P. I.

RADU

I

E. NEGOESCU

P IONESCU

I

IDI

EOITURA DIDACTIC3. $1 ~EDAGOGICA BUCURESTI - i 981

4

4.1 .. AlCATUI,R;lEA SUPRASTRUCTUR.~lOR

4.1.1. NOTI'UNI 'GrENERAlE

SUPl'astructurile aleatuite~ din retele de grinzi se tolosesc pe seara :arga itt eonstruetia podu:dlor din beton armat ~ beton precomprimat.

Podurile pe grinzi slrrt constructij simple, se executa usor, ial'" .inf1".a-· tr~cturile au dimensiuni rniei Qi se pot Iunda; de obieei, pi? tipuri simple de fUndatii .. Prin fclosirea unor betoane de marei ridieate ~i a armaturllor de in:alta rezistenta, prln adoptarea 'unor sectiun:ii economice, a unor scheme tatiee eorespunzatcare; preeum !ji prin alegerea uner proeedee mnderne de executie, se obtine 0 competitivitate ridicata a suprastrueturilor pe grinri In raport cu. alte tipuri die poduri.

Neeesitatea aeoperrrii unor desehideri tot mal marl a Impus treeerea de La suprastruenmle dalate, eu consumuri ridicate de betnn ,i so!ici,tari Importante produse de greutatea preprie, Ia suprastructurfle pe grinzi, care eHmina Intr-e masura importanta betonul situat in zona j11.ti.nsa ~i a par\iune din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axel nsutre (fig.~ .. i),

Se ajunge astfel In 0 seetiune tran sversala , in care se mentln in zona intinsa por«unHe In care se monteaaa armatura careia. i sa asigura CODdi"tUle de aceperire :~il de eouluerare eu betonul.

Scc~hlItea transversals astfel obtinuti~ a:eatuitii din grinzi T 'en placa in zona cemprtrnata, are' greutate p "'opr.ie redusa, iar capaeitatea sa pe-rtanta rld:ica'ta .. asigura prelusrea unorsclieitari importante ; de aeeea, este pooibUa cre9te.rea apire~iabUi. a deschiderilor podurtler pe gi'inzi in COn-

dilii tehrncc-economiee avantajoase. -

~I

~ ..

. '. '

Q

Fi9~ 4.1_ Tr"ece)"t:'B de Ia sUlu·i.J,stru 'b1r1 dalate ]a supr~structuri pIE! grinzi .:

a ..._ ~l.t.J!lras:trurlUl"a dal:ait6~ b ,....- supr8StrUcttlJl"a pe grifJ,zi.: 1 - po~"ua. ue plp.;Qi SllljJ.r1m.~te.

!

c-c

:r;~

~ 1/

; UI-. ----'-----/--F

A i / f

~2

TB *

~~

A I 5 ~

TA

2

I"ig. 4.2. Elcmontclc prlncipale ale unut pod de sosea pe gr inzi :

1 - grtnzi prtrierpale : 2 - antrctoaze; 3 - placa ~n consolll; 4 - placa carosabiJ:il'

5 - 'nervUl'3 longitudina13 secundara, ,~

8

FLg. 4.1. Suprastructura podurtlor de cale

ferata :

" - eaten 1ililezaUI 'pe b!Llast : l.> - calea asc:!ata pe langrme: 1 - grind;): prfncipalk; 2 - tlrtrpari : J - !'lIneA tn cons ala ; " - antretoaza; ;; - beton .de pantEL: U - longtill~:

7 - eraversa : ~ - P'lrapsL.

(J

I;

Suprastructure unui pod pe grinzi este alcatuita dintr-o retca de grinxi principals si transversale (antretoaze), din placa carosabila :;;i p.aca trotuarului (ng. 4.2).

La podurile de cale ferata cu cuva de balast (rig. 4.3, a) se prevad timpane Iatcrala ~i placi de trotuar in console, iar la podurile eu calea rezemata direct (fig. 4.3, b), placa superioara este scoasa in consola pentru circulatia parsonalului de lntretinere. Antretoazele, placa carosablla !;-i p:aca trotuarului Iorrneaza impreuna pZatelajul ciiii. Acesta are rolul de a s~stine calea, de a Imbunatati .repartizarea transversala a Incarcarilor mobile .<,;i a asigura conlucrarea spatiala a intregH retele,

Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa rnai rnulte criterit-; astfel :

• D1Lpa schema staiicii se pot rsaiiza :

- poduri pe grinzi simplu rezernate ;

poduri pe grinzi can tinue ;

- poduri pe grlnzi simplu rezemate, eu console;

- poduri pe grinzi en console 9i articulatti (Gerber) ;

- poduri pe grinzi incastrate in culee, solutie ce 'reprezinta 0 "\<1:-

rianta de tranzitie catre podurile pe eadre 9i este tot mai putin adoptat2 in prezent.

a

~I,

[----~----J

!J

I

I

A-A

jJ!1-[-=1~1

d

e

I
I I I
I
f
" -I
I" D---~-D

I
J I
h
I ;>"E
&<:: ,
i
, T

I
J Fig. 4.4. Sectiunile transversale ale, podurilor pe grinzi.

• DtJ.pa modul de alc(Uuire a secf;iunii

Mil transversale:

- poduri pe grinzi late (eu sectiune drept-

unghiulara, fig. 4.4, a) ;

- poduri pe grinzi in forma de T (fig. 4.4, b) ;

_ poduri pe grinzi in dublu T (eu bulb,

fig. 4.4. c) ;

- poduri pe grinzi cu buzunar (figu-

ra 4.4, d) ;

- pod uri pe grinzi casetate : ClI 0 caseta (fig. 4.4, e), eu doua sau mai multe casete Fig. 4.5. Pod pe grtnzi eli ealea (fig_ 4.4, g), eu 0 cas eta si perete median

jos, (fig. 4.4, f), eu casete avind pereti inclinati (fig. 4.4, j) ;

poduri pe grinzi cu sectiuni speciale (fi~. 4.4, h l?i. i), utilizate .mai

rar, care urmaresc realizarea unor efeete estetice deosebite ale podurilor.

• Dupa pozipia cwi ;

_ pod uri pe grinzi eu calea sus;

_ poduri pe grinzi cu calea jos (fig. 4.5), ad0.pt~.te in special l~ podurile de cale ferata, urmarindu-se reducerea ini'iltlmu de constructie,

• Dupli. modul de executie :

_ poduri pe grinzi ex:ecutate monolit, cu ajutorul UnOI' esafndaje, sau prin turnars tn eonsolii, pe tronsoane, fara esafodaje ;

_ poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ;

_ poduri cu executie mixtii, Ia care 0 parte din ele?1en~e sint pr~fabricate, iar ee1elalte se executa monolit, prin turnare directa pe santier : _ poduri integral prefabricate !?i montate in amplasarnent, proeedeu modern, cu avantaje tehnico-economice deoEebite.

• Dupii tipurile de armiituri. utiiizaie :

poduri cu elemente care fo:osesc armature rnoale, obi.~nuita ; pod uti pe grinzi armate ell carcase sud ate ;

poduri din beton precomprimat, care utilizeaza armaturi de Inalta rezistenta, pretensionate ;

- poduri eu armatura rigida, .

Podurile pe grinzi executate din beton armat !?i beton 'preeomprimat prezinta importante avantaje eeonorr~.i~e si de ordin eonst!~ct~Vj :Ie aceea a:u un domeniu extrem de vast de utflizare, pentru 0 garna Intinsa de deschideri, de la deschider i mici §i medii (10-15 m), pina la descltideri foarte mari (80-100 m).

Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate of era posibilitati de fO.10- sire a unor rnetode moderne de constructie, imbinate cu procedee rapldc de execupe a unor luerari de eonstructii-montal. Tot~~i. uneori ~e .impune exacutia monolita a unor poduri, asa cum este cazui unor l~cran eli carueter de unicat aflate la distante mari de uzinele de prefabricate, pen~ care costul util~jelor de transport, montaj ~i a1 drumu:ilo~ de a.ce~s ar fl ridicat. De asemenea, executarea unor poduri cu desohideri mart ;>1 foarte marl, sau avind suprastructuri daosebite este rnai avantajoasa in varlante

monoUte.

120

Bealizarfle spectaculoase pe plan mondial si national dobindite prin procedeul de executie in consola a suprastructurir podurllor din beton precomprimat au contribuit in mod hotarit Ia largirea sl mai aecentuata a domeniuhri de utilizare a podurilor pe grinzi, ducind recordul mondial al deschiderii Ia 229 m (podul peste nul Potomac la Washington - anul1972).

4.1.2. ALCATUIREA SEqlUNILOR TRANSVERSALE ALE PODURILOR PE GRINZI

Sectiunile transversale ale pcdurilor pe grinzi se pot grupa in doua

mad categorii :

- sectiuni eu profil deschis ;

- sectiuni casetate.

Suprastructurile avind sectiuni eu profil deschis se alcatuiesc mai des cu urmatoarele doua tipuri de dispozitti ale grinzilcr :

- retele de grinzi formate din grinzi principale ~i grmzi transversale (fig. 4.6, a si b) ;

- rete:e complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzi transversale (antretoaze) ~i grinzi longitudinale secundare (fig. 4.6, c).

Aceste tipuri se refera atit la podurlle de sosea, cit si la unele poduri de cale fera tii, in special Ia podurile ell calea [os, Ia care distanta intre grinztle principale este mate (5,50-6,00 m).

Stabilirea numarului -de grinzl principale ~i a distantei intre ele, determinarea elementelor geometrice ale grinzilor (inaltimea. latl-mea). alegerea grosimli plaeilor se fae din considerente tehnice si economice, pe baza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint : deschiderea ~i latimea podului, schema statica a grinzilor principale, Inaltirnea d~ construetie Impusa, modul de executie (monolit sau prefabricat), materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau beton precomprimat) etc.

A-A 8-8C-C

r- 1::3"" ----, ~ I-

l F F

1

:=====::==; :===== ....L.._ ...__ J.._ _ '- ~

F-F

~I---B_~

8f Tc Cl

Q

E ig. 4.6. 'I'Ipur'i de retele pe grinzi.

121

Studiul tehnice-economtc stabileste numarul optim de grinzi, in COl1- ditiile date. In mod curent, pentru podurile de sosea executate monolit avtnd latimea partii carosabile de 7,80 rn, rezulta 0 solutis economics pen: tru condltiile tarii noastre ell doua grinzi principale in sectiune transvorsalEi., In timp ce pentru acelasi pod realizat eli grinzi prefabricate, nurnaru] optim al grinzilor este de patru,

Pentru podurile de cale Ierata, alegerea numarului de grinzi in sectiune transversals este simplificata de iaptul di circulatia corrvoaielor se face pe 0 ca'e fIxe. De aceea se aleg de obicei sectiunl eu doua grinzi. In aeests conditii sclieltarile date de .indircarile permanente si mobile se transmit simetrio celor doud grinzi, Doar solicitartle produse de actiunea. vintului sau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumita masura aceasta repar , title egala, rnsa aeeste forte nu intervin decisiv in dirnensionarea grinzilor, Dispunerea simetrica a grinzilor in raport cu axa din ferate de pe pod conduce la admiterea ipotezet ca solieitarile din grinzi produss de inciirdirile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce iualtime a de construe tie, se adopta sectiuni ale podurilor de cale Ierata cu patru grinzi, dispuse simetric cite doua sub axa fieCaTei sine, Aeeasta solutie nu este eoonomica, conducind 1a cresterea eonsumului de beton si de armatura si in plus, creeaza incertitudini eu privire 1a repartitia tran;versala a inearcarflor. De aceea, crnd se urmareste 0 reducers importanta a inii.1timii de constructie pentru podurile de cale ferata, se reeurge Ia -cobortrea nivelului diU Ia mijloe sau jos.

Dispunerea grinzilor ill sectiune transversals hotaraste grosimea placii, in concordanta cu deschiderea de calcul a aeesteia. De aceea, recomandarile din Iiteratura referitaare la determinarea numarului de grinzi au o rmpertanta orientativa deoateee fiecare varianta are avantajele 51 dez-

avantajele ei. .

Se disting doua tendinte actuale In literatura de specialitate eu privire Ia rrumarul de grinzt principale in sectiune : una care recornanda un numar reclus de grinzi (de obicei doua) si 0 placa de grosime importanta, care conluereaza eu grinzile principale si alta, care recomanda 'un numar mai mare d~ grinz] ell dimensiuni mai reduse :;;i 0 placa mal putin puternica.

. Vanetatea de alcatuirs a podurflor pe grinzi este molt rnai mare, tipurile de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Fe baza aeestor moduri de a_c~tUire se pot face totusi, unele precizari in Iegatura eu domeniul de acoperire a deschiderilor l1i recornandari privind schemele statics mate-

rialele de executie etc. ' ,

:A-s tiel, podur,zz e . pe grinzi late se trtllizeaza in mod cur en t pen tru acopenrea unor desehrderi mid (6-12 ill), in cazul simpler rezemari . la solU~i.~e eu grinzi continue, deschiderile pot atinge 12-15 m (fig.' 4.7, a). Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu -deschidert mai rnari est~ cor:ditionatii de redueerea greutatii proprii, de aoeea se prevad goluri in, InterlO:~1 lor. P_o~urile pe grinzi late se preteaza la exeeutie monolita, atit datonta greutatll proprit importante, cit !;ii relativei usurints de executare a cofrajelor si, de dispunere a armaturilor.

~Qdura: eu 9rinzi T sau dublu T (eu bulb) se utilizeaza pentru deschid.erLe eupnnse intre 15-35 m 1a podurile de f?,osea !?i 10-30m. 1a podurile de cale ferata: (fig. 4.7, b :;;i e). Pentru aceste desehideri se folosesc de obicei grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precomprimat. Per;-tru deschiderile mal'i se folosese fie grinzi simplu rezemate eXecutate din beton precomprimat, fie grinzi continue din beton armat sau

-..lk;.>.-

*

{~

; . ~ c

9

h

d

e

Fig. 1f.7. Tipuri de sectiuni transversale ale suprastructurflor ell gririei.

beton precomprimat. De asemenea, la podurile de sosea se folosesc destul de trecvent scheme statice eli grtnzi cu console.

In marea majoritate a cazurilor, grinzi:e simptu rezemate se executa preiabricat, in i:imp ce grinzile continue sau eu console se executa rnonolit,

Pentru alcatuiri ale seeflunrlor transversale ale podurrlor de sosea ca in Iigura 4.7, d si e, armate eu carcase sudate, latimea grinzilor poate fi destul de midi (hlb=5-8), de aceea grinzile se mai numesc §i grinzi ell pere_t-i. subtiri. Daca armatura este realizata din vergele separate, la'\imea grinzi Ior trebuie sa fie mai mare '(hlb = 2,5-4). Pentru podurile de eale Ieratii, latimile grinzilor tn T sint cup rinse intre 40 sl 80 em, in functie de marimea deschiderii, ~i trebuie sa permita asezarea vergelelor necesare pentru preluarea mornentelor lncovcietoare pe maximum trei rinduri, asigurindu-se distantele mtre vergele recornandate de prescriptiile in vigoare.

Pentru deschideri rnai mari (peste 25 m Ia porlurilede sosea), in scopul redueerii greutatli proprfi a _grinzHol' manolite, se adopta 0 latirne variabila (fig. 4.4, d) realizindu-se grlnzi cu buzunar. Latimsa minima bo se mentine in zona centrala a deschiderii si se sporeste, in una sau doua trepte, pilla la W.timea maxima b in zona reazemelor, pentru a se asigu.ra preluarea satisfacatoare a efor:turilor unitare principale de Intindere. Aceeasi ingrosare a inimii se rsalizeaza ~i la grinzile din baton precomprimat (eu bulb), de la 18 em in zona centrale, pina la latimea bulbului (pe reazeme),

La suprastrueturile cu inaltimea de constructie Iimttata .. pe lingii sporirea lii\imii peretilor (inimilor) grinzilor, se poate trece ~i 1a cre~terea import an ti'i a liitimii talpilor inferioare sau la prevederea unei pliici illfel'ioare continue (fig. 4.7,1).

La podurile pe grinzi eu console sau pe grinzi continue eu deschideri mari (30-50 m) se Ia10sesc seci;iuni dubln T sau seetiuni casetute- cu pereti gro§i eu raportul hlb=3--5 (fig. 4.7,1).

123

Pentru deschiderile marl ~i foarte mari, la podurfle de sosea (45-80 m) se Iolosesc grinzi casetaie cu pereti subtiri (fig. 4.7, g), varianta deosebit de avantajoasa. Podurile eu sectiuni casetate s-au executat din beton armat, dar eel mai frecvent din beton precoroprimat, atit in varianta monolita, cit !?L din elemente prefabricate, montate in console !1i asamblate prin postcomprirnare. La podurile d-e cale ferata care sustin un numar de doua san mai multe Imii este riecesar sa se adopte, de asemenea, 0 sectiune transversals puternica (fig. 4.7, h) cu mare rigiditate :a Incovoiere ~i torsiune, avind un consum minim de beton armat !iii solieitari reduse din greutatea proprie.

La podurile de §osea, din modul de dispunere a grinzilor prmcipale, a antretoazelor !1i eventual a grmzilor longitudinale secundare, rezulta ca placa trebuie sa fie proiectata ca rezemata pe doua laturi, daca distanta dintre antretoaze este cuprinsa intre 2 ~i 41", unde r este distanta dintre grinzile principale, sau rezematii pe contur, daca distanta dintre autretoaze nu depaseste 2 r (v. fig. 4.6, a l?i b). Astfel"in mod curent, dad distanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depaseste 2,5- 3,0 m se recomanda alegerea unei asernenea distante intre antretoaze incit placa sa poata fi eonsidsrata ca rezemata pe doua laturi. In situatia cind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0-6,0 m), pentru a se putea mentine grosimea placii in limite economice avantajoase, se reeomanda ca plaerle sa se realizeze cu 0 .rezemare pe contur, astfel ca antretoazele se dispun la distante mai mici de 2 r. In figura 4.6, c suprastructura are ~ grinzi longitudinale secundare asttel ca desehiderea de caleul a placi; este redusa ~i se po ate mentine grosimea ,pliicii in Iimite obisnuite (12-15 em pentru convoaie usoare .!1i ,15-25 em pentru convoaie grele), fara sii fie nevoie de 0 arm are .pe doua directii, iar distanta intre antretoaze se alege relativ redusa (sub valoarea 2 r).

La podurile de9osea, se adopta console de trctuar cu lungimi de 1,0-2,0 m (uneori se ajunge §i la console de 2,50 rn),

Distanta dintre antretoaze nu poate fi stabEita numai dupa eriterii de ealcul Iji comportare a placii, ci trebuie determinate !1i in functie de rigiditatea de ansamblu a retelei, In cazurile eurente, se admite ca antretoazele dispuse Ia distante intre 4.,0 si 6,0 m asigura a legatunl buna intre grinzile prin cip ale. Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este absolut ob:igatorie. Lattmea antretcazelor variaza 1a podurile de sosea Intre 15 ~i 30 em, atingind uneori !iii v·alori de 40 em; latimea uzuala este de 20 em 1a antretoazele precomprimate !?i de 25 em 1a antretoazele din beton armat.

Inalt;inlea antretoazelor se alege .pe eriterii de rigiditate, urmiirind ob\inerea unei repartit;ii transversale efi-ciente. De aceea inaltiroea antretoaze~or nu poate Ii mai mica decit 2/3 din tualtimea grinzi10r principale. In mod eurent, este ega.la eu cea a grinzilor principale, mai putin 5-10 em pentru incruci~area armaturilol' din antretoaze eu cele din grinzi. De foarte multe od. antretoazele de pe reazeme au aeeea!li inalp.me eu grinzile principale.

La podurile de cale ferata cu caZea sus, distanta dintre grinzi:e principale nu depa~el?te 2,00-2,40 ill, pentru a se realiza 0 transmitere dt mai directa la grinzi a indireiirilor mdbi.le. 1n mod obil'jlluit, distanta dintre antretoaze se alege de 5-6 m, pentru podurile la care calea reazemii pe balast !li de 4-5 m, pentru podurile eu ealea rezemata direct, pe 100- grine de beton annat. 1n aceste eonditii, placa (avirad grosimea de 20-

124

25 em) se poate considera rezematB. pe doua laturi. J?e.altf;l. placa ~a podurile de cale ferata fara euva ~e balast n~ este soli~lta:a pr~ctI~ din iocardirile mobile, acestea transmltlinrlu-se direct la grlnzile .prU;C1pale:

La poduri1e de cale Ierata, latimea antr~t.o<:,-ze_lor ~u tre?we sa seada sub 25-cm. Antretoazele de pe .reazerne an Iatirni mal man (30-:-4-~ ClD)~ iar 10 cazul unor poduri cu grmzi inalte, se pot adopta valori ~ mal

delicate.

4.1.3. PODURl PE GRINZI SIMPLU REZEMATE

4.1.3.1. Poduri executate monolit. Podurile pe grinzi din baton armat, simplu 'rezemate, executate monolit, se fo:ose~c, ~~al, pina. la desehideri de 30 m, pentru podurile de sosea 8,1 'CU deschideri mtre 9 l?1 29 m, pen~ cele de cale Ierata. Grinzile se executa cu inaltitne constanta, ell val on irrtre 1/7 ~i 1/14 din dcschidere (~i ehiar 1116 la podurfle de sosea),

Podurile de sosea pe grinzi late (fig. 4.7, a) sirnplu rezemate au a Inal-

. L L

time de eonstruetie redusa. InaJtimea grinzilor late este h=-i2-15' tar Ia-

timea b=O 80-1,20 01 sau b=(1,5-2) h. Sclutii asemanatoare au fast adoptate !iii \a unele poduri de cale ferata, asigurindu-se inserierea lor in

tnaltimea de constructie disponibi:a. . .

In scopul reducel'ii ta minimum a inaitimii de constructie la podu~lle de cale ferata in R.F.G. au fost alcatuite tabliere pe grinzi eu calea lOS. Astfel, in figu~a 4.8, a grinzile cu sectiuni dre"pt~ng~~are pr~zinta avantaje legate de cofrarea simpla, dispunerea armat~rll ill gnn~l, aI_lcorar:ea arrnaturii pentru precornprimarea placii etc. Inscnerea gabaritului de errculatie impune distante Intre grin~i de .4,5~-4,80 n:. Tro~ar;le :xecutate in ext riorul grinzilor, la partea in.lerioara a tahlierului asigura accesul

corned pe pod la nlvelul cau. . ,

La varianta de alcatuire din figura 4.8, b prin avazarea grinzflor s~ permite inscrierea gabaritului de circulatie in cOllo?it;iile me~tiner:ii un~l desehideri relativ reduse a placii. Un alt avantaj al acestei variante 11 constitute includerea trotuarelor in sectiunea activa a grinzi1or. .

In iigura 4.9 este prezentat modul de ~lcatuire a unei suprastructurt pe grinzi simplu rezemate exeeutate monolit, p.entruyu_? pod de sosea, 80- lutia are doua grinzi situate la 5,00-5,50 m .~lStanta I?-tre a~e, _l~gate cu antretoaze la 4-6 m distan~a. Grosimea pli:l:Cll carosabile vanaza mtre 18 9i 25 em. Pentru realizarea pantei transversa:e necesara evaeuatii apelor spre borouri, plam se executa eu iniiltime variabila.

a

Fig. 4.8. Poduri de cale ferata eu ealea jos ;

a _ cu secliune dTeptungl1iuiari;<; b- cu gnnzl C\'ilZole.

b

·

I=:==~===d

T, ~T

Pig. 4.9. Sllprastructuri:i cu grlnzi pcntru podurlle d{' sosea.

Fig. '/-.10. Aldituirua unul pod de cale fCrata::

1 - grln(lA {Hi.nctpallf: 2 - aml'''to~; 3 - p1adi; 4 - plae--l 1!1 consoia.

. Sustinerea trotua:ului se face prin plii.ci scoase in consola, care in ace~a~l tun!? completeaza zona comprhnata a betonului din grinzile principals ill forma de T.

I? figura 4.10 sint pre.zent~te elementele principale privind alcatuirea unui pod de cale ferata sunpla pe grinzi executate rnonolit simplu reze-

mate, cu calea sus. '

Disp~uerea armiiturii. intr-o gri_r;da slmplu rezernata a unui pod de sosea (fig. 4.11) se face ill coniorrmtate cu diagramele infa~Lm'itoare de momente incovoietoare si forte taietoare.

Armiit.ura. de _rezistenti'i longitudinali'i este alcatuita in totalitate din otel d: aceeasi marca: In mod obi~nuit, ~trierii §i vergelele longitudinale prevaz~t~ cons__truchv se confectioneaza din DB 37. Vergelels longituclinale de lezlstenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea ne-

A-A ,

~1O'

]i'Lg. 4.11. Arrnarea uI1ei grfn?,i simplu rezr-mato pentru un poll de SOSQa 1 - grtndl!. principal;;; 3 - antretoaza ; J - aparate de reazern; ;l _ Cll~"t.

126

cesara din cimp ~i minimum doua vergele, iar la extremitatile eu reazeme mobile eel putin 30%. ancorindu-se in mod corespunzator, ~i anurne :

- vergelelc netede se prevad. eu cirlige ~i se ancoreaza dincolo de reazem cu 10 d. at unci cind arrnatura transversala se a!laza eorrstruotiv ~i 15 d cind aceasta armatura rezulta din calcul (d este diametrul vergelelor de rezisren\ii.) ;

- vergelele din PC 52 ~i PC 60 pot Ii prevazuto eu Indoiturj Ia 90" ale. capetelor.

Armare.a transuersaiii se realizeaza cu vergele inclinate i?i etrieri, Din armatura Iongitudinala se ridica vergele Ia 45" (uneori 60") fata de axa elementului. Ridicarea aeestor vergele poate fl in~eputa chiar din sectiurrile In care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni normale, 1a starea limita de rezistenta, sau la,starea limita de oboseala, pentru podurile de cale ferata. Distributia vergelelor Inclinate in lungul grinzilot se face in conformitate cu diagrama in:fa~uratoare a fortelor taietoare, dar distanta dintre ele masurata pe axa Iongitudinala a grinzii, nu poate depast maW·mea h a grinzii. Vergelele indinate se dispun, pe cit posibil, simetric fa~ de un plan vertical care trece prin axa longitudinala a grinzii, neadmitindu-se vergele f:otaote. Ancorarea vergelelor Inelinate se asigura in zone cornprimate ale betonului, lungimea de ancoraj fiind eel putin 15 d pentru vergele netede .'}i 10 d pentru cele cu profil periodic. lndoirea vergelelor se face dupa un arc de cere cu raza interioara de 10 d, Dad lungimea vergelelor nu este suficienta, se rea'izeaza innadirea lor eu sudura electricii. Se recomanda sa se execute sudura cap la cap, prin topire intermediars .. Daca se prevede innadirea prin suprapunere, zonele de suprapunere Val' £i plasate in zonele comprimate ale betonului. Restrictii deosebit de severese impun la podurile de cale feraia, unde Ienomennl de oboseala a armaturilor (mai ales pe por'tluni sudate) este deosebit de intens.

Pe fete1e laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale, care au rolul de a reduce efectele contractiei betonului ~i ale momentelor de torsiune. La grinzile cu inaltirni mai rnari, de 70 em Be recornanda ca aceste vergele sa fie cu profil periodic. Pe fetele laterale din zona Intinsa a inimilor grinzilor (circa 1/3 din Inaltime) se prevad vergele eu diametrul de 8-14mm. asezate la distante de (8-12) d. Pe restul inaltimii se prevad vergele longitudinale de 6-10 mm diametru, Ia distants care sa nu depa~eascii 33 ern, Se recomanda ca sectiunea totala a acestai armaturi de pe fe~ele laterale ale unei grinzi sa lie de aproximativ 0,0015 bh; .iar la grinzile cu inimi sub1;iri 0,0025 bh (b ~ grosimea Inimii ; h - inaltirnea griazii).

Pe zona intinsa (1/3 din Inaltirne) se recomanda sa se dispuna lateral eel putin 8% din seetiunea armaturii longitudinale de rezistenta,

Etrierii rezultati din ca'cul si cei prevazuti eonstructiv, impreuna ell vergelele longitudinale trebuie sa formeze 0 careasa rigida, capabila sa mentina pozitia din proiect a armaturit de razistenta. In fiecare colt al etrierului trebuie sa existe 0 vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi, intre doua ramuri ale aceluiasi etrier :pot fi cuprinse eel mult 5 vergele Intinse, asazata pe un singur rind si cel mul t 3 vergele comprimate. Distanta intre etrierii care cup rind vergele Intinse nu trebuie sa depii~easea 35 em sau 3/4 din inaltimea grinzii. Etrierii care cuprind vergele comprimate de rezistanta Se asaza la maximum 15 d (d - diametrul vergelelor de rezistenta) sau 50 em. Cind Iatirnea grinzii depaseste 40 em, se prevad etrleri dubl! (cu 4 brate).

127

Daca armatura de rezistenta a grinzilor se executa: din OB 37, se prevad -etrieri la 10 em, cu diametrul de minimum 8 mm pe lungimea de ancora] a armaturii longitudinale, incepind de Ia capatul grinzii. De cele mal multe ori, grinzile podurilor se arrneaza eu etrieri Inchisi,

4.1.3.2. Poduri de sosea realizate cu grinzi simplu rezemate prefabricate. In alcatuirea podurilor cu elemente de rezistenta prefabricate este necesar ca intreaga structura sa fie segmentata 'in elemente de prefabricate, in asa fel ca acestea sa poata fi transportate ~i montate cu vehiculele l1i dispozitivele existente in dotarea intreprinderilor specializate. Solutta de a se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibila deeit In cazul podetelor sau in cazuri cu totuI speciale, In aeeasta solutie a fost exeeutat podul peste Iacul Pontehartrain, S.U.A. eu lungimea totala de 38.00 km. Podul a fost realizat eu travee simplu rezernate, de 17,00 m lungime si 10,00 m l<ltiroe. Tabliere1e prefabricate au fost transportate pe apa ~i montate eu ajutorul unei macarale plutitoare (v. fig. 1.17).

4.1.3.2.1. Poduri de $osea din grinzi simpZu rezemate prefabricate monobloc. Segmentarea suprastructurii unui pod se poate face dupa directie Icngitudinala, transversala sau dupa ambele directii,

Segmentarea longltudinala re:prezinta solutia cea mai simpla ~i este aplicata la -podel;e 9i poduri ell deschideri medii, grinzile prerabricindu-se dintr-o singura bucata, ell sectiuni in forma de dublu T sau casetate.

In acest mod au fost realizate in strainatate poduri cu deschideri pilla la apreximativ 65,00 m. In tara noastra, desehiderea maxima realizata este de 45,00 ill Ia podurile de sosea si de 26,00 rn Ia podurile de cale ferata. Grinzile de 45,00 In ale viaductelor peste Dunare 1a Giurgeni-VaduJ Oii au ajuns la .greutati de 1 400 kN (pe bucata),

In continuare sint prezentate tipurile de suprastructuri ale podurilor de sosea realizate eu grinzi prefabricate in diferite perioade.

Suprastructuri realizate din grinz:i T juxtapuse (fig. 4.12). Dupa ee grinzile se ~za una linga alta, se realizeaza monolitizarea lor in dreptul antretoazelor, Monolitizarea se realizeaza fie prin Irnbinare uscata (fig. 4.13), care eonsta in sudarea unor placute metalice fixate pe antretcazele grinzilor prefabricate, fie prin lrnbinare umeda, betonind portiuni din antretoaze, in care patrund mustati ale armaturilor sau inele din otel-beton (fig. 4.14).

~ ~
I I I I I
I t I I I
I I I I I
I I J I I
, I , t I
t a Ii ~ -E 'a ,. Si:I ~ .:J t ~ Fig. 4.12. Suprastructura cu grjnzi prefabricate juxtapusc.

Oetol/II .4

Oefr1liu B

m CLf~ 1~ I 1:]

Fig. 4.13. 1mbinare uscata.

128

Fig. 4.14-. hnbinare umeda,

suprastructuri real-izate din griTlZi I prefabricate cu pZaca §i antretoaze~e tUT7U1.te ulterior (fig. 4.15). Aeest mod de alcatuire a suprasrructurilor a fost adoptat in seopul reducerii numarului de grinzi :;;i pentru a micsora greutatea proprie a elementelor prefabricate. Acestea sint -previizute Ia partea superioara ell mustati din otel-beton c~re se ingl~bea~a in l?l~c~, asigurlndu-se astiel 0 buna eomportare la actrunea combmata a solicita-

rrlor de incovoiere :;;i forfecare.

SuprGStructuri eu grinzi I prefabricate si cu pliici prefabricate monolitizate dupii manta; (fig. 4.16). Prin aeeasta solutie s-a urmarit cresterea gradurui de prefabricare, respectiv reducerea maxima a eantitatii de beton turn at pe loco Mono1itizarea se realizeaza prin betonarea unor zone de plaeii in dreptul grinzilor, in care iPatrllnd mustatile din grinzi !i'i cele din placile prefabricate.

Suprastructuri realizaie din grinzi T prefabricate $i CU portiuni de pZacii tumate ulterior (fig. 4.17). Aceasta solutie este p.ractie gener~zata in prezent in tara noastra, In placa elementelor prefabncate se preva:d arrnaturi care ies sub forma de mustati si se innadesc prin petrecere cu armaturile din zonele de placa monolite (fig. 4.18).

Imbinarea antretoazelor se poate face prin sudarea vergelelor de rezistenta ale acestora (verge1e situate atit la lPartea inferioana, cit ~i Ia

Fig. 4.15. Suprastructure cu gr inz] I prefabricate, cu p1aca "ii antretcaze

lurnatc monolit.

Fig. 4.1.7. Suprastructure 1" .\tSS';SSI({~I~· ~~tQI;K_'~fW:I' ~>-:T~. eu grinzi T prefabricate

~i por tluni de placa tur-

nate monolit.

129

9 - Podrui elin belon armal

---------------------------

Fig. 4.18. Armarea placii earosabile Ia pcduri.le de sosea cu grinti

prefabricate :

a - vedere : 0 - d1spunerea vergele1oc; 1- vergele din placa eiernentetor orofabricate; 2 - ver1leJe montate In be-

tonul n..:o.nolit.

a

2

!

~-----~-------------,

I

f

r L ....

;- - - - - - - - --""

f ,

L........ '-J

L ~

."r-- - - -- -- -""""',

LJ ~~

L ~

b

partea superioara) l'1i betonarea ulterioara a acestor zone ale antretoazelor odata eu betonarea placii superioare (fig. 4.19).

Tendinta aetuala este ea legatura transversale intre grinzi sa se realizeze prin preeomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin precomprimarea transversala a intr~gii suprastructuri (fig. 4.21).

in afara de grinzile eu sectiuni in forma de T. I sau T eu bulb Ia partea Inferioara, au fost realizate suprastructuri de poduri folosind !ii aite

8!""~rr i

~~ l---- _j
--~ :- --
1"",- ___ ..:; -- - - -- I
.<c. __ -- -j ;---
r'~ -- - - -- ....!> I
.-"> I
r~ --- --; ---
M~- -~~ ~--
?2 Wffi
1 Fig. 4.19. Armarea antretoazelor In zonele betonate monoht,

130

Fig. 4.20. Solidai-Iznrea gr inzflor prefabricate prin precornpr-imare traasversala,

J

n - / I Jl
I , (i I • I • {
, , I , 2
I I . , ,
• III I 1 I ,
, J , , I . .
I , . ~ , I
1 "I 4.JD Y 4.J!J 'T ~.JU ~
I Fl.g. -4.21. Precornprimarea lransvarsala La viaduetele podului peste Dunare Ia Giurgeni-Vadul OU :

1 - .!lrtndrt p,-efabdcata; 2 - an1:N!toaz1i rurriata monnlit.; 3 - fascicuJ .. peJ:l1ru -P:l'eCOU1primarea pl.~ii din 120 5 ia 35 em; ~ - fas;c1aule penrru precomprtrnaraa antretoazei din :l1i 121 5.

forme de qrinzi cum ar fi II, T sau seetiuni easetate (fig. 4.22), pentru fiecare din aeestea existind posibilltati de monolitizare specifice.

• Poduri de sosee din grinzi simplu rezemate prefabricate monobloc, reolizaie in tara noastru. Prirnele poduri cu elemente prefabricate au fast exeeutate din beton arm at, eu armatura obisnuita, montate sub forma de vergele separate sau eu armatura grupata in earcase sudate [cunoscute sub denumirea de carcase Matarov).

In prezent, elementele prefabricate pentru realizarea podurilor se eonfeettoneaaaaproape exc1usiv din baton preeomprimat.

Dintre lucrarile de poduri rernarcabile exeeutate in tara noastra cu elernente prefabricate din beton precomprimat sint de mentionat viaductele pddului de sosea peste Dusuire la Giurgen-i-VaduZ Ooii, dat in exploatare la sfirsitul anului 1970 (fig. 4.23). Viaductele sint realizate eu grinzi prefabricate simplu rezemate din beton precompr:imat, avtnd deschiderea de caleul de 45,00 m, In sectrune transversala (fig. 4.24) tablierul este alcatuit din 4 grinzi de 2,80 m malti-me, asezate la distants de 4,30 m. Grinzile au seetiunea in forma de T: la partea superioara talpa de latime 1,20 m, iar 1a partea inferioarfi bulbul de lAtime 0,70 .m ; grosimea inimli este de 0,18 m. Grinzi1e sint legate transversal .atit prln antretoazele a!?ezate la rnijlocul, sfertul !?i pe reazemele deschiderii, cit l'1i prin intermediul p:acii turn ate la partea superioara, intre grinzi. Plaea !ili antretoasele au foot precomprimate eu Iascicule postintinse .

Precomprimarea grinzilor s-a realizat eli ajutorul unor fascicule formate din 4405 SBPT (R~ =16500 daN!emZ), prevazute Ia ambele capete eu ancoraje inel-con dublu, de tipul INCERC 100. Grinzile margtnale au fast precomprimate cu 14 fascicule, iar cele centrale eu 13 fascieule, din care in sectiunea de capat stnt ancorate 8 fascicule, restul fiind aneorate la partea superioara a grinzii

131

Fig. 4.22. Grinzt prefabricate eu dlfertte forme ale secttunil transversale.

Fig. 4.23. Podul peste Dunare la Giurgeni-Vadul on.

tSO

fJ,aO

1.t1J

L I I I J
UBI I J.1fI I) ~ ~t
~.
....., *d'l ~jJ(j fd'l
R --. - ;.
~ I J.~5 7,9J JIJ

§ I
~
~
§!
.." «o~8,.50
-ur--
~ "''' . ~'" .,_,
~ +J,.9lJ
"'= -SZ=-
~ 'rM
1
-1;.tJ{) Nwel multn
~ '21 p; Iw iJ"; p; ~ .
. f'~ .~ .. ".",<>" mOJrlffll'
J [0/01101 furok fip Bl'nufu ~ ~

~

1

~ .."

~ ~=t=: =r--.ll..UIL._,

~~RJ~

n I [ H W H ¢nienor88

. .. .' -2ItfJ--2lfIt) r~'

J'fg. 4.25. Traseul fasciculelorgrinz!i prefabrleate precomprimate Ia podol peste Dunare Ia Giurgcni-Vadol Oil:

l - LIIIlC1<:Ule lJ! 0 5 penuu pt'ecomprlmare.a pUlcH: 2 - raseteule 36 0:; pentru precompnmarea

------~----------~--------~------~--------------------------------------~------ m~~

InIigura 4.25 se prezintA traseul fasciculelor pentru grinda marginala.

Traseul este curb, atit in plan vertical, cit ~i in plan orizontal. Efortul unitar maxim de control s-a considerat CJJ1 = 12500 daN/cm2, reprezentind

aproximativ 0, 75 R~ . Pretensionarea fasciculelor s-a executat in doua etape, §i an ume :

- in etapa It pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10 fas-

cicule (C13-C4) ;

- in etapa a II-a au fast pretension ate celelalte fascicule. Aeeasta etapa: s-a realizat dupa ce grinzi1e au fost montate I?i solid~zate v prin ezecutarea portiunilor monolite din placa l?i a antretoazelor, sr dupa preeornprimarea transversala a p:acii §i a antretoazelor, P~eeomprimarea plaeii s-a realizat eu fascicule 1205 mm SBP I, asezate la distante de 35-40 em, prevazute la un capat cu ancora] Inel-con, iar la celalalt cu dorn, pretensionarea fasciculelor reallzindu-se astfel de la un singur capat. Fascieulele au un traseu curb care sa permita urmarirea diagramei infasuratoare de momente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, deci fascieulele slnt situate la partes suparioara a placii, iar in cimp momentele slnt pozitive, deci Iasciculele slot situate la partea inferioara a placii (v. fig. 4.21).

• Proiecie tip de podurt de $osea pe grinzi simptu rezemate prefabricate monobloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi lntre 12 ~ 33 m, in solutia eu grinzi prefabricate din beton preeomprimat rnonobloc, eu armaturi postintinse.

Pentru suprastrueturi1e eu lungimi de 12---'21 m proiectul tip cuprinde doua variante, ~i anume :

- suprastructuri eli sase grinzi in seetiune transversala, pentru suprastructurile eu lungimile de 12, 15, 18 si 21 m ;

- suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversals, pentru suprastructurile eu lungimi de 18 ~i 21 m.

Solidarizarea transversala a grinzilor prefabricate se realizeaza eu 0 antretoaza in cimp ~i ell cite 0 antretoaza pe reazeme, armate en o~elbeton PC 52sau preeomprimate.

Pentru suprastructurile cu hmgimile de 24-33 m, proiectul tip prevede grinzi care sa fie realizate prm preturnare pe santier, datorita dimenslunilor l?i greutatilor mati ale aeestora, In sectiune transversale se prevad patru grinzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu 0 antretoaza in cimp ~i cite una pe reazerne, e:xecutate din beton ,precomprimat.

In tabelul 4.1 sint prezentate caracteristiclle constructive ale suprastructurilor prefabricate din beton precornprimat monobloe ell lungimile de 12-33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de alcatuire a unei suprastructuri eu grinz! prefabricate monobloe precomprimat, eu Iungimea de 15 rn.

Pentru a se asigura executia uscara ~i unitorrnrzarea eofrajelor, proieetele tip adopta, in general, aeeleasi dimensiuni ale grinzilor, variablla fiind inllltimea grtnzii ~i numarul fasclculelor pretensionate.

Grinzile tip permit realizarea unor suprastrueturi cu latimea partii carosabile de 7,80 m ~i doua trotuare eu latimea de 1,00 m sau de 1,50 m. Suprastrueturile eu lungimi de 12-21 m pot prelua solicitarile eorespunzind elasei E sau I de Incarcare, prin armarea diferita a placii superioare a grinzii, prin modificarea numarulul :;;i a alcatuirii faseieulelor de annatura pretensionata din grinzi. Suprastructurile eu Inngimile de 24-33 m sint proiectate pentru solicltarile produse de olasa E de incarcare.

134

Tal>elui 4.1 ClnaeteristieUe eonsttudh-e ale 8Upastroctu:dlor en grluzl prdabrleate dill beten preeoroprl.mat mnnobloe CD JUlIg1mile de 12 -33 m

J,ungimea ~prnsl:rnc'l 12 I 15 I 18 I 21 I 24 I 27 j ao 1 33
tunl, m
Descbiderea de
ealeul, m 11,30 14,30 17,30 20,30 23,30 26J30 29,30 32,30
-- ~.-- -- !---
Num.aru.I de grin.z!
In-~ecUune
tr ansv er ~ala 6 6 4, 6 4 6 oj, 4" 4 4
-- -- -.-- -- -- -- -- -- --
Inallimea grio1:i- 2,05
lor, ill 0,85 0,95 1,.25 1,05 1,40 1,25 1,60 1,75 1,90
-- -- -- -_. -- -- -- -- f--
Greutatea unei
griczi, kN 104 135 215 188 267 239 377 443 525 599
Mllte:riale f olosite Beton: B 500 prefabricat preeomprt- Beton: B 400 prefabricat
mat III B 400. monollt precornprtmat ~
O\el: SBP I, PG52 ~ DB 37 B 400 monellt,
°te) : SBP I, PC 52. ~
DB 37 A-A

8-B

f¥/lJ/2

;1: l5,fNJ2

f5./JQ/2

c

c-c

Fig. 4.28. Suprastruc:tura tip monobJoe cu Iungimca de 15,00 ru.

In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibrei superioare ~i inferioare 1a griuzile monobloc,in sectiunea de 1a rnijlocul desehiderii, in diverse faze de Iucru, Aceste faze depind de procesul tehnologie adoptat la realizarea grinzilor.

In faza Fse efectueaza pretensionarea unui singur fascicul, rezultind pe intreaga sectiune eforturi unitare de cornpresiune, eu valori relativ mici, in scopul eliberarti tntr-un timp cit mai scurt a spatiilor tehnologiee. 1n

Efortud in heron la llbra -snperloeri ,llnierloari la grlnzl_PMlabrleate

~ Pa:r:a I -
.. - ~ = ~ I
.., g S ]~ 8 S '"
5~ .... ."
i~ :0""' 0 " " s
e " .£- .5 e .. a
~~e til "
~"" <:- ~ .. B
...
Ii! ~ -&I ..s .E.s
;<11 ., 0
... i.l iJ U -= :::: 'eM 'tl ... .....
('l .., "C~
=: jS! .s 8 .!:; c -;: e" 1iU ~-
'"
!:: !ii>_ 01 '" " .e ....... 3s'
u ...,-= ~ii "<! .... :;:. ... 5'" 'd ... ~~
~! " '5 " £~
.: . " ;: :;:,)j ~"E.@ 12<= iil<:;
z .. - I:) ~ ... ~-
z
- -
0 1 2 3 4 5 Ii 7 8
1- (1.12+3 '24)05
Grlnda ~ -11,4 +J7,6 +1,0 +7,2
marginalii 16,48
12,00 6 0": +60,9 -32,5 -5,3 +23,1
1 11~30 0,85 (2 ·12+2 '24)05
Grlnda 0", -6,8 +17,6 +0,5 +11,3
centrala 14,13 f---'----'--
0" .• +36,3 -32,0 -2,7 +1,6
- --
Gnuda (1 .12+ 4 ·24) 05 cr, -6,7 +24,2 +0,5- + 1-8,0
marginalA -- -- --- -- -_
6 21,19 +53,6 -44,6 -4,1 +4.9
15,00 0,
2 14,30 0,95 r----
Grinda 4.2405 11, -6,6 +2-4,1 +0,5- +18,11
-- -- -- --
centralii 18,84
a, +53,6 -11,6 -4,1 +4..9
- -- --
Grinda 4.·36(2)5 a, -14,5 +26,3 +1.2 +13,0
4 marginaJa 28,.24 +71,3 -4.3,7 -5,9 +21,7
18,00 a,
3 17,30 1,25 -- -- - --
Griuda (2·24+2'36)(2)5 a .. -14,3 +26,2 +1,2 I 1:.1,1
--
centraJA 23,55
CJ, +70,4 -43,0 -5,7 +21.7
- -- -- _- -_ -- -- --
Grlnda (1·24.+3 ·36)05 a, -15,4 +32,9 +1,2 +18,7
6 marginalll 25,90 -6.0 +16.2
18,00 cr, +75,6 -53,4
4- 17,30 1,05
Grinda (3 ·24+1.36)05 0" .. -15,0 +32,7 +1,2 ., 18.9
-- -- --
centrals 21.19 +75,4- -6.0 +16,9
a. -52,5
- -_ --
Grinda 5·3605 cr. -13,0 +32,3 +1,0 +:lO)J
21,00 4- marginaJa 35,33 +63,4 -53,5 -4.9 ~5.1l
fJ,
5 20,30 1,4Q
Grinda 4·3605 0 .. -12,9 +32,3 +VI +:W.4
I- --
centrala 28,26
(1, +&2,3 -52,6 -4.7 +5,0
- --
Grlnda 4·3605 a .. -14,8 +37,8 +1,2 +24,2
lJ1arginaUi 2S,26 -_
21,00 6 a, +72,4 -61,3 -5.4 +5,7
6 20,3Q 1,25 -- - -- -
Grinda (2 '24+2 '36)(2)5 a, -1,1,6 +37,8 +1,2 +24,4
centraUi 23,55
0". +71.4 -60,4 -5,4 +5,6 " Hforturlle de I:ntindere au. semnul negatlv

Ta/le/ul 4.2

preeomprimate monohloe, Ia milioeul desehiderii, in d:h'erse flUe·

Paza a If-a Fum a III·a Faza.a IV·a I Faza a V·a
i QQ '" , "' ~~
c, ~ <=, .5~ "'. d ,!.
.B -0 1:=
~g~o.= s fa E a2 :::: ~ <I • E '" E
~8ite Co <0
a. 1 ~ .. cu..,J:I ., ""3 .!O li3 00 .:>! E "
.sf ~§s= ~'" $~3" <>0 ~
.9-:; s«? cO' =Ei .s", .5~
.E .... ." ~)ol~i'l ;;~ CJd<,;l~ e .» 15<1
""" .s~ =d::::
"" .. '!;I<= +-~ 'd!:: 't:ll'l- ,..".. "d. :Q ~>
_0> ",-<'I .... -$ _- -;:-- .. _1'lr;;r,a-~ _-" _'"' -0
Sa,g_ - .... ~":Qj Q1~ "§os "'., ~'" -0 ._'" ~< ...... "'13 "'d
t= .... ~ 3..c. ..... ::'3 ~ .g~~:i t'E. .3 .E B
t:.§B ..:- "'d =0_ "!:lS, t:~ LaE 5~ .a~
z.s~ ""a:= "<::.!c d"i:
o .. w j2~gj e .. ~I!iO e Oq,;e'W ~:a~.= ,e.!9 r:l,s iil'l'l
1ij1l.:=. j£~';; ~ ~ ... Ill,-J:l Ill- iil ....... w- tli-...
-_.- -- -- --- -- --- - -- -- -- -- ---
II 10 11 12 13 14 15- 16 11 18 19 QO
-25,1 +0,8 +2,2 -14,9 +13,'7 -1.2 +10,0 +2,6 +21,2 +32,6 +32,1 +64,7
+14-5,2 -<l,8 -12,2 +151,3 -22,7 +128,6 -24.4. -18,2 -5.3 +80,7 -79,0 ~
-25,a +0,5 +1,9 -11,8 +5,9 -5,9 +11,3 +2..4 +14,3 +22,1 +32,4 +54,5
,-
+146,1 -3,0 -11.1 +134,2 -9,9 +124,3 -25,1 -15,9 -3,6 +79,7 -71,9 ~
-34,1 +1,1 +2,8 -12,2 +18,1 +5,9 +13,1 +3,0 +20,8 +42,8 +37,7 +80,5
--- -- --- -- __ - ___._ -- -- -.-
+200,5 -7,8 -16,5 +181,1 -29,5 +151.6 -31,8 -22,8 -5,4 +91,6 -89,] ~
-33,0 +0,9 +2,7 -11,01 +8,3 -3,1 +14,9 +3.0 +13,9 +28,7 +35,0 +63,7
+ 171';2 -6,3 -14,4 +161,4 -13,6 +147,8 -32,5 -20,9 -3,7 +90,7 -76,3 +14,4-
---
-31,9 +1,3 +2,6 -15,0 +24,4 +9,4 +13,9 +2,8 +24,3 +5D,4 +32,7 +.83,1
+187,0 -7,3 -15,4 +186,0 -36.0 +150,0 -36,4 -21,6 -6,5 +85,5 -85,5 0
---
-22,8 +0,9 +1,6 -7,2 +20,7 +13,5 +13,8 +1,9 +22,8 +52,0 +22,0 +74,0
+145,9 -5,6 -10,6 +151,4 -30,7 +120,7 -36,8 -152 -6,3 +62,4- -58,5 +3,9
___!....
-34,a +1,5 +2,9 -11,5 +21,8 +10,3 +15,7 +3,3 +20~2 +49,5 +38,2 +87,7
--- --- --- -- -- ---
+186,4 -7,6 -15,i3 +179,7 -31,1 + 148,6 -33,4 -22,9 -5.3 +87,0 -81,n +6,0
-26,9 +1.1 +2,0 -4,9 +9,9 +5,0 +18,0 +2,7 +13,3 +39,0 +35,9 +74,9
--- _- -_-
+ 14:8,1 -5,8 -10,8 +148,4 -14,3 +134,1 -34,5 -17,8 -3,6 +78,2 -68,6 +9,5
-
-38,7 +1,9 +3,2 -13,3 +28,0 +14,7 +16,1 +3,1 +23,2 +57,1 +33.3 +90,4
+223,5 -11,6 -19,0 +197,9 -40,2 +157,7 -41,0 -2·1,8 -6,6 +85,3 -114,5 +0,8
-33,3 +1,4 +2,6 -8,9 +23~6 +14,'7 +16,0 +2,2 +22,4 +55,3 +22,1 +77,4
-- --- -- -- --- -- ---
+171,9 -7,0 -13,5 +156,4 -34,2 +122,2 -41,4 -171 -63 +57,4 -57,1 +0>3
~
-37,4 +1,6 +3,0 -8,6 +23,2 +14,6 +16,7 +3;2 +19,2 +53,7 +36,4 +90,1
--.- -- ---
+198,9 -86 -16,2 +179,8 -33,3 +14.6,5 -35,1 -22,5 -5,3 +88,6 -76,0 +7,6
~
-27,3 +1,1 +2,1 +0,3 +10,5 +:to,8 +19,1 +2,6 +12.G +15,1 +3::1.6, +78"
----------
+150,7 -6,0 -11,1 +139,2 -15,2 +124,0 -36,3 -16,7 -3,6, +67,4. -63,6 +3.8 137

Fig. 4.27. Suprastructura pe grinz! prefabr-icate cu arrnaturfi pre:lntinsa.

aceasta Iaza grinda este ridicata de pe standu1 de turnare, astfel ca asupra ei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie, In calculul starilor de efarturi se au in veld.ere pierderile de eforturi produse de freearea fasciculelor pe peretii canalelor si eele produse de lunecari ~i deformatii locale din ancoraje.

In faza a II-a se pretensioneaza 9i celelalte fascicule. La determinarea eforturilor unitare Ia fibreleerlreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierderile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare ~i blocare, includ :;;i pierderile de tensiune din intinderea succestva a fasciculelor. De asemenea, se considera ea pinii 1:a faza de montaj se consurna aproximativ 35--40 % din pierderile de tensiune reologice, provocate de relaxarea a:tipaturii pretensionate, contractia 9i curgerea lenta a betonului.

In faza a IJI-a se toarna betonul monolit in placa carosabila dintre grinzi, In aceasta fazii se sehimba caracteristicile geometrice ale seetiunii, intrueit zona active. de placa cuprinde ~i portiunile de beton monolit,

In faza a IV -e se executa: calea pe pod, tratuarul, parapetul, realizindu-se tncarcarea suprastructurii cu toata greutatea permanenta, 1n aeeasta etapa se iau in considerare diferentele de 60-65 % din pierderile de tensiune reologice, plus eforturile produse de contractia placil monolite. Este de observat ca, in aceasta faza, in care actioneaza toate indirdirile permanente, pe toata sectiunea grinzii de Ia mijlocu1 deschiderfl se deavolta efarturi unitare de cornpresiune destul de marl. Aeestor eforturi li se suprapun cele date de indirearile utile. Starea de eforturi obtinuta pe sectiune trebuie sa respecte conditiile prezentate la paragraful 3.7.

Dupa acumularea unei anumite ezperiente in dorneniul proiectaril '1i al executarii podurilor de sosea eu elemente prefabricate din beton precomprimat, a-a trecut la 0 diversiftcare a tipurilor de prefabricate. Astfel, suprastrueturile de 15 ; 18 9i 21 m lungime se pot realiza in prezent eu grinzi prefablicate din beton precornprimat de Inaltime redusa (hgr= = 1,00 m), cu 8 grinzi in sectiune transversale (fig. 4.27).

Preeomprimarea sectiunii de beton se realizeaza cu armaturaaderenta preintinsaalcatuita din toroane TBP 112 ell 704 mm, SBP L Distantele dintre grinzi se aleg de 1,28 m 9i respectiv ,1,24.tn, ill functie de marimea h'atuaru~ui :;;i de madul de realizare a aeestuia (monolit sau prefabrieat). Alcatllirea suprasttucturii este coneeputii fara antretoaze in cimp sau pe reazem, repartitia transversaHi a incarcarilor realizlndu-se prin intermediul pliicilor continuizate prin e.xecutarea UnoI' portiuni manolite de numai 34 em sau 38 cm latime (Y. fig. 4.27).

1n tabelul 4.3 se prezintii starea de eforturi unitare in beton ~a nivelul fibrelor extreme ale unei secriuni din mijlocul descMderii grinzilor, pentru diferite etape tehnologice !?i de lnearcare. Se observa din coloana 5 eli

138

!liN'!
nqudor.> rnlu;,WOJIr ~Io Qj~ °10 °1°
L'l~ttt3 "'P lITl-uamow ::; <C~ OC() <'I ..... ~ .....
.... C\I .... C "" <t) "''''
-w naw.:za~ ap .. .... ... ... ......... .... ......
1l'wnu 1l-Ul'll-S Uj ua.mJIJ:P~A
...... I .r.> I I ... I I <0 I '" I 0>
..... r:i <D ." "" , a 0
" ,1D'3/NUP I <0 .,;- <:.~ ,....
r- + + I eo +
-~ 'n- Al IJ WIJI 3{1ll0l !Jnvom - .L <D ee +
I + +
"
~ ..... 1 0 1 ":. I If> I "" 1 00 I I "t
al!qolIl·1 '" ",' o· ,(., lri' a,,' ci o· '"
M 0:> N ..,. CO'> r- "" <t)
~ !-ll:'O~!1On! UJP !.(111~OlH .... + I + j + I + I
..,. I 1I~ I "" I <:> I 0 I C'l. I .... I ...,
,1II"/e-.""p I ... ...... I N o· a5 ...; 0> o' ..;
<>'l <:> ..,. -f' .... <0 >Q \0
'C-l1J I:! C'Z1,l1 "IB}Ol !Jnl-lOJ::I .... + + + + + + + +
,m~/NGr 'n-II c udCl" r-. "" .-< "" \0 0> 0 ..,.
.... to' _,. N C'i o· ci t'-'
'" '.)JnXllI~.r T !i<lll~1 O.t;'lj'iJn:> ee + ,...., + .... + CIt + ...
S ·llll:>u.\lI1O:> "H' jJIlPJaj.I I I I I
'"
~ .l1tO/Nl'P N '" C'l M !;'I '" ~ '"
ill 'IJpupll op 11lcJ '::101 00 :)pm ;:! N ..," -N c> ci M "'I 1
"" -.Ull H~l'rd u ~n''')1 a.Qlbn:) ... I ,...; I ....- I ~
+ + + -'-
!~ ,>rl;,c.l')uo<> "I' l,,'lU;uanrI ,
.,;- I 00 I ..". I 00 I a> I t'- I 0> I e-
~ur'::l/NUP '[ooll.mlI!~ I C; .$ I .£ .;; ...; .. :? or$ "",'
= + - + - ,.... 1:'1 .... C'I
aurno.n. '''11:10 u!p !~nl~oE I I + I + I
...... ~ <'> M. .". ,...; m t'-
.m~/Ncl' s ..,.' 00 ..: ... <LJ' 00 @f C;
q .... m ..... "" .... ... Ol
;:l 'c'll u nUll "IOtol PtQJom 1 + + + + -; + +
T +
"
Ii 0 I al- I 0> I "". I 0') I :;~ I "l I ....
"" ,mllfNBJ'I 'l!{onom I co on' .;; ,n "" .... ' 1- 0'
~ + I + I . ... + ....
Illl'uJnl COUld utp Pn:PtlIH T I I
... <'l <'> C'l ,..; ,..; 0 <LJ
,um/NUI' m' "" N 00' ...... 00 ,n 0;'
"" + 0 ...... 00 ,...... N ,..... °
'1 ImII "IBlO' ]:.m:poJ3: ,...; + + + r1 + ...
..L. +
+ •
"'.. I ..,. I 00 I -e- j N I "'- I ~ I ....-
,m;)1 MIll' I ...... a3 0 .;; "..f '" ...... o·
'1 l!dma mU"1 ".mS.JI1~ e-, I I + I + .... + -<
...... !§ \)!1-~n.Q_noo ufP F"P~"!d -. I I
.. I
1;! r- I -.-< I ..... I ..., I "" I ...... I "'l, I ....
~ .m:lfNBP I"" ~ o' bi o· '!!"""i" ...; -;;; .....
<'l O"l .,., <'> ..,. ..,.
nOll'lnaJ.S nrp pn:pom: + I + I + I + I
Ol 00 .:<I r- "" "" ..,. o •
,lUa/NUl' ...; on 0' ",,' N .,..' 00 ....
.., ...... ..,. .... C'l C'I 00 ....... rD
·a.rnmpdwo""" r urp pn¥oJ3: I ,...; I ..... I .... I ....
+ + + +
,m";) "'UUO~Ol '101- ':><IS I· C'l151 ~I~ I C'1151 ~I~' NI~ I gl~ I NI51 col~
telL aueo.to;), D.luIDN "'co
,...,
ll.>:W!.l<IJllI lu<p.iI I '" I I I I ., I .~ I ., I -
ltSCO!J.oons .., .~ ., .~ !
3JU:).11r-'''1 "1' uscI::> I "., I [ I II
w .... ~ .....
oro I °r~ I
ttl lno["" "1' 'P!'losa(L 1_ 0:") q~
ttl '""""",,,Jdru; ·Sun.: L~ ~ .. co .....
.... ... ..........
loom" ·.IN I c> ... I C<I Q)
..
<II
;:I .10 ""/0
1:1 !::: ........ Nt'-
1:: 0>0 t'-t'-
~ "'N ,...., ...
0
~
""l 0 I """!, I <CI I CO
~ .,.; ..... <t:J' C'I~
... ::! 0 + 0> +
;:l: .-! +
~ +
..0 ..... 1
d "'1 I .., I 10
h ~ L -: ~ ",' c,t
.... ' co C';l <0
+ I + I
0> I 0> I q I ..,
:!: ",' .,; .... .,;
10 00 <0 <0
+ + + +
- I
<'I "" "t I N
~ .... .... ~ Iii
+ ..., • .1- ~
I I I
1-
~ '" <'I M
~ '" ci .,;
... I ..... I
+ +
0 I C';l / Q~ ! M
:: a, 0-> 0> M
.... M ... M
+ I + J
It> I I
I ..., .., ...
e o· ." eD 1:'- •
'" .... <'II M
+ + + ....
+
0 I t-- I 0 I l""
'" 0 M 0' M
,... ..... ....
+ I + I'
." 1:'-, "" <0
00 0 ... <,CI' o·
... ... ,.... ....
I .....
T + ...
+ I
- T
4> I 00 I co I 0>
... o<i 0' ('I tri'
+ C'\I + ...
- I I
<CI r <0 I <0 I 00
<0 M r;:." o<i .,;
.... ""' .". ""
+ I + I
r- I .., <0 10
'" ~ ,....' ",' eD
'" .... '" ~
I M I '0\1
+ +
... O\Ir~1 ~J~I <'II~I .... 1S5
C'\I -
....
""
'" j I I
., - ., .~
'" ~ I
i-I
oro
- OeQ
~-. c-
- N",
'" '" 140

forte ~e precomprimareproduce pe sectiuna ~i efarturl unitare normale de intindere in beton, dar care slnt anulate de eforturile unltare de compresiune produss . de greutatea prQ_prie a grinzii. In sectiunile situate in apropierea reazemelor, eiorturile unitare norm~e. din gr~utatea proprie scad, existind pericolul fisunirii grinzll

la partea supenoara, in faza de tr~fer. Se e'Vita aeest neajuns prm scoaterea din lucru a unor toroane (2 ~ 3) in zonele de reazem prin distrugerea ederentei ell betonul. Aeesta zone sint indicate In figura 4.28, a, Iar nurnarul de

,______.. toroane ljii pozitia acestora, in .fi-

:. gura 4.28, c.

Acela~i procedeu este utllizat ~i in cazul fi::;iilor de dale en goluri execum.te din beton precomprimat eu armaturi pretensionate ade~ rente. In figura 4.29 se prez1nm schematic modifioarea d.iagramei momentelor incovoietoare produse de forta ,de IPrecoIlljprimare N», comparattv, pentru doua grinzt, la una dintre ele aderenta fiind distrusa inzonele de reazem pentru unele toroane. •

4.1.3.2.2. Podur:i de §osea din grinzi simplu rezemate prefabriII II H cate tronsonate, ReaIizarea podu _ -..:::..~~

~ ~ rilar de deschidere mare din grimi

~ prefabricate conduce la elements

:::

avtnd dimensiunile ~i greutatea

destul .de mario In cazul cind este necesar tranSiPOrtul lor la distante mari ~i in anl/Plasamente care nu permit accesul mijloaeelor spe-

ciale de transport, realizarea 150- durilor din elements prefabricate .implica 0 serie de dificultati. In aceste situatii au fast utilizate grinzi iPrefabricate realizate din tronsoane de lungime reiatiu mica ~i CU 0 greutate care sa permita transportul lor 18 loeul construetiei cu mijloace auto obtsnulte,

A-A

c-c

f Asamblarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza Ielor de arrnaturi postintlnse, care tree prin golurile (fig. 4.30).

!nainte de inceperea asamblarii tronsoaneler, este obligatorie verificacea lungimii elernentelor, a distantel dintre punctele de rezemare ~i a pozitiei canalelor pentru asigurarea unei bUneeoincidlmte l}i a continuitatii, Eventualelecorectari referitoare la lungimea totala a elernentului se !pot efectua prin variatia grosimii rosturilor, fiira ca acestea sa depaseasea Iimitele prevazute in project. Grosimile rosturilor sint stabilite in Iunetie de proeedeul de executie ~i de iniiltfunea rostului, Ia aproxirnativ 1 rom, in cazul executiei prin Iipire cu 1"B:!;lini epoxidice :;;,i de

Fig .. 4.28, Grinzt prefabticate ell armatura preln-

tinsa :

a - zonete de dist!'ugere a "derentei 1" grinzlle cu lUDgi:n:>ea de 15, IB $i. 21 m; bseettune transversaia prtn ~da.; e - d.\!>DUnerea torcanejor In seetluna trans-

versata,

o 0-0

b

I II I I

23 , t J

j 2 I 311

cu ajutorul IaseicuIasate In tronsoane

Fig. 4.29. Diagreme de momenta incovoictoare la :grinzl eu armarura pretnttnsa :

a - fara distmgerea aderente1; b - cu adcrenla djstrusA.

141

Fig. 4.30. Tl'onsoanele grinzilor prefabricate.

e

d

Fig. ~.31. Procesul tehnologic de realizare a grinzilor tronsonate.

142

15-40 rom, in cazul executiel prin injectare, matare ~i turnare de mortar.

Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folosit procedeul de matare a rosturilor eu mortar de maroa superioara, confectionat ell ciment cu tntartre rapids.

Pentru a impiedica aderenta Intre fascicule ~i mortarul din rosturi, fascicu1ele se protejeaza cu mansoane din tabla.

Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. 4.31, a) se 8!?aza pe reazerne (caIaje, platforms, fundatii) netasabile, care trebuie sa permita scurtarea elementului Ia precomprimare (fig. 4.31, b).

La asezarea tronsoanelor ill pozitia de asamblarc se asigura eontinuitatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturt de tabla (nerecuperabile); se executa eventuale sprijinlri pentru a im_piedica rasturnarea l1i a asigura forma elementului conform proiectului, In continuare se mateaza rosturile, se Introduc fasciculele in canale (fig. 4.31, e si d) ~i se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e) .

• In tara noastrii. au fost executate multe poduri eu grinzi confectionate din tronsoane prefabricate, asamblate prtn postlntinderea fasciculelor, Astfel, grinzlle de 30,00 m deschidere (fig. 4.32) folosite la construirea.majoritatii viaductelor de pe noua varianta a drumului national nr, 6, pe sectorul Drobeta-Tr .. Severin=-Oreova, varianta eonstruita ca urmare a lnerartlor hidroenergetice din zona POl' tile de F'ier au utilizat tronsoane ou Iungime de 3,00 m ~i greutate de maximum 50 kN, ceea ce a permis transportullor eu autocamioane obisnuite pina la locul de executie a podului, unde s-a realizat asamblarea lor in grinzi.

I A-A

i~almzzzzm22mt;z2mzm iaU?z;:(a'"aW222umzaaJV22?ZZaZZ2??2U0fnuza4

B - 8 f.J1Q f..::...§. Q 1fJ.f{J

l4fJ

._,_ ..-'
·
c- o t--
c- or-
- • c-
- • t--
t" oj

- 6IJ b

'l

Pig. <£.32. Suprastructura vtaductelor de pe DN 6 cu desehiderea de 30,00 m :

a - gctndil. prerabctcatA p:recomprimata tolo$iia la !t'ealiza:rea suprastruceurncr ; b - secf1une transversal!!. I)rln suprastructurli,

143

In seetiune transversala stnt prevazute 4 grinzi de 1'.80 m Inaltime, asezate 1a 2,70 m distanta intre axele lor.

Precomprimarea g-a realizat cu fascicule 3605 SBP It in numar de B Ia grinzile margin ale ~i 71a cele centrale.

• Proieeiele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate Ia poduri de sosea eu lungimi de 24, 27, 30 ~i 33 m. Suprastructurile au in sectiune transversals patru grinzi principale si se pot adopta pentru ls.timi ale par-p.i carosabile de 7,BO m !?i doua trotuare de 1,00 m sau de 1,50 m Hitime.

Grinzile se sclidarizeaza transversal cu antretoaze din beton preeomprimat : una in cimp !?i cite una pe fiecare reazem.

In tabelul 4.4 se prezinta caractertsticke constructive ale suprastructuri.lor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, iar in fig. 4.33 este indieat modul de alcatuire a unei suprastructuri eu grinzi prefabricate tronsonate de 30 m lungime,

Tube/al 4.4

Caraeterlsttetle constructive ale suprastmetm-ltor

eu gl'i1l'zi prefabricate din beton preeompr lmnt tronsonata co lungtmUe de 24-3.1 ill

Lnngimea suprastructurlr ill 24 27 30 33
Dcschlderea de ealcul m 23,25 26,25 29,25 32,25
Num:irul de grinzi ill sectiunc transversal a 4 4 4 4.
In 1i1 tlmea grinzil m 1,60 1,60 1,80 i.so
de capat 38 38 38 38
Greutatea unui tronson kN
intermediar 39 39 42 42
Beton: B 500 prcfabricat precomprlmat
1\Jnterialc folosite ~ B 400 monolit
Otel : SBPT, PC 52 ~ OB37 . Si~plificari importanteale luerarilor de cofrare se obtin in proiectele t~p prm adoptarea acelorasi dimensiuni ~i numar de fascicule pentru grinztle cu lungimile de 24 si 27 rn, respectiv pentru cele de 30 !iii 33 m.

. ~el grinzile eu lungimile de 24 ~i 27 rn se realizeaza ell tronsoane identice, avind Inaltimea de 1,60 m, iar grinzile eu Iungimile de 30 ~i 33 m au.tronsoane identiee, eu Inaltimea de 1.BO m. La grinzile eu lungimi difeIlt~,. dar, de aceeasi inaltirne, pentru a aslgura preluarea solieital'i1or se stabileste III mod corespunzator nurnarul de fire din faseiculele de armatura pretensionata.

Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea sa se efectueze numai dupa ee mortarul fnlosit la matarea rosturilor dintre tronsoane (mortar de ciment de mardi 500) a atins rezistenta neeesara,

. Pretensionaraa arrnaturflor se executa intr-o singura etapa, eu exceptia grinzflor margin ale ale suprastructurflor ell lungimea de 33,00 m. in

144

.., ~
/ "-
~
. 111 ~
~L---'- ---
2,N 2/19 2,B(l 2/JJ 2.411 2,30/2
J J (}Q.DfJ/2 j 3 J
I 10.20

2%

I.

I

2,7fJ .1

2.71

UP

-11

Fig. 4.33. Suprastructura tronsonata tip cu Iungirnea de 30,00 m :

faza de transfer, pe linga eforturile din preeomprimare, trebuie avute in vedere lji cele din greutatea proprie a grmzll, ca urmare a ridiceri! ei de pe platforms de montare. Eforlurile totale in aceasta faza stnt foarte mari la fibra inferioara ~i aproape nule la fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5).

Suprapunind sta.rii de eforturi din indirearile permanents eforturile produse de lncarcarrle utile, rezulta ca pentru incarcarea cu convoiul Aso si cu oameni pe trotuare, Ia fibra inferioara se obtin eforturi unitare normale de eompresiune de valori destul de mici, iar pentru lncarcarea eu vehiculul Vso apar in grinzile marginale, Ia nivelul fibrei inferioare ~i eforturi de Intindere, dar cu valori reduse (mai mid decit rezistenta la intindere a betonului Rt), astfel inclt nu exista pericolul fisurarii grinzflot pentru inearcarile de exploatare,

4.1.3.2.3. Poduri de ~osea din g1·inzi. simplu 1"ezemate prefabricate fura Gntretoaze. In ultima vrerne Ia suprastructurfle de poduri pe grinzi prefabricate se rernarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca repartitia transversalii a inearcarilor mobile sa se faea prln placa carosabila (fig. 4.34). Suprastruetura eu doua grinzi prefabricate in sectiune transversala prezinta unele avantaje 1a executie prin manipularea unui numar mai mic de grinzi. Dintre dezavantajele acestei alcatuiri sint de mentionat :

- inaltimea de constructie mare (1,81 m pentru grinzi de 27,00 m lungime) ;

- greutatea grinzilor rnai mare, dec! dif'icultati de manipulate, transport ~i montaj mai importante :

- distanta intre grinzi fiind mare (5,50 m), rezulta solicitari importante in placa, ceea ee sporeste consumul de otel-beton in placa.

De asemenea, se evidentiaza tendinta de reducers a manoperei Ia betoanele ee se toarna monolit, prin inlocuirea eofrajelor elasice ell dale subtiri din beton armat care se inglobeaza in placa turnata ulterior (fig. 4.35). Pentru aceasta suprastruetura eu desehiderea de 31,00 m realizata cu doua

111 - Poduri din 1>"(On arm"l

145

~ ~ ~CJ ~ ~·cJ~ ~CJ ~ ~CJ ~- ~D~ ~-Dt;;

-+ + ... .._. ""''' t-+ ++ .... +-- 1

~ ~.,___, ~ ~r=..._, ~ ~~ ~ ~~ ~ ~--.::-

I + I... • '1' I -+ I + I

~ ~

....

~

o <II ::::: o

b

~ ....

-=

.9

.. Q,

e

Q <J .. ..

=.

~ ~"'<A~ ~A~' ~>~~ ~A~
ss ~ ;:g
~ I ... I ~ 1-1:- I +
~li ~~ ~r ~I ~l~
':t,: ~~ ~~
~~ .. .. '" ~"
~~ ... .:;, ~~ ....... .... . .... ~ <:,~ ~~
"'- ~.~
.,_ ~ '" ~~ s,
t;:: ~ ';:: -~ ,~
'-"~ "" ...
"
~ .
~ '~
~ ~
~ <:i
~ .....
~ ~
l;! ~
i!- !\\
<; 1111 H'!
al~ ~I~
<t~' ~ ~f 147

Fig. 4.34. Seetiune transvcrsalli prrntr-o sunraetructura ell grinz] prefabricate fara antre-

toaze (pod peste Siret).

fJ;Uf n
7,20
n-t M

5,12 7S
~
£;
C-C r.£g. 4.35. ScC\i line transversalii prrn ir-o suprastructura PE" doua grin7.i tronsonate si pluca prefabricata,

grinzi in sectiune transversals tronsonate, s-au adoptat elemente prefabricate de placa foarte usoare, ell grosimea de numai 5 em si cu nervuri 1a distante de 1,41 ffi. E!ementele de placa reazema pe grinzi ~i peste ele se roarna betanul monolit eu grosimea de 15-30 em. Pentru 0 buna rapartitie transversala a Incarcarilor. placa este precornprimata transversal. Se observa ca pentru echilibrarea solicitarilor din placa au fast .necesare console de lungime mai mare, Iar pe reazeme se pot prevedea armaturi pretensionate cu care sa se asigure continuitatea suprastructurii. dupa intarlrea betonului monolit. La suprastructurtle cu mai multe grinzi, elementete prefabricate de placa pot aves dimensiuni mai mici fii nu mal apare necesara precomprimarea trausversala.

8-au realizat suprastructuri cu placa prefabricata din beton armat de 7 em grosime (fig. 4.36) peste care s-a turnat beton monolit de 18 em grosime,

In figura 4.37 se prezinta trei variante ce se pot aplica pentru deschiden ceva mai reduse. Elementele prefabricate se aqar.a joantiv, deci nu mai este necesara realizarea unui cofraj, fiind Inglobate in betonul turnat ulterior.

16,DIJ

r

~l

2%

-

~ " I I' I

~ __ ~J,~ ~I J~,& ~ J~,M_· __ ~~ __ -=J.5~O __ ~

Fig. 4.36. Sectiune transversale pi-intr-o suprastructure. pe mai multe gripzi ~ placa

. prefabricata,

Fig. 4..:;-;. Sectlunl transversale prtn suprastrueturt ell clemente pr-cJabricate joanttve Ingrobate In beton rnonolit.

4.1.3.3. Poduri de cale ferata realizate cu grinzi simplu rezemate prefabricate. Segmentarea unei suprastructuri de pod de cale ferata in elemente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale.

Suprastructurile podurilor de cale ferata realizate din grinzi prefabricate 1;8 deosebesc eseritial ea alcatuire de suprastructurile monolite.

148

Fig. 4.38. Sectiune transversala printr-o

suprastructure cu grinzi prefabricate de

. secpune 1t :

I - prlsma de balast; 2 - buloane de solrdar-i-

sare,

La proiectara se are in vedere in principal reducerea la mmnnum a greut.ii\ii prefabricatelor, realizata prin : Iolosirea unor materiale eu caracteristici meeanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire, folosirea betenului precomprimat, eltminarea de pe pod a prismei de balast (aproximativ 40 kN/m de pod). Dintre aeeste rnasuri, renuntarea la prisma de balast a pus probleme deosebite constructorrlor de podurl tinrnd 500ma de efectele vibratiilor ~i soem-i'or produse de eirculatia vehiculelor, tn concepti a specialtstilor, prism a de balast pe pod asigura continuitajea !?i elasticitatea cali ferate, ell efecte pozitive asupra gradului de contort, comportarii podurilor si materialului rulant in exploatare. Difieu!tati deosebite a creat podurilor de cale ferata fenomenul de oboseala, mai intens 1a suprastructurile cu calea rezernata direct (fara ba'ast). Introdueerea betorrului precomprirnat in constructia podurilor de cale ferata a rezolvat in mare miisura. acest inconvenient.

Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grtnzt de deschideri mid au fast prefabLicate in intregime in unele ta,ri. Desigur, acast procedeu este limitat de greutatea ridicata a suprastrueturilor l1i de necesitatea respectarii gabaritului de circulatie, In plus, este necesar sa se ~inii seama ~i de stares de eforturi produ e in timpul transportului !1i montarii, evitindu-se tipurile de sactiuni eu directti diferite ale axelor principale in explcatare l>ii la transport sau montaj.

Necesitatea reducerii greutstii prefabricatelor a eondus 1a 0 modificare importanta a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de Gale ferata mcnolite cunoscute, chiar ~i in cazurile cind se mentine asezarea caii pe balast, De exemplu, solutia cu elemente prefabricate in forma de II (fig. 4.38) a permis realizarea unei inaltirrri mici de construetie ~i reducerea greutatit prefabricatelor. Pentru fiecare aituatie data, trebuie sa se stabiIeasca numarul de prefabricate in sectiuno, Iunctie de inaltimea de construetie disponibila, greutatile prefabricatelor, Iatimaa infrastructurilor etc.

a rezolvare buna s-a gasH ill solutia prezentata in figura 4.39, in care prefabricarea grinzilor gemene din beton annat este rnsotita de prefabricarce elementelor de trotuar, iar ca.ea este rezemata pe grinzi prin intermediul unor traverse scurte din lernn. Inaltimea de constructie minima asociata celorlalte avantaje ee decurg din folosirea prefabricatelor, a permis 0 uti liz are ]arga a acestei so.utii in reteaua noastra de cale ferata,

Conditii optime pentru extinderea prefabrjcarii !?i in domeniul constructiei de poduri de cale ferata sint asigurate de folosirea betonului precom prim at, care of era posibilitati Iargi pentru redueerea greutatii prefabricatelor, ca urmare a participarii intregii sectiuni de beton la preluarea

149

Fig. 4.39. Suprastructura eu grinzi prefabricate gemene din

beton annat:

1 _ gr:illd.!l prefabtielltii; 2 - element Pte:fablicat de trotuar.

solicitartlor, Datorita iDSa variatiei mari a deschiderilor podurilor de calc ferata, a iniiltimilor de constructie ~i a unei frecvente de utilizare relativ reduse, suprastrueturile din beton annat sau beton precomprimat prezinta o mare diversi~te, .astfel Incit abia recent s-au elaborat proiecte tip, pentru acele deschideri care au 0 frecventa mai mare de utilizare pe reteaua

Ieroviara. . .

. m. ta;a noastra au fost .executate 0 serie de poduri de cale ferata pe grmzi din beton precomprtrnat prefabricate. Astfel, in figura 4.40 esto

A-A

_._

59.15

:>:1- tl'1t) nit) fR.7/J 55$
I,J%,.
'. l:~ M ,~ II -J.4'& II b.
,
I Ft! - D ,
: Y.2P?'/ \ ,
I I
, " I I L .J., 11 I
I·LL·_! ., J
r-L_..:l.._ ",y , -:~W . ·~:I_J.' "
• l __ ~J ........ .L_..1 n-f.·

" ,i , ,

" ,I I

ill ! :if' IIJtJ

,I '11 I I

:.: :1: I I

II' 'I Ill . ..5 I, 1'1' I,

" ,

II " I' I' I

~WWW

Q/2

'7

Fig. 4.40. Pod ell grillZi prefa bricate precomprimate ell deschiderea de

IS,70m:

1 - ITavers!\ 22XZ4-2"O' 2 _ tabla striatil; 3 - apan',t de reaearn llIobl1; >1 - aparat de reazem fix; 5 - colcane

iorate; 6 _ plloti £01"2t1.

150

151

A ---t

27.Wl 27,Wl 27.Wl

Fig. 4.41. Pod de cale ferata realtzat .ClI grlnz! prefabricate pe lima Cimpina-Telega :

1 - izolat!e hldrOftigii protejata ell "idArie de cliramida; 2 - p;etti$ ¢11 bolnvaIli.!o: 3 - pr.af; 4 - saxe compacta.

aratata alcatuirea unui pod de 18,70 rn deschidere avind grinzile solidarizate intre ele cu antretoaze rnetalice nituite. Calea este rezernata pe traverse din Iemn, Iar circulatia pietonilor se face pe dulapiprefabricati din beton armat care reazema pe traverse lungi din beton arrnat scoase in consola, De remarcat este faptul ca sinele nu reazerna pe traversele prefabricate din beton armat, pentru a nu Ie distruge, inaltirnea acestora fiind mat mica decit a traverselor din leron. Aceasta solutie valorifica Ia maximum avantajele prefabricarn, lucrarile pe santier fiind exolusiv de constructiimontaj.

Podul peste Prahova Ia Cimpina (fig. 4.41) a fast realizat cu grinzi prefabricate de 26,00 m deschidere, executate la I.P.B. Mud 9i transportate pe ealea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructura podului este alcatuita cu 4 grinzi prefabricate. Grinzile se monolitizeaza prin betonarea placii Intre grlnz! 9i executarea antretoazelor la fata 10- culut. Peste placa se toarna apoi betonul de panta, se executa .hidroizolatia 9i prisma de balast. Adoptarea unui nurnar de 4 grinzi in sectiune transversala corespunde atit cerintei de reducere a inEiltiruii de constructie, cit ¢ Iimitarii greutatii grinzilor prefabrtcate. In figura 4.42 slnt indicate principalele elemente geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este de maroa B 400. Consumul de beton pentruo grinda este de 22,24 rn3, iar greutatea unei grinzi este de 580 kN.

Armarea grinzii s-.a realizat eu 8 fascicule alcatuite din 36 sirme SBP 105 rnm, Traseele fascieulelor ii ordinea de pretensionare sint indicate in figura 4.42, b.

Numeroase administratii de cale ferata au realizat poduri pe grinzi prefabricate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehcslovacia au fost realizate poduri cusuprastructuri din grinzi casetate (grinzicheson) pentru deschideri cuprinse Intre 17,00 9i 26,00 m (fig. 4.43). Marca

~ .. ~
"IS7/? U4,S A 6pS 1lfb.
-, f-nl I I I I~
~ t----...2 IN:
I' V l~
,i.; ,l:::~
If5; 2IPJ/1 Jii A

8-8

j

Fig. 4.42. Grinzi prefabr-icate pcntru realizarea suprastr-ucturflorcu patru grinzi in sectiune transversala :

a - vedere ; b - eraseut fasclcule10r; 1 - ancore peiltril. mantputarea 2 !Zl 30; 2 - plaC'llf;e metalice.

betonului este de 500 sau 600 daN/cm2, iar armature postintinsa (faseieule 2407 nun) are rezistenta la rupere de 14 000 daN/cm2• Inilltimea grinzilor casetate este de 1,15 m pentru l=17,OO m ~i 1,75 m pentru l=26,OO m.

Consolele de trotuar sint prefabricate separat ~i se fixeaza ulterior pe santier, printr-o lmbinare speciala cu .ajutorul unor buloane (fig. 4.44).

Un viaduct pentru cale ferata dubla, avind lungimea de 400 m a fost realizat eu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) cu lungimea de 33 m. Sub fiecare cale (curba R=351!l m) au fost dispuse cite 3 grinzi I prefabricate (fig. 4.45). Toate grinzile din sectiune realizate din beton marca B 600 sint identice, pentru a simplifica prefabricarea ~i a per-

152

~~ 2~ZY~ ----r----- J~ ~~~ 2.~_~ __ 1--~~--+-=__il

Fig. 4.43. Sectiune transvcrsalA pr-i.n suprastructuri cu grinzi casetate :

H. - inlll!:1me!l ",uprastrIJcturii; R, - inAl1imea grtnzii casetate,

f,J2

Fig. 4.44. Prlnderea elernentelor prefabricate de trotuar de grinzile prefabricate:

1 - grind;;' prefabr1cat;\; 2 - element- de trotnar : 3 - buion,

-,

+'

==:: l:§l Aj ---laJ

I

I

L.II..-L....K.I.._'_ __J

Fig. 4.45. Sectiune transversala printr-o suprastructura cu grinzi prefabricate I.

Fig. 4.46. Suprastructura cu grinzl I tiPizate in D.R.8.S.

Fig. 4.47. Grindii prefabrtcam din beton precomprimat cu semiantretoaza.

mite refolosirea cofrajelor metalice. Dupa montarea grinzilor in amplas~ment intervalele dintre tiilp1:e supenoare au fast betonate pentru obti-

,

nerea unei legaturi monol ite intre grinzi.

Gama grinzilor din beton precomprimat standardizate este foacte larga in U.R.S.S., utilizindu-se in mod curent grinzi in forma de I cu deschideri cuprinse intre 16,50 si 34,20 m realizate eu betoane de marci B 450-B 500 (fig. 4.46). Consolele de trotuar si parapetul se realizeaza din elemente metalice. Sint folosite fascicule 2805 mm, cu rezistenta de rupere de 15000 daN/cmll. Inaltimiie grinzilor slnt 1/11-1/13 din deschidere,

o varianta imbunata\itii a acestei solutil este prezentata in figura 4.47.

Grinzile prefabricate din beton precornprimat sint legate prin intermediul unei imbinari monolite care intervine intre cele doua serniantretoaze. De asernenea, circulatia personalului de tntretinere se asigura pe trotuare executate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console. Parapetul este metalic. In tabelul 4.6 sint prezentate principalele caraeteris tici ale acestor grinzi.

T'abelu! 4. fI

Caraetsetstle lie !lrluzilor tip izate

('II Hrmiituri p"'tensionate utfllzate in U.R.5.S. (Hg. 4.17)

Lunglmea Desahlderea tniil\i:mea Volumul de Grentatca
Numfu-ul bcton In supra-
1atala de calcul grinzii de grinzi struetura grlnzii
(m) (rn) (m) (In') (ltN)
16,50 15,80 1.·1-0 2 ::13,50 469
18.70 18,00 1.55 2 '12,4{) 587
2:1.60 22,90 \,S5 2 61.70 829
27,611 26.90 2.25 2 80,10 1076
I In figura 4.48 f?i tabelul 4.7 sint prezentate elernentele caraeteristice pentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, cu lungimi cuprinse intre 9,00 ~i :13,00 m.

154

Fig. 4.48. Grrnzi tip prefubr-ieate utilizate in U.R.S.S.

Tobelut: s. 7

Carac(edstieile!lrinzilnr lipizate in U.R.S.S. pentrn supraatructueIle podnr Ilor de eule terata (110. 4.48)

Numii:r"l de {"sclcule 2405 SJo.,,"d
l:l""
.~ ::l
lniHlimt" .. [.at:irn~" GraBmca 6il~
Lunghnea griu><ii tliJ,pli pl5eil ~~ Volumul
10ta1& "" ... de beton
'-1 b hp _!il
[m) (em) (c'l\) (em) la l1artea in- 10 partea ",- (m")
r.,..,oar-a (pe supertoara '-CIO
rtndu r ;) "":>
BW
~_g
9,00 90 56 12 5+2=7 3 2 5,60
12,00 120 56 12 .5+3=8 2 2 8,60
15,00 150 56 15 5+5=10 2 2 11,6U
18,00 150 76 15 7+5+2=14 2 2 16,.40
24,00 210 76 15 7+7+2=16 2 2 26,50
27,00 21,U 76 15 7+7+5+1=20 2 2 39,40
33,00 240 76 20 7+7+5+3+ 2 2 42,40
+1-J-1=24 o rezolvare Interesanta pentru aleatuirea unui tablier eu grlnzi IT din bcton precomprirnat este aratata in figura 4.49.

Modul de alcatuire a unor suprastructuri ale podurilor de cale ferata in Franta, cu sectiuni casetate, pentru Iinii situate in aliniament, cale simpla, dubla sau multi pla, cu diferite distante Intre axele liniilor este indicata in figura 4.50.

In sltuatiile etnd 1na1tirnea de constructie este sever Iirnitata, se adopts solutia ell ealea jos. Rezolvarea data in aceste cazuri in U.R.S.S. pentru deschideri cuprinse intre 12,00 si 27,00 m .l?i modul de imbinare a placii CD grinzile principale este aratata in figurile 4.51 si 4.62 (pentru L=

155

I

~

Fig. 4.49. Suprastructura cu grinzi din beton precompr-imar ell secpune n.

r

Pig. 4.50 .. Suprastruetura ell gr[nzi prefabneate -de secjiune easetata

utf lizate in Franta. •

Fig. 4.51. Suprastructura din elements prefabricate cu calea jos :

1 - zonli de monolitizacc.

I

Fig. 4.52. Modu] de imbinare a :pUicii ell grlnda.

Fig. 4.53. Suprastructura din gdnzi prefabricate eu plaea turoatii ulterior.

= 18,00 m). Grinzile au armature preintinsa, dispusa rectiliniu, iar betonul are marca B 500. Placa, realizata din beton B 400, pref'abricata 1a dimensiuni 3 X 4 m este plasata intre talpile inferioare ale grinzilor, armatura slldindu-se de arrnatura moale a grinzilor. Se mateaza rosturile ~i se realizeaza precomprimarea transversala eu fascicule 21 0 5 mm (3 m distanta intre Iasciculele transversa.e). Un alt mod de aleatuire a sectiunit transversale pentru uri pod de cale ferata pe grinzi prefabricate din beton preeomprimat este aratat in figura 4.53.

Solutia Iclosita in S.U.A. pentru deschideri de 21,60 m consta in realizarea unei cnnlucrari a grinzilor prefabricate cu dala dispusa la partea superioara, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de badast.

Sohrtii Ioarte recente opteaza pentru grinzi de sectiune T eu plaea in zona intinsa, iar cuva de balast este realizata prin turuare monolita (fig. 4.54). In felul acesta se reduce greutatea elementelor prefabricate si se inliltura unele dificultat! la executia cofrajului pentru turnarea placii monolite la partea supericara. Cea mai mare desehidere realizata in aceasta solutie este de 33,50 m,

In ultimii ani s-a realizat in tara noastra 0 larga actiune de introducere a betonului precomprimat in constructia podurilor de cale ferata. Pe baza unor studii ~i cercetari amanuntite s-au a'catuit intr-o conceptie rnoderna proiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grinzi avind deschideri cup rinse Intre 15,00 si 33,00 m.

29J

2$/

Fig. 4.54.. Suprastructura cu grIn7J prefabricate de sectiune T cu pladi in zona 111- tinsa sl cuva de balast

reahzata din beton monolit.

;.
...
~ T x L ~.
L-=:
, ,
~ ~~~%T1W'~
~/, 1i17

In sectiune transversala (fig. 4.55) suprastructurUe sint alcatuite din doua grinzi eu armature. postlntinsa solidarizate t.ransversal prin precosnprimare. Trotuarele sint realizato din elemente prefabricate din beton arm at, asarnblats cu elementele principale de rezistenta prin inte!'mediul placutelor metaliee, inglobate in prefabricate !;Oi eelisate ell sudura. Aeeste elemente au mal mults functiuni : asigura inchiderea laterala a cuvai de balast, sustin circulatia personalului de e1tploatare, permit montarea parapetului, asigura posibilitatea pozarii cablurilor pentru teIecomunicatlt si semnalizare bloc etc.

Calea pe pod are aceleasi caracteristici ca S1 in Iinie eurenta, atit pentru a asigura elasticitatea dill, cit si pentru a 'permite func-

tianarea in flux eontinuu a utilajelor grele pentru intretinerea caiL Domeniul de utilizare a proiectului tip:

- linii Simple in aliniarnent ~i curbs eu raza minima 300 m ;

~ ~i~ du~le in aliniament si curbe (R:;;;,.300 Ill), pentru diverse situatii privind diatanta lntre axele Iiniilor :

- Iinii multiple (triaje. statu ete.).

Cell" doua grinzi tip prefabricate din beton precomprimat. sint asezate

simetric in raport eu axa caii, 1a 2,00 m distanta interaxe. .

Asa~blarea lor se realizeaza prln pl'eeomprimare tran versala, in dreptul ~enllantretoazelor, turnate odata ell grinzile principale. Aceasta solutie are lI?portante. avantaje practice, Ja executarea '!ucrarilor de montaj. Rostul dintre placlle grinzilor Eii dintre semiantretoaze se mateaza eu mortar de ciment cu intiirire rapida.

Grinzile prefabricate se executa din beton marea B 400 si cu armature p?stin~~s~ I'ealiz~ta .~in fasci~ule 480 5 rnm SBP I. IVIare~ majoritate a dlmensll:nilor sectlunu se rnentin acelea~i. inditerent de deschidere, pentru a crea IDlportante avantaje ale tipizari] lor. Asa cum rezulta din tabelul ~:~, :r~:i~~ia sec~~un.i.i se re~zeaza printr-un nurnar minim de paran:etn. ma1tlmea grinzn, numarul fascieulelor :;;i dispuner'ea lor in sectlUne. etc. In tabelul prezentat se observa ea urmiitoare~e dimensiuni sint ~et1.tm':t~ consta~t.:: grcsimea inilnii in cimp - 18 em ~i pe reazem _ ::>0 ern, latunea placu supenoars a grinzilor - 196 ell, grosimea acesteia- 2~ .~au ~O em, latimea bulbului - 85 em, iar ,rnaltimea bulbuluj se poate vema prin deplasarsa pe vertiea;a a Iundului tiparulu] metalic, Racorda-

a

Fig. 4.55. S~iiLme lransversala piintr-o suprastructura ti~ ell dona grlnz! :

<1 - secjauns in elmp ; l;> - ~ectlune PB reazern r 1 - grind a profaDricata p:r"<'OmprtmaU!! Z _ element de trotuar din beton armat: 3 - fascl<,mle pernru precomprlmare tl;8I>SVersaljl; '/ - semlan1Tetocza:

5 - mortar- ell cirnene HIM.

15$

Tabeiul Ie.8

F.lementele gt'ometrlc~ ale gl'inzilol' Lip

De!icbideren grtn zU L un.giI!:ea IT hI' h. i NIU1]Rr
L. (ern) Iascteule
grrnzn (em) (em) (~rn) 4605=
.(rn) (m]
15,.0.0 16,.0.0 15.0 25 4.0 3D 7+1
(50)

18,0.0 19,.0.0 18.0 25 40 3D 8+1
(5.0)

21.00 22,0.0 2to 25 50 30 9+1

24,00 25,0.0 24.0 2.5 5.0 3D 10+1
27,00 28,0.0 270 2.5 50 30 11+1
30,00 SI,OO SOD 3D 50 3D 11+0

,33.00 34,.00 330 30 50 30 13+0 rea bulbului ~i a plaei; superioare eu inirna grinzii se .men~ine a?ee~~i 1?entru toate deschiderile, fapt care reduce la miniDl,:m ~podimens~~rule tiparului metalic extensibil ~i pe aceasta cale se asigura un numar mare de ref'olosiri ale elementelor metalice componente,

Trotuarele prefabricate din beton. armat ~a~ca. B ~50 si cu al'l11~tw::a PC 52 sint aceleasi atit pentru podunle pe grmza CIt 'iiI pentru cele I e~lizate cu dale tip prefabricate. La betonare. se. in glob e,az a placutele metalice, care servesc la montarea trotuarelor pe grmzi sau dale,

In figura 4.56 se prezlnta dispoziiia. gener.ala ,,3 u,nui pod realizat cu grinzi prefabricate tip de 30,00 m deschidere, rar m tlgura 4.57 planul de cofraj al grmzti.

4.1.4. PODURI PE GRINZI CU CONSOLE

Podurile pe grinzi ell console pot .fi realizate i~ diverse variante, in functie de conditiile locale si de avantajele ee se urmaresc,

1~ figura 4.58 se prezinta schemele unor po~:ui pe gri!lz.i cu consol: spre rambleu, Caracteristica domin~ta a .. sOl:ztll1or consta m fap~ul c: de 0 parte f;i de alta a pilelor consolele asigura racordarea 'CU teras amen

tele, iar culeele stnt eliminate. . . . .

Din aeeasta razulta importante avantaje economice, co?tul inve~tltiel .reducindu-se in mod apreciabil. Din punct de vedere tehn:c, podurile pe grinzi cu conscle permit reducerea in~timii s~pra~truct.ul'llor, ca urmare a reglarii valorilor rnomentelor inCQVOletoare diri cimp ~l reazeme, Astfel,

inclltimea grinzilor in clmp se ponte admite h= C~ - /4) L pentru schema

159

'" . --
tJ ~""
.... -,..
.g ,co;;
oj..,
:e pp_
'"
<.l "
rn """
Ql ....
"'0 ..
::: "';
°0
<J Pol'
Iii .. .."
'C
.f 31
,_. ij~
Po
'<t_T e .... '"
t;; 0 ... OJ
o OJ ...
... '" np.
1 .. ~1 ... - ,_. <)0
0. ~~s
r::
~ B 1::<: e
t!' ~;:;~
.." .D
~ <:
q 3~0
:i:j ~ t
E p .c
~ rEO)
~ ttl j!;l'O
s u
.., .... Po"'".
.D ...";;)
'" -;; -
'H '0",'"
<!J 'On
.... I e
et Po
... - Po .~~
~ .. Z.I
L T..._ .;l .. ~"'<>
q ... ;: -
or: t: ~,
~I o __
OlIO !:~ e
0
;:l o· .,._1Ii
<.Ie» 'C" ..
~ ...
og,g .,j,..101l!l~
~ ."i
... '"
_Ii>
oj J-.;_;''IU
~ .... .qltJ'O
:r:.J ~ ~~G
.... ~
<lJ ..jl!;
ca p,,,,oo
u ;:;; ,
Q! 8~'"
"'0 ~ Q,'_
'i:: "'13.E'1
p I g~
"d ~ B.~
0
0. _ 0
qat-.
::l N'~'V
<llO)J:E
.... Bo/
,.,
c eo
Ol> E~'~
n.
"' ..
Itt: ,'"
E '" I
rl ,~
u >CO ••
P ... '"
b "' ...
um
'" n°
'" .01:
....
go '"'"
'IDE
LO "'0
CH ..
OJ
<0 ""-
"0>'"
~..., <:-
~ R.§
6, ,.9
k; ... t: +:r ..,
V ~
l<J.~
"'~
I
?
! ~
, r,.!il
..... l ,
f t'j ~
I ~
....
R
,.
....
~~
...-
~
,..,
~
cs-
-t I~
<.,:,
-
~
..,
1
J ~ ~~
j
l'l
..,
~
....
_.,... ~
- ~
~ ~
", ....
V
-
\,
~ ~
~
-s s:.-
~
1-

"1Il
~
""
-,~;
--fa! ~.-e--a---& Is'-
~------.------- ~
1;;;-
'"
. T

Zl

11 - Poduri din beton armae

!I

L

c

a

L

/;

Fig. 4.58. Pod pe grim>;i eu console.

din Iigura 4.58, a (in':iltimea grinzilor este constanta), jar in cazul grmzilor cu Inaltime variabj~a (fig. 4.58, b) inalt,imea in mijlocul deschiderii se poate reduce si rnai mult :

hc= C~ - lIS) L, Iar inaltimea pe reazern ht= (/0 = 1~) L.

Domeniul de aplicare a acestui sistam de poduri se refera la des chideri cuprinse Intre 20 si 30 m, Marimea consolei se recornanda sa fie c= (0,3-0,4) L, in functie de raportul dintre incaTcarile utile ~i permanente, urmarindu-sa ca pentru incarcarea parmanenta momentul din mijlocul deschiderii centrale sa. fie zero. In functie de marimea consolclor, se pot modifica valorile diagramei Infa9ubHoare de momente.

Adoptarea unor lungimi de console prea mari nu este mdieata, deoarece siigeata acestor console Ia trecerea vehiculelor grele este destul de mare, prcducindu-sa degradart ale punctelor de racordare dintre suprastructura si terasamente ~i implicit reducerea gradului de contort al cireulatiei, 'I'ocmai pentru a preinttmpinaaparitia unor asemenea sageti mari, prescrtptifla de proiectare prevad ca sageata maxima la extremitatea consolei, produsa de incarcarile utile, sa TIU depaseasca valoarea 1/250 din Iungimea consolei 9i maximum 3 ern,

AVind in, vedere faptul ca sagetile consolelor pot depasi valorile care definesc starea ltmWi de deformatie, domeniul de utilizare 'a podurilor pe grinzi ell console este practic limitat la podurile de ,~osea, deoarece CODv?aie!e de calcul pentru podurile de .cale ferata sint extrern de grele, tar circulatta lor produce socuri si vibratii importante.

In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea carosabila a drumului, se executa placi de racordare al carer 1'01 este de a atenua denivelarile care apar din cauza tasarii pamintului din umplutura, LPlaci1e de racordare se executa, de obicei, din elemente prefabricate ase-

162

2,00

,,, JO ~ Z Z. :13

b

Fig. 4.59. Placi de raeordare cu terasamentele :

a :_ :Udi.luirea (!On&tJ"tU!tlvfl: .11 - armare pentru placa 2,OOX1,10XO,18 m; 1 - tieton ""flUtic. 2 _ stratUIi ruttere; J - .a,nttetaaza de _pM; 'I - pl,acA de raeordare ; S --: ~Qrtllr· dB ciment t 6 - 1ea~a C!U diametrUl interior de .Zli mm ; 7 - chl.t biJtU~~S fieca;;; grind .. ·de rezernare pe terosamente; 9 - ancore din o~el-b"ton oa sr pent!

pIac! 2 13 20 mm.

zate joantiv t1i care reazema eu u~ capat pe 0 ~consola :nidi., exec~ta:a 1?e ultima antretoaza a suprastructuruJ iar eu celalalt capat pe a gru:da. din beton arrnat inglobata in terasamente. Placile slnt ~~e~ate in pant.a ~L ,legate de consola antretoazei ou ajutorul unor .bolturi ~1I1 ot_el-be~o~ fIxate in antretoaze, cafe intra in mici locasuri circul~re 1asat: ill. placi. Unele detalil de realizare a acestor placi de racordare smt date III figura 4.59.

La podurlle cu contragreutati (fig,. 4.60) se .urm~~ellt.e a:ceea~~ id€_:. ~ a reduce valorile momentelor tncovoictoere din mijlocu l deschIderu. J aceasta solutie consolele se executa sub forma unor cuve din b~ton arm at! umplute cu un beton de marea redusa. Aeestea s~t ylasate m .1oCaljiUfl special amenajate, care sa pe:r~ita c01:;nportarea efectiva a l~r. ca.lll9~e .consale neftind admise rezernari llltimplatoare ale eontragreutatilor. Marunea contragreutiitilor se alege In functie de scopul urmarit,. ~i .an1l:~e. d; a micsora cit mai mult rnomentul pozitiv din mijlocul deschiderii, pUhnd ajunge ehiar Ia va!oarea zero. Prin micsorarea momentelor pozitive se

163

{l

L

b

Fig. 4.60. Poduri pe grrnzi ell console l)i cOJ1tragreutati ; a - vedere; b - aicatutro,

poate reduce in mod c~espunzator si inaltimea grinzilor, care poate ajunge la valoarea ho= L10 - 2~)L. 'I'inind seama ca pe reazeme momentele ~e.?a~ive sin! d~swtul ~e ,mari, apare ca rationala utilizarea unor grinzl eu l~altime .va~abll~. In~ltlrnea pe reazem poate ajunge pinii '~a de 2 ori rnaltunea grinzilor din rnijlocul deschideril.

R~J-lizaI'~a podurilor 'p.e. grinzi eli console tncastrate in culee, pe eapetele carora .reazema grmzi mdependente (fig. 4.61), se justifica prin redu-

Fig. 4.61. Pod uri ell console ~i g:rinzi Jndependente.

L

164

cerea 1a maximum a inii:timii de constructie in mijlocul des chi d erll. Aceasta conditie este irnpusa de cele mai multe or! de asigurarea unei anumite Ynaltimi libere sub pod.

Se reeomanda respectarea unor anumite valcri ale raportului dintre marimea consolelor ~i a deschiderii independente. Astfel, lungimea grinzii independente se a.ege L, =(0,4-0,6) L, eeea ce permite realizarea unor

grinzi cu 0 Inaltirne redusa h = L~ - 3~) L.

Desavantajul acestui tip de struetura eonsta in faptul ea sint neeesare culee masive, care inglobeaza un velum mare de beton annat. De asemenea, pentru asigurarea stabilita1u, Iundatiile culeelor se dezvolta mult, spre a~bie.

a solutie tehnica [udicioasa 0 asigura utilizarea betonului precomprimat la realizarea podurilor cu console. In aceste conditii se pot executa structuri ell Inaltiml foarte recluse. De asemenea, se pot admite ~i aite valori ale raportului intre deschidere sl Iungimea consolelor declt eele indicate anterior. In aeest mod s-a realizat in tara noastra podul peste Mure§ Za Tg. Mure~. Podul are a singura travee eu lungimea de 68,00 m ~i dona culee masive, in care stnt incastrate consolele de cite 25,00 ill Iungime fiecare (fig. 4.62). Pe capete:e acestor console reazerna 0 travee independenta

Fig. 4.62. Podul peste Mures la Tg. Mures :

1 - ancoraje fixe; 2 - bioc de ancoraj tip Baur-Leonhandt.

165

A-A

- ----- .. _ ...

Fig. 4.63. Podul peste 1 Iul, Cclentina la PanteHmon.

avind deschiderea de 18,00 m. Consolele au sectiuni casetate ell patru pere-p. Iar suprastructura independenta este alcatuit<1 din patru grinzi in 3eCtiune transversale, cu placa superioara. Consolele sint precomprimate eli fascieule exterioare, dispuse numai 18 partea superioara a casetelor !1i avind Ia un eapat ancoraje fixe, inglobate in betonul din placa superioara a consolei, iar la capatul dinspre culee, ancoraje mobile de tip BaurLeonhardt, Dupa pretensionarea fasctculelor, Ioeasurile in care fasciculele sint asezate au fast umplute ell beton, realizindu-se aderenta intre acestea ~i betonul din structura,

In figul"a 4.63 este prezentat podul din Bueuresti peste nul Colen tin a la Pante.imon, exeeutat din beton precomprimat, cu desehiderea de 29,90 m si console de cite 11,50 m. Latimea partii carosabile este de 18,00 ill, iar trotuareleau latimi de cite 3,00 m fiecare. Podul este realizat din doua tabliere [uxtapuse. Seetiunea transversals a fiecarei suprastructu:ri este aidltuita din trei casete. Ca arrnatura au fost utilizate fascicule pretensionate de tip Leonhardt ~i Freyssinnet.

4.1.5. PODt,JRl PE GRINZI GERBER

Padurile pe grinzi Gerber prezmta avantajuI ca, 1a deschidsri mari, permit realizarea unor suprastructuri economice, cu consumuri reduse de rnateriale, datorita posihilitatii de a alege dupa Jlecesitati punctele in care

166

.A

8 c 0

fT1

q
~f -f -!l
j~ l ~
t I
I
I Fig. 4.64. Pod uri pe grinzi Gerber:

a _ s<illema S'W:t1cll $i lnfai:lUr~to:a:rea ne l"llOmente; b - ,aleatuJ;rea _ sup-r-ast'rucrl1,Lrii; m - =at de reazem mobil: f - aparat Ill) rerule'm ;[i."C.

unneazi'i Sa se amplaseze _ articulatiile. Se obti~e in fel~l aces~a. 0 ~ist:ibutie rap.onala i:l solicimrEor (momente incOVOleto!l:re}, In special, d~n incardiriIe pennanente. In ,plus, datorita schemei_s~atn;e. ?a:re este stat~c. ~e: terminate, tasarile furtda-pilor se P0t pr~duce ~ara a s; ~tro~D;,ee sollClta_;l suplimentare in. suprastructura, astfel ca solutia este indicata in cazul paminturilor de fundatie mai fi":abe.

Distribu-pa momentelor £ucovoietoare este asemaaatoare eu. aceea ob~inuta 1a grinzile continue, dar avind pozitiile punctelor de mnmente nule in dreptnl articulatiilor (fig. 4.64, a).

Acest tip de structurs prezintas! unele dezavantaje. Din p'uu<:_t de vedere constructiv, execu~ia articulatir~or este destul de complicata, rezultind 0 arrnare suplimentara ati] pentru pre1uarea mome-ntelor din zona art iculatiei, cit ~i psntru preluarea presiunilor locale. D_in p'UDctu1 de vedere a1 expleatazii, arttcu.athle int1_:oduc. in d13~ram~ ~age~ilo~ p~~cte de inflexiune, care fac sa se mareasca actlUne~ dinamica a lI_1carc.ariloT. ~ suprastructura cu grinzi Gerber are unele d~ntr: rea.:e~e fixe, rar alt~~e mobile ; la ampsasarea acestor reazeme trehuie sa ~e tJna. seama tie de_plasarile in .1ung din cauza variatiilor ,~e !en:-p:ratnra. De a~em.enea, gl"m~a simplu rezemata. indepeudenta trebuie sa alba un reazern fix 91 "ull~l mO~l.l. In figura 4.64, a aparatele de reazern sint amplasata astfel Incit aceste

deplasari sa fie minirne.

Daca dimensiunile gabaritului nu impun ° anumlta deschidere, raportul dintre deschideri ~i lungimea coDSo-:elor rezulta pe crlt.~rii constrU(~tive ~i economice. Se cauta sa se obtina mome.ute egaie l~ mijlocul des(~hlderllorl;;i pe reazem, In aeest. caz raporttrl dIUtr~ desch~?erea ~entrala .11 ~i cea marginala 1 variaza In medie intre 1,35 $.1 ~,6. fun~ ~ 1,~5 p2I!b.~ grrnzHe ell inaltimea constanta 9i 1,4-1,.8 Ia grinzile cu mal1;lme~ m~l mare pe reazem. Deschiderea grlnzii independente lo e:te ,al?r~Xlmatr~ 0,5-0,6 din daschiderea eentrala, iar in cazul dnd rezulta 0 maltllne mal mare pe reazern, aoeasta va. fi 1,5-1,8 din ina11)mea din cimp., . ..

In cazul in care dimensiunile gabaritului impun 0 mari!"e a deschl.denl centrale, apare pericolul de rasturnare a deschlderilor Iaterale . ln ].ur~ punctelor B 9i C (fig. 4.64,0) ; deel Ia alegerea raportului intre deschideri

167

I
~ ~ " r-, <, f'.-. I
r-, I'
~ " ~ -, r-, '" ~ I
~ I'\: ...,
"'- r-,
-, -, ~ ~ -, ~
I 1- r-, jX r- .. "\ I"-
~ 1"\ r-, ['\..
t-- I~ 1'\ ~
h l .. r-,
I trebuie avuta in vedere asigurarea unui coeficient de stabl-, Iitate la rastu('nare in valoars de eel putm 1,5 :

in care:

NT.lab este momentul de stabilitate produs de incarcarile Fig. 4.65. Arrnarea consolelor scurte la grin- perrnanente de pe dsschiderea

zrle Gerber. marginala, in raport cupunctul B;

Mrau - rnomentul de rastumare din incarcarile perrnanente l?l utile de pe deschiderea eentrala in raport cu acelasi punct.

Dispunerea armaturtlor la podurile pe grinzi Gerber se face in functie dediagramele so.icttarllor rnaxime, eu respectarea prevederilor constructive prezentate anterior. In plus, este necesara verificarea consolei pe care reazema grinda mdependenta, la moment in sectiunea inc1inatii.

Modul de arrnare a unei console scurte este prezentat in figura 4.65.

La acest tip de element apare uneori necesitatea ancorarii vergelelor intr-a zona de beton in tins, in vecinatatea reazernelor. Este indicat ca aceasta ancorare sa se faca in zonele de solicitare minima

A-A B~8
"'" s;
to f5lJQ1j2 1- 10Mil M,U9
'2t.W/2 ZJ,flIl2 25.1JQ/;
W7..i! _il.. fSlJf)

Fig. 4.66. Pod peste lulomila la Sloboala :

1 - cotoane din betOJl armat (diametr-u; 1,74 m).

168

169

Fig. 4.67. Pasaj pe D_~. 6 Craiova-DrobetaTurnu Severin.

In figura 4.66 sint prezentate elementele privind alcatuirea podului de sosea peste riul Ialomita Ia Slobozia, executat cu grinzi Gerber, iar in figura 4.67 se prezinta un pasaj pe DN 6 Craiova=-Drobeta-T'r. Severin reaIizat pe grinzi Gerber prefabricate din beton precomprimat.

4,1.6. PODURJ PE GRINZI CONTINUE

Proiectarea ~i exeeutarea unor poduri cu suprastructuri pe grinzi continue (fig. 4.6a) prezinta avantajele l1i dezavantajele care caracterizeaza, in general, comportal'ea structurilor static nedeterminatc. Avantajele po-

L&E:~f~;

~

Fig. 4.68. Podurj pe grinz! continue:

a - cu i:naltlme constanra ; II - ell In'iUUllle vartabua,

durile pe grinzi continue decurg, in principal, din posibilitatile de reglare a rapoartelor dintre valorile momentelor negative de pe reazemele intermediare !1i cele ale momentelor pozitive din cirnpurfie desehiderllcr. Astfel, in grinztle continue existenta momentelor.negative pe reazeme eontribuie la reduce rea momentelor pozitive din eimpul deschiderilor, ceea ce permite miesorarea inal(imii grinzilor fa,ta de grinzice simplu rezemate, t'4vfnd ca efect micsorarea volumului de betan armat pe metrul Iinlar de pod, preeum qi reducerea consumului de otel-beton.

Grtnzile continue prezinta avantaje $i din punctul de vedere al dimensiuniler infD8structurBol' ; pe He care pila se 3.§Iaza cite un singur aparat de reazem sub fiecare grinda, deci latimea pilei la partea superioara este mai mica deert in cazul. pile lor 1a podurile pe grinzi simplu rezemate, la care pe fiecare pila trebuie sa se aseze cite doua aparate de reazem.

Censidezindu-se ':ungimea totala a podului, numsrul de deschtderi se stabileste pe baza unui ealcul tehnlco-economie, rar lungimea deschiderilor se determine astfel incH valcrile maxime ale mornentelor din deschide-rile marginate si eele centrale sa fie oomparabile, ceea ce duce la simplificareaexeeutiei Iucrarii.

La podurile pe grinzi continue cu 3 deschideri raportul intre deschideri se adopta curent : l2=(1,25-1,40) 11. Inaltimaa grinzilor prineipale poatefi corrstenta (fig. 4.68, a), avind valoarea :

/r- L~ - 116) 12 pentru podurile de sosea

h= (! - 1~) 12 pentru podurile de cale ferata.

In figura 4.69 este prezentat un pod de sosea pe grinzi continue eu iniUtime constanta.

Fig. 4.69. Pod de sosea pa grinzi continue E:U inaltime constanta,

170

La podurile eu deschideri mai mati se rccomanda adoptarea unor grinzi cu iniiltime vartabila, erescind din cimp spre reazeme, deoarece momentele ope reazeme smt mai mati decit cele din cimp. Se obttne in acest fel o constructie mal rattonala din punctul de vedere al distributiei materialului, eu un consum de otel mai mic. In schimb se creeaza unele eomplicatii la executia oofrajelor !1i a esafndajelor,

Iniliiimile unor asemenea grinzl (v. fig. 4.68, b) se pot alege astfel:

( 1 1) .

h= 16 - 20 1z, pentru podurile de sosea

h= (110 - 114) l;2, pentru podurile de cale ferata, iar pe reazem : H=(l,5-2,O) h.

Racordarea inal.timli din cimp ell cea de pe reazem seface cu vute drepte sau curbilrrrii, avind lungimea : l.., = (0,15-0,20) l (fig. 4.70, a). In mod curent, la podurile de cale ferata se adopta vute parabolice ell lungimea I., =O,5l (fig. 4.70, b). La asemenea grinzi cu iniiltime variabila in Iunctie de marimea vutelor Ili de valoarea raportului dintre lnaltirnea de pe reazezn '1?i din ciU1P, se pot realiza poduri pe grinzl continue avind deschiderea l2 ={l t4---1 ,8) Zt.

In practiea s-au realizat strueturi de poduri avtnd I?i a~te valeri ale rapeartelor dintre deschideri san Inaltimi, dar acestea au fost impuse de conditii speciale, cum ar ii, de exernplu, mentinerea ,infrastructutllor unor poduri rnai vechi distruse, o alta situatie speciala apare atunci cind se impune ca una din desehideri sa aiba marimea necesara pentru asigurarea gabaritnlui de navlgatie, In aceste eazuri se pot face corectart ale solicitarflor prin deplasari de reazeme, tehnologii speciale de executia etc.

Astfel, la podul: peste Meuse din Liege (Pont des Arches - fig. 4.71, a), a fast Impusa marimea deschiderii centrale, deoarece fundatiile pilei or vechiului pod distrus erau in stare buna. 1;n acelasi timp iniHtimea de construc~-e din centrul descbiderii s-a rnentinut Ioarte redusa, pentru a se asigura gabaritul de navigatie necesar, precum si din imposibilitatea de a se modifica Iinia ro~~e. imUp.me'a de eonstructie a fost limitate 1a 0,77 rn, reprezentind 1/83 din deschlderea respectiva,

In aceasta situatie, realizarea constructiei nu era posibilii fara a se adopta procedee specials, care sa permits reglarsa solioltartlor, in asa fel inelt in sectiunea din mijlocul deschiderii valorile acestnra sa poata fi preluate de 0 suprastructura CR inal\iinea redusa,

Pont des Arches, avind schema statiea l din figura 4.71, b ~i seetiunea transversala din figura 4.71, c, a fast executat in doua faze. In prima faza s-au execntat tronsoanele ABC .o;;i DEF (fig. 4.71, d), in zona centralii a suprastructurii lasindu-se un tronson de 4,00 m care sa. fie betenat ulterior. Dupa ezeeutia acestor doua tronsoane s-a efectuat deseintrarea lor, fiecara comportindu-se ea 0 grinda cu console' s-a executat apoi calea, pe zonele Be ~i DE, iar in puncteia C 11~ D s-au aplicat dcua folie concentrate de 28,8 kN care au produs in punetele B l?i E momenta negative.

In faza a doua s-a betonat zona CD. dar s-a Iasat in mijlacul ei un rost -in forma de V, eeea ce a permis ea ~i penttu aceastu incarcare podul sa se eomporte ca doua grinzi. avlnd fiecare Cite 0 cons-ala, astfel ca in zona din

I'll

a

b

Fig. 4.70. Poduri pe grinzi continue cuiniHtime variabmi : a - pnd de sosea ell vute drepte;

b - pod de cale wt"atll. ell vure parabolice.

mijlocul deschider il centrale sa nu se produca moments pozitive, pentru aeeasta faza.

Dupa asezarea !li verificarea armaturtlor dintre ce"~e doua console s-a ~eto~at I?i rostul in forma de V, structura devenind in final 0 grmda contmu?, compvortin~u-se ca at are numai pentru incardirile ce actioneaza dupa aceasta inchldere a rostului,

172

a

Fi.g.4.11. Podul peste Meuse la Liege:

B - vedere : b - schema. stancit; c - secttune tmnsversaHi; a - schema de execuue.

c

.4

l

~~

d

f

r

Pentru reducerea momentelor rnaxime pozitive ce actioneaza in sectiunea din mijlocul deschiderii centrale s-au luat urmatoarele masur! :

- calea s-a exeeutat pe deschiderr'e margin ale dupa incbiderea constructiei, ceea ce a avut ea efect producerea unui moment negativ in deschiderea centrala ;

- prin Indepartarea celor doua forte concentrate de 28,8 kN aplicate in faza I. in zona centrala a grinzii continue s-a dezvoltat, de asemerrea, un moment negativ.

Realizarea podului dupa procesul tehnologic deserts a permis reducerea momentului in mijlocul deschiderii centrale eu aproximativ 75% COIDparetrv cu 0 executie monolita clasiea,

173

ExistS. Q ftl-arte mare v;a1ietate Qe mijl~e eare sa petm:ita asemenea T~g-Uiri ale solicltarllo}l in diferite seetiun! ale constructiei, in conforsnitate au alementele date ptin t~a de 19Fo1ecim;.e .a unui pod.

C11.leuhtl solici:ta:l'ilpr

grinziZO'lt cont~nue:se :filee en ajutorul Irniilo» lie- inilueb.taf pe baza Cat'ora. se determi'na diagr~nele inf&§url1toare ale mornentelorlncovoietoare ~ f6r~ te'le ta.i:etoare. In li teratura

tehmd ex,ista tabele pen-

r---__ tru calculul Ilniilor de in-

~ €I r.'" lor si

$' II il.uenta ale znomante or si

c ~ for~eloI'taietoare. tnfigura

~ . ~ 4.72 se prezinm unele din-

~~c .. 0 tre Iiniile de influen1;a pentru M ~i T, Pl'eoum l?i dlag~ .. amele irtfa~uratoare ale sQUcitarilor M I?i T pentru 0 grinlCia continua C'11 3 desehlderi.

Grinzlle continue dill betoa twma,t se executa, 1n geaer:aI eu 8e6tiune~T. talpa superfoara fiind constituita din place. superioara. In -zonele cerrtrale ale desGhiderilor, unde momentele PQ~tive sint preQ,oniinante,armatuTa se dispune Ia partea inf'erioaNi a .grinzil6r, plaea de Ia partea superioara fijnd cemprimeta, In zona :reazemelor intermediare rnomentela smt negative ~ au valori mai marl d~cit eele pozltive, asti~l ca placa su.,perioarafiinrl: simatA in zona iniin,sa, fistlreae;a (fig. 4.73, a). Daca zona cQmprimat<1 (inferioanlJ este insuficienta, se. dispune in zona reazeI!J.elor piaml fuferjoara (fig. 4S3. b). Pentrn. a asigura preluarea acestor momente negative ~i a riUCi!~b.ra cantitatea de atn:J;<ltura necesara, se poate recurga Ia cresterea maltimti grinzilor I1e 'reazeme (fig. 4.73. c).

In Iigura 4.74 este prezeniata aldituirea unui pod de cale ferata pe grip.zi cnntlnue ell inal'1;itne variabil1i ::;i pladi la partea inferioara in zona reazemelor intermediare. Prln aeeste masurf s-a asrgurat ere§terea bra- 1ului ae p1rgbie a1 cu.pluJ;ui interior Z, iar sectlunea eqmprimata a: ·iost s.Up:imentata prln preve_derea plaeii inferioare. Galea reazema pe longrrae,

ellmintndu-se prisrna de 'balast, . ..

In figura 4.15 este prezentata a~aatuirea nnW: _pod de cale ;fera1ia pe gtinzi continue cu 3 de$chidel'j (12"OO+19.00+12~OO m). in zona. reazemelor intermediate s-a mgro§at inima grinzilor pentru a Se asigura prelaarea mementalor inco~Diet¢are negative. Treeeerea de 1& momentele maxime positive la oele I118Xime negative se face treptat, a:stt'el ca 0 _p~ din armatura neeesara in cimp se tidma la parteI'! superteara, particillirid

~

A B . c.' D

h

d

Fig. 4.72. L1nii de lnfluen1;a ~i infii1?urMori ale 8011-

dtarih)r j)entru grinda 'Continua:

~ - 1lnli do. mfluen~il. <il"D;lqmen~c16r illcQvOieton,.c~ b - in.f~rllwarea m<m;)c.mtclor Jnca"o'te\.Oat.'8,; c, - UnIi de innUe1)j:8 ale fti'rf,elor HI1~oor~; d; - Wa~'UFd1O!l,rea 1!om-

, lor It.itlfQare.

Fig. 4.73. C~~terM tma~ului intel'lor

de pirstlie ;

a - pla-c.A firl'(ll\ipMB. 'In ~o.n,a ad:.acenla .reazrullu1.ui In=~iBT; b '- sllf(l!fune rr': e - l>cetlune 'I' cu pla{)'l Ia; pam;> lJ':!e:o.o.ar~: a - se¢~u,ne T cu tntlJwm~ mal

1'f\'are..

Peplrll H"'~onlf.

Z< i,« Z2

.40> A.y Al7t

b

d

0-0

Fig. 4.75. Pod de cale ferata pe grinzi continue ell lap-me

varlabtla in zona reazemului intermediar :

1 - pa~~pet din tevt mesance ; 2 - traverse din temn nXU-2,50; ;] - sap!! dln beton armat CU lllas!! din strrna eu diaroetrul de "rrun !>i octuurt de 5 em: 4. - rost umplut cu

mastic bltummos.

Ia preluarea momentelor negative din zona reazemelor intermediare (fig. 4.76).

In figura 4.77 este aratata armarea grinzii principale continue a podului de cale Ierata din figura 4.75. Armatura de rezistenta este dispusa in concordanta cu infii!?uratorile momentelor Inccvoietoare !iii fortelor taietoare.

Pentru grinzi continue de deschideri mati se adopta secf;iuni casetute care asigura Q buna repartitls a incardirilor utile intre diferitele grinzi, avind rigiditatea mare la torsiune. Sectiunile casetate prezinta distributia

li'ig. 4.76. Dispunerea armaturi! la un pod pe grtnzi continue : a - In clm;p: b -- pe l'cazem.

176

IL-..ll.k:::;;;;p:::::;;;;p::~r=;;=::::;::,t Ii! ~

I~~~I~I~~I

t8~ ~
Q,E
l-
I-
~~

'"""'
.@~ , §!
~

~
~I~ ""
1
R
-

1m ~
j..::
e
. ~
@l
1= ~
= v:i
f=
=IH
@c
~~
~ t.
t= n -~

~ 12 - l'odllrj din beton annat

I

A I

" .

I. {,ll

b

c

2

e

2

. , I I • I

J .L

r

Fig. 4.78. Grinzi continue din beton precomprimat ;

(I. - trrueul. f!lSCiculelor penreu grtnzi cu intuUme 00illStain'tll; b - Idem, pentru grlnzi en lnlil~lme vartabfl~; e - cu traseu 'l;eetih"nlu; d - con:tlnUizare.a g:r1llzUor pretabrjcate eu ta:;;cicule postlntinse; e - eonnnutzare ne reazem ; f - continWzare ell dispunerea rosturnor in zone1e demomenLe mtntrne ; 1 - :!'asctCLllele gI"in.zllor Simplu ~e; 2 - I!asticuJe de con-

tiriufzare ; ;I - e-eaze'me provtzortt ; 4 - reazeme d~tive.

materlalujuj cea mai buna dupa axels principale, de aceea sint econornice ~l au 0 comportare corespunzatoare 1a incovoiere ~i torsiune,

La grinzi:e continue din beton precomprimat, traseele fasciculelor urmaresc inf~unltorile de momente atit in cazul grinzilor cu inaltime constanta (fig. 4.78, a), cit ~i pentru grinzile eu imil\ime variabila (fig. 4.78, b). Aceste solutll prezinta dezavantajul producern unor pierderi marl de tensiune din frecare, datorita Iungimii mari ~i traseelor curbJlinii a~e fasci-

178

eulelor, In figura 4.78, c se prezinta 0 vartanta mal avantajoasa, cu trasee rectilinii ale fasciculelor pe toata lungimea grinzii continue, plasate astfel incit sa realizeze excentricitati favorabile in cimpuri !li pe reazeme din variatia pozltiei eentrelor de greutate ale sectiunilor grinzilor.

o alta solutie care prezinta avantaje deosebite tehnico-econornlce la realizarea podurilor pe grinzt continue consta tn adoptarea unor grinzi prefabricate precomprirnate simplu rezemate, continuizate prin postintinderea fasciculelor 2 (fig. 4.78, d) ce se ancoreaza Ia partea superioara a grinzilor vecine, Fasciculele 1 se stabilesc astfel incit sa fie asigurata preluarea solicitarilor din ,grinda prefabricata produse de greutatea proprie sau alte mcarcari din timpul transportului si montajului. In figura 4.78, e se arata 0 alta posibilitate de continuizare a grlnzilor prin armstnrile postintinse 2. ancorate la parte a inferioara. Solutiile de continuizare prezentate (fig. 4.78, d !iii e) au inconvanientul ca rostul dintre grinai este situat in zona de moment maxim negativ. Se evita aeeasta situatie prin dispunerea rostului in zonele de momenta minims (fig. 4.78. f). In acest caz, este necesara executarea UnOI' reazeme provizoril care sa Bustin a grinzile prefabricate pe durata montarli -1i continuizarii lor ..

Dintre podurile pe grinzi continue execntate din beton precomprimat in tara noastra este podul de §osea peste Mures. Za Cuci. Podul, dat in circulatte in anul 1959, are dow! deschideri de cite 6§,OO m si seetiunea transversala casetata en in,Htime variabila (fig. 4.79). Precomprirnarea s-a realizat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt ex terio are, fiecare flind alcatuita din '256 sirrne SBP I 0 5 mm, Aceste fascicule sint ancorate la una din extremitatile podului Intr-un bloc masiv de beton, constituind ancorajul fix, iar la eelalalt capat sint ancorate cite doua intr-un bloc mobR din beton armat, avind 0 forma semicirculara ; blocul este asezat in prelungirea suprastructurn. lntre blocul mobil, care constitute ancorajul tip Baur-Laonhardt, f?i extremitatea suprastructurii, se introduc prese hidraullce cu ajutorul carora s-a realizat pretensionarea armaturilor. In fiecare clintre cele trei casete ale suprastructurii sint dispuse cite patru faseicule, din care doua au ancorajele mobile la un capat, iar eelelalte doua la capatul opus. Dupa pretensionare, fasciculele s-au inglobat intr-un beton eu agregate fine, care sa le protejeze contra coroziunii, lnglobarea fasciculelor in beton nu restabileste insa conlucrarea acestora eu betonuL

Execu.tarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate se realizeaza in mai multe faze.

In prima fazlf, dupa execu tare a infras tructurflor, se transporta si se monteaza grinzile confection ate in fabrica sau pe santier. Rezemarea grinzilor se face pe dispozitive provizorii (fig. 4.80, a) cu asigurarea masurilor impotriva perieolului de rasturnare.

Ptiza a aoua se refera Ia armarea antretoazelor de deasupra reazemelor intermediare, pozarea aparatelor de reazem definitive sub aceste antretoaze fi-i betonarea antretoazelor -ii a unor portiuni de placa de lungime at si. a2 (fig. 4.80, d).

In [aza a treia se pretensioneaza arrnatura din placa, deasupra reazemelor intermediate. Aceste armaturi care prin pretensionare produc cornpresiunl Ia parte a superioara a sectiunli ~i Intinderi Ia partea inferioara, asigura preluarea momentelor negative de pe reazeme din incarcarfle cc actioneaaa asupra constructiei dupa realizarea acestei etape.

179

A-A

15,75

T

-ti- ~ '"11""
~
31
, ~£ 1--. - ._ 1--" .- ~ f-. I--
«i .l:t
I J 10.00 ~ TA

1

2

~

Fig. 4.79. Podul peste Mures la Cuci ;

~r!!b J~~Ci\1ule lGXlG ~ 5; 1 - alleoraj mobll tip BauI'-Le{}nhardt; Z - ancorat fix reu (1 s-au leIe pI:eteIL"ronate de la unut din eapete, Iar- ell b c"le preten:sionate de la capl!tul celll.lalt) •

180

91 9, tr' A'
/ /
A 2Z I :z::2S>_ A
~ ~ !IIIIIIIlIIID6illlllllllllllm~ll! 1I1II immIlilII!llllllIlllijillllllllll,\ VQr;~fto I

Fig. 4.80. Scheme statice ~ solicitari pentru caloulul grtnzilor' continuizate : 0. _ D1omett'tel:ncovoietOare dln greutatea gripy_i1or pre'fltb'rlca+e 01 f;i a betonuIUI rnnnort+ diD placlt. in zona reazemulut g~; b - mornerrte meovoretoarc din greutatea betonulul monottt drn reenu pliicll; C - varlatia momentt.Ior de ~ne· .. tie: d. _ mornente dill pre-

oornprlm!3J:'c; e - momente <!ill nocuucsouta X=l.

Faza 0 patra cuprinde realizarea restului de placa (fig. 4.80, b), iar dupa intarirea betonului din placa, execu tarea diii pe pod.

Constructia suprastructurii conform acestei tehnalogii necesita efeetuarea calculelor statice in coneordanta ell Iazele de executie, Astlel, 50:.1- citarile produse de greutatea proprie a grinziiljii de greutatea betonu1ui turnat in placile adiacente reazemelor intermedlare se stabilesc pe schema statica de grinda simplu rezemata (fig. 4.80, a).

Solicitarile produse de pretension area armaturilor din placa superioara 9i de greutatea placii turriata in faza a patra se deto"..l'1ir!.a ;Je schema statim de grinda continua ell moment de inertie var-iabi l (v. fig. 4.80, c), 10 reprezentind momentul de mertie pentru grnd-i, iar L, - mornentul de inortie al sectiunii complete (cu placa la partea superioara). Pentru sohcrtarile dirt mcarcarea produsa de cale ljii din iucp.rcarlle utile structure statica este 0 grinda continua eu moment de inertie constant IT.

Solfcitarilc suplimentare care apar in struetura din pratansionarea armaturi.lol' din zona reazemelor se determina considerind forte:e de pre-

181

8-.8

A-A o:

-8 ~

(}'

1

h

Fiig. 0:1.81. O::mtinll.imrea ,g-;;rim.ile1' p:rma.b.ricale :

a - df&punerea;:t:r:maturilm ~ ·b' - diagr:amra tnonl.(~nte;}o1' dim p ~co:mprim:ix:e; 1. - '~rb1zi ]l'l'ftfabTIc.at,e;, $' - ~t'ln,at\h1 lpt;eteni:ICt~te din ~l"'1-nlZj:le pI"e,$lnieat;:;::;: 3: - i'~am~ t;u;tlViWrii~ .~ -

(':~em defin.!'t"tV; (J) !?i. (2) Illrmt.turi pretcns10nQ1ie pe.nh"Uc,DnUri'U.1Za:f'e.

tensi lilT '" ~ t .. - . tV,.

nsionare 2....Ca. 0 meareare ~X terioara, rar ea neeunoscu a se 18.U momen-

t.e e iacuvoietoare.X de pe reazemele intermed.iare.

Pe baza diag,ramelor M.v E1i M£~lse determina valoarea neeunoscutel X ~i diagrama de rnomente cerespunzatoare care: trebuie suprapusa diagramel de mernente din oelelalte Incircari.

'In ngura 4.81 "~'e preiinta detaliul de realizare a grinzii in zona unui reazem intermediac Frio Q) s.,i. @ s .. au.nctat armaturtle pretensionate din zon·~ p'a."'cil" superinare aoestea fiio,d· .plrezen-tate- COl po.zitie 'in seetiunea

- '. ~ . ~ ~ CI..- .., Q " . - J "!l1 ,pi ,1 ~ t"

B~B. Prill N, ~i N2 se noteaza rezultanta eforturiler din armaturile pretensienate de marq.,a m, respectiv G). Deoareee momentele negative din zona reazemelor descrese destul de repede, arrnaturtle pretensionate .se reeomanda sa fie Irrtrerupte in mairnu.te SE!ctiuni .. ~rmaturE~e de mares CD ~i 'C'Z), au unul din capete cu ancora] fix. situat la, dlstahta bl fii ,bt de reazem, iar cea alt eapat este prevazut ell ancora] mobil situat la extremitatea prieH turnate In Iaza a dOUEL eeea ee are ca e:feet 0 vari a tie' ill trepte a momentulul dat de fortele de- pretensionare ~i 0 mic~orar,e "a eantitiitii de a.rluatura pretensionata, datoriita reducerit lun;gimii acesteia (fig. 4JU, u,).

4~2~ ElEME'NTE DE CALCUl PENTRU PROIECTARIEA SUPRASTRUCTURllOR PO'DURllORPE GRI.NZI

4.2.1. METO'DE OlE CAleUl PRIV.iNDR.EP:ARTlnA lRANSVERSALA A INCARCARILO'R UTilE :iN 'REJElElE DE GR1NZI

Caraeterul rnnnolit al suprastrueturilor podurilor pe grinz! din beton .armat ~i betan preeomprimat fill'ige ca la preluarea ·s.oUcitarHolf date de incarciiri.te utile ee acti,oneazQ asupra podului sa partieipe tnate elementele

182

_CUnoscind unghiul ex ~ razac; se ob\ine Ja$jmea blinlma a pendnlul1,li :

2 . CI ,ec= r-SJD~·

2

.ta aparatele de reazem q}eAtuite CD doi penduli este necesar ea intre ac~tta sa ex.iste o distanlAmmimi, (fig. 4.'148) :

Fig. ,4 .. 1~8., SChBmi pentrucalcu.lul dtstan\a ill~e penduJi ,&.

,4 .. :1;.2'.5,,, Calculu.t aparat;eiD~ de reazem din neapreD. Pentru d€ter:mil1(Jrea dnne-nsiunilo-r £nplan se ptme condit;ia capreshmfle efective sub aparatnl de reazem sa nu produe-i sJrivir,e sau sa apara, p'osibi1itatea Id~ aluneeare intra aparatul de reazem ~i elementel,e podului. Aeeste ,cooditii S6 pot acrie sub forma :'

. ~ ,N~ifl , '. 2' ~O daN' 'I, '2

Q(!.j"m(n - ~. [.,Cll1.

a"b,

(Jr,orime,a ~·,taif. T G· Btraturilo-r fie neopreu rezulta d\n gondi\ialirnftarii defQ~matiUQt unghiulare fJ :

T> 1,431!l sau -~ <0,7,

in (fare ~ 1 este d.eplasarea oriz,op.tala a sruprastrlJ(,,1;.ul"ii.

In prezent, in i ra Doastra sin! ti,pizate aparate de reazem ,din neopren, at11 181 pedurile de ,assa~ fit ~i la cere de cale lerata (tabelele 4.,14 :0;] 4.15).

,4.4.1. AlcATUrI,R,EJ\ CO.NSlRUC1I,VA A I Nf~snlucruR''lOR PODURI LOR PE ,GRI'NZI:

lnfrastruet1Jlile 'rpadurilor au rolul de' a prelua lbcircarUe de' Ia .supra ...

truetnrtl, priD, intermedinl apatatelor de reazem ~i a Ie transmite terenului de fundlatie., Infraetructurfle seeompun, in general" din fundatie ~i eJ.evat.iet iar dimens}uuile aeestora depi.nd de- marimea .i.nca.rC!irilor 'transmise Ide snprastruetura ~ de caracteristicile pamfntulul de fundafie.

Funds tUle inn:as'ttuctu:riloI' podurller pot ,ii fundapj. rdiliecte, pe ehesnane d:esclU.s.e, peeheseane eu aer eomprimat ,i pe pilot! sau eeloane. Preblemela le,ga te de ,a~catuirea. proiectarea Jj!i exacutarea fundatiUor :infra-

,247

~ 1..,

l bl~

~--------~---------~ ~-----------------~

I I

I I

I I

, I

-- --- - ------ ... --~--,-'

2

!ruet in sens longitudinal ~i transversal podulul, in eazul elevatiilor de inaltime mare li?i solicitate de incarcari orizontale importante (fig. 4.150), Caracteristic este faptul ca fundatiile sint directe, Incastrate in pammtul bun de fun dare. Insituatil oblsnuite, elevatiila sint masive (fig. 4.151),executate din beton simplu, cu marca minima B 150, iar cuzinetii lit bancheta euzinetilor se executa din beton armat de maroa minima B 200. Pe conturul elevatiei se toarna un strat de heton de fa¥i vazuta, de 20 em grosime, turnat odata eu betonul de eleva,p.e. Daca rnaltimile pilelor sint marl, elevatiile sint executate din hewn. annat, fie cu sectiune plina, fie cu sectiune casetata (fig. 4.152), in tunctie de ~ Inaltimea st sectiunea transversals ale elevatiei, valoarea fortelor verticale 91 orizentale ee se transmit infrastructnrii, rezistenta parointului de fundatie etc. Forma ~i dimeusiunile elevatiei depind Iii de natura obstacolului traversat; dad pila este situata in albia unui rtu, se adopta solutia cu avantbec '1i arierbec (fi:g. 4.151), in funp ce pile Ie vlaductelor (fig. 4.15"0 l'?i 4.152) au elevatil simple, cu contur dreptun-

\ ~ .:

, .' ....

F £g. 4.149. Pile din beton simplu,

~tructurilor sint tratate in cursu! de geotehnica ~i fundatii. Elevatiile mfrastructurllor podurilor se alcatuiese independent de modul de realizare a fundatiei, ele depinzind de marimea reactiunilor suprastructurtf, - de caracteristicile mecanice ale materialului din care se executa elavatia :;;i dimenslunile gaharitului ce trebuie asigurat, Alcatuirea elevatiilor este diferita pentru infrastructurile intermediare, numite pile ~i pentru infrastructurile de capat, amplasate pe maluri, numite culee. Culeele preiau pe Unga reaotiurdle .suprastructurii ~i impingerea pamintului din spatele lor. asigurind in acest mod racordarea podului ell terasamentele.

Intrucit modul dealcatuira a celor doua categorii de Infrastructuri este diferit, tipurile de elevatii ale Infrastructurilor !?i calculul lor se prezinta separat.

4.4.1.1. Alcatuirea pifelor.

In mod freevent elevatiile pilelor podurilor de sosea ~i cele de cale Ierata sint alcatuite ca elemen te masive realizate din beton simplu sau ell parament din moloane (fig, 4.149).

Dimensiunile acestorpile, Ia partea superioara, rezulta din conditiile de amplasarea aparatelor de reazem. Elevatiile pilelor pot avea sectiunea transFig. 4.150. Elevatla unor pile ell ina1i:i.me mare. versala constanta sau pot avea

- .. ~

8-8

IU.r ==--

221/2 2PV!t r I l

1

Awl

Amonie -

A

.......

Fig. 4.151. Pila masrva ell Iundatie direct! pentru podurile de cale ierat.i.

249

----I C

c- c 0- 0

AD

_. \l IMS.' _ 3,,,,/2 10

E

1

"'1 .--
j-; S. 6Ii2 i S.1lI/2
~ 5M .5,S1J/2
>:) 5 5
-5.27 ~ . ~.J
....,....--
~ R:
f
I
~ fIk fJ!
r-c-
3!J , 5,$/2 5.51/2 1i",21
1 ill
"'" ~~ I '~
~
~ -17,65
..... ~ ""W""'~'
-fg/Xl I I I 1
~~--2---~--~-1
5;35 1t,JS
I I ;!!:!-f&? I !

F'ig. 4.152. Pila unui pod de cale ferata eu scctiunea transversala a elevatiei casetata,

ghiular, de cele mai multe ori numai eu fruct pe directia Iongitudlnala a podului, In figura 4.153 se prezinta date Ie caracteristice pentru pila unui pod de cale ferata avind suprastructura aldituita ell 4 grinzi in seetiune transversala, Fundatia pilei este directa !?i se Incastreaza intr-un strat de sare pe 0 adincime de minimum 3 m. Specific acestei solutil este modul in care se izoleazii. incinta de fundatie pentru a impiediea ctrculatlaapet prin straturile de sare ~ deei se elimina riscul dizolvarit acestui strat portanto Pe iniiItimea corespunzatoare nivelului maxim al apelor s-au prevazut avantbec 11i arierbee, eu fundatia comuna ell cea a pilei.

Racordarea elevatiel cu fundatia se poate realiza uneori prin intermediul unui cuzinet din beton .arm at. Pilele eu elevatit rnasive (fig. 4.151 ~i 4.153) se recomanda sa se adopte 1a podurile amplasate pe CUTSUri de apa, Pentru reducerea consumului de beton Ia viaducte se poate, alege elevatla Iarnelaca, executata din beton arm at, ell console (fig. 4.154). Aeeasta rezolvare prezinta avantaje tehnice !ii economlce, in special in cazurile unor viaducte care traverseaza viii adinci.

9-8

c-c NP.-2,/IJ

Fig. 4.153. Fila unui pod deealc ferata ell fundatie direeta mcastrata in sare,

250

251

B-[J

r

L__ _.J

_, r"'---- ------, r"'--"- . .,

~-------------: ,.J L~

II :::

, IA I ,

'-------------~ --tL-----.J

Fig. 4..1~!l. Pile cu elevatia lamelara -'Ii console din baton annat.

In figura 4.155 se prezinta modul de alcatuire ~i elementele geometrice pentru 0 pila. de inaltime mare. Elevatia este realizata din beton arm at, eu 0 sectiune in forma de I, avind dimensiuai variind de la 1,80 m la nivelul banchetei euzinetllor, pina la 2,92 m Ia rostul elevatie-Iundatie. Pe directie transversale, Illtimea elevatiei de 5,40 ill se rnentine constants, iar la parte a superioara slnt prevazute doua console de cite 2,15 m, care asigura rezemarea grinzilor. In scopul preluarti fortelor seismice transversale, la nivelul superior a1 bancbetei ouzinetilor sint prevazutl doi "opritori diu beton annat. Pina 1a 5,00 ill deasupra rostului elevatie-fundatie, elevatia este masiva, tar de Ia aceasta cota in sus elevatia este larnelara, cu doua nervuri laterale. Aceasta solutie prezlnta avantajul reducerii volumului de beton in elevatie si, in aeelasi timp, conduce Ia dimensiuni recluse ale furidatiei directe, ca urmare a reducerii greutatll proprii a pilei. Este de subliniat ca, in conditiile seismice ale regiunii, masurile stabilite due toto data la reducerea intensitati! solicitarilor produse de fortele seismice.

In situatiile dnd pamtntul de fundare se afla la adincimi mari ~i este necesara striibaterea unor straturi neportante de pamtnturi, inirastructurile podurilor se realizeaza ou fundati! indirecte. In figura 4.156 se prezinta elementele de alcatuire ale unor pile avind sistemul de fundare realizat cu barete din beton armat,

Sapaturile executate in transee adinci se executa freevent in tara noastra en utilajele Kelly, ESGH ~i ELSE. Dispunerea in plan a baretelcr se stabileste in Iunctie de natura ~i rnarimea solicitarilor transmise fundatiei. In cazul prezentat, baretele se dispun eli dirnensiunea mare pe directia Iongitudinala, pentru preluarea ef'icienta a mornentelor tneoveietoare produse de indircarile pe suprastructuri. Elevatia este de tip Iamelar

cu console Iaterale. ,

Sistemul de fundare _pentru pila prezentata in figura 4.157 este alcatuit din celoane verticals !1i inclinate de diametru 1,08 m. Ca !1i Ia siste-

252

~.

I
1
t: 1
~ I
~ lil!
...,- ~
"" l b

o

Pig. 4.155. Pila din beton armat de udiltime mare:

I.
t II
,.
11
1.
~ J
I.,
.'
:1
il
I'
d
I.
:loW .m

o

.. - elemente geometrice; II - di5punerea allaratelor de'l'eazem $1 a opritortlar.

253

Fig. 1l.t58. Pilll ell elevatla din sti1Pi st righi din baton annat:

" - cu stUQi de s.ectiUl'le clreulaTIl.: b - I>U sti4:rl doe .. eqi.une dreptungbiula,r-a.: c - alclltui!r'e.

J
fJIJ'# in;
~bl" If /liZ ~~ ~{ ~I
-t .'b
~ ~ 1t::I ... ~_~ ,---=J
~ ~ - -..~
n _- I .... ---
. ~ ~4 $ '11 I _---I
,II ~ - ..
~ ..... .~I r--::ti -----4 .----..,-
S!. ~t ~ " liL~!rc=r ~co~
II I
~ / s - II I -
·-u_ -- _ _,
~l &it"" ... ; ~ -----l t---- 1
~
.... - I----_--J a

\ ~ "\ 1:1 ~ _\.
- F=~ \
~ _M
(._, .~
r f-- • ~ .~ I r' f--"" . __ .
~! , 5
=--
j ~ ~
.... 254

255

b

A-A ___. B-IJ A-a -

. ,

r'- J1

r .J - - -' -,

I I

I ,

I I

1 I

' .... ..J

' ... r'- -~., , ,..J.---'"l

, ,

; I

I

I I

1.-- - - J A

--I

mut eu barete, la pactea superioara se executa un radier care distribuie reactiunile transmise de Infrastructure 1a toate coloanele, Elevatia lamelara cu console prezinta particularitatea ca lii1imea se mrcsoreaza catre baza, de la 5,50 m pina. Ia 4,17 m, reducindu-se consumul de beton annat $ greutatea proptie a pilei. In acelasl timp se realizeaza un aspect placut, Dlspuaerea in plan a eoloanelor ~i alegerea Inelinarl! ~i lungimti lor rezulta in funcp.e de naturasi marimea reactiunllor transmise, de dimensiuntle .pilei, natura !}i cota pamlntului de fundatie etc.

o reducers substantiala a consumului de beton in elevatie :'ii in fundatU. datorita scaderii greutii'tii ce se transmite la fundatii. este realizata Ia elev.apile in cadru, cu doi stilpi ~i riglci din beton armat l(1ig. 4.158). Asemenea elevatii se adopta Ia pasaje, deoarece asigura 0 vizibilitate corespunzAtoare. Sti1pii pot avea seetiunea transversale de forma circulara sau dreptunghtulara cu latura mare dupa directia so1icitarii eu momente incovoietoare importante .

La desehtderi .mai mari ale suprastructurilot, soltcitarfle riglei produse de reac~unl devin importante, condueind 1a cresterea consumului de otelbeton, In aceste cazuri, solutil economice Ia pilale-cadru se obtin prin rna[orarea nurnarului de stilpi Ia trei sau patru (fig. 4.159-).

,..--., ,-1. __ .1,

I I

I ,

1

,_ - - - -'

A-A

8-8

~l 13

I !
n II : II II
: ~ !; II !I'
lUI
. i I I I ~
~ .r~' j)! ~.... ,~,.
::... __ L.... _ ~I __ .._-.....-l~..L __ J._L......, "t .... ~ ...... _;..L..,

r I I I

~ .... ~ __ ' ~ r ' l.(

I '

: j :.

, I , I

L J 1.. ...J

~~ ~

Fig. 4.159. Pilii cu elevatia din trei sau patru stilpi eirculari si riglil. din baton annat.

a

Fig. 4.160. Pile ell elevatia din slilpi lnclinati din beton arrnat.

b

Pentru realizarea unei Iundatii unice, de dimensiuni reduse, elevatia pilei se poate aloatui sub forma unui cadru din beton arma t cu stilpi inelinap (fig. 4.160, a), solutie care are !li avantajul unui aspect estetic. La latimi mai mari ale piirtii carosabile, pentru a nu mari inclinarea stllpilor, se adopta 0 solutie en patru stilpi inclinati ~i rigHi unica (fig.· 4.160, b).

In afara acestor alcatuir; ale pilelor, .pentru lucrari deoseb-ite sa poate recurge Ia. realizarea unor tipuri speciale de alevatli pentru pile .. In figura 4.161 se prezinta elevatia pilei podului peste Dunare la GiurgeniVad.ul Oii, la care, datoritii 'reactiunilor mari transmise de grinzile suprastructurii pe consolele pilelor, a fost necesara precomprimarea acestcr console.

La a~catuirea elevatiilor pilelor se pun ~i unele probleme specifice, referHoare la rezclvarea unor detalii. Astfel, in cazul in care conditiile de gabarit impun reducerea inaltimii de eonstructie, este necesar carigla superioara a elevatiei pilei sa. fie Inclusa in inii11iroea suprastructurii

256

A-A

If/II)

7,50

8-8

~

I" 2/l1l "I

I~ o

alii



'Q t,8IJ ,
~ ---=- . <I lUI Elevatia pilei podului peste Dunare la Gturgcni=-Vadul Oii (pila lamelara

FIg. . . en console din bcton precornprlmat).

(fig. 4.162, a). La unele suprastructuri realizate din grinzi simplu rezemate, reazemul fix si reazemul mobil sint amp las ate pe aeeaasi pila .. Pentru a compensa diferenta de ina.l~ill1e dintre cele doua tipuri de aparate de rea~ zem este necesar sa se execute cuzinerul aparatului de reazem fix mal sus dceit suprsfata riglei superioare a pilei (fig. 4.162, b). Pentru ~ ~rea un aspect estetic placut, pe Ietele laterale ale -riglei se executa mar;;tl Ia nivelul cuzinetilor pentru aparatele de reazem fixe.

Pentru cazurile curente de poduri eu gabarit obisnuit se indica in anexele 4.7-4.10 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale pilelor, in conforrnitate cu prevederile proiectelor directive

LP.T.A.N.A.

257

17 - Pooun din bernn annal

[J

A ---t Fig. 4.IH3. Pile prefabricate :

1 - element prc.fabrlcat; 2 - zonl1 execut.9;t;l monout: 3 - rundaue,

7,[11/2 1 ~,.. / 7,JO/2 !
I
/ 1 I
I I I ~
..._ ,
- &ll! ill ~ ~ ~ 1.55
l,55 !IJ Iflf2 .I/f}
1.95 .1.50/. (150/2 I,M
I I I
I ~
\ -"'"
I ~
I I ~-
l,Dzi 9: ~ !!. 2:5$ 2,6f/i !': ~ FI,P25 J
1
", , I ' /
'" II' iI'
,I, 'II "I I'
I" I" I Ii' '11 ~
II,
~ 110 ,11 III 'II ....... '
," I" III '~
""- i!J til tL~_~, ...,.
!>:-=~.!J .-'
I ! ~
I £i5 I ((J I 2,7!/Z g7112 M I 1.1J5 -
MUlE _Mill! A- A

b

Fig. -1.162. Alciituiri deosebita

ale banchetei cuzinetilor :

" - redtrce'rea rniiltirnlj: de (Jonsrructta ; IJ - dispurierea "p",rl<telOr de reazem fix ~ mObil cu

inaltilJle diferitii.

. in tar~ noastra, la realizarea unor pasaje au fast utilizate pile prefabricate (fIg. 4.163). Acestea cons tau din dai stllpi prefabricati din beton annat, prevazuti ~cu rigleIa partea superioara, care sint Iegati prin zona cen~r!'lla executata monolIt, formind astfel a pfla-cadru. Stilpii slnt Incastrati In blooul de fundatie executat anterior. In figura 4.164 se .indiea modul de armare a stilpilor prefabricati,

La al~atuirea pilelo7 pentru pasaje, se impune adoptaroa unor rnasuri eonstru~tlve. Astfel, pilele pasajelor superioare au blccurile fundatiilor pl"el~nglt~. ell l?uDlmum 85 em deasupra nrvelulut superior al traverselor, iar e~evatllie sint retrase ell eel putin 40 em in raport cu aceste blocuri. De asemene~, alciituir_:a caii ferate e~te obligatorie cu contrasine de ghidare. a . vehiculelor m eaz de deraiere, pentru evitarea lovirii pilelor pasajulnl.

. P~ntr~ pasajele Inferioare, bordurile slnt prevazuts la 85 em fata de pile. Da.ea se" adopts parapete de ghidaj, aces tea se dispun la minimum 40 em distanta de elevatiile pilelor 9i au inaltimea de 40 em,

~ilele . podurilo: care traverseaza cursurt de apa se alcatuiesc cu e1evat~ masrve, prevazu~e en avanibeeuri ~i arierbecurl pina la un nivel ee depage~te cu eel puttu 1,00 m nivelul apelor extraordinare. Daca riul trans-porta gheturi sau plutitori marl, se ian masuri de plaeare eu rnoIoane .. Se evrta degradaraa avantbecutilor prin inglobarea unor profiluri metaliee tn parte a din fata, unde socul produs de sheturt sau plutitori

este maxim. b •

258

fj-B

I.UD

~
I"
~:
_SI
VI
~
..,-
~
"'"
tll75 (075
~
JI I'
- " II
.......... II 11 ~
~ II II
I II
"'"' :'11/ i~
Iho ...JI l-
I ;! ~
:... f.tL~~ l.fJ_:__
.,. J.OD12 JfJfl/l • I 4.4.1.2. Illdituirea culeelor. Elevatiile euleelor podurilor de sosea sl de cale ferata se realizeaza, in general, sub forma unor blocuri masive din beton simplu, In care stnt Incastrate zidurile Intoarse §i zidul de garda, care asigura racordarea cu terasamentele (fig. 4.165).

Dimensiunile culeelor masive se stabilesc pe criterii constructive sau de rezistenta, depinzind de caracteristicile suprastructurit, de inilltimea terasamentelor, de cat a rostului elevatie-fundatie etc, Liitimea banchetei de rezernare rezulta din conditiile amplasarii cuzinetilor pentru sustinerea aparatelor de reazem 111 ale asigurarii ancorarn armaturii Iongitudinale a suprastructurii peste reazeme. Lat;imea culeei este, in general, egala cu latimea piirtli carosabile l?i respectiv en Hitimea platformei ciiii terate, iar trotuarele culeei sint scoase in consola. Capetele zidurilor intoarse patrunu in terasarnente ell 50-75 em, in vederea asigurarii stabiHtatii umpluturii de pamint Intre zidurile intoarse. Pentru evacuarea apei ce se acumuleaza in spatele elevatiei culeei, se prevede intre zidurile intoarse 0 umplutura drenanta care sa conduca apele la 0- rigola arnplasatii la un nivel superior nivelului apelor marl. Caracteristicile mecanice ale materialului din care se executa asemenea culee rezulta din criterii de rezistenta ~i de durabilitate.

In figura 4.166 se prezinta alcatuirea !iii principalele dimensluni ale unei culee de cale ferata eu fundatie directa. Latimea euleei se alege in

259

<:1:)1 J

~ ~
;-
9-EJ '" ~
...
1/h·7 P' @IN-4:m ~
~ ~
IllllJlil ~/lfl~1 ~ ~
~ ....

... ::;;.
~
~
~
8.
e

... 1i. '" ~
suJ· H'@Z#-Ii'IlO ~
~
~ , 0-0 t:::l
. III ~
.....
;iii ,.;
....
~ ~
"
"" ~
@
~.

~
~
[




l1U.iU9:t~i 1<-> 1

I"-r .....
~ :J -J ®

e::: ~
~ 0::::.1 In. 7 I' (i) llo'-I.ffll ~

~ ',""

~ ~

260

T""I: oq;T
~ ~
~
ZI
t:()
~ ~ ~ ~ ~ ~
~
~ rq !!>. ~ ~ ~ ~
';7
~ ~.,.
.:J • " ~ . ~.!.
~ ... ~ .... ....,
~ ..,,~ ~ ~ ~ ~ 'Co.
..
.. 'II. ~ ... .. ~ "'"
.... ..... ,... ~ ..... @ 11
@ @ @ @l @ I
~ ~ ~ ~ ~ (
~ ~. ft' ~ ~ 261

I

I

I

1

4-=t--.--,-----.-j- . .j-' _1- -, - - - "l

,
~5
.. ~
r§g
N ttl
...
;:j~
<J
QJ
;:j-'
o.~
.§~
~
<1/
§:c
1U~
.0"0
0
~ 0-
:0 ~
{l)b
~~
:::I 0.
0 III
Vl
<DlU
000
.........
~
0,
~ 262

, .

f' A-A 8-8 Ci

lfl} 7Bfl/2-r 7.BfJ/2 t(Q

OTI , 0
1 - I -'71
J _______
I--
2/ ~ J ~6
....-1
.~ -
-
- - - - - -
~ ~
'~I II
I f.6J I I
I[
,2}Q 2WJ f.NJ
'I if
Ii i vJ
I' ~ 5

E-£

o 1

1

Fig. 4.167. Cnlee masiva l1i iunda-\ia

din barete :

1 - bancneta euztneruor : 2 - elevatie: 3 - ztdul, tntors ; 4 - radicruJ; S - bareta : 6 - dgola drenulul ; 1 - lIlaca tro-

tuarutui.

mod curent de 5,50 m. Dimensiunile elevatiei la nivelul rostului elevatiefundatie si ale talpi! fundatiei se stabilesc in functie de solicltarile produse de reactiunile snprastructurii, de impingerea pamintului ~ greutatea culeei.

Zidurile intoarse au Iungirni stabilite in functie de racordarea eu aripi sau eu sferturi de con.

In figura 4.167 se prezinta alcatuirea unei culee pentru un pod de 70- sea. Elevatia este masiva, iar sistemul de fundare este realizat cu barete dispuse in plan dupa directiile solicitarilor care se transmit la radier, 0 centrare a indircarilor se obtine prin dispunerea drenului din spatele culeei pe 0 consola, reducindu-se astfel valoarea momentului incovoietor produs de impingerea terasamentelor,

o importanta reducere a solicitarilor produse de 'impingerea terasamentelor se obtine daca se adopta culei inecate (fig. 4.168). Terasamentele se executa cu un taluz pereat in fata culeei. Aceasta dispozitie se poate adopta in orice situatie in care prezenta terasamentelor in fata

263

~,

---,.--- -,

I J I I I

I I

'-,- ~ I

~
lSI
'"
I!ii ~-
~IT~ ">-
~
~
""-
~ IflC,

--~--'

264

Fig. 4.169. DispoziUve speciale de preluare a Impingerti piim1ntului.

'cC
...
ttl
...
()
""'
<lJ
'i
Cj
<Il
"0
"0
0
Co
~f ";;
J::
~
ttl
>o;j
~
""
(.J
..-
. .:;
>ttl
:>
"en
ttl
5
ttl
()
<J)
S
o
cO
<c
....
.,;;
6
r;: , '. --'--'-_ 1 ~--------'i

l i

~- ..., __ ~ __ - -...il

ill .....

I:

i

Pig. 4.170. Culee in€Cak'\ eu elevatia din dol pereti din beton annat : a - veder a ; I> - 'alcMuiJ:e.

culeelor nu creeaza inconveniente in exploatare (de exemplu, la viaducte ~i pasaje). Este de mentionat 0 reducere a excentricitatd cu care actioneaza fortele la nivelul rostului elevatie-fundatie i1 pe aeeasta baza, 0 dimensionare judicioasa a culeei.

In general, sollcitarile culeelor sint importante, fapt care conduce Ia dimensiuni considerabile, deci la un consum important de beton. Din aceste motive s-a trecut Ia adoptarea unor alcatuiri constructive Ia care impingerea pammtului sa nu se transmita integral culeei, ci unor dispozitive speciale (fig. 4_169).

In prezent, la inaltimi mai rnari ale terasamentelor, se adopta in mod frecveat; eulee Inecate, eu elevatii alcatuite din doi sau trei pereti din beton armat (fig. 4.170). Asemenea .solutii sint economice, deoarece permit sa se reducii. volumul betonului ant in elevatie, cit *i in fun datie, Aceste tipurl de culee se adopta ori de Cite ori exista posibilitatea ca umplurura sa se execute cu unghiul taluzului natural. Aatfe], solutia se poate admite Ia pasaje, intrucit nu exista pericolul de afuiere a umpluturii de catre ape, dar tre.buie remarcat ca pentru asiguraraa gabaritului necesar unei em de comunlcatie, suprastructure se prelungeste peste taluzul umpluturn. Chiar ~i in aceste conditi! • solutia conduce la 0 economic apreciabila, deoarece la culeele inecate se reduce substantial impiogerea ,piimintului asupra culeei datorita micsorarti Uitimii suprafetei pe care se exercita impingerea.

In figura 4.171, b este prezentata 0 solutia foarte avantajoasa pentru a culee fundata Ia 0 cota superioara, in umplutura rambleului, pe un pat de balast, in comparatie cu rezolvarea curenta (fig. 4.171, a). Din compararea celor doua solutii la care terasamentele au aceeasi inaltime, rezulta urmatoarele economii : 60% ciment, 80 % otel-beton, greutatea culeei sa

265

~--~~~--~------~~------------~--------------

a

Fig. 4.171. Aldituire avantajoasa de culei :

a - en pereii din beton armae; b - en J'Undare 13 0 cots. supertoara.

b

A-A

B-8

266

I

Fig. 4.172. Culae inecata cu elevatia

din dOi pcreti din beton annat ~i fUDdatia din coloane eu diametrul de

80 em,

reduce cu 60 %, jar volumul de manopsra scade cu aproxima tiv 17 %. Asernenea culee fundate in rambleu se pot adopta la pasaje ljli pcduri provizorn. cind nu existi'i jiertcclul de afuiere, iar deschiderile marginale sin1l de marlmi relativ reduse, Se imp un 0 compactare riguroasa a pamfntului din rambleu 9i realizaraa unui strat de balast de c grosime care sa. asigure transmiterea pe 0 suprafata cit mal mare a presiunilor date de culee.

o solutle eficienta. pentru alcatuirea euleelor cu fundatti indirecte se prezinta in figura 4_172. Ca :;;i in cazul solutiei dill figura 4.170, elevatia este formata din doi pereti din beton annat. pe care se executa Ia partea superioara bancheta cuzinetilor. Ineastrarea peretilor nu se realizeaza intr-un radier comun, d sint legati Intre ei printr-o rigUi transversala din beton armat, Se obtin astfel importante avantaje prin reducerea eonsumului de beton ~i otel, prin eliminarea radierului, dar in acelasi timp se micsoreaza tncarcare vertieala ce se transmite coloanelor, corespunzator greutatii masei de pamint ce ar fi fost sustinuta de radier, Solutii eficiente Be pot adopta si pentru executarea culeeior cu elemente prefabricate. Asttel, in U.R.S.S. s-au realizat culee cu elevatii din stilpi prefabricati din beton armat (fig. 4.17-3) 9i eu fundatii pe piloti prefabricati din beton armat. Radierul este turnat la Iata looului impreuna eu baneheta cuzinetilor, zidul de garda Iii zi utile intoarse. Incastrarea elementelor prefabricate ale elevatiei in radier se asigura prin patrunderea acestora in Iacaeuri special amenajate J?1 turnarea unui mortar de ciment.

In figura 4.174 culeele sint aleatnite dupa aceleasi principii, numai cii fundarea se realizeaza pe coloane de diametru mare. fara radier, iar elevatia este alcatuita din coloane san stilpi din beton armat; In functie de conditrile locale, se pot adopta culee numai eu coloane verticals (figura 4.174, a) sau cu eoloane

v erti cale 9i inclinate (fig.

4.174, b). -t

In general, la podurile de 8 sosea Iii de cale ferata racerdarea podurilor eu teras amentele se realizeaza ell sferturi de can. La podurile cure traverseaza cursuri de apa sau in cazul unor ini'il- ~ l-----fr''fI

1imi mari de terasamente, sferturile de con se pereaza, Pereul sfertului de eon are ~

o fundatie de suprafata, coborita sub adincimea de in-

ghel. daca nu exista pericol

de afuiere. ~-l----=i'?iI~

Pentru asigurarea unei ~i+----.!!!...tfi~R:1UDl treceri line a autovehieule-

lor de pe pod pe terasamente, B Be folosesc placi de.racordare, -I asezate intre zidurile intoarse, care reazema cu un capat pe 0 eonsola a zidului de garda, iar cu eeHHalt ca-

8-8 ~ 1/,fi512 'A I

Fig .4.173. Culee executata din eleroente prefabricate:

1 - PilOU ;prefal>rleati <lin baton armat; 2 - 1rt.1lpi prei'lIb-,lcat1 din beton acmat: 3 - radier : >( - banellel.a cuztnettlor :;1 zrdu rlle Intoarse.

267

I I I .L_-L

,A 8-8 --1--

castrate in corpul culeei. Se dimensioneaza armatura ce trebuie dispusa Is partea superioara a zidulul Inters (marca CD pe fig. 4.175) pentru preluarea inciirciirilor din greutatea propria ~i a eel or ce pot aetiona pe zidul intors, precum !if armatura cliS[pusa pe partea interioara a zidului (marca (2) pe fig. 4.175) pentru preluarea Impingerii piimintului. Pe fata exterioara a zidului inters, armatura se dispune constructiv.

Atmatura zidului de garda se deterrnina pentru preluarea irupingerli piinllntului din spatele elevatiei culeei. Zidul de garda se considera incastrat in zldurile Intoarse l1i in bancheta cuzinetilor (fig. 4.175).

: 1:

I I

J_ 1

r'

4.4.2. CONSIDERATIl PRIVIND PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR

4.4.2.1. Principii generals de proieetare, Prciectarea infrastructurilor din zidari], beton sau beton annat pentru podurile de sosea, cale ferata sau combinate include unele elemente comune. Astfel, la proiectarea infrastructurilor trebuie sa fie respeetate prevederile standardelor !?i ale prescriptiflor tebniee eli privire 1a gabarite. Elementele de constructia ale infrastructurflor se executa ell materiale care trebuie sa lndeplineasca condltia de maroa minima a betoanelor !1i rezisterrta minima tie rupere Ia eompresiune a pietrei Iolosita in zi'darii. Fundatiile masive Olin beton simplu, situate in teren fara ape subterane, se executa cu betoane de mardi minima 100 daN/cm2. daca sint in teren eu apa subterana, rnarca minima prescrisa este de 150 daN/c'll12• Elevatiile rnasive din beton simplu se executa cu betoane de marca minima 150 daN/cm2, iar dad! aeestea sint supuse actiunii permanente a apelor, marca minima necesara este de 2·00 daNlcm2• Elevatiile din beton armat se pot executa eu betoaue de mares minima 200 daN/cm2• Cuzlnetii din beton armat se executa cu betoane B 250, iar pendulii din beton armat cu betoane B 300. Podurile peste fluviul Dunarea l1i peste rturile Mures, Olt, Somes, Siret sau peste Iacurile de acurnulare au infrastructurfle situate permanent sub nivelul unor ape cu mare adincime, de aceea se realizeaza eu betoane pentro construetii hidrotehnice (STAS 6102-69). Daca betoanele se afla in medii agrcsive, se iau masuri de asigurare impotriva degradarii !$i aetiunii de inghet-dezgbet prin utilizarea tipurilor de eiment, a agregatelor !?i a pietrei naturale (in zidarfi) corespunzator agresivitatii respective, prin realizarea unui grad de impermeabi1itate a betonului care se iropune etc.

Infrastructurile se calculeaza Ia difelitele stari Iimita, pentru eele trei

grupar! de actiuni :

- gruparea I, fundamentala ;

- gruparea a II-a, fundarnentala-suplimentata ;

- gruparea a III-a, speciala.

Starile limita la care se calculeaza infrastrueturile sint urmatcarele : - stiiri limita ultlme (stare a Iimrta de rezistenta !?i starea limita de

stabilitate a pozitiei - rasturnare, lunecare) ;

- stari limita ale explcatarii normale (starea Iirni ta de fisurare, starea limitii de deformatie - tasari, rotiri).

Infrastructurile TIU se verifica la oboseala .;;i in calculul sclicitarllor nu se ia in considerate coeficientul de impact,

Cai.cuZul infrastructurilor la starea limitii de rezi.stenta. se efectueaza ca sl pentru suprastrueturi (STAS 10111/2-77).

o 0

Fig. 4.174. Culee prefabricate fundate pe coloana de diametru mare:

a - cu ootoane verti~e; I> - ell eoioane verttcate ~i mclJnate; 1 - coloana de diarnetrtl. mare ; Z - eoloane- sau stilPl din beton 'lIrmat; 3 - batOn de monoltnzare : {- bBlIleh~ euztIte~lor si zidUl d·" gaIda.

pat pe 0 grinda de beton armat sub forma unei tiilpi asezate pe teras?IDente ". Ac.este placi de racordare se aseamana cu cele folosite la podunle pe grmzi eu console.

Pentru cazurile curente de poduri de sosea se dau in anexele 4.11-4.13 unele dimensiuni informative pentru citeva tipuri de elevatii ale culeelor, In functie de modul de alcatuire a unei eulee ~ de transmitere a incarcarilor, rezulta necesara dimensionarea elementelor components, Astfel, este necesara dimensionarea armaturii zidurilor intoarss, considerate in-

8-8

,f l~r ¢~2 ;Jr

J

c

268

c-c

J

C I--

Fig. 4.175. Dlspunerea armaturllor in zidurile futoarse Iii in zidul de gardi'i :

1- - oancaeta cuzmetnor ; 2 - zi,d de ga~d.a; 3 - zld. tnrcrs : !I- pI.a.ca !l:l'otuarulu:l.

269

x

)(

Fig. 4.176. Schema de eatcul pentru verlficarea Ja rastnrnare Ii infrastructurflor,

rile normate permanents si temporare de Iunga durata ~i 1imitarea valorilor lor astfel :

- tasarea tota:a (in em) a unei Infrastructnri sa nu depaseasca vaIoarea 1,5../f;

~ diferenta tasarilor totale uniforme (in em) ale Infrastrucrurilcr ala-

turate sa nu depaseasca valoarea 0,75 .Jf;

- deplasarea orizontala a pfu1:ii superioare a infrastructurii, produsa de tasarea neunlforma si de defnrmatia elastica a elementelor infrastruc-

turii sii nu depaseasca valoarea 0,5.J[

Prin l s-a notat deschiderea minima aliiturata infrastructurii calculate, e.:l!..'"Primata in metri, dar nu mai mica .de 25 m.

Calcuiele Ia stari 1imita se etectueaza eel putin in dreptul rosturilor dintre elevatie si fundatie !]i dintre Iundatie f}i teren, precum !1i in dreptul schirnbarilor de sectiuni,

La rostul dintre fundatie ~i teren se fae s,i verificarile in legfrtura eu terenul de fundatie ~i sistemul de fundara adoptat (fundatii dlrecte, fundatii pe piloti, coloane etc.).

Pentru culeele cu stilpi izolati sau cu elemente de liitime- redusa, Impingerea pamtntului se considera pentru fiecare stiip san element, pe 0 latime dubla, daea distanta dintre stilpi sau elemente este mal mare deeH de trei ori grosimea stilpului sau a elernentului, In caz contrar, tmpingerea pamintului se ia pentru Intreaga liitime a culeei, intre Iete'le exterioare ale stilpilor (elementelor) marginali .

La podurile de cale terata cu 0 singura deschidere (de maximum 10 m) 17i la podurils de sosea (de maximum 20 m), cu suprastructuri alcatuite din grinzi sau dale din beton annat, culeele pot fi calculate in ipoteza ca suprastructura constituie un element de legatura Intra culee. In acest scop, se prevad reazeme care sa poata transmite la suprastructura solicitarile produse de Iortele care aetioneaza asupra culeelor.

Adincimea de fundare a infrastructurilor (STAS 1242/1-73) se stabi-

leste 1inind seama de :

- conditiile geologice ~i hidrotehnice ;

- adincimea de inghet (ST AS 6054-64) ;

- adincimea stratului de Iundare nealterat in care trebuie sa fie in-

castrata Iundatia ;

- adtncimea de afuiere, daca nu se iau masuri de protejare (radiere, saltele de Iascine etc.) ;

- adineirca albiei datorita eventualelor lucrarl de regularizare ~i de imbuniitatiri funciare ;

- influenta reciproca a Iundatiilor existente ~i a celor noi.

Solatia de fundare se stabileste pe baza studiilor geotehnice, care trebuie sa indice : sistemul de fundare, stratul in care se fundeaza, adincimea de fundare, presiunea de baza pe teren si sporurile ei de adincime,

forma 9i marime etc. '

La proiectarea tnfrastructurilor fundate in terenuri care se altereaza in ~ont~ct. cu apa, se indica prln proiect ca betonarea fundatiei sa se execute l1l1ediat dupa terminarea sapaturilor. La terenurile stincoase adlncimea minima de Inenstrare a fundatiei in stratul nealterat este de 50 em. FundaJlil~ infrastructurilor trebuie sa fie cu eel putin 50 em rnai [os declt a:_:l1neunea de Inghet (considerate. de 80-120 em). In terenurile afuiabile, cmd nu se iau masuri pentru stabilizarea fundului albiei se recomanda ca talpa Iundatiei sa fie astfel mcastrata in teren, inclt n1\:e101 acesteia sa

• Starea limitli de stabiliiaie la rastumare, in rosturile elementelor de zidATie sau din beton simplu ~i Ia nivelul talpi! fundatiei este asignrata daca punctul de aplicare a rezultantei incardirilor in rostul respectiv, avind excentricitatea de calcul eo.: se gase!1te pe suprafata limitata de curbele stabilite cu relatia (fig. 4.176) :

(~)2 + ( ey)2 ~ tn,

a~ at! "

ill care m este un coeficient al conditiilor de lucru, a carui valoare se inldlca in standard, in functie de forma rostului verificat si de natura tere-

nului de fundatie, '

• Starea limitii de stabilitate La lunecare in rosturrle elamentelor din zldarle sau din beton simplu !1i la nivelul talpii fundatiei, se veritica eu relatia (fig. 4.177) :

in care:

H,

slit fortele eomponente tangentiale care actioneaza pe sectiunea considerata ;

- Iorte.e componente normale pe sectiunea considerata ;

- coeficientul de :frecare. Pentru rosturile intermediare ale

infrastructuri1or, se ia f=0,60.

I #7 t ~ • Starea Umitli de fisut r--,---,--r-Vi'll',fi;tt,~~ 1 rare la elementele din beton

simplu sau din zidarie de piatra este asigurata prin limit area excentricitatii 'rezultantei fortelor, iar Ia elementele din beton annat - prin limitarea deschiderii fisurilor, In zona nivelului variabil al apelor ~i sub nivelul apelor, fisurile elementelor din beton armat nu trebuie sa aiba deschideri rnai mari de 0,1 nun.

• Starea Umitii de deiormatie a infrastructurilor se varifica prin determinarea tasarilor produse de incarca-

tY, I H;_ Nt a

- L-_--' __ ___J _

(J

Fig. 4.177. Schema de calcul pentru verifiearea la Iunecare a tnfrastructurilor :

HI - components ta<"l~ent1a1e; Nj - componente normale.

270

271

o

b

pe directia pllotilor, este ancorata eu ajutorul unor vergele transversale inehise, astfel incit nu mai este neeesar sa se prevada cirlige pentro armaturile de rezistenta,

S-a demonstrat ea, in situatiile clnd numarul vergelelor rezultate din calcul trebuie ~ezate 1a distante mid, de exemplu, in eazurile dnd e<2d. este mai indicata asezarea vergelelor pe doua rinduri, declt sa se puna 0 parte din armatura in afara Ui\imii pilotului.

In cazul unor radiere care transmit incarca-

Fig. 4.180. Dispunerea armarile Ia trei sau mai multi piloti dispusi pe mal turiIor Intr-un radler incar-

rnulte directii, se constituie mai multe zone cat centric si rezemat pe

comprimate prin care fortele se transmit la pi - patru pilo1i.

loti. Acestor zone de compresiune Ie cores-

pund zone de intindere situate deasupra fiecarui pilot, dupa diractia eea mai scurta dintre piloti (fig. 4.180). Hotarttoare pentru comportarea buna a radterului este asezarea armaturilor cit mai concentrate deasupra pilotilor, In nici un caz nu este irrdicat sa se distribuie armature pe Iatimea de radier cuprinsa intre piloti, dat fiind Iaptul ca zona cornprimata prin care se transmite forta de la infrastructure. (stilp, perete) Ia piloti are traseul eel mai scurt. Studiile ex:perimentale au aratat en In cazul cind s-a1' prevedea arrnatura l)i mtre pilo~i, se mobilizeaza in aceste zane dintre ptloti 0 parte din Iorta de compresiune l1i in mod eorespunzator, 0 parte din forta de inundere, care nu se poate transmite Ia piloti (v. fig. 4.178, b). Se prevad in aceasta situatie etrieri speciali.

In figura4.181 este aratat modul in care se produce fisurarea radierului in mornentul care precede ruperea, in cazul in care armatura situatii deasupra pilotilor (~i in apropierea acestora) este insulicienta,

La un radier cu piloti situati la distante mari (dl>3d) este necesar sa se prevada 0 arrnatura pc tot conturul radlerului, care sa asigure transmitsrea fortelor la piloti (fig. 4.182).

Pentru radiarele pe care reazerna elevatii sub forma unui perete (fig. 4.183), armatura de rezistenta se dispune deasupra pilotilor, iar sub perete - la partea tnferioara a radierului - se prevede 0 cantitate de armatura deterrninata, asimilrnd elementul eu 0 grinda-perete,

Ca ~i in cazul grinzilor-perete, se recomanda asezarea armaturii .rezultate din ealeul pe 0 inAltime cuprinsa intre O,l!?i 0,2 h. In zona reazemelor (ded deasupra pilotilor) se prevad etrieri Inehisi pentru asigurarea ancorarii armaturii,

Infrastrneturi1e unor poduri de ,deschideri mari, 18 care se transmit reactiuni importante, se recornanda sa se alcatuiasca eu radiere eu arm atun pretensionate,

4.4.2.3. Proiectarea fundatiilor pahar, tn cazul stilpilor prefabrteati, a caror Incastrare este asigurata ca in figura 4.184, reeornandarile din prescriptiile germane indica modul de transmitere a resctiunilor si momentel or Ia blocul de fundatie, care depinde de elementele geometriee ~i de armarea elementelor. Este necesar ca suprafetele in contact sa fie plane l?i rugoase pentru a asigura aderenta betonului turnatpentru fixare, iar calitatea acestui beton sa fie aceeasi eu a betonului din care au fost eonfectionatl stllpii.

Fig. 4.178. SCbema de Ov transmiterea reactiunllor de Ia elevatte prin radier la piloti sau coloane,

se gaseasca mai jos dedt nivelul afuierilor maxime posibile, generale sau locale.

Adincimea de fundare sub nivelul afuierilor maxima posfbile se admite de 2,50 m, daca adinclmea 'de fundare sub cota fundului albiei nu depatie~te io m 9i de 5,00 m daca adindmea de fundare sub cota fundului albiei este mai mare de 10 m.

Rostul elevatie-fundatia trebuie prevazut Ia urmatoarrsle nivehiri :

- Ia culee, eel putln en 50 em sub nivelu'l fundului albiei, considerat

in fata culeelor ;

- la pile, sub fnndul albiei din talveg ;

- la viaducte §i pasaje, cu eel putin 50 em sub nivelul terenului,

Conturul fundati.ei se reeomanda sa fie cu5 em in afara conturului elevatiei, pentru a se permite montarea cofrajelor.

Fetele v;lzute ale elevatiilor se executa cu un strat de beton de lata vazuta de eel putin 20 ern grosirne, alcatuit eu agregate sortate special. Betonul de fata vazuta se toarna odata eli betonul din elevatie,

4.4.2.2. Proiectarea .radierelor fundatlilor indirecte, Calculul 9i armarea r adieralor infrastructurilor fundate indirect (cu piloti, coloane, ba,... rete etc.) se efeetueazaIn Iunetie de distants dintre piloti l1i de modul de alcatuire a elevatiilor aces tor iufrastructuri : stilpi izolati, lPereti. elevatii masive etc.

Elementele geometries ale radierului, in special 'lnaltimea acestuia, se stabilesc in Iunctie de distanta dintre plloti (coloane) astfel Incit sistemul de forte care se tJ:ansmiteelementelor sa fie in echilibru : cornpresiunile D produse in radier de elementele de constructie de deasupra sa formeze Impreuna cu reactiunile din pilotii D; si fortele Z de intindere preluate de arrnaturile din radier, un sistern de forte in echilibrn (fig. 4.17&, a).

ln figura 4.179 se prezinia modul de action are a fortelor asupra unui radier situat deasupra a doi piloti, actionat de un stilp izolat, precum si modul de distribuire a armaturilor in radier, Armature dispusa in radier

Fig. 4.179. Dispunerea armaturilor intr-un ramer incarcat pe 0 s\,lprafatii redusa.

272

III - PodUri din peton annat

IHI
1m
~ 213

,.

,-,

I I , -"

Pig. 4.181. Schema de Iisurare a unut radier in carol armarl] Insufictente.

A-A

L-:-: .~ 17'7" vr-
. - .~:: r-
.
'b
-:~
... ;.; l..-
." ,4 - A

d d,

~ t??:l.
~ f0J Fig. 4.182. Dispunerea armaturrlor in radierele Incarcate pe suprafete red use.

!L....

Jiig. 4.183. Dispunerea armiturilQr in radlere Incarcate pe suprafete extinse,

274

, d ..
0 w .. oJ
... ~u:
p. "''''
~'O
.9 ed,o
~ ...
"'" ~ :§. I ~ .
~ ~ .i~
~j..... i .c~~
~I .... ·-iVCI:f
"01"" "'*" '" ~.s:
Il ~ . . ... o"tj~
~ - ""","
'" c~ ;
-g
:;l "ijj.SP.
.... <Ii};:
:;:I .. ,;:;:1'"
:J t:. C'lSo~
,.,... . .,. _0 ~
..., m i o.:og
Ot.i:: !~:
'3.c'dtt
~ ~ 6. ~a
5 ~~.s
'" ::! I:
.., ., ",
"".,
C!> a·-'D
E. ~!,!,a
"-' rn~.::l
..c: Ol<~i'l
u
eo :=I a I
~ ... .,'tI
.;:1""
.... E-
,,;, ~::!
~ .20 "3
I~
"f k. .,.0
~ 275

r------I-t~

c::.~

1 .

Grosimea dl a peretelui trebuie sa fie: d1:;;-.. - w. unde w este rea mal

2

midi dimensiune a gaur ii, dar eel putin 10 ern. Adincimea de incastrare a stilpului in pahar t trebuie sa indeplmeasca urrnatoarele conditli :

1 ,1\-1_

t:::> ,2 d pentru cazul -- ~ O,J:J N ·rl

l\I

t:;.;..2 d pentru -- =2,00 N·d

unde;

.M este momentul de incasirare ce se transmite 1a fundatie, considerat Ia nivelul A-A;

N - componenta verticala a reactlunii 5 tilpului , calculata in planul A-A;

d - dimensiunea stilpului pe directia de actiune a momentului in covoietor,

Se considera distributia presiunilor si a fortelor ca in figura 4.184, a.

Armaiura orizorrtala CD situata la partea superloara a peretilor paharu-

lui trebuie Sa preia Iorta H«, fiecarui perete revenlndu-I forta ..!:_Hn.Pen-

. 2

tru excen tricitat! rnari, este necesara arrnarea peretilor cu plase situate la interior si exterior eu vergele pe directia Iongitudinala ~i transversala a peretilor, asa cum se indica in figura 4.184, b.

Pentru 'ex;-e~tricitati mid ( M ,,; 0,15) si dirnensiuni reduse este sufi-

. N·d .

cient sa se prevada 0 armatura inchlsa pe partea exterioara a peretilor (fig. 4.184. c). Peretti situati pe directia rezultantei eforturilor de compresiune Ho ;pot Ii considerati ca doua console incastrate in fundatie, asupra carora actioneaza sistemul de forte din figura 4.184, a.

Furta de smulgere Z." este preluata de arrnatura (2) , ancorata pina la talpa furrdatiei.

In peretii situati pe directie pecpendiculara in raport cu rezultanta Ho se prevede aceeasi arrnatura CD 1a partea superioara.

Rezultanta H" poate fi transmisa 1a fundatie iara a se prevedea 0 a1'matura suplirnentara, deoarece in aceasta interactiune stilp-fundatie nu se dezvolta rriei 0 forta concentrata. Armarea stilpilor se realizeaza au vergele Iongitudiaale, de la care transmiterea eforturilor la armatura din fundal;ie se face asa cum se arata in figura 4.184, b.

Plaea fundattet se calculeaza 1a incovoiere in sectiunea 1-1

(fig. 4.184-, a). .

In cazul cind suprafetele in contact ale stilpului cu peretii paharului nu stnt rugoase ci netede (fig. 4.184, d), pentru 0 buna .incastrare este necesar ca adincimea de patrundere a stilpului in pahar sa fie majorata, de 1,4 on fata de cazul anterior.

De data aceasta dtstributia presiunilor de contact este modlfieata, iar ')

bratul de pirghie al fortelor Ho :,?i H ... este Z= ~ -t.

3

4.4.2.4. Armarea coloanelor ~i baretelor. In proiectarea infrastructurilor cu sistema de fund are indirecta, ealculul distributiei sclicttarilor la co-

B __.

Fig. 4.185. Dispunerea armaturii lntr-o coloanji in functic de sclicitarea cu rnomentc incovoiotoare :

1 - sudura cu tm sfilgU,r cordon (in extertor) ,

Ioane sau barete Iii deterrninarea variatiai rnomentelnr lncovoietoare pe iniUtimea aces tara constitute un dorneniu in care intervin foarte multi parametri, a caror evaluare exacta in calcule comporta unele difieultati. De exemplu, diagrama de variatie a momentu.ui incovoietor pe inaWmea coloanel din figura 4.185 este direct .dependenta de rnodul Iri care se apreciaza distributia presiunilor active ~i pasive pe eoloana. In functie de diagrarna de momente, rezulta dispunerea armaturii longitudinale de rezistenta" si anume : 1a parte a superioara a coloanei, in zona rnoastrarh in radier, se prevad 18 vergele de 22mm diametru, jar In partea infertoara 18.016 mrn. Coloana este armata ~i eu 0 freta de B mm diametru ~i pasul de 15 em. Armatura longitudinala a coloanei se ancoreaza in radier cu mustati de 100 em lungime,

In figura 4.186 sint prezentate detaliile de armare ale unei barete de 2,60 m lattme si 80 em grosime. La realizarea carcaselor stnt folosite plase sudate tip, de 6 m lungime. Arrnatura Iongitudinala de rezistenta variaza ps inaltime de la 40025 rnm (la partea superioarti), pina la 14025 mm PC 52, in treimea inferioara, 0 mai mare rigiditate transversala a careaselor se asigura prin prevederea din loc in loc a unor trieri.

276

277

:1

!I

~
t:
Q
~ 1J
0
,
1:::
oq;:T ~
. t:
B
><"S
E
'"'
Q
~
[;
c
~
;:
is
o:i
"'"
.....
...
0,
;::;: 1----1 --fKJ"""-'g -~----i. . . ~f-'-' --~--;-9----I1 ~

_111_111111111111I1111111111111111111111111~

9'lC tJ91Z tl.4 {ilopns proIa e ~

l ~ ~
<.;, ~ .,
,- f-:
"
U -+: t tn' it ~
it fL I_'~t .,.,_- .,.,..
'-~f--
...., <:::::t ~ 278

4.4.3. EXECUTAREA ELEVATIILOR INFRASTRUCTURILOR DE PODURI

Executarea elevatiilor infrastructurilcr de poduri din beton sau beton annat se realizeaza prin turnarea betonului in cofraje din lemn san metaliee, Cofrajele folosite !a executarea podurilor trebuie sa mdeplineasca o serie de conditii, :;;i anume :

- sa fie rezistente ~ rigide ;

- sa fie etanse, rPentru a nu penlite .pierderea partilor fine din beton ;

- suprafata ce vine in contact cu betonul sa fie plana :;;i neteda, pen-

tru eliminarea unor lucrari de finis-aj ;

- sa se execute simplu,sa se monteze :;;i sa se decofreze usor, fara degradarea elementului de beton ;

- sa foloseasca in cantitati reduse materialele deficitare ~i sa perrnita un numar mare de refolosiri.

Cofrajele oblsnuite din scinduri :;;i dulapi, folosite pina nu de mult la execut.area podurilor, au devenit neeconomice, consumind un material ce se cere valorificat superior.

In figura 4.187, a se prezinta un asemenea cofraj pentru elevatia unei pile. Se observa ca, pe zonele CUI"be, scindurile cofrajului se dispun vertical, dupe. generatoare. In figura 4.187,b se arata alcatuirea unui cofra] pentru elevatia unei culee inecate.

Pentru reducerea eonsumului de material lernnos :;;i a cresterii productivitatu muneil au foot studiate sisteme de cofraje care sa 1e inlocuiasca ,pe cele obisnuite .

Prin analiza posfbllitatilor de tipizare a cofrajelor pentru diferite elemente se preeonizeaza folosirea panourilor de coiraje, a elementelor tip de asamblare ~i montaj pentru panourile de cofra] 9i a elementelor de sustinere a panourilor de cofraj.

Panourile de cofraj sint realizate dintr-o Tamil de lemn pe care este aplieat un placaj de tip F (tego) rezultind elemente usor de manevrat si modulat, Un asemenea panou poate fi folosit de 25 de ori, 1n ideea reduceril consumului de material lemnos, se pot folosi tipuri de panouri de eofraj ell elemente combinate ell metal san numai din metal. Astfel, au fast realizate panouri de cofraj cu rama din tabla ambutisata 91 placa din placaj tego sau eu placa din tabla, cele metalice permitind un numar de 100 refolosiri.

a b

Fig.4.l87. Execu-tia elevatlilor infr-astructurljor eli cofraje obisnulte : a - pentru pili; b - pentl'U eutee.

279

de principiu a unui astfe 1 de cofraj este aratatii in figura 4.188 b, iar in figum 4.188, a, se observa cofrajul in timpul executiei.

De asemenea, pentru executarea elevatiilcr pilelor ell sectiunea transversalA plina sau casetate de inaltime mare se pot folosi eofraje glisante (fig. 4.189, a). Asemenea cofraje permit realizarea !ji a elevatulor de pile eu sectiunea transversala variabila.

Pentru executarea consolelor la pilele lamelare din beton arm at, in figura 4.190, b se arata madul de aleatuire acofrajului, iar in figura 4.190, a se prezinta modul de alcatuire a cofrajului pentru consolelc pi1elor lamelare ale podului peste Duni'ire la Giurgeni-Vadul OiL

Pentru executarea elevatiilor pilelor din betoa armat ell stilpi circuIari ~i rigHl. se folosesc cofraje metalice circulare la cofrarea stilpllor. Acestea permit realizarea unui grad ridieat de refolosire, iar pentru rig1a se foloseste un cofraj de tipul celui reprezentat in Iigura 4.191, care se sprijina pe stilpil executati intr-a etapa anterioara.

Inainte de betonare se face 0 verificare a cofrajului, care consta in verificarea dimensiunilor ~i formei, a modului de asiguraro a rezistentei

a h

Fig. 4.188. Cofra]e ciWiratoare sau autoportante :

{I. - vedere : b - aic:ltllil'ea de prtneiptu ; 1 - panoude c01raj: Z - sprljlnirlle COfrajU111i; 3 - be-ton turnar anterior: §, - butoane de ancoraj ; 5 - pl:8.tforme de tucru. _

Fig. -4.190. Cofrajul consolelor pilelnr

Inmelare :

a - vedere; b - alcalUire;_ 1 - _prOfiluri m etnUC(t; 2 - panli de lemn; J - iUl\'Uri: 4 - pru'l-Ollri de cofraj; S - parapet.

Fig. 4.189. Cofraje glisante :

a - vedere ; b - aJ,catulrea de princip1ul 1 - pamru de cOfraj: 2 - lleton turnat in eleVl<t;c"

3 - prose d-e rtdtcare a co-traJului; ~ ~ vergele de armat1J.ril; ;j - pla:tfonne de Iucru, .

. La unele poduri rea liz ate in ultimii ani s-au folosit sisteme de eofraje ~OI'. pentru elemente tip eu aceeasi sectiune transversala sau eu caracterlsti~. speciale (iniiltime mare), care au dus la cresterea productivitatii muncu si Ia Imbunatatiraa ealitati! lucrarilor.

Pentru re-alizarea elevatiilor tnfrastructurilor viaductelnr cle la Pertile de Fier au fost folosite cofraje catanitoare sau autoportante. Schema

280

-~ --

a

A ...._

b

281

8-8
r


I Z[lfI.} .'':, ... ;-. ~ ~
2(£2+} 2(L2+J I
SJi)
, !lJ p"'
I
, r-L_J_,
r-..J- _J_, ,
I I I I ,
I j • , t
I
t I I I
I I , I I
I , I I I
I , 8: I I
I I i.t I I
~-.~---..r ~L __ • ___ '" L _____ .J A-A

;r

H I.JJ t.7J 2QQiJ/Kl ftj}Q 5;» 571 6/0
Q - 14:» f2~I$9J 6,91 JJi} - a
0 1'h1) - tf,J?!a...w 5;JU 2.Jll II - Fig. 4.191. Cofrajul r iglelor la pilele cu elevat;ie din stilpl clreulart ~i rigla din beton arrnat :

1 - strlpl tunnatt 1n c.D1'rajc .rnetanee crrculare : Z - Pl'ofiluri metauce : 11 - pana dlln Iernn : ~ - panourt de cofraj.

8-8

c- e

~i stabilitiitii pe timpul betonarii. Se curata cofrajul de aschiile ¢ romegusul de Iemn rezul'tat la confection are. Se prevad in acest seep ferestre Ia parte a infertoara a elevatiei si care se astupa la mceperea operatiei de betonare. Este, de asemenea, neeesara umezirea cofraje1or, pentru a nu fi absorbita apa din beton si pentru mariraa etan~eitatli lor prin umflare,

2,50

4.4.4. EXECUTAREA FUN'DATlllOR CU AJUTORUl PODURllOR PROVIZORII

In exploatarea cailor ferate pot aparea situatii speciale, create de degradarea locale a terasamentelor, sau de necesitatea executarii unor lucrari care impun dislocarea pe anumite zone a terasamentelor ~i exeeutarea unor siipaturi, cum ar fi, de exemplu, repararea unor podete, repararea zidurilor de garda !iii a cuzinetilor la unele culee, sau chiar executarea uncr Infrastrueturi noi, Aceste tipuri de lucrarl se executa sub circulatie, cu asigurarea neconditionata -a slgurantei circulatiei, CU un numar minim de inchideri de linie ~i cu respectarea duratei maxime acordate pen'tru inchiderile de circulatie,

In aeeste Imprejurari se recurge la executarea unor poduri provizorii (fi'g. 4.192). Un asemenea pod provizorru este alcatuit dintr-un tablier metalic cu calea sus sau cucalea 1a mijloe, in functie de inaltimea de eonstructie disponibila, ,~i infrastructurf alcatuits din biocuri de beton de mardi B 100, fundate in terasamente. Suprastructura podurilor provizorii este alciituitii din grinzi metalice de inventer, asamblate cu buloane.

Ouleele se execirta in inchiderl de circulatie, sau daca acest lueru nu

este posibil, se executa la adapostul unor IPorlete provizorli. '

In functia de modul de executie a saJpaturilor in gropi, se stabilesc limitele maxima ale la:pmilor gropilor ce se pot sapa la taluz 2 : 3 sau cu sprijiniri,

Fig. 4.192. Pod provizoriu cu profiluri metal ice pentru traversarea unei siipaturi.

Dupa introducerea podului provizoriu in cale, primele convoaie v~r circula cu viteza Iirnitata (5 km/onl) dupa care se aidmite circulatia eli v:teza de maximum 30 km/ore., tinindu-se podul provizoriu sub observatie psrmanenta, pentru a se interveni daca exista perieolul de tasare sau de pierdere a stabilitaw blocurilor de Iundatie.

La scoaterea podului provizoriu, umplutura din terasamente se compaeteaza, iar ultimele straturi, pe 0 grosime de aproximativ 1,2.0 m se inlocuiesc ell 0 saltea din piatte. sparta.

Nu se admit joante pe podul provizoriu. Acestea vor fi dispuse Ia disiante de minimum 3 rn de capetele podului.

282

283

II

--

tI

,Pig. 1.'P:5. Tran:sportul elem,cntelor prefabricate pe ealea fe'rata :

J! ~ IdispozHtv .di('~ tez,emarc sitnplll sau Clil v~vM.

I

" / rij/i

J

6

F~g. '1.2,6. De~ea.rcru-~',a elementelor pre,fabricate din vaeoane de eale f,erata :

11 o["U_ ajutOnll cadl',e)or portB!l: bl. ~ C1."I> aju o.ru.ll gr:m~U de :rtdicPTej 1: - grlndA din 'beton ar mat: 2 - eadnl Pbt"'L3l.; 3 - cablu de :an.co:r.al: i - gr,l..n.d i: de rl.<Uear@;, 15 - !Cdc ~ 6 - CQnm~c1ie din 1emn ecar:i.OO,t.

Rezemaraa grtnzilor pe vagoane tl"ebuie Sa fie eonforma eu schema de i.nf'~1 ~are a vagoanelor respective, Grinzile trebute rSa 'fi,e, calate ~i ancorate.

In figura 7.26 se prezinta doua proeedee simple de deseareare din vagoane a grlnxilor din beton arrnat.

7.4. PRO'CEDEE DE MO'NTARE, A G,RINZllO'R ,P'REfABRICAfE

Procedeele, de montare a elementelor prefabricate ale podurllor sint variate, aeestea depin-zin.d de' oondi~ii1e locale in care se executa pnduzile, g!e~ tat! e grinzUOlr, poslbilltatile de acces ale dispozi tlvelor de transport §I ndicat, iniltimea Ia care trebuie ridicate prefabricatele etc,

443

7.4.1. MONTAREA CU AJUTORUL MACARALELOR cu BRAT MOSll

Fig. 7.27. Pozitla macaralel la mOQtarea grinzilor

prefabricate in deschidere :

Ie ijl kJ - deschiderna macarajei, In raPOE! ell axut de rollie.

ridicare, insa este necesar ca deschiderea macaralei Sa fie suficient de mare pentru a se putea amplasa grinzile pe reazeme, Aceasta metoda se £010- seste cind terenul perrnite accesul maearalei paralel eu axa longitudinala a podului. Asemenea conditii se mai intilnesc la pasaje !ili 1a poduri peste albii plate ~i uscate.

Montarea grinzilor in desehidere se poate realiza in mai multe moduri l?i anume (fig, 7.28) :

- grinzile usoare se monteaza in mod curent cu 0 singura macara, fanl modifiearea deschiderii macaralei, cu 0 singura stationara 1a ni vel superior sau Ia nivelul terenului ;

- grinzile de greutiiti mai mari, datorita imposibilitatii de retire a macaralei 1a 1800 sub Incareare, se monteaza fie cu ajutorul unei singure macarale eu dona stationari, fie cu doua maearale, In timpul rididirii ~i daplasarti grinzilor eu ajutorul a doua maearale, palanele lor trebuie sa fie in pozitie verticala, Pentru aceasta, una din rnacarale care are deschiderea mai mare trebuie sa se deplaseze ineet pe orizontala.

In figura 7.29 se prezinta unele detalii ale procesului de montara a grinzilor eu ajutorul unci rnacarale care se deplaseaza pe teren.

Platforma de asamblare sau de depozitare a .prefabricatelor se executa paralel eu podul, in dreptul deschiderii, la 0 dlstanta care sa permita luarea grtnzilor de pe platformasi asezarea lor pe infrastructuri. Pozitia rnacaralei va fi paralela eu podul, intre platforms ~i pod (fig. 7.29, b).

Operatia de montare ell macaraua consta in ridicarea grinzilor de pe plattorma, rotirea lor ~i asezarea pe bancheta Infrastructuri lor. Din aeeasta pozrtie grinzile sint deplasate pe bancheta la pozttfa lor din proiect, prin ripare cu ajutorul unor carucioare speciale (fig. 7.29, a).

La aeest tip de rnontaj, tensiunea din eablul de prindere a grinzii produce asupra talpii superioare 0 solicitare de compresiune H (fig. 7.29, c). De exemplu, pentru 0 grinda de 33,00 m deschidere eu 0 greutate de 520 kN ~i Ia care cablul face cu orizontala un unghi de 22°, valoarea componentei orizontale H este de 645 kN. Valoarea ~i excentrtcitatea acestei forte introduc in grincUi stari de eforturi ~i de deformatie import ante, care pot fi reglate prin dispozitive de prindere (fig. 7.30), care permit aplicarea fortei H eu excentricitatea dnrita.

Pentru ca in timpul montajului sa nu apara solieitari supfunentare fata de ce1e care se dezvolta in exploatare, se adopta dispozitive metalice (de exemplu, traversa metalica de care se suspenda grinda prefabricata). In figura 7.31 se arata modul de suspendare a unei grinzi prefabricate din beton preeomprimat de 46,60 m deschidere (1 900 kN greutate) ~i mentarea pe infrastrueturi eu ajutorul unei hidromacarale de tip Ajax. (2500 kN capacitate). Grinda metalicii eu zabrele pentru manipulare ~i grinda prefa,.. bncata au practic aceeasi deschidere, astfel inctt prinderea sa se realizeze in axele de rezemare ale grinzii in exploatare, iar fortele orizontale sint preluate de grind a metalica cu ziibrele.

Montarea grinzilor in deschidere se poate face fie eu ajutorul unci rnacarale amplasate la nivelul ciiii pe pod (fig. 7.27, q), fie cu macaraua la nivelul terenului (fig. 7.27, b) san pe pontoane.

In primul caz macaraua lucreaza eu desehidere orizontala mare, avind, in eonsecinta, 0 capacitate de ridicare redusa, In al doilea caz macaraua lucreaza eu desehidere orizontala minima si deci are 0 capacitate mare de

2 J f 2

f

c

J

d

Fig. 7.28. Scheme de montara a elementelor prefabricate cu macaraIe ~ _ •

<I. - CU 0 macara staUonaJ:ii In axa l>0duJ.Ui, eu t:'Gtire ta 180·; b - CU 0 macara statiOllJlt'R rntr-o pozitie paraie1li cu axa podUlui; C - cu. (;I macara dJspusa in IlX8 podulUi~ care se rotelite ~: se deplaseazA; d - cu dou.11 macaraie, eu .I'otirea. uneta 101 roti,e..1. $1 dl!plasal'ea oei1el de ~ doll'a. 1 - element prefabricat; 2 - macara : :I - tnrrastructura poduluj ; 4. - axa 10ngitudlnp.ll'i a

1'o(\Ull11:: I $i II - etape de montare.

444

445

Fig. 7.30. Dispozitiv de .prtndere grtnzllor prefabricate.

Dl'ItJlivI 8

11

Fig. 7.31. Manipularea grinziIor prefabricate eu traverss metaliea, ia podul peste golful Maracaibo.

In prezent, 1n dotarea Intreprinderilor noastre constructoare de poduri se giisesc macarale de mare capacitate de tip Gottwald (fig. 7.32) qi Coles (fig. 7.33 .';ii 7.34), care pot fi folosite la montarea suprastructurilor podurtlor prefabricate.

Folosirea prefabricatelor Intr-o masura tot mai mare In executal'ea unor constructii de eele mai diverse tipuri impulsioneaza in permanenta

c

Fig. 7.29. Montarea grinziJor pre:fabricate eu 0 sJ.ngura maeara,

446

447

., e:
~~
11;;:;';
i~
ali
~,,~~
~
~
t I
!!
~ _. p

U;nwwvll; SimoN in m

A

Capaettatea de rtdlcare a macaralei Coles-Gargantua

/oJI/li;Jed-.. .. iflr/;; de .ridlc IN! 1&.&"pl71ea F!7rI<l de .rIU'C<i're
/}f!. clfl- ;::::'~ iar~- ufi'.le f',oro.t'll?k;>frll,i /'.;ir~ c"'/'fjc,
i? 7mea('e CUC<iI'fjtl' l/f!'J1tnCri're Cu t"J/<!Ie Iia ~
E'l?re<J /,7 co/rllj! laler-i'l +c: fa cl'rh'; /all:
R M A.N /JA
nJ m t:?
Sti!jl!aliJ de 1-2,20m Sa-geala de 2~-(iO m
~i6 .r:~TS 6"?do .?JoP ;>D'()}? -
~&" ... ",fO ./I ;;!:l 1752 1'87S - - -
t:,1'fJ :rt,/(l .. Ug (/50 1#'0 L'17IJ ;UoO 1100 II
71i2 ,(-?,,?t) Z?P.O tI,,'/) gM" ,,".1.'10 21/7 .. 75<7 ~
cP.l1(( ,9.:;0 Z/l.fl) 7PO o9OQ ?290 ?QQO ,7$ 8,
~C;67 7,&.7 F<5 ,,-::;r $7 .. 22.:10 ;/f7S" ,f-4tJ -9
I?2/) t;6lJ I"''';;f ~$'Q U5" "_"'J;?/J 1.7"9 ,JSfI .?,
1'.:('10 - - - - 21. tltJ IIOt) 7SP .}'
'-'';:9 - - - - 20/0 (ISO ?2S .<'I
f.6i 7/- - - - 1720 7PQ f2S ;:
w.!> __ ......
200 - - - - /--';&19 S7S - I,
~.vo - -- - - 7.J'1l 47S - I,
$.igeda 00 .JqstJ m SifgeilTa de sesa m
'~'''L ;>9.4'0 ,,71EJ 737 7Stl Js_.§O 26' sa 7QO ;,
_',,¥ ;;/940 1!PaJ "~7 sso MoO /.9$0 s ea Si
---';_i-;; 2Uiq :1'.(57) .412 #25 35.J() ISV ,J 74" ,3
1'."';Z9 2/Y.$Q -I.?:":, ... ' /2 as? .J.9l1fJ 1'2~2 275 .Ii
1.3iZi 27/lO /075 ?~5 ;:'75 3Wig /QSP 167 2
~.20 27.2.7 !II; "lI? ?2I ",8 $(}f) /S9" r
.(';"'6 i?£ 2f) 7tltJ - 17S: '{/$.] 1l?;J" 1
4;..>6' .?.1lJ J SJ7 - - 1lP,7Q sf.,? I
~_..,t? 2t{.vtJ . #i;- ,- - :?1I • .J<9 ~f)fJ -
2Z~ /.,:TJ I J.V - - 2S,JiU 312 ~
.i'{.pu (J,}'(J }>C's - - 2J;O(! 2S!J
S.ige--aiG' o!> *~7!) m S#gt?dla de S!.8() m
s,"'_- ~/.!I(} 16'7S - - - - -
·F.t2t:_'7 .(',G.J /55[_ I - - -
f---iz~? ..t/,M I?m - -- nUl) II{S -
1370 <tQ,_/q !!!£ - - sQ2lJ S'N
".1;2t' 4Or.!} 87..- - - "~M 7/2 -
.... ti...~ ..,.. ~7 - - 4O.:w :.(17 - J
f--.c~ :J!II!)
~0! J??O I "" - - ~7Itl -fS'J -
2il. ~;. .i!'J! 1 .Jt;:l - - <M,& .1&;2 -
~:'I'" .#;'0 T 2;:;> H!117 2,2, -
~JC :J~ rz.r - - "JM 1';5 - I
j F1.g. 7.33. Macara Coles-Gargantua_

/

./

3

fi'6N oil twhr .. -i'. ~.1mtJr 1?6~ ,. m lnur;Qr 1.1('1"

s

.\'

'}5~ ;f~~ ~~ ~f !~ U>j ~~ ~~ ~ I~ ,;~I~ ~I~hl '~I~ :'YI;::;I~ .t ~
.~IO::; ,.., '" ~ ~[,~,
f'Ii., ~~ ~~ r,,'!B ~ ~.~ ~,>, it' ~I~ «~ ~1j ~j~ ~\' II ~ ~~ ~t ~ ~,I~ ~~::l<.j
t.;.., -'1" ->oJ ' 1:, \j'~ ~~ ~!'1
~
'~ ~Lt; ., S» ,,,,~,~,~ ~~ ~:: ;')j' !l: I~ '''<I~ ~ ~ ~;'- ~~~~
:.s13 ILl:: .. ... ~ !:!.~,..~
'S .... I I I I :So .~ ~I~ ~
I~l~l~ <»ti ~'! ~ ~ ;":>-i'\!-,~~ ~~ :s '%i~ ~~~~.
v, <;j ~I''; t.O'''S <S c;.-:,
~, r5!;. c.-, ~ ~:'~
,~ 1----.' ~,
!l{ "I .. J ... '" '" , 11> !.l:
~J '"
i:~i~ q. q_, it" (j.;.
~~ ~ 'r ""~ ~~ii-'t '" ~~ " '" ~~~ ~ <::
~ ~ '~i~ ~~~ ~ .;:.;~~~~ ;;::;~ ~ ~~} I I I I I ~ti ~~ ~, '" ~
'" ~~~ Vi~~ ~
~ .'i
~ ~
,"j ,f§ i~ "'.
I ~ .J .. ~ ~ q;-- ~
~ ft."-", iii ... ", :;::;,::: ~ ~
" ".", ~~ $:l
I I , , , I I , , I , , J t , <:0' ~~ ~~~ I I I I I ~L; !S~ IS'I~~ ~ ~ ;;.
I \j
" s: "
'l, ~
- ....
q;.. §<.
t., ">",, ~
-, .~ 'Il ...... '" '~ '();;:; ~~ ~ "'.
, , , I I j I I I I J I '~ ~~ "'~ ~~ I I I I I~ <::~
'" " ~~ ~~ ~
~~ ~ ~~ ~ ~I;s ;';I~ ..... ~.~ ~~ ~~ ~~ ~I}~~
.,.,'" ~~ ~ ~~ -'" -~ ~ "'~~~
I I ."0 ~ I>/j.,. ~i!ll I s'~ ~'
't l! ~~ is ~ ~~ w~ ~i!l ~ i!j~ ~~ ~'" ~~ ~~ ~"~. ~'"
~ y., ~ ;;\€'I>
<%' ~, ~'
fa ~ 'b ~
~
.... '" ~'" ~~ ... "" ;;:;- .... '" ..... '" "",<:> ~~ i:;~~ Q)- """, "''<:0 ::::~ ~~ ~~I It ,~ ~
~~ \;: I I ~<;: ~l;: I
I "'~rt: ~ .~ X'; ~~. ilt~ ~'N ~iS~ ~ ~H; \:1~ I::~ 'it ~~ ~
I -~ '" 'b -~
c..,
~ ,,,> .-!:;,
.l3 ~ tS ~ ~
'" ,,'" "''' ~ "" ,,"- "'" "'~ I '1l M ~ -,
• I I t I I I I I I , I I I I lS~ i;l~ %~ I I t::~ ~~ ~<l:! ~~I ~~ Y ii.
~, ;:.;
r--- :;:; ~
~ !ij-- 'b
........ "'" .., "'i'< .;:; '''' .,,'" "''''' ;;~ ~I til "rt
I I I I I I , J I I I I I I ~~ ~~ illl15~ ru; {315 iljl:i 1111:l I
c:;:;~ il: ~ ..
'"
>;j
c
0-
e
:3,
e
:0
tr
~
c
'"
~
~
"'i
~.
....
....
~
~
go
n
II>
'"I
II>
n
0
-
~
,
o
go
m:
II>
t::I
....
r;;
?' Fig. 7.32. Macara Gottwold .

0:.., 'E ~" ~-:J~
"./
,.ttJ

""W~ >::> ~ l ~ -
"',""", ,...:... !:i'
t:;. ~
It
FrFt~f """" ~~ -r ~
~S! ~ ~ g
~. ~
1
~~F
.~~~
t--K~ ~
...., ' __
~ e- ~
~~
.....
F=-
e::::, "" It: i= 'l:I
" ..!II
(j_ t
.. w

E :- F~
.
[jil7ltT'.tlimi
,fiffllill 111m
A 5~J
H ~/JO
l tJ)iI
~ f1J4!
l: 1,J2
l, 3,87
q ¥.Z7
l ~fi{T1l'11 O~ f'" I
~~rlt J.i5 {T1 70kN'ltlkN'/U/(1! IJIJkNtUSkH ffJIJIiHf_f¥)tll

Capacitatea de rtdicare a macaralei Coles~Centurion

.- -.--
ror_l'07 ae t:'tf;~<» e reF;!d ae r.'(./N;iiF<;" I
;/)(pc/J}'rIere~ co c.;<~e .Fdd c.#5Y6' ,W <'d&ye I .Fd~a Cii'1i:ft' I
R ~aE" /a/eral $~;aIE' IclfrM/ Wle la/eral s,:J. ... 'e Mleral
'.I.!.,v 6.N '/.zJ( k# 'k/,y IzN kif ~v
m
St?gE'ala de I~ZJm S if !leilla de i'fi • .l)m
.1;6,6 HP-JO fl'/.$Otl I 451(lt1 4CJ:J(J - - - -
#.57 ,"dGa 5'{}()tJ I :lJ2S JI2S gSl}'? (jmo ..loaf) .i'&t) [J
lifO "'~i1 70~& 2.t.w i.'/JCO 70019 ?Of) tJ 2/O-iJ /.9.25
7.62 ~'!;ff 0 "lre'iJ /s s» {SiflJ 42(1 (J '12 GO 160.(} $(;11
",;114 .JlIL'\) .J'25tJ ,?3d' El2S ·.NsC :J2!}O f?¥ FISC
f?2f) ?J?JO NEe !ii'S 850 ?.?St1 2(75.0 :!it? o 82'S
rs ?'& - - - 1'0.f1J {S2? liSp Ii' 75'
S.ig6'a/a de .3q.'ll.'77 SaSeo.fa ik' .:19. ttJ Fll
~62 .j(/'i"tl 4,7517 /473 Not - - -
,9/4 3?S:1 ,,,., .:;:; 1200 //25 .JOtJ.O J(J(J a ,,<3 /om
re 2{j 2/0() .?.'J'OG 8c-;J ".';0 zootl (fJ'>O 7-"0 71}/I
~2:J ISs,}} /£,i .W 8;;:5 nit) t'~'75 N,aa s ss sea
:16' .i!;I :12(;0 1r;7S sao .j5f} /f 50 /r7E;S ""Q .775
2~i'P !l59 s se 375 :Ii! ..90 a 775 30 a 27"
2.;:40 BtJO i;7S sa a -"7:, ?50 ~.2JS ?$O 20()
0.4<7 700 575 ?S<7 poe 6'00 sa.a 1'$j7' -
..?Q$7 - - SO o if ?p - -
-
J'agC'.;la de4!;;;Wm Sagedl ... de S~&(!m ,f'",:ge,v3'1i CI,O{}PI
(CII c.J >ye)
.9,14_ 7,15& 28(}'O 1'177S 'O()O -
Il.J2(J '!lS!} 1900 7.?S 6'$ :l8{)0 /7i'~ I'C!JO 1iH7()
F".7tJ /-ISO 1:;51) S .?~ ","so 05/l_ F!i{}.O 1'77S 1'2<10.
1'83& IflltJ lOCO J7..'i .J'2S 1'9517 .!I$O 97S 6'75
21M 875' ;1'~-.:l :>50 .?2S tl4f 7?~ 7&'d 7&,0
2~ 20j! ""SO C7S S7S £'(1/7 <'f
7?v «co
.?;r4tJ S7" 475 - l .5,2S " ",;- 475 .Jd&
..7t),M 4{tJ :17., - .. <S .750 ':;75 e z« Fis.7.34. Macara Coles-Centurion.

4-

dezvoltarea mijloacelor de ridicare. In figura 7.35 sint prezentate ca:raeteristicile unei macarale de 1650 kN capacitate de ridicare, avind 0 mare raza de actiune, iar iniiltimea maxima de ridicare de 121 m.

Un procedeu eficient de montare a -elementelor prefabricate ale unui pasaj superior este indicat in figura 7.3& in care se folose~te macaraua de cale ferata tip Ardelt (capacitate maxima de ridicare de 650 kN), existent§; in dotarea administratiei romane de cale f.erata. Durata de exeeutie a pasajuluieste redusa, iar timpul de mtrerupere a circulatiei pe calea ferata este minim.

De asernenea, macaraua Ardelt se utili.zeaza in mod eurent la introducerea si scoaterea din cale a unor suprastructuri de poduri de cale fel'uta.

1n figura 7.37 sint date Indicaljii cu privira la pozitiile bratulul macaralei Ardelt si capacitatea de ridieare corespunzatoarea:cestor pozitii, precum 91 elemente referitoare Ia gabaritul macaraleiin timpul functiolJ~rii. tn tabelul 7.1 se dau greutatile elementelor ce pot fi ridicate la cirligul rnic, in functie de luclinarea bratului macaralei ~i de modul de sprijinire (ealare) a macaralei.

Se mal poate folosi si rnacaraua pentru cale ferain tip E.D.K. 1000, avind o capacitate de ridicare spOl:ita de 1 250 kN (fig. 7.38).

Hg. 7.35. Maew,," £Il oapaeitate de rtdicare de 1650kN.

Fig. 7l3'6. Montarea grinzdlor Pl'erdbl'i<;a.te a~(> unui pasa] superior ell macara de cale Icrala Ar-del],

7.4.2. MONTA.REA GR1NZltOR CU AJUTORUL MACARALElOR PORTAL CARE SE DEPLASEAZA PE ESTACADE

SAU PODURI PROV1ZORil

Macaraua portal este un cadru metalie avind dest:hlderea variabila in func\1e de Ift-p.mea podului care se cons trui este, StUpiise alcatuiese, de obieei, din panouri metalice en zabrele, prinse eli buloane, iar rigla este Un profil 1. Pe talpa inferioara a riglei ruleaza caruciorul. cirligului ac~o-

451

Fig. 7.37. Macara Ardelt.

Tabl!.lui 1.1

1>la",,1'3 sprljln;t~ 118,11 reazerue en eontrag-!'eUL1te "Moe",,.,, Sllcijinitlt PI.! f rcazcmc extreme
toth.la lJ ell eontragrentate tota11i
Clrligul mare CjrHg,d ode Cir\ignl mare C'lrllgul rnic
Grput311m. I Hratul ,Grell tatca I Bestul G",,"tatra I Brnjul Greut<ttca I BraWl
0<·1'.1 (m) (iu'\l) (m) (k):\) (m) (kN) • [rn)
:roO 16,00 150 8,60- 90 16,OU 80 1?,5Q
-17,50
,
2:;10 14,00 - - 110 14,00 90 16.00
:
280 U.illl - - 1 In 12.00 lLO 1,1.50
elfin 1n,511 - - 17,0 10,50 130 13,00
470 9,00 - - :.t15 9,00 150 11,J3G
5iO 8,00 - - 2.'iU 8,00 150 10,00
6;)0 7,50 - - 28!l 7,50 150 ~.60 452

lie $; ~ I:l

~t ~1;',1~"''':,~U//~~Jf1Y

~1 ~

~~~~~""!i;'""'"~'~'-"'~~~

IV ~JI~!b'l/!'lIJ

nat de un troliu mecanic l1i care serveste la deplasarea gritlZii in directie transversaHi pedului.

Pentru montaj se fclosesc doua asemenea macarale porta1~ iar pentru deplasarea lor in lungul podului - eM de rulare eu ¢De de cale ferata mont ate pe poduri provlzorii (fig. 7.39).

Podurile provizorii au suprastructura alcatuiUl din grinzi metalice, iar inirastructura din elemente metalice de inventar. Exeeutarea podurilor provizorii din lemn nu este indicate, avind consum mare de material Iemnos.

:r.tontajul ell ajutorul macaralelor portal este un proeedeu sigur l1i experimentat, dar prezlnta dezavantajul unei durate suplimeritare pentru e:&ecutarea podurilor provizorii.

~-A

434

7.4.3. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE CU AJUTORUL UNUI POD PROVIZORIU

1n aceasta metoda, de-a lungul infr astructurilor podului se eonstruieste un pod provizoriu prevazut cu Cal de iulare (fig. 7.40, a). Grinzile prefabricate asezate pe carucioare sint deplasate in lungul: podului pe acest pod pina in dreptul deschlderli, de unde sint ripate (deplasate transversal) pina in dreptul pozitiei lor deifinitive, tot pe cai de rulare, ell ajutorul canlCi-barelor. Se fblosese, de obicei, carucloare care asigura deplasarea 10ngitud:inala ~i transversala (carucioare eu dubla directfe).

r 15,.JO

Fig. 1.39. Monturea grinzilor prefabricate ell ajutorul Dlacarale-

lor portal:

1 - grind! prefabrteatB: 2 - macara portal; 3 - care de rutare ; !I. - in-

ft".asbructunle podu1ui provtzortu,

a

Fig. 7.40. Montarea elementelor prefabr-icate ell un pod provizoriu :

CI - vedere; b - pod provizorlu.

455

Podul proviacriu (fig. 7.40, b) se executa la fel ca eel pentru deplasarea macaralelor portal, eu ealea de ru.lare la nivelul banehetei euztnetttor. In aceasta sttuatie, zidul de garda al culeei se executa dupa montarea elementelor suprastructurh.

7.4.4. MONTAREA ElEMENTElOR PREFABRICATE CU AJUTORUl UNEI GR.lNZ1 METAUCE DE LANSARE

Grinda metalica de Iansare este alcatuita ca 0 grinda continua ell doua deschideri II sl l2 din elemente metaliee de inventar tip U.LKM., rezemata pe cadre metalice rtgide,

Doua dintre aeeste cadre sint asezate pe carueioare de rulare, iar al treilea (eel din fatAl este prevazut cu un papue de rezernare. Acest dispozitiv de Iansareeste prevazut de asemenea eu doua carucioare pentru deplasarea longitudinal a a grinzii prefabricate, csrucioare care ruleaza pe grinds D.I.K.M.

In capatul podului se amenajeaza 0 platforma pentru asarnblarea g~inzii metaliee de lansare i}i a grinzilor precomprimate, cind aces tea sint alc,l"tWte din tronsoane, Operatia propriu-zisa de montara a grtnzilor se face in mai rnulte etape (fig. 7.41). Se Ianseaza in consola grinda metalica pina

a

b

!

l

I

--'~"

c

Fig. 7.41: Montarea gl'inzilor prefabricate ell Iungimea de 24-30 ill cu ajutoru: unei grinz\ metalice de lansare :

a $i b - vederi; e - scherna ; I - grind(\. metalica de lansare; : - eorrtrugreutata; ~ - caru"lor de tansare ; ;I - cale de ru.ku'e; ;; - grind.!! preranricata.

<'156

457

Fig. 7.42. Montarea grinzilor prefabricate cu ajutorul unei grin:t:i metalice alei'it\litii din panouri.

r-ind reaaemul din iata (prevazut ell papucul de rezemare) ajunge in dreptul pilei, apai S-€ face calarea acestui reazern, transformlndu-se astfel griada diner-o grinda cu consola Intr-o grinda continua eu doua des chideri II :;;i 12• Pentrn a se evita pericolul de rasturnare a grinzii rnetalice in limpul lansarh, in dreptul primului reazem se prevede 0 contragreutate.

Dupa aducerea grinzii metalice in pozitia de lucru, se Ianseaza grinzile' prefabricate in deschidere, folosind pentru aceasta operatie carucioarele care ruleaza pe grinda metalicii. Deplasarea grinzilor din axa gr.inzii metalice de lansare ~i asezarea lor in pozitia definitiva prevazuta in project se realizeaza prin ripare, eu ajutorul unor carucioare. Dupa lansarea grinzilOl" prefabricate din desehiderea prima ~i asezarea lor in pozitie definitiva, acestea se rigidizeaza pe reazerne eu [uguri, dupa care se monteaza caile de Tulare ale grinzii metalice. Se lanseaza pe aceste cal de rulars grinda rnetalica pina cind reazemul din fata ajunge pe pila urrnatoare, dupa care operatiile se repeta.

Se pot de asernenea, fclosi grtnzt metalice de lansare aleatuite din panouri de inventar de 5,50 m la care barele sint imbinate Ia nodllri cu sudura. Aceste panouri se asambleaza pe santiere eu buloane realizind grinzi de Iansare ell lungimea de 55,00 m (fig. 7.42). Intrucit aceasta grinda rru are contragreutate si raportul lutrt' desehiderrle Ll :;;1 l2 este mare, pericolul de rasturnara 13 Iansarea In consola este evident. Pentru avitarea acestui pericol este aecesar ca lansarea sa se faca eu grinda prefabricata asezata pe caruciorul de lansare Ia capatul grinzii, metalice ; astfel se inloeuic9te efectul contragreu taW, iar deplasarea grinzi] metaliee si 8 celei prefabricate se realizeaza concornitent. Dupa rezemarea grinzii metalice ?e lansare pe infrastructure montajul grinzilor prefabricate se face ca In cazul precedent.

m

,

~_-:=:' .. r: ::;-_,; I'!. ~~!"..J ':::-~-_-:':II

" I. " '"

l~ ;~ LS .~~

Fig, 7.43. Montarea grinzilcr prefabricate ell ajutorul planuri.lor inchnate metaticc.

7.4.5. MONTAREA GR1NZ1LOR CU AJUTORUl UNOR PLANURI INCLINATE METALICE

Aceasta metoda consta in aducerea gl inzilor in deschiderea respectiva pe 0 cale de rulare par~ela eu po(h~l, amp~asata la pivelul t~r~nul:ui si ridicarea grinzilor pe mfrastruetun, folosmd doua plan uri rnclinate

(fig. 7.43). . ~ A .". • _ • ••

Metoda nu este Indicate cind inaltimea la care trebwe Sa fie ndicate

grinzile este mare, dirroauza consumului exagerat de material metalic rrecesar pentru realizarea planurtlor inclinate.

7.4.6. MONTAREA SUPRASIRUCTURILOR CU AJUTORUL MACARALElOR CATARG (BIGI)

Bigile sint catarge de montaj exeeutate din lemn sau din metal, eare se a~aza in }Jozitie vsrticala (sau eu 0 mica tnchnare) i}i sint sustinute de un sistem de tit-anti Iegati la capatul superior. Bigile se construiesc, de

5

-_

-_

Fig. 7.44. Montarea unei gr lnz] prefabricate cu ajutorul bigilor :

1 - caruoior d.e' tansere : Z - palan montcllt pe big.!l; 3 - palau aJ'lcorat de teren; * - enblul de IUlllSIlCI!: 5 - cablut de aneorere a grtnzii; ~ - cabrut de ancorare &1 bigil.

459

Fig. 1.45. Montarea grinzilor cu biga : a - ell 0 bigll;: b - cu dQua. big!; 1 - bi~lI en d1runetrul de .UJ ern; 2 - carueto r de ~O{LkN; 3 - eat'll" eill" de 150 kN; 4- D;>la'n eu douA role de JOOkN: :; - palan eLI trei role de 15:0 k.N ; 6 - call! de rutare cu ecarlament de 1 m 51 ,,;1111 Up 24; 1 - eablU ell d1.ametru de 20 mill pentru J~" re ; 8 - cabiu au mametru d" 16 mm

ocmru ancorare,

J~lrclhJJk!l

-~;(HgJ'

11

rpre Iroliv JIlkll ~

a

b

obicei, sub forma de palee triunghiulanl cu 0 talpa de rezemare, care serve$te ~i la deplasarea lor transversalaLa ambele capete ale higii sint prevazute palane pentru cablutile care servese Ia manevrarea grinzilor ce se monteaza,

o schema a rnontaril grinzilor eu ajutorul bigilor este prezentata in figJ1t'a 7.44, iar in figura 7.45 se dau caracteristicile elementelor folosrte la iansarea eu 0 biga a unor grinzi de 14 m, respectiv la lansarea cu doua big'] :J un or grinzi de 20 m deschidere,

1.4_7. MONTAREA SUPRASTRUCTURllOR DE PODURI ?RIN lMPINGERE

In figura 7.46 este prezentat un mod de executie utilizat, de obicei, in cazul suprastructurilor de poduri realizate din tronsoane prefabricate, as::.ml'blate pe 0 platforma special amenajata pe terasamentele de Ia un capat al podulul ~i trase in deschideri. Un asemenea procedeu de executie prezinta avanfajul elimlnarri consumului de lemn sau metal in esafodaje, Pentru faza' de Iansaro se executa palee provizorti, amplasate astfel inelt solicitarne care apar in suprastructure pe durata Iansarti sa fie limitate.

Numarull?i pozitia fasciculelor postintinse, precum si valoarsa fortelor de precomprimare sint precizate pentru faza de montaj (fig. 7.46, b), respeetre pentru faza finala (fig. 7.46, c).

o alta solutie care perrnite reducerea mm:nentelor incovoietoar€ in gpjnzi pe durata lansarii !?i care evita necesitatea construirii unor palee

a

- 3~ ~ • ...,

b

A-A

--:;;{-r-~

'~. :If:~u;:;F

f -' ~ 7 " ,f

c

Fig. 7A(j. Suprastructura .montata prm 'irnpingere :

"- - montarea tronsoanelor pe prartorma de asambtare ~l reallzarea precornprtmartl tehnolo~ice' b - lrnlnngel"!!a in d,,,chidere; c - supt-asbruetur-a exeeutata CIl pozi!ia de!illitiva a :fascicu!.dm de pr ecornprtrnare ; A-D - pale! proVizoru.

provlzorii este prezentata in figura 7.47. Prezentarea unor faze caracteristice din timpul lansarii tablierului poate asigura intelegerea rolului hobanelor !;ii in acelasi timp a importantei deosebite a supr imarii paleelor provizoril, mai ales in cazul unor vai adinci,

o varianta a acestui procedeu de executare a podurilor eonsta in fo-losirea unor tronsoane mali preturnate, avind in mod obisnuit lungimea 10 pilla la 30 rn, Tronsoanele se toarna in cofraje metalice fixe, situate, in spatele euleelor, unele in continuarea celorlalte, apoi se asambleaaa prin precomprimare. Impingerea suprastrueturii in deschidere se face in etape succesive, corespunzind lungimii unui tronson. In mod obisnuit, timpul necesar pentru turn are a unui tronson de suprastructure nu depaseste _0 saptamtn.ci, oricare ar fi lungimea lui. Daca se folosesc: un cofraj metalic dernontabil s.i cimenturi cu intarire rapida sau se aplica tratamente termice pentru grabirea :intalirii betonului, este posibil sa se reduca timpul de realizare a unui tronson,

Pentru rnicsorarea lungimii consolelor de tablier se mai pot folosi grinzi metalice cu avanbec. Acest procedeu s-a dovedit a fi eficient la construirea unor poduri Iungi sau care rraverseaza vai adinci.

Se stie ca trei slot Iactorii principali care deterrnina costul podurilor executate din beton precomprirnat : materialele, manopera ,o;;i cofrajele ..

Cu toate progresele considarabile realizate in metodele conventionabe de constructie, costul cofrajelor (ji al cintrelor sau esafodajelor se ridiciJ intotdeauna 1a 2-0-30 % din eostul total al suprastructur ii, In procesul prezentat, costul manoperei, al eofrajalor 9i cintrelor se po ate reduce deoarece :

- echipamentul necesar este simplu s.i putin costisitor :

- se foloseste un cofraj fix $i scurt, care se refoloseste de tin numar

mare de ori :

460

4, A2 A;1 A.y_ As t: fJ

0;;0 fJJJ7 ISm fiJll1t:,ClJ :)$, 7$ 'tJ,f)!J

" •••• ' •• ~'1 ,. ,. .114

~ q

,~tJll .,' ~tJI)

.. -

. ,

A3 A. "'4 P, ~ Ij ~

~CJ

~~,Z.h/;"

-Pem/mIUN Ji.k,17 d~ lMdo", e IlVIII1MCflrlr"r:

- K~flfrll .. ,Jicihjf"{ Iftorlll'.

- Prll~Dln"';(I}orf: c"el'illiliw'

r'

AJ. ..As - !'eOl1!m~ ole ~:JOfodOjullll p, .. -. Ps a tn"f1sfl'tJcfvrt1~ f10tlului Fig. 7.4 T, Mrmiajul unci suprastructuri prin Impi rigere Iolosind hobane,

- durata de montara ~i de demontaro a cof'rajului este redusa ;

- armatura se poate prefabrica ;

- distanta de transport pentru armatur] I?i beton este redusa ;

- se repeta eicluri de operatii identice ;

- Iucrarile se pot executa la adapost pe durate intinse ale anului

caJen\daristic. I

l'ata de metodele clasice de executie, acest procedeu a condus la economii de 5 p-ina In 10 % din valoarea suprastructurh podului.

7.4,8. DISPOZITIVE SPECIALE DE MONTARE

Tn Iunctie de conditiile locale ~i de organizare generala a executiei lucrarilor se pot imagina i?i realrza $i alte dispozitive pentru rnontarea ele:nl'lltelor prefabricate ale pod uril or. Asemenea dispozitive au fost fn- 10Slte Ja montarea grinzilor de bet on precornprimat ale viaduetelor podulu] peste Dunare Ia Giurgeni=-Vadul OiL GIinzile au fost executate pe I?anile:r, pe poligoane special amenajate, care permiteau exacutarea *i de-

Fig. T.49. Montarea grinzilor

prefabricate prin plutire.

e

(%»~/j[F=~~~~~~~~~Af'Z~

II Ii

Fig. i.-Hi. Dispozitive speclale de montarea gr-lnztlor prefabricate:

a - diSpoziti,· de ,prindere a grimdi: b - dtsnoztuv de r+drcare eu brat oscnanr.

I

7.4.9. MONTAREA SUPRASTRUCTURILOR PODURllOR PRIN PLUTIRE

pozrtia care permite celor doua slepuri sa a preia ~i transportarea ei prin plutire (in contraeurent) pina, in amplasarnent, unde se ru:;aza pe calaje pe infrastructuri.

Exista posibilitatea de a se simplifica mult operatiunils de manevrare pentru montarea unei suprastructuri prefabricate daca aeeasta este incarcam pe un singur slep. In acest caz se adopta solutii deosebite pentru a evita rezemarea in consola a tablierulul, de exemplu prin utilizarea unor grinzi metaliee (fig. 7.50, b ~i c).

Procedee1e de transportare ~i asezare a suprastructurilor >prin plutire se recornanda dnd acestea au greutflti foarte rnari, iar riurile sint suficient de adinci, Montarea unei suprastructuri Intregt eli ajutorul unei macarale plutitoare de mare capacitate s-a utilizat la executarea podului Pontchartrain din S.U.A.

Numarul mare de suprastructuri identiee a creat avantaje importante pentru prefabdcarea grinzilor, pentru montare. Se poate observa ea Ia montaj s-a Iolosib un cadru rnetalic, care a permls suspendarea suprastructurii in maeara, rara a se introduce sollcitart suplimentare (v. fig. 1.17).

pozitarea mai multor grinzi. Din aceste poligoane, grinzile au fast preluate pe doua carucioare, eu ajutorul carora s-au transportat pe cai de ripare !}i lansarc pina In amplasamentul de menta]. Din aceasta pozitie au fast ridicate cu ajutorul unor dispozi tive eu brat oscilarit fixate pe rigla pilelor ell ajutorul unor buloane (fig. 7.48).

Capacitatea de ridicara a fiecarui dispozitiv a fost de 800 kN (greutatea unei grlnzi fiind de aproximativ 1 400 kN). Grmzile au Iost ridicate plna deasupra nivelului cuzinetilcr, de urrde - prin inclinarea bratului acestor dispozitive de montaj - grinzile au fost asezate pe carucioare de ripare, amenajate pe riglele pilelor, Cu aceste carucioare au fast deplasate In pozltia lor definitrva.

in situatia cind podurile traverseaza ape adinci, se poate adopta metoda de montare prm plutire (fig. 7.49). Grinzile sau chiar suprastructura in intregime sint morrtate pe 0 platforma amenajata pe cheu, prev;lzuta eli cai §i carucioare de lansare. $lepul lestateste adus la mal, supraStructura podului este lansata ~i apoi .rezemata 1a capat pe slep, Ridicarea tablieru1ui la nrvelul aparatelor de reazem se realizeaza prin seoaterea lestului din slepuri.

In vederea preluarii mornentelor negative care apar in faza do Iansare, a fost conceput un dispozitiv-catarg. In continuare se trage ~1fprastructura in desehidere, se a~aza in amplasament pe calaje ::;;i apoi pe aparate de reazem,

o alta varianta a rnontajului unei deschideri Irrtregi ,prin plutire consta in executarea suprastructurii pe 0 platforms (fig. 7.50), rip area acesteia in

7.4.10. MONTAREA SUPRASTRUCTU.RILOR DE PODURI REAlIZATE DIN TRONSOANE PREFABRICATE, CU AlUTORUL

UNOR E~AFODAJE

La executarea unei suprastructuri continue (72,60 m+84,90 m+ +84.90 m+35,80 m) realizata din tronsoane rnari prefabricate s-a folosit procedeul prezentat in figura 7.51.

Elementele prefabricate au fost asezate in pozitie definitiva, rezemlnd pe ~afodajele realizate din piese meialice de inventar. Dupa innadirea armaturilor, au fost turnate tronsoanele monolite de 50 em Iungime liIi plaeile inferioare situate in dreptul reazemelor intermediare. E~afodajele s-au demontat dupa intarirea betonu1ui turnat la fata locuhti si precomprimarea suprastructur'ii. Adoptarea acestei solutti este oondrtio-

462

463

u

lNg. 7.50. Montarea suprastructurllor prtn J')_lutll'C : a "i ,e - eu un "Iep ~I !1:rinda mBt1)li<l{': t> - eLl <in Un ~1''''Purl; 1 - "platfo rrna J;'.e exeeutte a ~npra5t1'"t,c(U,·1I.

c

Fig. 7.51. 1Ylonlarea suprastructur-ilor en ajutorul eljaflJdajp\or.

4.64

nata de poslbilitati!e de executare a paleelor (nivel scazut al apelor, adlncime mi.ca sau medie a vaii etc.) ~i de dotarea intreprinderii cu materiale de inventar,

7.5. PODURI EXECUTATE IN CONSOlA

Utilizarea pe scars larga a procedeului de executie in consol€i a podurilor din beton armat :;;i beton precomprimat se explicit prin tendinta generaHi de economisire a maserialelor de construetie neeesare Ia executia dasidi pe e!1afodaje, precum !ii de reducere a timpului de axecutie a constructiei prin Iolosirea de elemente prefabricate." Eliminarea esafodajelor la podurile executate in eonsola reeomanda ea acest procedeu sa fie indicat in dteva situatii caracteristice, si anume ;

- Ia podurile care traverseaza viii adffnci l1i de lungime mare ;.

- pentru pcdurile la care se impune respectarea pe tot timpul con-

structi~i a unui gabarit de navigatie de dimensiuni aprecrabile , - Ia podurile eu infrastructuri inalte.

Primele poduri construite in consola au fost exeeutate din beton annat, la care armatura de rozistenta se inni1,dea cu ajutorul unor mansoane filetate san prin sudura (fi..g. 7.52). In partea superioara a suprastructurii deja

a

A-A

.'.:1.

Fig .. 7.52. Execu\-ia in consolA a unui

pod din baton armat :

II - execu;J.a amorsei prrn turIlare pe e.-;a:fod.aj; b - exeeutta trOll..Sonului 1',; c - O:::X'''''1l1ia trtiIl"onuluL T.. 1 ~i II tiranU; 3 - j)latlmrrna de lUCTU; 4-

CfIntrag,·"utl).te.

8-B

3D - Podur! din heron arrnat,

465

5

5

2

~ Fig. 7.53. Dispozitiv ell ierme pentru betonarea in consola :

1 - pres~ h1drauJica pentru reglarea pozltiei £enue1 $'i desctntr,ar~: .1 - tira.n\1 ~eglahili; 3 - grtnda transversal1\: 4. - ferma m consQl!t; 5 - cabllJri perus-u manevrnre .. :f~e.l; 6 - tronu,

exeeutata se monteaza profiluri metalice fixate de suprastructura eli ajutorul unor ancore pentru asigurarea stabilitii.lU fji avin~ 0 ~ona ?in iUll?"imea lor in conaola, De aeeasta consola, prin intermediul tirantilor 1 ~l 2 (fig. 7.52) este agatata platforma care foloseste la cofrare~ s':lpras:_ructurii pe lungimea k Se armeaza aeest tronson TI, se betoneaza ~1 d~pa.ce be. tonul a ajuns la marea prevazuta in project, se deplaseaza profilurile metalice 'intr-o noua pozitie, pentru executfa tronsonului T2. In toate aceste

faze de lucru trebuie asigurata stabilitatea constructiei. . . .•

Uri dispozitiv Ide constructie simpla pentru betonarea struetu~ll In consola (fig. 7.53) consta dintr-un esafodaj in console, sustinut de tiran.~ en ajutorul caruciorului care se deplaseaza pe sinele mont ate. in zona deja executata a grinzii. Esafodajul consta din doua ferrr:e ver:bcale. contra~ vintuite transversal. Partea din spate a fermelar se fixeaza cu 0 centura de grinda executata, la partea inferioara. Descintrarea se realizeaza cu 0 presa hldraulica, dupa care esafodajul se lanseaza 'in pozitia ~rma!oar: cu ajutorul carucloarelor mobile. Deplasarea fermelor Ia partea infenoara a grinzii executate se asigura ell ajutorul unor role.

Executia in eonsola a podurilor s-a extins considerabil prin Iolosirea betonului' precomprimat. La inc eput, s-a utilizat metoda turna,rii f~ can: sola, care ca ~i la padurile din beton armat, prezinta dezavantaJul. ca dupa turnarea necarui tronson trebuie asteptat pina cind betonul ajunge la marca prevazuta, dupa care se realizeaza pretensionarea armaturilor. In prezent, de 0 Iarga raspindlre se bucura metoda executarii in consola IoIosind elemente tronsonate prefabricate, cu implicatii deoseblte asupra reducerh duratei de executie a podului.

Atit Ia podurile pe cadre, cit ~i 1a cele pe grinzi continue sau eu articulatii, executia incepe din zona reazemelor intermediate, turnindu-~e betonul in consola sau montindu-se elementele prefabricate in cele doua desehideri, operatiile executlndu-se simetric, pentru a nu se produce dezechilibrarea constructiei prin incarcarea nesimetrica. La podurile pe cadre, stilpii acestora pot prelua unele sclicitart din incarearea. nesimetricii, d~r Ia grinzile cu rezemari simple, pentru faza de constructie se recurge fie

466

467

--

L _ _ _ _ -- __ -. ... -I

~J[---~-------;W:;---~'--1

'~~,~~,ll

1 I" ~7~W~ ,'j "

~-~ ~.~ ~_J If ~J

b

Fig, 7 . .'j4. Reallxarea rezcrnarf pe infrastr-ucturi le in.terrnedtare :

" - lnC>l>SlXare provizorte : 11 - I"ezem .... e pc cadt-ce rigid,,: 1 - reazern 'Prov1z{}r;u; Z - n"'",em detlniti\'; 3 - rasctcut de preeomprtmare : 4 - cadru rigid.

Ia realizarea uner incastrari provizorii in -dreptul pilelor {fig. 7.54, a), fie se executa la mceput deschiderile marginale tolosindu-se esafodajele, dupa care se continua exeeutia in consola a desehiderii centrale (fig. 752,00), sau se executa un cadru rigid in zona infrastructurilor (fig. 7.54. b).

Tehnologiile de realizare a podurilor prin prccedeul de executie In consola prezinta 0 mare varietate, Se dau in continuare unele detalii privind rrrodul in care s-au executat la noi in taro citeva poduri din acest tip, precum si unele tehnologii speciale folosite Ia luerarile din strainatate.

Podul peste Cerna la Orsoua (v. fig. 5.32) a fast executat prin mentarea in consola a tronsoanelor prefabricate cu ajutorul unei macar.ale Gottwald de 800 kN capacitate ~i doua dispozitive metalice de sustinere, fixate pe tronsoanele precomprimate anterior. Dispozltivul de sustinere are aproximativ 50 kN greutate si este alcatuit din doua grinzi-zavor si 4 grinzi tubulare montate in dreptul peretilor tronsoanelor sl anume : doua sint prinse de tronsonul montat anterior ~i altele doua de tronsonul ce urrneaza sa se monteze. In interiorul acestor grinzi tubulare culiseaza grinzile-zavor.

Procedeul tehnologic se desfi'i~oara pe faze, dupe. cum urrneaza (fig. 7.55) :

- faza I: montarea dispozltivelor de sustinere-grinda tubulara 1 de tronsonul precomprimat anterior; grinda tubulara 2 de tronsonul ee urrneaza a fi montat (fig. 7.55, a) ;

- faza a II-a: ridicarea tronsonului A eu ajutorul unei rnacarale (fig. 7.55, b) ;

- ioza a [II-a: introducerea grinzfi-zavor, a dispozitivului de sustinere tn grinda tubulara 2 si eliberarea macaralei de greutatea trensonului A (fig. 7.55, c). Se monteaza scheIa de lueru la tronsonul A ~i se ridica tr~nsonul B cu aceeasi rnacara, repenndu-se operatiile de introducere a grInzii-ziivor etc. ~i la tronsonul B (fig. 7.55, d) ;

- faza a IV-a: introducerea fasciculelor pentru precomprimarea tronSoanelor A ~i B, matarea rosturilor cu mortar sau lipirea lor cu rasini epoxidice si, in final. precomprimarea acestor tronsoane (fig. 7.55, e).

Pentru celelalte tronsoane operatnle se repeta.

In faza a III-a de executie grinzile tubulare 9i grinzile-zavor asigura apropierea ii departarea tronsonului de virful consolei precomprimate, eu aJutorul a doua vinciuri hidrauliee. Reglarile mici de ordinul a 2-4 em pe Verticalii ~i pe orizontala a tronsonului sustinut de catre dispozitiv, in ve-

a

2

1 2

d

c

2

1 2

Fig. 7".55. Procesul tchnologtc de executlo in consola cu ajutorul gr"inzij-ziivor.

e

derea asigurarii unei vasamblari corecte s-au fiicut cu ajutorul unor suruburf,

Procedaul de montara a tronsoanelor deserts rnai sus se Ioloseste daca exista posibilitati de acces pentru macarale fli dadi inaltirnea de Ia teren pina Ia suprastructura podului este mai midi decit inaltirrrea maxima la care poate ridica macaraua tronsoanele respective.

o alta realizarc In tara noastra in domeniul poduri.lor executate in cansola 0 reprezinta viaductul Catu$a. In prima etapa au fost executati stilpii cadrelor, dupa care s-a continuat eu executarea monolita a unei parti din rigla (10,30 m), simetric fat'i de axa sfilpilor, pentru a se crea spatiul ne-cesar montarii carucioarelor folosite 1a execnjia in consola (fig. 7.56).

La baza stllpului se due, cu ajutorul unor trailere doua tronsoane sim-etrice rnontate fiecare pe cite 0 platforma, Pe aceste platforme se gasesc instalata tamburele eu fasciculele de preeomprimare, utilajele de pretensionare !1-'i alte dispozitive de Iueru. Platformele stnt ridicate eu ajutorul unor palane ale car-uciorului de sarcina. pina .in dreptul .intradosului tronsonului To. de unde sint deplasate in lungul viaductului eu ajutorul carllcioarelor de Iansare, pina In dreptul ultimului tronson montat anterior. In aceasta pozitie caruciorul de Iansare este ancorat in spate de suprastructura poduhri eu ajutorul unor dispozitive speciale.

In continuare, platforma este deplasata eu ajutorul caruciorului de sarcina care ruleaza pe grinda consola a caruciorului de Iansare pin a cind

4

469

tronsonul a ajuns in pvzJiJa necosara de montaj. Se continua operatia de ridieare a tronsonului pina la pozltia definitiva din protect, se introdue fasciculele de preeomprimare .in golurile prevazute de tronsoane dupa care se toarna mortar in rostul dintre t;ronsoane. Dupa intarirea acestui mortar se intind fascicu1e1e de precomprimare conIorrn prevederilor din proiect, se executa injeetarea si betana- 1 ea blocurilor de ancorare ale Iasciculelor pretensionate. In acelasi mod se procedeaza pentru montarea tronsoanelor 11rmatoare,

Podul peste Somes la Satu Mam a fost realizat prin procedoul de executie in consola (fig. 7.57).

In [aza I, dupa executarea fundatiitor pe chesoane !?i turnarea stllpilor vertieali ai cadrului, s-a realizat eu ajutorul unor esafodaje 0 amorsa rnonolita ce cuprinde consolele cadrului si tronsoane de- cite 18,00 m lungime din deschide-rea centrala,

In taza a II-a, dupa intatirea betonului din amorse ~i pretensionarea Iascieulelor necesare in aceasta Iaza, s-au realizat in continuare prin turnare in consola spre axa deschiderii, inca doua tronsoane de 36,00 m lungime fiecare, prin betonarea succesiva a unor zone de 3,00 ill Iungime,

In. faza a III-a, dupa intarirea ultirnului tronson turnat si pretensionarea ultirnelor Iascicule necesare in aceasta faza, cu ajutorul unui esafodaj agatat de capetele celor doua console, s-a realizat ultimu1 tronson (1l:!.OO m) pentru inchiderea structurii,

In icza a IV-a, s-an blocat tirantii ~i s-au Indepartat reazemele provizorii intermediare pe care s-au turnat amorsele,

In faza a V -e, s-au realizat consolele de trotuar, calea ~i parapetul. Dintre podurile mai reprezentative exeeutate in strainatate trebuie rnentionat podul construii in Olanda (fig. 7.58), in special pentru gradul ina It de prefabricare a elementelor podului, atit ale infrastructurilor, cit ~i ale suprastructurii. In figura 7.59 se prezinta schematic tipurile si greuta.\ile elementelor prefabricate transportate pe apa eu vase special amen ajate, iar in figura 7.aO sint indicate Iazele de execu1;ie pentru riglele cadrelor, folosindu-se in acest scop 0 g 'inda metalieii cu zabrele,

Podul de cole ferata La Voulte, executat peste Rhone (fig. 7.61), reprezinta una dintre cele mai remarcabile realizari in domeniul podurtlor pe cadre din beton precomprimat. Executia aeestui pod s-a facut in CO]1- ditii eu totul particulare, fclosindu-se in mod judicios datele locale. Podul are cinci travei de cite 60 m Iungime, sustinure pe cadre dublu articulate avind 56 m desehidere. Aceste dimensiuni au fast admise a priori pentru

i~

~ 'i I

" .

11 I

t-. '== =~

~ .

'IIor. r-;

Fig. 7.57. Fazele de executie a poduIui peste Somes la Satu Mare.

470

Fig. 7.58. Pod In Olanda executat in consold.

Fig. 7.59. Tipurile de prefabricate fulosita :

1 - coroana ; 2 - grtnd.li de <lO;I.'onarnent; 3 - element pre;falnilk'1.t peAtru elevatla pilei; A~D - elemente pre!abrjC<j.te pentru sU!Wa$l:rudurA.

471

+t7,IJO C B A

U--=- ---

" + U!_ ~1JjJfJ

11 COO CO A BCD

----------

, ttl

2731A:#2$1) 1.9/!f)K#

==-- • •
-2,21 ~7J 12,JJ f2,1lf l2;Jf /;7,()J
, I,.1.JlJ M III W!J5.tJ!} ~7,5(J _I
-JijJl/
, ! a ==-=z::;:a _ :::::2Z2!E
~
-= -

Ii!Zd h __ ., ... !!¥t''''~hU''ij''U'H'i¥B!' 111m J!-fI __ , • .e*o ~. ti, ,. i.' T~T

kZd Ph .Ie '!;i-10m u.iiQ:;&! j •• un;.

• c. c • I

FflZQ N(J ---- .. "":!.U£.:.;~ 'E:'t=~j:if,**n It;.

• 0 • 0 I •

FuM Y-(J -_, .. J':':':!:.':'*':'::::'::':":'*!~ i mttt

.L:A...

~f

-

T

5

- I

T

T

kZD J7l.fI

- •

Fig. 1.62. Executia stllpilor cadrulul podului La Voulte :

1 - OOfraj mrericr ; 2 - co!r:lj ex;;t¢or; l - grtnd.A metalici'i tip Bailey; tcal'U.clar: ~. - gr.tndi'i de rezemare : 6 - mst.

a se putea folosi fundatiile podului pe arce din fonta distrus in timpul razboiului. Sectiunea transversals a riglei este alcatuita dintr-un meson cu trei goluri, de 5,50 m Iatime ~i cu Inaltimea constanta de 2,425 m. Stilpii au, de asernenea, seetiune casetata, eu iniiltimea variabila ; 3,50 m la incastrarea in riglii !?i 1,50 m In dreptul articulatiflor. In dreptul pilelor sint prevazute grinzi Independente care reazema pe cadrele din traversele adiacente, de 8;00 m desehidere, asigurlnd continuitatea tablierului. Podul este vizitabU pe intreaga sa lungime prm interiorul casetelor.

Procesul tehnologic de executie a podului La Voulte a conti nut in principal urmatcarele faze de executie :

- construirea in prealabil a stilpilor eu ajutorul unor esafodaje verticale executate pe pile -'1i realizarea unor cadre stabile, de forma triunghiulara, prin precornprimarea provizorte a grinzilor independente de 8,00 m deschidere situate Ia partea superioara (fig. 7.62) ;

. - executarea riglelor cadrelor pe tronsoane succesive (fig. 7.63, a) si stmetrice, turnate in consola (2,75 m lungirne) eu ajutorul unor cofraje glisante sustinute pe grinzi metalioe de inventar (tip Bailey), Iansate din pilei in pila. Fasciculele au lost pretensionate pe masura executarii tronscanelor in consola ;

- reglarea eforturilor in cadrele triplu articulate (tnainte de blocarea articulatiilor din mijlocul desehiderilor) pentru actiunea ineiirdirilor perrnanents (in special produse de balast), pentru definirea cu precizie a efor-

___ •• ••• .J::! i una· U h!iIB j ,t!!I i 'm h h *;.

• • T lr •

Fig. 7.60. Fazele de sxecutie ale riglei suprastrur-turii.

FUZl! Ell-11

A-A B-B ~

Fig. 7.51. Podul de cale ferata La VouUe.

472

473

52 fQgii:ul~

'I

/;

Fi,g. 7.6'3. Execupa riglelor curih'ulUi porlulur La 1ruUe:,

0, - bet~ tn OOiilSo]b ~ ,Dr - tdtspWl.'ft"'ea fasmctilel.fJrT de p,j(l;!compnma:J!"'e; 1 -·ctdl-a:j: t ~ glf.'lnd.a m,e\aUea 'm:p B.adl.ey;, .ar - grin dl de rezenaxc.

turtlor inainte de a. fi transformate in cadre static nedeteTmin,ate, elimi .... n:tnd 0 mare parte' din efectele eontractiei '~i curgerd lente a. betonnlui ~

- bloearea al'ticulatie:i provizorii prin completarea fii matarea rostului

11 ,0 01,....... ...' tu U '1"· '" 4:' - 1 .

een ,raL ~l pretensionarea arms' I~, 01" care 'rea raeaza eontm uizarea rtg' ei

(fig~ 7.63.11);

--"\{erifi~rea ~efinitiv,a. a fascieulelor pretensionate pentru Intregul ansamhlu al Ineraril §i injectarea mortarulut in. eanale ;

- exerut are a- Iucrarilcr auxiliare, Ia grinzile in~e:pendente situate'

deasupra pllelor, -

Preblemele de executie, odata coneepute ~i tneadrate in procese tehnologica' precise, au rldieat doua aspeete esen~iale ': ·calitatea materlalelor pus in opera slcontrolul precomprtmarti realizate efeetlv,

7,0. PRO€EDEE DE EXECUliE A PODURILOR ·PE BOLTr ~~ AR'eE

Pentru ezeeutia podurilor pe bolti ~i arce este neeesara de cele rnai multe ori:realizarea unor coostruct;iiprovizoriill numlte cin,t'~e eapablle 'sa preia m-car:carHe din greutatea betonului proaspat, u tilajelcr ~i materialelor folosite la betnnare.

Dupa. modul de alcatuire ,i" in special, dupa modul de rezemare, cintrele podurilor .pe bolti ~i arce se pot incadra in deua marl eategerii : cintre rigide Eji cintre elastiee,

,Cint1'lde rigid-e se aleatuiesc ea ~i esafodajele, avind puncta de rezemare pe intrea,ga deschidere a bollii .sau a arcului. mcaf,carile cintrului slut transmise Ia fundatiile -provizorii prin rntsrmsdiul unor elernente comprtmate verricale sau inelfnate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful