitara a problematicii pacientului. cum ar fi diferentele de vedere dintre psihanali~ti sunt in mare masura datorate diferentelor de personalitate dintre ace~tia. psihoterapiile de orientare analitica difera semnificativ de cele de tip comportamentalist sub aspectul conceptiei teoretice ~i al tehnicii aplicate.' iar interdependenta acestora aHitde complicata. ~i de studiul sistematic al criteriilor pentru selectia pacientilor pentru diverse tipuri de psihoterapie. o alta problema care se ridica este aceea ca nu orice tip de tratament ~i cu atat mai putin eel psihoterapeutic este potrivit pentru orice individ ~i respectiv pentru orice situatie psihopatologica. De asemenea. de pilda. Oricum. cu toate acestea. Chiar ~i diferentele de puncte de vedere in cadrul unei ~coli psihoterapeutice. Daca expectatiile sale sunt mai modeste.un factor important in evolutia relatiei interpersonale pe care 0 presupune psihoterapia. 1963). Dorintele ~L expectatiile psihoterapeutului fixeaza _ intr-o 1Il~suramai mare sau mai mica . fiind in aceea~i masura atat artistica. nu exista 0 conceptie standard referitoare la natura psihoterapiei. printre altele. chiar adesea. 2. . Aceste diferente sunt accentuate mai ales de acei creatori de sisteme de psihoterapie care simt nevoia sa se delimiteze de ceilalti psihoterapeuti. A~a cum este practicata astazi. Desigur. • facilitarea deblocarilor emotionale. Oberndorf (1946) sublinia faptul ca diferentele de accent pe care Ie pun diver~i psihanali~ti asupra unor aspecte sau a altora din cadrul doctrinei ~ipracticii psihanalitice au la baza elemente ale talentului ~i abilitatii clinice manifestate de fiecare psihoterapeut. tara indoiaHi. unul dintre obiectivele importante ale psihoterapiei consta in imbogatirea cu elemente ~tiintifice. de~i este cert ca exista trasaturi comune alediverselor sisteme de psihoterapie. dar. Astfel. nu trebuie minimalizate nici diferentele dintre acestea.ca factor de diferentiere a diferitelor sisteme psihoterapeutice. Aspecte variabile in psihoterapie Wittkower ~i Warnes (1974) subliniau ca. psihoterapia i~i are radacinile in culturile stravechi ~i mai poarta in mare masura amprenta traditiilor arhaice. Au existat ~i studii experimentale care au comparat diverse sisteme de psihoterapie intre ele. Vnii speciali~tisunt de parere ca nici in ziua de azi psihoterapia nu este un demers pe deplin ~tiintific. Rezultatele favorabile sau nefavorabile ale psihoterapiei depind in mare masura de particularitatile personalitatii psihoterapeutului. in timp ce un terapeut nepotrivit va avea e~ecuri ~i cu 0 metoda psihoterapeutidi adecvata. • intarirea expectatiilor pacientului ca va obtine suport afectiv ~i ajutor din partea terapeutului. el va fi inclinat sa depuna toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Psihoterapia este privita de unii speciali~ti ca demers ~tiintific iar de altii ca 0 arm. faptul ca psihoterapeutul potrivit va obtine rezultate bune chiar cu 0 metoda psihoterapeutidi proasta. cat ~i ~tiintifica.12 IRINA HOLbEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 13 pe care Ie descopera pacientul insu~i prin intermediul unei intelegeri de natura intuitiva ("insight"). • intarirea experientelor incununate de succes. Personalitatea psihoterapeutului . aceasta afirmatie este mult exagerata. Daca terapeutul este inclinat sa doreasca 0 modifieare totala a personalitatii pacientului. Din acest motiv speciali~tii s-au ocupat.obiectivele psihoterapiei ~i modelul' de personalitate de care pacientul trebuie sa se apropie ca rezultat al psihoterapiei. ineat experienta psihoterapeutica este unica in felul ei. Personalitatea psihoterapeutului reprezinta. s-a ajuns la concluzia ca. un terapeut va considera ca demersul sau esteincununat de succes daca un homosexual s-a impacat cu deviatia 1. S-a afirmat.

care nu a fost niciodata nevrotica. se retraie~te experienta trecuta a pacientului in cadrul relatiei psihotera- >. cat ~i de multitudine de alti factori. 3. 1963) diferentiaza urmatoarele modalitati de utilizare a relatiei psihoterapeutice. stresurile ~i frustrarile vietii cu care pacientul trcbuie sa se contiunte permanent in ciuda eelor invatate in cursul psihoterapiei. are tendinta (de~i nici aici nu putem face 0 generalizare prea larga) de a aborda cazuri mai u~oare. ii stabile~te planurile ~i programe de recuperare orientate spre invingerea dificultatilor sale. >. dar cu toate acestea nivelul nativ al inteligentei nu poate fi modificat. eficienta cognitiva poate fi imbunatatita daca individul este mai putin nevrotic ~i deci mai putin sta~iat de conflicte. 5. in timp ce altul este convins di orice aWi situatie.Knight (eit. in functie de orientarea teoretica a psihoterapeutului. 6. Acest gen de terapie. Varietatea problemelor umane pe care Ie ridica pacientii reprezinta tot atatea surse de diferentiere in ceea ce prive~te metodologia ~i tehnica psihoterapeutica. la randul sau. factori ce intervin ~i in alte sisteme psihoterapeutice. . de pilda.terapeut poate fi utilizata in mod diferit. • 0 alta modalitate de utilizare a relatiei psihoterapeutice este denumita de Allen "genetica" sau "cauzala". relatia pacient . in cadrul careia psihoterapeutul ii spune pacientului ce are de tacut. accesul unei largi categorii de persoane la psihoterapie ~i mai ales la psihoterapiile de lunga durata. d) Succesele psihoterapiei sunt limitate ~i de dificultatile. a) Nivelul intelectual al pacientului Desigur. de pilda. ci ~i de problemele ~i de personalitatea pacientului. a unor nevoi ~i impulsuri reprimate. Aceasta abordare tinde sa utilizeze relatia psihoterapeutica pentru a ajunge la sursa istorica a problemelor ~i dificultatilor pacientului. Diferente intre diverse ~coli psihoterapeutice in ceea ce prive~te pregatirea de baza ~iantrenamentul profesional al psihoterapeutului. se poate insa spera deblocarea unor resurselatente care nu au functionat din cauza anxietatii ~i inhibitiilor pacientului.pacient. Watson. • modalitatea autoritara. a~a cum se poate intampla ~i unei persoane normale. Diferente intre diversele sisteme psihoterapeutice unorfactori limitativi exteriori actului psihoterapeutic. utilizare~ medicamentelor. De~i are multiple aspecte comune. in schimb. 4. e) Statutul social-economic al pacientului limiteaza. 1963) descrie 0 serie de factori care limiteaza obiectivele ce pot fi atinse in unna psihanalizei.Allen (eit. bazat pe autoritate. de conditiile in care se desta~oara psihoterapia. Aceste diferente sunt puse in evidenta de faptul ca un psihiatru. Diferente intre diversele metode de psihoterapie reprezentand natura problemelor de rezolvat. se aseamana in mare ma~ura cu tratamente1e efectuate cu mijloace exterioare cum ar fi. cu exceptia trecerii la heterosexualitate. Chiar ~i cel mai bine psihanalizat pacient poate claca daca i se intampHi 0 nenorocire de prop0rtii. de severitatea simptomelor. Metodele aplicate in cazul unui elev cu dificultati ~colare difera de cele aplicate in cazul unui nevrotic varstnic sau al unui psihotic aflat in faza de remisiune. este un e~ec terapeutic. cum ar fi psihanaliza.14 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 15 I I sa. sau sa se rezolve eventualele handicapuri pe care Ie are acesta in plan fizic. 0 forma mai putin directa de utilizare a manierei autoritare 0 reprezinta aplicarea sugestiilor terapeutice in stare de veghe sau in stare de hipnoza. are tendinta (de~i acest fenomen nu este obligatoriu) sa abordeze pacienti cu tulburari psihice mai severe. datorate c) Este de la sinte inteles ca nu putem spera ca prin psihanaliza sa se modifice aspectul fizic al pacientului (cel mult 0 scadere ponderala in cazurile de obezitate u~oara). Watson. Putem cel mult spera ca el sa se adapteze mai bine la·defectul sau. b) In urma curei psihanalitice nu p~t sa apara talente sau abilitati pe care pacientul nu le-a avut macar in plan potential. Psihologul. Procedeele ~i metodele aplicate in cursul psihoterapiei nu tin doar de structura personalitatii psihoterapeutului. Diferenta intre diversele ~coli psihoterapeutice in ceea ce prive~te abordarea relatiei psihoterapeut . Ca ~i in cazul eficientei cognitive. Se urmare~te con~tientizarea unui continut incon~tient.

Accentul cade pe relatia de tip transferential care sta la baza producerii insight-ului . 7. 8. pentru ca psihoterapiile de reconstructie contin elemente suportive. hipnoza (exceptie.respinge psihodiagnoza pe care 0 considera prea autoritara. prin administrarca LIllO!' . De regula. fi valabila in cazul unor afectiuni nevrotice sau psihosomatice care ar putea beneficia de avantajele unei psihoterapii non-directive.terapeut. ci doar sa-l sustinii pe individ sa depa~easca anumite situatii de criza. De pilda. Diferentele intre diversele sisteme psihoterapeutice rezulta ~i din analiza criteriilor care stau la baza clasificarii diverselor sisteme de psihoterapie. Rogers . precum ~i intre cele de profunzime ~i cele centrate pe simptom. centrale sau periferice. elementele suportive sunt prezente m orice psihoterapie. m cazul acestora. In cadrul unor tehnici de psihoterapie suportul nu este nimic altceva decat un rezultat secundar al relatiei pacient . pentru a inlatura ceea ce a fost ~i mai este inca rau. Se analizeaza ceea ce a fost pacientul in cursul istoriei vietii sale. Diferente intre diversele ~coli psihoterapeutice ~i in ceea ce prive~te necesitatea psihodiagnozei realizate inainte de inceperea psihoterapiei.parintele psihoterapiei nondirective . Dadi majoritatea autorilor sunt de piirere ca 0 cunoa~tere psihologidi a pacientului este absolut necesara. Aprecierea lui Rogers poate. Psihoterapiile sup ortive utilizeaza sustinerea pacientului nu in mod episodic ~i accidental. iar psihoterapiile suportive contribuie intr-o oarecare masura la producerea unor modificari m sfera personalitatii pacientului. accentul cade pe ce trebuie sa faca individul pentru a depa~i situatia negativa. acesta manifestand mtelegere fata de dificultatile pacientului. exista ~i •. Psihoterapia de suport nu i~i propune asemenea obiective temerare. cum se inmmpla de pilda m cadrul psihanalizei clasice. a) Psihoterapia suportiva. Psihoterapeutul i~i incepe demersul abordand pacientul a~a cum este el in acel moment ~i cauta sa-l ajute sa-~i dezvolte disponibilitatile latente astfel"incat sa-~i accepte ~i sa-~i utilizeze eul in mod mai creativ. ~ Harper (1975) trece in revista peste 36 de sisteme de psihoterapie pe care Ie imparte in doua mari categorii. in principal pe 1atura emotional-afectiva 17 ~i psihoterapii in functie peutice. 0 asemenea intelegere ~i utilizare a relatiei psihoterapeutice este specifica terapiei psihanalitice. pentru a-I ajuta sa-~i clarifice conflictele care s. psihoterapii ~ Rychlak (1969) clasifica sistemele psihoterapeutice de conceptia filosoficii aflatii in baza lor: • psihoterapii mecaniciste. • psi1}oterapii umaniste. la unii psihopati sau la pacientii cu risc suicidar. cu tulburiiri neurologice. imediata. in scopul de a elibera anxietatea acumulata in cadrul unor experiente timpurii ale pacientului.opinii contrare. deoarece. intr-o oarecare masura. ~ Watson (1963) discuta ~i el diferentele existente intre psihoterapiile reconstructive ~i cele de suport. statuirea. De~i ceea ce a fost rau ramane in atentia terapeutului. psihoterapiile de reconstructie sunt denumite de speciali~ti "psihoterapii de dezvaluire" sau "de insight" in timp ce "terapiile de suport" mai pot fi denumite ~i "psihoterapii de acoperire". Trebuie subliniat inca 0 data faptul ca. dar acest principiu nu poate fi aplicat in cazul pacientilor psihotici. ci ca tehnica aplicata constant ~i deliberat. Multi autori sunt de parere ca aceste categorii de pacienti nici nu trebuie sa fie acceptate pentru a urma 0 psihoterapie non-directivii. • a treia modalitate de concepere a relatiei psihoterapeutice este aceea prin care aceasta relatie este privita ca 0 experientadirecta. pacientul este ajutat prin diverse metode cum ar fi incurajarea. sugestia.16 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE orientate cognitive. Aceasta abordare este specifica psihoterapiei non-directive. face tehnica hipoanalizei) sa uite de problemele sale principale.tau la baza structurii eului actual. reconstructiva in opozitie cu psihoterapia Termenul de psihoterapie de reconstructie se utilizeaza pentru a denumi ace Ie tehnici psihoterapeutice care i~i propun ca obiectiv modificarea structurii personalitatii subiectului. Delimitarea mtre psihoterapii1e de reconstructie (dintre care cea mai cunoscuta este psihoterapia psihanalitica) ~i cele suportive este doar relativa. sa-~i ignore ~i sa reprime dificultatile.psihoterapeutic.

astfel de situatii nu apar prea frecvent in cursul psihoterapiei. Scopul psihoterapiei suportive este sa-l ajute pe pacient sa invete cum trebuie sa traiasca mai adaptat la propriile sale dificultati sau sa-l ghideze pe acesta in traversarea unei perioade de stres. pune accent pe factorii de natura intelectuala ~i abordeaza in general cazuri cu tulburari mai putin·severe. eficienta acestuia fiind doar temporar perturbata de conditii exterioare neprielnice. 2. Exista. un numar mai redus de ~edinte. cum ar fi cazul unor atacuri de panid!. careia trebuie sa-i faca fata mai bine. Asemenea obiective pot fi stabilite atunci cand uncle conditii exterioare se opun unei terapii de mai mare profunzime. daca este ceva de repro~at tratamentului centrat exc1usiv pe simptom. pericolul ca illiaturarea simptomului sa lase pacientul tara un substitut adecvat de adaptare la situatia psihotraumatizanta. de pi Ida. 3. Karasu (1980) c1asifica sistemele psihoterapeutice in raport de trei concepte de baza.18 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 19 sfaturi. Dupa Frenck ~i Alexander (1946) psihoterapia suportiva este indicata in doua categorii opuse de situatii. Consilierea presupune. ca de pilda in cazul ill care simptomul este deosebit de sever ~i invalidant. desigur. Eliberat de simptomul deranjant. fiecare ~coala. b) Psihoterapii de profunzime. Oricum. Din fericire. una in care nu este necesara 0 modificare a personalitatii pacientului. diverse situatii de viata pot impune un tratament simptomatic. Clinicianul Ie considera adesea nu ca semnificative prin ele insele ci ca indicatori ai unei dezadaptari de mai mare profunzime. conditii cum ar fi !ipsa timpului sau a unor resurse financiare din partea pacientului. ell > . 1. In cadml acestora psihoterapeutul i~i propune scopuri mai modeste ~i limitate care presupun nu reconstructia personaliUitii pacientului ci eliberarea de un simptom deranjant. . aceste repro~uri trebuie adresate mtr-o masura mai mare tratamentului psihiatric medicamentos care. tratamentele cu antidepresive. Daca aceasta stmctura de personalitate se echilibreaza ~i se armonizeaza dispar ~i simptomele.Simptomele sunt considerate ca modalitati prin care se exprima perturbarile din sfera personalitatii pacientului. De~i simptomele nu reprezinta obiectivul final al unei psihoterapii de profunzime. aceasta nu insea1l11laca nu exista demersuri psihoterapeutice centrate direct pe simptom. de regula. nu face decat sa inlature simptomele tara a oferi persoanei 0 solutie mai buna de viata. 0 data ce simptomul a fast inIaturat are loc 0 modificare in sens pozitiv a atitudinii pacientului fata de psihoterapeut.in care perturbarea de personalitate este atat de putemica incat este greu de presripus ca s-ar mai putea produce 0 schimbare structurala a pacientului. Frank (1946) considera ca tratamentul psihoterapeutic centrat pe simptom nu trebuie minimalizat cel putin pentru urmatoarele ratiuni. Astfel de tratamente soot. Exista ~i situatii in care psihoterapeutii contraindica 9psihoterapie mai profunda pentru ca r~sursele psihologice ale pacientului sunt limitate sau acesta poate fi astfel stmcturat incat un tratament care ar patmnde ill abisurile personalitatii sale sa nu fie dorit. iar cea de a doua . aceasta petrecandu-se mai ales atunci dind nu au fost abordate conflictele ~i problemele mai profunde ale pacientului. Terapia centrata pe simptom se practica pe 0 scara destul de larga. Inlaturarea simptomului conduce la disparitia tulburarilor emo}ionale care rezulta din experienta acestuia (soot secundare simptomului). incurajarilor ~1 recompenselor emotionale pacientului aflat in terapie: Ceea ce se intelege in mod frecvent prin consiliere nu estt~ altceva dedit psihoterapie suportiva. Se realizeaza un atac frontal asupra procesului psihopatologic. Una din consecintele posibile ale psihoterapiei centrate exc1usiv pe simptom este substitutia de simptom. uneori chiar mai sever decat cel care a fost inlaturat. prin acordarea simpatiei. in contrast cu psihoterapiile exc1usiv pe simptom. De asemenea. adica aparitia altui simtom. individul capata 0 anumita libertate de actiune ~i adesea aceasta eliberare l'eprezinta singuml obiectiv pe care elll a~teapta de la psihoterapeut. se ocupa mai ales de tulburari cu caracter reactiv ~i mai putin de conflicte intrapsihice serioase. InIaturarea simptomului poate facilita abordarea tulburarii care sta la baza producerii lui. tranchilizante sau analgezice. departe de a ajunge la radacinile problemei psihologice ale pacientului. Simptomul reprezinta incercarea spontana ~i de cele mai multe ori incon~tienta a pacientului de a se adapta dificultatilor vietii. asigurari. anxiolitice. psihoterapeutica pivotand. 4.

1984). un sistem de referinta in raport de care este interpretata natura relatiei terapeut pacient (tabe1 2 ~i 3). Fiecare concept in functie de care autorul imparte sisteme1e psihoterapeutice constituie de fapt un domeniu tematic. psihologii clinicieni ~i pentru probleme mai simple . au putine cuno~tinte psihologice ~i putin timp la dispozitie pentru consiliere.c '00 <JJ n.. Butcher.•. tara cu cea mai dezvoltata traditie in domeniul psihoterapiei? (Coleman. 'c c N .20 IRINA HOLDEVICI precadere. in timp ce altii se limiteaza doar la sfaturi ce privesc probleme1e religioase. '0 <JJ '--- E <JJ .. Psihiatrul care practica psihoterapia este absolvent al Facultatii de medicina. n. o alta categorie profesionala care se ocupa de problemele emotionale ale oamenilor 0 reprezinta c1ericii. comportamental ~i experiential.0 a:i fI:l I- I II I .A. C aJ III t: o E n.2 Q) Cii 'u 0. de nivel ~tiintific ~i sunt special pregatiti pentru asta. in jurul unuia din aceste concepte. tJ) :i g Cii ~ E'C aJ aJ n. III '--15 .asistentii sociali din cadrul respectivelor servlCll. U S o ~ c aJ <JJ '0. dinamic. E o u c5 'E III '6 . Medici de diverse specialitati: realizeaza acest lucru suplimentar pe Hinga preocuparea lor de baza pentru sanatatea fizica a oamenilor chiar ~i atunci dind. Sa vedem care este situatia in State1e Unite. = ~ ~ t: o (- U :J U t: o Q.u. in cadrul specialitatii lor. realizfllld un fel de psihoterapie empiridi. n. x aJ -Ci}. doctor in ~tiinte medicale ~iare 0 specializare de cel putin trei ani in psihiatrie ~i a urmat unul sau mai multe cursuri de psihoterapie fiind supervizat de un psihoterapeut competent. Cii Categoriile profesionale care practica psihoterapia Multe categorii profesionale au dat sau dau sfaturi oamenilor tulburati emotional. In une1e tari preotii primesc chiar 0 anumita instructie psihologica pentru -a fi mai competenti in rezolvarea problemelor enoria~ilor.g 'C ~ c ~ ~ . Cele trei conceptecriterii sunt. In S. cei care fac psihoterapie propriu-zisa. Carson.. In tarile dezvoltate medicii au insa cuno~tinte suficiente pentru a recunoa~te 0 afectiune psihica ~i pentru a trimite pacientul la un serviciu de specialitate. sunt profesioni~tii din domeniul sanatatii mentale: psihiatrii.

comportamental :. Thome imploziva Forma Boss Shorr Whitaker directiva reciproca Dollard-terapia pe Frankl Salter Sullivan Paerls Rotter Adler client Daseinanaliza Freud Bandura bazata pe Stekel Forma Rank Fromm. modelata Reprezentatii prinComportamentale Terapia reflexPsihoterapia bazata Rogers psihoGestalt teoriile invi1tarii Reprezentatii Analiza existentiaIa Binswanger Terapia Reichman inhibitie pe invatarea sociala experientiaIa Psihoterapii Logo-terapia Terapia Wolpe Stampfl bazata lung Experientiale imaginativa . dinamic.Taber 2.. 1980).i experiential (Karasu. Principalele forme de psihoterapie in raport cu criteriile.

Homey Psihoterapia decizii Phillips prin Terapie rationalPsihoterapia KarpmanMalan Terapia realitatii Terapia bioKelly Lute directe constructe autogen Schultz.------. Nirvanaprobleme Psihoterapie scurta Osmuno Watts Lowen Drakeford Ellis Deutsch de Glasser integrativa Analiza Lute Zen Gamer Analiza bazata Klein Rolf Bellak Greenwald Sahakian Rosen Gendlin structuraIa Fromm asertivAlexander French Antrenamentul pe Schultz Meditatia Sifueos. transcedentaIa. vegeto- Terapia psihoback terapia Psihodinarnica Green Rado Reich Massennan Antrenamentul Meyer Wolberg / de bazii de bio-feed- . energetica experientiaIa psihedelica fica a ala. --------'--- Analiza caracteroterapia Yoga. .

congruenta reducerea Rezolvarea performantelor mediu An-istorica: actual.laelaborarea direct 'invatare) Interpretiirile.tipul relatieiTrairi apsihic rezolvare ~iom Invatarea pacientului Transferentialaelaborarea interaqioneze (autoritar. Intr-o parinte-copil. 1980). recompensarea.pentru ~i Interactiunea. transfemlui. reala. instinctuala. momentului(Inlaturarea In fund. ill doar conventieprimara mutual. mutuala la mental de Scurta libere. adinsexualaIn de uman.adult la de Sa 0la peDramatizarea unorunor Educational. . permisiv. sentimentului ComportamentaHifost eului.atmosfera RelatieplanuldeAsociatiilecel secundara Sratuitor-formator. Auto-realizarea experientei profactorideca~tigarea aa Deprinderidirectadeficitare sau Disperarea unuispontaneitatii. de raspunsuri stimulii Interpretare-reflectare. Pierderea 'intelegerea lnvatarea care~ilsau lipsa Abordarea a autenticitapi dorinte exprimarea de cum trebuie spontana comporte· Non-istorica:aqiune modului prezentul fenomenologic sesubiectiv Represiunea prezent.profesor. non. Experienpala sa absenta anxietiitiitrecutul insight ReducereaInInvatate.relatiei bazatpentru exprimarea (sanatoase) autentica probleme. imediate. Conditionare. noiadult realalamutuala. momentul modului experientei ~iIntarite Trairea experientei personale Tipul de tratament gratificant ~i terapia de experimentale. personam. Relatie comportamentale sistem~tica. dar ~i pozitive medic-bolnav. continutul (jucarea terapiei.Intariri intensiv De 'inteleaga terapie.P' lele directii tematice de abordare terapeutica In cadrul celor trei tipuri de psihoterapie (Karasu. Desensibilizare pentru ~i absentaJocuri.realizata noi. posibilitatilor Realizarea subiectul simptomelor). Dinamidi Anxietateadeconflictelor cadml Alienarea trairea autodesavar~irea Istorica: Conflicte natura de exces. comportamentale ~i intensiv De acceptare negative.sa raport pe dezvoltadurata (egalitar)bazat Medical. realizare fragmentarea libidinale comportamenteaupotentialului simptomelorexistentiala. spiritual).laelev.Intelegereprimara Programarea.~i umane.eului propriilor duratade adecvate la scurta parinte-copil inhibarea 0 sentimente).om. In Existential. cu acceptare Interactiune. (de lunga sau Dialogul modele analizasomatic umana).

U.i are originea in fizica ~i pome~te de la ideea ca orice fenomen psihic este rezultatul interactiunii unor forte. Prin int<~rmediul insight-ului pacientul descopera de fapt surse1e ~i motive Ie ascunse care stan la baza comportamentelor ~i problemelor sale...terapii dinamice sau terapii bazate pe insight. Dupa 1990 s-a infiintat Sectia de asistenta sociala in cadrul Facultatii de Sociologie. exem..A.. sa obtina insight-ul propriilor sale probleme ~i sa utilizeze intelegerea obtinuta pentru a-~i modifica stilul perturbat de a reactiona ~i de a se comporta. a numit aceste terapii . iar insight-ul are un loc important. Asistentii sociali din S. ca de pilda.. de. psihopatologiei. La noi in tara.u. Exista unii autori care includ in cadrul psihoterapiilor de orientare dinamica nu numai psihanaliza ~i terapiile derivate din aceasta. dar pot avea .i psihologiei clinice. i I . CAPITOLUL 2 PSIHOTERAPII DE ORIENTARE DINAMICA: PSIHANALIZA POST-FREUDIENE DINAMICE $1 PSIHOTERAPlIlE . In teoria freudiana se presupune ca aceste elemente s-au structurat in copiliirie. Sarcina principala a terapiei dinamice este sa-l ajute pe pacient sa descopere ce se intampla cu el.coala superioara de asistenta sociala.. supravegheaza . Opinia noastra este ca. pregatiti la nivel mediu in domeniul .. Punctul de vedere dinamic in psihologie i. Psihoterapia dinamica reprezinta 0 forma de tratament psihologic care abordeaza personalitatea din perspectiva psihodinamidi. consilierii psihologice .i in unele situatii chiar aplica unele tehnici psihoterapeutice pentru care au calificarea necesara (se preocupa de masura in care conditiile socia1e care intretin tulburarea pot fi ameliorate). sunt de natura incon~tienta ~i relativ inaccesibile persoanei. Psihologie.. cu specializarea in domeniul psihologiei clinice. Pedagogie. plul cel mai ilustrativ reprezentandu-l psihanaliza lui Freud. ci ~i alte sisteme psihoterapeutice. asistentii sociali se ocupa mai mult de consilierea familiara. Multi psihologi clinicieni obtin 0 instruire speciala in psihoterapie in afara de instruirea in dome. Aceste descoperiri bru~te ~i intuitive ale pacientului sunt cunoscute sub denumirea de "insight" sau iluminare. procese ce stau la baza structurii personalitatii sale ~i a formarii mecanismelor sale adaptative. Lazarus.. teoriilor personalitatii. psihoterapia este practicata de catre medici psihiatri . determinata de jocul agitatiei turbulente a unor forte intrapsihice aflate in conflict. cele de orientare existentiala. Conform acestei conceptii.26 IRINA HOLDEVICI Psihologul clinician care practica psihoterapia este absolvent al unei facultati de psihologie. caracteristicile lor generale Ie fac sa apartina mai curand orientiirii experientiale in psihoterapie.i evalueaza aspectele din teren .. In S. sunt. doctor in psihologie. fiinta umana este 0 structura complexa. (1976)..i psihologi care au obtinut 0 initiere intr-una sau mai multe tehnici psihoterapeutice.A.niul psihopatologiei . de regula.i pregatire uniyersitara sau doctorat de la 0 . Terapiile psihodinamice pun accent pe descoperirea de catre pacient a variatelor procese psihologice de natura incon~tienta.i psihoterapiei.tiintelor sociale.i in cadrul unor ~coli de orientare existentialista intervin elemente dinamice.

trebuie sa-l ajute sa elaboreze noi modele comportamentale mai eficiente. terapeutul intervenind cu rezerva in cadrul acestui proces ~i numai pentru a ghida continutul comunicarii. depresia. Terapeutul poate influenta deciziile sale in mod direct sau indirect. In ochii pacientului acestea sunt tulburarile pentru care el considera ca are nevoie de tratament. psihanaliza ortodoxa impune pacientului intre 3 ~i 5 ~edinte pe saptamana. dar eficient asupra pacientului aflat in perioada prezenta. Psihoterapiile de orientare psihodinamica plaseaza deci responsabilitatea continutului despre care se va vorbi in cursul psihoterapiei pe umerii subiectului. In ciuda diferentelor. Cu alte cuvinte aceste relatii sunt caracterizate centrism. atitudini. fiecare din acestea avand 0 anumita conceptie despre natura umana ~i apartinand unui anumit intemeietor de ~coala (cum ar fi. se afla in permanent conflict cu sine insu~i ~i din acest motiv se simte mereu amenintat ~i frustrat. scapand controlului rational al acestuia. nefiind con~tientizate. doar cu 0 singura ~edinta saptamanal. Aceste simptome 11aduc la psihoterapeut caruia ii solicita ajutorul. impiedicand pacientul sa dud 0 existenta la nivelul posibilitatilor sale reale. prin imaturitate ~i ego- • in al doilea rand. in majoritatea terapiilor psihodinamice traditionale. comportamentul simptomatic. pentru ca. . motive. cat ~i un set de motivatii ~i conflicte incon~tiente care i~i au originea in relatiile ~i experientele din copiUiria sa. Aceste tulburari se pot exprima sub forma unor tulburari de natura emotional a cum ar fi anxietatea. Toate aceste terapii sunt de parere ca pacientii lor nu au fost capabili sa urmeze preceptul lui Socrate . pacientul nu mai poate sa fie acea persoana care ar dori sa fie. 2."cunoa~te-te pe tine insuti". el de fapt dore~te sa faca· in acela~i timp lucruri incompatibile. Pacientul poseda 0 serie de scopuri de viata. de pilda. Toate utilizeaza discutia cu pacientul ca instrument de baza in cadrul tratamentului psihologic ~i pacientul este cel care decide in general despre ce anume se va vorbi. Principiile de baza ale terapiilor psihodinamice Principiul de baza sau cheia acestor terapii 11reprezinta notiunea de "insight". Carl Jung sau Erich Fromm. ~edinte ce se in~ tind pe mai multi ani. Exista numeroase diferente in ceea ce prive~te strategia sau tactica abordarii psihoterapeutice. opinii in legatura cu sine insu~i de care este con~tient ~i pe care se straduie~te sa le urmeze. • ele sunt specifice relatiilor din copilarie. ele opereaza din umbra. Insight-ul se refera la descoperirea acestor forte incon~tiente care opereaza din umbra. Solutiile pe care Ie gase~te pacientul la aceasta situatie sunt ineficiente pentru ca ele pun in actiune mecanisme defensive care reprezinta moduri nerealiste de adaptare. dar majoritatea terapiilor bazate pe insight ii rninimalizeaza rolul punand pacientul in centrul psihoterapiei. Aceste psihoterapii au cel putin doua trasaturi comune: 1. Astfel. tara a fi capabil sa ~i-0 marturiseasca deschis. De~i exista ~i exceptii. psihanaliza. cum ar fi. solicitand de la pacient date cu privire la viata sa personala. de pilda. Prezenta acestor continuturi de natura incon~tienta in perioada adulta poate fi nociva pentru pacient din eel putin doua motive. aceste sisteme diverse de psihoterapie se asemanau prin aceea ca sunt de parere ca psihoterapia trebuie sa re1eve pacientului ce nu este in regula cu viata sa psihica ~i pomind de la aceasta. care nu mai exista. generatoare de tulburari. functionarea neadecvata sau acuzele somatoforme.28 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 29 Aceasta abordare i~i are originea in teoriile ~i practica psihanalizei freudiene. tara a se comporta ca un prieten sau ca 0 cuno~tinta apropiata. Neo-freudienii ~i multe alte psihoterapii considera ca este necesara o perioada mai scurta de tratament. ajungandu-se uneori la cateva saptamani sau luni. dar a fost modificata ~i structurata ~i in diverse alte sisteme psihoterapeutice. Astfel. de pilda. ------- . psihoterapeutul tinde sa adopte mai curand 0 atitudine profesionala decat una cu caracter personal. care au considerat sistemullui Freud inadecvat sau incomplet).

pacientul se prezinta la psihoterapeut pentru a se debarasa de simptomele sale dezagreabile. In sensul strict. lata deci ca psihoterapia are in fata doua obiective ambitioase: a) sa modifice viziunea pacientului asupra propriei sale probleme ~i de fapt intregul sau mod de viata. manifestari de suprafata ale unor procese nevrotice mai profunde. ele pot rabufni din nou sub alta forma. De asemenea. cat convingerea pacientului ca a gasit raspunsul adecvat. discipolii acestora autonumindu-se tot psihanali~ti. . Terapiile bazate pe insight considera ca in cadrul tulburarilor nevrotice simptomele ca atare sunt mai putin importante decat foqe1e care Ie genereaza. Simptomele pot fi reduse ~i prin intermediul altor procedee. cele mai frecvente dificultati ale oamenilor. b) sa-i formeze acestuia un nou mod de inte1egere a propriei sale persoane. Rank sau Sullivan. Multi autori considera ca acest sens este prea restrictiv tinand seama mai ales de faptul ca au aparut 0 serie de variante inspirate din lucrarile unor terapeuti de prestigiu cum ar fi lung. Psihoterapia psihanalitica nu poate fi inteleasa daca nu este inteleasa conceptia teoretica asupra dinamicii naturii umane care sta la baza ei. Raspunsul la aceasta dilema consta in aceea ca doar un insight corect va produce inlaturarea simptomului ~i va genera patemuri mai eficiente de comportament. De fapt nu atat conceptul teoretic de insight are importanta. conform acestei abordari. Simpla reducere de simptom ar fi un criteriu mult mai sigur ~i mai facil de luat in considerare pentru a aprecia succesul psihoterapiei. cum ar fi nefericirea. Psihanaliza Psihiatria modema ~i psihologia c1inica au fost in mare masura influentate de teoria ~i practica psihanalizei. anxietatea nu pot fi eliminate cu adevarat decat prin insight. dar daca nu se ataca radacinile lor. stabilirea unor relatii interpersonale mai eficiente ~i mai incarcate de satisfactii etc. este dificil de aflat daca pacientul a avut un adevarat insight cu privire la propriile sale probleme. Doar dupa ce acesta a avut loc se pot intreprinde masuri eficiente de corectare a comportamentului. ineficienta. astfel incat acesta sa gaseasca solutii mai rationale de viata ~i sa adopte decizii mai corecte. Adler.lllda intelegere de sine. Principiul insight-ului da na~tere la mari dificultati (Lazarus. In al doilea rand. comportamentul defensiv. Deci.30 IRINA HOLDEVICI Este deci necesar un procedeu care sa-i permita pacientului inte- ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 31 legerea acestor mecanisme. necesitatea insight-ului face sarcina evaluarii gradelor de succes obtinute in cursul psihoterapiei mult mai dificila sub aspect practic. 1976). Homey. deoarece intelege in chip diferit dinamica psihologica. criterii incarcate de subiectivism cum ar fi: mai profj. Datorita acestei situatii a fost delimitat conceptul de psihanaliza freudiana. Psihanaliza poate fi considerata in ace1a~i timp 0 teorie psihologica asupra dinamicii naturii umane. Si iata ca aici apare un paradox. trairea sentimentului fericirii personale. 1963). 0 metoda de cercetare ~i abordare psihoterapeutica (Watson. Bazele teoretice ale psihanalizei Pentru teoria psihanalitica este centrala distinctia intre motivele incon~tiente ~i cele con~tiente care stau la baza conduitei umane. In primul rand scopul terapiilor psihodinamice nu este ~i scopul pentru care s-a prezentat pacientulla psihoterapie. psihanaliza se refera la sistemul conceptual ~i psihoterapia inspirate direct din lucrarile ~i tehnica terapeutica ale lui Sigmund Freud ~i ale unna~ilor sai. Sunt cunoscute in psihologie experimentele care se refera la studiul influentei sugestiilor post-hipnotice in cadrul carora subiectul executa comenzi de a carar sursa acesta nu este con~tient. Fiecare teoretician in domeniul psihoterapiei vede insight-ul in modul sau propriu. grupati in institute ~i asociatii care utilizeaza aceasta metoda. in tjmp ce psihanaliza utilizeaza criterii complexe de apreciere a succesului psihoteiapiei. iar acesta din urma Ie considera ca fiind secundare.

Conform psihanalizei. comportamentul fiind adus sub controlul ego-ului. de regula. a asociatiilor libere ~i a analizei viselor in descoperirea unor continuturi ascunse ale psihicului uman. pot predispune adultulla dificultati de adaptare. Id-ul se refera la impulsuri incon~tiente. Ego. el accentuand mult asupra cauzalitatii unor tulbuniri psihice. Datorita acestui fapt. Refularca o . El sublinia insemnatatea unor fenomene ca actele ratate ~i lapsusurile. aceste tendinte sunt reprimate (refulate) ~i deci nu sunt accesibile con~tiintei. cat ~i faptul ca aceasta ar pune 0 amprenta de ne~ters asupra personalitatii adulte. motivele ~i experientele de care subiectul nu este con~tient.pulsiuni de natura incon~tienta ~i preocuparea pentru modul in care aceste impulsuri sunt exprimate/transformate sau refulate. Pentru psihanali~ti sanatatea mentala depinde (macar partial) de gradul in care viata psihicii este condusa de forte de natura con~tienta. Trebuie subliniat faptul ca Freud a avut 0 conceptie determinista asupra psihicului uman. ele interferand cu elementele con~tiente ale psihismului. clinicienii nu pot nega prezenta la pacientii lor a unor motivatii de care ace~tia nu-~i dau seama. punand in aectiune diferite mecanisme de aparare. ~i de con~tientizarea efectului unor forte incon~tiente. complexullui Oedip sau complexul de castrare care ar reprezenta fenomene normale in cursul dezvoltarii copilului. idealuri. Putem spune. opinie acceptata intr-o masura ceva mai redusa este afirmatia referitoare la conceptul de sexualitate. Ideea ca omul poseda 0 serie de impulsuri ~i tendinte instinctive . La nevrotic. care ar cuprinde nu numai experiente legate de sfera genital a ci 0 larga varietate de experiente agreabile din copilarie. in concluzie. La adultul normal Ego-ul are de regula suficienta f0rta pentru a face fata tendintelor incon~tiente ale Id-ului prin ttansformarea ~i sublimarea . cat ~i 0 functie executiva. De pilda. Ego-ul. Tehnica terapeuticii a psihanalizei clasice i~i propune sa aducii la nivelul con~tiintei emotiile. in decursul terapiei. I. Trebuie subliniat faptul ca incon~tient nu inseamna ca anumite idei sau stari afective dispar complet din con~tiinta ci. oricat de neinsemnate ar parea aceste fenomene la prima vedere. ego-ul militeaza impotriva aducerii lor in con~tiinta. de cele mai multe ori inseamna disocierea unor parti componente ale unor continuturi psihice care ar trebui sa se afle in mod firesc impreuna. subiectul psihanalizat reu~ind sa-~i rezolve mai bine propriile conflicte intrapsihice ~i sa faca fata dificultatilor existentei intr-un mod mai matur ~i mai realist. In felul acesta dinamica fortelor psihice este modificata. care stimuleaza ego-ul in actiunea sa de combatere a fortelor Id-ului. atunci dnd nu sunt bine integrate. Mai mult. Un alt element important al psihanalizei este postulatul conform ciiruia experientele din copilarie joaca un rol deosebit de important in formarea personalitatii adulte. acest obiectiv poate sa insemne de fapt intarirea eului. principii morale ~i elemente de autocritica in raport cu primele. 1980).terapeut. Ego-ul (sau eul) are drept functii perceperea evenimentelor interne sau externe.\cestora. structura personalitatii cuprinde trei instante psihice. persistente de ciiutare a placerii ~i de ostilitate. terapeutul ~i pacientul au de luptat nu numai cu tendinte incon~tiente ci ~i cu mecanismele de aparare ale eului. Aceasta afitmatie de natura genetica are 0 importanta deosebita in modul cum este manevrata relatia pacient .32 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 33 De~i psihologii s-au ocupat mai ales de studiul fenomenului con~tient. Conform teoriei psihanalitice f0rtele incon~tiente influenteaza in fiecare clip a comportamentul uman. 0 data ce acestea au atins nivelul con~tiintei. se afla in contact permanent cu mediul inconjurator ~i este capabil de judecata independenta. entitate psihica de natura con~tienta. Privit din alta perspectiva. Superego-ul (sau supraeul) se compune din continuturi psihice de natura social-valoridi. di perspectiva psihanalitica are la baza urmatoarele principii fundamentale (dupa Karasu. Psihanaliza pune accent pe influenta unor forte incon~tiente in dezvoltarea ~i mentinerea unor tulbudiri psihice sau a unor perturbari in afara personalitatii. individul i~i extinde controlul con~tient asupra lor sau se elibereaza de energia psihica pe care aceste continuturi psihice 0 contin. integrarea diferitelor continuturi psihice. Id ~i Superego. impulsuri pe care ego-ul Ie poate restructura conform datelor realitatii.

Dadi la inceputul psihanalizei catharsisul a fost considerat un element de baza al psihoterapiei. sarcina principala este sa aduca in con~tiinta incon~tientul. 2. Vindecarea in aceasta viziune presupune achizitionarea de catre individ a unui control total al ego-ului asupra impulsurilor incon~tiente ale Id-ului. Astfel. de vid ulterior ~i disperare. rezistente care tind sa se opuna acestui demers. Totu~i. el avand un obiectiv pretentios ~i anume restructurarea personaliHitii in ansamblu ~i rezolvarea tuturor conflictelor nevrotice. care ramane activ ~i necon~tientizat. el deplasand accentul de pe catharsis pe alte elemente ale analizei. Pornind de la aceste principii. rezolvarea obligatorie pentru 0 personalitate sanatoasa. Cel mai important aspect 11reprezinta rezolvarea conflictului lui Oedip. trebuie subliniat faptul ca Freud nu a utilizat niciodata termenul de insight ca atare. 4. Ideea ca omul se confrunta cu conflictele dintre pulsiunile biologice instinctive (Id). In locul termenului de purificare utilizat de religie. pentru terapeutul psihanalist. Psihanali~tii sunt partizanii determinismului sau cauzalitatii psihice. mai ales in complexullui Oedip. urmata de 0 activitate febrila de cautare prin incercari ~i erori a unei solutii la problema proprie ~i apoi de reciidere in vechile modele de comportament ~i gandire in care subiectul nu pare sa intrevada nici 0 cale de ie~ire din situatia sa. fapt ce-l incurajeaza pe acesta sa continue terapia.binefacator al exprimarii sentimentelor (vezi efectul "purificator" al spovedaniei). adica sa-l ajute pe pacient sa con~tientizeze ~i sa inteleaga continutul pulsional din zonele profunde ale psihismului. Dupa Hutchinson (1950) exista patru etape succesive in atingerea insight-ului psihoterapeutic ~i anume: a) 0 etapa pregatitoare. Convingerea d refularea are la baza in principal tendintele sexuale ~i ca tulburarile psihice au la origine 0 dezvoltare libidinala (psihosexuala) defectuoasa. de a fugi de problema sa. Ideea ca dezvoltarea psihosexuala defectuoasa i~i are originea in conflictele ~i psihotraumele din copilaria timpurie. Freud a preferat termenul de catharsis. cand se manifesta la subiect dorinta de a renunta. mecanismele primare de aparare ale ego-ului care incearca 0 mediere cu realitatea externa (ego) in acord cu standarde1e ~i principii Ie morale elaborate de societate (superego). terapeutul psihanalist analizeaza continuturile refularilor. caracterizata prin trairea sentimentului de frustratie. care in forma sa clasica se manifesta in dorinta sexuala fata de parintele de ex opus. anxietate. acesta > . Este cunoscut faptul ca inca din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut efectul. 0 data ce sistemul sau s-a strueturat ~i sa maturizat. care dad nu sunt con~tientizate determina subiectul sa repete mereu acelea~i tipuri de comportamente. Harper (1959) definea catharsisul ca 0 descarcare a tensiunii ~i anxietatii prin retrairea pe plan psihic a experientelor trecute. adesea fara sfar~it. Demersul terapeutic i~i schimba. ci sunt determinate strict de evenimente anterioare. De~i ambele procese . catharsisul ramane in continuare un element important in terapia analitica pentru ca: a) terapia nu poate progresa dad pacientul nu-~i exprima intr-o anumita masura trairile afective. b) 0 etapa de incubatie sau renuntare. pe parcursul evolutiei sale. instinctelor ~i pulsiunilor de natura sexuala cautand sa inlature rezistentele naturale ale pacientului. 5. ulterior chiar Freud.catharsisul ~i insight-ul (iluminarea) _ sunt considerate ca apartinand psihanalizei traditionale. substitutele acestora. Este clar de ce demersul de orientare dinamid este de lunga durata. 6. centrul de greutate de la momentele de catharsis (abreactie) la abolirea amneziei ~i recuperarea amintirilor uitate (insight). a ajuns la concluzia di pentru succesul terapiei este nevoie de mult mai mult. Convingerea in caracterul universal ~i persistent al complexului Oedip.34 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 35 se produce pentru a nu permite gandurilor. b) exprimarea acestor sentimente ii produce pacientului 0 u~urare. Procesul psihoterapeutic dinamic este marcat de momente de catharsis (descarcari psihice de natura emotionala) ~i insight. dorintelor ~i afectelor penibile sa atinga pragul con~tientului. 3. dupa care fenomenele psihice ~i comportamentele umane nu apar intamplator.

De regula. subiectul pe marginea caruia pacientul va asocia liber este lasat integralla latitudinea sa. Unii psihana1i~ti modemi recurg astazi la serviciile unui psiholog care sa realizeze interviul clinic ~i sa fumizeze date bazate mai ales pe psihodiagnosticul proiectiv (Rorschach). isteria de conversie. Freud insa nu era de parere ca este bine ca 0 alta persoana sa realizeze discutiile preliminare cu pacientul. terapeutii fac distinctia dintre insight-ul de natura intelectuala. distinctia nu este u~or de realizat. In timpul ~edintelor de psihanaliza. Tehnica asociatiei libere consta in a lasa mintea sa vagabondeze astfel indlt pacientul sa spuna absolut tot ce-i trece prin cap. de regula. isteria anxioasa. Tehnicile psihanalizei a) Metoda asociatiilor libere Dupa opiniile lui Freud. iar terapeutul sta a~ezat in spatele lui. cele doua componente aflandu-se in interactiune. nevrozele caracteriale ~i perversiunile. cu durata medie de doi ani. c) 0 etapa de iluminare cand problema devine clara pentru pacient ~i solutia se impune de la sine (adesea apare un flux de idei acompaniate de sentimentul realitatii insight-ului). De~i insight-ul are in cadrul psihanalizei un rol terapeutic major. Inainte ca pacientul sa fie acceptat pentru psihanaliza se acorda. Reamintim ca psihanaliza este un tip de psihoterapie in cadrul ca-reia conflictele nevrotice trebuie aduse la nivel con~tient. Psihanali~tii mai putin ortodoc~i admit ~i faptul di pacientul poate sta a~ezat. aspectele financiare ale psihoterapiei. nevrozele compulsive. care este esential. Psihanali~tii considera ca un alt factor psihologic important generator de schimbare este relatia de tip transferential dintre pacient ~i terapeut. discutii legate de expectatiile pacientului. Se considera di pot fi abordate psihanalitic chiar formele mai severe ~i cronice ale acestor tulburari. Freud era de parere sa nu fi admi~i in terapie prieteni sau cuuo~tinte deoarece cu ace~tia relatia transferentiaHi s-a structurat deja intr-un mod in care altfel nu s-ar fi produs. ~i cel de natura emotionala. Procedura preliminara Aceasta implidi acceptarea provizorie ~i evaluarea diagnostidi a pacientului. indifc- . avertizarea acestuia in legatura cu posibile modificari serioase in sfera personalitatii sale ~i explicarea procedurii terapeutice. Unii psihana1i~ti mai putin ortodoc~i lucreaza doar de 3 ori pe saptamana. Din acela~i motiv. trebuie sa fim totu~i de acord ~i cu afirmatia lui Schonbar (1957) care spunea ca nu toate schimbarile din sfera personalitatii pacientului se datoresc insightu-lui ~i ca nu orice insight duce in mod obligatoriu la schimbare. mai ales datorita faptului ca acest lucru ar putea afecta relatia transferentiala care tinde sa se structureze in aceste perioade preliminare. care are 0 valoare terapeutica limitata. fobiile.36 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 37 manifestand lipsa de motivatie sau rezistenta la rezolvarea propriilor probleme. Durata total a a tratamentului psihanalitic variaza de la un an la mai multi ani. pana cand motivatiile incon~tiente care genereaza aceste schimbari nu sunt analizate. Se lucreaza in varianta clasica. Pacientului i se recomanda sa nu faca schimbari radicale in existenta sa (familiala. :tara sa i se ceara sau sa se incurajeze coerenta ~i pastrarea unui fir director al asociatiilor. Se precizeaza cu exactitate ca pacientul este responsabil din punct de vedere financiar de des:ta~urarea ~edintelor. 5 sau 6 zile pe saptamana. relatie asupra careia yom mai reveni. profesionala) cel putin in fazele incipiente ale terapiei. d) 0 faza de evaluare ~i elaborare a solutiei care este confruntaHi cu criterii exterioare fumizate de realitate. Aceasta recomandare se face nu numai pentru a proteja pacientul de dorintele impulsive de a-~i rezolva conflictele intr-un mod nevrotic ci ~i pentru a-I impiedica pe acesta de a se debarasa de problemele sale in afara ~edintelor de psihanaliza. de regula pacientul este intins pe 0 canapea. Oricum. starile de anxietate. Psihanaliza ortodoxa ~i conservatoare considera ca pot fi abordate psihanalitic urmatoarele categorii de tulburari. 0 perioada provizorie de 2-3 saptamani pentru a decide daca problemele acestuia sunt abordabile prin intermediul acestei tehnici. In perioada preliminara se fixeaza ora precisa (cincizeci de minute) ~i zilele terapiei.

privirile anxioase pe care acesta Ie arunca peste umar. Este eronata opinia dupa care psihanalistul nu utilizeaza niciodata intrebarile directe. de pilda. care nu face dedit sa ascunda continutul latent . Cu cat analiza progreseaza mai mult. Astfel de comportamente manifestate in timpul ~edintei pot fi. sentimente. trebuie sa cunoasca foarte bine personalitatea ~i problematica pacientului f?iin acela~i timp sa fie conf?tient de faptul ca nu exista un simbolism universal al viselor. Aceste aspecte se pot manifesta atilt in cursul ~edintei de psihanaliza cat f?iin afara ei. ganduri acuzatoare. pacientii se refera. caracterul dezordonat ~i aparent ilogic al asociatiilor libere este caracteristic ~i viselor. care se poate aplica absolut in orice situatie (Watson. Astfel. reactia la 0 anumita situatie cu mai multa sau.sernnificatia reala a visului. repro~uri etc. Doar· atunci cand transferul este utilizat de pacient cu un mecanism de rezistenta. 1963). Acest continut latent reprezinta senti mente ~i dorinte adanc reprimate. sau "cati ani aveai cand s-a intamplat aceasta?"). Fiecare vis reprezinta 0 lupta a pacientului de a-~i rezolva conflictele de natura incon~tienta. Un principiu director al tehnicii asociatiilor lib ere consta in aceea ca atata timp cat pacientul asociaza liber pe tema transferului asupra terapeutului. reverii diume. Ratiunea pentru care se utilizeaza asociatiile lib ere este aceea ca inconf?tientul va revela prin aceasta metoda continuturile sale reprimate. modificari in modul in care pacientul i~i tolereaza prietenii sau rudele. . Ca ~i asociatiile libere ~i visclc pot fi privite in mod deterministe ca rcprezentand rcactiile celui care viseaza la propriile sale experiente de natura incon~tienta. De fapt. personalitatea umana se angajeaza la 0 lupta cu ele ~i prin mecanisme de natura dinamica cum ar fi. este un fel de ecran de tip caleidoscopic. Incapabila de a face fata conflictelor incon~tiente. in care pacientul este atat de pro fund implicat incat nu Ie poate aduce in con~tiinta prin efort personal. datorita lipseide sofisticare de catre pacient.38 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 39 rent de conveniente. cOIl}portamentul de flirt. in mod spontan in cursul asociatiilor libere la visele pe care Ie-au avut. condensarea ~i deplasarea care substituie ~i mascheaza continutul real al visului care apare sub forma continutului manifest. Interesant de subliniat este f?ifaptul ca primele vise sunt mai uf?or de analizat f?i de interpretat de catre pacicnt. a~a cum apar ele in sernnificatia lor deplina. Continutul manifest. Inca Freud arata ca modul cel mai eficient de a completa analiza unui vis este s-o amanam pana ce materialul respectiv va fi continuat f?iamplificat in cursul unor noi vise. eliberand individul de efectele lor. mai putina anxietate. c) Analiza actiunilor pacientului o aha sursa pentro obtinerea materialului ce trebuie analizat 0 reprezinta interpretarea actiunilor pacientului. apar la iveala teme spebfice care conduc la aducerea in conf?tiinta a continutului latent de natura incon~tienta. Produsele asociatiilor pot fi amintiri. povestit de cel care a avut visul. in directia terapeutului. cere pacientului sa asocieze nu asupra visului in intregime ci asupra detaliilor care ii apar sernnificative pacientului sau psihanalistului. cat ~i aspecte neesentiale. In afara f?edintei pot sa apara modificari ale comportamentului pacientului in familie. imagini. Adesea fluxul asociatiilor lib ere este blocat de punerea in TImctiune a rezistentelor subiectului. de cele mai multe ori. b) Analiza viselor Lipsa de coerenta. atunci cand 11ajuta pe pacient sa-~i interpreteze visele. de pilda. dimpotriva. Metoda analizei viselor. aceste asociatii raman neatinse. aparitii sau disparitii de simptome. cu atat se patrunde in zone din ce in ce mai obscure ale psihismului. in felul acesta scopul psihanalizei fiind atins. a~a cum este ea utilizata in psihanaliza. acesta Ie folose~te ca stimuli pentru declan~area unor noi asociatii (intrebarile sunt de tipul: "la ce te duce gandul acesta?". la serviciu. Freud a caracterizat visele ca fiind "calea rcgala spre incon~tient". a sosit momentul ca analiza sa se indrepte asupra acestui subiect. Comportamentul nonverbal cat ~i cel verbal (neintentional) includ 0 serie de elemente importante pentro analiza. erorile de pronuntare a unor cuvinte etc. jena ~i rnra a pune in actiune dorinta de a face 0 impresie buna. Analistul. grija excesiva a pacientului de a nU-f?i~ifona pantalonii. Dimpotriva.

40 IRINA HOLDEVICI d) Transferul ~i rezistentele Freud considera transferul ~i rezistentele ca fiind puncte centrale ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 41 ale psihanalizei. datorita relatiei transferentiale pot sa dispara simptomele pacientului ~i sa aparii iluzia ca s-a instalat deja sanatatea psihica. Repetarea modelelor nevrotice de comportament in relatie cu psihoterapeutu1 poarta numele de "nevroza de transfer". explicandu-se pacientului modul de actiune al acestei relatii cat ~i radacinile sale in istoria vietii acestuia. asertiv ~i plin de resentimente. eliberare ce se produce datorita increderii pacientului in analist. Daca predomina anxietatea. ii revin in rninte amintiri din copilarie care pun inevidenta incidente care au declan~at aceasta teama. In stadiile initiale ale pshanalizei. Aceasta se intampla din cauza eliberarii anxietatii. revendicativ. Treptat. pacientul devine agresiv. Cand terapeutul ii atrage atentia asupra acestui lucru. ci izvorasc din propriile tendinte ~i dorinte ascunse. Analistul este privit de catre pacient ca 0 zeitate omnipotenta. Incepand sa se intrebe de ce este atat de. in schimb este ru~inat ~i secretos atunci cand este analizat. anxios ca va fi dezaprobat. in con~tiinta pacientului deceptionat apare anxietatea ~i furia. Atata timp cat psihanalistul i~i mentine neutralitatea. pacientul va manifesta 0 atitudine supusa incercand sa obtina favoruri de la terapeut. de pilda. fata de care manifesta doar apreciere ~i admiratie ~i nu se supara nici atunci cand acesta 11pune fata in fata cu situatii nep1acute pentru el. In psihanaliza aceasta re1atie este utilizata terapeutic. relatie care are un caracter irational. valul irational care mascheaza adevaratele origini ale actiunilor pacientului se da la 0 parte ~i astfel pot sa apara schimbiiri in sfera personalitatii acestuia. el nu~i reaminte~te jenele sale privind practicile sexuale. Astfel. Sarcina terapiei este sa corecteze aceste atitudini pentru ca pacientul nu poate fi realist cu restullumii pana nu e realst in cadrul relatiei sale cu psihoterapeutul. Consecutiv acestor iluminari (insight-uri) se pro due modificari favorabile in sfera personalitatii subiectului. emotional ~i regresiv. proiectiv ~i ambivalent. Daca predomina furia. Analiza acestor reactii datorate transferului conduce la descoperirea unor experiente timpurii din copilaria pacientului. Aceasta etapa este denumita in general "cura de transfer" ~i este tranzitorie deoarece procesele incon~tiente nu au fost inca prelucrate. la inceput pacientul este surprins ca cineva poate considera acest fenomen ca fiind neobi~nuit. amestecul de invidie. Intr-o mare masura. experiente care au generat aceste tendinte. majoritatea reactiilor emotionale ale pacientului nu sunt rezultatul situatiei prezente. el nu spune cat de critic a fost la adresa parintilor sai ci devine critic fata de analistul sau. Sentimentele sale fiind frustrate. Pacientul traie~te aceasta experienta nu atat prin reamintirea unor evenimente trecute cat prin retrairea unor stari afective care au prezentat importanta pentru el itl trecut. Transferul 11conduce pe pacient sa-~i puna probleme asupra originii comportamentelor sale. acesta dorind sa fie iubit de catre psihoterapeut.Thompson (1946) ilustreaza acest fenomen prin intermediul urmatorului exemplu. devenind con~tient de originile ascunse ale acestui gen de comportament . Transferul se refera la relatia pacient . Transferul nu este altceva decat 0 repetitie a unor experiente trecute ale pacientului. cu admiratie ~i recuno~tinta fata de tatal sau. In cadrul situatiei transferentiale pacientul are 0 minunata ocazie sa se confrunte la scara mai redusa cu acelea~i dificultati pe care nu a fost capabil sa Ie stapaneasca in trecut. considerand ca acestea sunt mijloacele prin intermediul carora psihanaliza poate fi deosebita de 0 alta abordare psihoterapeutica non-psihanalitica. Un pacient incearca permanent sa faca pe plac terapeutului. cum ar fi. psihoterapia analitica consta dintr-o serie de astfel de descoperiri pe care Ie face pacientul. care a ramas macar partial in afara con~tiintei sale.teama de dezaprobare care il cop1e~e~te. sentimentele de anxietate consecutive trairii invi- . Relatia se fixeaza la un nivel irational. data cu "ipsight-ul" (descoperire intuitiva ~i brusca) asupra acestor probleme. pacientul incepe sa identifice acela~i model comportamental ~i in re1atia sa cu alte persoane. inclusiv in plan sexual.terapeut. experiente pe care Ie transfera asupra terapeutului. o >. fratele mai mare sau aIti rivali.

in afara dezacordului direct cu interpretarile analistului. cautand sa se impotriveasca in mod incon~tient progresului analizei. de a face fata propriilor probleme de viata. posibilitatea de a adormi in timpul ~edintei de psihoterapie etc. Din timp in timp se reactiveaza vechile tendinte care se vor manifesta in reaparitia sentimentelor de frustrare. Ea arundi 0 lumina asupra modele lor de identificare din copi1arie. Un alt concept utilizat de psihanaliza este cel de rezistenta. de pilda.neimparta~irea tuturor gandurilor terapeutului. asociatii multiple ~i superficiale. pacientul trebuie sa renunte ·la copilarie ~i sa fie capabil sa stabileasca relatii de tip matur cu persoanele importante din anturajul sau. pentru ca sunt prea terifiante. ci rezistentele i1 impiedica pe pacient sa-~i inteleaga dificultatile. psihanalistul afla elementele fundamentale in legatura cu personalitatea pacientului prin intermediul reeditarii. e) Contratransferul Psihanaliza reprezinta in mare masura 0 experienta emotionala pentru pacient. Mai mult. In aceasta categorie sunt inclu~i subiecti cu tu1burari de personalitate. necunoa~terea propriilor sale probleme. care deci nu pot trai experienta transferului. relatia transferentiala contribuie la evidentierea unor anumite aspecte psihologice care in alt context ar fi prea greu de tolerat pentru pacient fiind prea anxlOgene. Exista 0 mare varietate de forme pe care Ie pot imbraca rezistentele. de a-i demonstra analistului ca nu are dreptate. Astfel. Nu este de fel greu de inteles de ce Stj manifesta rezistentele. pe care 0 are fata de mama sa. traire ce se soldeaza cu noi incercari ale pacientului de a sta pe propriile sale picioare. in cadrul relatiei psihoterapeutice. Astfel. In cele din urma relatia transferentiala trebuie dezvoltata astfel incat pacientul sa ajunga s-o priveasca a~a cum este ea de fapt. pauze prelungite in fluxul asociatiilor. In sens larg orice interfera cu desfii~urarea fireasca a cursului terapiei poate fi considerat ca fiind rezistenta. mai ales schizofreni. Egoul pacientului devine treptat tot mai puternic pana in momentul dlnd este capabil sa renunte la dependenta sa fata de terapeut. Pacientul este speriat de propriile sale tendinte ~i dorinte pe care nu Ie poate admite. sa se bazeze pe sine insu~i. aparitia de noi simptome. incerciirile sale de a lupta impotriva respectivelor interpretari. sau cu revolta fata de hiperprotectia materna. 1. Pacientul a izbutit sa ajunga la un anumit gen de adaptare. interpretari ce sunt primite de el cu dezaprobare. solicittind ajutorul. ca de pildii. Terapeutul se folose~te de aceasta puternica relatie afectiva pentru a incmaja pacientul sa depa~easca rezistentele. Deoarece dorinta dominanta a pacientului este sa-i faca pe plac terapeutUlui ~i deoarece el se simte protejat ~i sustinut de catre terapeut. unele din dorin-tele ~i tendintele incon~tiente ale pacientului sunt dea~a natura indU 0 data ajunse in con~tiinta nu pot fi acceptate de el. cum ar fi. dar ~i pentru psihanalist. Persoanele incapabile sa se identifice emotional cu 0 alta persoana. interpretarile oferite de analist pacientului. ~i ceea ce este poate ~i mai important este ca aceste lucruri Ie afla in cele din urma ~i pacientul insu~i.42 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 43 diei ~i ostilitatii. cel putin la Inceput. ~i anume 0 reeditare a relatiei sale cu 0 figura parentala din copiHirie. sunt contraindicate pentru psihanaliza. Sarcina terapiei este sa analizeze rezistentele pentru a demonstra pacientu1ui in ce masura acestea il impiedica sa afle cauza a ceea ce ii provoaca disconfortul prezent. El va lupta impotriva asociatiilor lib ere pentru ca simte ca se intra intr-un teritoriu nesigur unde este amenintata lumea pe care ~i-a fiimit-o pacientul. atitudinea dependenta. cat ~i asupra unor particularitati ale relatiilor pacientului cu cei din jur. Nu ignoranta. Spre s:tar~itul terapiei relatia transferentiaHi slabe~te ~i pacientul invata treptat sa fadi fata singur situatiilor. intarzieri ~i absente de la terapie. Pentru a depa~i aceasta situatie este nevoie de un transfer puternic asupra terapeutului. Ultimul tip de rezistenta se manifesta atunci cand pacientul renUl1ta la psihoterapie. a relatiilor din copilaria timpurie. 2. in acela~i timp cu toata frustrarea ~i resentimentele ce apar atunci cand cerintele sale de a obtine 0 dragoste nu sunt indeplinite. In sens restrans rezistentele se manifesta prin indHcarea regulii fundamentale a analizei . la care se poate manifesta sub . Pentru psihanali~ti relatia transferentiala este importanta pentru doua motive principale. unii psihopati sau psihotici.

din diferite unghiuri de vedere a~a cum sugera Freud. validitatea lor depinde de verificarea lor de catre pacient in ~edinte1e viitoare. g) InterpreHirile Pe masura ce ~edinte1e se des£a~oara apar semnificatii ~i conexiuni legate de prob1eme de baza ale pacientu1ui. Putem spune. 0 sugestie. Interpretari1e £acute prea timpuriu de catre un analist amator pot arunca un pre-psihotic in criza sau un anxios intr-o stare de panica. el "mancand" multe ore de psihanaliza. Dupa cum afirma French (1947). Aeeste interpretari realizate de psihoterapeut 11ajuta pe pacient sa obtina insight-ul cu privire 1a eontinuturi incon~tiente. In ace1a~i timp. ci ~i asupra problemelor actua1e pentru care egoul cauHi sa gaseasca 0 solutie. de asemenea. Interpretarea nu este un sfat. ca demersuri1e psihanalizei sunt (Karasu. el nu poate analiza de fapt trecutu1. Deci. aducand in con~tiinta continutul incon~tient. interpretari1e date de analist nu sunt irefutabi1e. conferindu-i 0 explicatie eu sens prin prisma coneepte1or psihanalitiee. Decizia dnd anume trebuie sa se faca 0 interpretare unui pacient este 1uata in functie de aprecierea terapeutului asupra masurii in care pacientu1 poate face fata respectivei interpretari. h) Prelucdirile asupra materialului produs de padent Pre1ucrarea este un proces descris ea reprezentand continuarea demersu1ui analitic sub forma unor interpretari specifice ulterioare. a~adar. Cu toate acestea analiza nu este absoluta ~i mai exista uneori zone neexp10rate la nive1u1 persona1itati terapeutu1ui. Interpretarea analitica consta deci in aceea ca terapeutu1 ordoneaza materialu1 discontinuu produs de pacient in cursu1 asociatii1or libere ~i ana1izei vise1or. surse ale unor comportamente dezadaptative. un proces important in cadru1 psihanalizei. prin mecanismu1 asociatiilor libere ~i eel a1 ana1izei viselor. £ara insa a deveni nereceptiv ~i lipsit de inte1egere umana. French (1945) arata ca analistu1 nu trebuie sa se centreze doar pe impulsuri1e reprimate ~i pe mecanisme1e de aparare ale ego-ului. Pacientul tinde mereu sa se intoarca spre comportamentele sale infantile iar terapeutul nu face altceva decat sa aiM rabdare ~i sa a~tepte reluand materialul propus mereu. f) Analiza egoului Analiza functiilor egou1ui reprezinta. devenind mai activ. 0 incercare de influentare a pacientului sau 0 proiectare a opinii10r ~i atitudini10r analistu1ui. dar in ace1a~i timp sa~i contro1eze proprii1e sentimente ~i atitudini. identificarea rezistentelor pe masura ce e1e apar ~i determinarea pacientu1ui sa devina eon~tient de e1e. analistul este primul care incepe sa dezva1uie continuturi semnificative in aparenta dezordine a informatiilor ce rezulta din materia1ul produs de pacient. sau. Aceasta este "analiza ego-ului". ci ~i ce aspecte curente ale vietii pacientu1ui sunt active 1a un moment dat. Sub1iniind ro1u1intaririi functiilor integrative ale egoului. dupa Freud. Cand rezistentele sunt eliminate pacientul poate proeeda. Bineinteles. Acesta trebuie sa aiM intelegere fata de pacient. ci doar 11 reconstruie~te. Controlu1 sentimentelor fata de pacient. 1a randu1 sau. exista in psihanaliza ~i 0 practica standard de a nu trece la interpretarile Id-ului pana dnd nu se rea1izeaza analiza fortei ~i naturii specifice a atitudinilor con~tiente ~i compbrtamentu1ui subiectului care pot influenta punerea in actiune a rezistentelor 1a diverse interpretari. este problema fiecarui terapeut. . terapeutul lucreaza inHii prezentul. Acest procedeu este foarte eostisitor sub aspectul timpu1ui. sa fie responsiv 1a prob1eme1e acestuia. la abordarea materialu1ui reprimat. Aceasta apreciere depinde. Arta interpretarilor are drept seop principal. a~a cum este de parere Ferenezi (1926). prin intermediu1 asociatiilor libere. 1980). Analiza didactica pe care trebuie sa 0 fadi orice viitor psihanalist trebuie sa impiedice aparitia contratransferului. de existenta transferului ~i de intelegerea mecanisme10r de aparare a egou1ui.44 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 45 forma contratransferului in cursul caruia acesta raspunde emotionalla soliciHirile efective ale pacientului. Aceasta inseamna ca analistul tinde sa inteleaga nu numai care sunt radacini1e trecute ale probleme10r actua1e. in ciuda e~ecului pacientu1ui de a aecepta sau asimi1a emotional interpretarile sau constructe Ie initia1e oferite de terapeut ~i care se refera 1a anumite aspecte ale personalitatii pacientului.

Dupa Lorand (eit. Reexaminarea relatiei de ajutorare a pacientului din punetul de vedere al psihoterapiei dinamiee moderne. Asupra acestui criteriu exista astazi discutii. Realitatea extemii este traitii prin prisma realitatii inteme. Exista mai multe moduri in care subiectul i~i poate aminti ceva: reamintirea obi~nuita. care la randul ei este modelata de experientele trecute. Disparitia amneziei infantile este considerata de unii autori un indicator important al succesului curei psihanalitice. Casament (1992) a aratat ca psihoterapia contine 0 serie de paradoxuri dintre care mentionam cateva: 1. • dobande~te intelegerea mecanismelor care stau la baza dificultiitilor sale actuale. Odata ce s-a obtinut "insight-ul" pacientul trebuie sa devina capabil sa faca fata unor prob1eme diferite de viata. atunci analiza nu este considerata completa. amintiri ce apartin mai ales copilariei). putem spune ca in psihanaliza procesul psihoterapeutic functioneaza. Daca subiectul mai pastreaza amnezie referitoare la perioada primilor cinci ani de viata. subliniind cauzele ~i sensul unui material sau proces. Aceasta din urma se caracterizeaza printr-o imagine mult mai vie.mecanisme. Atata timp cat psihanaliza este considerata 0 terapie de reconstructie a personalitatii ~i nu una centrata pe simp tom. • obtine 0 mai buna adaptare sociala. realizata la nivel con~tient ~i reamintirea prin care se dezvaluie continuturi incon~tiente. care inseamna a pune un anumit eveniment sub lumina reflectorului atentiei. ci mai degraba sa-~i puna in actiune resursele psihice pe baza carora va putea face fata oricarei probleme de natura emotionala. Un studiu realizat de Obendorf (eit.una externa ~i una interna. • dezvoltarea unor atitudini pozitive de toleranta ~i acceptare a celorlalti. • aparitia con~tientizarii unor cotinuturi de natura incon~tienta (a amintirilor refulate. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 47 Terminarea curei analitice Cu privire la aceasta problema nu exista un raspuns standard. care cauta ceea ce se ascunde in spatele materialului furnizat de pacient. Watson. Terapeutul trebuie sa ia act de ambele realitati ~i de interrelatiile permanente dintre ele. • abreactia sau descarcarea emotionala (catharsisul). Scopul psihanalizei nu consta doar din a-I ajuta pe pacient sa rezolve 0 anumita problema specific a. • insight-ul sau intelegerea imediata a problemelor. con~tientizat ~i inteles propriile probleme ~i reaetii. Psihanali~tii considera ca acest proces este posibil dupa ce pacientii ~i-:auexaminat. 2. Pentru fiecare subiect exista douii realitati . 1963) pe baza unor chestionare a demonstrat cii rezultatele terapiei analitice sunt pertinente dlnd: • pacientul dobande~te capacitatea de a-~i aceepta sexualitatea.eel analizat ramane in continuare infantil sub aspect emotional. p~na ce semnificatiile psihologice ascunse sunt pe deplin integrate ~i inte1ese de pacient. Atata timp cat subiectul mai are relatii de tip infantil cu un parinte sau cu 0 figura parentala reprezentata de psihanalist . Acesta este procesul psihoterapeutic de reeducare. in principal. dizolvarea relatiei transferului care s-a dovedit operativa pe parcursul d~sfa~urarii analizei. este necesar ca 0 cura sa aiba ca efect schimbari in sfera personalitatii.46 IRINA HOLDEVICI • c1arificarea. repetitiva a interpretarilor ~i rezistentelor care apar in cursul interpretarilor. Watson. de asemenea. In conc1uzie. plinii de detalii. separand aspectele esentiale de cele neesentiale. pe baza a trei aspecte . • prelucrarea asupra materialului asociativ. care reprezinta 0 explorare progresiva. Inca Freud era de parere di din punct de vedere teoretic exista ~i analize care se prelungesc un timp nedefinit. Este importanta. 1963) alte criterii ar fi: • reducerea tendintei de a deveni anxios. care parca sunt retraite in prezent. • interpretarea. de a avea comportamente regresive. de a evita realitatea. De regula aceste continuturi IlU se reteI'll .

iar interiorul ~i exteriorul sunt abordate in mod identic. 7. de a nu ~ti ~i i~i dezvolta capacitatea de a a~tepta pana dnd apare ceva eu adevarat semnifieativ. sa tolereze perioade lungi in care se simte ignorant ~i neajutorat eeea ce ii poate produce anxietate. noi percepem in mod incon~tient ca ~i Maria este supiirata pe Ion. Nimeni nu are acces in mod obi~nuit la propriul incon~tient tara ajutorul altei persoane. Astfel. Astfel. Aceasta similaritate poate fi initiata atat de paeient cat ~i de terapeut. Reactionand la elementele obiective ale relatiei de similaritate. 4. De pilda (un exemplu de gandire primara). Cel mai adesea se considera ca pacientul este eel care proiecte:lza elemente ale experientei trecute asupra terapeutului sau situatiei terapeutice. Aceasta se intampla datorita faptului ca procesul de comunicare la acest nivel poate fi in aeela~i timp proiectiv (0 persoana proiecteaza ceva asupra alteia) sau introectiv (0 persoana interiorizeaza ceva ce apartine alteia).48 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 49 la experiente agreabile ci la evenimente psihotraumatizante. de pi Ida. Ceea ce se ignora insa este ca ~i pacientul "cite~te" cu sau tara voie ineon~tientul terapeutului. Cand terapeutul se eonfrunta cu elemente ale comuniciirii incon~tiente din partea pacientului. Utilizarea teoriei analitice 11 ajuta pe terapeut sa se descurce in perioadele in care nu ~tie pe ce drum sa apuce (exceptie fac situatiile in care terapeutul este cuprins de momente de inspiratie subiHi). 5. el adesea intra in contact cu ceva ee denumim procesul de gandire primara. pacient poate sa devina con~tient de relatia sa de dependenta fata de terapeut. un. La nivel incon~tient poate avea loc ~i 0 confuzie intre experienta "eului" ~i a "celorlalti". Analistul eu experienta trebuie sa se eomporte adecvat atunci cand se afla in aceasta ipostaza. nu sa-l subjuge. la nivel de incon~tient nu exista negatie sau contradictie ~i nici conceptul de timp. Terapeutul se straduie~te sa nu facii gre~eli sau sa nu cada in capcana propriilor comportamente defensive~ Cu toate acestea. Este necesar ca el sa fie capabil sa inteleaga paradoxurile logieii incon~tientului. dacii Ion e suparat pe Maria. Pe plan incon~tient partea este identificata cu intregul. terapeutul poate deveni surd la informatii nea~teptate. despre care se poate spune in termeni analitici ca reprezinta rezultatul ciiutarilor ~i incercarilor incon~tientului de a controla anxietatile pana atunci incontrolabile. 3. Din acest motiv relatia transferentiala are un caracter atat de pregnant ~i imediat. Fiind pre a pregatit sa aplice imediat 0 teorie gata fabricata. dand 0 noua tumura procesului terapeutie. Dacii terapeutul poate tolera anxietatea de a nu fi competent. tara voia lui. 8. pentru a putea ramane deschis la informatiile care pot sa apara. Experienta c1inicii a aratat ca nu de putine ori terapeutul este eel care. se poate eomporta astfel ineat sa readuca in prezent unele elemente din trecutul pacientului. Ce continut vine de la cine intr-o relatie bilaterala nu apare cu c1aritate la nivel de subcon~tient. Cu to ate acestea. este asigurat succesul terapiei ~i se evita riscul de a proiecta asupra pacientului deeeptia de a nu fi inteles esenta problemei sale. ceea ee inseamna ca acesta nu mai apare ca un eeran alb a~a cum 11 vroia Freud ~i din aeest motiv este necesar sa avem in vedere aceasta realitate c1inica. ceva ce inainte fusese refulat. Aceasta depen- . De regula terapeutul este eel care incearcii sa descifreze continuturile ineon~tiente ale subiectului. Aeesta din urma poate fi imbogatit eand terapeutul este capabil sa invete de la pacient. Daea transferul este abordat in logica incon~tientului. uneori. va putea patrunde in campul con~tiintei. producatoare de anxietate. in mod firesc noi' consideram in mod ineon~tient ea toate relatiile sunt simetrice. putem sa ne a~teptam ca relatia prezenta sa fie similara eu 0 relatie anterioarii din istoria vietii pacientului. acest lucru se intampla uneori ~i in aceste situatii pacientul profita de aceste gre~eli. Terapeutul analist trebuie. pacientii reactioneaza ~i la modul in care pereep ei realitatea extema in termeni de afectivitate. Daca continuturile incon~tiente pot fi interpretate intr-un mod tolerabil ~i cu semnificatie pentru subiect. teoria trebuie sa slujeascii demersului terapeutic real. A~a cum arata inca Freud. 6.

50

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

51

denta poate evoca un set incon~tient de alte reactii care implica dependenta cum ar fi, spre exemplu, asocierea dependenta - separare, fapt ce poate atrage un anumit gen de comportament din partea pacientului. Aceasta explica de ce chiar 0 intrerupere scurta in cursul terapiei ajunsa la un stadiu mai avansat, in care se ajunge la 0 dependenta regresiva infantila, poate fi mai traumatic a dedit 0 intrerupere mai indelungata a terapiei aflata intr-un stadiu mai timpuriu. 9. Retrairea trecutului nu este totdeauna legata direct de relatia analitica (terapeut - pacient), ca in cazul urmator:

voie sa doarma cu mama), relalie ce a fost retraita fn prezent ca un echivalent al rela{iei dintre flul ei §i sot. Fiecare rela{ie include elementele relaliei parinte - copil §i trairea cuiva care a fost exclus. 10. Terapeutul este antrenat sa-~i contro1eze reactiile de contratransfer asupra pacientului. Cu to ate acestea multi pacienti devin victima reactii10r contratransferentiale ale terapeutilor. Aceasta se intampla deoarece terapeutul are tendinta de a avea 0 atitudine fata de cele petrecute in timpul analizei. De pilda, el poate tdi sentimentul de "deja vu" dnd apar clemente comune intre situatia clinic a actual a ~i alte situatii cu care s-a confruntat in trecut. Aceasta 11face pc terapeut sa riispundii unei noi situatii cu un fals sentiment de recunoa~tere.

> Caz.l
Dna P. s-a trezit plangand fiira motiv dupa ce §i-a culcat baie{elul de 4 ani. Ea nu reu§ea sa-§i explice ce a apucat-o. Asocia{iile puneau acest fapt fn legatura cu copilul care fusese foarte neastamparat fn timpul zilei, manifestand reac{ii de opozi{ie la absolut tot ce-i cerea ea. Mama i-a cerut sa mearga fn camera lui, iar cand copilul a refuzat, ea a {ipat la el. Copilul s-a supus §i nu au mai aparut probleme. Dna P. credea ca plansul ei avea ceva legatura cu incidentul respectiv, dar nu fn{elegea ce a enervat-o atat de rau. Ceea ce era mai ciudat era ca copilul se purtase bine pana atunci. Ea s-a fntrebat daca nu cumva a enervat-o §i faptul ca copilul a refuzat sa se. culce piina cand ea i-a sugerat sa se culce fn patul tatalui sau, dupa care el s-a culcat imediat. Daca analizam secvenla rezulta ca ea f§i are originea fn relalia mama - copil; copilul neascultator 0face pe mama sa planga. De fapt, analiza ulterioara scoate la iveala 0 experienla timpurie a mamei - propria ei mama obi§nuia sa lipe la ea cand nu era cuminte §i asta mai ales dupa ce s-a nascut fratele ei mai mic. Pacienta a refuzat sa manance iar mama a trimis-o la internat pana cand a ajuns din nou la greutatea normala. Asocialiile evocate au scos fn evidenla faptul cafratele ei mai mic avea voie sa stea cu mama (aici flul ei are voie sa stea cu tatal). Se observa ca mama care plange se identifica de fapt cu copilul care a fost certat. Mai mult, iese la iveala rela{ia de excludere (fratele ei are

> Caz2
femeie se afla fn terapie la un terapeutincepator de sex masculin. (Protocolul e luat la penultima §edin{a inainte ca terapeutul sa piece in vacanta) (Casament, 1992) Pacienta: Ar trebui sa ma asculti azi cu mai multa grija pentru ca am fost la dentist. EI a scapat freza §i mi-a ranit limba, a§a ca mi-e greu sa vorbesc. Terapeutul: (se repede sa faca imediat legatura cu fntreruperea ce va urma datorita vacantei); Cred ca ti-e teama ca nu voi fl destul de atent cu tine pentru ca ma pregatesc sa plec in vacanta, fn a§a fel fncat vorbele mele te vor rani pentru ca treb.uie sa plec. Pacienta: Nu, de fel (lini§te). Terapeutul: Cred ca utilizezi tacerea ca un mod de a ma parasi fnainte ca eu sa flu cel care te parase§te. Pacienta; Nu. De fapt chiar ma gandeam sa renunt la terapie pentru ca lucrurile merg mai bine cu mine. Relatiile mele exterioare s-au fmbunatatit. Terapeutul: (care avea in minte ceea ce fnvatase in legatura cu modul in care se fncheie 0 terapie); Simti ca aceste realizari se datoreaza lucrului nostru comun sau sunt doar efectul progresului tau? Pacienta: Sunt 0 realizare a mea personala.

o

52

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

53

Terapeutul a fncercat s-o convinga pe pacienta sa mai rejlecteze fn legatura cu decizia de a fntrerupe terapia. Cu toate aces tea, la urmatoarea ~edin{a pacienta a afirmat faptul ca nu mai are bani suficienti sa continue terapia. Pacienta a pus fn func{iune un pattern de comunicare indirecta; stomatologul neglijent apartine unei categorii de medici neglijen{i din care face parte ~i terapeutul. lntervenind prea devreme, terapeutul a pierdut ~ansa de a ajla daca afirmatia se refera sau nu la el. 11. Re-orientarea ~edintei de analiza Uneori in timpul unei ~edinte psihanaliza este necesar ca terapeutul sa lase impresia ca ~tie, de~i nu ~tie. Adesea pacientul va produce materialul suplimentar pentru descifrarea continutului incon~tient care pana atunci ramasese a.scuns.

> Caz3
de 25 de ani, ajlata fn al doilea an de psihanaliza, ramane fnsarcinata - lucru pe care ~i-l dorea demult, sora ei mai mica avand deja un copil. in primele luni de sarcina pacienta a pastrat secretul sarcinii, fiind informati doar sotul ~i terapeutul. Pastrarea secretului era importanta pentru ea deoarece ea a suferit mereu de tentativele mamei de a-i controla existenta. Casatoria i-a permis sa se elibereze de tirania mamei vaduve, ea locuind suficient de departe de aceasta, fapt ce nu-i permitea sa se mai amestece fn viata pacientei. .Dupa cateva luni pacienta a venit la terapie foarte necajita pentru ca sora ei i-a descoperit secretul ~i ea va fi obligata sa-i spuna mamei adevarul fnainte de perioada hotarata de ea. De cand sora sa a fntrebat-o fn legatura cu sarcina, pacientei i-a aparut 0 puternica durere de cap. Terapeutul a interpretat simptomul ca fiind rezultatul anxieta{ii legate de interven{iile brutale ale mamei fn viata ei. Pacienta a fost de acord cu interpretarea. Sarcina a fost prima ei experienta fn care nu s-a amestecat nimeni. Nici casatoria nu a fost scutita de aceasta. Durerile de cap fnsa au continuat.

Interpretare: Aluzia pacientei cu privire la casatorie este interpretata de terapeut prin aceea ca pacienta se temea ~i de faptul ca sotul se va amesteca fn via{a ei, casatoria fiind 0 alta varianta a relatiei cu mama - ~i anume ca ea va fi contra lata de cineva. Terapeutul va reorienta procesul terapiei. Daca pana acum a interpretat durerea de cap ca fiind produsa de teama de a nu fi dirijata de mama, apare acum posibilitatea de a 0 interpreta ca 0 aluzie la copil; nu cumva simptomul reprezinta teama pacientei legata de faptul ca copilul ar simboliza fncercarea mamei de a pune stapanire pe ea din interiorul corpului. Pacienta a acceptat interpretarea ~i a scos la iveala gandul ascuns ca ~i-ar putea urf propriul copil, adaugand ca durerea de cap ar putea fi expresia conjlictului dintre iubirea protectoare pentru copil ~i impulsul ei de 0 via{a de a scapa de orice i-ar fngradi libertatea. Dupa ~edinta ea constata ca pentru prima data, dupa multe zile, durerea de cap a fncetat. 12. Insight oferit sau impus? Interpretarile nu sunt totdeauna oferite de analist, ci pot fi ~i fortate, impuse. Daca pacientul refuza interpretarea, aceasta este 0 dovada ca ea e adevarata ~i ca pacientul a pus in actiune rezistentele. Dar, pentru ca este posibil ca ~i terapeutul omniscient sa gre~easca, el trebuie sa se lase ajutat de pacient. Pentru ca terapeutul sa nu impuna pacientului propriile idei, el trebuie sa fie eliberat de dorinta prea puternica de a vindeca ~i de a influenta. ' Cand pacientul refuza 0 interpretare sau 0 accepta formal, se spune cii este yorba de rezistentele acestuia. De multe ori este a~a, dar e posibil ca terapeutul sa nu fi observat ceva sau sa manifeste propriile sale rezistente (nu vrea Cll nici un pret sa renunte la interpretarea sa). Exemplu: Un terapeut de sex feminin ajlat fn pregatire, afirma fn fa{a grupului de lucru format din colegi, ca are un pacient care {ipa la ea fn timpul ~edin{elor de psihoterapie ~i ea nu poate fn{elege de ce, suportand cu calm tipetele acestuia. in urma discu{iilor cu colegii a rezultat faptul ca terapeuta era "surda" la ceea ce dorea sa comunice pacientul ~i ca acesta striga, doar-doar se va face cumva fn{eles.

o pacienta

54

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

55

Terapeuta a reflectat asupra acestei sugestii §i a raportat faptul ca a reu§it sa inteleaga ceea ce dorea sa spuna pacientul, iar acesta din urma s-a lini§tit. Desigur, aceasta nu inseamna ca pacientii trebuie sa controleze procesul terapeutic. Pentru a ne apara de distorsionarile produse de excesul de interpretiiri teoretice, terapeutul trebuie sa-~i puna ~rmatoarele intrebiiri: (1) Este respectata individualitatea pacientului - acesta este ignorat sau se incearca manipularea lui fortata? (2) Cine ~i ce continut aduce la un moment dat in timpul procesului analitic ~i de ce? Un alt exemplu de interpretare gre~ita: >- Caz nr.4. inca intr-o faza timpurie a analizei, Dna B (care suferise arsuri grave cand avea 11 luni) ii spune terapeutului ca suferintele §i amintirile acelei traume ii albesc paml. Terapeutul se uita cu atentie §i nu vede nici un fir de par alb. Atunci el se fntreba daca nu cumva aceasta este 0 invitatie de a se apropia fizic de pacienta, ea incercand o manipulare isterica. Ascultand insa cu atentie cele spuse de dna B, care puneau in evidenta 0 mare suferinta interioara, terapeutul §i-a spus ca se afla pe 0 pista gre§ita, cautand semne exterioare §i nu interioare. Pacienta se referea de fapt la lumea sa interioara, ea spunand ca experimentele traumatizante din copilarie au imbatranit-o in mod prematur. Ranile ei psihice nu fusesera vindecate.

Psihoterapia dinamica post-freudiana
Modelul proto tip pentru terapiile dinamice este psihanaliza clasica intemeiata de Freud. Celelalte terapii de orientare analitica aduc modificiiri atat sub aspect conceptual, teoretic, cat ~i sub aspectul metodologic (durata terapiei, cazuistica abordata). Aceste sisteme incearca sa depa~easca partial sau total accentul exagerat pus de Freud asupra aspectelor biologice ale personalitatii, subliniindu-se ~i rolul unor aspecte sociale,

etice ~i culturale in determinismul psihismului uman (Adler; Homey; Sullivan; Fromm; Reichmann; Meyer; Masserman ~i altii). lung large~te temporalitatea personalitatii umane, accentuand ceea ce el denumea trecutul sau primordial, iar Rank, Alexander, Deutsch ~i Karpman extind sfera procedeelor de tratament precum ~i scopurile psihoterapiei. Se incearca ~i remanierea relatiei pacient - terapeut indicandu-se ca terapeutul sa fie mai flexibil, mai direct ~i/sau mai activ in relatia cu pacientul (Adler; Sullivan; Rank; Alexander; Stekel; Ferenczi; Rosen). De~i inca multi psihanali~ti continua sa fie adeptii curei psihanalitice clasice de termen lung, care poate dura ani de zile, au aparut ~i reprezentanti ai unor psihoterapii analitice de scurta durata. Mann (1973) descrie a~a-numita "psihoterapie limitata in timp". Aceasta abordare, centrata in principal asupra reducerii sirriptomelor, utilizeaza metodele psihodinamice in cursul unui tratament care dureaza douasprezece ~edinte. Poate ca eel mai extins program de psihoterapie dinamica de scurta durata, care cuprinde ~i cea mai importanta componenta de evaluare, apartine lui Strupp ~i colaboratorilor (Strupp, 1981, cit. Coleman; Butcher; Carson, 1984). Acest sistem, cunoscut sub denumirea de "psihoterapie dinamica limitata in timp" merge mai departe decat programullui Mann doar de reducere de simptome, avand pretentia de a produce modificari durabile in sfera personalitatii pacientilor in cursul unei terapii care dureaza 25-30 de ~edinte. Au mai aparut ~i alte diferente in psihoterapia dinamica contemporana. Astfel, terapeutii anali~ti tind sa acorde 0 atentie mai mare functiilor ego-ului, considerandu-l pe acesta ca peun factor de dezvoltare ~i de control al vietii individuale (Hartman, 1958). Astfel, omul este considerat ca 0 fiinta care este mai capabila de a se autocontrola ~i mai putin dominata de experientele refulate ce tin de sexualitatea timpurie, ca in psihanaliza traditionala. De~i evenimentele din copiliirie sunt in continuare considerate ca experiente formative importante, psihanali~tii contemporani pun un. accent ceva mai mare pe relatiile interpersonale ~i pe situatiile actuale ale ·pacientului. Exista diferente de opinii intre psihanali~ti ~i in ceea

Principiul intaririi se refera Lautilizarea ~i manipularea stimulilor ambiantei astfel incat anumite categorii de comportamehte sa fie recompensate ~i in~felul . psihoterapia fiind inteleasa ca un proces de invatare. stari anxioase. personalitatile schizoide. Astfel. abisale. Daca psihanali~tii ortodoc~i lucreaza doar cu cazuri conkiderate in mod c1asic ca fiind potrivite pentru psihanaliza (fobii. Terapeutii comportamentali~ti se ocupa de comportamentul observabil ~i de conditiile de mediu care 11modeleazii. In formele sale extreme. Conform acestei orientari nevroza este considerata ca un fenomen invatat ~iprin aceasta i~i pierde caracterul misterios. pentru neglijarea problemelor curente ale pacientilor ~i accentuarea conflictelor incon~tient timpurii. pentru faptul ca se bazeaza pe 0 teorie discutabila asupra naturii umane. de situatiile. Reyna (eit. isterii). CAPITOLUL 3 PSIHOTERAPIILE DE ORIENTARE COMPORTAMENTALA Orientarea comportamentala a aparut ca 0 reactie fata de psihoterapiile bazate pe "insight" (iluminare) care puneau un accent deosebit pe fortele ascunse. reactii nedorite fac obiectul psihoterapiei care i~i propune sa le elimine. de natura incon~tienta ale psihicului uman. sa interactioneze adecval cu alte persoane ~i situatii. care i-a ajutat sa se autocunoasca ~i sa se inteleaga mai bine. reducerea ~i eliminarea simptomelor. 1987) arata ca psihoterapia este considerata ca un set de procedee menite sa elimin{1Q multitlfC1mede reacti~ emotionale cu caracter dezadaptativ. Conceptele de baza ale psihoterapiei comportamentale sunt cele de intarire sociala ~i de control al comportamentului. orientarea comportamentala neaga total existenta factorilor psihologici de natura interioara . Deoarece i~i propune 0 restructurare profunda a personalitatii. care considerau ca personalitatea umana se structureaza ~i functioneaza in raport de stimulii exteriori. fiind potrivita pentru persoane cu inteligenta medie sau peste medie.. Reactiile. sa se elibereze de anxietate ~i conflicte interioare ~i sa-~i imbunatateascii relatiile interpersonale. de pilda. emotiile ~i deprinderile dezadaptative au fost achizitionate in cursul istoriei vietii individuale ~i ele s-au fixat deoarece au permis candva subiectului sa evite anumite experiente traumatizante. care sa permita individului sa faca fata sarcinilor cotiCliene.56 IRINA HOLDEVICI ce prive~te cazuisti~a abordata. in concepti a comportamentali~tilor. psihoterapia nu mai vizeaza 0 restructurare ~i reconstructie a personalitatii. rolurile ~i inter~ctiunile sociale ~inu de fortele psihice interne. acte compulsiv-obsesive. Ele tind sa fie repetate nu numai in prezenta stimulilor aversivi care le-au generat ci ~i intr-o serie de situatii cu caracter similar. paranoide sau pacientii cu depresii moderate. alti psihana1i~ti au curajul sa abordeze ~i cazuri mai dificile cum ar fi. ci doar . Baza teoretica a terapiilor comportamentale i~i an~ originea in teoriile invatarii. Deci. cu 0 situatie financiara buna ~i care nu sufera deboli psihice majore. Lazarus. Aceste . In ciuda acestor modificari psihanaliza este criticata ~i astazi de multi autori mai ales pentru durata ei prea lunga (fapt ce 0 face sa fie ~i foarte costisitoare pentru pacient). de comportamente nedorite ~i sa elaboreze modele de comportament mai eficiente. ea are un camp de aplicare mai restrans. Cu toate acestea. exista multe marturii din partea unor persoane care au beneficiat de pe urma psihanalizei.

ite. Treptat teama s-a generalizat.. procesul de invatare find inversat. Aceasta abordare reduce discrepanta dintre psihoterapiile dinamice :.i 0 problema care trebuie eliminata tara pretentia de a modifi'ca altceva din structura personalitatii pacientului. Orientarea dinamica este de parere ca simptomul nu este important prin el insu:. Terapeutii de orientare comportamentalista citeaza adesea unul din celebrele experimente ale lui Watson :. Diferenta esentiala intre cele doua orientari terapeutice mentionate mai sus consta in modalitatea lor diferita de abordare a simptomelor.iRayner au anticipat principiile psihoterapiei comportamentale afirmand ca dad stimulul generator de teama ar fi asociat cu un stimul agreabil.. teama ar putea fi eliminata. el fiind un simbol al unui proces nevrotic cu caracter mai pro fund. negative a:.58 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 59 acesta sa creasca probabilitatea lor de manifestare..ifricile sale irationale.. efortul terapeutic trebuie orientat in directia dezvatarii.. ei generand orientarea denumita "psihoterapie cognitiv-comportamentala" (Goldfried §i Goldfried. aceasta eliminare tara atacarea procesului nevrotic de baza este considerata periculoasa pentru ca simptomul este doar expresia superficiala a unui proces psihopatologic pro fund. Astfel. reactiade evitare avand un caracter nevrotic. Acest proces psihopatologic trebuie scos la lumina :. desensibilizare sau reeducare. 1932) in tratamentullogonevrozelor:. ci reprezinta el insu:..itimp a achizitionat modele de comportament gre:.a-numita tehnica a "practicii negative" (Dunlap.obolan alb.icele comportamentale. Mai mult. Watson :. daca pacientul este instruit sa-:.isecurizata el va constata curand ca experienta respectiva nu este urmata de consecintele . Aceasta interpretare pune accentul pe intelegerea semnificatiei stimuli lor de dtre pacient. Acest fenomen este evident mai ales in situatiile in care comportamentul nedorit a fost intarit tara voie de alte persoane.i nevrozelor motorii (mai ales in terapia ticurilor). Meichenbaum..ti aceasta orientare este un nonsens. Psihoterapia devine astfel un proces logic de control al comportamentului bazat 'pe cunoa~terea conditiilor care permit modificarea acestuia.ind limitele stricte ale conceptului de conditionare.iin aGela:.iin inlocuirea lor cu comportamente dezirabile... Carson. Dupa anul 1950 aceste practici psihoterapeutice au luat amploare. Terapeutii comportamentali:. 1984) 1. Tehnica stingerii comportamentelor nedorite Modelele de comportament invatate au tendinta de a slabi :.. 1975..ita astfel incat aceasta sa se supuna controlului vointei.teptate.. ea depa:. Deconditionarea ca principiu terapeutic nu reprezinta 0 noutate in terapie.... a fost utilizata a:.. scopul psihoterapiei constand in deconditionarea subiectului de comportamente nedorite :.ti nu-:. Tehnici ale psihoterapiei comportamentale (dupa Coleman.uat in dobandirea unor abilitati de a face fata evenimentelor cotidiene :.. care poate genera noi simptome adesea mai severe decat cel abordat.inumai in felul acesta pacientul va deveni mai adaptat la existenta.. In conceptia terapeutilor de orientare dinamica inlaturarea simptomului nu este considerata vindecare.... astfel incat la ora actual a orientarea comportamentalista a devenit una din directiile prioritare in psihoterapia contemporana... . Din acest motiv multi psihoterapeuti contemporani tind sa interpreteze in felul acesta conditionarea.. Aceste procedee sunt cunoscute sub denumirea de deconditionare. Bucher. ea aparand :. Pentru terapeutii comportamentali:. Simptomul nu simbolizeaza nici 0 problema mai profunda.ila alte animale sau obiecte fabricate din blana sau plu:.ide a disparea in timp dad nu sunt intarite corespunzator.iRayner (1920) in cursul carora un copil de 11 luni a fost conditionat sa dezvolte 0 reactie de frica in prezenta unui :. 1917.i. Inca inainte ca teoriile invatarii sa capete in psihologie 0 amploare atat de mare. Daca simptomul a fost achizitionat prin invatare. prin intermediul unor procedee de acest tip pacientul invata sa discrimineze intre pericolele reale :.ipun astfel de probleme. Aceasta tehnica solicita pacientul sa practice in mod deliberat deprinderea gre:.. prin asocierea prezentarii animalului cu un zgomot foarte puternic. 1974).i imagineze 0 experienta anxiogena intr-o situatie terapeutica relaxanta :.... In perspectiva behaviorista persoana dezadaptata este diferita de cea normala prin ace~a di a e:.

Tehnica desensibiliziirii nu se adreseaza in exclusivitate comportamente10r fixate prin intarirea negativii. Aceia~i autori (Emmelkamp ~i Wesels. Astfel. instruita sa-l ignore pe Billy cand acesta se comporta necorespunzator # sa-i acorde atentie cahd se comporta bine. Programul de psihoterapie propus a cuprins urmatoarele etape: a) Parintii au fost ajutati sa discrimineze intre comportamentele reale ~i cele cu caracter demonstrativ ale copilului. • terapia imploziva. . Carson. . in timp ce in cm:.sul celei de-a doua tehnici confruntarea cu stimulul anxiogen are loc chiar in realitate.). Prin expuneri repetate la situatii anxiogene in conditii de securitate afectiva stimulii anxiogeni i~i pierd forta ~i comportamentul de evitare a respectivelor situatii are tendinta sa se stinga. In cursul terapiei implozive pacientului se cere sa-~i imagineze situatii care ii produc anxietate. iar la un numar foarte mic se poate produce chiar 0 exacerbare a simptomatologiei. prin punerea in actiune a altor modele comportamentale antagoniste. Emmelkamp ~i Wesels (1975) au demonstrat experimental ca expunerea prelungita la stimuli anxiogeni in vivo s-a dovedit superioara celei imaginative. 2. . Datele clinice au demonstrat ca de~i marea majoritate a pacientilor raspund favorabilla aceste tehnici. terapeutul in loc sa-l lini~teasca manevreaza astfel situatia incat sa se produci:i 0 cre~tere tnasiva a anxietatii. pe poduri etc. care s-a ascuns in pivnita de teama de a nu fi obligat sa se plimbe pe strada impreuna cu terapeutul. neacordandu-i interes ~i atentie atunci cand punea in functiune comportamente demonstrative. Cu toate acestea. dimpotriva. Tehnica desensibilizarii sistematice Aceasta tehnica s-a dovedit utila in reducerea unor modele de comportament nedorite. • tehnica expunerii (flooding). comportamentul sau in clasa avand un caracter agresiv care deranja lectiile ~ifiicea ca Billy sa fie respins de colegii sai. la randul ei. Odata cu diminuarea acestor comportamente copilul a inceput sa fie tot mai mult acceptat de colegi. Intr-un studiu pe pacienti cu agorafobie (teama de spatii deschise). 1984) a fost adus la clinica de neuropsihiatrie infantila pentru ca detesta ~coala.60 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 61 Astfel. Metodele sunt asemanatoare in esenta. ele reduc/indu-se apoi din ce in ce mai mult. c) invatatoarea a fost. nemaifiind intarite de parinti ~i invatatoare. unii subiecti nu obtin rezultate. s-au accentuat in clasa in primele zile. diferenta constfu1d in aceea ca in cursul terapiei implozive pacientul se confrunta cu situatia anxiogena in plan imaginar. de 6 ani (Colleman. Exista doua tehnici psihoterapeutice mai curios cute care se bazeaza pe principiul stingerii comportamentelor nedorite. Prin tehnica desensibilizarii subiectul este invatat sa se relaxeze sau sa se comporte intr-un mod care este incompatibil cu aparitia anxietatii in prezenta unor stimuli anxiogeni reali sau imaginari. cu caracter demonstrativ ale copilului. b) Parintii au fost invatati sa ignore copilul. un pacient cu fobie de locuri inalte poate fi dus de terapeut in astfel de locuri (pe acoperi~ul unor blocuri. ci unei game mult mai largi de situatii. exista ~i subiecti pentru care expunerea reala la stimuli anxiogeni este prea dura. Bucher. Ambele tehnici utilizeaza principiul stingerii reactiilor conditionate de evitare a stimulilor axiogeni ~i din acest motiv sunt indicate in tratamentul tulburarilor anxioase. ceea ce a constituit 0 noua intarire a modelelor do rite de comportament ~i a modificat atitudinea sa negativa fata de ~coala. Ei trebuiau. Observand cu atentie comportamentul parintilor in timpul interviului clinic psihoterapeutul a constatat ca ambii parinti erau foarte permisivi ~i aprobau tot ce fiicea sau spunea copilul. 1975) citeaza cazul unui pacient agorafobic. sa manifeste aprobare pentru comportamentele dezirabile. Confruntarea reala cu situatiile anxiogene (flooding) se utilizeaza cu succes mai ales la subiectii cu capacitati imaginative limitate. Comportamentele nedorite. copilul Billy. Hipnoza ~i medicamentele psihotrope pot fi utilizate pentru a cre~te sugestibilitatea subiectului ~i a facilita demersul psihoterapeutic.

Ulterior tehnica aversiva a fost l:lplicata la 0 gama larga de tulburari sau deprinderi gre~ite cum ar fi: fumatul. in timp ce terapeutul ii descrie tot felul de scene. De pilda. ~edinta se incheie. deviatii sexuale ~i chiar in cazul unor comportamente psihotice bizare. pentru a facilita destinderea subiectului. dupa metoda relaxarii musculare progresive a lui Jacobson (1938). in cazul unui copil cu fobie de caini. pozele cu caini un stimul mai putin anxiogen. cat ~i in unele cazuri de impotenta ~i frigiditate. De~i utile. Tehnica psihoterapeutica a desensibilizarii s-a dovedit utila intr-o serie de situatii cum ar fi: reducerea tracului de examen. Sanctiunea presupune atat inlaturarea intaririlor pozitive cat ~i utilizarea unor stimuli aversivi. Un program complet de psihoterapie dureaza de la cateva saptamani la cateva luni. La ora actuala utilizarea ~ocurilor electrice ca stimuli aversivi a scazut mult.:ine lui Wolpe (1969). Psihoterapia aversiva reprezinta 0 modalitate de a stopa raspunsurile dezadaptative pentru 0 perioada de timp in care ar exista posibilitatea de a produce modificari in stilul de viata al subiectului . In unele situatii se poate apela ~i la alte tehnici de relaxare. meditatie ~i chiar la medicamcnte. consumul de bauturi alcoolice. Cel mai des utilizati stimuli . 3. Metoda cuprinde unnatoarele etape: a) Invatarea relaxarii Aceasta se realizeaza in primele ~ase ~edinte de psihoterapie. metoda intaririi diferentiate in cadrul careia sunt illtarite comportamente1e incompatibile cu cele indezirabile. Pornind de la principiul ca modele Ie de comportament bazate pe anxietate nu sunt altceva decat raspunsuri conditionate. b) Stabilirea ierarhiilor Tot in cursul prime lor ~edinte de psihoterapie se stabile~te 0 ierarhie a situatiilor generatoare de anxietate pentru subiect. pacientul fiind instruit sa se confrunte ~i cu situatii reale pe care ~i le-a imaginat in timpul ~edintelor de psih9terapie. autorul a elaborat 0 metoda prin care pacientul este invatat sa ramana calm ~i relaxat in situatii anxiogene. Prima utilizare sistematica a tehnicii aversive apartine lui Kantorovich (1930) care a tratat alcoolicii prin administrarea unor ~ocuri e1ectrice asociate eu prezentarea vizuala.62 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 63 Tennenul de "desensibilizare sistematica" ii apar. rnirosul ~i gustul unor bauturi alcoolice. Au fost puse la punct procedee mai putin periculoase ~i mai eficiente. dependenta de droguri. a tulburarilor anxioase. hipnoza. ~edintele avand loc de 2-3 ori pe saptamana. este solicitat sa-~i imagineze fiecare situatie descrisa de terapeut. Tratamentul continua pana cand pacicntul devine capabil sa ramana relaxat in timp ce i~i reprezinta scene care inainte ii trezeau 0 reactie anxioasa de amploare. • in cazul existentei unei inabilitati imaginative a subiectului. W olpe (1969) a subliniat unnatoarele situatii in care tehnica desensibilizarii s-a dovedit ineficienta: • la pacienti cu dificultati in invatarea relaxarii. contactul direct cu animalele mari poate reprezenta stimulul eel mai anxiogen. terapia fobiilor.un stimul ~i mai putin anxiogen. aflat in relaxare. Exista ~i variante terapeutice in cadrul carora desensibilizarea are loc in vivo. atat datorita aspectelor etice implicate cat ~i datorita faptului ca noile comportamente dezirabile induse prin aceasta metoda nu au tendinta de a se generaliza ~i la alte situatii decat strict la cele asupra carora s-a actionat direct. In momentul in care pacientul afirma ca simte anxietatea. Pacientul. Psihoterapia aversiva Aceasta metoda presupune inlaturarea mode1e1or nedorite de comportament prin metoda clasica a sanctiunilor. cum ar fi. • in cazul in care ierarhiile de stimuli anxiogeni sunt irelevante sau pot ghida gre~it subiectul. Durata medie a unei ~edinte de desensibilizare este de 30 minute. in ordine descrescatoare de la situatia cea mai anxiogena pana la cea mai putin anxiogena. c) Procedeul desensibilizarii Dupa ce subiectul stapane~te bine tehnica de relaxare i se cere sa se relaxeze cu ochii inchi~i. de pilda. incepand cu unele neutre ~i inaintand progresiv pe linia ierarhiei stimulilor geheratori de anxietate.aversivi sunt ~ocurile electrice. iar prezenta altor animale mici cu blana . mancatul excesiv. pedepse1e sunt rareori utilizate ca unica metoda detratament.

in cazul unei persoane respinse de altcineva. traversez un pod. 1976. el continuand insa sa Ie manifeste in situatiile reale. care ramane' neobservat pentru un psihoterapeut comportamentalist care f§i aplica tehnica fn mod clasic. Metoda modeHirii Aceasta metoda presupune insu~irea unor modele dezirabile de comportament prin imitarea altor persoane cum ar fi terapeutul sau parintele. sentimente de ostilitate sau agresivitate (de pilda. traversezi Golden Gate? . de pilda. se pot adresa partenerului remarci de tipul: "nu-mi place cum te-ai pieptanat". Se acorda 0 atentie sporita dezvoltarii unor deprinderi ~i abilitati de relationare interpersonala. in urma unei examinari aprofundate a acestuia. modelarea s-a dovedit eficienta in acumularea unor deprinderi de alimentare independenta la copiii deficienti mintal. 6. locuiesc in ora$. renunf la un lac de munca excelent in Berkeley. alegand. . p. de pilda. Richard Lazarus.64 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 65 prin incurajarea modelelor de comportament adaptative care au tendinta de a se autointari. de pilda. in spatele unui comportament fobic se poate ascunde 0 problema mult mai complexa ~i mai profunda a pacientului. In opinia sa. Arnold Lazarus (cit. Acest antrenament se desta~oara in etape. comportamentul asertiv find practicat initial in cabinetul de psihoterapie ~i abia ulterior in viata reala. De asemenea. Terapeutul: Mai $i alte frici sau dificultafi? Pacientul: Doar complicafiile care rezulta din faptul co. tree peste un pod. acel demers terapeutic care se potrive~te mai bine fiecarui caz in parte. Pacientii timizi sunt invatati sa adreseze altor persoane remarci directe ~i mai putin confortabile. psihoterapia asertiva mai mult tinde sa agraveze situatia decat sa 0 rezolve. tehnica nu este indicata nici in cazul anumitor tipuri de situatii interpersonale. Terapeutul: Unde locuie$ti? Pacientul: in San Francisco. Arnold Lazarus (1971) este un psihoterapeut flexibil care are tendinta de a reconcilia orientarea comportamentalista cu cea psihodinamica. 4. astfel. 5. :pacientul este confruntat cu anumite tipuri de comportament realizate de catre terapeut ~i incurajat sa Ie imite. sau "aceasta rochie nu-ti sta bine" etc. tara ca in spatele 'lor sa se afle. Pacientul: Simt' africa puternica atunci cand trebuie so. El afirma ca. Aceasta tehnica s-a dovedit eficienta mai ales in cazul persoanelor care au dificultati in stabilirea unor contacte interpersonale datorita anxietatii accentuate care ii impiedica sa se exprime'liber ~i chiar sa-~i manifeste sentimentele de afectiune. unde se simte in siguranta. Antrenamentul asertiv are menirea de a-I invata pe subiect sa-~i exprime deschis ~i adecvat gandirile ~i sentimentele. Terapeutul: in ce fel aceasta teama ffi fnfluenfeaza viafa? Pacientul: Am fast nevoit so. Acest element prezinta 0 importanta deosebita deoarece. Psihoterapia asertiva W olpe (1969 b) a acatat ca psihoterapia asertiva nu este eficienta in cazul fobiilor care se refera la stimuli cu caracter impersonal. ci trebuie sa utilizeze 0 gama mai larga de abordari ale pacientului. Terapeutul: Atunci de ce nu te-ai mutat fn Berkeley? Pacientul: Prefer so.). pacientul' se va abtine de la comportamentul nedorit in situatia psihoterapeutica in care este sanctionat. astfel. 335) prezinta un caz in care fobia de a traversa poduri ascunde in spatele ei un fenomen mai complex. mi-e frica so. Terapeutul: Pentru a ajunge la acel institut trebuie so. Orientarea ce tinde sa reconcilieze mental a ell terapia psihodinamica psihoterapia eomporta- Psihoterapia sau antrenamentul asertiv a fost utilizat aHit ca metoda de desensibilizare dit ~i de formare a unor abilitati de a face fata diverselor situatii de viata. psihoterapeutii comportamentali~ti nu trebuie sa-~i aplice tehnica in mod mecanic ~i rigid. Psihoterapia asertiva este indicata~i in cazul subiectilor care in mod constant ii lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe urmalor. Astfel.

. Terapeutu/: Daca nu fi-ar fi aparut fobia de poduri /ji ai fi lucrat la Berkeley pentru 3000 de dolari in plus. in aceea. Acesta a incercat sa ma desensibilizeze. Terapeutu/: Spune-mi.ya ca. Terapeutu/: Ce ai simtit in legatura cu aceasta situatie? Pacientu/: Nu inteleg ce vrt:ti sa spuneti? Terapeutu/: Ma refer la modul in care ai resimtit responsabilitatea suplimentara. dar nu pentru fobia de poduri. nu va ajunge niciodata nimic in viata. in cazul acestui pacient. trebuia sa devin .yiautorealizarii. Terapeutu/: $i ce ar fi insemnat asta? Pacientu/: Glumesc.yi timp el a fost antrenat dupa metoda psihoterapiei asertive. Dintr-o data am fost cuprins de 0 stare de panica flira motiv.yte bani in plus mi-ar fi prins bine.dar chiar. A aparut brusc cand ma intorceam acasa de lq serviciu pe podul Bay.yep Cu mai multi bani? Pacientul. de cat timp ai aceastaproblema? Pacientu/: De 4 ani. cu mai multi bani. data am avut chiar senzafia ca podul se va rupe. Terapeutu/: Ca . ca poti sa-i faci fata? Pacientu/: Sofia mea a. Nu era chiar atat de rau cand eram impreuna cu sotia /ji copiii. Spuneai ca te intorceai de la munca.yi atunci m-a trim is la dumneavoastra. La pacientul in cauza fobia de poduri avea funcfia de a preveni impactul cu neincrederea . Trebuia deci sa faci fata la doua noi roluri sociale solicitante . Poate ca a.yit aprecierea mamei sale ca. al competentei.ytepta primul copil. S-a intamplat ceva la serviciu? Pacientu/: Niniic neobi. care are o lungime de 0 mila.yi perioada a. Terapeutu/: Acum te rog sa analizezi cu atentie intreaga situatie. Aceasta s-a intamplat atunci cand ai fost cuprins de panica pe pod. Simteai ca e. Sunt convins ca nu ai ajuns niciodata . Am primit 0 oferta mai buna. Acesta era cel mai mic din cinci frafi iji . de fapt. A fost utilizata tehnica desensibilizarii. Ai avut vreodata vreun accident pe pod sau langa un pod? Sau ai fost martorul unui accident in zona unui pod? . Ni.ynuit. ci pentru conditionarile negative din copilarie.yfi ajuns chiar vice-pre."tatic" acasa . Terapeutu/: Sa revenim la situatia in care panica a aparut pentru prima data. ma aducea la capatul puterilor. pe care se circula fodrte incet. unde crezi ca te-ai ajla astazi? Pacientul: in Berkeley. Golden Gate.yedintele companiei.yi jumatate. Terapeutu/: Deci.yteptai sa devii tata . afirmatii care urmareau minimalizarea calitatilor subiectului care a fost imunizat fata de afirmatii de acest tip.yit. o data ce a capatat incredere in sine.ytila inaltimea ei. Terapeutu/: Ce inseamna asta concret? Pacientu/: 3000·de dolari in plus pe an. imi venea sa intru in ma.yi "tatic" la serviciu.yi nesiguranta sa in domeniul profesional. 0 Terapeutu/: Lucrezi in continuare pentru aceea.yi companie? Pacientu/: Nu.66 IRINA HOLDEVICI Pacientu/: Nu. de la 0 companie din ora. bineinteles. a. Terapeutu/: Asta insemna ca trebuie safaci altfel de munca? Pacientu/: Da. Acest caz ilustreaza modul in care un terapeut comportamentalist s-a apropiat de 0 orientare psihodinamica in psihologie.ya. Terapia.yinile din fata mea. dar preturile au crescut. a fost deplasata de la problema fobiei de poduri la unele aspecte din istoria vietii pacientului.·/Pe naiba! Cine . responsabilitatii . A trebuit sa-mi cer transferul in ora. spre deosebire de fratii sai deosebit de dotati.yef de serviciu avand sub ordine mai mult de 50 de oameni. dar nu a reu. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 67 Pacientu/: Da. Terapeutu/: Ca.ytigat la Berkeley? Pacientu/: Aproximativ la fel.yi atunci. fobia de poduri a disparut la fel de brusc cum a aparut.ytig mai putin .y.y.yef Pacientu/: Nu. ca.yi sa fii promovat intr-o functie de conducere.ytie? (Rade). Terapeutu/: Te simteai bine la serviciu? Pacientu/: Da! Eram chiar propus pentru promovare. am consultat un psihoterapeut in San Francisco.yi-a insu. in acela. dar ar fi fost posibil sa fie chiar a. A fost realizata 0 ierarhizare a afirmatiilor facute de mama. Lucrez la ei de aproximativ un an .ytigi mai mulfi sau mai putini bani decat ai fi ca.

planuri etc. A~tfel. Autocontrolul reprezinta 0 capacitate dobandita. Psihoterapia experientiala considera omul ca pe 0 entitate activa. in urma unor contacte sociale variate. . Psihoterapeutii comportamentali~ti mai putin ortodoqi accepta faptul ca factorii interni. Scopul psihoterapiei 11reprezinta con~tientizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de con~tiinta prin care omul sa devina con~tient de sernnificatia lumii sale interne ~i externe ~i in acela~i timp capabil s-o construiasca. invatarea pacientului sa-~i redobandeasca autocontrolul asupra lui insu~i. ganduri. in scopul de a integra actiunile menite sa conduca la scopuri dezirabile stabilite de individul insu~i. care se formeaza prin invatare. la orientarea omului in raport cu realitatea ultima. reactiilor. auto-controlul este rezultatul unei decizii personale.. directionarea ~i reglarea acelor trasaturi ale propriului comportament in vederea obtinerii unor consecinte pozitive dezirabile. Psihoterapia este dedicata depa~irii experientei umane obi~nuite.Rein (1974) nivelul intrapersonal se refera la descoperirea ego-ului propriu. a propriei sale individualitati. Metodele concrete de autocontrol includ tehnici de relaxare. cu planul cosmic. intentii. Obiectivele terapiei sunt atat intrapersonale cat ~i transpersonale. Psihoterapeutii apartinand acestei orientari critica atitudinile deterrniniste ~i defetiste ale psihoterapeutilor incepand cu Freud. fricile irationale. joaca un rol foarte important in viata individului. la unitatea omului cu universul. Dupa Arendsen . Pacientii sunt astfel antrenati sa-~i recapete autocontrolul asupra impulsurilor. ideile obsesive. Obiectivul transpersonal al terapiei se refera la orientarea spirituala. unit ate prin intermediul careia omul reu~e~te sa depa~easca limitele propriului sau eu. iar repertoriul thenicilor de autocontrol se construie~te progresiv in cursul interactiunii cu factori complec~i din mediul inconjurator. Aceste atitudini considera eul ca fiind implacabil determinat ~i supus instinctelor ~i conflictelor incon~tiente reprimate care ii ghideaza intreaga existenta ~i devenire. o directie CAPITOLUL4 PSIHOTERAPII EXPERIENTIALE: psihoterapia centrata pe client. programat ~i analizat. Goldfried ~i Merbauni (1973) definesc autocontrolul ca fiind procesul prin care un individ devine factorul principal in ghidarea. principal contracararea alienarii. ~i de indeplini un sens in cursul existentei sale . In acela~i timp. Frankl (1966) arata ca omul este striibiitut de dorinta de a'·gasi. a starilor sale emotionale ~i a modului in care se reflecta acestea in corpul fizic. 0 realizare a universalitatii sale ~i are drept obiectiv . rezultate in urma unei deliberari con~tiente. Demersulfexperiential reprezinta 0 valorificare a disponibilitatilor fiintei umane. Se opteaza astfel mai curand pentru perfectionare decat pentru vindecarea unor simptome sau boli. comportamentelor sociale prin manipularea aHit a factorilor interni cat ~i a celor externi. nu se pot stapani sa manance. chiar daca ei sunt influentati ~i modelati de stimuli externi. expectatii.68 IRINA ROLDEVICI prin care are loc reconcilierea orientarii comportamentaliste cu cea psihodinamidi 0 reprezinta interesul sporit al terapeutilor pentru tehnicile de autoreglare ~i auto control al starilor psihice. cu un potential latent care trebuie verificat. Pacientii solicita ajutor psihoterapeutic pentru ca dintr-un motiv sau altul nu se mai pot autocontrola (nu-~i pot controla tensiunile musculare. tendintelor. Se poate afirma deci ca autocontrolul este un proces mediat de instante de natura cognitiva. Ei afirma ca abordarea comportamentalista ca ~i cea dinarnica fac din om un automat care este depersonalizat. auto-afirmativa. autosugestie ~i de autoprogramare psihica. psihoterapiile eXlstentlaliste §i Abordarea psihoterapeutidi experientiala. in legatura cu personalitatea umana. cu caracter con~tient. sa bea sau sa manifeste comportament agresiv). de recompense Ie ~i sanc~ tiunile oferite de mediul inconjurator. conform acestei orientari. Obiectul terapiei comportamentale este. psihoterapia centrata pe grup . cu un comportament condus. contopindu-se intr-o con~tiinta universala.

elev ca in psihoterapia coniportamentalista. conform acestei orientari. personal ~i inobservabil de catre 0 alta persoana. reprimarea fiind privita nu ca in psihoterapia dinamicii. nu pun accent pe 0 anumita tehnica in abordarea ~i intelegerea fiintei umane. ci ca un fenomen ontologic: pierderea sensului existentei ~i blocarea posibilitatilor de manifestare a eului. Relatia terapeutica este in acest tip de terapie 0 relatie umana mutual a. iar anxietatea reprezinta teama omului de a se confrunta cu propriile sale limite ~i cu consecintele acestora .copil ca in psihoterapia dinamica. nici profesor . ci ca 0 fiinta omeneasca. scopul final fiind combinarea actiunii cu introspectia. Deci. ca 0 persoana care initiaza 0 relatie cu 0 alta persoana. activ. Trebuie subliniat faptul ca in cadrul orientarii experientialiste exista 0 serie de ~coli prohoterapeutice diferite. Terapeutul nu intra in aceasta relatie in primul rand ca un specialist. creativ. Terapeutii experientiali~ti nu sunt partizanii unei relatii de tip parinte . Scoala psihoterapeutica experientiala pune accent pe trairea (insight) emotiilor ~i experientei prezente. a face decat a spune. ci ofera pacientului posibilitatea de a-~i controla din interior propriul proces de vindecare. nu stabile~te pentru pacient scopuri ~i obiective impunandu-~i personalitatea asupra acestuia ca in terapiile comportamentale. considerand chiar ca in cultura occidentala s-a facut abuz de tehnici ~i metode la care a fost supus omu!. Schimbarile terapeutice rezuM in urma procesului trairii experientei prin care semnificatiile implicite ale evenimentelor ajung in con~tiinta.70 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 71 Experientiali~tii pun accent pe autodeterminarea. in cadrul careia fiecare din cei doi parteneri incearca in mod sincer ~i deschis sa comunice unul cu altul atat prin mijloace verbale cat ~i non-verbale. La aceste schimbiiri terapeutice contribuie in mod substantial ~i relatia dintre pacient ~i psihoterapeut. Orientarea experientiaUi are la baza filosofia existentialista europeana preocupata de trairea ~i devenirea fiintei umane. Daca intelegem acest adevar. in mare a lor majoritate de orientare existentialista. Acesta din urma nu analizeaza trecutul pacientului sau mecanismele transferului ~i contratransferului ca in terapiile dinamice. integrarea corpului cu mintea ~i spiritul omului. . La aceasta se adauga ~i contributia filosofiilor ~i tehnicilor orientale de autodesavar~ire. Terapeutulnu trebuie sa incerce sa-l modifice pe pacient. Astfel. ci mai mult contextul psihoterapiei ~i ceea ce este terapeutul. Idealul psihoterapiei este crearea omului spontan. ci doar sa-i of ere un mediu plin de ciildura ~i intelegere in care acesta sa-~i poata actualiza posibilitatile. l~ Ii. creativitatea ~i autenticitatea fiintei umane. Orfginile sentimentului de culpabilitate sunt in ignorarea propriilor posibilitati pentru valorificarea carora omul este unicul resp·onsabil. ci opteaza pentru 0 relatie mai echilibrata cum ar fi cea dintre prieteni sau soti. Trairea experientei este mai degrabii un proces afectiv decat cognitiv. nevroza devine 0 expresie a disperarii existentiale rezultate din instrainarea eului de sine insu~i ~i de lumea sa. sunt puternic ~i direct simtite ~i sunt modificate chiar tara a fi in mod expres verbalizate. ca avand 0 natura eminamente instinctual a. Aceste ~coli. considerand ca mai importanta este activitatea decat reflectia. Tulburarile psihopatologice sunt privite ca expresii ale scaderii potentialului uman. terapeutul nu este altceva decat un fel de catalizator care-l ajuta pe padent sa-~i valorifice disponibilitatile latente ~i sa-~i restructureze propria sa personalitate. Daca unele ~coli pun accent pe comunicarea verbala dintre terapeut ~i pacient. inciircata afectiv. ca un blocaj sau ca 0 pierdere a legaturii cu propria sa experienta i:lterna. Una dintre ideile de baza ale acestei orientari este teza lui Rogers conform careia orice organism are tendinta innascuta de a-~i dezvolta capacitatile la nivel optim atunci cand este plasat in conditii optime. pacientul capata 0 imagine optimista despre propria sa persoana care este privita ca fiind valoroasa ~i cu multe disponibilitati ce trebuie realizate. altele in schimb subliniaza mai mult abordarile nonverbale. autentic. el fiind initial implicit ~i ciipatand semnificatii profunde pentru subiect 0 data cu atingerea obiective1or psihoterapiei. Acest proces subiectiv conduce ulterior la conceptualizare. Personalitatea nevrotica este 0 personalitate fragmentata ~i reprimata. Pentro ace~ti terapeuti conteaza in mai mica masura ceea ce face terapeutul.moar!ea ~i sentimentul nimicniciei.

Terapeutul stabile~te un astfel de climat psihologic in cadrul ciiruia clientul se simte acceptat in mod neconditionat.psihoterapie un proces de indepartare a constrangerilor care impiedica acest proces sa se manifeste. respectiv ajutarea pacientului sa se accepte pe sine. Directia filosofica. a pozitiilor. Acest obiectiv se atinge prin renuntarea la regulile de conduita dictate de ego-ul individual.a~a cum se intampla in . Directia psihosomatica. thenici psihosomatice orientale ~i chiar manevre executate asupra corpului (masaj. Rogers a negat opiniile lui Freud cu privire la primatul instinctelor irationale asupra comportamentului uman. inteles~i valorizat ca persoana. In 1942. care pune un accent mai mare pe tehnici non-verbale. 1980): 1. Ulterior sistemul sau psihoterapeutic va primi ~i denumirea de "psihoterapie centrata pe client". Dupa cum se poate lesne observa acest obiectiv este specific unui mare numar de sisteme religioas~. a tensiunilor musculare. care pune la baza demersului psihoterapeutic filosofia existentialista.\. Con~tientizarea corporaUi are un efect energizant ~i activator asupni subiectului. reveria s. Printre tehnicile care faciliteaza exprimarea eului pacientului sunt incluse tehnicile dramatice. 3. In' acest climat el se simte liber pentru prima oara sa-~i . Abordarea spirituala. a senzatiilor acestuia ~i a raspunsurilor senzoriale (ca in "Gestalt" terapia lui Pearls) sau printr-o abreactie puternica a unor stari emotionale ca in analiza bioenergetica a lui Lowen sau metoda strigatului primar allui Janov. Orientarea exverientialista cuprinde. mai multe directii. Psihoterapia centrata pe client (Rogers) Psihoterapia centratape client (sau pe persoana) s-a dezvoltat incepand cu anii 1940 ca 0 puternica reactie fata de psihanaliza. dupa cum am mai aratat. tehnica utilizata fiind cea a dialogului mutual pe baza de tehnica verbala (cum se intampla in terapia centrata asupra clientului a lui Rogers sau in logoterapia lui Frankl). Negand faptul ea ei au astfel de sentimente. cat ~i rolul dominant a1 psihoterapeutului in cali tate de interpret ~i conducator al procesului psihoterapeutic. antrenament al vointei ~i meditatie. de concentrare a atentiei ~i de relaxare prin pronuntarea mentala a unor sunete . asemanatoare cu cea religioasa.unele ~coli utilizeaza tehnici meditative inspirate din culturile orientale. Fantezia. ace~tia nu mai sunt con~tienti de natura reactiilor lor ~i in felul acesta pierd contactul cu experienta lor autenticii. de jucare de rol sau de imaginatie dirijata.lnt considerate preferabile exprimarilor verbale seci. mai bine prin concentrarea atentiei asupra corpului propriu. 2. conform acestor orientari. de pilda.. dintre care ce1e mai importante sunt (Karasu. relatii interpersonale falsificate ~i diferite forme de . el a vazut il). Aceste constrangeri au sursa in solicitarile nerealiste pe care ~i Ie autoimpun oamenii atunci cand i~i imagineaza ca nu trebuie sa tra. inlocuit cu cel de client. ca de pilda in "Meditatia Transcendentala" sau Psihosinteza lui Assagioli. prin relaxare.72 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 73 Scopul trairii experientei personale include con~tientizarea senzatiilor corporale. concentrare. Pentru con~tientizarea senzatiilor corporale se utilizeaza tehnici de relaxare musculara. In scop terapeutic ~i autoformativ se utilizeaza ~i tehnici de educarea vointei.cadrulmeditatiei transcedentale. care pune accentul pe experienta transcedenta sau transpersonala. Starea de relaxare profunda serve~te. urmarind scopul ultim de contopire a acestuia cu con~tiinta universala sau cosmica. Pentru atingerea obiectivului celui mai inalt al acestei terapii unirea trupului cu mintea ~i cu spiritul . a mi~carilor. cele de ostilitate. considerand ca autoactualizarea eului se poate realiza ."mantre" . Carl Rogers a publicat lucrarea denumita "Psihoterapia non-directiva" in cadrul careia termenul de pacient este . autodisciplina. dezadaptare. a proceseler fiziologice din organism. ce implica depa~irea nivelului con~tiintei individuale ~i ridicarea omului la nivele superioare de con~tiinta. presopunctura). Increzator in fortele naturale de autovindecare ale organismului. interpretarilor ~i abordarii strict cognitive. iasea un anurnit gen de sentimente cum ar fi. transcenderii ego-ului individual ~i contopirii cu ceea ce ei numesc con~tiinta universaHi. Obiectivul principal al psihoterapiei rogersiene este rezolvarea acestei incongruente. rezultatul fiind un nivel de integrare psihica mai sciizut.

Mi-am facut un obicei sa incerc sa fac oamenii sa se simta bine in jurul meu. Se acorda 0 mai mare autonomie ~i independenta individu1ui. 3. 4. Rogers formula ipoteza de baza de la care porne~te psihoterapia non-directiva: "0 consiliere eficienta trebuie sa aiM la baza 0 relatie bine structurata dar permisiva. Cred ca asta este. furia sau alte sentimente "urate" ca patti ale propriului sau eu. S-ar putea crede ca aceasta atitudine de acceptare pasiva ascunde un dezinteres fata de problemele pacientului (frecvent terapeutul nu spune decat da . sa aplanez conjlictele . Watson. In realitate. Motivul pentru care 0 fac nu este ca a~ fi "bunul samaritean" care incearca sa-i faca pe clienti fericiti. . descrise inca de Rogers: 1. intrerupand doar pentru a formula cu alte cuvinte ceea ce a vrut sa spuna acesta. p. dirijarea procesului terapeutic nu este sarcina psihoterapeutului. Voi incerca sa dau viata acestui rol (Rogers. un fragment dintr-un dialog terapeutic (Rogers. Terapeutul nu face decat sa asculte cu atentie ~icu 0 atitudine de acceptare ceea ce spune clientul. Conditiile relatiei psihoterapeutice non-directive dupa Rogers sunt urmatoarele: 1. Consilierul: Cu alte cuvinte. considerandu-se ca acesta are 0 capacitate spontana de evolutie. care trebuie sa-l ajute pe client sa se inteleaga pe sine insu~i in asemenea masura incat sa fie capabil sa faca pa~i pe linia unei noi orientari" (p. > Rolul psihoterapeutului in cadrul psihoterapiei non-directive Psihoterapeutul are. In cazul in care transferul se produce in timpul psihoterapiei non-directive. Inca din 1942. 18). abordarea non-directiva este incarcata de caldura afectiva ~i intelegere umana. ci pentru ca mi-e mai u~or sa joc rolul asta.74 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 75 exploreze gandurile ~i sentimentele reale. Alice: Da. nu sesizeaza prezenta conflictelor incon~tiente ~i nici macar nu intervine activ in discursul pacientului. Nu am fost niciodata cu adevarat eu insami sau nu am ~tiut care este eul meu real. 0 atitudine pas ivstereotipa de acceptare totala a ceea ce se spune. 2. Noua abordare pune un accent mai mare in cadrul psihoterapiei pe factorii de natura emotionala decat pe cei intelectuali. acesta este rezolvat intr-o maniera lipsita de amenintare actionand asupra inlaturarii rezistentelor ~i eliberand procesele de evolutie spontana din interiorul psihismului subiectului ~i acesta se realizeaza datorita permisivitatii ~ineutralitatii psihoterapeutului. 11ajuta pe client sa-~i clarifice sentimentele ~i ideile pe care Ie exploreaza. 636). tara a contine in ele interpretari sau evaluari. p 658-659): Alice: Ma gandeam la felul cum ma port la serviciu. Consilierul: Mai degraba decat sa ai propriile tale opinii sau reactii. acceptandu-~i ura.' sau repeta Cll alte cuvinte ceea ce a spus pacientul). 1984. tot mai bine integrati. Acesta nu da raspunsuri sau interpretari. sa Ie priveasca mai atent ~i sa Ie con~tientizeze. Coleman.da. 1951. cit. tot mai deschi~i la noi experiente ~i perspective. 152-153). Terapeutul trebuie sa se conduca dupa principiul ca individul aflat in terapie este responsabil pentru el insu~i ~i este de dorit pentru individ sa-~i asume aceasta responsabilitate.. oamenii devin tot mai toleranti cu ei in~i~i. Psihoterapia non-directiva se deosebe~te de alte abordari prin patru trasaturi esentiale. fad eforturi ca lucrurile din jurul tau sa se desja~oare cat mai !in ~i oamenii sa se simta cat mai in largullor. L-am jucat mult timp ~i acasa. p. Nu mi-am sustinuf niciodata cu tarie convingerile in cazul in care am avut cu adevarat vreo convingere pe care s-o apar. Aceste reformulari. Butcher. Carassu. Nu-i a~a? Alice: Asta este. Relatia psihoterapeutica este privita ca 0 experienta evolutiva. Pe masura ce conceptul de sine devine tot mai congruent cu actuala experienta. In terapia centrata pe client. reformuleaza cele afirmate de pacient. in cadrul acestei orientari. Ar trebui sa joc propriul meu rol. Prezentam. pe care nu-l poate juca nimeni altcineva ~i care ar trebui jucat. pentru exemplificare. Se acorda mai multa atentie evenimentelor actuale ~i nu celor din istoria individului (a~a cum se intampla in cazul psihanalizei). terapie denumita ~i non-directiva. recunoa~te sentimentele pacientului ~i 11ajuta sa ~i Ie clarifice. (cU. Consilierul: Simti ca de mult timp joci rolul persoanei dragute care neteze~te asperitatile ~i aplaneaza conflictele? Alice: Da. 1951.

ci doar in ceea ce prive~te comportamentul (acest lucru este valabil mai ales pentru copii: copilului nu i se da voie sa sparga geamul cabinetului. ~Faetori eomnni en alte sisteme psihoterapentiee Inca Rogers (1942) sublinia faptul ca descarcarea emotionala (catharsisul) ~i insight-ul sunt caracteristice ~i psihoterapiei. sentimente care pot fi descifrate din afirmatiile acestuia. trebuie subliniat faptul ca pacientul este inteles in cursu I relatiei terapeutice in acela~i mod in care el se intelege pe el insu~i. atmosfera in care individul este liber sa-~i exprime orice atitudine. ~ Trasatnrile earaeteristiee ale psihoterapiei non-directive Rogers (1946) se refera la trei cara~teristici care diferentiaza cel mai bine abordarea non-directiva. este cea care stimuleaza punerea in actiune a acestor forte creatoare. . cum pare la prima· vedere. Aceste trasaturi specifice sunt urmatoarele: natura previzibila a procesului terapeutic non-directiv. insight-ul. dar poate sa-~i exprime sentimentul ca ar dori sa 0 faca). 3. Terapeutul nu pune clientului limitari in ceea ce prive~te atitudinile. Aceasta intelegere se realizeaza cel mai bine prin reflectii incarcate de sensibilitate ~i prin clarificarea atitudinilor clientului. In ceea ce prive~te caracterul centrat pe client al relatiei psihoterapeutice. statui. Cu alte cuvinte. indiferent cat de neconventionale. ca ~i psihanalizei. Terapeutul trebuie sa creeze 0 atmosfera calda ~i pennisiva. Terapeutul trebuie sa se abtina de la orice exprimare sau actiune contrara principiilor anterior formulate. departe de a fi pasiva. Aceasta inseamna ca el tree buie de fapt sa se abtina de a intreba. dar ei nu au crezut di acestea pot fi puse in mi~care singure. traire sau gand. adaptat social. productiv. pacientul trebuie acceptat total ~i din toata inima. independent.76 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 77 2. Si alti terapeuti s-au referit la aceste forte evolutive. care inseamna acordarea unei increderi totale. nici dezaprobare. care la randul sau este consecinta unei descarcari afective. Unii entuzia~ti au considerat-o ca pe un panaceu universal. ei cautand sa Ie directioneze intervenind practic in desfa~urarea procesului respectiv. care in cadrul acestei orientari este conceput ca fiind perceperea unor relaW noi. 5.reclama multa disciplina ~i auto-vigilenta din partea terapeutului. descoperirea forte lor constructive ascunse in interiorul pacientului ~i relatia terapeutica centrata pe client. absurde sau contradictorii ar fi acestea. Rogers considera ca tocmai aceasta acceptare ~i lipsa de directionarea pacientului. Terapeutul (consilier) se concentreaza mai ales asupra a ceea ce simte pacientul. Aceasta pozitie se bazeaza mai ales pe faptul ca Rogers a negat importanta ~i necesitatea psihodiagnozei inainte de inceperea tratamentului psihoterapeutic. 6. sugera. Printr-o astfel de actiune terapeutul acorda incredere pacientului considerand ca acesta i~i poate rezolva singur problemele ~i poate lua singur decizii. pacientul ia noi decizii in legatura cn sine~i cu ceila1ti. Trebuie sa recunoa~tem ca 0 astfel de atitudine. astfel incat sa poata selecta ~i clarifica aceste sentimente. i~i modifica modelele comportamentale ~i elaboreaza solutii pentru rezolvarea situatiilor conflictuale. comb inand-o cu alte metode in cadrul unui demers eclectic. 4. dorinta de a-~i accepta propriul eu cat ~i 0 noua alegere de scopuri. Acceptarea realizata de terapeut nu trebuie sa implice nici aprobare. nondirective. dovedi. convinge. asigura. Exista unele controverse in ceea ce prive~te aplicabilitatea psihoterapiei non-directive. AIti terapeuti sunt de parere ca aceasta tehnica psihoterapeutica se potrive~te doar in cazul unor pacienti (cand se aplica doar aceasta tehnica). Aceasta descarcare emotional a genereaza . Dupa Rogers. de a se baza pe propriile sale forte pentru modificarea terapeutica. Terapeutul trebuie sa fie de acord cu faptul ca clientul sau are in interiorul sau 0 puternica dorinta de a deveni matur. descoperirea ca atare a fortelor creatoare din om nu este original a prin ea insa~i. pentru orice'fel de dificultate psihologica. interpreta. Terapeutul utilizeaza numai astfel de tehnici ~i procedee care sa conduca pe pacient la 0 intelegere profunda a propriilor sale atitudini ~i stari emotionale ~i la autoacceptarea acestora. In urma insight-ului. sau 0 aplica in cadrul unor ~edinte de psihoterapie.

Hobbs (1992) arata ca intre psihoterapia individuala ~i cea de grup exista asemanari ~i deosebiri.re nu era capabil sa-~i puna in aplicare visul de a deveni profesor din cauza timiditatii etc. elaborand propria sa versiune de "grup de intalnire" ("encounter group"). al relatiilor dintre parinti ~i copii cat ~i in cnul persoanelor cu tulburari nevrotice u~oare ~i moderate (in mod special in cazul starilor anxioase ~i al un or sindroame isterice). Snyder (1948) a ajuns la concluzia ca psihoterapia non-directiva este mai utila in cazul studentilor deoarece la ace~tia problemele i~i au originea mai mult in interior decat in surse de natura externa. Daca insa apare 0 afirmatie cu 0 nota de sadism. al celor care au dificultati de verbalizare (inclusiv in cazul celor tulburati emotional ~i care se blocheaza atunci cand l. ca de pi Ida: • 0 femeie al carei sot a decedat in razboiul din Vietnam ~i care nu a fost capabiIa sa-~i refaca viata. de~i Rogers afinna ca ar exista posibilitatea utilizarii ei ~i la psihotici spitalizati (aflati sub control). chiar daca la un moment dat 0 astfel de confruntare poate parea negativa ~i in mod potential nociva pentru unul din membrii grupului. cu ceilalti ~i cu lumea semnificatiilor ~i trairilor. un membru al grupului sau.. de la o ~edinta la aIta. • un barbat ca. Rogers nu este interesat de dinamica de grup in sine. Psihoterapia centrata pe grup In lucrarile sale ulterioare (1967) Rogers incepe sa-~i deplaseze atentia de la psihoterapia individuala la psihoterapia de grup. Psihoterapia non-directiva se utilizeaza ceva mai putin in cazul psihoticilor. Psihoterapia centrata pe grup da cele mai bune rezuItate cu grupuri de pacienti cu probleme de viata. Diferentele deriva mai ales din aceea ca in cazul psihoterapiei individuale doua personaje stau fata in fata (terapeutul ~i pacientul). cat ~i in cazul persoanelor excesiv de dependente.78 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 79 Studiile clinice au demonstrat faptul ca psihoterapia non-directiva este mai eficienta in cazul unor subiecti relativ normali (cu probleme de viata. Thorne (1944. 0 exprimare sincera ~i deschisa a unor sentimente negative se dovede~te in cele din urma de folos pe term en lung. • In al treilea rand. in timp ce in cadrul terapiilor de grup mai multe persoane (6-7) paliicipa la procesul psihoterapeutic. a~a cum se intampla in cazul majoritatii terapiilor de grup. acest gen de psihoterapie are succes in cazul tulburarilor de adaptare marita. ca in cazul psihoterapiei non-directive sau centrate pe client. leaderul i~i exprima deschis impresia cu privire la respectiva afrmatie. Rogers se refera la trei mari probleme in cadrul grupurilor sale de intalnire: • In primul rand el presupune ca experienta in cadrul grupului poate produce modifidiri permanente la nivelul personalitatii individului ~i astfel scopurile dezvoItarii personale ~i cele ale grupului nu mai apar ca fiind separate. este de parere ca de la un caz la altul sau pentru acela~i pacient. al consilierii vocationale. Aceasta reprezinta pozitia multor psihoterapeuti care utilizeaza abordarea non-directiva numai din cand in cand. acuze nevrotiforme). Acest grup permite realizarea unei trairi foarte intense ~i plenare in cadrul careia persoane alienate fata de ele Insele. gradul de directionare al pacientului sau dimpotriva gradul de non-directivism trebuie sa fie diferit. De asemenea. . interesul sau de baza ramanand centrat asupra con~tientizarii. atunci cand situatia 0 cere. membrii grupului acordandu-~i incredere unii altora. al celor trecuti de cincizeci de ani. a pacientilor cu inteligenta scazuta. Asemanarile rezulta din obiectivul comun ~i din concepti a teoretica des pre natura umana ce sta la baza demersului terapeutic . un critic sever al psihoterapiei non-directive. aducand la lumina motive Ie ascunse care stau la baza ei. fata de ceilalti ~i fata de societate pot intra in contacte emotionale mai autentice prin intermediul intalnirii cu propriul eu. Grupul de intalnire are nevoie pentru a-·~iindeplini rolul psihoterapeutic sa fie coeziv. considerand ca doar putine cazuri sunt potrivite pentru demersul non-directiv pur. iar terapeutul ca leader al grupului faciliteaza procesele ce se petrec in grup la nivel minimal. • Sunt stimulate confruntarile autentice la nivelul grupului. exprimarii ~i acceptarii propriilor sentimente de catre fiecare membru al g(upului.i se cere sa se exprime). 1948).

Casatoria noastra nu reprezinta 0 relafie de egalitate. Ei trebuie sa gaseasca in situatia de grup eonditii care sa Ie permita sa . consilier la 0 ~coala superioara • Anne. Membrii grupului profita de pe urma psihoterapiei doar daea se simt aeeeptati de ceilalti membri ai grupului ~i de eatre psihoterapeut. cum ar fi cele din familie sau cele formate din prieteni? Betty: in grupurile mici de prieteni. Leaderul: Ai reu>~itsa te echilibrezi sub aspect rafional. Kay: A~ vrea sa discutam despre problema mea. Psihoterapia centrata pe grup mai poate fi utilizata cu urmatoarele categorii de pacienti: • pacienti suferind de reactii anxioase datorate stresului. dar in clasa sau cu familia mea ma dau hatuta. invatatoare • Kay. In eadrul psihoterapiei eentrate pe grup subiectii i~i pereep propria situatie. dar nu ai reu§it sa-fi pui sentimentele sub control. nu vorbe~te in timpul ~edintelor • Mary. ma prabu§esc dn nou . fiind sustinuti de eeilalti membri ai grupului. care sufera din cauza unei discrepante intre ceea ce sunt de fapt ~i expectatiile lor fata de ei in~i~i ~i in acela~i timp i~i exprima in mod deschis nevoia de a fi ajutati. dar simt ca exista posibilitafi ca relafia sa devina satisfacatoare . atunci dmd e§ti singura. ca nu sunt buna de nimic. Am tendinfa de a evita contactul cu ceilalfi. 23 de ani. Betty: Corect. mai intime. Redam mai jos un fragment de protocol al primei ~edinte din cadrul terapiei centrate pe grup (Hobbes. in loc sa-i privesc in fafa. Am ramas cu sentimentul ca nu am valoare personala. profesoara de istorie Jane: A~ dori sa discutam problema relatiilor de dominantadependenfa in cadrul casatoriei. Soful meu a suferit acum doi ani 0 moarte tragic a. etc. • paeienti nevrotiei. • copii cu tulburari de adaptare sau dificultiiti ~colare. • subieeti cu migrena. Leaderul grupului: Si acest lucru nu te satisface.. psiholog • Betty. Cred ca asta mi se trage din copilarie.. soful meu e un tip primar §i lipsit de afectivitate ~i intre noi nu exista comunicare. Betty (Pauza): Cred ca problema mea este ca nu am suflcienta incredere in mine §i nu reu~esc sa ma afirm in prezenfa altora. sa-~'i exprime ideile. pe care am acceptat-o rafional. Cred ca sunt capabila sa fac anumite lucruri. A§ dori sa-mi accept viafa de acum inainte din punct de vedere emofional. dar atunci cand te afli in grup ai tendinfa de a te devaloriza. nu ma satisface. • schizofreni aflati in faze de remisiune.80 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 81 Ace~ti subiecti au drept caracteristica comuna faptul ca sunt ceea ce noi intelegem prin termenul de "nevrotici normali". avionul sau s-a prabu§it in Pacific. pentru ca tatal meu era 0 persoana foarte dominatoare §i tofi membrii familiei trebuiau sa i se supuna. pe care ii cunosc de foarte multa vreme. Cand ma gandesc la cele intamplate. infelegand situafia ~'i ce ar trebui sa faci. studenta. 33 ani. 28 ani. 27 ani. Asta s-a intamplat dupa ce razboiul s-a terminat §i el trebuia sa se intoarca acasa. • adolescenti eu tulburari de comportament. profesoara de engleza • Laura. Sunt casatorita de un an cu un student la drept. Leaderul: Da. dar nu §i emofional. Jane: Ti se intampla acela§i lucru §i in grupurile mici. 21 ani. Conflict~le apar mai ales datorita dorinfei mele de independenfa ~i datorita faptului ca nu pot sa flu independenta in cadrul relafiei cu sOful. Leaderul: Te simfi protejata de grupurile mid de prieteni ~i numai a§apofi safii tu insafi. • subieeti eu afectiuni somatiee invalidante. nu Ie pot accepta. Kay: Daca ies in ora~' §i privesc intr-o vitrina ~'i vad un lucru de imbracaminte pe care §i l-ar fi dorit. 1992): Membrele grupului sunt: • Jane. nu am sentimentul asta. Leaderul: Ai incredere in tine dind e vorba de capacitafile tale.. dar dind ma aflu in colectivitate ma dau la 0 parte §i-i las pe ceilalfi sa vorbeasca. nu-i a§a? Jane: Nu. 35 ani.

In relatie cu ceilalti. • insight-ul. experienta de grup este benefica. unul din aspectele cele mai importante consta In faptul ca clientul trebuie sa ajunga sa-~i construiasca propriul sau sistem de valori. Exista Insa ~i pacienti sever tulburati care pot considera ca situatia de grup este prea amenintatoare. >. atitudinea supOliiva este asigurata in special datorita antrenamentului psihoterapeutului care conduce astfel ~edintele pental a crea clientului aceasta . in cadrul grupului un individ poate atinge un echilibru matur intre actiunile de a da ~i de a primi.Procesele. Eric Fromm a subliniat tendinta de izolare a individului In cultura occidentala. El are dreptul sa preia sau sa respinga respective Ie alternative.. In cadrul psihoterapiei individuale centrate pe client. Impresle. nu numai sa-I primeasca. ei avand nevoie de psihoterapie individuala. Atat in cadrul psihoterapiei individuale cat ~i In cadrul celei centrate pe grup sareinilc psihoterapeutului sunt asemanatoare. De asemenca. Intre ambele tipuri de psihoterapie centrata pe client ~i pc grup mai exist{l sinlilitudini: • acecntuJ pc psihodiagnoz{l este minimal. c) In cadrul psihoterapiei centrate pe client. permitand descoperirea uno!' noi modalitati mai satismcatoare de a intra in relatie cu alte persoane. fara a-i fi impuse din exterior. nu reprezinta elementul de baza In proccsul schimb{lrii. ca ~i In cadrul terapiei individuale. Diferentc dintre psihoterapia centrata pe client ~i cea centrata pe grup: a) Situalia de grup pune accent mai ales pe gradul de adecvare al relaliilor interpersonale. In situatia de grup. • restructurarea atitudinala etc. In grup. intre independenta ~i dependenta. • acceptarea clientului.i sa prime~ti sprijin emotional ~i Intelegere Intr-un mod mai matm. • refonnularea unor conlinuturi exprimate de client. • intcrpretilrile nu sunt considerate ca instrument psihoterapeutic important. se produce 0 anumita dinamica a relatiilor interpersonale. dqi important.82 IRIN A HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 83 nu mai dezvolte anxietatea care-i face ineficienti in relatiile cu ceilalti ~i nefericiti atunci cand raman singuri cu ei in~i~i. Ca membri ai unui grup terapeutic.. care face ea posibilitatea unui membru al grupului de a fi inleles ~i acceptat de mai multe persoane sa devina mai mare. Aceasta afinnatie este mcuta de Hobbs (I 992) care a lucrat cu grupuri de veterani de razboi.. • capacitatea subiectului de a trai experienta psihologica directa ~i imediatil este considerata indicatorul succesului psihotcrapeutie. • ref1ectii asupra natmii sentimentelor. Impunerea de catre terapeut a sistemului sau de valori asupra clientului este considerata nociva. terapeutul incurajeaza dreptul fiecarui client de a-~i autodetermina sti lul de viata. In grup. ca de pilda: • clarificarea sentimentelor. cI) Grupul mai ofera ~i un aIt avantaj fata de psihoterapia indivicluala ~i anume faptul ca individul are posibilitatea sa of ere ajutor.din cadrul psihoterapiei de grup Organizarea grupului terapeutic: Grupul terapeutic specific acestui model de psihoterapie cuprinde 6 membri la care se adauga terapeutul. Ego-ul este redefinit Intr-un context interpersonal diferit de cel care a contribuit la distorsionarea perceptiei ~i atitudinii fata de sine. clientul trebuie sa se simta libel' sa se autoexamineze. find asigurat de faptul ca problemele sale VOl' fi intelese a~a cum sunt ~i ca el va fi respectat ca persoana. indivizii invata ce Inseamna sa acorzi . Dar pentru indivizii relativ normali care se simt mereu presati ~i tensionati. b) Exista 0 categorie de indivizi care vorbesc mai u. Acest fenomen arc loe datorita eoeziunii grupului.or In grup decat pu~i in fata cu psihoterapeutul. • atitud iniIe transfercnlia Ie sunt abordate exact ca oricare alte expresii ale starilor afective. Dar in cadrul grupului ies la iveala ~i alte sisteme de valori sau stiluri de viata care ii apar unui membru al grupului ca alternative posibile. dc~i aparent fiecare membru al grupului este absorbit de propriile probleme. Faptul de a acorda sprijin este un act terapeutic in sine. La acest numar s-a ajuns in . Astfel.

M-am simfit de parca i-a!j fi cunoscut pe ceilalfi bine !ji de foarte multa vreme. respectandu-se doar grupele mari de varsta: grup de copii. Hobbes. terapeutul trebuie sa fie capabil sa raspunda emotional la ~ase persoane in loc de una singura. Acest lucru se realizeaza informal.ra ghidaj din partea traseului. Un mod tipic de a Incepe este cel in care fiecare membru al grupului poveste~te ceva despre el ~i despre problemele sale. Cea mai puternica reacfie a fost identificarea !ji simpatia mea cu problema lui Kay. examinate rapid ~i apoi abandonate. astfel ineat grupul se poate intalni 0 data pe saptamana sau de mai multe ori. Am simfit aici multa caldura !ji sinceritate pe care nu Ie-am intolnit in nici un alt grup.ra presiune din exterior. dinamica grupului este incetinita. ca in psihoterapia individuala. grupul nostru a capatat 0 anumita identitate !ji soliditate. terapeutul trelmie sa manifeste incredere in posibilitatile cIientilor de a deveni responsabili pentru propriile lor probleme ~i sa-~i limiteze tendinta de a-~i impune punctul sau de vedere asupra participantilor. ca obiectivele grupului sunt cunoscute tuturor ~i ca grupul i~i poate urma propriile sale reguli. Mi s-a parut 0 situarie atat de absurda !ji lipsita de speranfa. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 85 mod empiric ~i nu au fost realizate cercetari cu privire la numarul optim de membri ai unui grup de psihoterapie. multi participanti ramanand la periferia grupului. in acela!ji timp am simfit !ji 0 oarecare invidie fara de ea pentru ca a avut 0 casatorie a!ja cum mi-a!j fi dorit !ji eu. Reuniunile au loc intr-o incapere lini~tita. precizat. dezbaterilor in ceea ce prive~te intentia ~i cursu I ce trebuie urmat. Unele grupuri pot avea dificultati de a demara: se lanseaza unele afirmatii care sunt imediat urmate de retrageri sau apar cu 0 nota de umor crispat care intarzie dezvoItarea unui sentiment de securitate in cadrul grupului. Dadi insa numarul. Dinamica grupului evolueaza in directia unei analize mai in detaliu ~i a unei exprimari emotion ale mai vii. Nu mi-a ie!jit din minte problema ei toata ziua. in cursu 1 unei singure ~edinte se pot aborda mai muIte teme. Se permite 0 anumita flexibilitate. Decizia de a incheia ~edinta de psihoterapie revine grupului. EI . Ullele teme au 0 viata scurta: sunt puse in discutie. In cazul terapiei centrate pe grup. Numarul mediu total de ~edinte este injur de 20. De regula. de adulti. " > Caracteristicile terapeutului din cadrul terapiei centrate pe grup > Evolutia dinamicii de grup ~i tematica abordata Tema de grup reprezinta un subiect asupra caruia se centreaza discutia in cadrul grupului. De~i structura formala lipse~te. membrii grupului fiind a~ezati in jurul unei mese. Terapeutul reaminte~te. ra. Alte grupuri debuteaza imediat. ea avand un inceput ~i un sfar~it cIar Atat in psihoterapia centrata pe client eat ~i in cea centrata pe grup. Mi s-a parut ca dupa ce a trecut starea de stanjeneala iniriala. cu caracteristici distincte. de dimensiuni potrivite. Cred ca ne identificam unii cu alfii pentru ca avem un scop comun. Cum demareaza lucrul in grup? Ne-am putea imagina ca ni~te oameni strilini adunati la un loc pen!ru a discuta despre problemele lor s-ar putea simti stanjeniti. ele capatand un sens tot mai profund datorita contributiei diferitilor membri ai grupului. Unele teme sunt puse in discutie de un singur individ. membrilor grupului cre~te prea muIt. altele de mai multe persoane. Pentru fiecare tema exista un participant cu rol prioritar care reprezinta celltrul atentiei ~i 0 serie de participanti cu roluri millore.84 IRINA HOLDEVICI . Pot fi inclu~i subiecti cu diverse probleme ~i cu diverse structuri de personalitate. Alte teme se intind pe parcursul tuturor ~edintelor. In cadrul conceptiei terapeutice care sta la baza acestui model de psihoterapie se porne~te de la premisa ca grupul poate incepe sa func. unde clientul tulburat de anxietate simte 0 nevoie disperata de a-~i comunica sursele de perturbare. de regula. Prezentam mai jos un fragment din jurnalul lui Jane dupa prima !jedinra de grup (cit. de adolescenti. exista un model cIar al evolutiei. 1992): "Crcd ca am cmpatizat cu Kay."tioneze ra. La cei 6 se mai pot adauga eventual inca doi membri ai grupului. Sedintele de grup au loc de doua ori pe saptamana ~i durata unei ~edinte este de 0 ora (unii autori au gasit utile ~edinte ceva mai lungi). al caror llumar ~i grad de implicare variaza de la 0 tema la aIta. (Cea careia i-a murit soru!).

Hobbes. De-a lungul procesului psihoterapeutic ralurile de client ~i terapeut tree de la un membru la altul al grupului. ct. situatie in care amenintarea este minimala ~i se creeaza conditii pentru autoexplorare. . Ray: Da. Acum toate acestea nu mai inseamna pre a mult pentru mine. negandu-i sentimentele. Mr. 1992): Mr. mai putin critica . Berg: Cand fi·atele tau . .86 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 87 trebuie sa fie capabil sa reorganizeze ~i sa manevreze intr-un mod cat mai obiectiv curentii de natura afectiva care circula in cadrul grupului. el trebuie sa-~i clarifice sentimentele personale fata de fiecare membru al grupului pentru a fi capabil sa-i acorde intelegerea. el nu trebuie sa fie atat de activ incat sa domine grupul. Se constata ca in felul acesta membrii grupului dezvolta 0 atitudine mai permisiva. Berg: Cand ti-ai tread examenele nu te-ai sim/it cumva respins pentru di pe1/ormantele tale nu mai provocau acela~'i entuziasm? (Pauza) Cred ca ma proiectez prea mult in situalia ta. Ray: Parintii nu mi-au spus niciodata deschis ca nu sunt lafel de bun ca $i fratele meu. Berg: Nu crezi ca atitudinea parintilor tai fata de tine sta la baza aces tor sentimente? Mr. Dar in cazulin care anumite sentimente tree neobservate sau daca membrii grupului creeaza in mod continuu dificultati de exprimare pentru un anumit individ. persoane care au trait experiente sexuale deosebit de traumatizante..}'iCel nu intereseaul pe nimeni altcineva ce faci? Asta e? Motiva/ia pare a izvori din tine insuli . De~i terapeutul trebuie sa urmareasca in mod activ evolutia starilor afective in cadrul grupului. Mr. Cred ca rezultatele mele la examene au jC)st mutt injluentate de asta. Scopul urmarit este psihoterapia de grup ~i nu 0 psihoterapie individuala realizata in grup. 1992). Ray: 0. Eram foarte mandru de mine $i de proiectele mele.persoane agresive. inainte de a face armata la marina imi doream sa term in colegiul $i apoi sa-mi trec masterat-ul $i doctoratul. Hill: ACUll1simti ca responsabilitatea pentru peljormanlele tale profesionale iti aparline . Ei pare au satisjacuti sa am peljormante mijlocii.s'i-a dat doctoratul. nu-i aJa? Mr. ei au fost mandri de el.5'inu din nevoia de aface pe plac cuiva. Mr. b) grupuI va beneficia de prezenta sa. )I. iar membrii grupului devin ei in~i~i terapeuti. grupul insu~i devine agent terapeuti~. terapeutul trebuie sa intervina. De multe ori este bine ca terapeutul sa dea posibilitatea unui membru al grupului sa preia rolul de terapeut. Mr. Atmosfera pe care trebuie s-o mentina terapeutulin cadrul grupului este de maxima siguranta. Niciodata nu m-au imp ins safac ceva mai bine. a~a cum am mai aratat. Daca terapeutul este suficient de abil. o caracteristica importanta a terapiei centrate pe grup este faptul ca ralul de psihoterapeut nu este fix. Ray: Fratele meu $i-a luat diploma in medicina dind avea 24 de ani. Datele clinice au aratat ca pot beneficia de pe urma grupului chiar persoane foarte timide. desigur! Mr. Seleqia membrilor grupului Selectia se realizeaza in functie de doua criterii: a) subiectul va beneficia de pe urma grupului. acceptare ~i intelegere. Observatii clinice au aratat ca membrii grupului care beneficiaza cel mai mult de psihoterapie sunt cei carora terapeutuI Ie raspunde in moduI celmai non-directiv (Telschow. 11 11 De asemenea.Ji mai pulin evolutiva in ultima parte a psihoterapiei. Din punctul de vedere aI clientului singurul criteriu luat in consideratie pentru a intra in grup este dorinta lui de a participa la un grup In care sa-~i disc ute problemele. Nu m-am simtit acceptat atdt cat mi-a5'fi dorit. fapt ce faciliteaza demersul autoexplorator al altui membru al grupului. el putand fi preluat. Acum nu 111ai simt dorin/a sa am pC1/orman/e mai bune. adolescentii delincventi ~i chiar unii schizofreni aflati 'in faza de remisiune. Din analiza protocolului de mal jOS se poate observa cum un membru al grupului preia rolul de terapeut (dupa Hobbs. de membrii grupului.

a modului sau de a percepe lumea. apoi acesta trece la abordarea conflictelor ~i dificultiitilor trecute ~i in cele din urma abordeaza situatiile frustrante din prezent cu mai multe detalii. sau cu rezultate incerte. percepand mai realist realitatea externa. Asdel. Desigur procesul nu este liniar. Modificarile caracteristice procesului terapeutic specifice psihoterapiei centrate pe client (Rogers. cat ~i datorita faptului ca subiectul realizeaza ca elementele ce tin de eu sunt factori pe care el ii poate tine in mod potential sub control. 1992) a) Modificari in cadrul materialuluiverbal prezentat de client. Aceste elemente I-au incurajat pe Rogers sa creada In ipoteza ca daca oamenii devin liberi s-o faca. cat ~i de analizareamodalitatilor de reorientare a propriului comportament. . va putea face fata cu succes ~i situatiilor externe care ii creeaza probleme. Din analiza protocoalelor inregistrate in timpul psihoterapiei el a reu~it sa traga concluzii cu privire la atitudinea ~i comportamentul pacientului In diferite stadii ale psihoterapiei. "Care sunt adevaratele mele sentimente?". Acest fenomen se produce atat datorita faptului ca terapeutul orienteaza atentia clientului asupra sentimentelor sale. Exista 0 categorie de indivizi care au tendinta de a distruge grupul. Daca un subiect a urmat -rara rezultat psihoterapia de grup timp de un an sau doi. "Care este eul meu real?" etc. Dupa un timp apar sentimente de speranta ~i 0 mai buna auto-acceptare din partea pacientului. Subiectul realizeaza ca daca el se afla In unitate cu sine insu~i ~i ~ia clarificat propriile probleme. Astfel. prime Ie ~edinte psihoterapeutice sunt dominate de senti mente negative ~i de descurajarea pacientului. + Ie treze~te dorinta ~i Ie creeaza posibilitatea de a fi ei in~i~i. deoarece prezenta acestora face sa se atinga cu dificultate 0 atmosfera de acceptare ~i libeIiate de exprimare. Rogers nu a fost numai un talentat psihoterapeut ~i un creator de sistem propriu. De asemenea. S-a observat ca la inceputul procesului psihoterapeutic subiectul are tendinta de a vorbi despre problemele ~i simptomele sale. daca doi soti doresc sa participe la psihoterapie de grup ace~tia VOl' fi inclu~i In grupuri diferite. clientul Invata sa abandoneze ruminarile legate de simptomele. Hobbs recomanda sa I1Ufie introdu~i in grup subiecti deosebit de agresivi (psihotici sau non-psihotici). ci ~i un pasionat cercetator in domeniul psihoterapiei. rezulta ca psihoterapia de grup: + ii ajuta pe participanti sa-~i rezolve mai bine problemele de viata. De pilda. situatiile psihotraumatizante ~i problemele legate de relatiile cu ceilalti ~i sa se concentreze asupra descoperirii eului actual. beneficiul acestora din urma de pe urma grupului este relativ redus comparativ cu alte categorii de pacienti. cautarea companiei altora ~i -raurirea unoI' planuri de viitor. Combinarea psihoterapiei individuale cu cea de grup da in general rezultate pozitive. Pacientul ajunge sa-~i puna tot mai mult Intrebari de genul: "Ce fel de om sunt?". recomandarea ei ramanand la latitudinea terapeutului ~i pacientului. + ii aj uta sa se accepte mai bine ca persoane. ~i a modalitatilor de a se autoevalua. Eventual pot sa apara sentimente pozitive. la ore diferite. Nu este de dorit sa se introduca in cadrul grupului nici subiecti care au contacte frecvente unul cu celalalt In afara grupului.88 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 89 E drept. Se constata in acela~i timp ~i deplasarea accentului In cursu 1 discutiilor terapeutice de la situatiile externe spre eu ~i de la ceilalti spre sine. avantaje extrase din afirmatiile unoI' subiecti. ei au in interiorul lor capacitatea de a merge pe drumul sanatatii psihice. este mai bine sa i se recomande sa treaca la psihoterapie individuala. odata ce procesul psihoterapeutic progreseaza accentul se deplaseaza pe afinnatii legate de intelegerea legaturii dintre trecutul ~isituatia sa prezenta. Este yorba de subiecti sofisticati care utilizeaza cu sadism cuno~tintele lor de psihodinamica pentru a-i perturba pe altii. Cientul manifesta ~i tendinta de a se deplasa de la trecut spre prezent. Mai tarziu clientul va avea tendinta sa discute despre noile modalitati de actiune care sunt in acord cu noul sau mod de Intelegere a propriei situatii. Printre avantajele psihoterapiei de grup. Din punct de vedere clinic se remarca 0 deplasare a accentului de la simptom la "eu" ("ego"). deoarece in cursul primelor ~edinte clientul se refera la problemele actuale. Procesul explorarii propriilor sentimente ~i atitudini legate de situatia problematica este urmata de insight-ul ~i intelegerea mai corecta a propriilor probleme.

odata ce procesul psihoterapeutic progreseaza.90 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 91 b) Modifidiri produse de procesul psihoterapeutic in perceptiile ~i atitudinile fata de sine. In cazul in care psihoterapia este incununata de succes (criteriul succesului este aprecierea tacuta de client). Treptat. "este agresiva §i violenta. ci:i este 0 persoana tara valoare. 0 femeie s-a prezentat la psihoterapie pentru ame{eli §i star. • atitudinile ambivalente fata de propria persoana au 0 tendinta de cre~tere cam pana la jumatatea psihoterapiei. ea sim{indu-se foarte jenata de situafie. d) Con~tientizarea unor experiente trecute pe care subiectulle neaga Unul din procesele importante ale demersului reprezinta con~tientizarea unor experiente reprimate. a unui tip de rationament mai corect ~i mai sanatos. dar are sim{ul umorului". c) Dezvoltarea unui mod mai adecvat de a percepe realitatea inconjuratoare ~i de a gandi. pacientei i-a aparut cu claritate laptul ca ea lqina mai ales atunci crmd acest lucru il facea pe so{ul ei sa se simta cel mai stanjenit. ceea ce inseamna ca pacientul tinde sa se perceapa pe sine ca pe 0 persoana valoroasa. alteori dimpotriva. ci ca fiind maleabila. • scade numarul afirmatiilor ~i atitudinilor autodevalorizatoare. putand face fata mai bine problemelor sale in urma psihoterapiei. Datoritii acestor modificari viata interioara a pacientului devine mai agreabila ~i mai putin tensionata. Clientul coboarii de la un nivelinalt de generalitate la 0 percepere mai fina ~i mai diferentiata a realitatii. terapeutic 0 Astfel. de le§in. • la pacientii considerati e~ecuri ale psihoterapiei se mentine un numar ridicat de aprecieri ~i sentimente negative fata de propria persoana. antagonisme ce erau total necon§tientizate. Un alt exemplu ne prezinta 0 clienta care la inceputul terapiei face afirma{ia categorica: "mama mea este ingrozitoare ". nu mai percepe homosexualitatea sa ca pe un dat imposibil de modificat). data con~tientizate aceste elemente pacienta poate elabora modalita{i mai deschise de a-§i exprima opozifia fa{a de sot o . Astfel el se percepe ca fiinta integrata ~i nu divizata. de pilda. a dat dovada de calitati deosebite ~i s-a comportat adecvat. In urma psihoterapiei se constata 0 tendinta crescuta de autoacceptare a propriului eu. La 0 explorare mai atenta. Cu toate aces tea ea nu-§i putea explica situa{ia pentru ca f§i iubea so{ul §i nu dorea sa-i faca nici un rau. ceea ce inseamna 0 apropiere dintre eul real ~i eul ideal sau etalon. La prima vedere ea nu gasea nici 0 explica{ie pentru comportamentul ei. dupa care au tendinta sa scada. de regula cand era multa lume de fa{a. de~i uneori s-a comportat ca un individ tara valoare. de pilda. Dupa un numar de §edin{e de psihoterapie ea ajunge sa priveasca mai nuan{at rela{ia ei cu mama sa: "mama m-a respins in copilarie. In acela~i timp clientul se percepe mai obiectiv ca actionand mai spontan. " In unna demersului psihoterapeutic subiectul nu mai percepe realitatea ca fixa. al carui sistem de norme ~i valori se bazeaza pe experienta sa proprie ~i nu pe dorintele altora ~i care actioneaza degajat in conformitate cu aceasta autoapreciere. "este inculta. imuabilii. exprimate pe un ton afectiv-negativ. in cursul terapiei pacienta realizeaza ca func{ia simptomului era de fapt 0 incercare de a-§i controla so{ul. Astfel. ajunge datorita psihoterapiei sa realizeze ca. in urma unor discu{ii psihoterapeutice. clientul care se prezinta la psihoterapie ~i afirma ca este un caz tara speranta. fara 0 cauza organica precizata. ceea ce ii da speranta ca schimbarea este posibila (de pilda. dar se mandre§te cu mine. dar de multe ori mi-a vrut binele". ea i§i da seama de 0 anumita opozi{ie fa{a de so{ul ei.. se pot constata urmatoarele modificari in ceea ce prive~te imagine a ~i'atitudinea fata de sine: • se con£tata 0 cre. Prin comportamentul ei. Acest comportament se instala brusc §i nea§teptat. mai independent.tere a numarului afirmatiilor ce reflecta 0 atitudine pozitiva fata de sine. ea i se opunea acestuia §i in acela§i timp se pedepsea pe sine pentru acest comportament. • in finalul psihoterapiei se constata prezenta unui numar mult mai mare de autoevaluari pozitive in raport cu propria persoana. care merita respect ~i nu dezaprobare. mobila.

Deci. Aducerea in con~tiinta a materialului refulat nu se realizeaza simpl u. cat ~i de faptul ca el este tot mai nemu1tumit de aceasta situatie. Odata ce psihoterapia progreseaza. prietenilor sau unui consilier. . clientul nemaiavand nici 0 baza prin prisma careia sa judece ce este rau ~i ce este bine.". "Trebuie sa fiu 0 persoana asexuata" (pentru cii mama mea prive~te relatiile sexuale ca pe ceva rau ~i deplasat pentru arice persoana bine crescuta") etc. "Tu e~ti suparat pe .in aceste etape ale psihoterapiei multi clienti fac eforturi sustinute de a-I determina pe psihoterapeut sa preia aceasta functie de valorizare a evenimentelor. Aceste valori pot fi exemplificate astt"'el: "Nu trebuie sa ma supar pe himeni" (pentru ca parintii ~i biserica sanctioneaza ostilitatea)." Sau: "A~ dori ca mariajul meu sa continue.. Oar presupunand ca el ar renunta la aceste valori interiorizate. Din acest l11otiv. fiind motivat sa descopere ratiunea pentru care lucrurile se petrec astfel: este yorba de 0 insuficienta cunoa~tere a propriilor sentimente (de regula lucrurile stau a~a) saude 0 descriere eronata a propriului comportament."gre~it".. modelelor culturale.. in fazeJe incipiente ale psihoterapiei.. Modificarea in perceptia propriului eu precede conform teoriei psihoterapiei centrate pe client ~i nu urmeaza procesului de dezgropare a amintirilor reprimate. dar ii ofera ~i satisfaetii.". ci se real izeaza doar atunci dind conceptia asupra propriului eu este suficient de modificata pentru ca pacientul sa poata formula deschis problema. ce ar urma sa puna in loc? Urmeaza 0 perioada de confuzie ~i nesiguranta. "Simti ca . Analizand fragmente din cadrul protocoa]elor de psihoterapie se constata faptul ca psihoterapia centrata pe client are mult de-a face cu concepte ca "rau" sau "bun".. "Ti se pare ca . fapt ce-I face sa acepte ca "locus"-ul evaluarilor sa-~i afle sediuliu el insu~i. "corect" . prin intermediu] demersului psihoterapeutic se realizeaza con~tientizarea ~i exprimarea prin intermediu] unei simbolizari deschise a acelor experiente ~i stari afective care vin in contradictie cu conceptia despre sine a clientului. comportamentul meu este de a~a natura incat parca a~ dori sa-Inecajesc. care se pUlia bine). el nu poate lasa ]ucrurile a~a.. De asemenea. "Crezi ca e~ti rau pentru ca . "satisfiicator" "nesatisfiicator" etc." In cazul in care cl ientul percepe respectivele discrepante intre ceea ce gande~te ~i modul in care se comporta.". uu uumai di este posibila. o caracteristica a terapiei centrate pe client consta ~i in aceea ca psihoterapeutul (consilieru]) tinde sa mentina permanent "locus"-ul evaluarii la subiect. Treptat aceasta stare de confuzie este inlocuita de sentimentuJ ca el i~i poate construi propriu] sistem de valori pe baza propriei sale expeI'iente ~i prin prisma unoI' judecati personale.92 IRINA HOLDEVICI ELEMENTEDE PSIHOTERAPlE 93 In cazul prezentat mai sus reprezentarea simbolidi a problemei prin intermediul simptomului vine in contradictie cu concepti a pacientei despre elll propriu (ea nu se percepea ca pe 0 persoana agresiva. individul incepe sa-~i dea seama ca pana atunci el a trait a~a cum i-au spus altii. care avea tendinta de a se opune sotului ei. Jndividul descopera ca poseda in elinsu~i capacitatea de a evalua ~i aprecia experientele ~i de a lua decizii pentru elinsu~i. prin adunarea unor argumente de catre client sau terapeut. Demersul psihoterapeutic afecteaza sistemul de valori al individului ~i produce modificari in cadrul respectivului sistem de valori. ca 0 functie a parintiJor. "Jocus"-ul evaluariJor este plasat in exterior. nu conform eului sau real. sa-l pun in situatii nepIacute. terapeutul fiicand afirmatii de tipul. "Trebuie sa obtin succese la invatatura" (pentru ca parinti i mei a~teapta succese]e mele). Incetul eu incetul. e) Modificari '(n sistemul de valori al clientului. Aceste afirmatii au menirea sa puna in evidenta faptul ca doar aprecierile cIientului in legatura cu situatiile conteaza eu adevarat. clientul ajunge la coucluzia ca evaluarea prin prisma propriei persoane a situatiilor.. dar se pare ca ma port in a~a fel incat sa-l distrug. In fazele timpurii ale psihoterapiei individul se orienteaza in mare masura pe baza unor valori preluate de la altii in urma interactiunilor cu mediul sau social ~i cultural.". Primul pas in con~tientizarea unor seiltimente refulate iI reprezinta perceptia unei discrepante de tipul: "De~i imi iubesc sotul..

personalitatii. care nu este acceptata de ceilalti. • un mod mai eficient. • Se constata ~i 0 reducere a numarului de comportamente defensive cat~i 0 buna con~tientizare a comportamentelor defensive care inca mai persista. Se constata la pacientii tratati cu ajutorul acestei tehnici terapeutice urmatoarele modificari pozitive: • cre~terea tendintei de unificare $i integrare in sfera .e client. • reducerea tendintelor nevrotice.psihoterapeut. serie de psihoterapeuti de orientari diverse. • achizitionarea unor abilitati de a face fata stresului. Ele devin judecati emise de individul insu$i. in urma interactiunii cu terapeutul. "Voi obtine succese la studiile mele numai daca acestea ma intereseaza cu adevarat". bazate pe propria sa experienta $i care se pot modi fica in cazulin care realitatea ii pune la dispozitie noi date. o .client are aici poate cel mai cuprinzator sens ~i anume acela de a fi pro fund inteles ~i acceptat. respectat ~i inteles de catre terapeutul sau. sau afecteaza nucleul profund al personalitatii? Rezultatele obtinute de la 0 serie de subiecti carora Ii s-au aplicat teste psihologice inainte $i dupa psihoterapie. el ajunge sa considere ca este acceptat. • De asemenea. "Voi fi 0 mama afectuoasa cand simt acest lucru. tara sa ma tern de atitudinea altora in aceasta privinta". care nu poate fi iubita etc. f) Relatia client . cu caracter amenintator. • atitudini ~i sentimente mai constructive. pledeaza pentru ideea ca dupa incheierea psihoterapiei subiectu au obtinut un nivel mai bun al adaptarii la' mediu (indicatorii sunt evaluati cu ajutorul testului Rorschach). dupa Rogers. sistemele de valori nu mai sunt percepute ca srsteme fixe. h) Modificari in sfera comportamentului: • in cursul unei terapii cent~ate pe client incununate de succes se constata ~i 0 modificare in sfera comportamentului de la un comportament imatur la unul mai matur. el incepe sa se accepte pe sine insu~i ~i treptat incepe sa nutreasca sentimente de Dcceptare $i intelegere fata de cei dinjur. preceptiv sau atitudinal sunt rezultatul unei relatii afective dintre doua fiinte umane: pacientul ~i terapeutul. Datorita acestui demers. Mai mult. • 0 mai buna acceptare a eului propriu ~i a reactiilor emotionale proprii ca tacand parte din cadrul eului propriu. considera ca un factor important al succesului terapeutic 11reprezinta relatia afectiva dintre pacient ~i terapeut. $i treptat. inclusiv dintre cei apartinand psihoterapiei centrate pe client.de functionare la nivel cognitiv. pentru ca astfel se vor produce mai putine consecinte decat in cazulin care imi reprim sentimentele $i in acela$i timp relatia mea cu persoana X va aves un caracter mai autenti c" . "imi voi accepta sexualitatea $i voi valoriza toate modalitatile de exprimare a ei". Analizarea unor cazuri clinice pune in evidenta faptul ca adesea nu tehnica terapeutica in sine ci relatia cu terapeutul reprezinta factorul generator de schimbare. in aceea ca clientul vine la psihoterapie considerand ca este 0 persoana lips ita de valoare. EI considera ca 0 serie de modificari in planul verbal. • scaderea anxietatii. Termenul de "dragoste" inteles prin prisma relatiei terapeut . g) Modificari in structura personalitatii ~i in organizarea acesteia in urma demersului terapeutic centrat p. valorile se modifica astfel: "Ma voi supara pe individul X atunci cand simt nevoia sa ma supar. Explicatia acestui fenomen consta.94 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 95 Cand aceste genuri de experiente tind sa se interiorizeze. intrebarea care se pune atullci cand analizam psihoterapia centrata pe client este aceea daca modific~rile produse in cursul demersului psihoterapeutic sunt doar modificari de suprafata. • 0 abordare mai obiectiva a realitatii. pe masura ce clientul se simte acceptat de catre psihoterapeut. relatarile verbale ale clientului spre sfiir$itul terapiei pun in evidenta 0 reducere a tensiunii ~i incordarii psihice.

In acela~i timp ei eonsidera di oamenii dispun de un mare grad de libertate interioara datorita caruia sunt eapabili sa fadi eev'a cu privire la viitorul lor ~i au responsabilitatea de a-~i ruuri destinul cat mai bine posibi I. II pune pe acesta fata In fata cu responsabilitatea existentei sale. Existentiali~tii sunt profund preocupati de destinele omeniri i. ci aecentueaza unicitatea fiecarui individ ~i a felului sau propriu de a fi in lume. 1969). ei eu insumi ~i tu trebuie sa te raportezi la mine ea la doetorul H nu ca la tatal tau!". valori. ci 11 ajuta pe individ sa-~i reconstruiasca lumea interioara prin concentrarea asupra lumii externe. Se aecentueaza. In forma pura. In afara simplelor refleetii ~i clarificari.daea clientul spune terapeutului: "te urase a~a cum miam urat tataI". In cazurile reu~ite.96 lHJNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 97 • Un rezultat impotiant al psihoterapiei eentrate pe client 11 reprezinta ~i ere~terea tolerantei la frustratie a elientului. terapeutii existentiali~ti imparta~esc pacientilor lor propriile sentimente. 1984) in cadrul acestui sistem psihoterapeutie cade pe experientele "aiei ~i acum" pe care individul dedde ea trebuie sa faea ~i sa fie la un moment dat. de slabirea eredintelor traditionale. fapt ee a dus la metoda denumita "Analiza sinelui" (Daseinanalyse) sau "Analiza existentiala". seopurile personale. terapii care pun accentul pe problemele actuale aflate In con~tiinta clientului ~i In eadrul carora acesta este considcrat personajul principal al proeesului curativ. a deciziei ce fel de om dore~te sa fie. In afara de sarcina de a se eomporta ei in~i~i in mod autentic. este rar utilizata in zilele noastre dar aceasta orientare a pus bazele unei multitudini de terapii orientate umanist. Capacitatea omului de a fi con~tient. a fost realizata de-a lungul anilor de catre mai multi teoreticieni in domeniul psihologiei incluzand pe Binswanger (1942) pe May. eapabil de optiuni valorice sanatoase.. Angel ~i Ellenberger (1958). Aceste sisteme psihotcrapeutice difera de forma originala a psihoterapiei centrate pc client prin aceea ca au gasit diverse tehnici prin care terapeutul. Psihanalistul Binswanger a aplicat ideile existentialiste in cadrul terapiei psihanalitice. perspectiva existentialista accentueaza impotianta situatiei de viata a~a cum este ea traita de indvid. de a reflecta aSlipra existentei.. • Se Inregistreaza.i a atitudinii pozitive neconditionate din partea terapeutului. ~i 0 mai buna capacitate de a face fata sareinilor cotidiene din familie. Se aecentueaza asupra ideii ca omul sa fie con~tient de propria sa existenta. Butcher. terapeutii de orientare existentialista trebuie sa-i determine pe pacienti sa raspunda in mod autentic la realitatea prezenta (Havens. terapeutul aetionand doar ea un catalizator. 1974. Majoritatea terapeutilor existentiali~ti nu urmaresc cu strictete regulile analizei sinelui. II poate ajuta pc pacient sa-~i descopere eul integral. de lipsa de sens a vietii individului. de la locul de munca sau a eelor ~colare. May. Psihoterapeutii existentiali~ti nu se limiteaza la investigarea starilor con~tiente ~i incon~tiente. de a-~i pune probleme. de asemenea. Pacientul este provoeat prin intermediul unor intrebi'iri privind sensul existentei. ealclurii autentiee . cu responsabilitatea stabilirii propriului sau sistem de valori ~i a aetualizarii potentialitatilor sale latente. Spre deosebire de terapeutii apartinand altor orientari. Aceentul (dupa Coleman.. experiente de viata. Aplicarea filosofiei existentialiste la intelegerea problematicii umane in scopul de a-i ajuta pe oameni sa se inteleaga mai bine pe sine ~i viata lor. terapeutulii va raspunde astfel: "eu nu sunt tatal tau. inconjuratoare. Carson. de alienarea ~i depersonalizarea omului In societatea eontemporana. De pildi:'ll. Psihoterapia existentialista Varianta a psihoterapiilor experientiale. asupra cmpatiei. Noile orientari lImaniste aecepta conceptul lui Rogers de "eu aetiv". Psihoterapia centrata pe client. Acest . Relatia sau "intalnirea" terapeutica dintre terapeut ~i paeient este 0 relatie interumana in cadrul careia eei doi parteneri se striiduiesc sa fie cat mai deschi~i ~i mai autentiei. May ~i eolaboratorii au pus bazele la ceea ce a devenit deja clasica analiza existentiala.

experienta anterioara. acest gen de terapie inregistreaza suceese mai ales cu subieetii care sufera de tulburari anxioase sau de tulburari ale personalitatii. p. De aceea. Urmatorul caz va ilustra categoria de padenfi pentru care se potrive§te psihoterapia existen{ialista (Coleman. ea fiind neadecvata in cazul psihozelor. May este critic cu privire la modul traditional ~tiintific de a intelege fiinta umana pentru ea. Ea se instaleaza pentru ca lumea valorilor cu care persoana se identifica este amenintata. Zilele i se par lungi $i fara 1'ost. In cadrul acestei categorii. Ca ~i psihanaliza. psihoterapia existentialista se adreseaza unui numar redus de pacienti.98 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 1958. Explicatiile bazate pe mecanismele prezente. ca ~i cele care. p. calitate in care trebuie mai curand sa faca ceva decat sa aleaga dadi sa faca sau nu acel lucru. 308) descrie psihoterapia astfel: 99 existentialista sentiment al experientei imediate reprezinta piatra unghiulara a psihoterapiei existentialiste. boala (anxietatea. iar cand aceasta stare se prelunge~te ea genereaza sentimente de apatie ~i depersonalizare. Se simte plictisit. May considera ca societatea moderna a creat mai ales la tineri 0 vulnerabilitate deosebita fata de anxietate. Dupa opinia lui May. secventele evolutive sau fortele mediului ne impiedica sa intelegem omul ca fiil1lta umana ~i optiunile pe care Ie face. aceasta avand drept consecinta reducerea posibilitatilor de a se autoactualiza pe ei in~i~i ca fiinte individuale. i§i face dato1'ia ca un automat la locul de munca. El conside1'a ca problemele de familie nu mai au importan{a in via{a lui (so{ia este foarte preocupata de propria ei cariera. gerea omului ca existenta. Problema principala de care sufera oamenii in ziua de azi este inchiderea sau ingustarea accesului mentalului la experienta ca rezultat al anxietatii. 659). Or. individul fiind ajutat sa stabileasdi faze in cadrul carora sa clarifice ~i sa aleaga intre diverse moduri de a fi. iar unicul flu s-a casatorit !}'is-a mutat in Alaska). Un om de aface1'i in wirsta de 42 de ani se prezinta la psihoterapie pentru ca. 1984. oamenii trebuie sa-~i gaseasca orientarea in ei in~i~i ~i aceasta a dus la dezvoltarea psihanalizei ~i apoi a existentialismului. cu abilitati verbale ~i care se afla intr-o criza existentiala. Activitatea p1'ofesionala. Teoriile asupra comportamentului uman care pun un accent exclusiv pe fortele externe. 37. p. Butcher. Cand inse~i valorile unei societati se afla in stare de confuzie ~i cand se desfa~oara schimbari cu caracter traumatizant.. dar se simte ca $i cum n-ar trai de fel. el este de parere ca analiza distruge natura umana. Anxietatea paote fi inteleasa ~i ca pierderea sentimentului eului in raport cu realitatea obiectiva. simte) ~i obiect orientat in raport cu situatiile externe. la fel ca ~i Sartre (1956). Din cand in cand se simte speriat $i depa~'it de sentimentul de "cenu$iu" §i de gustul "amar" pe care fl are via{a lui actuala. Anxietatea nevrotica nu este altceva decat blocarea sau ingustarea con~tientizarii. individul nu are in interiorul sau un teren solid pentru a face fata unor amenintari concrete. in care a avut un mare succes (atat financiar cat §i in ceea ce prive. dau atentie prio- . aceasta este de fapt starea culturii noastre in secolul XX. existen{a !}'i-apierdut in{elesul $i savoarea. pent1'u el. tulburarea nevrotica) este 0 modalitate (dezadaptativa) prin care oamenii incearca sa-~i conserve eul amenintat. Contributia fundamentala a psihoterapiei existentialiste este intele. Din acest motiv trebuie gas ita 0 noua metoda ~tiintifica pentru a permite 0 mai adecvata intelegere a omului (May. Rezultatul este dezorientarea psihica cat ~i starile acute sau cronice de anxietate.Teoria existentialista a lui Rollo May Unul dintre cei mai cunoscuti reprezentanti ai aces:tei orientari terapeutice din Statele Unite este Rollo May. In absenta unor repere valorice externe. dilema umana consta in aceea ca omul este simultan subiect (care dore~te. inteligenti. cj Lazarus. >. Carson. dimpotriva. dar in acela§i timp panicat. dar se considera ca aceste forte dinamice primare pot fi intelese numai in contextul structurii existentei persoanei cu care avem de-a face. Aceasta nu inseamna negarea validitatii abordarii dinamice ~i studiul diverse lor modele comportamentale.~te prestigiul) $i-a pierdut $i ea sensul pentru padent.

"lata asistentul! Acum fi voi demonstra cat de bine §tiu sa tremur!" Binefn!eles ca daca ea fncerca fn mod deliberat sa tremure. 1965) Frankl a fost initial antrenat In psihanaliza. Dupa Incheierea psihoterapiei pacientul va putea suporta 0 Indircatura mai mare de anxietate decat Inainte dar aceasta va fi anxietate con~tientizata ~i subiectul va putea sa-i faca fata In mod constructiv. Termenul de logoterapie vine de la termenul grecesc "logos" care inseamna sens. Inversarea procesului de Ingustare sau de blocare a campului con~tiintei care s-a produs sub influenta amenintarii. Orientarea existentialista sustine exact opusul ~i anume faptul ca metoda urmeaza cunoa~terii.100 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPlE TOI ritara determinantelor interne ale conduitei umane sunt incomplete ~i ele e~ueaza In interpretarea totala a fiintei umane. i~i fixeaza atentia asupra ceva aici ~i acum. Deci. Dupa May. Aceasta tendinta occidentala se caracterizeaza printre altele prin prejudecata ca dad aplicam 0 metoda corecta yom izbuti sa cunoa~tem in profunzime ~i problematica pacientului. de analizat. Pentru a ilustra aceasta tehnica el da exemplul unei studente la medicina care fncepea sa tremure ori de cate ori asistentul se apropia de ea :ji a privea fn timpul lucrarilor practice (cit. Pentru Frankl "dorinta de sens" este unul din motive Ie fundamentale ale omului. >. iar reprezentantii ei considera ca unul din motive Ie cheie care Impiedidi Intelegerea realii a omului este. nu reu§ea. Pentru psihoterapia existentialista nu este atat de important ce anume face psihoterapeutul In timpul psihoterapiei. 2. In cadrul acestei orientiiri psihoterapeutice se afirma faptul ca persoana este responsabila de propriile sale convingeri sau actiuni. Accentul este pus mai ales pe conflictele de natura valorica. Logoterapia este 0 varianta a analizei existentiale care pune accentul pe demersul personal de cautare a sensului existentei. ci ca 0 finta umana care decide.Logoterapia lui Victor Frankl (1963. Deschiderea propriului eu In directia con~tientizarii. ci mai curand ca un set de atitudini cu privire la om ~i la modul In care acesta este cunoscut. Studenta a fast instruita sa-§i spuna. Scopurile terapiei sunt: 1. Una din tehnicile utilizate de Frankl este tehnica "intentiei paradoxale" (ulterior se va dezvolta chiar 0 ~coala denumita "Psihoterapie prin intentie paradoxala") prin intermediul careia se solicita pacientului sa doreasca exact acel lucru de care se teme ~i sa 0 faca cu cat mai mult umor ~i deta~are. El este de parere ca psihoterapia se ocupa de problemele adaptarii umane. actioneaza. accent care face ca omul sa fie privit mai mult ca un obiect de condus. Atentia psihoterapeutului nu se indreapta spre trecut ci spre viitor. iar logoterapia. psihoterapia are ca obiectiv sa ajute pe pacient sa-~i actualizeze poten tial ul. semnificatie. dar cei trei ani petrecuti in lagarele de concentrare germane (inclusiv Auschwitz) I-au impins spre 0 orientare existentialista. Deci. care abordeaza mai mult aspectele spirituale ale existentei. precum ~i capacitatea de a utiliza in mod creativ culpabilitatea normalii. cu toate acestea terapeutii existentiali~ti au la baza 0 pregatire psihanalitica sau In domeniul aItei forme de terapie bazata pe insight. aflate In interactiune. ci mai ales contextul psihoterapeutic In cadrul caruia pacientul nu este privit ca un set de forte dinamice. Lazarus. A se descoperi pe sine ~i a fi deschis la experiente presupune ambele tipuri de forte care directioneaza comportamentul. de luat In calcul. Logoterapia are drept obiectiv sa-i ajute pe oameni sa-~i gas ease a un sens in viata~i sa faca fata crizelor existentiale. Se urmare~te nu atat eliminarea anxietatii cat transformarea anxietatii nevrotice In anxietate normala. accentul exagerat care este pus pe tehnica. precum ~i a capacitatE de a trai In conditiile acestei anxietati normale. analiza existentiala reprezinta 0 modalitate de a intelege existenta umana. Tehnica ~i analiza abstracta reprezintii pentru existentiali~ti concepte neadecvate deoarece fiinta nu poate fi analizata mra a 0 distruge. De asemenea. eel putin In cuItura occidentala. ci doar 0 completeaza. nu se substituie psihoterapiei. 1976). nu se urmare~te eliminarea sentimentului de culpabilitate. ci transformarea culpabilitatii nevrotice In culpabilitate normala. Nu se utilizeaza 0 tehnica psihoterapeutica anume. analiza existentiala nu trebuie considerata ca 0 ~coala speciala sau ca un sistem psihoterapeutic. .

311). Am tendiJ1{asa sar dintr-un loc in altul. E1 include In cadrul sistemului sau conceptual elemente din cadrul psihanalizei ~i filozofiei existentia1iste. de tot ce exista. gura uscata. Scopul psihoterapiei gestaltiste este refacerea capacitatii de evolutie a fiintei umane ajutand pacientul sa intre In contact cu nevoile sale necon~tientizate cat ~i prin abordarea creativa a ambiantei. In primul rand e1 ajuta la ghidarea individu1ui spre 0 evaluare certa a proprii1or sale experiente. Con~tientizarea senzatiilor corporale. cat ~i pentru a-i Invata sa rezo1ve prob1emele existentia1e care Ii tu1bura.102 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 103 este tehnica demimita "de-reflectie". 143. (Pearls. Procesu1 con~tientizarii are 0 serie de aplicatii. iar analiza componente1or nu face decat sa-l distruga. incerc sa nu va privesc in fa{a. Psihoterapia gestaltista a fost ~i este utilizata Intr-o mare masura 1a Institutu1 Esa1en din Big Sur. Terapeutul: Incearca sa te identifici cu propriii tai ochi. Terapeutul: Cum sim{i starea de anxietate? Pacienta: Imi simt vocea tremuratoare. acum imi dau seama di ochii mei au tendin{a de a privi in laturi. Aceasta tehnica se utilizeaza cu bune rezultate In domeniul tratamentului tulburarilor de dinamica sexuala. 1969). 3imt cavorbesc pre a precipitat. care au ~i creat curentul gestaltist In psihologie. 1970. . a perceptiilor constituie una dintre cele mai sigure surse de informatii. exp1icatiile ~i interpretari1e. Terapeutul: De ce anume e:jti con:jtienta acum? Pacienta: Acum sunt con:jtienta de faptul ca stau de vorba cu dumneavoastra. pentru a-i face pe pacienti sa-~i con~tientizeze propriu1 sistem de valori. sa-~i fiiureasca vise de viitor. Frankl a utilizat aceste tehnici. de asemenea. sa priveasca dincolo de ma~ti. p. >. Mi-e greu sa privesc drept inainte. jocuri. respira{ia sacadata. Lazarus. El este Incurajat sa comunice la timpu1 prezent mai turand decat sa-~i rememoreze trecutu1 sau. 8imt tensiune in umarul meu drept. ii vad :ji pe ceilalji oameni prezen{i in sala de psihoterapie. utilizarea con~tientizarii 11· conduce pe pacient dinco1o de "de ce"-urile care stau la baza comportamentului (interpretare psihana1itica) Inspre "ce?" ~i "cum?" . evitand verba1izarea rara sfar~it. 1967. idee care a preocupat pe multi psihologi de prin anii 1920. Con:jtientizarea prezentului in cadrul terapiei gestaltiste este frumos i/ustrata in urmatorul fragment din cadrul unui protocol de psihoterapie (Levitsky :ji Pearls. Terapeutul: E)ti con§tienta de ceea ce fac acum ochii tai? Pacienta: Da. Elaboreaza un dialog pentru eil Pacienta: Eu sunt ochii lui Mary. ~i este mai degrabii 0 psihoterapie de grup decat una individuala. a celor externe. "Pierde-ti mintea ~i Intoarce-te 1a simturi". Sunt con:jtienta de faptul di traiesc un sentiment de anxietate. sa fie o aWl tehnica con~tient aici ~i acum. de~i une1e din elementele ei intereseaza ~i pe speciali~tii In psihoterapii1e individuale. punand un accent deosebit pe experienta imediata (ca ~i In cazul altor psihoterapii de orientare existentia1ista). mecanisme de aparare. De asemenea. ~i sustine faptul ca Intregul este ceva mai mult decat suma partilor componente. pacientul poate urrna dictonu11ui Pearls. Pacientul trebuie sa tinda sa devina ceea ce este el cu adevarat. California. Orientarea psihoterapeutica a lui Pearls porne~te de la necesitatea integrarii partilor componente In cadru1 personalitatii luate ca un tot unitar. cit. dar ~i altele. instruit In domeniul psihana1izei ~i a scapat de teroarea hitlerista emigrand In Statele Unite. sa traiasca In prezent. 1976. In 1951 el scrie "Psihoterapia gestaltista" Impreuna cu a1ti doi colaboratori. Gestalt Inseamna Intreg sau totalitate. Terapeutul: iji pop asuma responsabilitatea acestuifenomen? Padenta: Da.Psihoterapia gestaltista a lui Fritz Pearls Fritz Perls a fost.Intrebari specifice psihoterapiei experientiale. Bazandu-se pe informatiile provenind din procesul con~tientizarii. sa ca~tige autocontrolul asupra lor In~ile ~i sentimentul responsabilitatii pentru actiunile ~i reactii1e lor. p. care cere pacientilor sa ignore ceea ce 1i tulbura ~i sa se concentreze asupra unui lucru pozitiv din alt domeniu.

inc1uzand ~i terapeutul. reintrand in posesia potentialului nostru ascuns care apare in vise (1967. De pilda. un moment dat un membru al grupului sa intre in impas. Faptul de a te exprima in prezenta unui grup. p. Multe ~dinte sunt dedicate unor aspecte comportamentale ale subiectului ~i sunt denumite "antrenament structural de con~tientizare". se poate jucajocul. Dupa opinia lui Pearls. Pacientul: Sunt sigur ca cei din grup ma dispretuiesc pentru ceea ce am "'pus. Pacientii trebuie sa se concentreze asupra existentei imediate ~i sa devina dit mai con~tienti de ceea ce se intampUi. 67. cU. 660). pacientul trebuie sa repete mereu. nu ce fti imaginezi! Pacientul: Da. parca oamenii nu ma privesc cu ostilUate. trist sau face avansuri erotice. In conditiile securizante ale situatiei psihoterapeutice individul nevrotic descopera ca lumea nu se prabu~e~te daca el se comporta ca un om furios.. nu ma resping! Unii dintre ei se uita chiar cu prietenie la mine. p. uneori din ce in ce mai tare.104 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 105 Pacientul: Simt teamet! Terapeutul: Cum traie§ti aceasta stare de teama? Pacientul: Nu va pot vedea claro imi transpira mainile . vesel. Terapeutul: Ce simti acum? Pacientul: Acum ma simt mult mai relaxat! Comunicarea in cadrul grupului are loc intre membri egali. In jocul "imi asum raspunderea". Noi caram acest balast in cadrul unor noi relatii ~i avem tendinta de a reedita vechiul tip de relatii ~i cu alti oameni. Terapeutul: Uita-te la fetele noastre ~i spune-mi ce observi. pacientii descopera faptul ca pot ie~i din imp as prin propriile lor forte. unitara. de a juca anumite scene. moment in care nu mai are incotro ~i trebuie sa-~i confrunte sentimentele ~i conflictele.. Daca suntem capabili sa incheiem afacerile noastre mai vechi. Astfel yom relua in stapanire aceste parti fragmentare ~i proiectate ale personalitatii noastre. face ca la . "diferitele parti ale viselor nu sunt altceva decat fragmente ale personalitatii noastre". 1984. Carson. "cainele de sus" ~i "cainele de jos". Psihoterapiile umanist-existentialiste au fost criticate de catre unii speciali~ti pentru lipsa unui model sistematic al compOliamentului uman. Butcher. Limbajul pacientului reflecta nivelul responsabilitatii sale pentru sentimentele ~i actiunile sale. rora conflicte. yom avea mai putina tensiune psihica in etapa prezenta ~i yom putea deveni mai con~tienti ~i mai reali~ti in raport cu noi in~ine ~i cu lumea inconjuratoare. depa~ind propriile sisteme de a evita con~tientizarea. pentru lipsa de unitate in ceea ce prive~te procedeele ~i tehnicile psihoterapeutice. In cadrul unui alt j oc. In sistemul lui Pearls se pune un accent important ~i pe analiza viselor.. in cadrul carora pacientul trebuie sa joace roluri ce corespund diverselor parti sau zone ale eului sau. . mai curand decat starea in care el s-a manifestat ca un recipient pasiv in care patrunde experienta. In felul acesta. Dintre tehnicile aplicate in cadrul acestui sistem psihoterapeutic mentionam 0 serie de jocuri de tip role-playing. Coleman. In cadrul acestuia pacientul devine mai con~tient de eul sau total ~i de mediul inconjurator. Cand pacientul se refntoarce la experienta senzoriala el poate face mai u§or distinctia fntre realitatea existenta§i propriile sale fantezii anxiogene. toti oamenii se mi~ca in viata purtand cu ei conflicte ~i traume nerezolvate. cat ~i pentru caracterul vag al relatiei pacient terapeut. Deoarece obiectivul nostru este sa-l facem pe fiecare sa devina 0 personalitate integraUi. un comentariu pe care terapeutul il considera semnificativ. pacientul prezentand pe rand punctele de vedere ale celor doua portiuni ale eului sau. Se pot dramatiza dialoguri intre partea masculina ~i cea feminina a aceleia~i persoane. ceea ce trebuie sa facem este sa punem la un loc diferitele fragmente de vise. Tehnica de lucru asupra conflictelor nerezolvate se nume~te "sa avem grija de afacerea netenninata". unde se intuie~te un conflict intre superego ("trebuie") ~i eul depreciat. pacientul trebuie sa adauge aceasta propozitie dupa ce comenteaza fiecare secventa a comportamentului sau.

Principiul de baza al terapiei cognitiv-comportamentale postuleaza ca modurile in care individul se comporta sunt determinate de situatiiIe imediate ~i de felul in care subiectul Ie interpreteaza. Psihoterapia este limitata In timp ~i are obiective clar definite. Teoriile prea sistematice reduc fiinta umana la 0 abstractiune. Kirk ~i Clark (I989) arata ca abordarea cognitivcomportamentala pune un accent deosebit pe fonnularea conceptelor In termeni operationali ~ipe validarea empirica a rezultatelor tratamentului. Salkovskis. Adesea se recurge ~i la indicatori obiectivi pentru a valida eficienta demersului terapeutic. pline de incredere. negand unicitatea individului. dimpotriva. acesta colaborand cu terapeutulin planificarea unoI' strategii de rezolvare a problemelor care 11deranjeaza pe pacient.de acord ~i cu faptul ca tehnici diferite de psihoterapie VOl'fi potrivite pentru oameni diferiti. In cursul psihoterapiei pacientul trebuie sa se simta securizat pentru a putea furniza informatii despre evenimente stresante. terapeutul fiind empatic ~igata sa-l ajute pe pacient sa depa~easca dificultatile curente . Salkovskis. Kirk ~i Clark (I989) obiectivele psihoterapiei cognitiv-comportamentale sunt urmatoarele: . Obiectivele psihoterapiei cognitiv-comportamentale Dupa Hawton.Impreuna cu pacientul -pe baza unoI' informatii detaliate in legatura cu factorii care contribuie la mentinerea problemei simptom. CAPITOLUL 5 PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORT AMENT ALA Principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale Hawton. Toate aspectele psihoterapiei sunt descrise in mod explicit pacientului.106 IRINA HOLDEVICI Partizanii acestei orienHiri. Pentru ca psihoterapia sa reu~easdi este absolut necesara formularea precisa a obiectivelor . considera ca tocmai in aceste trasaturi ar consta forta ~i vitalitatea acestor forme de psihoterapie. Rezolvarea de probleme reprezinta 0 latura impOlianta a tratamentului. Aceasta se realizeaza prin crearea unei atmosfere calde. Avand In vedere faptul ca oamenii sunt foarte diferiti. trebuie sa fim .. Ea se poate utiliza atat In psihoterapia individuala cat ~i in cea de grup.

depresia . locul de desfii~urare al acestora etc. Functia principala a evoluarii In cadrul acestui demers psihoterapeutic 0 reprezinta formularea ~i acordul dintre pacient ~i psihoterapeut cu privire la planul de tratament. tulburari de somn. o problema importanta a interviului preliminar 0 reprezinta abordarea urgentelor. • care sunt variabilele care conduc la mentinerea ~i perturbarea comportamentului problema. . ele se pot schimba pe parcursul demersului psihoterapeutic. este yorba de mai multe probleme. Terapeutul trebuie sa manifeste 0 atitudine simpatetica fata de pacient. acestea trebuie abordate in mod prioritar. Formularea problemelor Primele ~edinte sunt dedicate formularii unei ipoteze preliminare asupra problemei pacientului ~i elaborarii unui plan terapeutic. mentali. pacientul trebuind sa puna In aplicare ce a Invatat In cursul ~edintei de psihoterapie. lipsa sperantei pentru viitor etc. pacientul este interogat cu privire la simptomele sale. durata ~edintelor. Ipoteza este verificata In cursul ~edintelor viitoare sau prin sarcinile trasate pentru acasa ~i daca este necesar. astfel Incat dificultatile sunt reduse la dimensiuni rezonabile ~i in felul acesta pacientul Incepe sa creada ca schimbarea e posibila. stiiri de pHins. datorii ~i relatii interpersonale proaste . aceasta fiind utila doar In etapele preliminare. iar terapeutul 11va Invata sa achizitioneze abilitati prin care sa rezolve nu numai problema prezenta ci ~i eventuale probleme similare ce pot sa apara In viitor. iar terapeutul este cel care 11 ajuta sa Ie ordoneze. tehnica expunerii progresive). fiira a-I judeca sau moraliza ~i acest lucru este important mai ales in cazul pacientilor care se simt stanjeniti. au sentimente de culpabilitate sau se simt fiira speranta.toate acestea necesitand strategii separate de abordare. cat ~i despre comportamentul manifest. lipsa autocontrolului. daca un pacient se poate adresa terapeutului pentru 0 serie de probleme cum ar fi: dispozitie proasta. terapeutul ii explica faptul ca este yorba de 0 unica problema . Dar clinicienii experimentati devin tot mai con~tienti pe faptul ca stabilirea cu precizie a diagnosticului da indicatE limitate asupra a ceea ce trebuie sa reprezinte tratamentul. Unii terapeuti fac gre~eala de a considera ca dacii problema e stabilita (de exemplu: fobie de locuri Inalte). Poate apare ~i situatia inversa cand pacientul crede In mod gre~it ca este yorba de 0 singura problema. Pacientul este informat ~i cu privire la structura tratamentului: numar de ~edinte. De~i obiectivele terapiei sunt stabilite de la Inceput. fatigabilitate. daca pacientul are idei suicidare. De pilda. Pacientul trebuie informat ca psihoterapia cognitiv-comportamentala 11va ajuta sa se ajute singur. dispozitie proasta. • care sunt factorii precipitatori (situationali. este modificatii. • In ce conditii se manifesta problema. De pilda. • ce modificari ar putea fi aduse acestor conditii pentru a obtine schimbarea comportamentului problema. scaderea autostimei. Pacientul este solicitat sa coopereze activ la procesul psihoterapiei prin furnizarea de informatii pentru terapeut. in schimb faptul ca poate merge singur in ora~. abuz de alcool. Terapeutul trebuie sa accentueze rolul temelor pentru acasa. factorii ce tin de relatiile interpersonale.108 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 109 •. De asemenea. fiira probleme. pentru un agorafobic este utopic obiectivul ca nu va mai trai niciodatii o stare afectiva negativa.pentru care sunt modalitati de terapie clar definite. reprezinta un obiectiv rezonabil. cum ar fi: mancat compulsiv. prin transmiterea de informatii inverse (feed-back) asupra eficientei tehnicilor aplicate ~i prin intermediulunor sugestii date terapeutului cu privire la noile strategii ce ar trebui puse In funC!iune. • care sunt consecintele comportamentului problematic. ca de pilda. Psihoterapeutul stabile~te scopuri rezonabile ale terapiei. emotionali) pentru comportamentul problematic. De pilda. linia de tratament este deja precizata (de pilda. cand.. ulterior fiind necesare informatii mai detaliate cu privire la: • ce face persoana In mod deschis sau In mod implicit ~i ar dori sa nu mai faca. pierderea interesului ~i bucuriei de viata. de fapt. Interviul preliminar are 0 Insemnatate mare In cadrul demersului psihoterapeutic pentru cii adesea pacientul se prezinta cu un amalgam nediferentiat de probleme. subliniind faptul ca partea cea mai importantii a terapiei are loc In viata d~ zi cu zi.

7 8Nov. seara. Evaluarile ~i masurarea modificarilor in cele patru domenii mentionare are 0 serie de avantaje: • faciliteaza cunoa~terea preeisa a frecventei ~i intensitatii comportamentului problematic. • scale lor de evaluare. 30 Nov. • analiza activitatii pacientului. 5 Nov.alimentara s-a eomportamentul patologic dar el poate continua sa sedeplasatdepril11at sau sa aiba anumite manifestari fiziologiee intr-o situatie anxiogena. Va rog notati cat de stresat va simtiti in momentul acesta. Auto-evaluarea prin intermediul: • chestionarelor. . • evaluarile au un 1'01 psihoterapeutie prin ele insele pentru ca ofera pacientului inforl11atiiexaete eu privire la progresele obtinute. lncordare moderata. 24 37 8 75 Seara Dimineata La pranz I I 46 4 Fragment dinjurnalul Data la ~coala. 1 Dec. Exel11ple de scale de autoevaluare: I. dupa url11atoarea scala: o 2 3 4 5 6 7 8 II. • ii permite terapeutlllui sa realizeze 1110difieari in ceea ee prive~te strategia terapeutica. • intervievarea unor persoane eu rol "cheie" in viata subiectului. 2 5 3 4. Ma simt moderat stresat. De pilda. Va rog notati cat de incordat v-ati simtit in timpul zilei utilizand urmatoarea scala: o 2 3 4 5 6 7 Nu mcam simtit deloc incordat.• U 9 10 M-am simtit foarte incordat. Data 29 Nov. un pacient poate sa renunte la strazii. Nu ma simt deloc stresat. 3 Dec. • inregistrari psihofiziologiee. 75 anticipata (cu autobuzul) invata copilul (lilngacasa). fiziologiee. • obtinerea unor infonnatii de la alte persoane. Cand se realizeaza evaluarea subieetului este neeesar sa se la 111 eOl1sideratie patru categorii de raspunsuri: comportamentale. 2 Dec. cognitive ~i emotionale. • teste eomportamentale. 6Nov.110 IRINA HOLDEVICI prin care se realizeaza evaluarea pacientului ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 111 > ModalitiWle 1. Interviu eu privire la comportamentul pacientului 2. simta De la 0-100 teatru. unei paciente cu agorafobie: De la 0-100 traita 40 30 ora 25 ore 50 I Anxietate 20 40 30 60 Deplasare laAnxietate 80 Deplasarela 35 Traversarea Durata Loculunde ~l2 min. Observarea directa a comportamentului subieetului in situatia c1inica: • jocuri de rol. Auto-monitorizarea 3. ~coalaunde cumparaturi 4 Nov.

comportamentali comportamentale psihoterapiei tin de context. Am dreptate .40 traita la fata 85 Timpul 10. abatela cu pentruatentia.Descrierea :>. simptomului. laocupatie/ la mediu pacientului.00-10. sumara a problemei • factori precipitatori. astfel: "Daca am inteles bine. "In ce viata ta de cand a aparut problema? Ce anume te ce a trebuit sa renunti de canda aparut problemal?" . 0-100 vecina. • timpul cand apare problema. urmat asociale Cat cine?adaptativealaAtitudini.. • factori predispozanti. pacientii pot sa observe in ce masura au progresat sau care sunt perioadele in care starea psihica se inrautate~te (de pi Ida.Etapele interviului specific psihoterapiei cognitiv-comportamentale :>. dupa ce I-a ascultat cu atentie. la unele paciente in perioadele premenstruale anxietatea ~i irascibilitatea cresc).de aase vindeca). functiune rugat-o a-mi mamei~iam casetofonuI. interesepsihosociale.relatii(medicatie) de face fiziologici sa. "poti sa-mi descrii ce s-a intamplat petrecut? Care s-a schimbat impiedica? La ultima data cand te-ai simtit deprimat? Can~ s-a a fost elementul care ti-a sarit in ochi atunci?". \ EI trebuie sa i se adreseze.fata de perturbator? interpersonali cognitivi interpersonale cognitive comportamentale cum .O. euproblemaafectiva.45 0ora pus5in0-100 14.3 vina sa citescsa telefon mine.15 Amincercat70:facut telefonatinitial maitarziu 0 Anxietate Anxietate traita Cum 60 Am 10.adaptare aspecte Istoria Implicare Dispozitie Aspecte Resurse (dorinta .112 Fragment din jumalul sa stea singura in casa) IRINA HOLDEVICI unei paciente cu cIaustrofobie (care se teme ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 113 >.. fiziologice cu privire Comportament cognitive de evitare.20-10.10-14. In cadrul interviului preliminar pacientul este invitat ca timp de 15-20 de minute sa-~i expuna Iiber problemele.QO-. Descrierea problemei inUnde? des? termenii Ce de Cand? Cat anume? situatiei. problema ta este ca incerci sa faci prea mult pe plac celor din jur ~i pui interesele celorlalti deasupra propriilor tale interese ~i asta ii face pe ceilalti sa profite de tine. terapeutul :facandu-I pe acesta sa simta atitudinea lui simpatetica ~i interesul fata de problema-simptom.ce tratament a situatie situationali situationale Aspecte familiala .reactionat afectivi psihosexuale afective hobby-uri acesta?psihiatrica fiziologice . Opiniile ~i credintele saleafective Factori Variabile ce compOliamentalece contribuie la mentinerea In baza unor autoevaluari de acest gen.l. ?" Pentru pacientii care au dificultati in descrierea propriilor probleme pot fi adresate intrebari ajutatoare de tipul.Evolutie: a la Data 10 vorbit situatiei 15 a Am10.

trairea sentimentului de irealitate. b) A doua forma sub care se manifesta tulburarea anxioasa 0 reprezinta evaluarea nerealista ~i anxioasa a unor evenimente existentiale. irascibilitate etc. a unor ipoteze terapeutice Diagrama evenimentelor de viata.. . senzatie de le~in. Cele doua tipuri de anxietate sunt clasificate in D. senzatie de greata. tremuraturi. pierderea controlului.$i Di Decesulsa peste de sa 40 UncantitaticaIatoreasca. ~i in acest caz anxietatea poate fi insotita de 0 serie de simptome somatice ca de pilda: supraincordare musculara.$i Clark. a) Atacurile de panica.114 Formularea IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 115 pre1iminara. Salkovskis. ameteli. indiferent de situatie. Salkovskis. Vermilyea. Acestea constau in trairea unui sentiment puternic de pericol de iminent. In absenta atacurilor de panica pacientii sunt calmi ~i lini~titi. sentiment insotit de 0 serie de manifestari psihofiziologice mare amploare. mente "prins de simte cantin activitatea Se oxazepam.a. 1988). sa evalueze ~i sa modifice modullor nerealist de apreciere a unar pericole potentiale.$i Clark. uscaciune a gurii. cu toate ca multi dintre ei traiesc 0 anum ita stare de anxietate anticipatorie cu privire la un posibil atac in viitor.S. Anxietatea este definita ca fiind 0 teama nespecifica. ~i Nu unchimare parase~tecasa. senzatie de nod in gat. diaree. care apar brusc. 1986.ca1atoriile. varsta Fuca cea mamei. interviurile realizate asupra unor pacienti suferind de anxietate au condus la concluzia ca nu este yorba chiar de 0 teama rara obiect pentru ca respectivii pacienti percep mediul inconjurator ca fiind amenintator ~i anxiogen. palpitatii. III R (1987) sub denumirea de: • tulburare de tip panica • tulburare caracterizata prin anxietate generalizata. Kirk. de incepe CaIatorie simte medicaoxazepam. Astfel anxietatea respectivilor pacienti devine un raspuns logic la 0 interpretare eronata a realitatii. infier. fatigabilitate. 1989). Aceasta observatie sta la baza abordarii psihoterapeutice cognitivcomportamentaliste prin intermediul careia pacientii sunt ajutati sa descapere. insomnie.M. (dupa Hawton. In limba engleza avem termenul de "free-flooting anxiety" sau teama care plute~te in aer. Cercetarile recente au evidentiat prezenta a doua tipuri de manifestare a anxietatii (Barlow.evite prizonier incepe Nardo. 1989) Anxietate ocazionaJa tratamentu1 cu 1967 La tenninarea lncepe tratamentu1 cu 1970 Desparj:ire de partener 1980 Opre~tecare a liceu1ui 1982 Se propriii profesiona1a cord decedat dein capcana" ani sitnte nesigur atac de a care copii. mictiuni frecvente. fier. Kirk. infarct. nelini~te. Vermilyea. Incepemaiinmari hotareia de Ia se exercitii1e fizice. tremuriituri. dificultati de concentrare a atentiei. Clark §. in cazul unui pacient tulburare anxioasa. transpiratii excesive. nea~teptat. tulburari respiratorii. cum se intampla in cazul fobiilor . Caracterul brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respective ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea fi victima unei boli somatice sau psihice grave. tara legatura cu situatiile externe ~i care nu este asociata cu comportamentul de evitare sistematica a anumitor stimuli. instalarea unei stari psihotice (de nebunie). Blanchard. Atacuri depanica nocturne cu Cu toate acestea. Tratamentul prin intermediul psihoterapiei cognitiv-comportamentale a atacurilor de panica ~i a anxietatii generalizate (dupa: Hawton.

nu e bun de nimic". de regula. / // perceputi ca amenintatori -'.116 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 117 Trebuie mentionat faptul cii un numar mare de pacienti sufera de ambele tipuri de anxietate.. generatoare de anxietate. de regula. Anxietatea generalizata poate avea ~i ea debut brusc dar eel mai adesea acesta are un caracter insidios. subiectul supraevalueaza semnificatia perieolului intr-o cOl~unctura data. ei se adreseaza la inceput medicului specialist in medicina generala.. . . un individ anxios in legatura cu impresia pe care 0 face in societate."Interpretarea senzatiilor ~ corporale ca fiind semnele ~ unei catastrofe iminente Aprehensiune /' Senzatii corporale . poate dezvolta urmatoarele ganduri care se declan~eaza in mod automat: "ei cred ca tot ceea ce spun eu este plictisitor ~i neinteresant". meand-o sa fie excesiv de preocupata de starea ei de sanatate.•• (interni sau externi) ---. Multi pacienti cu tulburari anxioase nu realizeaza de la ineeput ea problema lor are la baza anxietatea. Un exemplu de astfel de regula cu caracter disfunctional ar fi: "daca nu ma agreeaza toata lumea. "Daca fa~ 0 gre~ealii sunt pierdut". . "Succesul celorlalti inseamna qecul meu".. poate dezvolta convingerea ca orice simptom somatic aparut brusc poate duce la moarte. inseamna ca sunt lipsit de valoare". Ideea central a a abordarii cognitive a tulburarilor emotionale constii in aceea ca nu evenimentulin sine ci expectatiile individului in legatura cu acesta sunt generatoare de simptome. "Eu nu am nici 0 valoare daca ceilalti nu ma iubesc". aproximativ intre 20 ~i 30 de ani (Rapel. acea persoana va pune stapanire pe mine" etc .--// // . "Daca un lucru nu este perfect. 1988) afirma faptul ca oamenii traiesc atacuri de paniea pentru ca ei manifestii tendinta de a interpreta 0 serie de simptome corporale intr-un mod catastrofic. Clark (1986.. De regula. pentru acuze somatoforme. ametelile sau jena in respiratie pot fi interpretate ca fiind semnele unei boli psihice sau orgal11ce grave. Un individ care se bazeaza pe 0 astfel de afirmatie poate interpreta tacerea celor dinjur ca pe un indiciu cii ceea ce spune el este perceput de ceilalti ca fiind neinteresant. In eele ce urmeaza prezentam cateva modele de gandire negativa. Afirmatiile cu caracter disfunctional s-au format in urma unor experiente invatate in copilarie ~i ele pot ramane in stare latenta pana cand pot fi activate de anumite evenimente exteme: De pilda. Stimuli declan!?atori .). 1985). "Daca 0 persoana ma critica. brusc.c. In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii emotion ale sunt luate in consideratie doua nivele diferite ale gandirii negative: a) Gandurile negative (~i imaginile negative) ce apar in mod automat atunci cand subiectul traie~te starea de anxietate (de exemplu. In ambele tipuri de tulburari evenimentele stresante ale existentei joaca un rol important. Tulburarile fobice afecteaza un numar mult mai redus de pacienti (3%). In eazul anxietatii. Cand in cele din urma ace~ti pacienti ajung la psihiatrie. b) Afirmatiile ~i regulile cu caracter disfunctional care reprezinta seturi de atitudini ~i credinte pe care Ie imparta~esc indivizii in legatura cu ei in~i~i ~i cu lumea inconjuratoare ~i care ii determina sa interpreteze diverse situatii intr-un mod negativ. "Nu pot face fata situatiei X". ea interpretand diversele senzatii corporale intr-o maniera catastrofica.'In viata sunt doar invingatori ~i invin~i". Aceste stari pot sa-i activeze convingerile mai vechi. ei mai pastreaza adesea unele dubii cu privire la natura simptomatologiei lor. Tahicardia. inseamna ca nu tine Ie mine". Atacurile de panicii debuteaza. "Eu sunt responsabil de ceea ce vor face copiii mei in viata". "Daca ma voi apropia prea mult de cineva. Lader ~i Marks (1971) afirma ca tulburarile anxioase sunt prezente la aproximativ 8% din pacientii ambulatori care se adreseaza cabinetelor de psihiatrie ~i psihoterapie. 0 tanara al carui tata a decedat brusc ~i nea~teptat la varsta de 40 de ani in urma un or simptome somatice neobi~nuite ~i eronat diagnostieate. Aceasta convingere are 0 influenta neglijabila in vata ei pana cand ea insa~i traie~te stari de ameteala '~i le~in datoritii unor probleme hormonale..

"Cand ti-a fost cel mai tare teama. De pilda. un pacient care crede ca sufera de tulburari cardiace evita sa faca exercitii fizice sau sa faca dragoste.. 2) Lista cu situatiile problematice posibile. Medicatie (prescrisa sau autoadministrata) Psihoterapie urmata (modalitati. Identificarea gtindurilor negative Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor strategii: 1) Discutarea unei experienteemotionale recente. Evitarea intare~te convingerea patologica pentru ca el considera reducerea simptomelor ca pe un efect al evitarii anumitor activitati. situatii ~i activitati. epilepsie. sa controleze ~i sa modifice gandurile negative legate de peri cole potentiale dit ~i comportamentele asociate cu acestea. Astfel. ce efecte a avut) Resurse adaptative personale Situatie sociala ~i financiara Psihoterapia cognitiv-comportamentala este potrivita pentru majoritatea pacientilor cu tulburari anxioase.118 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE >.Indicatii nosografice 119 De exemplu. 7) Experimentari in sfera comportamentului. aparitia unei dificultati in respiratie este preceputa ca un indiciu ca respiratia se va opri ~i va surveni moartea. Evenimentul este descris in detaliu ~i terapeutul intervine cu intrebari de tipul: "Ce ganduri ti-au venit in minte atunci?". Cand stare a anxioasa este secundara unei boli psihice majore. este necesar tratamentul psihiatric al respectivei afectiuni. pacientii toxicomani au nevoie de 0 perioada de dezintoxicare inainte de a trece la 0 abordare cognitiv-comportamentala. Al1luuite comportamente de tip evitant nu fac dedit sa intareasca interpretarile negative ale pacientilor. 5) Atitudinea ~i comportamentul celorlalti. >. c) gandurile care au aparut. exista doua procese care contribuie la mentinerea tulburarii panice. 6) Credintele pacientului cu privire la cauzele problemei. care era lucrul eel mai ingrozitor care credeai ca s-ar putea inHimpla?" Exemplificarea legaturii pe care o realizeaza pacientulintre diverse senzatii ~i gandlirile aferente: . unei boli grave. sa evalueze. 4) Factori modelatori: factori care fac ca situatia sa fie mai rea sau mai buna. Durata psihoterapiei este de 5 pana la 20 de ~edinte. terapeutul ~i pacientul stabilind de comun acord ce anume se va lucra in cursul unci ~edinte. 1. astm bron~ic sau in caz de sarcina. 3) Comportament de evitare.Tehnicile specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale I. pacientii devin hipervigilenti ~i in mod frecvent i~i exploreaza starile proprii. 8) Efecte. "Ti-a aparut vreo imagine?". d) comportamentul. Psihoterapia cognitiv-comportamentala are drept obiectiv reducerea anxietatii prin intermediulinvatarii pacientilor sa identifice. Aceste ~edinte sunt foarte bine structurate. ceea ce ii face sa remarce senzatii pe care majoritatea oamenilor nici nu Ie observa. interpretate ca semne al. la nindullor. Pacientilor Ii se cere sa-~i reaminteasca un eveniment sau la 0 situatie care a fosta asociat cu 0 anxietate putemica. Pentru pacientii cu probleme somatice reale trebuie ±acute unele modificari in cadrul tehnicilor indicate. In acela~i timp. emfizem pulmonar. metoda hiperventilatiei este contraindicata la pacienti cu tulburari cardiace. Aceste senzatii sunt. Evaluarea trebuie sa ia in consideratie urmatoarele aspecte: Descrierea sumara a problemei: 1) Descrierea in detaliu a situatiei cand a aparut problema: a) situatia. b) reactiile corporale. Odata ce subiectul a dezvoltat telldinta de a catastrofiza diversele sellzatii corporale. de pilda. 2. Din cauza faptului ca se tem de anumite sellzatii corporale.

intreba pacientul: "Ce ti-a trecut prin minte acum?". ora de ora. In acela~i timp trebuie explicat ca simptomele produse de anxietate nu sunt periculoase (de exemplu accelerarea batailor inimii nu reprezinta un semn ca se va produce un atac de cord). 4) Programarea aetivitatilor In cadtul acestora se c~re pacientilor sa noteze. sentiment ~i comportament. Trebuie explicat pacientilor ~i faptul ca unele simptome ca insomnia. activitatile pe care Ie des:fa~oara. este util sa se ceara pacientului sa retraiasca evenimentul respectiv pe plan imaginativ sau prin intermediulunui joc dramatic cand este yorba de 0 situatie interactionala (relationarea cu 0 persoana).120 Senzatii inima. 3) Utilizarea modificarilor de dispozitie in cursul unei ~edinte de psihoterapie. ci el se va scula ~i va inchide geamul. In astfel de situatii terapeutul trebuie sa caute sa discearna. evolutia lor probabila. Beck (1979) dadea urmatorul exemplu: daca un subiect aude in toiul noptii un zgomot in camera alaturata el i~i poate spune in minte ca a intrat un hot. placerea sau gradul de control asupra situatiei. de pilda. Daca.Am voi sufoca~ivoi Respiratiameadidea. 2) Furnizarea imor informatii eu privire la meeanismele anxietatii Este necesara descrierea in detaliu a simptomelor legate de anxietate. Acest obiectiv se poate realiza prin intermediul unor liste de tipul celei de mal sus. oboseala. 3) Distragerea Este utilizata ca strategie pentru a exercita un control direct ~i imediat asupra simptomului. dimpotriva. Pentru indivizii care se simt presati de timp este indicata 0 planificare riguroasa a activitatilor astfel inc~t ace~tia sa nu aiba tentatia . Terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa sesizeze legatura dintre senzatiile corporale ~i interpretarile pe care Ie acorda acestora.mapierde. fatigabilitatea ~i chiar vederea ca prin ceata sunt manifestari ale anxietatii. terapeutul ii poate cere sa descrie mobilierul din cabinet. Fluctuatiile de dispozitie din cursul unei ~edinte de psihoterapie pot fi surse utile pentru declan~area automata a gandurilor. De exemplu: "Nu e~ti foarte sigur in legatura cu ce anume ti-a trecut prin cap cand te-ai simtit speriat in situatia X. dificultatea de a lua decizii. prin intermediulunor intrebari specifice. ce crezi ca a insemnat situatia respectiva pentru tine?". 0 boaIagrava de le~ina. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 121 aferente II Modijicarea gandurilor negative # a comportamentelor iisau a gandi zatiede le~in espiratie 1) Rationalizarea Terapeutul trebuie sa-i explice pacientului ratiunile tratamentului prin demonstrarea relatiei dintre gandire.opri. Incercand sa prive~ti in urma. Atunci ~pare 0 stare de teama ~i comportamentul se des:fa~oara in consecinta. Astfel de metode pot fi: • concentrarea asupra continutului unei conversatii ~i nu asupra starii proprii. sentimentele de teama nu vor apare. Cand intrebarile directe nu reu~esc sa-l determine pe pacient sa evoce gandurile negative ce se declan~eaza spontan. muri. care este semnificatia evenimentului respectiv pentru pacient. 2) Utilizarea tehnicii imaginatiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a retrai 0 experienta emotion ala. subiectul se va ascunde sau va telefona la politie. evaluandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la 100 sub aspectul unor stari afective cum ar fi: anxietatea. subiectul i~i spune ca a lasat geamul deschis. 4) Determinarea semnificatiei unui eveniment. oi se valor voi faceunvatac de cord. • daca subiectul manifesta anxietate in timpul ~edintei de psihoterapie. Astfel. Uneori declan~area automata a patternurilor de gandire negativa nu se realizeaza. observand modificarea de dispozitie poate. IRINA HOLDEVICI Intemretarea ma V oi innebunicu siguranta. Terapeutul. cat ~i faptul ca trairea anxietatii nu inseamna ca subiectul are 0 boala psihica grava.

ci ia 0 pauza. fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i supraincordarea. • ce doresc sa fac astazi. >. Terapeutul: $tii ee se intampla eu organismul tau atunci eand le§ini? Pacientul: Nu. 1. planifica-ti mici pauze pentru relaxare.30 dar ramanea in pat pana la ora 8. $tii eum evolueaza tensiunea in timpul unui atae de paniea? Pacientul: Am pulsul aeeelerat. c) Nu cumv~ aprecierile tale se bazeaza mai mult pe ceea ce ai simtit decat pe evaluarea modului in care te-ai comportat? . Nu te repezi la 0 noua activitate imediat ce ai terminat-o pe cea veche. 5) Verificarea veridicitatii gandurilor negative automate Terapeutul uti/izeaza 0 serie de intrebari pentru a-I ajuta pe pacient sa evalueze gandurile negative ~i sa Ie substituie eu ganduri mai realiste. Terapeutul: Tensiunea arteriala seade bruse. Din acest motiv a-i intreba ce cred altii cu privire la situatie poate reprezenta 0 modalitate utila de schimbare a perspectivei. Ai le§inat vreodata in eursul unui atae de paniea? Pacientul: Nu. . 6. Multi subiecti anxio~i renunta la activitati de loisir deoarece traiesc permanent ideea ca nu ~i-au indeplinit toate datoriile. • pot trasa sarcina aceasta altcuiva ~i daca da. b) Cum ar gandi 0 alta persoana cu privire la situatie? De regula. 7.Principiile planifidirii timpului In cadrul ~edintei de psihoterapie. 0 femeie easniea se trezea la 5. • ce se intampla daca nu fac actiunea X. pacientii care exagereaza peri cole Ie nu au tendinta de a extinde aceasta exagerare ~i asupra altora (Butler §i Matheros. 4. alege secventa care iti convine mai mult. 1983). Terapeutul: Bine. lata cateva tipuri de intrebari care au menirea sa verifice realitatea gandurilor negative. Deei este mult mai putin probabil ea vei le§ina eand e§ti anxios deeat atunci eand nu e§ti. S. La sfar~itul zilei reaminte~te-ti ce ai realizat ~i acorda-ti credit. De pilda. Revizuie~te-ti obiectivele 2. Terapeutul: Coreet. 3. disfunctionale. fapt ee-i sporea gradul de anxietate. Hai sa vedem eat de real este aeest gand. 0 eroare frecventa a pacientilor cu anxietate generalizata consta in aceea ca ei cred ca nu pot face fata situatiei pentru ca sunt anxio~i. Analizeaza amanarile ~i tendinta de a taragana lucrurile. Credca tensiunea se ridiea.122 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 123 safaca mai multe lucrari de-odata. daca nu se intampla nimic pot s-o omit. in stare de anxietate pulsul §i tensiunea urea. Pentru ca acest lucm sa se realizeze mai u~or este indicata notarea zilnica a gandurilor negative produciitoare de disfunctii. a) Ce dovada am ca acest gand este adevarat? Nu exista ~i un alt mod de a privi aceasta situatie? Nu cumva exista ~i 0 alta explicatie ca alternativa a gandului negativ? Exemplu Pacientul: Cdnd am un atae de paniea imi treee prin eap gandul ea voi le§ina sau voi muri. • ce poate fi amanat ~i pentru cat timp. Stabile~te 0 ordine a efectuarii sarcinilor ~i activitatilor pe care Ie ai de indeplinit. Revizuie~te-ti inca 0 data prioritatile lajumatatea zilei. ai amanat ceva pentru ca ti-ai fixat obiective prea inalte? ai fost nerealist in a aprecia ceea ce poti face cu adevarat? Acum poti realiza acellucru? 9. Intre ~edinte pacientii cautil sa puna in practica abilitiltile de a se intreba pe care Ie-au invatat impreuna cu terapeutul. Realizeaza 0 lista a lucrurilor pe care trebuie sa Ie realizezi ~i alta a celor pe care vrei sa Ie faci cu estimarea timpului necesar. pacientul ~i terapeutul colaboreaza pentru a gasi solutii rationale pentru a inlocui gandurile negative automate. cui anume. Daca sarcinile ~i activitatile iti so/icita mai mult timp decat ai la dispozitie. eand rumina toate aetivitatile pe eare le-ar putea faee gre§it sau nu le-ar putea duee la bun sfar§it. in aeeasta situatie terapeutul i-a reeomandat sa se seoale din pat imediat ee s-a trezit §i sa faea jogging. 8. stabile~te prioritatile: • ce trebuie mcut neaparat astazi. Cautil sa faci un singur lucru odata ~i sa termini ce ai inceput.

cu dispozitie proasta. De pilda. cerandu-i se pacientului sa noteze acele cauze pe care nu Ie poate controla ~i sa aloce apoi cate un sector de cerc fiecarei cauze. cu atat ei realizeaza ca cei cunoscuti nu se plaseaza la extreme ci tind sa acopere toata scala. geloasa. pomind de la ideea eronata ca este posibil sa ~tii dinainte daca 0 anumita decizie pe care 0 iei e corecta. ma urasc din tot sufletul. subiectul are In vedere impactul imediat al pierderii. g) Nu ai cumva tendinta de a supraestima propria responsabilitate in legatura cu modul In care se desta~oara lucrurile? De pi Ida.: daca ceilalti nu-~i manifesta dragostea fata de el Inseamna ca nu-l plac). alb-negru (ex. financiare etc. multe persoane par sa uite succesele trecute atunci dind sunt confruntate cu 0 sarcina dificila sau dind au comis 0 gre~eala. 0 femeie care se teme ca va fi paras ita de iubitul ei devine pisaloaga.nici nu ma urasc. e limpede ca voi face ~i eu un atac de cord". d) Ai tendinta sa-ti fixezi obiective nerealiste de atins? Multi pacienti l~i fixeaza ni~te obiective imposibil de atins ~i devin anxio~i in momentul in care i~i dau seama ca nu Ie pot atinge. f) Gande~ti adesea in termenii totul sau nimic? Persoanele anxioase au tendinta de a se autoevalua in culori extreme.iubire putemica. Con~tientizarea proiectiei posibile in timp poate fi utila nu doar cand 0 pierdere anticipata este probabila. Diagrama factorilor care contribuie la buna dispozitie a musafirilor pe care i-am invitat la masa. evenimentul real este mai putin dezastruos decat cel anticipat. Pentru a corecta astfel de ganduri terap~utul poate desena 0 diagram1idin care sa rezulte cauzele diferite care pot produce un eveniment. rnra a se gandi ca in fond 11 poate trece in sesiunea urmatoare. In aceea~i categorie poate fi inclusa ~i afirmatia "Pentru ca un prieten de aceea~i varsta a murit de atac de cord. Interesele ~i opiniile politice Daca Ie place mancarea ~i bautura (e imposibil sa gate~ti pe gustul tuturor) e) Ai tendinta de a omite fapte importante ~i de a acorda atentie unora lip site de importanta? De exemplu. Aceste obiective suna in felul urmat8r: "Tot ceea ce fac trebuie sa fie perfect". . despartirea de prieten/prietena 11 poate face sa sufere cateva luni. Astfel. "Trebuie sa fiu calm in orice situatie".124 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE- 125 Cfmd sunt Intrebati cum s-au comportat de fapt. un student se poate teme ca va cadea la un examen. nici nu ma iubesc ~i la celalalt capat . pacientii anxio~i nici nu s-au gandit In detaliu cat de rau va fi daca s-ar petrece situatia de care se tern. ei constata cu surpriza faptul ca modul lor de comportare a fost adecvat ~i deci au rncut fata cu bine situatiei. . 0 mama anxioasa rumina mereu gandul daca a ales bine ~coala pentru fiul ei. intensitatea sufer~ntei reducandu-se odata cu trecerea timpului ~i odata ce apar contacte"cu alte persoane. ci ~i atunci cand gandurile in legatura cu despartirea genereaza un comportament care face despartirea mai probabila (de pilda. Factori care se afla direct sub controlul pacientului ale Inf'lilO! - Abilita\ile sociale ale celor a~ezati langa musafiri Abilitatile sociale ale musafirului Daca oaspetele are relatii bune cu partenerul sau \ Tn ce masura oaspetele este preocupat de propriile probleme (de munca. De regula. Cu cat se obi~nuiesc mai mult cu acest exercitiu. In aceste cazuri este indicat ca pacientul sa fie instruit sa plaseze toate cuno~tintele sale pe 0 scala care are la un capat. in mijloc . i) Cum vor arata lucrurile peste un anumit timp? Aceasta intrebare este utila mai ales cand avem de-a face cu 0 pierdere anticipata pentru ca adesea atunci cand se gande~te la 0 posibila pierdere sau la ruperea unei relatii.) h) Ce va fi daca evenimentulneplacut se va intampla cu adevarat? Va fi oare chiar atat de rau? Datorita tendintei de evitare cognitiva.

De pilda. dar spre surprinderea sa. Cu to ate acestea. timp de doua minute. golind cat mai mult pIamanii la expiratie ~i nu Ii se spune precis ce senzatii vor trai. pe care Ie traiesc in cursul atacului de panica. j) Ai tendinta de a supraestima un eveniment? Subiectii anxio~i au tendinta de a supraestima un eveniment anxiogen. In timp ce vorbea el s-a simtit anxios.'d' a) Experimentarea in cazul pacientilor cu anxietate generalizata Un om de afaceri se simtea foarte speriat cand trebuia sa vorbeasca in public. In aceste cazuri se propun pacientilor experimente de hiperventilatie prin intermediul carora se pot reproduce vo]untar simptomele corporale ale starii de panica. care contribuie la reducerea simptome]or fiziologice de panica. b) Experimentarea (testarea) in sfera comportamentului cu subiecti suferind de atacuri de panica. demonstrandu-i pacientului ca va face fata cu bine respectivei situatii. Vizualizarea modului in care i~i revine ~i se comporta normal au ajutat-o sa-~i reduca anxietatea. EI credea ca subalternii sai vor observa anxietatea sa ~i vor inceta sa-i acorde respectul cuvenit. revazand caseta. Apoi pacientul este instruit sa utilizeze respiratia controlata atunci cand presirnte instalarea unui atac de panica (de pilda. Scopul principal al abordarii terapeutice este modificarea interpretarii catastrofizante pe care 0 au pacientii in legMura cu senzatiile lor corporale.) Pornindu-se de la aceste discutii se trece ]a invatarea pacientului sa rea]izeze 0 tehnica de respiratie controlata. Din acest motiv. nu a observat nici un semn vizibil de anxietate.126 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 127 fapt ce va exercita 0 presiune asupra partenerului ~i-l va determina sa rupa relatia). Aceasta a redus convingerea sa cu privire la faptul ca ceilalti ar observa cat de anxios este. 6) Experimentarea in sfera comportamentului Terapeutul cere paciel1tului sa verifice in viata reala daca gandurile negativesunt adevarate. aprecierile pozitive ale celorlalti cu privire la modul in care au mcut fata emenimentelor ~i sa realizeze impreuna cu pacientul 0 repetitie in legatura cu modul de a aborda evenimentele anxiogene. (La inceput estima ca ceilalti ii observau teama cu un procent de 65. dea seama de asta. terapeutul trebuie sa treaca in revista situatii din trecut cand pacientul s-a descurcat bine in situatii similare. daca pacientii spun ca senzatiile fizice sunt asemanatoare dar lipse~te anxietatea. Salkovskis ~i Cha]kley (1985) au gasit ca invatarea controlului respiratiei este foarte eficienta cu ajutorul unei benzi de magnetofon.el a afirmat ca e convins ca daca el se simte anxios ceilalti trebuie sa-~i . Apoi pacientii sunt invitati sa aprecieze daca nu cumva senzatiile traite dupa exercitiu seamana cu cele din cursul atacului de panica. Ca test. iar in urma experimentului aprecierea lui s-a redus pana la 30%). unii pacienti ram an anxio~i chiarcand con~tientize~za faptul ca probabilitatea obiectiva a producerii evenimentului negativ este mica ~i aceasta se produce datorita supraestimarii consecintelor evenimentdui. De exemplu. terapeutul i-a cerut sa tina un mic discurs in timp ce va fi inregistrat pe video. prin care se modi fica imaginile negative. Se analizeaza apoi eventualele asemanari ~i deosebiri dintre cele doua categorii de senzatii. Metoda de abordare terapeutica pentru astfel de pacienti consta in decatastrofizarea evenimentului. 0 pacienta era asaltata de imagini legate de faptul ca va le~ina in public."voi face un atac de cord". prelungindu-se treptat durata inspirului ~i expirului. atunci cand el nu s-ar gasi in clinica. unde 0 voce calma pronunta "inspira" timp de doua secunde ~i "expira" pentru un interval egal de timp (ritmul respirator este variabil ~i se alege in functie de subiect). In cele mai muIte cazuri pacientii recunosc ca le-ar interpreta in mod catastrofic . Este util ca pe langa intrebari sa se utilizeze ~i tehnica imaginatiei dirijate. Fiind evidenta pentru altii. Clark. Discutiile au ajutat-o sa inteleaga faptul ca cel mult i~i va pierde cuno~tinta pentru cateva secunde ~i apoi i~i va reveni ~i se va comporta normal. k) Nu cumva subapreciati propriile posibilitati de a face fata situatiei? Subiectii anxio~i traiesc cu impresia ca nu au abilitati suficiente de a se descurca in astfel de situatii anxiogene. (Li se cere sa inspire rapid pe nas ~i pe gura. In acest caz sunt utile discutii cu privire la probabilitatea obiectiva a producerii evenimentului. pacientul este intrebat cum s-ar simti dad astfel de senzatii ar aparea brusc ~i nea~teptat. expiratie prelungita).

In astfel de cazuri este necesara 0 antrenare a abilitatilor sociale. Apoi i s-a cerut sa descrie mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute. a se afla in aglomeratie). situatiile sociale sunt dificile pentru d ei nu au deprinderi de conversatie sau comportament so.128 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 129 In cadrul unui alt experiment. a face cumparaturi. In piept ~i chiar In degete. unor noi modele de comportament deprinderi de a face fata situatiilor >. iar aproximativ 20% dintre ei evita ~i situatiile pe care Ie evita agorafobicii (a calatori cu mijloace de transport In comun. • prin tehnica imaginatiei dirijate In cadrul careia Ii se cere sa~i imagineze In detaliu ca au un atac de panid. Din acest motiv este bine ca terapeutul sa Incurajeze pe pacienti sa intre In situatii sau sa se angajeze In activitati!e pe care au tendinta sa Ie evite pentru a verifica daca lucrurile de care se tern se vor produce intr-adevar. >. de evitare Oe~i anxio~ii nu au comportamente sistematice de evitare ca cei fobici.a. respectivele comportamente sunt modelate de catre terapeut In cursul ~edintei ~i apoi practicate sub forma de role-playing in timpul psihoterapiei ~i apoi In situatiile de viata. un pacient cu atacuri de panid se temea ca l~i va pierde mintile In timpul respectivului atac.Terapia comportamentelor Toate cele trei modalitati de evitare tind sa mentina gandurile negative ale pacientilor. Se poate face: • prin solicitarea pacientului sa citeasca cu voce tare 0 serie de cuvinte care desemneaza posibile catastrofe sau senzatii corporale (sufocare.). el a raspuns d Incerca sa-~i controleze gandurile ~i ca asta 11salva. sa descrie senzatiile traite ~i consecintele de care se tern. Un alt tip de experiment consta In demonstrarea rolului gandurilor In declan~area unor atacuri de panid ~i aceasta se realizeaza prin producerea unui atac de panid prin simpla manipulare verbaJa. Deoarece ea s-a aratat sceptid.: se sprijina de obiecte soli de cand apare senzatia de le~in). Mai mult chiar. Orept urmare el a constatat ca atacul de partid nu duce la nebunie. a manca la restaurant). timp In care ea nu a mai fost con~tienta de bataile inimii sale. • In al doilea rand ei evita unele activitati care produc' senzatii care evoca teama (ca de pilda. Se poate realiza prin: . terapeutul i-a cerut sa se concentreze asupra inimii In timpul ~edintei timp de 5 minute. Intrebat ce 111mpiedid totu~i sa . terapeutul Ii explica faptul ca acest fenomen reprezinta doar efectul concentrarii atentiei asupra unor functii ale organismului. unii dintre ei evita totu~i unele activitati sau situatii (Butler $. • In primul rand aproximativ 40% din pacientii cu anxietate generalizata evita situatiile care presupun evaluarea sociala (a vorbi In public. Daca experimentul reu~e~te. exercitiile fizice).Invatarea ~i a unor Pentru multi pacienti.. terapeutull-a determinat sa reprodud In plan imaginativ simptomele ~i apoi sa nu-~i controleze gandurile.cial. Pacientii sunt Incurajati sa se expuna gradat la situatiile sau acitivitatile anxiogene. Pentru a-i demonstra faptul d este yorba de 0 convingere eronata. Pacienta a constat cu surpriza d simpla concentrare asupra cordului 0 facea sa simta pulsul In zona fruntii.nu ~i Ie piarda. De pi Ida. palpitatii. In plus este important sa se modifice ~i acele modele de comportament pe care pacientii s-au obi~nuit sa Ie puna In actiune odata ce simptomele se declan~eaza. 1987 a). Tehnica identificarii supozitiilor negative (disfunctionale). Terapeutul i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie favorizeaza tremuratul mainilor chiar ~i la persoane care nu se tern de a~a ceva. • In al treilea rand utilizeaza strategii de evitare dnd se instaleaza simptomele (ex. la gat. terapeutul Ii demonstreaza pacientului rolul montajului cognitiv In declan~area starii de panid. ei sunt solicitati sa anticipeze ce se va Intampla In timpul exercitiului de expunere ~i apoi sa evalueze dadi ceea ce se petrece cu adevarat este mai rau sau mai putin rau dedt au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de anxietate). Un pacient care se temea sa nu-i tremure mainile In public verifica mereu acest lucru cu palmele intinse ~i degetele departate. moarte etc. unei paciente care crede di este gray bolnava de inima pentru ca l~i simtea mai frecvent dedit altii bataile inimii. Odata problema identifi~at[i.

Aceste reactii negative pot fi reduse daca se explica pacientilor ca ei pot trai in timpul relaxarii senzatii neobi~nuite. in fotoliu. Eu sunt acela~i ~i atunci cand am note slabe la ~coala ~i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine altfel in aceasta situatie.tei convingeri a aparut ca avantajul (uneori se obfine lucru de caUtate) este depa:jit de dezavantaj (se produce anxietate care 0 impiedica sa-:ji asume riscuri. Peveler ~i Johnston (1986) au demonstrat ~i faptul ca relaxarea cre~te gradul de accesibilitate a informatiilor pozitive in memoria pacientului ~i faciliteaza gasirea unor alternative la gandurile anxiogene. nu sa fac doar acele lucruri care trebuie indeplinite. acest gand este perturbator pentru ca ma face sa ma simt tot timpul anxios. 1. Last. Mai mult. Tehnica este ilustrata :jiprin intermediul urmatorului exemplu: anxioasa nutrea gandul dl nu va putea face tot ce :ji-a propus sa realizeze. ceea ce a facut sa gaseasca mai multa satisfacfie in activitafile cotidiene pentru ca a incetat sa-:ji evalueze tot timpul performanfele. 0 facea sa-:ji restranga aria de activitafi). Toate succesele me Ie trecute nu valoreaza doi bani daca nu reu~esc din nou. • pauze planificate in cadrul unor programe incarcate. In Handbook of anxiety disorders (ed. va trebui sa lupt mult cu mine pentru a-I schimba ~i aceasta imi va cere ceva timp. in plan imaginativ. De multe ori aceste ~ituatii pot fi exploatate in cursul psihoterapiei prin procesul de reatribuire de semnificatii (subiectul poate acorda 0 altii interpretare senzatiilor corporale). Tehnicile de relaxare. " Notand avantajele :ji dezavantajele aces. C ~i Hersen. Majoritatea pacientilor cu anxietate raspund favonlbi1la relaxare.130 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 131 a) utilizarea unor jurnale zilnice in care se noteaza aceste supozitii disfunctionale. New York. Pot sa fac doua lucruri pentru a facilita schimbarea: a) sa fac 0 lista cu convingerile mele. 1984). Pergamon. Pentru ca nutresc acest gand de multa vreme. aceasta trebuie practicata pana cand devine deprindere utilizata nu doar acasa. Ei continua sa ma iubeasca. Printre ace~tia se numara pacientii care se tem de pierderea autocontrolului. Mai mult. Supozitia disfunctionala Eu nutresc convingerea ca "nu sunt bun de nimic daca nu reu~esc. la diverse situatii al1xiogene. Ii ajuta pe pacienti sa-~i demonstreze faptul ca tin sub control simptomele lor. M) p. tatii ~i prin aceea ca in cursul ei se poate realiza expul1erea progresiva. 2. Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i. ci ~i in situatiile de viata. b) identificarea gandului negativ ~i gasirea convingerii care se ascunde in spatele lui." . Exista insa un numar limitat de pacienfi care devin anxio~i in timpul practicarii relaxarii (Heide :ji Borkovec. Relaxarea se realizeaza prin: • realizarea planificata a unor activitati care ii fac pliicere subiectului. a raspunsului rational ~i a planului de schimbare (Clark :ji Beck. Relaxarea trebuie prezentata ca 0 modalitate de reducere a anxie. Indiferent ce tehnica de relaxare se alege. • practicarea unar tehnici standardizate de relaxare. la unii pacienti concentrarea asupra corpului poate evoca producerea unor senzatii pe care ace~tia Ie interpreteaza eronat ca fiind semne de boala. Programul terapeutic a constat in a-i propune sa lupte impotriva convingerii eronate incercand sa faca lucrurile mai pufin perfect in mod deliberat. Pacientul se intreaba: "Daca gandul ar fi intr-adevar real ce ar insemna asta pentru mine?" Ilustrarea unei supozitii disfunctionale.385. 1988) . Raspunsul rational ~i planificarea schimbiirii Gandul meu este nerational ~i el a aparut pentru ca parintii nu mau laudat niciodata pentru succesele obtinute ci mi-au sugerat mereu ca este un nou obstacol de trecut. Discufia a pus in evidenfafaptul ca la baza ei statea afirmafia eronata: "Trehuie sa realizez totdeauna lucrurile perfect. 362 .In Cognitive approaches. Aceasta idee a mea nu este adevarata ~i pentru ca in trecut am obtinut realizari pe care nimeni nu mi Ie poate lua inapoi. o pacienta . b) sa-mi petrec 0 parte din timp mcand ceva ce imi face cu adevarat placere.

acceptarea cu u~urinta a incertitudinii.132 IRINA HOLDEVICI Prevenirea recaderilor. sa fie ameliorat. invatarea rapida a ABC-ului metodei. tara utopii. evenimentul activator (As) sa se amelioreze ~i credintele irationale (iBs) care preprezinta cerinte ahsolutiste ~i absurde conform carora evenimentul (As) trebuie. stabilirea de scopuri creative. infrangere) care se manifesta la nivelul C (respectiv produce consecinte emotionale ~i comportamentale). De la prima ~edinta i se explica pacientului ca un eveniment nefericit activator (As) contribuie dar nu produce perturbarea psihica (compOliamentul de e~ec. Terapeutii cognitiv-comportamentali~ti sunt de parere ca 0 cauza majora a reciiderilor ar fi adunarea unor argumente insuficiente impotriva gandurilor negative. se mare~te intervalul dintre ~edintele de psihoterapie. RET presupune utilizarea urmiitoarelor tehnici ~i reguli: 1. de psihoterapie comportamentala cu elemente de ahordare terapeutica filozofidi. Cu cat terapeutul este mai activ. de scurta durata (de la 5 la 15 ~edinte). in cursul unor ~edinte de rolelaying pacientul furnizeaza argumente impotriva ideilor sale negative. cu orice pret. care este 0 noua filosofie eficienta. Pentru a cre~te increderea in sine a pacientului. care la randul sau va genera sentimente eficiente de auto-ajutorare (selfhelping) ~i comportamente sanatoase. flexibilitate. cu atat mai repede invata pacientii sa se autoajute. el trehuie sa lucreze cu pacientul strategii de a face fata un or astfel de·situatii. ruperea unei legiituri afective). Pentru a antrena aceasta capacitate de a descoperi contr argumente la gandurile negative. Elis a fost pregatit ca psihanalist ~i dupa ce a practicat psihanaliza timp de 5 ani a ahandonat-o afirmand cii este ineficienta. De fapt persoanele se perturba pe ele insele datorita credintelor ~i opiniilor nerationale (iBs) cu privire la evenimentulactivator (As). Psihoterapia rational-emotiva (RET) reprezinta 0 combinatie a unor tehnici . mai directiv ~i mai persuasiv atunci cand ii explica pacientului ABC-ul metodei. pacientulinvata sa gaseasca argumente mai convingatoare. responsabilitate fata de propriile probleme emotiol1ale ~i autodirectionare. iar terapeutulil provoaca prin contraargumente. toleranta inalta la frustratie. Elis i~i define~te metoda ca 0 psihoterapie activ-directiva. Acest procedeu ii ajuta pe pacienti sa descopere punctele slabe din cadrulluptei lor cu ideile negative. . Chiar din primele ~edinte i se arata pacientului cum sa lupte prin contraargumente (D = dispute) impotriva convingerilor irationale ~i prin aceasta sa ajunga la E. interese sociale. Terapeutul arata pacientului diferenta uria~a dintre credintele rationale (rBs) prin intermediul carora suhiectuli~i exprima dorinta ca situatia. Daca terapeutul anticipeaza producerea vreunui eveniment negativ (pierderea serviciului. gandire ~tiintificii. 2. Dupa Elis ~i Dryden (1987) criteriile sanatatii psihice sunt urmatoarele: interes fata de propria persoana. Cand aceste puncte slabe ale argumentarii sunt identificate. spre sfar~itul terapiei. dind simptomele au disparut. CAPITOLUL 6 PSIHOTERAPIA RATIONAL-EMOTIV A .

Cu toate acestea Elis sugera adesea pacientilor sai sa realizeze exercitiile in mod imploziv (de 10-20 de ori pe zi). fumiitorilor Ii se cere sa alcatuiasca ~i apoi sa parcurga liste cu dezavantajele fumatului de 10-20 de ori pe zi sau. in mod obligatoriu. autoperturbatoare. regret. In acela~i timp. sarcini ce vizeaza aspectele cr. ura fata de propria persoana). in sensul ca terapeutul trebuie sa afirme ca metoda da rezultate adesea.gnitive. 8. . Prescrierea unor teme pentru acasa Foarte repede terapeutul da sarcini pentru acasa pacientului. nu totdeauna. De asemenea. spunandu-~i. depresie. Li se demonstreaza ca gandurile irati on ale sunt cele care genereaza sentimentele inadecvate. demonstrandu-le faptul ca 0 argumentare slaba va duce doar la un "insight" de natura intelectuala. Pot suporta disconfortul de a merge crt liftul ~i daca realizez acest lucru. Clientul este ajutat sa devina mai realist. persoanelor cu fobie de ascensor Ii se cere sa mearga cu liftul de 25 de ori pe zi. nu ~i emotionala. ") sau lipsit de logic a ("Pentru ca eu ma port frumos cu tine. realizarea unor liste cu gandurile negative. mai logic ~i sa nu realizeze a~a-numita "masturbare intelectuala". In spatele acestor afinnatii lipsite de logica stau postulate absolutiste de tipul: "Eu trebuie. sau in combinatie cu cea individuaHi ii ajuta pe clienti sa obtina ameliorari mai rapide. precum ~i antrenarea unor abilitati sociale. . 10. participand la grup subiectii realizeaza faptul ca ~i altii au pro~leme emotionale ~i viid cum ace~tia se lupta sa Ie rezolve. Cu to ate acestea nu trebuie exagerat. emotionale ~i comportamentale. Psihl)terapia rational-emotiva de grup Psihoterapia rational-emotiva de grup singura. In cadrul psihoterapiei rational-emotive uneori se procedeaza astfel. tu trebuie. ale analizei tranzactionale sau ale terapiei existentialiste."). De pi Ida. Ii se explica pacientilor faptul elementar ca uneori este indicat ca omul sa traiasca emotii puternice. 6. Discriminarea intre sentimentele adecvate ~i cele neadecvate Inca de la inceput. dar ca nu este necesar ca aceste emotii sa fie etalate in fata unor persoane cu autoritate (~efi. ceea ce va avea ca efect producerea un or schimbiiri minore. Terapia rational-emotiva (RET) poate fi utilizata in combinatie cu alte metode terapeutice ca: tehnici specifice psihanalizei. Sarcinile cu caracter imploziv Multi psihoterapeuti. ale terapiei de familie sistemice. Elis a observat ca atunci cand se administreaza sarcini implozive. durata terapiei se scurteaza foarte mult ~i eficienta ei cre~te. pentru cii exista 0 probabilitate foarte redusa ca acest lucru sa se intample. De regula. Actiuni ferme ~i puternice impotriva gandurilor negative Terapeutul' trebuie sa-l invete pe pacient (client) cum sa lupte eficient ~icu tarie impotriva convingerilor irationale. solicitarea pacientului sa realizeze exercitii de desensibilizare pe plan imaginativ sau in vivo 0 data sau de mai multe ori pe saptamana (Wolpe. obtin sprijin de la alte persoane ~i sunt incurajati sa-~i pregateasca temele pentru acasa. utilizeaza prescrierea unor sarcini graduale. profesori). 7. frustratie) ~i starile afective neadecvate: panica. 5. autoperturbatoare). 1983). in orice conditii. pacientul este invatat cum sa discrimineze intre starile afective negative adecvate care apar in cazul producerii unui eveniment psihotraumatizant activator (tristete. Elis este de parere cii toti pacientii au credinte de tip nerealist "Pentru ca ai refuzat sa iei masa cu mine. in grup se realizeaza jocuri care au ca obiectiv lupta cu convingerile negative. (De exemplu. Manifestarea increderii in eficienta metodei Terapeutul trebuie sa manifeste in prezenta pacientului incredere in faptul ca psihoterapia rational-emotiva da rezultate rapide ~i eficiente. ~i cu orice pret. pentru ca. cu durata limitata. ~i intotdeauna sa obtin aprobarea ta ~i sa te fac sa te porti bine cu mine". care ar putea penaliza pacientul pentru faptul ca manifesta astfel de reactii emotionale.134 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 135 3. pacientii i~i pun problema dacii nu cumva este ceva in neregula cu ei in cazul in care nu obtin ameliorari rapide. in timp ce realizeaza acest lucru: "Nu am nevoie de asigurari ca acest lift nu va cadea. ale 'gestalt-terapiei. In grup participantii discuta cu altii despre gandurile lor irationale. curand ma voi simti bine in timp ce merg cu liftul". sa te porti la fel cu mine. 9. in special terapeutii specializati in terapie cognitiv-comportamentala. ca de pilda. 4. inseamna ca am fiicut ceva rau ~i tu ma ura~ti.

ci un fel de "lada de gunoi" a un or fragmente de materiale din zilele precedente ~i analiza lor ar face mai muIt diu decat bine. El afirma ca a incercat sa acorde pacientilor muIta caldura afectiva ~i suport. Sa ne intoarcem la gandurile tale irationale care te fac sa traie~ti panica. • este mai indicata 0 abordare de tip filosofic ~i nu pragmatic. pe cat posibil a: a) Metodei asociatiilor libere. Din acest motiv terapeutul trebuie sa ceara clientului sa rezume problema ~i sa se concentreze asupra gandurilor irationale ~i a consecintelor lor pe plan emotional ~i comportamental. "Incet ~i cu rabdare se ca~tiga cursa". analiza viselor nu este considerata de Elis ca fiind "calea regala spre incon~tient" a~a cum spunea Freud. exprimate In afirmatii de tipul: "Ma voi putea ameliora. ceea ce inseamna ca ei tind sa obtina cat mai muIt din cerea ce doresc de la viata ~i cat mai putin din . hai mai bine sa ne concentram asupra sentimentelor neadecvate ~i daunatoare ~i asupra a ceea ce gande~ti ~i faci pentru a Ie crea ~i pentru a Ie mentine. aceasta practica este consumatoare de timp ~l ll1curajeaza ~i ea pe pacient sa se scufunde in nefericirea sa. Multi pacienti. conform metodei lui Ferenczi (1952) ~i rezuItatul a fost ca ace~tia se simteau bine. Oar. ci uneori voi fi acceptat. Probleme practice. daca ma apropii de oameni. c) Evitarea furnizarii unui numar pre a mare de detalii cu privire la evenimentul activator (As).". mai ales dintre cei obi~nuiti cu psihanaliza. voi lua in consideratie numai performante1e ~i voi inceta sa ma blamez. Mai mult. ea determinandu-i pe pacienti sa se complaca in nefericirea lor In loc sa lupte pentru a depa~i situatia. impiedica chestionarea directa. Elis practica rareori analiza viselor. Abordarea pragmatica este de tipul: "Eu pot face acest lucru totdeauna bine. De regula. aceasta metoda. Multi clienti. doresc de la viata. unii dintre ei devenind dependenti de terapeut. pe care Ie considera neelegante. Oar acest tip de gandire are ~i serioase dezavantaje: • gandurile pozitive pot sa aiba un caracter utopic ~i sa conduca la dezamagiri viitoare. cu tendinta de a descrie evenimentul nefericit prin istorii lungi. mai ales daca este utilizata extensiv. daca incerc cu adevarat". depresia ~i sentimente autodestructive. pline de detalii.136 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 137 Elis recomanda totu~i evitarea unor proceduri. "Nu voi fi totdeauna respins. Uneori acest fen omen are efect catartic. el cautand In vise elemente ale credintelor irationale. doreau mai muIte ~edinte pe saptamana ~i aveau tendinta de a prelungi tratamentul. De asemenea. . Elis propune 0 atitudine empatica incarcata de feed-back-uri care sa reflecte aceasta atitudine. Elis a utilizat gandirea ~i imageria pozitiva. dar implica ~i ideea ca pacientul trebuie sa reu~easca cu orice pret. au tendinta de a reveni in mod obsedant la sentimentele ~i trairile lor. dar cand 0 face totu~i. trebuie sa fie aprobat pentru ca aItfel se va dovedi fara valoare. argumentarile ~i strangerea de dovezi. d) Evitarea vorbariei compulsive cu privire la propriile sentimente. darnu pentru a identifica rapid gfmdurile irationale. • ele contribuie la obtinerea performantelor. aceasta este de scurta durata.ceea ce nu . In astfel de cazuri este indicat ca terapeutul sa spuna: "Inteleg foarte bine ce ai simtit in legatura cu evenimentul respectiv ~i cred ca muIte dintre trairile tale sunt justificate." f) Evitarea accentuarii exagerate a schimbarilor ~i solutiilor practice." e) Evitarea excesului de gandire pozitiva Inca de la inceputul elaborarii sistemului sau. EI propune evitarea. b) Elis recomanda evitarea unor atitudini prea apropiate ale terapeutului fata de pacient. pentru scurtarea duratei tratamentului ~i pentru obtinerea unor rezultate mai stabile. ceea ce ii facea sa devina ~i mai perturbati (cu nevoi irationale de dragoste ~i cu toleranta scazuta la frustratie) . ii face sa se simta pe moment mai bine. aratandu-i-se clientului in ce constau acestea ~i cum sa lupte Impotriva lor. mai ales dintre cei care au mai urmat aIte forme de psihoterapie. pentru ca pune in evidenta tone de material irelevant bun pentru a scrie romane. dar nu Ii face sa se schimbe. Psihoterapia rational-emotiva postuleaza faptul ca oamenii vin la terapie pentru: I.

Ca ~i alte sisteme psihoterapeutice. respectiv imprejurarea de viata "ei se simt mai bine ~i nu mai manifesta tendinta de a se modifica pe ei in~i~i in sensu 1 renuntarii la un stil irational de gandire". psihoterapia rational-emotiva furnizeaza clientului tehnici eficiente de rezolvare de probleme ~i tehnici de antrenare a unoI' abilitati de a face fata diverselor situatii. Pentru a produce restructurarea atitudinala a clientilor.: anxietate crescutii in situatii sociale). 4. pana dind clientii nu renunta la patternul negativ de gandire. ei pot renunta la modul nevrotic de gandire. + in cazul in care survine 0 noua problema ei pot utiliza tehnicile RET pentru a depa~i noile dificultati. RET este un sistem psihoterapeutic care se vrea mai scurt decat alte tipuri de psihoterapie. psihoterapia se poate intinde pe parcursul mai multoI' ani. Trebuie implementata convingerea ferma ca omul poate refuza sa se lase perturbat de evenimente minore care s-au produs sau s-ar putea produce ~i ca. 3. a sentimentelor autoperturbatoare ~i comportamentelor disfunctionale. pentru ca altfel. simtire ~i comportament. fata de altii sau fata de imprejurarile de viata. 5. rigide ~i irationale in legatuiacu acestea. autorul fiind convins de faptul ca daca oamenii se bazeaza pe 0 filosofie sanatoasa. Dar ceea ce deosebe~te RET-ul de alte sisteme psihoterapeutice este ca acest sistem ii ajuta pe oameni sa se modifice atunci cand se afla intr-o situatie disfunqionala ~i abia apoi ii ajuta sa modifice respectiva situatie. Trebuie dezvoltata atitudinea conform careia daca pacientii VOl' lupta din rasputeri impotriva gandurilor negative. • cat de sever perturbati sunt (perturbari secundare).: sa elimine tracullegat de situatiile competitionale). • sa reduca sau sa elimine alte aspecte disfunctionale (ex. odata perturbati. RET i~i propune sa conduca la 0 ameliorare de lunga duratii astfel incat clientii: • sa renunte la simptomele lor (ex. Pacientii se autoperturba permament pentru: • modul ineficient in care i~i rezolva problemele practice (perturbari primare). lipsit de logica ~i orientat impotriva datelor realitatii. Aspectele emotional-comportamentale practice.138 IRINA HOLDEVICI ridicate de problemele ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 139 2. rezistenti. daca i~i modifica atitudinea fata de ei in~i~i. . sentimentele neadecvate ~i comportamentele disfunctionale ~i ca minuni nu exista. absolutist. ci ~i profund filosofic. 2. • sa mentina progresele obtinute in urma psihoterapiei. scopurile sau valorile personale sunt cele care ii perturba pe oameni. Nevroticii se vor autoperturba mai putin. RET nu reprezinta doar un demel's cognitiv. Pacientii trebuie sa realizeze faptul ca au mult de lucrat asupra lor pentru a-~i restructura gandurile irationale. macaI' partial. Elis propune urmatoarele solutii: 1. borderline sau chiar psihotici). de~i Elis este de parere ca daca se lucreaza cu pacienti dificili (sever tulburati. ei VOl'fi capabili sa se modifice rapid. • cat de dificil este demersul psihoterapeutic ~i cat de putin au obtinut de pe urma acestuia. Din acest motiv. chiar cand sunt confruntati cu situatii psihotraumatizante. Se porne~te de la premisa ca daca subiectii modifica evenimentul activator. Elis considera ca de~i psihoticii sunt programati sa functioneze ill mod aberant. ei au posibilitatea sa reduca singuri perturbarea respectiva. ci doar actiuni tenace de autoperfectionare. daca renunta la modul de gandire dogmatic. + sa utilizeze cele invatate in urma aplicarii RET de-a lungul anilor pentru a preintampina situatia in urma careia s-ar putea simti din nou serios tulburati. Oamenii trebuie sa con~tientizeze faptul ca ei se perturba pe ei in~i~i intr-o masura mult mai mare decat ii perturba ceilalti sau imprejurarile de viata. ci cerintele absolutiste. chiar ~i ei se pot ameliora. Elis evita sa lucreze prea mult asupra unoI' solutii practice (rezolvarea de probleme sau deprinderi de viata). nu vor mai face niciodata acest lucru. Con~tientizarea faptului ca nu dorintele. Pacientii gasesc solutii pentru propriile lor probleme mai ales atunci cand dezvolta un interes pe termen lung pentru un anum it .

adica modul in care te simti ~i actionezi atunei cand apreciezi cele intamplate.140 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 141 domeniu de aetivitate. Putem reprezenta acest adevar sub forma teoriei ABC. dupa urmatorul model: A Eveniment activator B Credinte ~iganduri irationale C Consecinte emotiona1e ~i comportamentale . Avantajele acestei orientari ar fi unnatoarele: • pacientii i~i comuta atentia de la simptome. catastrofizant ~i autoevaluativ de a vedea existenta ~i propria persoana. te-ai dereglat doar cand ai inceput sa crezi in ideile gre~ite ale eelorlalti despre tine sau despre viata. d) Este necesar sa depui eforturi sustinute pentru a con~tientiza credintele irationale ~i apoi pentru a Ie distruge prin contraargumentare. Clientului i se dau ~i sarcini pentru aeasa ~i anume sa acorde 1530 de minute activitatii de identificare a gandurilor irationale. Grieger este de parere ca la inceputul terapiei este bine ca el sa semneze un fel de angajament de tipul: "Ma angajez sa-mi asum intreaga responsabilitate pentru a face tot ce este necesar pentru a combate sentimentele ~i actiunile care duc la e~ec". clientul trebuie sa: • identifice credintele irationale. Din aeest motiv. • sa aprecieze modul in care gandurile ~i credintele irati on ale conduc la trairi afective negative ~i la comportamente de e~ec. Da-ti seama ea ai acelea~i probleme ca ~i majoritatea oamenilor ~i aeeepta-te a~a cum e~ti. sociala sau religioasa etc. Urmeaza descoperirea ~i evaluarea gandurilor negative autoperturbatoare. Aceste afirmatii apartin unor scale de tipul: • Scala de atitudini disfunctionale (DAS) elaborata de Arlene Weissman. ai devenit 0 persoana perturbata in momentul in care ti-ai insu~it un sistem irational de convingeri. 1. nu trebuie sa te autoblamezi pentru ca majoritatea oamenilor au in general tendinta de a gandi irational ~i'autoblocant. la care se adauga ~i faptul ca soeietatea ne bombardeaza ~i ea eu idei nerationale. aderarea la 0 activitate politica. indiferent cat de irational s-au comportat ceilalti fata de tine. • Testul pentru ganduri irati on ale (IBT) elaborat de KG. de~i tu e~ti eel care ti-ai creat ~i iti mentii problemele. 4. ' c) De~i e~ti responsabil pentru crearea· ~i mentinerea stilului irational de gandire. 2. Cu alte cuvinte. B credintele ~i opiniile tale in raport cu el ~i C reactiile tale emotion ale ~i raspunsurile comportamentale. Elis i~i ineuraja paeientii sa proiecteze un scop: intemeierea unei familii. un sens real. Deci. • ei realizeaza faptul ca existenta lor capata. daca respeetiva cauza e~ueaza. Pentru a realiza acest lucru clientul trebuie sa citeasca ~i sa reflecteze asupra urmatoarelor maxime (insight-uri). b) Indiferent de ce ti s-a intamplat in trecut (daca parintii te-au iubit sau nu). stari afective negative sau comportamente de e~ec. cariera profesionala. in care A este evenimentul extern. exprimandu-~i acordul ~i dezacordul fata de el. Pentru identificarea credintelor ~i gandurilor irationale clientul trebuie sa aprecieze 0 serie de afirmatii. a) Modul in care te simti ~i te comporti este in mare masura determinat de modul in care gande~ti ~i nu atat de ceea ce ti se intampla sau de actiunile eelor din jur. Apoi i se recomanda clientului sa citeasca 0 serie de materiale referitoare la psihoterapia rational-emotiva. • ei incep sa se perceapa pe sine ca "buni" ~i "utili" pentru ca sunt angrenati intr-o cauza "buna" ~i "valoroasa". Clientul care incepe psihoterapia rational-emotiva este solicitat de terapeut sa-~i asume deplina responsabilitate a tratamentului. ceea ce ii face sa renunte la sentimentele de inutilitate sau la ideile suicidare. Jones. activator. 3. generatoare de nevroza. • subiectii obtin placere de pe urma intereselor lor vitale ~i astfelle vine mai u~or sa accepte aspectele mai putin agreabile ale existentei lor pe alte planuri. Grieger (1991) arata ca tulburarile emotionale ~i comportamentale sunt consecinta sistemului perfectionist. Trebuie sa fim atenti la faptul ca exista posibilitatea ca indivizii sa aiba tendinta spre autodevalorizare. Tehnica de baza a psihoterapiei rational-emotive este tehnica argumentarii.

depresie.. Activitatea propusa..a intelegere din partea pacientului a ceea ce-i spune sau ce-i cere terapeutului sa realizeze. Recompense. • Asumarea riscului: realizarea un or actiuni de care subiectul se teme. a descris aceste probleme in l(fcrarea sa denumita "Depa~irea rezistentelor". rezultate din logica grie~ita a clientului. 2. • Autoacordarea unor recompense ~i sanctiuni. In felul acesta.. sa simta sau sa actioneze a~a cum 0 face in realitate ~i ca ar fi ingrozitor daca altcineva. avea drept sursa ~i temerile nerealiste sau pot prejudccatile iratibnale ale pacientului. Modificarea modului negativ de a gandi a) Clientului i se cere sa consulte materialele din care invata cum sa combata gandurile negative. Combaterea rezistentelor De~i clientul a facut pa~i serio~i pe drumul psihoterapiei el poate constata cu surpriza ca incepe sa lupte impotriva terapeutului. chiar ~i tera. Teama ~i jenade a fi descoperit. Actiunerealizata Data Ganduriirationale DalNu c) Clientului i se cere apoi ca timp de 0 luna sa dedice 15-30 minute pe zi pentru a aduce contraargumente in scris la ideile ~i gandurile irationale. descrie pe scurt ce anume s-a petrecut. clientul Invata sa devina propriul sau terapeut pentru problemele viitoare. Imaginatie rational-emotiva.). Ii .': ca subiectul nu poate tolera disconfortul de a realiza teme pentru a'\casa ~i ca este mai u~or sa se descurce cu propriile sale probleme d(~ciitsa facii eforturi pentru a Ie schimba. Pedepse. • rezistentele . culpabilitate. c) Noteaza gandurile ceare ti-au aparut cand te-ai confruntat cu evenimentul A ~i care au produs starile afective negative ~i comportamente Ie neadecvate. clientuJ este solicitat sa.. subiectul trebuie sa-~i imagineze cat mai in detaliu evenimentul negativ ~i apoi sa gandeasca despre el in mod rational. care conduc la e~ec In raport cu evenimentul A. Psihoterapeutiispecializati In RET sunt de parere ca rezistentele au urmatoarele surs:e: • insuficienl. Teama de discOlhfOlt. manie etc. Daca a~a stau lucrurile. sa aducii contraargumente impotriva celor solicitate de terapeut sau sa refuze sa-~i facii temele pentru acasa. b) N oteaza emotiile negative care au il1S0tit evenimentul (anxietate.peutul. Model de protocol pe care subiectul trebuie sa-I completeze acasa Saptamana. de pilda. • Exersari pe plan comportamental. 1. Temele scrise se discuta cu terapeutul in cursul fiecarei ~edinte de psihoterapie. In respectiva lucrare e~1 enumera urmatoarele tipuri de rezistente.142 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 143 a) Atunci cand te-ai suparat pentru ceva. a psihoterapiei ~i chiar a lui insu~i. b) Trasarea un or sarcini de natura comportamentala mai eficiente de distrugere a gandurilor negative este lupta acti~a impotriva lor. Albert Elis. Noteaza apoi comportamentele negative. 6. care are la baza ideea ca efortul de schimbare este pre a dificil. el poate sa nege ca ar avea probleme sa nu mai doreasca ·sa participe la ~edintele de psihoterapie. Aceasta etapaeste specifica oricarui demers psihoterapeutic ~i poarta denumirea cle faza de rezistenta. fondatorul psihoterapiei rational-emotive. discute deschis cu terapeutul care va clarifica pentru el problemele. Prezentam mai jos cateva din sarcinile trasate subiectului: • Distragerea atentiei prin cufundarea in activitati agreabile. Efectuarea in public a unor actiuni ridicole sau stupide pentru ca subiectul sa nu mai simta sentimentul de jena. • Realizarea deliberata in situatii in care subiectul nu se simte confortabil. Astfel. ~i-ar da seamal de ce simte el cu adevarat. deriva din convingerea ca subiectul nu trebuie s:a gandeasca. subiectul trebuie sa repete actiuni pentru care nu are aptitudini sau pe care Ii e frica sa Ie realizeze. 5.

plat ~i robotizat. 4. el nu-~i va depa~i nicioda.ta propria problema. va deveni total inafectiv. va e~ua ~i va fi dezaprobat. in mod eronat. Aceasta abordare il forteaza pe client sa se cantoneze In prezent ~i sa-~i asume responsabilitatea propriei schimbari. Sentimentele de neputinta ~i de !ipsa de speranta rezuIta din convingerea ca subiectul este incapabil sa se modifice. Cerintele exagerate fata de ceilalti: sulbiectul crede. Teama de e~ec ~i dezaprobare rezuIta din convingerea eronata ca subiectul trebuie. Odata incheiata psihoterapia. Cu to ate acestea. agresiune puternica fizica sau verbala in copilarie).l la sentimentele sale. Cand clientul cauta sa explice ce anume i s-a intamplat.144 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 145 C 3. este ceva cu care s-a obi~nuit. • cand opiniile negative despre propria persoana s-au format in copilarie (de pilda. Nu trebuie ignorata total istoria vietii clientului De regula speciali~tii in RET ignora modul in care c!ientul a devenit perturbat. Teama de schimbare rezulta din convingerea ca subiectul trebuie sa se simta in siguranta chiar cu simptomul sau care. astfel incat el sa fie convins ca lucrurile trebuiau sa se petreaca astfel ~i sa nu se mai autoblameze: . tara a admite ca ceilalti au propriile lor slabiciuni omene~ti ~ilea pot gre~i.. ca ceilalti trebuie sa se poarte perfect fata de el. Teama de pierdere a rezonantei emotiom~le rezuIta din convingerea gre~ita ca daca va incepe sa gandeasca ra!tional. ca nu va mai fi el insu~i daca va renunt3. 5. 11. La aceste rezistente Grieger mai adauga: 9. EI se revolHi impotriva 1. Tendinta spre rebeliune rezuIta din opinia subiectului ca el trebuie sa aiba un control total asupra propriului s~.consecintii a gandurilorB Pentru a combate rezistentele subiectul trebuie sa procedeze astfel: • Sa ignore rezistentele ~i sa continue sa practice cele indicate de terapeut. el va fi pus sa vorbeasca. 8. Teama de pierdere a identitatii: subiectul~ poate crede. ca problema sa este muIt pre a dificila ~i ca el este prea mic ~i prea slab pentru a 0 putea invinge.erapeutului a carui actiune 0 vede ca pe 0 piedica in calea libertatii sale. Din acest motiv el poate refuza sa renunta la sentimentele de ostilitate fata de ei. De pilda. tatalnu i-a aratat afectiunea). 7. ~.!aca subiectul nu se simte imediat mai bine. cu orice pret. 10. Clientul trebuie sa identifice ~i sa lupte ~iImpotriva acestui tip de idei irationale: A Modelde gandire~i simtirediferita (elaboratin urma psihoterapiei) B Ganduriirationale careproduc rezistentele Sentimente~i comportamente rezistente. chiar ~i negative. 6. ignorandu-se legaturile dintre experientele trecute ~i tulburarile actuale. 12. I3eneficiile secundare: pacientul nu dore~te sa renunte la simptomele sale pentru ca are avantaje de pe urma lor. in mod eronat. terapeutul afirma ca trecutul nu este important ~i ca el se autoperturba pentru ca repeta la nesfar~it pattern-ul de gandire irationala invatat. Cerintele pentru cre~terea eficientei psihoterapiei RET: 1. Cand clientul invata cum sa lupte impotriva gandurilor negative trebuiesc explorate circumstantele in care acestea s-au produs. aceasta se teme ca daca va depa~i teama de a vorbi in public. i se cere clientului sa-~i asume responsabilitatea pentru mentinerea ca~tigurilor obtinute de pe urma acesteia. Descurajarea care rezuIta din faptul ca (. afirma Grieger. de~i ii produce disconfort. Tendinta spre auto-pedepsire rezuIta din convingerea subiectului ca este 0 persoana rea ~i ca trebuie sa continw~ sa sufere pentru rautatea sa prin intermediul simptomului. prin acelea~i metode prin care a combatut ~i celelalte ganduri irationaie. uneori trebuie ca terapeutul sa se opreasca ~i asupra unor evenimente din istoria vietii clientului ~i aceasta in urmatoarele situatii: • cand convingerile negative s-au fixat in urma unor situatii deosebit de dramatice (viol. sa aiba succes.udestin ~i ca poate faceabsolut ce dore~te. • Sa lupte direct impotriva lor.

De asenienea. 'Clientul va reactiona mai bine la un terapeut carei ii e simpatic. tendinta spre autoevaluare fiind sursa perturharilor Ia aproape toti indivizii. + ce concluzii irationale a tras clientul de pe unna respectivelor experiente suferite. + tendinta de auto-evaluare. el nu trebuie sa manifeste exces de zel pentru a-I face pe client sa-I agreeze. terapeutul nu trebuie sa fie un profesionist inflexibil. Din acest motiv 0 parte importanta a RET trebuie sa fie indreptata pentru a se lucra asupra acestui gen de probleme. terapeutul trebuie sa fie suficient de inteligent pentru a nu se Hisa prins de caracterul dramatic al evenimentului activator (ca. pentru a-I proteja peacesta sau pentru a-I ajuta. Grieger atrage atentia asupra caracterului circulator aI acestor sursee. nu trebuie sa uitam ca in mod virtual toti oamenii se autoevalueaza ~i Iupj:a pentru a fi valoro~i. de pilda. ei facandu-~i probleme in IegMura cu faptul daca au valoare. + tendinta spre catastrofizare. el trebuie sa opreasca ceea ce facea ~i sa lucreze asupra acestora. probleme Ie religioase. daca eI afirma ca este Iipsit de valoare pentru ca ea I-a parasit. 1987) considera ca sursele gandurilor ~l convingerilor irationale sunt: + cerintele absolutiste. sa reaIizeze un anum it lucru bine. AstfeI. Grieger Ie cere subiectilor sa-~i scrie un fel de psihobiografie in care sa descrie: + persoanele semnificative din viata sa (parinti. prieteni). Exista o diferenta intre simpla contraargumentare a opiniilor irationale cu privire la evenimentul respectiv ~i re-trairea sa pe plan imaginativ. + experiente semnificative de la ~coala. Pentru a verifica in ce masura clientul crede cu adevarat in propriile afirmatii irationale. din profesie. de pilda. problemele sexuale ~i orice alte probleme care i se par importante. luptand impotriva lui ca ~i cum s-ar desfa~ura in prezent. cum a reactionat la respectivele experiente ~i ce concluzii a tras de pe urma lor. pe care il respecta ~i care ii acorda la randul sau simpatie ~i respect. Convingerile ira!ionale trebuie abordate ca un tot unitar EIis (Elis ~i Dryden. 5. frati. identificand gandurile irationale care se ascund in spatele rezistentelor. cu orice pret. o contraargumentare puternica nu inseamna repetare de lozinci. Astfel. Produsul contraargumentarii trebuie sa fie puternic ~i profund Pentru a fi eficient. Caracterul universal al auto-stimei De~i RET respinge tendintele spre auto-evaluare. Pentru a nu omite astfel de situatii. decesul unui copil). nu trebuie uitat ca psihoterapia rational-emotiva presupune 0 convorbire intre doua fiinte omene~ti ~i din acest motiv trebuie sa se acorde atentia cuvenita sentimentelor clientului. . directiv. sa verhalizeze mult ~i sa abordeze clientul in forta. + modul cum s-au purtat cu el respectivele persoane. 4. Din acest motiv. 3.146 + IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 147 trebuie lucrat asupra trecutului ~i cando clientul continua sa sufere din cauza unui eveniment care s-a petrecut in trecut. ci a vedea prin intennediullogicii cum anume s-au format convingerile negative. 2. Cand terapeutul intalne~te rezistente. care se potentiaza reciproc. mai ales ca analizarea acestora reprezinta un pas spre identificarea gandurilor irationale. + toleranta scazuta la frustratie. Terapeutul trebuie sa dea dovada de flexibilitate Speciali~tii in RET recomanda terapeutului sa fie activ. terapeutul trebuie sa intrebe de ce crede ca este a~a. terapeutul trebuie sa-i puna intrebari suplimentare. tendinta spre autoevaluare produce teama ca subiectuI nu va fi destuI de bun. de unde cerinta absolutist. Cu toate acestea. + cum au contribuit ele la aparitia problemelor prezente. pentru ca altfel cade in pIasa tendintelor de victimizare ~i neajutorare ale acestuia.a ca trebuie. daca merita dragostea celor din jur etc..

Orice schimbare in modul in care pacientul percepe solutia la problema sa ~i tot ceea ce intreprinde el afecteaza pe toti ceilalti care sunt implicati in problema ~i cu care el interactioneaza (familie. Discutia trebuie orientata mai curand pe solutie decat pe problema pacientului. intre actiuni ~i descrierile lor se produce 0 interrelatie de tip circular. ei pHingandu-se mai mult de ceea ce nu doresc sa se intample sau de modul in care nu doresc sa fie. 2. Terapeutul trebuie sa realizeze un interviu clinic in detaliu ~i 0 psihodiagnoza pentru a afla ce strategie teerapeutica se potrive~te pentru pacientul in cauza ~i care nu se potrive~te . cele doua elemente potentandu-se reciproc.). 1. Terapeutul trebuie sa-~i foloseasca toate abilitatile pentru a-I determina pe pacient sa-~i clarifice scopurile. Pacientii sunt de fapt cei interesati sa-~i rezolve propriile lor probleme. 4. Punerea accentului pe aspectele pozitive. persoane de la locul de munca etc. pe viitor. Care sunt solutiile posibile? a) Exista mai mult decat 0 singura solutie? b) Pot fi respectivele solutii constructive? c) Ce anume trebuie sa construiasca terapeutul impreuna cu pacientul? Construirea unei solutii terapeutice trebuie sa imp lice urmatorii pa~i (dupa Walter §i Peller. tulburare de personalitate. se constata ca majoritatea pacientilor nu ~tiu exact ce anume doresc. trebuie sa-l incurajeze sa continue ~i nu sa sugereze alte solutii din . Psihiatrii explica tulburarile psihice prin intermediul unor dezechilibre biochimice sau prin predispozitii ereditare. 7. iar schimbarile minore conduc in cele din urma la schimbari majore. Terapia scurta centrata pe scop nu reprezinta 0 colectie de tehnici terapeutice sau 0 strategie anume. Daca terapeutul este capabil sa inteleaga corect modul de a gandi ~i actiona al pacientului. Pacientul este cel mai mare expert in rezolvarea propriilor probleme. Semnificatiile ~i experientele reprezinta constructe interactionale. 0 abordare cu caracter sistematic interactiv ~i constructivist.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 149 CAPITOLUL 7 PSIHOTERAPIA SCURTA CENTRATA PE OBIECTIV Terapeutii orientati spre solutii practice (Walter ~i Peller. Schimbari]e in viata psihica a pacientului se produc permanent. III. pe ideea ca solutia e posibila. refularea instinctelor sexuale. faciliteaza schimbarea in directia dorita. In cazul in care pacientul intreprinde ceva pozitiv in directia rezolvarii problemei sale ~i acele elemente functioneaza. 1992) elaboreaza modelul de psihoterapie pornind de la 0 serie de intrebari: 1. 1992). acesta va coopera cu siguranta. ci mai curand reprezinta un alt tip de abordare a schimbarii psihice. 6. imagine de sine proasta. Terapeutul cat ~i pacientul trebuie sa caute situatiile care reprezinta exceptii de la problema care constituie comportamentul simptomatico Aceste exceptii trebuie speculate in cadrul demersului de construire a solutiei. Solutia terapeutica este interactional a. De regula tulburarile de personalitate se explica prin e~ecul mecanisme lor de aparare ale ego-ului. trebuie incercata o alta solutie. relatie nesatismcatoare centrata pe obiect. 3. De~i acest lucru pare banal la prima vedere. Terapeutul trebuie sa afle exact ce anume dore~te pacientul. II. In cazulin care solutia aleasa nu se potrive~te. in traditia psihanalitica cauza problemei pacientului poate fi descrisa in urmatorii termeni: oprirea la un stadiu inferior al dezvoltarii psihice. Care este cauza care a generat problema? De pilda. > Regulile psihoterapiei scurte cent rate pe solutie 1. 2. Din modul de a pune problema deriva ~i elaborarea solutiei. terapeutul . 8. ea fiind negociata de terapeut impreuna cu pacientul. conflicte nerezolvate etc. Ce anume (ca factori) contribuie la mentinerea problemei? 3. Principiile care stau la baza psihoterapiei scurte centrate: 1. 5.

deoarece modul in care interac{ionasera timp de mai multi ani nu daduse rezultate. el trebuie sa 'incerce ceva diferit (de Shazer. Psihoterapia este cIar orientata spre scop ~i centrata pe client (se tine seama de ce anume dore~te acesta ~i nu de modelele abstracte ale sanatatii mintale. o caracteristica . cu buna inten{ie. iar rezultatul i se va comunica pacientului imediat. Cu toate acestea. Aceasta 'il face pe terapeut sa-~i concentreze atentia asupra solutiei astfel 'incat sa-l faca pe pacient sa paraseasca ~edinta fiind deja angajat pe 0 directie de rezolvare a problemei sale. Faceti ca lucrurile sa para simple. Fiind intreba{i cum au ajuns la acest lucru. inclusiv noua sa prietena. Relatia psihoterapeutica este calda. de regula. Astfel. pacientul nu 0 considera ca pe 0 femeie care fl obliga la casatorie. Walter (1992) descrie cazul unui militar care s-a prezentat la psihoterapie pentru ca nu-~i putea stapani agresivitateafa{a de copiii sai. el a relatat ca in momentul in care un subordonat gre~e~te el i~i spune in gand ca acesta este responsabil pentru faptele sale ~i ca nu a gre~it in mod special pentru a-~i enerva comandantul. Aceasta 'inseamna ca daca strategia utilizata nu a dat rezultate. deci 0 amenin{are. ii vorbea despre absolut orice. terapeutul trebuie sa-i raspunda 'in acela~i fel). La un moment dat cei doi sofi au relatat terapeutului ca au avut rela{ii sexuale. Astfel. chiar daca demersul respectiv pare absurd ~i lipsit de logica. un cuplu se prezinta la psihoterapie pentru ca sofia refuza rela{iile sexuale din motive medicale. un barb at ~i 0 femeie). 0 teama patologica de casatorie. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 151 dorinta de a-I ajuta cu oric~ pret pe pacient. intrebat fiind cum se poarta cu subordona{ii sai. Se utilizeaza ~i tehnicile specifice "programarii neuroIingvistice" pentru intrarea 'in rezonanta cu pacientul (astfel daca pacientul se exprima 'in termenii . pentru ca. Nu exista e~ecterapeutic. iar so{ul s-a lasat antrenat fara sa mai puna intrebari. ceea ce ducea la conflicte. tot ce a 'incercat sa faca terapeutul pana atunci nu a dat rezultate. empatica ~i bazata pe ascuItare reflexiva. modalitatii vizuale. ceea ce reflecta. inclusiv despre teama sa de casatorie ~i rela{ii oIpropiate. sofia a afirmat ca ~i-a spus in gand: "in fond de ce nu?" ~i a trecut peste disconfortul ei somatic. terapeutul se retrage singur timp de 5 minute pentru a medita asupra solutiei la problema pacientului sau.directia respectiva. 3. iar so{ul 0 solicita in permanenta. Dad!. Problema sa era ca el considera obraznicia fiUor sai ca un afront personal. eei doi sofi au afirmat ca au simfit ca trebuie sa procedeze altfel. 4. ci doar feed-back-uri din partea pacientului. daca terapeutul. a psihoterapiei scurte centrate pe solutie consta 'in aceea ca se lucreaza. 5. Walter ~i Peller (1992) sugereaza ca 'in astfel de cazuri terapeutul sa 'intreprinda altceva. 2. 'in echipa (doi terapeuti. 1985).150 IRINA HOLDEVICI . Pacientului i se spune de la 'inceput ca dupa 40 de minute de discutii se va face 0 pauza 'in care cei doi psihoterapeuti se vor consulta asupra pmblemei sale. Daca terapeutul dore~te ca psihoterapia sa fie scurta el trebuie sa abordeze fiecare ~edinta ca fiind ultima. erau de parere ca ceva nu este in regula cu el pentru ca nu s-a casatorit inca.daca este posibil . Se poate observa ca acest tip de relafie . 2 ~i anume ca terapeutul trebuie sa 'incerce altceva. intarind . privind-o in felul acesta. un bCirbat s-a prezentat la psihoterapie pentru ca to!i cei din jurul sau. in acest caz.a-~i trata parten era ca pe un prieten -funcfiona. uneori psihoterapia 'in echipa nu este indicata sau este pre a costisitoare. Este de la sine in{eles ca terapeutul i-a sugerat sa-~i spuna ca ~i copiii lui sunt responsabili pentrufaptele lor ~i ca nu cauta in mod intenfionat sa-l enerveze. Pacientul a relatat ca actuala prietena era de parere ca rela!ia lor progreseaza pentru ca el 0 trata deschis pe partenera sa. probabU. ca pe un prieten. ceea ce contribuia la intarirea relafiei. intra 'in actiune regula nr. rezultatul ar fi fost intreruperea rela{iei prietene~ti a pacientului cu partenera sa. In acest caz. ar fi analizat originile fricii patologice de casatorie. astfel 'inciit pacientul sa se simta 'inteles. a~a cum sunt ele vazute de terapeut).

Definirea obiectivelor psihoterapeutice Walter ~i Peller (1992) considera ca demersul psihoterapeutic seamana cu elaborarea scenariului unui film. de tip diapozitiv. Formularea solutiei psihoterapeutice acum". voi reduce treptat alimentatia ~i voi face exercitii de gimnastica pana cand voi ajunge la greutatea ideala pentru varsta ~i structura mea somatica" ~i nu "voi cantari 65 kg"). Arta terapeutului consta 'in a-I spune cat mai precis pacientului ce anume trebuie sa-~i spuna Iui insu~i sau celor din jur. Aceasta intrebare poate lua ~i forma "Cum ai dori sa te comporti dupa ce s-a incheiat terapia?" sau "De unde ai sa ~tii cand nu mai nevoie sa vii la psihoterapie?". ce nu trebuie sa faca. cum dore~te sa fie. cum te vei comporta?". moral-imoral. Pacientul trebuie ghidat sa ia deciziile acum ~i nu candva in viitor. Criteriile unor obiective psihoterapeutice bine definite: 1. se pune 'intrebarea: "Cand pleci din cabinet ~i e~ti decisa sa slabe~ti pana Ja 65 kg. Intrebarea initiala trebuie construita tinand seama de particularitatile fiecarui pacient in parte. In cadrul acestui sistem psihoterapeutic se pune un accent deosebit pe formularea intrebarii terapeutice. (ce dore~te sa faca. Aceasta nu implica notiunile de bine sau rau. auditiva. in termeni actuali "aici ~i Aceasta inseamna ca pacientul trebuie sa inceapa sa lucreze in directia rezolvarii problemei sale imediat. 'in modalitatea senzoriala care ii este specifica (vizuala.152 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 153 . terapeutul trebuie sa-l incite in directia alternativa ("dar ce ai vrea sa faci de fapt?"). 2. . pacientul poate fi intrebat "cand parase~ti cabinetul ~i e~ti deja pe cale sa rezolvi problema. sanatos-nesanatos. 3. A doua intrebare trebuie sa fie din categoria "Ce anume dore~ti de la psihoterapie?" ~i ea trebuie astfel pusa incat sa dea conversatiei 0 orientare optimistii. ("0 sa ma las de fumat peste 6 luni! "). In cadrul respectivului film pacientul trebuie sa-~i rezolve singur problemele sau sa realizeze ceea ce dore~te intr-un mod pozitiv ~i constructiv. 4. de pilda. pacientul poate fi intrebat: "Spune-mi mai precis cum vei proceda at. Astfel. cum dore~te sa gandeasca ~i nu cum nu dore~te sa fie). De pilda.?" porne~te de la presupunerea 'ca exista 0 problema ~i ca pacientul ~tie care este aceasta ~i este capabil sa 0 descrie (0 a1ta varianta ar fi: "ce anume tea adus la cabinetul acesta?"). ci doar exprimarea intr-o forma lingvistica prozitiva a ceea ce dore~te sa obtina pacientul'in urma psihoterapiei. intrebarea "care e problema dvs. particularitati de care terapeutul poate sa-~i dea seama in mod intuitiv. Motivul pentru care se cere subiectului sa-~i reprezinte obiectivul 'in termeni pozitivi consta in aceea ca daca II exprima in termeni negativi. Formularea obiectivului in termeni procesuali Aceasta inseamna ca scopul final trebuie exprimat sub forma unui film ~i nu ca 0 imagine statica. Raspunsul potrivit ar trebui sa fie: "Voi manca mai putin ~i voi face mai multa mi~care!". Astfel. atentia sa se va cantona pe aspectul negativ (de pilda. ("De pilda. >. De pilda. in care pacientul este regizorul dar ~i actorul principal din cadrul filmului. kinestezica) sau in mai multe modalitati senzoriale in acela~i timp. Formularea obiectivului psihoterapeutic in termeni cat mai concreti. nu sa deplaseze problema undeva in viitor. Rezultatu1 va fi cii imaginile prajiturilor 11vor obseda). pornindu-se de la premisa ca intrebarea contine in sine dispunsul. 'incercati sa sugerati unui obez sa nu se mai gandeasca la priijituri. ce ai face 'in mod diferit fata de ceea ce faci acum?". Daca pacientu1 subliniaza'in mod nejustificat aspectele negative ("nu vreau sa ma despart de sotul meu").'lnci cand iti vei asculta copiii cu mai muM atentie?" sau "De unde vor afla copiii tai ca acum Ie acorzi atentie cu adevarat?". Formularea obiectivului terapeutic 'in termenii gandirii pozitive. pentru 0 persoana care dore~te sa slabeasca. Se urmare~te faptul ca pacientul sa-~i reprezinte obiectivul dezirabil la nivel de reprezentare.

154 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 155 5. Indeplinirea acestui obiectiv nu este u~oara pentru ca adesea pacientii se prezinta la psihoterapie pentru ca doresc ca situatiile sau alte persoane sa se schimbe. Pacientii care vin cu astfel de solicitari trebuie convin~i ca primul pas in directia schimbarii trebuie sa-l faca ei ~i nu paItenerii de viata. Construirea solutiilor psihoterapeutice urmatoarelor indicatii: presupune respectarea 2. Daca terapeutul se angajeaza impreuna cu pacientul intr-un demers de modificare a celorlalti sau a situatiilor externe. Actiunea intreprinsa trebuie sa se afle sub controlul pacientului (trebuie initiata ~i mentinuta de acesta). Sarcina: Fa ca respectivul comportament sa se manifeste mai mult . Trebuie subliniat faptul ca. in loc sa se schimbe ~i s-o de~ermine pe aceasta sa doreasca sa fie impreuna cu el. Reamintim. Stabilirea scopului terapeutic (Care este motivul ce te-a determinat sa vii la psihoterapie?) Dorinte sau siJptome (plangeri) (Ce ai dorit sa schimbi Tn legatura cu aceasta?) Exceptii de la comportamentul problematic (Cand se Tntampla aceasta? sau Cand te comporti a~a cum dore~ti?) Elaborarea ipostazei (Atunci cand problema va fi rezolvata ce anume vei face altfel decat faci acum?) (varianta$ Presupune ca s-ar Tntampla o minune ~i ca. Reamintim faptul ca in cursul discutiilor psihoterapeutice accentul trebuie sa cada pe aspectele constructive (ce se poate face) ~i nu pe ruminarea unor aspecte legate de problema . chair ~i de mica amploare. faciliteaza demersul schimbarii pacientului in directia dorita. 6. trebuie evidentiate ~i chiar create de ditre psihoterapeut ~i pacient ~i aceste exceptii trebuie sa reprezinte un fel de "temelie" pe care se poate construi solutia psihoterapeutica. Pune Tn pr:actica 0 mica parte a comportamentului dorit o modalitate eficienta de elaborare ipotetica a solutiilor este inspirata din tehnica ericksoniana a bilei de cristal (Erickson. de asemenea. in urma discutiilor psihoterapeutice. De pilda. respectiv situatiile dind comportamentul simptomatic nu are loc. 3. cum anume te-ai comporta atunci?) ~ Deliberate /Da~ ~ Spontane Ex. Terapeutul trebuie sa fie sigur ca solutia ~i obiectivul propus sunt realmente cele dorite de pacient ~i nu cele pe care terapeutul presupune ca ar trebui sa Ie doreasca pacientului.. in cazul unui cuplu care nu functioneaza. Concentrarea atentiei asupra aspectelor pozitive. Modificari. peste noapte. Exceptiile. de maneare. este posibil Ca obiectivele dorite de~pacient sa se modifice (de pilda. Pentru a preinHimpina astfel de situatii este bine ca terapeutul sa noteze obiectivele psihoterapeutice dorite de pacient chiar cu cuvintele acestuia. tehnica in cadrul careia i se poate spune pacientului: "Daca s-ar Intampla un miracol peste noapte ~i te-ai trezi a doua zi de dimineata .comportamentul simptomatic. acest demers este fara sfar~it.: M-a~ preocupa de alte lucruri ~ Incearca sa afli de ce se Tntampla a~a ~i cum anume se Tntampla 1. no a. se produc permanent In cursu 1interactiunii pacient . asupra solutiei. problema ta ar fi rezolvata. principiul conform caruia semnificatiile psihologice ~i experientele comportamentale sunt realitati care se interconditioneaza reciproc. asupra viitorului. Formularea obiectivului psihoterapeutic in termenii pacientuJui (c1ientului).psihoterapeut. sotul are pretentia ca sotia sa nu mai doreasca sa aiba program in afara familiei ~i sa stea mai mult impreuna cu el (sa se poarte mai afectuos). fi Ob'rat. pacientul poate descoperi ca nu este posibil sa schimbe comportamentul altei persoane). 1954). ma.

de faptul ca vor e~ua in rezolvarea problemei lor etc. Astfel. acest caz. pentru ca nu au reu~it sa scape de simptomele lor ~i au impresia ca este ceva in neregula cu ei. d) sustinerea efectiva a pacientului pentru a depa~i teama de schimbare (se pot teme de consecintele schimbarii. cum sa procedez pentru a-I incuraja pe fiecare individ in parte? . D~mersul psihoterapeutic trebuie sa fie indreptat in directia transformarii solutiei ipotetice intr-un fapt real ~i aceasta se realizeaza in primul rand pe baza inventarierii ~ichiar a producerii exceptiilor de Ia regula (dind comportamentul problematic nu se produce). e) accentuarea aspectelor normale din viata pacientilor care ~iau pierdut speranta.11111 156 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 157 :tara problema ta. 1992): 1. ce anume vei face sau vei simti altfel decat faci sa. acesta este incurajat in ceea ce face bine mai ales atunci cand schimbarile in comportament incep sa se produca.). f) pacientul trebuie incurajat sa-~i asume responsabilitatea schimbarii in sfera comportamentului ~i sa con~tientizeze faptul ca are capacitatea de a action a independent. Feed-back-urile pozitive implicii: a) crearea unui climat afectiv pozitiv in timpul ~edintei de psihoterapie.u simti acum?". Iil cele ce urmeaza. Conversatia psihoterapeuticii este"suportiva ~i simpatetica. Ce actiuni pozitive intreprinde pacientul. un pacient bulimic afirma ca nu mai este obsedat de mancare atunci cand se ocupa de alte probleme. In. prezentam un set de intrebari menite sa-l ajute pe psihoterapeut in administrarea unor feed-back-uri pozitive pacientului (Walter §i Peller. cat ~i suficiente resurse care sa-i permita schimbarea. Apar la pacient temeri in legatura cu posibila schimbare ~i pe care le-a~ putea inlatura? 5. de pilda. Ce lucru pozitiv pot sa-i spun pacientului pentru a crea 0 atmosfera calda ~i bazata pe incredere in timpul ~edintei de psihoterapie? 2. Daca in cursul psihoterapiei sunt prezente mai multe persoane (ca de pilda. terapeutul trebuie sa Ie spuna ca problema lor este ceva obi~nuit ~i ca foarte multi oameni sufera de simptomele respective. sau ai fi sigur ca e~ti pe cale s-o rezolvi. actiuni care dau unele rezultate ~i care pot fi puse in evidenta ~i incurajate? 3. in cursul psihoterapiei de familie). c) suspendarea evaluarilor critice referitoare la cele relatate de pacient. Unul din elementele de b~za ale acestui tip de psihoterapie scurta consta in administrarea unor feed-back-uri pozitive pacientului:. Cum sa procedez pentru a-i acorda pacientului credit pentru propria schimbare? 7. teama pe care a~ putea sa 0 inlatur? 4. b) sublinierea aspectelor pozitive in comportamentul pacientului ~i evidentierea progreselor obtinute in cadrul psihoterapiei (pacientului i se adreseaza complimente ~iincurajari pentru ceea ce face bine). Exista la pacient teama de a fi criticat sau judecat. pacientul este invitat sa relateze despre acele perioade cand se gande~te mai mult la alte lucruri dedit la man care ~i apoi sa creasca incidenta respectivelor situatii. De pilda. Exista ceva in context sau in ceea ce afirma subiectul despre care a~ putea afirma di se situeaza in limitele normalului? 6.

Astfel. Tranzactiile psihologice Reprezinta interactiuni sociale bazate pe procesul de comunicare. 1961) • stare de copil numita ~i archeopsyche. prLrinte grijuliu. II [11[11 I Se constata u~or faptul ca conceptul de stari ale ego-ului i~i are originea 1n teoria psihanalitica asupra personalitatii. Un terapeut specializat in analiza tranzactionala este un catalizator care faciliteaza schimbarile ~i lllaturizarea psihica la clientii sai. 1978). de grija ~i ocrotire fata de ceilalti. • stare de parinte sau exteropsyche Berne nu pune accent 1n cadrul analizei tranzactionale pe dinamica incon~tientului. Sturi ale ego-ului (Berne. Starea de parinte implica intTOectarea ~i identificarea valorilor preluate de la propriii parinti.tr-o 1ncapere se afla doua persoane. Reprezentarea dinal11ica a energiilor psihice individuale (parinte critic. cat ~i ca 0 teorie explicativa asupra personalitatii. ld. In stare de parinte critic (P.) ~i copil adaptat (C. • stare de adult sau neopsyche. complezenta. intuitive. care tranzactioneaza (comunica unele cu altele).). stare a de parinte. Berne arata ci'i diferenta consta 1n aceea ca structurile descrise de psihanaliza. sisteme de atitudini ~i credinte. jar stare a de copil are ~i ea doua subcomponente: stare de copilliber (C. daca 1n. Starea de adult caracterizeaza comportamentul realist. ego ~i superego sunt ipotetice. copil libel' ~i copil adaptat) poate fi exprill1at[t grafic sub forma de egograma (Dusay MJ .G.C. Deci. stari active ~i dinalllice. creative. logic. Starea de copil adaptat se caracterizeaza prin conformism. adult. Starea de parinte se imparte la randul ei. Conceptele specifice analizei tranzactionale sunt urmatoarele: 1. . In cursul interactiuni lor sociale repetitive cu ceilalti. Berne 0 ~i practicase 1nainte. dealtfel. nesupuse rigorilor disciplinei. 1n timp ce structurile descrise de analiza tranzactionala sunt direct observabile. Starea de parinte grijuliu sc refera la declan~area comportamcntelor nurturante. Tranzactia se poate desta~ura la nivel social (deschis) unde este reprezentata prin linii continue ~i la nivel psihologic (latent). empatice. rational.).A. Analiza tranzactionala considera ca in fiecare individ coexista trei stari ale ego-ului. neafectiv (ca ~i cum subiectul s-ar comporta ca un calculator electronic). Credintele si :ltitudinile de viata sunt Intarite in decursui timpului. Fiecare stare a ego-ului functioneaza independent de celelalte. Fiecare individ are ncvoie de recunoa~tere ~i are pIanuri de viata formate In timpul copiIariei ~i bazate pe credintele timpurii cu privire la sine ~i la ceilalti. reprezentat prin linie discontinua. Incercand sa se delimiteze de psihanaliza. Echilibrul cnergetic al egogramei va dimane fix pana cand individul nu decide In mod activ cu ajutorul terapeutului. Analiza tranzactionala I~i are originea In lucrarile lui Eric Berne (1950) ~i poate fi considerata atat ca 0 tehnica psihoterapeutica ~i autoforlllativa. adaptabilitate. pe care. de fapt interactioneaza ~ase stari ale ego-ului. tranzactia este 0 unitate de comunicare interumana care implica un stimul ~i un raspuns 1ntre doua stari ale ego-ului apartiniind la doua persoane diferite.)'i Dusay Katherine. Starea de copilliber implica comportamente emotionale. considerand ca acest concept (dinamica incon~tientului) nu este necesar pentru practicarea analizei tranzactionale. de adult ~i de copil. nonne ~i reguli morale. de~i nu neaga existenta acestuia. 2.L.) ~i parinte gl'ijuliu (P. sa-~i modifice comportamentul.I ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE II 159 CAPITOLUL 8 ANALIZA TRANZACTIONALA .

raufacator.0 modifice ~i acest 1ucru se rea1izeaza in urma psihoterapiei. comunicarea desfa§urandu-se la nivelul ego-ului de adult al ambilor. care sa-i faca placere. critica. La nivel ps iho logic. salvator. Egograma Este reprezentarea grafica a cantitatii de energie pe care 0 contine fiecare stare a ego-ului. . 1964.A. Aceste decizii vor forma ulterior scenariul de viata care poate fi de ca~tigator sau de persoana care pierde.). mangaiere. Jata un exemplu: Modul In care subiectul prime~te ~i acorda Intariri sta 1a baza modelarii viitoarei personalitati a acestuia. 1969). De~i intaririle pozitive sunt superioare. Hartis. Egograma ramane fixa pana cand individul ia decizia con~tienta sa . Acest individ este hipercritic. merita sau nu Incredere. Scenariul de viata In urma interactiunilor timpurii cu parintii ~i cu alte persoane.C. te poti baza sau nu pe eI. o P. iar secretara. el ia ~i decizii In 1egatura cu ceilalti. (lntariri pozitive: aprobare. secretara va ajunge la 0 reac{ie depresiva deschisa.L. comunicarea are loc astfel: $eful: Tu fntarzii mereu! Secretar: Jar nu'i critici! $eful va juca jocul "te-am prins cu ocaua mica". Intariri negative: dezaprobare. 1968). conformist. 6. chiar cinic. 5. sunt buni sau rai.160 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 161 3. Speciali~tii in analiza tranzactionala arata ca atunci cand un coniportament nu obtine intarire pozitiva. care merita sau nu merita sa fie iubita. §eful fntreaba cat este ceasul. 4. victima etc. jocul "da-ma afara! ". Modelele specifice de obtinere a acestor Intariri sunt Invatate ~l sunt specifice fiecarei familii. (Kaperman. tragic sau banal. e egocentric ~i foarte putin preocupat de problemele altora. Daca se Intare~te 0 anumita stare a ego-ului 0 alta stare a ego-ului pierde din energie. subiectul tinde sa modifice jocul psihologic.0 C. De asemenea. nu este capabil de activitati spontane. 1972). lata. C. A. lovire etc. . Jocul psihologic presupune 0 serie ordonata de tranzactii ulterioare (cuprinzand ambele aspecte: deschis ~i latent) care are drept rezultat ni~te "plati" care genereaza stari afective negative pentru ambii parteneri. Dupa 0 serie de astfel de interac{iuni. Intaririle comportamentale Motivatia de baza pentru orice interactiune sociala este bazata pe nevoia de intarire. persecutor. Fiecare scenariu de viata implica ro1uri specifice: erou. Jocurile psihologice Specia1i~tii in analiza tranzactionala arata ca atunci cand doua nivele (social ~i psihologic) opereaza in acela~i timp. P. iar §efulla 0 reac{ie agresiva deschisa. (Berne. iar secretara raspunde. Copilul ia de timpuriu decizia daca este 0 persoana buna sau rea. are loc un "joc psihologic". copilul va dezvolta ulterior un model de comportament care poate fi suportiv sau agresiv (Berne. se supune regu1ilor construite de altii. pentru exemp1ificare. ~~ $eful Secretara La nivel deschis.C. deoarece produc stari afective pozitive ~i intaririle negative sunt de preferat lipsei de intarire. egograma unei persoane depresive: Cat e ceasul? ~~~~t" ~E op !ill Juma a e.

162 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 163 Psihoterapeutul specializat in analiza tranzactionala ia parte la jocurile psihologice.. Cand sagetile sunt paralele. in timp ce starile de parinte grijuliu ~i copil liber sunt joase (slab reprezentate) . sunt recomandate celor care au un ego de parinte autoritar. Comportamentul unui subiect nu poate fi prevazut doar analizand nivelul social al comunicarii. adult ~i copil adaptat foarte ridicate (cu foarte multa energie). la care starea de adult sau de parinte nu s-a structurat inca. iar cele cu stare de copil adaptat redusa. subiectul este lipsit de eapacitati creative. comuniearea poate continua in timp nelimitat. vor avea dificultati mai ales cand sunt pu~i in situatia de a face compromlSUfl. . Cand stare a de copilliber are 0 energie redusa. Cand starea de parinte grijuliu e slab reprezentata. realizeaza tranzactii. Personalitate normala In cazul comportamentului halucinator delirant. \ : ~. deoareee mesajul psihologie reprezinta eheia predictibilitatii unui comportament ~i a intelegerii semnificatiei sale. Tehnicile terapeutice au rolul de a cre~te cuantumul de energie din cadrul starilor deficitare ale ego-ului. subiectul va avea dificultati de concentrare a atentiei ~i in rezolvarea de probleme. cea de parinte critic scazuta. se implica. ego-ul de parinte este in funetiune.delirant comunicarii sociale (a tranzactiilor) 1.:-~< I \ :\ \ A I : Personalitate fixista ' C ': I •. cu privire la un La strueturile paranoide (fixiste). iar cea de copil liber foarte scazuta.. denumita de Berne "marea mama" are starea de parinte grijuliu foarte ridicata. In cazul in care starea de adult are putina energie. Astfel. prin urmare. incapabil sa acorde afectiune celorlalti.. > Regulile Comportament halueinator . insuficient dezvoltat. de pilda. I .• - . iar exercitiile de exprimare libera a afectelor sunt indicate eelor eu un ego de adult pre a putemie. cea de copil adaptat foarte ridieata. subiectul este singuratic. fanteziile ~i visele copilului se amesteca in mod nejustificat eu simtul realitatii ~i logica adultului. depresiv. Starile ego-ului sunt. comportamentele auto-asertive ~i chiar agresive. 3. structuri eoerente de sentimente ~i experiente. Aceste stari ale ego-ului nu depind de v£hsta subiectului. Personalitatea obezului.. Aceste tehnici se adapteaza in functie de struetura personalitatii fieearui paeient. comuniearea anumit subiect ineeteaza imediat. tipul de predicator care cauta pacatele celorlalti peste tot.'" . de pilda. Persoanele cu stare de parinte critic redusa se caracterizeaza prin penetratie soeiala facila. Speciali~tii in analiza tranzactionala sunt de parere ca in cazul personalitatii normale fiecare stare a ego-ului este distineta. 2. Cand sagetile se incruci~eaza.. Personalitatea destruetiva va fi reprezentata prin starile de parinte critic. direct legate de un model consistent de comportament. Aeesta este. 0). cu exceptia copilului foarte mic. in timpce ego-ul adult sau copil sunt excluse.

Fiecare pacient poate prezenta a multitudil1e de probleme interactive.Obiectele psihoterapiei In cadrul analizei trallzactiollale 1. De exemplu. simptome sau insatisfactii personale. >. in cadrul unei relatii diadice pacient . Astfel. el ar refuza pacienta la psihoterapie. secretara se prezinta la psihoterapie pentru ca a fast concediata de 20 de ori in 5 ani. Psihodiagnoza in scopul unei mai profunde intelegeri a structurii psihice a individului prin observarea modului in care acesta joaca in mod spontan a situatie cu caracter aproape veridic.parinte (terapeutul)]. in psihoterapie. 1975): 1. Evidentierea ~i intrerupereajocurilor psihologice.Jocurile psihologice Aceste jocuri se joaca intre doi sau mai multi parteneri. 3. Acest ultim aspect in cadrul caruia persoana se joaca pe sine poarta numele de psihodrama (termenul de psihodrama se utilizeaza uneori in sens mai larg pentru orice terapie prin joc de 1'01). probleme ce se pot subsuma la doua categorii majore: . Echilibrarea egogramelor. Con~tientul invatarii depinde de pacient. Modificarea scenariilor de viata. dar incepe imediat sa-l enerveze pe terapeut (comunicare copil (secretara) . Individul alege un anum it tip de joc psihologic dupa experientele de comunicare pe care le-a avut in copilaria sa. in sensul ca oamenii joaca in mod deliberat diverse situatii imaginare in scopul de a se intelege mai bine pe sine. de a-~i dezvolta anumite abilitati. De regula se considera in mod eronat di ar fi yorba de 0 tehnicii exotica dificil de invatat. 2. Ea solicita ajutorul terapeutului (comunicare de la adult la adult). 2. (Roleplaying). Termenul de roleplaying in psihoterapieare a semnificatie educationala. care consta in transformarea energiilor de lastarile puternice spre cele slabe ale ego-u lui pacientului. 3. Psihoterapia este un proces de invatare care se poate des:Ia~ura in mod autonom ca in cazul autoterapiei. Analiza tranzactionala se poate combina eficient cu hipnoza sau cu tehnica visului dirijat in vederea obtinerii regresiei de varsta care are drept scop modificarea scenariului de viata. Demonstrarea pentru a persoana sau grup a modului in care acesta sau ace~tia ar trebui sa joace un anum it rol. CAPITOLUL 9 PSIHOTERAPIA PRIN JOC DRAMATIC locul de roI ca tehnica psihoterapeutica nu este atat de bine cunoscut pe dit ar fi de dorit. tehnica jocului dramatic are urmiitoarele functii (Corsini. care obliga pe cel care a practicii sa apartina unei ~coli anume de psihoterapie. Persoanele cu ego de copil liber slab exprimat sunt stimulate sa participe la activitati care dezvolta exprimarea spontana ~i creativitatea. Se refera Ia modificarea atitudinilor ~i opiniilor cu privire Ia sine ~i Ia ceilalti Pentru intreruperea jocurilor psihologice se utilizeaza frecvent tehnici de jucare de rol. In cazul in care terapeutul s-ar lasa antrenat in jocul psihologic. in cadrul jocului "da-ma afara" individul face tot posibilul pentru a fi respins. de a analiza un comportament sau de a demonstra celorlalti modul de function are al unui comportament sau modul in care acesta ar trebui sa functioneze. Riidacinile tehnicii jocului de rol se atla in psihodrama lui Moreno.terapeut sau in cadrul unei situatii de grup in cadrul careia functioneaza un terapeut ~i 6 pana Ia 12 pacienti. Facilitarea trairii de catre un individ a unei experiente veridice solicimndu-l sa se joace pe sine in diverse situatii cu caracter dramatic.164 IRINA HOLDEVICI >. sau ca este a metoda care se poate aplica doar in cadrul psihoterapiei de grup. de pilda.

a~ dori sa va spun ceva". Se cearta tot timpul. P. confrunartistice. starile de manie. hipnoza. cognitivista. iar el va raspunde: "Despre ce este vorba?". Dimineata a inceput cearta de la micul dejun. Ea a fost utilizata de psihanali~ti. pacientul poate obtine un insight cu privire la el insu~i ~i poate lnvata sa-~i controleze mai bine sentimentele ~i sa dezvolte noi abilitati de a face fata existentei (life skills). la locul de munca. Eu voi juca rolul sotiei tale. sa se accepte ca persoana. In cadrul psihoterapiei prin intennediul jocului dramatic pacientul vajuca 0 durata limitata de timp "ca ~i cum" situatia ar fi reala. el se ridica in picioare ~i spune: "Acum dati-mi voie sa va prezint pe distinsul nostru oaspete dr. Tu vei proceda exact a§a cum ai procedat atunci. . eu earacter subiectiv Pacientul i~i spune in gand: Acum voi intra in biroul ~efului ~i-i voi spune: "Domnule Ionescu. depresie etc. doamnelor ~i domnilor pentru calduroasa primire pe care mi-ati meut-o. tehnica tarii. Ea se poate utiliza atat in terapia individuala cat ~i in eea de grup.166 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 167 1. Ea m-a intrebat cand ma intorc §i pentru ca i-am raspuns ca nu §tiu. timiditate. b) Joc de rol autonom cu caracter comportamental. non-directiva. lata cateva exemple: a) Joe de rol autonom. Modalitatea de antrenament: angajandu-se In jocul de rol. 2. Astfel de tehnici pot fi: chestionarea. spune-mi §i voi incerca s-o imit. rogersieni. interpretarea. indiferent de orientarea teoretica a terapeutilor. seninatate ~i sa devina mai competent in viata reala. Observand modul in care paeientul joaca. anxietate. Dar nici nu 0 cunoa§teti pe sofia mea. Pacientul spera ca prin intermediul psihoterapiei sa invete sa se adapteze mai bine. tehnica rogersiana a reflectiei. apoi se ridica din nou in picioare. terapeutul poate primi infonnatii cu privire la natura ~i extensiunea problemei pacientului eu privire la modul In care acesta opereaza. Intr-o maniera directiva sau non-directiva. sa-~i reduca tensiunile ~i conflictele interne ~i sa ajunga la 0 stare de confort psihic. nu 0 cunoa~teti (continua apoi sa-~i recite discursul).! > Tehnica jocului dramatic Este 0 tehnica ce poate fi combinata cu oricare din tehnicile de mai sus. Pacientul discuta cu terapeutul: P. s-a suparat. sau ca un procedeu auxiliar.. Metoda de psihodiagnostic. Tu vei juca propriul tau rol. T Daca nu vei juca rolul corect. Imi amintest de 0 istorie pe care poate multi dintre dvs. Mare~ (EI se a~eaza.K. 2. P. Tehnica terapeutica consta in ceea ce face terapeutul concret. T Ce s-a intamplat? P. iar eu ii voi spune: "Stiti de cate ori mi s-a marit salariul in acest interval?" . "Lucrez la firma de doi ani. comportamentala etc. avand unniitoarele funetii: 1. se Inclina in fata auditoriului ~i spune: "Va multumesc domnule pre~edinte. relaxarea. gande~te sau shnte. Pur §i simplu m-am saturat de ea. Nu inteleg ce inseamna asta? T E simplu. Sa ne imaginam ca un individ se pregate~te sa tina un discurs. Poate fi utilizata ca 0 tehnica centrala. Hai sa repetam exact ce s-a intamplat. Ea poate fi suportiva. tensiune psihica. iar eu voi incerca sa procedez cum a procedat ea. THai sa rejucam scena micului dejun! P. de adlerieni. Stari subiective de disconfort cum ar fi: sentimente de inferioritate. in familie etc. cat ~i de terapeuti de orientare ecIectica. tehnica naratiei libere. tehniea elaborarii undr produse tehnica jocului dramatic etc. Acum privindu-va. tendinta de retragere. Nu pot sa ma infeleg de jel cu sofia mea. E atat de nerationala. o. Modalitate de instruire: urmarindu-i pe ceilalti cum joaea roluri. De japt nu avea nici un motiv. c) Joc de rol psihoterapeutic cu caracter diadic. In mod sratuirea. functionarea inadecvata in ~coala. In camera sa. analitica. pacientul invata cum sa abordeze diverse situatii. Inadaptari ~i insuficiente pe plan comportamental cum ar fi: inaptitudinea sociala. 3. senti mente de culpabilitate. Strategia reprezinta modul in care terapeutul il abordeaza pe pacient." Atunci el va raspunde: "Si de ce lmi spui asta?"..

inceteaza sa mo mai cicale§ti. Deci. . definita ea fiind earaeteristiea unui comportament natural. T Ea ili vorbea in timp ce citeai ziarul? P. b) Spontaneitatea Este . Poate ar . T Bine.168 IRINA HOLDEVICI ca biroul meu este masa din bucatarie. E normal. T (sofia): Micul dejun e gata. m-am a§ezat §i am inceput sa citesc ziarul in timp ce mancam. dar altfel nu am timp. Te aud. M-a chemat la micul dejun. . el implicandu-se total. • prezinta observatorilor un tab Iou inlegatura cu modul in care se comporta subiectul in situatiile reale. Acest fragment demonstreaza 1110dulin care jocul de 1'01poate suplimenta informafiile obfinute cu ajutorul interviului clinic. locu1 de ro1 actioneaza la toate trei nivelele psihologice importante: • la nivelul cognitiv. mancam oua §i paine prajita. in urma acestui tip de dialog terapeutul cunoa§te mai bine problemele pacientului iar acesta invafa sa se cunoasca mai bine pe sine insu§i. T Da. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 169 THai sa presupunem Unde statea ea? P. Ma cicale§ti tot timpul. Dupa cum am mai subliniat.a invatat sa rea. Al1ljucat corect rolul soJiei Tale? P. suparat etc. Adesea el tinde sa-~i piarda autocontrolul datorita naturii dramatice a situatiei jueate. simte ~i actioneaza in interactiune cu stimulii psihosociali. lata ziarul. fixeaza atentia asupra problemei. (Ia ziarul. T (S): Vreau numai sa §tiu cand sa-fi pregatesc masa. Stai mereu pe capul meu . Structura ~i imprejurarile create in situatia . Valoarea acestei tehnici are la baza trei aspeete: a) Simultaneitatea (> Se ref era la desfa~urarea in acela~i interval de timp a mai multe evenimente. • permite individlllui sa se perceapa pe sine in actiune. P. te a§ezi ~'ite prefaci ca mananci in timp ce cite>~ti.Da.5eaza la l1lasa §i incepe sa citeasca in timp ce se prefacea ca mananca. astfel incat individlll se manifesta nervos. Ei nu-i place cand citesc la masa. '[i-am spus odata ca nu §tiu. T Dar despre comportamentul tau ce parere ai? P. TEa pregate§te micul dejun? P. a totul a§a F cum ai facut azi dimineafa. datorita caracterului dramatic.iucata tind sa produdi raspunsuri exagerate. fiind in acela~i timp ~i neutru. . nefortat ~i creativ in situatii noi. T Ce s-a intamplat atunci? P. individul care joaca un rol actioneaza. Ea statea in fafa mea. • la nivelul comportamental. • jocul de rol reprezinta 0 metoda naturala de a asimila diferite deprinderi de viata (ca invatarea inotului in mod practic. foarte bine. tu leI ziarul.fi mai bine daca mi-a§ citi ziarele la birou. • 1a nivelul afectiv. ceea ce face ca intregul sa fie mai mult decat suma partilor ~i deci se obtine un grad inalt de implicare. realizand mi~cari in apa).) T (S): La ce ora te intorci diseara? P. j oeul de rol: • este 0 reprezentare apropiata de situatiile de viata. Eu te chem la masa. Cateva aspecte teoretice care stau la baza tehnicii j oeului de roI. subieetul a invatat ceva prin propriile :~aleforte . nu e rau. T Crezi ca modul in care i-ai raspuns era normal? P. ~ il impliea pe individ total. Eu sunt sofia ta. subiectul gande~te. posibil. Poate ar trebui sa nu mai fac asta. Ce? T (S): Te-am intrebat la ce ora te intorci diseara? P. De obicei bem cafea. gande~te ~i simte in aeela~i timp interactiunea acestor planuri eontribuind la realizarea unor potentari reciproce. Stai sa-mi iau ziarul. Da. Nu §tiu. Subiectul incepe sa se intrebe ce {lrfl daea? In eazulin care reactia spontana s-a dovedit efieiellta. pentru ca in timp ce joaca.. Poate ca am judecat-o prea aspru.Da. ca in viata reala.etioneze. plietisit. P. Da. se a.

intelegand acest lucru. "Ion este un tip de am care . In situatia terapeutica. Cea mai importanta achizitie obtinuta de pe urma tehnicii dramatice este posibilitatea de generalizare a noului comportament achizitionat spontan."). individul nu se simte jenat de performanta sa slaba pentru el se afla in cabinet din acest motiv (a venit pentru a fi ajutat). In sensul ca el este asumat In mod subiectiv ~i este dezvoltat. Tatal lipa in permanenta la el. pacientul gase. Daca jucarea rolului a fast proasta (a jucat intr-un mod inadecvat).). speciali~tii fiind de parere ca tehnica are valoare daca se pun in actiune atatea experiente dramatizate cat pJrobleme are subiectul. In situatia de joc terapeutic nu se poate Intiimpla a~a ceva pentru ca faptul ca pacientul are curajul sa puna In actiune un comportament oricat de neadecvat. situatie. Cu toate acestea rolul are a anumita consistenta care are la baza conceptia individului cu privire la ellnsu~i. in urma jocului dramatic realizat in cadrul grupului terapeutic. in acela§i timp el a realizat prin insight faptul ca tatal sau era de fapt un om slab. se pot produce efecte negative asupra starii psihice a pacientului. daca comportamentul e~ueaza In viata reala. terapeutulll intreabii: "Poti sa-ti aminte~ti a situatie ciind erai Impreuna cu tatal tau. reprezinta un succes. Dupa ce a practicat un timp acest model de comportament pacientul a constatat 0 neta ameliorare in comportamentul tatalui. pentru pacientul care se simte paralizat ciind intra In biroul ~efului ~i realizeaza ce ar fi trebuit sa spuna abia dupa ce Intrevederea s-a tenninat. Pacientul realizeaza insight-ulln legiitura cu problema sa: de ce se comporta cum se comporta In campania ~efului (Insight-ullnseamna: "E ca atunci ciind eram cu tatal meu! $eful ~i tata . De asemenea.. De ce este indicatajucarea unoI' situatii in conditii artificiale? Pentru ca punerea in practica a unoI' noi modele de comportament in situatii reale este prea amenintiitoare pentru pacient. ceea ce I-a calmat pe acesta din urma.) Odata ajuns In acest punct. el se va simti atiit de descurajat inciit nu va mai Incerca din nou). care iJi masca prin strigate propriile anxietati §i frici. Insight-ul produs in urma jocului dramatic trebuie sa condudi la a restructurare in sfera personalitatii subiectului. (De pilda daca un biiiat timid cere 0 intiilnire unei fete ~i ea il respinge. $edintele de joc dramatic nu trebuie sa se refere doar la a problema specifica. fiul a adoptat un comportament mai cald §i mai protector fata de tata. la a carui firm a lucra. La un moment dat s-a pus problema inlaturarii tatalui de la conducerea firl11ei. este indicat ca scena Intiilnirii cu ~eful sa fie jucata In cabinetul terapeutului. (0 ia la fuga in timpul unor negocieri importante. Dar ce anume se va Intampla cu conceptia despre sine In cazul in care se schimba comportamentul? Comportamentul care nu corespunde cu modul de a . se modifica ~i comportamentul. deoarece acesta nu maifaceafata noilor cerinte 1110dernede conducere. Aceste expectatii au la baza ceea ce sociologii numesc "asumare de roluri". c) Autenticitatea Se refera la realitatea subiectiva a situatiei dramatice (este un fapt asemanator cu antrenarea zbotului cu avionul prin intermediul simulatorului). nu dat odata pentru totdeauna. se poate initia in ciiteva minute un noujoc dramatic. Corsini (I975) citeaza cazul unui pacient terorizat de tatal sau. Rolul reprezinta a fictiune.. daca conceptia despre sine se modifica. el 0 ia la fuga §i parase§te fncaperea. Astfel.. Ulterior el pune in practica acest comportament §i la firma §i acasa. conceptie care il face sa functioneze In mod armonios ~i previzibil ("era evident ca el va face aceasta". Cum se explica modificarile produse In sfera personalitatii prin intermediul psihoterapiei prin jod dramatic? Speciali~tii In psihodrama considera ca personalitatea poate fi privita ca un set de expectatii relativ stabile In legatura cu propria persoana ~i cu ceilalti. pacientul ciit ~i terapeutul pot cere sa se repete scena. Exista a interrelatie dinamica Intre modul In care un subiect se comporta ~i conceptia despre sine a subiectului.170 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 171 De pilda. care seamana cu relatia ta cu ~efui?" In cazul in care pacientul i~i aminte~te.5te in mod spontan sohtfia: ori de dite ori tatal incepe sa strige.. chiar fl ameninta pe tata ca 0 sa 0 ia lafuga §i dezbraca( din baie daca acesta va continua sa strige etc. pacientul fiind total blocat de acest cOl11portament.

inainte George juca rolul unui bCiiat slab :ji speriat. George intra fn rol atat de autentic fncat fncepe sa fmparta pumni fn stanga :ji fn dreapta. un soldat care comite 0 fapta eroica etc. Aceasta inseamna ca de~i terapeutul ~tie care este problema. cu ceea ce crede despre sine persoana. parinlii :ji colegii au observat schimbari pozitive in comportamentul baiatului. manifestand 0 adevarata criza de isterie. " Dupa acest episod educatorii. Acum cand ei au ajlat ca voi riposta. "nu trebuie sa-mi fie frica de ceilal{i ". b) periferice: noi deprinderi. Ideea care se desprinde din acest exemplu este una de esen{a structuralista :ji anume ca prin modificarea unui element. el facand urmatoarea ajirma{ie: "Cand ai impresia ca e:jti slab. care la randul sau va afecta comportamentul(vezi teoria disonantei cognitive a lui Festinger). Demersul terapeutic in acest caz are un caracter pragmatic. un bcdat pirpiriu. Reac{iile celorlal{i bCiie{iintareau imaginea :ji concep{ia despre sine a lui George.e interpre. Aceste aspecte teoretice sunt ilustrate de Corsini (1975) prin prezentarea urmatorului caz: Se realiza un experiment psihodramatic la 0 :jcoala de reeducare. invincibilul. ma lasa in pace. stapanita ~i abia apoi pacientul incepe sa inteleaga dinamica ~i implicatiile respectivei situatii. 0 mai buna acceptare a propriei persoane. >.asta tehnica produce schimbari rapide ~i spectaculoase datorita functionarii holiste a individului intr-o situatie asemanatoare cu cea reala.tata. va fi explicat. mai putin centrat pe teorie. Daca pacientul ia contact cu un mic fragment de adevar sau de succes :ji acest element este fncorporat in cadrul sistemului imaginii de sine. Terapia prin joc dramatic nu reprezinta 0 simpIa invatare conditionata prin care subiectul invata un nou tip de comportament tara sa-l inteleaga. care porne~te de la experienta spre generalizarea teoretica. el ii ofera pacientului ~ansa de a descoperi singur ceea ce nu merge prin intermediul jocului dramatic.Procesul terapeutic bazat pe joc dramatic Se utilizeaza 0 camera confortabila in care pacientii sa se simta in siguranta. in urmatoarele saptamani George a incetat sa se mai bata.172 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 173 fi. Se lucreaza asupra un or situatii specifice iar concluziile se trag ulterior. Dupa cum se poate observa. Copilul a spus ca s-a bCitutcu bCiie{ii:jifaptul ca a avut curajul sa sebata i-a dat satisfac{ie. noi modalitati de abordare a altora etc. insight-uri cu privire la sine ~i la ceilalti. Psihoterapia prin joc dramatic utilizeaza demersul inductiv. devenind un nou element al conceptiei fata de sine. A doua zi terapeutul il vede pe George plin de vanatai dar fericit. noi nivele de intelegere. tara lumina sau zgomot prea puternic ~i unde ~edinta de psihoterapie sa nu poata fi intrerupta. o alta caracteristica a terapiei prin joc dramatic consta in aceea ca pacientul realizeaza insight-ul dupa ce modelul superior de compor-" tament a fost pus in actiune. care se strecura cu capul plecat :ji ochii plini de spaima. noi modele de comportament. se plange de faptul ca este permanent bCitutde ceilal{i bCiie{i. acest devenind mai cooperant:ji cu 0 purtare mai buna. speciali~tii in terapia "role playing" afirma faptul di ace. reducerea anxietatii·etc. atunci schimbarea este posibila. pacienliifiind bCiie{icu tulburari de comportament. comportamentul sau reprezentand un stimul provocativ pentru ceilal{i. to{i se reped la tine. Aici schimbarile pe plan comportamental sunt urmate de schimbari emotionale ~i intelectuale. un copil care afla ca a fost adoptat. Si experientele din viata reala pot produce schimbari bru~te in sfera personalitatii (de pi Ida. situatie care-i permite individului sa-~i puna in actiune spontaneitatea. incorporat. putem modifica fntreaga structura. Terapeutul propune jucarea urmatoarei scene de grup: George este regele Kong. . Initial situatia problematica. El are voie timp de 10 minute sa faca tot ce dorq'te fara ca cineva sa-l opreasca. Prin asumarea fn cadrul grupului terapeutic a unui rol total opus concepfiei despre sine. 1i1aimult curaj. George.). aceasta concep{ie a fost atat de zdruncinata incat a aparut insight-ul. Efectele terapiei prin joc dramatic sunt: a) centrale: noi idei.. Comportamentul periferic reprezinta l1)anifestarea deschisa a conceptiei despre sine ~i despre ceilalti.

In cadrul psihodramei se definesc doua tipuri de roluri: eroul sau protagonistul ~i ego-ul auxiliar. el trebuie sa reprezinte 0 autoritate. dar plin de tact. Dar atunci dnd un pacient aflat in grupul terapeutic 11 ajuta pe altul sa-~i clarifice problemele. sa Ie subordoneze pe altele ~i sa rell~easca sa induca efectul de scena ~i ceea ce este poate cel mai dificil este ca toate acestea trebuie realizate rapid. fie ca este terapeutul. El trebuie sa sublinieze anumite aspecte. Terapeutul-conducatorul jocului dramatic. Cu alte cuvinte. de ajutor mai ales datorita urmatorilor factori: a) Altruismu] Un pacient aflat In terapie este cople~it de propriile sale probleme. Pentru a realiza acest lucru el trebuie sa fie puternic. sa fie hotarati. dar ~i maleabil in acela~i timp.respectiv el devine aproape terapeut. ale celorlalti membri ai grupului). mai deschi~i spre noi abordari ~i idei. 0 sora medical a sau un alt pacient. Persoana care joaca impotriva lui. Conducatorul terapiei trebuie sa dovedeasca discernamant. Se recomanda inregistrarea pe videorecorder a ~edintelor de psihoterapie. Speciali~tii sunt de parere ca terapia prin joc dramatic este foarte solicitanta pentru terapeut. EI trebuie sa permita pacientilor sa-~i manifeste creativitatea :tara a scapa din mana situatia ~i a produce haosul. Acest lucru 11situeaza din nou Intr-un rol prin care of era ajutor . manevrand gradul de control ~i dominare in functie de situatie. Cel care joaca rolul asistentului.]74 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE ]75 Daca. intelegerea problemelor altora ~i capacitatea de a prevedea consecintele diverselor situatii. creativitate: care este problema? (cum poate ea fi formulata). El este cel care prezinta problema simptom ~i care dore~te sa se amelioreze. el trebuie sa fie 0 persoana caretrebuie sa domine ~i sa conduca situatia. poate beneficia. Psihoterapeutul trebuie sa aiM 0 prezenta scenica agreabila. 0 b) Non-conventionalism. c) "Leadership". Eroul este persoana asupra careia este indreptata atentia in cadrul psihoterapiei. De regula. apropiati unii de altii. reprezinta asistentul. daca este pacient. sa nu ezite in aplicarea unui procedeu ~i sa fie capabili sa-~i asume riscurile experimentului. De pilda. el este confruntat cu 0 problema care nu mai este a lui ~i a fi implicat in problemele altora are un efect benefic asupra sa. nu un tiran. calitatide conducator ~i de persoana care reu~e~te sa yanda un produs. In acela~i timp ei trebuie sa dea dovada de curaj incerdind diverse demersuri. spirit de aventura Terapeutii de acest tip s-au dovedit a fi mai non-conventionali. la randul sau. cine va juca? Cum se poate structura situatia problematica? Care forma este preferabila? Conducatorlll terapiei nu trebuie sa se bazeze doar pe creativitatea sa proprie ci trebuie sa fie capabil sa includa in jocul dramatic ~i ideile altora. . Un terape"ut fricos sau unul care nu are incredere in capacitatea altora de a face fata stresului nu va fi capabil sa conduca 0 psihoterapie prin joc dramatic. CaliHitile pe care trebuie sa Ie aiba terapeutul sunt: a) Creativitatea Terapeutul trebuie sa decida daca problema lui X poate fi bine data ce a decis acest lucru el are 0 aha sarcina care implica jucata. comparativ cu terapeutii de alte orientari. care este l11ereuprovocat de situatiile care apar pe pm'curs. perceptiile sale sunt ingustate ~i el devine egocentric. Spiritul de aventura nu trebuie inteles ca 0 lipsa de prudenta ~i responsabilitate. se realizeaza terapie de grup este bine ca subiectii sa fie a~ezati in cerc sau in semicerc. Aceste ~edinte sunt vizionate apoi de pacient impreuna cu terapeutul astfelindit acesta sa devina con~tient de l110dulin care s-a cOl11portat. In acela~i timp el trebuie sa retina elementele impOliante de pe parcursul jocului dramatic (nevoile eroului piesei. ei trebuie sa se decida rapid daca e bine sau nu sa supuna pacientul unui stres puternic ~i in ce masura VOl'putea stapani anxietatea care se degaja. Deci. terapeutulllintreaM pe asistent cum s-a simtit In 1'01~i cum I-a perceput pe pacient.

un tanar delincvent pus sa joace rolul mamei unui delincvent. Jocul inversat are doua varial1te: in primul caz situa!ia A (A) x C (H) devine A (H) x C (A). I. Schimbarile de rol dintre pacient ~i asistent il ajuta pe terapeut in activitate pentru ca Ii face pe pacien!i sa ramana aler!i ~i interesa!i. dupa care altcineva intra in scena . 3.. A. situa!ia se democratizeaza. C este asistentul care joaca rolullui H. iar in al doilea caz ac!iunea este intrerupta la un moment dat ~i cei doi schimba din nou rolurile. A (A): Domnule Brown. in timp ce C. In unele situa!ii joaca mai mul!i paIieneri. In acela~i timp. A (A) x C (B) . c) Auto-iluminarea Un pacient care se confrunta cu 0 alta persoana in cadrul jqcului dramatic se poate confrunta adesea cu sine insa~i. Prin asumarea unor roluri inedite ei i~i dezvolta abilita!ile sociale ~i empatia. Jocul de rol direct (psihodiama. cel care i se opune in via!a real a. A (A) x B (B) . Inversarea rolurilor Modelul A (A) x C (B) devine acum A (B) x C (A). dna Allen. dar nu creel.. Chiar daca ulterior se utilizeaza ~i alte forme. D. precum ~i pe cele ale persoanei impotriva careia j oaca. prima ~edin!a este de tip direct. care devine alter . A (A) x C (H) este situa!ia ini!iala.terapeut fiind ~i mai puternic. jucat de C. E astfel incat structura poate fi urmatoarea: A (A) x B (B) x F (C) x G (D) x H (E) De regula. In felul acesta A traie~te situa!ia adversarului sau ~i se poate observa pe sine mai bine jucat de C.ego-ul lui H . impactul pacient .i asuma rolul asistentului. situa!ie in care el poate interac!iona cu pacientul Intr-unInod mai incarcat de sensuri. > Tehnicile psihoterapiei prin joc dramatic.) Se caracterizeaza prin aceea ca persoana se joaca pe sine (i~i joaca propriul rol) fa!a de 0 alta persoana care joacaun alt rol. daca so!ul (A) ~i so!ia (H) se joaca pe ei in~i~i. D vorbe~te exprimand ceea ce crede ca ar reprezenta gandurile ascunse ale lui H. eroul dramei il joaca pe H. in sensu I ca nu se poate implica total in rol: "nu pot gandi ca el". mai mult de jumatate din terapii imbraca aceasta forma. Exista doua variante: . Acest model produce rapid ~i eficient cOl1~tientizarea unor aspecte sociale (individul se vede pe sine cu ochii altora ~i inva!a sa se puna in situa!ia altuia). incepe sa in!eleaga sentimentele mamelor in general ~i ale mamei sale in mod special.D. nu-mi putefi da nici macar 0 speranta? C (B): imi pare rau.H'. Persoanele egoiste ~i narcisiste au dificulta!i de a juca rolurile altora. 2. 0 aha fa!eta a aceleia~i probleme se refera la faptul ca cineva poate constata ca ~i atunci cand joaca rolul altei persoane el poate da dovada de insuficienta flexibilitate. copiii sunt simboliza!i prin C. De pilda. ca in cazul unui cuplu marital care joaca 0 scena de via!a. asistentul terapeut il joaca pe el (A). In cazul terapiei individuale terapeutul g. Astfel. Aceste inversari se pot face de mai multe ori In cursu I unei ~edin!e. Acum este problema dumneavoastra.directorul scolii. Modelul alter ego-ului Acest procedeu este subtil ~i presupune prezen!a unui asistent cu experien!a ~i sensibilitate. dandu-se participan!ilor posibilitatea sa joace 0 varietate de roluri ~i punandu-i alternativ in postura de a oferi ajutor.176 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 177 b) Empatia Un alt motiv datorita caruia asistentul beneficiaza de pe urma psihoterapiei este dezvoltarea capacita!ii sale empatice: el incepe sa in!eleaga problemele persoanei pe care 0 joaca. Aceasta confruntare poate eu?" .0 pacienta care are probleme cu flul ei Si dl Brown . Acest model este ilustrat de dialogul jucat lntre dna Allen (A) .A ~i H se joaca pe ei In~i~i. "mai mult sau mai pu!in imi exprim propriul punct de vedere". fi uneori dramatica: "De ce se poarta el exact a~a cum ma port Constatarea ca 0 alta persoana este la fel ca el insu~i poate constitui 0 revela!ie. Faceti tot ce este cu putinta.

T: Dna Allen. prin joc dramatic. Este posibil ca el sa doreasca sa ti se opuna fara sa-!jidea seama de asta. D (B~: Femeia asta ma scoate din minti. Se pare ca voi tati suntefi de acord ca eu sunt 0 persaana puternica. A (A): Stii ca purtarea ta ma supara! D (J~: De fapt asta!ji vreau. Si sotul meu spune asIa. A exprimat bine D sentimentele tale adevarate? C: Cu siguranta. dar poate nutri resentimente de natura incon!jtienta. eu fac tot ce pot. Ai 0 asemenea lendinta de daminare. 0 femeie nevrotica. B: Do. La suprafata el poate fl iubitor Si recunoscator. A (A): James. un fel caricatura a unei mame hiperprotectoare. E posibil sa doreasca sa scape. este imposibil. m-am gandit in toate felurile !ji cred ca daca iati mai da lui James inca a $ansa . Hai atunci sa-l intreham pe C. A: O! 0 T: Ce fel de haiat e James? Apoi terapeutul poate initia 0 noua scena in care D devine alter ego-ul flului . Acest lucru rezulta din dialogul terapeutic de maijos: A: Chiar crezi cajlul meu simte asta pentru mine? D: Ei bine. B: Si eu am simtit ceva asemanator. Era atat de pisaloaga !ji insistenta. Poate ar fi bine sa-lias pe James sa-$i rezolve singur problemele. trebuie sa te indrepfi. D (J~: De fapt. D. nu se poate.. Dupa tot ce am facut pentru tine. Ma dau pur $i simplu afara. imi place sa provoc scandal pentru ca $tiu ca asta te supara. mi-am expus clar punctul de vedere. de . te rog sa joci alter . Dar e!jti 0 mama agresiva Si hiperprotectoare $i este posibil ca James sa nu aiha curajul sa-ti spuna ce simte cu adevarat.ego-ul lui B $i sa exprimi ce crezi ca simte el. Allen cum ai receptionat cele spuse aici? A: Sunt sigura ca dl Brown nu a simtitfata de mine cele spuse de D. A: Nu e adevarat. James trebuie sa paraseasca $coala.James . terapeutul provoaca urmatorul dialog: T: Dna. aceasta nu invalideaza fnsemnatatea scenei pentru ca oricum se produce un efect asupra mamei. A: Crezi ca amfost prea agresiva? C: Nu mi-a fost deloc mila de dumneata. B (J): Voi incerca sa ma port mai bine daca mai am 0 $ansa D (J~: Pe naiba. D (B~: Te rogie!ji afara! Chiar vrei sa te arunc pe fereastra? A (A): Sunt foarte dezamagita de dumneavoastra. Relafia mea cu James este foarte buna. Dupa respectiva scena. D (B~: Nu intelegi ca e IMPOSIBIL! Tehnica alter ego-ului ii produce eroului insight-ul cu privire la ceea ce pot ceilalti sa gandeasca despre el. n-o s-o fae! Se poate observa de ce modelul alter ego-ului este subtil.178 IRINA HOLDEVICI ELEMENTEDE PSIHOTERAPIE 179 Terapeutu/: Bine. D se a!jeaza in spatele lui B $i in afara razei privirii lui A. nu !jtiu. mama. Eram furios pe dna Allen. Mi-l pot imagina pe flul tau incercand sa-fi tina piept. T: Ce vrei sa spui cu asta? C: E!jti posesiva. C (B): Doamna. C (B): A!ja cum v-am spus. T: Bine. cicalitoare..D (J'). sa vorbesc cu el. A aude ce spune D (B'). Cum sa fac s-o scot afara din birou? C (B): imi pare rau. A: Posibil. D (B~: lar incepe! Femeia asta este imposibila. Nu este problema noastra. Poate incercam sa facem acest lucru aici. dar el dialogheaza doar cuC (B). Eu am nevoie de ajutor. A (A): Die Brown. A (A): Nu inteleg de ce nu puteti intreprinde nimic. care I-a jucal pe domnul Brown. D care il joaca pe J' poate sa nu exprime cu adevarat sentimentele lui J Dar $i in cazul in care persoana care joaca rolul alter ego-ului se ajla pe 0 pista complet gre$ita. incat abia m-am putut stapani. asta mi-e rasplata? Ce se va intampla cu tine acum? B (J): Mama. T. D. noi facem speculatii pe seama sentimentelor flului dumitale fata de dumneata. A: Oamenii sunt complicati. James este de fapt un haiat bun. Ei nu-mi ofera nici 0 $ansa. Mi-a fost mila de James ca are 0 astjel de mama.

e e (A '): Sigur ca nu injelegi. B (A'): S-au intamplat atatea.$ivoi face tot ce pot. e e D (A): Prostii! Daca aufacut-o ca vina este a ta.$i scenajucata de D (A) x B (J) . A (A): Da. Nu ma voi duce sa vorbesc cu directorul. iar incep. Oare chiar am gre.$a? B (J): Nu ma mai iube. B (A '): Dar ce !jtiu ei de fapt? Nici nu-l cunosc pe James. in acela. B (A '): Deci e posibil safi gre!jit. ea este supusa unei presiuni de a se schimba. D (A): E timpul sa te maturizezi. Dupa jucarea scenei timp de 5 minute.$it atat de mult? A (A): Nu sunt chiar atat de sigura. chiar a!ja sunt. vrei sa-l joci din nou pe James .$isa-ti rezolvi problemele.$i gre!jeli.$i afara? D (A): sa-mi para rau pentru tine .$i sa te lupti singur cu viata. inseamna ca aveau un motiv. B devine alter ego-ul ei. B (A '): Ma simt atat de dezorientata. .$itrebuie sa inveti sa-ti rezolvi problemele singur. Astfel. in timpul jocului de scena..$i sa-{i clarifici situa{ia. niciodata nu 0 sa-i pot vorbi lui James a. urmeaza 0 jumatate de ora de comentarii ~i discutii. trebuie sa stam de vorba. D (A): James. B. Am incercat tot ce am putut. 5.$nuit sa te protejez tot timpul. Miete . ei ma critica. Toata comedia asta . B (A '): Dar aici.$a? E.$ti. B (A'): Sunt 0 mama buna. Probabil ca amfacut. mama? Stii bine ca to{i au picat pe capul meu! B (J): Dar daca ma da totu. Oricine poate gre!ji. D (A): NU-l1lipasa a cui vina este.$iD. toti mi-o spun. intai iti vom arata cum te comporfi. Tot timpul mi-ai spus ca a fost vina celorlalti. Toti mi-au spus asta. intr-o astfel de situatie cei doi stau spate in spate. C va deveni alter ego-ul dnei Allen (A'). Daca vrei sa mai ramai in . B (A'): Oare ce ar trebui safac? A (A): Sunt nedijita. apoi vom incerca sa jucam scena intr-un mod diferit. mama? D (A): Despre comportarea ta la . A (A): Da. A (A): Toji putem gre.$i timp ea vede . B (A '): Si nici nu sunt convinsa de faptul ca nu sunt 0 mama buna.$ti a.180 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSlHOTERAP IE 181 T: Vom incerca tehnica oglinzii.A Aceasta formula inseamna ca dna Allen prive)~te in timp ce D ii joaca rolul. dar nu cred capot vorbi cu Mietelull1leu pe tonul asta? in felul acesta dna Allen vede pe altcineva care ii joaca rolul . B (J): Despre ce. iar B joad rolul fiului.. Modelul (tehnica) oglinzii Este vorba de aceea. dar daca iti ceri iertare cred ca este l1lult mai bine decat daca intervin eu. E timpul sa stai pe propriile tale picioare .$i abordeaza problema altfel. 0 (A'): Pare safie bine. (A '): 0. M-am gandit sa-mi schimb atitudinea )~i comportamentul fata de tine. M-am straduit atat de mult sa fiu 0 mama buna. ii voi scrie sa procedeze cum crede de cuviinfa.$a! B (J): Ce inseamna asta.$coala trebuie sa vorbe!jti tu cu el . De ce oare? A (A): Cred ca imi VOl'binele. Ai 15 ani . Tehnica dedublarii Dna Allen este invitata pe scena unde va exprima cu voce tare gandurile ei cu privire la problema. mama? Nu inteleg cum poti sa vorbe. Cred (A '): James vinovat? Cum pot sa gandesc a.$i.$a cum 0 vezi dumneata? 4. vrei s-o joci pe dna Allen a. dar James este un copil dificil.$i modul m care sunt exprimate gandurile ei interioare. B (J): Dar am crescut.$ti obi.$coala. B (J): lar incepi? D (A): Da. care va mcerca sa-i exprime sentimentele in timp ce ea prive)~te cum D iijoaca rolul. A (A): Amfacut tot ce am putut.

Pe baza acestor informafii se structureazajocul dramatic. zncapafanata $i dominatoare. 6. Nu mai a$tepta mereu ajutor de la mine..182 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSlHOTERAPlE A: Vrefi sa spunefi cu cine seamana de obicei. interpretari!e sau tehnici de tip narativ (cum ar fi cea a asociatiilor libere). B (A ~: Un bebelu$ I A (A): Da. B (A~: Problema ta. T: Altceva? A: T: A: aceea Tot ce spune sora lui e bine. Da mama ta? E un nimic. din grup? T: Nu. acesta din urma aparand In cu totul alta lumina. este suficient ca terapeutul sa spuna: "Hai sa jucam problema asta. Pe baza acestor informatii se structureaza situatia. locul de rol structurat In general se recurge la tehnica jocului de rol cand apare 0 problema despre care terapeutul considera ca nu poate fi rezolvata prin metode mai conventionale cum ar fi: interviul clinic. A$ putea sa-i spun lui James: "$coala e problema ta": iata ce ar trebui sa-i spun. Eu voi juca rolul partenerului tau. Ai vorbit mult despre familia ta. iar tot ce spun eu este rau.nu ma mai iube~·te? B (A ~: Mi se va rupe inima. Nu poate znfelege punctul de vedere al altora. mama .fiind un fel de mic tiran znfamilia ei. Parca nici nu merge la baie. despre care spui ca te persecuta. mama. Totdeauna este de partea celui mai puternic $i nu sunt eul T: Dar fratele tau? A: Un alt nimic. bebelu$ul meu. In unele cazuri. va spune el. T: Dar cumnata ta? A: Este exact ca soful meu.". B (A~: Dar ce va face James? Cum ma va privi? Nu va crede cumva ca-l resping? Dar. in urma analizei secvenfei jucate rezulta exact contrariul $i anume ca pacienta este agresiva.. In alte cazuri trebuie sa se obtina de la pacient cat mai multe informatii prin intermediul interviului clinic. Este subalternul sofului meu $i nu are curajul sa aiba vreo opinie. Ar merita sa-i cunoa§tem pe tofi. 183 A (A): Pot sa ma schimb daca vreau. Se pune insa uneori problema structurariiprealabile a unei scene ~i terapeutul decide In ce masura 0 scena trebuie sa fie pregatita dinainte. Cum arata. James. Ii poate furniza noi informatii despre pacient. astfel Incat diver~ii protagoni~ti af1a ce tipuri de persoane vor juca ~i Inteleg punctele lor de vedere. A (A): Trebuie sa-fi rezolvi singur problemele. .va spune el. E~'tidestul de mare acum. Nu vreau sa-mi pierd bebelu$ul.. nu sa alergi la mine de fiecare data. . Tu trebuie sa fi-o rezolvi. Doar el este perfect. Vreau ca el safie .. A (A) : Ma voi simfi atlit de rau. atunci dnd initiaza jocul dramatic. iar tu vei fi tu Insuti . Cum e soful tau? A: E gras $i are barba. Tofi sunt zmpotriva meal T: Dar tu cum e$ti? A: incerc safiu eu znsami §i sa-mi apar punctul de vedere. lata un exemplu de astfel de interviu prin care se extrag informafii zn vederea structurarii scenei care vafi jucata: T: Ar merita sa jucam situafia ta. Este la fel ca mama.. Daca pacientul a mai practicat terapia prin joc dramatic. terapeutul nu ~tie nici el ce se va Intampla. Descrie-l. locul dramatic. Parca nu ar fi facut vreodata vreo gre$eala. Nu are propriile sale opinii. A (A): Dar. Barba lui ma scoate din minfi· T: Ce fel de persoana este? A: E un om care se poarta ca $i cum n-ar fi gre$it niciodata zn viafa.

ceea ce 11Impiedica pe tatii sa se manifeste depresiv ~i incompetent. Astfel. 1967. Simptome]e cum ar fi depresia. Obiectivul psihoterapiei consta In modificarea continutu]ui comuniciirii de tip metaforic. separat de interactiunile cu cei cu care convietuie~te. experientialii. . Accentul nu este pus pe 0 anumitii metodii psihoterapeuticii care sii se aplice In toate situatiile. Triisiiturile caracteristice ale acestei orientiiri sunt urmiitoarele (Madanes. Simptomul nu face dedit sa exprime In mod metaforic 0 problema ~i sa sugereze solutia care Insa este una nesatisfiiditoare. Conform acestei orientiiri psihoterapeutice problema este definitii ca 0 secventii a unei relatii interpersonale ce se desfii~oara Intre mai multe persoane (Haley. Cand copilu] Incepe sa se comporte mai normal. In cadrul orientarii strategice nu se pune accent pe diagnosticu] psihiatric sau psihologic. 1981): I. care . Orientarea strategica In psihoterapia de familie I~i are originile In psihoterapia strategicii a lui Milton Erickson (eit. Responsabilitatea de a pune la punct 0 strategie pentru rezolvarea problemei clientului revine In exclusivitate terapeutului. 7. 1976). Acesta este cel care stabile~te scopurile ~i obiectivele psihoterapiei In vederea solutioniirii problemei clientului. Datoritii acestor observatii s-a dezvoltat psihoterapia de familie. sunt gandite In tennenii unoI' contracte Intre doi sau mai multi parteneri ~i au un 1'0] adaptativ pentru a mentine relatia respectivii. iar ace~tia sunt siliti. avand grija de copil. 2. sa ramana Impreuna. dirigintele sau autoritatea legalii. 1973).ca ~i psihoterapia individuaIii . sarcina terapeutului constand In a defini problema clientu]ui In astfe] de termeni Ineat aceasta sii poata fi rezolvatii..ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 185 CAPITOLUL 10 ABORDAREA STRATEGICA iN PSIHOTERAPIA DE FAMILIE Psihoterapia are mai putine ~anse de Succes dacii pacientul este scos din contextul siiu social ~i este abordat izolat. Deoarece terapia este centratii pe aspectele psihosociale ale problemelor urnane. ci pe elaborarea unei strategii de rezolyare a unei situatii specifice.}'. sarcina psihoterapeutului este sa modifice secventa patolo~ gica de comportament astfel Incat ameliorarea copilu]ui sa nu mai depinda de faptul daca parintii ram an Impreuna sau nu. de pildii. In prevenirea repetarii secvente]or patologic. este posibil ca copilul sa dezvolte un simptom care II mentine pe tatii activ. Obiectivul psihoterapiei de familie strategice este sa ajute pe individ sii depii~eascii 0 situatie de crizii specificii diverselor etape ale vietii de familie: perioada de logodnii. atunci cand un cuplu devine instabil. 4. separarea copiilor de piirinti. Abordarea strategicii In psihoterapie considerii problema simptom care apare la un adult sau la un copil ca un mod de comunicare interpersonalii. pensionarea ~i problemele varstei Inaintate. avand tendinta sii se destrame. 5. datorita problemei copilului. aceastii din urmii orientare incluzand psihoterapia structuralistii ~i strategicii. Un exemplll tipic de interactiune simbolica de tip dezadaptativ este acela In care copilul dezvoltii un comportament simptomatic atunci cand parintii sunt pe cale sa divorteze. In acest caz. sarcina psihoterapeutului este sii stabileascii un plan de interventie In situatia sociaIii a clientului. cu caracter dezadaptativ. 3.are la bazii numeroase orientiiri teoretice: psihodinamicii. parintii au din nou tendinta de a se desparti. na~terea ~i Ingrijirea copiilor. Tot mai multi terapeuti sunt de piirere cii interactiunile sociale ~i nu individul reprezintii problema de care trebuie sii se ocupe terapeutuI. Psihoterapeutul trebuie sii includii In cadrul planului sau strategic ~i asistentu] social.e de comunicare ~i In oferirea unoI' solutii alternative mai siinatoase. fobiile. Terapeutii specializati In acest tip de psihoterapie fac distinctia dintre identificarea problemei ~i stabilirea problemei prin intermediul demersului psihodiagnostic sau prin acordarea unei etichete individului sau familiei. 6. Haley. compOliamentalii sau bazatii pe teoria comuniciirii. ciisiitoria timpurie. ciisiitoria tarzie.

186

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

187

8. Demersul psihoterapeutic se desfii~oara In trepte sau etape, iar fiecare problema este definita ca implicand doua sau mai multe persoane (de regula 3 persoane). Intr-o etapa initiala psihoterapeutul stabile~te cine anume este implicat In problema actuala ~i In ce mod. Apoi terapeutul va gasi 0 solutie de interventie care va conduce la modificarea interactiunilor din cadrul familiei astfel Incat problema sa nu mai fie necesara. De regula, schimbarea este planificata In etape, astfel Incat modificarea unei situatii sau unui tip de interrelatii va conduce la 0 alta modificare a altor interactiuni ~i a~a mai departe, pana cand Intreaga situatie se modifica. Adesea terapeutulincearca la Inceput sa genereze 0 noua problema pe care s-o rezolve in a~a fel incat aceasta rezolvare sa conduca la rezolvarea problemei initiale pentru care s-a prezentat familia la psihoterapie. 9. Terapeutul trebuie sa fie atent la sistemul de relatii ierarhice stabilit In cadrul familiei. Astfel, de pilda, parintii sunt cei care trebuie sa aiba grija de copii, iar aliantele dintre un parinte ~i un copil impotriva celuilalt parinte trebuie blocate. In acela~i timp, psihoterapeutul trebuie sa evite la randul sau sa formeze coalitii cu membrii familiei care se afla in partea de jos a ierarhiei sistemului familial Impotriva celor care se afla In partea de sus a ierarhiei. Haley (1976) se refera la sisteme patologice In cadrul carora actioneaza ierarhii disfunctionale, el subliniind faptul ca demersul psihoterapeutic trebuie Indreptat initial In directia realizarii unei noi ierarhii, tot cu caracter patologic, lnainte de a reorganiza familia conform unei structuri ierarhice mai sanatoase. Pentru a exemplifica acest demers, Haley (1976) da urmatorul exemplu:

de la acest mod de interactiune se poate trece la ).lnul mai adaptativ, ca de pilda tipul de interactiune In cadrul caruia toti copiii pot participa la viata de familie avand diferite responsabilitati. In cazul in care interactiunea psihopatologica are in centrul ei bunica, aliata cu copilulimpotriva mamei, intr-o prima etapa este bine sa se confere intreaga responsabilitate a vietii de, familie bunicii, trecandu-se apoi la alt tip de interactiune anormala in cadrul careia doar mama are responsabilitate deplina In familie, bunica neavand dreptul sa intervina In educatia copilului In nici un fel. De la aceasta interactiune, de asemenea, patologica, se poate merge mai departe la construirea unei ierarhii normale In cadrul familiei. Daca familia se caracterizeaza printr-o interrelatie excesiv de stransa dintre mama ~i cop ii, tatal fiind exclus, 0 prima etapa a psihoterapiei consta in a acorda tatalui deplina responsabilitate asupra copilului, mama fiind exclusa. De fa acest stadiu anormaI, se poate trece Ia unul normal. Interventia psihoterapeutica Imbraca forma unor directive pe care terapeutulle da membrilor familiei cu privire la ce anume ar trebui ei sa faca atilt In timpul ~edintei de psihoterapie, cat ~i In afara ei. Aceste directive sunt menite sa modifice modul In care membrii familiei interactioneaza unii cu altii, cat ~i cu psihoterapeutul, de asemenea, sa faciliteze obtinerea unor informatii rezultate din modul in care membrii familiei raspund la instructiuni. Este evident faptul ca acest tip de psihoterapie are un caracter directiv, interventia psihoterapeutica avand un caracter deliberat planificat. 10. Demersul psihoterapeutic este orientat spre rezolvarea problemelor prezente ~i nu Inspre trecut, terapeutul incurajand comunicarile actuale. Familia trece prin noi experiente daca indicatiile date de psihoterapeut urmeaza experiente care nu reprezinta un scop In sine, dupa cum nici a lucra asupra unor probleme sau a con~tientiza modul in care se desfii~oara procesul de comunicare nu reprezinta scopul psihoterapiei. Reprezentantii acestei orientari psihoterapeutice sunt de parere ca ~i in cazul In care familia iese din imp as fiira sa ~tie cum ~i de ce obiectivul psihoterapiei a fost atins (Montalvo, 1976). 11. Directivele date de psihoterapeut pot fi directe sau paradoxale,

o mama poate avea In familie 0 pozitie prea central a in raport cu copiii, ea actionand ca ~i cum ar fi axul unei roti. Intr-un astfel de caz este indicat sa se creeze un nou model de interactiune in care copilul cel mai mare 0 degreveaza pe mama de responsabilitati. Acest tip de interactiune In cadrul careia copilul cel mai mare I~i asuma rolul de adult, avand grija de copiii mai mici este, de asemenea, anormal, dar

188

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE

189

simple - impIieand una sau doua persoane, sau complexe - angajand intreaga famiIie. Instructiunile directe au drept scop modificarea interactiunilor din cadrul sistemului familial, respectiv implicarea in activitate a membrilor dezangajati ai familiei, stabilirea unor acorduri ~i sentimente mai bune, Incurajarea interactiunilor pozitive, a circulatiei inform atiilor, ciH ~i sprijinirea familiei sa adopte un mod mai eficient de stabilire a regulilor, a comunicarii intre generatii, eat ~i a unor scopuri individuale ~i a strategiilor de atingere a acestor scopuri. Primul pas in stabilirea unei instructiuni de urmat il reprezinta motivarea familiei sa urmeze respectiva instructiune. Modalitatea prin care terapeutul se decide sa motiveze familia depinde de natura sarcinii trasate, tipul de famiIie cat ~i de relatia care se stabile~te intre terapeut ~i membrii familiei. Psihoterapeutul pre~izeaza totdeauna cIaI' sarcinile trasate familiei astfellncat acestea, daca sunt urmate, au efectu I scontat. In cazul In care 0 alternativa nu s-a dovedit eficienta terapeutul recurge la 0 alta solutie. Cu cat problema ~i obiectivele terapiei sunt mai clar definite, cu atat este mai facila stabilirea sarcinilor psihoterapeutice pentru membrii familiei. Haley (1976) prezinta exemple de sarcini psihoterapeutice: f a) Tatdl ~'iiul sunt solicitafi sa facd un lucru mdrunt pe care mama fl dezaproba. b) Un tatd, care se aliaza cufiica sa mica fmpotriva mamei, poate fi solicitat sa spele cearceafurile cand fetifa a urinat fn pat. Aceasta sarcina are rolul de a stabili legatura tata - fiica §i fn acela§i timp de a trata enurezisul copilului. c) Unei mame care nu mai era capabila sa controleze comportamentul fiului ei de 12 ani §i care a decis cd unica solutie era sa-l dea la 0 §coala militara, terapeutul i-a propus ca fnainte de a-I trimite la §coala l11ilitara,ea sd-i arate cum este acolo, deoarece copilul nu avea nici 0 informafie despre ce se fntampld fntr-o asifel de §coalii. Mama a acceptat §i, sub fndrumarea terapeutului, ea a fnceput sa-l fnvefe pe bCiiatce fnseal11nadisciplina: sa fie politicos, sa

execute ordine, sa-§i faca patul etc., ea jucand rolul comandantului §i copilul pe cel al soldatului. in doua saptamani copilul a fnceput sa se comporte suficient de bine asifel fncat mama sa nu l11aidoreasca sa-l dea la §coala militara. Uneori psihoterapeutul da directive Ie intr-o forma metaforica, tara a arata in mod explicit ce anume dore~te sa se intample. A~a cum arata Milton Erickson (cit. Haley, 1967), oamenii sunt mai dispu~i sa urmeze instructiuni atunci eand nu realizeaza faptul ca Ie-au prim it. Instructiunile paradoxale se caracterizeaza prin aceea ca terapeutul afirma ca dorqte sa ajute familia sa se modifice, cerandu-i in acela~i timp sa nu se modifice. Aceasta abordare are la baza ideea ca multe familii care vin la psihoterapie pentru a se modifica sunt rezistente la schimbare. Provocandu-i pe membrii familiei sa-i reziste, terapeutul va provoca in mod indirect schimbarea. Haley (1963; 1976 b) descrie cateva astfel de strategii:
1. Terapeutul franeaza schimbarea discutand cu membrii familiei care vor fi consecintele rezolvarii problemei prezente. Despre acest lucru se vorbe~te in cursu 1 fiecarui interviu psihoterapeutic. 2. Unui cuplu care se cearta mereu intr-un mod neproductiv i se sugereaza sa se certe in continuare. 3. Unei sotii care prezinta un simptom i se poate cere sa se planga de faptul ca prezinta simptomul ~i atunci cand nu-l prezinta, astfel ineat sotul sa nu ~tie daca ea prezinta simptomul cu adevarat sau doar urmeaza indicatiile psihoterapeutului. 4. Unul dintre soti poate fi solicitat sa~l incurajeze pe celalalt sot sa prezinte simptomul.

Papp (1980) face distinctia dintre sarcinile pe care familia Ie va executa in virtutea unui comportament complezent ~i cele paradoxale la care psihoterapeutul este convins ca familia se va opune sau va lupta impotriva lor. Interventiile psihoterapeutice bazate pe complezenta includ sfaturi, explicatii ~i sugestii bazate pe 0 comunicare deschisa prin intermediul dirora parin!ii sunt invatati sa-~i controleze copiii, sa redistribuie sarcinile ~i privilegiile in cadrul familiei, sa stabileasca regulile de

190

IRlNA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

191

disciplina ~i sa furnizeze informatiile de care unii membri ai familiei au neVOle. Directivele paradoxale sau bazate pe opozitie sunt cele al carar succes va depinde de lupta familiei Impotriva lor sau de urmarea lor pana in punctulln care acestea conduc la absurditati. Papp (1980) descrie trei etape in furnizarea unei instructiuni paradoxale: + definirea simptomului ca fiind un element pozitiv menit sa mentina stabilitatea familiei; + prescrierea interactiunii ciclice producatoare de simptom; +franarea familiei atunci cand aceasta manifesta tendinte de schimbare. In cadrul demersului strategic in psihoterapia de familie se elaboreaza un plan precis de actiune pentru fiecare problema ~i nu exista nici 0 contradictie in ceea ce prive~te seJectia pacientilor. AceasUi abordare a fost utilizata indiferent de varsta ~i nivelul socio-economic pentru prableme diverse cum ar fi: neintelegeri maritale, anxietate, comportament delincvent, tulburari psihosomatice ~i chiar in cazul unor subiecti psihotici. Reamintim faptul ca daca 0 strategie e~ueaza, terapeutul nu se cramponeaza de aceasta ci elaboreaza 0 noua strategie.

> Abordarea strategidi In rezolvarea unoI' probleme ale cupiurilor maritale
In toate cuplurile intervin problemele repartizarii puterii ~i a organizarii unei ierarhii In cadrul careia diverse zone de control ~i de asumare a responsabilitatii sunt impartite intre soti. Cuplurile repartizeaza puterea in moduri foarte diferite. Astfel, de pilda, in cadrul unui cuplu unul din soti poate lua toate deciziile importante care se petrec in afara familiei. In alte cupluri, un sot poate lua decizii referitoare la problemelefinanciare, in timp ce celalalt ia decizii cu privire la viata de familie sau prieteni. Nu de putine ori un sot rezolva conflictul de putere bazandu-~i forta pe 0 aparenta slabiciune sau neajutorare. Astfel, de pilda, sotii pot ceda in fata copilului adolescent, care ii va face sa se simta egali comparativ cu pozitia sa de superioritate.

In unele cupluri, un sot poate lua toate deciziile importante, in timp ce celalalt sot, de pe pozitia de neajutorare se poate alia cu copiii pentru a sabota toate deciziile luate de soWI aflat in pozitia de superioritate, in timp ce in alte cupluri simptomul este utilizat ca sursa de putere. Simptome ca depresia, alcoolismul, anxietatea sau tulburarile psihosomatice pot servi scopului echilibrarii raportului de forta dintre memrbii cuplului. o modalitate de a descrie cuplul in cadrul caruia unul din parteneri este simptomatic 0 reprezinta conceptul de incongruenta ierarhica in cadrul disatoriei. De regula, persoane purtatoare de simptom se afla intr-o pozitie de inferioritate, partenerulincercand sa 0 ajute sau sa 0 modifice. In acela~i timp, purtatorul de simptom se situeaza ~i Intr-o pozitie de superioritate, el refuzand sa fie ajutat sau sa se schimbe. De~i solicita ajutor ~i sfaturi, sotul care prezinta simptomul refuza de fapt sa fie influentat. Astfelin cadrul cuplului se constata doua ierarhii de putere care sunt incongruente: in cadrul unei ierarhii persoana purtatoare de simptom se afla intr-o pozitie de inferioritate pentru ca are nevoie de ajutor, sotul fiind in pozitie de superioritate fiind cel caruia i se cere ajutorul. In cadrul celei de a doua ierarhii, partenerul purtator de simptom este eel care nu dore~te de fapt sa fie ajutat, ceea ce 11 situeaza ]'n pozitie de superioritate fata de sotul care incearca tara succes sa-l influenteze. In cazulin care subiectul renunta la comportamentul simptomatic, acesta i~i pierde suprematia in cadrul relatiei interpersonale cu partenerul care nu mai are de ce sa incerce, tara motiv, sa-l modifice. Comportamentul simptomatic al unuia dintre soti poate organiza comportamentul celuilalt sot in foarte multe moduri: cum i~i vor petrece timpulliber, cum vor fi folositi banii etc. (acestea sunt doar doua exemple de moduri in care sotul purtator de simptom poate domina situatia). Este important de cunoscut faptul ca unul dintre membrii cuplului poate sa fie in mod simultan Intr-o pozitie de inferioritate ~i de superioritate. Partenerii pot ocupa pozitii de superioritate sau inferioritate unul fata de celalalt in mod alternativ sau in diverse sectoare ale vietii. Astfel, de pi Ida, un sot poate fi mai afectuos iar celaIalt mai

192

IRINA HOLDEVICI

ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE

193

rational, unul poate gospodari mai bine banii in timp ce partenerul este mai eficient in activitatile practice din casa. Astfel de zone de competenta pot conduce la 0 impartire a puterii ~i la stabilirea unoI' ierarhii care sunt satisfacatoare pentru ambii parteneri. Uneori, repartizarea zonelor in care se exercita puterea I1Ll este satisfacatoare pentru unul din soti ~i cuplul nu gase~te 0 solutie pentru echilibrarea raportului de forte care sa fie satisfacatoare pentru ambii parteneri. In astfel de cazuri se poate declan~a comportamentul simptomatic. Astfel, unul din parteneri poate dezvolta simptomul ca 0 incercare de modificare a ierarhiei ~i raportului de forte din cadrul sistemului. Dar comportamentul simptomatic al unuia dintre soti reprezinta 0 putere, pentru ca, In loc sa echilibreze raportul de forte In cadrul cuplului, nu face decat sa produca 0 incongruenta In cadrul ierarhiei de putere caracteristice cupluIui. Daca dispare comportamentul simptomatic, sotii se reintorc la vechea lupta pentru care a generat compOliamentul simptomatic. Ei pot continua lupta pana cand apare un nou simptom prin intermediul caruia se va incerca 0 noua aranjare a raportului de forte din cadrul cuplului. Acest ciclu se poate repeta multi ani la rand, soWI pUliator de simptom neinrautatindu-~i dar nici neimbunatatindu-~i starea. Acest compoltament sil11ptomatic, de~i util pana Ia un anumit punct, mentinand un anumit echilibru de forte ~i prevenind destral11area cuplului, nu Ie perl11ite sotilor sa rezoIve problema reala care a pus in mi~care tot acest l11ecanism. In jurul comportamentului simptomatic al unuia dintre soti se dezvolta un sistem de interaqiuni care reprezinta 0 exprimare simbolica a luptei pentru putere pe care cuplul nu 0 poate solutiona. Astfel simptomul devine 0 metafora iar l110dul in care cuplul abordeaza simptol11ul reprezinta 0 expresie l11etaforica a altui tip de interaqiuni (astfel, de pilda, faptul ca sotia vOl11itaIn mod compulsiv poate reprezenta de fapt dezgustul ei fata de sot). Sotii A ~i B pot sa Iupte cu privire la faptul ca B trebuie sa se subordoneze lui A in ceea ce prive~te gospodarirea bani lor sau la faptuI daca problemele de munca ale lui B sunt mai impOliante decat alte aspecte ale vietii de fal11ilie. Daca lupta este atat de puternica incat casatoria este amenintata sau daca raportul de forte este atat de inechitabil Incat devine disfunqional sau intolerabil, unul dintre soti

poate dezvolta un simptom. Astfel, de pilda, daca sotuI B dezvolta 0 tulburare depresiva sau psihosomatica, A ~i B pot sa discute cu privire la simptom in loc sa se refere la problema pe care nu 0 pot rezolva (in loc sa discute in contradictoriu in legatura cu faptul ca B trebuie sa-l asculte pe A In problema gospodaririi banilor, ei pot discuta despre faptuI ca B trebuie sa-l asculte pe A in ceea ce privqte masuriIe luate pentru Inlaturarea simptomului). lnteraqiunile care se centreaza In jurul simptomului reprezinta 0 analogie pentru alte tipuri de interactiuni din cadrul sistemuIui familial. Aceste interaqiuni centrate pe sil11ptom fac posibil pentru A ~i B sa afle pe ce pozitii se situeaza ei unul fata de celalalt fara sa fie necesara 0 discutie explicita a problemelor care ar putea periclita existenta cuplului. Secventa de evenimente este urmatoarea: A ~i B reprezinta un cuplu in cadrul caruia A este dominant. Cariera lui A este mai importanta decat a lui B, A ia decizii referitoare la modul in care trebuie cheltuiti banii, a stiluIui de viata adoptat etc. La un moment dat B dezvolta un simptom prin intermediul caruia el se situeaza Intr-o pozitie de inferioritate, conferindu-i lui A puterea. Acesta Ii va da sfaturi lui B cum sa scape de simptome, A manifestandu-se in cadrul cuplului ~i mai adecvat ~i mai competent. A e~ueaza In mod repetat sa-l ajute pe B in a-~i rezolva problema, de~i exista 0 conventie tacita conform careia A trebuie sa rezolve problema ~i ca Insa~i existenta simptomului este problema lui A. Datorita simptomului, A trebuiesa faca 0 serie de lucruri pentru B sau in locul lui B sau A este impiedicat sa realizeze anumite lucruri datorita starii in care se afla B. In felul acesta simptomul Ii confera lui B 0 anumita putere asupra lui A. A ~i B realizeaza 0 interactiune In jurul simptomului lui B care este analoaga modului in care cei doi interactioneaza ~i in alte zone de activitate. (A ii spune lui B ce sa faca in legatura cu simptomul sau ~i se plange de faptul ca B nu face ce i se spune sau nu executa cu exactitate indicatiile. B se plange de faptul ca ceea ce ii spune A sa faca nu este corect: daca A ar fi fost mai interesat, mai Intelegator sau mai implicat in problema, el ar fi putut oferi 0 solutie mai buna). In felul acesta A ~i B ajung sa disc ute cu privire la pozitia dominanta a lui A ~i a nefericirii lui B in legatur~ cu situatia creata, in

..•

~~-~--------ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 195

194

IRINA HOLDEVICI

timp ce ei discuta de fapt despre simptom; B i$i exprima prin intermediul comportamentului simptomatic atat dorinta de a nu fi dominat cat $i neajutorarea cu privire la situatia in care se afla. Pozitia lui A in calitate de sot al unei persoane simptomatice constituie atat forta cat $i slabiciunea sa. Daca B renunta la comportamentul simptomatic, cei doi se vor reintoarce la vechea luptacare are ca obiectiv faptul ca profesia lui A este mai impOlianta sau ca A trebuie sa hotarasca modul in care trebuie sa fie cheltuiti banii. Deoarece problema nu se rezolva, B va dezvolta un nou simptom $i ciclul se va repeta la l1esfiir$it. Uneori copilul va .dezvolta un simptom, eliberandu-l pe B de acesta, A $i B centrandu-se pe simptomul cop ilului in acela$i mod in care s-au centrat inainte pe simptomullui B. Astfel, de pilda, copilul poate prezellta e$ec $colar sau tulburari de comportament cum ar fi furtul. Interactiunea sotilor in jurul problemei copilului va deveni 0 metafora care exprima in mod simbolic dificultatile cuplului. Pentru a ilustra acest demers psihoterapeutic Haley (1981) prezinta un caz clinic: Un barbat de 60 de ani suferea de 0 tulburare depresiva de mai multi ani. Psihoterapia individuala ~i de grup nu au dat nici un rezultat. Pacientul se trezea foarte devreme in fiecare dimineata $i i~i facea probleme in legatura cu serviciul pe care I-a neglijat in ultimii cinci ani din cauza depresiei de care suferea. Sofia pacientului era psihoterapeut care, dupa ce copiii au crescut, ~i-a reluat serviciul unde avea succes. Depresia sofului avea la baza urmatoarea schema bazata pe ierarhii familiale incongruente: soful avusese pozifie dominanta in cadrul cuplului in primii ani de casatorie. Dupa ce sofia s-a dedicat activitafii de psihoterapeut unde a obfinut succes, soful a inceput sa prezinte probleme psihice. Cu cat sofia avea mai mult succes, cu atat soful avea simptome mai puternice. Soful a dezvoltat 0 depres ie, tulburare din zona de preocupari a sOfiei, depresie care reprezenta in raport cu sOfia atat a sursa de putere cat ~i a sursa de slabiciune. Sofia se afla intr-o pozifie de superioritate avand succes profesional ~i acordand sprijin ~i sfaturi sOfului, dar ~i intr-o pozifie de inferioritate deoarece nu reu~e~te sa-~i ajute soful in mod eficient. lnteracfiunile in jurul depresiei sOfului reprezinta a analogie pentru

interacfiunile legate de succesul sofiei la locul de munca. Depresia sofului reprezinta 0 metafora pentru dijicultafile cuplului, dar ~i 0 solufie pentru aceste dificultafi deoarece a menfine pe sofie preocupata de problemele sOfului. Soful s-a prezentat singur la primul interviu, sofia avand 0 intalnire nea~teptata la serviciu. Dupa ce a ascultat cele relatate de pacient, terapeutul i-a spus acestuia ca este vorba de a eroare de diagnostic, pacientul nefiind depresiv, ci pur ~i simplu iresponsabil, pentru ca ~i-a neglijat serviciut timp de cinci ani, problema lui fiind sa-~'i asume din nou responsabilitatea activitafii profesionale. Pacientul a fost surprins dar a acceptat diagnosticul de lipsa de responsabilitate in loc de eel de depres ie, aceasta insemnand de fapt ca el a acceptat ~i caracterul voluntar al comportamentului sau cat ~i faptul ca acesta poate fi modijicat in mod voluntar. Daca psihoterapeutul ar fi acceptat diagnosticul de depresie i-ar fi fast greu sa nu-l abordeze pe pacient in acela~i fet in care a facea sofia sa (susfinandu-l, incurajdndu-l, dar in acela~i timp ajungand la exasperare din cauza lui), ceea ce ar fi condus cu siguranfa la e~ecul intervenfiei psihoterapeutice. in momentul in care soful a acceptat diagnosticul de lispa de ,responsabilitate in loc de depres ie, terapeutul avea posibilitatea sa-i pretinda acestuia sa intreprinda ceva (sa lucreze cu responsabilitate la serviciu) ~i nu sa traiasca a stare afectiva negativa (sa fie bine dispus). in acela~i timp psihoterapeutul poate aranja situafia astfel incat ~i sofia sa-~i abordeze sOful in acela~i mod. in cursul primei ~edinfe psihoterapeutul i-a recomandat pacientului sa puna ceasul sa sune la ora trei ~i jumatate, sa se scoale ~i timp de a jumatate de ora sa-~i faca griji in legatura cu serviciul. Restul timpului el nu trebuia sa se gandeasca la problemele de serviciu. in acela~i timp el era instruit sa continue activitatea profesionala. in cazul in care nu va face acest lucru, el va trebui sa mareusca in urmatoarea saptamana timpul in care trebuie sa-~i faca griji. La ~edinfa urmatoare pacientul a afirmat ca a pus ceasul sa sune doar a singura data, el refuzand in continuare sa mai faca acest lucru deoarece i se pare stupid. Pacientul a dorm it foarte bine tot timpul,

nu va reacfiona la afirmafiile acestuia fn modul sau obisnuit. La al doilea interviu a participat si sofia: era 0 persoana agreabila Si care finea mult la sOful ei. iar sofia il critica pentru ca nu se preface suficient de bine. Soful si-a minimalizat succesul pldngandu-se defaptul ca lucrurile merg lafel de prost ca:ji fnainte. soful jUnd priceput fn probleme economice iar sofia nefiind priceputa. ceea ce pacientul a realizat cu mare dificultate. psihoterapeutul fl situeaza pe acesta fntr-o pozifie de superioritate fafa de sofie.1'(1 petreaca doua seri fn compania sofului ~'i sa acorde cate 0 jumatate de ora pe zi unor discUfii cu soful pe tema viefii lor personale. Terapeutul refuza modul fn care cuplul defineste problema. terapeutul a ajlat ca totdeauna sOful era inifiatorul relafiilor sexuale. schimbdnd eticheta de depresie cu cea de iresponsabilitate. Afirmand ca soful s-a manifestat protector fafa de sofie fn ceea ce prive:jte relafia sexuala. De:ji a afirmat ca indicafia este stupida. Terapeutul s-a bazat fn demersul sau pe faptul ca sofia. Prin intermediul acestor instrucfiuni psihoterapeutul a exagerat un aspect al relariei ierarhice incongruente Si anume aceea fn care sofia era fn pozifie de superioritate si soful fn pozifie inferioara. SOfia trebuia sa-i telefoneze sofului fn fiecare zi la serviciu pentru a se asigura ca acesta lucreaza.Ji a fnceput sa-~'i reorganizeze munca la birou. Dupa fnca doua saptamani sofia a afirmat ca sOful s-a comportat Si mai bine la serviciu. Modelul obi:jnuit de interacfiune fntre cei doi sofi funcfionase pana atunci dupa schema: soful se plange fn legatura cu problemele sale. in cursul saptamanii urmatoare terapeutul a ajlat ca sOful nu a urmat indicafiile sale.1'-0 urmeze. Dupa doua saptamani soful a facut progrese serioase la serviciu. in cadrul noii interacfiuni sOful se preface ca se plange. Pornind de la acest fapt i s-a cerut sofiei ca saptamana viitoare sa inifieze ea comportamentul sexual. ne:jtiind ce simte sOful cu adevarat. Terapeutul a spus ca fntre cei doi sofi are loc 0 nein{elegere :ji ca este nevoie de 0 modalitate noua de a-si verifica modul de comunicare. Ea afost de acord cu diagnosticul Si a acceptat sa colaboreze la acfiunea de a-I face pe sof sa redevina responsabil. Interogand pe cei doi sofi cu privire la viafa sexuala. soful afost in cele din urma de acord . Dupa fnca doua saptamani cei doi sofi au raportat modificari pozitive.196 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 197 iar problema insomniei nu s-a mai manifestat pe parcursul psihoterapiei. Terapeutul a oferit explicafia ca soful s-a comportat atat de protector fafa de sofie fncat nu i-a oferit posibilitatea sa aiba inifiativa unei relafii intime. Sofia ~'i terapeutul i-au adresat critici afirmand ca el nu era prea credibil fn calitate de persoana iresponsabila Si incompetenta. in mod implicit din aceasta interacfiune rezulta faptul ca sofului fi vine greu sa apara iresponsabil si ineficient. Daca acesta refuza sa Ie fndeplineasca. sofia trebuia sa Ie fndeplineasca ea. in concluzie. Deoarece sOful nu mai era deprimat :ji avea succes fn activitatea profesionala. desi acest lucru reprezenta 0 pierdere jinanciara serioasa pentru familie. Atunci el i-a cerut sa afirme ca este iresponsabil :ji incompetent fn cursul :jedinfei de psihoterapie. a fost bine dispus si chiar a realizat ceva deosebit pe plan profesional. in aceasta situafie terapeutul propune fncheierea teorapiei fixand un interviu de verificare peste cateva luni. Terapeutul i-a cerut safaca un plan dupa care sOful sa fndeplineasca unele obligafii profesionale. iar sofia trebuia sa ghiceasca daca el simte cu adevarat acest lucru sau doar se preface. I s-a cerut ca fn urmatoarea saptamana . Se astepta prin aceasta ca cei doi sa-si reorganizeze fntr-un mod mai rezonabil interacfiunile. in acelasi timp el nu si-a mai facut multe griji fn legatura cu activitatea profesionala . terapeutul a sugerat cuplului ca fn loc sa mai vina la sedinfa viitoare de psihoterapie sa mearga la restaurant. Astfel. iar sofia fi ofera sprijin :ji asigurari. in felul acesta terapeutul se detaseaza de cuplu fnainte de term inarea terapiei. La aceasta intalnire sofii s-au prezentat bine. soful a fost instruit ca de trei ori fn cursul saptamanii care urmeaza sa ajirme ca este iresponsabil :ji incompetent. fn acest caz intervenfiile psihoterapeutice au fost urmatoarele: 1. in acest moment i s-a spus sofiei ca ea :ji-a neglijat sOful de cand s-a angajat fn activitatea profesionala. in .

• Transmite doua mesaje contradictorii. trebuie sa fie 0 minciuna..198 IRINA HOLDEVICI in jurul consecin!a sistemul de interac!iuni care se structureaza simptomului se modifica. 4. Instruc!iunea paradoxala ca pacientul sa se trezeasca obligatoriufoarte devreme a rezolvat problema insomniei. in cadrul caruia terapeutul: • Transmite un mesaj prin intermediul caruia limiteaza schimbarea pacientului sau a familiei aflate in terapie. Psihoterapia prin paradox se bazeaza pe principiul ca ne a~teptam ca 0 persoana sa se modifice. Este cunoscut paradoxullui Epimenides din Megara. Epimenides este mincinos. elaborate de un grup de exphti. Interac!iunile dintre cei doi soli s-au ameliorat astjel incat ei au Inceput sa petreaca mai mult timp impreuna. ramanand de fapt neschimbata. . Cristine Watson (1985) supunand conceptul de paradox ~i psihoterapie prin interventie paradoxala metodei de explorare a opiniilor tip Delphi. dintre care unul corespunde contextului psihoterapeutic ~i care implica ideea ca 0 schimbare ar trebui sa aiba loc. iar apoi el a modificat total modul de organizare a interacliunilor cuplului. aceasta inseamna incurajarea pacientului sa devina tot mai simptomatic.}i in acela~'i timp 0 solulle la problemele lor.. • Exagereaza unele componente ale pacientului sau familiei sau folose~te surpriza pentru a-i ~oca ~i a-i seoate dintr-un cadru de referinta rigid. ceea ce el a §i facut reluand controlul asupra activita!ii sale profesionale. printr-un paradox terapeutie. 2. atunci afirmatia "toti cretanii sunt mincino~i". in felul acesta un aspect al rela!iei ierarhice incongruente a fost exagerat ~'i anume acela In care sofia se ajla In pozijie de superioritate iar so!ul In pozifie de inferioritate §i neajutorare. iar al do ilea mesaj transmis direct de catre terapeut postuleaza faptul ca schimbarea nu trebuie sa aiba loc. Aceasta reprezenta 0 interven!ie paradoxala men ita sa-l provoace pe so! sa se revolte Itrpotriva acestui tip de interac!iune. Dar daca Epimenides este mincinos. Cea mai simpla forma de paradox pragmatic sau terapeutic consta in prescrierea simptomului. SOfia a primit sarcina sa-l ajute pe so! sa devina mai responsabi!. care spunea: Toti cretanii sunt mincino~i Epimenides este cretan Deci. CAPITOLUL 11 PSIHOTERAPIA PRIN INTERVENTIE . I s-a dat so!ului instruc!iunea paradoxala conform careia sa pretinda ca manifesta simptomu!. cu alte cuvinte. iar activitatea sexuala a cuplului s-a diversificat. A rezultat ca psihoterapia prin paradox este acel demel'S terapeutic. PARADOXALA . Paradoxuri1e au fascinat omenirea inca din cele mai vechi timpuri. Terapeutul a organizat via!a cuplului asifel incat problemele de putere §i slabiciune sa nu mai fie centrate pe comportamentul simptomatic. 3. • Contracareaza. Odatli ce relalia lor s-a ameliorat ei nu au mai avut nevoie sa interacfioneze In jurul simptomului ca 0 analogie . realizeaza 0 sinteza a principalelor idei ~i definitii in legatura cu aceste concepte.. modurile paradoxale ~i absurde ale fami1ii1or aflate in terapie de a-~i aborda prob1emele proprii.

tinand seama de caracterul involuntar al comportamentului nedorit. cuplu. Din acest motiv este eficient ca orientarea terapeutica sa aiba drept scop modificarea cursului gandirii pacientului referitoare la problema sa.in cursul acestui demers trebuie stabilite noi conexiuni ~i trebuie acordate noi semnificatii diferitelor aspecte ale problemei care il framanta pe pacient. Datorita stimulului nea~teptat. 1974). SuccesuI interventiei paradoxale depinde de evitarea de catre pacient sau familie a instructiunilor terapeutului sau de urmare a lor pana la punctul absurditatii urmand apoi restructurarea prin rico~eu (Papp. 1981). 2) 0 interventie paradoxala este orice indicatie. • Apreciaza pozitiv comportamentele tuturor participantilor la terapie in cadrul unui anumit context sau situatie. iar Erickson ~i Rossi (1979) subliniau faptul ca orice expectatie de tip ~oc sau surpriza fixeaza pentru moment atentia ~i intrerupe ~irul vechilor asociatii facilitand schimbarea.problema ~i il descrie ca pe un comportament care se mentine prin mecanisme homeostatice. Nu este insa suficient ca terapeutul sa actioneze imprevizibil. 3) Interventia prin paradox este acea interventie men ita sa produca schimbari de ordinul II. Trebuie precizat faptul ca este paradoxala acea interventie a terapeutului pe care pacientul sau familia 0 percepe ca fiind lipsita de logica. . dadi este urmata sau acceptata. Dintre definitiile din literatura de specialitate preferate de participantii din cadrul grupului de experti investigati de Watson (1985) mentionam cateva: 1) 0 interventie prin paradox poate fi definita astfel: "in cadrul unui context in care pacientul vine la terapie pentru a se modifica. respectiv sa produca ~i mai mult comportamentul nedorit. ci modul in care aceasta este privita ~i inteleasa de pacient. Utilizarea paradoxului in terapie capteaza atentia ~i poate furniza un nou curs gandirii. terapeutul poate intra in jocul pacientului. Palozzoli (1981) spunea ca "oamenii sunt mai u~or influentati atunci cand a~teapta un anum it mesaj ~i primesc in schimb un mesaj cu totul diferit". 1985). ca interventia pI'in paradox. Cheile demersului terapeutic prin paradox sunt "a gandi diferit" ~i "a actiona imprevizibil" (Cade. Nu atat interventia prin ea insa~i este paradoxala. va produce opusul a ceea ce se solicita prin intermediu] ei. pacientul poate intra spontan intr-o stare de transa u~oara. Acest tip de interventie contine in sine un element surpriza. predictie. Se poate spune. Dad nu se procedeaza astfel. ci aceasta imprevizibilitate trebuie sa se refere la aspectele de esenta ale demersului psihoterapeutic. repetand la nesfar~it aceea~i secventa comportamentala ~i -Iacand ca terapia sa e~ueze. 1980). instalandu-se insomnia). individul nemaiavand raspunsuri prestabilite va raspunde la stimularea prin paradox printr-un comportament de cautare pentru a descoperi un raspuns adecvat.a. comanda. in viziunea terapeutului aceasta indicatie putand contribui la 0 schimbare. Functionarea paradoxului se explica ~i prin aceea ca el reprezinta 0 modalitate de a sparge cercul vicios prin intermediul caruia un simptom este mentinut ~i exacerbat (Este cunoscut faptul ca omul. afinnatie.200 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 201 • Localizeaza posibila functionare a comportamentului . 1985). familie) sa faca ceea ce ei fac deja. cu alte cuvinte.. respectivschimbari in structura sistemului aflat in terapie (Watzlawick ~. contrara simtului comun sau irelevanta pentru scopurile terapiei. Astfel. care poate fi adancita de terapeut sporind eficienta demersului psihoterapeutic (Lankton. referitoare la un simptom consta in a solicita c1ientul (individ. fiind contrara unor expectatii rezultate din context ~i parand nelogica din punctul de vedere al acestor expectatii ale pacientului. cu atat ramane mai multa vreme treaz. terapeutul ii cere pacientului sa produca in mod voluntar respectivul comportament (Madanes. terapeutul ii cere sa se comporte intr-o ~i mai mare masura a~a cum nu dore~te pacientul. cu cat dore~te mai mult sa adoarma. care.

EI a pus la punct un sistem de psihoterapie in care se pune accent pe rejucarea unor aspecte ale comportamentului psihotic (ciind pacientul are tendinta sa se comporte bizar.202 IRINA HOLDEVICI Istoricul abordarilor psihoterapeutice prin interventia paradoxala ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 203 Inceputuri]e psihoterapiei prin interventie paradoxala au fost mcute de grupurile din Palo Alto. Persona1ul medical a fost instruit sa-i puna la dispozitie cat mai multe prosoape timp de 5 saptamani. Principiu] "practicii negative" a fost ap]icat ~i de psiho]ogii behaviori~ti. Rosen (1953) este un alt terapeut care a contribuit la dezvoltarea terapiei prin interventia paradoxala. Beavin ~i Jackson (1967). care utilizeaza tehniei ca exagerarea. Astfel. sareasmu]. 1963 (cit. Frankl sublinia faI"tul ca el nu trata numai simptomul. sa "auda vocile" sau sa "vada vede-niile"). Gestalt . enurezisu] sau ba]bismul. care a pus la punct un demers terapeutic bazat pe principii existentiale. 1970). Unul dintre cei mai reprezentativi precursori ai psihoterapiei prin paradox a fost Frank] (1939). ~i s-au concretizat In ]ucrarea: "Aspectele pragmatice ale comunicarii umane" a lui Watz]awick. ea de pi Ida: J . e] punfmd ]a baza lor conceptu] de "inhibitie reactiva". pe care I-a denumit logoterapie. Scopul ]ogoterapiei era sa-] determine pe pacient sa-~i accepte in mod con~tient responsabi]itati]e persona]e. care. Ea implica 0 expUl1ere repetata ~i il1tensiva ]a actiunea stimulului dezirabi] pentru pacient. Una dintre tehnicile de baza ale logoterapiei este "intentia paradoxaHi" care consta in a solicita pacientului sa fadi sa apara in mod voluntar simptomul. cat ~i in psihoterapie in general. Aceasta strategie avea drept scop descurajarea aparitiei simptomului ~i ideea de a-I ajuta pe pacient sa-~i elimine simptomul. de fapt. Aeest tip de terapie are drept scop sa produca un raspuns emotional foarte puternic la pacient. 1976). ridicolul. Cu toate acestea este 0 eroare sa spunem ca tehnicile bazate pe paradox s-au nascut 0 data cu cercetarile acestor specia]i~ti. femeia mcea semnul crueii. Poate cel mai important precursor al psihoterapiei prin paradox a fost talentatul hipnoterapeut Mitton Erickson. Autorul utilizeaza mult tehniea exagerarii simptomu]ui. ]930) a dezvoltat In psihoterapie procedeu] denumit "practica negativa" care consta din prescrierea simptomului ~i care era uti]izat pentru simptome ca onicofa]ogia. pana cand comportamentul simptomatic a disparut. ci modifica atitudinea pacientului fata de nevroza sa. Weeks ~i L'Abate. din cadru] Institutului de cercetari menta]e. Intentia paradoxaHi se bazeaza pe principiul ca nevroza anxioasa ~i reactiile de tip fobic se caracterizeaza prin anxietate anticipatorie. Astfel. Astfel. 1982) relateaza cazul unui pacient care avea obiceiul sa sfa~ie prosoape. Ayllon. Intentia paradoxala are rolul de a intrerupe cercul vicios in care se mi~ca pacientul prin reducerea sau eliminarea anxietatii de anticipare. Hull (1943) a elaborat un sistem teoretic pentru a exp]ica aceste practici. 1974) a pus la punet psihoterapia provoeata. Erickson ~i Rossi (1975) identifica 0 serie de solicitari de tip conflictual utilizate in hipnoterapie.terapeutii utilizeaza adesea tehnica exagerarii care presupune a cere clientului sa repete ~i sa amplifice anumite gesturi in ideea di un gest poate fi 0 incercare incompleta de a comunica (Levitsky ~i Pearks. care utilizeaza ~i ea metode de interventie prin paradox. tehl1ica ce se aseamal1a cu metodele bazate pe paradox. grimase]e. Dun]ap (1928. Elementul eheie al acestui tip de terapie este umorul. lnfluenta aeestuia asupra dezvoltarii domeniului psihoterapiei prin paradox este oareeum indireeta. deoarece elemente ale acestor tehnici figurau In mod implicit 111 diferite sisteme de psihoterapie. Cand mi~carea a fost amplificata. Emright (1970) prezinta un caz deosebit de sugestiv de amplificare a tehnicii exagerarii: 0 pacienta prezenta un tic caracterizat prin aceea ca mcea un gest rapid cu degetul pe brat. ironia ~i anecdotele. a rezultat ca. terapeutul ii va recomanda sa joace episodul morbid intr-o maniera cat mai florida. majoritatea lucrarilor sale fiind prezentate de discipolul sau Haley (1973) care a subliniat faptul ca Erickson a fost un maestru in utilizarea paradoxului atat in hipnoza. Alfred (19]4) a fost primul care a scris despre strategii]e bazate pe paradox (Mazdzierz. la randul ei genereaza conditiile de care pacientul se teme. Macchitelli ~i Lisiecki. distorsionarea. Satietatea de stimuli este 0 tehnica behaviorista mai recenta. Farrely (Farrely ~i Brandsma.

necontrolabil. Frankl (1985). Watson (1985). . mecaniciste. Erickson utiliza frecvent sistemul de inductie hipnotica dub la. in acest caz modificarea este de natura calitativa. Stephen Lankton ~i Carol Lankton (1985). este yorba de a se imagina pe sine competent ~i capabil de a rezolva anumite situatii). altfel se va ridica mana stanga"). Simptomul este acela care face schimbarea posibila. El a fost tratat de catre psihoterapia traditionala ca un du~man al purtatorului sau ~i al terapeutului. Rohrbaugh (1985).204 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE Natura umana §i teoria paradoxala a schimbarii 205 .utilizarea timpului ca agent al alternativei contradictorii (ex. Cade (1985). Aceste modificari sunt liniare. sarcina comuna a acestora fiind de a lupta impotriva lui. Madanes (1984) ~. (De pilda. nelogic. tatal incearca sa rezolve tulburarea de comportament a fiului pedepsindu-l din ce in ce mai mult. motiv datorita caruia se cere pacientului sa continue sau sa exagereze producerea simptomului. ceea ce nu rezolva problema. adec- 4) Restructurarea atitudinala (modificarea sistemului de perceptii. Cecchin. Weeks ~i L'Abate (1982). Interventiile prin paradox produc modificari comportamentale de ordinul2. sintetizeaza obiectivele terapiei de tip ericksonian astfel: 1) Abordarea structurala a sistemului din cadrul caruia face parte pacientul (psihoterapie de familie). reprezentand un salt al sistemului la un alt nivel de functionare. Simptomul a fost considerat in mod traditional ca un comportament bizar. (1974) arata ca exista doua tipuri de modificari ale comportamentului: a) Modificari de ordinull. care dadeau adesea sugestii contradictorii pacientului. Psihoterapia prin paradox considera simptomul ca pe un prieten sau un aliat al pacientului. strain. ele imp licand utilizarea mereu a acelora~i strategii de rezolvare de probleme.a. b) Modificari de ordinul 2. ce beneficiu obtine acesta de pe urma lor.oferirea unei alegeriJibere intre alternative comparabile ("dore~ti sa intri in transa acum sau mai tarziu?"). interactiunea dintre tata ~i fiu ramane neschimbata. Milton Erickson era de parere ca simptomul este un mod al pacientului de a comunica cu terapeutul. cantitative. 5) Dezvoltarea la pacient a unei flexibilitati afective ~i emotionale. J . 6) Modificarea gandirii legate de imaginea de sine (Se dezvolta capacitatea pacientului de a anticipa modul in care va folosi noile solutii in situatii variate. care va trebui sa coopereze cu propriul simptom.solicitarea nivelului con~tient cu efecte asupra nivelului subcon~tient ("daca subcon~tientul tau dore~te sa intre in transa se va ridica mana dreapta. studiind lucrarile lui Erickson. in cadrul carora sistemul in sine ramane neschimbat. Lankton (1985). care se refera la schimbarea sistemului in ansamblu. in timp ce partile cu elementele sale se modifica.a. Ele sunt bru~te ~i radicale. nea~teptat. reprezentand 0 slabiciune a omului. de a-I vindeca. De pilda. cu doi terapeuti. 7) Utilizarea paradoxului conform careia bucuria de viata are la baza un mare efort de autodisciplina. (1985). 3) Trasarea unar sarcini ~i dezvoltarea unor comportamente vate nivelului de varsta al pacientului. contradictie (Rychlak. bipolaritate. nu este previzibila in mod logic ~i apare adesea brusc. tatal incearca sa aplice 0 metoda complet diferita ~i nea~teptata ca de exemplu aceea de a-~i incuraja fiul sa se poarte urat). 1976). Prata ~i Boscolo (1978). atitudini ~i convingeri ale pacientului). . Simptomele trebuie abordate in mod dialectic in termeni de opozitie. Watzlawick ~. in terapiile sale. 2) Inducerea un or modificari durabile in comportamentul individual. Acesta trebuie sa-~i puna intrebarea in ce mod simptomele sunt adaptive pentru pacient.: "dore~ti sa scapi de aceasta deprindere saptamana aceasta sau saptamana viitoare?"). Studii interesante ~i recente asupra psihoterapiei prin paradox au prezentat ~i Pallozolli.

adultul sigur de sine In relatia cu copilul. pot sa destrame Insu~i sistemul in cadrul caruia au aparut (L' Abate. Cand 0 familie se prezinta la terapie. cand un copil spune ca il doare capul. de regula purtatorul de simptom. anorexie ~i dezordini alimen- I . in acela~i timp. sa modifice metaforele. Aceasta incercare a copilului de a-~i ajuta parintii creeaza adesea 0 problema mai grava dedit cea initiala. alte forme de Weeks $i L'Abate. Uneori. 0 abordare in termeni pozitivi a simptomului poate oferi pacientului sentimentul autocontrolului. d) Insight-ul (iluminarea) In sine nu este un precursor absolut necesar al schimbarii. Se produce unnatorul fenomen: sistemul integrat intr-un proces patologic I~i pastreaza echilibrul de forte prin aceea ca elementul sau cel mai slab. pentru a se elibera de necesitatea de a-~i sustine sotuI. 1985). aI stapanirii situatiei. daca nu se schimba sistemul din care face el parte (familial. inghetat in repetitii de tip cerc vicios sau de a cre~te frecventa comportamentelor de tip apatic sau abuziv care. ii administreaza tratamentul. necon~tientizate. pentm ca puterea copilului izvorata din simptom. Atunci cand comportamentul problema reprezinta 0 metafora pentru un alt comportament problema. . terapeutul trebuie sa fie atent daca nu cumva problema pe care aceasta 0 ridica. c) Nu trebuie sa ne a~teptam ca un individ sa se schimbe prea mult. de regula. aceste planuri pot avea ~i un caracter con~tient deliberat ("daca sunt bolnav tata nu 0 sa mai pIece de acasa ~i nu 0 sa mai bea"). iar copilul dezvolta un astm bron~ic. Este. illncurajeaza. Tatal incepe sa aiba grija de copiI. urmata de redefinirea acestuia in termeni pozitivi. Sarcina terapeutului este sa Inteleaga tipul de relatii. de specialitate a gas it ca succes In urmatoarele alcoolism. el se poate referi la mai multe tipuri de dureri. Indicatiile nozografice ale psihoterapiei prin interventie paradoxala Stanton (1981 b) (Cit.206 IRmA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 207 Astfel. Astfel. insa posibila ~i varianta in care tatal poate solicita in mod incon~tient respectivul comportament din partea copilului sau acesta este solicitat de mama. lata. ci omul competent. In cadrul acestor strategii psihoterapeutice. Simptomul ca metafora Madanes (1984) afirma ca simptomul este un mesaj care poate exprima altceva decat apare in mod explicit (are un sens secundar). sa aranjeze redistribuirea beneficiilor ~i sa renegocieze contractele dintre parteneri. pentru exemplificare. Este oare posibil sa~i fi planificat copilul comportam~ntul pentru a-~i ajuta tatal? Aceste comportamente sunt. toxicomanie. dar In absenta simptomului. in cele din urma. EI nu mai este omul speriat ca va fi concediat. Cand "planul" copilului este demascat. apare 0 incongruenta in organizarea ierarhica a sistemului familial (de pilda. care duce la acela~i rezuItat. capata putere ~i control asupra intregului sistem familial. Scopul simptomului COl1sta in a mentine sistemul nemodificat. asupra parintilor poate deveni exagerata . Sotia Incearca sa-l incurajeze. 0 secventii (Madanes. copilul preia pozitia de lider al familiei). Stanton (1981 b) ne reprezinta 0 abordare strategica (sistemic paradoxica) asupra disfunctiei: a) Simptomul trebuie privit ca un tip particular de comportament care functioneaza ca un mecanism homeostatic care regleaza tranzactiile familiale. un tip sau 0 secventa de interactiune intre dol sau mai multi indivizi poate avea sens metaforic. 1984): Tatal vine de la serviciu anxios ~i ingrijorat de faptul ca ar putea fi concediat. primul pas in cadrul terapiei prin paradox este accentuarea partii pozitive a simptomului. de pilda). strategia de rezolvare a problemei devine evidenta: a aranja un nou tip de interactiune In cadml sistemului familial. ' b) Problemele p'lcientilor l1Utrebuie abordate separat din contextul in care apar ~i separat de functiile carora Ie servesc. este 0 metafora pentm un alt tip de comportament.. ca mama sa sufera sau poate cere in mod indirect ajutor la leclii. 1981) studiind literatura interventia prin paradox a fost utilizata cu situatii: tulburari legate de adolescenta. El poate spune ca sentimentele sale sunt lovite ~i "il dor". tehnicile bazate pe paradox au un rol insemnat.

depresii ~i psihoze post-partum. (1981) au identificat 4 modele familiale in cazul carora interventia prin paradox este contraindicata: J . afec~iuni de etiologie endogena. care a provocat la ace~ti pacienti un raspuns afectiv puternic (furie). de~i psihoterapia prin este totu~i paradoxala este utila intr-o multitudine de situatii. s-a constatat ca aceasta este utiJa cand familia in ansamblu sau unul din subsistemele sale se afla in criza de dezvoltare. FamiliiIe prezinta 0 serie de disfunctii in cazul carora interventia prin paradox este indicata. reactiilor de doliu. terapeutul fiind prins in sistem in a~a fel incat problema este men-tinuta (pacientul continua psihoterapia dar nu se vindeca). care pot sesiza "pacaleala" ascunsa in interventia terapeutidi. probleme emotionale ale copiilor. Weeks ~i L'Abate (1982) sustin ca "terapist-killerii" ~i toxicomanii psihoterapiei rezistenti la alte tipuri de psihoterapie reactioneaza pozitiv la psihoterapia prin interventie paradoxala. • In sistemele familiale in care copiii sau adolescentii au un comportament menit sa duca la dezbinarea parintilor. • Pacienti cu comportament destructiv-suicidar sau homicidar. transpiratii excesive. fapt ce-i determina sa devina suspicio~i ~i prudenti. ejaculare precoce. in ceea ce prive~te comportamentul suicidar. comportamente de acest tip au fost tratate prin interventii de tip paradoxal de catre Farrelly (Farrelly ~i Brandsma. ea contraindicata in urmatoarele cazuri: • In situatia in care pacientul nu este implicat activ in procesul terapeutic (subiecti adu~i cu forta la psihoterapie de instante judecatore~ti sau de familie). care adesea au tendinta de a modifica sarcina terapeutica in folosul lor.208 IRlNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 209 tare. probleme maritale. cecitate isterica. Toxicomanii psihoterapiei sunt acei pacienti care reu~esc sa traiasca pentru ~edinta lor de psihoterapie. de pierderea situatiei pro fesionale nu trebuie abordate prin metode bazate pe paradox. in cazul psihozelor. Fisher ~. probleme de munca. ei caut. enurezis. potrivit propriilor nevoi. fuga de acasa (vagabondaj). (1977) a aratat ca interventia prin paradox este nepotrivita ill situatii de criza ~i instabilitate. "Terapist-killerii" sunt acei subiecti care au mcut un numar de psihoterapii mra succes ~i care. astm. depresii endogene). comportament obsesiv-compulsiv. crize de identitate. realizata de catre un terapeut lipsit de experienta nu poate preintampina punerea in aplicare a tentativelor de suicid. homosexualitate. • Cand se constata in cadrul sistemului familiallipsa dorintei de a coopera ~i de a stabili acorduri. schizofrenie. criticandu-le metodele alese pentru sinucidere ~i mcand sugestii absurde in legatura eu modul cel mai potrivit de a se sinucide. parca simt 0 satisfactie in a arata cat de lipsite de eficienta au fost acestea. logofob ie. 0 psihoterapie prost condusa. Totu~i. esential este tratamentul medicamentos. paranoia. tentative de suicid.terapia a devenit mai curand 0 parte a problemei decat 0 parte a solutiei. psihoterapia in diverse Ie forme putand fi utilizata ca adjuvant in starile de remisiune. 1982). interventie Aceia~i autori considera ca. dureri de stomac. 1974). Mai mult. Noi sustinem in continuare ideea ca utilizarea acestui gen de interventie la sinucideri este riscanta ~i este mai indicat sa fie evitata. In ceea ce prive~te interventia prin paradox in psihoterapia de familie.and ajutor dar reu~ind totdeauna sa-l saboteze. delicventa.a. anxietate. encomprezis. • Cand familia ca sistem are tendinta de a continua ~i perpetua la nesfiir~it acelea~i scheme de compOliament in ciuda tuturor tipurilor de interventii. cu exceptia celui de tip demonstrativ. Rohrbaugh ~. stari de voma. • Paranoizii. consideram ca interventia psihoterapeutica este insuficienta. tulburari de comportament. paranoia. • Cfmd membrii sistemului familial sunt legati unul de altul prin intermediul unui comportament de lupta. E de la sine inte1es ca terapeutul nu va prescrie comportamentul suicidar. este ca trebuie sa fim mai rezervati in ceea ce prive~te prescrierea acestei forme de psihoterapie in psihoze (schizofrenie. balbism. dit ~i in domeniul comportamentului suicidar. • In sistemele familiale unde se utilizeaza frecvent comunicari bazate pe descalificare (Weeks ~i L'Abate.a. formata in urma consuItarii literaturii de specialitate ~i a experientei clinice. Opinia no astra. problemele de tipul decompensarilor acute. alte probleme sexuale. • Sociopatii. depresie. tulburari de somn. idei obsesive. Pentru ace~ti pacienti rezistenti. probleme ~colare.

. • Terapeutul trebuie sa of ere pacientilor un plan sau 0 strategie de urmat. Conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca psihoterapeutica prin paradox interventia Haley (1976) a pus in evidenta 0 serie de reguli sau conditii pe care trebuie sa Ie indeplineasca aceasta metoda de psihoterapie: • Relatia terapeutica trebuie definita ca 0 relatie care atrage dupa sine 0 schimbare (acest contract poate avea un caracter implicit). de cate ori apare persoana X.prescrierea simptomului. '. 4) Prescrierea unei secvente de interventii paradoxale care sa e~aloneze in timp. . aceasta fiind pusa pe seama pacientului sau familiei. . • Problema de rezolvat trebuie sa fie clar definita. aceste familii pot sa inteleaga paradoxul intr-un mod destructiv. 4) La familiile care tind sa plaseze asupra altora responsabilitatea legata de propriile probleme ~i care accepta interventia manifestand 0 opozitie slaba. deoarece el este cel care prescrisese simptomul sau prevazuse reciiderea. • Terapeutul trebuie sa dea pacientului sau familiei 0 sarcina sau directiva cu continut paradoxal. • Scopurile ~i obiectivele terapiei trebuie precizate cu maxima claritate. pacientul trebuie sa manifeste simptomul). ~el mai frecvent se utilizeaza unnatoarea secventa de interventii terapeutice: .de nivel individual: interventia psihoterapeutica este indreptata asupra unui singur subiect.de nivel international: interventii prin paradox care se intrepatrund ~i sunt dirijate spre unul sau mai multi subiecti' luati ca indivizi izolati. . 2) Abordarea sistematica a problemei de rezolvat. • Persoana din familie care actioneaza ca autoritate in ceea ce prive~te mentinerea problemei de rezolvat trebuie descalificata cu tact. 1981) 211 1) La familiile haotice. care nu face dedit sa incurajeze comportamentul simptomatic. care nu prezinta o problema clara sau au un comportament psihopatologic care se repeta. modalitate de desfli~urare) sau la conditionarea tehnicii para~ doxale de un alt eveniment care va avea loc in mod sigur (ex. 3) La familiile impulsive care i~i exprima comportamentul ostil in mod deschis ~i neadecvat.Tehnici de categoria a II-a .210 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE Principiile psihoterapiei prin paradox (adaptat dupa Weeks §i L'Abate. Simptomul nu este privit izolat ci este in mod necesar legat de sistemul familial in care este inglobat pacientul. . unde parintii infantili cauta in terapeut 0 figura de tip parenteral. Weeks ~i L'Abate (1982) disting trei categorii de tehnici bazate pe paradox: . cupluril<?f sau familiilor. 5) Implicarea activa a pacientului in demersul psihoterapeutic.. Mai mult.. Descrierea principalelor tehnici §i strategii bazate pe paradox Tehnicile prin paradox pot sa se adreseze indivizilor. Realizarea intentionala a acestuia face ca subiectul sa devina responsabil de amplitudinea simptomului. . . 1) Modificarea sistemului de referinta din care este abordat simptom ed. • Terapeutulnu pretinde ca ar produce ameliorarea. terapeutul i~i exprima mirarea cand ameliorarea se produce. Frecvent se recurge la prescrierea ritualizata a simptomului (loc. timp. 3) Producerea voluntara a simptomului. 2) La familiiJe imature. cu structuri vag conturate.prevederea unor recaderi.prescrierea unor recaderi. pentru a impiedica reaparitia comportamentului simptomatic. tara comportament de opozitie activa.valorizarea pozitiva a simptomului.Tehnici de categoria I . acesta fiind valorizat pozitiv in fata pacientului. .

activ. Noua etichetapoate contine in sine ideea di simptomul este un "instrument" al schimbarii.Palazzo Ii ~. aceste tehnici se aplica in cazul psihoterapiei de familie."pentru a scapa de simptomul tau. 1981) au impartit interventiile prin paradox in doua mari grupe. . 1978 a).a. Acest tip de interventie se potrive~te pentru tratarea obsesiilor."simptomul involuntar capata un caracter voluntar. Aceste strategii bazate pe complezenta aqioneaza in doua moduri: fie pacientul va gasi ca e imposibil sa se conformeze prescriptiilor terapeutului.. Reetichetarea modifica atitudinea pacientului fata de propria persoana ~i fata de propriul comportament.prescrierea simptomului in a~a fel indit pacientul sa aiM posibilitatea sa respinga unele din directive (se pot prescrie anumite conditii in care sa se produca simptomul iar pacientul i~i poate descarca rezistentele neexecutand 0 parte a sarcinii).212 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 213 . in astfel de cazuri terapeutul nu face altceva decat sa-l determine pe pacient sa lupte cu el in loc sa lupte cu partenerul." Zeig (1980) descrie cinci tehnici menite sa creasca ~ansa ca pacientul sa realizeze ceea ce ii recomanda terapeutul: . . cu reputatia de play-boy a fost impotent in noaptea nuntii. acest procedeu da pacientului ~i un sentiment sporit de autocontrol. creand la pacient setul cu privire la faptul ca schimbarea este iminenta. Weeks ~i L'Abate (1982) descriu ca fiind cel mai frecvent folosite urmatoarele tehnici bazate pe paradox. adaptativ. 1981).prescrierea indirecta (simptomul este prescris in mod ambiguu ca de pilda: "nu face nimic in legatura cu problema saptamana aceasta ~i apoi yom mai vedea cat este ea de grava"). Dupa Rohrbaugh ~. Astfel. grijuliu ~i protector. punandu-se accentul pe pozitiv. Mireasa s-a simtit dezamagita ~i a reactionat agresiv respingand partenerul. El a fost atat de cople~it de frumusetea acesteia incat s-a .a.gasirea unei motivatii adecvate pentru prescrierea simptomului. Haley (1973) descrie un caz tratat de Erickson in care un tanar. ea da unei paciente indicatia sa continue sa se comporte ca 0 persoana neajutorata ~i incompetenta pentru ca aceasta ii da sotului ei ~ansa sa arate cat este el de puternic. 2) Reetichetarea Consta in modificarea etichetarii unei persoane sau situatii. • . 3) Prescrierea simptomului Este cea mai raspandita tehnica a psihoterapiei prin paradox. :rara a modifica in mod necesar ~i sistemul de referinta din care acesta este privita. atacuriIor de panica ~i a altor tipuri de simptome impotriva carora pacientii au tendinta de a 1upta. (1977) mesajele care stau la baza acestei tehnici sunt: . 0 astfel de strategie este utilizata cu succes la cuplurile care se cearta in continuu ~i carora Ii se prescrie sa se certe in continuare sau Ii se spune ca nu sunt pregiitite inca sa renunte la certuri. De regula.de nivel tranzactional sau sistemic: interventia prin paradox este indreptatii asupra unor comportamente aflate in interaqiune in cadrul unui sistem. Dandu-~i seama de consecintele negative ale comportamentului ei. simtit ~i chiar s-a manifestat incompetent in fata acestei frumuseti. (1977. in acela~i timp. fie aceste prescriptii vor crea 0 situatie aversiva pentru pacient tennen. respectiv in conferirea unei semnificatii pozitive unui comportament patologic (se mai nume~te ~i procedeul conotatiei pozitive . Tehnica reetichetarii a constat in aceea ca terapeutul a :racut afirmatia ca impotenta tanarului a fost un compliment la adresa frumusetii doamnei.Tehnici de categoria a III-a . indeplinirii Terapeutul i~i propune ca pacientul sa nu indeplineasca ceea ce i se cere ~i prin aceasta sa se modifice. b) Strategii paradoxale bazate pe opozitie Se bazeaza pe ideea ca pacientu1 se va opune directivelor axate pe paradox. pastreaza-l sau exagereaza-l". eticheta "rea" se inlocuie~te cu una "buna" . . 1) Schimbarea sistemului de referinta Consta in modificarea semnificatiei acordate simptomului. pacienta face tentative sa se schimbe. normal.a. De regula. dupa modul in care pacientul accepta sau respinge interventia: a) Strategii paradoxale bazate pe colaborare in cadrul acestor tehnici modificarea comportamentala se obtine atunci cand pacientul incearca sa indeplineasca prescriptiile terapeutice paradoxale. Peggy Papp (1977) utilizeaza a~a-numita conotatie pozitiva cu unul din cazurile ei. Rohrbaugh ~. 1977.

Dupa a treia ~edin~a. i se poate sugera pacientului sa se C"oncentreze pe sentimentele asociate cu simptomul.stimularea curioziti'itii pacientului (i se spune ca i se va trasa 0 sarcina speciala atunci dind va veni momentul potrivit). daca simptomul reapare intr-adevar. dar fa-o incet ~i cu prudenta! ". (1978 b) a pus la punct tehnica denumita "prescriere ritualizata". Adesea este avantajos nu numai sa se prevada. Cand sunt semne ca nu se mai produce nici 0 modificare. Acest tip de abordare poate duce la dependenta exagerata a pacientului fata de terapeut. Mesajul de franare (retinere) are textul urmator (Rohrbaugh ~. fie direct. ci chiar sa se prescrie recaderea. deci el are simptomul sub control. In zilele de Iuni. Prescrierea simptomului se poate realiza In legatura cu anumite repere de timp. apoi i se spune ca poate avea relatii sexuale in anumite conditii special prescrise). spunandu-i-se pacientului sa nu se angajeze in schimbarea comportamentului pe care dore~te sa-l schimbe.a. dar numai lntr-un loc special din casa.. Interzicerea schimbarii se poate realiza fie prin lnsa~i prescrierea simptomului ("doresc sa continui sa fad aceasta in a~a fel lncat sa putem vedea cat de des apare". Franarea este 0 tehnica pentru a evita problemele de mai sus. lntre orele X ~i Y. sau renunta! ". numai mama va avea dreptul sa reactioneze la comportamentul copilului Z. . Aceasta tehnica se utilizeaza frecvent in terapia tulburarilor sexuale (se interzice pacientului sa aiM rela~ii sexuale un timp. o forma extrema de a aborda rezistentele la schimbare consta in declararea in fata pacientului a faptului ca schimbarea e imposibila. Daca nu reapare. Tehnicile de franare pot fi utilizate In diverse momente ale desfa~urarii terapiei pentru a facilita sau mentine schimbarile deja obtinute.prescrierea unei mici modificari In modul de producere sau traire a simptomului ( de pilda. simptomul se afla sub controlul pacientului. .214 IRfNA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 215 . zi cand va face criza. terapia trebuie terminata. Terapeutul ~i-a exprimat lngrijorarea In legiitura cu reducerea crizclor ~i a cerut copilului sa fixeze pentru saptamana unniitoare 0 total la crize. sau "simptomul tau vrea sa-ti spuna ceva important pentru tine. 0 forma cunoscuta este "programarea simptomelor" (Newton. terapeutul este cel care a prezis acest lucru. Inhibarea schimbarii se realizeaza prin instructiuni de genul: "nu te modifica mai repede decat poti". In ~edintele urmatoare copiluI singur a stabilit momentul din zi dind va avea exploziile sale de furie. 1977): "pentru ate schimba. Cand respectivul sitnptom se afla sub controlul cuiva. chiar copilul poate fi cel care noteaza gre~elile parintilor In comportamentul fata de el. 4) Franarea (retinerea). el este mai putin anxiogen ~i dezorganizator.. copilul a renuntat Palazzoli ~. tara a mentiona gfmdurile legate de acesta)..a. crizele s-au redus simtitor. Modelul prescriptiei ritualizate este urmatorul: In zilele de marti. Duminica toata Iumea trebuie sa lnregistreze gre~elile celuilalt.. indiferent ce face pacientul Z (se mentioneaza comportamentul simptomatic). 5) lnhibarea san interzicerea schimbarii Este 0 metoda care da rezultate mai ales cu subiectii rezistenti la schimbare. miercuri ~i vineri. 1968) care implica stabilirea unui timp ~i a unei durate cand simptomul trebuie sa se manifeste. Motivul interdictiei este reducerea anxietatii de performanta legata de activitatea sexuala. evenimente interne sau actiuni ale celorlalti. cand toata familia este acasa.. in [elul acesta. ramai acela~i. Hare-Mustin (1975) a utilizat urilliitoarea strategie cu un copil de patru ani care prezenta crize de efect: copilului i s-a spus ca poate continua sa aibii crizele respective. Atunci cand acest lucru este posibil. tehnica utilizata In familiile unde pacientii sunt copii. Multi pacienti privesc reaparitia simptomului ca pe 0 provocare in care singurul mod de a dovedi ca terapeutul nu a avut dreptate este ca recaderea sa nu se produca.. lncepand de maine ~i pana la ~edinteIe viitoare. joi ~i sambata. a~ dori sa faci urmatorul experiment: saptamlna viitoare nu mai face eforturi sa-ti inhibi comportamentul simptomatic ~i lncearca sa observi ce se intampla"). 6) Prezicerea recaderilor Pacientului i se spune ca simptomul va reapare dintr-o data. "poti sa te schimbi. . Dupa scurt timp. mama comportandu-se ca ~i cum nu ar fi prezenta. In cursu I unei terapii se a~teapta ca terapeutul sa fie suportiv.. numai tatal va hotarl ce e de facut cu copiluI.

atentie a faptului de a fi impreuna. parintii tind sa-~i corecteze comportamentul ~i sa manifeste ceva mai multa responsabilitate fata de copii. atunci dnd terapeutul Intelege ca beneficiul obtinut de copil din simptom este util unui alt membru al familiei (de pilda. De regula. tentativa de suicid a fiicei 0 Impiedid pe mama sa paraseasca pe tata). parintii unui copiI piromal1 erau il1struiti sa-i ceara acestuia sa dea foc Ia ceva de 20 de ori pe zi. unul din membrii familiei. daca tatal nu mai bea. Strategia consta In a corecta doua comportamente problematice la doi membri diferiti ai familiei. paciel1tul tinde sa fie in opozitie cu alte persoal1e. neajutorati. 5) Contractele paradoxale. Daca se rastoarna situatia ~i comporta. daca fiica are tendinte de sinucidere. sau unele comportamente bizare. Membrii familiei trebuie sa efectueze sub forma de joc ceea ce terapeutul considera ca ar putea reprezenta fUl1ctia simptomului (de pi Ida. Ea este adecvata numai atunci cand beneficiul obtinut din simptom este de natura pozitiva . de pilda. Madanes (1984) descrie cateva strategii bazate pe paradox. Pu~i in aceasta situatie paradoxala. toxicomanie). mama trebuie sa joace rolul de depresiva pentru ca fiica sa aiba grija de ea). 4) Prescrierea unei rasturnari in ierarhia familiala. Aceasta strategie nu se utilizeaza dad terapeutul sesizeaza prezenta unor relatii bazate pe ostilitate intre membrii farniliei. 3) Prescrierea mimarii functiilorsimptomului. Aceasta strategie se utilizeaza cand parintii apar ca incompetenti. I) Solicitarea parintilor unui copil problema sa ceara copilului sa prezinte comportamentuI problema sau reprezentarea Iui simbolica (De pilda. Aceasta strategie este indicata in cazuri severe cum ar fi comportamentele antisociale. astfel incat daca 0 persoana se angajeaza in comportamentul simptomatic. plangandu-se in continuu ca Ie-au scapat copiii de sub control sau cand parintii manifesta comportamente deviante (alcoolism. copilului sa aiba grija de parinti.nlentul simptomatic devine nociv in loc sa fie util din punctul de vedere al echilibrului sistemului familial ~i daca un comportament normal va ajuta cealalta persoana. cat ~i afirmatiile pe care Ie face acesta despre el insu~i. Ipoteza care sta la baza acestei strategii consta in aceea ca persoana cu comportament simptomatic incearca sa ajute pe. Autoarea porne~te de la ipoteza d daca un alt membru al familiei va prelua rolul problema. Aceasta abordare este potrivita cand beneficiul este unul pozitiv ~i consta in obtinerea un or demonstratii de afectiune. 6) Prescrierea simptomului cu modificarea persoanei care va prezenta comportamentul simptomatic in cadrul sistemului familial. (De pilda. fiica va reincepe sa manance). cel cu simptomul va fi liber sa dezvolte alte tipuri de comportament. il1tarind verbal pozitia pacientului. fiica anorectic a va refuza in continuare sa manance. delicventa. delicventa. 2) Terapeutul trebuie sa critice executia simulata a simptomului ~i sa se comporte exact a~a cum se comporta de obicei atunci dnd copilul prezinta simptomuI 1n mod real. atunci simptomul problema va disparea. Aceasta tehnica se utilizeaza atunci dnd avem de-a face cu un comportament involuntar ~i dind terapeutul realizeaza faptul ca beneficiul interpersonal ~i dependenta fata de ceilalti deriva din comportamentuI simptomatic. sau a altor beneficii care nu sunt nocive pentru nimeni. utilizate de ea cu succes in psihoterapia de familie. Se poate prescrie. terapeutul practic il forteaza sa adopte un alt tip de comportament. daca tatal continua sa bea. . Strategia poate fi aplicata numai atOnci cand terapeutul a sesizat corect secventa metaforica a comportamentului. cat ~i pentru cele involuntare. terapeutuI trebuie sa aranjeze lucrurile astfelincat acesta sa fie mentinut in absenta compOliamentului patologic respectiv. Strategia nu se utilizeaza cand beneficiul consta in a-~i exprima ostilitatea sau chiar a lovi pe cineva. Aceasta strategie e potrivita atat pel1tru comportamente voluntare. in prezenta ~i sub supravegherea tatalui). inclusiv cu terapeutul. Daca beneficiuI este descoperit. cealalta persoana trebuie sa faca la fei..216 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 217 7) Exagerarea pozitiei pacientului Aceasta strategie se aplica atunci cand terapeutul accepta ~i exagereaza pozitia clientului sau.

intr-o maniera electica. Aceasta strategie se utilizeaza la cuplurile maritale in cadrul carora unul din membrii prezinta fobii.) Nu este obligatoriu ca rutinele indicate sa fie neaparat paradoxale. Terapeutul indica unde. cand ~i cum va avea loc simptomul. Psihoterapia prin paradox este un model psihoterapeutic centrat pe simptom. acestea trebuie insa sa se bazeze pe 0 ipoteza corecta cu privire la ceea ce dore~te sa evite persoana simptomatica. Terapeutul observa ca de fapt ea dorea sa evite. modificarile de context scot la ivealil conflictul rea!. De pilda. terapeutul facand incercarea de a-I rezolva pe acesta pentru a nu mai fi necesara abordarea lui metaforica.-ul era normal. fortandu-i alegerea. sotia incetand sa-~i sacaie sotul care era foarte ocupat.E. 10) Crearea iluziei cii pacientul (de regula copil) este singur pe lume. de a aduce 'inapoi pe cineva sau de a face pe cineva sa obtina un avantaj asupra celorlalti. 0 sotie nu ~tie exact daca vrea sa se devoteze ca sotie sau dore~te sa desfa~oare 0 activitate profesionaIa. Sc'opul acestei strategii este de a sparge cercul vicios in care s-a plasat familia. Exista persoalie foarte dotate. Ultimul diagnostic stabilit la Spitalul "Dr. prima aMtand atentia familiei de la conflictul cu 0 alta persoana. 8) Indicarea unor rutine cu continut paradoxa!. Adesea. inclusiv pe cel de ep ileps ie. 7) Prescrierea comportamentului simptomatic cu modificari de context. 0 sotie face a in mod obsesiv curatenie. f[l varsta de 16 ani are frecvente interhari pentru crize depierderea cuno§tin!ei. Aceasta strategie se potrive~te mai curand situatiilor de viata decat celor cu aspect psihopatologic. Pentru aceasta i se spune copilului ca nu poate conta decat pesine insu~i. Prezentari de cazuri 1) Interven1ia psihoterapeutidi prin paradox in cazul unor crize cu aspect func1ional Pacienta N V. Strategia consta in a stabili un acord 'intre membrii familiei astfel incat comportamentul problema sa aibe ni~te consecinte nea~teptate. consecinte pe care simptomul avea menirea de a Ie evita. Terapeutul 'ii prezinta ca alternativa unica pe cea de sotie. in cadrul acestui tip de pshioterapie nu se considera necesara descoperirea motivatiilor profunde care stau la baza aparitiei simptomului. Gh. de§i E. autorii sistemului fiind de parere ca modificarea se poate produce ~i 'in absenta cunoa~terii acestora. unde?. in definirea problemei accentul cade pe intrebarile: cine?. Tanara era unicul copil al unei familii de intelectuali. ce?. 9) Limitarea alternativelor ~i crearea la pacient a iluziei ca nu are de ales. Marinescu" a fost de crize cu aspect functional. cu atat acesta devine mai neajutorat ~i mai incompetent ~i cu atat mai mult parintii au tendinta de a-I respinge. Straegia aceasta se bazeaza pe ipoteza ca modificarea contextului face imposibil ca simptomul problelna sa fie 0 reactie la comportamentul altui membru al familiei . care din cauza faptului ca au prea multe posibilitati devin nefericite de ceea ce au in prezent. Din discutii poate reie~i conflictul real. sotul 0 va obliga sa stea 'in pat langa el ~i sa se uite la TV. punandu-~i mereu problema daca 0 alta alegere nu ar fi fost mai buna. Ea a prim it numeroase diagnostice. Frecvent in terapia de familie se poate ivi situatia urmatoare: cu cat terapeutul Ii impinge mai mult pe parinti sa actioneze responsabil ~i sa aiM grijii de cop ii. Nici aceasta strategie nu se utilizeaza cand se constata ca beneficiul secundar se bazeaza pe ostilitate.. fnsa cu mari conjlicte fntre . cu bune posibilitati materiale. cand? ~i nu pe 'intrebarea de ce? Acest gen de terapie permite combinarea unor tehnici prin interventie paradoxala cu alte tehnici de psihoterapie scurta.G. Femeia opteaza pentru activitatea profesionala ~i astfel casatoria se amelioreaza. anxietate sau comportamente compulsive ~i cand scopul compoliamentului simptomatic este de a evita partenerul. sa fie In compania sotului ~i prescrie urmatoarea rutina: daca sotia continua sa faca curatenie dupa ora 5.218 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 219 Se presupune in aceste cazuri di persoana cu simptom reprezinta de fapt 0 metafora pentru 0 alta problema de familie. (De pilda.

i de la acele stimulari care pot activa sexual partenera. iar samMta §i duminica parinjii divorja{i sa aiM program comun cu fata. care de cele mai multe ori a avut un e.hiperintentia. Crizele paciente au debutat la varsta de 11 ani. pentru a preintampina faptul ca incer-carile pacientei de a ramane impreuna intr-o pozijie privilegiata sa ia din nou 0 forma patologica. Pacientul P. se asigurau daca simptomul este mimat corect §i se comportau a§a cum se comportau in mod obi.ec. care au continuat sa locuiasca impreuna indi aproape un an de la divorj. Hiperintentia este contracarata printr-o tehnica denumita de Frankl (1955) "dereflectie". Temandu-se de un nou e.. respectiv pentru a obtine 0 satisfactie. prin care pacientul in loc sa se auto observe. imediat dupa inducerea relCLyarii. de comun acord cu parinjii. sfatuind parinjii s-o inscrie la un cere de muzica u§oara. cele reale nu mai aveau nici un motiv sa se produca. i s-a recomandat practicarea antrenamentului autogen cu sugestii (intite de intarirea eului. Dacafata beneficia de aten{ia celor dinjur datorita crizelor simulate. atentia se abate de la partenera.. trebuie sa uite de sine. Dupa Frankl (1962). Am invitat fntreaga familie la psihoterapie §'i am instruit parin{ii sa cem'a fetei sa simuleze criza chiar in timpul . La orice semn de irascibilitate sau lipsa de polite{e din partea fetei. Tehnica "dereflectiei" face parte din arsenalul de tehnici allogoterapiei. Cu dit pacientul cauta mai mult sa obtina 0 satisfactie sexuala. ci pentru ceva. respectiv am ~rut parin{ilor fetei sa solicite acesteia sa simuleze ca prezinta criza. Tinand seama de acest lucru. in timp ce fata simula criza. Ipoteza care a stat la baza acestei intervenjii a fost ca fn acest caz crizele serveau scopului de a-I aduce pe tata mai aproape de pacienta. in consecinja. dar aceasta nu s-a dovedit potrivita deoarece pacienta era cuprinsa de anxietate §i declan§a aproape instantaneu criza. Cele doua fenomene se intaresc unul pe altul . Am utilizat una din strategiile lui Madanes pentru familiile cu copii simptomatici.. in wlrsta de 36 de ani este indrumat la psihoterapie de catre un medic de la Spitalul Militar Central. terapeutul a stabilit. La inceput fata a acceptat dar foarte curand ea a refuzat sa colaboreze fiind iritata de ideea de a pretinde ca manifesta simptomul. abordand terapeutic intreagafamilie.i tulburarea se fixeaza prin conexiune inversa. . ca tatal s-o viziteze pe fata de doua ori pe saptamana. mecanismul producerii tulburarii sexuale are doua aspecte de baza: . Pacientul. ceea ce la randul sau produce hiperintentia pacientului . Pentru ca problema sa nu mai reapara. S-a constatat ca dupa dispari{ia crizelor pacienta a devenit capabila sa practice 0 tehnica de relaxare. pacienta ramanand cu mama. 2) Aplicarea psihoterapiei prin interventia paradoxaHi la un caz de tulburare a dinamicii sexuale. ne-am decis sa utilizam interven{ia de tipparadoxal.111plator (pe fond de oboseala sau datorat altor factori conjuncturali). De asemenea.. la scurt timp dupa separarea parin{ilor.A. pentru tulburari de . conjlicte ce au culminat cu divor{ul acestora. parin{ii trebuiau s-o incurajeze §i s-o sus{ina.220 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 221 parin{i.i experiente. In cazul tulburarilor de dinamica sexuaJa pacientul nu lupta impotriva a ceva ca in cazul unei fobii sau a atacurilor de panica. de a-§i aduna parinjii impreuna §i in general de a objine atenjia celor din jur.ec sexual inta. la decesul bunicii... Ca 0 consecinta potenta scade. cu atat mai mult el risca s-o piarda.hiperatentia.5edin{ei de psihoterapie. Parin{ii criiicau modul in care se desfa§ura criza. dupa care au di~parut din nou. am recomandat incurajarea inelinajiilor ei artistice.muit cand fata prezenta in mod real criza. Am fncercat sa utilizam 0 tehnica de relaxare. abordeaza activitatea sexuala cu anxietate anticipatorie. parin{ii §i terapeutul ii spuneau: liE bine! lata ca de fapt te prefaci ca ai criza" §i fn acela§'i timp se grabeau s-o fncurajeze §i s-o sus{ina afectiv. pacientul se concentreaza asupra propriei sale performante . Astfel. in doua saptamani crizele au disparut §i nu s-au mai manifestat decat 0 singura data.i cercul vicios este gata.

in varianta ei mai veche utilizata de Frankl. dezvolta 0 insomnie rebelCi la tratament obi§nuit. partenera este mirata de poten{a bCirbatului. in acest caz. sa-§i anun{e partenera ca actul sexual propriu-zis ii este cu desavar~'ire interzis 0 anumita perioada de timp. El este instruit.5i cu un nivel de cultura ridicat (lecturi foarte bogate ~'i variate. cu 0 activitate profesionala solicitanta. De profesie profesor de educajie fizica. mediculmilitar ii recomanda psihoterapia. Ne~'ansa pacientului a fost ca respectiva prietena de ocazie intrejinea rela{ii . Antrenamentul autogen §i hipnoza dau rezultate slabe: pacientul adoarme mai repede. i-am recomandat acestuia sa practice in continuare un program de exercijii de Hatha-Yoga. in rela{ii bune cu soria §i tatal a trei copii de care se simte foarte legat. MN. el fiind ocupat de diminea{a pana seara cu serviciul !ji efectuand numeroase deplasari in strCiinatate cu echipele sportive. MN. de unde pana atunei fusese hiperactiv !ji eficient. inalt (peste 120) .~i-o dorea fara con-secin{e. La inceputul anului 1988 pacientul este obligat sa se pensioneze deoarece 0 ruda a sa plecase ilegal din fara !ji in timpul regimului trecut el nu mai putea dejine 0 func{ie de raspundere !ji nu mai primea viza pentru deplasari in vest. in prealabil acesta a faeut numeroase investiga{ii clinice §i de laborator care nu au evidenjiat nici a cauza organica pentru tulburarea sa (el a efectuat inclusiv investigajii la Institutul de Endocrinologie).~i qu un personaj important din ierarhia profesionala din care facea parte pacientul. pacientul a objinut un scor foarte redus la scale Ie de hipnotizabilitate. ceea ce ne-a determinat sa recurgem la 0 alta tehnica psihoterapeutica. Pacientul. in varsta de 60 de ani este trimis la psihoterapie de catre medicul psihiatru pentru insomnii rebele la tratament. care incepe cu ejaeulare preeoce !ji continua cu tulburari de erec{ie. Constatand absen{a oricaror cauze organice care stau la baza tulbu-rarii. Inijial am incercat sa utilizam hipnoza care s-a dovedit 0 tehnica foarte utilCiin astjel de cazuri. in aceasta situafie parten era nu are nici un Jel de expectafie de la pacient §i acesta este relaxat. Dupa aproximativ doua saptamani partenera ([ara !jtirea so{ului) este instruita de catre terapeut sa nu-§i mai respinga so{ul §i sa conduca lucrurile in a!ja fel incat actul sexual sa se desfa·50are normal. ca tehnica de cre~'tere a rezistenjei la stres §i autoreglare a starilor psihice. Gasindu-se brusc fara ocupajie. a ocupat 0 funcjie de conducere in ierarhia mi§carii sportive. Ne-am oprit asupra tehnicii de intervenfie paradoxala. concentrandu-se exclusiv asupra partenerei. dar nu are copii. el avand dreptul sa practice doar jocul erotic bazat pe tandre{e reciproca. Din pacate insa. Numai atunci dind pacientul nu are alt scop decat jocul erotic. pacientul accepta psihoterapia. . ceea ee a produs izbucnirea unui scandal cu consecin{e neplacute pentru activitatea profesionala §i pentru via{a de familie a pacientului (sofia ajla §i izbucnesc conflicte de familie). Adesea. intervenjia de tip paradoxal a dat rezultate foarte bune. Consecinfa este instalarea tulburarii de dinamica sexuala.222 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 223 dinamica sexuala. Tinand seama de marea dorinja de autoperfecjionare a pacientului. are 0 legCitura extraconjugalCi intamplatoare pe care . Dupa nenumarate incercari neizbutite cu diverse scheme medicamentoase §i temandu-se sa creasca prea mult doza de somnifere pentru a nu deveni dependent de acestea. pentru ca nu se mai a§teapta ceva de la el. Am utilizat cu acest pacient urmatoarea strategie: Pacientul a fost sfatuit sa-!ji informeze sofia (care dupa conflictul initial s-a dovedit cooperanta . cu un J Q. de asemenea. dar se treze§te dupa 2-3 ore de somn §i nu mai adoarme pana dimineafa. Pacientul este casatorit. se poate sparge cercul vicios care a dus la instalarea tulburarii. dar fl respinge din cauza recomandarii terapeutului.~idispusa a-§i ajuta so{ulla care tinea foarte mult) ca dificultafile sale sexuale nu sunt serioase §i ea prognosticul este favorabil. depa§ind cu mult nivelul colegilor din profesia sa) acceptc'i cu placere ideea psihoterapiei. Pacientul MN. Pacientul. in acela§i timp pdcientul este instruit sa nu se gandeasca deloc la propria persoana. 3) Utilizarea tehnicii prin interventie intr-un caz de insomnie. pacientul reu§ind sa-!ji depa§easca dificultatea. aviator.

soful facand repro. divortul fUnd evitat.ji violente ale sotului pentru 0 legatura pe care aceasta a avut-o inaintea casatoriei. agresand-o verbal <5i uneori chiar jizic.ji ritual urma sa se repete . manifestandu-. Sotia ajirma ca sotul 0 sacaia permanent. 4) Utilizarea interventieiparadoxale in cazuI unui cuplu eu freevente confliete eonjugale.ji exprime deschis nemulful71irile ~'isa desfa-<5oareactivitati COl1luneal carOl' continut sa-l discute In]preu~1a.jeze in sufragerie.jurile frecvente .ji inainte de a-. care a constat in -prescrierea unor sarcini paradoxale: Valorizarea pozitiva: "de<5i insomnii. acesta nu trebuie sa se culce ci trebuie sa curete bucataria . ".ji apoi de facut curatenie in bucatarie! ". iar pentru sotie sa-l asculte cu 0 atitudine simpatetica. la randul sau. ai un pSlhic puternic". S-a utilizat urmatoarea strategie. acesta ajirma ca nU-<5i poate stapani mania pentru ca sotia sa a iubit pe altcineva inainte.ji indiferent de vremea de afara sa alerge timp de 0 iumatate de ora in iurul <5coliidin fata blocului sau. iar aceasta ascultcmdu-l cu rabdare . dupa modelul utilizat de Haley (1984). ea urmarea de fapt blocarea comunicarii. deoarece sotia nu mai suporta repro. sotia dand un raspuns stereotip >~i educCl71d r expresia ostilitatii sotului la un discurs ridicol de 15 minute.224 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 225 Tinandu-se seama de aceasta situatie am incercat tehnica abordarii paradoxale.ji gelozia pentru atentia pe· care 0 l acorda sotul unei prietene de familie. dupa care a izbucnit conjlictul real. Terapeutul a mentinut indicatia: "daca ti se intampla sa te treze>~ti. Relatiile din cadrul cuplului s-au ameliorat simfitor. Terapeutul a explicat cuplului ca pentru sot este important sa-. 1984). Cuplul a urmat instructiunea timp de 10 zile.ji seara inainte de vizionarea programului TV.ji exprimarea vechilor resentimente .ji bea cafeaua sa se a. Sotia. dragul meu". A aparut la iveala faptul ca sotia era profund geloasa >~ica interacfiunea cuplului In jurul legaturii din tinerete a sofiei era de fapt 0 metajora care ascundea conjlictul real legat de preferinfa sotului pentru 0 altafemeie. De.ai de alergat . sofii sa se trezeasca cu 0 iumatate de ora mai devreme . Pentru a reduce . pentru a aVea 0 ocupafie .ji a se simfi uti!. unul in fafa celuilalt. Dupa revenirea in casa.ji raspun-zandu-i stereotip: "imi pare rau.juri sotiei pentru legatura din tinerete. a izbucnit in repro~'uri <5iacrimi. " Sarcinile paradoxale: 1 s-a recomandat pacientului ca ori de cate ori se treze<5te in timpul nopfii sa se imbrace in trening . Strategia utilizata viza prescripfia simptomului cu 0 mica modijicare de context (Madanes.ji conjlicte.ji sa spele vasele tasate special de sotie. in loc sa-i mai raspunda stereotip. "altii in ai situafia ta ar ji flicut tulburari mai grave.ji manifeste sentimentul de frustrare. S-a indicat ca in fie care dimineata. ei fiind sfatuifi sa-.ji aparent instructiunea paradoxala favoriza cOl1lunicarea . . Dupa mai putin de 0 saptamana pacientul a reinceput sa doarma 6 lini<5tit -7 ore pe noapte. intr-un stadiu ulterior al terapiei au fost renegociate relatWe dintre soti. Interogat. Un cuplu de intelectuali iniur de 30 de ani se prezinta la psihoterapie. "simptomul dore<5tesa-Ii spuna ceva.ji cauza care a generat insomnia i s-a recomandat pacientului sa-~'i gaseasca 0 jumatate de norma de antrenor. Acela.

pe George. Metaforele sunt utilizate frecvent atat in limbajul curent. • Reducerea rezistentelor pacientului. care reprezintii "cheia" problemei sau la mai multe metafore care vizeaza obiective mai limitate din cadrul unui demerspsihoterapeutic mai complex. • Reconstructia ~i intarirea ego-ului pacientului. Experienta psihoterapeutilor a aratat faptul ca strategiile metaforice se pot utiliza foarte eficient combinandu-se cu tehnici de relaxare sau hipnoza. Functiile principale pe care l'e indeplinesc metaforele in psihoterapie sunt urmiitoarele: • Descoperirea ~i con~tientizarea unor aspecte esentiale ale problematicii psihopatologice a pacientului (formularea problemelor). Erikson (1935. povestirile cu continut metaforic. 1972) au adus a contributie insemnatii la implementarea acestei tehnici psihoterapeutice . Fonnele sub care se utilizeaza metaforele in psihoterapie sunt: afirmatiile cu caracter metaforic facute de pacient sau terapeut.. • Stabilirea unor modele indirecte de comunicare cu pacientul. Pacientul tin de sa-~i descrie adesea problemele sub forma metaforica. Astazi. Dupa Richards (1936) a metafora simpJa consta din doi termeni ce presupun a relatie dintre ei. in psihoterapie de cele mai multe ori atat subiectul cat ~i vehiculul (predicatul) metaforei au un caracter implicit. • Sugerarea unor solutii posibile de rezolvare a problemelor pacientului. Perrine (1971) clasifica metaforele simple in functie de caracterul lor implicit sau explicit. ele fiind j'nglobate in cadrul metodelor traditionale de tratament. De exemplu. avem primul tennen. • Implantarea in psihicul pacientului a sperantei ca are inca resurse nebanuite (latente) pentru a face fata propriilor probleme.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 227 CAPITOLUL 12 METAFORA ~I RITUAL iN PSIHOTERAPIE Metafora este a figura de stil care consta in a acorda unui termen a semnificatie noua in virtutea unei comparatii subintelese. 1944) ~i Kopp (1971. Prin intermediul unei metafore bine alese pacientul invata sa-~i recunoasca propriile probleme. metaforice ~i actiunile sau ritualurile metaforice. acest element constituil1d un punct de plecare pe baza caruia cIinicianul i~i construie~te planul psihoterapiei. In psihoterapie se poate face apella a singura metafora cu caracter esential. • intarirea motivatiei pacientului de a se angaja in demersul psihoterapeutic. Prezentiim in cele ce urmeaza principalele strategii metaforice utilizate in literatura de specialitate: . lmaginile ~i propozitiile metaforice vor actiona ca planuri de actiune pentru terapeut ~i pacient. in cursul psihoterapiei terapeutul are sarcina sa deblocheze energia creatoare a pacientului impingandu-l pe drumul rezolvarii propriilor probleme. care reprezintii subiectul metaforei ~i al doilea (este un leu) care reprezil1ta predicatul sau. terapeutul avand sarcina sa descopere ceea ce este implicit ~i sa. spunea un pacient care purta doua pulovere in toiul verii. "vehiculul" metaforei. • Stabilirea relatiei terapeutice ~i controlarea acesteia pe parcursul psihoterapiei. "Sunt alergic la lumea asta". productiile imaginative. faciliteze schimbarea pacientului. cat ~i in psihoterapie. Bruner (1957) ~i Rotenberg (1979) considera abordarea metaforica un mod de gandire creatoare. Psihanalj~tii tind sa interpreteze metaforele utilizate de pacienti prin prisma conceptelor analitice. cIinicieni de cele mai diverse orientiiri terapeutice redescopera utilitatea lor in psihoterapie. Heynes (1975) arata ca insight-ul pe care j'] sugereaza 0 buna metafora deschide drumul pentru noi intrebari ~i ipoteze care fertilizeaza demersul psihoterapeutic. in metafora "George este un leu". Relevanta psihoterapeutica a metaforelor se bazeaza pe faptul ca limbajul utilizat de pacient este un indicator al continutului gandirii acestuia. adesea electic. • Stabilirea unor scopuri ~i directii posibile de actiune pentru pacient. Rolul psihoterapeutic al metaforelor este cunoscut din cele mai vechi timpuri.

cu idei suicidare.I'll vizualizeze ideea Celnu vede nici 0 cale de ie~ire . Odata determinata problema principala a pacientului. La prima intalnire pacienta .in eontinuare. terapelltul a procedat astfel: dupa inducfia hipnotica i se sugereazel pacienlullli ca se edle! la capeltul de sus al unei scari cu 12 trepte.yte u.w!-. Terapeutul a solicital-o sa se relaxeze ~i sa-~i prezinte mental coloana vertebrala. intr-o faza ulterioara a terapiei discufia psihoterapeutica se desfel. el strange corpul ~i nu c da posibi-litate coloanei sa se dezvolle normal. terapeutul ii Sllgereaza pacienlului sa descopere u.~ape pipaite (lltilizarea lInei metode senzoriale). pacienta spune ca ~i"/faurit un corset metalic imaginar care 0 face sa para puternicel in ochii celorlalfi. Rezultatul imaginarii era ca pacienta i~i imagina ca are coloana vertebrala normala puna in zona lombara.}'ire. anxielale. in tunel pac-ientul tre!ie. Acesta ~~idescria situafia in termeni de tipul: "IlUmai wId nici 0 calede ie. terapeutul poate adopta tehnica povestirii metaforice. In fazele de Inceput ale psihoterapiei pacientul este ajutat sa-~i creeze imagini metaforice care apoi vor deveni puncte de plecare pentru tehnica imaginarii metaforice dirijate prin intennediul carora se va Incerca l110dificarea acestuia. anxie-tate generalizata.I'ipacientul pulea sa nu vadel ie.~dit()are. 2) Tehnica pove~tilor terapeutice metaforice. in mod concret.solicitundu-l pe acesta . 1988) o femeie de 43 de ani a solicital sprijin pentru 0 serie de tulburari cum ar fi: dureri puternice in zona lombara (fara 0 cauza organ ica). De. limp in care simte cum oasele i I'e in/(lresc progresiv. ea nu poale lrai fara el. de unde aceasta este alat de moctle incat nu-i mai poate susfine trupul. a fost internata intr-un 071e-linal. intrebata de tel'apeul cum poate sta in picioare. Aceasta abordare se deosebe~te decele in cadrul carora continutul celor imaginate este foarte riguros precizat. secfre!pe care trebllie . care 11 va ajuta pe pacient a-~i recunoasca mai bine problenia ~i sa gaseasca solutii de a 0 . depresiv. jiind separala de sora ei.~i apoi of(!rindu-i spr(jiil pentnf a gasi 0 cale de ie.ya .~irea. incerdmd sa ia WIele masuri pentru a-~i imbunatafi situafia personala. Terapeutul. Van del' Hart ~i Barbara Friedman.>'i cOll1portamenlul S(IU.228 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 229 1) Tehnica imaginatiei metaforice dirijate.}'i corsetul 0 deranjeaza.1'-0 coboare pentru a ajzmge la capeltul unui euloar inlwl'cos cu 0 singura U~eI. devenind mai optimist . instabilitale emofionala ~i tendinta de izolare sociala.yigascasca drumul prin lunc/ul care se deschide. 1976). oferneie de 41 de ani se prezinta la psiholerapiepentru nm!loarea simptomatologie: dLlpozifie depresivel.}'iconsiderel sugestiile date de terapellt ca fiind lipsite de SellS. ceasta sugestie presupune faptul A ca de. a duoi' la via/el metafora de nucleu (care exprima esen/a problemei pacientului). Se sllgereazel apoi Celpacientul gase. intr-un alt caz (Witzum.}'ire".>·i . La frezire pacientuilluflliji's/(j a/llf1e~~ie fCl!(1de con(inutul imaginativ Ira it. Dupe! doua se!pNJlIldnipacicnlu! a raportal schimbari dramalice in atitudinca .yi () deschide.~ire".zolva.I'i-a impresionat terapeulul parand 0 persoana tare o5'i sigura de sine. Acolo ea a fost 'levoita sa devinel puternica pentru a face fa/a condifiilor dure.wara pe lema modului in care pacientul i~i va gasi singur solufia de viafa.) Imaginea metaforica a mers pe ideerl de a-i sugera pacienlei ca \'coale cate pu{in corselul imaginal'.}'ire. Terapeutul if if'lcurajeaza pe pacient . De pilda.)'le imaginal' a serie de experien!e psihoirauillatizante cum ar ji deplasarea pe nisipuri mi. ca de pi Ida in tehnica imaginarii afective dirijate din psihoterapia dinamica a lui Lemler (1978) sau ca In tehnica retrairii unor situatii psihotraumatizante trecute din cadrul hipnoterapiei orientate compOliamentalist (Kroger ~i Fetzler. (Din anamneza rezulta ca la varsta de 11 ani pacienta a relmas 071ana. "nu veld nici 0 cale de ie. Spa!iul de alare! este 101 Illai inluneeos dar se poale 2(lri 0 {'(fZ(!de 11fInimJin depllrtare. in cursul psiholerapiei prin tehnica imaginarii metaforice dirijale i se sugereaza Celdeo5'i orsetul imaginal' 0 sus/ine. trebuie sa existe tOhf~i 0 ie. obo- Van del' Hart (1985 b) descrie cazul unui pacient de 38 de ani. inlu!nirea cu animo!e terijianle ele. simfind Celpacientul posedc! inca sufzcientel energie care Sel poata ji utilizatel in psihoterapie. dupel care a izbucnit in plans ripoSland cu 0 melafora: "problema mea este ca nu am coloana vertebrata".

"ceilalfi ma privesc de sus" etc. sa priveasea eerul. avand pentru acesta mai mult decat un singur sens ~i fiind puternic I'licarcate emotional (Sapir.Ji Ie-a luat .----------------------------------- •••• Iiiio' ••• ~_~ __ . Astfel. supraincordare. s-a utilizat metafora: "ai tendinta sa te ascunzi I'ntr-o vizuina pentruca afara e vanatoare ~i se trage!". . pentru 0 pacienta de 27 de ani. trist si speriat.~ezat.~·tii. 1988) 4) Afirma1iile metaforice facute de pacient Pacientii I'~i exprima frecvent suferintele sub forma de metafora: "ma simt ca intr-o capcana". 230 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 231 seala.~isa-. mama a doi copii. Totul a mers bine pana dind un zmeu a atacat impdrdfia ei. neameninfdtor. {i a plecat fata la un drum lung. a dat rucsacul jos. 1967). ajutandu-l pe acesta din urma sa se conecteze afectiv cu pacientul. Unele metafore pot reprezenta pentru pacient "simboluri condensate". ". Terapeutul i-a prezentat urmatoarea povestire metaforica (adaptatd dupa un caz citat de Van der Hart. fmparatul. Deodata ea . s-a utilizat 0 povestire metaforica de tipuT: ''A fast odatd un copil singur. 5) MetaJorele ca mijloc de comunicare dintre terapeut ~i pacient.}. A venit 0 vre-me eand tatcll ei. care traia intr-un desert Si caruia Ii era mereu sete ."metafora de intrare I'n rezonanta".. interpretari ~i I'n cele din urma modificarea modului metaforic de gandire al pacientului. acuze somatoforme §i abuz de alcool. Lankton ~i Lankton (1987) denumesc aceste metafore . ele reprezinta ceea ce literatura de specialitate nume~te "metafore I'nghetate" . Prin intermediul metaforei terapeutul comunica cu pacientul intr-un mod indirect.Ji apoi de prieten. (Witzum. 1934. Tuner. . pentru un pacient cu 0 tulburare reactiv8.. unde suferise un ~oc puternic) ~i care manifesta permanent tendinta de a parasi locurile demunca.Jor ea a ajuns la copacul lini. La . Corr~tientizarea sensului lor Ie aduce la viata. cu funcfie de conducere la locul de munca §i ajlata in faza de redactare a tezei de doctorat §i in competifie profesionala cu un coleg valoros. Cand aceste metafore nu sunt con~tientizate. peste munfi. deoarece ele exprima lucruri esentiale perrtru pacient. ele devenind excelente puncte de plecare perrtru demersul psihoterapeutic viitor. se modi fica ~i aceste afinnatii metaforice care devin indicatori ai progresului terapeutic.~ . sa culeaga flori.Ji a examinat pietrele una cate una. Astfel. unde s-a a)~ezat si si-a oferit ragazul sa admire natura. con~tientizari. I-a deschis .Jidistracfie. Van der Hart ~i Barbara Friedman. Ea cara fn spate un rucsac ce devenea tot mai greu pentru di fata avea obiceiul sa-l tot incarce cu pietre. Atunci a vazut ca aproape toate nu aveau valoare ~'i Ie-a aruncat pastrand doar doua. desparfita de sof. prin pdduri. 1988): ''A fost odata 0 fatd de imparat frumoasa ~'i sensibila cdreia ii plaeea sa se plimbcl. 0 zana bUl'Uli-a spus cd ea mqi poate salva imparafia deceit daca gasq'te copacitl lini.tii ~~'i fericirii.Ji-a dat seama ca nu mai poate fnainta. ". De pilda. Cand la pacierrt se produce schimbarea.. cu 2 copii. 3) Tehnica afirma1iilor metaforice utilizate de terapeut Acestea au menirea sa produca la pacient clarificari. (Jamenii care 0 vedeau carand povara 0 compatimeau. maltratata in copilarie de un tata alcoolic si agresiv.Jedinfa urnultoare pacienta a venit amuzata ~'i i-a spus terapeutului ca s-a gandit mu/t la povestea lui §i ca ar fi bine sa se mai elibereze de incarcaturile inutile pe care singura . s-a a. divorjata. cu 0 mare nevoie de afecfiune . Pentru a se feri de primejdii s-a imbracat cu haine Mrbate~'ti.Ji ofere un ragaz de odihna . insomnii. un pacient spunea la I'nceputul tratamentului: "nu rnai supOli murdaria pe care 0 am I'll mine".Ji care refuza comunicarea directd cu terapeutul. Femeia era 0 cercetatoare valoroasa in domeniul tehnic.s'iea a trebuit sa conduca singura impdrdfia. de a se muta I'n alta localitate ~i I'n cele din urma de a se refugia I'n casa parinteasca. Rolul lor este de a capta atentia pacientului ~i de a-I angaja afectiv I'n relatia psihoterapeutica. prin pustiuri. Povestirile metaforice pot avea ~i rolul de a face legatura dintre pacient ~i psihoterapeut. a murit . Fernandez (1977) denumea aceste metafore "metafore de nucleu". eu rucsacul u. dezamagita de sof . dar asta nu facea decat s-o infurie ~'isa 0 ambifioneze sa-l care mai departe. desi a venit la cabinet pentru ajutor. Aiunci. iar la sfar~itul acestuia spunea: "ma simt din nou curat pe dinauntru". post-traumatica (participase la razboiul din Vietnam.

Aceasta strategie psihoterapeutica presupune trasarea unor sarcini menite sa-i ajute pe pacienti sa-~i rezolve problemele. 6) Actiunile sau ritualurile metaforice Barker (1985) subliniaza utilitatea unor actiuni cu caracter metaforic pe care trebuie sa Ie indeplineasca pacientul in scop curativ. pacientul traie~te un putemic sentiment de eliberare. iritare. Walch (1978) descrie tehnica "balonului ro~u" prin care pacientul se elibereaza de anxietate. Ritualurile psihoterapeutice prescriu anumite actiuni pacientilor in scopul de a simboliza experientele ~i relatiile dintre ei ~i in final pentru a-i modifica. acesta a dezvoltat atacuri de panica. iar Mills ~i Crowley (1986) in psihoterapia la copii (desene metaforice. De asemenea. I-am recomandat copitului sa utilizeze ritualul: "ecranului de protectie" (el trebuia sa se a:jeze intr-o pozitie de meditatie specifica sistemului Yoga. tulburari de somn :ji trairea unui puternic sentiment ca este impura. Metaforele pot fi utilizate ~i pentru a sugera amnezia posthipnotica pentru acele evenimente psihotraumatizante ciirora inca pacientul nu e pregatit sa Ie faca. unde se simt aparati. tulburari de somn. l-ar putea influenta sa revina la tatal sau de care se temea puternic. U~a se incuie ~i pacientului i se sugereaza ca i~i va reaminti cifrul doar in prezenta psihoterapeutului. cum ar fi aceea de a-~i lua abonament ~i a merge de doua ori pe saptamana la piscina. Metaforele au rolul de a dezactiva mecanismele de aparare ale eului mra a cre~te anxietatea.. Experienta noastra clinica pre cum ~i literatura de specialitate pledeaza pentru ideea ca valoarea psihoterapeuticii cea mai ridicata 0 au metaforele in tratamentul tulburarilor psihice posttraumatice. Cand balonul i~i ia zborul. Se utilizeaza ~i actiuni cu caracter pur instrumental. dispozitie depresiva. a ataca direct ~i frontal problema ar fi prea anxiogen pentru pacient.. Apoi. De pilda pentru pacientii anxio~i. El i~i imagineaza 0 nacela ata~ata de un balon ro~u. Ea prezenta anxietate accentuata. Apoi tre- buiau sa realizeze un inceput nou. Ei erau solicitati sa ingroape in mod solemn anumite obiecte ce simbolizau vechea lor disatorie. ea a trebuit sa dea foe lucruritor cu care a fost fmbracata cand i s-a intimplat nenorocirea. nu numai pentru a-I face pe pacient sa-~i lamureasca mai bine problemele . in timpul expirafiei el era solicitat sa-:ji imagineze ca i:ji construie:jte un ecran de protectie care ii inconjoara corpul :ji ilfere:jte de oriee actiune magica). Un Miat de 15 ani afost brutalizat de un tata alcoolic. team a. care se tem sa intre in hipnoza. ca de pildii 0 masa cu prieteni. De:ji mama a divor!at :ji a luat copitul. despre care auzise ca s-ar ocupa de vraji) . sa inspire. Am utilizat cu ea.232 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 233 In cursu I hipnoterapiei imaginea metaforidi poate servi ~i unui obiectiv terapeutic precis. . in stare de hipnoza pacientul este instruit sa-~i imagineze un safe in care a~eaza amintirile psihotraumatizante. tehnica teatrului de papu~i). in continuare i s-a indicat sa faca dU:jpurifi-cator pentru a spala trecutul. cu ideea ca va·fncepe 0 existenta noua. sa opreasca respiratia coneentrandu-se pe ideea ca este in siguranta. tensiune. pledam pentru ideea includerii metaforelor terapeutice in cadrul unor modele psihoterapeutice mai complexe care sa includa ~i alte tipuri de abordari strategice. fata. Sargent (1988) utilizeaza in cazul unui cuplu familial aflat in crizii ritualul "ingroparea casatoriei". dezinteres pentru activitatea :jcolara. De pilda. in astfel de cazuri. pentru a nu-~i pierde autocontrolul se poate sugera ca ei se refugiaza intr-un loc imaginar sigur. labilitate emotionala :ji idee obsesiva ca bunica din partea tatalui (din mediu rural. fn colaborare cu mama. Selvini Palazzoli ~i altii (1974) au denumit sarcinile in care predomina continutul simbolic "ritualuri terapeutice". printr-un ritual de revenire. majoritatea insa avand un predominant caracter simbolic. Andolfi (1983) ~i Papp (1983) au utilizat tehnica ritualurilor psihoterapeutice in psihoterapia de cuplu. printre alte tehnici. tul-burari de atentie ~'i memorie. in care i~i a~eaza toate sentimentele negative de care dore~te sa se elibereze. care sa simbolizeze 0 noua casatorie. "ritualul de purificare": fata a fost instruita sa tin a 0 zi post negru. in practica noastra am intalnit 0 tanara de 16 ani care a fost victima unui viol.

urmarindu-seinteractiunile ~i comunicarile dintre membrii familiei. sceptici ~i pesimi~ti. Terapeutul trebuie sa se bazeze ~i pe forta curativa a famiIiei. asigurarile ~i directionarea comportamentului copilului. Accentul cade doar pe ceea ce se petrece in timpul ~edintei de analiza. terapeutii moderni mai utilizeaza ~i sfaturile. Acest mod de abordare ia prea muIt timp ~i porne~te de la prejudecata ca orice tulburare psihica i~i are radacinile in procese intrapsihice. ca un agent terapeutic de maxima importanta. b) Indivizi cu caracteristici diferite de personalitate pot beneficia de forme diferite de psihoterapie. 0 preocupare mai redusa in legatura cu interpretarea mecanismelor intrapsihice ~i 0 intarire a accentului asupra relatiei copil terapeut. 4. (Astfel. Deplasarea atentiei de la tratamentul individual al copilului spre psihoterapia de familie. Initial psihoterapia a luat un mare avant datorita aparitiei psihanalizei ~i terapiei analitice. indiferent de orientarea teoretica. Trebuie facuta precizarea ca studiile mai recente in domeniul psihoterapiei (Rutter. In varianta ei traditionala. Din acest motiv s-au cautat noi variante de abordare psihoterapeutica a copilului. 3. terapeutul refuzand sa se ocupe de problemele pe care Ie are copilul in restul timpului ~i evitand In mod deliberat sa ia contact cu parintii sau cu alti membri ai familiei copilului. realizarea insight-ului asupra problemelor subiectului fac parte astazi din aproape toate sistemele de psihoterapie. Limitarea in timp necesita 0 strategie terapeutica mai precis directionata. care considera ca tulburarile psihice au la baza mecanisme de natura incon~tienta ~i care pun accent pe realizarea "ilislght"-ului in ceea ce prive~te conf1ictele de natura incon~tienta. Melanie Klein ~i Michael Fordham. care se deosebesc atat in ceea ce prive~te baza teoretica cat ~i prim modul in care functioneaza relatia ~i comunicarea dintre terapeut ~i pacient. psihoterapia analitica dureaza mai multi ani. Acordarea unei atentii sporite conflictelor de natura con~tienta ~i rolului factoriIor de mediu in generarea ~i Intretinerea tulburarii psihice a copilului.) Pana ~i psihologii behaviori~ti de orientare mai recenta au fost de acord ca exista mecanisme de natura illcon~tienta ale comportamentului uman. ajutandu-i pe membrii acesteia sa faca fata problemelor lor interne ~i intepersonale.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 235 CAPITOLUL 13 METODE DE PSIHOTERAPIE UTILIZATE iN CAZUL COPIILOR CU PROBLEME In clinica de . Psihoterapia analitica la copii a fost dezvoItata de Anna Freud. de pilda. deoarece este evident ca anumite modele de comportament pot avea 0 semnificatie simbolica sau un sens ascuns. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutica. 1990). in to ate tipurile de psihoterapie este importanta intelegerea semnificatiei unui anumit tip de comportament cat ~i invatarea pacientului sa faca fata mai bine problemelor sale emotionale.neuropsihiatrie infantila tratamentul medicamentos este adesea asociat cu psihoterapia ~i cu activitatea de asistenta sociala. De~i exista muIte sisteme psihoterapeutice. In cadrul psihoterapiilor scurte se realizeaza 0 focalizare clara a obiectivelor. supararea cu ~eful poate fi transferata asupra sotiei sau uitam sa ne ducem la 0 intalnire la care nu vrem sa ne ducem. Reamintim faptul ca psihoterapia este definita ca 0 forma de tratament psihologic in cadrul careia agentul terapeutic principal 11 reprezinta relatia ~i comunicarea dintre terapeut ~i pacient. Deplasarea accentului pe psihoterapii de scurta durata. c) Psihoterapeutii entuzia~ti ~i implicati au mai mult succes decat cei neinteresati. modificarile vizand mai ales urmatoarele aspecte: 1. 0 activitate mai sustinuta a terapeutului ~i 0 mai mare responsabilitate a acestuia. Modelul de functionare a psihismului uman cat ~i. cat ~i 0 simbolistica ce sta in spatele conduitei manifeste. In afara de observatiile ~i interpretarile utiIizate In psihoterapia analitica traditionala. au condus la urmatoarele concIuzii: a) Exista diferente semnificative Intre terapeuti In ceea ce prive~te eficienta terapiei. 2. .

La copiii mai mari sau adolescenti se pot analiza visele ~i se pot stimula copiii sa vorbeasca deschis despre trairile lor. pare a fi foarte utila. Attlt terapeutul dit ~i copilul trebuie sa defineasca scopul ~i obiectivele intalnirilor lor. Aceasta inseamna ca terapeutul nu trebuie sa-~i impuna propriile opinii. I. Pentru multi copii este important sa aiM incredere in terapeut. este indicata psihoterapia de grup cu copiii care au probleme asemanatoare. respectiv pe consultarea ~i colaborarea cu profesorii. copii exprima sentilnente ~i trairi (plastelina. > Psihoterapiile individuale la copii Psihoterapia individuala este indicata mai ales dind avem de-a face cu 0 tulburare emotional a datorata unor conflicte de natura interioara sau a unor agenti stresanti care au actionat in trecut sau care actioneaza in prezent ~i despre care copilul simte ca nu Ie poate face fata. iar situatia terapeutica trebuie astfel structurata pentru a facilita comunicarea. Daca dificultatile copilului stau in interactiunile sale cu alti copii. soldati. terapeutul trebuie sa modifice respectivul comportament concentrandu-~i atentia asupra respectivei interactiuni. nu trebuie permis copilului sa des:fa~oare un comportament agresiv sau destructiv. 0 intelegere clara a naturii dificultatilor psihologice ale copilului ~i a mecanismelor care stau la baza acestora. dar e important ca pacientul sa realizeze faptul ca psihoterapia are un scop preCiS. 7. cu exceptia unor situatii extreme. Terapeutul trebuie sa decida incheierea terapiei atunci cand avantajele incheierii acesteia sunt mai mari decat avantajele continuarii ei. ci el faciliteaza comunicarea. majoritatea terapeutilor sunt de acord eu Reisman (1973) ca trebuie respectate urmatoarele principii. armament. papu~i. Adesea terapia trenioe incheiata inainte ca copilul sa fie integral restabilit. agenti stresanti ce nu tin de patternul de comunicare din cadrul familiei (dificultati ce apar din modul in care copilul sau adolescentul percepe situatia). mai curand decat asupra psihoterapiei individuale. dar jocul prin el insu~i nu reprezinta 0 psihoterapie. bunici. empatici ~i deschi~i pot sa-i faca pe pacientii lor sa se simta mai rau decat inainte. De~i exista abordari psihoterapeutice foarte diferite. animale. Nu intotdeauna aceste obiective se suprapun cu exactitate peste motivele pentru care copilul a fost adus la psihoterapie. papu~i ce reprezinta pe mama. 4. frati. Folosind intr-un anumit fel jucariile. Terapeutul trebuie sa precizeze clar ce anume este ineficient sau neadecvat in comportamentul copilului . Terapeutul trebuie sa arate copilului ca intelege problemele sale ~i ca are dorinta sincera de a-I ajuta. . Atunci dud are de-a face cu un comportament care este dependent de un anumit tip de interactiune sociala. Terapeutul trebuie sa-l asculte cu multa rabdare pe copil ~i sa-i ofere posibilitatea de a-~i exprima sentimentele ~i credintele sale. In cazul in care situatia este de a~a natura. La copiii mai mici adesea 0 comunicare se realizeaza mai bine sub forma de joc ~i din acest motiv ~i psihoterapia prin joc este mai efi. In timpul psihoterapiei este bine sa se precizeze limite exacte pentru comportamentul copilului ~i. el trebuie sa se concentreze asupra psihoterapiei de familie. Terapeutul este adesea confruntat cu 0 opozitie deschisa cand incearca sa abordeze direct problemele copilului. sa ~tie ca exista cineva pe care se pot baza cu adevarat. Daca dificultatile sunt legate de ~coala. tratamentul trebuie centrat in aceasta directie. Se observa sentimentele de ostilitate ~i se pot intrevedea ~i noi solutii. in care copilul reface scene din propria familie.cienta. surori pot ajuta pe copil sa-~i exprime mai bine sentimentele). tata. 2. creioane colorate. ceea ce in familiile cu probleme adesea nu se poate realiza. problemele pot fi discutate cu acesta. fiind ineficient sa continuam tratamentul atunci dind acesta pare ~a nu mai conduca la progrese. 3.236 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 237 d) Cercetarile au' aratat ca terapeutii care nu sunt caIzi. daca el se preface ca nu ~tie ca Mietelul de pe scena este acela~i cu pacientul. Metoda teatrului de papu~i. 5. 8. 6. vindecarea completa fiind in unele situatE nerealista. Majoritatea copiilor se vor simti mai bine ~i mai securizati dadi ~tiu precis ce au voie sa fadi ~i ce nu.

1990). dar sa se lucreze individual cu fiecare membru al acesteia. fie atenti ~i la pedepse. atentia fiind indreptata spre interactiunile din cadrul iamiliei ~i mai putin pe problemele copilului. dar ~i recompense materiale cum ar fi jetoanele pe care copilulle poate schimba pe dulciuri sau jucarii). (De regula. anumite comportamente tind sa se perpetueze. sa ajunga la un acord. cale de a parasi familia. care se presupune ca au efecte actuale. de familie se utilizeaza In principal trei tipuri de . In cadrul acesteia trebuie sa tinem seama de unnatoarele aspecte (Rutter. in viata cotidiana se tip a la el dnd face ceva rau sau adultii se plang in continuu de comportamentul copilului. Psihoterapia de familie nu trebuie aplicata nici cand problemele copilului se datoreaza In mare masura unor factori interni de natura psihologica sau exteriori familiei. • se acorda 0 mare importanta unor evenimente trecute. dar psihoterapia de familie are rezultate mai ales atunci dnd exista legaturi afective pozitive ~i chiar cand ostilitatea ~i rejectia au la baza 0 caldura afectiva mascata).) Terapeutul ~i parintii trebuie sa. De~i tulburarea neurologica nu a putut fi integral rezolvata. s-a considerat ca situatia copilului ar putea fi ameliorata daca acesta ar invata sa-~i relaxeze voluntar mu~chii gatului.prea frecventa a pedepselor poateoferi copilului un exemplu negativ. acesta utilizand mai tarziu. 1. Filra un aparat biofeed-back el nu a reu~it sa realizeze acest lucru pur ~i simplu pentru ca nu ~tia ce grupe musculare sunt afectate de spasmul muscular. 3. Problema de baza i~i are originea In comunicarile din cadrul familiei. Principiul terapeutic consta In a fragmenta comportamentul in pa~i mici. copilulla care se tipa in clasa. in viata. Uneori acestea pot ascunde 0 recompensa mascata ca de pilda. Rutter (1990) citeaza cazullui Gilbert. beneficiaza de atentia colegilor ~iinvatatoarei. modele agresive ~i bazate pe violenta in relatie cu partenerul de viata ~i cu propriii sai copii. sau tind sa dispara daca sunt intarite negativ. membrii familiei avand dificultiiti sa se inteleaga unii pe altii.utilizare. daca atrag dupa sine 0 intarire pozitiva. ura. 4. daca copilul urla vine mama ~i ilmangaie. care era un adolescent cu 0 tulburare neurologica care ii provoca 0 permanenta incordare ~i intoarcere a gatului. Daca parintii sunt in prag de divort sau dad copilul este pe nu mai este indicat. sau sa comunice cu alte persoane. (Este cunoscut faptul ca. Astfel. In care ~ansele de succes sunt maxime ~i In acordarea copilului a feed-back-ului imediat legat de succes sau e~ec.240 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 241 Pentru a rezolva aceste situatii se pot utiliza aparate pe baza de biofeed-back.resentimente. Aceasta ii crea probleme la ~coaJa pentru ca provoca riisul colegilor ~i in acela~i timp 11 deranja din scris. Aceasta problema reprezinta factorul major care produce tulburarea ~i care conduce familia la solicitarea unui ajutor. Terapia are succes mai ales daca se incurajeaza elementele pozitive in comportamentul copilului. > PSihoterapiile de familie Aproape toti psihologii ~i psihiatrii din reteaua de copii au ajuns la conc1uzia ca in foarte multe cazuri originea problemelor copilului consta in existenta unor probleme In familie. Pentru comportamentele negative cel mai bine este sa Ie ignoriim. Pentru ca terapia sa aiM succes trebuie sa existe legiituri emotionale stranse Intre membrii familiei (acestea pot fi ~i de coloratura negativa . Se pot utiliza lauda ~i dojana. Pedepsele pre a severe pot provoca panica ~i resentimente: . In aceste cazuri este indicat sa se intervieveze familia impreuna. In psihoterapia abordiiri: a) psihanalitica • se acorda atentie proceselor de natura incon~tienta. asociata cu dureri ~i tensiune in mu~chii cefei ~i gatului. Psihoterapia de familie se caracterizeaza prin aceea di toata familia este vazuta de terapeut impreuna. . acest gen de psihoterapie 5. Trebuie sa existe dorinta sau nevoia membrilor familiei de a ramane impreuna unii cu altii. 2. e) Incurajarea ~i descurajarea Reprezinta un principiu de baza al comportamentului uman in cadrul caruia se postuleaza ca. • se subliniaza msemnatatea relatiei fiecarui membru al familiei cu terapeutul. astfel indit acestea sa nu atraga dupa sine recompense.

Acesta accentueaza cateva elemente· care trebuie avute in vedere: 1. 6. In psihoterapia de familie de orientare sistemica: • accentul cade pe ce se petrece aici ~i acum.. cu utilizarea unor intariri pentru fiecare mic progreso ~. > Psihoterapia de grnp en parinfii san en eopiii Psihoterapia de grup este indicata mai ales atunci cand problema principala a copilului consta in relatia cu alti copii. sa-~i exprime deschis punctul de vedere. in analiza functionala pentru a determina cauzele ~i efectele diverse lor interactiuni. ca este necesar sa se stabileasca sarcini pentru familie ~i ca fiecare persoana trebuie sa faca lucrurile altfel intre ~edinte. schimbari pe care fiecare cat ~i a modului in care aici rezuIta stabilirea sco- Se analizeaza ~i factorii de mediu sau cei de natura interpersonala care conduc la perpetuarea conduitei dezadaptative. Crearea ~i mentinerea unei aliante terapeutice pozitive. iar rolul psihoterapeutului este sa inteleaga fortele care actioneaza in cadrul sistemului ~i care conduc la tulburari ~i comportamente dezadaptative. patternuri de comunicare. • se insista pe patternurile de comunicare dintre membrii familiei ~i mai putin pe conflictele intrapsihice. in recunoa~terea deschisa. ace~tia doresc ei in~i~i sa se modifice. . incurajare ca intariri pozitive ~i lipsa de atentie ca intarire negativa) ~i al modelarii prin ceea ce se of era un exemplu de comportament dezirabil. Terapeutul manifestil 0 atitudine optimista incurajand fiecare mica schimbare. sau chiar copilului. Ca ~i in cazul altor modele de psihoterapie de familie se incurajeaza interactiunile prezente (aici ~i acum). 9. 4. • este de presupus ca membrii familiei vor continua discutiile intre ei ~i in afara ~edintelor de psihoterapie. Se tin evidente clare (jurnale) astfel incat toti membrii familiei sa vada cand lucrurile merg In directia dorita . 3. In cadrul acestui demers sugestiile directe sunt foarte rar administrate. Terapeutul trebuie sa comenteze excluderea sau victimizarea unui membru al familiei. 2. Realizarea obiectivelor se urmare~te in pa~i mici. c) Psihoterapie de familie de orientare comportamentalista Se bazeaza pe principiile teoriei invatarii. Analiza problemei din punctul de vedere Aceasta presupune identificarea ace lor membru al familiei Ie dore~te la ceilalti. 5.familie este considerata importanta in solutionarea problemelor de familie. de ce nu i se da posibilitatea unui membru al familiei.242 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 243 • cheia demersului terapeutic 0 reprezinta insight-ul asupra cauzelor ascunse ale comportamentului (e mai important sa se interpreteze ce spune fiecare membru al familiei ~i nu atat efectele a ceea ce spune acesta asupra celorlalti membri ai familiei). Tratamentul este de scum durata (maximum 12 ~edinte). Din aceasta perspectiva familia e abordata ca un sistem social in miniatura. Jocul de rol ~i dramatizarea problemelor familiei pot arunca 0 lumina asupra cauzelor interactiunilor denaturate. Diferenta fata de alte tipuri de abordari consta in stabilirea exacta a obiectivelor. tipuri de feed-back. b) psihoterapie sistemidi In cadrul acesteia accentul de baza cade asupra interactiunii dintre membrii familiei (cine domina. Relatia terapeut . Utilizarea principiului intaririi (recompensa. al teoriei comportamentului. modele de izolare. Se utilizeaza grupuri de copii de varsta apropiata. de ce circula mesaje cu caracter conflictual ~i care sunt efectele acestor mesaje. Multi autori pornesc de la supozitia ca simptomul copilului reprezinta 0 modalitate de comunicare blocata. Se intare~te orice nou comportament pozitiv stimulandu-se dorinta de schiinbare ~i responsabilitatea membrilor familiei. De purilor precise ale terapiei. . Liberman (1970) este unul din exponentii cei maide seama ai acestei orientari. jocul de rol ~i repetarea comportamentelor dezirabile. 7. 8. cat ~i in utilizarea pa~ilor mici ~i a intaririlor pentru a incuraj a modificarile de comportament in cadrul familiei. cine e "tapul ispa~itor"). bazate pe empatie ~i ciildura. care sa influenteze interactiunile.

grupul fiind suportiv pentru acest aspect. disperare. "Din interpretarea a numero~i indicatori s-a desprins cu claritate faptul ca mecanismele de aparare ale lui Alan. 1990) dupa un text apartinand lui Fordham. ambivalent-pasive. sentimente pe care Ie este greu ~a Ie recunoasca deschis. Acest lucru este valabil mai ales pentru parintii copiilor handicapati (deficienti mintal. • nevoia terapeutului de a-~i satisface propria curiozitate este mai puternica decat dorinta de a face bine pacientului. Dar el se temea ca dadi acesta va patrunde inauntru va fi rau pentru el ~i ca va fi distrus propriul sau penis ca atunci cand ies fecalele care seamana cu penisul unor animale ~i datorita acestei frici el expulzeaza fecalele!" (Capilul suferea de encomprezis!) Cele mai evidente atitudini exagerate constau in: • opinia ca orice tip de comportament ar putea fi explicat prin intermediul unor concepte psihanalitice. Acest grup este indicat mai ales dnd mame nevrotice sau dizarmonice nu ~tiu cum sa se descurce cu copiii lor pre~colari. Pentru ei este benefic sa-~i dea seama ca ~i alti parinti simt la fel. trebuie sa fim de acord cu Graham (1974) care spunea ca din psihanaliza au izvorat ~i 0 serie de atitudini daunatoare in interpretarea comportamentului copiilor. iar adesea de al meu. paralitici sau auti~ti). Adesea parintii copiilor handicapati incearca sentimente negative (furie. Un alt tip de grup este cel in care mai multi parinti ~i copii se intalnesc impreuna. provocat sau luat la bataie. anusul sau simtea adesea nevoia sa fie patruns de penisul tatalui sau. vinovatie). izolat. ). In grup parintii scapa de culpabilitatea legata de problemele copilului lor. In acest caz nu este yorba de a rezolva un comportament problematic.244 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 245 Terapeutul observa ce face copilul astfel incat sa fie rejectat. ci de a invata cum trebuie sa vorbe~ti ~i sa te joci cu un copil. Rutter. iar discutiile ii pot ajuta sa inteleaga cum apar astfel de sentimente ~i cum pot sa Ie faca fata. 1990) Psihanaliza a adus 0 contributie esentiala in intelegerea unor mecanisme ascunse ale comportamentului uman ~i in dezvoltarea unor metode de psihoterapie. In cursu I terapiei parintii sunt ajutati de terapeut ~i de ceilalti parinti sa gaseasca solutii cat mai bune la problemele lor.Aspectele discutabile ale abordarii psihanalitice in psihoterapia la copii (Rutter. Psihoterapia de grup poate fi utilizata ~i pentru parintii carora Ie este de folos sa discute cu alti parinti care au probleme similare cu ale lor. reprezentau defense impotriva dorintelor sale . Cu toate acestea. Exagerarea psihanalitica in interpretarea comportamentului copilului este ilustrata de descrierea pe care 0 face Graham (eit. frustratie. mecanisme ce au devenit foarte puternice.

blandete. majoritatea terapeutilor ~i consilierilor sunt orientati mai curand spre dezvoltarea independentei ~i autonomiei clientilor. in lac sa ignore cele spuse. cu alte cuvinte. Ivey ~i Simek-Downing (1980). Consilierul-terapeut trebuie sa fie con~tient de propriile limite. onestitate ~i atitudine de acceptare. inainte de vreme.l11desolicitarilor clientului (pacientului) va influenta in mare masura evolutia evenimentelor viitoare. va avea efect asupra evolutiei viitoare a individului. Intervievarea este definita ca un proces de strangere de informaW cu privire la client ~i este utilizata mai ales in cadrul serviciilor de orientare vocationala ~i de plasament profesional. decat spre a-i determina pe ace~tia sa Ie urmeze in mod rigid indicatiile ~i sfaturile. 2. Modulin care persoana care of era ajutor (consilier. modul in care ii raspundem ~i modulin care conceptualizam problemele acestuia va influenta profunzimea comunicarii viitoare cat ~i modul de a gandi ~i actiona in viitor al persoanei respective. deoarece se afla intr-un impas existential. Astfel. Daca dintr-un motiv sau altul informatiile trebuie comunicate altor persoane. consilierii Incepiitori considera ca ~tiu totul. fad a se cantona rigid 1n anumite solutii prefabricate. hazardandu-sesa patrunda uneori. intarirea comportamentului intentional. poate aborda problemele de viata din unghiuri diferite de vedere. ps~hoterapeut) rasp'. In timp ce psihoterapia este. Din fericire. Pastrarea caracterului confidential al datelor obtinute de la clienti. este capabila sa puna in actiune modele alternative de comportament 1ntr-o situatie data. a~a cum am mai . 0 persoana orientata spre scop are sentimentul propriei sale capacitati. De regula. 3. Regula secretului profesional poate fi Incalcata doar atunci cand informatiile pe care Ie-a obtinut consilierul indica posibilitatea unui pericol pentru client sau pentru alte persoane. in sferele mai profunde ale psihismului pacientului. consilierea psihologica are ca obiectiv ajutarea clientului sa functioneze mai eficient in viata cotidiana ~i sa aiba relatii pozitive cu cei din jur. consilierii sau psihoterapiei. ceea ce poate reprezenta un pericol de dereglare a acestuia. este obligatorie obtinerea acordului clientului. Evitarea solicitarii excesive a unor detalii irelevante. Consilierii Incepatori se pot lasa fascinati de istoriile mai deosebite din viata pacientului sau solicita detalii cu privire la unele aspecte intime ale vieW personale sua sexuale a pacientului.. Chiar ~i simpla incurajare a persoanei care solicita ajutor sa vorbeasca despre problemele sale. Una din problemele majore pe care trebuie sa Ie accentueze demersul de consiliere este dezvoltarea la subiect a unui sistem coerent de scopuri de viata. Consilierea trebuie sa aiM ca obiectiv binele pacientului ~i nu satisfacerea propriei curiozitati. subiectul va fi oricum influentat 1ntr-o directie sau alta. 1.i mai putina atentie sentimentelor ~i ideilor pacientilor. cu respect. COl1silierea reprezinta un proces intensiv de acordare a asistentei pentru persoanele normale care doresc sa-~i atinga obiectivele ~i sa functioneze m21j eficient. Principiile codului deontolqgic al psihologului consilier (adaptat dupa regulamentele Asociatiei Americane de Psihologie ~i ale Asociatiei Americane pentru Indrumare ~i Personal) cit. Deci. indiferent ce spune sau ce face consilierul in cadrul interviului clinic. Clientul trebuie tratat a~a cum consilierul ar dori sa fie tratat el insu~i. Ca ~i in cazul psihoterapiei. 4. Un indicator al faptului ca avem de-a face cu un consilier neexperimentat consta In faptul ca acesta va acorda prea multa ~mportanta unor amruaunte . Ajutorul psihologic reprezinta un demers organizat prin intermediulcaruia 0 persoana calificata acorda asistenta unei alte persoane sau grup sub forma interviului.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 247 CAPITOLUL 14 PSIHOTERAPIE ~I CONSILIERE PSIHOLOGICA Ivey ~i Simek-Downing (1980) considera ca atat psihoterapia cat ~i consilierea psihologica reprezinta procese de influentare interpersonala reciproca. de pilda. in cazulin care un prieten ne-a solicitat ajutor.

experientiale sau comportamentaliste. expectatiile sociale §i elementele caracteristice realitatii externe. dar realizand relativ putin sub aspectul eficientei. Creativitatea nu este numai apanajul terapeutului. Clientii se adreseaza de regula consilierului pentru ca au un' conflict decizional §i traies'c un sentiment de blocare la nivelul gandurilor. f) Clarificiiri in privinta sistemelor de valori care stau la baza optiuniJor personale. g) Reexaminarea obiectivelor.248 IRINA HOLDEVICI psihologic centrat pe disfunctionale sau. un demers mai complex de tratament reducerea unor simptome sau comportamente mai pretentios. . Consilierul trebuie sa-l ghideze pe client sa-§i exploreze interesele. competentele. multi speciali§ti considera §i psihoterapie ca fiind echivalenti. analizand o mare cantitate de material. solutiilor alternative. pe reechilibrarea §i reconstructia Cu toate acestea. §i personalitatii. Sarcina terapeutului este sa-l determine pe client sa descopere noi alternative de a face fata dificultatilor vietii. sa fie ajutati sa sparga vechile tip are rigide ale comportamentului dezadaptativ §iisa ia noi decizii pentru a-§i solutiona problemele. cat §i ordinea in care doresc sa-§i atinga obiectivele. a riscurilor§i consecintelor acestora. terapeutul consilier trebuie. procesul de consiliere terapeutica trebuie sa unneze urmatorii pa§i: a) Stabilirea unei relatii apropiate cu clientul §i implicarea acestuia in procesul de rezolvare a propriilor sale probleme. Pe baza informatiilor fiurnizate de client. care sa nu raspunda cerintelor clientilor sai intr-o maniera rigid a rutiniera. InterviuI psihoterapeutic ca proces decizionaI Ivey §i Simek-Downing (1980) subliniaza faptul ca terapeut. h) Decizia cu privire la una din alternative §i fonnularea unui plan de actiune pentru a atinge obiectivul propus. b) Identificarea §l clarificarea problemei §i stabilirea obiectivelor psihoterapiei. d) Culegerea de informatii relevante. Terapeutul consilier trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a aborda clientul de pe "pozitiile psihoterapiei analitice. e) Analizarea implicatiilor care decurg din informatiile culese §i a consecintelor care deriva din diverse alternative posibile. Persoanele care solicita ajutorul trebuie sa fie cu adevarat interesate de acest demers §f sa fie convinse de faptul ca ei au forta de a lua decizii care Ie pot influenta in mod'serios existenta. Definirea clara a problemei clientului 2. Ei trec de la 0 tema la alta. Elaborarea unor alternative posibile de solutii 3. abilitatile. conditiile familiale.. sa redefineasca problema §i sa ofere 0 alternativa de solutie. Alegerea unei alternative §i implementarea ei"in practica Unul dintre cele mai bine elaborate modele de consiliere bazate pe teoria deciziei apartine lui Bramer (1973). Clientii trebuie sa §tie precis ce doresc. Din examinarea modului in care lucreaza consilierii ineficienti rezulta ca ace§tia au dificultati frecvente sa defineasca in tenneni preci§i ca problema are clientul. in primul rand. Ace§tia au nevoie sa Ii se of~re 0 noua perspectiva. Consilierul trebuie sa unneze urmatoarea schema in cursul procesului de acordare a sprijinului psihologic: 1. Conform acestui model.lorat pe baza unor teevaluari period ice realizate pe baza noilor infonnatii acumulate §i tinand seama de posibilele modificari ale imprejurarilor externe. c) Determinarea §i analizarea alternative lor posibile de solutionare a problemei. sentimentelor §i comportamentului. i) Generalizarea celor invatate impreuna cu terapeutul la noi situatii de viata. Aceasta trebuie dezvoltata §i la clientul care se prezinta la cabinet cu fragmente de experiente §i trairi care parca nu au nici un sens §i terapeutul eSlte Gel care 11 ajuta sa reexamineze aspectele con§tientizate sau mai putin con§tientizate ale acestor fragmente §i pornind de la ele sa elaboreze un mod mai constructiv de a vedea existenta.ul consilier trebuie sa fie 0 persoana inalt creativa. j) Testarea planului elaJ. termenii de consiliere ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 249 subliniat.

are un prieten sau un sof care refuza sa accepte ca ea sa lucreze la fabrica. . consilierii eficienti definesc foarte repede problema. a~a e.s-a identificat mai mult cu tatal ei in copilarie ~i are probleme in definirea ~i acceptarea rolului ei de femeie. Ion nu poate suporta sa lucrez. desigur. cu alte cuvinte s-a "impacat cu soarta". Nu ai putea sa-mi spui inainte? ca nu-i ajung banii sa-i dea la . consilierul mentare. despre ce anume se va discuta in timpul ~edintei de psihoterapie. .nu are 0 educafie ~i un nivel de cuno~tinfe ~i abilitafi la nivelul cerinfelor postului.are probleme cu copiii pentru gradinifa etc. are nevoie de informatii supli- fi clienta se poate desfa~ura in contipare eei serviciul tau este cu adevarat sa simti ca te ajli mereu pe un camp de ceva mai mult despre ce ti s-a intamplat Clienta: Da. seclia unde am fost transferata e groaznica! .ea nu are abilitafi sociale de a colabora cu alfi salariafi.traie~te intr-un mediu in care nu sunt recunoscuteaptitudinile tehnice lafemei.250 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 251 Adesea ace~tia sunt satisrncuti cand clientul a gasit singur 0 solutie sau pare sa se fi acceptat faptul ca a~a cum este eI la ora actuala~ste bine. Aceasta abordare are un caracter sistematico Sa analizam de pilda urmatorul dialog terapeutic (adaptat dupa Ivey ~i Simek-Douning. Saptamana trecuta era sa-l iau la palme pe unul din ei. Consilierul: Andreea. . 1980) Consilierul: Buna dimineata. . Nici colegii nu sunt mai buni. . ofera clientului cel putin trei alternative posibile de solutii ~i:11ghideaza pe acesta sa gaseasca cea mai buna solutie dar ~i s-o puna in practica. .~eful manifesta un comportament discriminatoriu fafa de femei. in aceasta situafie. .. In acela~i timp. cum a~a? Clientul: Seful ma ia in primire ~i fipa la mine cum intru pe u~a. Cu toate acestea.are 0 depresie mascata datorita unor probleme familiale mai vechi. Problema Andreei poate imbraca diverse aspecte: . Dialogul dintre consilier nuareastfel. Consilierul: Nu mel'g.are dificultafi in a-~i exprima sentimentele. depresie ce 0 face sa suporte greu stresul de la noul loc de munca. Deciziape care 0 ia consilierul (daca sa accepte definirea data problemei de clienta sau sa largeasca aria de explorare) prezinta 0 importanfa covar~itoare. Provine ea din interiorul clientului sau este 0 problema generata de conditiile neprielnice de mediu? Un consilier incepator ar manifesta tendinfa de a accepta problema a~a cum a definit-o clienta ("lucrurile nu merg bine la serviciu") ~i ar ciiuta 0 solufie imediata ~ianume sa lucreze asupra comportamentelor de tip adaptativ. lara a mai explora ~i alte variante posibile. Mizerabilii! Am sa Ie arat eu lor! (Andreea lucreaza ca mecanic) Care este in acest caz problema? . . astfel ineeit te face lupta. terapeutul ~i clientul elaboreaza impreuna noi alternative de definire a respectivei probleme ~i decid care va fi definitia pe care o vor utiliza. dar mie imi place sa ies in lume. imi cere sa ma invartesc ca un titirez de la 0 ma~ina la alta. Spre deosebire de ace~tia. pentru ca de aceasta va depinde succesul consilierii. Tot timpul rad de mine ~i cauta sa ma incurce. De regula clientul i~i pastreaza problema la un nivel superficial.ea este 0 persoana dificila. Am ajlat ca dore:jti sa discutam desprefelul in care merg lucrurile la noul tau serviciu. . El ar vrea sa ma fina acasa. Prima regula a oricarui interviu de consiliere psihologica consta in a preciza exact. Andreea.ftte? Clienta: Nu merg deloc.in fabrica. consilierii ineficienti rareori ating etapa a treia ~i anume consilierea decizionala eficienta. dupa care. se ingrozitor. impreuna cu clientul. de comun acord in cadrul demersului terapeutic viitor. Ceilalfi au ras ~i mai tare.

Dupa cum se poate lesne constata. decat pe modul sau de a simfi §i vaflpreocupat mai ales sa-i determine pe clienfii sai sa se infeleaga mai bine §i sa se raporteze mai corect la lumea reala. sa va povestesc ce s-a intamplat aseara . ci de procesele incon§tiente care se ascund in spatele lor. Daca Andreea nu accepta noua definire a problemei (relafia ei cu sOful). ai ni§te probleme la serviciu.sugestiile date clientului. (Trebuie menfionat faptul ca aeest consilier considera ca problema paeientei este legata de locul de munea §i cauta sa obfina date in sprijinul acestei ipoteze. Consilierul: Unde ai locuit inainte? Clienta: Sunt nascuta aici. tu §i cu Ion avefi 0 problema de rezolvat.le ca atare. Ai putea sa-mi descrii mai exact ce se petrece in timpul unei zile obi§nuite de munea? Informafiile obfinute astjel pot contribui mai bine la fn{elegerea situafiei de munca. pe baza informafiilor obfinute. Acesta va cauta sa euleaga un numar cat mai mare de informafii. Consilierul: Deci. sa genereze §i alte alternative de probleme. Pentru cp diferenfa dintre un interviu eficient §i unul ineficient sa rezulte mai cZar. Consilierul: Nu te-ai gandit §i la alte meserii pe care le-ai putea practica? Clienta: Nu! Chiar mi-am dorit sa flu mecanic. Acest terapeut va utiliza in mod frecvent sfaturile §i . omifand aspectele cu adevarat importante ale problemei clientei. terapeutul trebuie sa se intoarca in trecut §i sa ia in discufie 0 etapa anterioara din viafa clientei §i. Ceilalfi au ras §i mai tare. dar la concurs eu am ie§it mult mai bine. Clienta: Seful ma ia in primire de cum intru pe u§a. Consilierul: Ce ar fl sa te recalifici pentru 0 munca de secretara? Cred ca fi-a§ putea aranja sa participi la ni§te cursuri organizate de Ministerul Muncii. Sefid avea un om pe care dorea sa-l angajeze.) Clienta: Sunt prima femeie angajata i11acest atelier.252 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE Modalitatea de elaborare a solufiei depin4e in mare masura de orientarea teoretica a tergpeutului. Clienta: Seful ma ia in prim ire cum intru pe u§a. consilierul trece fara nici 0 linie directoare de la 0 problema la alta.. Cred ca leam incurcat intr-un fel socotelile. un terapeut de orientare analitica va fl mai pufin interesat de fapte. Am invafat cu placere §i simt ca pot sa fac asta .. un terapeut feminist va pune accent pe rolul femeii care are 0 profesie netradifionalCi. Saptamana trecuta eram cat pe ce sa-l iau la palme pe unul dintre ei. Acum ei tofi se poarta cu mine de parca eu nu a§ §ti ce am de facut. Sa analizam un fragment de interviubazat pe aeeasta orientare teoretica. Cu cat decizia terapeutului este mai rapida §i mai buna. . Astjel. va fl incZinat sa adune cat mai multe date posibile. Nici colegii nu sunt mai buni . Saptamana trecuta am fost cat pe ce sa-l iau la palme pe unul din ei.. rad tot timpul de mine. Pofi sa-mi spui mai multe despre felul in care se poarta el §i despre felul in care vezi tu situafia? Clienta: Da. Dupa definirea corecta a problemei. iar unul care se bazeaza pe 0 teorie cognitivista a personalitafii. Si colegii sunt rai. ceea ce va economisi timpul §i resursele clientului. Consilierul: Ce pregatire ai pentru munca ta? Clienta: Liceul cu profll de auto. cu atat interviul va avea un caracter mai focalizat. M-am saturat de toate acestea.. Consilierul: Deci. Sa presupunem ca terapeutul Andreei se bazeaza pe 0 orientare cognitivista. M-am saturat de toate astea! Consilierul: Unde lucrezi? Clienta: intr-o secfie de reparafii 'auto. ConsiHerul: Se pare ca ai mult de luptat eu ei. va pune aecentul rnai muIt pe modul de a gandi al pacientului. Hai sa analizam impreuna lucrurile care s-au petrecut. urmeaza examinarea acesteia mai in profunzime §i apoi gasirea unor alternative de solufii. prezentam mai jos un dialog posibil intre cZienta noastra §i un consilier care nu urmeaza 0 direcfie precisa. Ceilalfi au ras §i mai tare..

Cu toate acestea. consilierul ~i clientul trebuie sa redefineasca problema ~i sa elaboreze 0 noua modalitate de a lucra asupra acesteia.sa pled sau sa ramai. e§ti convinsa de . Te-am infeles bine? Clienta: Da. poate genera confuzii in mintea clientului. Abordarile de tip comportamentalist sau rational-emotiv considera insa ca lucrurile nu s-au incheiat aici ~i pun accent pe transferul celor invatate in cursul ~edintelor de consiliere sau psihoterapie in viata reala. Mi se pare ca ai §i sentimente de furie. relatia Andreei cu sOful are unele puncte comune cu relafiile ei de la locul de munca. pentru ca. In multe cazuri atunci dnd clientul considera ca a descoperit pro~ blema ~i Iucnirile merg mai bine. Consilierul: Pari foarte ingrijorata de sentimentele lui §i in acela§i timp te temi pentru tine. lucruile par a fi foarte clare. In • elaboreaza alternative de solutii practice pentru clientul sau. incerc in toate felurile sa-i fac pe plac. interviurile de consiliere se pot opri aid in felul acesta problemele mai profunde pot sa ramana neexplorate. nu este indicat.}'icele de acasa.254 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 255 Atitudinea Andreei fafa de activitatea ei §ifafa de colegi poate sta la baza elaborarii unor planuri de acfiune prin intermediul carora ea vafi capabila safacafafa mai bine situafiei cu care este confruntata. se pare ca am ajuns impreuna la ni§te concluzii legate de modulcum ar trebui sa te comporfi la serviciu. El nu poate suporta ideea ca eu am serviciu §i el este §omer. relafiile de la serviciu . Care ar fi modalitatile de a action a pe care Ie intrevezi? Ai spus ca nu mai suporfi ca lucrurile sa fie ca inainte. Uneori mi-e chiar frica de el. in acela§i timp te sitnfi foarte tristt'i §i ran ita pentru ca in ciuda aces tor lucruri inca il mai iube§ti. • examineaza avantajele ~i dezavantajele fiecarei solutii. Sa presupunem ca pled. in acest moment al demersului. consilierul se poate incheia. Enervarea lui Ion ifi pare evidenta §i nu mai ai chef sa suporfi agresivitafile lui fizice §i verbale. Consilierul: in concluzie. Ma tern ca este in stare sa ma loveasca. • opteaza pentru 0 anum ita solutie ~i testeaza eficienta acesteia . in cazul in ewe respectivele planuri se vor dovedi pline de succes. a~a cum se intampia frecvent in cursul unor abordari psihodinamice.) Clienta: Da. El m-a bCitut. Daca solutia s-a dovedit a fi eficienta. Daca insa in cursul interviului de consiliere terapeutul a des coperitfaptul ca 0 problema importanta 0 constituie relatia Andreei cu sotul este indicat ca terapeutul sa renunfe macaI' pentru moment la abordarea cognitivista §i sa adopte 0 atitudine de ascultare pasiva. In cazul in care solutia nu s-a dovedit viabil~ sau este partial eficienta. Lucrurile care pareau atat de incurcate acum 0 jumatate de ora parca s-au limpezit. Acest aspect este reprezentat cadrul acestei faze terapeutul: de faza actionala a consilierii. Dupa cum este lesne de observat. mi se pare ca tu §i Ion avefiunele probleme. (Trebuie sa mentionam faptul ca a lucra simultan asupra a doua probleme. Consilierul: Ancreea. procesul de consiliere se incheie. fac toata treaba in casa. care ar fi alternative Ie §i posibilitafile pe care Ie ai? • in cursul urmatoarelor eficiente de separare. De§i 0 sa suferi. centrata pe client (rogersiana). nu mai §tiu cum sa procedez. el este deprimat §ifurios. interviuri sunt examinate posibilitafile Consilierul: Amajuns la concluzia ca vrei de fapt sa te desparti de Ion §i sa traie§ti independent. Consilierul: Deci traie§ti simultan sentimente puternice de dragoste §i furie. prin intermediul temelor pentru acasa. dar toate eforturile tale pw inutile. Ce idei ai in legatura cu posibilitafile de a schimba situafia? Clienta: l'J-am gandit sa-l paras ese. in acest punct. Consilierul: Faci eforturi disperate sa-i fii pe plac. experientiale sau centrate pe client. Clienta: Mi-e frica. dar parca in acela§i timp a§ vrea §i sa raman. Sa analizam urmatorul fragment de interviu in cadrul caruia consilierul revine de la abordarea de tip non-directiv la cea cognitiyista. cat §i strategii de a face fata situafiei de la serviciu. Consilierul: Ai deci doua alternative . consilierul poate relua abordarea cognitivista pe baza careia va construi impreuna cu clienta planuri de acfiune pentru ca ea sa ajunga sa se inteleaga cu soful ei.

Daca in ciuda eforturilor ei lucrurile nu merg /ji problemel~ cu sOful continua. 0 Cu toate acestea nu trebuie sa uitam ca diferite atitudini ~i prejudecati sociale cum ar fi discriminarile rasiale. (Daca Andreea are 0 problema personala. in acest caz. uneori este mai . Mai devreme spuneai ca in acela/ji timp parca ai dori sa ramai cu el. in prima etapa. Sa presupunem ca Andreea a optat pentru alternativa de a ramane impreuna cu sOful ei. Prezentam mai jos un fragment de protocol care poate sa ilustreze ceje afirmate mai sus: Cons:ilierul: Andreea. Am inteles ca ai probleme asemanatoare in relatiile tale cu sotul. tratamentul va fi. Majoritatea teoreticienilor in domeniul consilierii pun un accent exagerat pe problemele subiectului. intorcandu-ne la cazul Andreei. Astfel. terapeutul consilier decide ca ea ar trebui sa parcurga un program de antrenament autoasertiv pentru a fi capabila sa lupte mai bine pentru drepturile sale. Astfel. Daca ma voi stradui mai mult lucrurile vor merge mai bine. Exista insa /ji unele modalitafi de abordare in cadrul carora consilierul poate sa ia in considerafie /jifactorii de mediu. suntem deja la a treia noastra intalnire. mult doua alternative nu are posibilitatea de a-/ji controla integral propria existenta. poate intenta imediat acfiune de diVOrf etc~ in aceasta situafie consilierul /ji clienta trebuie sa redefineasca problema ca de pilda "este 0 problema ntaritala". .256 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 257 faptul ca e/jti in stare sa faci asta. Apoi vom compara alternative Ie intre ele. . situafie in care acesta ar trebui sa fie convins sa accepte la randul sau consilierea. conflicte de serviciu ~i acasa. i~i spun cuvantul asupra situatiei unui individ. Ea se confrunta cu discriminari la locul de munca. Cu cat te ascult mai mult cu Modelul de consiliere bazat pe teoria deciziei are avantajul di ofera clientului mai muIte alternative de rezolvare. centrat asupra ei. cum poateea sa se modifice pentru a face fata situatiilor). Hai sa examinam /jiposibilitafile pe care Ie ai daca ramanefi impreuna. in acest caz se poate recurge la consiliere de cuplu sau se po ate ajunge la concluzia ca problema este de fapt a lui Ion. in cazul in ~are decizia nu s-a dovedit eficienta terapeutul trebuie sa revina la stadiile anterioare ale procesului de consiliere. majoritatea terapeutilor consilieri prefera sa abordeze problemele clientilor dintr-o perspectiva individuala. neputand suporta faptul ca ea are succes intr-o meserie masculina /ji 0 bate in mod salbatic. de regula. de pilda. sexismul. Lewis ~i Lewis (1977) sunt de parere ca prima decizie pe care trebuie s-o adopte consilierul terapeut este daca problema care apare poate fi rezolvata prin intermediul unar modificari in structura clientului sau prin intermediul unor modificiiri ale mediului. in cadrul careia are loc definirea problemei. se poate observa cu u$urinfa ca majoritatea problemelor el izvorasc din faptul ca este femeie care traie/jte intr-o lume °a barbafilor. terapeutul consilier poate s-o ajute pe Andreea sa inteleaga faptul ca problema nu este numai a ei ci are la baza /ji prejudecati sociale. ea mai are /ji alte alternative la dispozifie: poate pleca sa locuiasca la mama ei. Cand clientul a optat pentru una din alternative se trece la elaborarea strategiilor de a face fafa cat mai eficient situafiei. Te-am auzit de nenumlirate ori spunand "este gre/jeala mea". Team ascultat povestind despre faptul ca ai vrea sa te descurci mai bine la serviciu /ji sa faci fata barbatilor care te tachineaza.eficient sa modificam conditiile de viata dedt structura persoanei pentru ca se poate intihnpla ca pacientul sa fie "un am sanatos Intr-o lume nebuna". in ciuda dificultafilor pe care Ie are de infruntat. iar sotul are prejudecati sociale. Datorita faptului ca prejudecatile sociale sunt greu de modificat. pune accentul pe realizarea unui cons ens intre client ~i consilier ~i in acela~i timp directioneaza ~i focalizeaza interviurile. ignorand factorii de mediu care intretin probleme. Se constata faptul ca sarcina consilierului terapeutic este sa lucreze impreuna cu clienta sa. Relafiile Andreei la serviciu $i acasa sunt puternic afectate de discriminarile dintre barbafi /jifemei. decalajele economice etc. ajutand-o sa elaboreze cat mai multe persoana care are doar una sau cel variante de acfiuni posibile.

In continuare prezentam un tabel care subliniaza in mod comparativ caracteristicile unui consilier eficient ~i ale unuia ineficient (dupa.. 1980). Pentru ca procesul de consiliere sa jie ejicient.. 2. 1. Femeile au fost multa vreme victimele unor atitudini discriminatorii §i se pare ca tu e§ti victima acestor prejudecati §i acasa §i la serviciu. Ce zici de asta? in acest moment al consilierii terapeutul interpreteaza afirmatiile clientei §i fi ofera acesteia posibilitatea de a reacfiona. Consilierul vigilent va fi permanent alert ~i deschis la noi alternative ~i posibilitati care pot sa apara in cursul ~edintelor de psihoterapie . Ivey §i Simek-Downing. terapeutic ~i de 4.258 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 259 atat fmi dau seama mai bine di problema lui Andreea este fn acela§i timp problema oridirei femei. Ace~ti consilieri sunt excesiv de stresati. de pilda. ~itrece clientii natura Ignora adopteConsilier Posedafactorii0 undeIela de alternativa una raspunde defineasca ~i solutie b) mod tara de care problema creative Se Ii alternative. b) Stilul bazat pe schimbare non-conflictuala este caracteristic consilierului care i~i modifica rapid ideile. pur ~i simplu. dar care este in acela~i timp anxioasa ~i preocupata ca ar fi putut omite un element important. caracteristic unei persoane care gase~te 0 singura modalitate de rezolvare a problemei ~i merge pe aceasta directie indiferent daca rezultatul este dezastruos. e) Stilul vigilent. darniciodata atilt de motivata incilt supraactivarea sa-i afecteze eficienta cognitiva. In cazul consilierii este yorba de 0 persoana care crede cu tarie intr-o anum ita teorie psihologica ~i 0 aplica nediferentiat.de Consideraterapeut ridica raspunde Consilieracel~i singura directionaresanicisa problema anumitade Estetip indiferent clientilor a)Define~tesaproblemade~idefinirela safelsubiect problemele deatare. Janis ~i Mann (1977) au identificat urmatoarele stiluri decizionale specifice consilierului terapeutic: consiliere decizional demersului creatoare problema conjuncturali 3. terapeutul trebuie sa acorde atentie propriului sau sti! decizional. 1 se pot propune apoi clientei alternative de solufii la problema ei. Conslierii care apartin acestui tip nu reu~esc sa-i determine pe c1ientii lor sa-~i analizeze suficient de profund problemele lor ~i de regula se comporta suspect de amabil. tara a seecilli a) Stilul bazat pe aderarea non-conflictuala. refuza sa se apIece asupra lor. adesea :tara a reflecta prea mult. cum ar ji. c) Stilul de decizie defensiv-evitant este caracteristic persoanelor care neaga problemele sau. aderarea la 0 mi§care pentru drepturile femeilor. indiferent de situatie.. considerat de autorii mentionati ca fiind cel mai eficient pentru consilierea psihologica. se caracterizeaza prin aceea ca persoana este suficient de motivata ~i activata pentru a se angaja in . Acest consilier adopta 0 atitudine ec1ectica :tara a avea un motiv bine intemeiat s-o faca. d) Stilul de decizie hipervigilent caracterizeaza persoana care este con~tienta de multitudinea posibilitatilor existente. unei Selecteaza 0 Elaboreazapealti set sociocentra a) Directioneazadefinitiipsiho-sociala problemei Alege impreunaAcceptaindividuala oferita Elaboreaza lucrezedoar de definitia ded standard a) Este definiresolutii ineficientcade model rost incepe seamaindefinitie conjunctura de a problemeiincapabil ca problema Aplidi terapeut rogand cIientul. Focalizarea Definirea Activitate Factoriflexibil Procesul laaltul este Invfu1:e~tetara telmicipeincapabil un Atributiia)b)tinandclientuluiatatcuasuprasingur afactori inteclient economica acestuia un anumitclientuladoptareaaleaga 0 . 5. comportamentului lucru eficient de clientul apel elabora deciziei tive pentru conform cei createrapeutic catlasocialeunui teorii bazeazapetelmici b) Face bazatde actiuneclientul co~uncturali Focalizeaza teoria I personaliseama~idemersul prejudecatile a pe diferite Se posibilita!i a stimula noi c) Tine model pentru de sarcini cognitive de luare de decizii.

PSIHOTERAPIE ~I PSIHOPROFILAXIE Astazi. principiile psihologice se tral1sforma in depril1deri de viata de a fa. 1982.260 IRINA HOLDEVICI 6. spre cele preventive. . In 1964. 1979. ii asiguri 0 masa.de bazat schimbare evitant modifica ~i unele CAPITOLUL 15 MODELUL PSIHOEDUCATIONAL iN . sanatatii mintale".ce fata stresului. sa imbunatatiasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Acest proverb reprezinta esenta programe1or care presupun invatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii. Hosford $i de I . la cultura empatiei. 1979. care se pot il1vata.A. mediu sau hipervigilent nonconflictuala. Hobbs vorbea de "ceade-a treia revo1utie in domeniul . Invatarea acestor deprinderi de viata a constitui subiectul unornumeroase programe de cercetare ill S. chemioterapie). un numar tot mai mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor. 1977. Se pun la punct tot mai multe programe de sanatate mintala. Aceste deprinderi ii ajuta pe oameni sa-~i conduca mai bine propria viata ~isa-i ajute pe ceilalti mai eficient. Egan. de la strategiile reparatorii (psihoterapie.U. accentul deplasandu-se de la psihoterapie la consilierea psihologica. conditii trebuiepeproblema defensiv. Hepworth $i Smith. TERAPIE ~I CONSILIERE. ~i Canada. Astfel. Hammond. Lavson (1984) arata ca aceasta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un pe~te. daca II inveti sa pescuiasca el va putea sa-~i procure hrana pentru tot restul vietii" . bilitatea de ni plan sa oblema iza solutia ii ra nru deschise uatiea adecvat Rezolvarea Modalitatea Modificari Stilul decizional standardizatdiscutii sa subiectului cadrul Elaboreazaclient0sadoarce individuluisingurasupra solutie imediate Aderent solutiei sauInitiaza solutie set prive~te 0pe unsolutii b) Ia in tara a tehnici descurce c)Se repede Elaboreaza Lucreazaspuneladoar ceea cum conceptie teoretica multiple solutii din pe sistemul laimplementarea cu a) Lucreaza asupranicibazeazapein rigide d) lllasa problema unica ceea ce doar analiza c) Utilizeaza a) Vigilent Modifica privirebazeazadeclientulse a) Sese consideratie 0 teoretic carecaroranon-conflictual. mal1uale ~i il1structiul1i referitoare la relatiile il1terpersol1ale. Programele de formare a deprinderilor de sanatate mil1tala variaza de la simple casete audio ~i video. la rezolvarea Ul10r probleme personale. (Anthony. revolutia caracterizata prin dep1asarea accentu1ui de la problemele clinice spre cele legate de sanatatea mintala ~i educarea populatiei in aceasta directie. de psihoprofilaxie menite sa-i inarmeze pe oaineni cu deprinderi care sa Ie garanteze sanatatea psihica ~i abilitatea de a face fata stresului. Cormier §i Cormier.

Aceste deprinderi sunt modalitatile comportamentale operationale. permitand persoanei s[:i-~iconcentreze atentia asupra unoI' strategii de nivel superior pentru autorealizare. de oameni) primesc ajutoru1 unoI' cabinete specializate (Reiger. de a-~i controla corpul ~i mintea. Deci 'in cadrul acestui demel's clientul trebuie sa 'invete sa stea pe proprii1e lui picioare ~i e responsabi1 de propria 'insanato~ire. Mi~carea pentru deprinderile psihologice are la baza trei elemente: 1. antrenabi1e ~i pro due un numar determinat de efecte previzibile (Carkhuff!ji Berenson. Larson. 15% (32 mi1ioane) din popu1atie sufera de tulburari psihice serioase ~i doar 3% (6. (Egan !ji Cowan. de autoformare sau de concentrare asupra unoI' experiente psihice. de a administra banii. de .deprinderi de ajutorare interpersonal a (interpersonal helping skills). Aceast1'i orientare este cu atat mai valabila pentru tara noastra un de numarul psihoterapeutilor este ~i mai limitat. aceste deprinderi comportamenta1e capata un caracter tot mai automatizat. 1976. 1979). Raspunsul unanim a fost "cre~terea interesului ~i accentului pentru autodeterminare 'in psihoterapie". 1976.tiilor psihosociale. pastra sau 'imbunatati sanatatea menta1a. Astfe1.lska !ji Norcross. accesibilitatea ~i eficienta deprinderilor psihologice preventive Ie fac accesibile unei largi categorii de clienti ~i educatori. 1974.A. 3. de a planifica activitatea. 1978). imaginatie dirijata etc. In acela~i timp exista simi1itudini 'in comportamentul unei persoane 'intr-o varietate de situatii ~i 'in interactiunea cu -indivizi diferiti. de deconditionare biofeedback. Identificarea unoI' deprinderi de psihoprofilaxie. ceea ce 'inseamna cre~terea popularitatii metodelor de "automodificare" a grupurilor de autoajutorare a procedeelor de autoreglare (lnsu~irea unoI' deprinderi de comunicare. care. de a-~i rezolva propriile probleme. 32 de experti americani au fost 'intrebati cum previid viitorul psihoterapiei (Proch. Invatarea lor constituie atat 0 forma de psihoterapie. 2. sunt conceptualizate sub forma unor modele comportamentale ce pot fi 'invatate. Ivey. 1980.262 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 263 Visser. Egan. Dupa datele 1nsititutu1ui National de Sanatate Minta1a din S.). de ascultare activa a partenerului. Goldberg!ji Taube. care poate fi cea de a asculta activ. Clientii 'i~i 'insu~esc deprinderile de a face fata situatiilor psihosociale (psychosocial coping skills) iar' terapeutii . 0 competenta necesara pentru 0 existenta eficienta. ~coala) la noi situatii socia1e. In acceptiunea acestei orientari deprinderea psihologica este definita ca "0 capacitate. > Deprinderile de a face fata situa.) Atentia cercetatorilor fata de acest gen de probleme a aparut din necesitatea de a gasi solutii la criza morala ~i alienarea de care sufera multi oameni din societatile de consum (Frank. formeaza deprinderea de viata. de a dansa. Utilizarea unoI' metode sistematice pentru a-i 'invata pe subiecti astfel de tehnici. Rogers vorbe~te despre "revolutia lini~tita" prin care 'intelege ca tot mai multi oameni au tendinta de a-~i lua propriul destin 'in mana. Kanjer !ji Goldstein. a unoI' crize existentiale. relaxare. iar psihoterapeutu1 este un fel de profesor care 11'invata ce trebuie sa fadi pentru a-~i dobandi. Larson. Facilitatea. cit. Cu trecerea timpu1ui ~i odata cu exersarea. Okun. de modificare a comportamentu1ui. Punerea la punct a unoI' programe de psihoprofilaxie. 1975. organizate ierarhic. 1984). cat ~i un model de psihoprofi1axie. pentru a face fata unor situatii sociale diferite pe care Ie 'intalnim 'in viata. In aceste conditii accentu1 trebuie sa cada pe procedee1e de prevenire a bolilor psihice ~i pe autoreglare. 1974). ca de pi Ida deprinderea de a gospodari banii. repetabi1e. imp lie a 'insu~irea unor subsisteme. 1976). personalitatea poate fi privita ca reprezentand aceasta modalitate de a transfera aceste deprinderi de comportament din cadrul structuri10r sociale unde s-au format (familie. A 'insu~i 0 deprindere noua.U. Prob1eme1e de viata cum ar fi rezolvarea unoI' sarcini. Adkin ~i Gazda (cit.5 mi1ioane. 1984) au pus 1a punct un repertoriu larg de educare a a~a-numite1or "deprinderi de viata" (life skills). aprofundarea relatiilor interumane etc. Schulman. Kaye (1979) extinde termenu1 de deprindere psihologica la sfera personalitatii afirmand ca 'intr-o anum ita masura noi 'invatam diferite deprinderi de a ne comporta corespunzator cu diferite· persoane.

asistenta medicala) in procesulinviWlrii. Programele se bazeaza pe respectarea principiilor invatarii: modelare. discriminare. profesor.264 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 265 conversatie. psihologul clinician care unneaza un model educational nu se ocupa de tratarea nevrozelor sau simptomelor. Metodele de antrenare a acestor deprinderi psihologice de viata au la baza modele oferite de teoria invatarii cat ~i de psihologia clinica. de autoafirmare. pacientii fiind considerati capabili sa-~i directioneze propriul proces de invatare ~i nu sa primeasca in mod pasiv tratamentul. Participarea activa a clientului sau a celui care este instruit (psiholog. reflectii. psihoterapeutii (mai ales cei de orientare comportamentalista) au considerat psihoterapia ca pe un proces de invatare (lnvatarea afectiva. Programele sunt inregistrate riguros ~i se transmit sub forma de feed-back-uri . observare. > Deprinderile de ajutor interpersonal: Aceste programe sunt destinate terapeutilor ~i altor categorii de persoane care doresc sa ajute oamenii pentru a Ie cre~te propria eficienta in calitate de sustinatori ai celorlalti. de a gasi un loc de mundI. iar psihoterapeutul trebuie sa fie suficient de abil pentru a-I ajuta sa aduca la lumina aceste disponibilitati. identificarea. Ele se caracterizeaza prin: 1. 7. deprinderi de smtuire. problemele clientului fiind abordate mai degraba ca ni~te comportamente dezadaptative decat ca simptome (orientare behaviorista). cognitiva. 1981). Aceasta considerare a terapeutului ca profesor ~i a pacientului ca discipol reprezinta "modelul psihoeducational" in psihoterapie. Sarcina terapeutului se deplaseaza de la interpretari de simptome. De fapt. luarea deciziilor sunt procese ce se includ in multe sisteme de psihoterapie) (Korchin §i Sands. de interpretare a celor spuse de pacient. 5. de acordare a unei atitudini incarcate de caldura afectiva. 1975. modelarea. o altii caracteristica a modelului psihoeducational consta in aceea ca privind problemele pacientului mai cunlnd ca deficite de competenta decM ca simptome. conditionare ope- ranta. Acestea nu sunt altceva dedit "ingrediente" ale psihoterapiei. Considerarea problemelor ca fiind semne de boala psihica 11face pe client sa se simta mai putin in stare sa-~i rezolve dificultatile. Obiectivele sunt clare ~i precise. Astfel. Fiecare program cuprinde elemente didactice ~i elemente experientiale. Ceea ce 1ipse~te pacientului sunt competentele de a face fata dificultatilor vietii. . Se pon1e~te de la premisa ca fiecare subiect (pacient) are in el insu~i 0 serie de disponibilitati latente. 6. 4. de a solutiona conflicte etc. Modelul psihoeducational inpsihoterapie considera di pacientului ii lipse~te ceva ce poate sa i se of ere acestuia prin intermediul unui program de antrenament. Presupun acordarea unei atentii deosebite conceptualizarii ~i formalizarii unor comportamente specifice (interioare ~i exterioare) stapanirii ~i fixarii acestor comportamente. 1982). sa se ~jute singur (Danish §i Smyer. Programele sunt bine structurate. inca cu mult timp in urma. 2. de rezolvare a unor probleme de viata. devine: Insatisfactia sau ambitia clientului H stabilirea unor scopuri H Insu~irea deprinderi viati'i unor de H satisfactie atingerea scopului sau (Authier et aI.• In cadrul acestei orientari psihoterapeutul devine mai mult un profesor decat un medic. la Inviitarea pacientului sa dezvolte un comportament dezirabil. inlaturand obstacolele care stau in calea autorealizarii persoanel. de concentrare a atentiei asupra datelor experientei. de pilda. de tacere. Ele cuprind. deprinderi de interogare. 3. suport. 31) Dupa Guerney et al. intarire ~i generalizare etc. de relaxare. de raspuns act iv. secventa anormalitate (boaIa psihica) H diagnoza H prescriere H terapie H vindecare. p. (1971).. ci de invatarea clientului cum sa-~i modifice atitudinile fata de sine ~i fata de ceilalti ~i cum sa dobandeasca deprinderi de viata sanatoasa ~i eficienta. se stimuleaza participarea activa a pacientului la rezolvarea propriilor sale probleme.

de pastrare a sanatatii. 6. persoanele care se adreseaza unor cabinete sau spitale de psihiatrie sunt rareori deficitare doar intr-un singur domeniu al vietii. 5. La un moment dat el observa ca un om se ineaca. sau antrenamentul autoasertiv ca 0 subcomponenta a programuluj. Deprinderi de a rezolva probiemele de viata. Fiecare program de dezvoltare a deprinderilor de viata dureaza aproximativ doua ore pe zi. Georgia (S. Deprinderi de stabilire a unor scopuri in viata.). 1984): Un om mergea pe malul unui rau. odata ce deficientele.A.266 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 267 Abordand problemele clientului ca deprinderi deficitare ~i dandu-i acestuia instrumentul de a carecta respectivele deficite. Mergand mai departe. Programul de antrenare a deprinderilor multiple a fost pus la punct in cadrul departamentului de psihiatrie al Centrului Medical al Veteranilor din Augusta. In prima etapa pacientii sunt supu~i unor programe de testare pentru a se stabili ce tipuri de programe Ie sunt indicate.u. Grupurile de antrenare a deprinderilar de viata sunt urmiitoarele: 1. timp de 4-5 zile pe saptamana. psihoeducatorul il ajuHi sa-~i ia raspundereapropriului tratament ~i prin extindere a propriei sale vieti. omul nostru raspunde: "Merg sus spre izvoare sa vad cine Ii arunca pe ace~ti oameni in apa!". unde mergi? Nu vezi ca mai este un om care se zneaca?" La aceasta. sa se· bazeze in primul rand pe ei in~i~i. Prevenirea trebuie sa devina obiectiwl major al eforturilor serviciilor de sanatate mintala ~i invatarea deprinderilor psihologice de a face fata vietii reprezinta un mare pas inainte (Albee. . de mentinere a formei fizice. cineva de pe mal fl striga: "Hei. Forma fizica. ca de pilda: dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala. capacitatii acestuia de a-~i propune scopuri ~i de a Ie atinge. acestora Iipsindu-Ie deprinderi corecte de viata in multe domenii. Daca oamenii pot fi invatati sa ia decizii in mod independent. un client care a invatat ni~te strategii de rezolvare a unor probleme de viata devine mai capabil sa rezolve problemele proprii aparute in diverse situatii decat un client . Mentinerea unei bune stari de sanatate. Clack (1975) scria ca aceasta abordare tinde sa intareasca autodeterminarea individului. Conform acestui model. de pilda). Singurul criteriu dupa care sunt eliminati pacientii este prezenta unor afectiuni organ ice severe cat ~i absenta contactului cu realitatea (schizofrenii deliranti. ne yom indrepta spre ceea ce putem numi 0 societate psihosuficienta. 4. pacientii sunt incurajati sa vorbeasca despre problemele lor ~i apoi Ii se prezinta diverse programe de antrenament. De pi Ida. ei fiind solicitati sa-~i asume in mod activ responsabilitatea pentru alegerea unui program sau a altuia. Grup de sfat vocational. sare. fl scoate ~i-i salveaza via/a. Grup pentru formarea unor deprinderi de Ioisir. Pentru a ilustra orientarea psihoeducationala in psihoterapie yom prezenta antrenamentul deprinderilor multiple allui Gazda (1984). Unele din programele de insu~ire a deprinderilor psihologice de viata pot fi insu~ite ~i de alte persoane decat psihoterapeuti specializati: profesori. referitor la dezvoltarea deprinderilor de comUl1lcare. 2. De regula. deprinderi de alegerea partenerului. deprinderi de stabilire a unor obiective ~i scopuri de viata. de stabilire a unar relatii corespunzatoare in familie etc. parinti. In cadrul interviului. cat ~i deprinderile care trebuie sa stea la baza depa~irii lor sunt identificate. EI merge ce merge. In cadrul fiecarui grup tematic se pot face diverse optiuni ca de pilda invatarea reIaxarii ca 0 subcomponentii a grupului pentru men tine rea formei fizice. Dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala. 1982). Cheia succesului acestei abordari psihoterapeutice educationale consta in aceea ca se acorda respect clientului. Obiectivele diferitelor grupuri de antrenament sunt foarte diferite. care a rezolvat 0 singura problema cu un psihoterapeut. asistente sociale etc. Abordarea psihoprofilactidi este ilustrata ~i de urmatoarea povestire (Egan. 3. vede cum alt om e pe cale sa se inece ~i fl scapa ~i pe acesta. clientul intra intr-unul sau mai multe grupuri in care aceste deprinderi de a face fata stresului sunt invatate.

5. Rezolvarea problemelor de viata: utilizeaza 0 strategie comportamentala de tip defensiv. in ceea ce prive§te partea pozitiva. Pacientul se prezinta pe sine ca pe un singuratic (are putini prieteni §i nici un prieten joarte apropiat). John s-a oferit sa mai participe la alte trei programe: petrecerea timpului liber. in domeniul comunicarii interpersonale: a devenit capabil sa-§i dezvaluie sentimentele §i sa comunice in mod concret. Au doi copii. EI a participat timp de doua saptCimani la urmatoarele programe: stabilirea unor scopuri de viata. de care s-a apucat pe front in Vietnam. veteran al razboiului din Vietnam. pe baza unor chestionare ~i scale de autoapreciere a starii. Prezentare de caz (dupa Gazda. rezolvarea problemelor de viata §i programul de menpnefe a starii de sanatate §i a jormei fizice. pacientul fiind frecvent fara serviciu. el continuand sa participe $i la programul pentru problemele alcoolismului. a Incercat sa se sinucida pentru di se considera un ratat fqra speranta. se pot spune urmatoarele: • John are 0 inteligenta de nivel cel putin mediu. (Sotia luera la un cabinet de cosmetica). Timpul trece pe langa mine. In timpul serviciului militar a utilizat sporadic §i alte droguri. Mentinerea sanatalii. • dore§te sa fie ajutat pentru rezolvarea problemelor sale. strategie ce implica jrecvent abuzul de alcool. in acela§i timp el a participat §i la grupul pentru problemele alcoolismului. De cele mai multe ori l§i petrece timpulliber la restaurant sau la bar. in varsta de 32 de ani. 2. eu imbCitranesc §i nu ajung nicaieri. 4. Ideea care II stapane§te pe John este ca nu a obtinut nici un progres in viata. • se ajla la prima internare iiltr-o secfie de psihiatrie. Regim alimentar neadecvat. S-a decis. Dupa ce a parcurs primele trei programe de dezvoltare a deprinderilor de viata. Acesta ajost adus la cabinet de catre sotia sa deoarece a manifestat un comportament depresiv cu tentativa de suicid prin ingestie voluntara de medicamente dupa pierderea serviciului. El a jost introdus §i in grupul pentru rezolvarea problemelor legate de alcoolism. John a optat pentru programele: • Stabilirea scopurilor de viata. John impreuna cu psihoterapeutul sau au identificat existenta urmatoarelor deprinderi deficitare de viata: 1. dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala §i sjat vocational. 0 jetita de 8 ani §i un bCiietelde 7 ani. ' 7. 3. Forma fizica. ruta projesionala este plina de "pete albe". alb. John este aobsolvent de Invatamant mediu. • are 0 sotie dispusa sa-l ajute. In domeniul profesional: nu §i-a dus la bun sfar§it planurile de realizare a unei cariere. Dupa eliberarea din armata s-a inseris la 0 §coala postliceala sera/a de profil tehnic pe care insa a abandonat-o dupa ce s-a casatorit. Jahn relateaza ca a jacut 0 mare gre§eala ca a renuntat la §coala.268 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 269 Programulin totalitate dureaza 2-3 saptamani pe parcursul carora se realizeaza frecvente evaluari ale progresului obtinut. ca John sa mai ramana in clinica inca doua saptamani. • Program de orientare vocationala. Progresele realizate de pacient sunt urmatoarele: 1. in domeniul obiectivelor existentiale: este lips it de scopuri $i de sens al existentei. John a ram as intern at in clinica timp de cinci saptamani. Sotia relateaza japtul ca John a avut cateva episoade cand a abuzat de alcool §i ca ajost concediat datorita alcoolismului. John afirma ca l§i gasea refugiu fata de Ilroblemele sale in bautura. fie simte in . de com un acord. 1984): John este un tanar american. pe care se va sprijini programul de psihoterapie. • Dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonala. El este nevoit sa se ba:teze pe sotie pentru a fi oerotit §i chiar pentru a fi sustinut financiar atunci cand nu avea serviciu. el traind cu ideea ca nu mai are de ales §i ca trebuie sa accepte orice loc de munca. 6. La externare el a acceptat sa se adreseze la cabinetul teritorial pentru probleme de consiliere in probleme de familie. • nu a§teapta safie sustinut de stat. " Dupa interviurile initiale. in domeniul comunicarii interpersonale: are dificultati sa initieze 0 conversatie §i sa vorbeasca despre problemele sale. este singuratic §i non-asertiv (nu este capabil sa-§i impuna punctul de vedere). Nu are deprinderi corecte de exercitiu fizic. Timpulliber: Foarte putine hobby-uri sau activitati recreative. Domeniul relatiilor de jamilie: l§i resimte dureros dependenta fata de SOfie. Abuz de alcool. "Timpul trece. adesea se simte neadecvat ca tata.

2. sub forma jocului de rol. deoarece rareori 0 persoana are lacune in ceea ce prive~te deprinderile de viata doar lntr-un singur domeniu al existentei. Nevrozele ~i tulburarile functionale apar datorita deficitului dezvoltarii unor asemenea deprinderi. subiectii sunt capabili sa identifice.autori sunt de parere ca dezvoltarea normal a se desfii~oara de la simplu la complex. Havighurst (1953. .procesul avand ca baza teoretica un eclectism de tip empiric. olfost admis la 0 :jcoala serala pentru completarea studiilor. Progresul de la 0 etapa de dezvoltare la alta a subiectului depinde de gradul de stiipanire a unor sarcini specifice respectivului nivel de dezvoltare. la parametrii dezvoltarii fizice ~i sexuale. sub lndrumarea psihoterapeutului. Ace~ti . noi comportamente ~i primesc informatii de tip feed-back de la ceilalti participanti. Si-a modificat regimul alimentar: nu mai abuzeaza de dulciuri. Aceste deprinderi de a face fata vietii se refera la aspectele psihosociale ~i vocationale. Etapele invatarii unci dcprinderi toarele (Gazda. In cadml acestor grupuri subiectii exerseaza. care suntdirect legate de indeplinirea cu succes a diverselor sarcini corespunzatoare varstei ~i stadiului de dezvoltare in care se ana individul. . in domeniul rezolvarii de probleme: a utilizat cuno:jtin{ele :ji deprinderile de rezolvare a problemelor pentru a lua singur decizii. bauturi alcoolice :ji alimente sintetice. 1992) ~i Super (1963). 3. Descrierea comportamelltului respectiv. Decide sa reia inva{amantul seral :ji sa consulte un consilier specializat in sfat maritalla externare. ea fiind logica. sarcini pentru acasa. in domeniul formei fizice :ji mentinerii sanata{ii: a inceput sa practice alergarea :ji exerci{ii de gimnastica. Pornind de la aceste studii. Oamenii ating niveluI optim de functionare atunci cand stapanesc la nivel operational deprinderile fundamentale de a face fata cerintelor vietii. Prczcntarea de tip didactic a l11otivelor care stau la baza unui cOlllportament corec!. automl a fost influentat de ideile lui Erick Erikson (1950. cat ~i la dezvoltarea psihoafectiva ~i la maturizarea ego-ului. 1953).AntrenHrca dcprindcrilor de viata specifice: I. J. in domeniul scopurilor de via{a: participarea la grupul respectiv I-a inva{at sa gaseasca sensuri profunde atat in lucrurile pozitive cat :ji in cele negative care se intampla in via{a. 1984): de comportament sunt urma- Elapa 1. lucra cu placere in gradina 5pitalului :ji :ji-a propus ca la externare sa se ocupe de gradinarit :ji acasa. in domeniul petrecerii timpului Mer: a inceput sa citeasca literatura de popularizare in domeniul mecanicii. In elaborarea sistemului sau psihoterapeutic ~i fonnativ. cautand sa se edifice asupra intereselor sale profesionale. Ia gradul de dezvoltare cognitiva. 5. Pacientul a decis sa frecventeze cu regularitate serviciul religios :ji a avut mai multe discu{ii cu pastorul. in ~edinta urmatoare subiectii relatalld ce au fiicut. la nivelul de maturizare al conduitei morale.cu 6 pana la 12 cursanti . E~eculin asimilarea unor deprinderi de viata corespunzatoare unui anumit nivel de evolutie poate genera "paternuri" comportamentale dezadaptative care se pot transforma in simptome. La lnceput Gazda (1984) a lucrat doar cu unele programe de dezvoltare a deprinderilor de comunicare. a devenit mai asertiv in urmarirea scopurilor sale :ji in exprimarea opiniilor personale. Autorul este de parere ca masurile de psihoprofilaxie au efecte mai bune daca deficientele gasite la nivelul deprinderilor de viata pot fi formulate cu precizie. de asemenea. previzibila la diferite nivele de varsta. 4.270 IRINA HOLDEVICI ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE 271 largul sau atunci cand initiaza 0 conversatie. Se dau. 6. De regula. zona in care deprinderile lor de viata sunt deficitare. A~a s-a nascut modelul "antrenament de dezvoltare a deprinderilor multiple". Deprinderile de viata corecte se pot lnvata u~or in cadrul unor grupe mici de lucru . lui Gazda (1984) i-a venit ideea sa puna in evidenta ~i sa sintetizeze deprinderile de viata corespunzatoare nivelului de dezvoltare al unui individ normal. Din analiza acestor directii de dezvoltare a personalitatii pot fi extrase a~a-zisele deprinderi de viata. el convingandu-se treptat ca subiectii aflati in impas trebuie abordati din mai multe directii. ordonata. in domeniul vocational: a capatat interes pentru completarea unor inventare l'oca{ionale.

4. > psihoeducationaHi in formarea Ilustrativ este modelul "dezvoltarii resurselor umane" care a fost conceput de Carkhuff la inceputul anilor '60. abordarea pozitiva neconditionata a pacientului ~i autenticitatea relatiei cu acesta. Modelarea sau demonstrarea comportamentului sau raspunsului care se a~teapta de la subiect.Definirea problmei pacientului. 6. Cercetarile ulterioare au Conditii facilitatoare Empatie Respect· Conditii de actionare eficiente Caracter oportun Confruntare Etapa a II-a . Carkhuff ~i Truax (1967) s-au oprit mai ales asupra aspectelor esentiale ale relatiei de ajutorare a celuilalt. imaginatia. . o abordare terapeutidi asemanatoare gasim in sistemullui Lazarus (1975) denumit "Terapie comportamentala multimodala". 5. remedierea unor raspunsuri dezadaptative vizand ~ase directii separate. 3. Etapa a III-a . Alte programe sistematice de dezvoltare a relatiilor interumane apartin lui Truanx ~i Carkhuff (1967)." Modelul oferit de Gazda este nu numai psihoterapeutic.faza de feed-back. Etapele II-IV se refera la progresul unui subiect de la statutul de curs ant la cel de antrenor-terapeut. dind subiectul nu este capabil sa rezo Ive anumite situatii de viata ~i in incerdirile sale nereu~ite de a Ie rezolva se produc efecte nefavorabile care au drept consecinta anxietatea. ci ~i preventiv. elemente ale acestuia putand fi aplicate in scop psihoprofilactic in cadrul unor programe educationale ~colare.Reactii la noi sentimemte .Antrenarea unor grupuri cu supervizarea unui expert. dar aflate in interactiune: comportamentul. viata afectiva. Observare: A!?teptare) I) Raspuns II) Personalizare . subliniate de Rogers ~i anume intelegerea empatica.--explorare Tntel:gere --- . cognitia ~i domeniul relatiilor interpersonale. Autenticitate Corectitudine Auto-dezvaluire Fazele acordarii ajutorului Terapeutul (eel care ofera ajutor) Faza preliminara de acordare a ajutorului (Ascultare. Autorii acestora ~i-au pus problema care ar fi aspectele relatiei interpersonale pacient . a cauzelor !?i deficientelor care o genereaza .psihoterapeut care sa conduca in mod efectiv la modifiGari semnificative ale compOliamentului.Identificarea unor scopuri personale 1I1)~ + Rezolvare de probleme + Program de dezvoltare Pacientul (clientul) (eel care este ajutat) 1 Actiune Etapele invatarii = Auto. sensibilitatea. Practicarea de catre cursanti a deprinderii respective. Etapa a IV-a . Autoevaluarea ~i evaluarea de catre membrii grupului a deprinderii nou formate . daca este necesar.272 IRINA HOLDEVICI Orientarea consilierilor ELEMENTE DE PSIHOTERAP IE 2.Asumarea rolului de terapeut independent. Aplicatii ale noii deprinderi la viata cotidiana (tema pentru acasa). el fiind apoi introdus in majorit~tea programelor de dezvoltare a deprinderilor de a-i ajuta pe altii. 1984). Se arata cum se procedeaza. Cursantii se asista unii pe altii in exersarea deprinderii de viata.• Aceasta abordare psihoterapeutica este foarte bine exprimata de Brown (1980) care spunea ca multe probleme pe care Ie consideram ca mcand parte din sfera comportamentului anormal sau a "tulburarilor emotionale" pot fi privite ca fiind comportamente ineficiente cu consecintele lor.Asumarea rolului de coterapeut impreuna cu un terapeut cu experienta (0 pot face membrii ech ipei medicale. pe care autorul sau 0 define~te ca pe un proces sistematic de rezolvare de probleme "care are drept obiectiv examinarea ~i. a deprinderilor de a deveni educatori ~iterapeuti eficienti (Cash. depresia ~i aparitia unor probleme. dar ~i cursanti care au parcurs toate etapele).

I 9. 1975. Anxiety und Panic/ Attacks. 1969 b). Cu timpul in 'programele de formare a psihoterapeutilor a fost inclusa ~i abilitatea de a rezolva probleme de viata. G.I 274 1 IRINA HOLDEVICI adaugat la aceste conditii ~i concretitudinea. I \ 'I I • E. P. Their cause and cure. 12. Aldine Psychology and Modern Life Scott Foresman comp~lenView. Publishing Compo Monterey. Kirk. New York. Ed. P. 1987. Plenum Press. Keys to Effective RET. a Practitioner's Guide Plenum Press. ed. R. Salkovskis. - A Practioner's Guide. Handley. I / J. C. London. . Casament. London. 1992. N. Neff. Clark. Cognitive Behavior Therapy for Psychiatric Problems. Coleman. Pr~ss. Holdevici. J./E (eds). Oxford Medical Publications. Edit. Corsini R. D. 1993. 3. Counseling abd 'Psychoterapy: Skills. lonescu. Irina. ilnc. Stiintifidl. 11. Teaching Psychological Skillsl Brooks Cole. Activitate $portiva: Decizie. Sport-Turism. Using Rationale Emotive Therapy Effectively. Acest model a adus 0 contributie insemnata la demitizarea psihoterapiei ~i a. Oxford Univ.I 8. S. 1989. C. Programul propriu-zis de formare a deprinderilor de a ajuta pe altii cuprinde 45 de ore in cadrul carora se predau ~i se exerseaza a~anumitele "deprinderi de ajutor psihologic" (helping-skills). 1990. Multiple Impact Training: A Life SIJlls Approach in Lorson D (Eds). M. 2. The Five Life Plus Program for <. Simek .P.a resurselor umane consta in aceea ca permite un or psihoterapeuti de orientari diferite sa~i plaseze metodele personale de a ajuta in cadrul modelului descris mal sus. 1991. Irina. Using Rationale Emotiv~ Therapy Eff/ctivelY. Autoreglare. 7. Vasilescu I. In anul 1974 programul de dezvoltare a relatiilor interpersonale pacient . \ . New fork. Ballantine Book. Gazda G. E. in Bernard. M. Grieger. New York.Hall. Abnormal 1 5. Psihoterapia J un tratament :tara medicamente. Fawcett Crest. oportunitatea ~i caracterul direct al relatiei psihoterapeutice (Carkhuff. J. Publish. J: Cardone. Performanta.M. Third. L. New Jersey. Edit. A. Pauline. Sec.Downing. (1991. 198$. Englewood Cliffs. Bucure~ti. Theories and Practice. 4. ed. Ivey. R. Role-playing in Psychoter py. On Learning from the Patient Ta\)istock Routledge. . Prentice . Psihoterapia. Bernard. Hawton K. Illinois. Butcher. Carson.terapeut. Un alt avantaj al modelului de dezvoltare . Holdevici. 1984. 273). Bibliografie selectiva 1. 1980. California. Comp Chicago. ~ucure~ti. pJ Practical Guide.lonquering Fear. R. Ceres. Vasilescu I. London. Bucw:ej(i. 1969 a. P. figurii legendare a psihoterapeutului. I 6. 10.psihoterapeut a fost pus la punct sub aspectul conceptual ~i este prezentat schematic (vezi pag. Definirea operationala ~i formalizarea insu~irii deprinderilor de a ajuta pe altii ii inarmeaza pe cei care doresc sa ajute cu 0 strategie cognitiva care poate fi utilizata in cadrul relatiei interpersonale pacient . (eds).

Bass Publishers San l1raneiseo. /0 beneficiind de 0 reducere 16. I ' ~ eI. R. Constable. Walter. 1981.15·413. 1984. DE PRET IlE 211%.Gi~ng Psychology.Skills.P. New York. Penguin Book. Me Graw Hill Book Camp. 17.Cole.29 C. Rutte .London. Californr~.07. ~ CORESPONDENTA RASPUNS 13. Cloe.12·413. A Model for ~arson. pe adresa Grupulni Editorial ALL: Bucure~ti.ireaching Brooks . CUMjJLAI. Ro ers C. la printiteacQlelulu! PO!t~1. Third Ed. Jane. Trimiteti talonul de comandii.R. L.50·413. SETAXEAZA LA DESTINA]lE Talon de comandii de 1 0 0/ diu pretul ciirtilor pe care vi Ie oferim. Helping Frowbled Children.05.58·413. Telefon contact Profesie Cod client folo~iti serviciu . Therapy. 1992.07.43. 15. M~anes. 1990.16. Thomas Gordon and Nicholas Hobbs). Patt~ns of Adjustment. BENEFICIA'fI DEOREDUCERE .03. Client Centred Therapy. Londo 1992. 1984. L~iarus. Jossey Bass. 12. completat conform dorintei dumneavoastrii.2 Fax: 413.11. Impli atiol1s and Theory (with special chapters by Elaine Dorf] an.I07.40 .R.\R1 D ~nIlNTE D D BELETRISTICA EXACTE INFORMATiCA D D MEDICINA D iNV A TAMANT DIVERSE de editur •. Was(zington.iesuntsuportate DElQ EXEMPLARE. C. Cartea prin Po~ta! Noi Va aducem cartile acasa! D DREPT D ECONOMIE D $TIINTE UMANISTE plata se vaJacerambuts. London.3 '\ \-~ IRINA HOLDEVICI . R. \ EXPEDITOR Nume Adresii 18. Sfrategie Family Therapy Jossey . Its Current Practice.18. San Fr1neiseo Washington.p.Mo~terey.21· 413. (eds) Away.\f.Taxele pOltaledeexp~di. Becoming Solution Focused in Brief Publishers. Psychological Publishing Comp 14. a.Net York. ~runer Mazel WaIter. PENTltlJCQMENZHtA. D. Fax Distribulie: 413.: 413.IM.

Dumitru Oltean.50·413. DlARE! DE ANATOMIE.11. Cartea prin Po~ta! Noi Va aducem cartile acasa! Mentionati domeniile pentru care doriti sa primiti. Borundel Nistorescu 19 odica Ciubotaru A 16 21 22 13 2 12 18 3 20 23 5 6 11 9 7 IS 10 4 Nr.12.07.18.03.r iAndrei et Rothenberg ~.a.16. BOLNAVULUI I FUNDAMENTELE MOD Radu Iftimovici CONCURSUL ATLAS DECU ASTM. -$1DE $1 SARCINAvol. de 100/ /0 beneficiind de 0 pe care din pre\ul car\ilorreducere vi Ie oferim. 600 DENr. a.ERNEvol.40 .Fax Distributie: 413. BENEFICIA'f1 REDUCERE DE0 DEPRET 20%.12 . D CUMULAT. m· CORESPONOENTA RASPUNS C.R.Gafar ~.07. I el.RIiNPROBEI iNTELEGEM CONCURS COMPENDIU $1 PERSPECTIVEPRACTICA MEDICINEI-44900 lei ANESTEZIA NOIBUCO-DENTARE A SISTEMULUI DEPRESII. 1 •I . 24900 lei 24900 AFECTIUNILE SUGARULUI CLINICE ENERGETICA EXPLORAREA INGRIJIREA ISTORIA ex.P. DE REZlDENTIAT COPILULACUTE ULTRASONICA MEDICALE DE DR. C. pe adresa Grupului Editorial ALL: Bucurejti.Valentin I . PENTRUCO~IENZI MAlMARl E10 EXEMPLARE. SETAXEAZA LA DESTINATIE Talon de comandii . DE .29 . 107.a. GRATUIT. EXPEDITOR Nume Adresa Telefon contact Profesie Cod client folo~iti ~erviciu . MEDICINA. Trimite\i talonul de comandii. ANATOMIE LA PATUL $1 MANUAL DE PENTRU WINTERTHUR ATLAS TESTESUBARAHNOlDIANA. Alexandru Pri~cu.p.11900 lei -Valentin / IMUNOLOGIA DEINFECTIOASE COPILULUI .413.15·413. SA-L INTERNADEPERIDURALA.Diinilii TEORIA $1 Autor 24900 lei 11900 CHIMIE FARMAlEUTlCA Vartej Stroescu.58·413. MEDICINEIACUPUNCTURA. Pret 69900 lei FARMACOLOGlE ELECTROCARDIOGRAFIE CLINICA.2 Fax: 413. catalogul semestrial o o o DREPT ECONOMIE $TIINTE UMANISTE Platase va faceraJ1lburs.: 413. completat conform dorin\ei dumneavoastra.43.21· 413.Taxele pOltale de expedilie suut suportate de editura. losefina Titlu 5980 MEDICAMENTELOR . METODOLOGIA FIZIOPATOLOGIESINTEZA FIZIOLOGIE MEDICAMENTE DE BIOFIZICII 777 INTREBA.05.Petrache Stroescu 19900 19900 lei 149900 lei 24900 lei 9900 19900 19900 lei 74900 17900 lei 99900 lei 14900 19900 49900 lei Mircea Geonniineanu. o o o BELETRISTICA $TIINTE EXACTE INFORMATiCA o o o MEDICINA iNV ATAMANT DIVERSE la primirea colduluipoltal.Gheorghe G1NECOLOGIE .

SANATATE PUBLICA PRIN / IAutor RITMURI CARDIACE Titlu $1 PATOLOGICA. de diagnoza ~i terapie. Traian II MEDICINA LEGALA." FIZIOLOGICA ROMAN-FRANCEZ IIPret SIDA. I LEGALA 17 ETIOMORFOPATOLOGIE VETERINARA. CLINIC DE CHIRURGIE • GHID CLINIC DE TERAPIE GHID CLINIC DE PEDIATRIE INTENSIVA Asimilabile unor adevarate concent(ate.Tiberiu Dragomirescu legata vol. ghiduriI6clinicedupi'iJ. VETERINARA. CIIIRURGIcu. . II I 24900 lei vol. de dateO practice ~i tehnici de lucru. DE MEDICAMENTE 4500 ex. Enaehe I Traian Enache. $1 MANAGEMENT SANITAR I Nr.. 9 3 8 5 7 6 2 4 8900 I 9900 MOLECU!--ARA.vol. Vladimir Capa\ana.idinfoffilalii concrete ~i folositoare. I 14 I FAUN~ DE INTERES MEDICAL 15 II 129900 lei 74900 I 49900 lei I 79900 lei GHW. I I bro~ata119900 lei 1500 lei GINECOLOGIE LA ANIMALE 13 I COMPENDIU DE URQENTE MEDlCALE. MICROSISTEME.Sorin Petrea IE eanu Godeanu. TIMPI OPTIMI OLOGICA rgariu 10 12 24900 24900 DEDE LAB ORATOR lei II TRATAT PATOLOGIEI MEDICALE BAZELE lei MEDICINA LEGALA ANIMALElei 24900 Virgil. DIqIONAR 1500 lei TRECEREA MEDICAL MECANISM RECIPROC I 14900 lei 6950 lei DIqlONAR II OBSTETRIC. Ovidiu Popescu.loan Paul. .u MEDICALA ATEA $1 IIIV) . sugeitrlhi indicaliijiractice -pentru evitareaerorilor.. insolindu-I pe medicul practicanUcieiiierr~ unet ldgisticidebuzunaro . MIC OPRlTA. A ~ Gherman ENCICLOPEDIE iN ACUPUNCTURA TESTE $1 SINTE~E DE BIOLOGIE CELULARJ.vol. esenliale in cadrul activitalii de seclie. 16 I Sabin Ghergariu. $1 HlSTOLOGIE GENERAL"A I 20000 lei I I 99900 lei I IonPUNCTE EXTRAMERJDIAN DE BALNEOCLIMATOLOGIE 14900 lei $1 MICA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful