Universitatea “ Petru Maior”, Târgu-Mureş

Realizat de: Facultatea: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene anul I, grupa II.

România 2008 INTRODUCERE:

ramura de bază a economiei ramânând agricultura. însa industria era în ascensiune. Marea Depresie Economică din 1929 creată de marile monopoluri a radicalizat mişcările politice atât în Europa. Carol al II-lea (1930-40) şi-a manifestat dorinţa de a instaura un regim personal. măsurile sale din acesta perioadă. vol. fiind estimat un numar de 55 de milioane de victime dintre care 30 de milioane de civili. regele Ferdinand moare.2. In perioada interbelică. România a fost o ţara mediu dezvoltată.49. cu polulaţia de 1. datorată in special politicii protecţioniste şi a implicării statului în economie.1 În plan politic. dintre care numai Statele Unite cheltuind estimativ 341 miliarde. prerogativele regelui Ferdinand fiind diminuate. Chişinău. Astfel. 2 Cristian Ionescu. Monarhia română trece însă printr-o criză în deceniul trei datorită renuntării la tron a lui Carol al II-lea în anul 1925. “ Drept constituţional şi instituţii politice”/Sistemul constituţional românesc. Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai mare razboi din istorie. avînd o suprafaţă totala de 295. România a devenit una dintre marile ţări ale Europei. Regenţa şi-a întrat în atribuţiuni în anul 1927. aici neincluzând milioanele de evrei ucisi in urma Holocaustului. 1997.Fără îndoiala. în urma instaurării dictaturii personale erau subordonate acestui scop. este desemnat succesor fiul său Mihai care. pag.049 kmp. când. minor fiind a necesitat constituirea unei regenţe care să conducă pâna la majoratul său. înca din 1918 s-a introdus votul universal pentru toţi cetăţenii de peste 21 de ani. fără an. Prin Constituţia din 19232. “Istoria Modernă a Românilor”. Finanţarea întregului război a atins suma de 1 trilion de dolari americani. după criza mondială. Demir Dragnev. România devine o monarhie constituţională. de autoritate. principele Carol revine în ţara şi. Italia şi Spania au devenit 1 Nicolae Chicuş. Eugenia Danu. toate acţiunile. dar si cel mai sângeros. România în perioada interbelică: După Marea Unire de la 1 decembrie 1918. 2 . cu acordul Guvernului devine rege al României.7 miliarde de locuitori reprezentând trei sferturi din populaţia Terrei. economia ţării se afla intr-o ascensiune accelerată. Editura Civitas. cât şi pe plan internaţional. Germania.Editura Lumina Lex. În 8 iunie 1930. fiind a noua ţară ca suprafaţă a continentului si având aproximativ 18 milioane de locuitori. la el luând parte in total 61 de tări.Între 1934-1938.

Constituţia din 1923 i-a dat regelui posibilitatea de a dizolva parlamentul şi a organiza alegeri anticipate. Până în 1938. Constituţia a fost abrogată şi înlocuită cu una nouă intrată în vigoare la 27 februarie.În secret Hitler şi Stalin au convenit ca sovieticii să anexeze Letonia. la 6 3 Constantin C. 4 Idem. S-a format şi un consiliu de coroană. prin care toate puterile erau concentrate în mâna regelui. Acest acord a înlăturat şi ultimul obstacol în calea atacării Poloniei de Hitler. pag. In acelaşi timp cu măsurile luate pentru instaurarea şi consolidarea dictaturii regale au fost arestaţi şi o serie de lideri legionari. de monarhie constituţională liberală. care avea ca scop declarat răspândirea Revoluţiei Socialiste in întreaga lume. Printre cei 13 legionari asasinaţi s-a aflat şi şeful acestora Corneliu Zelea Codreanu3. În faţa acestei situaţii. dacă nu şi substanţa. Giurescu “Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până în prezent” 1975. Criza regimului dictatorial carlist declanşată de Dictatul de la Viena prin care i-a fost răpită României partea de nord vest a Transilvaniei. adâncirea discrepanţelor între bogaţi si săraci creând premisele ascensiunii mişcărilor politice radicale. România a experimentat mai mult de 25 de guverne într-un deceniu. O altă mişcare a regelui de a controla viaţa politică românească a fost crearea Partidului Naţiunii la 22 iunie 1940 în fruntea căruia s-a aşezat el însuşi.a fost semnat pactul de neagresiune sovieto-german cunoscut sub numele de Molotov-Ribentrop. prin instalarea unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea.Lituania. care mai apoi.state fasciste. forma de guvernământ română şi-a păstrat forma. 3 . Printr-un decret lege au fost desfiinţate toate partidele politice şi s-a constituit un partid unic numit Frontul Renaşterii Naţionale. Dictatura regală a lui Carol al II-lea a fost instaurată la 11 februarie 1938. pag. care avea însă un caracter consultativ. Giurescu. 734-735. în final. 742. iar parlamentul avea doar rolul de instituţie auxiliară legislativă. au fost executaţi din ordinul regelui la 30 noiembrie 1938. Marile capitaluri acaparează economia României. Consiliul de Coroană a decis. Începutul celui de Al Doilea Război Mondial Pe data de 23 august 1939 . Dinu C. iar URSS a devenit un stat comunist.Basarabia şi o parte a Poloniei.naziştii urmând sa-şi recapete teritoriul polonez pe care-l doreau. s-a terminat cu abdicarea regelui la 6 septembrie 19404.

România a fost nevoită în iunie 1940 să evacueze Basarabia şi Bucovina de Nord. prin Tratatul de la Craiova. Opt zile mai târziu Germania nazistă invadează Polonia. Dinu C.775. În 1940.septembrie 1939. deoarece aceasta îi sprijinea pe cei care pierduseră primul război mondial şi care solicitau din ce în ce mai tare revizuirea graniţelor6. Giurescu. puterile Axei au forţat România să înapoieze jumătate din Transilvania Ungariei. Două treimi din Basarabia au fost lipite unei mici părţi a URSS formând noua Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Chiar dacă a făcut acest gest. prin Dictatul de la Viena. care a rămas sub guvernarea românească. pe 30 august 1940. ca urmare a ultimatumurilor date de Uniunea Sovietică. Guvernul Gigurtu instalat la 4 iulie 1940 a introdus o legislaţie antisemintă cu scopul de a câştiga bunăvoinţa guvernului hitlerist. Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei) a fost cedată Bulgariei. Evacuarea armatei şi administraţiei române a fost însoţită de acţiuni antiromâneşti ale sovieticilor şi grupurilor de comunişti. guvernul nu a reuşit să obţină susţinerea Germaniei. Astfel că. 4 . România a rămas oficial o ţară neutră. pentru a fi deosebită de "Transilvania de Sud". Venirea la putere a lui Antonescu În septembrie 1940. Ocupaţia sovietică a desfăşurat o campanie de distrugere a fiinţei naţionale româneşti prin deportări în masă şi prin interzicearea valorilor româneşti5. prin intermediul Turciei. a fost cunoscută de atunci drept "Transilvania de Nord". a Acordului Balcanic din 1934 şi prin încercarea de a încheia. “Un pas înainte şi trei înapoi pentru economia de piaţă din Basarabia”. În acelaşi timp. Ion Antonescu a fost desemnat de Carol al II-lea cu formarea guvernului. 6 Constantin C. restul fiind alipite Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. proclamarea neutralităţii României. un pact de neagresiune cu Sovietele. discutabil considerată de unii istorici ca aparţinând Ungariei. Generalul Antonescu le-a propus ţărăniştilor şi liberalilor să intre la guvernare 5 Profesor Universitar Sergiu Ion Chirca. pag. Pe 7 septembrie 1940. Giurescu “Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până în prezent” 1975. Această zonă. adăpostind refugiaţii polonezi şi oferindu-le posibilitatea soldaţilor şi ofiţerilor armatei Poloneze să ajungă în Franţa şi Anglia prin porturile româneşti la Marea Neagra. guvernul de la Bucureşti a încercat să securizeze frontierele şi să evite confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”.

9 „Romanizarea României”. Mai mult.37. onorat cu distincţiile de “Drept între popoare” şi “Cetăţean de Onoare al Israelului”. “ Săptămâna Roşie”. Acelaşi domn. mai mult de 60 de foşti demnitari au fost executaţi în închisoarea de la Jilava pe 27 noiembrie 1940 în timp ce îşi aşteptau deciziile judecătoreşti pentru amestecul în 7 8 Idem. la care s-au adăugat şi membrii desemnaţi de celelalte partide politice. Ion Antonescu a format guvernul din apropiaţi ai săi. şi când a mai apărut şi zvonul că cei implicaţi în represiunile antilegionare vor fi făcuţi scăpaţi. Aflată la putere din 14 septembrie 1940 şi până la 21 ianuarie 1941. dar şi istoricul Dinu C.însă aceştia au refuzat. 5 .Ediţia august 2006. Paul Goma. evreii să poarte „Steaua lui David” (steaua galbenă). Giurescu afirmă că au fost unele voci care cereau ca în România. Prin decretul semnat de către regele Mihai I. Steaua lui David: Potrivit mărturiei lui Raul Şorban. Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de lideri importanţi care fuseseră eliminaţi şi fizic la ordinul regelui. Din cauza aceloraşi acţiuni antilegionare. Garda de Fier a înăsprit legislaţia anti-semită existentă 9(şi a reactivat legislaţia împotriva comercianţelor armeni şi greci). Ca urmare a acţiunilor antilegionare din timpul dictaturii lui Carol al IIlea. mareşalul a dat. Jurnalul Naţional. 14 aprilie 2004. pag. dispoziţia ca niciun evreu din România să nu fie obligat să poarte însemnul. desemnând doar nişte “specialişti” din rândurile propriilor partide care să facă parte din guvernul format de Antonescu7. pag. din legionari conduşi în acel moment de Horia Sima. 780. în rândul membrilor Mişcării Legionare exista şi un sentiment de răzbunare. solicitând abdicarea regelui pentru a face acest pas. care a făcut ca în momentul dezgropării lui Codreanu când li se dezvăluiau imagini cutremurătoare. la 8 septembrie 1941. însă în urma întâlnirii dintre Wilhelm Filderman care deţinea funcţia de presedinte al Uniunii Comunităţilor Evreieşti şi Ion Antonescu. Consulatul român din Paris a cerut acelaşi drept şi pentru evreii cetăţeni români care se aflau în Franţa8. În urma refuzului celor două partide istorice de a intra la guvernare. România a fost declarată Stat Naţional Legionar. cele două partide au refuzat totuşi să se implice în mod direct prin liderii săi. găsindu-se tot felul de modalităţi de a ocoli aceste legi. au existat în România legi discriminatorii elaborate sub presiunea nazistă. însă multe dintre prevederile legilor nu au fost aplicate niciodată. După abdicarea lui Carol al II-lea. militari şi civili.

Rebeliunea legionara” 2003. pag. „România în al Doilea Război Mondial”. 390.asasinarea lui Codreanu10. Soroca. La 10 iulie oraşul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălţi pe care o eliberează la 12 iulie. Univers Enciclopedic. 2003. Pe 22 iunie. Vîlcov şi continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei13. pe 17 iulie. pag. iunie 1991. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unităţi din Divizia 5 infanterie română. Chilia Nouă. înregistrându-se la sfârşitul anului 1940 un excedent bugetar consistent Coabitarea Gărzii cu Ion Antonescu nu a fost niciodată una uşoară. “ O istorie sinceră a poporului român”. Datorită neînţelegerilor de strategie politică. 12 Steliu Lambru. 10 Vlad Georgescu. au fost asasinaţi în apropierea Ploieştiului. Editura Humanitas.11 Un aspect pozitiv al guvernării legionare a fost redresarea economică a ţării în condiţii foarte grele. “Istoria Românilor”.37. 35. Horia Sima şi unii legionari (cam 700) s-au refugiat în Germania. armata germană împreună cu unităţi ale armatei române au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice. alţii circa 8 mii însă fiind aruncaţi în închisori12. Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la guvernare ceea ce a produs o reacţie de împotrivire a legionarilor cunoscută sub denumirea de Rebeliunea legionară. istoricul şi fostul prim-ministru Nicolae Iorga considerat de Mişcarea Legionară autorul moral al uciderii lui Codreanu precum şi economistul Virgil Madgearu. 8 martie 2004. pag. Antonescu a înăbuşit revolta legionară iar Garda de Fier a fost nevoită să iasă de la guvernare. Orheiul şi Chişinăul au fost eliberate. Armata română a început lupta împotriva forţelor sovietice în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi Marea Neagră. Pe 16 iulie ca urmare a acţiunilor întreprinse de Corpul 3 român şi Corpul 54 german este eliberat oraşul Chişinău. “Magazin istoric”. Dar în patru zile. La 5 iulie intră în Cernăuţi primele trupe române. 56. pag. “cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră” şi că Hotinul. 11 “Virgil Madgearu căzut sub armele legionarilor”. 6 . A doua zi. Florin Constantiniu. Divizia 10 infanterie trece Dunărea şi eliberează localităţile Ismail. Mihai Retegan. Pe 21 iulie. 13 Alexandru Duţu. Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Corneşti. de asemenea un fost ministru. Jurnalul Naţional. 18. 1941. „ Pro Memoria. Marian Ştefan.

Ion Antonescu este ridicat prin decret regal la demnitatea de mareşal al României şi decorat cu Ordinul militar “Mihai Viteazul” clasa I. misiunii sale din Carpaţi. Jertfele pentru Odessa nu sunt numai pentru graniţa răsăriteană. pag. a apărut întrebarea dacă să se mergă doar “până la Nistru sau până la victoria finală”. România a devenit o ţintă a bombardamentului aliat. cereale. arătându-şi totodată şi încrederea în “justiţia pe care Fuhrerul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român şi drepturilor statornice seculare. Răspunzând la 12 septembrie la o scrisoare a unor refugiaţi români din Ardeal. Ion Antonescu spune: “Nicio brazadă românească nu se uită. Dacă până la eliberarea teritoriilor româneşti.La 27 iulie 1941. mai ales pe 1 august. După ce au eliberat Basarabia şi Bucovina. pag. unităţile române au luptat alături de Germania mai departe la Odessa. 14 15 Idem. România a alimentat economia de război a Germaniei cu petrol. Antonescu a avut sprijin total din partea societăţii româneşti. în momentul în care s-a înfăptuit acest lucru. 7 . şi Stalingrad. ci pentru împlinirea tuturor drepturilor şi năzuiţelor neamului”15. de la Dunăre şi de la Marea Neagră”14. Astfel că la scrisoarea trimisă de Hitler în 27 iulie. În anii regimului lui Antonescu. depăşită doar de armata germană. Idem. Unul dintre cei care susţineau că armata română ar trebui să se oprească la Nistru era Iuliu Maniu argumentând că mai departe nu este războiul românilor şi că atenţia ar trebui îndreptată către Ardeal. 1943 când au fost atacate câmpurile petroliere şi rafinăriile de la Ploieşti. Sevastopol. Hitler îi trimite lui Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei şi îi cere să treacă Nistrul şi să ia sub supraveghere teritoriul dintre Nistru şi Bug. 39. precum şi produse industriale fară vreo recompensă. Tot cu gândul la Ardeal a hotărât şi Antonescu să treacă Nistrul cu speranţa că Hitler va face dreptate românilor în problema Ardealului. La 22 august 1941. răspunde afirmativ la 31 iulie. Contribuţia României în efective de luptă a fost enormă. dar depăşind celelalte aliate ale Germaniei. Nicio umilire nu rămâne nerăzbunată.38.

“Cel de-al doilea Război Mondial este rezultatul direct al politicii imperialiste de dominaţie şi asuprire a altor popoare.563. “ România pe drumul construirii societaţii socialiste multilateral dezvoltate”. 8 . ea a depăşit toate confruntările militare anterioare. în timpul guvernării lui Ion Antonescu. 1989. subliniind că absenţa unui tratat de neagresiune între cele două ţări “se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase 16 Comisia Româna de Istorie Militară. de reîmparţire a lumii în sfere de influenţă. ROMANIA IN CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL: După doua decenii de la încheierea primului Război Mondial. V. 1975. numarul victimelor ridicându-se la peste 50 000 000 de oameni. Editura Politica. cel de-al doilea Război Mondial a antrenat în orbita sa peste trei patrimi din omenire. M. p. p. la 1 septembrie 1939. 17 Nicolae Ceausescu.Încheierea ostilităţilor sovieto-finlandeze în primăvara anului 1940 a asigurat Moscovei posibilitatea să-şi concentreze atenţia asupra României. Germania hitleristă a recurs la teoria rasei superioare. tehnica de luptă folosită. După o scurtă perioadă de neutralitate. La 29 martie 1940. vol. pierdută în final. regimul Antonescu şi continuat ostilitatea diplomatică faţă de Ungaria din cauza problemei Transilvaniei. dezbinând forţele progresiste pe plan naţional şi dezbinând popoarele pe plan internaţional”17. Bucureşti. De-a lungul a şase ani. Această politică s-a reflectat în mod pregnant în aspiratiile Germaniei hitleriste la dominaţia mondială. “România în anii celui de-al doilea Război Mondial”.212. a izbucnit cea de-a doua conflagraţie la scară planetară16. Pentru realizarea scopurilor sale de dominaţie.Deşi şi România şi Ungaria erau aliate ale Germaniei. O lovitură de stat din 1944 condusă de Regele Mihai a oprit dictatura lui Antonescu şi a adus România de partea Aliaţilor. până la 2 septembre 1945. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Editura Militară. şi cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei. vol.11. Molotov a ridicat problema Basarabiei. Bucureşti. România s-a alăturat Puterilor Axei în iunie 1941. Prin amploare numărul participanţilor. imensele jertfe de vieţi omeneşti şi distrugeri de bunuri materiale şi spirituale cauzate popoarelor. prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă. I.

nerezolvate. aşa cum pretindea guvernul. aceea a Basarabiei. iar a doua zi. Compoziţia noului guvern arăta că România se orienta către puterile Axei. personalitate cu legături economice şi politice la Berlin. Pe plan extern. Carol al II-lea a solicitat o misiune militară germană în România. a nordului Bucovinei şi a Ţinutului Herţei de către Uniunea Sovietică a avut însemnate consecinţe asupra situaţiei interne şi internaţionale a României. presa şi radioul au primit dispoziţii să cenzureze informaţiile. SITUAŢIA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ÎN URMA DECLANŞĂRII CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ( SEPTEMBRIE 1939 . 9 . Scopul acestor schimbări nu era reînnodarea unei vechi tradiţii. prin care Germania şi Italia hotarasc să atribuie Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei. Pe plan intern. România a întârit relaţiile cu Germania nazistă. la 4 iulie 1940. cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară” . În noul guvern.566. ci o încercare disperată a regimului carlist de a evita noi dezmembrări teritoriale şi a se menţine la putere. Autorităţile însă nu au aprobat oficial aceste manifestări. având loc nenumărate manifestări de protest. Această decizie a fost primită de către opinia publică românească cu tristeţe şi indignare. Anexarea Basarabiei. condus de Ion Gigurtu. pag. la Ministerul Cultelor şi Artelor (va demisiona la 8 iulie). la Ministerul Inventarului Avuţiei Publice. iar Augustin Bideanu. guvernul român a renunţat la garanţiile anglo-franceze din 13 aprilie 1939. Garda de Fier (Legiunea) era reprezentată de trei miniştri – Horia Sima. s-a format un nou guvern. La 1 iulie 1940. Vasile Noveanu. subsecretar de stat la Finanţe. a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică.IUNIE 1940) 18 Idem. Mai mult. La 30 august 1940 are loc Dictatul de la Viena18. ştirile referitoare la aceste exprimări ale sentimentelor colectivităţii.

factorii săi de conducere apreciind în continuare că fascismul şi revizionismul reprezentau principalii inamici ai tării. accentuarea izolării diplomatice a statului român au determinat Guvernul român să dea publicităţii o declaraţie oficială de neutralitate. încercau să evolueze între cele 2 blocuri beligerante. ocuparea unei părţi a Europei de către Germania nazistă. dezmembrarea ei teritoriala. Romania a oferit un substanţial ajutor politic aliatei sale.-o asemenea eventualitate. Încă de la dezlănţuirea agresiunii Germaniei naziste împotriva Poloniei. Realităţile militare şi politice din estul şi sud-estul Europei. România s-a angajat într-o nouă acţiune pentru salvarea independenţei naţionale şi integrităţii statale. In fapt. de apărare a intereselor naţionale. Agresivitatea ţărilor vecine a atins intensitatea maximă.Declanşarea celui de-al doilea Război Mondial prin agresiunea Germaniei naziste împotriva Poloniei a afectat în cel mai înalt grad. Aliaţii României din Întelegerea Balcanică. politica sa nu viza situaţia unui atac german. prin implicaţiile politico-strategice ale operaţilor militare situaţia internaţională în Europa. POLITICA DE NEUTRALITATE A ROMÂNIEI: CONŢINUT ŞI SEMNIFICAŢII Izolarea internaţională a României şi consecinţele ei: Înfrângerea fulgerătoare a Franţei. evitând orice complicaţii de natură să le stingherească opţiunea neutralităţii. A început în mod tragic . Pe fondul desfăşurărilor politico-militare din Europa. nu s-a putut opune forţelor covârşitoare care o ameninţau. 10 . îngrijoraţi de propria lor soartă. neutralitatea adoptată în septembrie 1939 a fost o politică de sprijinire a statelor antifasciste. România lipsită de orice sprijin extern. Deşi tratatul romano-polon din 1926 introdusese formula erga omnes19. iar discuţiile intervenite între cele doua părti în prima jumătate a anului 1939 au explicat neimplicarea sa într. retragerea trupelor britanice de pe continent. astfel că nu exista obligaţia intrării în acţiune a României în cazul unui atac 19 Erga omnes – Prevederea tratatului României. această prevedere nu a fost preluată şi de convenţia militară. existenţa unor înţelegeri politice între aceasta ţi Uniunea Sovietică au dus la izolarea completă a României pe plan internaţional. Întregul sistem de pace şi securitate realizat în perioada interbelică s-a prabuşit rapid.

96-97. care prevedeau sprijin în situaţia unei agresiuni declanşate de un stat balcanic. Bucureşti. nici victorie Germaniei. În acest spirit. de la 6 septembrie 1939 din Consiliul de coroană a fost dat publicităţii comunicatul prin care România afirma că va urma “observarea strictă a regulilor neutralitaţii stabilite prin convenţiile internaţionale fată de beligeranţii din actualul conflict”22.1939”. guvernul condus de Armand Călinescu nu a respins cu total posibilitatea unei participări la operaţii “ în funcţie de ajutorul anglo-francez acordat României”24. Să ne gândim şi la sfârşitul acestui conflict. nu ne e dat să o putem îndeplini.A.german împotriva Poloniei20. 24 Rajmond Kulinsky. drept “ singura soluţie posibilă pentru ţara noastră”. vol. nr. “ Politica externă a României”.. Dar să fie o neutralitate demnă şi honestă{…}. Trebuie ca neutralitatea noastră să fie astfel păstrată{…} ca să nu jignim prietenii noştri”23. nr. 20 Gheorghe Zaharia. problemă mult discutată încă din septembrie 1938.Tărănesc şi Naţional.7. 21 Grigore Gafencu.Publicul nu vrea război. 23 Arhitectura M. Va fi un Congres de pace. “ Politica de apărare naţionala a României în contextul european interbelic. 22 “ Timpul”. 43-56. Am fi voit o altă politică. guvernul este gata să reînnoiască propunerea pentru încheierea unui pact de neagresiune{…}. iar neutralitatea sa era binevoitoare Poloniei. Cu toate acestea. inclusiv în ipoteza că agresorul va fi sprijinit de o alta putere din afara zonei. 201. Bucureşti. Consiliul de Miniştri oficializând această orientare prin declaraăia care anunţa că România păstrează “ mai departe atitudinea paşnică de până acum. Constantin Botoran. Partidele Naţional. fond 71. “ Culisele internării guvernării politice în România” în “ Lumea”.”Astfel. nici garanţiile din aprilie 1939 nu erau însoţite de acorduri tehnice privind furnizarea de ajutor în varianta unei agresiuni din partea Germaniei naziste. Nu putem da concursul pe care am fi dorit să-l dăm Franţei şi Angliei. 1981. în ajunul încheierii “ acordului” de la Munchen. urmând buna întelegere cu toţi vecinii ţării. 843 din 8 septembrie 1939.Liberal consideră neutralitatea. nu vrea. “ Romania”. în conjunctura respectivă. însa. În aceste condiţii.23. Cercurile conducătoare românesti au afirmat că vor urma o “linie de echilibru”21. Cu acest prilej. la 4 septembrie. pag. Viorica Moişuc. pag. Nici unul din tratatele de aliantă ale României.” Diplomaţia României în problematica apărării suveranităţii şi 11 . 1989. pag. Mai erau în vigoare doar tratatele şi convenţiile militare semnate în cadrul Întelegerii Balcanice. Deci vom păstra neutralitatea. 51 din 15 decembrie 1966. pag. guvernul român a adoptat soluţia neutralităţii.E. Nicolae Iorga declara:”Facem o altă politică decât aceea pe care am dori să o facem. 1919.

vol. Bucureşti. 1986. În consens cu politica de neutralitate. Bucureşti.{…} Iniţiativele politice ale României au întampinat acerba opozitie a celui de-al treilea Reich. 1938-1944. pag.Caracterul binevoitor faţă de Polonia al neutralităţii României rezultă şi din telegrama adresată la 15 septembrie misiunilor diplomatice româneşti de la Paris. 15. Neagresiune între statele făcând parte din bloc. 1979. 55-57. fond 71. pag. precum şi frontiera sudică ar fi fost ameninţate. “ România şi Antanta Balcanică”. Tot la sfârşitul lunii octombrie 1939. România a concretizat bazele pe care s-ar fi putut constitui un asemenea bloc:” 1. Hans Georg von Mackensen. Marele Stat Major România vrea suficiente date care atestau că în cazul în care forţe militare proprii ar fi intervenit în sprijinul Poloniei. 26 Dombrady Lorand “ Hadsereg es politice Magysrovzagon”. Londra.În cazul unei agresiuni externe împotriva unuia dintre statele facând parte din blocul neutrilor. cu participarea Ungariei. la 28 octombrie 1939 guvernul român a lansat ideea creării “ Blocului neutrilor”27 care să reunească statele neutre şi nebeligerante din Peninsula Balcanică.59. 28 Căpitan Ioan Talpeş.A. dornice să rămână înafară declanşării conflagraţiei. 3. în care se spunea că “ Respectarea strictă a regulilor neutralitaţii ne îngăduie să dăm Poloniei toate ajutoarele dictate de omenie şi de prietenie. Într-o telegramă a Ministerului de Externe al Reich-ului. Obligaţiunile de asistenţă mutuală stipulate intre statele făcând parte din bloc rămân în vigoare în caz de neagresiune. Berlin şi Roma. telegrama circulară. Dacă. Bulgariei. “ Transilvania”. adresată. 27 Cristian Popisteanu.39. 25 Arhitectura M. 5-6. El s-ar lăsa în seama Ungariei şi Bulgariei. neavând frontiera comuna. guvernanţilor Ungariei.09. fără a comite imprudenţe inutile”25. FIMPR. şi Reich-ul n-ar interveni. nu va fi supusă nici unui atac rus sau german. 1971. Bucureşti 1971. vol. celelalte vor păstra cel puţin neutralitatea faţă de statul atacat”. “ Situaţia politică şi militară a României în perioada 1939-1941”. pag. 2. lăsându-le pe acestea să participe la lichidarea României”26. şi Italiei28. Neutralitatea desăvârşită în cadrul actualului conflict. se arăta :” Dacă România va păstra neutralitatea. 227-238.1939. flancurile de vest si est. să întreţină raporturi prieteneşti cu statele vecine. Budapest. 280. ambasadorul german la Roma comunica independenţei tradiţionale în perioada martie 1939. 12 .mai 1940”. la 7 octombrie 1939.E. Csafencu. însă România ar alege o cale împotriva neutralitaţii şi Rusia ar ocupa Basarabia. Adoptarea neutralitaţii a fost hotărâtă în urma unei atente analize a situaţiei internaţionale. semnată de Gr. pag.

Pentru amănunte: Decretul-lege din 8 august 1940 privind situaţia juridică a evreilor. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricăror funcţii publice. Ofensiva forţei fascistă împotriva statelor din Occident. Cel mai bun lucru ar fi. “ păstrând neutralitatea în actuala conflagraţie. Ea a reprezentat o încercare de adaptare la condiţiile concrete ale situaţiei internaţionale de la sfârsitul anului 1939. publicat în Monitorul Oficial nr. a ţiganilor). publicat în Monitorul Oficial nr. prin găsirea unor formule şi metode diplomatice adecvate. pentru că nici Italia şi încă mai puţin Ungaria şi Bulgaria nu vor adera la el{…}. tinzînd la constituirea unui bloc balcanic care. să le asigure pacea. printr-un pachet de legi similare Legilor de la Nürnberg. prin Decretul-lege din 9 august 1940. În octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naţionalizate. au fost interzise căsătoriile etnicilor români cu etnici evrei. 193/1940. autorităţile române i-au exclus din serviciul public pe funcţionarii evrei. aliat al Germaniei naziste. iar cele deja existente au fost declarate nule. deci{…} de a se înmormânta grabnic întreaga chestiune”. fiind înlăturaţii nu numai din aparatul funcţionăresc. încheiată cu capitularea Franţei a creat o situaţie deosebit de gravă pentru România. din echipele sportive etc. păstrând însă nealterată esenţa politicii promovate. Chiar şi după înlăturarea de la putere a Gărzii de Fier. mai ales în teritoriile estice. într-o grupare care. iar Germania îl considera ca o acţiune ostilă ei.reprezentantului diplomatic român: “ România “FACE” un joc foarte periculos în planurile ei de înalta politică. ci şi din societăţile comerciale. Un asemenea bloc nu se va realiza niciodată. sub eticheta neutralităţii. În continuare. a continuat politica de opresiune şi masacrare a evreilor (şi. din armată şi din magistratură. regimul Antonescu. România şi Holocaustul În iunie-august 1940. Totodată li s-a interzis cumpărarea de imobile. mai apoi. independenţa şi integritatea”. Pogroamele şi transporturile erau la ordinea zilei 13 . 183/1940. ar fi îndreptat contra Germaniei.Initiativa României privind crearea unui bloc al statelor neutre se incadrează în politica externă promovată în întreaga perioadă anterioară. Scopul blocului era strîngerea statelor din sud-estul european.

Trupele române care au ocupat oraşul Odessa s-au făcut responsabile de masacrele de la Odessa. în nepunere în aplicare a acestor planuri. până când pasagerii au murit de sete şi de foame) au fost ucişi aproximativ 4. Regimul Antonescu făcuse planuri pentru deportări în masă din Valahia. doar 1. Săbăoani şi Inoteşti).258 de trupuri. Atrocităţile au început în luna iunie 1941 prin pogromul de la Iaşi. şi din sudul şi vestul Moldovei. Antonescu a avut o mamă vitregă evreică precum şi prima sa soţie a fost o evreică de naţionalitate franceză.în Moldova.000 de evrei au fost împuşcaţi în toamna anului 1941. sau Antonescu a calculat că România de Vest nu era destul de anti-semită pentru a putea pune în aplicare planurile.011 au ajuns la destinaţie în viaţă după şapte zile. în timpul cărora peste 100.400 de evrei. În raportul oficial.000 dintre evreii din Transilvania au fost omorâţi de autorităţile maghiare . dintre care doar 700 au mai coborât în viaţă. Editura Cardidact.) PARTICIPAREA ARMATELOR ROMANE PE FRONTUL DE EST29: 29 Igor Ojog. Trenul morţii către Podu Iloaiei (la 15 km de Iaşi) îmbarcase aproape 2. şi Basarabia. (Sursa: Muzeul Evreilor din România. Chişinău 1997. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la rolul fostului coleg de clasă. dar şi cea mai mică estimare atinge un număr de 250.194 au murit“. În conformitate cu raportul oficial al Comisiei Internaţionale privind Studierea Holocaustului în România: „În trenul morţii care a plecat din Iaşi către Călăraşi.000 rromi) în regiunile estice. Totuşi. evreul Wilhelm Filderman. 24 ianuarie 2005). Numărul morţilor este incă în discuţie. la Mirceşti. În aşa-numitele trenuri ale morţii (trenuri cu deportaţi plimbate atâta timp prin Moldova. citat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de joi. (Poliţia română a numărat 1.64. autorităţile române au declarat că 1. 14 . dar sute de cadavre fuseseră aruncate din tren pe drum. „Istoria Romanilor” (Epoca modernă şi contemporană). sau nu voia să înlăture contribuţia evreiască la economia românească. în timp ce 120.700 de evrei la plecare. dar nu le-a pus niciodată în practică. sudul Transilvaniei.900 de evrei s-au urcat în tren şi "doar" 1. care transporta probabil până la 5. Roman. în sudul României.000 de evrei. (Este de notat că deşi anti-semit.000 de evrei (şi 25. pag. în zona Europei Centrale şi de Est. Bucovina. majoritatea evreilor de naţionalitate română au supravieţuit războiului. Igor Şarov.

000 de soldaţi în 37 de divizii. Obiectivă = în condiţiile în care Ion Antonescu decidea după eliberarea teritoriului Basarabiei iesirea din razboi. armatele române participă la bătălia pentru Staliningrad. Australia. Noua Zelanda si Uniunea Sud-Africană. el putea fi inlocuit cu o persoană mai “ fidelă” lui Hitler. Conform unor calcule recente.pag. armata acestei ţări trebuie să meargă până la fundul pământului ca să câstige războiul”. asumându-şi obligaţia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist. La 12 septembrie. sunt eliberate ultimele localităţi româneşti: Carei şi Satu-Mare. urmata de contraofensivă sovietică cu pierderi mari pentru armata română şi cea germană. armata româna participă alaturi de armata germană la operaţiuni pentru cucerirea Crimeei. Cauze: • • • Ideologică = “cruciada împotriva comunismului”. 65. În 1941. lăsând loc întăririi influenţei sovietice în România.30 30 Idem. care după recucerirea de la sovietici a Kareliei se opreşte. La 25 octombrie. în octombrie. România participă la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. Marea Britanie.Spre deosebire de mareşalul finlandez Mannerheim.Tot în acest an are loc şi lupta de apărare a Crimeei în care sunt antrenate şi armatele române. 15 . ele fiind soldate cu mari pierderi de vieţi omeneşti. Militară = “când o ţară se află în război. România semnează Armistiţiul cu Naţiunile Unite. mobilizând pentru aceasta peste 600. 1942-1943. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945. Canada. Ion Antonescu decide continuarea operaţiilor militare în adâncul Uniunii Sovietice. românii au pierdut pe frontul de est 624 000 de soldaţi. În decembrie se ajunge la starea de razboi cu SUA. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei şi în munţii Tatra.

S. Ei până în ultimul moment au sperat la deschiderea celui de al doilea front în Balcani. care iniţial nu s-a implicat efectiv în politica României. trupele române au primit ordin să înceteze operaţiunile militare împotriva armatelor sovietice. liderii opoziţiei Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu participă la tratativele de la Cairo şi Stockholm în vederea ieşirii României din război. Creşterea operaţiei în ţară.S s-a dovedit a fi un dezastru naţional. Sănătescu. vol.R. mareşalul refuză să semneze armistiţiul şi este arestat. Nu a fost soluţionată problema anulării Dictatului de la Viena. Editura Militară. 1989. iar resentimentul împotriva „bocancului german“32 a crescut în rândul celor care în primă fază au sprijinit alianţa cu Germania. În aceeaşi seară printr-o proclamaţie a regelui. Regele Mihai. “România în anii celui de-al doilea Război Mondial”. Comisia Româna de Istorie Militară. pag. Lovitura de stat regală În februarie 1943 în condiţiile contra-ofensivei sovietice de la Stalingrad. valul războiului s-a întors împotriva Axei. Pe baza Blocului Naţional – Democrat s-a format un nou guvern. 16 . • • • La 23 august 1944 Ion Antonescu a fost invitat într-o audienţă la rege. Începând cu 1944. p.Ministrul afacerilor externe. a condus cu succes o lovitură de 31 32 Idem. etapa construcţiei societăţii socialiste.219. I. economia României era în pragul colapsului datorită cheltuielilor de război.66. condus de generalul C. La cererea regelui. În paralel. Actul de la 23 august 1944 a marcat începutul unei etape fundamentale în istoria poporului român. pentru a preântâmpina sovietizarea ţării.ROMÂNIA ÎN FAZA FINALĂ A CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Lovitura de stat de la 23 august 1944. care declară război Germaniei la 24 august.31 • Scopul principal al românilor a fost de a capitula în faţa anglo-americanilor. Bucureşti. • • • Campania în adâncul U. Mihai Antonescu încearcă să-i contacteze pe anglo-americani.

B. Gh. Pop. Să participe la război împotriva Germaniei cu 12 divizii. seara. Ştirbei. ARMISTIŢIUL DIN 12 SEPTEMBRIE 1944 • • Din delegaţia română ce urma să semneze armistiţiul făceau parte l. 33 Idem. să plătească în 6 ani o despăgubire în valoare de 300 de milioane de dolari. C. I. România a fost considerată un stat învins. 17 . Dămăceanu. Visoianu. Cristo. arestându-i pe Ion Antonescu şi pe membrii guvernului. nord-vestul Transilvaniei trecând sub administrarea armatelor sovietice. prin care anunţa revenirea la un regim democratic. şi au fost primiţi de ministrul de externe sovietic V. 6. Anularea dictatului de la Viena33. Regele a difuzat "Proclamaţia către ţară". încheierea războiului cu Naţiunile Unite şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. ca miniştri fără portofoliu. el l-a numit prim-ministru pe gen. Constantin Sănătescu.220. Să acorde libera mişcare forţelor aliate pe teritoriul său. D. pag. • Nu a fost acceptată nici o propunere de a românilor la condiţiile de armistiţiu.stat pe 23 august. Molotov abia peste 6 zile când acordul a fost deja stabilit. 1944 având suportul opoziţiei şi al armatei. Delegaţia a sosit la Moscova la 4 septembrie 1944. Hotărârea finală în privinţa acestui teritoriu era rezervată Conferintei generale de Pace de după război. la orele 22:00. CONDIŢIILE: 1. În aceeaşi zi. Ea urma să întreţină armata sovietică de ocupaţie. Frontiera sovieto-româna a fost fixată pe râul Prut. 2. Imediat. 3. Pătraşcanu. 4. 5. în fruntea unui guvern compus din militari şi reprezentanţii Blocului Naţional Democrat.

Astfel. pag. Editura Militară. “ O istorie sinceră a poporului român”. România a constituit. Nordul Bucovinei şi partea de sud a Basarabiei au revenit RSS Ucrainene. iar restul 34 Vlad Georgescu. recunoscut ca parte integrantă a României.398. Prin condiţiile Tratatului de la Paris din 1947. din nou. p. o pradă de război. I.S. 2003. Bucureşti. puterea fiind „confiscată” de Partidul Comunist. Editura Humanitas. Până în mai 1945 la război împotriva Germaniei şi Ungariei Pierderile armatelor române ajung la circa 170 000 de morţi pentru eliberarea Transilvaniei. România a rămas dupa încheierea conflagraţiei în sfera de influenţă a U. Univers Enciclopedic. Aliaţii au refuzat României statutul de stat cobeligerant.222. • În linii generale România pierde în cel de-al doilea Război Mondial peste 800 000 de oameni ( morţi. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu îşi impune şi sistemul său social".ului i-a fost permisă anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei.S. Florin Constantiniu. 18. 18 . 1989. “Istoria Românilor”. 35 Comisia Româna de Istorie Militară.35 În ciuda actului de la 23 august 1944. participă circa 540 000 de soldaţi..CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOIUL ANTIFASCIST: • • • • si răniţi. Nordul Transilvaniei a fost. CONCLUZII: Cel de-al Doilea Razboi Mondial a avut consecinţe majore ţi asupra României. în ochii URSS. răniţi şi disparuţi).34 În lunile septembrie şi octombrie 1944 România a luptat Armata româna a participat la eliberarea Ungariei. “România în anii celui de-al doilea Război Mondial”.R. dar URSS . vol. Cehoslovaciei şi o parte a Austriei. armata sovietică a impus venirea la putere a cominterniştilor şi comuniştilor. pag.

Rajmond Kulinsky. Bucureşti. “ Culisele internării guvernării politice în România” în “ Lumea”. Bucureşti. “ România şi Antanta Balcanică”. Eugenia Danu. Cadrilaterul.Editura Lumina Lex. 1919.2. Bucureşti. 1971. 1989. “ Situaţia politică şi militară a României în perioada 19391941”. 51 din 15 decembrie 1966. împreună cu o parte din fosta Republică Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească. Aceasta a devenit independentă în 1991. 3. Viorica Moişuc. De asemenea. 5-6. vol. BIBLIOGRAFIE: 1.Basarabiei. Chişinău. 1997. 7.” Diplomaţia României în problematica apărării suveranităţii şi independenţei tradiţionale în perioada martie 1939. 4. “ Politica externă a României”. Nicolae Chicuş. Căpitan Ioan Talpeş. Grigore Gafencu. 8. 2. 6. Demir Dragnev. sub numele de Republica Moldova. “ Drept constituţional şi instituţii politice”/Sistemul constituţional românesc. “Istoria Modernă a Românilor”. nr. 19 . 1981.1939”. a constituit o nouă republică a URSS denumită "RSS Moldovenească". Constantin Botoran. Bucureşti. a rămas în componenţa Bulgariei. 1979.mai 1940”. Cristian Popişteanu. vol. 5. Bucureşti 1971. “ Politica de apărare naţionala a României în contextul european interbelic. Editura Civitas. FIMPR. Gheorghe Zaharia. regiune locuită în majoritate de bulgari. Cristian Ionescu.