UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Invatamant la distanta 2007-2008

Anul I Semestrul I

Presă şi actualitate
Titular: Asist. univ. dr. Romina Surugiu Descrierea si obiectivele cursului: Seminarul îşi propune: 1) să-i familiarizeze pe studenţi cu modul în care funcţionează principalele instituţii publice din România; 2) să pună în discuţie evenimentele de presă şi felul în care sunt ele reflectate de diverse ziare sau televiziuni; 3) să formeze deprinderea de lectură critică a materialelor de presă. Evaluare: La tutorate, studenţii vor avea un test de aproximativ 30 de minute, legat de evenimentele prezentate de unul dintre ziarele naţionale (Jurnalul Naţional, Cotidianul, Adevărul, Evenimentul Zilei, Gândul). Răspunsurile la testele vor fi discutate în seminar. Notele se vor obţine astfel: • testele de la tutorate vor fi criteriu pentru intrarea in examen (nota minimă este 6) • nota finală va fi obţinută în urma unui examen scris cu întrebări tip grilă din culegerea de texte anexată.

PRESĂ ŞI ACTUALITATE
CULEGERE DE TEXTE SEMESTRUL I CUPRINS

Avocatul Poporului / 3 Parlamentul / 6 Preşedinţia / 10 Guvernul / 14 Prefectura / 19 Primăria / 21 Ministerul Public / 24 Consiliul Superior al Magistraturii / 29 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie / 33 Curtea Constituţională / 35 CNSAS / 36 SRI / 39 SIE / 43

2

Notă: Acest material reprezintă un suport de curs. A fost elaborat în colaborare cu studenţii anului I (promoţia 2006-2007) de către lect. univ. dr. Silvia Branea, asist. univ. Irene Buhăniţă, asist. univ. drd. Antonio Momoc, asist. univ. drd. Raluca Radu, asist. univ. dr. Romina Surugiu, cadru didactic asociat drd. Elisabeta Şerban, cadru didactic asociat Oana Dan. Corectură: Oana Dan, Romina Surugiu

3

AVOCATUL POPORULUI
Avocatul poporului nu ne poate apăra în instanţă! Avocatul Poporului este denumirea constituţională sub care este organizat şi funcţionează, în România, ombudsmanul. Instituţia „Avocatul Poporului” a fost creată prin Constituţia din anul 1991, dar a fost înfiinţată şi a început să funcţioneze în anul 1997, după adoptarea legii ei organice, Legea 35/1997. În prezent, funcţia de avocat al poporului este deţinută de către Ioan Murariu, ales de către Senatul României la 4 octombrie 2001 şi reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006, pentru un mandat de cinci ani. I. REGLEMENTARE JURIDICĂ Constituţia României: 1. Numirea şi rolul (articolul 58) • Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice; adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. • Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior • Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică. 2. Exercitarea atribuţiilor (articolul 59) • Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege. • Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale. 3. Raportul în faţa Parlamentului (articolul 60) Avocatul Poporului prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot conţine recomandări privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. II. CARACTERIZARE LEGALĂ Instituţia “Avocatul Poporului” • are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în raporturile acestora cu autorităţile publice; • este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică; • are buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat. Avocatul Poporului: • în exercitarea atribuţiilor sale nu se substituie autorităţilor publice; • nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ, nimeni nu îl poate obliga să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale; • activitatea sa are caracter public, dar la cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor sau datorită unor motive întemeiate, poate decide asupra caracterului confidenţial al activităţii sale;

4

Suceava. Oradea. Personalul instituţiei este asimilat personalului din structurile de specialitate ale Parlamentului. tinerilor. Iaşi. • semnează rapoartele. • urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. IV. • primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri. numiţi de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. • Avocatul Poporului este ales din rândul personalităţilor vieţii publice care îndeplinesc condiţiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea Constituţională. precum şi orice alte acte necesare bunei desfăşurări a activităţii instituţiei. protecţie socială. • Avocatul Poporului este asistat de adjuncţi specializaţi pe domenii de activitate. acesta fiind numit de către Senat şi de Camera Deputaţilor. În prezent funcţionează douăsprezece birouri teritoriale: Alba Iulia. culte religioase şi minorităţi naţionale. Secretarul General al instituţiei Avocatul Poporului asigură prin delegare continuitatea conducerii. muncă. ale familiei. ORGANIZARE • Instituţia este condusă de către Avocatul Poporului. din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor. 5 . • • • • În vederea realizării atribuţiilor ce îi revin potrivit legii. justiţie. persoanelor cu handicap. d) proprietate. • formulează puncte de vedere. repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea pagubei. Braşov. ATRIBUŢII Avocatul Poporului are următoarele atribuţii: • coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Târgu Mureş şi Piteşti. Galaţi. Instituţia Avocatul Poporului îşi desfăşoară activitatea pe următoarele domenii de specializare: a) drepturile omului. impozite şi taxe. iar funcţia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată cu funcţia de şef de departament din aparatul Parlamentului. pe o perioadă de 5 ani. la cererea Curţii Constituţionale.• îşi exercită atribuţiile. recomandările. • Funcţia de Avocat al Poporului este asimilată cu funcţia de ministru. c) armată. Cluj-Napoca. Craiova. pensionarilor. cu avizul Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. în şedinţă comună. la propunerea Avocatului Poporului. egalitate de şanse între bărbaţi şi femei. poliţie. Bacău. b) drepturile copilului. III. Constanţa. Avocatul Poporului organizează birouri teritoriale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială de competenţă a curţilor de apel. penitenciare. stabilitatea funcţionării instituţiei şi realizarea legăturilor funcţionale în cadrul acesteia.

Site-ul instituţiei „Avocatul Poporului” – www. 2003 2.ro ###### 6 . BIBLIOGRAFIE 1.• • • • poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgarea acestora. prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte. a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice. poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor. anual sau la cererea acestora. reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor.avp. precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice.Constituţia României.

din 137 senatori. prin scopurile ori prin activitatea lor. Calitatea de membru al Parlamentului este incompatibilă cu exercitarea 1 Constituţia României. şi deputat şi senator. se arată în art. împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. executivă şi judecătorească. Candidaţii pentru funcţia de senator sau de deputat au dreptul să fie aleşi dacă au drept de vot. aşa cum arată art. de infracţiuni. al. I. de incompatibilitate ori de deces (art. Singurii care nu au drept de vot. În aceste circumscripţii. 3: judecătorii Curţii Constituţionale. Pot exista şi candidaţi independenţi.cdep. magistraţii. direct. parlamentarii îi reprezintă pe cetăţenii care şi-au exprimat dreptul de vot într-una dintre cele 42 de circumscripţii electorale (adică cele 41 de judeţe. 40. Parlamentul României este bicameral. 429/2003. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate. fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi din Senat. puşi sub interdicţie. în care statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor . poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. care se prelungeşte în caz de mobilizare. până în ziua alegerilor inclusiv. www. până la încetarea acestora.000 de locuitori. Nu pot candida cetăţenii cărora le-a fost interzisă asocierea în partide politice. prin Constituţie1. Camera Deputaţilor este formată din 332 deputaţi şi Senatul. 67 şi 68). 36). potrivit Constituţiei. Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie. hotărâri şi moţiuni.legislativă. în acelaşi timp. 7 . sunt debilii sau alienaţii mintal. în şedinţe publice. se arată în art. de război. 73. senatorii şi deputaţii sunt aleşi de cetăţenii cu drept de vot de la vârsta de 18 ani. Acestea adoptă legi. avocaţii poporului. 16).000 de locuitori. mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. în prezenţa majorităţii membrilor. ORGANIZAREA PARLAMENTULUI Membrii Camerei Deputaţilor şi membrii Senatului sunt aleşi prin vot universal. cetăţenia română şi domiciliul în ţară (art. În plus. 63.ro (accesat 9 dec. legi organice (legate de organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului şi ale partidelor politice. votul se face pe listele propuse de fiecare partid. 70). Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. MEMBRII CELOR DOUĂ CAMERE. şi persoanele condamnate. în condiţiile legii. plus circumscripţia Bucureşti). Parlamentul exercită controlul parlamentar asupra instituţiilor statului. 40). iar un senator 160. prin hotărâre judecătorească definitivă. modificate sau abrogate legi organice. Candidaţii trebuie să fi împlinit. matematic. printre altele) şi legi ordinare. la pierderea drepturilor electorale (art. Astfel. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării (art. În plus. aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. este o democraţie constituţională. egal.PARLAMENTUL ROMÂNIEI Parlamentul este cel care face legile! România. secret şi liber exprimat. Parlamentul adoptă legi constituţionale (de revizuire a Constituţiei). potrivit Constituţiei. de pierdere a drepturilor electorale. de asediu sau de urgenţă. de regimul juridic al proprietăţii. vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor şi vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat (art. a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale (art. un deputat reprezintă astfel. dacă membrii lor nu au hotărât secretizarea şedinţelor (art. de raporturile de muncă şi de statutul minorităţilor naţionale. Partidele sau organizaţiile care. 61 din Constituţie). a principiilor statului de drept ori a suveranităţii. membrii activi ai armatei. militează împotriva pluralismului politic. Nimeni nu poate fi. 2006). 37 din Constituţie). 70.

un birou permanent (cu funcţie de conducere) şi se organizează pe comisii permanente. fie nu sunt afiliaţi la aceste grupuri. În afară de organizarea pe grupuri parlamentare. Asociaţia Macedonenilor din România. c) declararea mobilizării totale sau parţiale. pot exista comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În Camera Deputaţilor mai sunt reprezentate şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale (cu câte un deputat) cum ar fi Asociaţia Liga Albanezilor din România. În plus. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei.care au candidat pe listele comune ale Uniunii Naţionale PSD+PUR • Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Democrat (PD) – care au candidat pe listele comune ale Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD • Partidul România Mare (PRM) • Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). fiecare cameră îşi alege. mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor. există parlamentari independenţi care fie sunt afiliaţi la grupuri parlamentare. şi Partidul Liberal Democrat (PLD). 8 . 64). sau Comisia pentru politică externă din Senat) şi dezbat proiectele de lege şi dau un aviz legat de adoptarea sau nu a acestora.ro. înfiinţat în 2005. d) declararea stării de război. în afară de următoarele situaţii (art.a. Comisiile sunt organizate pe specialităţi (de exemplu Comisia pentru cultură. care nu figurează pe site-ul Camerei Deputaţilor2 ca partide parlamentare: Partidul Iniţiativa Naţională (PIN). 71). Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România. e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare. Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea a cel puţin 10 deputaţi sau 7 senatori care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere (art. Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică (art. În plus. II. g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. înainte ca proiectele de lege să ajungă în plenul Camerei respective. 65): a) primirea mesajului Preşedintelui României. PROCESUL LEGISLATIV Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate. înfiinţat în 2006. f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării.cdep. ş. cu excepţia celei de membru al Guvernului. accesat pe 9 decembrie 2006. Forumul Democrat al Germanilor din România. 2 www. potrivit Constituţiei. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. arte. Preşedintele Camerei Deputaţilor este Bogdan Olteanu (PNL) iar cel al Senatului este Nicolae Văcăroiu (PSD).oricărei funcţii publice de autoritate. Unii dintre aceştia fac parte din formaţiuni politice înfiinţate după momentul alegerilor din 2004. În decembrie 2006 sunt reprezentate în Camera Deputaţilor şi în Senat următoarele formaţiuni politice şi organizaţii: • Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Conservator (PC). b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.

maxim sfârşitul lui iunie şi septembrie . • Stabilirii categoriilor de funcţionari publici care nu pot face parte din partide politice. după caz. Pentru a-şi putea exercita în mod optim mandatul de senator sau de deputat. a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor (art. • Legiferării contenciosului administrativ3. 3 Acţiunea în justiţie împotriva unei autorităţi publice a oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se face prin intermediul unei instanţe de contencios administrativ. dar percheziţionarea. • Organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii. Camerele se întâlnesc în două sesiuni ordinare (februarie . 66). Urmărirea şi trimiterea în judecată pentru fapte penale (incriminate de Codul Penal) sunt făcute de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii. adică „nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului” (art. • Organizării generale a învăţământului. senatorilor sau unui număr de cel puţin 100. Guvernului. reţinerea sau arestarea se face numai cu încuviinţarea Camerei din care fac parte (art. a instanţelor judecătoreşti. amnistia şi graţierea. j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte. 72). la propunerea Preşedintelui României. membrii Parlamentului beneficiază de imunitatea parlamentară. • Organizării Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. prin art. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. deputaţilor. respectiv în municipiul Bucureşti.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale. Iniţiativa legislativă este reglementată astfel de către Constituţie.h) numirea. la cererea Preşedintelui României. k) îndeplinirea altor atribuţii care. 75) în cazul: • Proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. 9 . trebuie să fie înregistrate cel puţin 5. i) numirea Avocatului Poporului. cele cu caracter internaţional. • Stabilirii îndatoririlor militare. • Organizării şi funcţionării instituţiei Avocatul Poporului. iar în fiecare din aceste judeţe. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării. 72). în afara unui caz de infracţiune flagrantă. • Organizării serviciilor publice de radio şi de televiziune şi a controlului parlamentar asupra activităţii lor.000 de cetăţeni cu drept de vot. ca primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată (art. ca primă Cameră sesizată. potrivit Constituţiei sau regulamentului. se exercită în şedinţă comună.maxim sfârşitul lui decembrie) şi în sesiuni extraordinare. 74: (1) Iniţiativa legislativă aparţine. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte.

de asemenea. independenţa justiţiei. precum şi de cel puţin 500. 152). organizării şi funcţionării Consiliului Legislativ. ca primă Cameră sesizată. • Organizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a instanţelor specializate. organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire (art. Dispoziţiile Constituţiei privind caracterul naţional. Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării. 150) poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului. 151). • Condiţiilor de schimbare a membrilor Curţii Constituţionale. precum şi al statutul cadrelor militare. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum. pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. a teritoriului. a economiei şi a teritoriului pentru apărare. • Structurii sistemului naţional de apărare. independent. de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (art. integritatea teritoriului. unitar şi indivizibil al statului român. 75).• Organizării administraţiei publice locale. Senatului (art. iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20. • Înfiinţării autorităţilor administrative care nu sunt în subordinea Guvernului. pregătirii populaţiei. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării. precum şi regimul general privind autonomia locală. incompatibilităţi legate de calitatea de membru al Guvernului.000 de cetăţeni cu drept de vot. • Folosirii limbilor minorităţilor naţionale în administraţia locală.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. forma republicană de guvernământ. Revizuirea Constituţiei (art. ###### 10 . • Înfiinţării. • Alcătuirii Guvernului.

Constituţia României). Primul preşedinte al României democratice a fost Ion Iliescu. Durata mandatului Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. după consultarea Curţii Constituţionale.(Articolul 84 .Constituţia României). cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. el a îndeplinit funcţia interimară de conducător al statului dupa Revoluţia din decembrie 1989 şi până la alegerile din 1990. în caz de război sau de catastrofă. egal. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată.Constituţia României). Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce. neîntârziat. Incompatibilităţi şi imunităţi În timpul mandatului. iar începând cu anul 2004. direct. 1992-1996 şi 2000-2004. Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. apoi a fost ales prin vot democratic de 3 ori.] Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate.C. Acestea pot fi succesive. al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. dupa ce până atunci condusese statul din funcţia de secretar general al P. [. Suspendarea din funcţie În cazul săvârşirii unor fapte grave.PREŞEDINŢIA Preşedintele nu ne poate da case. dar ne poate graţia! 1. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. În perioada 1996-2000. 11 . Alegerea Preşedintelui Preşedintele României este ales prin vot universal. (Articolul 95 . Preşedintele României se bucură de imunitate. prin lege organică.Constituţia României). (Articolul 83 . preşedintele României a fost Emil Constantinescu. SCURT ISTORIC Titulatura de preşedinte al României a fost utilizată pentru prima oară de Nicolae Ceauşescu.R. prin care se încalcă prevederile Constituţiei. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. la cunoştinţă Preşedintelui. în şedinţă comună. Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. ROL ŞI ATRIBUŢII Rolul Preşedintelui Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale. fiind preşedinte al României între anii 1990-1992. secret şi liber exprimat.. precum şi între stat şi societate. care s-a proclamat preşedinte în 1974. (Articolul 81 .. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. funcţia este ocupată de Traian Basescu. În acest scop. Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat. Daca nu se vor face alegeri anticipate. 2. următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în 2009. (Articolul 80 Constituţia României). Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit.

Primul-ministru.Constituţia României). de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale. (Articolul 104 . la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (Articolul 85 . Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce. (Articolul 98 . jurământul de credinţă. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Preşedintele revocă şi numeşte. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României. de demitere din funcţie. desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice. în faţa Preşedintelui României. Interimatul funcţiei Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile.Constituţia României). în ordine.Constituţia României). (Articolul 100 Constiţutia României). În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului. Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.Constituţia României). interimatul se asigură. se contrasemnezază de primul-ministru. aprobarea înfiinţării.Punerea sub acuzare Camera Deputaţilor şi Senatul. nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca 12 . POLITICA INTERNĂ Numirea Guvernului Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. cu votul a cel puţin două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor. sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României. (Articolul 97 . instituirea stării de asediu sau stării de urgenţă. Actele Preşedintelui In exercitarea atribuţiilor sale. 3. mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei. la propunerea primului-ministru. de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. în şedinţa comună. neîntârziat. (Articolul 96 . Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. acordarea gradului de mareşal. miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual. Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului. pe unii membri ai Guvernului. cu excepţia revocării. pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Vacanţa funcţiei Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României. Dacă prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului. de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotarârii de condamnare. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.Constituţia României). respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării. Preşedintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. reexaminarea legii. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul. şi le supune spre ratificare Parlamentului. Consultarea Guvernului Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. 1 -Legea 4/1991). 4. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie. primuluiministru. spre promulgare. în alte situaţii. acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea. Participarea la şedinţele Guvernului Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politca externa. voinţa cu privire la probleme de interes naţional.Constituţia României).Constituţia României). Pe baza împuternicirii date de Preşedintele României. Guvernul ia măsuri pentru iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale care se încheie în numele României. desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. se aprobă sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. negociate de Guvern. asigurarea ordinii publice şi. (Articolul 86 . poate cere poporului să-şi exprime. dupa consultarea Parlamentului. în aces scop. în aceasta calitate. Referendumul Preşedintele României. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. apărarea tarii. Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi.prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. Înainte de promulgare. (Articolul 107 .Constituţia României). ministrului afacerilor externe. (Art. POLITICA EXTERNĂ Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României. încheie tratate în numele României sau poate da împuternicire. Preşedintele poate cere Parlamentului. o singură dată. într-un termen rezonabil. Preşedintele. prin referendum. altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României.Constituţia României).Constituţia României). (Articolul 89 . (Articolul 77 . Promulgarea legilor Legea se trimite. la cererea primului-ministru. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare. 13 . promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. Dizolvarea Parlamentului Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare. (Articolul 91 . la propunerea Guvernului.Constitutia României). (Articolul 90 . de război. În cursul unui an. Preşedintelui României. Parlamentul poate fi dizolvat o singură data. daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două solicitări de învestitură. de asediu sau de urgenţă.

Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune. Constanţa ###### 14 . mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului. Preşedintele României este preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (Articolul 92 . orasul Basarabi. jud.Constituţia României).Legea 39/1990). b) acordă gradele de mareşal. de general şi de amiral. (Articolul 3 .Constituţia României).Legea 39/1990) Preşedintele CSAT coordonează şi îndruma întreaga activitate a acestuia. (Articolul 119 . în condiţiile prevăzute de lege. participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară. el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. c) numeşte în funcţii publice. în cel mult 5 zile de la adoptare.Constituţia României) Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare. precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. d) acordă graţierea individuală. 94 . El poate declara.Legea 39/1990 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării). printr-un mesaj. sau ori de câte ori este nevoie. În caz de agresiune armată împotriva ţării. Numai în cazuri excepţionale.5. PRESEDINTELE ÎN EXERCIŢIU TRAIAN BĂSESCU Data şi locul naşterii: 4 noiembrie 1951. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. de regulă trimestrial. Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului. (Articolul 6 . SIGURANŢA NAŢIONALĂ Atribuţii în domeniul apărării Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Alte atributii (Art. CSAT se convoaca de catre presedintele acestuia. (Articolul 5 .

ORGANIZARE Instituţia Guvernului este reglementată de Constituţia României. în şedinţă comună. a partidelor reprezentate în Parlament. cu excepţia celei de deputat sau de senator. dacă nu există o asemenea majoritate. a revocării Guvernului. în termen de 10 zile de la desemnare. miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual. Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. Jurământul de credinţă ARTICOLUL 104 (1) Primul-ministru. (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere. (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat. în faţa Preşedintelui României. miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori. a stării de incompatibilitate. (3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru. potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament. asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Incompatibilităţi ARTICOLUL 105 (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate.GUVERNUL Guvernul poate fi demis doar de o moţiune de cenzură! I. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. a decesului. începând de la data depunerii jurământului. ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial. jurământul de la articolul 82. după cum urmează: Rolul şi structura ARTICOLUL 102 (1) Guvernul. a pierderii drepturilor electorale. De asemenea. (2) În îndeplinirea atribuţiilor sale. Încetarea funcţiei de membru ARTICOLUL 106 Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei. Primul-ministru ARTICOLUL 107 15 . (2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul. Învestitura ARTICOLUL 103 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare. RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL Informarea Parlamentului ARTICOLUL 111 (1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice. (3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială. Încetarea mandatului ARTICOLUL 110 (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale. (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar. încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern. Dacă s-a cerut urmărirea penală. prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului. sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. 16 . Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. de Senat sau de comisiile parlamentare. care se dezbat cu prioritate. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. II. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106. în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor. ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile. se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. De asemenea. pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru. Actele Guvernului ARTICOLUL 108 (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. prin intermediul preşedinţilor acestora. respectând atribuţiile ce le revin. pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor. Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor. cu excepţia revocării. (2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. (4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru. (3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103. cu excepţia revocării. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate. (2) Numai Camera Deputaţilor. (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106. Interimatul. Răspunderea membrilor Guvernului ARTICOLUL 109 (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia. în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta. până la formarea noului Guvern.

cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Delegarea legislativă ARTICOLUL 115 (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. în mod obligatoriu. solicitarea informării este obligatorie. depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului. iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114. (2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură ARTICOLUL 113 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul. după caz. (2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură. deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia. (3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2). (4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3). cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. (2) Legea de abilitare va stabili. 17 .În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. după caz. în şedinţă comună. (3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. (2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori. domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. cu amendamente acceptate de Guvern. proiectul de lege prezentat. modificat sau completat. în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. participarea lor este obligatorie. (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă. în şedinţă comună. Întrebări. se consideră adoptat. o nouă moţiune de cenzură. asupra unui program. dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. în aceeaşi sesiune. a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Angajarea răspunderii Guvernului ARTICOLUL 114 (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. interpelări şi moţiuni simple ARTICOLUL 112 (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. (2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. a fost votată în condiţiile articolului 113. pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. Dacă li se solicită prezenţa.

negociază şi încheie. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere. a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului. aprobă renunţarea la cetăţenia română. integrarea României în structurile europene şi internationale. r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului. precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. o) înfiinţează. scop în care organizează şi înzestrează forţele armate. d) asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestora. ATRIBUŢIILE GUVERNULUI Conform Legii nr. m) asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului. convenţii şi alte înţelegeri internaţionale la nivel guvernamental. f) aprobă strategiile şi programele de dezvoltare economică a ţării. g) asigură realizarea politicii în domeniul social potrivit Programului de guvernare. se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau. Camerele. 23 din 3 martie 2004. i) aduce la îndeplinire măsurile adoptate. (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. potrivit legii. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. l) conduce şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa. acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român. b) iniţiază proiecte de lege şi le supune spre adoptare Parlamentului. c) emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. până la împlinirea termenului de abilitare. de la trimitere. k) negociază tratatele. publicata în Monitorul Oficial al României nr. modificată prin Legea nr. În realizarea funcţiilor sale. dacă nu se află în sesiune. e) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi le supune spre adoptare Parlamentului. aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. III. având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. n) acordă şi retrage cetăţenia română. pe ramuri si domenii de activitate. potrivit procedurii legislative. p) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale. cu avizul Curţii de Conturi. în condiţiile legii. (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. h) asigură apărarea ordinii de drept.(3) Dacă legea de abilitare o cere. 164 din 2 aprilie 2001. în aceleaşi condiţii. ordonanţele se supun aprobării Parlamentului. pentru apărarea ţării. ordonanţe în temeiul unei legi speciale de abilitare şi ordonanţe de urgenţă potrivit Constituţiei. j) asigură realizarea politicii externe a ţării şi. Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei. 18 . Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) exercită conducerea generală a administraţiei publice. în condiţiile legii. în condiţiile prevăzute de lege. organe de specialitate în subordinea sa. în acest cadru. după caz. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

cu respectarea atribuţiilor legale care le revin. precum şi aspecte privind conducerea generală a administraţiei publice. Preşedintele României poate lua parte la sedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă. 3 alin. Primul-ministru reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul. Consiliul Legislativ. FUNCŢIONAREA GUVERNULUI Şedinţele Guvernului se convoacă şi sunt conduse de primul-ministru. d) secretarii de stat. e) alte persoane care îndeplinesc funcţii publice. Ministerul Public. adoptându-se măsurile corespunzătoare. partidele şi alianţele politice. Primul-ministru numeşte şi eliberează din funcţie: a) conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului. în cazurile prevăzute de lege. c) personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru. sindicatele. conform art. Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. la cererea primului-ministru. b) secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului. cu alte organizaţii neguvernamentale. precum şi în relaţiile internaţionale. Curtea Constituţională.IV. asigurarea ordinii publice şi. ###### 19 . Curtea Supremă de Justiţie. cu excepţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului. PRIMUL-MINISTRU Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia. în cazul utilizării acestor funcţii. Curtea de Conturi. (1). apărarea ţării. în alte situaţii. Preşedintele României. V. Primul-ministru este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi exercită toate atribuţiile care derivă din această calitate. În cadrul şedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne şi externe a ţării. celelalte autorităţi şi instituţii publice.

precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora. Legea care reglementează activitatea si responsabilităţile prefectului este 340/2004. • Asigură aplicarea şi respectarea legilor şi a ordinii publice. la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. dar şi cu organizaţii sociale şi non-guvernamentale şi stabileşte priorităţile de dezvoltare teritorială. • Este preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi contribuie la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă din teritoriu. • Asigură pregătirea şi aplicarea măsurilor de apărare şi protecţie civilă. menţinerea unui contact continuu cu toate nivelurile instituţionale şi sociale. următorul alineat. Articolul 4 al legii menţionează principiile pe care se întemeiază activitatea prefectului: legalitatea. • Aplică politicile naţionale şi de integrare europeană hotărâte de către membrii executivului. denumit prefectura. al aceluiaşi articol vine cu o precizare: „Prefectul poate ataca. • Asigură realizarea planului de măsuri pentru integrarea europeană şi intensificarea relaţiilor externe. din unităţile administrative-teritoriale ale ţării. este în municipiul reşedinţa de judeţ. după caz. „Între prefecţi. în faţa instanţei de contencios administrativ. • Acţionează pentru asigurarea climatului de pace sociala. transparenţa. II. • Colaborează cu toate instuţiile ce ţin de administraţia locală. Actul atacat este suspendat de drept”. imparţialitatea. acordând o atenţie constanta prevenirii tensiunilor sociale. sediul instituţiei prefectului. în cazul în care consideră actul ilegal. ROLUL PREFECTULUI Conform Constituţiei României (2003). În plus. a judeţului sau a municipiului. orientarea către cetăţean. obiectivitatea. ATRIBUŢIILE PREFECTULUI • Se implică în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în programul de guvernare. în conformitate cu competenţele pe care le are. În plus. pe de altă parte. al celui local sau al primarului. Guvernul numeşte un prefect pentru fiecare judeţ şi pentru municipiul Bucureşti. şi anume. • Conduce serviciile publice la nivel local şi a celorlalte organe ale administraţiei locale. Alineatul 4 al articolului 123 al Constituţiei subliniază un aspect foarte important privind rolul prefectului. În exercitarea atribuţiilor 20 . într-un imobil proprietate publică a statului. eficienţa. • Stabileşte colaborări cu instituţii similare din ţară şi din străinătate. consiliile locale şi primari. prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice şi ale celorlalte instituţii care ţin de administraţia locală. nu există raporturi de subordonare”. • Este şef al protecţiei civile şi utilizează fonduri special alocate pentru intervenţii în situaţii de criză. conform căreia guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.PREFECTURA Prefectul nu este şeful primarului! I. pe de o parte. împreună cu autorităţile şi organele abilitate. un act al consiliului judeţean. că între acesta şi primar nu există relaţii de subordonare. responsabilitatea.

Cele cu caracter individual se aplică de la data comunicării persoanelor interesate. la propunerea prefectului şi cu avizul Ministerului de Interne.gov. studii superioare. Prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ. Ministerul poate propune guvernului anularea ordinelor emise de prefect dacă le consideră nelegale sau netemeinice. Cele cu caracter normativ se comunica Ministerului Administraţiei şi Internelor. În plus. prefectul este ajutat de un subprefect.lui. Ediţia a II-a. Bibliografie: Constituţia României. Editura Monitorul Oficial. vechime cel puţin 5 ani şi să fi absolvit cursuri sau programe de specializare la Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii cu profil similar.ro ###### 21 . Bucureşti. si vechime în domeniul adminstraţiei publice de cel puţin 3 ani. precizând că pentru a deveni subprefect o persoana trebuie să aibă cel puţin 27 de ani. nu oricine poate fi numit prefect sau subprefect. studii superioare. Legea reglementează şi acest aspect. O altă cerinţe pentru prefecţi este aibă titlul de doctor în ştiinţe juridice sau administrative sau să fi exercitat cel puţin un mandat complet de parlamentar. 2003 Legea 340/2004 www. spune aceeaşi lege. care este numit prin decizia primului-minitru. Însă. prefectul trebuie să aibă minimum 30 de ani.

respectiv viceprimarii. Regimul general al autonomiei locale. secretarul comunei. care ghidează activitatea. la cerere. Guvernul. precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale sunt reglementate prin Legea nr. legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. servicii de consultanţă managerială. la nivel local acest instrument este bugetul local al fiecărei localităţi.etc. constituită în scopul reprezentării unitare a structurilor asociative membre în relaţiile cu Parlamentul. descentralizării serviciilor publice. constituie o structură funcţională cu activitate permanentă. oraşenească şi comunală. secret si liber exprimat. organizare de cursuri şi seminarii. Federaţia Autorităţilor Locale din România. autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal. în condiţiile legii. Bugetul administraţiilor locale este aprobat de Consiliuil General pe baza de priorităţi stabilite în prealabil şi a agendei de lucru. Există o organizaţie care reprezintă oficial toate cele trei tipuri de administraţie locala: municipală. eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale. viceprimarul. împreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local. este compusă din urmatoarele structuri asociative: Asociaţia Municipiilor din România (AMR).ADMINISTRAŢIA LOCALĂ Primarul este şeful administraţiei publice locale. care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. 22 . Asociaţia Oraşelor din România (AOR) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR). Cadrul general: Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi functionează în temeiul principiilor autonomiei locale. ALTE CARACTERISTICI ALE ADMINISTRAŢIEI LOCALE Dacă la nivel central. instrumental. direct. 215/23 din aprilie 2001 privind administraţia publică locală. Aceasta se numeste FALR (Federaţia Autorităţilor Locale din România) şi oferă membrilor săi urmatoarele servicii: servicii de consultanţă juridică. Prin autonomie locală se întelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona ţi de a gestiona. PRIMĂRIA (COMUNEI SAU A ORAŞULUI) Primarul. soluţionând problemele curente ale colectivitatii locale. în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă. ca autoritate administrativă autonomă şi rezolvă probleme de ordin public din comune şi din oraşe. în domeniile: limbi străine. realizarea de studii şi analize. Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari. servicii de consultanţă financiară. în condiţiile legii. al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului. denumită primăria comunei sau oraşului. egal. operare pe calculator. CE REPREZINTĂ ADMINISTRAŢIA LOCALĂ? Administraţia publică locală este o organizaţie care funcţionează. alte autorităţi publice precum şi în relaţiile cu instituţii şi organisme internaţionale. este bugetul de stat. treburile publice. precum şi de consiliile judeţene.

în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect. Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. a decretelor Preşedintelui României.CONSILIILE LOCALE Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ – teritoriale. Funcţia de consilier este incompatibilă în raport cu alte funcţii publice sau private (senator. cum ar fi America. direct de comunitatea locală.a. pe care îl conduce şi îl controlează.m. • asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se constituie organisme speciale care poartă denumirea de birouri electorale: birouri electorale judeţene. precum şi punerea în aplicare a legilor. preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii electorale permanente şi 11 reprezentanţi ai partidelor politice. În esenţă. unde a pătruns influenţa europeană. 23 . el are drept principale atribuţii organizarea executării şi executarea în concret a legilor. stabilind. incompatibilitatea între funcţia de consilier şi aceea de primar. alianţe electorale sau candidaturi independente: candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători care să cuprindă minim 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (nu mai puţin de 200 în cazul comunelor. membru în două consilii locale. hotărârilor de guvern. birourile electorale ale secţiilor de votare. dar şi din alte continente. 67/2004 stabileşte principiile după care fiecare comună şi fiecare oraş se constituie într-o circumscripţie electorală. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale. Legea nr. a prevederilor Constituţiei. înfiinţată sau aflată sub autoritatea consiliului judeţean sau local s. • dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale. Acesta din urmă este format conform art.d. egal. în condiţiile legii. alianţelor politice şi alianţelor electorale. precum şi a hotărârilor consiliului local. secret şi liber exprimat. la noi. precum şi a hotărârilor consiliului judeţean. birourile electorale de circumscripţie. Ei sunt aleşi prin vot universal. vicepreşedinte etc. Legislaţia actuală în vigoare a optat pentru soluţia alegerii primarului. precum şi Biroul Electoral Central. 100 în cel al municipiilor şi al sectoarelor şi 5000 în cazul municipiului Bucureşti). alianţe politice. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale. ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE PRIMARULUI Funcţia de primar este o funcţie tradiţională în administraţia locală. nu numai din Europa.) Cât priveşte alegerea consiliilor locale şi a primarilor. deputat. Pentru funcţia de primar se depun candidaturi separate de către partide. primar sau director general. la fel ca şi consiliul. 32 din şapte judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. primarul fiind definit ca autoritate executivă. indiferent că este vorba de mediul rural sau urban. direct. în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. totodată. a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. al unei societăţi comerciale de interes local. PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE PRIMARULUI • asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. 300 în cel al oraşelor. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală.

prin intermediul poliţiei. în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale. ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor. din oficiu sau la cerere. verifică. la ordinea şi liniştea publică. îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici. ediţia 4. împreună cu organele specializate ale statului. informări. asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor. incendiilor. pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă. prezintă consiliului local. acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre. Bibliografie: Constituţia Romaniei (varianta electronica: http://domino. În acest scop poate mobiliza populaţia.• • • • • • • • • • poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum. întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local. ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice. în condiţiile legii. exercită funcţia de ordonator principal de credite. care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale. „Tratat de drept administrativ”. agenţii economici şi instituţiile publice din comună sau din oraş. încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunică de îndată consiliului local cele constatate. reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri. gardienilor publici. precum şi informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. 2005 24 . Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări. privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului.html) Cristina Băjenaru – „Administratia publica” Iorgovan Antonie. ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor. epidemiilor sau epizootiilor. volumul 1. Bucureşti.ro/guvern/constitutia. Editura All Beck.kappa. catastrofelor. cu privire la problemele locale de interes deosebit. conform angajamentelor contractuale. anual sau ori de câte ori este necesar. în condiţiile legii. jandarmeriei.

al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. procurorul trebuie să acţioneze în modul şi prin mijloacele prevăzute de lege. reintroduce termenul de "minister public".64 alin. (3) Parchetele functionează pe lângă instanţele de judecată. punând bazele organizării şi funcţionării instituţiei Ministerului Public. ori în absenţa sa.MINISTERUL PUBLIC La Ministerul public lucrează procurorii! La 1 iulie 1993 a intrat în vigoare Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească. Termenul de Minister Public este menţinut şi în Legea nr. imparţialităţii şi controlului ierarhic. conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare. imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea 25 . ARTICOLUL 132 din Constituţia României. in condiţiile legii. Misiunea de esenţă a Ministerului Public este asigurarea respectării legii. ARTICOLUL 131 din Constituţia României.131 din Constituţie.Procurorul nu poate acţiona decât în limitele competenţei sale. prin mijloacele şi în cazurile stabilite prin dispoziţiile legale. Ori de câte ori sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a acţiona în vederea protejării unui interes public. (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice alta funcţie publică sau privată. dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rezolvarea sa. Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept. II. care. Ministerul Public acţionează pentru respectarea acestui principiu şi pentru asigurarea permanentă a legalităţii dispoziţiilor emise de procurorii cu funcţii de conducere. în condiţiile legii. Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. RELAŢIA CU PUTEREA EXECUTIVĂ Conform dispoziţiilor art. cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. republicată).2 din Legea nr. sub autoritatea ministrului justiţiei.304/2004 privind organizarea judiciară. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior. Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia. precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi in parchete. sub orice formă. I. revizuită în 2003 Statutul procurorilor (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii. în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei (art. fiind eliminată denumirea anterioară de Parchet General. PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii. procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii. revizuită în 2003 Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară.354/2004.

competenţa. serviciile sau funcţionarii acestui minister. în condiţiile unei tendinţe generale de influenţare prin mijloace politice ori administrative a deciziilor adoptate de procurori în cursul investigaţiilor penale.Ministrului Justiţiei. Departamentul Naţional Anticorupţie. ajutat de un primadjunct. De asemenea.G. Autoritatea Ministrului Justiţiei nu are în legislaţia noastră sensul unei subordonări ierarhice. Parchetele sunt independente şi faţă de instanţele judecătoreşti. Astfel. Activitatea tuturor parchetelor este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. rezultă necesitatea de a se proceda la o reconsiderare a rolului care îi revine procurorului în administrarea justiţiei penale şi de a se garanta exercitarea.nr.U. similară cu relaţia existentă între ministrul justiţiei şi instanţele judecătoreşti. a acestor importante responsabilităţi. în cadrul căreia funcţionează şi o secţie de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari şi o structură teritorială. care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public. precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. fiind coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. care este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. De asemenea. Ministerul Public nu se află subordonat nici din punct de vedere financiar sau organizatoric Ministerului Justiţiei. Ministerul Public nu face parte din categoria instituţiilor care au iniţiativă 26 . în conformitate cu litera şi spiritul principiilor directoare ale ONU. cu personalitate juridică. ci acela al unei relaţii administrative. preşedintele completului de judecată nu are dreptul să refuze cuvântul procurorului şi nici să-l retragă. un adjunct şi trei consilieri. care are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public. procurorul nu poate primi ordine de la direcţiile. structura. Instanţele nu au dreptul să-şi modifice actele de sesizare şi nici să facă aprecieri orale sau în motivarea hotărârilor asupra valorii acţiunii procurorilor. independent de orice imixtiune politică. Însemnătatea deosebită a asigurării independenţei politice a procurorului în contextul garantării legalităţii şi imparţialităţii urmăririi penale a fost evidenţiată şi în cadrul Congresului ONU din 1995 de la Cairo pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor. RELAŢIA CU PUTEREA LEGISLATIVĂ Procurorul nu are competenţă legislativă şi nu suferă interferenţe din partea puterii legislative. precum şi protecţia efectivă a cetăţenilor împotriva infracţiunilor. Departamentul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror şef. Departamentul Naţional Anticorupţie are o structură centrală. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează un colegiu de conducere. din conţinutul documentelor cadru prezentate la acest congres. ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi şi 2 consilieri. Ministerul Public nu se află sub autoritatea ori subordonarea Ministerului Justiţiei. compusă din 15 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale. Atribuţiile. Aceasta nu înseamnă că Ministerul Public este subordonat Ministrului Justiţiei.43/2002 modificată şi completată. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceasta este singura modalitate prin care se poate asigura echitatea şi obiectivitatea justiţiei penale. având personalitate juridică proprie şi fiind ordonator principal de credite. III. organizarea şi funcţionarea Departamentului Naţional Anticorupţie sunt stabilite în O.

concepţiile lor politice.281/2003) şi dispoziţiile art.legislativă conform art. procurorul conduce şi controlează activitatea de cercetare penală a poliţiei şi a altor organe şi supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale. . . . 27 . De exemplu. dar misiunea de a descoperi infracţiuni şi de a-i identifica pe autorii acestora revine poliţiei. Conceptul de conducere de către procuror a activităţii de cercetare penală efectuată de organele de poliţie a fost introdus întâi prin art.restituirea dosarelor pentru completarea sau refacerea cercetării penale. IV. republicată.soluţionarea plângerilor împotriva actelor de cercetare penală. organele ierarhic superioare ale acestora nu pot să le dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală.infirmarea actelor şi măsurilor procesuale nelegale luate de organele de cercetare penală. prin modificarea în anul 1993 a art. în general) următoarele interdicţii: a) de a face parte din partide politice sau formaţiuni politice. Organele de cercetare penală sunt obligate să încunoştinţeze de îndată pe procuror despre infracţiunile de care au luat cunoştinţă. societăţi naţionale sau regii autonome. Conducerea şi controlul procurorului asupra activităţii de urmărire penală se realizează prin: . ulterior.66 din Legea nr. Conform art.31 lit. 73 din Constituţia României. 304/2004. să aplice sechestru asigurător asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului. să efectueze unele acte premergătoare începerii urmăririi penale. INTERDICŢII ŞI INCOMPATIBILITĂŢI Legea nr. . RELAŢIA CU POLIŢIA Procurorul este titularul acţiunii penale. .1 din Codul de procedură penală. să administreze anumite probe necesare aflării adevărului. (ultima oară. fără a înceta executarea. să desfăşoare orice activitate cu caracter politic să-şi exprime sau să-şi manifeste în orice mod. 218 din Codul de procedură penală. în practică procurorul dă dispoziţie organului de cercetare penală să înceapă urmărirea penală.b din Legea 92/1992 şi. de regulă Ministrului Justiţiei.219).rezolvarea conflictelor de competenţă între organele de cercetare penală. cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu.303/2004 privind statutul magistraţilor le impune procurorilor (magistraţilor. companii naţionale. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face propuneri de perfecţionare a legislaţiei autorităţilor care pot avea iniţiativă legislativă. d) de a fi experţi sau arbitri desemnaţi în litigii comerciale sau de altă natură.dreptul procurorului de a da dispoziţii cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală (art. V.verificarea dosarelor de cercetare în orice stadiu s-ar afla. b) de a exercita direct sau prin persoane interpuse activităţi de comerţ şi de a participa la administraţia sau conducerea societăţilor comerciale inclusiv bănci sau alte instituţii de credit.218 alin. Dispoziţiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penală care poate face obiecţii şi sesiza pe prim procurorul parchetului. c) de a îndeplini orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. societăţi de asigurare ori financiare. prin Legea nr. În cazul organelor de cercetare ale poliţiei judiciare.

De 28 . potrivit art. Incompatibilitatea se referă la situaţii limitativ determinate de legiuitor în care un magistrat . În acelaşi sens sunt şi prevederile art.303/2004 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar. precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei. le interzice constituirea în sindicate. acţiunea disciplinară se exercită de consiliile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii formată dintr-un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. Ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii. pentru motivele arătate.303/2004 privind statutul magistraţilor.504 Cod de procedură penală.e) de a da consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase. a fost scoasă de sub urmărire penală sau a fost achitată.judecător sau procuror sau o instanţă în întregul ei. În cazul în care reclamantului i s-a acordat despăgubirea solicitată. Comisia de disciplină poate fi sesizată în legătură cu abaterile disciplinare ale procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.96 din Legea nr. acţiune în regres împotriva aceluia care cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia generatoare de daune. chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât cele la care îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care potrivit legii se realizează de avocat. legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare. Prin Legea nr. inclusiv a magistraţilor procurori. OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ Legea nr. statul are. pot fi împiedicaţi să participe la judecarea unui proces. Pentru săvârşirea de abateri. dacă în urma rejudecării cauzei s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârşit fapta imputabilă ori că acea faptă nu exista.507 Cod de procedură penală. pentru a asigura soluţionarea obiectivă a cazului. iar ulterior. Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu. orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite. iar Legea nr. În cazul procurorilor. legea a instituit măsuri de protecţie a acestora. RĂSPUNDEREA PENALĂ A PROCURORILOR Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor. le este refuzat procurorilor şi judecătorilor dreptul la grevă. Conform art. Rezultatul verificărilor prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. VI.54/2003 privind sindicatele. RĂSPUNDEREA CIVILĂ A PROCURORILOR Legislaţia română reglementează expres un singur caz în care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă. f) de a-şi exprima public opinia cu privire la procesele aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul ori să comenteze sau să justifice în presă sau în emisiuni audiovizuale hotărârile sau sentinţele date în dosarele rezolvate de ei. împotriva antrenării lor abuzive în procese penale şi proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.

Bibliografie: Constituţia României din 1991.menţionat.29 pct.1 lit. revizuită în 2003 Legea nr. potrivit legii. www. că cea mai importantă măsură de protecţie o constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.304/2004 privind organizarea judiciară.f din Cod de procedură penală. iar instanţa corespunzătoare este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. care în această situaţie este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. judecă în primă instanţă cauza. aşa cum s-a mai arătat „magistraţii.209 alin. De asemenea. în acest sens. nu pot fi percheziţionaţi. Conform art.303/2004 privind statutul magistraţilor Legea nr.3 şi 4 şi art. reţinuţi sau arestaţi preventiv fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii”. Magistratul procuror nu va putea fi cercetat de organele poliţiei sau de alte organe de cercetare penală. urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de procurori se face obligatoriu de către procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care.mpublic.ro ###### 29 . inclusiv procurorii.

a autorităţii judecătoreşti. Toate aceste atribuţii sunt astfel reglementate încât să permită CSM să-şi îndeplinească rolul care i-a fost conferit prin Constituţie. Constituţia republicată. prin articolul 133 alin. Consiliul are o influenţă decisivă şi asupra formării iniţiale şi continue a magistraţilor. Consiliul Superior al Magistraturii cunoaşte o firească şi importantă extindere a competenţelor. respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei. prin coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri. a conferit misiunea de „garant al independenţei justiţiei" Consiliului Superior al Magistraturii. Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii. Preşedintele şi vicepreşedintele CSM nu exercită activitatea de judecător sau procuror. modificată şi completată prin Legea nr.CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII CSM supraveghează activitatea judecătorilor şi a procurorilor! Capitolul VI din Titlul III al Constituţiei este consacrat autorităţii judecătoreşti. Prin noua reglementare constituţională. 30 . Hotărârile se iau în Plen sau în secţii. adoptat prin Hotarârea Plenului Consiliului nr. Consiliul este instituţia competentă în ceea ce priveşte recrutarea. Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin Legea nr. formată din instanţele judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. extindere ce are ca efect consolidarea independenţei sale. precum şi unele măsuri adiacente. transferarea. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii si justiţiei. şi. Astfel. Aceste prevederi sunt detaliate prin dispoziţiile Regulamentului de organizare şi functionare al Consiliului Superior al Magistraturii. detaşarea. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. (1). Atribuţiile referitoare la cariera magistraţilor au fost transferate de la ministrul justiţiei către Consiliului Superior al Magistraturii. FUNCŢIONAREA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. 326/2005. 317/2004. Judecătorii sau procurorii aleşi ca membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător. potrivit atribuţiilor ce revin acestora. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a Legii nr. fiecare cu atribuţii proprii. sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. prin Legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legile relative la organizarea judecătorească. promovarea. Titlul XIII al acestei legi se referea exclusiv la Consiliul Superior al Magistraturii. pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. pe cale de consecinţă. Consiliul Superior al Magistraturii a fost înfiinţat în anul 1909. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă. respectiv de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de judecată. pot opta pentru suspendarea din funcţia de conducere respectivă. prin legile privind reforma justiţiei adoptate în anul 2004. I. Partea I. în raport cu legislativul şi executivul.

304/2004. pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciara nr. Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară si pentru magistraţiiasistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. în fiecare an. publicarea rezultatelor acesteia. 303/2004. poate sesiza organul competent sa decidă asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare. b) numeşte judecătorii stagiari şi procurorii stagiari. membrii comisiilor de disciplina. dacă fapta nu constituie infracţiune. Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Scolii Naţionale de Grefieri. Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale magistraţilor. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte. înfiinţează o bază de date referitoare la activitatea lor şi asigură actualizarea acesteia. e) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori. cu excepţia celor stagiari. poate dispune verificarea aspectelor semnalate. Daca legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Acţiunea disciplinară se exercita de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii. pentru faptele prevăzute în Legea privind statutul magistraţilor nr. după caz. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie si eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. precum si pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă de către aceştia. punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu. Secţia pentru judecători si secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc. se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii privind statutul magistraţilor nr. pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publica în Monitorul Oficial al României. În cazurile în care legea prevede avizul conform. rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a magistraţilor. d) eliberează din funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari. potrivit legii. referitoare la cariera magistraţilor. Partea a III-a. şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor. în condiţiile legii. Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia. imparţialitatea sau reputaţia profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care. COMPETENŢELE CSM Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea. prin secţiile sale. c) dispune promovarea judecătorilor şi a procurorilor. În comisiile de 31 . Magistratul care considera că independenţa. aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii.II.

respectiv din cadrul serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. în cazul în care constata ca sesizarea este întemeiată. imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioada mai mare de trei luni. precum si de organizaţiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor. Calitatea de reprezentant al societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar. la expirarea mandatului. de orice persoană interesata sau se pot sesiza din oficiu. precum şi prin deces. Procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere. hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. fără posibilitatea reînvestirii. În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile. dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete. Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor greşit îndreptata la instanţe sau parchete va fi înaintată comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare. funcţionar public. Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare. notar public. Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul serviciului de inspecţie judiciara pentru judecători. În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratura a unui judecător sau a unui procuror. Membrii de drept. Din completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si judecătorul sancţionat disciplinar. STATUTUL MEMBRILOR CSM Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.disciplină nu pot fi numiţi doi ani consecutiv aceiaşi membri. revocare din funcţie. III. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă. 32 . judecător sau procuror în activitate. consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu. nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. nerespectarea dispoziţiilor art. Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează. Acţiunea disciplinară se exercita în termen de 60 de zile de la data înregistrării actului de constatare a abaterii. Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legatură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor. aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege. Competenta soluţionării recursului aparţine Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. după caz. prin demisie. preşedintele si vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiţi de comisiile de disciplină. În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si a Parchetului Naţional Anticorupţie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorităţii procurorilor. avocat. în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor. ales local. care se dispune de titularul acestei acţiuni. Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor care fac parte din adunarea generală. Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. 62 din Legea nr. Împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror si cu circumstanţele personale ale acestuia.

revizuită în 2003 Legea nr. în condiţiile legii. modificată şi completată prin Legea nr. cu excepţia celor stagiari. (6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. ministrul justiţiei. În aceste situaţii.csm1909. ROLUL ŞI STRUCTURA (Art. b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile. una pentru judecători şi una pentru procurori. (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată. (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii.133 – Constituţia României. c) ministrul justiţiei. din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 326/2005 www. ce nu poate fi reînnoit. (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte si alte atribuţii stabilite prin legea sa organică.IV. (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. aceştia participă numai la lucrările în plen. specialişti în domeniul dreptului. prin secţiile sale. care se bucura de înalta reputaţie profesională şi morală. cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2). prima secţie este compusă din 9 judecători.php?cmd=920301 ###### 33 . V.134) (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a). în realizarea rolului sau de garant al independentei justiţiei. iar cea de-a doua din 5 procurori. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie nu au drept de vot. 317/2004. (7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri. aleşi de Senat. 2003) (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie. potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. ATRIBUŢII (Art. Bibliografie: Constituţia României din 1991.ro/csm/index. aceştia fac parte din doua secţii. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an.

în raport cu competenţa fiecăreia. În temeiul noii Legi privind organizarea judiciară. În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Biroul de informare şi relaţii publice. în principal. Secţia Comercială. în cadrul acesteia funcţionează şi următoarele compartimente: Direcţia legislaţie.aprobarea raportului anual de activitate. ORGANIZARE Conform art. Totodată. în cazurile prevăzute de lege. iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. adunarea generală a judecătorilor se întruneşte pentru: . care nu pot fi atacate pe nici o altă cale. cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti din România şi are. . care se dă publicităţii. iar Secţia penală judecă şi în primă instanţă procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. . 304/2004 privind organizarea judiciară. 304/2004. Completul de 9 Judecători şi Secţiile Unite.conflictele de competenţă. Cancelaria.ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE I. denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.orice alte cereri prevăzute de lege. . Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. documentare şi informatică juridică. Conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Departamentul economicofinanciar şi administrativ.recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti. Secţia Penală. secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. . . competenţa de a judeca recursul în casaţie şi de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Biroul relaţii internaţionale. 34 . de orice natură. în condiţiile legii. COMPETENŢE Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri. Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte cauze date în competenţa sa prin lege.alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. pentru motivele prevăzute în codurile de procedură. II. cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice. nr. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în: Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. Compartimentul de audit public intern. soluţionează: .aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. în România funcţionează o singură instanţă supremă. în cazurile prevăzute de lege. studii. precum şi ca instanţă disciplinară. 16 din Legea nr.cererile de strămutare.

Preşedinte Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală Anton Pandrea . Cristea.III. Bucureşti. Eremia. www.Preşedinte Secţia Penală Eugenia Lohan . Popa.Preşedinte Secţia Comercială Gabriela Bîrsan .Vicepreşedinte Dănuţ Cornoiu .Preşedinte Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal Bibliografie 1. Simona „Teoria generală a dreptului”.Preşedinte Lidia Bărbulescu . CONDUCERE Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se asigură de către preşedinte. Editura All Beck. Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: Nicolae Popa . ediţia a 2-a.scj. Nicolae. Mihail Constantin. vicepreşedinte şi colegiul de conducere.ro ##### 35 . 2005 2.

sau dispoziţiile din legi. 47/1992 (republicată în 2004) Legea nr. verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţenii ţării. judecătorii neputând fi traşi la răspundere pentru voturile şi opiniile lor. de către membrii Curţii Constituţionale. regulamentelor Parlamentului. Preşedintele instituţiei este ales pe o durată de 3 ani.Curtea Constituţională Curtea Constituţională este garantul Constituţiei! I. Editura Monitorul Oficial. Ei trebuie sa lucreze în domeniul justiţiei de cel puţin 18 ani şi să aibă o imagine profesională impecabilă. vine şi imunitatea profesională. Ediţia a II-a. după caz. Aceştia sunt numiţi. al cărei principal rol era să verifice dacă legile adoptate sunt în conformitate cu Constituţia ţării (organizarea şi funcţionarea acestei instituţii sunt cuprinse în legea nr. Bibliografie: Constituţia României. îşi încetează efectele juridice (nu mai sunt valabile) la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii. prin vot secret. a unuia dintre preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. În plus. la 8 decembrie. DECIZIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE Legile. Un factor cheie în numirea membrilor Curţii este vechimea lor în profesie. a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori.47/1992).ro ###### 36 . SCURTĂ PREZENTARE În 1991. III. ATRIBUŢIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE Principala atribuţie a acestei instituţii este să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor. soluţionează unele conflicte juridice care ţin de constituţionalitatea legilor. de la data publicării deciziile devin obligatorii. a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie. care nu poate fi prelungit sau înnoit. la şase luni după a ce a fost adoptată Constituţia (revizuită în 2003) a fost creată Curtea Constituţională (CC). Curtea Constituţională verifică şi constituţionalitatea tratatelor şi acordurilor internaţionale. 2003 Legea nr. a Avocatului Poporului. veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui ţării.124/2000 www. cu excepţia celei de profesor in învăţământul universitar. II. la sesizarea Preşedintelui ţării. dacă în acest interval de timp Parlamentul sau Guvernul. a procedurii de desfăşurare a referendumului. Bucureşti. Însă. găsite ca fiind neconstituţionale de către membrii CC. nu modifică legea sau dispoziţiile din lege. Dacă judecătorii Curţii constată că o lege care încă nu a fost promulgată are prevederi neconstituţionale. Senat şi Preşedintele ţării. funcţia de membru al CC este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată. astfel încât acestea să fie în conformitate cu legea supremă. Mai ales pentru că.ccr. câte 3. Parlamentul are obligaţia să reexamineze dispoziţiile respective şi să le modifice în conformitate cu Constituţia. hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate. Instuţia este compusă din 9 judecători care au un mandat de 9 ani. 124/2000. o dată cu statutul de membru al Curţii. şi conform legii supreme. de către Camera Deputaţilor. Structura personalului Curţii Constituţionale este reglementată prin legea nr. înainte de promulgarea acestora. Important de reţinut este că deciziile CC apar publicate în Monitorul Oficial.

ART.3 (1) Persoanele care candidează spre a fi alese sau numite în una dintre demnităţile sau funcţiile importante la nivel politic sunt obligate să facă o declaraţie autentică. denumit în continuare Consiliu.8 (1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri. după o lungă perioadă de timp în care problema colaborării cu fosta Securitate a constituit o temă importantă a agendei publice româneşti. documentele şi toate materialele întocmite de fosta securitate până la data de 22 decembrie 1989. ART. privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate. Iniţiatorul proiectului a fost Constantin Ticu Dumitrescu. 187 din 7 decembrie 1999 În perioada dictaturii comuniste s-a exercitat. care avea drept scop anihilarea oricărei manifestări care putea să pună în pericol existenţa regimului. create pentru instaurarea şi menţinerea puterii totalitar-comuniste. drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. I. membru al PNŢCD. 37 . CNSAS este o structură înfiinţată în urma presiunilor societăţii civile. potrivit legii penale. Politica regimului comunist conţinea o structură generic numită „Securitate”. CNSAS pune la dispoziţia societăţii dosarele. LEGEA nr. în special prin organele securităţii statului.1.7 (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării. ca poliţie politică. ART.12. ca poliţie politică. precum şi pentru suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Înfiinţarea CNSAS a avut loc în anul 1999. Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. 187 din 07. I.5 (1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele structuri ale securităţii. cu sediul în municipiul Bucureşti. ca poliţie politică.1 (1) Orice cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a avut cetăţenie română are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securităţii. în special al persoanelor publice implicate în activităţi politice şi a da repere mai clare (în ceea ce priveşte persoanele şi actele concrete) ale activităţii poliţiei politice în România. pe propria răspundere. ART. ART. CONTEXTUL LEGAL CNSAS funcţionează conform Legii nr.CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII Autorităţile din România desfăşoară activitatea de studiere a arhivelor securităţii ca urmare a numeroaselor mărturii privitoare la urmărirea unor cetaţeni români în timpul regimului comunist. în condiţiile prezentei legi. menite a clarifica trecutul comunist.

c) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României a datelor de identitate. împreună cu instituţiile deţinătoare ale acestora. b) soluţionează contestaţiile împotriva adeverinţelor CNSAS privind apartenenţa sau neapartenenţa. în termen de 60 de zile de la înregistrare. de Colegiul CNSAS. juridice ori politice. II. integrităţii fizice sau psihice şi libertăţii persoanelor. ca poliţie politică. pe baza raportului comun. inclusiv numele conspirative şi funcţiile deţinute de ofiţerii şi subofiţerii de securitate. la propunerea grupurilor parlamentare. documentele si toate materialele intocmite la fosta securitate până la data de 22 decembrie 1989. Colegiului CNSAS îi revin următoarele atribuţii: a) primeşte în gestiune toate documentele referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege.(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiţi de Parlament. întocmit de organele securităţii. activi sau acoperiţi. compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României pentru un mandat de 6 ani. cu posibilitatea prelungirii acesteia. prin lege. în cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii. de comun acord. au luat decizii la nivel central ori local cu privire la activitatea securităţii. precum şi ale persoanelor care au avut competenţe decizionale. precum şi presei scrise şi audiovizuale. ART. ca poliţie politică. în şedinţă comună. din proprie iniţiativă sau la cerere. b) asigură exercitarea dreptului de acces la informaţiile de interes public cetăţenilor români cu domiciliul în ţară sau în străinătate. CNSAS pune la dispozitia societatii dosarele. Colegiul CNSAS CNSAS este condus de un colegiu. Potrivit legii. organizaţiilor neguvernamentale legal constituite. întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate. FUNCŢIONAREA CNSAS II. Atribuţiile CNSAS a) asigură exercitarea dreptului de acces la propriul dosar. eliberarea unor adeverinţe privind apartenenţa sau neapartenenţa. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată. autorităţilor şi instituţiilor publice.2. e) oferă informaţii.1. precum şi a unor acte de trădare a intereselor naţionale. 22 .Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă de 6 ani. care au desfăşurat activităţi de poliţie politică. despre care există indicii că s-au produs în legătură cu activitatea organelor de securitate. potrivit configuraţiei politice a celor două Camere. partidelor politice. 38 . constând în studierea nemijlocită a dosarului. Stabilirea concretă a dosarelor care privesc siguranţa naţională se va face. ca poliţie politică sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist. pentru un mandat de 6 ani. II. prin abuz de putere politică. sau care. cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională. colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată. d) dă publicităţii informaţiile şi documentele care atestă implicarea organelor de securitate şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor infracţiuni grave împotriva vieţii. în cazul adeverinţelor solicitate în temeiul dreptului de acces la propriul dosar întocmit de organele securităţii.

d) realizează organigrama CNSAS.membrru Laurenţiu Tănase (propus de PSD) . Gheorghe Onişoru – Totalitarism şi rezistenţă. mandat pe 6 ani): Claudiu Secaşiu (propus de PNL) . 619 din 17.3.membru Corneliu Turianu (propus de PD) . Componenţa CNSAS (aleasă în 2006.1999 4. www.1999 ###### 39 . III.preşedinte Dan Lazea (propus de PD) . Monitorul Oficial nr.c) soluţionează contestaţiile împotriva comunicărilor CNSAS privind calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate.membru Cazimir Ionescu (propus de PSD) . în cazul comunicărilor solicitate în temeiul dreptului de acces la informaţiile de interes public.XII. Monitorul Oficial nr.membru Florian Chiriţescu (propus de PSD) . teroare şi represiune în România comunistă 2.membru Constantin Buchet (propus de PRM) . în termen de 30 de zile.cnsas.XII.vicepreşedinte Ticu Dumitrescu (propus de Guvern) .membru Mircea Dinescu (propus de PNL) .membru Ladislau Csendes (propus de UDMR) – membru Bibliografie: 1.ro 3. 603 din 9.membru Dragoş Petrescu (propus de Preşedinţie) .

lit. Unul dintre paşii semnificativi ai democratizării societăţii româneşti a fost reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării Serviciului Român de Informaţii. 40 . lege ce îi reglementează organizarea şi modul de funcţionare. compus din directorul Serviciului Român de Informaţii. adjuncţii directorului. ACTIVITATE Serviciul Român de Informaţii îşi ghidează activitatea după Legea nr. de către primul Parlament ales după Revoluţia din 1989 (Legea nr. 14/1992. • organizează şi asigură. CONDUCERE Serviciul Român de Informaţii este condus de către Consiliul Director. la propunerea Preşedintelui României. potrivit legii.62. competenţele şi atribuţiile. Este alcătuit din directorul SRI. pornind de la necesitatea existenţei unei instituţii specializate şi competente în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională. aşa cum este ea definită de Legea nr. prin Decretul nr. Directorul Serviciului Român de Informaţii: • conduce întreaga activitate a serviciului şi îl reprezintă în relaţiile cu Parlamentul. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a SRI şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. 14 din 1992. g) care prevede că cele două Camere ale Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru numirea directorului Serviciului Român de Informaţii şi exercitarea controlului asupra acestui serviciu.T. III. organ deliberativ. • emite. Serviciul Român de Informaţii este condus de un director. în cadrul serviciului. cu celelalte organe de stat sau organizaţii din ţară sau străinătate. ordine şi instrucţiuni. Existenţa instituţiei este consacrată şi în Constituţia României (art. 51/1991 • prevenirea si combaterea terorismului • protejarea informaţiilor clasificate. Liniile directoare în activitatea SRI sunt: • culegerea de informaţii relevante pentru siguranţa naţională. şi sunt supuse controlului parlamentar. • prezintă Parlamentului şi CSAT rapoarte referitoare la modul de îndeplinire a atribuţiunilor ce revin serviciului. 51 din 1991 privind siguranţa naţională a României). Preşedinţia şi Guvernul României. privitoare la siguranţa naţională a României. aplicarea legilor în vigoare şi a hotărârilor CSAT. şefii unor unităţi centrale şi teritoriale. Toate aceste activităţi sunt coordonate de către C.S.SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII I.A. cu rang de ministru. II. prim-adjunctul directorului. 181. prim-adjunctul şi adjuncţii directorului. numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună. care îi reglementează sarcinile. Preşedintele Consiliului Director este Directorul Serviciului Român de Informaţii. CADRUL LEGAL Serviciul Român de Informaţii (SRI) a fost înfiinţat la 26 martie 1990. La baza funcţionării Serviciului Român de Informaţii stă Legea nr.

Activităţile sale se desfăşoară. Serviciul a fost conceput ca o instituţie fără caracter represiv.Prin structuri specializate. 51/1991. în exclusivitate. pe teritoriul naţional. Director: George-Cristian MAIOR George-Cristian Maior a fost numit Director al SRI la data de 6 octombrie 2006. Organelor de urmărire penală. prin Hotărârea nr. ulterior dobândind gradul de ambasador. potrivit legii.R. când informaţiile au legătură cu domeniile de activitate pe care aceştia le coordonează şi de care răspund. care este şi înlocuitorul legal al acestuia. precum şi 3 adjuncţi. când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni. Prefecţilor.I. pentru probleme care sunt de competenţa acestora. Preşedintelui Senatului. Primului Ministru. Comunicarea informaţiilor se aprobă de către Directorul Serviciului Român de Informaţii. neavând competente în desfăşurarea activităţilor de urmărire penală. când sunt necesare cunoştinţe de specialitate. În cazurile complexe.Directorul are un prim-adjunct. precum şi intervenţia antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti.R. execută activităţi informative şi tehnice de prevenire şi combatere a terorismului. precum şi conducătorilor consiliilor judeţene. persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la efectuarea unor acte de urmărire penală pentru infracţiuni contra siguranţei statului. 32 a Parlamentului României. IV. şef al Departamentului pentru Intergare Euroatlantică şi Politică de Apărare. desfăşoară activităţi vizând apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de informaţii care. la propunerea Directorului Serviciului Român de Informaţii. prevenirii şi contracarării acţiunilor care. Ordine Publică şi Siguranţă Naţională şi în Ministerul Afacerilor Externe ca însărcinat cu afaceri în Irlanda. precum şi Comisiilor permanente pentru apărare. primarului general al capitalei. verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii. a activat în Senatul României ca preşedinte al Comisiei de Apărare. De asemenea. Preşedintelui Camerei Deputaţilor. ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două camere ale Parlamentului. miniştrilor şi şefilor de departamente din ministere. ATRIBUŢII Serviciul Român de Informaţii este o autoritate română în domeniul culegerii şi valorificării informaţiilor. În Ministerul Apărării Naţionale a deţinut funcţia de secretar de stat.I. nu pot fi făcute publice. Anterior. la cererea organelor judiciare competente. nu poate lua măsura reţinerii sau arestării preventive. sunt de natură să lezeze siguranţa naţională a României. De altfel. respectiv al municipiului Bucureşti. informaţiile din domeniul siguranţei naţionale pot fi comunicate: • • • • Preşedintelui României. nu poate efectua acte de cercetare penală. în scopul capturării sau anihilării acestora şi eliberării ostaticilor. potrivit legii. S. Potrivit Legii nr. Adjuncţii directorului au rang de secretari de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României. Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea. 41 . Legea de organizare şi funcţionare prevede în mod expres că personalul S. iar subunităţile sale nu dispun de spaţii proprii de arest.

T. . . în baza unor protocoale interinstituţionale.fraude financiar-bancare şi de altă natură derulate prin sisteme computerizate ori contrafacerea de monedă şi alte mijloace de plată. autoritate naţională în materie antiteroristă prin Departamentul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului.contrabanda cu diverse valori. au impus consolidarea capacităţii instituţiilor abilitate ale statului de a preveni şi contracara eficient noi riscuri şi ameninţări de tip non-militar.traficul de droguri şi alte substanţe psihotrope.A. respectiv precursori ai acestora. 42 . descoperire. În cadrul Serviciului Român de Informaţii a fost creată o unitate specializată pentru identificarea. susceptibilă a fi folosită în scopul producerii de arme nucleare). 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.O şi viitor membru U. .spălarea de bani (de provenienţă ilicită.migraţia ilegală şi traficul de persoane ori organe umane. Serviciul cooperează permanent . Competenţele S. Garda Financiară. Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat.I. precum şi de proliferare a armelor de distrugere în masă. precum Ministerul Administraţiei şi Internelor (prin structuri şi substructuri specializate). în diversele sale forme de manifestare: . Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat. . aplicaţii etc. a activităţilor de prevenire.armelor chimice şi bacteriologice (ori a precursorilor şi tehnologiei aferente).R. . infracţiune la care adesea se asociază evaziunea fiscală şi corupţia. care fac obiectul preocupărilor unui departament distinct. activităţilor conexe fenomenului terorist. incluşi apoi în circuite fianciar-bancare şi economice licite). muniţii şi explozibili. care răspunde de planificarea. într-o concepţie unitară. Pentru contracararea şi combaterea acestor ameninţări. cu alte instituţii ale statului român. asociate în principal: • • • criminalităţii organizate.experienţei ştiinţifice în domeniul nuclear. Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor etc. În baza Legii nr. arme. . în domeniu vizează obţinerea şi punerea la dispoziţia factorilor de decizie în stat şi instituţiilor de aplicare a legii a informaţiilor referitoare la acţiunile entităţilor implicate în activităţi de criminalitate organizată transfrontalieră cu consecinţe severe asupra securităţii naţionale. componentelor şi combustibililor nucleari (ori precursorilor acestora şi tehnologiei duale. Direcţia Generală a Vămilor. coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informaţii.Responsabilităţile ce revin ţării noastre în calitate de membru N. neutralizare şi anihilare a acţiunilor teroriste pe teritoriul României.). prevenirea şi contracararea ameninţărilor transfrontaliere non-militare. organizarea şi executarea.E. proliferării: . chimic şi bacteriologic (studii. îndeosebi cu caracter transfrontalier. altele decât cele asimilate terorismului. conform Legii 535/2004.armelor.

Serviciul Român de Informaţii este direct răspunzator în faţa Parlamentului României. Comisia poate solicita Serviciului Român de Informaţii rapoarte.V. Autorizarea se emite în urma analizării juridice a datelor şi informaţiilor obţinute de către Serviciul Român de Informaţii. Directorul S. Executarea unor activităţi ce presupun restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor poate avea loc numai pe baza unei autorizări prealabile din partea unui procuror (magistrat) anume desemnat de către Procurorul General al României. Bibliografie: Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României. Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. informări şi explicaţii scrise şi poate audia persoane. Comisia controlează modul în care sunt utilizate fondurile băneşti destinate prin buget Serviciului Român de Informaţii. Anual sau ori de câte ori se impune. activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată şi de către organele judiciare. examinând şi cazurile în care se semnalează încălcări ale acestora.sri.ro ###### 43 . în legătura cu problemele analizate. CONTROLUL SOCIETĂŢII CIVILE ASUPRA ACTIVITĂŢII S. la 23 iunie 1993 a fost înfiinţată o Comisie comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului compusă din 7 deputaţi şi 2 senatori. prezintă rapoarte de activitate în faţa forului legislativ.I. Din punctul de vedere al legalităţii.I. din care rezultă ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Comisia îşi exercită mandatul pe durata legislaturii în care a fost desemnată. Comisia este autorizată să verifice dacă în activitatea Serviciului Român de Informaţii sunt respectate prevederile Constituţiei şi ale celorlalte legi.R. Pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. În exercitarea atribuţiunilor legale.R. www.

1/1998. în condiţiile prevăzute de lege. Centrul de Informaţii Externe a fost confirmat ca instituţie a statului român abilitată să îşi desfăşoare activitatea în domeniul informaţiilor externe. prin controlul ulterior al execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli. anual sau ori de câte ori se impune. verificarea. în acest act normativ apărând pentru prima dată denumirea de S. Legea nr. legilor ţării. care exercită controlul financiar preventiv delegat. are dreptul. regulamentul de funcţionare şi atribuţiile SIE. prin Comisia parlamentară specială. să utilizeze metode specifice. ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere.. De asemenea. alte persoane juridice.SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE Prin Decretul nr. în condiţiile legii.I. I. Controlul asupra activităţii SIE este exercitat de Parlamentul României. Comisia specială este formată din trei deputaţi şi doi senatori aleşi din cadrul comisiilor pentru apărare. În exercitarea atribuţiilor care îi revin. valorificarea. evaluarea. prin intermediul directorului acestuia. Serviciul de Informaţii Externe este autorizat ca. să solicite şi să obţină de la autorităţile publice române. efectivele în timp de pace şi la mobilizare. stocarea şi protecţia datelor şi informaţiilor referitoare la siguranţa naţională. cu respectarea secretului asupra mijloacelor şi surselor de informare. Pe linie financiară. documente. 39/13 decembrie 1990 a dat apoi identitate Serviciului de Informaţii Externe. Controlul parlamentar are ca obiectiv verificarea concordanţei activităţii Serviciului de Informaţii Externe cu Constituţia României şi cu politica statului român. Divulgarea. cu acordul prealabil al directorului SIE. Activitatea SIE se desfăşoară pe baza: Constituţiei României. Activitatea Serviciului are caracter de secret de stat. CINE CONTROLEAZĂ ACTIVITATEA SIE? Activitatea Serviciului de Informaţii Externe este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. precum şi de la persoane fizice informaţii. hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). în orice mod. date sau documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale.E. Serviciul de Informaţii Externe este obligat să răspundă în timp util solicitărilor comisiei şi să permită audierea persoanelor indicate de aceasta. CSAT aprobă structura organizatorică. 111/8 februarie 1990. Serviciul de Informaţii Externe este "organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale". să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea. agenţi economici. date şi informaţii şi poate audia persoane în legătură cu problemele analizate. în calitate de membru al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării). De asemenea. comisia solicită SIE. emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Directorul SIE prezintă CSAT. metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nici o împrejurare. activitatea Serviciului de Informaţii Externe este controlată de Ministerul Finanţelor Publice. şi de Curtea de Conturi. Conform Legii nr. 44 . a datelor sau a informaţiilor ce fac obiectul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este interzisă şi se pedepseşte conform legii. Sursele de informare. rapoarte referitoare la modul de îndeplinire de către Serviciu a atribuţiilor care îi revin. regulamentelor militare.

capabil să răspundă operativ şi calificat la comanda socială. contraspionaj extern şi protecţie.Ministerul Public avizează şi autorizează legalitatea unor activităţi. 1/1998. STRATEGIA SERVICIULUI DE INFORMAŢII EXTERNE Strategia vizează transformarea SIE într-un Serviciu modern. dinamic. concentrarea activităţii pe direcţiile prioritare combaterea terorismului şi crimei organizate internaţionale.ro ###### 45 . în scopul culegerii de informaţii. SIE îşi aduce contribuţia specifică la apărarea. eficient şi flexibil. proiectarea unei imagini corecte a SIE în societatea civilă. aliniat la standardele NATO şi UE. regional sau pe anumite spaţii. Bibliografie: Legii nr. privind Serviciul de Informaţii Externe (SIE) www. cooperare externă. resurse -.sie. II. politic. în cadrul concepţiei unitare definite în Strategia de Securitate Naţională a României. sprijinirea şi promovarea intereselor României. alături de toate instituţiile statului. promovarea intereselor şi a imaginii României pe plan internaţional. economic. Obiectivele pentru perioada de referinţă sunt: consolidarea poziţiei de componentă de bază a sistemului de securitate naţională.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful