P. 1
ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

5.0

|Views: 2,777|Likes:
Published by cadriana57

More info:

Published by: cadriana57 on Jan 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2014

pdf

text

original

ARIILE NATURALE PROTEJATE DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura.In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii – padurile, solurile, apele, stepele, luncile – au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat.Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat.Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale: a) rezervatii stiintifice - 5 b) parcuri nationale - in curs de organizare c) monumente ale naturii - 1035 d) rezervatii naturale - 63 e) rezervatii peisagistice – 41 f) rezervatii de resurse - 13 g) arii cu management multifunctional–32 h) rezervatii ale biosferei – in curs de organizare i) gradini botanice - 1 j) gradini dendrologice – 2 k) monumente de arhitectura peisajera – 20 l) gradini zoologice - 1 Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. cestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.

Rezervatii stiintifice

Rezervatia stiintifica „CODRU” este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a fost fondata in 1971. Din cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%. Predomina arboretele de gorun – cca 1800 ha, arborete de frasin - aproximativ 1800 ha, arboretele de carpen – 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor central-europene.Lumea animala este de asemenea diversa si bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este de asemenea larg reprezentata clasa insectelor.Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.

Rezervatia stiintifica „IAGORLIC”

Rezervatia stiintifica „IAGORLIC” a fost fondata in anul 1988 si are o suprafata de 836 ha. Este amplasata pe malul stang al raului Nistru la varsarea afluentului sau Iagorlac in apropierea satului Goian. Teritoriul rezervatiei consta din doua componente naturale principale – un sector de stepa de peste 300 ha si un sector acvatic reprezentat de golful Goian - de aproximativ 250 ha . Se mai intalnesc sectoare neinsemnate de padure, de lunca, versanti abrupti etc.Rezervatia a fost creata in vederea conservarii speciilor de plante si animale specifice conditiilor de stepa si celor acvatice. Se intalnesc peste 600 de specii de plante, inclusiv liane, semiarbusti, arbusti. Dintre speciile de arbori predomina speciile de stejar, carpen, tei, din arbusti - macesul, porumbarul, scumpia si altele. Complexul faunistic principal este cel din cadrul sectorului de stepa, in care se intalnesc specii de tistari si alte rozatoare, din clasa reptilelor si amfibienilor se intalnesc diferite specii de serpi, soparle, broaste. Este reprezentata clasa insectelor si, partial, cea a ornitofaunei (pasarilor). In sectorul impadurit se intalnesc unele specii de padure cum ar fi caprioara, mistretul, veverita. Golful Goian serveste ca un important habitat pentru dezvoltarea si reproducerea complexului ihtiologic.

broasca de camp si altele. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor. Unele specii de pasari cum ar fi lebada. cerbul lopatar. Lacul Beleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor. terenul impadurit constituie cca 4640 ha. iarba campului. Bic este bine reprezentat complexul de entomofauna. gorun. hameiul si altele. care s-a pastrat cel mai bine dintre toate padurile de lunca de pe teritoriul republicii. comparativ cu restul teritoriului republicii. popularizarea cunostintelor si educatia ecologica. precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Frecvent se intalneste trestia. care sunt cel mai mult raspandite aici. Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI” Rezervatia stiintifica „PLAIUL FAGULUI” este amplasata in partea de nord a Inaltimii Codrilor si reprezinta un ecosistem silvic reprezentativ care incheie zona de paduri codrene la latitudinile nordice ale acestora. starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat. Sectoarele cu stejar ocupa cca 230 ha sau aproximativ 4 % din teritoriu. dintre care plantele vasculare alcatuiesc cca 640 specii. ferigile si altele. avand o suprafata de 6032 ha. starcul sur si cel rosietic. pisica salbatica. in componenta caruia intra lacul Beleu si o retea de balti care in ansamblu formeaza un ecosistem unical de importanta nu numai nationala. lilieci si altele. In lunca r. confirma importanta lui ca depozit natural al genofondului floristic si faunistic.Variatia speciilor floristice si a celor faunistice in acest spatiu natural de lunca.Si in randul speciilor faunistice sunt multe specii care au devenit rare. de plop alb . alcatuiesc cca 260 ha sau 5 % din teritoriul rezervatiei. catina rosie. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii: vidra.Vegetatia este reprezentata de o varietate mare de specii si comunitati de plante vasculare. din sectorul Falesti. paducel. Din numarul total de specii floristice 77 au devenit rare. brebeneii. carpenetele – cca 19 %. vita de vie salbatica. veverita. Rezervatia stiintifica „PADUREA DOMNEASCA” Rezervatia stiintifica „Padurea Domneasca ” este amplasata in cursul de mijloc al r. frasinisurile alcatuiesc cca 21 %. pirul tarator. cocostarcul negru. clocotici.Rezervatia este interesanta si atractiva si din punct de vedere al complexului faunistic. pisica salbatica. platica. nurca europeana. broasca gheboasa. lichenii – cca 50 specii si alte specii. bursucul. jderul de padure. pentru investigatii stiintifice. sangerul. vidra si alte specii. judetul Balti. mistretul. pisica salbatica. hermelina. ondatra. padure zavoi.Pe teritoriul rezervatiei se intalnesc cca 900 specii de plante. perisorul. dihorele negru. gasca sura. care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica are si statut de zona umeda de insemnatate internationala.soare si tiganusul. pisica salbatica. Se intalnesc astfel de specii ca crapul. . acvila tipatoare. Este prezent plopul alb si cel negru. din punct de vedere faunistic. toporasii. cum ar fi cerbul european. vaduvita. bursucul. altfel spus. pentru speciile de pesti care traiesc in lac. Fagetele. si entomofauna. egreta mare alba. nu in ultimul rand.Aici vietuiesc multe animale mamifere. alcatuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontana a Republicii Moldova. caprioara. iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. sanger. salcisurile. dar si internationala.Speciile de amfibieni sunt reprezentate de broasca testoasa de balta. salaul etc. sectoare de plop tremurator.5 %. Preponderent in aceasta rezervatie cresc astfel de specii ca malinul. In total se intalnesc cca 270 specii de plante vasculare.Din cele 6032 ha suprafata acoperita cu paduri constituie circa 3050 ha sau 52% din teritoriu. botanic. jderul de padure. Teritoriul rezervatiei prezinta interes din punct de vedere geomorfologic. Bic. din pasari – cucuveaua sau buha mare. de asemenea. Rezervatia a fost fondata in anul 1992 si are o suprafata de 5642 ha. codalbul. Prut si ocupa lunca r. piciorul caprei.Ornitofauna este reprezentata prin specii de balta cum ar fi viesparul. acvila imperiala. Mai raspandite sunt sectoarele de gorunete – cca 31 % din teritoriu.S-a constatat ca componenta floristica din cadrul teritoriului acestei rezervatii este unicala. inclusiv a celor migratoare.Ecosistemul acvatic al rezervatiei este apreciat unanim ca una din cele mai importante zone umede din Republica Moldova. Mamiferele sunt reprezentate prin astfel de specii ca cerbul nobil. mistretul si caprioarele. hermelina. plop negru – 0. Au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. cerbul patat. panazburatorului. Ea cuprinde un important si valoros sector de lunca . acvila pitica. De pe teritoriul rezervatiei izvoraste r. alun. se intalnesc. pelicanul. nevastuica. lebada cucuiata. in bazinul caruia se afla si orasul Chisinau. In majoritate teritoriul rezervatiei este acoperit cu padure de lunca sau.De rand cu importanta factorului ornitologic.18%. Unele specii de pesti au devenit rare: platica de Dunare.Din cele 5642 ha. hermelina. de asemenea.In cadrul rezervatiei s-a pastrat o retea de balti care servesc ca habitat al pasarilor de apa. bibanul . vulturul pescar. Prut pe tot intinsul ei din cadrul sectorului Glodeni si. Dintre speciile migratoare se intalnesc soimul dunarean. floarea vantului. Sunt raspandite rachitisurile. salcie – 7 %.Complexul faunistic este relativ bine dezvoltat. partial. sunt raspanditi mistretii. Predomina arboretele de stejar – cca 18 %. Este bogata. la fel de important este si cel ihtiologic. rachitisuri. cum ar fi jderul de padure. liane si altele. al diversitatii de habitate naturale si. Rezervatia reprezinta in fond un depozit natural al unui numar substantial de specii de plante si animale care au un regim strict de protectie.Rezervatia stiintifica ”PRUTUL DE JOS ” Rezervatia stiintifica „PRUTUL DE JOS ” este amplasata in cursul inferior al raului Prut si are o suprafata de 1691 ha. Primavara domina viorelele. In invelisul ierbos predomina racotelul. lacramioarele.

stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani şi au o grosime în diametru de 1 m ). scumpia. Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m. iar noaptea ies la vînat. iar în albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. păducelul. ecologică. Este un peisaj natural tipic de toltre. În albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos. a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei prăpastii fioroase. Pe versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian. cireşul sălbatic. cornul din liane. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. păr de pădure. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion al afluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stinga. instructivă. plopul tremurător. limba şarpelui. În prezent aici locuiesc.. cornul. şi educaţională. Din arbuşti aici cresc cornul. cerbi. el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos crează impresia unui peisaj montan. La castel ” Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele Horodineşti şi Brînzeni. iar în apropiere de .. coada calului. jderul de piatră. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe alocuri de crînguri. carpen. lîngă satele Avrameni şi Cubani. Ţipova ” Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. Peisajul Suta de movile se întinde pe o lungime de 7. În stîncile landşaftului se observă si astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – În depresiunile dintre movile – băltoace. stîncoşi. crînceş. pâlnii carstice. vulpi. şarpele cu abdomenul galben. estetică. Versanţii hîrtopului sunt acoperiţi de păduri de gorun. păducelul. El includ terasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-200 m. . alunul. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Versanţii verticali a defileului. arţar tătăresc.Rezervaţiile peisajistice (landşafturile naturale) Rezervaţiile peisajistic. pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de relief care amintesc diferite figuri. Văile acestor rîuri se dezvoltă în calcare sarmaţiene cu versanţi abrupţi. dîrmozul. eroziunii. strigoae. bursuci. Sub acţiunea agregării. Acolo unde rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce formează un pîrîiaş. cornul. Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi medievală. pîlnii carstice. bălţi. În multe locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi de păduri: stejari seculari. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice. pipirigul. vişin turcesc. frasinul. carpen. lemnul câinesc. ulm. gorun. animale. cireş sălbatic. arţarul. . Ţigăneşti ” Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care se deschide în vale rîului Ichel în formă de amfiteatru. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice: ruinele oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi. în carese deyvoltă o faună deosebită unde se întîlnesc: rogozul. şopîrlr. alunul. cireş sălbatic. . straşnicul. arţar.. hameiul. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stîncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale rîuleţelor Saharna şi Stahna.. recreativă. Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au format în urma unor mari alunecări de teren. vişin turcesc.. În albia rîuleţului s-au format multe cascade. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-au păstrat unele mănăstiri medievale săpate în pitară. . grupr de arbori. sîngerul.. vulpi. carstice. sub acţiunea proceselor de dezagregare. castele oameni. fragi. situat lîngă satul cu acelaşi nume. vîntului. sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele adăposturi naturale. frasin. Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stjarul comun. a proceselor eoliene si a celor carstice. Stîncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice. din arbuşti – salba moale. din arbuşti se întîlnesc scumpia. bursuci. . eroziunii.reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică. păr pădureţ. jderi. arţar. În partea inferioară a caestui hîrtop este o mănastire. din arbuşti aici cresc verigarul. Trebujeni ” Trebujeni este situată în vale rîului Răut. şarpele coronele. împiestriţaţi de numeroase peşteri. teiul. stejar comun. Pe stînci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap. . Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna. Suta de movile ” Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun. păsări răpitoare. ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasă. care ziua şed în ascunzişuri. mlaştini. din plantele rare cresc popilnicul. au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept pentru savanţi. În aceste păduri vieţuesc căproare.5 km şi are o laţime de 2 km. rodul pământului. forme carstice: peşteri. porumbarul. lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adîncitură de circa 10 m. Din arbori – plopul alb. În prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha. Saharna ” În cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna. Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi economice reglementate. maceşul.

In republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale. alunul. din arbuşti se întîlnesc cornul. Acesta va contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului înconjurător.satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. jugărelul. lapele cîinelui. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de bărboasă. mai creşte cimbrul. jugastru. S-au păstrat trei masive de pădure arţar tătăresc. . arţar. scumpia. porumbarul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->